Libertatea de Expresie In Mediul Online

LIBERTATEA DE EXPRESIE ÎN MEDIUL ONLINE

CUPRINS

Introducere

w.w.w.

Google – cel mai complex și mai folosit motor de căutare

Site-urile de socializare

Facebook

Twitter

LinkedIn

Capitolul 1. Agresivitatea și violența în mediul online

Comunicarea în mediul on-line

Securitatea în mediul online

Capitolul 2. Etica în rețelele de socializare

Epoca lui “copy – paste”

Regulile nescrise ale eticii mediului online

Drepturile de autor

Anonimatul. Falsele identități

Libera exprimare

Studiu de caz

Concluzii

Bibliografie

INTRODUCERE

Mediul online (sau internetul cum este deseori denumit) nu mai este de multă vreme doar o modă sau un moft, el devenind treptat, de-a lungul anilor o necesitate și chiar o dependență, mare parte din activitatea noastră fiind legată de el. Societatea modernă este în acest moment bine ancorată la internet, care se regăsește în absolut orice domeniu de activitate, cu conexiuni nelimitate, indiferent că în discuție sunt informații de natură generală sau particularizate, simple comunicări, vânzări, promovări, prezentări, publicitate, etc.

Mediul online, acest univers nemărginit si în continuă dezvoltare și modificare a devenit indispensabil pentru informare, comunicare, promovare, publicitate sau relaționare în zilele noastre, el fiind practic la îndemâna și discreția oricui dorește să afle sau să împărtășească lucruri, idei, informații, comentarii, stiluri, concepte, branduri.

Fie că dorim doar să comunicăm sau să ne informăm, să fim la curent cu noutățile din diverse domenii, cu știrile de ultimă oră ori cu previziunile bancare, meteo sau astrologice, fie că vrem să ne facem cunoscute lumii ideile, părerile, descoperirile, noutățile sau doar să fim la curent cu totul sau doar cu ceea ce ne interesează, este suficient să tastăm cunoscutele „www”, urmate de numele site-ului sau al blog-ului care ne interesează și în fracțiuni de secundă pagina respectivă va apărea afișată pe ecranul calculatorului, laptopului, tabletei, smartphone-ului, etc.

Evoluția tehnologiei din ultimii ani a făcut posibilă dezvoltarea fără precedent a site-urilor de profil, specializate pe diverse domenii, informația circulând în acest fel liber, aproape instantaneu, în orice punct de pe mapamond.

În acest moment putem spune că societatea modernă este puternic ancorată la internet, acesta regăsindu-se în orice domeniu de activitate. Prin intermediul mediului online putem face conexiuni nelimitate, putem afla și transmite aproape instantaneu tot ce ne interesează, indiferent că informațiile sunt de natură generală ori particularizate.

De la simple comunicări la negocieri complexe în orice colț al lumii, de la vânzări la promovări în variante nelimitate, de la prezentări diverse la vastul domeniu al presei ori cel al publicității, de la simple informări la transmisii elaborate, toate sunt posibile datorită dezvoltării fără precedent pe care a cunoscut-o în ultimii ani mediul online.

„www”

„www” – termen deseori cunoscut ca web, reprezintă abrevierea de la World Wide Web, care reprezintă o „pânză” de site-uri, blog-uri, documente și informații de tip hipertext, interconectate și ușor de accesat din orice colț al lumii.

În anul 1989, anul considerat momentul zero al apariției web-ului, Internetul exista de câțiva ani, el fiind un fel de sistem de computere conectate la nivel global, prin care anumiți utilizatori își puteau trimite diverse informații, dar fără ca publicul larg să poată avea acces la ele.

Web-ul a apărut la inițiativa lui Tim Berners Lee, un programator de la Centrul European de Cercetări Nucleare (CERN) din Geneva, care în luna martie a anului 1989 a remarcat numeroasele probleme de comunicare pe care le aveau colegii săi cercetători, cu datele care se pierdeau frecvent, ceea ce genera o mare pierdere de timp cu refacerea unor experimente deja realizate.

Web-ul de astăzi a fost gândit pe o simplă bucată de hârtie, pe care Tim Berners Lee a desenat/conceput un plan ce viza mărirea accesului publicului larg la informații de tot felul. Luând în calcul și conceperea unui sistem universal pentru îndosarierea și arhivarea tuturor informațiilor, programatorul a înaintat Centrului European de Cercetări Nucleare (CERN) propunerea sa privind înființarea unei colecții de documente care să fie în interdependență și la care să aibă acces un cât mai mare număr de persoane.

Ideea a fost bine primită și acceptată, iar Tim Berners Lee a început să conceapă infrastructura web-ului de astăzi, scriind protocolul Hyper Text Transfer Protocol (HTTP – modalitatea de transmitere a informației la nivel de calculatoare), realizând Hyper Text Markup Language (limbajul HTML – vital pentru conceperea paginilor Web), dar și ceea ce avea să devină primul web din lume, WorldWideWeb.

Primul server web a apărut la începutul anilor 1990, Tim Berners Lee făcând cu el și prima sa demonstrație publică. Serverul, care acum se află în muzeul Microcosm din CERN, a fost realizat la CERN.

Iar prima pagină web a fost concepută tot de Berners Lee, aceasta fiind una destul de rudimentară, site-ul fiind găzduit chiar pe calculatorul din biroul său.

După câțiva ani (în 1994) a luat ființă Consorțiul World Wide Web, cu scopul bine definit de dezvoltare a web-ului, de a dezvolta legăturile dintre site-uri, dar și de a standardizare protocoalelor.

Google – cel mai complex și mai folosit motor de căutare

În spațiul nelimitat pe care îl reprezintă mediul on-line, fiecare persoană, societate, organizație, stat, uniune, produs, marcă, brand, informație, descriere, domeniu, etc își au locul bine stabilit, ierarhizat în funcție de modul de percepere al principalelor motoare de căutare, Google și Yahoo.

Mulți sunt cei care, mai în glumă, mai serios obișnuiesc să afirme deseori „nu ești pe Google, nu exiști”, motorul de căutare afișând ierarhizat site-urile/blog-urile al căror conținut este sintetizat, clar și de bună calitate.

Google este cea mai simplă și mai rapidă metodă prin care putem afla/găsi diverse informații în mediul on-line, baza sa de date incluzând peste 8 miliarde de site-uri web.

Motorul de căutare Google este parte a corporației americane Google Inc., alături de Google Chrome (browser, navigator web), Google Chrome OS (sistem de operare), Google+ și Orkut (rețele de socializare), Gmail (sistem de poștă electronică), Google Talk (mesagerie instant), Google Earth (imagini surprinse din satelit), dar și Android (sistem de operare pentru dispozitivele portabile, in format open source).

Compania Google a fost fondată în anul 1998 de doctoranzii Universității Stanford, Larry Page și Sergey Brin, investiția inițială fiind de o sută de mii de dolari (i-a aparținut confondatorului companiei Sun Microsystem, Andy Bechtolsheim, care a fost convins că un motor de căutare pe internet va schimba mapamondul).

Google a reușit de-a lungul timpului să se detașeze net în fața celorlalte companii de profil, motorul de căutare fiind în acest moment cel mai bine cotat de pe piața mondială. În plus, Google are în componența sa directoare web, dar și motoare de căutare pentru cărți, imagini, știri și bloguri.

Conform statisticilor date publicității de cunoscutul site WorldPayZinc, Google a ajuns să producă în anul 2014, într-o singură secundă, 658 de dolari, el ocupând locul al doilea, după compania Apple (care este înregistrată cu 1997 de dolari/secundă). Pe locul al treilea se află cunoscuta rețea de socializare Facebook, care câștigă într-o singură secundă, de pe urma utilizatorilor care postează pe pagina sa, 81 de dolari.

Site-urile de socializare

În ultimii ani, în paralel cu dezvoltarea deosebită pe care a cunoscut-o mediul on-line, prin apariția a sute de mii de pagini web special dedicate unor domenii, societăți, organizații, persoane fizice sau juridice, s-a remarcat și o preferință tot mai crescută a utilizatorilor web pentru diferite site-uri de socializare.

Intuind nevoia și o oarecare dependență a consumatorilor și speculând pretențiile de promovare în continuă creștere a numeroaselor persoane juridice, agențiile de publicitate au profitat din plin de oportunitățile nelimitate oferite de mediul on-line, unele dintre acestea reușind să obțină venituri considerabile din publicitatea pe web, prin diverse tehnici și metode specifice.

Pe lângă site-urile special dedicate publicității on-line, un loc important pentru promovarea produselor, firmelor, evenimentelor, brand-urilor, etc este ocupat și de rețelele de socializare, statisticile demonstrând că aproape jumătate dintre numărul adulților de pe mapamond accesează frecvent diverse site-uri de socializare.

Numărul celor care apelează constant la web este în continuă creștere, mare parte dintre aceștia preferând să petreacă ore bune pe rețelele de socializare, despre care susțin că le dau un sentiment de apartenență, ajutându-i să scape de plictiseală.

Facebook

Considerat de specialiști ca fiind al doilea site social la nivel mondial dupa Google, Facebook a fost creat în anul 2004 de Mark Zunckerberg, investiția inițială fiind de 19.000 de dolari.

Cel mai mare site web de tip rețea de socializare îi oferă oricui, indiferent de locul în care se află, posibilitatea de a contacta persoane apropiate, dar și persoane necunoscute, din orice țară și continent.

Fenomenul Facebook, cum este tot mai des denumit în ultima perioadă, a cunoscut o amploare fără precedent, peste un miliard de oameni din întreaga lume făcându-și conturi pe aceasta rețea de socializare.

Pe Facebook oricine are cont poate fi invitat sau își poate invita prietenii / cunoștiințele la diverse evenimente, onomastici, zile de naștere, întâlniri de lucru, evenimente sociale sau de afaceri. Numărul invitațiilor este necondiționat, el depinzând doar de numărul prietenilor persoanei/paginii respective.

Facebook folosește informațiile personale ale utilizatorilor săi pentru a le introduce pe pagini diverse anunțuri publicitare adaptate profilului acestora, rețeaua de socializare fiind tot mai des folosită în ultima perioadă pentru promovarea diverselor produse, firme, brand-uri ori evenimente.

Sheryl Sandberg, Chief Operating Officer Facebook, a precizat că rețeaua de socializare este o excelentă platformă pentru agențiile de publicitate, cele mai bune rezultate în domeniu obținându-se în SUA și Canada.

Speculând tot mai mult impactul pe care Facebook-ul îl are asupra utilizatorilor săi, rețeaua de socializare a obținut în primul trimestru al acestui an, din veniturile totale, aproape 1,2 miliarde de dolari (SUA și Canada), 700 de milioane de dolari fiind obținuți din țări din Europa.

Sheryl Sandberg crede că succesul se datorează în principal politicii de marketing Facebook, instrumentele specifice de direcționarea anunțurilor crescând relevanța acestora pentru utilizatori, cu rezultate reflectate în încasări.

Despre eficiența acestei rețea de socializare în mediul on-line vorbește de la sine profitul obținut (642 milioane de dolari în comparație de 219 milioane de dolari anul precedent), Facebook anunțând că și-a triplat căștigurile în primul trimestru ale anului 2014, la un venit în creștere cu 72%.

Marea majoritate a profitului obținut de rețeaua de socalizare Facebook s-a datorat încasărilor din publicitate, veniturile în acest domeniu crescând cu 82% în 2014, comparativ cu anul anterior.

Cifrele sunt, în opinia fondatorului Mark Zuckerberg, rezultatul investiției de 21 de miliarde de dolari în achiziții diverse, făcute în principal pentru dezvoltarea rețelei de socializare.

Și numărul utilizatorilor de Facebook care accesează rețeaua prin intermediul telefoanelor mobile a crescut cu 43% într-un singur an, din totalul de 1,28 miliarde de utilizatori activi lunar, aproape un miliard folosind telefonul mobil.

De altfel, în perspectivă, rețeaua de socializare intenționează să dezvolte o nouă aplicație menită să le permită utilizatorii săi mult mai multe facilități, o atenție deosebită diverse, făcute în principal pentru dezvoltarea rețelei de socializare.

Și numărul utilizatorilor de Facebook care accesează rețeaua prin intermediul telefoanelor mobile a crescut cu 43% într-un singur an, din totalul de 1,28 miliarde de utilizatori activi lunar, aproape un miliard folosind telefonul mobil.

De altfel, în perspectivă, rețeaua de socializare intenționează să dezvolte o nouă aplicație menită să le permită utilizatorii săi mult mai multe facilități, o atenție deosebită fiind acordată și serviciilor de WhatsApp, Instagram și Messenger.

În plus, la jumătatea lunii aprilie 2014 Mark Zuckerberg a anunțat că numărul utilizatorilor activi de Messenger l-a egalat pe cel al fanilor Instagram, în acest moment el fiind de peste 200 de milioane/lunar.

Mai mult, din 24 aprilie 2014 rețeaua de socializare are un nou serviciu care o transformă într-o agenție de știri.

FB Newswire este o pagină special dedicată jurnaliștilor și cititorilor, unde sunt publicate cele mai interesante știri și subiecte descoperite pe diverse conturi ale site-ului. Realizată în colaborare cu Storyful, Facebook le pune astfel la dispoziție tuturor celor interesați o vastă agenție de informații gratuite, FB Newswire preluând conținutul distribuit public pe rețeaua de socializare.

Storyful este deseori folosit de diverse publicații pentru monitorizarea cele mai atractive trenduri din social media și breaking news, în acest fel clienților fiindu-le oferite exact produsele dorite.

FB Newswire este gazda informațiilor de ultimă oră, a imaginilor originale, a videoclipurilor și actualizărilor de text ale oamenilor considerați ca fiind cu influență, editorii Facebook monitorizând permanent paginile mai importante, ca și hashtag-urile.

Interacțiunea rețelei de socializare cu principalele site-uri de știri a crescut de patru ori în anul 2014, publicațiile putând acum să-și însușească informații și conținut mult mai substanțial de pe FB Newswire, de care devin în acest fel și mult mai dependente.

Mai mult, paginile acestora vor fi vizibile în News Feed-ul utilizatorilor, cu investiții uriașe în publicitate.

Statisticile au demonstrat că într-un singur minut pe rețeaua de socializare sunt distribuite aproape 700 de mii de actualizări, rezultatele fiind vizibile în profitul Facebook. .

Numărul utilizatorilor care accesează zilnic rețeaua de socializare a ajuns la 802 milioane în luna martie 2015 (cu 21 % mai mult, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut), 609 milioane de persoane accesând Facebook de pe telefonul mobil (o creștere de 43 %).

În paralel cu creșterea numărului de utilizatori s-a semnalat și o explozie a fenomenului Facebook în domeniul publicitar, rețeaua de socializare introducând diverse facilități pentru agențiile de publicitate, un nou concept News Feed și o nouă viziune asupra reclamelor video, ceea ce a dus, conform unui raport Adobe Intelligence, la creșterea semnificativă de popularitate a rețelei, în paralel cu încasările.

Astfel, dacă anul trecut veniturile din publicitatea mobilă erau de 30%, acum ele reprezintă un procent de 59%, 2,27 miliarde de dolari provenind din publicitate și 237 de milioane de dolari din comisioane obținute de la producătorii de jocuri ai rețelei.

Profitul companiei din operațiuni este în acest moment de 1,08 miliarde de dolari, el reprezentând un procent de 188% comparativ cu anul 2014 (373 de milioane de dolari).

Ultimul raport Adobe Intelligence reliefează faptul că în primele trei luni ale acestui an toate companiile care au postat videoclipuri direct pe rețeaua de socializare Facebook au înregistrat o creștere de 58% la capitolul interacțiune cu utilizatorii, rata de click fiind cu 160% mai mare în comparație cu trimestrul anterior.

Aceeași sursă susține că aproape 25 % din videoclipurile publicitare sunt urmărite pe Facebook în cursul zilei de vineri, tot vinerea fiind postate și peste 16 % din impresiile utilizatorilor.

La începutul lui 2014 Zuckerberg a decis să posteze pe rețeaua de socializare videoclipuri care se lansează automat, atât pe calculator cât și pe telefonul mobil, companiile publicitare care au adoptat această tactică înregistrând o creștere de peste 50 % a vizualizărilor.

Publicitatea este în creștere continuă pe Facebook, în primul trimestru al anului 2015 înregistrându-se o creștere de 48% pe click-urile per publicitate, comparativ cu trimestrul anterior și de 70%, în comparație cu aceeași perioadă a anului 2014.

Contactul cu videoclipurile publicitare a fost cu 25 % mai mare față de aceeași perioadă a anului 2014, în primele trei luni procentul fiind cu 58% mai ridicat, comparativ cu lunile octombrie-decembrie 2014.

Postările cu link-uri sunt și ele cu 77 % mai mari, raportul concluzionând că Facebook generează 75 % din traficul catre principalele site-uri de retail.

Pe lângă acestea, principalele site-uri de publicitate și media primesc, conform raportului Adobe Intelligence, aproape 8 % din traficul total doar de pe rețelele de socializare.

Twitter

Twitter este un alt site de socializare care a fost lansat în data de 21 martie 2006, avându-i ca fondatori pe Biz Stone, Evan Williams și Jack Dorsey. Logo-ul atât de cunoscut a fost conceput însuși de Biz Stone (fost designer), site-ul permițând scrierea și transmiterea pe internet a unor mesaje de maxim 140 de caractere (el fiind denumit deseori drept sms-ul internetului).

Site-ul, care în anul 2009 era estimat ca având 25 de milioane de utilizatori, pierde în ultima perioadă constant din aceștia, în favoarea Facebook.

Pe Twitter mesajele (tweet-urile) sunt trimise și primite prin sms sau prin aplicații gen "Tweetie", "Twitterfon", "TweeetDeck" sau "Twiterrific", utilizarea prin internet fiind gratuită.

Primul mesaj de pe Twitter a fost trimis de confondatorul site-ului, Jack Dorsey, din 2006 și până acum fiind trimise, conform www.dashburst.com (specializat în monitorizarea rețelelor de socializare), aproximativ 170 de miliarde de tweet-uri, de către 500 de milioane de utilizatori.

În ciuda faptului că cifra de afaceri este în creștere semnificativă, Twitter înregistrează constant pierderi, China fiind țara cu cel mai mare număr de utilizatori.

Rețeaua de socializare susține că are peste 200 de milioane de utilizatori activi lunar, 80% dintre aceștia folosind pentru conectare telefoanele mobile. Statisticile demonstrează că în medie un utilizator Twitter are aproximativ 200 de persoane care îi urmăresc activitatea, lunar fiecare petrecând în jur de 170 de minute pe site.

La trei ani de la lansare, companiile Microsoft și Google au început să inclusă tweet-urile în rezultatele căutărilor pe internet, anul trecut compania lansând Vine, serviciu care facilitează difuzarea pe site a unor videoclipuri ce au o durată de șase secunde.

Conform Financial Times, site-ul de socializare a înaintat recent planuri pentru atragerea de fonduri de până la 1 miliard de dolari, compania dezvăluind că, în ciuda veniturilor care s-au triplat în ultimul an, nu a înregistrat niciodata profit de la lansare.

Listarea ar putea evalua site-ul de socializare la o valoare de 15 miliarde de dolari, sumă uriașă comparativ cu valoarea conferită la atragerea de fonduri din 2011 (doar 8 miliarde de dolari).

Spre deosebire de Facebook, pe Twitter, veniturile atrase din publicitate s-au ridicat în anul 2014 la doar 310 milioane de dolari.

LinkedIn

LinkedIn este o altă rețea de socializare, destinată cu precădere mediului de afaceri, ea obținându-și veniturile din publicitate și servicii premium. LinkedIn nu este o rețea de socializare de genul Facebook sau Twitter, ea adresându-se mai mult lumii profesionale, cu posibilitatea creării de legături între diverse persoane fizice și persoane juridice.

Înființată în anul 2003, LinkedIn a fost listată la bursă în mai 2011 (simbolul LNKD), valoarea de piață a companiei depășind suma de 4,2 miliarde de dolari. În Romănia peste 600.000 de angajați au profiluri pe această rețea de socializare, la nivel mondial peste 140 de milioane de persoane folosind LinkedIn pentru schimb de idei, informații sau oportunități.

Prezentă în peste 200 de țări, LinkedIn a anunțat la jumătatea lunii aprilie 2014 că are peste 300 de milioane de membri, jumătate dintre ei fiind cetățeni SUA.

Pragul nu îi mulțumește pe managerii rețelei de socializare, care intenționează să-și dezvolte serviciile prin intermediul telefoanelor mobile, sperând că în acest fel le vor oferi numeroase oportunități unui număr cât mai mare de persoane.

LinkedIn le pune la dispoziția utilizatorilor săi un serviciu de publicitate LinkedIn Ads, permițând crearea și afișarea unor reclame pe principalele sale pagini. Cine este interesat de aceste reclame dau click și ajung pe site-ul clientului, care are posibilitatea să-și selecționeze un public țintă după locație, vârstă, activitate, funcție, domeniu, mărimea sau numele companiei, or grup LinkedIn.

De asemenea și costurile de publicitate pot fi controlate, clientul putând să stabilească un buget, el plătind doar pentru click-urile și afișările înregistrate de reclama vizată. Reclamele pot apărea în diverse poziții pe paginile de profil, pe pagina inițială, în Inbox, pe paginile de grupuri, dar și pe pagina cu rezultatele căutării.

LinkedIn devine un site de socializare destul de valoros, atât pentru publicitate cât și pentru utilitate, utilizatorii având la dispoziție tot mai multe instrumente, pe lângă actualizările de status, transformarea în știri a unor link-uri sau optimizări de URL-uri (aplicația Reading List by Amazon, Google presentation, CV video, “Answers” – posibilitatea de a adresa diverse întrebări, dispozitive de căutare, etc).

CAPITOLUL 1. AGRESIVITATEA ȘI VIOLENȚA ÎN MEDIUL ONLINE

1.1 Comunicarea în mediul on-line

Comunicarea în mediul on-line este vitală pentru orice companie media care își dorește să se mențină în top, să aibă succces, să-și promoveze cât mai bine imaginea, ofertele, serviciile ori produsele.

Prin intermediul internetului se poate realiza cel mai simplu și mai rapid comunicarea dintre un jurnalist și orice persoană fizică, aceasta putând fi oricând la curent cu ultimele știri, noutăți, informații din diverse domenii de activitate.

În concepția profesorului Mark Warschauer de la Universitatea California, comunicarea online este definită drept o „activitate de citire, scriere și comunicare prin intermediul computerelor dintr-o rețea”, în vreme ce specialistul în comunicare, Lee Hopkins, consideră că „modalitățile tradiționale de comunicare cu publicul, care utilizează de obicei materiale imprimate, cedează astăzi locul unei generații de instrumente online care fac posibile interacțiunea, discuțiile, conversația”.

Cea mai facilă metodă de demarare a unei comunicări în mediul on-line constă în crearea unei identități, site-ul web fiind forma ideală pentru aceasta. Și asta deoarece site-ul reprezintă un fel de carte de vizită pentru orice utilizator de internet ajuns întâmplător sau nu pe el.

Un site web reprezintă imaginea unei companii, a unei persoane sau a unei organizații, conținutul său, designul, dar și conceptul având un rol deosebit în percepția pe care utilizatorii online o vor avea despre acesta.

O companie se poate promova pe ea și/sau imaginea, ofertele, produsele și serviciile sale în mediul online atât prin intermediul site-ului web, cât și prin intermediul rețelelor de socializare, acestea având în special rolul de a atrage potențialii clienți și de a-i fideliza pe cei deja existenți.

În ultimii ani, odată cu dezvoltarea deosebită pe care a cunoscut-o mediul online (inclusiv rețelele de socializare), s-a constatat și interesul tot mai crescut al marilor agenții de presă și companii de publicitate pentru dezvoltarea și implementarea diverselor strategii menite să atragă noi clienți, să dezvolte afacerea și să crească semnificativ volumul vânzărilor și pe cel al serviciilor.

Cine își dorește să reușească în afaceri, pe o piață într-o continuă transformare, cine vrea să fie mereu în top și în preferințele consumatorilor de internet, cine vrea să își îmbunătățească și să își consolideze imaginea și percepția pe care publicul larg o are sau și-o formează despre sine, trebuie să fie prezent constant în mediul online, să comunice periodic atât cu fanii cât și cu potențialii fani (în încercarea de fidelizare a acestora) și să le transmită acestora periodic informații de calitate, atent structurate și elaborate, pentru a răspunde tuturor eventualelor cerințe și nevoi.

Mediul online este calea ideală prin care mesajele și informațiile ajung la publicul țintă, comunicarea fiind esențială pentru dezvoltarea unei afaceri și consolidarea imaginii acesteia.

Indiferent că ne dorim promovarea unei idei, a unei informații, a unui produs sau a unui serviciu, promovarea companiei sau promovarea site-ului acesteia, comunicarea în mediul online este esențială pentru reușita demersului nostru, în funcție de strategiile și de tehnicile folosite reușind să atragem atenția unui număr variabil de utilizatori de internet.

Odată atrasă și captată atenția asupra site-ului companiei, utilizatorul online nu trebuie neglijat, situație în care acesta își va focaliza atenția asupra unui alt segment/domeniu al internetului.

Orice știe că o relație constantă, corectă și cât mai profesională cu utilizatorii ce sunt interesați de afacerea, respectiv site-ul promovat nu îi poate aduce decât beneficii, comunicarea cu aceștia reflectându-se în cele din urmă asupra imaginii, vânzărilor, veniturilor companiei respective.

Mulți sunt cei care greșesc considerând că este suficientă prezența lor în mediul online, fără a face și alte demersuri menite să le asigure utilizatori fideli, atrași de informațiile, serviciile, produsele ori imaginea lor.

Comunicarea online nu se limitează nici la celebrele newslettere, o metodă folosită, dar mult prea puțin eficientă. A comunica eficient în mediul online înseamnă a transmite periodic mesaje și informații de interes pentru publicul tău țintă, mesaje menite să le mențină trează atenția și interesul utilizatorilor deja interesați de tine, dar care să-i și atragă pe potențialii fani.

O comunicare online eficientă implică deseori și un schimb de replici bilateral, indiferent că acestea sunt simple aprecieri, sau comentarii ori răspunsuri, de bun sau rău augur pentru afacerea ta.

În acest fel, pe lângă faptul că utilizatorul de internet dovedește un interes constant pentru site-ul tău, cu tot ceea ce reprezintă acesta, ai și posibilitatea să descoperi și părerile acestuia despre business-ul tău (cu puncte forte sau dimpotrivă), despre imaginea, produsele și serviciile promovate, despre modul în care ești perceput – o modalitate ideală și gratuită prin care îți poți schimba strategiile, adaptându-le și aliniindu-se la tendințele pieței.

Importantă în comunicarea pe web este și menținerea contactului cu utilizatorii, aceștia apreciind mesajele și informațiile periodice, cu un conținut concis, bine structurat.

Comunicarea online implică:

Planificări strategice – În situația în care se optează pentru multi channel communication (comunicare pe mai multe canale), comunicarea online trebuie să fie adaptată pentru fiecare mijloc folosit (pe un blog sunt recomandate articolele detaliate, cu conținut mai elaborat, in vreme ce pe rețelele de socializare este preferabil un mesaj scurt, bine structurat și elaborat, care să conducă spre un eventual site web). O atenție deosebită se acordă frecvenței mesajelor, acestea fiind redactate mai ales pentru publicul țintă vizat.

Comunicare cât mai transparentă, mai deschisă – Sunt recomandate forum-urile și blog-urile de impact, active, cu un număr mare de vizualizări. În plus, la orice comentariu, întrebare, solicitare, este indicat să se răspundă în cel mai scurt timp, în termeni adecvați.

Monitorizarea social media – Mediile online de comunicare sunt un bun reper pentru poziționarea unei afaceri (cu precădere cele din presă), principalele motoare de căutare oferindu-ne posibilitatea să ne verificăm periodic eficiența sau ineficiența comunicării derulate în mediul online. Este de preferat ca înainte de orice comunicare online mai importantă să dispunem de toate informațiile necesare privind tendința pieței și preferințele consumatorilor, un contact permanent cu clienții oferindu-ne un real sprijin în acest sens. deal ar fi ca săptămânal să realizăm o monitorizare a brand-ului, pe principalele motoare de căutare, pe blog-uri, pe rețelele de socializare, pe forum-uri, etc, în acest fel putând fi preîntâmpinate și evitate eventualele eșecuri pe piața online.

Eficiența și importanța mesajului comunicat online – Mesajele lungi, lipsite de substanță și de informație îi distrag atenția utilizatorului de internet care se plictisește și își îndreaptă atenția spre alte lucruri mai relevante, mai de atracție. Tocmai de aceea este ideal ca informațiile de presă distribuite în mediul online să fie bine structurate, să aibă un substrat emoțional, să-l impresioneze pe utilizator, care să-și focalizeze atenția și să rețină exact ceea ce îți dorești tu.

Comunicare constantă – Comunicarea în mediul online trebuie să fie periodică, utilizatorul trebuie să fie menținut în actualitate cu informații noi, de interes pentru el. Fiecare utilizator din mediul online poate fi un potențial client dacă s-a abonat la RSS sau la newsletter, dacă s-a înscris pe site-ul unei companii media ori în grupul de pe o rețea de socializare, cu condiția să-i fie menținut treaz interesul, prin mesaje și informații specifice, atent elaborate.

1.2 Securitatea în mediul online

Dezvoltarea deosebită pe care a cunoscut-o mediul online, ca și accesul nelimitat la acesta, acces permis oricui, indiferent de vârstă, au atras după sine numeroase riscuri, ce sunt cu atât mai mari cu cât utilizatorii de internet au vârste mai mici, respectiv:

Un acces facil la tot ceea ce implică fenomenul complex al pornografiei

Comunicarea online cu diverse persoane necunoscute

Recepționare și/sau transmiterea unor mesaje text, mesaje audio și mesaje audio cu un conținut nepotrivit (în special conținut sexual)

Agresări și hărțuiri de către persoane necunoscute

Copiii sunt cei mai expuși riscurilor generate de mediul online, după cum o demonstrează concluziile complexului proiect EU Kids Online. Din punct de vedere al formelor de manifestare ale riscurilor, acestea pot include agresivitatea, sexualitatea, denaturarea valorilor, ca și latura comercială.

În funcție de locul ori de rolul consumatorului de internet în cadrul mediului online, riscurile potențiale pot fi:

Riscuri de conținut – utilizatorul de internet receptează, consumă diverse conținuturi ce pot avea numeroase efecte dăunătoare asupra sa

Riscuri de contact – consumatorul de internet intră în legătură cu un alt internaut, comunicarea putând avea numeroase efecte distructive

Riscuri de conduită – consumatorul de internet ajunge în postura de agresor sau în postura de victimă

Cumulate, toate acestea reprezintă riscurile ce pot fi generate de mediul online (inclusiv rețelele de socializare), cyberbullying-ul situându-se la intersecția agresivității cu diversele riscuri așa zise de conduită.

Cyberbullying-ul poate fi definit drept o formă de bullying, caracterizat de un comportament agresiv, ce se repetă în timp, ce este realizat de către o persoană sau de un grup, împotriva altei persoane (ori a unui grup de persoane) cu intenția clară de a răni, pe fondul dezechilibrelor de forțe dintre victimă și agresor.

Trebuie menționat că dezechilibrul de forțe din cadrul bullying-ului de tip tradițional (respectiv vârsta, puterea fizică și sexul) nu mai reprezintă o condiție necesară în mediul online, unde interacțiunea este definită nu doar de o anumită distanță fizică, ci și de anonimitate.

Dar pentru a se întruni elementele specifice cyberbullying-ului, se impun competențe digitale, dar și sociale deosebite. În ceea ce privește distanța fizică, în cazul mediului online aceasta poate acționa precum un dezinhibator pentru persoana agresoare.

Și asta datorită faptului că, în lipsa unui contact vizual cu potențiala victimă, persoana agresoare nu poate percepe suficient suferința pe care o provoacă și astfel nici să empatizeze cu aceasta, situație în care s-ar putea semnala o inhibare a respectivului comportament agresiv.

Securitatea în mediul online a devenit o preocupare a multor organisme și instituții internaționale, în condițiile în care în ultimii ani s-a înregistrat o creștere exponențială a amenințărilor diverse.

Numai în cunoscuta rețea de socializare Facebook se înregistrează zilnic sute de mii de scam-uri așa zise „clasice” de genul „vezi cine îți vizitează profilul”, dar și zeci de campanii îndoielnice în cadrul cărora utilizatorilor de internet li se promit diverse premii substanțiale.

Riscurile sesizate în rețelele de socializare sunt numeroase în acest moment, orice utilizator de internet fiind oricând expus unor viruși, unor diverse fraude, dar și numeroaselor amenințări ce sunt distribuite periodic pe Facebook, pe Twitter, pe Pinterest sau chiar pe LinkedIn.

În societatea contemporană, rețelele de socializare sunt în permanență supuse numeroaselor vulnerabilități, cele mai des întâlnite fiind:

Erorile de conectare

Erorile gen „cross-site scripting”

Diversele vulnerabilități Java ce sunt exploatate de către hackeri

În societatea contemporană, rețelele de socializare sunt în permanență supuse numeroaselor vulnerabilități, cele mai des întâlnite fiind:

Erorile de conectare

Erorile gen „cross-site scripting”

Diversele vulnerabilități Java ce sunt exploatate de către hackeri

Este bine cunoscut faptul că un Troian simple, de genul „dropper”, ce poate fi ascuns cu ușurință în cadrul unui banner sau al unui link distribuit ori afișat pe o rețea socială se transmite cu foarte mare ușurință, de la un internaut la altul, până în cadrul sistemelor vulnerabile.

Ulterior, în situația accesării paginii web aferente unui magazin online ori paginilor web clasice de achitarea facturilor, acel Troian reușește vizualizarea și înregistrarea/furarea parolelor, a datelor de identificare specifice unui card bancar, dar și numeroase alte informații de tip personal ce pot fi cu facilitate transmise unui server C&C (comandă și control).

Este bine cunoscut faptul că marea majoritate a rețelelor sociale, printre care se numără și Facebook, dețin sistemul „cloud” propriu de stocarea datelor utilizatorilor săi. Iar diverse aplicații de tip extern, ce nu sunt verificate, pot de asemenea să acceseze o infinitate de informații de tip personal în condițiile în care utilizatorii de internet le acordă (de cele mai multe ori fără a ști ceea ce fac) permisiunea accesării.

În momentul în care aceste aplicații ajung în sistemul de stocare, nu se mai poate deține nici un fel de control, virușii cei mai periculoși fiind propagați exponențial în Facebook în ultimii doi ani.

De departe, cel mai important dintre acestea, a fost virusul ce a fost remarcat și în timeline-uri, Dorkbot, el propagându-se pe chat-ul aferent Facebook-ului sub forma linkuri-urilor distribuite în mod accidental de unii prieteni.

Acest virus are capacitatea de a-și realiza actualizările pe cont propriu, dispune de diverse capacități de tip rootkit și poate împiedica activarea soluțiilor de securitate adecvate, ceea ce va genera o spionare a întregii activități a respectivului utilizator de internet în mediul online.

De asemenea, trebuie precizat și faptul că acest virus, Dorkbot, nu se răspândește numai prin intermediul mesageriei instant, ci și prin intermediul dispozitivelor de tip USB, conectate în acel moment în calculator.

La nivelul rețelei de socializare Facebook, cele mai multe probleme au fost generate de aplicații gen „cine îți vizualizează profilul”, care odată accesate copiază toate parolele, datele de identificare, etc. Utilizatorii acceptă de bună voie accesarea acestora, aplicațiile promițând oferirea unei liste cu persoanele ce le urmăresc întreaga activitate pe Facebook, dar și mesajele ori imaginile distribuite.

Pe locul secund se situează link-urile frauduloase care îi tentează pe utilizatorii ce au conturi pe Facebook să le acceseze, să participe la diverse sondaje pentru a câștiga diverse premii, cele mai multe oferind așa zise laptopuri, tablete sau telefoanele mobile.

În ciuda numeroaselor atenționări, mare parte din utilizatorii de Facebook din România nu au incă abilitatea de a recunoaște toate mesajele de phishing prin intermediul cărora le sunt sustrase datele personale.

De asemenea, sunt foarte la modă și scam-urile ce au în centrul atenției diversele vedete la modă în general printre persoanele tinere.

O alta campanie de scam ce a făcut ravagii în rețeaua Facebook a fost cea dedicată modificării tematice a profilului standard, respectiv a modificării culorii.

Astfel, cei ce doreau sa își modifice culoarea profilului din albastrul clasic in roșu sau în verde erau rugați să descarce și să pună în execuție un anume fișier de pe un link ce de cele mai multe ori era o extensie spre pagini web ce includeau sondaje ori servicii taxate exorbitant.

Pe lângă acestea, mulți utilizatori de Facebook se lasă atrași de spam-urile gen „obține bilet gratis la…”, „clip video porno cu …”, „activează butonul „nu-mi place””, „vezi cine te spionează”, etc.

În vederea prevenirii unor potențiale neplăceri, generate de accesarea diverselor pagini web din mediul online, se recomandă:

Utilizarea aplicațiilor de scanare a timeline-ului, cu protejarea împotriva amenințărilor diverse de genul spam-ului, pshishing-ului, malvare-ul, dar și însușirea datelor de tip personal

Evitarea accesării mesajelor tip imagini ce conțin fișiere executabile incărcate du diverși viruși

Evitarea acceptării „prieteniei” unor persoane necunoscute și evitarea comunicării cu acestora, sub orice motiv

Securizarea navigării în browser

Mediul online ne conferă utilizatorilor numeroase dezavantaje, de la celebrul spam, la efectele deosebite pe care le pot avea asupra minorilor conversațiile „în alb” purtate cu așa zișii „prieteni” descoperiți întâmplător pe una din rețelele de socializare.

Și securitatea informațiilor transmise poate genera numeroase neplăceri, de la accesarea conturilor bancare la degradarea relațiilor cu familia, etc.

Accesul nelimitat la mediul online este cu atât mai periculos în cazul copiilor și tinerilor care în goana după afirmare ori senzațional publică diverse informații personale ori false, adulților care nu sunt familiarizați cu tot ceea ce implică internetul, dar și persoanelor de rea credință ce pot profita la maxim de naivitatea unor utilizatori, prin diverse mijloace.

Așa se face faptul că numeroși utilizatori ce sunt de bună credință se văd puși în situația de a selecta informațiile accesate, cu condiția să dispună de abilitatea necesară acestui demers.

În caz contrar informațiile descoperite întâmplător pe o pagină web, indiferent de calitatea acestora, pot fi considerate drept veridice, cu toate neplăcerile ulterioare ce decurg din aceasta.

Este bine cunoscut faptul că în ultimii ani volumul informațiilor eronate, de proastă calitate sau cu scop manipulator au cunoscut o dezvoltare fără precedent în mediul online, ce a fost în acest fel destul de viciat, aspect perceput numai de o mică parte dintre utilizatori.

Pe lângă insecuritatea informațiilor personale, se impune a fi amintită și riscul enorm pe care îl reprezintă identitatea virtuală, identitate ce de multe ori nu corespunde nici pe departe cu identitatea reală a respectivului utilizator de internet.

Și asta deoarece dezvoltarea deosebită pe care a cunoscut-o tehnologia în societatea contemporană îi permite oricărui utilizator de internet ca într-un timp extrem de scurt să își realizeze o „identitate virtuală” la adăpostului unei căsute de e-mail false, cu date de identificare ireale.

În dosul acestui anonimat, ce nu poate fi controlat, acel utilizator de internet poate accesa diverse pagini web sau numeoroase conturi de pe rețelele de socializare existente, inițiind comunicări în diverse scopuri.

CAPITOLUL 2. ETICA ÎN REȚELELE DE SOCIALIZARE

Amploarea pe care a cunoscut-o mediul online românesc în ultimii ani, dar mai ales posibilitățile nelimitate pe care acesta le pune la dispoziția milioanelor de utilizatori de internet au scos la iveală o realitate tristă pentru România anului 2015.

Și din păcate, din ce în ce mai des avem ocazia să constatăm gradul redus de educați ce se regăsește pe tot mai multe pagini web, blog-uri, dar și srețele de socializare.

Etica în mediul online românesc este departe de a putea fi încadrată în limitele decenței, mulți fiind utilizatorii de internet avizi să descopere numeroase conturi de socializare, site-uri sau blog-uri pe care sunt promovate subiecte violente sau expresii deloc academice.

Nici site-urile de știri nu excelează, din păcate, la capitolul calitate, în goana veniturilor cât mai mari obținute de pe urma publicității multe fiind paginle web ce ne „bombardează” retina și ne irită la propriu prin bannerele inserate în cuprinsul unor știri de actualitate, ori prin videoclipurile dacă dorim să află conținutul unui articol cu un titlu incitant.

Și tot mai multe sunt paginile rețelelor de socializare, dar și cele web pe care putem regăsi cu ușurință imagini preluate de pe internet și chiar texte copiate integral de pe alte site-uri, fără nici o trimitere către autorul de drept al acestora.

Depindem din ce în ce mai mult de internet, ne ancorăm tot mai des la informațiile pe care le regăsim în mediul online, tindem să ne creăm percepții și judecăți de valoare în funcție de conținutul care ne interesează și pe care obișnuim să îl urmărim în mod constant.

2.1 Epoca lui “copy – paste”

Mulți au fost cei care au sesizat de-a lungul ultimilor ani degradarea continuă a valorilor etice și morale în mediul online românesc.

Nici în mediul destinat rețelelor de socializare lucrurile nu stau tocmai pe roze, ci dimpotrivă, acesta devenind, în opinia unor pseudo-jurnaliști (și nu numai) locul ideal în care oricine poate spune orice, fără a mai respecta vreo regulă, fără a mai ține cont de anumite principii, fără a relata sau a analiza corect informațiile distribuite, fără a emite judecăți de valoare încadrate atent în standarde bine definite.

În mediul online, etica constă în principal în capacitatea persoanei respective de a respecta un anumit set de valori mai ales în situații limită impuse, de a reda informații diverse cu cât mai multă obiectivitate și corectitudine.

Este bine cunoscut că în mediul online succesul oricărei pagini web/pagini de socializare se traduce în rapiditatea cu care acestea le oferă utilizatorilor de internet informații de maxim interes, așa zise de ultimă oră, ce sunt actualizate în timp real.

Iar în ultimii ani pare că s-a dat startul în goana după cât mai multe vizualizări șisau “Like”/“Share”, mulți sunt cei care cu bună știință postează și distribuie diverse informații descoperite în mediul online.

Am ajuns să trăim în țara “copy paste”, în care originalitatea a devenit tot mai rară, în care orice informație postată de internet este preluată și difuzată cu rapiditate de toți cei care dispun de o conexiune de internet și de timpul necesar realizării unei „radiografii” a imensului univers reprezentat de rețelele de socializare.

De câte ori, în încercarea de a afla o anumită înformație, nu ați dat o simplă căutare pe cunoscutul motor Google, pentru ca apoi să descoperiți pe zeci de site-uri aceeași informație, cu același conținut, de la citate, la titlu, subtitlu și chiar …virgule ?

În încercarea de a-și proteja așa numitele „drepturi intelectuale”, mulți sunt cei care pur și simplu aleg să își “schilodească” propria imagine sau postare în mediul online, postând suprapus peste aceasta un mini-banner (transparent sau nu) care să îi confere o așa zisă stare de proprietate asupra conținutului distribuit.

Și din păcate se constată și înmulțirea exponențială a cazurilor în care așa zișii reprezentanți ai mediei românești preiau imagini sau informații originale, la “prima mână”, arogându-și dreptul de proprietate intelectuală asupra acestora, prin atașarea unei sigle, a unei etichete ori a unui mini-banner cu propriul nume. conștienți fiind că gestul lor este departe de a se încadra în standardele eticii și moralității.

Din păcate pentru noi, informațiile de valoare distribuite pe rețelele de socializare sunt de la o zi la alta tot mai rare, aspect care nu pare deloc să fie sesizat de marea masă a publicului, tot mai avid de informații de tip cancan, de știri de scandal, de bărfe și de atacuri directe la persoană, cu replicile aferente.

Etica în cadrul rețelelor de socializare presupune, pe lângă altele, și difuzarea corectă a informațiilor de interes public, fără implicații de tip personal, fără ascunderea unor anumite aspecte ce ar putea fi considerate de interes de către publicul larg, fiecare persoană având dreptul să afle adevărul despre orice îl interesează.

Obiectivitatea și corectitudinea în cadrul rețelelor de socializare sunt ținte tot mai greu de obținut, fiecare utilizator de internet având propriile atitudini, dar și concepții asupra lumii.

Etica în cadrul rețelelor de socializare presupune respectul pentru o exprimare corectă și respectul pentru public, cultul pentru adevăr, acuratețe în prezentarea unor informații, obiectivitate, promptitudine, corectitudine și imparțialitate.

Interacțiunea în mediul online permite modificarea și corectarea informațiilor publicate oricând, acestea rămânând arhivate în spațiul nelimitat al internetului. Și tocmai pentru faptul că toate informațiile sunt stocate și arhivate într-o așa numită bibliotecă virtuală, ideal ar fi ca toți cei ce postează în mediul online, indiferent de tipul comunicării alese, să țină cont de regulile scrise și nescrise ale eticii.

Din păcate publicul larg consideră că oricine distribuie diverse informații în cadrul rețelelor de socializare respectă anumite principii, ca și propria valoare, oferindu-le celorlalți „parteneri de socializare” informații corecte, ce corespund întocmai adevărului. Și pe tot mai puțini îi interesează că dreptul la intimitate al fiecărei persoane este tot mai des încălcat, că numeroasele conflicte de interese pot fi semnalate la orice pas, că respectarea vieții private a devenit în opinia multora doar un simplu moft, că onestitatea este deseori înlocuită de aroganță, de ascunderea adevărului ori de deformarea realității.

Etica în cadrul rețelelor de socializare ar trebuie să funcționeze întocmai ca și internetul, respectiv non-stop. Din păcate tot mai mulți sunt cei care care ignoră orice regulă de bun simț în materia dreptului de autor, însușindu-și idei, imagini, titluri, pasaje sau chiar articole întregi regăsite pe milioane de conturi înregistrate la nivel mondial.

Mediul online îi permite oricui să acceseze instant orice fel de informații, distribuirea acestora, modificarea și chiar îmbunătățirea lor, cu condiția morală (nescrisă) ca această contribuție să nu fie realizată prin însușirea ideilor altora, despre care nu se face nici un fel de vorbire/referire.

Este oare mai puțin etic cel care care copie un întreg articol/o întreagă postare, în fața celui care își însușește doar câteva fraze ori idei postate de altcineva? Și oare ce se va întîmpla oare dacă vom ajunge ca într-o zi toată lumea să copie pe toată lumea?

2. 2 Regulile nescrise ale eticii mediului online

În mediul online oricine are dreptul să se exprime, să își împărtășească ideile, informațiile, opiniile, părerile. La fel ca orice mijloc de comunicare în masă, și rețelele de socializare din mediul online trebuie să-și câștige credibilitatea în fața publicului constant, căruia trebuie să îi ofere informații clare, obiective, fără a le denatura sensul sau conținutul, în funcție de propriile interese ale autorilor ori ale grupului din care aceștia fac parte.

Internetul ne oferă tuturor un potențial de interacționalitate imens, construirea și dezvoltarea comunităților online nemaifiind de multă vreme un moft, ci o necesitate.

Și tocmai de aceea conținutul distribuit de oricine în mediul online le oferă tuturor utilizatorilor de internet posibilitatea de a aprofunda și de a dezvolta nelimitat diverse teme de interes, solicitând în același timp și curiozitatea persoanelor cu viziuni, idei, concepții ori interese asemănătoare.

În mediul online, în funcție de construcția și de personalitatea proprie, oricine își poate construi și dezvolta propriul program de etică, pe care să-l respecte cu strictețe, în avantajul sau dezavantajul popularității sale în fața publicului amator de un anumit gen de informații.

Etica în mediul online poate fi considerată și ca o amprentă pe care acesta o lasă moștenire internetului, știut fiind că tot ceea ce este distribuit în acesta va rămâne arhivat nelimitat.

Onestitatea, asumarea identității, respectarea datelor și informațiilor personale, respectarea informației, relevanța conținutului distribuit, originalitatea – sunt doar câteva dintre regulile nescrise de care ar trebui să țină seama oricine se pretinde a fi adeptul unei exprimări libere și corecte în mediul online.

Etica în cadrul rețelelor de socializare trebuie să se reflecte atât în momentul conceperii și distribuirii diverselor informații, cât și în moderarea comentariilor diverse, ținându-se conut nu doar de promovarea libertății de exprimare, cât și de încurajarea dezbaterilor, a ideilor, ori a discuțiilor în contradictoriu.

Întreaga activitate din cadrul rețelelor de socializare trebuie să încurajeze respectarea publicului larg, ca și a partenerilor de dialog, evitându-se pe cât posibil atacarea acestora, jignirea ori catalogarea lor, în funcție de starea de spirit ori de conjunctură.

Etica în cadrul rețelelor de socializare presupune, pe lângă multe altele, și eliminarea insultelor sau afirmațiilor de tip rasial, legate de sex, a discriminărilor față de unele grupuri considerate dezavantajate sau față de grupurile minorităților, dar și incitarea la ură ori la intoleranță.

Indiferent că este vorba de un articol, de un mesaj sau de un comentariu, activitatea în cadrul rețelelor de socializare ar trebui să presupună:

Respectarea demnității umane

Evitarea menționării apartenenței la o minoritate ori la un grup ce poate fi vulnerabil – minoritate națională, minoritate rasială, minoritate sexuală, minoritate etnică, minoritate religioasă

Evitarea folosirii stereotipurilor sau a prejudecăților – legate de sex, orientare sexuală, rasă, religie, vârstă, eventuală dizabilitate

Respectarea dreptului fiecărei persoane de a se identifica sau nu, după bunul plac

Exprimările din cadrul rețelelor de socializare, în România anului 2015, pot fi caracterizate printr-o flexibilitate deosebită a limbajului, descoperit pe marea majoritate a conturilor aferente sutelor de site-uri și de bloguri, ce au o tematică diversă, oricine putând spune orice, oricând, sub orice formă și fără obligația asumării celor declarate.

Fie că vorbim de paginile web de profil sau de celebrele rețele de socializare, orice utilizator de internet este liber să se simtă atotputernic, de neoprit și uneori de nedescoperit, mulți fiind cei care preferă să se exprime la adăpostul anonimatului sau al pseudonimelor.

Iar etica în mediul online pierde din păcate, pe zi ce trece, tot mai mult teren în domeniul drepturilor de autor, al anonimatului, ca și în cel al liberei exprimări.

2. 3 Drepturile de autor

Este bine cunoscut faptul că în România legislația are încă serioase lipsuri în materia dreptului de autor, cu atât mai mult când vine vorba de transferul de conținut în mediul online.

Iar în actualul context aferent mediului online, comunicarea așa zisă ideală presupune publicarea/distribuirea în mediul virtual a materialelor diverse (articole, imagini, videoclipuri, etc) fără a mai ține cont de noțiunile conferite de drepturile de autor.

În cazul rețelelor de socializare oricine distribuie orice, nimeni nu se mai gândește că un anume material/imagine/clip ar trebui să poată fi distribuit în mediul online numai după obținerea în prealabil a unui acord scris din partea autorului de drept, acord care să confirme că respectivele materiale pot fi folosite pentru un anumit scop.

În realitate însă, în mediul online românesc, comunicarea „după ureche” a ajuns un „sport național”, rețelele de socializare fiind cel mai bun exemplu că oricine este liber să facă absolute tot ceea ce își dorește, după bunul plac și fără respectarea vreunei reguli, de multe ori chiar cu ignorarea bunului simț.

Pe site-urile de socializare se practică din păcate așa zisa tehnică „preia/insușește/distribuie”, postările unor pagini în spatele cărora se află jurnaliști cu experiență și multe idei fiind preluate și distribuite fără jenă de alte conturi aparținând unor pagini web ce se recomandă a fi „profesionale”, autorii acestora având însă grijă să șteargă cât mai bine “urmele” sursei.

Sfidând orice urmă de etică sau de bun simț, fără un acord prealabil, fără a menționa măcar sursa, aceștia își consolidează imaginea și poziția în mediul online distribuind materiale ce nu le aparțin, profitând din plin de vidul legislativ în domeniu.

Nu puține au fost cazurile când materialele unui jurnalist au fost preluate pur și simplu și difuzate de alți așa ziși colegi de breaslă, iar în momentul în care “a îndrăznit” să ceară explicații, a fost jignit, amenințat și chiar apostrofat de comunitatea tuturor celor care obișnuiesc frecvent să procedeze în mod similar.

În lipsa unui cadru legislativ care să prevadă sancțiuni clare și destul de usturătoare pentru toți cei care obișnuiesc să practice astfel de practici mulți sunt cei care se laudă cu ideile lor originale, de pe urma cărora obțin deseori și beneficii materiale deloc de neglijat, în detrimentul adevăraților autori care se consolează doar cu ideea că au acționat moral și de bună credință.

2. 4 Anonimatul. Falsele identități

V-ați întrebat oare cum ar arată mediul online românesc dacă internetul nu ne-ar oferi șansa nelimitată de a ne ascunde în dosul anonimatului sau a unei identități nereale?

Câte comentarii răutăcioase am mai descoperi pe site-uri ori pe bloguri? Sau cum ar arată Facebook-ul?

În doar câteva zeci de secunde oricine are posibilitatea să își facă un cont de e-mail, cu ajutorul căruia își poate contura un cont și/sau pagină de Facebook, în numele căruia poate posta comentarii, păreri sau idei diverse.

Sub protecția anonimatului de putem crea, în funcție de timpul avut la dispoziție, zeci și sute de identități false, putem concepe și dezvolta bloguri prin intermediul cărora ne putem urmări și atinge propriile scopuri, atacând și combâtând pe oricine ne enervează, nu este de aceeași părere cu noi sau face parte din tabăra considerată adversă.

Comunicarea din mediul online actual îi conferă posibilitatea oricărui, cu idei, experiență, motivație și talent să distrugă sau să consolideze imaginea unor persoane publice, indiferent că acestea provin din mediul politic, de afaceri, divertisment, etc.

Spre deosebire de site-uri, unde domeniul este înregistrat pe un nume, blogurile și rețelele de socializare le oferă celor interesați posibilități nelimitate, conturile putând fi create cu destul de multă ușurință, cu o simplă adresă de e-mail (și aceea de multe ori ireală).

Odată blogul sau contul rețelei de socializare creat, oricine își poate începe activitatea de defăimare sau dimpotrivă, de promovare, în funcție de scopul urmărit, dar și de avantajele de care urmează să se bucure, de pe urma demersului său.

Cine mai stă să se întrebe dacă demersul unui partener de comunizare este moral sau nu, ce se ascunde în dosul postărilor sale, ce interese sunt în realitate în joc, atâta timp cât materialele publicate pe respectivele conturi sau bloguri sunt concepute astfel încât îi incită interesul, atenția și îi alimentează perpetuu nevoia de scandal, de cancan, satisfăcându-i și pofta caracteristică publicului romănesc, tot mai avid să urmărească zilnic un episod din spectacolul “spălării rufelor în public” ?

Zi de zi suntem, din păcate, victimele manipulării, indiferent de forma acesteia și rareori stăm să ne întrebăm dacă ceea ce ne este oferit în mediul online ne trebuie cu adevărat, ne satisface pofta/nevoia de nou sau doar ne face rău, distrugându-ne, deteriorându-ne percepția generală asupra lumii și a celor din jurul nostru.

De câte ori ați pus la îndoială veridicitatea informațiilor pe care le-ati regăsit în mediul online?

Și, cum practica furtului intelectual a devenit o modă printre „actorii” mediului online românesc, cine mai stă să nu creadă cele descoperite pe internet, mai ales când trei-patru-zece conturi de pe cele mai cunoscute rețele de socializare susțin aceleași lucruri (efectul de propagare al informațiilor)?

Vremea alegerilor prezidențiale a trecut, dar se apropie cu pași repezi alegerile parlamentare. Un bun prilej pentru sutele și chiar miile de susținători ai unui anumit candidat (renumerați sau nu) să-și susțină în mediul online preferatul/angajatorul sau dimpotrivă să-l atace/distrugă pe contracandidatul acestuia.

Dar oare acest lucru (ce a devenit în ultimii ani un adevărat fenomen) ar mai fi posibil, dacă respectiva comunicare în mediul online ar fi una de tip ideal?

Cu siguranță nu, căci, așa cum marea majoritate dintre noi știm, în România anului 2015 mulți sunt cei aserviți politic unui partid sau unui personaj politic care, contra unor anumite „recompense” aleg să îl promoveaze pe finanțator (sau pe preferatul acestuia) ori să îl denigreze pe contracandidatul acestuia.

Urmare a materialelor diverse distribuite pe rețelele de socializare (cel mai bun exemplu îl reprezintă recenta campanile prezidențială, actualul președinte Klaus Iohannis câștigând un potențial imens de imagine), ce de multe ori sunt deosebit de virulente, reacțiile nu încetează să apară și de cele mai multe ori așa zisul autor de bună credință (ce se ascunde sau nu în dosul unei identități false ori împrumutate) ajunge să căștige dublu, profitând de ambele părți, ce au tot interesul de a se promova sau de a fi mai puțin dezavantajați în lupta politică.

Mai poate fi descoperită oare la acest tip de comunicare în cadrul rețelelor de socializare vreo urmă de etică?

Aproape nimeni nu mai stă să se gândească la motivele pentru care în anumite zile, bine alese, apar pe anumite conturi, în anumite medii ori chiar și pe anumite site-uri, anumite materiale. Și nimeni nu se mai întreabă de ce doar anumite interviuni ori pseudo-anchete au cele mai multe comentarii pro sau contra, pe rețelele de socializare, în funcție de interese.

Dar oare dacă nu ar mai exista posibilitatea postării sub anonimat sau sub o identitate falsă câte oare comentarii pro sau contra am mai regăsi în cadrul comunicării din mediul online?

Sau ce-ar fi dacă de mâine, cu ajutorul unui soft complex, orice postare din mediul online ar fi automat însoțită de adresa de IP a autorului, cu nume, adresă, oraș, etc?

Lăsând la o parte domeniul politicului, care a fost și va continua să fie unul controversat, de câte ori nu ați avut ocazia să constatați sau să auziți de la cunoscuți diverse aspecte negative, despre care știați numai lucruri bune?

Și pentru că tot se apropie sezonul estival, pe care conturi de socializare, aferente diverselor pagini de web veți descoperi oferte care să nu fie “super avantajoase”, “special concepute pentru tine”, “fără concurență” (și exemplele de expresii de promovare ar putea continua) ?

Aproape cu toții știm că în realitate lucrurile stau un pic diferit, dar cu toate acestea, contra unor onorarii bine stabilite sau nici măcar, diverși „postaci” ai rețelelor de socializare continuă să promoveze ideal pachete și locații turistice, înducându-i în eroare pe turiștii ce aleg să investească 100% încredere în informațiile descoperite în mediul online.

Și nu puțini sunt cei care aleg (sub protecția anonimatului sau a falsei identități) să-și comenteze laudativ singuri propriile postări, ignorând total chiar și ridicolul situației.

Nici pe forumuri situația nu este mai bună, așa zișii comentatori de ocazie sau cei consacrați în astfel de practici postând mesaje sau comentând ca și cum ar fi simplii utilizatori de internet, fără a avea nici un fel de scop sau motiv ascuns.

2.5 Libera exprimare

Regimul comunist care și-a pus amprenta asupra părinților și bunicilor noștri pare să fi influențat iremediabil și generațiile următoare la capitolul exprimare.

Dacă în urmă cu peste 20 de ani cenzura era la ea acasă în România și dacă atunci nimeni nu se poate exprima liber, fără teama că demersul său va fi strict sancționat de organele de represiune comuniste, astăzi frustrările continuă să se evidențieze în mediul online.

Chiar dacă, atât teoretic cât și practic, avem libertatea de a ne exprima opiniile, ideile, gândurile, părerile, punctele de vedere, exceptând limitările impuse de lege (cele vizând distriminarea, rasismul ori calomnia) ori de câte ori ceva nu ne convine, ori de câte ori ne este afectat orgoliul sau ne considerămd nedreptațiți, ori de câte ori ne deranjează opiniile sau punctele de vedere diferite ale altora, tindem să invocăm trecutul, reclamând cenzura sau limitarea dreptului de exprimare.

Mediul online a devenit din păcate locul în care limbajul licențios ori violent are tot mai mulți adepți. Și nu puțini sunt cei care preferă uneori să se exprime într-un mod mai puțin academic, considerănd că o astfel de exprimare le va aduce un plus de popularitate în fața publicului.

Jignirile nu mai sunt o noutate, calomnia a devenit de multă vreme una dintre practicile obișnuite, comentariile răutacioase sunt și ele la ordinea zilei, atât în cadrul diverselor rețele de socializare, cât și pe forumurile paginilor web sau a blogurilor.

Iar din păcate și reacțiile sunt mai mult decât violente ori de câte ori cineva se găsește să-l pună la punct pe respectivul “comentator” modern, să-i taxeze ieșirile, să-l apostrofeze și să încerce să-l tragă, cel puțin moral, la răspundere.

Nu de puține ori în mediul online românesc s-a declanșat așa numitul “jihad mediatic”, când comunitatea pro a unui „postac” pus la colț din motive mai mult sau mai puțin întemeiate s-a năpustit asupra “vinovatului”, cel care a îndrăznit să-l contrazică pe idolul lor.

Și din păcate discuțiile purtate în mediul online nu sunt întotdeauna de nivel academic.

Și din păcate ele rămân, așa cum am mai spus, arhivate mereu în mediul online, oricând la discreția oricui vrea să afle orice.

Și din păcate în aceste așa numite “războaie mediatice” sunt implicate personaje de la care am avea așteptări mult mai mari.

STUDIU DE CAZ

Prezentul Studiu de caz al lucrării „Libertatea de expresie în mediul online” și-a propus să facă o succintă trecere în revistă a exemplelor marcante, sesizate în ultimii ani, în domeniul influenței pe care o poate avea asupra utilizatorilor de internet mediul online (în special comunicare în cadrul acestuia), cu prezentarea unui caz reprezentativ în cadrul mediului online românesc, caz ce a generat destulă implicare atât în cadrul mediului online, cât și în viața reală, în momentul declanșării reacțiilor diverse.

Cu siguranță cel mai reprezentativ exemplu ce poate fi prezentat în cazul efectelor negative pe care le poate genera libertatea de expresie în mediul online este cel al adolescentei canadiene, Amanda Todd. Naivitatea specifică vârstei pe care o avea adolescenta sau insuficienta cunoaștere a potențialelor pericole la care se expunea, au făcut-o pe Amanda Todd să comunice în mediul online cu o persoană necunoscută, iar ulterior să se lase „convinsă” să își scoată tricoul în fața camerei web.

Acest simplu gest a costat-o enorm pe adolescenta care, în scurt timp s-a trezit prinsă într-un „carusel” al amenințărilor diverse din partea respectivului „interlocutor”, amenințări care au determinat-o pe tănără și pe familia acesteia să facă schimbări radicale în viața personală. În ciuda acestora, neplăcerile au continuat, într-un ritm mult mai agresiv, Amanda Todd fiind umilită în public și chiar agresată de noii săi colegi de școală, ca urmare a imaginii publicate în mediul online, imagine ce o infățișa fără tricou.

Supusă unei presiuni deosebite, adolescenta a intrat în depresie și ulterior a încercat să se sinucidă. În ciuda numeroaselor intervenții ale părinților, Amanda Todd nu a reușit să treacă peste șocul produs de acea imagine distribuită în mediul online de către „interlocutorul” misterior, iar următoarea experiență cu un adolescent de la noua școală i-a fost fatală, fata fiind descoperită moartă.

De asemenea, se impune a fi menționat și cazul de agresiune online în care a fost implicată cunoscuta sportivă româncă Simona Halep. Unul dintre fanii Simonei din Danemarca, Jesper Andreassen, a distribuit în mod repetat pe contul său de Twitter numeroase mesaje de amenințare la adresa sportivei, el proferând chiar și amenințarea cu moartea.

Marea majoritate a mesajelor au avut un conținut rasist, xenofob și chiar homofob, ele fiind ulterior șterse de către proprietarul respectivului cont, reclamat la autorități:

Sursă capturi – www.prosport.ro

Cel mai recent exemplu controversat din mediul online românesc este cel al realizatorului TV, Mircea Badea, implicat într-un schimb de replici destul de „usturătoare” pe Facebook, dar și pe blogul personal, cu câțiva membrii ai diasporei. Comunicarea, de tip impropriu de altfel, a stârnit reacții deosebite în mediul online, în doar câteva zile.

Cel care a declanșat subiectul acestei controverse a fost nimeni altul decât fostul ministru MAI, Ioan Rus, care fiind prezent într-o emisiune la Digi 24 a făcut aprecieri jignitoare la adresa românilor din diaspora : „România are 3 milioane de oameni să zicem, din forța activă, în acest moment în Occident. Dintre care vreun milion sunt fierari betoniști, fierari și așa mai departe. Lucrează în construcții, autostrăzi prin Europa. Au poate 1.500 de euro salariu. O spun foarte direct. De banii ăștia, copiii se fac golani acasă și nevastă-sa curvă.”

A doua zi după această declarație publică, ministrul Rus a demisionat, subiectul „diaspora” fiind în scurt timp inflamat exponențial de către realizatorul TV, Mircea Badea, prin mesajul postat pe Facebook:

Sursa captură – www.facebook.ro

Realizatorul TV a reușit să inflameze spiritele în mediul online destul de repede, după cum a și recunoscut : „întrebam pe Facebook și când pui astfel de întrebări te înjură. În continuare sunt preocupat de expresia "ne-am luat țara înapoi" și, având în vedere că sunt tot felul de facturi de achitat, mă gândesc dacă cei care și-au luat țara înapoi plătesc și impozite sau și-au luat țara înapoi pe banii mei. Că dacă ți-ai luat țara înapoi pe banii mei, taci dracu din gură!”.

Badea a lansat în spațiul public o întrebare personală, întrebare care a generat reacții deosebite în mediul online, îndeosebi din partea diasporei: „Care e diferența dintre o sută de lei produsă la Tecuci și o sută de lei produsă la Londra? Și eu îmi cumpăr biscuiți la mine în țară, dar, pe lângă asta, plătesc și impozite. Și eu contribui la economia României”.

Iar concluzia realizatorului a fost scânteia care a declanșat recentul scandal din mediul online românesc: „Mi se absolut cretină expresia. Pe banii mei, ei nu-și iau țara înapoi”.

De departe, cea mai dură reacție a fost cea a unei române din Brăila, care a emigrat cu familia în Canada. Veronica Dondaș a postat pe blogul personal următorul articol, articol intitulat „Bravo, Mircea !!! ”, și care a devenit intr-un timp extrem de scurt viral în mediul online:

Sursă captură – https://dulciurisidulcegarii.wordpress.com/2015/06/19/bravo-mircea/

Mulți au fost cei care s-au grăbit să subscrie și să distribuie această postare, comentariile fiind controversate, multe destul de virulente.

Și mulți au fost și cei care i-au luat apărarea în mediul online realizatorului TV, printre aceștia numărându-se și mama sa, Marina Badea. Într-o postare pe blogul personal, aceasta a s-a adresat direct Veronicăi Dodaș, amplificând și mai mult amploarea comunicării:

Sursă imagine – www. mariana-badea.ro/?p=119

Pornind de la ultimul exemplu prezentat în cadrul acestui Studiu de caz, vom evidenția în continuarea acestei lucrări un alt exemplu privind fenomenul libertății de expresie în mediul online românesc, în cadrul căruia a fost de asemenea implicat tot realizatorul tv, Mircea Badea.

Acest exemplu este relativ de dată recentă, el petrecându-se în mediul online românesc (cu ulterioare reprezentări în mediul real) în cursul lunii martie a anului trecut, când între Mircea Badea, realizator la trustul de presă Intact, și cunoscutul om de cultură Andrei Pleșu s-a declanșat un adevărat scandal mediatic.

Limbajul folosit de ambele părți, schimbul de replici din mediul online și modul în care acesta a fost preluat și distribuit ulterior de către alte pagini web, ca și reacțiile pro și contra venite din mass-media, vor reflecta ideal modul în care atât personalități de renume ale României (respectiv Andrei Pleșu), cât și jurnaliști cu experiență, înțeleg să reacționeze și să “contracareze” atacurilor sau presupuselor atacuri la persoană.

Cine este Andrei Pleșu?

Personaj principal al prezentului Studiu de caz, Andrei Pleșu s-a remarcat de-a lungul ultimilor ani prin numeroasele articole publice, ale căror teme au fost diferite, în funcție de preferințele și percepția autorului despre realitatea imediată.

Un loc important în cadrul subiectelor materialelor de presă ce poartă semnătura lui Andrei Pleșu este ocupat de mass-media în general și televiziunea românească în mod special, autorul obișnuind deseori să facă diverse analize ce privesc modul în care unele instituții media înțeleg să abordeze diverse teme.

De-a lungul anilor, Pleșu s-a remarcat în mediul cultural românesc prin activitatea sa deosebită, despre care menționăm, pe scurt :

Andrei Pleșu este autorul a zeci de lucrări publicate în țară și străinătate, fiind recunoscut ca făcând parte din elita culturală românească

A fost primul ministru al Culturii după căderea regimului comunist (în guvernarea lui Petre Roman), ministrul Afacerilor Externe (în Guvernul Radu Vasile), membrul al Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, consilier prezindențial pentru Relații Internaționale

Absolvent al Facultății de Arte Plastice, secția Istoria și teoria artei, doctorand în [anonimizat] (1980)

Bursier Humboldt la Universitatea din Bonn și bursier la Universitatea din Heidelberg (1983-1984)

Deține titlul de Doctor Honoris Causa al Universității „Albert Ludwig” din Freiburg (2000) și este Doctor Honoris Causa al Universității „Humboldt” din Berlin (2001)

Este Commandeur des Ordre des Arts et des Lettres și Grand Officier de la Légion d'honneur

A înființat institutul de studii avansate „New Europe College”, revista culturală Dilema și a transformat fostul Muzeu de Istorie al PCR în Muzeul Țăranului Român

Scânteia care pare să fi declanșat scandalul mediatic (denumit deseori pe parcursul desfășurării acestuia în mediul online drept “linșaj mediatic” de către susținătorii jurnaliști ai lui Andrei Pleșu) ce face subiectul prezentului Studiu de caz s-a produs în data de 10 martie 2014, când Pleșu a publicat în cotidianul Adevărul un articol intitulat “Oameni de plastilină”.

Cunoscut ca fiind un fin analist al activităților specifice televizunilor românești, Pleșu își începe articolul sus-menționat apreciind modul în care televiziunea B1 știe să le ofere telespectatorilor săi diverse informații de actualitate, după care își îndreaptă atenția spre televiziunea de știri a trustului media Intact, Antena 3.

Referitor la aceasta, autorul își începe expunerea cu o ironie fină, dar tăioasă “prin „filtrul“ Antenei 3, viața noastră politică se vede ca un amestec de vodevil, farsă și melodramă. Un carnaval de duzină. O chermeză scăpată de sub control”.

Articolul publicat în ediția online a cotidianului Adevărul este ilustrat de către autorul acestuia cu o imagine prelucrată, ce reprezintă alăturarea celor trei “grei” ai Antenei 3, respectiv directorul Mihai Gâdea, realizatorul Mircea Badea și analistul politic Mugur Ciuvică, imagine titrată cu o constatare personală, respectiv “sunt singurii cetățeni români care pot bălăcări pe oricine, dar care nu suportă să-i atingi nici cu o floare”:

Sursă captură – www.adevărul.ro

Îm cuprinsul materialului, autorul acestuia își exprimă nemulțumirea cu privire la modul în care sunt realizate unele emisiuni la Antena 3, care este catalogată de către Andrei Pleșu ca fiind „de o „maleabilitate” amețitoare. Atleții ei n-au scrupulul consecvenței, al coerenței logice, al unor principii cît de cît constrîngătoare. Se simt mereu legitimi, au mereu dreptate, chiar dacă retorica și țintele lor arată astăzi pe dos decît ieri. Nu zic, convertirile, reevaluările, schimbările de picior nu pot fi interzise. Dar alternanța circulară „pupat-scuipat-iar pupat-iar scuipat” nu indică autenticitate, discernămînt, interioritate vie, ci, pur și simplu, o gîndire de plastilină, dictată de interese și umori nesistematizabile”.

Vizibil deranjat de emisiunea “Sinteza zilei”, în care invitatul moderatorului Mihai Gădea fusese liderul PNL, Crin Antonescu, Andrei Pleșu sesizează schimbarea de atitudine a jurnalistului, punctând și asupra greșelilor comise de acesta:

Sursa captură – www.adevărul.ro

Analiza autorului continuă, cu referire directă la jurnalistul Mihai Gădea, directorul Antenei 3 fiind catalogat de Andrei Pleșu drept “un băiat nervoșel și sentimental deopotrivă, pendulînd între scîncet umed și furie răcnită. O obrăznicătură cu veleități inchizitoriale”:

Sursa captură – www.adevarul.ro

Nici fostul potențial candidat la Președinție, liderul de atunci al PNL, Crin Antonescu, nu a scăpat de condeiul lui Pleșu, care îl critică în special pentru lipsa acestuia de anvergură:

Sursă captură – www.adevarul.ro

Și ulterior a venit și rândul fostului consilier prezidențial, Mugur Ciuvică, a cărui imagine se regăsea pe fotografia atașată materialului. Pleșu pare să fie deranjat de considerațiile pe care Ciuvică le are la adresa fostului său șef, nimeni altul decât președintele Traian Băsescu. În versiunea autorului, Ciuvică este amuzant, dar în același timp plicticos, sărac în exprimare, dar consecvent în acțiunile sale:

Sursa captură – www.adevărul.ro

Aprecierile la adresa jurnaliștilor Antenei 3 continuă, Pleșu fiind cel care, introduce în cuprinsul articolului său, după cum se poate realiza cu ușurință mai jos, termenul de linșaj, termen ce ulterior va fi des folosit de către susținătorii săi, în mediul online:

Sursa captură – www.adevarul.ro

Replica jurnaliștilor ce s-au aflat în centrul subiectului tratat de Pleșu nu a întârziat să apară.

A doua zi, directorul televiziunii Antena 3, Mihai Gâdea, vizat de Andrei Pleșu în cadrul articolului său, a prezentat în emisiunea “Sinteza zilei” un subiect considerat de interes de telespectatorii postului de știri, respectiv “Cine sunt cei doi români care au fost demnitari ai puterii în toate cele trei regimuri de după 1989”.

În stilul său caracteristic, Mihai Gădea le-a oferit telespectatorilor diverse informații exemplificate prin imagini, personajele principale fiind nimeni alții decât Andrei Pleșu (fost consilier prezidențial) și fostul șef al acestuia, președintele Traian Băsescu:

Informațiille prezentate în emisiune au fost ulterior expuse și pe site-ul Antenei 3, autorul postării subliniind că: “doar doi români au fost, după 1989, demnitari în toatele cele trei regimuri – Iliescu, Constantinescu și Băsescu.

Înainte de anul 1989, amândoi s-au prezentat în poziția ghiocelului în fața lui Ceaușescu, pentru a obține anumite beneficii. Cei doi români sunt președintele Traian Băsescu și scriitorul și filozoful Andrei Pleșu”:

Sursa capturi – www.antena3.ro

Și în acest moment s-a dat startul așa numitului (de către susținătorii lui Andrei Pleșu) “linșaj mediatic”, expresie folosită, cu doar câteva zeci de ore mai devreme, de însuși autorul articolului defăimător la adresa jurnaliștilor Antenei 3.

Primul care a postat în mediul online aprecieri legate de scandalul mediatic ce tocmai se declanșase a fost nimeni altul decât Ion Cristoiu, un jurnalist cunoscut, cu experiență semnificativă în presa românească. Fost colaborator și prieten al ziariștilor de la Antena 3 (cu precădere al celor trei vizați de Pleșu, respectiv Gâdea, Badea și Ciuvică, cu care a realizat în trecut zeci de emisiuni), Cristoiu a publicat pe blogul său un articol care nu mai are nevoie de nici un comentariu:

Sursa captură – www.cristoiublog.ro

Singurul jurnalist român care a reflectat în paginile site-ului său web adevărata stare de fapt a fost Petrișor Obae, el redând corect informațiile și folosind un limbaj ce se încadrează în tiparele unui ziarist ce respectă etica și deontologia profesională:

Sursă captură – www.paginademedia.ro

Restul jurnaliștilor din mediul online au înțeles să interpreteze personal articolul lui Andrei Pleșu, fiecare accentuând în titlul sau conținutul articolului său diverse aspecte.

Așa cum se va remarca în continuare, marea majoritate a jurnaliștilor ce au sărit să-i ia apărarea lui Andrei Pleșu, l-au atacat (mai mult sau mai puțin voalat) cel mai mult pe Mircea Badea, jurnalistul cunoscut pentru modul inedit de a-și expune opiniile.

În pagina web a televiziunii B1, gândurile lui Pleșu au fost prezentate astfel:

Sursa captură – www.b365.ro

Jurnaliștii tabloidului Cancan au profitat de ocazie pentru a-l ironiza pe Mircea Badea, care deseori obișnuiește să prezinte în media sau pe rețelele de socializare imagini inedite din timpul antrenamentelor sale sportive.

Și chiar dacă articolul conține informații despre postarea lui Pleșu în ediția online a cotidianului Adevărul, titlul ales de jurnalistul tabloidului Cancan este edificator:

Sursa captură – www.cancan.ro

Materialul apărut în Cancan a fost repede preluat și de alți autori din mediul online, care în ciuda faptului că au citat tabloidul drept sursă, au adus modificări radicale articolului, prin intermediul considerentelor de tip personal:

Sursă captură – www.antidotul.ro

Și pentru că este la modă “fenomenul copy paste” articolul din Cancan a fost preluat și de mulți alți autori din mediul online, materialele fiind publicate direct, fără nici un punct de vedere sau drept la replică solicitat personajului aflat în centrul atenției:

Sursa captură – www.ziarelive.ro

Dintre toate, cea mai inedită prin limbajul folosit și greșelile gramaticale ale textului, este postarea lui Sorin Blue, pe blogul personal www.romanicablues.wordpress.com.

Imaginea folosită de autor este mai mult decât edificatoare:

Iar din conținutul textului, pe care am preferat să-l atașăm, fără a-l denatura în nici un fel prin citare, se poate deduce cu ușurință care este nivelul de pregătire profesională a celor care au posibilitatea să se autodenumească jurnaliști, emițând judecăți de valoare și postând în mediul online păreri personale, prost concepute nu atât ca esență ori mod de exprimare, cât mai ales din punct de vedere gramatical.

De asemenea, nici un fel de comentariu cu privire la limbajul folosit:

Sursa captură – www.romanicablues.wordpress.com

Dar cum oare ar fi fost posibil, ca în România anului 2014, lucrurile să se oprească doar la niște articole (defăimatoare, ce-i drept) în mediul online?

Așa cum se întâmplă deseori, după sistemul (denumit nu doar în media) “ haitei” rând pe rând, jurnaliști cu mai mult sau mai puțină experiență, criticați sau deranjați pe vremuri de vreunul dintre cei vizați în articolul din cotidianul Adevărul, susținători ai autorului Pleșu sau chiar politicieni (membrii ai PDL, partidul condus pe vremuri de președintele Traian Băsescu) s-au grăbit să declare că “iau atitudine”.

În mai puțin de 48 de ore de la publicarea articolului lui Pleșu, Revista 22 a conceput și distribuit un “Apel la solidaritate cu Andrei Pleșu, împotriva linșajului mediatic produs de `Antena 3`”, propunând în același timp și desfășurarea unui miting de solidaritate cu Pleșu :

Așa cum se poate observa din captură, în doar 3 luni, postarea a avut peste 130.000 de vizualizări, fiind adăugate aproape 5.300 de comentarii.

Apelul a fost semnat de peste 1000 de persoane, de la lideri politici, la jurnaliști, la șeful Agenției de Integritate – ANI (Horia Georgescu), la diverși ingineri, muzeografi, etc din România, dar și din Germania, Italia, Republica Moldova.

Și astfel scandalul din mediul online a intrat într-o nouă fază, faza “ explicațiilor” oferite cu generozitate de diverși jurnaliști, istorici sau oameni politici.

Demn de semnalat este faptul că deseori, pe parcursul acestui scandal, cunoscătorii au putut descoperi cu ușurință diverse tehnici de manipulare ce au fost utilizate subtil de unii dintre susținătorii lui Andrei Pleșu.

Cel mai interesant punct de vedere îi aparține lui Vladimir Tismăneanu. Specialist în teoria sistemelor politice, acesta face pe blogul său o prezentare a “linșajul mediatic” practicat de Antena 3 la adresa lui Pleșu, titlul ales pentru materialul de presă fiind edificator.

Declarat susținător al lui Andrei Pleșu, Tismăneanu îi ia apărarea marelui om de cultură în fața “linșajul mediatic” la care acesta era supus, făcând diverse aprecieri la adresa Antenei 3, după cum se poate remarca în captura de mai jos:

În cadrul articolului său, Tismăneanu încearcă să scoată în evidență, în fața utilizatorului obișnuit de internet, numărul mare al semnatarilor Apelului (peste 1000, în doar câteva ore), subliind și că aceștia au puncte de vedere diferite.

Autorul încearcă să accentueze diverse idei ce se doresc a fi întipărite în mentalul colectiv (bold-urile aferente capturii de mai jos), scoțând în evidență moralitatea lui Andrei Pleșu, cel care cu sau fără intenție, prin postarea sa din cotidianul Adevărul, a reușit să tulbure apele în mediul online al presei românești:

Sursă captură – www.tismaneanu.wordpress.com

Lăsând la o parte aprecierile la adresa Antenei 3 și a jurnaliștilor vizați, trebuie remarcat faptul că nici unul dintre susținătorii lui Pleșu în mediul online nu au înțeles să le explice cititorilor care au fost împrejurările care au dus la această stare de fapt, ei preferând să continue seria apelativelor diverse, ce aruncă o umbră de îndoială la adresa moralității demersurilor.

Postarea profesorului Vladimir Tismăneanu își încheie postarea cu câteva concluzii la adresa linșajului mediatic și o explicație conferită expresiei “a nu tăcea” ( cu bold-urile aferente) :

Și, așa cum deja am mai precizat, jurnaliștii ”copy paste” au preluat și de această dată opiniile lui Tismăneanu, aprecierile acestuia fiind difuzate în mediul online de multe pagini web:

Sursa captură – www.evz.ro

Rând pe rând și alți jurnaliști au publicat în mediul online anunțul mitingului de susținere al lui Andrei Pleșu, la care au fost invitați să participe cât mai mulți susținători :

Sursa captură – www.hotnews.ro

Sursă captură – www.românialibera.ro

Sursă captură – www.adevarul.ro

Sursă captură – www.b1.ro

Și în ciuda faptului că marea majoritate a mediei online a promovat mitingul inițiat de o parte a jurnaliștilor, în apărarea lui Andrei Pleșu, numărul participanților nu a fost deloc unul pe măsura așteptărilor, la acesta participând, conform imaginilor surprinse de cameramanii diverselor televiziuni, puțin peste 100 de persoane.

Demn de remarcat este modul în care o parte dintre participanții la miting au înțeles să se exprime în apărarea lui Andrei Pleșu, ei participând la acțiune cu diverse “accesorii” mai mult sau mai puțin inspirate.

Folosind sigla și sloganul Antenei 3 (“ Antena 3 e aici ! ”), o parte dintre apărătorii lui Pleșu au ales o formă inedită de protest, surprinsă de către fotograful agenției de presă Mediafax :

Sursa captură – www.mediafax.ro

Etic? Moral? Depinde de sistemul de referință ales, dar mai ales de care parte a taberei te găsești.

Aflată timp de câteva zile în centrul atenției colegilor din media, Antena 3 a publicat și ea pe pagina web diverse materiale, în cadrul cărora jurnaliștii și-au exprimat punctele de vedere:

Sursa captură – www.antena3.ro

În cadrul emisiunii sale, “În gura presei”, Mircea Badea, unul dintre cei trei jurnaliști ai Antenei 3 aflați în centrul atenției mass-mediei în acele zile, a comentat în stilul său caracteristic mitingul de susținerea lui Andrei Pleșu, catalogând ideea drept “simpatică” : "S-a întâmplat o treabă extraordinatră, ceva deosebit. A fost un miting, sau o întâlnire aproape amoroasă, că s-a întâmplat la coada calului. Unii care trebuiau să meargă la coada vacii, au ajuns la coada calului. Mitingul era ceva împotriva Antenei 3, mi s-a părut foarte simpatică ideea unui miting împotriva unui post de televiziune".

Subiect de articol în cotidianul Adevărul, Mircea Badea nu s-a putut să nu remarce numărul mic al participanților la miting și mai ales componența manifestanților : "Domnul Pleșu e ca vaca-n India. Sfânt. Au fost 200 de oameni acolo, vreo 100 de politruci și 100 de bătrâni. Dacă aș fi domnul Pleșu mi-ar fi jenă să mă apere niște bătrâni, mulți dintre ei nici nu știau de ce sunt acolo. Jena nu știu dacă face parte din arealul de simțire al domnului Pleșu".

Concluzia lui Badea nu mai lasă loc comentariilor de nici un fel :

Sursa captură – www.antena3.ro

Imaginea pe care orice jurnalist sau pseudo-jurnalist le-o poate oferi utilizatorilor de internet despre un anumit personaj, situație ori stare de fapt este relativă, ea variind în funcție de gradul de pregătire profesională, de gradul de moralitate, dar și de profesionalism.

Se știe că este foarte ușor să defăimezi pe oricine, dacă îți alegi o strategie corectă. Și de asemenea este bine cunoscut faptul că odată o știre/informație aruncată pe piață, sunt necesare zeci de dezmințiri pentru a-l convinge pe primul cititor că articolul a fost rău sau voit intenționat.

În lipsa unei legislații corespunzătoare, care să sancționeze limbajul dur, incitările la violență, denigrările și atacurile la persoană, mediul online românesc rămâne mediul în care oricine se poate exprima despre absolut orice, după bunul său plac.

CONCLUZII

Comunicarea în mediul online, universul nemărginit și în continuă transformare, a devenit în ultmii ani o necesitate și chiar o dependență, activitatea multora dintre noi fiind strâns legată de internet. Conexiunile mediului online pot fi regăsite aproape în orice domeniu, indiferent că este vorba de simple informații generale sau particulare, de comunicări ori de prezentări, de publicitate, marketing, vânzări sau promovări.

Nu contează cu ce anume ne ocupăm, nu contează cât timp liber la dispoziție avem, dacă intenționăm doar să ne informăm sau numai să ne relaxăm, mediul online poate fi refugiul ideal, acesta devenind indispensabil atât pentru comunicare și relaționare, cât și pentru promovare și informare.

Mediul online este un spațiu virtual la discreția și la îndemâna oricui își dorește fie să împărtășească idei, cunoștințe, să facă diverse comentarii, să afle informații, să cunoască stiluri, concepte ori branduri, să se informeze, să fie la curent și în contact cu ultimele noutăți ori evenimente diverse.

Nelimitat și accesibil oricând, la orice oră, mediul online poate fi accesat cu usurință de oriunde, accesul instantaneu pe orice site, blog, forum ori rețea de socializare fiind la îndemâna oricui.

În goana după cunoștiințe, în dorința de a socializa sau doar de a împărtăși cu ceilalți (persoane cunoscute sau dimpotrivă) idei, de a le susține ori de a le combate acestora afirmațiile, de a comenta punctele de vedere diverse, de a reacționa și de a lua atitudine la orice ne deranjează, ne impresionează sau pur și simplu intră în sfera noastră de interes, ne-am făcut un obicei din a petrece din ce în ce mai mult timp pe internet, accesând frecvent și în mod constant atât cunoscutele rețele de socializare, cât și forumurile diverselor site-uri, în căutarea unor subiecte considerate de interes, pe care să le susținem, combatem sau doar lectura.

Explozia de care a avut parte mediul online a atras după sine și apariția a sute de mii de site-uri și bloguri generaliste sau pe diverse nișe, acestea oferindu-le la rândul lor tuturor utilizatorilor de internet posibilitatea de a se exprima atât pe forumurile special concepute, cât și pe paginile principalelor rețelelor de socializare.

Deseori numită “a patra putere în stat” presa nu a pierdut nici ea startul comunicării în mediul online, site-urile principalelor agenții de presă, ziare, televiziuni ori reviste fiind actualizate periodic, în paralele cu dezvoltarea versiunilor “online”, foarte utile pentru toți cei care își doresc să afle noutăți la orice oră.

Pe lângă rețelele de socializare, care de asemenea au cunoscut o dezvoltare extraordinară, tot mai mulți români având conturi pe acestea, și forumurile au devenit un principal punct de interes pentru internauții din România.

Așa se face că nu de puține ori, o temă atent aleasă de moderatorul unui forum stârnește adevărate patimi printre participanții la discuții, susținătorii pro și contra ai personajelor aflate în centrul atenției declanșând pe internet ceea ce deseori este denumit în ultima vreme “linșaj mediatic” sau chiar “jihad mediatic”.

Nu contează dacă subiectul, respectiv tema aleasă, face sau nu referire la un anume personaj (de cele mai multe ori unul politic). Este suficient ca unul dintre cei angrenați în discuție să pomească întâmplător numele acestuia într-un comentariu și “războiul” susținătorilor se declanșează aproape instantaneu.

Pe fondul acutizării problemelor din mediul politic, generate de neînțelegerile liderilor politici sau de schimbul tot mai acid de replici dintre administrația prezidențială și instituția guvernului (ce din păcate pune România într-o poziție destul de incomodă în fața restului lumii) discuțiile de pe forumuri și rețelele de socializare au devenit și ele din ce în ce mai violente, susținătorii ambelor tabere încercând să-și demonstreze atașamentul ori loialitatea prin comentarii și replici ce sunt uneori total nediplomatice.

Indiferent dacă avem sau nu ceva important de spus, dacă doar ținem să-i dăm o replică celui ale căror păreri nu coincid cu cele ale noastre, indiferent dacă vrem să ieșim doar în evidență sau să ne remarcăm prin comentariile noastre, apelăm tot mai des la posibilitățile de comunicare puse la dispoziție de mediul online și cădem cu sau fără voia noastră în capcana discuțiilor purtate în contradictoriu, dând frâu liber comentariilor, replicilor, aprecierilor sau chiar jignirilor.

Nimic nu pare să ne stea în cale când vine vorba să le demonstrăm tuturor că, fără prea multă experință ori pregătire, putem fi așii comunicării ad-hoc în mediul online.

BIBLIOGRAFIE

Autori români:

H.M.Bădău, H. Mihai, Tehnici de comunicare în social media, Editura Polirom, Iași, 2011

D.M Cismaru, Social Media și managementul reputației, Editura Tritonic, București, 2012

M. Coman, Manual de jurnalism, vol. I, II, Editura Polirom, Iași, 2009

M. Dinu, Comunicarea. Repere fundamentale, Editura Orizonturi, București, 2007

D.Guțu-Tudor, New media, Editura Tritonic, București, 2008

S. Frunză, Comunicare etică și responsabilitate socială, Editura Tritonic, București, 2011

C. Maxim, Comunicarea online – provocări și oportunități, Editura Comunicare.ro, București, 2009

M. Runcan, A patra putere, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002

I. Stănciugelu, Măștile comunicării. De la etică la manipulare și înapoi, Editura Tritonic, București, 2009

L.V. Szabo, Libertate și comunicare în lumea presei, Ed. Amacord, Timișoara, 1999

T. Vidam, Dimensiuni ale eticii comunicării și mass-media, Editura Casa cărții de știință, Cluj-Napoca, 2007

Autori străini :

C.J. Bertrand, Deontologia mijloacelor de comunicare, Editura Institutul European, Iași, 2000

L. Hopkins, Social Media: The New Business Communication Landscape, Londra, Ark Group, 2009

David Randall, Jurnalistul universal, Editura Polirom, Colecția Collegium Media, Ediția a II-a, Iași, 2007

M.Warschauer, Online Communication,The Cambridge guide to teaching English to speakers of other languages, R. Carter & D. Nunan, Cambridge, Cambridge University Press, 2001

Site-uri consultate:

http://www.newscientist.com/articleimages/dn18158/1-timetravelling-browsers-navigate-the-webs-past.html

https://www.worldpayzinc.com/tech-wealth#.U1j0YUorewA.twitter,

http://gadgets.ndtv.com/social-networking/news/facebook-profits-triple-as-mobile-soars-513047

http://gadgets.ndtv.com/apps/news/facebook-says-messenger-has-more-than-200-million-monthly-active-users-513231

https://www.facebook.com/FBNewswire

http://www.cmo.com/content/dam/CMO_Other/ADI/SocialIntelligence_Q12014/Q1_2014_social_intelligence_report.pdf

Lasswell’s model

http://www.insidefacebook.com/2014/04/21/adobe-q1-report-clickthrough-rate-up-cost-per-click-down/

http://gigaom.com/2014/04/21/adobe-social-media-intelligence-report-text-engagement-down-as-videos-heat-up-on-facebook/

http://www.ndtv.com/article/world/linkedin-membership-hits-300-million-510624

http://adevarul.ro/news/politica/oameni-plastilina-1_531ca9170d133766a8bff15e/index.html,

http://www.antena3.ro/romania/cine-sunt-cei-doi-romani-care-au-fost-demnitari-ai-puterii-in-toate-cele-trei-regimuri-de-dupa-1989-246722.html#

http://www.paginademedia.ro/2014/03/andrei-plesu-critica-practicile-antenei-3-in-textul-oameni-de-plastilina/

http://www.b365.ro/andrei-ple-u-catre-gadea-dragutule-tu-ce-vrei-sa-te-faci-cand-o-sa-fii-mare-predicator-fata-n_203996.html

http://www.newscientist.com/articleimages/dn18158/1-timetravelling-browsers-navigate-the-webs-past.html

http://www.w3.org/Consortium

http://www.google.com/analytics/

https://www.worldpayzinc.com/tech-wealth#.U1j0YUorewA.twitter,

http://gadgets.ndtv.com/social-networking/news/facebook-profits-triple-as-mobile-soars-513047

http://gadgets.ndtv.com/apps/news/facebook-says-messenger-has-more-than-200-million-monthly-active-users-513231

https://www.facebook.com/FBNewswire

http://www.cmo.com/content/dam/CMO_Other/ADI/SocialIntelligence_Q12015/Q1_2015_social_intelligence_report.pdf

http://www.insidefacebook.com/2015/04/21/adobe-q1-report-clickthrough-rate-up-cost-per-click-down/

http://gigaom.com/2015/04/21/adobe-social-media-intelligence-report-text-engagement-down-as-videos-heat-up-on-facebook/

www.dashburst.com

http://www.ndtv.com/article/world/linkedin-membership-hits-300-million-510624

http://www.lse.ac.uk/media@lse/research/EUKidsOnline/EU%20Kids%20Online%20reports.aspx,

http://www.cancan.ro/actualitate/badea.html

http://www.antidotul.ro/248284/a-dat-de-pamant-cu-mircea-badea-andrei-plesu-practica-o-veselie-de-piculina-cu-unele-accente-de-joagar.html,

Trebuie protestat nu doar împotriva jignirii lui Andrei Pleşu ci împotriva Antenei 3. Au mai fost jigniţi şi mulţi alţii.

http://www.revista22.ro/articol-39239_657.html

Linsajul lui Andrei Plesu, idiotia morala si spatiul libertatii

http://www.antena3.ro/romania/mircea-badea-sa-faci-miting-impotriva-unei-televiziuni-e-ceva-inept-247313.html

http://stiri.tvr.ro/rus-despre-romanii-din-occident-au-1-500-de-banii-a-tia-copiii-se-fac-golani-i-nevasta-curva_61573.html

http://www.mircea-badea.ro/blog/despre-ecleru-la-ingeri/

Bravo Mircea!!!

https://dulciurisidulcegarii.wordpress.com

http://mariana-badea.ro

BIBLIOGRAFIE

Autori români:

H.M.Bădău, H. Mihai, Tehnici de comunicare în social media, Editura Polirom, Iași, 2011

D.M Cismaru, Social Media și managementul reputației, Editura Tritonic, București, 2012

M. Coman, Manual de jurnalism, vol. I, II, Editura Polirom, Iași, 2009

M. Dinu, Comunicarea. Repere fundamentale, Editura Orizonturi, București, 2007

D.Guțu-Tudor, New media, Editura Tritonic, București, 2008

S. Frunză, Comunicare etică și responsabilitate socială, Editura Tritonic, București, 2011

C. Maxim, Comunicarea online – provocări și oportunități, Editura Comunicare.ro, București, 2009

M. Runcan, A patra putere, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002

I. Stănciugelu, Măștile comunicării. De la etică la manipulare și înapoi, Editura Tritonic, București, 2009

L.V. Szabo, Libertate și comunicare în lumea presei, Ed. Amacord, Timișoara, 1999

T. Vidam, Dimensiuni ale eticii comunicării și mass-media, Editura Casa cărții de știință, Cluj-Napoca, 2007

Autori străini :

C.J. Bertrand, Deontologia mijloacelor de comunicare, Editura Institutul European, Iași, 2000

L. Hopkins, Social Media: The New Business Communication Landscape, Londra, Ark Group, 2009

David Randall, Jurnalistul universal, Editura Polirom, Colecția Collegium Media, Ediția a II-a, Iași, 2007

M.Warschauer, Online Communication,The Cambridge guide to teaching English to speakers of other languages, R. Carter & D. Nunan, Cambridge, Cambridge University Press, 2001

Site-uri consultate:

http://www.newscientist.com/articleimages/dn18158/1-timetravelling-browsers-navigate-the-webs-past.html

https://www.worldpayzinc.com/tech-wealth#.U1j0YUorewA.twitter,

http://gadgets.ndtv.com/social-networking/news/facebook-profits-triple-as-mobile-soars-513047

http://gadgets.ndtv.com/apps/news/facebook-says-messenger-has-more-than-200-million-monthly-active-users-513231

https://www.facebook.com/FBNewswire

http://www.cmo.com/content/dam/CMO_Other/ADI/SocialIntelligence_Q12014/Q1_2014_social_intelligence_report.pdf

Lasswell’s model

http://www.insidefacebook.com/2014/04/21/adobe-q1-report-clickthrough-rate-up-cost-per-click-down/

http://gigaom.com/2014/04/21/adobe-social-media-intelligence-report-text-engagement-down-as-videos-heat-up-on-facebook/

http://www.ndtv.com/article/world/linkedin-membership-hits-300-million-510624

http://adevarul.ro/news/politica/oameni-plastilina-1_531ca9170d133766a8bff15e/index.html,

http://www.antena3.ro/romania/cine-sunt-cei-doi-romani-care-au-fost-demnitari-ai-puterii-in-toate-cele-trei-regimuri-de-dupa-1989-246722.html#

http://www.paginademedia.ro/2014/03/andrei-plesu-critica-practicile-antenei-3-in-textul-oameni-de-plastilina/

http://www.b365.ro/andrei-ple-u-catre-gadea-dragutule-tu-ce-vrei-sa-te-faci-cand-o-sa-fii-mare-predicator-fata-n_203996.html

http://www.newscientist.com/articleimages/dn18158/1-timetravelling-browsers-navigate-the-webs-past.html

http://www.w3.org/Consortium

http://www.google.com/analytics/

https://www.worldpayzinc.com/tech-wealth#.U1j0YUorewA.twitter,

http://gadgets.ndtv.com/social-networking/news/facebook-profits-triple-as-mobile-soars-513047

http://gadgets.ndtv.com/apps/news/facebook-says-messenger-has-more-than-200-million-monthly-active-users-513231

https://www.facebook.com/FBNewswire

http://www.cmo.com/content/dam/CMO_Other/ADI/SocialIntelligence_Q12015/Q1_2015_social_intelligence_report.pdf

http://www.insidefacebook.com/2015/04/21/adobe-q1-report-clickthrough-rate-up-cost-per-click-down/

http://gigaom.com/2015/04/21/adobe-social-media-intelligence-report-text-engagement-down-as-videos-heat-up-on-facebook/

www.dashburst.com

http://www.ndtv.com/article/world/linkedin-membership-hits-300-million-510624

http://www.lse.ac.uk/media@lse/research/EUKidsOnline/EU%20Kids%20Online%20reports.aspx,

http://www.cancan.ro/actualitate/badea.html

http://www.antidotul.ro/248284/a-dat-de-pamant-cu-mircea-badea-andrei-plesu-practica-o-veselie-de-piculina-cu-unele-accente-de-joagar.html,

Trebuie protestat nu doar împotriva jignirii lui Andrei Pleşu ci împotriva Antenei 3. Au mai fost jigniţi şi mulţi alţii.

http://www.revista22.ro/articol-39239_657.html

Linsajul lui Andrei Plesu, idiotia morala si spatiul libertatii

http://www.antena3.ro/romania/mircea-badea-sa-faci-miting-impotriva-unei-televiziuni-e-ceva-inept-247313.html

http://stiri.tvr.ro/rus-despre-romanii-din-occident-au-1-500-de-banii-a-tia-copiii-se-fac-golani-i-nevasta-curva_61573.html

http://www.mircea-badea.ro/blog/despre-ecleru-la-ingeri/

Bravo Mircea!!!

https://dulciurisidulcegarii.wordpress.com

http://mariana-badea.ro