Leziunile Inflamatorii ale Pancreasului
Cuprins
Motto
Motivație
Introducere
Capitolul I Anatomia si fiziologia pancreasului
1.1 Configuratia externă,Așezare și Proiecție
1.2 Raporturi
1.3 Vascularizatia si inervatia pancreasului
1.4 Fiziologia pancreasului
1.5 Fiziopatologia pancreasului
Capitolul II Noțiuni despre boală.Pancreatită acută
2.1 Clasificare
2.2 Simptomatologie
2.3 Evoluție,complicații și prognostic
2.4 Prognostic
2.5 Anatomie patologica
2.6 Diagnostic
2.7 Tratament
Capitolul III- Îngrijirea bolnavilor cu pancreatită cronică
Capitolul IV
4.1 Rolul asistentei medicale în îngrijirea pacientului cu pancreatită cronică
4.2 Rolul asistentei medicale în primirea bolnavului pe secție
4.3 Rolul nursei la participarea examenului clinic
4.4 Rolul asistentei medicale în recoltarea produselor biologice
4.5 Rolul asistentei medicale în pregătirea explorărilor funcționale
4.6 Rolul asistentei medicale în administrarea medicamentelor
4.7 Rolul asistentei medicale în pregătirea preoperatorie
4.8 Rolul asistentei în îngrijirea postoperatorie
4.9 Rolul asistentei medicale în conduita de urgență la internarea unui pacient cu pancreatita cronică
Capitolul V Intervenții legate de planul de îngrijire
5.1 Tehnica ecografiei abdominale
5.2 Tehnica introducerii sondei nazo-gastrice
5.3 Tehnica injecției intravenoase si subcutanate
5.4 Tehnica recoltării sângelui pentru examene de laborator
Capitolul VI- Prezentarea cazurilor
Cazul I
Cazul II
Cazul III
Concluzii
Bibliografie
Motivația lucrării
Am abordat această temă deoarece în zilele noastre leziunile inflamatorii ale pancreasului manifestate sub variate aspecte de evoluție acută sau cronică, reprezintă azi una din cele mai frecvente cauze de suferință abdominală, fiind considerată urgență chirurgicală fapt ce m-a determinat să aleg această temă de studiu și pentru instruirea mea profesioanală.
De-a lungul acestei teme am îngrijit bolnavi operați de această afecțiune ca și pe viitor doresc să lucrez în această secție.
Consider că este o temă interesantă, având o bibliografie vastă pe care am studiat-o, iar cunostințele teoretice le-am putut completa cu cele practice.
Deoarece la 80% din cazuri evidențiază în antecedentele bolnavului afecțiunile biliare și abuzul de alcool este bine să știm cu toții despre efectele nocive ale alcoolului și ale unei alimentații necorespunzatoare.
Am ales un număr de 3 pentru studiul practic, la care am avut acces la foile de observație, la buletinele de analize și am participat la examinarea lor.
Pe baza acestor date am putut realiza o analiză statistică privind incidența bolii ca vârstă, sex, mediu de proveniență, pregătire școlară, forme clinice, zile de spitalizare, probleme de dependența și diagnostice secundare la externare.
Această lucrare va reprezenta o îmbunătațire a întregii mele activități și desfășurare în cadrul corpului Asistenta Medicală și în același timp un punct de plecare spre viitoarea mea carieră.
Introducere
Profesia de asistent medical a avut de-a lungul anilor numeroase dificultăți în recunoașterea ei. Cunoscută și chiar practicată din perioada preistorică “arta de a îngriji” are un caracter universal dar recunoașterea că profesie s-a produs la jumatatea secolului al XX-lea. Profesia de asistent medical lexicul anglo-saxon reprezintă în egală măsură știința și arta" nursingul” cunoscând în lunga sa perioadă de evolutie 3 etape distincte :
Un sistem de îngrijiri bazat pe vindecătorii tradiționali și autoîngrijire , cu interpretarea fenomenelor legate de boala prin prisma tradiției religioase și culturale ale fiecărei comunități în parte , în epoca primitivă nu găsim nici medici nici nurse.
A doua etapa de dezvoltare a îngrijirilor de sănătate apare odată cu creștinismul. Creștinismul insuflă în persoana care îngrijește devotament, caritate și simțul datoriei . S-au creat primele centre de primire destinate bolnavilor și săracilor. Instituționalizarea subliniind funcția de ajutor social a nursingului punându-se accent pe dispensarizarea îngrijirilor corporale și psihice .
A treia etapa este legată de dezvoltarea socială și economică , etapa în care monopolul religios și / sau al acțiunilor caritabile din sec al XIX- lea a fost detronat . În mai toate țările lumii au apărut școli pentu pregătirea asistentelor medicale și a personalului auxiliar.
Îngrijirea bolnavului se pierde în negura timpului: în trecutul îndepartat când femeile pansau rănile bărbaților întorși din luptă sau de la vânătoare.
Istoria profesiunii de îngrijire a bolnavului începe odata cu înființarea primei școlii de către FLORENCE NIGHTINGALE.Cu toată vechimea pe care o are, misiunea sa socială nu este întotdeauna clară, astfel rolul asistentei medicale este perceput și descris divers.
În prezent practicarea profesiei de asistent medical se face cu exigențe sporite. Nursingul este o activitate complexă , nursa tratează pacientul complex , bio-psiho-social în vederea asigurării unei stări perfecte de bunăstare fizică , psihică și socială .OMS definește sănătatea individuală ca și stare de bine completă din punct de vedere fizic, mental și social și nu numai absența bolii sau infirmității . Datorită complexității , nursingul s-a transformat de-a lungul anilor dintr-o meserie în profesie, în care vocația este înlocuită de profesionalism.
Capitolul I. Anatomia și fiziologia pancreasului.
Pancreasul este o glandă voluminoasă anexată tubului digestive, având atât o funcție endocrină cât și una exocrină.Anterior este acoperit de peritoneu, fiind situat pe perete profund al cavității abdominale. Forma pancreasului este de ciocan culcat sau de cârlig.
Pancreasul este situat anterior de vertebrele T12 , L1 și L2, prezentând la acest nivel o concavitate care privește spre coloana vertebrală.Are greutatea de 80-100g, lungime de 15-20 cm și grosime de2 cm.Pancreasul este un organ friabil , rupându-se ușor.
1.1 Configurația externă:
Extremitatea dreaptă răspunde epigastrului și este reprezentată de regiunea cefalică, mai voluminoasă sau capul pancreasului, care se continuă cu corpul orientat oblic în sus și către stânga prin intermediul colului.
Capul se prelungește cu coada pancreasului până în vecinătatea pediculului splenic, nivel la care se proiectează în hipocondrul stâng.
Capul pancreasului prezintă doua fețe și o circumferință căreia duodenul îi imprimă un șanț, nivel la care pancreasul se mulează pe duoden, aderența dintre cele doua organe fiind mediată prin tacturi cognitive, vase și nervi.
Inferior capul se prelungește cu procesul uncinat care se poate prelungi până la flancul drept al aortei.
Între acesta și restul capului se formeaza incizura pancreasului prin care trec vasele mezenterice superioare.
Colul pancreasului este porțiunea îngustată care face legătura între capul și corpul pancreasului și este cuprinsă între incizura duodenală cranial și incizura vaselor mezenterice superioare distal.
Corpul pancreasului are forma prismatic triunghiulară și prezintă astfel trei margini. Pe fața anterioară predomina în vecinătatea capului tuberozitatea omentală, despărțită de tuberculul omental al ficatului prin omentul mic, iar către partea stângă se distinge impresiunea gastrică ce evidențiază raportul cu stomacul.
Fața posterioară este străbătută de șanțurile arterei și venei splenice, iar fața inferioară privește către organele din etajul submocolic.
Marginile corpului superior,inferior,anterior,se formează prin întâlnirea fețelor.
Coada pancreasului continuă fără o limită netedă de separare corpul și poate avea diferite forme și dimensiuni.
Așezare și proiecție:
Regiunea pancreatică se proiectează la suprafața corpului superior și inferior prin doua planuri orientale care trec prin extremitatea anterioară a coastelor 8 și respectiv 3 cm deasupra ombilicului.
La dreapta este delimitată de un plan sagital dus la 3 cm în dreapta liniei mediane a corpului,iar în partea stângă planul sagital corespunzător proiecției trece la 2 cm medial de linia medio-claviculara stânga.
Cu excepția cozii, pancreasul este organ secundar retroperitoneal, alipit de peretele posterior abdominal cu duodenul prin fascia de coalescența Treitz.
Coada pancreasului este situată în ligamentul renolienal și este intraperitoneală.
Anterior pancreasul se proiectează la nivelul epigastrului hipocondrului stâng.
Posterior proiecția se face la nivelul vertebrelor lombare L1,L3.
1.2 Raporturile pancreasului:
Raporturile pancreasului se aseamănă in mare parte cu cele ale duodenului și ele sunt
următoarele:
Capul pancreatic:
· marginea superioară: – bulbul duodenal;
– pediculul hepatic;
– artera gastro-duodenală;
· marginea dreaptă: raport special cu calea biliară principală;
· marginea inferioară: contact intim cu duodenul II și III.
· fața anterioară:
– porțiunea supramezocolică: – fața posterioară a stomacului;
– artera gastro-duodenală;
– porțiunea submezocolică: – rădăcina mezenterului;
– vasele mezenterice superioare;
· fața posterioară: – vertebrele lombare I, II și III;
– pilierul drept al diafragmului;
– arcada psoasului;
– vena cavă inferioară;
– artera renală dreaptă.
Colul pancreatic:
– este in raport cu diviziunea trunchiului celiac, încrucișand originea arterei gastroduodenale,
artera hepatică și artera splenică;
· în jos vine în raport cu vasele mezenterice superioare,
· posterior este in raport cu originea venei porte.
Corpul pancreatic:
· fața anterioară este in raport cu fața posterioară a stomacului;
· fața posterioară vine in raport cu:
– aorta abdominală;
– plexul celiac;
– vena renală stangă;
– suprarenala și rinichiul stang;
· marginea superioară vine în raport cu: – micul epiploon;
– artera splenică;
· marginea inferioară are raport tangențial cu unghiul duodeno-jejunal și mezocolonul
transvers, fiind flancată de artera pancreatică inferioară.
Coada pancreatică este singurul element intraperitoneal al pancreasului,ea ajungând în hilul splinei în circa jumatate din cazuri.Se află situată in interiorul ligamentului renolienal și prezintă pe fata anterioara vase splenice.
1.3 Vascularizație și inervația pancreasului
Arterele
Vascularizația arterială este asigurată de trunchiul celiac, de la care pancreasul primește ramuri prin artera hepatică comună și artera splenică si de artera mezenterică superioară.
Capul pancreasului prezintă vascularizație unitară cu duodenul 1 și 2.
Vascularizația este asigurată de doua artere pancreaticoduodenale superioare și sunt ramuri ale arterei gastroduodenale.
Arcada pancreaticoduodenală anterioară se formează prin anastomoza arterei pancreaticoduodenale antero-superioare.
Arcada pancreaticoduodenală posterioară se formează prin anastomozarea arterei pancreaticoduodenale posterioară-superioară(ramură a arterei gastroduodenale)cu ramul posterior al arterei pancreaticoduodenale inferioare(ramură a arterei mezenterice superioare).
Artera pancreaticoduodenale postero-superioară(retroduodenală) se desprinde din artera gastroduodenală în traiectul acesteia posterior de duodenul 2.
Din aceste arcade se desprind ramuri care vor vasculariza capul pancreatic și duodenul.
Artera cozii,provine dintr-o ramură terminală a arterei splenice,de la nivelul tubului splinei.Având un traiect recurent, pătrunde în coada pancreasului și se îndreaptă către marginea inferioară unde se anastomozează cu artera pancreatică inferioară.
Arterele care pătrund în interiorul glandei se vor ramifica la nivelul septurilor conjuctivo-vasculare în ramuri interlobare din care ulterior vor pleca ramuri intralobulare ce vor traversa țesutul conjuctiv dintre acini,dând naștere arteriolelor și retelei capitare periacinare.
Venele
Venele pancreasului se adună în rețele paralele și comparabile cu cele formate de artere,având în general aceiași dispoziție cu cele pe care le acompaniază.
Venele pancreasului sunt omonime arterelor și drenează în vena splenică mezenterică superioară , vena portă.
Din arcade superioare și sunt ramuri ale arterei gastroduodenale.
Arcada pancreaticoduodenală anterioară se formează prin anastomoza arterei pancreaticoduodenale antero-superioare.
Arcada pancreaticoduodenală posterioară se formează prin anastomozarea arterei pancreaticoduodenale posterioară-superioară(ramură a arterei gastroduodenale)cu ramul posterior al arterei pancreaticoduodenale inferioare(ramură a arterei mezenterice superioare).
Artera pancreaticoduodenale postero-superioară(retroduodenală) se desprinde din artera gastroduodenală în traiectul acesteia posterior de duodenul 2.
Din aceste arcade se desprind ramuri care vor vasculariza capul pancreatic și duodenul.
Artera cozii,provine dintr-o ramură terminală a arterei splenice,de la nivelul tubului splinei.Având un traiect recurent, pătrunde în coada pancreasului și se îndreaptă către marginea inferioară unde se anastomozează cu artera pancreatică inferioară.
Arterele care pătrund în interiorul glandei se vor ramifica la nivelul septurilor conjuctivo-vasculare în ramuri interlobare din care ulterior vor pleca ramuri intralobulare ce vor traversa țesutul conjuctiv dintre acini,dând naștere arteriolelor și retelei capitare periacinare.
Venele
Venele pancreasului se adună în rețele paralele și comparabile cu cele formate de artere,având în general aceiași dispoziție cu cele pe care le acompaniază.
Venele pancreasului sunt omonime arterelor și drenează în vena splenică mezenterică superioară , vena portă.
Din arcadele venoase ale corpului pancreasului, sângele ajunge în vena gastriepiploică stângă care se varsă în vena mezenterică superioară , după ce primește ca afluent vena colică dreaptă.
Din arcada venoasă anterioară a capului pancreasului sângele este drenat în vena pancreaticoduodenală inferioară.
Arcada venoasă posterioară a capului pancreatic sângele va fi colectat de vena portă și artera pancreaticoduodenală inferioară , realizându-se astfel o legătură coletarală între venele portă și mezenterică superioară.
Venele pancreatice drenează sângele de la nivelul corpului și cozii pancreasului în vena splenică , iar uneori pot constitui arcada venoasă marginală superioară.
Circulația limfatică ia naștere la nivelul septurilor interlobulare unde vasele se organizează sub forma rețelei limfatice perilobulare.
Între limfaticele pancreasului și ganglionilor hepatici,gastrici stângi se stabilesc legături ce determină regiunea pancreatică să fie o zona de convergență a marilor curente limfatice .
De menționat că , pancreasul , prin poziția sa este unul din organele abdominale cu cele mai întinse legături limfatice, fapt care traduce multiple căi de metastazare în boala canceroasă.
Inervația pancreasului
Pancreasul primește inervație parasimpatica și simplatica.Este asigurată de plexul celiac pe calea trunchiului vagal.
Fibrele parasimpatice acționează asupra acinilor glandulari și insulelor pancreatice cu un efect excitosecretor.
Fibrele simpatice sunt responsabile cu inervația vasomotorie.
Pancreasul poate primi și fibre simpatice directe, fără sinapsă în ganglionii celiac.
1.4 Fiziologia pancreasului
Pancreasul este alcătuit din doua categorii de țesut cu rol funcțional major și distinct , cărora li se adaugă ca elemente structurale , cu rol în constituirea și menținerea aspectului macroscopic al organismului , capsula periferică și structura conjuctivă vasculară dispusă în septuri fine.
Pancreasul endocrin
Pancreasul îndeplinește un rol important endocrin prin intermediul insulelor Langerhans raspândite în întreg parenchimul glandei.Numărul lor în întreg parenchimul este de 500.000-2.000.000 și atinge maximum la adult.
In structura insulelor lui Langerhans sunt descrise 5 tipuri de celule:
· celulele A (alfa) situate în partea periferică a insulei, elaborează și secretă glucagonul;
· celulele B (beta) sunt așezate mai mult in centrul insulelor și secretă insulina;
· celulele D (delta) se găsesc în toată insula și secretă somatostatina;
· celulele G (1%) stimulează producerea de acid clorhidric;
· celulele P. P situate în capul pancreasului, eliberează polipeptidul pancreatic care
stimulează secreția de enzime la nivelul mucoasei gastrice.
Insulina, hormonul hipoglicemiant micsoreaza nivelul glucozei în sânge ,secretat de pancreas și a cărui insuficiența provoacă diabet zaharat și eliminarea ei prin urină ( glicozurie).
Insulina reduce nivelul glucozei în sânge, depozitând excesul pentru a face față cerințelor
viitoare și are trei scopuri majore:
· încurajează mușchii scheletici să preia glucoza din sânge și fie că o depozitează în
glicogen, fie că o folosește pentru a elibera energie;
· stimulează celulele adipoase să folosească glucoza ca pe o sursă imediată de energie
sau să o depoziteze sub formă de grăsime;
· încurajează celulele ficatului să indepărteze glucoza din sânge și să o transforme în glicogen.
Glucagonul este cel de-al doilea hormon pancreatic implicat în reglarea echilibrului glicemic, alături de insulină.
Glucagonul prezintă efect hiperglicemiant. Acesta este secretat de celulele alfa ale insulelor Langerhans.
Pancreasul secretă glucagon atunci când nivelul glicemiei scade prea mult. Glucagonul stimulează ficatul să transforme rezervele sale de glicogen în glucoză, care este imediat eliberată în sânge (glicogenoliza).
Glucagonul și insulina fac parte dintr-un sistem feedback ce menține glicemia la un nivel acceptabil.
Pancreasul exocrin
Pancreasul exocrin cu origine endodermala , are ca unitati anatomo-functionale acinii care produc secreția pancreatică destinată digestiv , intersitinale.
Produsul de secreție al pancreasului exocrine este reprezentat de sucul pancreatic.Sucul pancreatic este secretat în continuu.
A .Secreția pancreatică
Sucul pancreatic este un lichid clar,uneori cu un continut de mucus care se adaugă în canalele excretoare cu un Ph care oscilează în jurul lui .Conține enzime digestive pentru toate principiile alimentare.Cele mai importante subtanțe organice sunt enzimele care acționează asupra celor trei principia alimentare energetice și se împart în consecința în amilolitice (amilaza si maltază), lipolitice(lipază) și proteolitice (tripsina,chimiotripsina, ca și peptidaza și nuclează în cantități mici.
1.Secreția hidroelectrolitică
Este produsă de celulele epiteliale ale canaliculelor și ducturilor ce pornesc de la acini, ionii fiind secretați prin mecanisme active (pompa de Na+, pompă de HCO3) iar apa suferind transferuri pasive pe baza gradientelor osmotice create prin transferurile ionice. Conținutul bogat în HCO3 al sucului pancreatic (concentrații de 4-5 ori superioare celor din plasmă) explică tulburările echilibrului acido-bazic instalate în condițiile patologice caracterizate prin pierderi masive de lichid duodenal.
Componenta hidroelectrolitica este elaborata de celulele epiteliale de la periferia canaliculelor scurte, motiv pentru care sucul pancreatic este initial hipoton in raport cu plasma , devenind izoton pe masura ce ajunge in ampula lui Vater.
2.Secreția enzimelor digestive pancreatice
Enzimele proteolitice sunt reprezentate de endopeptidaze (tripsina, chimotripsina, elastaza, colagenaza),exopeptidaze (carboxipeptidazele) și nucleaze (ribonucleaze și dezoxiribonucleaze) care desfac legăturile interne ale nucleotidelor din nucleoproteine eliberând oligonucleotide.
Diversele enzime proteolitice pancreatice sunt secretate sub formă inactivă și sunt activate în
lumenul intestinal.
Tripsina și chimotripsina scindează proteinele în polipeptide de diferite dimensiuni, dar nu eliberează aminoacizi. Carboxipeptidaza pe de altă parte desface peptidele în aminoacizi individuali, completând digestia celei mai mari cantități a proteinelor până
la stadiul de aminoacizi.
Elastaza hidrolizează legăturile peptidice interne ale elastinei, iar colagenaza pe cele ale colagenului, însă unii autori pun la îndoială existența unei colagenaze adevărate în sucul pancreatic.
Enzimele lipolitice se secretă sub formă activă în sucul pancreatic.
Sub influența lipazei pancreatice cea mai mare parte a lipidelor emulsionate de către sărurile biliare este scindată în monogliceride și acizi grași.
Ionii de calciu sunt de asemenea necesari pentru ca lipaza să poată acționa în prezența sărurilor biliare, ei permițând legarea enzimei de substanțele insolubile.
Colesterolesteraza este singura enzimă care scindează esterii colesterolului având o importanță deosebită la om, la care colesterolul nu poate fi absorbit din intestin decât după ce a fost eliberat prin hidroliză enzimatică din esterii săi.
Fosfolipaza A2, secretată ca proenzimă și activată de către tripsina, clivează legăturile acizilor grași ale fosfolipidelor; de exemplu scindează lecitina într-un acid gras și lizolecitina, substanță cu acțiune hemolitică. Activarea fosfolipazei intrapancreatic și generarea de lizolecitina intracanalicular deține probabil o importanță deosebită în patogenia pancreatitei acute.
Enzima glicolitica unică din sucul pancreatic este amilaza, care secretată sub formă activă hidrolizează moleculele de polizaharide (amidon, glicogen) eliberând dizaharidele sau alți polimeri mici de glucoza
Cantitatea de enzime pancreatice , secreta ca raspuns unei ingestii alimentare de dimensiunea unui pranz este cu aproximativ 90% in exces, in raport cu necesitatea efectuarii unei digestii normale.
B.Reglarea secreției pancreatice
Activitatea secretorie a pancreasului exocrin este adaptata la calitatea si cantitatea continutului intestinal.
Secreția pancreasului exocrin este subordonată unui complex neurohormonal iar în desfășurarea acesteia se pot distinge 3 faze : cefalică, gastrică, intestinală.
1. acetilcolina, eliberată din terminațiile vagale parasimpatice și din alți nervi colinergici ai
sistemului nervos enteric;
2. colecistokinina, secretată de mucoasa duodenului și a jejunului proximal cand alimentele
pătrund in intestinul subțire;
3. secretina, secretată tot de mucoasa duodenului și a jejunului proximal ca răspuns la
pătrunderea in intestinul subțire a unui conținut foarte acid.
Fazele secreției pancreatice:
a.Faza cefalică
Reglarea secreției se desfășoară pe cale nervoasa.Se admite că efectul regiunii nervoase din cadrul etapei cefalice este potentat de o componenta umorala , reprezentată de gastrină.
Impulsurile de la nivelul creierului (reflexele vagovagale și enterice locale) produc și
eliberează acetilcolina din terminațiile nervoase vagale ale pancreasului. Aceasta stimulează
secreția unor cantități moderate de enzime de către acinii pancreatici, insumand aproximativ
20% din secreția enzimatică totală a pancreasului după ingestia unei mese.
b.Faza gastrică
Determină distensia peretelui gastric și declanșarea refluxului vago-vagal prin intermediul căruia se stimulează secreția sucului pancreatic bogat în enzime , menținută și intensificată ulterior prin stimularea eliberarii de gastrină.
c.Faza intestinală
Urmează din momentul când se desfășoară evacuarea gastrică,chimul gastric acid determinând la nivelul duodenului , prin mecanism dublu , hormonal în principal și nervos , secundar stimularea secreției de suc pancreatic.
Când se pierde efectul de tamponare al alimentelor pH-ul duodenal scade la o valoare mai mică decat eliberându-se secretina care va stimula producția de suc pancreatic bogat în bicarbonat.
BOLILE CONGENITALE ALE PANCREASULUI:
Pancreasul inelar se caracterizează prin proliferarea de origine embrionară a unei lame de țesut pancreatic care înconjoară D2 ca un inel.Inelul poate fi complet sau incomplet.
Datorită îngustimii inelului sau retractării acestuia printr-un proces de pancreatită cronică scleroasă, pot apărea stenoze duodenale.Acestea se manifestă imediat după naștere, fiind confundate cu stenoza pilorică a nou născutului , sau tardiv când se confundă su stenoza pilorică sau cu o ocluzie înaltă, mai ales, atunci când se manifesta acut.
Se deosebesc trei forme clinice ale pancreasului inelar:
-forma acută, care survine la nou născut;
-forma tardivă, care apare mai târziu la adolescenți și adulți;
-forma lentă, care nu dă tulburări și este descoperită întâmplător, intraoperator sau necropsic.
Diagnosticul este dificil.Clinic ne gândim de obicei la o stenoză pilorică sau la o ocluzie înaltă.
Examenul radiologic poate preciza sediul stenozei la adult, dar nu-i poate afirma cauza, făcându-se confuzii cu ulcerul stenozant pe D2.
Tratamentul este indicat în formele cu manifestări stenozante și este numai chirurgical.
Afecțiunea este rară.În cazuistitcă de 20 de ani a clinii au fost întâlnite doua cazuri.
Intervenția constă în efectuarea unei anastomoze latero-laterale între D2, de deasupra și dedesubtul stenozei sai în secțiunea inelului pancreatic cu pericolul de pancreatită acută.
Pancreasul aberant.
Este vorba de existența unui țesut pancreatic separat de glandă, localizat pe stomac, duoden sau intestin.Are formă nodulară și este situat de cele mai multe ori submucos.Posedă un canal excretor spre lumenul organului cavitar.Poate produce îmbolnăviri comune pancreasului și cu totul excepțional ocluzie intestinală prin invaginație.
Tratamentul este chirurgical și se indică foarte rar datorită incidenței excepționale a îmbolnăvirii.
1.5 Fiziopatologia pancreasului
O varietate de forme clinice și etiologice, precum și o gama largă de modificări morfopatologice se reunesc pentru a constitui domeniul afecțiunilor pancreatice.
Ca urmare a tulburărilor microcirculatorii și secretorii se eliberează cantități infime de
tripsina activă ce declanșează in lanț o serie de autoactivari a enzimelor proteolitice și
lipolitice pancreatice, urmate de activarea enzimelor celulare distructive și de disfuncții
mitocondriale și nucleare.
Fermenții pancreatici (tripsina, lipaza, amilaza) ajung astfel din canalul excretor in
parenchimul glandular unde iși exercită acțiunea asupra diferitelor elemente epiteliale și
conjuctive ale parenchimului, producand atat leziuni locale (caracteristice pancreatitei), cat și
o serie de tulburări generale, date de pătrunderea enzimelor in circulația sistemică
(septicemie enzimatică).
Tripsina ,ferment proteolitic, secretată sub forma de tripsinogen, activată de enterokinaza, enzima aflata în sucul intestinal și în mucoasa intestinala.Tripsinogenul se activează și printr-un proces autocatalitic prin acțiunea tripsinei.Transformarea tripsinogenului în tripsina este accelerată de sărurile de calciu pH-ul optim de acțiune al tripsinei , ca și al chimotripsinei , este in jurul lui 8.
Acționeaza și direct asupra proteinelor , putând înlocui pepsina.
Tripsina ajunsă în țesutul interstițial este activată de kinazele tisulare eliberate de
celulele necrozate (citokinaze) și de fermenții leucocitari (leucokinaze), astfel că se
realizează cantități din ce in ce mai mari de tripsină, care va produce o serie de efecte locale:
– produce proteoliza glandei, ,,digestia”, țesuturilor de structură glandulare și
periglandulare (necroză) și a vaselor (hemoragie), cele două mecanisme caracteristice
pancreatitei;
– catalizează reacțiile de activare a celorlalte enzime pancreatice: chimiotripsina, elastaza
fosfolipaza, carboxi-peptidaza;
– produce iritația terminațiilor nervoase, ceea ce explică durerea intensă și persistența din
pancreatită;
– activează sistemul kininic cu eliberarea unor substanțe vasoactive hipotensoare.
Lipaza pancreatică este activată de sărurile biliare.Descompunele grăsimile în glicerol și acizi grasi.
Amilaza pancreatică are acțiune mai puternică decat amilaza salivară , digerând și amidonul crud , care se transformă în maltoza prin aceleași stadii intermediare ca prin intervenția amilazei saliva. Și acțiunea amilazei pancreatice necesită prezența ionilor de clor.pH-ul optim este între 6,7 și 7. A fost obținută în forma cristalină.O cantitate mare mica de maltoza este apoi transformată de maltaza în glucoză.
Amilaza pancreatică este eliberată în cantități excesive în procesul de autodigestie și
necroză celulară și ajungand in circulație, realizează o creștere a amilazei in sange.
CAPITOLUL II
NOȚIUNI DESPRE BOALĂ- PANCREATITĂ CRONICĂ
Pancreatita cronică
Pancretitele cronice reprezintă procese inflamatorii cronice ale pancreasului care evoluează autonom , ori sunt asociate cu afecțiuni ale organelor vecine , mai ales ale ficatului și duodenului.
ETIOLOGIE SI FIZIOPATOLOGIE :
2.1 CLASIFICARE
Din punct de vedere etiologic pancreatitele cronice se clasifică în :
-pancreatite cronice de origine cunoscută
-pancreatite cronice secundare unei afecțiuni din vecinătate .
Din prima categorie amintim :
-pancreatita cronică de cauză infecțioasă dupa parotidită , sifilis, tuberculoză, constituind forme rar întâlnite în clinică;
-pancreatita cronică posttraumatică;
-pancreatita cronică parazitară produsă de lambliază și ascaridoză.
În majoritatea acestor forme leziunile cronice succed un episod acut , ele constituind un proces de vindecare a unor pancreatite acute mai puțin manifestate.
Din punct de vedere clinic , nu include aici pancreatite cronice , care sunt prezente aproape în toate afecțiunile pancreatice de alta natura ( cancer, chisturi).
Recunoaștem de la început că pancreatitele cronice nu au adeseori o expresie clinică proprie, iar suferința pancreatică este acoperită de simptomele afecțiunii primare, mai des hepatice.
Pancreatita cronică adeseori este a doua boala.Uneori sindromul pancreatic cronic este prezent , fără alterarea evidentă a pancreasului și aceste forme aparțin pancreatitelor cronice.
Pancreatitele cronice sunt mai deseori secundare ,în legătura cu afecțiunile hepato-biliare (litiaza, angiocolita, ciroza) cu cele gastro-intestinale (boala ulceroasa, duodenita, apendicita)cu bolile infecțioase(parotidita epidemică, febra tifoidă,tuberculoză,sifilis), în legatură cu arterioscleroza generală ori abdominală și în legatură cu intoxicațiile cronice alcoolice.Procesul patologic este datorit mai frecvent extravazării sucului pancreatic în țesutul propriu.Dacă această revărsare se face repetat și mai ales în cantități mici , fără a produce o autodigestie , ea formează începutul procesului de proliferare a țesutului conjunctiv și apoi degenerescența celulelor glandulare.Luând în considerare bogăția mare în terminații nervoase în pancreas , conexiunile fiziologice cu viscerele mari abdominale și cu sistemul nervos central, se pot produce multiple reflexe viscero-corticale și cortico-viscerale.Aceste corelații explică tulburările psiho-cerebrale în afecțiunile pancreasului sa și participarea pancreasului în dereglarile hepato-duodeno-pancreatic și în acest ansamblu adeseori primul rol il joaca pancreasul.Pancreatita cronica duce la o insuficiența pancreatica , nu numai în ceea ce privește secreția externa cu rol important în digestie , dar și în ceea ce privește secrețoia interna.Tocmai aceste tuburări explică emacierea importantă ce se constată în unele pancreatite cronice.Uneori exista însă o hiperfuncție , atât exocrine cât și endocrină (hiperchilie pancreatică, hiperinsulinism).
2.2 SIMPTOMATOLOGIE
Sindromul pancreatic cronic se compune din simptome generale nutritivo-nervoase,dispeptice, dureroase,neuro-endocrine,biliare,pulmonare,cardio-vasculare,sanguine,cutanate,de compresie și fizice.
Simptomele generale de ordin nutritiv se caracterizează printr o emaciere foarte pronunțată , asa-numita ftizie pancreatică,interesând mai ales extremitățile superioare și inferioare , cu o topire a musculaturii și a țesutului celulo-adipos.Simptomele nutritive sunt însoțite de multiple simptome nervoase , care se manifestă prin parestezii,tremurături,amețeli,transpirații,stări de excitație,tulburări psiho-cerebrale,uneori de tip Korsakov și manifestări nervoase periferice de tip polinevritic.
Simptomele dispeptice au un caracter mai mult de dispepsie duodenala și constau din greață,vărsături uneori cu caracter incoercibil , bogate în salivă , anorexie față de grăsimi;abdomenul este dur, meteorizat, , o flatulență foarte pronunțată,constipație alternând cu diaree, uneori cu caracter exploziv; limba este alba,răsuflarea foarte fetidă , iar uneori există o sialoree foarte pronunțată , mai ales în orele dimineții.
Simptomul dureros se caracterizează prin durere în bara, însoțită adeseori de anxietate , paloare,transpirații reci și greață.Durerea are adesea iradieri extinse în sus spre inima și spre umarul stâng , uneori în forma de evantai în întreg abdomenul cu punct de plecare epigastrică ori în jos spre sciatic.Durerile sunt alteori însoâite de peritonism ori subicter.Uneori durerea este atât de violentă încât bolnavul ia cele mai variate poziții.
Simptomele neuro-endocrine constau, fie în tabloul unui diabet , fie în tabloul crizelor de hiperinsulinism, prezentând accidentele tipice hipoglicemice.Sindromul diabetic este permanent și se caracterizează printr-o hiperglicemie manifestată, glicozuria fiind mai mult tranzitorie și adeseori alimentară.Sindromul hipoglicemic are un caracter variabil, se prezintă, fie dimineața, adeseori la doua – trei ore dupa primul dejun,fie după patru-cinci ore de la prânz.Apare, fie ca o tulburare psiho-cerebrală cu tulburări de vorbire , iritabilitate excisivă, stări de delir sau accese de râs,fie ca tulburări cu caracter cortico-visceral ca tahicardie, angină de piept;fie sub formă de crize,cu tremurături, amețeli, transpirații,care pot trece în convulsii tonico-clonice și în coma cu toate caracterele comei hipoglicemice.
Simptomele biliare sub forma unui icter variabil ca intensitate și cu repetitie,iar uneoi cu caracterele unui icter mecanie.
Simptomele pulmonare se observă rar la adult și se caracterizează prin tuse cu caracter convulsiv și spută alba bogată în albumin.Uneori survin bronșite cu repetitive,cu o tendinta mare spre sclero-emfizem,atelectazii,pleurezii.Fenomenele pulmonare sunt foarte manifestate la copii,în așa numita fibroza pancreatică.
Simptomele cardio-vasculare sunt caracterizate printr-o hipotensiune foarte accentuala și tulburări de ritm.
Simptomele cutanate apar ca atrofii tegumentare mai ales pe fața dorsală a extremităților superioare și cu hiperkeratoza foliculara perinazal.
Simptomele de compresiune sunt frecvente din cauza raporturilor strânse ale pancreasului cu coledocul,pilorul,duodenul,vena portă și plexurile nervoase.Compresiunea coledocului poate da sindromul icterului mecanic.Compresiunea cailor proprii duce la o achilie pancreatica.Compresiunea pilorului și duodenului da tulburări de evacuare gastrică și duodenale,iar compresiunea venei porte dă fenomenele hipertensiunii portale(ascita,circultie colaterala).Compresiunea plexului solar va da un sindrom solar acut sau subacut.Sindromul solar acut se manifestă cu o durere violentă în regiunea supraombilicală cu un caracter transfixiant,forțând pe bolnav să ia cele mai bizare atitudini.Aceste dureri pot fi urmate de o stare de colaps , ce poate duce la moarte.Sindromul solar subacut Chauffard se prezintă în mai multe forme :fie ca o jena ușoara continuă sau ritmată de alimentație la trei-patru ore dupa mâncare , însoțită de greață,vărsături și o tendința la sincopa.Durerea atroce se localizează în hipocondrul stâng , cu iradiere în lombe , în regiunea precardiaca, în umarul stâng , alta data în jos ,în jumatatea de jos a corpului , în osul sacru, în gambe.Aceste crize sunt adesea,însoțite de febră și de necesitatea imperioasă de defecație.
Simptomele fizice locale.Se consideră o usoara sensibilitate a zonei pancreatico-coledociene.Rareori se palpează o tumoare transversal , sensibilă , fixă și mai rareori aceasta atinge dimensiuni mari , cu deplasarea stomacului și colonului , dând o matitate discretă între doua zone sonore.
Semne de laborator. Examen coprologic.Materiile fecale sunt decolorate , uneori lucioase, macroscopic grase,cu resturi alimentare și de obicei foarte abundente.La examenul microscopic constatam fibre musculare nedigerate , grasimi, acizi grasi,săpunuri,având uneori un caracter de putrefacție.
Este patognomonică prezentă în cantitate mare a grasimilor și a fibrelor de carne.
Sondajul duodenal obține un suc duodenal cu aspect normal, uneori usor tulbure (duodenita), cu diminuarea sau absența fermenților pancreatici.
Examenul radiologic cadrul duodenal este lărgit, marginea internă duodenului este liniară , porțiunea prepilorică a stomacului este împinsa în sus , de asemenea și hemidiafragma stângă.
Simptomele biologice sunt caracterizate prin lipazemie, amilazemie și amilazurie crescute sau scăzute;uneori se constată o hipoproteinemie.
2.3 EVOLUȚIE ȘI COMPLICAȚII
Evoluția este de lungă durată și în funcție de simptomele dominante.De asemenea evoluția este determinată de boala primitivă sau bolile asociate:duodenită,litiaza,hepatită care întrețin procesul pancreatic.
Complicațiile cele mai frecvente sunt infecțiile secundare , ce pot duce la abcese multiple , dar mai ales pancreatita acuta hemoragică.Rareori se formează calculi în căile pancreatice , care pot da o serie de complicații ( stază , chisturi , infecții, supurații).
2.4 PROGNOSTICUL pancreatitei cronice este relativ bun, având o evolutie lungă de 10-30 de ani. Este însă reversibilă în funcție de asociațiile morbide hepato-duodenale.Moartea survine prin pancreatita acută , prin abces pancreatic, prin tromboza venei porte și uneori prin hemoragii masive gastro-duodenale.
Formele clinice.Dupa predominanța unui simptom deosebim:
Pancreatita cronică cu icter este dominată de sindromul icterului-care adeseori este intermitent- și de staza biliară hepatică.Această fomă se observă mai des în legăturile cu suferințele hepato-biliare și duodenale.Se confundă cu cancerul capului pancreasului.Evoluția lungă, varstă mai tânără, lipsa anorexiei și a emancierii progresive fac mai probabil diagnosticul de pancreatita cronică. Procesul inflamator este localizat cu predominanța în capul pancreasului, care devine dur și astfel la intervenție, este greu de diferențiat de un cancer.În aceste cazuri dupa o laparotomie exploratoare și o derivație biliară, având diagnosticul chirurgical de cancer , starea bolnavul ui dupa operație merge progresiv spre ameliorare și vindecare.Pancreatita cronică cu icter se observă mai des la femei și evoluează , în afară de icterul mecanic , cu febră, frisoane,tulburări gastro-intestinale, grețuri, eructații, meteorism, cu crize dureroase ce imită o colică hepatică.La aceste fenomene se adaugă adesea anemie, emaciere rapidă și sindrom hemoragipar sub formă de purpura.În panceatita cronică cu icter se găseste deseori o litiază coledociană sau ciroză hepatică, sau un ulcer duodenal , mai rareori o litiază pancreatică.Pancreatita cronică cu icter , izolată , fără suferințele amintite, este foarte rară.
Pancreatita cronică cu crize dureroase se observă mai ales în procesele pancreaticeîinsotite de o litiază pancreatică , de o litiază biliară, de o distensie a veziculei biliare, sau în pancreatopatiile care, prin cresterea lor vin în conflict cu plexul solar , dând crize pancreato-solare.
Pancreatita cronică dispeptică evoluează cu sindromul dispeptic digestive,gastric și intestinal.Este caracterizată printr-o anorexie electivă față de grăsimi , o constipație alternând cu diaree, scaune abundente , grase , nedigerate și dureri vagi cu caracter postprandial.Pierderea ponderala este frecventă.
Pancreatita cronică cu glicozurie evoluează cu glicozurie și cu sindrom coprologic pancreatic;se observă mai des la bolnavi intre 60-70 de ani, având fenomene evidente de arterioscleroză.Pancreatita cronică se observă însă și în diabetul simplu precum și în cel cu acidoză.În aceste condiții pancreatita se va trata prin prezența simptomelor coprologice.
Pancreatita cronică cu anemie grava se caracterizează prin asociere la semnele pancreatice a unei anemii hipocrome foarte pronunțată , sau alteori de tip pernicious.În aceasta ultimă formă , adeseori se constata , în afară de achilia pancreatică, o achilie gastricăcu rol determinând în patologia anemiei megaloblastice.De alta parte este însa cunoscut ca și în anemia megaloblastică se gasește uneori o pancreatita cronică.Aceste observații fac pe unii autori să presupună că pancreasul prin secrețiile sale , ar avea un rol fiziologic tot atât de important în hematopoeză, ca stomacul și ficatul.
Pancreatita cronică stângă , descrisă în ultimul timp se caracterizează prin crize dureroase , violente, localizate în hipocondrul stâng cu iradiere spre umăr , pe un fond de durere permanentă.Pancreatita în aceste cazuri este localizată în corpul , dar mai ales în coada pancreasului.
Pancreato-sialangita este o afecțiune localizată în pancreas , intracanalicular.Se observă foarte rar, prin descuamarea epitelială și prin precipitare de calciu , care duce la litiaza pancreatică și la obstrucția canalului Wirsung.
Pancreatita cronică latent evoluează în absența ori în prezent foarte discrete a sindromului pancreatic (subpancretism).Se constată mai deseori o dispepsie banala însă foarte tenace,care se tradează uneori prin crize scurte și discrete de hipoglicemie.Uneori atrage atenția asupra suferinței pancreasului unui trecut hepatic , duodenal, o localizare spre stânga unei jene foarte discrete , rareori crize de meteorism , pareze intestinale sau o aversiune fața de grasime.
2.5 ANATOMIE PATOLOGICĂ
Leziunile sunt variate , dupa asociațiile morbide.Procesul inflamator în afecțiunile ficatului și căilor biliare are o localizare mai mult interlobulară cu o întindere în jurul canaliculilor excretori și cu o vadita obstrucție a acestora.În cirozele hepatice lipsește această obstrucție canaliculară și se observa mai ales alterații vasculare și o reacție conjunctivă cu o localizare mai mult intralobulară.Și în pancreatitele alcoolicilor se constată această hiperplazie conjunctivă intralobulară.În cirozele biliare , fibrozarea este atât inter- cât și intralobulară, însă cu predominanța interlobulară și pericanaliculară .Procesul scleros poate fi generalizat sau localizat în cap, corp și coada , manifestându –se ca o adevărată ciroză pancreatică.Celulele , mai ales cele din acimii cu secreție externă , suferă o degenerescenta grasă, iar celulele din insulele Langerhans sunt mai puțin atinse.În același timp se observă o infiltrație leucocitară a terminațiilor nervoase , formațiuni chistice și depozitări de calciu.Rareori procesul pornește din căile excretoare ca o urmare a unei asa-numite sialangite,perisialangite sau a unei obstrucții a canalului pancreatic print-un proces ulcerativ.
2.6 DIAGNOSTIC
Diagnosticul pozitiv se face luând în considerare sindromul pancreatic clinic și semnele de laborator.În afară de simtomele clinice, în diagnostic ne ajută examenul coprologic al digestiei , examenul sucului duodenal și al sângelui pentru fermenții pancreatici.
Diagnosticul diferential.În formele cu icter diagnosticul se va face cu cancerul capului pancreatic.Diagnosticul diferential între aceste doua boli este foarte dificil ; adeseori , nici chirurgul la intervenție nu-l poate face.Să nu se uite nici posibilitatea unui sifilis pancreatic , când tratamentul antisifilitic ar fi încununat cu success.
Diagnoscticul se mai face cu afecțiunile ficatuluisi ale cailor biliare extrahepatice , alea duodenului cu diabetul.În afecțiunile ficatului și ale cailor biliare extrahepatice sindromul dispeptic este capricios , intermitent și nu este atat de tenace , apoi lipsesc emacierea profundă și sindromul coprologic pancreatic.În afecțiunile duodenale sindromul dispeptic se caracterizează prin menținerea poftei de mâncare, o stare generală bună, iar în sucul duodenal fermenții sunt prezenți.Diabetul adevarat evoluează mai deseori fără sindromul pancreatic coprologic , apetitul este mare și lipsesc semnele suferinței pancreatice.
2.7 TRATAMENTUL pancreatitei cronice este preventiv și curative.
Tratamentul preventiv este in funcție de diagnosticul precoce,într-o faza încă reversibila și constata în combaterea afecțiunilor ce duc la leziunile pancreatice-mai ales a afecțiunilor hepato-biliare, a bolii ulceroase cu localizare duodenala , a bolilor infecțioase a sifilisului , tuberculozei și malariei.
Tratamentul curativ.În afecțiunile căilor biliare cu litiază se va indica intervenția chirurgicală pe căile biliare , uneori însoțită de o decapsulare a capului pancreatic și de o solarectomie , mai ales în pancreatitele cronice cu icter sau cu dureri foarte mari.
Tratamentul medical , considerând afecțiunile coexistente , va fi în prima linie dietetic și va tinde la excitația funcție pancreatice și la substituirea fermenților pancreatici.Regimul alimentar va fi mixt , cu predominanța glucidelor.Se recomandă leguminoase,făinoase,laptele și derivatele sale.Se pot adăuga și cantitați moderate de carne , ouă, brânză și fructe.Alimentația va fi frecventă 5-6 mese pe zi.Ca medicamente se va da în cursul mesei acid clorhidric , care este un bun excitant al secreției pancreatice.În acelasi timp se recomandă vitamin A de 4 ori 1 tableta și vitamin B , care sunt în același timp protectoare ale mucoasei duodenale și stimulente ale secreției pancreatice.Simptomatic , mai ales împotriva durerilor , se administrează combinația: extract de beladona 0,01, codeină fosforică 0,02,lactoză 0,03.În formele dureroase se obțin rezultate bune și cu preparatele de trinitrină(trinitrincafeina, trinitrinmulțumitoare).
În formele cu meteorism se administrează carbine.
Tratamentul fizioterapic.Se recomandă raze ultraviolet pe întreg abdomenul , alternâd cu raze ultrascurte pe regiunea pancreatică,acest tratament dă uneori rezultate mulțumitoare.
Sintetizând , tratamentul urmarește:
-dieta de curățare, cu întârziere definitiv a alcoolului , a meselor copioase,bogate în grasimi
– combaterea durerii prin anticolinergice: Scobutil,Pro-Banthine, trei comprimate pe zi , Algocalmin și evitarea opiaceelor.
-corectarea insuficienței pancreatice cu extracte pancreatice ( Triferment, Cotazym, Festal),antiacide si blocante receptori H2( Cimetidina si Ranitidina), cu o jumatate de ora inaintea meselor.
Tratamentul chirurgical , în formele cu dureri intense , care nu cedează la tratamentul medical corect administrat.Tratamentul chirurgical este uneori necesar și în pancreatitele cronice însoțite de complicații.
CAPITOLUL III –Îngrijirea bolnavilor cu pancreatită cronică.
Inflamația cronică a pancreasului este expresia unei digestii intrapancreatice,care evoluează dramatic,cu stare se soc ,dureri epigastrice violente,vărsaturi , aspectul unui abdomen acut chirurgical, de care trebuie diferențiat.Îngrijirea acestor bolnavi cere cunostințe profesionale temeinice ,exigență și operativitate pe de o parte din cauza suferinței excesivă a bolnavului ,pe de alta parte din cauza prognosticului foarte grav intr-un numar mare de cazuri.Boala apare cu precadere la indivizii suferind de litiază biliară,ulcer gastro-duodenal sau de alcoolism cronic,putând să se manifeste și în cursul spitalizării acestora pentru boala lor de baza,în urma activării proenzimelor proteolitice și lipolitice încă în interiorul glandei,actionând asupra țesuturilor proprii organismului.Fermenții digestivi intra în sânge și de aici în urină ,de unde pot fi puși în evidentță în cantitate mult sporită valorilor normale.Boala apare sub formă edematoasă ,hemoragică sau necrozantă cu un indice de gravitate și prognostic diferit.
În caz de suspiciune de pancreatită cronică ,asistenta efectuează recoltările necesare pentru dozarea lipazei și amilazei din sânge și urină,pentru determinarea leucocitozei,tabloului sanguine,glicemiei,calcemiei,ureei,creatininei,ionogramei și al probelor funcționale hepatice ,precum și pentru probele sindromului de citoliză pancreatică; dezoxiribonucleaza,arginază ,transaminază glutamo piruvică,dehidrogenaza glutamica etc.În acelasi timp, determină grupa sanguină în sistemul OAB și Rh, sau transmite sânge pentru acest scop la punctul de transfuzie.Dacă în vecinștatea procesului pancreatic se formeazș revarsate seroase în cavitatea perotoneală sau pleurală,care au fost puncționate,asistenta va trimite și din acestea câte o mostră la laborator ,pentru determinarea enzimelor pancreatice.Va asigura transportul bolnavului la serviciile de specialitate pentru examenul radiologic simplu,pe gol al abdomenului și examenul ecografic, cu ajutorul cărora de pot obține unele date privind hipertrofia ,gradul de infiltrație a pancreasului și extinderea necrozelor.
Bolnavii cu pancreatită cronică trebuie să păstreze repausul la pat.În perioada de debut al bolii ,părăsirea patului nici nu este posibilă.Pozitia optimă în pat este de decubit dorsal,evitând orice mișcare ,însă din cauza durerilor excesive bolnavii nu respectă această poziție, ci încearcă să își calmeze durerile prin poziîii antalgice;poziția ghemuită cu pumnii în epigastru,poziție șezând sau genupectorală în care bolnavii nadăjduiesc o oarecare ameliorare a durerilor.Încercările asistentei de a așeza bolnavii în poziție favorabilă evoluției bolii,de obicei rămâne fără rezultat.Repausul la pat rămâne obligatoriu și dupa ameliorarea sau cedarea durerilor ,până la echilibrarea modificărilor biologice de laborator.
Inhibarea secreției pancreatice.În primele zile ale ingrijirilor,bolnavul nu primește nimic pe cale enterală.Lichidele sau alimentele administrate per os ar putea declanșa secreție gastricș sau pancreatică.Sucul gastric format se îndepartează prin aspirație continuă și spalarea stomacului cu trisilicat de magneziu sau soluții de bicarbonat de sodiu.Conținutul de pancreozimina și secretină al sucului gastric ar putea stimula secreția pancreatică,ceea ce ar trebui prevenit.Aspirație gastrică continuă înlătură și eforturile de vărăatură ale bolnavului.Sonda se introduce pe cale nazală și se lasă pe loc până la liniștirea proceselor acute de necroză,2-4 zile.Asigurarea aportului se face prin alimentație intravenoasă.Pentru reducerea secreției stomacale și în lipsa alimentației, se administrează și medicamente anticolinergice în ritm continuu prin perfuzia endovenoasa instituită.
Pentru protejarea pancreasului endocrin,soluțiile de glucoză administrate prin cale intravenoasă este bine să fie tamponate cu insulină.
Inhibarea enzimelor proteolitice cu care a fost invadat organismului prin pătrunderea acestora în circulației se face cu antienzime de tipul trasylol-ului, care frânează activarea tripsinogenului pancreatic.Trasylol-ul sau alte preparate indicate de medic se administrează de asemenea în perfuzie intravenoasă de glucoza în ritm lent continuu, până la normalizarea enzimelor pancreatice din sânge.În lipsa antienzimelor se utilizează plasma proaspată care prin conținutul ei de serumalbumina are o acțiune antitripsinică.
Combaterea stării se șoc prin calmarea durerilor,reechilibrarea masei sanguine,reechilibrarea hidroelectrolitică și – dacă este cazul- corectarea sindromului de coagulare intravasculară diseminată.
Medicamentele antalgice vor fi alese întotdeauna de medic – dupa ce a exclus cu siguranța posibilitatea unui abdomen acut chirurgical- ,însă se va evita întotdeauna morfina care în pancreatitele cronice este contraindicată.Asistenta va pregati medicului pe lângă medicamentele antalgice cerute,și atropine sau alte medicamente sintetice cu efect anticolinergic.La nevoie asistenta va pregati medicului instrumentele și soluția de xilina pentru infiltrația splanhicului sau novocaina pentru administrație epidurală pentru refacerea volemiei normale.
Asistenta va asigura plasma proaspată sau albumina umană, soluții macromoleculare:dextran,macrodex,rheomacrodex,soluție de glucoză izotonică și ser fiziologic, pe care le va administra dupa planul fixat de medic pe baza datelor clinice și a ionogramei pe care asistenta le-a pregatit din timp medicului.
Coagularea intravasculară diseminată va fi combătută dupa metodele cunoscute.
În șocurile decompensate,deși preparatele de cortizon au un efect nefavorabil asupra secreției pancreatice,medicul poate dispune administrarea acestora, de obicei sub formă de perfuzii cu hemisuccinat de hemicortizon în soluții de glucoză.
Prevenirea sau combaterea infecțiilor se face cu antibioticele injectabile indicate de medic.
În cazul în care s-au format revarsate apreciabile în cavitatea peritoneală ,întru-cat acestea conțin mari cantități de enzime pancreatice,acestea pot fi îndepărtate prin paracenteza,evacuarea lichidului acumulat și dializa peritoneaăa.
Semnele de ameliorare în cursul tratamentului medical se manifestă de obicei după primele trei zile prin remisia durerilor și a socului,scaderea febrei, normalizarea pulsului și a tensiunii arteriale, precum și a probelor biologice:leucocitoză,calcemia, fermenții digestivi în sânge și urină precum și a probelor enzimatice previn citoliza pancreatică.Dacă tranzitul intestinal s-a reluat începând cu a 4-a- 5-a zi a bolii- fără să se îndepărteze sonda nazo-gastrică , se începe alimentarea și hidratarea pe cale per orala cu mici cantitati de lichide ,în total 300-400 ml/zi, cu apa, ceai slab,sucuri de fructe diluate cu apa.Dacă nu reapar durerile ,se îndepărtează sonda și se continuă alimentația cu glucide usor hidrolizabile;gris cu lapte,orez,paste făinoase ,supa cu morcovi ,apoi pâine slaba fără sare sub protecția medicamentelor aniacide.
După circa doua saptămâni,când procesul necrotic s-a liniștit complet și bolnavul se simte bine,se îmbogațește alimentația cu proteine lactate, întâi lapte smântit ,apoi brânză de vaci ,urdă și apoi albuș de ou,carne slabș tocată și fiartă, peste slab.Dacă pacientul tolerează această dieta se introduc în alimentație treptat ,cantități mici de grăsimi sub formă de untdelemn,unt ,frișcă sau smântână,în stare crudă până la 20, maximum 40g/zi, restul necesităților de grăsime al organismului fiind asigurat de grăsimea ‘’ascunsă’’ în brânză,carne și alte alimente .În această perioadă a dietei se aprobă și sarea în cantitate redusă,însă regimul rămâne hiposodat.
Alimentele excitante și iritante:acrituri,rașnituri,prăjeli,afumături,legumele bogate în celuloză, băuturile alcoolice,ceaiul concentrat,cafea,condimentele de toate felurile,vor fi scoase din alimentația bolnavului.
În cursul spitalizării după ce starea bolnavului s-a îmbunătățit,asistenta medicală trebuie să lămurească bolnavul asupra necesității absolute de a menține această dietă cel putin un an și în funcție de gravitatea sechelelor rămase.
CAPITOLUL IV –
4.1 Rolul asistentei medicale în îngrijirea pacientului cu pancreatită cronică
4.2 Rolul asistentei medicale în primirea bolnavului pe secție
4.3 Rolul nursei la participarea examenului clinic
4.4 Rolul asistentei medicale în recoltarea produselor biologice
4.5 Rolul asistentei medicale în pregătirea explorărilor funcționale
4.6 Rolul asistentei medicale în administrarea medicamentelor
4.7 Rolul asistentei medicale în pregătirea preoperatorie
4.8 Rolul asistentei în îngrijirea postoperatorie
4.9 Rolul asistentei medicale în conduita de urgență la internarea unui pacient cu pancreatita cronică.
4.1 Rolul asistentei medicale în îngrijirea pacientului cu pancreatită cronică
Activitatea asistentei medicale trebuie să acopere totalitatea nevoilor fundamentale ale pacientului (cu ajutorul echipei de îngrijire sau singură), ghidându-se după un plan de îngrijire care este în functie de starea pacientului, investigațiile necesare diagnosticării, intervențiile chirurgicale și tratamentul prescris de medic. Acest plan de îngrijire al pacientului poate necesită o revizuire zilnică sau săptămanală în functie de evoluția stării pacientului.
De la serviciul de internări pacientul cu pancreatită cronică este dus în sectia de terapie intensivă, fapt ce determină cresterea nelinistii bolnavului, al cărui psihic este deja marcat de simptomatologia zgomotoasă a bolii (intoleranța alimentară, vărsături, durere). Asistenta medicală trebuie să caute să linistească bolnavul explicandu-i necesitatea supravegherii permanente, importanța acesteia pentru evoluția bolii, pentru stabilirea conduitei medicale.
Raportat la efectele pe care pancreatita cronică le are asupra fizicului și psihicului bolnavului, rolul asistentei medicale este deosebit de important. Rolul asistentei este de a ajuta persoana bolnavă sau sănătoasă să-si mențină sau să-si recâștige sănătatea (sau să-l asiste în ultimele clipe), prin îndeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi îndeplinit singur dacă ar fi avut capacitate sau cunostintele necesare să îndeplinească aceste funcții astfel încât acesta să-si recâstige independența cât mai repede posibil.
Pacientului, o dată cu internarea i se fac o serie de explorări utile precizării diagnosticului, explorări care pot fi traumatizante ( fiziogastroscopia, recoltarea sângelui prin punctia venoasă) dar care sunt absolute necesare. Asistenta medicală trebuie să fie alături de pacient, străduindu-se să ii alunge teama, explicându-i necesitatea și importanța analizelor.
4.2 Rolul asistentei medicale în primirea bolnavului pe secție
Primirea bolnavului trebuie să fie caldă, să vadă un prieten în personalul secției,să înlăturăm starea de anxietate.
Asistenta medicală care-l primește trebuie sa fie o gazdă bună și atentă, se va prezenta bolnavului,va prezenta echipa de medici,personalul în subordine și va vorbii despre restul echipei care lucrează dupa-amiaza și noaptea.Se va interesa de vârsta pacientului,locul de muncă,aspecte faamiliale și probleme personale.Va prezenta bolnavii din salon ,va arăta patul și noptiera unde își va așeza lucrurile ,lampa de la capatul patului,soneria.
Bolnavul va fi amplasat în salon cu bolnavi de aceeași categorie,cu evoluție normală,cu preocupări asemănătoare.Acest deziderat este mai greu de realizat în saloane mari de 6-7 paturi; spitalele moderne trebuie să asigure saloane între 1-4 paturi.
Saloanele trebuie să fie luminate ,aerisite,cu temperatura în jur de 20 – 22 grade Celsius,să fie creat un climat de liniște și ordine.Asistenta trebuie să arate noului venit baia,grupul sanitar,oficiul și sala de mese,să vadă dacă are obiecte de toaletă :prosop, săpun,perie și pastă de dinți.
La indicația medicului asistenta medicală va recolta probele de laborator și-l va însoți la radiologie sau unele explorari funționale.
4.3 Rolul asistentei medicale la participarea examenului clinic
Asistenta medicală are un rol important la participarea examenului clinic deoarece ea este
puntea de legătură între pacient și medic.Ea va pregăti psihic pacientul,il va liniști și ii va
explica în ce constă examenul clinic și importanța lui.Va ajuta pacientul să se dezbrace cu
mult calm și blăndețe , pentru a nu provoca mișcări dureroase și care nu sunt
necesare.Examinarea trebuie să aibă loc intr-o incăpere in care geamurile să fie inchise și să
nu se circule prin cameră, nursa avănd grijă ca aceste condiții să fie îndeplinite.Înaintea
palpării nursa va îndruma pacientul să urineze.Va avea grijă ca în timpul examinării pacientul
să fie adus în poziția adecvată: decubit dorsal cu brațele întinse și relaxate de-a lungul
corpului,membrele inferioare îndoite din genunchi, cu musculatura abdominală relaxată. Ea va sta în fața medicului , de cealaltă parte a patului și va ajuta cu tot ce are nevoie.Cănd
examenul clinic s-a sfărșit nursa va ajuta bolnavul să se îmbrace și să-l aducă in poziția
antalgică.
4.4 Rolul asistentei medicale în recoltarea produselor biologice
Produsele biologice sunt examinari la laborator, iar rezultatele obținute au o mare importanță în confirmarea diagnosticului clinic și aprecierea: gravității evoluției, apariției complicațiilor, eficacității tratamentului și confirmarea vindecării. De aceea asistenta medicală care lucrează la patul bolnavului trebuie să aibă cunoștințe teoretice precise și manualitatea corespunzătoare.
Asistenta medicală va pregăti psihic bolnavul, explicându-i că orice recoltare se face în interesul lui și dându-i informații asupra modului de desfășurare a tehnicii. Ea va avea o evidență precisă a bolnavilor care urmează să facă recoltări și îi va urmări îndeaproape să respecte condițiile necesare: să nu mănânce, să nu fumeze.
La recoltarea produselor asistenta medicală va respecta strict toate măsurile de asepsie si antisepsie, folosind un instrumentar steril: seringi și ace de unică folosință, sonde sterilizate, eprubete curate cu dop sau capac steril. Orice produs va fi recoltat în cantitate suficientă, la fiecare eprubetă asistenta medicală va face un bon care va conține: numele bolnavului, numărul salonului și patului, diagnosticul clinic, natura produsului, analiza cerută și data recoltării.
In tabelele urmatoare sunt redate valorile normale, cantitative ale analizelor rmedicale ale sângelui si a urinii, exprimate in mg/ml, cresterea sau scăderea valorilor in anumite afectiuni
Valori în sânge:
Valori ale urinei:
4.5 Rolul asistentei medicale în pregătirea explorărilor funcționale
Asistenta medicală va pregăti psihic bolnavul explicându-i că aceste examene nu îi fac rău si sunt importante pentru confirmarea diagnosticului și instituirea unui tratament corespunzător.
Examenul radiologic se execută dimineata, pentru că mai târziu se adună în stomac secreții care diluează substanța de contrast, de aceea pacientului i se vor aspira secrețiile prin montarea sondei nazogastice. Asistenta are obligația de a-i explica pacientului necesitatea tehnicii pentru o mai bună colaborare a acestuia. Cazul în care pacientul este neliniștit, agitat asistenta va calma psihic pacientul, discută despre temerile lui privind tehnica ce urmează a i se face și îi explică importanța aspirării secrețiilor și riscul care și-l asumă refuzând tehnica.
Pentru ecografia abdominală, asistenta învată pacientul să nu manânce cu 6 ore înainte de efectuarea ecografiei și, îi explică de ce este necesar ca stomacul să fie gol în timpul examinării, pentru o bună vizualizare a pancreasului. Educă pacientul să consume 1-1.5 litri de apa înainte de ecografie și să urineze abia după efectuarea acesteia.
În salon asistenta medicală are obligatia de a monitoriza funcțiile vitale în primele ore de la efectuarea tehnicilor dar și în celelalte zile, și notarea lor în F.O. Cazul în care apar modificări bruște, se anunță medicul în vederea prevenirii altor complicații.
4.6 Rolul asistentei medicale în administrarea medicamentelor
Asistenta medicală va respecta întocmai toate medicamentele prescrise de doctor ea va cunoaște medicamentele pe care le administrează după inscripție, culoare, formă; fiolele rămase goale de la injecții le va păstra până la desfășurarea efectelor lor.
Reguli de administrare a medicamentelor, pentru a se evita greselile:
Asistenta:
-respectă medicamentul prescris de medic;
-identifică medicamentul;
-verifică calitatea;
-respectă căile de administrare;
-respectă orarul și ritmul de administrare;
-respecta doza prescrisă de către medic;
-serveste pacientul cu doză unică pentru administrarea orală;
-respectă succesiunea: calea orala, solide, lichide, apoi injectii, ovule vaginale, supozitoare;
-informează pacientul asupra efectului și efectelor secundare;
-anunsă imediat medicul privind greșelile produse în administrare;
-administrează imediat solțiile injectabile aspirate din fiole, flacoane;
-respectă masurile de asepsie, de igienă pentru a prevenii infectiile intraspitalicesti.
Asistenta va respecta cu strictețe toate aceste reguli de administrare a medicamentelor. Injecțiile vor fi administrate numai dacă fiolele sunt etichetate și, atât denumirea cât și dozajul corespund celor prescrise.
Ea va administra bolnavului doze mici din orice medicament, pe care acesta le va lua în prezența ei. Îl va informa pe bolnav asupra efectului și reacțiilor adverse ale medicamentelor pe care le are de luat.
4.7 Rolul asistentei medicale în pregătirea preoperatorie
Pregătirea psihologică va fi făcută de către medical currant, informarea pacientului va fi foarte obiectivă, informând asupra riscurilor dar si a beneficiilor fără a oblige bolnavul să se opereze.
Pregătirea fizică cuprinde: pregătire generală, pregătire sistemică și pregătirea locală.
Pregătirea generală are ca scop reechilibrarea hidro-electrolitică si acido-bazică conform ionogramei și a pH-ului sangvin a pacientului, iar soluțiile utilizate vor fi normotone, pentru a preveni căderile tensionale sau chiar colapsul vascular si exitus în timpul intervenției chirurgicale.
Pregătirea sistemică necesită evaluarea și susținerea tuturor aparatelor și sistemelor: aparatul cardio-vascular, respirator, renal, hepatic, neurologic.
Pregătirea locală: cu o zi înainte de operație asistenta medicală sfătuie pacientul să stea în repauz la pat.În dimineta intervenției chirurgicale se va epila zona unde urmează a fi incizată, urmată de antiseptizarea cu alcool iondat. Se aspiră pe sonda nazo-gastrică secrețiile, se vor face câte o clisma evacuatorie în seara precedent și în dimineata operației. La indicatia medicului i se va introduce o sondă vezicală pacientului pentru a putea monitoriza diureza.
Asistenta medicală verifică a doua oară dacă are plicul cu toate documentele și va însoți bolnavul la sala de preanestezie.
4.8 Rolul asistentei în îngrijirea postoperatorie
După terminarea operației, asistenta va supraveghea trezirea bolnavului după anestezie și funcțiile vitale: măsoară la fiecare 15 minute pulsul, tensiunea arterială, de asemenea respirația (ritm și amplitudine), temperatura, culoarea mucoaselor și a tegumentelor, diureza și le notează în foaia de observație.
Asistenta va supraveghea sonda nasogastrică, la sosirea bolnavului de la sală, ea va branșa sonda la sursa de aspirație continuă și la borcanul gradat. Va verifica buna funcționare a sursei de aspirație, dacă sonda este bine fixată și aspectul narinei, permeabilitatea sondei (aspiră cu o seringă lichid din cavitate: dacă este înfundată asistenta va întroduce ser fiziologic pe sondă după care aspiră).
Asistenta va supraveghea sonda vezicală a bolnavului: să fie bine fizată cu leucoplast pe coapsă și tubul să nu fie comprimat de membrele inferioare ale bolnavului, sacul colector va fi plasat sub nivelul vezici
Asistenta medicală va supraveghea tubul de dren și plaga operatorie, va verifica tubul să nu fie cutat și să fie permeabil, notând în foaia de observație volumul și aspectul lichidului scurs. După 3 zile asistenta medicală va lua tubul și-l va retrage câțiva mm/zi până în ziua 6 când îl va scoate complet la indicația medicului.
Asistenta medicală va observa zilnic plaga, semnalând doctorului orice semn de complicație și va efectua pansamentul steril al plăgii și al orificiului din jurul tubului.
Asistenta medicală va prepara toate substanțele medicamentoase ce intră în cadrul tratamentului, execută injecțiile și montează perfuziile. Va urmări ca perfuzia să nu se oprească, să aibă un debit în jur de 30-40 picături/minut, va observa starea bolnavului în timpul perfuziei, apariția unor accidente locale sau fenomene generale, intervenind prompt în funcție de situație, asistenta va calcula bilanțul hidric al bolnavului.
4.9 Rolul asistentei medicale în conduita de urgență la internarea unui pacient cu pancreatită cronică
Asistenta medicală va așeza pacientul în repaus la pat.I se va recolta sânge pentru examinările de urgență:amilazemie , calcemie , glicemie , bibirubinemie , V.S H. , leucocite ,Creșterea amilazei , leucocitelor , a glucozei și scăderea calciului sunt semnificative pentru
diagnostic .Recoltarea urinei: amilazurie , glicozurie Pentru calmarea durerii in spital , nursa va administra :
· Pentru corectarea tulburărilor hidroelectrolitice :gluconat de calciu i.v. (i n caz de
hipocalcemie) 20-30 ml din sol. de 10 % in 24 de ore;
· Pentru combaterea șocului , in primul rand prin perfuzii de sange sau de palsmă
(500-1000 ml) , Noradrenalină , Dopamină.
· Glucocorticoizi –H.H.C. ( in cazurile grave pentru efectul antiinflamator , antișoc ,
antitoxic ) in doză medie 100 g/24 de ore ;
· Antibiotice in caz de infecție( Ampicilină 1g la 8 ore , Gentamicină 80 mg la 8 ore)
· Inhibitori ai tripsinei:
-Trasylol i.v. 1-2 fiole a 25 000 U la 6 ore .
Rolul asistentei medicale în respectarea nevoilor pacientului cu pancreatită cronică
Asistenta medicală trebuie să cunoască că o nevoie fundamentală vitală a ființei umane pentru a-și asigura starea de bine în apărarea fizică și psihică.
Nevoia de a respira reprezintă nevoia de a capta oxigenul din mediul înconjurător,este necesar proceselor de oxidare din organism și de a elimina dioxidul de carbon rezultat din arderile celulare.
Etapele respirației: ventilația , difuziunea gazelor și etapa circulatorie.
Factorii care influențează nevoia de a respira sunt: factorii bilogici ( sex,varstă,statură),factorii ambientali (mediul ambiant favorizează respirația,umiditatea aerului),factori psihologici(emoțiile care influențează frecvenâa și amplitudinea respirației).
Nevoia de a se alimenta și hidrata
În tratamentul pancreatitei cronice principiul de bază este punerea în repaos total a tubului digestiv prin post total și prin instalarea sondei de aspirație.Alimentarea și hidratarea se face la pacienții cu pancreatită cronică prin perfuzii pe cale parenterală a căror volum,ritm de administrare se stabilesc în funcție de nevoi,vârstă,eliminări și greutate.
Nevoia de a elimina
La pacientul cu pancreatită cronică operat trebuie urmărite eliminările din tuburie de dren și se notează: cantitate,calitate,culoare,miros.Se urmăresc și eliminările de pe sonda nazo-gastrică ca volum conținut și culoare.
Nevoia de a se mișca
Somnul și reposul la pat sunt reprezentate de relaxarea musculară.Indicată este muzica,lectura,camera bine aerisită pentru pacient ca acesta să aibă un somn odihnitor.
Nevoia de a se îmbrăca și dezbrăca
Lipsa de îmbrăcăminte reprezintă pentru pacient o pierdere a libertății ,același lucru dacă poartă ceea ce nu îi place.Pentru pacient faptul că se poate îmbrăca și totodată de a se dezbrăca reprezintă un semn favorabil.
Nevoia de a-și păstra temperatura în limite normale
Temperatura trebuie menținută între limitele normale prin îmbrăcămintea adecvată și condițiile de mediu.În camera pacientului trebuie să fie o atmosferă confortabilă iar asistenta medicală trebuie să cunoască temperatura normală din camera bolnavului.
Nevoia de a menține tegumentele curate și integre
Pacientul trebuie să beneficieze de condițiile necesare cât și de ajutorul necesar pentru îngrijirea corpului său.Toaleta generală este stabilită în funcție de dorința și nevoile pacientului astfel încât pacientul trebuie să aibă o înfatișsare curată și să prevină orice formă de iritare a pielii.La pacienții operați trebuie vizionat pansamentul și la nevoie schimbarea lui se face în condiții de asespsie pentru a evita suprainfectarea.
Nevoia de a evita pericolele
Pacienții cu delir sau psihopații trebuie supravegheați pentru a preîntampina suicidul sau lezarea celor din jur.Pacientul trebuie să-și recapete încrederea în sine pentru a evita pericolele.
Nevoia de a comunica
Scoaterea pacientului din mediul său de viață,separarea de familie poate induce pacientului o stare de anxietate,teamă.Acestea sunt date și din cauza bolii.Asistenta medicală trebuie să încurajeze pacientul să-și exprime sentimentele ,neliniștile,teama,nevoile,că ea nu poate acționa conform dorințelor sale decât dacă le cunoaște.
Nevoia de a acționa după credințele și valorile sale
Trebuie respectate toate principiile religiilor având in vedere că asistenta medicală lucrează cu oameni ,nu trebuie să aibă prejudecăți de rasă și religie.
Nevoia de a se realiza
Pentru reintegrarea pacientului în societate,pentru recuperarea lui completă trebuie urmărit încă de la internarea în spital ca pacientul să-și păstreze încrederea în sine și în independența funcțiilor sale corporale.
Nevoia de a se recrea
Activitațile recreative se fac în funcție de:vârstă,sex,grad de inteligență,gusturi și severitatea îmbolnăvirii.Activitatea recreativă permite individului exteriorizarea emoțiilor sale si eliminarea tensiunii nervoase.
Nevoia de a învăța
Familia pacientului și inclusiv pacientul trebuie instruiți în legătură cu regimul de viată pe care va trebui să-l adopte după vindecare.Pacientul pe parcursul recuperării trebuie să dobândească cunoștințe,atitudini și abilitați care vor ameliora starea lui de bine.
CAPITOLUL V. Interventii legate de planul de îngrijire .
5.1 Tehnica ecografiei abdominale.
Ecografia este o metodă deosebit de utilă în evaluarea anatomiei normale și patologice a pancreasului.Metoda este dependentă de condițiile tehnice (aparat,reglarea acestuia,tip de transductor),starea pacientului(gravitate,status ponderal)și cooperarea acestuia,experiența medicului examinator și gradul de corelare cu tabloul clinic,funcțional-biochimic și cu alte tehnici de diagnostic.
Explorarea ecografică a pancreasului se efectuează cu transductorul convex sau linear.Examinarea trebuie să fie efectuată in timpul dimineții,când secrețiile digestive sunt in cantitate mai mică precum și în condiții “x jeun”.explorarea pancreasului se face atât global,cu vizualizarea întregului organ,cât și prin evaluarea separată a fiecărui segment.Aceasta presupune o abordare complexă,prin regiunea epigastrică,prin hipocondrul drept si stâng,în condițiile în care poziția de bază a pacientului este cea de decubit dorsal.uneori este necesară schimbarea poziției in decubit lateral drept sau sting.Cea mai utilizată fereastră de abord este cea epigastrică.Se folosesc secțiuni transversal sau oblice cu transductorul orientat usor oblic,deasupra liniei care unește ombilicul cu hipocondrul stâng.În această incidență se va obține imaginea pancreasului în axul său cel mai lung.pacientului i se solicită să inspire profund și să rămână în manevra Vasalva(inspire profund blocat) cât mai mult timp.În acest fel se realizează o coborâre a lobului stâng al ficatului anterior de pancreas ceea ce creează o bună fereastră de explorare.Corpul pancreatic se explorează pe secțiuni transversal în axul lung al venei splenice și pe secțiuni sagitale în axul aortei.Ca fereastră ecografic se folosește lobul stâng al ficatului și antrul gastric.Coada pancreasului se explorează fie pe cale subcostală folosind secțiuni oblice cu transductorul orientat înspre hilul splenic,fie pe cale intercostală folosind ca și fereastră acustică splina și corpul gastric.În pancreatita cronică diagnosticul se bazează pe semene majore(calcifieri,chisturi,dilatație ductală) și minore(variații de volum,modificări de ecostructură și contur).
5.2 Tehnica introducerii sondei nazo-gastrice
Realizarea introducerii sondei nazo-gastrice aparține exclusive medicului,dar colaborarea și serviciile asistentelor medicale sunt esențiale pentru lucrul în echipă și atingerea scopului propus.
Materiale necesare:sondă,fixator nazal,seringi 50-100 ml ,ulei de parafină pentru lubrifierea sondei,comprese,tampoane,vată,tăviță renală,recipient cu ser fiziologic rece,stetoscop,mânuși sterile,material de protective pentru pacient.
Asistenta medical asigură poziția pacientului conștient,semișezând cu gâtul flectat.Pentru pacientul cu tulburări de conștiență poziția este decubit lateral.Educam pacientul pentru o respirație profundă.La indicația medicului asistenta medicală efectuează pacientului sedative.Anesteziază mucoasa rinofaringiană cu spray anestezic.Lubrefiază sonda cu ulei de parafină sau dacă există spray cu silicon.Dupa introducerea sondei de către medic asistenta medicală solicit pacientului conștient să efectueze mișcările de deglutiție.Se introduce uțor sonda în timp ce pacientului I se comunică să inghită.Deglutiția poate fi ajutată prin injectarea de apă cu ajutorul unei seringi în gura pacientului.verificarea poziției capului distal al sondei nazo-gastrice se face cu ajutorul stetoscopului.La final sonda va fi adaptată la un vas de colectare ,eventual cu folosirea unui tub intermediar
5.3 Tehnica injecției intravenoase
Calea intravenoasă este aleasă atunci când trebuie să obținem efectul rapid al soluțiilor medicamentoase sau când acestea pot provoca distrucții tisulare.Abordul venos poate fi efectuat periferic sau central.Pentru alegerea locului în efectuarea puncției venoase examinăm atent ambele brațe ale pacientului pentru a observa calitatea și starea anatomică a venelor.În timpul lucrului ne pozitionam vis-à-vis de pacient.Aspiram medicamentul din fiolă după care schimbăm acum cu unul de lumen mai mic și aplicam garoul elastic și inclinam brațul pacientului în jos,abductee și extensie maximă.Solicităm pacientului să-și strângă bine pumnul sau să inchidă și să deschidă pumnul de mai multe ori consecutiv pentru reliefare venoasă.Masăm brațul pacientului dinspre pumn către plica cotului.Tapotam locul pentru puncțiecu doua degete.Alegem locul puncției și îl dezinfectăm.Interzis a palpa vena după dezinfectare.Menținem brațul pacientului înclinat în jos.Întindem pielea pentru imobilizarea venei și facilitarea penetrării acului prin cuprinderea extremelor în mâna stângă în așa fel ca policele să fie situat la 4-5 cm sub locul puncției.Patrundem cu acul montat la seringă in lumenul vasului.După ce am pătruns cu acul în lumenul vasului,schițam o ușoară mișcare de aspirare pentru a verifica poziția acului.Desfacem garoul cu mâna stângă.Menținem seringa cu mâna dreaptă fixând indexul și medianul pe aripioarele seringii iar cu policele apăsăm pistonul introducând soluția lent și verificând pentru control la nevoie cateterizarea corectă a venei prin aspirare.
Tehnica injecției subcutanate
Pe acestă cale injectăm substanțe usor resorbabile,de obicei soluții cristaline și numai în cazuri special soluții uleioase prin ridicarea unei cute tegumentare și înțeparea acesteia sub un unghi de 45 de grade.Injecția subcutanată se folosește cu precădere în tratamentul cu insulin pentru diabetic și tratamentul cu anticoagulante,betaferon.Locul de elecție este regiunea foselor iliace,regiunea externă a brațelor și coapselor,regiunea supra și subspinoasă a omoplatului,flancurile peretelui abdominal,regiunea deltoidiană.La alegerea locului de elecție evitam zonele de infiltrație prin injectări anterioare,zonele cu foliculite,furuncule.Poziția pacientului este șezândă cu unul din membrele superioare sprijinit de sold.Degresăm și dezinfectăm fața externă a brațului.Seringa încărcată cu soluție și ac o menținem în mâna dreaptă;cu policele și indexul mâinii stângi,cutăm o porțiune mai mare de piele,fixând-o și radicand-o de pe planurile profunde.Pătrundem la baza pliului cu forță prin tegument de-a-lungul axului longitudinal al cutei în profunzimea stratului subcutanat 2-4 cm adâncime și eliberam pliul.Aspirăm usor pentru a verifica dacă am pătruns într-un vas sanguim.Injectăm soluția prin apăsarea pistonului cu policele mâinii drepte fixând indexul și medianul pe aripioarele seringii.Injectarea se execută lent apoi retragem brusc acul tamponând locul înțepăturii cu un tampon îmbibat în soluție dezinfectantă.Se poate masa ușor zona pentru favorizarea circulației locale,a accelerării resorbției.În caz de cantitate mare de soluție injectabilă schimbăm direcția acului sub piele fără a-l scoate.Resorbția începe abia după 5-10 minute.
5.4 Recoltarea sângelui pentru examene de laborator
Recoltarea sângelui se face cu sistemul Vacutainer de recoltare a sângelui venos constituie și prezintă o tehnică simplă și sigură.Recoltarea sângelui prin puncție venoasă pentru investigații de laborator se practică dimineața pe nemâncate sau la indicația medicului indiferent de oră.Materialele necesare recoltării sângelui sunt:holder,ac in carcasa protectoare,garou elastic,soluție dezinfectantă,tampoane de vată,comprese sterile,pansament adeziv,tuburi vacutainer indicate de medic.Asistenta medicala alege locul pentru efectuarea puncției venoase.Ține acul cu ambele mâini,efectuând o mișcare de răsucire dintr-o parte spre cealaltă având loc astfel ruperea benzii de siguranță.Îndepartează carcasa protectoare de culoare alba.Se înșurubează capacul liber al acului în holder.Alege locul puncției și îl dezinfectăm,menținem brațul pacientului înclinat în jos cu pumnul strâns.Holderul trebuie să formeze cu brațul pacientului un unghi de 15 grade.Detașează carcasa colorată a acului și introduce acul în venă cel puțin 1 cm.Introduce tubul holder apucând aripioarele laterale ale holderului cu indexul și mediusului,iar cu policele împingem tubul.Presiunea de împingere se efectuează numai asupra holderului nu și asupra acului aflat în venă.Capătul căptușit al acului înșurubat în holder străpunge diafragma gumată a capacului tubului vacutainer,iar sângele va fi aspirat în tub.Când sângele nu mai curge în tub acesta va fi scos din holder printr-o ușoară împingere a policelui asupra aripioarelor.Holderul este menținut stabil.În timpul recoltării cu un nou tub,tubul deja umplut nu se agită puternic deoarece provoacă hemolizarea probei,por și simplu îl răsturnăm de câteva ori pentru a se amesteca sângele cu aditivul din tub.Asistenta medicala dupa efectuarea recoltării aplică pansamentul adeziv precizându-i pacientului să țină apăsat câteva minute.
CAZUL 1.
1.Culegerea datelor:
Surse de informașie:-pacient
-F.O.
-echipa de îngrijire
– familia
Identificare pacientului.
Pacient A.D , în vârstă de 59 de ani ,cu domiciliul în București, de profesie lăcătuș-mecanic, religie creștin-ortodox, condiții de muncă și viața bună, proteze nu prezintă, alergii nu prezintă alergii la niciun tip de medicament, aliment sau la alergii de mediu.
Aspectul cavității bucale: buze uscate palide, limba uscată, fără deposit, mucoasă bucală uscată, dentiție incomplete, gingii aderente dinților.
Aspectul pacientului : facies suferind, tegumente și mucosae uscate, palide.
Acuitate vizuală: ochii emetropi.
Acuitate auditiva: în limitele fiziologice.
Acuitate tactilă: sensibilitate păstrată
Acuitate olfactivă: percepe gustul și mirosul.
Acuitate dureroasă: durere intense cu sediul în hipocondrul drept cu iradiere epigastrică și dorso-lombară în umarul drept.
Semne particulare : nu prezintă .
Sistemul osos : integru .
Mobilitate articulară : articulații libere, mobile .
R.O.T :păstrate .
Grup sangvin : BIII ; Rh negativ .
Date antropometrice : Î=1,75 m . G=79kg.
Condiții psihosociale: grad de autonomie present, stare de conșiență păstrată, comunicare nealterată, anxietate moderată, pacientul și-a asumat rolul de bolnav.
Data internării: 27.06.2007
Data externării: 07.07.2007
ANAMNEZA ASISTENTEI MEDICALE.
AHC: pacientul neagă infecto-contagioase și dermatovenerice.
APP: pacientul nu a mai fost internat.
APCM: pacientul nu a mai suferit nicio intervenție chirurgicală.
Motivele internării:
Durere intensă cu sediul în hipocondrul drept și iradiere epigastrică și dorsolombară în umărul drept,
Semnul Murphy present,
Grețuri și vărsături alimentare și biliare în cantitate de 250-300 ml , postprandiale,
Tegumente și mucoase uscate , palide,
– Febra modertă 38,4 °C, transirații,
Insomnii,
Anxietate moderată.
Istoricul bolii:
Pacientul A.D, afirmă că în urmă cu 4 luni a început să resimtă o durere cu sediul în regiunea inghinălă dreaptă după ingestia de alimente grase, condimente.La indicația medicului de familie a urmat timp de 7 zile tratament cu Ampicilină 2g , Gentamicină 2fl. No-spa 2 f zilnic.După o perioadă de aparentă acalmie , nerespectând regimul alimentar indicat au reapărut durerile de intensitate crescută în hipocondrul drept cu iradiere epigastrică și dorsolombară, scapulară în umărul drept fiind înspâită de greaâă și vărsături alimentare , febra moderată 38,4 ° C , transpirații , tegumente și mucoase uscate, palide, insomnie , anxietate moderată.
Observând că simptomatologia se intensifică , pacientul se prezintă la camera de gardă chirurgie pentru investigații , diagnostic și tratament de specialitate.
EXAMENUL CLINIC GENERAL.
Stare generală: alterată , febră medorată 38,4 ° C .
Tegumente și mucoase: uscate , palide.
Țesut cellular subcutanat: normal reprezentat
Sistem Muscular: normoton, normoteinetic.
Sistem Osteo-articular: integru.
Sistem Ganglionar Limfatic: nepalpabil.
Examen pe aparate:
Aparat Respirator : – torace normal conformat cu mișcări respiratorii simetrice , egale pe ambele hemitorace;
– Sonoritate pulmonară normală;
– murmur vezicular present în ambele arii pulmonare;
– R=18 r/m
– respirație de tip costal inferior.
Aparat Cardio-Vascular : – șoc apexian în sp. i. c. stg. Pe linia medioclaviculară stângă.
– artere pulsatile.
– zgomote cardiac ritmice.
– P=73 p/m.
– T.A=120/70mm Hg.
Aparat Digestiv: – abdomen suplu, mobil, dureros la palpare în hipocondrul drept , semnul Murphy present.
– ficat și splina în limite normale.
Aparat Renal: – loje libere , nedureroase.
– aparat renal integru.
– micțiuni fiziologice 3-4/zi.
SNC: – orientat temporo-spațial și echilibru psihic.
Obiceiurile alimentare : înaintea apariției episoadelor dureroase, pacinetul servea 3 mese pe zi , fără a avea un orar stabil , preferând alimentele grase , condimente. În prezent pacientul prezintă grețuri și vărsături legate de alimentație, inapetent.Hidratare 1,5l-2l lichide zilnic, nu consuma alcool, nu fumează.
Obișnuințe igienice: pacient independent în efectuarea îngrijirilor igienice.
Activități recreative: emisiuni TV, plimbări în aer liber, citit.
Elininări: Urina: -frecvența 3-4 micțiuni / zi
– cantitate – 1400-1600ml/zi
– ritm- de 3 ori mai mic noapytea
– culoare – galben închis
– reactie Ph ușor acid
– aspect – clar , transparent
– densitate 1020.
Scaun : – frecvența – un scaun / zi
-orar – dimineața la trezire
– cantitate – 150-200g
– consistență – păstoasă, omogenă
– formă cilindrică , diametru 3-4 cm , lungime variabilă
– culoare brună
– miros fecaloid
Diaforeza : transpirații moderate.
Vărsături : alimente -250-300 ml , post prandiale
Expectorații : nu prezintă
Diagnostic medical : Pancreatită cronică.
2. ANALIZA ȘI INTERPRETAREA DATELOR
Probleme actuale:
Durere intensă cu sediul în hipocondrul drept cu iradiere epigastrică și dorsolombară
Semnul Murphy prezent
Grețuri și vărsături
Tegumente și mucoase palide, uscate
– Febră moderată – 38,4 ° C , transirații
– Anxietate moderată
– Insomnie
Probleme potențiale:
Emfizem
Colecistito-pancreatită
Peritonită generalizată
NEVOILE FUNDAMENTALE PERTURBANTE:
1.Nevoia de a evita pericolele
2.Nevoia de a se alimenta și hidrata
3.Nevoia de a-și menține temperatura corpului în limite fiziologice
4.Nevoia de a dormi și a se odihni
5.Nevoia de a se recreea
6.Nevoia de a practica religia
7.Nevoia de a învăța cum să-și mențină sănătatea.
PLAN DE ÎNGRIJIRE :
Pacient A.D în vârstă de 59 de ani , s-a prezentat la secția de chirurgie a Spitalului clinic De Urgenta Bucuresti cu diagnosticul prezentat anterior.A trecut destul de bine perioada cea mai grea , cominică, se mișcă singur, se îmbracă fără ajutor.
Datorită durerilor abdominale, care mai apar chiar și dupa operație nu poate dormi și odihni. Pacientul afirmă că senzația de greață nu a dispărut , de aici și faptul că nu se poate alimenta normal, simțindu-se slăbit.Are probleme de eliminare.
1.NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE
Alterarea confortului legată de procesul inflamator manifestată prin durere intense în hipocondrul drept cu iradiere epigastrică și dorsolombară în umărul drept , semnul Murphy prezent.
2.NEVOIA DE A SE ALIMENTA ȘI HIDRATA
Alimentția inadecvată prin deficit din cauza alterării parenchimului biliar manifestată prin grețuri și vărsături alimentare, tegumente și mucoase uscate , palide.
Diagnostic de îngrijire : eliminare inadecvată prin greață și vărsături.
Obiective : pacienta să aibă o stare de bine, grețuri și vărsături să se diminueze , să-și amelioreze disconfortul abdominal , să se poată alimenta natural.
Intervenții :
-poziția cea mai bună în pat în decubit dorsal, poziție care asigură o bună irigare a ficatului.
-să se evite mișcările bruște, care necesită un efort mare.
-ajutăm pacienta în timpului vărsăturilor, sprijinind-o , îi recomandăm să inspire profund , îi facem toaleta bucală, cu îndepartarea protezei dentare (daca este cazul ).
-prevenim vărsătura prin administrarea de mici cantități de lichide reci.
-aerisim camera, protejăm lenjeria patului cu mușama și aleză.
-la indicația medicului, administrăm medicamente antiemtice,vitamine, săruri minerale , alimentăm parenteral pacienta, instituim perfuzii endovenoase cu glucoză tamponată cu insulină -5%-33%, vitamine
Evaluare : în urma intervențiilor aplicate, greață , vărsături au dispărut după 72 ore.
3.NEVOIA DE A-ȘI MENȚINE TEMPERATURA CORPULUI ÎN LIMITE FIZIOLOGICE
Hipertermie din cauza procesului inflamator pancreatic manifestată prin febră moderată 38,4 °C , transpirații.
4.NEVOIA DE A DORMI ȘI A SE ODIHNI
Insomnia legată de durere in hipocondrul drept, anxietate manifestată prin ore insuficiente de somn cantitativ și calitativ.
Diagnostic de îngrijire : deficit de odihnă și somn prin durere.
Obiective : pacientul să beneficieze de somn corespunzător.
Investigații : asistenta medicală, va învăța pacientul să se relaxeze înainte de culcare, să se plimbe, apoi să se culce.Asistenta medicală, observă, notează calitatea , orarul somnului și întocmește un program de odihnă,corespunzător organismului pacientei.La indicația medicului asistenta medicală administrează medicamentele antalgice cum ar fi :Algocalmin, Piafen,
Evaluare: în urma aplicării intervențiilor, are acum un somn liniștit.
Obiectivul a fost atins.
5.NEVOIA DE A RECREEA
Dificultatea de a îndeplini activități recreative cauzată de durere , anxietate , stres, manifestată prin lipsa de interes față de activitățile recreative.
Anxietatea moderată din cauza durerii în hipocondrul drept , recunoașterea prognosticului bolii manifestată prin neliniște , irascibilitate.
6.NEVOIA DE A-ȘI PRACTICA RELIGIA
Frustrare legată de anxietate , mediul spitalicesc , manifestată prin lipsa practicilor religioase.
7.NEVOIA DE A ÎNVĂȚA CUM SĂ-ȘI MENȚINĂ SĂNĂTATEA
Lipsa de cunoștințe din cauza inaccesibilității la informații manifetstă prin cunoștințe insuficiente privind procedurile postoperatorii , procedura chirurgicală , procedurile și urmările postoperatorii.
1.NEVOIA DE A RESPIRA ȘI A AVEA O BUNĂ CIRCULAȚIE
2.NEVOIA DE A BEA ȘI MÂNCA
3.NEVOIA DE A ELIMINA
4.NEVOIA DE A SE MIȘCA ȘI A AVEA O POSTURĂ BUNĂ
5.NEVOIA DE A DORMI ȘI A SE ODIHNI
6.NEVOIE DE A SE ÎMBRACA ȘI DEZBRĂCA
7.NEVOIA DE DE A MENȚINE TEMPERATURA CORPULUI ÎN LIMITE NORMALE
8.NEVOIA DE A FI CURAT , ÎNGRIJIT DE A PROTEJA TEGUMENTELE ȘI MUCOASELE
9.NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE
10.NEVOIA DE A COMUNICA
11.NEVOIA DE ACȚIONA CONFORM PROPRIILOR CONVINGERI ȘI VALORI , DE A PRACTICA RELIGIA.
12.NEVOIA DE SE RECREA
13.NEVOIA DE FI UTIL
14.NEVOIA DE A ÎNVĂȚA CUM SĂ-ȘI MENȚINĂ SĂNĂTATEA.
PLAN DE ÎNGRIJIRE PREOPERATORIE
Intervenția chirurgicală: 30.06.2007
Anestezie generală cu incubație traheală
Atropina 1f
Nesdonal T 400g
Esmeran 50mg
Fentanyl 3f
Miostin 5 fl
Miofilin 1/2f
Nalorphină 2,5ml
SG 5% 500ml.
DIAGNOSTICE NURSING POSTOPERATOR:
1.Sensibilitate și reflexe diminuate din cauza intervenției chirurgicale manifestate prin deficit motor și senzorial.
2.Posibile modificări ale parametrilor funcțiilor vitale din cauza intervenției chirurgicale, durerii, anxietății, manifestate prin variații ale T.A, P, R, T.
3.Posibilă alterare a balanței hidroelectrolitice din cauza intervenției chirurgicale.
4.Disconfort abdominal legat de incizia chirurgicală manifestat prin durere de-a lungul plăgii operatorii.
5.Imobilizare la pat din cauza constrângerilor fizice-sonde, perfuzii, tub de dren, dureri manifestată prin poziție de decubit dorsal, mobilizare redusă.
6.Somn și odihnă insuficientă din cauza durerii,anxietății, anesteziei generale, manifestat prin perioade de somn întrerupt, treziri repetate, neliniște, epuizare.
7.Lipsa integrității și a continuității tegumentului în cauza intervenției chirurgicale manifestată prin prezența plăgii operatorii.
8.Posibila alterare a eliminării intestinale: urină/scaun legată de intervenția chirurgicală.
9.Anxietate moderată datorită durerii la nivelul plăgii operatorii manifestată prin agitație , facies crispat, irascibilitate.
10.Lipsa de cunoștințe din cauza inaccesibilității la informații manifestată prin cerere de informații privind regimul de viață postoperatorie.
PLAN DE ÎNGRIJIRE POSTOPERATORIE
MEDICAMENE ADMINISTRATE:
– Ser glucozat 5% f=500ml, i.v. doză unică 1f la 8, doză totală 1fl/24h-acțiune:soluție hidroelectrolitică, reacții adverse: tulburări cardiace, EPA, tulburări renale.
Ser fiziologic 9% f=500ml, i.v. doză unică 1 f la 8 , doză totală 1 fl/24h-acțiune:soluție hidroelectrolitică , reacții adverse: tulburări cardiace, EPA, hiperhidratare.
Piafen f=5ml, i.m. doză unică 1f la 8-12-18, doză totală 3f/24h-acțiune:antispatic,antialgic anticolinergic, reacții adverse: dependent, deprimare respiratory, tahicardie.
Papaverină f=2ml, i.m. doză unică 1f la 8-12 , doză totală 2f/24h-acțiune:antispatic, reacții adverse: tahicardie, palpitații, amețeală, grețuri, vărsături.
Flaxiparine, seringi preumplute 0,8 ml, SBC,doză unică 0,7ml la 8, doză totală 0,7ml/24h-acțiune: anticoagulant, reacții adverse: hemoragie, anemie.
Soluție Ringer fl=500ml, i.v. doză unică 1f la 8, doză totală 1fl/24h-acțiune: soluție polielectrolitică, reacții adverse: tuburări cardiac, EPA,tulburări renale.
Ser Glucozat 10% f=500ml, i.v. doză unică 1 fl+10u insulină la 8-12, doză totală 2 fl/24h, acțiune: depletive, cerebral, diuretic, reacții adverse: EPA,comă diabetică, hiperhidratare.
Algocalmin f=2ml, i.m. doză unică 1 fl la 8-12, doză totală 3 fl/24h-acțiune: antialergic,antispatic, reacții adverse: amețeli, reacții cutanate,embolie uleioasă.
Scobutil f=1ml, i.m. doză unică 1 fla 8-12, doză totală 2fl/24h-acțiune: antispatic, reacții adverse: tahicardie, constipație.
No-spa f=2ml, i.m. doză unică 1 f la 8-12, doză totală 2fl/24h-acțiune:antispatic, reacții adverse:palpitații, amețeală, dureri de cap.
Ampicilină fl=500mg, i.v. doză unică 1g la 6-12-18-24, doză totală 4g/24h-acțiune: antibiotic, reacții adverse: urticarie, greață, vărsături, nefrită.
Fenobarbital f=2ml, i.m. doză unică 1 f la 21, doză totală 1fl/24h-acțiune: sedativ anticovulsivant, reacții adverse: urticarie, dependență, excitație nervoasă.
EXAMENE PARACLINICE si INTERVENȚIILE ASISTENTEI MEDICALE
1.Radiografie abdominală pe gol:
-ajută pacientul să se dezbrace și să ia pozițiile indicate de medic
-după efectuarea examenului ajută pacientul să se îmbrace, îl însoțește la salon și îl așează comod în pat
-notează în F.O. rezultatul.
2.RX Cardio-Pulmonar:
-pregătește psihic pacientul
-conduce pacientul la serviciul de radiologie
-ajută pacientul să se dezbrace, să își îndepărteze obiectele radiopace și să ia pozițiile indicate de medic
-după efectuarea examenului ajută pacientul să se îmbrace , îl conduce înapoi în salon șă îl instalează confortabil în pat.
-notează rezultatul în F.O.
3.EKG:
-echilibrează psihic pacientul explicându-i necesitatea și inofensitatea tehnicii
-trasportează pacientul cu căruțul la serviciul EKG
-ajută pacientul să se dezbrace și îl așează în decubit dorsal
-umezește articulațiile pacientului cu SF.9%
-așează electroziiastfel:-roșu-membrul superior drept
-galben-membrul superior stâng
-negru-membrul inferior drept
-verde-membrul inferior stâng.
-așează cei șase electrozi precordiali astfel:-V1-spațiul IV IC pe marginea dreaptă a sternului
-V2-spațiul IV IC pe marginea stângă a sternului
-V3-între V2 și V4 la jumătatea distanței
-V4-spațiul V IC pe linia medioclaviculară stângă
-V5-spațiul V IC pe linia axilară anterioară stângă
-V6-spațiul V IC pe linia axilară mijlocie stângă
-înregistrează electrocardiograma și apoi îndepărtează electrozii
-ajută pacientul să se îmbrace îl conduce în salon și îl așează confortabil în pat.
4.Ecografia abdominală:
-anunță pacientul cu o seară înaintea examenului că acesta să execute dimineața pe nemâncate
-echilibrează psihic pacientul asigurându-l de inofensivitatea și necesitatea tehnicii
-însoțește pacientul la serviciul de radiologie
-ajută pacientul să se dezbrace și să ia pozițiile indicate de medic
-după terminarea examenului ajută pacientul să se îmbrace, îl conduce la salon și îl așează comod în pat
-notează rezultatul în F.O.
EXAMENE DE LABORATOR
1.LEUCOCITE
2.HEMATOCRIT
3.HEMOGLOBINĂ
4.V.S.H
5.TS(timp de sângerare)
6.TC(timp de coagulare)
7.GLICEMIE
8.BILIRUBINĂ
9.CREATININĂ
10.COLESTEROL
11.FOSFATAZĂ ALCALINĂ
12.TRANSAMINAZE
13.FIBRINOGEN
14.TIMP DE PROTROMBINĂ
15.EXAMEN SUMAR DE URINĂ
INTERVENȚII CONSTATE:
Intervențiile asistentei medicale cu rol propriu și delegate:
-asigură condițiile de habitat:salon curat, bine ventilat, temperature ambiantă 18-20 °C, saltea de pat confortabilă, lenjerie de pat curate, întinsă, iluminizare corespunzătoare.
-monitorizează zilnic funcțiile vitale și vegetative și notează în rezultatele în F.O.
-pregătirea psihică și fizică a pacientului înaintea întreprinderii oricărei tehnici exploratorii sau terapeutice
-respectarea cu strictețe a regulilor de asespsie și antisepsie în toate manevrele și îngrijirilor efectuate
-recoltarea probelor biologice pentru analiza de laborator și notarea rezultatelor în F.O.
-însoțirea pacientului la serviciile de specialitate pentru investigații
-administrarea tratamentului medicamentos respectând orarul, calea, doza, concentrația
-urmărirea efectului medicației
-asigurarea regimului alimentar recomandat de medic
-informarea familiei pacientului cu privire la starea acestuia
-pregătirea pacientului pre/postoperator explicându-i în ce constă intervenția chirurgicală
-efectuarea zilnică a pansamentului plăgii operatorii până la externare
-reorganizarea locului de muncă după fiecare tehnică de îngrijire
-așezarea obiectelor necesare la îndemâna pacientului
-efectuarea toaletei pacientului
-supravegherea permanent comportamental al pacientului
-informarea pacientului despre tehnici de relaxare, meditație . exaerciții respiratotrii
-pregătirea documentelor necesare externării.
EVALUARE FINALĂ
1.De comun accord cu pacientul, medicul a hotărât externarea pe 07.07.2007
2.Asistenta medicală: – anunț familia pacientului asupra datei externării
-pregătesc pacientul explicându-I noul regim de viață
-pregătesc documentele necesare medicului
3.Bolnavul a fost internat cu diagnosticul : Pancreatită cronică
4.Clinic:
-pacient normoponderal, tegumente și mucoase palide, uscate
-durere intense, cu sediul in hipocondrul drept și iradiere epigastrică și dorsolombară
-semnul Murphy prezent
-grețuri, vărsături
-febră moderată
-pacient orientat temporo-spațial
-insomnie
-anxietate moderată
5.Starea pacientului la externare: vindecat chirurgical
6.Tratament administrat:
-antibiotice
-antipiretice
-antispastice
-somnifere
-soluții electrolitice
-anticoagulante
-antialgice
7.Grad de autonomie:pacientul își poate îndeplini singur nevoile fundamentale.
8.Pacientului i se recomandă:
-să cunoască și să respecte regulile de igienă
-să beneficieze de educație sanitară adecvată
-să se prezinte la controale medicale periodice
9.Educația pentru sănătate:
-educ pacientul să limiteze efertul fizic
-educ pacientul să ducă o viață cât mai echilibrată fără obiceiuri dăunătoare sănătății sau stress
-educ pacientul să evite consumul de alcool, fumatul
-educ pacientul să respecte regimul alimentar.
CAZUL 2 .
1.Culegerea datelor:
Surse de informație:-pacient
-F.O.
-echipa de îngrijire
-familia
Indentificarea pacientului:
Pacienta R.I în vârstă de 62 de ani,sex feminine, naționalitate română, stare civilă căsătorită, religie creștin-ortodoxă, ocupație pensionară, condiții de viață bune,proteze nu prezintă, alergii nu prezintă la niciun tip de medicament, aliment,. se internează la Spitalul clinic Fundeni în data de 16.05.2014.
Aspectul cavității bucale:buzele uscate palide, limba uscată, fără deposit, mucoasă bucală uscată, dentiție incomplete, gingii aferente dinților.
Aspectul pacientei: facies suferind, tegumenteși mucoase uscate, palide.
Acuitatea vizuală:în limitele fiziologice vârstei
Acuitatea auditivă: în limitele fiziologice vârstei
Acuitatea olfactivă: percepe gustul și mirosul
Acuitatea tactilă: sensibilitate păstrată
Acuitate dureroasă: durere intensă cu sediul în hipocondrul drept , iradiere inter scopulavertebrală în umărul drept.
Semne particulare: nu prezintă
Sistem osos: integru
Mobilitate articulară:articulații libere, mobile, fără uz de obiecte ajutătoare
R.O.T.: păstrate
Grup sangvin: AII , Rh pozitiv
Date antropometrice: G= 63kg
Î= 1,62m
Date variabile:Domiciliul în județul Buzău, condiții de locuit: locuiește în condiții salubre,iluminată electric, încălzirea se f ace cu sobe de teracotă.
Echipa de susținere: soțul, fiica, ginerele și cei doi nepoți, care o vizitează zișlnic, oferindu-i support moral.
Condiții psihosociale:grad de autonomie prezent, stare de conșstiență păstrată, comunicare nealterată, anxietate moderată, pacineta și-a asumat rolul de bolnav, lipsa de cunoștințe prinvind starea actuală de boală și prognosticul bolii.
ANAMNEZA ASISTENTEI MEDICALE
A.H.C.-neagă bolile infectocontagioase și dermatovenerice
A.P.P.-internată cu diagnostic H.T.A stadiul I
A.P.F.-menarhă la 12 ani, pacienta se află la menopauză fiziologică
A.P.O.-N-1, A-4
A.P.C.M.-pacienta nu a mai suferit nicio intervenție chirurgicală.
Motivele internării:
-durere intense cu sediul în hipocondrul drept ,
– dureri persistente în etajul superior al abdomenului și vărsături
-formațiune tumorală în regiunea inghinală
-anorexie
-subfebrilitate 37,8 ° C
-insomnie
-valori tensionate mari 160/90 mm Hg
-anxietate moderată
Istoricul bolii
Pacienta R.I. cunoscută hipertensivă de aproximativ 1 an, în tratament cu Enap 1 tb/zi , Furosemid 1 cp la 2 zile, Aspacardin 2cp/zi, Nitropector 3 p/zi , afirmă că de 2 săptămâni resimte o durere de intensitate crescută în hipocondrul drept cu iradiere inter scopulovertebrală în umărul drept, după indigestia de alimente grase, prăjeli fiind însoțită de anorexie, insomnie, valori tensionale mare 160/90 mm Hg, determinate de nerespectarea tratamentului medicamentos.
Observând simptomatologia se intensifică, pacienta se prezintă la camera de gardă chirurgie pentru stabilirea unei conduit terapeutice de specialitate.
EXAMENUL GENERAL:
Stare generală: alterată, subfebrilitate 37,8 ° C
Tegumente și mucoase: uscate, palide
Țesut cellular subcutanat: normal reprezentat
Sistem muscular: normoton, normokinetic
Sistem osteo-articular: integru
Examen pe aparate:
Aparat Respirator:-torace normal conformat cu mișcări respiratorii simetrice, egale pe ambele hemitorace
-sonoritate pulmonară normală
-murmur vezicular prezent în ambele arii pulmonare
-frecvența respiratory 19r/m
Aparat Cardio-Vascular:-șoc apexian în spațiul v.i.c stâng pe linia medioclaviculară stângă
-artere pulsatile
-zgomote cardiac ritmice
-Puls=78p/m
-T.A.=160/90 mmHg
Aparat Digestiv:-abdomen suplu, mobil, dureros în hipocondrul drept,
-ficat și splina în limite normale
Aparat Renal:-loje renale libere, nedureroase
-aparat renal integru
-micțiuni fiziologice 5-6/zi
SNC:-orientată temporo-spațial
-echilibrată psihic.
Obiceiuri alimentare: înaintea apariției episoadelor dureroase, pacienta servea 3-4 mese/zi nerespectând regimul alimentar prescris de medicul cardiolog, consumând grăsimi, mezeluri, cafea.
Hidratare 1.5-2 l lichide zilnic, consummate în funcție de necessitate.Afirmă că nu fumează, nu consumă alcool,dar bea ocazional câte o ceașcă de cafea.
Obișnuințe igienice:pacienta este independentă în efectuarea îngrijirilor igienice zilnice.
Activități recreative:emisiuni folclorice, TV, ziare.
Eliminări: – URINĂ:-frecvența 5-6 micțiuni/zi
-cantitate 1400-1800ml/zi
-ritm – de 3 ori mai mic noaptea
-culoare-galben închis
-reacție Ph ușor acid 5
-aspect –clar, transparent
-densitatea 1020
-SCAUN:-frecvența 1 scaun/zi
-orar-dimineața la trezire
-cantitate 150-200g
-consistență-păstoasă, omogenă
-forma cilindrică, diametrul 3-5cm , lungime variabilă
-culoare brună
-miros fecaloid
Diaforeza: transpirații minime necesare menținerii umidității plicilor
Menstră: menopauză fiziologică.
Vărsături nu prezintă
Diagnostic medical: Pancreatită cronică, Hipertensiune Arteriala st.II.
2.ANALIZA ȘI INTERPREATAREA DATELOR
PROBLEME ACTUALE:
-durere intense cu sediul în hipocondrul drept cu iradiere interscapulavertebrală în umărul drept
-semnul Murphy prezent
-valori tensionale mari 160/90 mm Hg
-anorexie
-tegumente și mucoase palide, uscate
-subfebrilitate -37,8 ° C
-anxietate moderată
-insomnie.
PROBLEME POTENȚIALE:
-bloc aderențial subhepatic
-peritonită generalizată
-complicații cardiac: insuficiență cardiac
-complicații cerebrale:encefalopatie hipertensivă, hemoragii cerebrale
-complicații coronare: infarct miocardic, angina pectorală
-complicații renale: insuficiența renală.
NEVOI FUNDAMENTALE PERTURBANTE:
1.NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE.
2.NEVOIA DE A RESPIRA ȘI A AVEA O BUNĂ CIRCULAȚIE.
3.NEVOIA DE A BEA ȘI A MÂNCA.
4.NEVOIA DE A-ȘI MENȚINE TEMPERATURA CORPULUI ÎN LIMITELE FIZIOLOGICE.
5.NEVOIA DE A DORMI ȘI A SE ODIHNI.
6.NEVOIA DE A SE RECREEA.
7.NEVOIA DE A-ȘI PRACTICA RELIGIA.
8.NEVOIA DE A ÎNVĂȚA CUM SĂ-ȘI PĂSTREZE SĂNĂTATEA.
DIAGNOSTIC NURSING LA INTERNARE PREOPERATORIE
1.NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE.
Durere în hipocondrul drept din cauza alterîrii parenchimului pancreatic manifestată prin anxietate , neliniște, stare de disconfort.
2.NEVOIA DE A RESPIRA ȘI A AVEA O BUNĂ CIRCULAȚIE.
Circulație moderată din cauza scăderii debitului cardiac manifestată prin valori tensionale mari 160/90mm Hg.
3.NEVOIA DE A BEA ȘI MÂNCA.
Alimentația inadecvată prin deficit din cauza alterării parenchimului pancreatic manifestată prin grețuri și anorexie, slăbiciune, tegumenteși mucoase uscate palide.
4.NEVOIA DE A-ȘI MENȚINE TEMPERATURA CORPULUI ÎN LIMITE FIZIOLOGICE.
Hipertermie din cauza procesului inflamator manifestată prin subfebrilitate 37,8 ° C.
5.NEVOIA DE A DORMI ȘI A SE ODIHNI.
Insomnie legată de durere, anxietate manifestată prin ore insuficiente de somn cantitativ și calitattiv.
6.NEVOIA DE A SE RECREEA.
Dezinteres în a efectua activități recreative, din cauza durerii, anxietate manifestată prin inactivitate, plictiseală, tristețe.
Anxietatea moderată legată de durere, recunoașterea prognosticului bolii manifestată prin neliniște, plans.
7.NEVOIA DE A-ȘI PRACTICA RELIGIA.
Dificultatea de a practica la activitățile religioase din cauza durerii, anxietății, mediului spitalicesc, manifestată prin lipsa practicilor religioase.
8.NEVOIA DE A ÎNVĂȚA CUM SĂ-ȘI PĂSTREZE SĂNĂTATEA.
Lipsa de cunoștințe din cauza inaccesibilității la informații manifestată prin cunoștințe insuficiente privind procedurile postoperatorii, procedura chirurgicală, procedurile și urmările postoperatorii.
PLAN DE ÎNGRIJIRE PREOPERATORIE
DIAGNOSTICUL NURSING POSTOPERATOR
1.Sensibilitate și reflezxe diminuate din cazua intervenției chirurgicale manifestate prin deficit motor și sensorial.
2.Posibile modificări ale parametrilor funcțiilor vitale din cauza intervenției chirurgicale, dureri, anxietate, manifestate prin variații ale T.A. P, R, T.
3.Posibilă alterare a balanței hidroelectrolitică din cauza intervenției chirurgicale.
4.Disconfort abdominal legat de incizia chirurgicală manifestat prin durere de-a lungul plăgii opeartorii.
5.Imobilizare la pat din cauza constrângerilor fizice sonde, perfuzii, tub de dren, durerii, manifestată prin poziție de decubit dorsal,mobilizare redusă.
6.Somn și odihnă insuficiente din cauza durerii, anxietății, anesteziei generale, manifestat prin perioade de somn intrerupt, treziri repetate, neliniște, epuizare.
7.Lipsa integrității și a continuității tegumentului din cauza intervenției chirurgicale.
8.Posibilă alterare a eliminării intestinale:urină/scaun legată de intervenția chirurgicală.
9.Anxietate moderată datorită durerii la nivelul plăgii operatorii manifestată prin agitație, facies, crispat, irascibilitate.
10.Lipsa de cunoștințe din cauza inaccisibilității la informații manifestatăprin cerere de informații privind regimul de viață postoperator.
PLAN DE ÎNGRIJIRE POSTOPERATORIE
Diagnostic nursing:
1.Sensibilitate și reflexe diminuate:
Cauza: intervenția chirurgicală.
Manifestări: deficit motor și sensorial
Obiective: restabilirea sensibilității și relfexului de deglutuție, faringian, cornean, motor in decurs de 60 minute.
Intervențiile asistentei medicale cu rol propriu și delegat:
Supravegherea transportului și aspectul pacientei și asigurarea că sondele, perfuzia, tubul de dren nu sunt cudate.
Asigurarea condițiilor de habitat
Monitorizarea și notarea funcțiilor vitale și vegetative în F.O
Observarea comportamentului pacientei și evaluarea restabilirii sensibilitîții și deglutiției, faringian.
Montarea imediată la sosirii în ATI. O canulă nazală și administrarea de oxygen umidificat.
Evaluare: reapariția sensibilității și reflexului de deglutiție, faringian, motor dupa 45 de minute.
2.Posibile modificări ale parametrilor funcțiilor vitale.Sensibilitate și reflexe diminuate:
Cauza: intervenția chirurgicală, durere, febră, anxietate.
Manifestări: variații ale T.A, P, R.
Obiective: pacienta să-și mențină parametrii funcțiilor vitale în limite normale.
Intervențiile asistentei medicale cu rol propriu și delegat:
Prevenirea obstrucției glutei prin fixarea lumbii cu pipa Guedel
Observarea aspectului pacientei: facies colorația tegumentelor, mucoaselor.
Monitorizarea și notarea în F.O. paramentrii funcțiilor vitale.
Administrarea delegată a medicației antipiretice: piafen, algocalmin
Evaluare: pacienta s-a trezit, reflexe prezente, tegumente și mucoase uscate, T.A=120/60mmHg P=79p/m, R=18r/m, febră, pacienta este afebrile, își menține T.A. P, R în limite normale.
3.Posibila alterare a balanței hidroelectrolitice:
Cauza: intervenția chirurgicală.
Obiective: pacienta să-și mențină balanța hidroelectrolitică în limite optime pe toată perioada postoperatorie.
Intervențiile asistentei medicale cu rol propriu și delegat:
Hidratarea pacientei strict parenteral în primele 72 de ore, cu soluții hidroelectrolitice la indicația medicului
Îndepărtarea sondei nazogastrice
Îmbunătățirea regimului alimentar dupa restabilirea tranzitului intestinal pentru materiile fecale
Administrarea de metoclopramid, urmărirea efectului medicației.
Evaluare: hidratarea strict parenterală, se completează hidratarea parenterală cu cea orală, regim alimentar se îmbogățește progresiv.
4.Disconfort abdominal:
Cauza: incizia chirurgicală
Manifestări: durere de-a lungul plăgii operatorii.
Obiective: pacienta să resimtă scăderea intensității durerii.
Intervențiile asistentei medicale cu rol propriu și delegat:
Schimbarea poziției pacientei din decubit dorsal în decubit lateral drept pentru a diminua intensitatea durerii
Asigură repaus absolut la pat în primele 24 de ore
Manifest înțelegere față de suferința pacientei
Încurajarea pacientei pentru orice progres făcut
Administrare piafen, algocalmin, papaverină.
Respectarea regimului dietetic
Prevenirea retenției urinare, a constipației
Stimulare cutanată.
Evaluare: pacienta resimte după încetarea efectului anestezicelor, durere intensă la nivelul plăgii operatorii, se administrează antialgice.
5.Imobilizare la pat:
Cauza: durere, plaga chirurgicală, constrângeri fizice ( sonde, perfuzii, tub de dren).
Manifestări: poziție de DD, mobilizare redusă, impotență funcțională.
Obiective: pacienta să aibă o poziție adecvată cu un minim de confort.
Intervențiile asistentei medicale cu rol propriu și delegat:
Poziționarea pacientei în decubit dorsal în poziție Fowler pentru relaxarea musculaturii abdominale
Supravegherea pacientei
Explicarea necesitatea repausului la pat
Efectuarea mișcărilor ale membrelor superioare și inferioare
Menținerea intervențiilor postoperatorii.
Evaluare: pacienta s-a trezit, a înțeles necesitatea poziției adecvate.
6.Somn și odihnă:
Cauza: durere, anxietate, anestezie generală.
Manifestări: perioade de somn interrupt, treziri repetate, neliniște, epuizare.
Intervențiile asistentei medicale cu rol propriu și delegat:
Asigurarea condințiilor optime de somn și odihnă,
Poziționarea pacientei cât mai comod
Liniștirea pacientei după trezirea completă în urma anesteziei
Observarea și notarea calității somnului, orarul somnului
Administrare de fenobarbital și observarea efectului medicației.
Evaluare: pacienta doarme, somn ușor agitat, se trezește succesiv încercând să comunice cu echipa de îngrijire.
7.Lipsa integrității și continuității tegumentului:
Cauza: intervenția chirurgicală.
Manifestări: prezența plăgii operatorii
Obiective: plaga operatorie să evolueze spre cicatrizare fără complicații.
Intervențiile asistentei medicale cu rol propriu și delegat:
După intervenția chirurgicală urmărirea pansamentului pentru ca acesta să nu sângereze.
Efectuare și schimbarea zilnică a pansamentului
Respectarea condițiilor de asespie
Evaluare: plaga nu sângerează, după intervenția chirurgicală se scrug prin tubul de dren secreșii sangviolente aproximativ 40 ml.
8.Posibila alterare eliminării intestinale: urină/scaun:
Cauza: intervenția chirurgicală.
Obiective: pacienta să urineze spontan la 48 de ore, după îndepărtarea sondei vezicale, să prezinte scaun la 72 ore postoperator.
Intervențiile asistentei medicale cu rol prorpriu și delegat:
Verificarea permeabilității sondei urinare și scurgerea urinii în punga colectoare
Măsurarea zilnică a diurezei notând în F.O. aspectul șă cantitatea urinii
Asigurarea hidrică parenterală și orală
Verificarea dacă pacienta urinează spontan
Evaluare: diureza nu suferă modificări importante: urina 900ml, aspect clar, transparent.
9.Anxietate moderată:
Cauza: durere de-a lungul plăgii operatorii
Manifestări: neliniște, facies crispat, irascibilitate.
Obiective:pacienta să-și recapete echilibrul psihic.
Intervențiile asistentei medicale cu rol prorpiu și delegat:
Indentificarea naturii și gradul anxietății
Liniștirea pacientei
Menținerea intervențiilor și în zilele următoare.
Evaluare: pacienta și-a recăpătat echilibrul psihic și și-l menține.
10.Lipsa de cunoștințe:
Cauza: inaccesibilitatea la informații.
Manifestări: cerere de informații privind noul regin de viață.
Obiective: pacienta să înțeleagă în ce constă noul regin de viață, să-și însușească noi cunoștințe.
Intervențiile asistentei medicale cu rol propriu și delegat:
Explorarea cunoștințelor pecientei
Explicarea clar și precis în ceea ce constă noul regim de viață.
Evaluare: pacienta a înțeles în ce constă noul regim de viață și-a însușit suficiente cunoștințe.
MEDICAMENTE ADMINISTRATE
Algocalmin f=2ml, i.m. doză unică-1f la 8-12, doză totală-2fl/24h- acțiune:antialergic, antipyretic, antispatic, reacții adverse: amețeli, reacții alergice, rar insuficiență renală.
Scobutil f=1ml, i.m. doză unică-1f la 8-12/h. doză totală-2fl/24h- acțiune: antispatic, reacții adverse: tahicardie, constipație, tulburări de vedere.
No-spa f=2ml, i.m. doză unică-1f la 8-12, doză totală-2fl/24h- acțiune: antispatic, reacții adverse: palpitații, amețeală, greață., dureri de cap.
Ampicilina fl=500 mg, i.v. doză unică-1g la 6-12-18-24, doză totală-4g/24h- acțiune antibiotic, reacții adverse: urticarie, grețuri, anemie, vărsături, nefrită.
Enap tb=10mg, per os. Doză unică-1tb la 8, doză totală-1tb/24h- acțiune hipotensor, reacții adverse: cefalee, oboseală, diaree, greață.
Furosemid tb=40mg, per os doză unică-1 tb la 8, doză totală-1tb/24h- acțiune: diuretic, reacții adverse: hipotermie, nefrită.
Ser glucozat 5% f=500ml i.v. doză unică-1f la 8, doză totală-1fl/24h- acțiune: soluție hidroelectrolitică, reacții adverse: tulburări cardiac. EPA, tulburări renale.
Fenobarbital f=2ml i.m. doză unică-1f la 2l, doză totală-1fl/24h- acțiune: sedative hiptonic, reacții adverse: urticarie, dependență.
Piafen f=5ml, i.m. doză unică-1 f la 8-12 ore, doză totală-3f/24h- acțiune: antispatic, reacții adverse: tahicardie, dependență.
EXAMENE PARACLINICE:
1.RX.Cardio-Pulmonar :
– conducerea pacientei la servicul de radiologie
– ajutarea pacientei să ia pozițiile indicate de medic
– după efectuare ajutarea pacientei în salon instalând-o comod în pat
– notarea rezultatului în F.O.
2.EKG:
– pregătirea psihică a pacientei
– conducerea pacientei la serviciul EKG
– ajutarea pacientei să se dezbrace și așezarea ei în decubit dorsal pe patul de examinare
– umezirea articulațiilor pacientei cu ser fiziologic 9%.
– atașarea electrozilor.
– înregistrarea electrocardiogramei și îndepărtarea elecrozilor.
– ajutarea pacientei pentru a se îmbrăca , conducerea acesteia în salon instalând-o în pat comod.
3.OFTALMOSCOPIE F.O:
– echilibrarea psihică a pacientei explivcându-i necesitatea și inofensivitatea tehnicii
– conducerea pacientei la serviciul de oftalmologie
– după efectuare tehnicii ajutăm pacienta să meargă la salon așezând-o comod în pat.
4.ECOGRAFIE ABDOMINALĂ:
– asigură pacienta cu 2-3 zile înainte de examenul alimentației hipofermentabilă și cu o zi înainte păine coaptă cu ceai.
– anunțarea pacientei cu o seară înaintea examenului că ecografia se efectuează dimineața pe nemâncate.
– însoțirea pacientei la serviciul de radiologie.
– ajută pacienta să se dezbrace șă să ia pozițiile indicate de medic.
– după terminarea examenului ajută pacienta să se îmbrace și o conduce la salon.
– notează rezultatul în F.O.
EXAMENE DE LABORATOR:
Leucocite
Hematocrit
Hemoglobină
VSH
Timp de sângerare (TS)
Timp de coagulare ( TC)
Glicemie
Bilirubină
Creatinină
Cholesterol
Fosfatază alcalină
Transaminaze
Fibrinogen
Timp de protrombină
Examen sumar de urină.
INTERVENȚIILE CONSTATATE:
Intervențiile asistentei medicale cu rol propriu și delegat:
Asigurarea condițiilor de habitat
Monitorizarea zilnică a funcțiilor vitale și vegetative
Echilibrarea psihică a pacientei
Respectarea regulilor de asepsie și antisepsie
Recoltatea probelor biologice pentru analiza de laborator și notarea rezultatelor în F.O.
Însoțirea pacientei la serviciile de specialitate
Administrarea delegată a medicației respectând orarul,calea,doza,concentrația
Urmărirea efectului medicației
Informarea corectă a familiei cu privire la starea pacientei
Pregătirea pacientei preoperator și explicarea îngrijirile pre/postoperatorii
Efectuarea zilnică a pansamentului
Reorganizarea locul de muncă
Așezarea obiectelor necesare la îndemânarea pacientei
Efectuarea toaletei pacientei
Supravegherea comportamentului pacientei, aspectul
Învățarea pacientei tehnici de relaxare, medicație, exerciții respiratorii
Pregătirea documentelor necesare externării.
EVALUARE FINALĂ
1.De comun accord cu pacienta, medicul a hotărât externarea pe 25.05.2014.
2.Asistenta medicală:
– anunță familia pacientei asupra datei externării
– pregătește pacienta explicându-i noul regim de viață
– pregătirea documentelor necesare medicului.
3.Bolnava a fost diagnosticată cu : Pnacreatită cronică, Hipertensiune arterial st.I.
4.Clinic:
– pacient normoponderal
– tegumente și mucoase palide, uscate
– durere în hipocondrul drept, intensă
– valori tensionale mari 160/90 mm Hg
– anorexie
– subfebrilitate
– anxietate moderată
-orientată temporo-spațial.
5.Starea pacientei la externare: vindecată chirurgical, ameliorate clinic.
6.Tratament administrat:
– antialgice
– antispastice
– antipiretice
– anticoagulante
– hipotensoare
– antibiotice
– diuretice
– tranchilizante
– antianginoase
– soluții electrolitice
7.Grad de autonomie: pacienta își poate îndeplini singură nevoile fundamentale.
8.Pacientei i se recomandă:
– să cunoască și să respecte regulile de igienă
– să beneficieze de educație sanitară adecvată
– să urmeze tratamentul recomandat de medic:Enap 1tb/zi, Furosemid 1 tb la 2 zile, Aspacardin 2 tb/zi, Nitrpector 3 tb/zi.
– să se prezinte la controale medicale periodic.
9.Educație pentru sănătate: educ pacienta să limiteze efortul fizic, educ pacienta să ducă o viață fără obiceiuri dăunătoare sănătății sau stres, educ pacienta să evite concumul de alcool, fumat.
CAZUL 3.
1.Culegerea datelor:
Surse de informare: – pacient
-F.O.
-echipa de îngrijire
-familia
Bolnav A.S în vârstă de 20 de ani, sex masculin, naționalitate română, religie creștin-ortodox, ocupație mecanic, condiții de viață bune, proteze nu prezintă, alergii nu prezintă la niciun medicament, aliment, domiciliat în judetul Argeș se internează la Spitalul Universitar , pe secția de chirurgie generală.
Aspectul cavității bucale:
-buze uscate, palide
-limba uscată, fără depozite
-mucoasă incompletă
Aspectul pacientului : facies suferind, tegumente și mucoase uscate palide.
Acuitate vizuală: ochii emetropi
Acuitate auditivă: în limitele fiziologice
Acuitate olfactivă: percepe gustul și mirosul
Acuitate tactilă: sensibilitate păstrată
Acuitate dureroasă: durere intensă, cu sediul în hipocondrul drept ți iradiere epigastrică
Semne particulare: nu prezintă
Sistem Osos: integru
Mobilitate articulară: articulații libere, mobile
R.O.T: păstrate
Grup sangvin: BIII, Rh pozitiv
Date antropometrice: G=75kg, Î=1,74m
Condiții psihosociale:stare de conștiență păstrată, comunicare alterată, anxietate moderată, pacientul și-a asumat rolul de bolnav, lipsa de cunoștințe privind starea actuală a bolii și a prognosticului bolii.
Data internării: 01.09.2015
Data externării: 15.09.2015
ANAMNEZA ASISTENTEI MEDICALE
AHC-pacientul neagă bolile infectocontagioase și dermatovenerice
APP-pacinetul nu a mai fost internat
APCM-pacientul nu a mai suferit nicio intervenție chirurgicală.
MOTIVELE INTERNĂRII:
Durere intensă cu sediul în hipocondrul drept și iradiere epigastrică
Grețuri și vărsături alimentare în cantitate de 250-300ml
Tegumente și mucoase uscate, palide
Frebă
Insomnie
Anxietate moderată
ISTORICUL BOLII:
Pacientul A.S. afirmă că în urmă cu 4 luni a început să resimtă o durere intense cu sediul în hipocondrul drept cu iradiere epigastrică.La indicația medicului de familie a urmat timp de 7 zile tratament cu Ampicilină 2g, Gentamicină 2 fl., No-spa 2f zilnic.Nerespectând regimul alimentar indicat, durerea a reapărut.
Observând că simptomatologia se intensifică, pacientul se prezintă la camera de gardă chirurgie pentru investigații, diagnostic și tratament de specialitate.
EXAMEN GENERAL:
Stare generală: alterată, febră moderată
Tegumente și mucoase: uscate, palide
Țesut cellular subcutanat: normal, reprezentat
Sistem muscular: normoton, normoteinetic
Sistemul osteo-articular: integru
Sistem ganglionar limfatic: nepalpabil
Examen pe aparate:
Aparat Respirator: -torace normal conformat cu mișcări respiratorii simetrice, egale pe ambele hemitorace
-sonoritate pulmonară normală
-murmur vezicular prezent în ambele arii pulmonare
-R=18r/m
-respirația de tip costal inferior.
Aparat Cardio-Vascular: -șoc apexian în sp. i.c. stg. Pe linia medioclaviculară stângă.
-artere pulsatile
-zgomote cardiac ritmice
-P=73p/m
-T.A.=120/70mm Hg
Aparat Digestiv: -abdomen suplu, mobil, dureros la palpare în regiunea inghinală dreaptă, ficat și spina în limite normale.
Aparat Renal: -loje libere, nedureroase,aparat renal integru, micțiuni fiziologice 3-4/zi.
SNC: -orientat temporo-spațial, echilibrat psihic.
Obiceiuri alimentare: înaintea apariției episoadelor dureroase, pacientul servea 3 mese pe zi, fără a avea un orar bine stabili.În prezent pacientul prezintă greașă și vărsături legate de alimentație.
Obiceiuri igienice: grădinărit, emisiuni TV.
Eliminări: URINĂ: -frecvența 3-4 micțiuni/zi
-cantitate 1400-1600ml/zi
-ritm de 3 ori mai mic noaptea
-culoare galben închis
-reacție Ph usor acid 5
-aspect clar, transparent
-densitate 1020.
SCAUN: -frecvența un scaun/zi
-orar dimineața la trezire
-cantitate 150-200g
-consistență păstoasă, omogenă
-formă cilindrică, diametrul 3-4 cm, lungimea variabilă
-culoare brună
-miros fecaloid
Diaforeza: transirații moderate.
Vărsături: alimente 250-300ml.
Expectorații: nu prezintă.
Diagnosticul Medical: Pancreatită cronică.
ANALIZA ȘI INTERPRETAREA DATELOR.
PROBLEME ACTUALE:
-durere intensă cu sediul în hipocondrul drept cu iradiere epigastrică
-greață și vărsături alimentare
-tegumente și mucoase palide, uscate
-febră moderată
-anxietate moderată
-formațiune tumorală în regiunea inghinală.
-insomnie.
NEVOI FUNDAMENTALE PERTURBATE:
1.NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE
2.NEVOIA DE A SE ALIMENTA ȘI HIDRATA
3.NEVOIA DE A-ȘI MENȚINE TEMPERATURA CORPULUI ÎN LIMITE FIZIOLOGICE
4.NEVOIA DE A DORMI ȘI A SE ODIHNI
5.NEVOIA DE A SE RECREEA
6.NEVOIA DE A PRACTICA RELIGIA
7.NEVOIA DE A ÎNVĂȚA CUM SĂ-ȘI MENȚINĂ SĂNĂTATEA.
PLAN DE ÎNGRIJIRE PREOPERATORIE
Diagnostic nursing:
1.Alterarea confortului:
Cauza: procesul inflamator
Manifestări: durere intensă în hipocondrul drept cu iradiere epigastrică.
Obiective:pacientul să resimtă diminuarea durerii și îmbunătățirea confortului.
Intervențiile asistentei medicale cu rol propriu și delegat: crează condiții de habitat, poziționează pacientul în pat cu repaus absolut, comunică cu pacientul despre durere folosind termini ușori, evaluează toleranța pacientului la durere, aplică u pungă cu gheață în zona dureroasă, prelevează probe biologice pentru examenul de laborator:examene hematologice: glicemie, bilirubină, FA, HBL, TC, TS; însoțirea pacientului la serviciile de specialitate: ecografia abdominală, radiografia abdominală, RX Cardio-Pulmonar, EKG, notează rezultatele în F.O., administrare medicamentoasă pentru scăderea durerii ( Algocalmin, Scobutil, No-spa, Ampicilină, Gentamicină, urmărirea efectului medicației, explicarea pacientului necesitatea repausului digestive.
Evaluare: durerea a diminuat în intensitatea sub efectul medicației.
2.Alimentație inadecvată prin deficit:
Cauza: alterarea parenchimul.
Manifestăți: greață, vărsături, tegumente și mucoase uscate, palide.
Oviective: pacientul să resimtă diminuarea durerii și îmbunătățirea confortului.
Intervențiile asistentei medicale cu rol propriu și delegat: captează vărsăturile și le păstrează pentru a le prezenta medicului, asigurarea unui regim hidric, completarea hidrică orală cu cea parenterală prin administrarea SG5%,SF9%, observarea efectului medicației, măsurarea temperaturii corpului la intervale regulate 3 ore și notarea rezultatul în F.O. aplicarea compreselor reci pe frunte cu rol hipotermizant.
Evaluare: pacientul nu mai varsă este hidratat oral și parenteral.
3.Hipertermie:
Cauza: process inflamator
Manifestări: febră moderată, transpirații.
Obiective: pacientului să i se reducă și să-și mențină temperatura corpului în limite fiziologice.
Intervențiile asistentei medicale cu rol propriu și delegat: asigură o bună ventilație în salon, măsurarea temperaturii corpului, aplicarea compreselor reci , menținerea igienică a tegumentelor
și mucoaselor, asigură o bună hidratare orală, administrarea medicației antipiretică: algocalmin 3f, 1f la 8-12 ore i.m.
Evaluare: hipertermia a scăzut la valoarea de 37,8 °C .
4.Insomnia:
Cauza:durere în hipocondrul drept, anxietate.
Manifestări: ore insuficiente de somn calitativ, cantitativ.
Obiective: pacientul să beneficieze de somn corespunzător calitativ și cantitativ 7-8 ore/noapte.
Intervențiile asistentei medicale cu rol propriu și delegat: evaluare gradului de adaptare al pacientului la mediul spitalicesc, explică pacientului rolul somnului, învață pacientul tehnici de relaxare, administrare de fenobarbital 1f la 22 i.m., observă efectul medicației.
Evaluare: pacientul adoarme cu ușurință, somn medicamentos.
5.Neplăcerea în efectuarea activității recreative:
Cauza: durere în hipocondrul drept, anxietate.
Manifestări: inactivitate, tristețe.
Obiective: pacientul să prezinte interes în a efectua activități recreative.
Intervențiile asistentei medicale cu rol propriu și delegat: asigură pacientul de înțelegere și colaborare în recuperarea stării de sănătate, identificarea naturii și gradul de anxietate, urmărește comportamentul pacientului,facilitează vizitele familiei în scopul atenuării tristeții și combaterii inactivității.
Evaluare: obiectiv realizat.
6.Anxietate moderată:
Cauza: durere în hipocondrul drept, necunoașterea prognosticului bolii.
Manifestări: neliniște, irascibilitate.
Obiective: pacientul să exprime diminuarea anxietății.
Intervențiile asistentei medicale cu rol propriu și delegat: stimulează pacientul să ăună întrebări în legătură cu ceea ce îl neliniștește, rșspunde cu promptitudine la întrebările pacientului, sugerează pacientului o gândire pozitivă, clarifică unele percepții eronate, creează un mediu și bunăvoință.
Evaluare: semnele de anxietate s-au atenuat, însă nu au dispărut.
7.Frustare:
Cauza: anxietate, mediul spitalicesc.
Manifestări: lipsa practicilor religioase.
Obiective: pacientul să-și poată practice obiceiurile religioase în condițiile mediului spitalicesc.
Intervențiile asistentei medicale cu rol propriu și delegat: dialogarea cu pacientul, aprecierea credinței și impactului acesteia asupra pacientului, motivarea pacientului să-și exprime fără reținere sentimentele,.
Evaluare: obiectiv realizat.
8.Lipsa de cunoștițe:
Cauza: inaccesibilitatea la informații.
Manifestări: cunoștințe insuficiente privind procedurile preoperatorii, procedura chirurgicală, procedurile și urmările postoperatorii.
Obiective: pacientul să cunoască și să înțeleagă procedurile preoperatorii, procedura chirurgicală, procedurile și urmările postoperatorii.
Intervențiile asistentei medicale cu rol prorpriu și delegat: informarea și explicarea diferitelor procedure preoperatorii, reguli de asepsie, antisepsie, pregătire psihică, pregătirea generală, fizică, pregătire în preziua operației,pregătirea în ziua intervenției chirurgicale în salon, transportul pacientului.
Evaluare: obiectiv realizat.
INTERVENȚIA CHIRURGICALĂ : 04.09.2015
-Anestezie generală cu incubație traheală
-Atropina 1 f
-Nesdonal T400g
-Esmeran 50 mg
-Fentanyl 3 f
-Miofilin 1/2f
-SG5%
DIAGNOSTICE NURSING POSTOPERATOR
1.Sensibilitate și reflexe diminuate din cauza intervenției chirurgicale manifestate prin deficit motor și sensorial.
2.Posibile modificări ale parametrilor funcțiilor vitale și vegetative din cauza intervenției chirurgicale, durerii, anxietății manifestate prin variații ale T.A, P,R,T.
3.Disconfort abdominal legat de incizia chirurgicală manifestat prin durere de-a lungul plăgii operatorii.
4.Imobilizarea la pat din cauza constrângerii fizice ( sonde, perfuzii, tub de dren), dureri, manifestată prin poziția de decubit dorsal, mobilizare redusă.
5.Somn și odihnă insuficientă din cauza durerii, anxietății, anesteziei generale, manifestat prin perioade de somn interrupt, treziri repetate, neliniște, epuizare.
6.Lipsa integrității și continuității tegumentului din cauza intervenției chirurgicale manifestată prin prezența plăgii operatorii.
7.Posibilă alterare a balanței hidroelectrolitice din cauza intervenției chirurgicale.
8.Posibilă alterare a eliminării intestinale: urină/scaun legată de intervenția chirurgicală.
9.Anxietatea moderată datorită durerii la nivelul plăgii operatorii manifestată prin agitație, facies crispat, irascibilitate.
10.Lipsa de cunoștințe din cauza inaccesibilității la informații manifestată prin cerere de informații privind regimul de viață postoperator.
PLAN DE ÎNGRIJIRE POSTOPERATORIE.
Diagnostic nursing:
1.Sensibilitate și reflexe diminuate:
Cauza: intervenția chirurgicală
Manifestări: deficit motor și sensorial
Obiective: restabilirea sensibilității și reflexului de deglutiție, faringian,motor.
Intervențiile asistentei medicale cu rol propriu și delegat: supravegherea transportului și aspectul pacientului și asigurare ca sondele, perfuziile, tub de dren nu sunt cutate, asigură condițiile de habitat, poziționează pacientul în pat în decubit dorsal, monitorizarea și notarea funcțiilor vitale și vegetative în F.O., supravegherea apectului pacientului, observarea comportamentului pacientului și evaluarea restabilirii sensibilității și reflexului de deglutiție, faringian, motor.
Evaluare: reapariția reflexelor la deglutiție, faringian,motor.
2.Posibile modificări ale parametrilor funcțiilor vitale:
Cauza: intervenția chirurgicală, durere, anxietate.
Manifestări: variații ale T.A., P, R, T.
Obiective: pacientul să-și mențină parametrii funcțiilor vitale în limite normale.
Intervențiile asistentei medicale cu rol propriu și delegat: previne obstrucția glutei prin imobilizarea limbii cu pipa Guedel, urmărește aspectul general al pacientului, T.A. măsurată periodic, administrare de piafen 3f,1f la 8-12-18 i.m., algocalmin 3f,1f la 8-12 i.m., observarea efectului medicației.
Evaluare: pacientul s-a trezit, reflexe prezente, tegumente și mucoase uscate, T.A=110/60mm Hg, P=79p/m, R=18r/m.
3.Disconfort abdominal:
Cauza: incizia chirurgicală
Manifestări: durere de-a lungul plăgii operatorii.
Obiective: pacientul trebuie să resimtă scăderea intensității durerii și starea de confort.
Intervențiile asistentei medicale cu rol propriu și delegat: schimbă poziția pacientului din decubit dorsal în decubit lateral drept pentru a diminua intensitatea durerii, asigură repaus absolut la pat, manifest pentru înțelegerea față de suferința pacientului, administrare de piafen 3f,1f la 8-12-18 i.m. algocalmin 3f, 1 f la 8-12-18 i.m. papaverină 2 f, 1 f la 8-12 i.m., observarea efectului medicației.
Evaluare: pacientul acuză durere la nivelul plăgii operatorii după încetarea efectului anestezicelor.Se administrează antialgice.
4.Imobilizare la pat:
Cauza: durere, constrângeri fizice ( sonde, perfuzii, tub de dren).
Manifestări: poziție de decubit dorsal, mobilizare redusă, impotență funcțională.
Obiective: pacientul să aibă o poziție adecvată cu minim de confort.
Intervențiile asistentei medicale cu rol propriu și delegat: poziționarea pacientului în decubit dorsal în poziție Fowler pentru relaxarea musculaturii abdominale, supravegherea pacientului până la trezire din anestezie, explicarea pacientului necesitatea repausului la pat, ajutarea pacientului să se mobilizeze din decubit dorsal în decubit lateral drept.
Evaluare: pacientul s-a trezit, a înțeles necesitatea poziției adecvate.
5.Somn și odihnă insuficientă:
Cauza: durere, anxietate, anestezie generală.
Manifestări: perioade de somn întrerupt, treziri repetate, neliniște, epuizare.
Obiective: pacientul să beneficieze de somn liniștit, să se simtă odihnit, să-și recape forțele după intervenția chirurgicală.
Intervențiile asistentei medicale cu rol propriu și delegat: asigură condiții optime de somn și odihnă, poziționează pacientul cât mai comod în pat, liniștirea pacientului după trezirea completă în urma anesteziei, administrare de fenabarbital 1 f la 2 l i.m.
Evaluare: pacientul doarme puțin agitat, se trezește succesiv încercând să comunice cu asistenta medicală.
6.Lipsa integrității și continuității tegumentului:
Cauza: intervenția chirurgicală.
Manifestări: prezența plăgii operatorii.
Obiective: plaga operatorie să evolueze spre cicatrizare fără complicații de 7 zile.
Intervențiile asistentei medicale cu rol propriu si delegat: verificarea aspectului pansamentului încă de la sosirea de la sala ca să nu fie îmbinat cu sânge, urmărirea drenării secrețiilor prin tubul de dren încă de la sosirea din sala de operație, efectuare zilnică a pansamentului plăgii operatorii, respectarea condițiilor de asepsie și antisepsie.
Evaluare: după intervenția chirurgicală se scurg prin tubul de dren secreții sangvinolente aproximativ 50 ml.
7. Posibila alterare a balanței hidroelectrolitice:
Cauza: intervenția chirurgicală.
Obiective: pacientul să-și mențină balanța hidroelectrolitilor în limite optime pe toată perioada postoperatorie și nu numai.
Intervențiile asistentei medicale cu rol propriu și delegat: hidratarea pacientului strict parenteral în primele 72 ore postoperator cu soluții hidroelectrolitice la indicația medicului, îndepărtarea sondei nasogastrice, îmbogățirea regimului alimentar după restabilirea tranzitului intestinal pentru materii fecale,urmărirea efectului medicației.
Evaluare: hidratare strict parentală.
8.Posibilă alterare eliminării intestinale: urină/scaun:
Cauza: intervenția chirurgicală.
Obiective: pacinetul să urineze spontan la 48 ore, după îndepărtarea sondei vezicale, să prezinte scaun la 72 ore postoperator.
Intervențiile asistentei medicale cu rol propriu și delegat: verificarea permeabilității sondei urinare și scurgerea urinii în punga colectoare, măsurarea zilnică a diurezei și notarea în F.O., calcularea zilnică a bilanțului ingestiti excreție, asigură o bună hidratare parenterală și orală.
Evaluare: diureza nu suferă modificări importante: urina 350 ml, aspect clar, transparent.
9.Anxietate moderată:
Cauza: durere de-a lungul plăgii operatorii.
Manifestări: agitație, facies crispat, irascitabilitate.
Obiective: pacientul să-și recapte echilibrul psihic.
Intervențiile asistentei medicale cu rol propriu și delegat: identificarea naturii și gradul anxietății, liniștirea pacientului că durerea va ceda până la dispariție sub efectul antialgicelor, încurajarea pacientului la orice progress obținut.
Evaluare: pacientul și-a recăpătat echilibrul psihic și îl menține.
10.Lipsa de cunoaștere:
Cauza: inaccesibilitatea la informații.
Manifestări: cerere de informații privind noul regim de viață.
Obiective: pacientul să înțeleagă în ce constă noul regim de viață să-și însușească noi cunoștințe.
Intervențiile asistentei medicale cu rol propriu și delegat: explorarea nivelulu de cunoștințe al pacientului, identificarea și corectarea cunoștințelor greșite.
Evaluare: pacientul a înțeles în ce constă noul regim de viață și-a îmsușit suficiente cunoștințe, atitudini.
MEDICAMENTE ADMINISTRATE :
Ser glucozat 5% f=500ml, i.v., doză unică-1f la 8, doză totală-1 fl/24h- acțiune: soluție hidroelectrolitică, reacții adverse: tulburări cardiac, EPA., tlburări renale.
Ser fiziologic 9% f=500 ml, i.v., doză unică-1f la 8, doză totală-1fl/24h- acțiune: soluție hidroelectrolitică, reacții adverse: tulburări de cardiac, EPA, tulburări renale.
Piafen f=5ml, i.m., doză unică-1f la 8-12-18, doză totală-3f/24h- acțiune: antispatic, antialgic, anticolinergic, reacții adverse: dependență, deprimare, tahicardie.
Papaverină f=2ml, i.m., doză unică-1f la 8-12, doză totală-2f/24h- acțiune: antispatic, reacții adverse: tahicardie, palpitații, amețeală, greață, vărsături.
Soluție Ringer fl=50ml, i.v., doză unică-0,7ml la 8, doză totală- 0,7ml/24h- acțiune: soluție polielectrolitică, reacții adverse: tulburări cardiace, EPA, tulburări renale.
Ser glucozat 10% f=500ml, i.v., doză unică-2fl+10u insulin la 8-12, doză totală-2fl/24h-acțiune: depletive, cerebral, diuretic, reacții adverse: EPA, tulburări cardiac, comă diabetică, hiperhidratare.
Algocalmin f=2ml, i.m., doză unică-1 f la 8-12-18, doză totată-3fl/24h- acțiune: antialergic, antispastic, antipyretic.
Scobutil f=1ml, i.m., doză unică-1 f la 8-12 , doză totată- 2fl/24h- acțiune: antispastic, reacții adverse: tahicardie, constipație, tulburări de vedere.
No-spa f=2ml, i.m., doză unică-1f la 8-12, doză totală- 2 fl/24h- acțiune: antispatic, reacții adverse: palpitații, amețeală, greață, dureri de cap.
Ampicilină fl=500mg, i.v., doză unică-1g la 6-12-18-24, doză totală- 4g/24h- acțiune: antibiotic, reacții adverse: urticarie, anemie, candidoză, nefrită.
Gentamicină fl=80mg, i.v., doză unică 1f la 8-12, doză totală- 2f/24h- acțiune: antibiotic, reacții adverse: șoc anafilactic, greață, vărsături.
Metroclopramid f=2ml, i.m., doză unică- 1f la 2l, doză totală-1fl/24h- acțiune: antivomitiv, reacții adverse: constipație, neliniște.
Fenobarbital f=2ml, i.m., doză unică- 1 f la 2l, doză totală-1 fl/24h- acțiune: sedative hipnotic, anticovulsivant, reacții adverse: urticarie, excitație nervoasă, embolie uleioasă.
EXAMENE PARACLINICE:
1.Radiografie abdominală pe gol:
– ajută pacientul să se dezbrace și să ia pozițiile indicate de medic
– după efectuarea examenului ajută pacientul să se îmbrace și îl însoțește în salon
– notează rezultatul în F.O.
2.RX Cardio-Pulmonar:
– pregătește psihic pacientul
– îl conduce la serviciul de radiologie
– ajută pacientul să se dezbrace să-și ia pozițiile indicate de medic
– după efectuarea examenului îl ajută să se îmbraceși îl conduce în salon
– notează rezultatul în F.O.
3.EKG:
– echilibrează psihic pacientul explicându-i necesitatea și inofensivitatea tehnicii
– ajută pacientul să se dezbrace și îl așează în decubit dorsal
– umezește articulațiile pacientului cu SF 9%.
– atașează electrozii
– înregistrează electrocardiograma și apoi îndepărtează electrozii
– ajută pacientul să se îmbrace, îl conduce în salon și îl așează comod în pat.
4.Ecografia abdominală:
– explicarea pacientului despre inofensivitatea și necesitatea tehnicii
-însoțirea pacientului la service iul de radiologie
-după terminarea examenului ajută pacientul să se îmbrace îl conduce în salon
– notează în F.O. rezultatul
EXAMENE DE LABORATOR :
Creatinină
Colesterol
Fosfatază alcalină
Transaminase
Fibrinogen
Timp de protrombină
Examen sumar de urină
Leucocite
Hematocrit
Hemoglobină
VSH.
Timp de sângerare
Timp de coagulare
Glicemie
INTERVENȚIILE CONSTATATE:
Intervențiile asistentei medicale cu rol propriu și delegat:
Asigură condiții de habitat
Monitorizarea zilnică a funcțiilor vitale și vegetative și notarea rezultatelor în F.O.
Pregătirea psihică și fizică a pacientului înaintea oricărei tehnici exploratorii sau terapeutice
Recoltarea probelor biologice pentru analiza de laborator și notarea rezultatelor în F.O.
Respectarea cu strictețe a regulilor de asepsie si antisepsie
Urmărirea efectului medicației
Asigurarea regimului alimentar al pacientului
Informarea familiei cu privire la starea pacientului
Efectuarea zilnică a pansamentului
Reorganizarea locului de muncă după fiecare tehnică de îngrijire
Așezarea obiectelor necesare la îndemânarea pacientului
Supravegherea permanent a comportamentului pacientului
Pregătirea documentelor necesare externării.
Evaluare: intervențiile propuse au fost realizate.
EVALUARE FINALĂ.
1.De comun acord cu pacientul, medicul a hotărât externarea pe 15.09.2015.
2.Asistenta medicală:- anunță familia pacientului asupra datei externării
– pregătește pacientul explicându-i noul regim de viață
– pregătește documentele necesare medicului.
3.Bolnavul a fost internat cu diagnosticul: Pancreatită cronică.
4.Clinic:
– pacient normoponderal, tegumente și mucoase palide, uscate
– durere intensă, cu sediul în hipocondrul drept și iradiere epigastrică
– grețuri, vărsături
– febră moderată
– insomnie
– anxietate moderată
– pacient orientat temporo-spațial.
5.Starea pacientului la externare: vindecat chirurgical.
6.Tratament:
– antibiotic
– antialgice
– antispastice
– antipiretice
– somnifere
– soluții electrolitice
– anticoagulante
7.Grad de autonomie: pacientul își poate îndeplini singur nevoile fundamentale.
8.Pacientului i se recomandă:
– să cunoască și să respecte regulile de igienă
– să beneficieze de educație sanitară adecvată
– să se prezinte la controale medicale periodic
9.Educație pentru sănătate:
– educarea pacientului să limiteze efortul fizic
– educarea pacientului să ducă o viață cât mai echilibrată, fără obiceiuri dăunătoare sănătății
– educarea pacientului să evite consumul de alcool, fumatul
– aducarea pacientului să respecte regimul alimentar.
TEHNICI APLICATE
Toate tehnicile aplicate bolnavului:
1. Asigurare condițiilor de igienă și protective în unitățile sanitare.
Scop: prin respectarea normelor de igienă și protecție se evită posibilitatea apariției accidentelor de muncă și îmbolnîvirilor profesionale, precum și infestările cu micro-organisme provenite de la bolnavi, transmiterea lor de la bolnav la altul.
Aplicarea regulamentului privind circuitele funcționale în unitățile sanitare, respectarea asepsiei și antisepsiei.
Asigurarea condițiilor igienice a bolnavilor internați.
Scop: confortul, odihnă, îngrijirea bolnavilor, menținerea tegumentelor în stare curate.
2.1. Pregătirea patului și accesoriilor.
2.2. Schimbarea lenjeriei de pat a bolnavului și protejarea acestuia cu aleză.
2.3. Asugurarea igienei personale și vestimentației pacientului.
2.4. Dezbrăcarea și îmbrăcarea pacientului.
3. Planificarea și examenul medical.
Scop: creșterea unui climat favorabil între bolnav și echipa medicală, stabilirea medicației după diagnosticul existent.
3.1. Pregătirea salonului pentru examene dinamice și vizita medicului.
3.2. Pregătirea bolnavului în vederea vizitei medicale.
3.3. Participarea la examenul clinic general și notarea în foaia de observație a inducațiilor medicului.
4. Îngrijirea plăgilor.
Scop: protejarea plăgii de factori nocivi printr-o absorbție a secrețiilor, prin repaus perfect, favorizarea cicatrizării.
4.1. Efectuarea pansamentului.
5. Efectuarea clismei.
Scop: evacuator, golirea tubului digestive.
6. Recoltarea produselor biologice.
Scop: cercetarea în laborator a unor constante biologice de organism aflate în stare patologică.
6.1. Efectuarea puncției capilare, venoase.
6.2. Recoltarea sângelui pentru:- examene hematologice
– examene biologice.
6.3. Recoltarea urinei pentru: – examenul sumar de urină.
7. Administrarea medicamentelor.
Scop: evoluția stării bolnavului prin vindecarea partial sau totală.
7.1. Observarea modului cum tolerează bolnavul medicamentele administrare.
7.2. Administrarea medicamentelor pe cale orală, parenterală.
7.3. Respectarea regulilor administrării medicamentelor.
8. Aplicarea compreselor umede.
9. Hidratarea organismului.
Scop: reabilitarea organismului hidro-electrolitic și acido-bazic al organismului.
9.1. Hidratarea prin perfuzie.
9.2. Hidratarea pe cale orală.
10. Alimentația bolnavului.
Scop: asigurarea aportului calorici, energetic, calitativ și cantitativ necesar întreținerii organismului.
10.1. Observarea apetitului bolnavului.
10.2. Asigurarea regimului și indicațiile recomandate de medic.
11. Pregătirea preoperatorie a bolnavului.
Scop: pregătirea psihică și fizică a bolnavului pentru intervenția chirurgicală.
12. Transportul pacientului.
12.1. Asigurarea transportului bolnavului la diferite servicii de specialitate.
13. Stabilizarea instrumentarului și a materialelor folosite în activitatea medicală.
Scop: respectarea preocesului de asepsie prin care se previne pătrunderea agentului patogen în organism prin soluții de continuitate.
13.1. Pregătirea instrumentelor pentru sterilizare.
13.2. Pregătirea materialelor textile pentru sterilizare.
14. Supravegherea bolnavului.
Scop: sesizarea eventualelor complicații.
14.1. Urmărirea aspectului pacientului: facies, culoarea tegumentelor, mucoaselor, starea extremitățiilor.
14.2. Monitorizarea funcțiilor vitale și notarea în foaia de observație.
14.3. Supravegherea comportamentului pacientului.
15.Îngrijirea postoperatorie a bolnavului.
Scop: restabilirea funcțiilor organismului, asigurarea cicatrizării normale a plăgii și prevenirea complicațiilor.
16. Prevenirea complicațiilor.
16.1. Schimbarea poziției bolnavului.
16.2. Asigurarea igienei bolnavului.
16.3. Respectarea medicației și a regimului alimentar.
CONCLUZIE
Pancreatita Cronică reprezintă un capitol de patologie rămas permanent în discuție.Cu toate că medicina zilelor noastre a progresat și continuă să progreseze semnificativ, această afecțiune se numără printer cele mai frecvente afecțiuni întâlnite în prezent.
Așa cum afirmă Margaret Meads ʺ Este mai ușor să schimbi religia unui popor decât obiceiurile sale alimentare ʺ, tot așa și în prezent, greșelile alimentare și în general alimentația deficitară constituie una dintre cauzele pregnante ale Pancreatitei Cronice.
După cum reiese din statistici afecțiunea devine tot mai frecventă la 45-70 de ani.
Stabilirea în timp util a intervenției chirurgicale este singurul tratament ce conduce spre vindecarea definitivă deoarece doar simpla ameliorare clinică va produce cu siguranță la o nouă reacutisare, sau mai mult la apariția unei complicații de cele mai multe ori dificil sau chiar imposibil de tratat.
În concluzie se poate afirma că tratamentul chirurgical reprezintă cheia de boltp în vindecarea Pancreatitei Cronice.
BIBLIOGRAFIE
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Leziunile Inflamatorii ale Pancreasului (ID: 157224)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.