LEGI, DECRETE, HOTÃRÂRI ăI ALTE ACTE [618199]

PARTEA I
LEGI, DECRETE, HOTÃRÂRI ăI ALTE ACTE
Anul IX Ñ Nr. 303 bis Joi, 6 noiembrie 1997
ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE
ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE
184. Ñ Ordin al ministrului apelor, pãdurilor și protec-
ției mediului pentru aprobarea Procedurii de reali-zare a bilanțurilor de mediu………………………………. 1Ð23
756. Ñ Ordin al ministrului apelor, pãdurilor și protec-
ției mediului pentru aprobarea Reglementãrii privind
evaluarea poluãrii mediului………………………………… 23Ð29645/I.O.-5.029/N.N.-7.190/S.D. Ñ Ordin pentru aprobarea
Normativului privind condițiile de evacuare a ape-lor uzate în rețelele de canalizare ale localitãților,
emis de ministrul apelor, pãdurilor și pro tecției
mediului, ministrul lucrãrilor publice și amenajãrii
teritoriului și ministrul sãnãtãții…………………………… 29Ð32SUMAR
Nr. Pagina Nr. Pagina
ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE
ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE
MINISTERUL APELOR, PÃDURILOR
ăI PROTECȚIEI MEDIULUI
ORDIN
pentru aprobarea Procedurii de realizare a bilanțurilor de mediu
Ministrul apelor, pãdurilor și protecției mediului,
în temeiul art. 9, art. 10 alin. 4, art. 14 și art. 64 lit. d) din Legea protecției mediului nr. 137/1995, în baza Hotãrârii Guvernului nr. 457/1994*) privind organizarea și funcționarea Ministerului Apelor, Pãdurilor și
Protecției Mediului, cu modificãrile ulterioare,
în baza Ordinului ministrului apelor, pãdurilor și protecției mediului nr. 125/1996, secțiunea 5 pct. 5.4, 5.5 și 5.6
și secțiunea 8 pct. 8.1. și 8.2.,
emite urmãtorul ordin:
1. Se aprobã Procedura de realizare a bilanțurilor de
mediu, care face parte integrantã din prezentul ordin.
Anexele la procedurã fac parte integrantã din aceasta.2. Se abrogã anexa nr. 10 la Ordinul ministrului apelor,
pãdurilor și protecției mediului nr. 125/1996 și oricare alteprevederi contrare din ordinele anterioare ale ministruluiapelor, pãdurilor și protecției mediului.3. Direcția strategii și reglementãri pentru protecția
mediului rãspunde de instruirea periodicã și în mod unitara personalului din cadrul unitãților teritoriale care își des-fãșoarã activitatea în domeniul emiterii actelor de regle-mentare.
4. Prezentul ordin intrã în vigoare la data publicãrii lui
în Monitorul Oficial al României.
Ministrul apelor, pãdurilor și protecției mediului,
Ioan Oltean
București, 21 septembrie 1997.
Nr. 184.
*) Hotãrârea Guvernului nr. 457/1994 a fost abrogatã prin Hotãrârea Guvernului nr. 568/1997, publicatã în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 266 din 6 octombrie 1997.

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I , Nr. 303 bis/6.XI.1997 2
ANEXA A
PROCEDURA
de realizare a bilanțurilor de mediu
CAPITOLUL I
Dispoziții generale
Art. 1. Ñ Prezenta reglementare detaliazã procedura de
realizare, tipurile, domeniile și conținutul bilanțurilor demediu cerute în procesul de autorizare, precum și laschimbarea proprietarului, destinației sau la încetarea activi –
tãților economice și sociale cu impact asupra mediuluiînconjurãtor, conform prevederilor art. 10 și 14 din Legeaprotecției mediului nr. 137/1995, și ale art 65 din Legeaprivatizãrii societãților comerciale nr. 58/1991, cu modificã –
rile și completãrile ulterioare.
Art.2 În sensul prezentului ordin, termenii și expresiile
folosite au urmãtorul înțeles:
•Amplasament Ñ loc, activitate sau obiectiv supuse
prevederilor art. 8Ñ14 din Legea nr. 137/1995 sau alecelor din cap. IX din Legea nr. 58/1991, cu modificãrile șicompletãrile ulterioare.
•Autoritate de mediu competentã Ñ autoritatea centralã
sau localã de protecție a mediului care funcționeazã înconcordanțã cu legislația în vigoare ce reglementeazã pro –
tecția mediului.
•Bilanț de mediu nivel 0 Ñ fișã de verificare conținând
elemente caracteristice activitãții și care permite autoritãțiide mediu competente sã identifice și sã stabileascã nece –
sitatea efectuãrii unui bilanț de mediu nivel I sau nivel II
sau a unei evaluãri a riscului, înainte de autorizarea demediu sau de privatizarea societãții comerciale.
•Bilanț de mediu nivel I Ñ studiu de mediu constând
din culegere de date și documentare (fãrã prelevare deprobe și fãrã analize de laborator privind factorii de mediu),care include toate elementele analizei tehnice a aspectelorde mediu pentru luarea unei decizii privind dimensionareaimpactului de mediu potențial sau efectiv de pe un ampla –
sament.
•Bilanț de mediu nivel II Ñ investigații asupra unui
amplasament, efectuate în cadrul unuibilanț de mediu, pen –
tru a cuantifica dimensiunea poluãrii prin prelevãri de probeși analize fizice, chimice sau biologice ale factorilor demediu.
•Executant de bilanț de mediu Ñ unitate specializatã,
persoanã fizicã sau juridicã, atestatã conform prevederilor
art. 12 din Legea nr. 137/1995 și altor prevederi legale,emise în baza acesteia.
•Evaluare a riscului Ñ analiza probabilitãții și gravitãții
principalelor componente ale unui impact de mediu.
•Impact de mediu Ñ modificarea negativã considerabilã
a caracteristicilor fizice, chimice sau structurale ale compo –
nentelor mediului natural; diminuarea diversitãții biologice;modificarea negativã considerabilã a productivitãții ecosiste –
melor naturale și antropizate; deteriorarea echilibrului ecolo –
gic, reducerea considerabilã a calitãții vieții sau deteriorareastructurilor antropizate, cauzatã în principal de poluareaapelor, a aerului și a solului; supraexploatarea resurselor
naturale, gestionarea, folosirea sau planificarea teritorialã
necorespunzãtoare a acestora. Un astfel de impact poatesã aparã în prezent sau sã aibã o probabilitate ridicatã demanifestare în viitor, inacceptabilã de autoritãțile de mediu
competente.
•Impact potențial de mediu Ñ impactul generat de un
amplasament, dacã existã probabilitatea ca un bilanț demediu nivel I sã arate cã amplasamentul prezintã unimpact de mediu.
•Obiective de mediu minim acceptate Ñ set de obiec –
tive stabilite de autoritatea de mediu competentã, în bazaunui bilanț de mediu realizat în procesul de privatizareanterior formulãrii ofertei de vânzare; acestea cuprindobiectivele calitative și cantitative minime de mediu șidurata maximã admisibilã pentru conformare cu cerințelede mediu, precum și cu orice alte cerințe ce pot fi identifi –
cate de autoritatea de mediu competentã.
•Poluare Ñ concentrații de poluanți în mediu ce
depãșesc valorile naturale.
•Poluare potențial semnificativã Ñ concentrații de polu –
anți în mediu ce depãșesc pragurile de alertã prevãzute înreglementãrile privind evaluarea poluãrii mediului. Acestevalori definesc pragul poluãrii la care autoritãțile compe –
tente considerã cã un amplasament poate avea un impactasupra mediului și stabilesc necesitatea unor studii supli –
mentare.
•Poluare semnificativã Ñ concentrații de poluanți în
mediu ce depãșesc pragurile de intervenție prevãzute în
reglementãrile privind evaluarea poluãrii mediului.
•Program pentru conformare Ñ plan de mãsuri propus
de titularul activitãții, cuprinzând etape care trebuieparcurse în intervale de timp precizate prin prevederileautorizației de mediu de cãtre autoritatea competentã, înscopul respectãrii reglementãrilor privind protecția mediului.
•Tip de bilanț de mediu Ñ variantã de bilanț de mediu,
reprezentatã de unul dintre nivelurile 0, I sau II, definite înprezentul ordin.
•Titular(al amplasamentului/activitãții) Ñ persoanã
fizicã sau juridicã care propune, deține și/sau gospodãreșteo activitate economicã sau socialã.
Art. 3. Ñ În conformitate cu prevederile Legii
nr.137/1995:
a) bilanțurile de mediu nivel I sau II și evaluãrile de
risc, inclusiv când sunt executate ca pãrți din evaluareaimpactului asupra mediului, vor fi executate doar de unitãțispecializate, persoane fizice și juridice, atestate conformprevederilor art. 12 din Legea nr. 137/1995 și altor regle –
mentãri relevante în acest domeniu;
b) analizele de probe prelevate pentru executarea bilan –
țurilor de mediu vor fi efectuate numai de laboratoarespecializate, care utilizeazã aparaturã adecvatã și metodo –
logii în conformitate cu normele și reglementãrile învigoare.
Art. 4. Ñ Rãspunderea pentru concluziile și informațiile
prezentate într-un bilanț de mediu sau de evaluare a ris –
cului va fi asumatã dupã cum urmeazã:
a) rãspunderea pentru acuratețea și corectitudinea unui
bilanț de mediu (nivel 0, I sau II) sau a unei evaluãri ariscului revine autorului;

b) titularul rãspunde pentru exactitatea datelor pe care
le furnizeazã pentru executarea bilanțului de mediu sau a
evaluãrii riscului;
c) rãspunderea pentru precizia rezultatelor privind con –
centrațiile de poluanți în probele de mediu analizate revine
pãrții care preleveazã probele și laboratorului care efectu –
eazã analizele.
Art. 5. Ñ Obligațiile legate de expedierea și evidența
documentelor privind bilanțul de mediu și evaluarea riscului
sunt urmãtoarele:
a) documentele emise în temeiul prezentului ordin vor fi
expediate cu confirmare de primire prin poștã sau princurier, pãstrându-se dovada expedierii;
b) autoritatea de mediu competentã va înregistra primi –
rea tuturor documentelor elaborate în temeiul prezentuluiordin într-un sistem de evidențã a bilanțurilor de mediu.
CAPITOLUL II
Stabilirea domeniului bilanțurilor de mediu solicitate
în procedura de autorizare
Art. 6. Ñ La stabilirea domeniului bilanțurilor de mediu, ce
urmeazã a fi efectuate, se vor avea în vedere urmãtoarele:
a) cele trei tipuri de bilanțuri de mediu (nivel 0, I și II)
nu se exclud reciproc și pot fi efectuate consecutiv sauconcomitent, conform prevederilor prezentului ordin;
b) când prevederile Legii nr.137/1995 impun solicitarea
unui bilanț de mediu, iar autoritatea de mediu competentãconsiderã puțin probabilã existența unui impact de mediu alamplasamentului, se va solicita efectuarea unui bilanț demediu nivel 0;
c) dacã un bilanț de mediu nivel 0 confirmã cã nu
existã nici un impact de mediu de la amplasament, nu se
va solicita efectuarea unui alt nivel (nivel I sau II) de bilanțdemediusauauneievaluãriarisculuipe acest amplasament;
d) dacã bilanțul de mediu nivel 0 relevã existența unui
impact potențial de mediu pe amplasament, autoritatea de
mediu competentã trebuie sã solicite continuarea evaluãrii
prin efectuarea cel puțin a bilanțului de mediu nivel I;
e) dacã autoritatea de mediu competentã considerã cã
un bilanț de mediu nivel I prezintã informații insuficiente
pentru a cuantifica impactul de mediu sau dacã la analiza
unei solicitãri de autorizare se considerã cã un amplasa –
ment are un impact potențial de mediu, autoritatea demediu competentã trebuie sã solicite efectuarea bilanțuluide mediu nivel II. În situațiile când aceastã decizie a fostluatã înainte de executarea nivelului I al bilanțului demediu, trebuie executate atât bilanțul de mediu nivel I, câtși bilanțul de mediu nivel II;
f) la constatarea poluãrii provenite de la un amplasa –
ment și caracterizatã prin depãșirea unuia sau mai multor
praguri de intervenție prevãzute în reglementãrile privind
evaluarea poluãrii mediului, autoritatea de mediu compe –
tentã trebuie sã solicite executarea unei evaluãri a riscului.Evaluarea riscului se bazeazã pe gradul de poluare mãsu –
rat pe amplasament și va cuantifica semnificația acestuia
relativã la impactul asupra mediului;g) rezultatele analizelor obținute se vor compara cu pre –
vederile reglementãrilor și normelor relevante; în lipsa unor
astfel de reglementãri sau norme, se vor folosi spre com –
parare normele sau instrucțiunile inter naționale corespunzã –
toare, opțiunea folositã urmând a fi justificatã de
executantul bilanțului de mediu;
h) o datã cu cererea de autorizare, titularul unui ampla –
sament poate înainta autoritãții de mediu competente orice
nivel de bilanț de mediu, dacã considerã necesar. În urma
analizei documentelor prezentate, autoritatea de mediucompetentã poate stabili necesitatea unui nivel adițional debilanț de mediu, în conformitate cu prevederile prezentuluiordin.
CAPITOLUL III
Bilanțul de mediu nivel 0 pentru procedura de autorizare
Art. 7. Ñ Bilanțul de mediu nivel 0 reprezintã cerința
minimã pentru situațiile în care prin lege este prevãzutãnecesitatea prezentãrii unui bilanț de mediu; acesta va fiînaintat autoritãții de mediu competente.
Art. 8. Ñ Realizarea bilanțului de mediu nivel 0 va avea
în vedere urmãtoarele:
a) un bilanț de mediu nivel 0 trebuie sã corespundã ca
formã și conținut anexei A.1, iar informațiile prezentate vor
fi susținute cu documente;
b) autorul bilanțului de mediu nivel 0 trebuie sã constate
starea amplasamentului și a împrejurimilor lui și sã pre –
zinte, la cererea autoritãților de mediu competente, dovezifotografice privind constatãrile menționate;
c) bilanțul de mediu nivel 0 trebuie sã analizeze atât
folosința actualã, cât și folosința trecutã a terenurilor dinzona amplasamentului.
Art. 9. Ñ Procesul de analizare a bilanțului de mediu
nivel 0 implicã urmãtoarele aspecte:
a) autoritatea de mediu competentã va executa o ana –
lizã preliminarã a bilanțului de mediu nivel 0 și se va asi –
gura cã s-au completat corespunzãtor toate punctele. Când
nu este satisfãcutã aceastã condiție, bilanțul de mediu
nivel0va fi respins, iar respingerea, însoțitã de motivația
acesteia, va fi comunicatã în scris titularului;
b) dacã un bilanț de mediu nivel 0 este acceptat la
analiza preliminarã, autoritatea de mediu competentã va
analiza dacã materialul fur nizat include suficiente informații
pentru a confirma absența impactului de mediu de peamplasament. Dacã bilanțul de mediu nivel 0 este satisfã –
cãtor și autoritatea de mediu competentã nu considerã
necesarã continuarea evaluãrii impactului cu un bilanț de
mediu nivel I sau II sau cu o evaluare a riscului, se va
considera satisfãcutã cerința pentru un bilanț de mediu.Când bilanțul de mediu nivel 0 a fost executat în cadrulprocesului de privatizare, vor fi aplicate cerințele specificatela cap. VII;
c) dacã bilanțul de mediu nivel 0 aratã cã un amplasa –
ment are un impact potențial de mediu, autoritatea demediu competentã trebuie sã solicite titularului prezentareaunui bilanț de mediu nivel I sau nivel I și II, în vedereacontinuãrii evaluãrii. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI,
PARTEA I , Nr. 303 bis/6.XI.1997 3

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I , Nr. 303 bis/6.XI.1997 4
CAPITOLUL IV
Bilanțul de mediu nivel I
Art. 10. Ñ Bilanțul de mediu nivel I trebuie solicitat de
autoritatea de mediu competentã în condițiile prevãzute la
art.10alin.4saulaart. 14 din Legea nr. 137/1995, dacã un
amplasament are un impact potențial. Nivelul I al bilanțuluide mediu poate face excepție de la aceste cerințe atuncicând este cerut în procesul de privatizare; în aceste situațiise vor aplica prevederile cap. VII din prezentul ordin.
Art. 11. Ñ Bilanțul de mediu nivel I trebuie sã includã o
analizã tehnicã a impactului de mediu, dupã cum se preci –
zeazã în anexa A.2. Raportul bilanțului de mediu nivel Iva respecta formatul din anexa A.2.1 și va specifica toatesursele de informații folosite.
Art. 12. Ñ Prezentarea și analizarea bilanțurilor de
mediu nivel I vor respecta prevederile descrise încontinuare:
a) bilanțul de mediu nivel I se înainteazã autoritãții de
mediu competente, de cãtre titular, conform procedurii pre –
zentate la art. 5 lit. a) din prezentul ordin;
b) procesul de analizare a bilanțurilor de mediu nivel I
se efectueazã de cãtre autoritatea de mediu competentãcare va face evaluarea tehnicã pentru a se asigura cãtoate aspectele au fost tratate într-o manierã satisfãcãtoare.Când nu se constatã acest lucru, bilanțul de mediu nivel Ise respinge, iar respingerea, însoțitã de motivația acesteia,va fi comunicatã în scris titularului;
c) când într-un bilanț de mediu nivel I se prezintã
dovada unei poluãri potențial semnificative, autoritatea demediu competentã trebuie sã cearã executarea unui bilanțde mediu nivel II și/sau a unei evaluãri a riscului, conformcap. V și, respectiv, VI; aceastã decizie a autoritãții demediu competente va fi comunicatã în scris titularului.Poate face excepție de la aceste cerințe bilanțul de mediunivel I cerut în procesul de privatizare; în aceste situațiise vor aplica prevederile cap. VII din prezentul ordin;
d) dacã bilanțul de mediu nivel I este satisfãcãtor și
autoritatea de mediu competentã nu considerã necesar unbilanț de mediu nivel II sau o evaluare a riscului, se vaconsidera satisfãcutã cerința pentru un bilanț de mediu.
CAPITOLUL V
Bilanțul de mediu nivel II
Art. 13. Ñ Angajarea bilanțului de mediu nivel II se
face în oricare dintre urmãtoarele situații:
a) dacã un bilanț de mediu nivel I relevã o poluare
potențial semnificativã a unui amplasament, autoritãțile demediu competente trebuie sã solicite executarea unui bilanțde mediu nivel II; face excepție de la aceste cerințe bilan –
țul de mediu nivel II cerut în procesul de privatizare; înaceste situații se vor aplica prevederile cap. VII din pre –
zentul ordin;
b) bilanțul de mediu nivel II se poate executa în același
timp cu bilanțul de mediu nivel I, dacã autoritatea demediu competentã stabilește de la început cã un amplasa –
ment prezintã o poluare potențial semnificativã.Art. 14. Ñ Realizarea bilanțului de mediu nivel II se
face prin:
a) prelevarea și analizarea probelor necesare în bilanțu –
rile de mediu nivel II, care trebuie sã respecte prevederiledin anexa A.3 referitoare la procedurile de prelevare deprobe pentru diferiți factori de mediu și la laboratoarele de
specialitate pentru analiza probelor;
b) compararea rezultatelor analizelor probelor prelevate
în cadrul bilanțului de mediu nivel II cu prevederilereglementãrilor privind evaluarea poluãrii mediului șiprezentarea acestor comparații în raportul bilanțului demediu nivel II;
c) furnizarea recomandãrilor privind oportunitatea unei
evaluãri a riscului, conform prevederilor cap. VI, dacã
aceastã evaluare nu a fost deja solicitatã de autoritatea demediu competentã.
Art. 15. Ñ Prezentarea și analizarea bilanțurilor de mediu
nivel II vor respecta prevederile descrise în continuare:
a) titularul va înainta autoritãții de mediu competente,
conform prevederilor art. 5 lit. a) din prezenta procedurã,raportul la bilanțul de mediu nivel II, care va respecta for –
matul din anexa A.3 secțiunea 4 și va specifica toate sur –
sele de informații folosite;
b) procesul de analizare a bilanțului de mediu nivel II
se realizeazã de cãtre autoritatea de mediu competentã,care va face evaluarea tehnicã pentru a se asigura cã
lucrarea efectuatã este conformã prevederilor din anexa A.3referitoare la prelevarea și analizarea probelor. Când nueste satisfãcutã aceastã condiție, bilanțul de mediu nivel IIva fi respins, iar respingerea, însoțitã de motivația aces –
teia, va fi comunicatã în scris titularului;
c) dacã bilanțul de mediu nivel II relevã o poluare sem –
nificativã, autoritatea de mediu competentã trebuie sã soli –
cite executarea unei evaluãri a riscului, conformprevederilor cap. VI. Autoritatea de mediu competentã vainforma în scris titularul atunci când se considerã necesarãefectuarea evaluãrii riscului. Când bilanțul de mediu nivel II
a fost executat in cadrul procesului de privatizare, vor fi
aplicate cerințele specificate la cap. VII;
d) când un bilanț de mediu nivel II este satisfãcãtor și
autoritatea de mediu competentã nu solicitã o evaluare ariscului, se va considera satisfãcutã cerința pentru un bilanțde mediu. Când bilanțul de mediu nivel II a fost executatîn cadrul procesului de privatizare, vor fi aplicate cerințelespecificate la cap. VII.
CAPITOLUL VI
Evaluarea riscului
Art. 16. Ñ Angajarea evaluãrii riscului se face în urmã –
toarele condiții:
a) evaluarea riscului va fi solicitatã de cãtre autoritatea
de mediu competentã atunci când s-a dovedit cã existã opoluare semnificativã pe un amplasament;
b) când este necesarã o evaluare a riscului, autoritatea
de mediu competentã va informa în scris titularul asupraacestei necesitãți și va stabili domeniul specific și detaliileevaluãrii riscului.

Art. 17. Ñ Realizarea evaluãrii riscului trebuie sã satis –
facã urmãtoarele condiții:
a) evaluarea riscului va implica cuantificarea riscului de
impact de mediu apãrut ca urmare a poluãrii identificate peun amplasament; instrucțiunile privind evaluarea risculuisunt prezentate în anexa A.4;
b) autoritatea de mediu competentã poate solicita prele –
vãri de probe și analize suplimentare ale factorilor demediu în timpul unei evaluãri a riscului; acestea pot sã serefere la amplasamentul supus bilanțului de mediu, dar sepot extinde și la alte zone, dacã acestea ar putea fisupuse impactului de mediu al acestui amplasament;
c) orice prelevare de probe sau analize de laborator
efectuate în cadrul unei evaluãri a riscului trebuie sã res –
pecte prevederile din anexa A.3.
Art. 18. Ñ Prezentarea și analizarea evaluãrii riscului
vor respecta prevederile descrise în continuare:
a) titularul va transmite autoritãții de mediu competente
evaluarea riscului, conform art. 5 lit. a) din prezentul ordin;
b) procesul analizãrii evaluãrii riscului se realizeazã de
cãtre autoritatea de mediu competentã, care va face ana –
liza tehnicã pentru a se asigura cã lucrarea efectuatã s-aconformat prevederilor referitoare la prelevãri de probe și
analize din anexa A.3 și metodologia generalã din anexaA.4 ale acestui ordin; în caz de neconformare, evaluareariscului va fi respinsã, iar respingerea, însoțitã de motiva –
ția acesteia, va fi comunicatã în scris titularului;
c) dacã autoritatea de mediu competentã considerã eva –
luarea riscului ca fiind satisfãcãtoare și identificând adec –
vat riscurile datorate impactului de mediu alamplasamentului, se va considera satisfãcutã cerința pentrubilanțul de mediu. Când evaluarea riscului a fost executatãîn cadrul procesului de privatizare, vor fi aplicate cerințelespecificate în cap. VII.
Art. 19. Ñ Când rezultatele evaluãrii riscului aratã cã
un amplasament, a cãrui poluare este semnificativã, exer –
citã un impact de mediu negativ și acesta este considerat
inacceptabil de cãtre autoritatea de mediu competentã, seva solicita remedierea. Aceastã remediere trebuie sã fie înconformitate cu instrucțiunile emise de autoritatea centralãde mediu.
CAPITOLUL VII
Bilanțuri de mediu în procesul de privatizare
Art. 20. Ñ Vânzarea activelor, acțiunilor și a pãrților
sociale în cadrul procesului de privatizare poate sã fieînsoțitã de necesitatea unui bilanț de mediu. Condițiile dedeclanșare a bilanțului de mediu în procesul de privatizaresunt descrise în Normele metodologice privind procedurile
de privatizare și condițiile de organizare și desfãșurare avânzãrilor de acțiuni, pãrți sociale și active, emise în apli –
carea Legii nr. 58/1991, cu modificãrile și completãrile ulte –
rioare.Art. 21. Ñ Bilanțul de mediu nivel 0 pentru privatizare
este prezentat în anexele A.5.1 și A.5.2 ale prezenteiproceduri. Anexa A.5.1 va fi completatã de cãtre societa –
tea comercialã ale cãrei acțiuni/pãrți sociale sau active suntsupuse vânzãrii și înaintate autoritãții de mediu competente.
Pe baza datelor din anexa A.5.1, precum și a informațiilorproprii, autoritatea de mediu competentã va completa anexaA.5.2 și o va înainta, împreunã cu anexa A.5.1, FonduluiProprietãții de Stat, în conformitate cu procedura descrisãîn titlul V al Normelor metodologice privind procedurile de
privatizare și condițiile de organizare și desfãșurare a vân –
zãrilor de acțiuni, pãrți sociale și active, emise în aplicareaLegii nr. 58/1991, cu modificãrile și completãrile ulterioare.
Art. 22. Ñ Ca și pentru autorizarea activitãților, bilanțu –
rile de mediu nivel I și II, realizate în cadrul procesului deprivatizare, vor acoperi acele aspecte enunțate în anexeleA.2 și A.3, dupã caz, ale prezentei proceduri. Bilanțurile demediu vor identifica rãspunderile legate de impactul asupramediului și de procesul de autorizare de mediu, care vor fimenționate separat ca obligații de mediu de tip A și caobligații de mediu de tip B, conform definițiilor dinHotãrârea Guver nului nr. 457/1997.
Art. 23. Ñ Pentru rãspunderile incluse ca obligații de
mediu tip A, raportul la bilanțul de mediu va propune”obiective de mediu minim acceptateÒ. Conținutul ”obiective –
lor de mediu minim acceptateÒ se va conforma normelorreferitoare la acestea, emise de cãtre Ministerul Apelor,Pãdurilor și Protecției Mediului și Agenția Naționalã pentruPrivatizare.
Art. 24. Ñ Pentru rãspunderile incluse ca obligații de
mediu tip B, raportul la bilanțul de mediu va conține:
a) lista obligațiilor de mediu tip B, în conformitate cu
anexa nr. 31 din Normele metodologice privind procedurilede privatizare și condițiile de organizare și desfãșurare a
vânzãrilor de acțiuni, pãrți sociale și active, emise în apli –
carea Legii nr. 58/1991, cu modificãrile și completãrile ulte –
rioare;
b) când este necesar, propuneri de metode ce pot fi
folosite pentru identificarea și cuantificarea rãspunderiloractuale legate de conformarea de mediu pentru activulși/sau activitãțile supuse bilanțului de mediu;
c) descrierea evenimentelor sau a situațiilor care ar
declanșa obligațiile de mediu tip B.
CAPITOLUL VIII
Dispoziții finale
Art. 25. Ñ Secțiunea 9.2 a Procedurii de reglementare
a activitãților economice și sociale cu impact asupra mediu –
lui, aprobatã prin Ordinul ministrului apelor, pãdurilor și pro –
tecției mediului nr. 125/1996, se înlocuiește cu:
”9.2Studiile de impact, bilanțurile de mediu nivel I și
nivel II și evaluãrile riscului vor fi executate numai de uni –
tãți specializate, persoane fizice sau juridice atestate înconformitate cu prevederile art. 12 din Legea nr. 137/1995și ale altor reglementãri emise în acest domeniu în baza
legiiÒ.
Art. 26. Ñ Autoritatea centralã de mediu va emite, în
termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentuluiordin, reglementãrile privind evaluarea poluãrii mediului.MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI,
PARTEA I , Nr. 303 bis/6.XI.1997 5

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I , Nr. 303 bis/6.XI.1997 6
ANEXA A.1
BILANȚUL DE MEDIU NIVEL 0
Pentru procedura de autorizare
Autorul Numele: ……………………………………………………………..
Adresa: ………………………………………………………………
Societatea Comercialã: ……………………………………….
…………………………………………………………………………..
Nr. tel.: …………………….. Nr. fax: …………………………
Titularul activitãții Numele: ……………………………………………………………..
(societatea comercialã) Adresa: ………………………………………………………………
(dacã este diferitã …………………………………………………………………………..
de societatea comercialã …………………………………………………………………………..
reprezentatã de autor) Nr. tel.: …………………….. Nr. fax: …………………………
Scopul cererii:
a) Schimbarea proprietarului
¨ c) Încetarea activitãții ¨
b) Schimbarea activitãții ¨ d) Activitate neautorizatã anterior ¨
e) Altele ¨ Rugãm specificați: ÉÉÉÉÉÉ……………………..
Mãrimea amplasamentului Suprafața totalã (m2)Suprafața construitã (m2)
Activitatea pe amplasament
ii(i) Prezentã:
ÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉ………………………ÉÉÉÉÉÉÉ
ÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉ………………………ÉÉÉÉÉÉÉ
i(ii) Anterioarã:
ÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉ………………………ÉÉÉÉÉÉÉ
ÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉ………………………ÉÉÉÉÉÉÉ
(iii) Viitoare:
ÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉ………………………ÉÉÉÉÉÉÉ
ÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉ………………………ÉÉÉÉÉÉÉ
Anexați dovada folosinței trecute a terenului amplasamentului, dacã existã.
Bifați dacã este anexatã ¨
Categoria activitãții:
i(i) Categoria conform anexei nr. II la Legea nr. 137/1995
(ii) Altele, rugãm specificați:
Numãr de personal Normã întreagã Normã parțialã

Orice investigație anterioarã
a amplasamentului privind Da ¨Nu ¨
poluarea terenului: Dac㠔DaÒ, detaliați: ……………………………………
Orice emisii în:A
Apã ii(i)Ape reziduale ¨
i(ii) Canalizare menajerã ¨
(iii) Apã pluvialã ¨
B
Aer ii(i)Gaze de combustie (din surse fixe) ¨
i(ii) Emisii tehnologice ¨
(iii) Altele ¨
Rugãm specificați: ÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉ…………………..
ÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉ………………………..
Proveniența deșeurilor solide (tone/lunã; separate pe categorii, cu descrierea
generalã a compoziției si a amenajãrilor exis –
tente pentru depozitare)
Rezervoare si conducte subterane (substanța depozitatã/transportatã; volum/debit)
Transformatoare si condensatoare Da ¨ Nu ¨
electrice în proprietate Dac㠔DaÒ, ce capacitate și ce vechime?
Prezența azbestului Da ¨ Nu ¨
Dac㠔DaÒ, ce tip; dacã este în clãdiri, ce supra-
fațã acoperã (m2): ÉÉÉÉÉ.ÉÉÉÉÉÉÉ
ÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉ………
Folosința terenului înconjurãtor pe o distanțã de 150 m (rezidențialã, comercialã, recreațio –
nalã, industrialã etc.)
Nord: __________________
__________________
__________________
Vest: __________________ Est: __________________
__________________ __________________
__________________ __________________
Sud: __________________
__________________
__________________MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I , Nr. 303 bis/6.XI.1997 7
Autorul Titularul
(semnãtura și ștampila) (semnãtura și ștampila)
……………………………………………. …………………………………………….

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I , Nr. 303 bis/6.XI.1997 8
ANEXA A.2
BILANȚUL DE MEDIU NIVEL I
Scopul și domeniul bilanțului de mediu nivel I
Introducere
Bilanțul de mediu nivel I reprezintã procedura de a obține informații asupra cauzelor și consecințelor efectelor
negative, anterioare, asupra mediului și constã în identificarea surselor de informații, culegerea, analizarea și interpretareaprin studii teoretice a informațiilor disponibile și elaborarea raportului la bilanțul de mediu nivel I, conform modeluluianexat.
Studiile teoretice ale bilanțului de mediu nivel I se solicitã, în toate evaluãrile, prin bilanțul de mediu, ale impac –
tului asupra mediului, efectuate asupra unor zone sau instalații, cu excepția cazurilor în care autoritatea de mediu com –
petentã decide încetarea evaluãrii prin bilanț dupã executarea bilanțului de mediu nivel 0. Este indicatã efectuarea acestorinvestigații preliminare pentru orice zone/instalații cu impact negativ asupra mediului, precum și la schimbarea proprieta –
rului, încetarea sau modificarea profilului unei activitãți. Bilanțul de mediu va identifica și cuantifica rãspunderea pentru
starea mediului în zona de impact a activitãții analizate, pentru a stabili asumarea unor obligații sau acordarea unor com –
pensații, potrivit prevederilor legale, pentru refacerea calitãții mediului.
În termeni generali, secțiunile bilanțului de mediu nivel I trebuie sã identifice domeniile în care impactul asupra
mediului, produs de amplasamentele și instalațiile analizate, poate fi semnificativ. Lucrãrile se vor concentra asupra modu –
lui de conformare cu prevederile legislației existente sau în curs de adoptare, precum și asupra investigãrii potențialelorpoluãri ale solului prin activitãți desfãșurate anterior în zona analizatã sau în vecinãtatea acesteia.
Domenii de analizã
Utilizarea terenului în zona amplasamentului obiectivului și în
vecinãtatea acestuia
Va fi prezentatã descrierea generalã a amplasamentului
analizat, conținând detalii privind: cele mai apropiate orașe,
cursuri de apã, arii de interes pentru conservarea naturii,șosele importante, precum și descrierea structurii geologice
și a topografiei locale ale amplasamentului și ale vecinã –
tãților acestuia.
Se va identifica și orice obiectiv protejat aflat la mai
puțin de 500 m de amplasamentul analizat, funcție de
poziția acestuia. Zonele rezidențiale, de uz comercial sauindustrial, spațiile de recreere și cele fãrã construcții vor fi
indicate specificându-se distanța și direcția fațã de ampla –
samentul obiectivului analizat.
Funcție de disponibilitãți, se vor prezenta detalii referi –
toare la apele de suprafațã și subterane, aflate în vecinã –
tatea obiectivului, sau informații generale care sã permitãidentificarea localizãrii, a debitului, a sursei și utilizãrii aces –
tora.
Istoricul zonei
Dacã sunt accesibile hãrți istorice, acestea vor fi pre –
zentate și descrise în ordine cronologicã, identificând evo –
luția caracteristicilor importante ale amplasamentului și ale
vecinãtãților.
Dacã nu este posibilã folosirea hãrților istorice, vor fi
prezentate probe documentate despre istoricul zonei, speci –
ficându-se sursa acestora. Mãrturiile foștilor angajați ai uni –
tãții pot constitui adesea o sursã bunã de documentare.
Posibilitatea poluãrii solului
Se vor descrie activitãțile desfãșurate în prezent în zona
analizatã. Aceste descrieri, precum și istoricul privind utili –
zarea zonei, prezentat anterior, trebuie sã asigure posibili –
tatea identificãrii ariilor poluate și a potențialelor poluãri,care trebuie descrise cât mai detaliat posibil. Depozitarea deșeurilor
Vor fi identificate deșeurile provenite din activitatea
evaluatã, apreciindu-se cantitatea și compoziția. Se vordescrie și se vor localiza metoda și amplasamentul depozi –
tului temporar ca și al celui definitiv.
Condensatori/transformatori electrici
Se vor prezenta detalii despre orice condensator sau
transformator electric, existent în zonã sau în apropiere, înspecial dacã acesta va rãmâne în posesia titularului acti –
vitãții evaluate. În funcție de vechimea acestor echipa –
mente, se va investiga posibilitatea existenței bifenililorpoliclorinați în uleiul de transformator (BPC). În caz deincendiu, arderea acestor uleiuri reprezintã un risc seriospentru sãnãtatea umanã. De asemenea, se va evalua inte –
gritatea acestor transformatoare, pentru a identifica dacãexistã scurgeri care au putut contamina solul.
Securitatea zonei
Securitatea zonei trebuie, de asemenea, evaluatã în
bilanțul de mediu nivel I, deoarece o zonã care nu esteasiguratã corespunzãtor cu pazã poate determina poluãriaccidentale prin efracții sau acte de vandalism.
Este necesarã o descriere a sistemului de pazã și pro –
tecție al zonei. Aceasta trebuie sã includã o descriere aariilor înconjurãtoare, a împrejmuirilor existente, a iluminãriiamplasamentului, a sistemelor de alarmã sau a paznicilorcu care a fost asiguratã zona în ultimii ani*).
Mãsuri de pazã împotriva incendiilor
Vor fi prezentate toate mãsurile de prevenire și stingere
a incendiilor, care existã pentru obiectivul analizat. Acesteavor cuprinde marcarea ieșirilor de incendiu, asigurareaaccesului în aceste zone, dotarea cu mijloace de interven –
ție supuse întreținerii și verificãrilor periodice, conformreglementãrilor în vigoare**).
**) A se vedea Legea nr. 124/1995 de aprobare a Ordonanței Guvernului nr. 47/1994 privind apãrarea împotriva dezastrelor.
**) A se vedea Hotãrârea Guvernului nr. 51/1992 privind unele mãsuri pentru îmbunãtãțirea activitãții de prevenire și stingere a incendiilor,
republicatã în anul 1996.

Protecția muncii și igiena locului de muncã
Respectarea normelor de protecție și igienã a muncii
reprezintã un domeniu important în care relevanța subiec –
telor depinde de activitãțile desfãșurate în zonã.Responsabilitatea în acest domeniu va fi asiguratã de per –
sonal calificat, cu atribuții clar specificate prin fișa postului.La fiecare loc de muncã se va pãstra un registru de evi –
dențã a accidentelor, care sã permitã identificarea cauzelorși a mãsurilor luate în fiecare caz în parte.
Pentru a reduce riscul accidentelor, zona de lucru va fi
menținutã în ordine și curãțenie. În funcție de mãrimeaamplasamentului și de activitatea desfãșuratã, poate finecesarã întocmirea unui plan de urgențã, care sã descriemãsurile de intervenție în diferite cazuri de necesitate.
Funcție de necesitãțile specifice activitãții, personalul tre –
buie sã fie dotat cu echipament individual de protecție șimateriale igienico-sanitare, care vor fi acordate periodic decãtre beneficiarul activitãții, conform reglementãrilor învigoare*). Acolo unde se utilizeazã echipamente tehnice,acestea trebuie sã îndeplineascã condițiile de protecție amuncii, certificate de organele competente potrivit legii*),asigurându-se paza celor mobile.
Mecanismele de ridicat vor fi întreținute corespunzãtor și
verificate periodic, asigurând regulamente de exploatarespeciale pentru a evita rãnirea în timpul manipulãrii mate –
rialelor.
Evacuarea apelor uzate
Este necesarã descrierea generalã a sistemelor de eva –
cuare a apelor uzate de pe amplasament. Aceastã des –
criere trebuie sã cuprindã evacuarea apelor tehnologice,când acestea sunt descãrcate în ape de suprafațã sau
canalizãri; evacuarea apelor menajere provenind de pe
amplasament; evacuarea apelor pluviale cu descãrcare înape de suprafațã sau în canalizãri.
Este important sã se analizeze prevederile autorizațiilor
de gospodãrire a apelor privind descãrcarea apelor uzateîn receptori naturali sau acceptul de descãrcare a apelor
uzate în canalizãri, pentru a asigura respectarea condițiilor
impuse și pentru a include orice cerințã suplimentarã pri –
vind epurarea sau preepurarea apelor uzate înainte de eva –
cuare. Trebuie obținute copii de pe autorizațiile sauacceptele de evacuare a apelor uzate din care se vor iden –
tifica cantitãțile și calitatea efluenților, precum și modificãrile
acestora de-a lungul timpului.
Vor fi consultate autoritãțile locale care administreazã
receptorul natural sau sistemul de canalizare folosit pentruevacuarea apelor uzate, pentru a identifica eventualele
reclamații privind evacuarea apelor uzate de la obiectivul
analizat. Bilanțul trebuie sã identifice stația de epurareorãșeneascã (sau a altui administrator), care primește eflu –
enții tehnologici sau menajeri din zona analizatã, tipul deepurare și punctul de descãrcare a acesteia în receptori
naturali (ape interioare sau maritime).
Se vor prezenta detalii referitoare la canalizãri. Trebuie
identificatã destinația acestor canalizãri și tipul sistemului decanalizare (divizor sau unitar), detalii care prezintã o impor –
tanțã deosebitã în cazul unui incident de poluare. Pe planul
zonei se vor indica orice posibilitãți de interceptare a apelor
de suprafațã, a scurgerilor accidentale de uleiuri, a canali –
zãrilor din zonele de depozitare, precum și localizarea șicapacitatea de transport a canalizãrilor interceptate.
De asemenea, trebuie prezentate observații privind inte –
gritatea sistemului de drenaj de pe întregul amplasament.Emisii atmosferice
Vor fi identificate toate emisiile atmosferice de pe
amplasament. Aceastã identificare trebuie sã cuprindã toate
aspectele privind: emisiile din procese de combustie, emisi –
ile directe din procese tehnologice și emisiile din instalațiile
de purificare a aerului, pânã la sistemele de aer condiționat(dacã existã). Trebuie prezentate, de asemenea, detalii pri –
vind direcția predominantã a vântului.
Cantitatea și natura emisiilor atmosferice vor fi prezen –
tate detaliat, ca și condițiile impuse prin autorizații, anali –
zând respectarea acestora. Se vor detalia datele privindnatura generalã a emisiilor, incluzând date despre pulberi
în suspensie (fum), emisii toxice, mirosuri etc.
La locul de muncã emisiile vor fi monitorizate conform
activitãții desfãșurate pentru a asigura îndeplinirea normelorde protecție și igienã a muncii. Acest lucru este important
pentru personalul care lucreazã în spații închise și/sau cu
substanțe periculoase. Vor fi descrise sistemele locale deventilație, acolo unde existã.
De asemenea, vor fi examinate și prezentate sistemele
de aer condiționat și agentul de rãcire utilizat pentru aces –
tea. Trebuie menționatã orice înregistrare de
Legionella
pneumophilae, constatatã de sistemul de observare.
Impactul zgomotului
Trebuie descrise nivelurile de zgomot generate pe
amplasamentul obiectivului și în zonele învecinate. Se vor
consulta autoritãțile locale pentru a se depista dacã auexistat plângeri legate de disconfortul produs de zgomotul
activitãților din zonã sau din împrejurimi.
Dacã nivelurile de zgomot din zonã sunt ridicate, se vor
prezenta datele din mãsurãtori pentru a dovedi cã discon –
fortul nu afecteazã auzul personalului și/sau cã impactul
zgomotului în afara amplasamentului se încadreazã în valo –
rile standard.
Dacã nivelurile de zgomot produse de activitatea anali –
zatã provoacã disconfort, vor fi reanalizate amenajãrile exis –
tente, asigurând mãsurile necesare pentru a atenuazgomotul de la utilaje sau de la alte activitãți generatoarede zgomot, din zonã.
Proximitatea cablurilor de tensiune
O examinare succintã trebuie sã identifice și sã locali –
zeze cablurile de înaltã tensiune din vecinãtatea zonei atât
pe cele subterane, cât și pe cele de suprafațã. Acestaspect este important pentru cã se considerã cã pot apã –
rea tulburãri fiziologice ale personalului care lucreazã învecinãtatea cablurilor de înaltã tensiune, prin expunereîndelungatã.
Surse de informare
Fiecare dintre domeniile descrise mai sus poate fi rele –
vant pentru rãspunderile privind calitatea mediului, legate
de o zonã sau o instalație, iar bilanțul de mediu trebuie sã
identifice și sã cuantifice aceste rãspunderi. Informațiilenecesare se pot obține din surse diferite, inclusiv din urmã –
toarele:
• examinarea informațiilor de arhivã;
• consultarea actualului și, dacã este necesar, a fostului
manager al activitãții desfãșurate pe amplasamentul anali –
zat;
• consultarea, dacã este necesar, a persoanelor care
pot furniza informații relevante, ca, de exemplu, angajați ai
unitãții sau membri ai comunitãții locale; MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I , Nr. 303 bis/6.XI.1997 9
*) A se vedea Legea protecției muncii nr. 90/1996.

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I , Nr. 303 bis/6.XI.1997 10
• verificarea documentațiilor relevante asupra amplasa –
mentului, deținute de organizații locale, județene și/saunaționale.
Pentru fiecare componentã a studiului este necesar ca
prezentarea datelor asupra amplasamentului sã fie interpre –
tate în raport cu caracteristicile generale ale zonei. Astfel,de exemplu, bilanțul de mediu trebuie sã ia în considerareaspecte ca: poziția amplasamentului analizat fațã de cursuride apã de suprafațã și tipul receptorului natural implicat înevacuarea apelor; structura geologicã; importanța și calita –
tea apei subterane în zona amplasamentului analizat; pozi –
ția fațã de zonele protejate. Aceasta va asigurainterpretarea concluziilor nivelului specific amplasamentuluiîn contextul zonal în care este integrat și va permite oevaluare minuțioasã pentru orice rãspundere potențialã,dacã existã ca atare.
Conținutul-cadru al raportului la bilanțul de mediu nivel I
este prezentat în anexa A.2.1.
ANEXA A.2.1
RAPORT
cu privire la bilanțul de mediu nivel I
CONȚINUTUL-CADRU
CUPRINS:
1. Introducere
2. Identificarea amplasamentului și localizarea
2.1Localizare și topografie
2.2 Geologie și hidrogeologie
3. Istoricul amplasamentului și dezvoltãri viitoare
3.1Istoricul amplasamentului
3.2Dezvoltãri viitoare
4. Activitãți desfãșurate în cadrul obiectivului
4.1Generalitãți Ñ angajați/schimb; procese tehnologice
4.2Materiale de construcții
4.3Stocarea materialelor Ñ depozite de materii prime, rezervoare subterane
4.4Emisii în atmosferã Ñ emisii din procese tehnologice, alte emisii în atmosferã
4.5Alimentarea cu apã, efluenți tehnologici și menajeri, sistemul de canalizare al
apelor pluviale
4.6Producerea și eliminarea deșeurilor
4.7 Alimentarea cu energie electricã
4.8Protecția și igiena muncii
4.9Prevenirea și stingerea incendiilor
4.10Zgomotul și vibrațiile
4.11Securitatea zonei
4.12Administrație
5. Calitatea solului
5.1Efecte potențiale ale activitãții de pe amplasamentul analizat
5.2Efecte potențiale ale activitãților învecinate
6. Concluzii si recomandãri
6.1Rezumatul aspectelor de neconformare și cuantificarea acestora, dupã caz, în
propuneri pentru obiective de mediu minim acceptate sau programe de confor –
mare.
6.2Rezumatul obligațiilor necuantificabile și/sau al obligațiilor condiționate de un eve –
niment viitor și incert; în cazul privatizãrii, se include și lista obligațiilor de mediude tip B identificate.
6.3Recomandãri pentru studii urmãtoare privind responsabilitãțile necuantificabile și
condiționate de un eveniment viitor și incert (dacã este necesar).

ANEXA A.3
BILANȚUL DE MEDIU NIVEL II
SCOPUL ăI DOMENIUL BILANȚULUI DE MEDIU NIVEL IIMONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I , Nr. 303 bis/6.XI.1997 11
1. Introducere
Investigațiile bilanțului de mediu nivel II sunt cerute
atunci când se identificã anticipat poluarea unei zone saucând rezultatele bilanțului de mediu nivel II indicã o poten –
țialã poluare a zonei și sunt necesare clarificãri privindnatura și intensitatea poluãrii identificate. Trebuie între –
prinse investigații aprofundate pentru a se realiza o evalu –
are cantitativã a nivelurilor de poluare din zona analizatã.Metodele de prelevare a probelor din diferite medii vor res –
pecta reglementãrile, normele metodologice și standardeleexistente. Acolo unde este posibil, se recomandã recolta –
rea unei probe-etalon dintr-o zonã învecinatã neafectatã depoluare, pentru a stabili o valoare-cadru cu care sã fiecomparat rezultatul probelor din zona poluatã.
2. Recomandãri privind prelevarea probelor
2.1 Probe de sol
2.1.1 Prevederi generale privind probele de sol
Natura și gradul de poluare a solului se vor stabili pe
baza rezultatelor analizelor fizice, chimice și biologice aleprobelor de sol recoltate din arealul poluat. Amplasareapunctelor de prelevare a probelor se face ținând seama denatura surselor de poluare și a poluanților, de gradul deuniformitate al reliefului și de caracteristicile tipurilor de soldominante.
Numãrul de probe ce urmeazã a fi prelevate depinde
de mãrimea suprafeței potențial poluate, care se stabileșteîn funcție de sursele de poluare. În unele situații, sursapredominantã poate fi reprezentatã de pãrți distincte deinstalații/echipamente sau de anumite zone ale unei unitãți
industriale. Astfel de exemple sunt rezervoarele subteranesau locurile unde au fost depozitate sau împrãștiate acci –
dental materiale periculoase. În astfel de situații, raza decolectare a probelor va por ni de la sursa suspectatã de
poluare, mãrind distanțele dintre punctele de colectare sprezonele presupuse a fi necontaminate.
În alte situații, când surse de poluare atmosfericã con –
tribuie la poluarea solului, arealul potențial poluat se stabi –
lește pe baza modelãrii dispersiei poluanților atmosfericispecifici ce pot avea impact asupra solului din jurul sursei.În lipsa datelor pentru modelarea dispersiei poluanților, serecomandã ca raza suprafeței analizate în jurul sursei sãfie de cel puțin 10Ñ15 ori mai mare decât înãlțimea coșu –
rilor de dispersie.
La amplasarea punctelor de prelevare a probelor se vor
lua în considerare urmãtoarele:
• sã fie amplasate pe toate direcțiile cardinale, în jurul
unor surse de poluanți atmosferici, având grijã ca distan –
țele fațã de surse, pânã la care se preleveazã probe desol, sã fie mai mari pe direcția vânturilor dominante;
• sã se amplaseze, pe fiecare direcție în jurul surselor
de poluare atmosfericã, cel puțin câte un punct de prele –
vare a probelor pe fiecare categorie de folosințã a solului(arabil, pãșune, fâneațã, vii și livezi etc.);
• sã se aprecieze posibilitatea contribuției mai multor
surse la poluarea potențialã a solului;
• sã se analizeze influența reliefului la distribuția polu –
anților în sol;• sã fie amplasate puncte de prelevare pe toate supra –
fețele ce au servit la depozitarea temporarã a materiilorprime conținând substanțe periculoase și/sau a deșeurilorpericuloase.
Acolo unde este relevant, vor fi investigate asimilarea și
concentrarea poluanților în plantele de culturã.
2.1.2 Probe de la suprafața și de sub suprafața solului
Pentru prelevarea probelor de sol se vor marca în
prealabil punctele de prelevare pe planul de situație alzonei. Vegetația va fi complet îndepãrtatã de pe aria deprelevare a probei și se va utiliza un instrument de prele –
vare care sã asigure prelevarea unui volum de mostrãsuficient analizei. Acesta trebuie transferat într-un containeradecvat, care a fost pregãtit în prealabil pentru a cores –
punde probei analitice și care va fi marcat în mod clar,identificându-se numãrul probei cu sistemul de evidențã dinregistrul prelevãrilor. În mod normal, probele de sol vor fiprelevate de la douã adâncimi diferite (reprezentând adân –
cimile situate la 5 cm și, respectiv, 30 cm de suprafațasolului). Când se presupune cã o poluare atmosfericãpoate constitui o sursã majorã a poluãrii solului, vor fi ana –
lizate adâncimi adiționale, iar suprafața solului trebuie ana –
lizatã în mod independent de straturile de adâncime.
În registrul de evidențã a prelevãrilor vor fi consemnate
informații și observații pertinente despre locul de prelevare.
Acestea trebuie sã includã: numãrul probei, adâncimea de
prelevare, tipul și culoarea solului, existența oricãrui miros,prezența sau absența apelor subterane și orice alte infor –
mații considerate relevante.
Dupã fiecare probã, instrumentul utilizat pentru prelevare
va fi curãțat cu atenție pentru a preveni contactul acciden –
tal al substanțelor conținute în probe și alte influențe carepot modifica rezultatul analizelor.
Numãrul punctelor de prelevare a probelor depinde de
mãrimea zonei analizate. În general, numãrul minim al
punctelor de prelevare a probelor de sol pe o suprafațãpotențial poluatã trebuie sã fie:
SuprafațaNumãrul punctelor
de prelevare
1.000 m24
5.000 m28
10.000 m215
Identificarea parametrilor care trebuie analizați este pre –
zentatã în anexa A.3.1.
În zone în care existã poluare semnificativã este nece –
sarã efectuarea unui profil de sol pentru aprecierea: adân –
cimii de pãtrundere a poluantului, limitãrilor datorate
straturilor de sol ce influențeazã circulația poluantului șiintensitatea poluãrii.
Atunci când este necesarã prelevarea de probe din
straturi mai adânci se vor practica, respectând prevederile
legale, foraje de prospectare. Executarea acestora se vaface controlat, menționând în fișa forajului straturile litologice
întâlnite și orice parametri ca: mirosuri, tipuri și culori de
sol, adâncimile la care s-au întâlnit ape subterane. Detaliireferitoare la foraje sunt prezentate în secțiunea urmãtoare.

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I , Nr. 303 bis/6.XI.1997 12
2.2. Prelevarea probelor din ape subterane
Forajele vor fi executate cu utilaje mecanice rotative,
acționate manual sau electric, în funcție de structurageologicã și de adâncimea necesarã de forare.
Forajele trebuie executate înecat pentru a menține
neperturbatã oglinda apei stratului acvifer din foraj înaintede orice prelevare de probe. De asemenea, forajele trebuiepurificate înainte de prelevare pentru a recolta ”adevãrataÒ
apã subteranã și nu apa stocatã în puț și alteratã chimic
datoritã contactului cu aerul. Cantitatea de apã ce trebuie
extrasã pentru a asigura purificarea puțului depinde devolumul acestuia și reprezintã, în general, triplul acestui
volum. Purificarea și prelevarea de probe vor fi efectuate
folosindu-se dispozitive speciale, ca de exemplu, prelevato –
rul Waterra. Acest prelevator cuprinde un tub de teflon deunicã folosințã, racordat la o vanã unidirecționalã din oțelinoxidabil. Tehnica de prelevare asigurã menținerea con –
stantã a presiunii, evitând orice inadvertențe datorate posi –
bilei volatilizãri prin vacuum a compușilor organici care pot
fi prezenți în probã. Dupã prelevare, proba va fi transferatã
în recipiente adecvate și transportatã imediat la laborator,în vederea efectuãrii analizei.
2.3. Studiul gazelor și al vaporilor din sol
Aceste studii oferã date despre concentrațiile compușilor
volatili și gazoși din sol. Se folosesc pentru a identificasursa poluanților volatili (de exemplu: rezervor sau conductãsubteranã care prezintã scurgeri) sau pentru a monitorizagenerarea, emisia sau migrarea gazului din halde de deșe –
uri.
Monitorizarea
in situimplicã aspirarea gazelor și vapori –
lor din sol printr-un dispozitiv de mãsurare fix sau portabil.De obicei se folosește în acest scop un dispozitiv de aspi –
rație cu parã acționatã manual sau cu pompã acționatã
electric. Pe durata mãsurãtorilor se vor înregistra în siste –
mul de evidențe:
• locul și adâncimea punctelor de monitorizare (la insta –
lare);
• prezența și adâncimea apei freatice, dacã este depis –
tatã;
• citiri de vârf și stabile obținute la instrumentele porta –
bile;
• condițiile atmosferice, inclusiv presiunea atmosfericã în
momentul mãsurãtorilor.
2.4. Colectare de probe din apele de suprafațã
La analiza apelor de suprafațã se va avea în vedere
obținerea de probe pentru comparație, situate în amonte șiîn aval de zona de interes. Probele de apã, ca și cele de
sediment pot fi de interes în evaluare și pot fi obținute îndiferite moduri.
Se vor evita atât cursurile turbulente, cât și apele stãtã –
toare care nu asigurã probe reprezentative. Trebuie evi –
tate, de asemenea, zonele cursurilor de apã care prezintãun grad redus de omogenizare, situate în aval de gurile de
vãrsare sau lângã maluri, cu excepția cazurilor de un inte –
res specific.
Când parametrii chimici necesari a fi determinați pot
trece în atmosferã (compușii organici volatili sau gaze, deexemplu), proba nu trebuie luatã în general de la supra –
fațã. Sunt preferate, în acest caz, probele luate sub oglindaapei (pânã la 50 cm sub nivelul liber al apei). Înainte deprelevarea probei, vasul trebuie clãtit, având grijã sã segoleascã conținutul în aval de punctul de prelevare. Probase preleveazã prin imersarea în apã a unui vas cu deschi –
derea orientatã înspre amonte, asigurând umplerea acestuiaastfel încât în vas sã nu rãmânã aer. Cea mai simplã metodã de a obține o probã de sedi –
mente (dacã adâncimea apei permite acest lucru) constãdin prelevarea manualã a sedimentului. Trebuie avut grijãla scoaterea probei prin interfața dintre apã și sediment,îndeosebi în cursurile rapide, unde existã tendința dislocãriiprobei. Probele de sediment din cursuri rapide sau adâncise recolteazã cel mai bine cu prelevatoare Grab sau Core,de pe o platformã staționarã, cum ar fi un pod, sau dintr-obarcã.
2.5. Materiale de construcție
Materialele de construcție sunt prelevate de obicei pen –
tru a identifica azbestul, dacã este prezent. Este suficientão cantitate micã de probã (aproximativ 50 g). Pentru aobține o probã de material de construcție, este necesar sãse disloce cu grijã o bucatã de material și sã se punãîntr-un container curat, special pregãtit pentru probã. Se va
înregistra locul de unde a fost prelevatã proba. Punctul deprelevare trebuie astfel ales încât sã nu afecteze structura.În timpul prelevãrii se vor purta mãnuși de protecție. Dacãmaterialul este fibros se vor lua mãsuri suplimentare deprotecție pentru a nu se inhala fibre în timpul colectãrii.
2.6. Poluarea atmosfericã
Determinarea poluãrii atmosferice presupune o gamã
largã de mãsurãtori, de la monitorizarea concentrațiilor scã –
zute de poluanți în aer la concentrațiile ridicate ale poluan –
ților din emisiile atmosferice ale surselor. Monitorizareaemisiilor de la surse poate implica atât mãsurãtori momen –
tane, cât și monitorizare continuã.
Monitorizarea surselor de emisii atmosferice are o meto –
dologie complexã, al cãrei cadru este prezentat în normele
metodologice aprobate prin Ordinul ministrului apelor, pãdu –
rilor și protecției mediului nr. 462/1993. La mãsurãtori seva urmãri respectarea strictã a condițiilor de prelevare indi –
cate în continuare:
• Este important sã se identifice o secțiune (izocine –
ticã) adecvatã pentru prelevare, aleasã în funcție de profilulde curgere a gazelor prin coșul de evacuare sau con –
ductã. Pentru aceasta se va explora conducta cu un tubPitot în vederea determinãrii profilului presiunii dinamice agazului prin conductã pe toatã întinderea secțiunii alesepentru prelevare.
• Dupã identificarea secțiunii adecvate pentru prelevare,
fiecare acces la liniile de prelevare trebuie sã fie racordatla un orificiu dreptunghiular din conductã. Când nu suntfolosite pentru prelevare, orificiile vor fi sigilate.
• Prin conductele circulare se recomandã sã fie prele –
vate cel puțin patru probe din puncte situate pe diametreperpendiculare, folosind sonde de monitorizare.
• Pentru efectuarea prelevãrilor din conducte inaccesi –
bile direct datoritã înãlțimii, este recomandat sã se constru –
iascã o platformã de prelevare.
• Pentru monitorizarea parametrilor ceruți se va utiliza
echipamentul potrivit acestor determinãri.
Pentru monitorizarea aerului ambiental este disponibilã
o gamã variatã de echipamente, în funcție de parametrii cese monitorizeazã și de localizarea sistemului, de exemplupentru monitorizarea igienii locului de muncã sau a condiți –
ilor exterioare.
3. Laboratoare de analizã
Dupã prelevarea probelor, exceptând situațiile monitori –
zãrii in situ, este necesar ca acestea sã fie analizate de un
laborator competent, care trebuie sã dispunã de dotare teh –
nicã corespunzãtoare și acreditare pentru a efectua tipulde analizã cerut.

4. Raportul la bilanțul de mediu nivel II
Dupã prelevarea probelor și analizarea acestora, va fi
redactat raportul care va cuprinde douã pãrți: una cu des –
crierea și rezultatele investigațiilor prezentate individual pen –
tru fiecare dintre secțiunile 2.1.1Ñ2.1.6, folosite, și cealaltãcu concluzii și recomandãri privind acțiunile necesare derealizat. Cuprinsul raportului va fi urmãtorul:
I. Descrierea și rezultatele investigațiilor
A. Probe de sol:
1. Descrierea precisã a tuturor investigațiilor realizate,
cu justificarea acestora
2. Descrierea tuturorreperajelor de sondaje executate,
cu structura geologicã și tehnicile de lucru
3. Toate rezultatele analizelor efectuate și compara –
rea acestora cu valorile pragurilor din Reglementarea pri –
vind evaluarea poluãrii mediuluiB. Probe de …
1.
2.
3.
(se continuã pentru fiecare dintre secțiunile 2.1Ñ2.6,
folositã)
II. Concluzii și recomandãri
A. Rezumatul neconformãrii cuantificate
B. Rezumatul obligațiilor necuantificate și al obligațiilor
condiționate de un eveniment viitor și incert, inclusivrecomandãri pentru studii de urmãrire, pentru cuan –
tificarea acestora, când este posibil
C. Recomandãri pentru elementele programului de con –
formare sau pentru obiectivele de mediu minimacceptate, în cazul privatizãrii
Anexe (analize de laborator și alte documente rele –
vante).MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI,
PARTEA I , Nr. 303 bis/6.XI.1997 13
Utilizãri finale
Risc1) ale zonelor Minimum de analize
contaminate
Ingerarea directã de Curți, zone de recreere arsen, total cianuri libere
cãtre copii a solului și agrement cadmiu, total fenoli
poluat plumb, total sulfați
fluor hidrocarburi
aromatice polinucleare
Asimilarea și concentrarea Curți, loturi și terenuri metale grele, în special:
poluanților în plantele agricole cadmiu, total
3)
de culturã2) plumb, total3)
Fitotoxicitate2), 3) Orice folosințã pentru cupru, total pesticide
cultura plantelor nichel, total bor
zinc, total
Atac asupra materialelor Dezvoltãri ale spațiilor sulfați; sulfiți fenoli
de construcții și a de locuit, clãdiri sulfuri uleiuri minerale
folosințelor2) comerciale și industriale cloruri azotați, azotiți
gudroane substanțe uleioase
Incendii și explozii Orice folosințã care implicã metan
construcția de clãdiri sulf
materiale potențial combustibile(ex. praf de cãrbune, ulei, gudron)
Contactul direct cu poluanții Riscuri în special fenoli azbest
pe timpul operațiunilor pe termen scurt hidrocarburi aromatice polinucleare
de demolare, de curãțare (pentru personalul sau substanțe uleioase și gudroane
sau de construcție investigatorii care materiale radioactive
lucreazã în zonã)
Poluarea apelor subterane Orice folosințã unde fenoli cianuri
și de suprafațã
2)este posibil sã aparã sulfați metale solubile
poluarea apei compuși organici ușoriANEXA A.3.1.
ANALIZELE
minime ce trebuie incluse în investigații, în funcție de istoricul zonei
1)Riscurile enumerate nu se exclud reciproc. Se poate lua în considerare combinația mai multor
riscuri.
2)Trebuie mãsurat și pH-ul solului, deoarece influențeazã importanța acestor riscuri.
3)Asimilarea prin admisie capilarã a metalelor dãunãtoare sau fitotoxice în plante depinde de forma
chimicã în care aceste elemente se gãsesc în sol. Când concentrația totalã prezentã în sol indicã un risc
potențial, este necesar sã se determine formele particulare și toate analizele necesare pentru interpretarea
corectã a circulației poluanților în sistemul sol-apã-florã-faunã.

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I , Nr. 303 bis/6.XI.1997 14
ANEXA A. 4
EVALUAREA RISCULUI
Scopul evaluãrii riscului
Introducere
Necesitatea unor informații suplimentare privind riscurile
poluãrii identificate sau ale activitãților poluante, desfãșuratepe un amplasament, poate determina autoritatea compe –
tentã de mediu sã solicite realizarea evaluãrii riscului pen –
tru a determina probabilitatea unei daune și posibiliipãgubiți prin acea daunã. Nu toate amplasamentele afec –
tate de un anumit poluant vor prezenta același risc sau vornecesita același nivel de remediere.
Existã o gamã largã de metodologii diferite pentru eva –
luarea riscului, atât cantitative, cât și calitative. În continuare
este prezentatã o metodã generalã a unei evaluãri de risc.
Definiția evaluãrii riscului
Riscul este probabilitatea apariției unui efect negativ
într-o perioadã de timp specificatã și este adesea descris
sub forma ecuației:
Risc = Pericol x Expunere
Evaluarea riscului este definit㠔ca un proces pentru
identificarea, analizarea de cãtre Banca Mondialã și contro –
larea pericolelor datorate prezenței unei substanțe pericu –
loase dintr-o instalațieÒ. Raportul din 1992 al SocietãțiiRegale a U.K. expliciteazã sensul definiției prezentate înDirectiva Comisiei Europene 93/67/EEC, prezentând distinctcomponentele evaluãrii riscului: estimarea și calcularea.
În consecințã, evaluarea riscului implicã o estimare
(incluzând identificarea pericolelor, mãrimea efectelor și pro –
babilitatea unei manifestãri) și calcularea riscului (incluzândcuantificarea importanței pericolelor și consecințele pentrupersoane și/sau pentru mediul afectat).
Obiectivele evaluãrii riscului
Obiectivul general al evaluãrii riscului este de a controla
riscurile provenite de la un amplasament, prin identificarea:
• agenților poluanți sau a pericolelor cele mai impor –
tante;
• resurselor și receptorilor expuși riscului;
• mecanismelor prin care se realizeazã riscul;
• riscurilor importante care apar pe amplasament;
• mãsurilor generale necesare pentru a reduce gradul
de risc la un ”nivel acceptabilÒ.
Tipuri de evaluare a riscului
Multe forme și întrebuințãri ale evaluãrii riscului de
mediu au fost deja propuse sau sunt în curs de elaborare.Exemple dintre acestea includ:
Evaluãri ale sãnãtãții
Este cea mai importantã dintre evaluãrile de risc.
Dezvoltãri recente au avut în vedere protecția și igienamuncii, cu praguri limitã stabilite la nivel inter național pen –
tru a determina expunerea în siguranțã la diferite substanțechimice pe anumite perioade de timp. StandardeleOrganizației Mondiale a Sãnãtãții, de exemplu, au fost dez –
voltate pentru nivelurile concentrațiilor acceptate ale poluan –
ților în atmosferã și pentru limite orientative pentru
sãnãtatea umanã (și recent pentrusãnãtatea mediului), pen –
tru diferiți parametri.
Evaluãri ecologice
Aceste evaluãri comparã concentrațiile preconizate ale
poluanților în mediu cu pragurile toxice estimate, în scopulevaluãrii securitãții unei emisii propuse. Evaluarea ecologicã
a riscului a dezvoltat metodologii ecotoxicologice pentru
compararea riscurilor de mediu sau umane dintr-un eveni –
ment care are loc, folosind diferite instrumente sofisticatecu un numãr de sisteme de punctaj pentru clasificareaamplasamentelor.
Urmãtoarele elemente caracteristice ale riscului sunt
integrate în evaluãrile de risc privind:
• riscul chimic;
• riscul carcinogen;
• riscul epidemiologic;
• riscul contaminãrii nucleare;
• riscul apariției fenomenelor naturale.
Metodologia generalã pentru evaluarea calitativã a
riscului
Evaluarea calitativã a riscului va lua în considerare
urmãtorii factori:
(1) Pericol/sursã Ñ se referã la poluanții specifici care
sunt identificați sau presupuși a exista pe un amplasament,nivelul lor de toxicitate și efectele particulare ale acestora.
(2)
Calea de acționare Ñ reprezintã calea pe care
substanțele toxice ajung la punctul la care au efecte dãu –
nãtoare, fie prin ingerare directã sau contact direct cu pie –
lea, sau prin migrare prin sol, aer sau apã.
(3) Țintã/Receptor Ñ reprezintã obiectivele asupra
cãrora acționeazã efectele dãunãtoare ale anumitor sub –
stanțe toxice de pe amplasament, care pot include ființeumane, animale, plante, resurse de apã și clãdiri (sau fun –
dațiile și folosințele acestora). Acestea sunt numite în ter –
meni legali obiective protejate.
Gradul riscului depinde atât de natura impactului asupra
receptorului, cât și de probabilitatea manifestãrii acestuiimpact.
Identificarea factorilor critici care influențeazã relația
sursã-cale-receptor presupune caracterizarea detaliatã a
amplasamentului din punct de vedere fizic și chimic. În
general, evaluarea cantitativã a riscului cuprinde cincietape:
é descrierea intenției;
é identificarea pericolului;
é identificarea consecințelor;
é estimarea mãrimii consecințelor;
é estimarea probabilitãții consecințelor.
O parte dintre informațiile necesare pentru a rãspunde
la aceste întrebãri se identificã în bilanțul de mediu nivelulI și nivelul II. Principalele considerente referitoare la fiecaredintre acești factori și principalele mãsuri pentru executareaevaluãrii sunt descrise în tabelul anexei A.4.1.
Adesea este util sã se reprezinte rezumatul analizei
sursã-cale-receptor sub forma unei diagrame arbore, înaintede a încerca evaluarea riscului, deoarece aceasta identificãclar acțiunea, pericolul și consecințele.
Pe baza informațiilor prezentate în tabel se va analiza
sistematic fiecare agent poluant în raport cu cãile salepotențiale de acțiune asupra receptorilor specificați și se vadecide dacã existã o relație cauzalã sau este posibil sãexiste. Importanța riscului fiecãrui receptor poate fi apoievaluatã, identificând acele riscuri la care se impune oformã de remediere Ñ aceasta reprezintã estimarea riscului.
Calcularea/cuantificarea riscului se poate baza pe un
sistem simplu de clasificare unde probabilitatea și gravita –
tea unui eveniment sunt clasificate descrescãtor, atribu –
indu–le un punctaj aleatoriu.

Model simplificat
Clasificarea Clasificarea
probabilitãții gravitãții
3 = mare 3 = majorã
2 = medie 2 = medie
1 = micã 1 = ușoarã
Riscul se poate calcula apoi prin înmulțirea factorului de
probabilitate cu cel de gravitate, pentru a obține o cifrãcomparativã, cum ar fi, 3 (mare) x 2 (serioasã) = 6.Aceasta va permite efectuarea unor comparații între diferiteriscuri. Cu cât rezultatul este mai mare, cu atât mai mare
va fi prioritatea care va trebui acordatã în controlarea ris –
cului. Aceastã tehnicã de bazã poate fi dezvoltatã pentru apermite analize mai serioase prin mãrirea gamei punctajelorde clasificare și includerea mai multor definiții perfecționatea ceea ce ar trebui considerat a fi de gravitate majorã,probabilitate mare etc.
Când în evaluare existã un numãr mare de poluanți
importanți, trebuie sã se acorde atenție unei modalitãți maiclare de prezentare. Adesea este util sã se facã un rezu –
mat al informațiilor sub forma unei liste de verificare saumatrice. Un exemplu de matrice este dat în tabelul-anexãA.4.2.
Analiza relației sursã-cale-receptor
Scopul principal al evaluãrii riscului este de a ajuta la
stabilirea prioritãților controlului riscului. Acest lucru sepoate realiza prin evaluarea fie calitativã, fie cantitativã ariscului.Evaluarea riscului implicã identificarea pericolelor și apoi
aprecierea riscului pe care acestea îl prezintã, prin exami –
narea probabilitãții și consecințelor (gravitãții) pagubelor
care pot sã aparã din aceste pericole. Aceastã abordare,prin înmulțirea frecvenței cu consecințele, a fost folositã atât
în evaluarea calitativã, cât și în cea cantitativã. Diferențadintre cele douã este cã evaluarea calitativã a riscului con –
siderã frecvențele și consecințele în termeni ”miciÒ pânã la”mariÒ, în timp ce evaluarea cantitativã a riscului atribuiedate de probabilitate statisticã pãrților de frecvențã și con –
secințe ale ecuației.
Managementul riscului
Ca rezultat al evaluãrii riscului este posibil sã se identi –
fice și sã se prioritizeze acele riscuri care nu se pot
accepta. În aceste cazuri, atunci când este posibil, pot fipropuse mãsuri de remediere și/sau de implementare amonitorizãrii adecvate. Managementul riscului se referã la
procesul de luare a deciziilor și implementarea acestuia pri –
vitor la riscurile acceptabile sau tolerabile, și minimizareasau modificarea acestora ca parte a unui ciclu repetitiv.
Poluarea industrialã poate fi definitã ca prezența sub –
stanțelor toxice în aer, apã sau sol, fiind adesea rezultatulunor deficiențe în procesele de producție. Aceste sub –
stanțe pot prezenta un risc pentru sãnãtatea oamenilor saua sistemelor ecologice. Riscuri diferite pot fi estimate șicomparate folosind evaluarea riscului. În consecințã, evalu –
area riscului poate servi la stabilirea clasificãrii dupã priori –
tate a problemelor de poluare, pe baza mãrimii riscului pecare îl prezintã fie pentru ființele umane, fie pentru siste –
mele ecologice. Acest proces poate fi apoi folosit ca bazã
pentru managementul riscului.MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI,
PARTEA I , Nr. 303 bis/6.XI.1997 15
ANEXA A.4.1
IDENTIFICAREA FACTORILOR SURSÃ-CALE-RECEPTOR
pe un amplasament contaminat
Criterii de apreciere
Sursa și natura poluantului
• solidã, lichidã, gazoasã, organicã, anorganicã
• concentrația agenților poluanți și mobilitatea, solubilitatea lor, disponibilitatea și retenția în
plante:
Ñ în matrice de sol, apã subteranã, apã de suprafațãÑ în depozite generale, bidoane, containere sau structuri îngropate
• distribuție spațialã și volumul total al materialului poluat
Natura pericolului
• corosiv sau alte forme de atac asupra materialelor
• toxic, carcinogen, iritant dermatologic sau respirator, asfixiant
• inflamabil, exploziv
• fitotoxic
Ținte/Receptori
Includ urmãtoarele categorii principale:
• sisteme de apã subteranã
• cursuri de apã de suprafațã: Ñ în afara amplasamentului și pe amplasament
• receptori umani: Ñ ocupanți/utilizatori/vecini existenți și viitori ai
Ñ amplasamentului
Ñ dezvoltãri viitoare
• sol și culturi agricole: Ñ existente și viitoare
• ecosisteme naturale: Ñ faunã și florã
Ñ rezervații naturale etc.

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I , Nr. 303 bis/6.XI.1997 16
Cãi
• contact direct sau ingerarea unor materiale contaminate
• migrarea agenților poluanți prin: Ñ straturi permeabile sau fisurate
Ñ apã subteranã, apã de suprafațã și deversareÑ puț de minã/galerii de accesÑ transport în afara amplasamentului prin vehi –
cule, ex. nãmol/praf de pe drum
Ñ generare de praf în aerÑ servicii și infrastructurã
Existența barierelor împotriva acestor cãi (de exemplu, straturi de permeabilitate micã)
Date asupra efectelor riscului/pericolului
Sunt necesare informații privind efectele, apariția și acceptabilitatea diferitelor pericole pre –
zentate de agenții poluanți:
• atunci când nivelurile stabilite de declanșarea acțiunii nu sunt disponibile pentru agentul
poluant în cauzã, de exemplu azbestul
• pentru a suplimenta nivelurile de declanșare a acțiunii, când acestea nu sunt strict
aplicabile situației, de exemplu importanța cuprului, acolo unde peisajul nu este important
Pot fi necesare informații privind:
• efectele poluanților și calea de expunere prin care se produc aceste efecte
• efectele specifice asupra oamenilor, materialelor de construcție și altor factori de mediu
naturali sau antropici
• date despre reacția la doza de expunere, aspecte toxicologice, concentrații acceptabile și
durate de expunere.
ANEXA A.4.2.
MATRICE
pentru analiza relației sursã-cale-receptor
Atingerea Necesitatea
AgentPericol(e) Sursã(e) Cale(cãi) Țintesursei, Importanța lucrãrilor
poluant cãii, riscului de
țintei remediere
Agent Fitotoxic Haldã Dizolvare Ape DaMicã/medie Nu
poluant 1, de subterane
ex. zinc depozitare Dizolvare Ape de DaMicã/medie Nu
suprafațã
Nici una Sãnãtate Nu Micã Nu
umanã
Extras Florã Da Medie Da
prin
rãdãcini
Nici una Faunã Nu Micã Nu
Nici una Clãdiri/ Nu Micã Nu
folosințe
Agent
poluant 2
Agent
poluant 3
Combinații
de agenți
poluanți
X + Y

ANEXA A.5.1
BILANȚUL DE MEDIU NIVEL 0
pentru procesul de privatizareMONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I , Nr. 303 bis/6.XI.1997 17
I. Denumirea societãții comerciale: ……………………………………
Autorul Adresa:………………………………………………………………………..
Nr. tel.: …………………. Nr.fax: ÉÉÉ……………………………..Numele autorului:É.ÉÉÉÉÉÉÉ…ÉÉÉÉÉÉÉÉÉ
II. Denumirea societãții comerciale: ……………………………………
Societatea Adresa:………………………………………………………………………..
Comercialã Nr. tel.: …………………. Nr.fax: ÉÉÉ……………………………..
supusã Numele/funcțiile .1) ………………………………………..
bilanțului reprezentanților
legali: 2) ………………………………………..
III. Situația conformãrii cu procedura de autorizare de mediu:(1) Cu autorizație de mediu DA
¨ NU ¨
in vigoare
(2) Cu bilanț de mediu DA ¨ NU ¨
(3) Cu program de conformare DA ¨ NU ¨
(4) Cu autorizație de DA ¨ NU ¨
gospodãrirea apelor
IV. Autorizații sau avize legale de funcționare în vigoare, eliberate de alte autoritãți (sani –
tarã, protecția muncii, PSI etc.): DA ¨ NU ¨
Dac㠔DaÒ, rugãm specificați și anexați documentele doveditoare……………………………………..
………………………………………………………………………………………………………………. ……………………..
V. Mãrimea amplasamentului Suprafața totalã (m2): Suprafața construitã (m2):
VI. Activitãți desfãșurate pe amplasament
Specificați: numãrul curent conform ”Clasificarea activitãților cu impact asupra mediuluiÒdin anexa A.6 și/sau, dupã caz, alte activitãți decât cele din listã, identificate pentruperioada:
ii(i) Prezentã: …………………ÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉ
ÉÉÉÉÉÉÉ..É……………..ÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉ.
i(ii) Anterioarã: ………………….ÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉ
ÉÉÉÉÉÉÉ……………..ÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉ..
(iii) Viitoare: ………………………ÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉ
ÉÉÉÉÉ……………..ÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉ..
Anexați dovada folosinței trecute a terenului amplasamentului, dacã existã.
Bifați dacã este anexatã
¨
VII. Categoria de folosințã a terenului și calitatea legalã a utilizatorului (proprietar, chiriaș
etc.):
(i) Prezentã ÉÉÉÉ…….. (ii) Anterioarã ÉÉÉ……ÉÉ. (iii) Viitoare É……….ÉÉÉ.
VIII. Numãr de personal Normã întreagã: Normã parțialã:
IX. Orice investigație
anterioarã a amplasamentului DA ¨ NU ¨
privind poluarea terenului: Dac㠔DaÒ, detaliați poluanții identificați si concentrațiile
maxime determinate în soluri și ape subterane ……………….

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I , Nr. 303 bis/6.XI.1997 18
X. Situația conformãrii emisiilor de poluanți cu reglementãrile în vigoare:
A Apã
ii(i)Ape reziduale ¨
Conformarea cu reglementãrile în vigoare:
DA ¨ NU ¨
i(ii)Canalizare menajerã ¨
Conformarea cu reglementãrile în vigoare:
DA ¨ NU ¨
(iii)Ape pluviale ¨
Conformarea cu reglementãrile în vigoare:
DA ¨ NU ¨
B Aer
ii(i)Emisii de combustie (surse fixe) ¨
Conformarea cu reglementãrile în vigoare:
DA ¨ NU ¨
i(ii)Emisii tehnologice
Conformarea cu prevederile în vigoare:
DA ¨ NU ¨
(iii)Altele ¨
Rugãm specificați ÉÉÉÉÉÉ…………………….ÉÉÉÉÉÉÉÉÉ
…………………………ÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉ.
XI. Apa de suprafațã (numele celui mai apropiat curs de apã, direcția și distanta fațã de
amplasament)
XII. Apa subterana (adâncimea apelor subterane pe amplasament, folosința curentã și
folosința pentru necesitãțile activitãții)
XIII. Producerea (tone/lunã; separate pe categorii, cu descrierea generalã a com –
deșeurilor solide poziției și a amenajãrilor existente pentru depozitare; anexați eviden –
țele, dacã este cazul)
XIV. Rezervoare și (substanța depozitatã/transportatã; volum/debit)
conducte subterane
XV. Poluãri accidentale DA ¨ NU ¨
semnificative
Dac㠔DaÒ, specificați poluantul și mãsurile de intervenție între-prinse: ÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉ………………………………………………………………………………………………………………………
XVI. Penalitãți si sancțiuni
(Lista penalitãților si sancțiunilor pe ultimii doi ani, inclusiv cele ne –
achitate)
XVII. Transformatoare DA ¨ NU ¨
in proprietate Dac㠔DaÒ, ce capacitate, ce vechime, dacã conțin PCB?
XVIII. Prezența DA ¨ NU ¨
azbestului Dac㠔DaÒ, ce tip; dacã este în clãdiri, ce suprafațã acoperã
(m2)? ÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉ………………ÉÉÉ
ÉÉÉÉÉÉÉ………………..ÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉ.

XIX. Folosința terenului înconjurãtor pe o distanțã de 150 m (rezidențialã, comercialã,
recreaționalã, industrialã etc.)
Nord: __________________
____________________________________
Vest: __________________ Est: __________________
__________________ __________________
__________________ __________________
Sud: __________________
____________________________________MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I , Nr. 303 bis/6.XI.1997 19
Autorul Titularul
(semnãtura și, dupã caz, (semnãturile reprezentanților legali
ștampila unitãții) și ștampila unitãții)
1ÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉ………
2ÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉ………
ANEXA A.5.2
(Se completeazã de cãtre autoritatea de mediu competentã)
AUTORIZAȚII (1) Autorizație de mediu:
DE FUNCȚIONARE Numãrul de identificare și durata de valabilitateÉÉ..É….
……………..ÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉ……..
(2) Autorizație de gospodãrirea apelor
Numãrul de identificare și durata de valabilitateÉÉ…É….
……………..ÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉ……..
(3) Accept de descãrcare a apelor uzate în canalizarea altei
unitãți (dacã este cazul)
Numãrul de identificare și durata de valabilitateÉÉ.É….
……………..ÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉ……..
(4) Autorizație PSI
Numãrul de identificare și durata de valabilitateÉ..ÉÉ….
……………..ÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉ……..
(5) Autorizație sanitarã
Numãrul de identificare și durata de valabilitateÉÉ.É….
……………..ÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉ……..
(6) Autorizație de protecția muncii
Numãrul de identificare și durata de valabilitateÉÉ.É….
……………..ÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉ……..
(7) Plan de apãrare împotriva dezastrelor (dupã caz)
Numãrul de identificare și durata de valabilitateÉÉÉ…..
……………..ÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉ……..
(8) Acte de proprietate sau drept de folosire a terenului,
clãdirilor și utilitãților É…………….ÉÉÉÉÉÉ…………………
……………..ÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉ……..
SITUAȚIA CONFORMÃRII Calitatea soluluiÉ………..ÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉ……
……………..ÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉ……..
Calitatea apelor subteraneÉ………ÉÉÉÉÉÉÉÉÉ……..
……………..ÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉ……..

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I , Nr. 303 bis/6.XI.1997 20
Emisii atmosfericeÉÉÉÉÉ………..ÉÉÉÉÉÉÉÉÉ……
……………..ÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉ……..
Alimentarea cu apãÉÉ………ÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉ………
……………..ÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉ……..Evacuarea apelor uzateÉ…….ÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉ…….
……………..ÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉ……..Gospodãrirea deșeurilor É………ÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉ….
……………..ÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉ……..Încadrarea în nivelul de zgomot și vibrații admis …………….
……………..ÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉ……..Igiena si protecția muncii ……………………………………………..
……………..ÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉ……..
Penalitãți și sancțiuni în ultimii 2 ani, altele decât cele
declarate de societatea comercialã în Anexa A.5.1,
poz.XVI……………………………………………………………………………..
ÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉ…………………….
Datorii cãtre autoritatea de mediu (pe categorii de tarife și
taxe) ………………..ÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉ………………………..
……………..ÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉ……..
STABILIREA OBIECTIVELOR DE MEDIU MINIM ACCEPTATE
I. Pe baza informațiilor prezentate în bilanțul de mediu nivel 0, autoritatea competentã pentru
protecția mediului stabilește:
¨obiectivele de mediu minim acceptate conform tabelului de mai jos (folosiți pagini
suplimentare, dacã este cazul),
sau
¨un singur obiectiv de mediu minim acceptat, constând în reînnoirea autorizației de
mediu la schimbarea titularului activitãții în termen de ……… luni de la data vânzãrii(se completeazã numai dacã activitatea se conformeazã cerințelor legale în vigoare),
sau
¨cã informațiile nu sunt suficiente pentru stabilirea pe domenii a obiectivelor de mediu
minim acceptate și stabilește ca obiectiv de mediu minim acceptat obținerea autoriza –
ției de mediu în termen de ……… luni de la data vânzãrii.
Domeniul conformãrii Obiective de mediu minim acceptate Termenul realizãrii
Poluarea solului și a apelor
subterane
Descãrcarea apelor uzate
Emisii atmosferice
Gospodãrirea deșeurilor
Igiena si protecția muncii
Planuri de apãrare împotriva
dezastrelor si de prevenire
a incendiilor
Altele
Autorizație de mediu Obținerea autorizației de mediu …… luni de la data vânzãrii
…… (secompleteazã întotdeauna)
……
II. Recomandãri justificate privind investigații suplimentare ……………………………………………….
……………………………………………………………………. (folosiți pagini suplimentare, dacã este cazul)
ăeful compartimentului ”ReglementãriÒ Director
(semnãtura și ștampila A.P.M.)
Întocmit,

ANEXA A. 6
CLASIFICAREA ACTIVITÃȚILOR
cu impact negativ asupra mediului
Nr. Nr.
crt. al crt. al Categoria Activitatea Observații
categoriei activitãții
I.1.Agriculturã Puțuri seci; locuri de depozitare a
cadavrelor de animale bolnave
2. Depozite de pesticide, fungicide și
alte substanțe similare
II.1.Extracție de Extracție, manipulare și depozitare
combustibili a substanțelor combustibile fosile
III.1.Extracția Extracția, manipularea și depozitarea
minereurilor minereurilor și a constituenților acestora
IV.1.Producere de Producerea gazului din combustibili (Inclusiv conducte
energie fosili și alte feluri de
transport)
2. Reformare, rafinare, purificare sau (Inclusiv conducte
odorizare a gazelor naturale sau a și alte feluri de
altor gaze provenind din combustibili transport)
fosili
3. Pirolizã, cocsare, distilare, lichefiere, (Altele decât pentru
oxidare, tratamente termice, conversie, gazeificare sau
purificare sau rafinare acombustibililor producere de cocs)
fosili, (inclusiv conducte și alte feluride transport)
4. Centrale termoelectrice, altele decât
cele nucleare
5. Centrale nucleare și producerea,
îmbogãțirea și reprocesarea combusti-bililor nucleari
6. Stații de transformare și substații
V.1.Producerea și Producerea, recuperarea, rafinarea sau (Inclusiv bitum,
folosirea depozitarea produselor petroliere, petro- asfalt)
chimicalelor chimice sau a derivatelor acestora
2. Producerea, rafinarea sau stocarea (Inclusiv îngrãșã-
substanțelor chimice organice sau minte, pesticide,
anorganice legatedefolosințe agricole ierbicide, fungicide
etc.)
3. Producerea, rafinarea sau stocarea (Inclusiv vopsele,
altor substanțe chimice organice sau lacuri, coloranți,
anorganice cerneluri, substanțe
cosmetice, plastice,farmaceutice și altechimicale)
4. Producerea, rafinarea sau stocarea
gazelor industriale care nu sunt incluse
în alte secțiuni ale listei
VI.1.Industrie metaliferã Producere, rafinare sau recuperare a (Inclusiv toate
(inclusiv șpan și metalelor prin procese fizice, chimice, zonele de minerit
rebuturi) termice, electrolitice sau alte procese pentru producția de
de extracție metale)
2. Procese de încãlzire, topire sau tur- (Inclusiv tratamente
nare a metalelor reprezentând ca de oțelire și cãlire)
partesauîntregprocesul deprelucrare
3. Procese de formare la rece, inclusiv
ambutisare, laminare, extrudare, con-casare, formare
4. Finisarea metalelor, inclusiv prin pro-
cese anodice, de conservare, acope-
rire, laminare și alte procese similare MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I , Nr. 303 bis/6.XI.1997 21

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I , Nr. 303 bis/6.XI.1997 22
Nr. Nr.
crt. al crt. al Categoria Activitatea Observații
categoriei activitãții
VII.1.Industrie Producerea sau rafinarea nemetalife-
nemetaliferã relor prin tratarea minereurilor
2. Producerea sau procesarea fibrelor
minerale
3. Producerea cimentului, varului și a
ghipsului, inclusiv fabricarea cãrãmizilor
și alte procese similare
VIII1.Producerea sticlei Producerea sticlei sau a produselor (Inclusiv lãmpile
pe bazã de sticlã fluorescente)
IX.1.Producerea Producerea ceramicii și a produselor (Inclusiv glazuri și
ceramicii pe bazã de ceramicã emailuri vitroase)
X.1.Inginerie și procese Producerea bunurilor din metal,
de producție inclusiv inginerie mecanicã care pre-
supune metale și lucrãri metalice
2. Producerea, stocarea sau testarea
explozibililor, agenților explozivi saua altor produse similare
3. Producerea și repararea echipamen- (Inclusiv transfor-
telor electrice, electronice și a compo- matoare și conden-
nentelor acestora satoare)
XI.1.Cherestea și Tratamente chimice și acoperire a (Inclusiv tratamente
produse de cherestelei și a produselor din de conservare a
cherestea cherestea lemnului)
XII.1.Textile Argãsirea, confecționarea sau alte
procese pentru pregãtirea, tratamentul sau tãbãcirea pieilor
2. Țesutul, înãlbirea, colorarea sau finisa-
rea țesãturilor sau fibrelor
3. Producerea covoarelor sauaaltortextile (Inclusiv linoleumul)
pentru acoperirea pardoselilor
XIII.1.Producerea pastei Producerea pastei de hârtie, a hârtiei, (Inclusiv imprimarea
dehârtieșitipãrire a cartonului sau a produselor derivate și tipãrirea)
din acestea
XIV.1.Producerea de Producerea alimentelor și a hranei
alimente pentru animale
2. Procesarea produselor animaliere (Exclusiv unitãți de
preparare cu capa –
citate mai mare de
5 000t/an)
XV.1.Producerea Producerea cauciucului natural sau (Include confecțio-
cauciucului sintetic narea și reșaparea
cauciucurilor)
XVI.1.Infrastructurã Trierea, demontarea, repararea sau
întreținerea stocului de rulare al cãilor ferate
2. Demontarea, repararea sau întreține- (Inclusiv ambarca-
rea navelor marine, fluviale sau de pe țiuni fãrã motor)
cursurile interioare
3. Demontarea, repararea sau întreține- (Inclusiv garaje și
rea cãilor de transport rutier și a ve- stații de încãrcare)
hiculelor utilizate în aceste operațiuni
4. Demontarea, repararea sau întreține- (Inclusiv aparatele
rea sistemului de transport aerian de zbor)
XVII.1.Neutralizarea Tratarea apelor de canalizare și a
deșeurilor altor categorii de ape uzate
2. Stocarea, tratarea sau neutralizarea (Inclusiv nãmolurile
nãmolurilor din tratarea apelor
uzate)

Nr. Nr.
crt. al crt. al Categoria Activitatea Observații
categoriei activitãții
3. Tratarea, stocarea, depozitarea sau (Inclusiv rebuturile
neutralizarea deșeurilor, inclusiv a și activitãțile de
celor orãșenești și de la alte folosințe demolare)
4. Depozitarea sau neutralizarea materia-
lelor radioactive
XVIII.1.Diverse Operații de curãțare uscatã
2. Folosințe fotografice și de procesare a
materialelor fotografice
3. Laboratoare pentru scopuri educaționale
sau de cercetare
4. Curãțarea rezervoarelor și a cilindrilor
5. Ariile cu câmp electromagnetic puter nic
6. Demolarea clãdirilor, uzinelor sau echipa-
mentelor uzate, provenind din oricare
din activitãțile din aceastã listã
7. Terenuri refãcute prin utilizarea umplutu-
rilor din materiale poluante MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I , Nr. 303 bis/6.XI.1997 23
MINISTERUL APELOR, PÃDURILOR ăI PROTECȚIEI MEDIULUI
ORDIN
pentru aprobarea Reglementãrii privind evaluarea poluãrii mediului
Ministrul apelor, pãdurilor și protecției mediului,
în temeiul prevederilor art. 9, art. 10 alin. 4, art. 14 și art. 64 lit. d) din Legea protecției mediului nr. 137/1995,Ordinului nr. 125/1996 secțiunea 5 pct. 5.4., 5.5. și 5.6. și secțiunea 8 pct. 8.1. și 8.2. al ministrului apelor,
pãdurilor și protecției mediului, care a aprobat Procedura de reglementare a activitãților economico-sociale cu impact asu –
pra mediului,
Hotãrârii Guver nului nr. 568/1997 privind organizarea și funcționarea Ministerului Apelor, Pãdurilor și Protecției
Mediului, cu modificãrile ulterioare,
emite urmãtorul ordin:
1. Se aprobã Reglementarea privind evaluarea poluãrii
mediului, prevãzutã în anexa care face parte integrantã dinprezentul ordin.
2. Departamentul protecției mediului prin Direcția
strategii și reglementãri pentru protecția mediului rãspundede aplicarea prevederilor prezentului ordin și de instruireaperiodicã în mod unitar a personalului din cadrul unitãților
teritoriale, care își desfãșoarã activitatea în domeniulemiterii actelor de reglementare.
3. Prezentul ordin intrã în vigoare la data publicãrii lui
în Monitorul Oficial al României.
Ministrul apelor, pãdurilor și protecției mediului,
Ioan Oltean
București, 3 noiembrie 1997.
Nr. 756.
ANEXÃ
Reglementare privind evaluarea poluãrii mediului
CAPITOLUL I
Dispoziții generale
Art. 1. Ñ Prezenta reglementare stabilește procedurile
și normele tehnice privind identificarea prejudiciilor adusemediului, în scopul determinãrii responsabilitãților pentru
remedierea acestora și se emite în baza prevederilorart.36, 42 și 48 din Legea protecției mediului
nr.137/1995, precum și a prevederilor articolului 15
alin.(5) din Legea apelor nr. 107/1996.
Prevederile prezentei reglementãri nu se referã la con –
taminãrile cu microorganisme și/sau substanțe radioactive
care sunt supuse altor prevederi legale.

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I , Nr. 303 bis/6.XI.1997 24
Art. 2. Ñ În înțelesul prezentului ordin, se vor utiliza
definițiile urmãtoarelor noțiuni:
• Aer ambiental Ñ aer la care sunt expuse persoanele,
plantele, animalele și bunurile materiale, în spații deschisedin afara perimetrului uzinal.
• Autoritate competentã Ñ autoritate de mediu, de ape,
sãnãtate sau altã autoritate împuter nicitã potrivit competen –
țelor legale sã execute controlul reglementãrilor în vigoareprivind protecția aerului, apelor, solului și ecosistemeloracvatice sau terestre.
• Emisie de poluanți/emisie Ñ descãrcare în atmosferã
a poluanților proveniți din surse staționare sau mobile.
• Evacuare de ape uzate/evacuare Ñ descãrcare directã
sau indirectã în receptori acvatici a apelor uzate conținândpoluanți sau reziduuri care altereazã caracteristicile fizice,chimice și bacteriologice inițiale ale apei utilizate, precum șia apelor de ploaie ce se scurg de pe terenuri contaminate.
• Evaluare a riscului Ñ analiza probabilitãții și gravitãții
principalelor componente ale unui impact asupra mediului.
• Folosințã sensibilã și mai puțin sensibilã Ñ tipuri de
folosințe ale terenurilor, care implicã o anumitã calitate asolurilor, caracterizatã printr-un nivel maxim acceptat alpoluanților.
• Impact de mediu Ñ modificarea negativã considerabilã
a caracteristicilor fizice, chimice și structurale ale elemente –
lor și factorilor de mediu naturali; diminuarea diversitãții bio –
logice; modificarea negativã considerabilã a productivitãțiiecosistemelor naturale și antropizate; deteriorarea echilibru –
lui ecologic, reducerea considerabilã a calitãții vieții saudeteriorarea structurilor antropizate, cauzatã, în principal, depoluarea apelor, a aerului și a solului; supraexploatarearesurselor naturale, gestionarea, folosirea sau planificareateritorialã necorespunzãtoare a acestora; un astfel deimpact poate fi identificat în prezent sau poate avea o pro –
babilitate de manifestare în viitor, consideratã inacceptabilãde cãtre autoritãțile competente.
• Obiective de remediere Ñ concentrații de poluanți,
stabilitede autoritatea competentã, privind reducerea poluãrii
solului, și care vor reprezenta concentrațiile maxime alepoluanților din sol dupã operațiunile de depoluare. Acestevalori se vor situa sub nivelurile de alertã sau intervenție
ale agenților contaminanți, în funcție de rezultatele și reco –
mandãrile studiului de evaluare a riscului.
• Poluare potențial semnificativã Ñ concentrații de polu –
anți în mediu, ce depãșesc pragurile de alertã prevãzute înreglementãrile privind evaluarea poluãrii mediului. Acestevalori definesc nivelul poluãrii la care autoritãțile compe –
tente considerã cã un amplasament poate avea un impactasupra mediului și stabilesc necesitatea unor studii supli –
mentare și a mãsurilor de reducere a concentrațiilor de
poluanți în emisii/evacuãri.
• Poluare semnificativã Ñ concentrații de poluanți în
mediu, ce depãșesc pragurile de intervenție prevãzute înreglementãrile privind evaluarea poluãrii mediului.
• Prag de alertã Ñ concentrații de poluanți în aer, apã,
sol sau în emisii/evacuãri, care au rolul de a avertiza auto –
ritãțile competente asupra unui impact potențial asupra
mediului și care determinã declanșarea unei monitorizãri
suplimentare și/sau reducerea concentrațiilor de poluanți dinemisii/evacuãri.• Prag de intervenție Ñ concentrații de poluanți în aer,
apã, sol sau în emisii/evacuãri, la care autoritãțile compe –
tente vor dispune executarea studiilor de evaluare a risculuiși reducerea concentrațiilor de poluanți din emisii/evacuãri.
• Probã de referințã Ñ probã materialã produsã de un
institut specializat, ce poate fi utilizatã pentru a identificaprecizia și acuratețea tehnicilor de analizã chimicã asolurilor.
• Preceptori acvatici Ñ ape de suprafațã interioare, de
frontierã sau costiere, precum și ape subterane, în caresunt evacuate ape uzate, exceptând zonele de influențãdirectã sau de amestec ale acestor evacuãri.
CAPITOLUL II
Praguri de alertã și praguri de intervenție
Art. 3. Ñ Prezenta reglementare definește semnificația și
stabilește dispozițiile referitoare la pragurile de alertã și la
pragurile de intervenție pentru poluanții din: aer, apã și sol.
Art. 4. Ñ Dispozițiile referitoare la pragurile de alertã
sunt urmãtoarele:
a) pragurile de alertã avertizeazã autoritãțile competente
asupra existenței, într-o anumitã situație, a unei poluãri
potențiale în aer, apã sau sol;
b) când concentrația unuia sau mai multor poluanți
depãșește un prag de alertã, autoritãțile competente potdispune, dacã se considerã necesar, o monitorizare supli –
mentarã asiguratã de cãtre titularii activitãților potențial res –
ponsabile de poluare, fie prin sisteme proprii, fie prin unitãțispecializate. În același timp, autoritãțile competente vor soli –
cita și vor urmãri introducerea unor mãsuri de reducere aconcentrațiilor de poluanți din emisii/evacuãri.
Art. 5. Ñ Pragurile de intervenție sunt pragurile de polu –
are la care autoritãțile competente:
a) apreciazã oportunitatea și solicitã, dacã este necesar,
executarea studiilor de evaluare a riscului;
b) investigheazã consecințele poluãrii asupra mediului;c) impun reducerea poluãrii, astfel încât concentrațiile de
poluanți în emisii/evacuãri sã scadã la valorile prevãzute dereglementãrile în vigoare.
CAPITOLUL III
Reglementãri privind poluarea solurilor
Art. 6. Ñ Pragurile de alertã și pragurile de intervenție
pentru concentrațiile agenților poluanți în soluri suntcuprinse în anexa la prezentele reglementãri. Aceste valorivor înlocui toate celelalte norme utilizate anterior în
România, referitoare la poluarea solurilor.
Art. 7. Ñ Importanța poluãrii solurilor cu substanțe chi –
mice și alți agenți poluanți care nu sunt incluși în anexa laprezentele reglementãri va fi apreciatã de cãtre autoritãțilecompetente pe baza unor studii efectuate de unitãți specia –
lizate.
Art. 8. Ñ Prezentele reglementãri privind poluarea solu –
rilor se referã atât la folosința sensibilã, cât și la cea maipuțin sensibilã a terenurilor, identificate dupã cum urmeazã:
a) folosința sensibilã a terenurilor este reprezentatã de
utilizarea acestora pentru zone rezidențiale și de agrement,în scopuri agricole, ca arii protejate sau zone sanitare curegim de restricții, precum și suprafețele de terenuri prevã –
zute pentru astfel de utilizãri în viitor;
b) folosința mai puțin sensibilã a terenurilor include toate
utilizãrile industriale și comerciale existente, precum și

suprafețele de terenuri prevãzute pentru astfel de utilizãri în
viitor;
c) în cazul în care existã incertitudini asupra încadrãrii
unei folosințe de teren, se vor considera concentrațiile pra –
gurilor de alertã și de intervenție pentru folosințele sensi –
bile ale terenurilor.
Art. 9. Ñ Relevanța pragurilor de alertã și de intervenție
va determina urmãtoarele mãsuri:
a) în situațiile în care concentrațiile de poluanți în sol
se situeazã sub valorile de alertã pentru folosința sensibilãa terenurilor, autoritãțile competente nu vor stabili mãsurispeciale;
b) când concentrațiile unuia sau mai multor poluanți din
soluri depãșesc pragurile de alertã, dar se situeazã subpragurile de intervenție pentru folosința corespunzãtoare aterenului, se considerã cã existã impact potențial asuprasolului. În aceste situații, autoritãțile competente vor dis –
pune mãsuri de prevenire a poluãrii în continuare a solului
și de monitorizare suplimentarã a surselor potențiale de
poluare;
c) când concentrațiile unuia sau mai multor poluanți din
soluri depãșesc pragurile de intervenție pentru folosința
existentã a terenului, se considerã cã existã impact asuprasolului. În aceste situații, utilizarea zonei afectate pentrufolosințe sensibile nu este permisã și vor fi realizate preve –
derile art. 10. Dezvoltarea acestor zone pentru folosințemai puțin sensibile ale terenurilor poate fi permisã, dacãconcentrațiile acestor poluanți nu depãșesc valorile de inter –
venție ale folosinței mai puțin sensibile a terenurilor. Dacã
sunt depãșite valorile de intervenție pentru categoria defolosințã mai puțin sensibilã a terenurilor, nu se va permite
nici o folosințã a terenurilor și vor fi aplicate prevederile
art. 10 și, dupã caz, ale art. 11;
d) pentru situația în care este necesar pentru o anumitã
utilizare ca un teren de folosințã mai puțin sensibilã sã
treacã în categoria de folosințã sensibilã, trebuie satisfãcute
cerințe speciale. În astfel de situații, utilizarea terenurilorpentru folosințe sensibile este posibilã, numai dacã concen –
trațiile de poluanți din sol se încadreazã sub nivelul de
alertã al folosinței sensibile a terenurilor și dacã sunt satis –
fãcute prevederile art. 10 și, dupã caz, ale art. 11 ;
e) când pragurile de intervenție sunt depãșite la unul
sau mai mulți poluanți din sol pentru terenuri cu folosințãsensibilã sau mai puțin sensibilã, autoritãțile competente vordispune executarea unui studiu de evaluare a riscului.Obligația executãrii studiului de evaluare a riscului va fi atitularilor de activitãți desfãșurate pe zona de teren afec –
tatã, cu excepția cazurilor în care s-au identificat alți res –
ponsabili pentru poluarea înregistratã;
f) atunci când sunt implicați mai mulți titulari de activitãți
desfãșurate pe un teren afectat de poluare, autoritãțile
competente vor solicita un singur studiu de evaluare a ris –
cului pentru zona în cauzã, iar costul acestuia va fi împãr –
țit între titulari, corespunzãtor ariei geografice deținute înzona afectatã. În anumite situații, când autoritãțile compe –
tente pot identifica un titular considerat ca posibil rãspun –
zãtor de poluare, acestuia i se poate solicita sã suporte
costul total al studiului de evaluare a riscului.
Art. 10. Ñ Pentru stabilirea obiectivelor de remediere pe
baza interpretãrii studiilor de evaluare a riscului, autoritãțile
competente trebuie sã decidã dacã:a) pot fi dezvoltate în viitor obiective care implicã utili –
zarea terenurilor pentru folosința sensibilã sau mai puținsensibilã a terenurilor;
b) terenul poate rãmâne în continuare în folosința
curentã, dar folosința nu mai poate fi extinsã;
c) trebuie luate mãsuri de remediere.Art. 11. Ñ În situațiile când sunt necesare lucrãri de
remediere, autoritãțile competente vor stabili obiectivele deremediere, luând în considerare urmãtoarele:
a) aceste obiective de remediere, reprezentând concen –
trațiile finale de poluanți din soluri dupã realizarea lucrãrilorde depoluare, se vor situa fie sub pragurile de alertã fie
sub pragurile de intervenție. Autoritãțile competente vor sta –
bili, pentru fiecare caz în parte, dacã obiectivele de reme –
diere vor fi valorile de alertã sau valorile de intervenție, pebaza rezultatelor studiului de evaluare a riscului și a esti –
mãrii costurilor și beneficiilor remedierii;
b) când se executã activitãți de remediere, titularul va
rãspunde de lucrãrile implicate și va prezenta autoritãțilorcompetente dovada cã prin lucrãrile de remediere s-auatins concentrațiile de poluanți stabilite ca obiective deremediere de cãtre autoritatea competentã.
Art. 12. Ñ Prelevarea și analizarea probelor de sol se
va face în conformitate cu urmãtoarele prevederi:
a) prelevarea de probe de soluri în scopul estimãrii
nivelului de poluare se va face în conformitate cu prevede –
rile Ordinului ministrului apelor, pãdurilor și protecției mediu –
lui nr. 184/1997 privind Procedura de realizare a bilanțurilorde mediu;
b) laboratoarele care executã analize de poluanți din
soluri vor utiliza probe de referințã pentru a confirmaacuratețea și precizia tehnicilor analitice folosite. Acesteprobe de referințã trebuie analizate împreunã cu probe pre –
levate din fiecare zonã a terenului și toate probele vor fi
analizate cu metodologia adecvatã, conform standardelor învigoare;
c) în situațiile în care pentru anumiți poluanți nu existã
metode standard de analizã, se vor folosi metodele anali –
tice agreate la nivel inter național, care vor fi difuzate auto –
ritãților competente de cãtre autoritatea centralã pentruprotecția mediului;
d) rãspunderea pentru acuratețea și precizia rezultatelor
analizelor privind concentrațiile agenților poluanți în soluriva reveni pãrții care executã prelevarea probelor și labora –
toarelor care executã analizele.
CAPITOLUL IV
Reglementãri privind evaluarea poluãrii aerului
Art. 13. Ñ Pragurile de alertã și de intervenție privind
poluarea atmosferei se definesc în felul urmãtor:
a) depãșirea concentrațiilor maxime admise de poluanți,
înscrise în reglementãrile legale, se considerã praguri de
intervenție pentru poluarea atmosfericã;
b) pragurile de alertã pentru concentrațiile de poluanți în
emisiile atmosferice și în aerul ambiental sunt stabilite la
70% din pragurile de intervenție ale acelorași poluanți,
luând în considerare perioada de timp relevantã în caretrebuie sã se mãsoare aceste concentrații.
Art. 14. Ñ Importanța existenței în emisiile atmosferice
și în aerul ambiental a unor substanțe chimice și a altoragențicarenu sunt înscriși în reglementãrile legale existente
va fi estimatã prin studii efectuate de instituții specializate,MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI,
PARTEA I , Nr. 303 bis/6.XI.1997 25

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I , Nr. 303 bis/6.XI.1997 26
iar costul acestora va fi suportat de cãtre unitatea care
produce emisiile conținând aceste substanțe.
Art. 15. Ñ Relevanța pragurilor de alertã și de interven –
ție în procesul de interpretare și decizie al autoritãții com –
petente determinã urmãtoarele situații:
a) când concentrațiile de poluanți în emisiile atmosferice
sau în aerul ambiental se situeazã sub pragurile de alertã,nu este necesarã stabilirea unor mãsuri speciale de cãtre
autoritatea competentã;
b) când concentrațiile unuia sau mai multor poluanți
depãșesc pragurile de alertã, dar se situeazã sub nivelurile
de intervenție, pentru emisiile atmosferice sau pentru aerulambiental, se considerã cã existã impact potențial asupraaerului. În aceste situații, autoritãțile competente vor cerereducerea concentrațiilor de poluanți în emisii și monitoriza –
rea suplimentarã a surselor identificate sau potențiale de
poluare;
c) când concentrațiile unuia sau mai multor poluanți din
emisiile atmosferice sau din aerul ambiental depãșesc pra –
gurile de intervenție, se considerã cã existã impact asupraaerului. Când aceastã situație se datoreazã emisiilor atmo –
sferice provenind de la o singurã sursã, autoritãțile compe –
tente vor dispune reducerea concentrațiilor de poluanți,astfel încât sã nu se depãșeascã nivelurile de intervenție.Când emisiile atmosferice provin de la mai multe surse saucând aerul ambiental este poluat peste pragul de interven –
ție și nu este imediat posibilã identificarea principalei cauzea poluãrii, autoritãțile competente vor dispune monitorizarea
suplimentarã pentru identificarea surselor poluãrii. Dupã
identificarea acestor surse, autoritãțile competente vor dis –
pune reducerea concentrațiilor de poluanți în emisii, astfelîncât sã nu se depãșeascã pragurile de intervenție. Dacãeste necesar, autoritãțile competente vor stabili obiective deremediere pentru concentrațiile de poluanți în emisii atmo –
sferice sau în aerul ambiental, care sã se situeze sub valo –
rile pragului de intervenție.
Art. 16. Ñ Prelevarea probelor de aer trebuie sã ținã
seama de urmãtoarele:
a) laboratoarele care executã analizarea poluanților în
emisii atmosferice sau în aerul ambiental trebuie sã utili –
zeze metodologii adecvate, așa cum sunt stabilite prin
standardele și reglementãrile în vigoare;
b) în situațiile în care nu existã metodologii de prelevare
și analizã pentru anumiți poluanți, acestea vor fi stabilite, la
cererea autoritãților competente, prin studii efectuate deinstitute specializate. Costul acestor studii va fi suportat detitularul activitãții care genereazã acești poluanți;
c) rãspunderea pentru acuratețea și precizia rezultatelor
analitice asupra concentrațiilor de poluanți în emisiile
atmosferice sau în aerul ambiental revine pãrții care prele –
veazã probele și laboratorului care executã analizele.
CAPITOLUL V
Reglementãri privind evaluarea poluãrii apelor de
suprafațã și subterane
Art. 17. Ñ Pragurile de alertã și pragurile de intervenție
privind poluarea apelor se definesc în modul urmãtor:
a) depãșirile concentrațiilor maxime admise de poluanți,
prevãzute de reglementãrile în vigoare, reprezintã pragurile
de intervenție pentru poluarea apelor de suprafațã și subte –
rane, precum și pentru evacuãrile de ape uzate;
b) pragurile de alertã pentru concentrațiile de poluanți în
apele de suprafațã sau subterane, precum și evacuãrile deape uzate reprezintã 70% din pragurile de intervenție ale
acelorași poluanți;
c) importanța poluãrii apelor de suprafațã si subterane,
precum și a evacuãrilor de ape uzate cu substanțe chimiceși alți agenți poluanți, care nu sunt înscriși în reglementãrilelegale existente, vor fi estimate prin studii efectuate de insti –
tuții specializate și costul acestora va fi suportat de cãtreunitatea poluatoare.
Art. 18. Ñ Relevanța pragurilor de alertã și de interven –
ție în procesul de interpretare și decizie al autoritãții com –
petente determinã urmãtoarele situații:
a) când concentrațiile de poluanți în apele de suprafațã
sau subterane, precum și în evacuãrile de ape uzate, sesitueazã sub nivelurile de alertã, nu este necesarã stabili –
rea unor masuri speciale de cãtre autoritatea competentã;
b) când concentrațiile unuia sau mai multor poluanți
depãșesc pragul de alertã, dar se situeazã sub pragul deintervenție pentru apele de suprafațã și subterane, precumși pentru evacuãrile de ape uzate, se considerã cã existãimpact potențial asupra apelor. În aceste situații autoritãțilecompetente pot dispune reducerea concentrațiilor de polu –
anți în evacuãrile de ape uzate și efectuarea unei monitori –
zãri suplimentare a surselor identificate sau potențiale depoluare;
c) când concentrațiile unuia sau mai multor poluanți din
apele de suprafațã sau subterane sau din evacuãrile deape uzate depãșesc pragul de intervenție, se considerã cãexistã impact asupra apelor. Când poluarea provine dintr-osingurã sursã, autoritatea competentã va dispune reducereaconcentrațiilor de poluanți din evacuãrile de ape uzate, ast –
fel încât acestea sã nu depãșeascã valorile pragului deintervenție. Când poluarea provine din contribuția mai mul –
tor surse și/sau nu este posibilã identificarea imediatã aprincipalei cauze a poluãrii, autoritatea competentã va dis –
pune monitorizarea suplimentarã, pentru a identifica contri –
buția fiecãrei surse la poluarea identificatã și efectelecumulative ale acestora. În funcție de evaluarea efectelorcumulative, autoritatea competentã poate stabili reducereaconcentrațiilor de poluanți în evacuãrile de ape uzate,fixând ca obiective de remediere concentrații de poluanți înevacuãri situate sub valorile concentrațiilor maxime admise,stabilite anterior prin actul de reglementare.
Art. 19. Ñ Prelevarea și analizarea probelor de apã tre –
buie sã ținã seama de urmãtoarele:
a) analiza concentrațiilor de poluanți în apele de supra –
fațã sau subterane, precum și în evacuãrile de ape uzatese va executa prin laboratoare de specialitate care utili –
zeazã metodologii adecvate, în conformitate cu standardeleși reglementãrile în vigoare;
b) în situațiile în care nu existã metodologii de prelevare
și analizã pentru anumiți poluanți, acestea vor fi stabilite, lacererea autoritãților competente, prin studii efectuate deinstitute specializate. Costul acestor studii va fi suportat detitularul activitãții care genereazã acești poluanți;
c) rãspunderea pentru acuratețea și precizia rezultatelor
analitice privind concentrațiile de poluanți în apele desuprafațã și subterane, precum și în evacuãrile de apeuzate revin pãrții care preleveazã probele și laboratoruluicare executã analizele.

ANEXÃ
la reglementare
Tabelul nr. 1
VALORI DE REFERINȚÃ
pentru urme de elemente chimice în sol
Compuși anorganici
(mg/kg substanțã uscatã)
Praguri de alertã/ Praguri de intervenție/
Urme de Valori Tipuri de folosințe Tipuri de folosințe
element normaleSensibile Mai puțin Mai puțin
sensibileSensibilesensibile
I. Metale:
Antimoniu (Sb) 5 12,5 20 20 40
Argint (Ag) 2 10 20 20 40
Arsen (As) 5 15 25 25 50
Bariu (Ba) 200 400 1.000 625 2.000
Beriliu (Be) 1 2 7,5 5 15
Bor solubil (B) 1 2 5 3 10
Cadmiu (Cd) 1 3 5 5 10
Cobalt (Co) 15 30 100 50 250
Crom (Cr):
Crom total 30 100 300 300 600
Crom hexavalent 1 4 10 10 20
Cupru (Cu) 20 100 250 200 500
Mangan (Mn) 900 1.500 2.000 2.500 4.000
Mercur (Hg) 0,1 1 4 2 10
Molibden (Mo) 2 5 15 10 40
Nichel (Ni) 20 75 200 150 500
Plumb (Pb) 20 50 250 100 1.000
Seleniu (Se) 1 3 10 5 20
Staniu (Sn) 20 35 100 50 300
Taliu (Tl) 0,1 0,5 2 2 5
Vanadiu (V) 50 100 200 200 400
Zinc (Zn) 100 300 700 600 1.500
II. Alte elemente:
Cianuri (libere) <1 5 10 10 20
Cianuri (complexe) <5 100 200 250 500
Sulfocianați <0,1 10 20 20 40
Fluor (F) – 150 500 300 1000
Brom (Br) – 50 100 100 300
Sulf (elementar) – 400 5.000 1.000 20.000
Sulfuri – 200 400 1.000 2.000
Sulfați – 2.000 5.000 10.000 50.000
Tabelul nr. 2
VALORI DE REFERINȚÃ
pentru urme de elemente chimice în soluri
Hidrocarburi aromatice și poliaromatice, hidrocarburi din petrol
(mg/kg substanțã uscatã)
Praguri de alertã/ Praguri de intervenție/
Urme de Valori Tipuri de folosințe Tipuri de folosințe
poluant normaleSensibile Mai puțin Mai puțin
sensibileSensibilesensibile
1 2 3 4 5 6
I. Hidrocarburi aromatice mononucleare:
Benzen <0,01 0,25 0,5 0,5 2
Etilbenzen <0,05 5 10 10 50MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I , Nr. 303 bis/6.XI.1997 27

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I , Nr. 303 bis/6.XI.1997 28
1 2 3 4 5 6
Toluen <0,05 15 30 30 100
Xilen <0,05 7,5 15 15 25
II. Hidroxilbenzeni:
Fenol <0,02 5 10 10 40
Catechol <0,05 5 10 10 20
Resorcinã <0,05 2,5 5 5 10
Hidrochinonã <0,05 2,5 5 5 10
Cresol <0,05 2,5 5 5 10
Total hidrocarburi
aromatice (HA) <0,5 25 50 50 150
III. Hidrocarburi
aromatice polinucleare
(HAP):
Antracene <0,05 5 10 10 100
Benzoantracen <0,02 2 5 5 50
Benzofluoranten <0,02 2 5 5 50
Benzoperilen <0,02 5 10 10 100
Benzopiren <0,02 2 5 5 10
Chrisen <0,02 2 5 5 50
Fluoranten <0,02 5 10 10 100
Indeno (1,2,3) piren <0,02 2 5 5 50
Naftalinã <0,02 2 5 5 50
Fenantren <0,05 2 5 5 50
Piren <0,5 5 10 10 100
Total HAP: <0,1 7,5 25 15 150
IV. Hidrocarburi din petrol:
Total hidrocarburi din petrol <100 200 1.000 500 2.000
Tabelul nr. 3
VALORI DE REFERINȚÃ
pentru urme de elemente chimice în soluri
Compuși organici organoclorurați
(mg/kg substanțã uscatã)
Praguri de alertã/ Praguri de intervenție/
Urme de Valori Tipuri de folosințe Tipuri de folosințe
poluant normaleSensibile Mai puțin Mai puțin
sensibileSensibilesensibile
I. Clorbenzeni, clorfenoli:
Total clorbenzeni <0,1 5 10 10 30
Total clorfenoli <0,02 2,5 5 5 10
II. Bifenili policlorurați:
PCB 28 <0,0001 0,002 0,01 0,01 0,05
PCB 52 <0,0001 0,002 0,01 0,01 0,05
PCB 101 <0,0004 0,01 0,04 0,04 0,20
PCB 118 <0,0004 0,01 0,04 0,04 0,20
PCB 138 <0,0004 0,01 0,04 0,04 0,20
PCB 153 <0,0004 0,01 0,04 0,04 0,20
PCB 180 <0,0004 0,01 0,04 0,04 0,20
Total bifenili policlorurați <0,01 0,25 1 1 5
III. Policlordibenzdione
(PCDD), policlordibenz-
furani (PCDF):
Total PCDD <0,0001 0,0001 0,0001 0,001 0,001
Total PCDF <0,0001 0,0001 0,0001 0,001 0,001

Tabelul nr. 4
VALORI DE REFERINȚÃ
pentru urme de elemente chimice în soluri
Pesticide organoclorurate și triazinice
(mg/kg substanțã uscatã)
Praguri de alertã/ Praguri de intervenție/
Urme de Valori Tipuri de folosințe Tipuri de folosințe
poluant normaleSensibile Mai puțin Mai puțin
sensibileSensibilesensibile
I. Pesticide
organoclorurate:
·DDT <0,15 0,5 1,5 1 4
DDT <0,05 0,25 0,75 0,5 2
DDE <0,05 0,25 0,75 0,5 2
DDD <0,05 0,25 0,75 0,5 2
HCH <0,005 0,25 0,75 0,5 2
a-HCH <0,002 0,1 0,3 0,2 0,8
b-HCH <0,001 0,05 0,15 0,1 0,4
g-HCH <0,001 0,02 0,05 0,05 0,2
d-HCH <0,001 0,05 0,15 0,1 0,4
Total pesticide
organoclorurate: <0,2 1 2 2 5
II. Triazinice:
Total triazinã <0,1 1 2 2 5MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I , Nr. 303 bis/6.XI.1997 29
MINISTERUL APELOR, PÃDURILOR MINISTERUL LUCRÃRILOR PUBLICE
ăI PROTECȚIEI MEDIULUI ăI AMENAJÃRII TERITORIULUI
Nr. 645/I.O./30 octombrie 1997 Nr. 5.029/N.N./16 septembrie 1997
MINISTERUL SÃNÃTÃȚII
Nr. 7.190/S.D./22 septembrie 1997
ORDIN
pentru aprobarea Normativului privind condițiile de evacuare a apelor uzate
în rețelele de canalizare ale localitãților
Ministrul apelor, pãdurilor și protecției mediului,
ministrul lucrãrilor publice și amenajãrii teritoriului,și ministrul sãnãtãții, în temeiul prevederilor Legii apelor nr. 107/1996 și ale Legii protecției mediului nr. 137/1995,în scopul alinierii legislației la prevederile Directivei Comisiei Comunitãții Europene 91/271/EEC Ñ Epurarea ape –
lor uzate orãșenești,
în temeiul dispozițiilor Hotãrârii Guver nului nr. 568/1997 privind organizarea și funcționarea Ministerului Apelor,
Pãdurilor și Protecției Mediului, cu modificãrile ulterioare, ale Hotãrârii Guver nului nr. 456/1994, privind organizarea și
funcționarea Ministerului Lucrãrilor Publice și Amenajãrii Teritoriului, republicatã și ale Hotãrârii Guver nului nr. 244/1997 de
organizare și funcționare a Ministerului Sãnãtãții,
emit urmãtorul ordin:
Art. 1. Ñ Se aprobã Normativul privind condițiile de
evacuare a apelor uzate în rețelele de canalizare ale loca –
litãților, cuprins în anexa care face parte integrantã din pre –
zentul ordin.
Art. 2. Ñ Ministerul Apelor, Pãdurilor și Protecției
Mediului, Ministerul Lucrãrilor Publice și Amenajãrii
Teritoriului vor elabora, în termen de 1 an de la publicareaîn Monitorul Oficial al României a prezentului ordin, un pro –
gram de realizare a lucrãrilor de construcții și instalații, eta –
pizat, pentru conectarea la rețelele publice de canalizareale localitãților, în funcție de numãrul de locuitori, de
amploarea și intensitatea activitãții industriale locale pre –
zente și viitoare și de posibilitãțile financiare.
Art. 3. Ñ Direcția serviciilor de gospodãrie comunalã
din Ministerul Lucrãrilor Publice și Amenajãrii Teritoriului șiDirecția strategii și reglementarea resurselor de apã dinMinisterul Apelor, Pãdurilor și Protecției Mediului, împreunãcu Regia Autonom㠔Apele RomâneÒ, precum și Direcția
generalã a medicinii preventive și a promovãrii sãnãtãții din

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I , Nr. 303 bis/6.XI.1997 30
Ministerul Sãnãtãții vor urmãri aducerea la îndeplinire a
prevederilor prezentului ordin.
Art. 4. Ñ Pe data intrãrii în vigoare a prezentului ordin
se abrogã Ordinul Consiliului Național al Apelor și alComitetului pentru Problemele Consiliilor Populare nr. 14/14
din 10 martie 1983.
Art. 5. Ñ Prezentul ordin se publicã în Monitorul Oficial
al României.
Ministrul apelor,
pãdurilor și protecției mediului,
Ioan OlteanMinistrul lucrãrilor publice
și amenajãrii teritoriului,
Nicolae NoicaMinistrul sãnãtãții,
ătefan Drãgulescu
ANEXÃ
NORMATIV
privind condițiile de evacuare a apelor uzate în rețelele de canalizare ale localitãților
NTPA – 002/1997
I. Scopul și domeniul de aplicare
Art. 1. Ñ (1) Dispozițiile prezentului normativ se referã
la calitatea apelor uzate, provenite din activitãți sociale saueconomice, ce urmeazã a fi evacuate în rețelele de canali –
zare ale localitãților. Normativul se referã și la apele uzate,evacuate direct în stațiile de epurare.
Normativul are ca scop stabilirea condițiilor în care se
acceptã evacuarea apelor uzate în canalizãrile publice alelocalitãților, astfel încât sã se asigure protecția și funcțio –
narea normalã a acestora, precum și protejarea mediuluide efectele descãrcãrilor de ape uzate.
Art. 2. Ñ (1) Prezentul normativ se aplicã la:
a) proiectarea, avizarea și autorizarea unor noi lucrãri
de folosire a apelor, precum și la extinderea sau retehno –
logizarea obiectivelor existente, care evacueazã ape uzate,
epurate sau neepurate, în rețelele de canalizare ale loca –
litãților;
b) stabilirea gradului de preepurare necesar și a tehno –
logiei de preepurare, precum și a construcțiilor și instalați –
ilor de preepurare aferente, necesare obiectiveloreconomico-sociale, înainte ca apele uzate sã fie descãrcate
în rețelele de canalizare ale localitãților;
c) la proiectarea, avizarea și autorizarea, din punct de
vedere al gospodãririi apelor și al protecției mediului, a
rețelelor de canalizare noi sau a celor existente, care fac
obiectul unor completãri ori extinderi;
d) la elaborarea documentațiilor pentru obținerea acor –
dului de racordare la rețelele de canalizare ale localitãților;
e) la eliberarea acordului de racordare și la încheierea
contractelor-abonament pentru serviciul de preluare a ape –
lor uzate la canalizarea publicã a localitãților, între unita –
tea de gospodãrie comunalã, care are în administrare șiexploatare sistemul de canalizare, și utilizatori;
f) la verificarea respectãrii prevederilor contractuale cu
privire la condițiile de evacuare, calitative și cantitative, deîncãrcare cu substanțe poluante a apelor uzate, în canali –
zarea localitãților.
(2) Termenii tehnici utilizați în prezentul normativ au
definițiile prevãzute în anexa nr. 1 la Legea apelor
nr.107/1996.
II.
Condiții de evacuare a apelor uzate în rețelele de
canalizare ale localitãților
Art. 3. Ñ Principalii indicatori de calitate pe care trebuie
sã îi îndeplineascã apa uzatã, în secțiunea de control, sunt
prevãzuți în tabelul alãturat, ce face parte integrantã din
prezentul normativ. Aceste valori reprezintã limite maximeadmisibile. Alți indicatori de calitate, pe care trebuie sã îi
îndeplineascã, în secțiunea de control, apa uzatã care pro –
vine din anumite activitãți specifice, pot fi stabiliți pe bazãde studii de specialitate, studii ce vor cuprinde, de aseme –
nea, metode de analizã cantitativã și calitativã a substanțe –
lor în cauzã, precum și tehnologiile de epurare adecvate.Utilizatorul de apã are obligația preepurãrii locale a apelor
uzate, astfel încât, în secțiunea de control, sã fie asiguratã
respectarea acestor condiții, în funcție de condițiile concreteale canalizãrii. Potrivit prezentului normativ prin
secțiune
de control se înțelege locul de unde se preleveazã probe
de apã în vederea analizelor de laborator, acest loc fiind
ultimul cãmin al canalizãrii interioare a utilizatorului de apã,
înainte de debușarea în rețeaua de canalizare a localitãții.
Art. 4. Ñ Evacuarea apelor uzate în rețelele de canali –
zare ale localitãților este permisã numai dacã prin aceasta:
a) nu se degradeazã construcțiile și instalațiile rețelelor
de canalizare și ale stațiilor de epurare;
b) nu se diminueazã capacitatea de transport a canale –
lor prin depuneri sau obturãri;
c) nu se aduc prejudicii igienei și sãnãtãții publice sau
personalului de exploatare;
d) nu se perturbã procesele de epurare din stațiile de
epurare sau nu se diminueazã capacitatea acestora;
e) nu se creeazã pericol de explozie.
III. Restricții privind evacuarea apelor uzate în rețelele
de canalizare ale localitãților
Art. 5. Ñ Apele uzate care se evacueazã în rețelele de
canalizare ale localitãților nu trebuie sã conținã în secțiu –
nea de control:
(1) Materii în suspensie, ale cãror cantitate, mãrime și
naturã constituie un factor activ de erodare a canalelor,provoacã depuneri sau stânjenesc curgerea normalã, cumsunt:
a) materiale care, la vitezele realizate în colectoarele de
canalizare ale localitãților corespunzãtoare debitelor minimede calcul ale acestora, pot genera depuneri în colectoare;
b) diferite substanțe care se pot solidifica și pot obtura
secțiunea canalelor;
c) corpuri/solide, plutitoare sau antrenate, care nu trec
prin grãtarul cu spațiu liber de 20 mm între bare, iar în
cazul fibrelor și firelor textile sau al materialelor similare(pene, fire de pãr de animale), care nu trece prin sita culatura ochiului de 2 mm;
d) suspensii dure și abrazive (pulberi metalice și granule
de roci, precum și altele asemenea), care, prin antrenare,
pot provoca erodarea canalelor;
e) pãcurã, uleiuri, grãsimi sau alte materiale, care, prin
formã, cantitate sau aderențã, pot duce la crearea de
zone de acumulãri de depuneri pe pereții canalului
colector;
f) substanțe care, singure sau în amestec cu alte sub –
stanțe conținute în apa din rețelele de canalizare, coagu –
leazã, creând riscul depunerii lor pe pereții canalelor, sau
care duc la apariția de substanțe agresive noi.
(2) Substanțe cu agresivitate chimicã asupra materialelor
din care sunt realizate rețelele de canalizare și stațiile de
epurare a apelor uzate din localitãți.

(3) Substanțe de orice naturã, care, plutitoare sau dizol –
vate, în stare coloidalã sau de suspensie, pot stânjeniexploatarea normalã a canalelor și stațiilor de epurare aapelor uzate, sau care, împreunã cu aerul, pot formaamestecuri explozive, cum sunt: benzina, benzenul, eterii,cloroformul, acetilena, sulfura de carbon și alți solvenți,
dicloretilena și alte hidrocarburi clorurate, apa sau nãmolul
din generatoarele de acetilenã.
(4) Substanțe toxice sau nocive, care, singure sau în
amestec cu apa din canalizare, pot pune în pericol perso –
nalul de exploatare a rețelei de canalizare și a stației de
epurare.
(5) Substanțe cu grad ridicat de periculozitate, cum sunt:
a) metale grele și compușii lor (ex.: Hg, Bi, Sb);
b) compuși organici halogenați;c) compuși organici cu fosfor și/sau staniu;
d) agenți de protecție a plantelor, pesticide (fungicide,
erbicide, insecticide, algicide) și substanțe chimice folosite
pentru conservarea materialului lemnos (celulozã, hârtie), a
pieilor sau a materialelor textile;
e) substanțe chimice toxice, carcinogene, mutagene sau
teratogene, ca: acrilonitril, benzpiren, benzantracen, hidro –
carburi policiclice aromatice, cianuri și altele;
f) substanțe radioactive, inclusiv reziduuri.(6) Substanțe care, singure sau în amestec cu apa din
canalizare, pot degaja mirosuri care sã contribuie la polua –
rea mediului înconjurãtor.
(7) Substanțe colorante, ale cãror cantitate și naturã, în
condițiile diluãrii realizate în rețeaua de canalizare și înstația de epurare, determinã modificarea culorii apei dinresursele de apã în care se evacueazã apele epurate.
(8) Substanțe inhibitoare ale procesului de epurare a
apelor uzate sau de tratare a nãmolului.
(9) Substanțe organice greu biodegradabile în cantitãți
ce pot influența negativ procesul de epurare al trepteibiologice.
Art. 6. Ñ Apele uzate, provenite de la unitãțile medicale
și veterinare, curative sau profilactice, de la laboratoareleși institutele de cercetare medicalã și veterinarã, întreprin –
deri de ecarisaj, precum și de la orice fel de întreprinderiși instituții care prin specificul activitãții lor produc conta –
minare cu agenți patogeni (microbi, virusuri, ouã de para –
ziți), pot fi evacuate în rețelele de canalizare ale localitãților,
numai cu respectarea urmãtoarelor masuri:
(1) la unitãțile medicale și veterinare curativ-profilactice,
realizarea mãsurilor de dezinfecție a tuturor produselor
patologice provenite de la bolnavi se va face conform
legislației sanitare în vigoare;
(2) la laboratoarele unitãților și institutelor, care lucreazã
cu produse patologice, și la celelalte unitãți menționate,
realizarea mãsurilor de dezinfecție/sterilizare a tuturor pro –
duselor patologice se va face conform legislației sanitare invigoare.
Realizarea mãsurilor prevãzute la alin. (1) și (2) se va
certifica periodic prin buletine de analizã, eliberate de cãtreinspectoratele de sãnãtate publicã teritoriale, ce vor ficomunicate unitãților de gospodãrie comunalã care au înadministrare și exploatare rețeaua publicã de canalizare șistația de epurare a localitãții.
IV.
Acceptul de evacuare a apelor uzate în rețelele de
canalizare ale localitãților
Art. 7. Ñ Evacuarea apelor uzate în rețelele de cana –
lizare ale localitãților se poate face numai în baza acordu –
lui de racordare scris, dat de unitatea de gospodãrie
comunalã care administreazã și exploateazã sistemul decanalizare, și al contractului-abonament de preluare la cana –
lizarea localitãții, încheiat cu aceasta, cerându-se și avizul
inspectoratelor de sãnãtate publicã. Dupã obținerea acordu –
lui de racordare este obligatorie obținerea avizului și autori –
zației de gospodãrire a apelor, conform prevederilor Legii
apelor nr.107/1996.Art. 8. Ñ Prin acordul de racordare, unitatea de gospo –
dãrie comunalã care administreazã și exploateazã sistemulde canalizare al localitãții poate stabili, ca valori admisibile,valori mai mici decât cele prevãzute în tabel, pe bazaîncãrcãrii cu poluanți, deja existentã în canalizare.
Art. 9. Ñ Stabilirea condițiilor de evacuare a apelor
uzate în rețelele de canalizare ale localitãților care nu austație de epurare se face de cãtre unitatea localã de gos –
podãrie comunalã, prin calculul încãrcãrii maxim admisibile
fațã de condițiile reglementate pentru calitatea apei uzate,înainte de evacuarea în resursele de apã, și de standardulpentru calitatea apelor de suprafațã. Calculul se face pen –
tru debitul mediu lunar minim anual al resursei de apã cu
asigurarea de 95%. Valoarea încãrcãrii nu va putea depãși,
în nici un caz, valoarea limitã maximã admisibilã pentruindicatorii respectivi, stabilitã conform Normativului privindstabilirea limitelor de încãrcare cu poluanți a apelor uzate,
evacuate în resursele de apã.
Art. 10. Ñ La solicitarea acordului de racordare, în
vederea evacuãrii apelor uzate provenite de la o nouã uti –
lizare a apei, utilizatorul va pune la dispoziție unitãții degospodãrie comunalã date asigurate de proiectant, respectivestimãri ale debitelor și compoziției apelor uzate careurmeazã a fi evacuate în canalizãrile localitãților; în cazulretehnologizãrii sau extinderii capacitãților de producție,abonatul va prezenta buletine de analizã a compoziției șicronograma debitelor de ape uzate, evacuate de la folosința
aflatã în funcțiune.
Art. 11. Ñ Acordul de racordare și contractul-abona –
ment pentru serviciul de preluare la canalizarea localitãțilora apelor uzate vor specifica:
a) debitele și concentrațiile maxim admisibile ale impuri –
ficatorilor apelor uzate, evacuate în secțiunea de control;
b) eventualele restricții de evacuare la anumite ore;
c) mãsuri de uniformizare a debitelor și concentrațiilor
substanțelor poluante conținute;
d) obligația montãrii de debitmetre pe canalul de evacu –
are a apelor uzate și menținerii lor în stare de funcționare;
e) obligația abonatului de a semnala unitãții de gospo –
dãrie comunalã toate accidentele sau anomaliile din instala –
țiile proprii, care pot perturba buna funcționare a sistemuluide canalizare.
Art. 12. Ñ Pentru orice modificãri privind debitul și/sau
calitatea apelor uzate, evacuate în rețelele de canalizare ale
localitãților, ca urmare a extinderii capacitãților de producție,a modificãrii tehnologiilor de fabricație sau a altor cauze, uti –
lizatorul de apã are obligația de a cere acceptul unitãții de
gospodãrie comunalã, de a încheia un nou contract-abona –
ment cu acesta, de a obține avizul inspectoratului de sãnã –
tate publicã și un nou aviz de gospodãrire a apelor.
Art. 13. Ñ Acceptarea evacuãrii în rețelele de canali –
zare ale localitãților a unor ape uzate ce implicã modifica –
rea tehnologiei sau a parametrilor de funcționare a stațieide epurare aferente poate fi luatã în considerare numaidupã realizarea, în stația de epurare, a tuturor lucrãrilornecesare asigurãrii respectãrii condițiilor de evacuare în
resursele de apã.
Art. 14. Ñ La acceptarea evacuãrii apelor uzate în rețe –
lele de canalizare ale localitãților, unitãțile de gospodãriecomunalã vor ține seama de obligațiile ce le revin pentru
respectarea normelor legale privind calitatea apelor uzate,înainte de evacuarea lor în resursele de apã.
Art. 15. Ñ Nerespectarea condițiilor de evacuare a ape –
lor uzate, stabilite prin prezentul normativ și precizate prinacordul de racordare și prin contractul-abonament de prelu –
are a apelor uzate în rețelele de canalizare, atrage, potrivitlegii, rãspunderea disciplinarã, materialã, civilã, contraven –
ționalã sau penalã.MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI,
PARTEA I , Nr. 303 bis/6.XI.1997 31

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I , Nr. 303 bis/6.XI.1997 32
INDICATORI DE CALITATE A APELOR UZATE, EVACUATE ÎN REȚELELE
DE CANALIZARE ALE LOCALITÃȚILOR
Nr. Indicatorul Valorile limitã Metoda
crt. de calitateU.M.admisibile de analizã***)
1.Temperatura ¡C 40 –
2.Concentrația ionilor de hidrogen (pH) unit pH 6,5-8,5 STAS 8619/3-90
3.Materii în suspensie mg/dm3300 STAS 6953-81
4.Consum biochimic de oxigen la 5 zile
(CBO5) mg/dm3300 STAS 6560-82
5.Consum chimic de oxigen Ñ metoda
cu bicromat de potasiu (CCO-Cr)*) mg/dm3500 SR ISO 6060/96
6.Azot amoniacal (NH4+) mg/dm330 STAS 8683-70
7.Fosfor total (P) mg/dm35,0 STAS 10064-75
8.Cianuri (CN-) mg/dm30,5 STAS 7685-79
9.Sulfuri si hidrogen sulfurat (S2-) mg/dm30,5 STAS 7510-66
10.Sulfiți (SO32-) mg/dm310 STAS 7661-89
11.Sulfați (SO42-) mg/dm3400 STAS 8601-70
12.Fenoli antrenabili cu vapori de apã
(C6H5OH) mg/dm330 STAS 7167-92
13.Substanțe extractibile cu eter de petrol mg/dm320 STAS 7587-96
14.Detergenți sintetici anion activi
biodegradabili mg/dm330 SR ISO 7875/96
15.Plumb (Pb2+) mg/dm30,5 STAS 8637-79
16.Cadmiu (Cd2+) mg/dm30,1 SR ISO 5961/93
17.Crom trivalent (Cr3+) mg/dm31 STAS 7884-91
18.Crom hexavalent (Cr6+) mg/dm30,1 STAS 7884-91
19.Cupru (Cu2+) mg/dm30,1 STAS 7795-80
20.Nichel (Ni2+) mg/dm31 STAS 7987-67
21.Zinc (Zn2+)**) mg/dm31 STAS 8314-87
22.Mangan (Mn2+) mg/dm31 STAS 8662-70
23.Clor liber (Cl2) mg/dm31 STAS 6364-78
***) Valoarea concentrației CCO-Cr este condiționatã de respectarea raportului CBO5/CCO mai
mare sau egal cu 0,4. Pentru verificarea acestei condiții, vor putea fi utilizate și rezultatele deter –
minãrii consumului chimic de oxigen, prin metoda cu permanganat de potasiu, urmãrind cunoaște –
rea raportului CCO-Mn/CCO-Cr, caracteristic apei uzate.
***) Pentru localitãțile a cãror apã de alimentare din rețeaua de distribuție conține zinc în con –
centrație mai mare de 1 mg/dm3, se va accepta aceeași valoare și la evacuare.
***) Metoda de analizã va fi una corespunzãtoare standardului în vigoare.
Observații:
Ñ în cazul în care, pe colectorul rețelei de canalizare a localitãții, în punctul de racord al folo –
sinței, curge în permanențã un debit care asigurã diluarea corespunzãtoare a apelor uzate, evacu –
ate de aceasta, unitatea care exploateazã și administreazã rețele de canalizare a localitãților vaputea stabili, de la caz la caz, condițiile de evacuare care sã ținã seama de diluția realizatã. În
aceste cazuri, utilizatorii de apã, care se racordeazã la rețeaua de canalizare din localitate, sunt
obligați sã amenajeze cãminul de racord, corespunzãtor cu necesitãțile de protejare a construcției
și cu respectarea condițiilor de salubritate și igienã pentru spațiul înconjurãtor;
Ñ în cazul în care în apa uzatã se gãsesc mai multe metale grele din cele menționate în
tabel, suma concentrațiilor lor nu trebuie sã depãșeascã valoarea de 1,0 mg/dm
3; dacã se gãsesc
doar metale grele, precum nichel, zinc și/sau mangan, suma concentrațiilor acestora nu va depãșivaloarea de 2,0 mg/dm
3;
Ñ enumerarea din tabel nu este limitativã; unitãțile care exploateazã și administreazã rețele
de canalizare și stații de epurare, împreunã cu proiectantul care deține rãspunderea realizãrii para –
metrilor proiectați și avizați și, dupã caz, prin implicarea cercetãrii tehnologice care a fundamentatsoluția de proiectare vor stabili, în funcție de condițiile specifice locale, limite și pentru alți indica –
tori, ținând seama de prescripțiile generale de evacuare și, când este cazul, și de efectul cumulat
al unor agenți corosivi și toxici, asupra rețelei de canalizare și instalațiilor de epurare.
EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI Ñ CAMERA DEPUTAȚILOR
Regia Autonomã ,,Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 ,București,
cont nr. 30.98.12.301 B.C.R. Ñ S.M.B .
Adresa pentru publicitate : Serviciul relații cu publicul și agenții economici, București,
Str. Blanduziei nr. 1, sectorul 2, telefon 211.57.30 .
Tiparul : Regia Autonomã ,,Monitorul OficialÒ, tel. 668.55.58 și 335.01.11/4028.
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 303 bis/6.XI.1997 conține 32 de pagini. Prețul 1.696 lei ISSN 1453Ñ4495