LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ȘI ALTE ACTEAnul 179 (XXIII) Nr. 18 Luni, 10 ianuarie 2011 [613126]

PARTEA I
LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ȘI ALTE ACTEAnul 179 (XXIII) — Nr. 18 Luni, 10 ianuarie 2011
SUMAR
Nr. Pagina
LEGI ȘI DECRETE
1. — Legea educației naționale……………………………….. 1–633. — Decret pentru promulgarea Legii educației naționale 64
/pentastar2
2. — Decret privind conferirea Ordinului Național
Pentru Merit în grad de Comandor ………………………. 64
LEGI ȘI DECRETE
PARLAMENTUL ROMÂNIEI
CAMERA DEPUTAȚILOR SENATUL
LEGEA
educației naționale
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
TITLUL I
Dispoziții generale
Art. 1. — Prezenta lege asigură cadrul pentru exercitarea sub
autoritatea statului român a dreptului fundamental la învățăturăpe tot parcursul vieții. Legea reglementează structura, funcțiile,organizarea și funcționarea sistemului național de învățământde stat, particular și confesional.
Art. 2. — (1) Legea are ca viziune promovarea unui
învățământ orientat pe valori, creativitate, capacități cognitive,capacități volitive și capacități acționale, cunoștințefundamentale și cunoștințe, competențe și abilități de utilitatedirectă, în profesie și în societate.
(2) Misiunea asumată de lege este de formare, prin educație,
a infrastructurii mentale a societății românești, în acord cu noilecerințe, derivate din statutul României de țară membră a UniuniiEuropene și din funcționarea în contextul globalizării, și degenerare sustenabilă a unei resurse umane naționale înaltcompetitive, capabilă să funcționeze eficient în societateaactuală și viitoare.(3) Idealul educațional al școlii românești constă în
dezvoltarea liberă, integrală și armonioasă a individualitățiiumane, în formarea personalității autonome și în asumarea unuisistem de valori care sunt necesare pentru împlinirea șidezvoltarea personală, pentru dezvoltarea spirituluiantreprenorial, pentru participarea cetățenească activă însocietate, pentru incluziune socială și pentru angajare pe piațamuncii.
(4) Statul asigură cetățenilor României drepturi egale de
acces la toate nivelurile și formele de învățământ preuniversitarși superior, precum și la învățarea pe tot parcursul vieții, fărănicio formă de discriminare.
(5) Aceleași drepturi se asigură și cetățenilor celorlalte state
membre ale Uniunii Europene, ai statelor aparținând SpațiuluiEconomic European și ai Confederației Elvețiene.
(6) Drepturile prevăzute la alin. (4) sunt recunoscute în mod
egal minorilor care solicită sau au dobândit o formă de protecțieîn România, minorilor străini și minorilor apatrizi a căror șederepe teritoriul României este oficial recunoscută conform legii.
(7) În România învățământul constituie prioritate națională.

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I , Nr. 18/10.I.2011 2
Art. 3. — Principiile care guvernează învățământul
preuniversitar și superior, precum și învățarea pe tot parcursulvieții din România sunt:
a) principiul echității — în baza căruia accesul la învățare se
realizează fără discriminare;
b) principiul calității — în baza căruia activitățile de
învățământ se raportează la standarde de referință și la bunepractici naționale și internaționale;
c) principiul relevanței — în baza căruia educația răspunde
nevoilor de dezvoltare personală și social-economice;
d) principiul eficienței — în baza căruia se urmărește
obținerea de rezultate educaționale maxime, prin gestionarearesurselor existente;
e) principiul descentralizării — în baza căruia deciziile
principale se iau de către actorii implicați direct în proces;
f) principiul răspunderii publice — în baza căruia unitățile și
instituțiile de învățământ răspund public de performanțele lor;
g) principiul garantării identității culturale a tuturor cetățenilor
români și dialogului intercultural;
h) principiul asumării, promovării și păstrării identității
naționale și a valorilor culturale ale poporului român;
i) principiul recunoașterii și garantării drepturilor persoanelor
aparținând minorităților naționale, dreptul la păstrarea, ladezvoltarea și la exprimarea identității lor etnice, culturale,lingvistice și religioase;
j) principiul asigurării egalității de șanse;k) principiul autonomiei universitare;l) principiul libertății academice;m) principiul transparenței — concretizat în asigurarea
vizibilității totale a deciziei și a rezultatelor, prin comunicareaperiodică și adecvată a acestora;
n) principiul libertății de gândire și al independenței față de
ideologii, dogme religioase și doctrine politice;
o) principiul incluziunii sociale;p) principiul centrării educației pe beneficiarii acesteia;q) principiul participării și responsabilității părinților;r) principiul promovării educației pentru sănătate, inclusiv prin
educația fizică și prin practicarea activităților sportive;
s) principiul organizării învățământului confesional potrivit
cerințelor specifice fiecărui cult recunoscut;
t) principiul fundamentării deciziilor pe dialog și consultare;u) principiul respectării dreptului la opinie al
elevului/studentului ca beneficiar direct al sistemului deînvățământ.
Art. 4. — Educația și formarea profesională a copiilor, a
tinerilor și a adulților au ca finalitate principală formareacompetențelor, înțelese ca ansamblu multifuncțional șitransferabil de cunoștințe, deprinderi/abilități și aptitudini,necesare pentru:
a) împlinirea și dezvoltarea personală, prin realizarea
propriilor obiective în viață, conform intereselor și aspirațiilorfiecăruia și dorinței de a învăța pe tot parcursul vieții;
b) integrarea socială și participarea cetățenească activă în
societate;
c) ocuparea unui loc de muncă și participarea la funcționarea
și dezvoltarea unei economii durabile;
d) formarea unei concepții de viață, bazate pe valorile
umaniste și științifice, pe cultura națională și universală și pestimularea dialogului intercultural;
e) educarea în spiritul demnității, toleranței și respectării
drepturilor și libertăților fundamentale ale omului;
f) cultivarea sensibilității față de problematica umană, față de
valorile moral-civice și a respectului pentru natură și mediulînconjurător natural, social și cultural.
Art. 5. — (1) În domeniul educației și al formării profesionale
prin sistemul național de învățământ, dispozițiile prezentei legiprevalează asupra oricăror prevederi din alte acte normative. Încaz de conflict între acestea se aplică dispozițiile prezentei legi.
(2) Orice modificare sau completare a prezentei legi intră în
vigoare începând cu prima zi a anului școlar, respectivuniversitar următor celui în care a fost adoptată prin lege.(3) Prin excepție de la prevederile alin. (2), dispozițiile
prezentei legi care vizează evaluările naționale de la finalulînvățământului gimnazial sau liceal se aplică începând cupromoția aflată în primul an al învățământului gimnazial,respectiv liceal, la data intrării în vigoare a modificării sau acompletării.
Art. 6. — (1) În România sunt valabile numai diplomele
recunoscute de statul român, conform legislației în vigoare.
(2) Regimul actelor de studii emise de unitățile și de instituțiile
de învățământ se stabilește prin ordin al ministrului educației,cercetării, tineretului și sportului.
(3) Conținutul și formatul actelor de studii sunt stabilite prin
hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Educației, Cercetării,Tineretului și Sportului.
Art. 7. — (1) În unitățile, în instituțiile de învățământ și în toate
spațiile destinate educației și formării profesionale sunt interziseactivitățile care încalcă normele de moralitate și orice activitățicare pot pune în pericol sănătatea și integritatea fizică saupsihică a copiilor și a tinerilor, respectiv a personalului didactic,didactic auxiliar și nedidactic, precum și activitățile de naturăpolitică și prozelitismul religios.
(2) Privatizarea unităților și a instituțiilor de învățământ de
stat este interzisă.
Art. 8. — Pentru finanțarea educației naționale se alocă
anual din bugetul de stat și din bugetele autorităților publicelocale minimum 6% din produsul intern brut al anului respectiv.Suplimentar, unitățile și instituțiile de învățământ pot obține șiutiliza autonom venituri proprii. Pentru activitatea de cercetareștiințifică se alocă anual, de la bugetul de stat, minimum 1% dinprodusul intern brut al anului respectiv.
Art. 9. — (1) Principiile finanțării învățământului preuniversitar
sunt următoarele:
a) transparența fundamentării și alocării fondurilor;b) echitatea distribuirii fondurilor destinate unui învățământ
de calitate;
c) adecvarea volumului de resurse în funcție de obiectivele
urmărite;
d) predictibilitatea, prin utilizarea unor mecanisme financiare
coerente și stabile;
e) eficiența utilizării resurselor.(2) Statul asigură finanțarea de bază pentru toți preșcolarii și
pentru toți elevii din învățământul general obligatoriu de stat,particular și confesional acreditat. De asemenea, statul asigurăfinanțarea de bază pentru învățământul profesional și licealacreditat, de stat, particular și confesional, precum și pentru celpostliceal de stat. Finanțarea se face în baza și în limitelecostului standard per elev sau per preșcolar, după metodologiaelaborată de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului șiSportului.
(3) Învățământul de stat este gratuit. Pentru unele activități,
niveluri, cicluri și programe de studii se pot percepe taxe, încondițiile stabilite de prezenta lege.
(4) Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului,
prin organismul specializat, stabilește anual costul standard perpreșcolar/elev, cost care stă la baza finanțării de bază. De sumaaferentă beneficiază toți preșcolarii și elevii din învățământulpreuniversitar de stat, precum și preșcolarii și elevii dinînvățământul general obligatoriu, profesional și liceal, particularși confesional, care studiază în unități de învățământ acreditateși evaluate periodic, conform legislației în vigoare.
(5) Finanțarea de bază a învățământului preuniversitar se
face după principiul „resursa financiară urmează elevul”, în bazacăruia alocația bugetară aferentă unui elev sau unui preșcolarse transferă la unitatea de învățământ la care acesta învață, curespectarea prevederilor alin. (2)—(4).
(6) Învățământul poate să fie finanțat și direct de către
operatori economici, precum și de alte persoane fizice saujuridice, în condițiile legii.
(7) Învățământul poate fi susținut prin burse, credite de studii,
taxe, donații, sponsorizări, surse proprii și alte surse legale.

Art. 10. — (1) În România, învățământul este serviciu de
interes public și se desfășoară, în condițiile prezentei legi, înlimba română, precum și în limbile minorităților naționale și înlimbi de circulație internațională.
(2) În fiecare localitate se organizează și funcționează unități
de învățământ sau formațiuni de studiu cu limba de predareromână și/sau, după caz, cu predarea în limbile minoritățilornaționale ori se asigură școlarizarea fiecărui elev în limba samaternă în cea mai apropiată localitate în care este posibil.
(3) Învățarea în școală a limbii române, ca limbă oficială de
stat, este obligatorie pentru toți cetățenii români. Planurile deînvățământ trebuie să cuprindă numărul de ore necesar șisuficient învățării limbii române. Autoritățile administrației publiceasigură condițiile materiale și resursele umane care să permităînsușirea limbii române.
(4) În sistemul național de învățământ, documentele școlare
și universitare oficiale, nominalizate prin ordin al ministruluieducației, cercetării, tineretului și sportului, se întocmesc numaiîn limba română. Celelalte înscrisuri școlare și universitare potfi redactate în limba de predare.
(5) Unitățile și instituțiile de învățământ pot efectua și emite,
la cerere, contra cost, traduceri oficiale ale documentelor și alealtor înscrisuri școlare și universitare proprii, cu respectareaprevederilor legale.
Art. 11. — (1) Guvernul sprijină învățământul în limba română
în țările în care trăiesc români, cu respectarea legislației statuluirespectiv.
(2) Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, în
colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, prin Institutul LimbiiRomâne, poate organiza unități de învățământ cu predare înlimba română pe lângă oficiile diplomatice și instituțiile culturaleale României în străinătate, poate susține lectorate înuniversități din străinătate, precum și cursuri de limbă, cultură șicivilizație românească.
Art. 12. — (1) Statul susține antepreșcolarii, preșcolarii, elevii
și studenții cu probleme și nevoi sociale, precum și pe aceia cucerințe educaționale speciale.
(2) Statul acordă burse sociale de studii elevilor și studenților
proveniți din familii defavorizate, precum și celor instituționalizați,în condițiile legii.
(3) Statul acordă premii, burse, locuri în tabere și alte
asemenea stimulente elevilor și studenților cu performanțeșcolare și universitare, precum și cu rezultate remarcabile îneducația și formarea lor profesională sau în activități culturale șisportive.
(4) Elevii și studenții care beneficiază de burse sociale de
studii pot primi și burse pentru performanțe școlare șiuniversitare.
(5) Statul și alți factori interesați susțin financiar activitățile
de performanță, de nivel național și internațional, ale elevilor șistudenților.
(6) Statul garantează dreptul la educație al tuturor
persoanelor cu cerințe educaționale speciale. Învățământulspecial și special integrat sunt parte componentă a sistemuluinațional de învățământ preuniversitar.
(7) Învățământul special și special integrat reprezintă o formă
de instruire școlară diferențiată, adaptată, precum și o formă deasistență educațională, socială și medicală complexă, destinatăpersoanelor cu cerințe educaționale speciale.
(8) Elevii care în localitatea de domiciliu nu au posibilitatea de
a învăța într-o unitate de învățământ vor fi sprijiniți prindecontarea cheltuielilor de transport la cea mai apropiată unitatede învățământ sau vor primi cazare și masă gratuite îninternatele școlare, cu excepția celor înscriși în învățământulpostliceal.
Art. 13. — (1) Învățarea pe tot parcursul vieții este un drept
garantat de lege.
(2) Învățarea pe tot parcursul vieții include totalitatea
activităților de învățare realizate de fiecare persoană, începândcu educația timpurie, în scopul dobândirii de cunoștințe, formăriide deprinderi/abilități și dezvoltării de aptitudini semnificative din
perspectivă personală, civică, socială și/sau ocupațională.
Art. 14. — (1) Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și
Sportului proiectează, fundamentează și aplică strategiilenaționale în domeniul educației, cu consultarea asociațiilorreprezentative ale profesorilor, structurilor asociativereprezentative ale părinților, Consiliului Național al Rectorilor,structurilor asociative ale universităților și școlilor de stat,particulare și confesionale, Consiliului Minorităților Naționale,sindicatelor reprezentative din învățământ, asociațiilorreprezentative ale elevilor, asociațiilor reprezentative alestudenților, autorităților administrației publice, mediului de afaceriși organizațiilor neguvernamentale finanțatoare care susținprograme educative/federații ale furnizorilor de servicii sociale.
(2) Statul încurajează dezvoltarea parteneriatului public-
privat.
Art. 15. — (1) Cultele recunoscute oficial de stat pot solicita
Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportuluiorganizarea unui învățământ teologic specific în cadrulînvățământului de stat în universitățile de stat existente, cafacultăți cu dublă subordonare, destinat pregătirii personaluluide cult și activității social-misionare a cultelor, numai pentruabsolvenții învățământului liceal, proporțional cu pondereanumerică a fiecărui cult în configurația religioasă a țării, potrivitrecensământului oficial. Înființarea, organizarea și funcționareaacestui învățământ se realizează potrivit legii.
(2) Cultele recunoscute de stat au dreptul de a organiza
învățământ confesional prin înființarea și administrarea propriilorunități și instituții de învățământ particular, conform prevederilorprezentei legi.
TITLUL II
Învățământul preuniversitar
CAPITOLUL I
Dispoziții generale
Art. 16. — (1) Învățământul general obligatoriu este de
10 clase și cuprinde învățământul primar și cel gimnazial.Învățământul liceal devine obligatoriu până cel mai târziu înanul 2020.
(2) Obligația de a frecventa învățământul de 10 clase, la
forma cu frecvență, încetează la vârsta de 18 ani.
(3) În scopul realizării finalităților educației și a formării
profesionale prin sistemul național de învățământ, învățământulliceal de stat este generalizat și gratuit.
Art. 17. — Pe durata școlarizării în învățământul
preuniversitar, cu excepția învățământului postliceal, copiiibeneficiază de alocația de stat pentru copii, în condițiile legii.
Art. 18. — (1) Planurile-cadru ale învățământului primar,
gimnazial, liceal și profesional includ religia ca disciplină școlară,parte a trunchiului comun. Elevilor aparținând cultelorrecunoscute de stat, indiferent de numărul lor, li se asigurădreptul constituțional de a participa la ora de religie, conformconfesiunii proprii.
(2) La solicitarea scrisă a elevului major, respectiv a părinților
sau a tutorelui legal instituit pentru elevul minor, elevul poate sănu frecventeze orele de religie. În acest caz, situația școlară seîncheie fără disciplina Religie. În mod similar se procedează șipentru elevul căruia, din motive obiective, nu i s-au asiguratcondițiile pentru frecventarea orelor la această disciplină.
(3) Disciplina Religie poate fi predată numai de personalul
didactic calificat conform prevederilor prezentei legi și abilitat înbaza protocoalelor încheiate între Ministerul Educației,Cercetării, Tineretului și Sportului și cultele religioaserecunoscute oficial de stat.
Art. 19. — (1) În sistemul național de învățământ, unitățile de
învățământ de stat au personalitate juridică dacă se organizeazăși funcționează, după caz, astfel:
a) cu minimum 300 de elevi;b) cu minimum 300 de elevi, preșcolari și antepreșcolari;MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI,
PARTEA I , Nr. 18/10.I.2011 3

c) cu minimum 150 de preșcolari și antepreșcolari;
d) cu minimum 100 de elevi și/sau preșcolari, în cazul
unităților de învățământ special.
(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), în unitățile
administrativ-teritoriale în care numărul total al elevilor,preșcolarilor și antepreșcolarilor nu se încadrează în prevederilealin. (1), se organizează o singură unitate de învățământ cupersonalitate juridică.
(3) Prin excepție de la prevederile alin. (1), în funcție de
necesitățile locale, se organizează, la cererea părinților saututorilor legali și în condițiile legii, grupe, clase sau unități deînvățământ preuniversitar cu personalitate juridică, cu predare înlimba română.
(4) Pentru asigurarea accesului egal la educație și formare
profesională, autoritățile administrației publice locale, în bazaavizului conform al inspectoratelor școlare, aprobă organizarea,funcționarea și, după caz, dizolvarea unor structuri deînvățământ, fără personalitate juridică — ca părți ale unei unitățide învățământ cu personalitate juridică — și subordonateaceluiași ordonator principal de credite, în condițiile legii.
(5) În cazul unităților de învățământ confesional
preuniversitar de stat existente la data intrării în vigoare aprezentei legi, cultele respective și Ministerul Educației,Cercetării, Tineretului și Sportului au obligația ca, în termen de6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi să elaboreze ometodologie de funcționare aprobată prin hotărâre a Guvernului,care stabilește relația juridică, patrimonială, financiară șiadministrativă.
Art. 20. — (1) Autoritățile administrației publice locale
asigură, în condițiile legii, buna desfășurare a învățământuluipreuniversitar în localitățile în care acestea își exercităautoritatea.
(2) Neîndeplinirea de către autoritățile administrației publice
locale a obligațiilor ce le revin în organizarea și funcționareaînvățământului preuniversitar se sancționează conform legii.
Art. 21. — (1) Sistemul de învățământ preuniversitar are
caracter deschis. În învățământul preuniversitar, trecereaelevilor de la o unitate școlară la alta, de la o clasă la alta, de laun profil la altul și de la o filieră la alta este posibilă în condițiilestabilite prin metodologia elaborată de către Ministerul Educației,Cercetării, Tineretului și Sportului.
(2) Elevii din învățământul preuniversitar de stat și particular
se pot transfera la alte unități de învățământ de stat sauparticular, cu acordul unității primitoare.
(3) Statul garantează dreptul la educație diferențiată, pe baza
pluralismului educațional, în acord cu particularitățile de vârstăși individuale.
(4) Elevii cu performanțe școlare excepționale pot promova
2 ani de studii într-un an școlar la decizia unității de învățământ,pe baza unei metodologii naționale aprobate prin ordin alministrului educației, cercetării, tineretului și sportului.
CAPITOLUL II
Structura sistemului național de învățământ preuniversitar
SECȚIUNEA 1
Dispoziții generale
Art. 22. — (1) Sistemul național de învățământ preuniversitar
este constituit din ansamblul unităților de învățământ de stat,particulare și confesionale autorizate/acreditate.
(2) Învățământul preuniversitar este organizat pe niveluri,
forme de învățământ și, după caz, filiere și profiluri și asigurăcondițiile necesare pentru dobândirea competențelor-cheie șipentru profesionalizarea progresivă.
Art. 23. — (1) Sistemul național de învățământ preuniversitar
cuprinde următoarele niveluri:
a) educația timpurie (0—6 ani), formată din nivelul
antepreșcolar (0—3 ani) și învățământul preșcolar (3—6 ani),care cuprinde grupa mică, grupa mijlocie și grupa mare;
b) învățământul primar, care cuprinde clasa pregătitoare și
clasele I—IV;c) învățământul secundar, care cuprinde:
(i) învățământul secundar inferior sau gimnazial, care
cuprinde clasele V—IX;
(ii)învățământul secundar superior sau liceal, care
cuprinde clasele de liceu X—XII/XIII, cu următoarelefiliere: teoretică, vocațională și tehnologică;
d) învățământul profesional, cu durată între 6 luni și 2 ani;e) învățământul terțiar nonuniversitar, care cuprinde
învățământul postliceal.
(2) Învățământul liceal, vocațional și tehnologic, învățământul
profesional și învățământul postliceal se organizează pentruspecializări și calificări stabilite de Ministerul Educației,Cercetării, Tineretului și Sportului, în conformitate cu Registrulnațional al calificărilor.
Art. 24. — (1) Învățământul general obligatoriu este format
din învățământul primar și învățământul secundar inferior.
(2) Învățământul tehnic cuprinde clasele a XII-a și a XIII-a din
învățământul liceal, filiera tehnologică.
(3) Învățământul profesional și tehnic este format din:
învățământ profesional, învățământ tehnic și învățământpostliceal.
Art. 25. — (1) Formele de organizare a învățământului
preuniversitar sunt: învățământ cu frecvență și învățământ cufrecvență redusă.
(2) Învățământul obligatoriu este învățământ cu frecvență. În
mod excepțional, pentru persoanele care au depășit cu mai multde 3 ani vârsta clasei, învățământul obligatoriu se poateorganiza și în forma de învățământ cu frecvență redusă, înconformitate cu prevederile unei metodologii elaborate deMinisterul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.
(3) Pentru copiii cu cerințe educaționale speciale sau
nedeplasabili din motive medicale, se poate organizaînvățământ la domiciliu sau pe lângă unitățile de asistențămedicală.
Art. 26. — Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și
Sportului poate stabili, prin hotărâre a Guvernului, funcționareaîn sistemul de învățământ preuniversitar a unor unități-pilot,experimentale și de aplicație.
SECȚIUNEA a 2-a
Educația antepreșcolară
Art. 27. — (1) Educația antepreșcolară se organizează în
creșe și, după caz, în grădinițe și în centre de zi.
(2) Organizarea unităților de educație timpurie
antepreșcolară, conținutul educativ, standardele de calitate șimetodologia de organizare ale acesteia se stabilesc prinhotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Educației, Cercetării,Tineretului și Sportului, în termen de maximum 12 luni de laintrarea în vigoare a prezentei legi.
(3) Asigurarea personalului didactic necesar desfășurării
educației antepreșcolare se face de către autoritățileadministrației publice locale, împreună cu inspectorateleșcolare, cu respectarea standardelor de calitate și a legislației învigoare.
(4) Tipurile și modalitățile de finanțare a serviciilor de
educație timpurie antepreșcolară se reglementează prinhotărâre a Guvernului, în termen de maximum 12 luni de laintrarea în vigoare a prezentei legi. Finanțarea din resursepublice se poate acorda numai furnizorilor de servicii deeducație timpurie acreditați, de stat sau privați.
(5) Acreditarea furnizorilor de educație timpurie
antepreșcolară se realizează în conformitate cu prevederilemetodologiei elaborate de Ministerul Educației, Cercetării,Tineretului și Sportului și Ministerul Sănătății.
(6) Statul sprijină educația timpurie, ca parte componentă a
învățării pe tot parcursul vieții, prin acordarea unor cupoanesociale. Acestea vor fi acordate în scop educațional, conformlegislației în domeniul asistenței sociale, în funcție de veniturilefamiliei, din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii,Familiei și Protecției Sociale.MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI,
PARTEA I , Nr. 18/10.I.2011 4

(7) Modalitatea de acordare a cupoanelor sociale prevăzute
la alin. (6) se stabilește prin norme metodologice adoptate prinhotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii,Familiei și Protecției Sociale.
SECȚIUNEA a 3-a
Învățământul preșcolar
Art. 28. — (1) Învățământul preșcolar se organizează în
grădinițe cu program normal, prelungit și săptămânal.Grădinițele pot funcționa ca unități cu personalitate juridică sauîn cadrul altor unități școlare cu personalitate juridică.
(2) Autoritățile administrației publice locale și inspectoratele
școlare asigură condițiile pentru generalizarea treptată aînvățământului preșcolar.
SECȚIUNEA a 4-a
Învățământul primar
Art. 29. — (1) Învățământul primar se organizează și
funcționează, de regulă, cu program de dimineață.
(2) În clasa pregătitoare sunt înscriși copiii care au împlinit
vârsta de 6 ani până la data începerii anului școlar. La solicitareascrisă a părinților, a tutorilor sau a susținătorilor legali, pot fiînscriși în clasa pregătitoare și copiii care împlinesc vârsta de6 ani până la sfârșitul anului calendaristic, dacă dezvoltarea lorpsihosomatică este corespunzătoare.
(3) În clasa pregătitoare din învățământul special sunt înscriși
copii cu cerințe educaționale speciale, care împlinesc vârsta de8 ani până la data începerii anului școlar. La solicitarea scrisă apărinților, a tutorilor legali sau a susținătorilor legali, pot fi înscrișiîn clasa pregătitoare și copii cu cerințe educaționale speciale cuvârste cuprinse între 6 și 8 ani la data începerii anului școlar.
(4) Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului
poate aproba organizarea de programe educaționale de tip„A doua șansă”, în vederea promovării învățământului primarpentru persoanele care depășesc cu 4 ani vârstacorespunzătoare clasei și care, din diferite motive, nu au absolvitacest nivel de învățământ până la vârsta de 14 ani.
SECȚIUNEA a 5-a
Învățământul gimnazial
Art. 30. — (1) Învățământul gimnazial se organizează și
funcționează, de regulă, cu program de dimineață.
(2) Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, în
colaborare cu autoritățile administrației publice locale, prininspectoratele școlare, poate organiza programe educaționalede tip „A doua șansă”, în vederea promovării învățământuluigimnazial pentru persoane care depășesc cu peste 4 ani vârstacorespunzătoare clasei și care, din diferite motive, nu au absolvitînvățământul secundar, gimnazial.
(3) Absolvenții învățământului gimnazial care nu continuă
studiile în învățământul liceal pot să finalizeze, până la vârstade 18 ani, cel puțin un program de pregătire profesională carepermite dobândirea unei calificări corespunzătoare Cadruluinațional al calificărilor.
SECȚIUNEA a 6-a
Învățământul liceal
Art. 31. — (1) Învățământul liceal cuprinde următoarele filiere
și profiluri:
a) filiera teoretică, cu profilurile umanist și real;b) filiera tehnologică, cu profilurile tehnic, servicii, resurse
naturale și protecția mediului;
c) filiera vocațională, cu profilurile militar, teologic, sportiv,
artistic și pedagogic.
(2) Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului
este abilitat să stabilească prin planurile-cadru de învățământ, înfuncție de dinamica socială, economică și educațională,specializări diferite în cadrul profilurilor prevăzute la alin. (1).
(3) Durata studiilor în învățământul liceal — forma de
învățământ cu frecvență — este de 3 ani pentru filiera teoretică,de 3 sau de 4 ani pentru filiera vocațională și de 4 ani pentrufiliera tehnologică, în conformitate cu planurile-cadru aprobate
de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.Pentru unele forme de învățământ cu frecvență și cu frecvențăredusă, durata studiilor se prelungește cu un an.
(4) Învățământul liceal se organizează și funcționează, de
regulă, ca învățământ cu frecvență. Acesta se poate organiza șipoate funcționa și ca învățământ cu frecvență redusă, în unitățilede învățământ stabilite de inspectoratul școlar, în colaborare cuautoritățile administrației publice locale.
(5) Unitățile de învățământ liceal se organizează cu una sau
mai multe filiere și unul sau mai multe profiluri. În cadrulprofilurilor se pot organiza una sau mai multe calificăriprofesionale sau specializări, conform legii.
(6) Absolvenții învățământului liceal care au dobândit formal,
nonformal sau informal competențe profesionale pot susțineexamen de certificare a calificării, în condițiile legii. Absolvențiicare promovează examenul de certificare dobândesc certificatde calificare și suplimentul descriptiv al certificatului, conformEuropass.
(7) Unitățile de învățământ în care se organizează filiera
tehnologică sau vocațională a liceului sunt stabilite deinspectoratele școlare, cu consultarea autorităților administrațieipublice locale, având în vedere tendințele de dezvoltare socialăși economică precizate în documentele strategice regionale,județene și locale.
SECȚIUNEA a 7-a
Învățământul tehnologic și vocațional
Art. 32. — (1) Învățământul liceal tehnologic și vocațional se
poate organiza în cadrul liceelor din filiera tehnologică sauvocațională, pentru calificări din Registrul național al calificărilor,actualizat periodic, în funcție de nevoile pieței muncii, identificateprin documente strategice de planificare a ofertei de formareregionale, județene și locale.
(2) Învățământul liceal tehnologic și vocațional se poate
organiza și pe baza solicitărilor din partea angajatorilor privațisau ai Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, pebaza unor contracte de școlarizare.
(3) Absolvenții clasei a XI-a din cadrul filierei tehnologice sau
vocaționale care au finalizat un stagiu de pregătire practică potsusține examen de certificare a calificării corespunzător niveluluide certificare stabilit prin Cadrul național al calificărilor.
(4) Stagiile de pregătire practică de pe parcursul filierei
tehnologice sau vocaționale se pot organiza la nivelul unității deînvățământ și/sau la operatorii economici ori instituțiile publicecu care unitatea de învățământ are încheiate contracte pentrupregătire practică sau la organizații-gazdă din străinătate, încadrul unor programe ale Uniunii Europene — componenta deformare profesională inițială. Durata stagiului de pregătirepractică este stabilită prin planul-cadru de învățământ, aprobatde Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.
(5) Operatorii economici care asigură, pe bază de contract cu
unitățile de învățământ, burse de școlarizare, stagii de pregătirepractică a elevilor, dotarea spațiilor de pregătire practică saulocuri de muncă pentru absolvenți pot beneficia de facilitățifiscale, potrivit prevederilor legale.
SECȚIUNEA a 8-a
Învățământul profesional
Art. 33. — (1) Învățământul profesional se poate organiza în
școli profesionale care pot fi unități independente sau afiliateliceelor tehnologice, de stat sau particulare.
(2) Pregătirea prin învățământul profesional se realizează pe
baza standardelor de pregătire profesională aprobate deMinisterul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, în urmaconsultării partenerilor sociali. Standardele de pregătireprofesională se realizează pe baza standardelor ocupaționalevalidate de comitetele sectoriale.
(3) Absolvenții învățământului profesional, care promovează
examenul de certificare a calificării profesionale, dobândescMONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI,
PARTEA I , Nr. 18/10.I.2011 5

certificat de calificare profesională și suplimentul descriptiv al
certificatului, conform Europass.
(4) Modul de organizare și de desfășurare a examenului de
certificare a calificării profesionale este reglementat deMinisterul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului prinmetodologie, care se dă publicității la începutul ciclului.
(5) Absolvenții învățământului profesional, care promovează
examenul de certificare a calificării profesionale, pot urmacursurile învățământului liceal cu frecvență redusă.
(6) Absolvenții învățământului gimnazial care întrerup studiile
pot finaliza, până la vârsta de 18 ani, cel puțin un program depregătire profesională care permite dobândirea unei calificăricorespunzătoare Cadrului național al calificărilor.
(7) Programele de pregătire profesională, prevăzute la
alin. (6), sunt organizate prin unitățile de învățământ de stat șisunt gratuite, în condițiile în care sunt finalizate până la vârstade 18 ani.
(8) Durata și conținutul programelor de pregătire profesională
sunt stabilite de unitatea de învățământ, pe baza standardelorocupaționale, prin consultare cu angajatorii.
(9) Programele de pregătire profesională se finalizează cu
examen de certificare a calificării. Organizarea și desfășurareaexamenului de certificare a calificării sunt reglementate deAutoritatea Națională pentru Calificări.
(10) Statul susține învățământul profesional și învățământul
liceal — filiera tehnologică sau vocațională, prin:
a) recunoașterea în învățământul terțiar nonuniversitar a
studiilor obținute în cadrul învățământului liceal – filieratehnologică sau vocațională, în baza unui regulament propriu;
b) finanțarea parțială la școlarizarea în cadrul școlilor
postliceale de stat;
c) burse speciale și alte forme de sprijin material.
SECȚIUNEA a 9-a
Învățământul militar preuniversitar
Art. 34. — (1) Învățământul preuniversitar din sistemul de
apărare, ordine publică și securitate națională este învățământde stat, parte integrantă a sistemului național de învățământ, șicuprinde: învățământ liceal militar și învățământ postliceal pentruformarea maiștrilor militari, a subofițerilor, agenților de poliție șiagenților de penitenciare.
(2) Structura organizatorică, profilurile, specializările/calificările
profesionale, cifrele anuale de școlarizare și criteriile deselecționare a candidaților pentru învățământul preuniversitarmilitar din sistemul de apărare, ordine publică și securitatenațională se propun Ministerului Educației, Cercetării, Tineretuluiși Sportului de ministerele interesate și de alte instituții curesponsabilități în domeniul apărării, ordinii publice și securitățiinaționale potrivit fiecărei arme, specializări și forme deorganizare a învățământului și se aprobă conform prevederilorprezentei legi valabile pentru instituțiile de învățământ civil.
(3) Planurile-cadru de învățământ pentru învățământul liceal
militar se elaborează de către Ministerul Educației, Cercetării,Tineretului și Sportului, în colaborare cu Ministerul ApărăriiNaționale, și sunt aprobate prin ordin al ministrului educației,cercetării, tineretului și sportului. Planurile-cadru de învățământpentru învățământul postliceal din sistemul de apărare, ordinepublică și securitate națională se elaborează de MinisterulApărării Naționale, Ministerul Administrației și Internelor,Ministerul Justiției și alte instituții cu atribuții în domeniileapărării, ordinii publice și securității naționale, în conformitatecu standardele naționale elaborate de instituțiile responsabilecu asigurarea calității, și se avizează de Ministerul Educației,Cercetării, Tineretului și Sportului.
(4) Programele școlare pentru disciplinele de specialitate
militară se elaborează de Ministerul Apărării Naționale,Ministerul Administrației și Internelor, Ministerul Justiției și dealte instituții cu atribuții în domeniul apărării, ordinii publice șisecurității naționale și se aprobă de Ministerul Educației,Cercetării, Tineretului și Sportului.Art. 35. — Ministerul Apărării Naționale, Ministerul
Administrației și Internelor, Ministerul Justiției și alte instituții cuatribuții în domeniile apărării, ordinii publice și securitățiinaționale coordonează și controlează unitățile de învățământmilitar preuniversitar, împreună cu Ministerul Educației,Cercetării, Tineretului și Sportului, prin inspectoratele școlarejudețene/al municipiului București.
Art. 36. — Conducerea operativă a unităților de învățământ
preuniversitar din sistemul de apărare, ordine publică șisecuritate națională se asigură de comandantul/directorul numitprin ordin al conducătorilor ministerelor și instituțiilor de ordinepublică și siguranță națională, care este și președinteleconsiliului de administrație/consiliului de conducere. Înactivitatea de conducere, comandantul/directorul este ajutat delocțiitorul comandantului pentru învățământ/directorul adjunct.Directorul adjunct/Locțiitorul comandantului pentru învățământeste și președintele consiliului profesoral.
Art. 37. — (1) Personalul didactic din unitățile de învățământ
preuniversitar din sistemul de apărare, ordine publică șisecuritate națională se constituie din personalul didacticprevăzut în prezenta lege și din corpul instructorilor militari, deordine și securitate publică.
(2) Personalul didactic din unitățile de învățământ
preuniversitar din sistemul militar de apărare, ordine publică șisecuritate națională are drepturile și îndatoririle care decurg dinprezenta lege și din calitatea de cadru militar în activitate,respectiv de funcționar public cu statut special.
(3) Funcțiile didactice pentru corpul instructorilor militari din
unitățile de învățământ preuniversitar din sistemul de apărare,ordine publică și securitate națională, condițiile care se cerpentru ocuparea acestora, normele didactice, competențele șiresponsabilitățile se stabilesc prin instrucțiuni proprii.
Art. 38. — Finanțarea învățământului preuniversitar din
sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională esteasigurată de Ministerul Apărării Naționale, MinisterulAdministrației și Internelor, Ministerul Justiției și alte instituții cuatribuții în domeniile apărării, informațiilor, ordinii publice șisecurității naționale din fondurile alocate din bugetul de stat.
Art. 39. — Certificatele de absolvire și competențe
profesionale dau dreptul deținătorilor legali, după trecerea înrezervă, în condițiile legii, să ocupe funcții echivalente cu celeale absolvenților instituțiilor civile de învățământ cu profilapropiat și de același nivel.
Art. 40. — Instituțiile de învățământ preuniversitar din cadrul
sistemului de apărare, ordine publică și securitate națională,precum și specializările/calificările profesionale din cadrulacestora se supun mecanismelor de asigurare a calității, ca șiinstituțiile de învățământ civil.
Art. 41. — Aplicarea prevederilor prezentei legi la specificul
militar, de ordine publică și securitate națională se face prinordine, regulamente și instrucțiuni proprii.
SECȚIUNEA a 10-a
Învățământul de artă și învățământul sportiv
Art. 42. — (1) Învățământul de artă și învățământul sportiv
se organizează pentru elevii cu aptitudini în aceste domenii.
(2) Unitățile în care se organizează învățământul de artă și
învățământul sportiv de stat se stabilesc de către autoritățileadministrației publice locale cu avizul conform al inspectoratelorșcolare, potrivit legii.
(3) În învățământul de artă și în învățământul sportiv:a) școlarizarea se realizează, de regulă, începând cu
învățământul gimnazial;
b) elevii pot fi înscriși numai pe baza testării aptitudinilor
specifice;
c) planurile-cadru de învățământ sunt adaptate specificului
acestui învățământ;
d) studiul disciplinelor de specialitate se realizează pe clase,
pe grupe sau individual, potrivit criteriilor stabilite de MinisterulEducației, Cercetării, Tineretului și Sportului;MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI,
PARTEA I , Nr. 18/10.I.2011 6

e) programele școlare pentru învățământul liceal de artă și
pentru învățământul liceal sportiv respectă obiectiveleeducaționale stabilite pentru profilul respectiv.
(4) Pentru activitatea sportivă și artistică de performanță, la
propunerea autorităților administrației publice locale, ainspectoratelor școlare, a Ministerului Culturii și PatrimoniuluiNațional și/sau a instituțiilor publice de cultură împreună cuMinisterul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului se potorganiza cluburi școlare și unități de învățământ preuniversitarde stat cu program sportiv sau de artă, integrat ori suplimentar.
(5) Învățământul de artă și învățământul sportiv integrat se
organizează în școlile și liceele cu program de artă, respectivsportiv, precum și în clase cu program de artă sau sportiv,organizate în celelalte unități de învățământ primar, gimnazial șiliceal.
(6) Organizarea învățământului de artă și a învățământului
sportiv se face prin regulamente aprobate de ministrul educației,cercetării, tineretului și sportului.
(7) Unitățile de învățământ cu program sportiv suplimentar,
denumite cluburi sportive școlare, se constituie ca unități de
învățământ de nivel liceal, independente sau afiliate pe lângăalte unități de învățământ de același nivel.
(8) Pentru buna desfășurare a activității, cluburile sportive
școlare beneficiază de baze sportive proprii și de acces înbazele sportive care aparțin celorlalte unități de învățământ, cuacordul conducerilor acestor unități de învățământ.
(9) Elevii au acces liber în cluburile sportive, în palatele și
cluburile copiilor.
(10) Pentru buna desfășurare a activităților artistice, unitățile
de învățământ gimnazial și liceal beneficiază de săli de repetițieși spectacol proprii sau de acces la sălile unităților deînvățământ de același nivel, cu acordul conducerii acestora.
(11) Cluburile sportive școlare pot să fie finanțate și de
autoritățile administrației publice locale.
(12) Toți elevii cuprinși în grupele de performanță sunt înscriși
într-un Registru național al performanțelor sportive, în bazareglementărilor aprobate prin ordin al ministrului educației,cercetării, tineretului și sportului.
Art. 43. — (1) Pentru sprijinirea activității sportive și artistice
de performanță, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului șiSportului organizează tabere sportive sau de creație artistică,concursuri sportive sau artistice, campionate școlare, precum șifestivaluri și acordă burse și alte forme de sprijin material.
(2) Pentru activitățile sportive, în structura Ministerului
Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului funcționeazăFederația Sportului Școlar și Universitar.
(3) Ministerul Culturii și Patrimoniului Național și celelalte
ministere interesate, Comitetul Olimpic și Sportiv Român,federațiile sportive naționale, autoritățile locale, precum șiinstituțiile de cultură pot sprijini financiar și material activitățilede performanță în domeniul artelor, respectiv al sportului.
(4) Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului
colaborează cu instituții, cu organizații și cu alte persoanejuridice, respectiv cu persoane fizice pentru asigurarearesurselor financiare și materiale necesare desfășurării, în bunecondiții, a învățământului de artă și învățământului sportivintegrat și suplimentar, precum și a competițiilor artistice șisportive de nivel regional și național.
SECȚIUNEA a 11-a
Învățământul postliceal
Art. 44. — (1) Învățământul postliceal se organizează pentru
calificări profesionale înscrise în Registrul național al calificărilor,stabilite de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului șiSportului și aprobate prin hotărâre a Guvernului.
(2) Învățământul postliceal face parte din învățământul
profesional și tehnic și este parțial subvenționat de stat.
(3) Învățământul postliceal special face parte din
învățământul profesional și tehnic și este integral subvenționatde stat.
(4) Școlile de maiștri sunt școli postliceale.(5) Învățământul postliceal are o durată de 1—3 ani, în
funcție de complexitatea calificării și de numărul de creditepentru educație și formare profesională.
(6) Școlarizarea în învățământul postliceal de stat, organizat
în conformitate cu prevederile prezentei legi, se finanțează prinbugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale, din sumeledefalcate din venituri ale bugetului de stat și din venituri alebugetelor locale. Școlarizarea poate să fie finanțată și de cătresolicitanți, persoane fizice sau juridice, prin contract încheiat cuunitatea de învățământ care asigură școlarizarea. Statul susțineși stimulează, inclusiv financiar, programe de studiu pentruînvățământul postliceal, în parteneriat public-privat.
(7) Cifra de școlarizare pentru învățământul postliceal de stat
se aprobă prin hotărâre a Guvernului. Prin excepție, cifra deșcolarizare pentru învățământul postliceal de stat finanțatintegral de către solicitanți, persoane fizice sau juridice, seaprobă, prin decizie, de inspectoratul școlar și se comunicăMinisterului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.
(8) Admiterea în învățământul postliceal se face în
conformitate cu criteriile generale stabilite de MinisterulEducației, Cercetării, Tineretului și Sportului, pe baza uneimetodologii elaborate de unitatea de învățământ, princonsultarea factorilor interesați.
(9) Au dreptul să se înscrie în învățământul postliceal, în
condițiile alin. (8), absolvenții de liceu, cu sau fără diplomă debacalaureat.
(10) Creditele pentru educație și formare profesională
obținute în învățământul postliceal pot fi recunoscute pentruabsolvenții cu diplomă de bacalaureat de către universități, înbaza deciziilor senatului universitar, ca unități de credite de studiitransferabile pentru nivelul licență.
SECȚIUNEA a 12-a
Învățământul pentru persoanele aparținând
minorităților naționale
Art. 45. — (1) Persoanele aparținând minorităților naționale
au dreptul să studieze și să se instruiască în limba maternă, latoate nivelurile, tipurile și formele de învățământ preuniversitar,în condițiile legii.
(2) În funcție de necesitățile locale se organizează, la cererea
părinților sau tutorilor legali și în condițiile legii, grupe, clase sauunități de învățământ preuniversitar cu predare în limbileminorităților naționale.
(3) La toate formele de învățământ în limba română, în
limbile minorităților naționale sau în limbi de circulațieinternațională, se poate înscrie și pregăti orice cetățean românsau cetățean din țările Uniunii Europene și ConfederațiaElvețiană, indiferent de limba sa maternă și de limba în care astudiat anterior.
(4) În cadrul unităților sau secțiilor cu predare în limbile
minorităților naționale, singulare în localitate, se pot organizaclase liceale și profesionale cu grupe de elevi de diferite profiluri,în condițiile legii.
(5) Pe raza unei unități administrativ-teritoriale, cu mai multe
unități de învățământ cu predare în limbile minorităților naționale,funcționează cel puțin o unitate școlară cu personalitate juridică,pentru fiecare limbă maternă, indiferent de efectivul de elevi.
(6) În cazul unităților de nivel gimnazial sau liceal cu predare
în limbile minorităților naționale, singulare în municipiu, oraș saucomună, se acordă personalitate juridică, indiferent de efectivulde elevi.
(7) Elevii care, în localitatea de domiciliu, nu au posibilitatea
de a învăța în limba lor maternă sunt sprijiniți prin decontultransportului la cea mai apropiată școală cu predare în limbamaternă sau primesc cazare și masă gratuite în internatul unitățiide învățământ cu predare în limba maternă.
(8) Minoritățile naționale au dreptul la reprezentare
proporțională cu numărul de clase în organele de conducere aleunităților de învățământ, ale inspectoratelor școlare sau aleinstituțiilor echivalente, cu respectarea criteriilor de competențăprofesională, potrivit legii.MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI,
PARTEA I , Nr. 18/10.I.2011 7

(9) În unitățile școlare cu predare și în limbile minorităților
naționale, unul dintre directori va fi un cadru didactic din rândulminorităților respective, cu respectarea criteriilor de competențăprofesională.
(10) În unitățile conexe învățământului preuniversitar din
județele în care funcționează forme de învățământ în limbileminorităților naționale se asigură încadrarea cu specialiști și dinrândul minorităților naționale, cu respectarea criteriilor decompetență profesională.
(11) Cadrele didactice care predau la grupe sau clase cu
predare integrală în limba minorităților naționale trebuie să facădovada competenței profesionale în limba minorității naționalerespective și au dreptul la pregătire și perfecționare în limba depredare, în țară sau în străinătate. Fac excepție de lanecesitatea de a face dovada competenței profesionale în limbaminorității naționale respective cadrele didactice care predaulimba și literatura română.
(12) Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului
asigură materiale didactice specifice disciplinelor predate înlimba maternă.
(13) Pentru elevii aparținând minorităților naționale,
Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului asigurămanualele școlare, care pot fi: manuale elaborate în limba depredare a minorităților naționale și manuale traduse din limbaromână sau manuale de import, avizate de Ministerul Educației,Cercetării, Tineretului și Sportului, pentru titlurile needitate dincauza tirajului redus.
(14) În învățământul în limbile minorităților naționale, în
comunicarea internă și în comunicarea cu părinții elevilor și aipreșcolarilor se poate folosi și limba de predare.
(15) În învățământul primar cu predare în limbile minorităților
naționale, calificativele se comunică în scris și oral și în limba depredare.
(16) În cadrul Institutului de Științe ale Educației din
subordinea Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului șiSportului va funcționa și o secție de cercetare și inovare pentruînvățământul cu predare în limbile minorităților naționale.
(17) În finanțarea de bază a unității de învățământ
preuniversitar cu predare în limbile minorităților naționale, costulstandard per elev și per preșcolar se calculează după uncoeficient mărit pe baza factorilor de corecție, luând înconsiderare predarea în limba minorității naționale sau a limbiiminorității naționale. În cazul acestor unități se are în vedereizolarea lingvistică, geografică și numărul redus de elevi șipreșcolari, precum și elevii prevăzuți la alin. (7). Acelașicoeficient se aplică și în cazul unităților școlare cu predare înlimba română, în condiții similare.
Art. 46. — (1) În cadrul învățământului preuniversitar cu
predare în limbile minorităților naționale, toate disciplinele sestudiază în limba maternă, cu excepția disciplinei Limba șiliteratura română.
(2) Disciplina Limba și literatura română se predă pe tot
parcursul învățământului preuniversitar după programe școlareși manuale elaborate în mod special pentru minoritatearespectivă.
(3) Prin excepție, în unitățile de învățământ cu predare în
limba unei minorități naționale, ca urmare a cererii părinților saututorilor legali, la solicitarea organizației minorității naționalereprezentate în Parlamentul României sau, în cazul în careminoritatea respectivă nu are reprezentare parlamentară, lasolicitarea grupului parlamentar al minorităților naționale,predarea disciplinei Limba și literatura română se face dupămanualele utilizate în unitățile de învățământ cu predare în limbaromână.
(4) Testele la disciplina Limba și literatura română se
elaborează pe baza programei speciale.
(5) Testele de evaluare, subiectele de examen de orice tip
din învățământul preuniversitar și lucrările semestriale pentruelevii din învățământul cu predare în limbile minoritățilornaționale se elaborează pe baza cerințelor didactico-metodologice stabilite de Curriculumul național.(6) În învățământul preuniversitar, activitatea de predare și
de educare la Limba și literatura maternă, la istoria și tradițiileminorităților naționale respective și la Educația muzicală serealizează pe baza programelor și a metodologiilor specificeelaborate de colective de experți cunoscători ai limbii și ai culturiiminorității naționale respective și aprobate, potrivit legii.
(7) Elevilor aparținând minorităților naționale, care
frecventează unități de învățământ cu predare în limba românăsau în altă limbă decât cea maternă, li se asigură, la cerere, șiîn condițiile legii, ca disciplină de studiu, limba și literaturamaternă, precum și istoria și tradițiile minorității naționalerespective, ca parte a trunchiului comun. Programele șimanualele disciplinei Istoria și tradițiile minorității naționale suntaprobate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului șiSportului.
(8) În învățământul primar, gimnazial și liceal cu predare în
limbile minorităților naționale, disciplinele Istoria și GeografiaRomâniei se predau în aceste limbi, după programe școlare șimanuale identice cu cele pentru clasele cu predare în limbaromână, cu obligația transcrierii și a însușirii toponimiei și anumelor proprii românești și în limba română.
(9) În învățământul gimnazial cu predare în limbile
minorităților naționale se introduce, ca disciplină de studiu,Istoria și tradițiile minorităților naționale respective, cu predare înlimba maternă. Programele școlare și manualele la aceastădisciplină sunt aprobate de Ministerul Educației, Cercetării,Tineretului și Sportului.
(10) În programele și manualele de istorie se vor reflecta
istoria și tradițiile minorităților naționale din România.
(11) În învățământul liceal și postliceal, în care predarea se
face în limba maternă pentru disciplinele, respectiv modulele depregătire de specialitate, se realizează însușirea terminologieide specialitate și în limba română.
(12) În învățământul preuniversitar, probele de admitere și
probele examenelor de absolvire pot fi susținute în limba în careau fost studiate disciplinele respective, în condițiile legii.
Art. 47. — (1) Pe raza unei unități administrativ-teritoriale —
comună, oraș, municipiu — unde funcționează mai multe unitățișcolare cu predare în limba română cel puțin una dintre acesteaare personalitate juridică, indiferent de efectivul de elevi.
(2) Unitățile cu predare în limba română, de nivel gimnazial
sau liceal, unice în municipiu, în oraș sau în comună aupersonalitate juridică indiferent de efectivul de elevi.
SECȚIUNEA a 13-a
Învățământul special și special integrat
Art. 48. — (1) Învățământul special și special integrat,
organizat pentru persoanele cu cerințe educaționale specialesau alte tipuri de cerințe educaționale, stabilite prin ordin alministrului educației, cercetării, tineretului și sportului, serealizează pentru toate nivelurile de învățământ, diferențiat, înfuncție de tipul și gradul de deficiență.
(2) Învățământul special și special integrat este gratuit și este
organizat, de regulă, ca învățământ cu frecvență. În funcție denecesitățile locale, acesta se poate organiza și sub alte forme,în conformitate cu legislația în vigoare.
(3) Guvernul elaborează reglementări specifice pentru
serviciile educaționale și de asistență, oferite copiilor cu cerințeeducaționale speciale.
Art. 49. — (1) Învățământul special se organizează, după
caz, în unități de învățământ special și în unități de învățământde masă.
(2) Învățământul special integrat se poate organiza în clase
speciale și individual sau în grupe integrate în clase de masă.Efectivele formațiunilor de studiu din învățământul special șispecial integrat sunt stabilite de Ministerul Educației, Cercetării,Tineretului și Sportului, în funcție de tipul și gradul deficienței.
(3) Conținuturile învățământului special și special integrat,
demersurile didactice, precum și pregătirea și formareapersonalului care își desfășoară activitatea în domeniuleducației copiilor cu cerințe educaționale speciale sunt stabiliteMONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI,
PARTEA I , Nr. 18/10.I.2011 8

prin metodologii elaborate de Ministerul Educației, Cercetării,
Tineretului și Sportului.
(4) Durata școlarizării copiilor cu cerințe educaționale
speciale poate fi mai mare decât cea precizată prin prezentalege și se stabilește, în funcție de gradul și tipul dizabilității, prinordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului.
Art. 50. — (1) Evaluarea, asistența psihoeducațională,
orientarea școlară și orientarea profesională a copiilor, a elevilorși a tinerilor cu cerințe educaționale speciale se realizează decătre centrele județene de resurse și de asistență educațională,denumite în continuare CJRAE, respectiv de Centrul
Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională,denumit în continuare CMBRAE, prin serviciile de evaluare și
de orientare școlară și profesională, pe baza unei metodologiielaborate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului șiSportului, acordându-se prioritate integrării în învățământul demasă. CJRAE cuprind și centrele logopedice interșcolare.
(2) Stabilirea gradului de deficiență al elevilor cu cerințe
educaționale speciale se realizează de către comisiile din cadrulCJRAE/CMBRAE, în colaborare cu comisiile pentru protecțiacopilului din cadrul direcțiilor generale județene/a municipiuluiBucurești de asistență socială și protecția copilului.
(3) Diagnosticarea abuzivă a copiilor pe criterii de rasă,
naționalitate, etnie, limbă, religie, apartenență la o categoriedefavorizată, precum și de orice alt criteriu, fapt ce determinăincluderea lor în clase cu cerințe educaționale speciale, sesancționează.
(4) Obținerea unei calificări de către elevii/tinerii cu cerințe
educaționale speciale se face în unități de învățământ specialși de masă, cu consultarea factorilor locali interesați.
(5) Elevii și tinerii cu cerințe educaționale speciale pot
dobândi calificări profesionale corespunzătoare tipului șigradului de deficiență.
Art. 51. — (1) Copiii, elevii și tinerii cu cerințe educaționale
speciale, integrați în învățământul de masă, beneficiază desuport educațional prin cadre didactice de sprijin și itinerante,de la caz la caz. Organizarea serviciilor de sprijin educaționalse face de către CJRAE/CMBRAE și se reglementează prinmetodologii specifice elaborate de Ministerul Educației,Cercetării, Tineretului și Sportului.
(2) Copiii și tinerii cu cerințe educaționale speciale, școlarizați
în unitățile de învățământ special sau de masă, inclusiv ceișcolarizați în alt județ decât cel de domiciliu, beneficiază deasistență socială constând în asigurarea alocației zilnice dehrană, a rechizitelor școlare, a cazarmamentului, aîmbrăcămintei și a încălțămintei în cuantum egal cu cel pentrucopiii aflați în sistemul de protecție a copilului, precum și degăzduire gratuită în internate sau centrele de asistare pentrucopiii cu cerințe educaționale speciale din cadrul direcțiilorgenerale județene/a municipiului București de asistență socialăși protecția copilului.
Art. 52. — (1) Pentru copiii, elevii și tinerii cu boli cronice sau
cu boli care necesită perioade de spitalizare mai mari de 4săptămâni se organizează, după caz, grupe sau clase în cadrulunității sanitare în care aceștia sunt internați.
(2) Pentru copiii, elevii și tinerii care, din motive medicale sau
din cauza unei dizabilități, sunt nedeplasabili, se organizeazășcolarizare la domiciliu, pe o perioadă determinată.
(3) Școlarizarea la domiciliu, respectiv înființarea de clase
sau de grupe în spitale se fac de către inspectoratul școlar, lapropunerea CJRAE/CMBRAE, conform unei metodologii-cadruelaborate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului șiSportului.
(4) Unitățile de învățământ special pot beneficia de sprijinul
instituțiilor de protecție socială, al altor organisme privateautorizate, al persoanelor fizice sau juridice din țară și dinstrăinătate, pentru stimulare, compensare și pentru reducereagradului de dizabilitate.
Art. 53. — Învățământul special dispune de planuri de
învățământ, de programe școlare, de programe de asistențăpsihopedagogică, de manuale și de metodologii didacticealternative, adaptate tipului și gradului de dizabilitate și aprobate
de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.
Art. 54. — (1) În funcție de evoluția copilului se pot face
propuneri de reorientare dinspre școala specială spre școala demasă și invers.
(2) Propunerea de reorientare se face de către cadrul
didactic care a lucrat cu copilul în cauză sau de către părințiicopilului/tutorele legal instituit și de către psihologul școlar.Decizia de reorientare se ia de către comisia de expertiză dincadrul CJRAE/CMBRAE, cu acordul familiei sau al susținătoruluilegal.
Art. 55. — (1) Școlarizarea minorilor și a adulților din centrele
de reeducare, din penitenciarele pentru minori și tineri și dinpenitenciarele pentru adulți se realizează cu respectareaCurriculumului național. Resursa umană necesară pentrușcolarizarea acestora este asigurată de către MinisterulEducației, Cercetării, Tineretului și Sportului, prin inspectorateleșcolare.
(2) În vederea obținerii unei calificări și a integrării în viața
activă a tinerilor cu cerințe educaționale speciale, MinisterulEducației, Cercetării, Tineretului și Sportului, împreună cuMinisterul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, organizeazăateliere protejate.
Art. 56. — La absolvirea învățământului special, Ministerul
Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului colaborează cuMinisterul Muncii, Familiei și Protecției Sociale și cu alteorganisme guvernamentale sau nonguvernamentale în vedereaintegrării în viața activă, potrivit calificării obținute și în condițiileprevăzute de legislația în vigoare.
SECȚIUNEA a 14-a
Învățământul pentru copiii și tinerii
capabili de performanțe înalte
Art. 57. — (1) Statul sprijină copiii și tinerii capabili de
performanțe înalte atât în unități de învățământ, cât și în centrede excelență. Centrele de excelență sunt înființate prin ordin alministrului educației, cercetării, tineretului și sportului.
(2) Coordonarea acțiunilor prevăzute la alin. (1) este
asigurată de Centrul Național de Instruire Diferențiată, înființatprin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Educației,Cercetării, Tineretului și Sportului.
(3) Resursele umane, curriculare, informaționale, materiale și
financiare pentru susținerea copiilor și a tinerilor capabili deperformanțe înalte se asigură de unitățile de învățământ și deinspectoratele școlare, conform normelor metodologiceelaborate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului șiSportului.
(4) Pentru sprijinirea copiilor și a tinerilor capabili de
performanțe înalte, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretuluiși Sportului organizează olimpiade și concursuri, tabere de profil,simpozioane și alte activități specifice și acordă burse și alteforme de sprijin material.
(5) Copiii și tinerii capabili de performanțe înalte beneficiază,
indiferent de vârstă, de programe educative care le respectăparticularitățile de învățare și de orientare a performanței. Acesteprograme sunt de aprofundare a învățării, de grupare pe abilități,de îmbogățire a curriculumului cu noi domenii, de mentorat șitransfer de competență, de accelerare a promovării conformritmului individual de învățare.
SECȚIUNEA a 15-a
Programul „Școala după școală”
Art. 58. — (1) Unitățile de învățământ, prin decizia consiliului
de administrație, pot să își extindă activitățile cu elevii după orelede curs, prin programe „Școala după școală”.
(2) În parteneriat cu autoritățile publice locale și cu asociațiile
de părinți, prin programul „Școala după școală”, se oferăactivități educative, recreative, de timp liber, pentru consolidareacompetențelor dobândite sau de accelerare a învățării, precumși activități de învățare remedială. Acolo unde acest lucru esteMONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI,
PARTEA I , Nr. 18/10.I.2011 9

posibil, parteneriatul se poate realiza cu organizații
nonguvernamentale cu competențe în domeniu.
(3) Programele „Școala după școală” se organizează în baza
unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educației,cercetării, tineretului și sportului.
(4) Statul poate finanța programul „Școala după școală”
pentru copiii și elevii din grupurile dezavantajate, potrivit legii.
SECȚIUNEA a 16-a
Alternativele educaționale
Art. 59. — (1) În sistemul de învățământ preuniversitar pot fi
inițiate și organizate alternative educaționale, cu acordulMinisterului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, pebaza unor regulamente aprobate prin ordin al ministruluieducației, cercetării, tineretului și sportului.
(2) Acreditarea, respectiv evaluarea periodică a alternativelor
educaționale se fac potrivit legii.
(3) Unitățile de învățământ preuniversitar alternativ dispun
de autonomie organizatorică și funcțională, în conformitate cuspecificul alternativei.
(4) La toate formele de învățământ alternativ în limba
română, în limbile minorităților naționale sau în limbi de circulațieinternațională, se poate înscrie și pregăti orice cetățean român.
(5) Cadrele didactice care predau la grupe sau clase din
alternativele educaționale au dreptul la recunoașterea de cătreinspectoratele școlare județene și Ministerul Educației,Cercetării, Tineretului și Sportului a pregătirii și a perfecționărilorrealizate de organizațiile, asociațiile, federațiile care gestioneazădezvoltarea alternativei respective la nivel național.
SECȚIUNEA a 17-a
Învățământul particular și confesional
Art. 60. — (1) Învățământul particular și confesional se
organizează conform principiului nonprofit în unități deînvățământ preuniversitar, la toate nivelurile și formele, conformlegislației în vigoare.
(2) Criteriile, standardele și indicatorii de performanță pe care
trebuie să le îndeplinească unitățile de învățământ preuniversitarparticular și confesional sunt identice cu cele pe care trebuie săle îndeplinească unitățile de învățământ de stat.
(3) Unitățile particulare de învățământ sunt unități libere,
deschise, autonome atât din punct de vedere organizatoric, câtși economico-financiar, având drept fundament proprietateaprivată, garantată de Constituție.
(4) Autorizarea de funcționare provizorie, acreditarea și
evaluarea periodică a unităților de învățământ preuniversitarparticular și confesional sunt realizate de către Agenția Românăde Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar, conformlegislației în vigoare.
(5) Unitățile de învățământ preuniversitar particular și
confesional acreditate sunt sprijinite de stat, condițiile fiindstabilite prin hotărâre a Guvernului.
(6) Statul sprijină și coordonează învățământul particular și
confesional, în condițiile legii, respectând în întregime drepturileacestuia.
(7) Directorii unităților de învățământ particular sunt numiți
de conducerea persoanei juridice fondatoare, cu respectareacriteriilor de competență. Actul de numire se aduce la cunoștințainspectoratului școlar pe raza căruia își desfășoară activitateaunitatea respectivă.
CAPITOLUL III
Rețeaua școlară
Art. 61. — (1) Rețeaua școlară este formată din totalitatea
unităților de învățământ acreditate, respectiv autorizateprovizoriu.
(2) Rețeaua școlară a unităților de învățământ de stat și
particular preuniversitar se organizează de către autoritățileadministrației publice locale, cu avizul conform al inspectoratelorșcolare. Pentru învățământul special liceal și special postliceal,rețeaua școlară se organizează de către consiliul județean,respectiv de către consiliile locale ale sectoarelor municipiului
București, cu consultarea partenerilor sociali și cu avizulconform al Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului șiSportului.
(3) În cadrul rețelei școlare se pot înființa și pot funcționa,
conform legii, grupe/clase în alternative educaționale integrateîn unități școlare de stat sau particulare.
(4) Persoanele juridice și fizice pot înființa, conform legii,
unități de educație timpurie și de învățământ primar, gimnazial,liceal și postliceal.
(5) Rețeaua școlară a unităților de învățământ se dă
publicității la începutul fiecărui an, pentru anul școlar următor.Cifra de școlarizare pentru învățământul de stat se aprobă prinhotărâre a Guvernului, cu cel puțin 6 luni înainte de începereaanului școlar.
(6) În cadrul sistemului național de învățământ preuniversitar
de stat se pot înființa și pot funcționa, conform legii, unități deînvățământ cu clase constituite pe bază de contracte departeneriat între unități de învățământ de stat și particulareacreditate, între acestea și operatori economici, precum și întreinstituții din țară și străinătate, pe baza unor acorduriinterguvernamentale.
(7) Unitățile de învățământ preuniversitar, indiferent de tip,
nivel, formă, filieră și profil sunt supuse acreditării și evaluăriiperiodice, conform legii.
(8) Pentru a asigura calitatea învățământului, la propunerea
autorităților administrației publice locale sau din proprie inițiativă,inspectoratele școlare pot solicita Ministerului Educației,Cercetării, Tineretului și Sportului ridicarea acreditării/autorizăriiunei unități de învățământ cu personalitate juridică sau a uneistructuri a acesteia în conformitate cu prevederile legale. Însituația în care Agenția Română pentru Asigurarea Calității înÎnvățământul Preuniversitar, denumită în continuare ARACIP,
retrage acreditarea/autorizația de funcționare, pentruneîndeplinirea condițiilor legale, unei unități de învățământ,aceasta își încetează activitatea. Autoritățile administrațieipublice locale realizează alocarea elevilor altor unități școlare,cu respectarea interesului copiilor și asigurarea logisticiinecesare.
Art. 62. — (1) În vederea asigurării calității educației și a
optimizării gestionării resurselor, unitățile de învățământ șiautoritățile administrației publice locale pot decide înființareaconsorțiilor școlare.
(2) Consorțiile școlare sunt parteneriate contractuale între
unitățile de învățământ, care asigură:
a) mobilitatea personalului între unitățile membre ale
consorțiului;
b) utilizarea în comun a resurselor unităților de învățământ
din consorțiu;
c) lărgirea oportunităților de învățare oferite elevilor și
recunoașterea reciprocă a rezultatelor învățării și evaluăriiacestora.
(3) Cadrul general pentru înființarea, desființarea și
funcționarea consorțiilor școlare se va reglementa prin ordin alministrului educației, cercetării, tineretului și sportului.
Art. 63. — (1) În învățământul preuniversitar, formațiunile de
studiu cuprind grupe, clase sau ani de studiu, după cumurmează:
a) educația antepreșcolară: grupa cuprinde în medie 7 copii,
dar nu mai puțin de 5 și nu mai mult de 9;
b) învățământul preșcolar: grupa cuprinde în medie
15 preșcolari, dar nu mai puțin de 10 și nu mai mult de 20;
c) învățământul primar: clasa care cuprinde în medie
20 de elevi, dar nu mai puțin de 12 și nu mai mult de 25;
d) învățământul gimnazial: clasa care cuprinde în medie
25 de elevi, dar nu mai puțin de 12 și nu mai mult de 30;
e) învățământul liceal: clasa care cuprinde în medie
25 de elevi, dar nu mai puțin de 15 și nu mai mult de 30;
f) învățământul postliceal: clasa care cuprinde în medie
25 de elevi, dar nu mai puțin de 15 și nu mai mult de 30;MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI,
PARTEA I , Nr. 18/10.I.2011 10

g) învățământul special pentru elevi cu deficiențe ușoare
și/sau moderate: grupa care cuprinde în medie 10 elevi, dar numai puțin de 8 și nu mai mult de 12;
h) învățământul special pentru elevi cu deficiențe grave:
grupa care cuprinde în medie 5 elevi, dar nu mai puțin de 4 și numai mult de 6.
(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), în localitățile în
care există cerere pentru forma de învățământ în limba maternăa unei minorități naționale, efectivele formațiunilor de studiu potfi mai mici decât minimul prevăzut de prezenta lege. Deciziaprivind înființarea și funcționarea acestor formațiuni de studiuaparține Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului șiSportului, cu consultarea consiliului de administrație al unitățiide învățământ respective.
CAPITOLUL IV
Curriculumul învățământului preuniversitar
Art. 64. — (1) În învățământul preuniversitar se aplică
Curriculumul național elaborat în conformitate cu nevoilespecifice dezvoltării personale și cu nevoile pieței forței de muncăși ale fiecărei comunități, în baza principiului subsidiarității.
(2) Curriculumul național reprezintă ansamblul coerent al
planurilor-cadru de învățământ și al programelor școlare dinînvățământul preuniversitar.
Art. 65. — (1) Planurile-cadru de învățământ cuprind
disciplinele, domeniile de studiu, respectiv modulele de pregătireobligatorii și opționale, precum și numărul minim și maxim deore aferente acestora.
(2) Trunchiul comun se constituie din disciplinele/domeniile
de studiu/modulele de pregătire obligatorii, iar curriculumul ladecizia școlii se constituie din disciplinele/domeniile destudiu/modulele de pregătire opționale.
(3) Programele școlare stabilesc, pentru fiecare disciplină,
domeniul de studiu/modulul de pregătire din planul de învățământ,finalitățile urmărite și evidențiază conținuturile fundamentale deordin teoretic, experimental și aplicativ, oferind orientărimetodologice generale pentru realizarea și evaluarea acestora.
(4) Planurile-cadru și programele școlare pentru
disciplinele/domeniile de studiu, respectiv modulele de pregătireobligatorii din învățământul preuniversitar sunt elaborate decătre instituțiile și organismele abilitate ale MinisteruluiEducației, Cercetării, Tineretului și Sportului și se aprobă prinordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului.
(5) Curriculumul la decizia școlii se constituie atât din
pachete disciplinare opționale ofertate la nivel național, regionalși local, cât și din pachete disciplinare opționale ofertate lanivelul unității de învățământ. Consiliul de administrație al unitățiide învățământ, în urma consultării elevilor, părinților și pe bazaresurselor disponibile, stabilește curriculumul la decizia școlii.
(6) Programele școlare pentru disciplinele/domeniile de
studiu, respectiv modulele de pregătire opționale se elaboreazăla nivelul unităților de învățământ, cu consultarea consiliuluiprofesoral, consiliului consultativ al elevilor, structurii asociativea părinților, precum și a reprezentanților comunității locale și,după caz, a operatorilor economici cu care unitatea deînvățământ are relații pentru pregătirea practică a elevilor.Programele școlare sunt aprobate de consiliul de administrațieal unității de învățământ.
(7) În cazul alternativelor educaționale, planurile-cadru și
programele școlare sunt elaborate, în proiect, de reprezentanțiai acestora și sunt aprobate de Ministerul Educației, Cercetării,Tineretului și Sportului.
(8) În învățământul particular și confesional se utilizează
planurile-cadru de învățământ și programele școlare pentruCurriculumul național aprobat de Ministerul Educației, Cercetării,Tineretului și Sportului sau planurile și programele deînvățământ similare ori alternative învățământului de stat,aprobate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului șiSportului.
(9) Planurile-cadru de învățământ și programele școlare
pentru învățământul teologic și confesional se elaborează decătre Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, în
colaborare cu fiecare cult în parte, și sunt aprobate prin ordin alministrului educației, cercetării, tineretului și sportului.
(10) Planurile-cadru de învățământ pentru învățământul
militar se elaborează de către Ministerul Educației, Cercetării,Tineretului și Sportului, în colaborare cu Ministerul ApărăriiNaționale, și sunt aprobate prin ordin al ministrului educației,cercetării, tineretului și sportului.
Art. 66. — (1) Numărul de ore alocat disciplinelor din
planurile-cadru de învățământ este de maximum 20 de ore pesăptămână la învățământul primar, 25 de ore pe săptămână laînvățământul gimnazial și 30 de ore pe săptămână laînvățământul liceal. Aceste ore sunt alocate atât pentru predareși evaluare, cât și pentru învățarea în clasă, asistată de cadruldidactic, a conținuturilor predate, conform prezentei legi.
(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), numărul maxim
de ore poate fi depășit cu numărul de ore prevăzute pentrustudierea limbii materne, a istoriei și tradiției minoritățilornaționale și a învățământului bilingv.
(3) În cadrul Curriculumului național, disciplinele obligatorii
au o pondere de 80% în planurile-cadru de la nivelulînvățământului obligatoriu și de 70% în cele de la nivelul liceului.
(4) În cadrul Curriculumului național, disciplinele opționale au
o pondere de 20% în planurile-cadru pentru învățământulobligatoriu și de 30% în cele pentru liceu.
(5) Pentru fiecare disciplină și domeniu de studiu, programa
școlară acoperă 75% din orele de predare și evaluare, lăsând ladispoziția cadrului didactic 25% din timpul alocatdisciplinei/domeniului de studiu respectiv. În funcție decaracteristicile elevilor și de strategia școlii din care face parte,profesorul decide dacă procentul de 25% din timpul alocatdisciplinei/domeniului de studiu este folosit pentru învățareremedială, în cazul copiilor cu probleme speciale, pentruconsolidarea cunoștințelor sau pentru stimularea elevilorcapabili de performanțe superioare, conform unor planuriindividuale de învățare elaborate pentru fiecare elev.
Art. 67. — (1) Curriculumul național pentru educația timpurie
este centrat pe dezvoltarea fizică, cognitivă, emoțională șisocială a copiilor, respectiv pe remedierea precoce aeventualelor deficiențe de dezvoltare.
(2) CJRAE, respectiv CMBRAE constituie echipe
multidisciplinare de intervenție timpurie, menite să realizezeevaluarea tuturor copiilor, monitorizarea, depistarea și asistențaprecoce corespunzătoare a celor cu cerințe educaționalespeciale sau cu risc în dezvoltarea competențelor personale.
Art. 68. — (1) Curriculumul național pentru învățământul
primar și gimnazial se axează pe 8 domenii de competențe-cheie care determină profilul de formare a elevului:
a) competențe de comunicare în limba română și în limba
maternă, în cazul minorităților naționale;
b) competențe de comunicare în limbi străine;c) competențe de bază de matematică, științe și tehnologie;d) competențe digitale de utilizare a tehnologiei informației
ca instrument de învățare și cunoaștere;
e) competențe sociale și civice;f) competențe antreprenoriale;g) competențe de sensibilizare și de expresie culturală;h) competența de a învăța să înveți.(2) Educația fizică și sportul în învățământul preuniversitar
sunt cuprinse în trunchiul comun al planurilor de învățământ.
(3) Disciplina Tehnologia informației și comunicării constituie
o disciplină opțională pentru elevii din clasele I—IV și estedisciplină obligatorie în învățământul gimnazial și liceal.
(4) Curriculumul pentru clasele pregătitoare urmărește
dezvoltarea fizică, socioemoțională, cognitivă a limbajului șicomunicării, precum și dezvoltarea capacităților și a atitudinilorîn învățare, asigurând totodată punțile către dezvoltarea celor8 competențe-cheie.
(5) Învățământul liceal este centrat pe dezvoltarea și
diversificarea competențelor-cheie și formarea competențelorspecifice în funcție de filieră, profil, specializare sau calificare.MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI,
PARTEA I , Nr. 18/10.I.2011 11

Art. 69. — (1) În unitățile de învățământ de stat sau
particulare se utilizează manuale școlare și alte auxiliaredidactice aprobate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretuluiși Sportului.
(2) Manualele școlare se elaborează și se evaluează pe baza
programelor școlare aprobate de Ministerul Educației,Cercetării, Tineretului și Sportului. Ministerul Educației,Cercetării, Tineretului și Sportului reglementează elaborarea demanuale școlare alternative.
(3) Cadrele didactice selectează și le recomandă elevilor, în
baza libertății inițiativei profesionale, acele manuale școlare dinlista celor aprobate de Ministerul Educației, Cercetării,Tineretului și Sportului care vor fi utilizate în procesul didactic.
(4) Elevii și profesorii din învățământul de stat și din
învățământul obligatoriu particular acreditat/autorizatbeneficiază de manuale școlare gratuite, atât pentruînvățământul în limba română, cât și pentru cel în limbileminorităților naționale, în condițiile legii.
(5) Auxiliarele curriculare sunt constituite din ghiduri
metodologice care, prin conținut, sunt în conformitate cuprevederile legale în vigoare și pe care cadrele didactice le potselecta și utiliza la clasă, în baza libertății inițiativei profesionale,în scopul îmbunătățirii calității procesului educațional.
Art. 70. — (1) Bibliotecile școlare și centrele de documentare
și informare se organizează și funcționează pe baza unuiregulament elaborat de Ministerul Educației, Cercetării,Tineretului și Sportului.
(2) Se înființează Biblioteca Școlară Virtuală și Platforma
școlară de e-learning, care includ programe școlare, exemplede lecții pentru toate temele din programele școlare, ghidurimetodologice, exemple de probe de evaluare. Aceste resursedigitale vor fi protejate de Legea nr. 8/1996 privind dreptul deautor și drepturile conexe, cu modificările și completărileulterioare, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportuluiobținând dreptul de publicare din partea autorilor, astfel încâtaceste resurse să fie accesibile permanent și gratuit oricărui elevsau profesor.
(3) Unitățile de învățământ utilizează platforma școlară de
învățare pentru a acorda asistență elevilor în timpul sau în afaraprogramului școlar ori pentru cei care, din motive de sănătate,temporar nu pot frecventa școala.
(4) Înființarea, gestiunea și îmbogățirea permanentă a
Bibliotecii Școlare Virtuale și a Platformei școlare de e-learningintră în responsabilitatea Ministerului Educației, Cercetării,Tineretului și Sportului.
CAPITOLUL V
Evaluarea rezultatelor învățării
SECȚIUNEA 1
Dispoziții generale privind evaluarea
Art. 71. — (1) Scopul evaluării este acela de a orienta și de
a optimiza învățarea.
(2) Toate evaluările se realizează pe baza standardelor
naționale de evaluare pentru fiecare disciplină, domeniu destudiu, respectiv modul de pregătire.
(3) Rezultatele evaluării se exprimă, după caz, prin
calificative, în învățământul primar, respectiv prin note de la 1 la10, în învățământul secundar și în învățământul terțiarnonuniversitar, sau prin punctaje, în mod similar testelorinternaționale.
(4) Controlul utilizării și al respectării standardelor naționale
de evaluare de către cadrele didactice se realizează prininspecția școlară.
(5) Notarea elevilor fără utilizarea și respectarea standardelor
naționale și a metodologiilor de evaluare constituie abateredisciplinară și se sancționează conform prevederilor prezenteilegi.
Art. 72. — (1) Evaluarea se centrează pe competențe, oferă
feed-back real elevilor și stă la baza planurilor individuale deînvățare. În acest scop se va crea o bancă de instrumente deevaluare unică, având funcție orientativă, pentru a-i ajuta pe
profesori în notarea la clasă.
(2) Un elev cu deficiențe de învățare beneficiază, în mod
obligatoriu, de educație remedială.
Art. 73. — (1) Portofoliul educațional cuprinde totalitatea
diplomelor, a certificatelor sau a altor înscrisuri obținute în urmaevaluării competențelor dobândite sau a participării la activitățide învățare, în diferite contexte, precum și produse sau rezultateale acestor activități, în contexte de învățare formale,nonformale și informale.
(2) Portofoliul educațional este elementul central al evaluării
învățării. Utilizarea lui debutează începând cu clasa pregătitoareși reprezintă cartea de identitate educațională a elevului.
SECȚIUNEA a 2-a
Structura și caracteristicile evaluărilor
Art. 74. — (1) La finalul clasei pregătitoare, cadrul didactic
responsabil întocmește, în baza unei metodologii elaborate deMinisterul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, un raportde evaluare a dezvoltării fizice, socioemoționale, cognitive, alimbajului și a comunicării, precum și a dezvoltării capacitățilorși atitudinilor de învățare.
(2) La finalul clasei a II-a, fiecare școală, în baza unei
metodologii elaborate de Ministerul Educației, Cercetării,Tineretului și Sportului, organizează și realizează evaluareacompetențelor fundamentale: scris—citit și matematică.Rezultatele evaluărilor sunt folosite pentru elaborarea planurilorindividualizate de învățare ale elevilor. Rezultatele evaluării șiplanurile individualizate se comunică părinților elevilor șiconstituie documente din portofoliul educațional al elevului.
(3) La finalul clasei a IV-a, Ministerul Educației, Cercetării,
Tineretului și Sportului realizează, prin eșantionare, o evaluarela nivel național a competențelor fundamentale dobândite înciclul primar, după modelul testărilor internaționale, pentrudiagnoza sistemului de învățământ la nivel primar.
(4) La finalul clasei a VI-a, toate școlile, în baza unei
metodologii elaborate de Ministerul Educației, Cercetării,Tineretului și Sportului, organizează și realizează evaluareaelevilor prin două probe transdisciplinare: limbă și comunicare,matematică și științe. Proba de limbă și comunicare va cuprindelimba română și limba modernă I, iar pentru elevii din clasele cupredare în limbile minorităților naționale, și limba maternă.Rezultatele evaluărilor sunt utilizate pentru elaborarea planurilorindividualizate de învățare ale elevilor și pentru preorientareașcolară către un anumit tip de liceu. Rezultatele evaluării șiplanurile individualizate de învățare se comunică părințilorelevilor și sunt trecute în portofoliul educațional al elevului.
(5) La finalul clasei a IX-a, în baza unei metodologii elaborate
de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, serealizează o evaluare națională obligatorie a tuturor elevilor.Rezultatele evaluării se exprimă printr-un punctaj, similartestelor internaționale. Evaluarea se realizează prin următoareleprobe:
a) o probă scrisă la limba și literatura română;b) o probă scrisă la limba maternă;c) o probă scrisă transdisciplinară la matematică și științe;d) o probă scrisă la o limbă de circulație internațională;e) o probă practică de utilizare a calculatorului, susținută în
timpul anului;
f) o probă orală transdisciplinară de evaluare a
competențelor civice și sociale, susținută în timpul anului.
(6) Rezultatele evaluării naționale se înscriu în portofoliul
educațional al elevului.
Art. 75. — (1) Absolvenții învățământului gimnazial
dobândesc diploma de absolvire, parte a portofoliuluieducațional, și foaia matricolă, parte a portofoliului educațional.
(2) Continuarea studiilor din învățământul gimnazial în
învățământul liceal este asigurată pe baza unui proces deconsiliere și de orientare școlară și profesională. Numărul delocuri alocate clasei a X-a este cel puțin egal cu cel alabsolvenților clasei a IX-a.MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI,
PARTEA I , Nr. 18/10.I.2011 12

Art. 76. — (1) După absolvirea gimnaziului, elevii urmează
liceul sau școala profesională.
(2) Admiterea la liceu sau la școală profesională se
realizează după următoarea procedură:
a) în cazul în care numărul de candidați nu depășește
numărul locurilor oferite de unitatea de învățământ, admiterea seva realiza pe baza portofoliului educațional al elevului;
b) în cazul în care numărul de candidați este mai mare decât
numărul locurilor oferite de unitatea de învățământ, admiterea seface luând în calcul în proporție de 70% portofoliul educaționalal elevului, media de absolvire a învățământului obligatoriu,precum și media la probele de la evaluarea națională de lasfârșitul clasei a IX-a și în proporție de 30% nota obținută laproba de admitere stabilită de unitatea de învățământ.
(3) În cazul mediilor egale, diferențierea se face pe baza
portofoliului educațional al elevului.
(4) Metodologia-cadru de organizare și desfășurare a
admiterii în clasa a X-a este elaborată de Ministerul Educației,Cercetării, Tineretului și Sportului și este dată publicității, pentrufiecare generație, cel mai târziu la începutul clasei a VIII-a.Unitățile de învățământ au obligația de a anunța public disciplinasau disciplinele la care se susține proba de admitere,programele, procedurile de organizare a acesteia, precum șimodul de utilizare a portofoliului educațional, până, cel maitârziu, la începutul clasei a VIII-a. Proba suplimentară deadmitere se va susține la cel mult două discipline.
Art. 77. — (1) Absolvenții învățământului liceal primesc
diploma de absolvire și foaia matricolă, parte a portofoliuluieducațional, care atestă finalizarea studiilor liceale și careconferă dreptul de acces, în condițiile legii, în învățământulpostliceal, precum și dreptul de susținere a examenului debacalaureat.
(2) Elevii care au promovat clasa a XII-a/a XIII-a vor susține
examenul național de bacalaureat.
(3) Absolvenții învățământului liceal care susțin și
promovează examenul național de bacalaureat dobândesc șidiplomă de bacalaureat, care le dă dreptul de acces înînvățământul superior, în condițiile legii.
(4) Examenul național de bacalaureat constă în susținerea
următoarelor probe:
— proba A de evaluare a competențelor lingvistice de
comunicare orală în limba română;
— proba B de evaluare a competențelor lingvistice de
comunicare orală în limba maternă, pentru elevii care au urmatstudiile liceale într-o limbă a minorităților naționale;
— proba C de evaluare a competenței lingvistice la două
limbi de circulație internațională studiate pe parcursulînvățământului liceal. Rezultatul evaluării se exprimă prin nivelulde competență corespunzător Cadrului european comun dereferință pentru limbi. Elevii care promovează, pe parcursulînvățământului preuniversitar, examene cu recunoaștereinternațională pentru certificarea competențelor lingvistice înlimbi străine au dreptul la recunoașterea și echivalarearezultatelor obținute la aceste examene, la cerere și conformunei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educației,cercetării, tineretului și sportului;
— proba D de evaluare a competențelor digitale. Rezultatul
evaluării se exprimă prin nivelul de competență, în raport custandardele europene recunoscute în domeniu. Elevii carepromovează, pe parcursul învățământului preuniversitar,examene cu recunoaștere europeană pentru certificareacompetențelor digitale au dreptul la recunoașterea și laechivalarea rezultatelor obținute la aceste examene, la cerere șiconform unei metodologii aprobate prin ordin al ministruluieducației, cercetării, tineretului și sportului;
— proba E scrisă de evaluare a competențelor formate pe
durata învățământului liceal, după cum urmează:
a) probă scrisă la Limba și literatura română — probă
comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile șispecializările;b) probă scrisă la Limba și literatura maternă — probă
comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile șispecializările, care au urmat studiile liceale într-o limbă aminorităților naționale;
c) două probe scrise, diferențiate după cum urmează:1. pentru profilul real din filiera teoretică:
(i) matematică;
(ii)probă transdisciplinară din științe: fizică, chimie,
biologie;
2. pentru profilul umanist din filiera teoretică:
(i) o limbă de circulație internațională;
(ii)probă transdisciplinară din geografie, istorie, științe
socioumane;
3. pentru filiera tehnologică:
(i) probă scrisă disciplinară specifică profilului;
(ii)probă transdisciplinară specifică domeniului de
pregătire;
4. pentru filiera vocațională:
(i) probă practică sau scrisă, după caz, specifică profilului
ori specializării;
(ii)probă transdisciplinară specifică profilului sau
specializării.
(5) Conținuturile programelor de examen sunt stabilite de
Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului și se daupublicității elevilor la începutul primei clase de liceu, în condițiilelegii. Calendarul, metodologia, precum și modul de organizareși desfășurare a examenului de bacalaureat se stabilesc deMinisterul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului și se daupublicității, pentru fiecare generație, la începutul ultimei clase deliceu.
(6) Pentru anumite filiere, profiluri, specializări sau calificări,
stabilite de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului șiSportului, absolvenții învățământului liceal pot susține unexamen de certificare a calificării, separat de examenul debacalaureat. Conținutul, calendarul și modul de organizare aleexamenului de certificare a calificării se stabilesc de MinisterulEducației, Cercetării, Tineretului și Sportului și se dau publicității,pentru fiecare generație, cel mai târziu la începutul ultimei clasede liceu.
(7) Absolvenții învățământului liceal care susțin și
promovează examenul de certificare a calificării primesccertificat de calificare corespunzător nivelului stabilit prin Cadrulnațional al calificărilor și suplimentul descriptiv al certificatului înformat Europass.
(8) Eliberarea certificatului de calificare nu este condiționată
de promovarea examenului de bacalaureat.
Art. 78. — (1) Examenul național de bacalaureat se
consideră promovat de către absolvenții învățământuluisecundar superior, liceal, care îndeplinesc cumulativurmătoarele condiții:
a) au susținut probele A, B, C și D prevăzute la art. 77
alin. (4);
b) au susținut probele scrise E prevăzute la art. 77 alin. (4)
și au obținut cel puțin nota 5 la fiecare dintre acestea;
c) au obținut media aritmetică, calculată cu două zecimale
exacte, a notelor obținute la probele scrise E prevăzute la art. 77alin. (4) cel puțin egală cu 6.
(2) În urma promovării examenului național de bacalaureat,
absolventului i se eliberează diploma de bacalaureat.
(3) Absolvenților de liceu care au susținut evaluările A, B, C
și D prevăzute la art. 77 alin. (4) li se eliberează certificate careatestă nivelul de competență lingvistică, respectiv nivelul decompetență digitală. Eliberarea acestor certificate nu estecondiționată de promovarea probelor scrise E prevăzute laart. 77 alin. (4).
(4) În cazul nepromovării examenului național de
bacalaureat, pot fi recunoscute în sesiunile următoare, la cerere,rezultatele la evaluările A, B, C și D susținute conformprevederilor art. 77 alin. (4), respectiv rezultatele la probelescrise E prevăzute la art. 77 alin. (4) care au fost promovate cucel puțin nota 5.MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI,
PARTEA I , Nr. 18/10.I.2011 13

(5) În decursul unui an școlar se organizează două sesiuni
ale examenului național de bacalaureat.
(6) Candidații proveniți din învățământul preuniversitar pot
susține examenul național de bacalaureat și examenul decertificare a calificării, fără taxă, de cel mult două ori.Prezentările ulterioare la aceste examene sunt condiționate deachitarea unor taxe stabilite de Ministerul Educației, Cercetării,Tineretului și Sportului.
(7) Evaluările A, B, C și D prevăzute la art. 77 alin. (4) se
organizează și se desfășoară la nivelul unității de învățământ, întimpul anului școlar, pe parcursul semestrului al II-lea, în fațaunei comisii prezidate de directorul unității de învățământ șinumite prin decizie a inspectorului școlar general, în condițiilestabilite prin metodologie specifică.
(8) Probele scrise E la examenul național de bacalaureat,
prevăzute la art. 77 alin. (4), se susțin după încheierea cursurilor,în fața unei comisii stabilite de inspectoratul școlar.
(9) Comisia prevăzută la alin. (8) este condusă de un
președinte, numit prin ordin al ministrului educației, cercetării,tineretului și sportului dintre cadrele didactice universitare depredare, având titlul științific de doctor, sau de un cadru didacticdin învățământul liceal, având gradul didactic I și performanțeprofesionale deosebite, dintr-o unitate de învățământ situată înalt județ decât cel în care se află unitatea de învățământ din careprovin elevii care susțin probele scrise ale examenului naționalde bacalaureat.
(10) Comisia prevăzută la alin. (8) este alcătuită exclusiv din
profesori de la alte unități de învățământ decât cele din careprovin elevii care susțin probele scrise ale examenului naționalde bacalaureat.
(11) Rezultatele examenului național de bacalaureat se fac
publice prin afișare.
CAPITOLUL VI
Resursa umană
SECȚIUNEA 1
Beneficiarii educației
Art. 79. — (1) Beneficiarii primari ai învățământului
preuniversitar sunt antepreșcolarii, preșcolarii și elevii.
(2) Beneficiarii secundari ai învățământului preuniversitar
sunt familiile antepreșcolarilor, ale preșcolarilor și ale elevilor.
(3) Comunitatea locală și societatea, în general, sunt
beneficiari terțiari ai învățământului preuniversitar.
Art. 80. — (1) Învățământul preuniversitar este centrat pe
beneficiari. Toate deciziile majore sunt luate prin consultareareprezentanților beneficiarilor primari, respectiv a ConsiliuluiNațional al Elevilor sau a altor asociații reprezentative aleelevilor, și prin consultarea obligatorie a reprezentanțilorbeneficiarilor secundari și terțiari, respectiv a structurilorasociative reprezentative ale părinților, a reprezentanțilormediului de afaceri, a autorităților administrației publice localeși a societății civile.
(2) Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului,
împreună cu Consiliul Național al Elevilor și organizațiileguvernamentale și nonguvernamentale reprezentative,elaborează un statut în care sunt prevăzute drepturile șiîndatoririle elevilor, care se aprobă prin ordin al ministruluieducației, cercetării, tineretului și sportului. În baza acestuistatut, fiecare unitate de învățământ își elaborează regulamentulșcolar propriu.
Art. 81. — (1) Antepreșcolarii, preșcolarii și elevii din
învățământul preuniversitar au drepturi egale la educație, prinactivități extrașcolare organizate de Ministerul Educației,Cercetării, Tineretului și Sportului.
(2) Activitățile extrașcolare sunt realizate în cadrul unităților
de învățământ preuniversitar, în cluburi, în palate ale copiilor, întabere școlare, în baze sportive, turistice și de agrement sau înalte unități acreditate în acest sens.
(3) Organizarea, acreditarea, controlul și competențele
unităților care oferă educație extrașcolară se stabilesc prinregulament aprobat prin ordin al ministrului educației, cercetării,
tineretului și sportului.
Art. 82. — (1) Elevii de la cursurile cu frecvență din
învățământul preuniversitar de stat pot beneficia de burse deperformanță, de burse de merit, de burse de studiu și de bursede ajutor social.
(2) Cuantumul unei burse acordate din sumele defalcate din
unele venituri ale bugetului de stat și numărul acestora sestabilesc anual prin hotărâre a consiliului local, respectiv aconsiliului județean/consiliilor locale ale sectoarelor municipiuluiBucurești.
(3) Criteriile generale de acordare a burselor se stabilesc de
Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului. Criteriilespecifice de acordare a burselor de performanță, de merit, aburselor de studiu și a celor de ajutor social se stabilesc anualîn consiliile de administrație ale unităților de învățământ, înlimitele fondurilor repartizate și în raport cu integralitateaefectuării de către elevi a activităților școlare.
(4) Elevii pot beneficia și de burse pe bază de contract
încheiat cu operatori economici ori cu alte persoane juridice saufizice, precum și de credite pentru studiu acordate de bănci, încondițiile legii.
(5) Elevii și cursanții străini din învățământul preuniversitar
pot beneficia de burse, potrivit prevederilor legale.
(6) Elevii etnici români cu domiciliul stabil în străinătate
beneficiază de burse, potrivit prevederilor prezentei legi.
Art. 83. — (1) Antepreșcolarii, preșcolarii și elevii din unitățile
școlare de stat și particulare autorizate/acreditate beneficiazăde asistență medicală, psihologică și logopedică gratuită, încabinete medicale, psihologice și logopedice școlare ori înunități medicale de stat.
(2) La începutul fiecărui an școlar se realizează examinarea
stării de sănătate a elevilor, pe baza unei metodologii comuneelaborate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului șiSportului și de Ministerul Sănătății.
(3) Autorizarea sanitară necesară funcționării unităților de
învățământ de stat se obține fără taxe.
Art. 84. — (1) Elevii din învățământul obligatoriu și liceal
acreditat/autorizat beneficiază de tarif redus cu 50% pentrutransportul local în comun, de suprafață, naval și subteran,precum și pentru transportul intern auto, feroviar și naval, pe totparcursul anului calendaristic.
(2) Ca măsură de protecție specială, elevii orfani, elevii cu
cerințe educaționale speciale, precum și cei instituționalizați potbeneficia de gratuitate pentru toate categoriile de transportmenționate la alin. (1), pe tot parcursul anului calendaristic.
(3) Elevilor care nu pot fi școlarizați în localitatea de domiciliu
li se decontează cheltuielile de transport din bugetul MinisteruluiEducației, Cercetării, Tineretului și Sportului, prin unitățile deînvățământ la care sunt școlarizați, pe bază de abonament, înlimita a 50 km, sau li se asigură decontarea sumei ce reprezintăcontravaloarea a 8 călătorii dus-întors pe semestru, dacălocuiesc la internat sau în gazdă.
(4) Elevii beneficiază de tarife reduse cu 75% pentru accesul
la muzee, la concerte, la spectacole de teatru, de operă, de filmși la alte manifestări culturale și sportive organizate de instituțiipublice.
(5) Elevii etnici români din afara granițelor țării, bursieri ai
statului român, beneficiază de gratuitate la toate manifestărileprevăzute la alin. (4).
Art. 85. — (1) În situații justificate, elevilor din învățământul
obligatoriu, școlarizați într-o altă localitate decât aceea dedomiciliu, li se asigură, după caz, servicii de transport, de masăși de internat, de către autoritățile administrației publice localedin localitatea de domiciliu, cu sprijinul operatorilor economici, alcolectivităților locale, al societăților de binefacere, precum și alaltor persoane juridice sau fizice.
(2) Statul subvenționează toate costurile aferente frecventării
liceului pentru elevii provenind din mediul rural sau din grupurisocioeconomice dezavantajate, precum și pentru cei carefrecventează școlile profesionale. Modalitatea de subvenționareMONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI,
PARTEA I , Nr. 18/10.I.2011 14

se stabilește prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul
Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.
Art. 86. — (1) Unitățile de învățământ încheie cu părinții, în
momentul înscrierii antepreșcolarilor, respectiv a preșcolarilorsau a elevilor, în Registrul unic matricol, un contract educațional,în care sunt înscrise drepturile și obligațiile reciproce ale părților.Contractul educațional-tip este aprobat prin ordin al ministruluieducației, cercetării, tineretului și sportului și este particularizat,la nivelul fiecărei unități de învățământ, prin decizia consiliuluide administrație.
(2) Nerespectarea prevederilor contractului educațional-tip
de către unitatea de învățământ este sancționată deinspectoratul școlar, în conformitate cu prevederile metodologieiaprobate prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretuluiși sportului.
(3) Părintele sau tutorele legal este obligat să ia măsuri
pentru școlarizarea elevului, pe perioada învățământuluiobligatoriu.
(4) Părintele sau tutorele legal răspunde pentru distrugerile
materiale din patrimoniul școlii, cauzate de elev.
Art. 87. — Unitățile de învățământ pot primi donații din țară
și din străinătate, potrivit reglementarilor legale, dacă servescpoliticii educaționale a sistemului național de învățământ și dacănu sunt contrare intereselor statului român și legislației învigoare.
SECȚIUNEA a 2-a
Personalul din învățământul preuniversitar
Art. 88. — (1) Personalul din învățământul preuniversitar este
format din personal didactic, personal didactic auxiliar șipersonal administrativ sau nedidactic.
(2) În învățământul preuniversitar poate funcționa personal
didactic asociat.
(3) Personalul didactic auxiliar este definit conform
prevederilor prezentei legi.
(4) Personalul administrativ își desfășoară activitatea în baza
Legii nr. 53/2003 — Codul muncii, cu modificările și completărileulterioare.
Art. 89. — În învățământul preuniversitar de stat și particular,
posturile didactice vacante și rezervate se ocupă prin concursorganizat la nivelul unității de învățământ cu personalitatejuridică, conform unei metodologii-cadru elaborate de MinisterulEducației, Cercetării, Tineretului și Sportului.
Art. 90. — (1) Concursurile pentru ocuparea posturilor
didactice au caracter deschis. La concurs se poate prezentaorice persoană care îndeplinește condițiile prevăzute delegislația în vigoare.
(2) Angajarea personalului didactic în unitățile de învățământ
cu personalitate juridică se face prin încheierea contractuluiindividual de muncă de către directorul unității, cu aprobareaconsiliului de administrație.
Art. 91. — (1) Organizarea și desfășurarea concursului de
ocupare a posturilor didactice auxiliare și administrative dintr-ounitate de învățământ sunt coordonate de director. Consiliul deadministrație al unității de învățământ aprobă comisiile deconcurs și validează rezultatele concursului.
(2) Angajarea prin încheierea contractului individual de
muncă a personalului didactic auxiliar și administrativ în unitățilede învățământ cu personalitate juridică se face de cătredirectorul unității, cu aprobarea consiliului de administrație.
Art. 92. — (1) La nivelul fiecărei unități și instituții de
învățământ preuniversitar se realizează anual evaluareaactivității personalului didactic și didactic auxiliar. Metodologiade evaluare se stabilește prin ordin al ministrului educației,cercetării, tineretului și sportului.
(2) Rezultatele evaluării stau la baza deciziei consiliului de
administrație privind acordarea calificativului anual și a gradațieide merit.
(3) Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului
dezvoltă programul național de stimulare a excelenței didactice,finanțat din propriul buget, din care se premiază excelența
didactică.
(4) Metodologia de acordare a gradației de merit și a
implementării programului național de stimulare a excelențeididactice se elaborează de Ministerul Educației, Cercetării,Tineretului și Sportului.
(5) Salarizarea personalului didactic și a celui didactic auxiliar
din unitățile de învățământ de stat se face și în funcție deperformanțele profesionale, conform legii.
(6) Veniturile salariale și extrasalariale ale directorilor și
directorilor adjuncți, precum și salarizarea personalului didacticdin unitățile de învățământ particular se stabilesc prin negociereîntre conducerea persoanei juridice finanțatoare și persoana încauză, cu avizul consiliului de administrație al unității școlare.
(7) Inspectoratele școlare județene și Inspectoratul Școlar al
Municipiului București realizează auditarea periodică a resurseiumane din învățământul preuniversitar. Rezultatele auditului seaduc la cunoștința celor în cauză, consiliului de administrație alunității de învățământ și Ministerului Educației, Cercetării,Tineretului și Sportului.
Art. 93. — Hotărârile privind angajarea, motivarea,
evaluarea, recompensarea, răspunderea disciplinară șidisponibilizarea personalului didactic se iau la nivelul unității deînvățământ de către consiliul de administrație, cu votul a 2/3 dintotalul membrilor. Directorul unității de învățământ emite deciziileconform hotărârilor consiliului de administrație. Angajatorul esteunitatea de învățământ.
CAPITOLUL VII
Conducerea sistemului și a unităților de învățământ
SECȚIUNEA 1
Dispoziții generale
Art. 94. — (1) Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și
Sportului, ca organ de specialitate al administrației publicecentrale, elaborează și implementează politica națională îndomeniul învățământului preuniversitar. Ministerul Educației,Cercetării, Tineretului și Sportului are drept de inițiativă și deexecuție în domeniul politicii financiare și al resurselor umanedin sfera educației.
(2) Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului
exercită, în domeniul învățământului preuniversitar, următoareleatribuții:
a) elaborează, aplică, monitorizează și evaluează politicile
educaționale naționale;
b) monitorizează activitatea de evaluare externă;c) coordonează și controlează sistemul național de
învățământ;
d) avizează structura rețelei învățământului preuniversitar și
înaintează Guvernului, spre aprobare, cifrele de școlarizare, pebaza propunerilor unităților de învățământ, a autoritățiloradministrației publice locale, a operatorilor economici, având învedere recomandările studiilor de prognoză, centralizate,avizate și transmise de către inspectoratele școlare județene,respectiv al municipiului București;
e) coordonează elaborarea și aprobă Curriculumul național și
sistemul național de evaluare, asigură și supravegheazărespectarea acestora;
f) evaluează, aprobă și achiziționează manualele școlare și
asigură finanțarea conform legii;
g) aprobă, conform legii, regulamentele de organizare și de
funcționare a unităților subordonate și a unităților conexe;
h) elaborează studii de diagnoză și de prognoză în domeniul
învățământului;
i) asigură omologarea mijloacelor de învățământ;j) asigură cadrul organizatoric pentru selecționarea și
pregătirea adecvată a elevilor cu aptitudini deosebite;
k) asigură școlarizarea specializată și asistența
psihopedagogică adecvată a copiilor și tinerilor cu dizabilități saucu cerințe educaționale speciale;MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI,
PARTEA I , Nr. 18/10.I.2011 15

l) analizează modul în care se asigură protecția socială în
învățământ și propune Guvernului și autorităților administrațieipublice locale abilitate măsuri corespunzătoare;
m) coordonează, monitorizează și controlează
perfecționarea și formarea inițială și continuă a personaluluididactic pentru politicile de interes național;
n) elaborează politicile naționale în domeniul resurselor
umane;
o) răspunde de evaluarea sistemului național de învățământ
pe baza standardelor naționale;
p) elaborează, împreună cu alte ministere interesate,
strategia colaborării cu alte state și cu organismeleinternaționale specializate în domeniul învățământului, formăriiprofesionale și al cercetării științifice;
q) stabilește modalitățile de recunoaștere și de echivalare a
studiilor, a diplomelor, a certificatelor și a titlurilor științificeeliberate în străinătate, pe baza unor norme interne, încaseazătaxe, în lei și în valută, pentru acoperirea cheltuielilor ocazionatede vizarea și de recunoașterea actelor de studii, conform legii;
r) stabilește structura anului școlar;s) elaborează metodologii și regulamente pentru asigurarea
cadrului unitar al implementării politicilor educaționale naționale;
t) construiește și asigură funcționarea optimă a Platformei
școlare de e-learning, precum și a Bibliotecii Școlare Virtuale;
u) elaborează norme specifice pentru construcțiile școlare și
pentru dotarea acestora;
v) dă publicității și prezintă anual Parlamentului raportul
privind starea învățământului preuniversitar în România;
w) coordonează colectarea și asigură analiza și interpretarea
datelor statistice pentru sistemul național de indicatori privindeducația.
(3) În realizarea atribuțiilor sale, Ministerul Educației,
Cercetării, Tineretului și Sportului înființează, organizează șifinanțează comisii și consilii naționale. Organizarea șifuncționarea acestora sunt stabilite prin ordin al ministruluieducației, cercetării, tineretului și sportului. De asemenea,Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului propuneGuvernului înființarea de agenții.
Art. 95. — (1) Inspectoratele școlare județene și Inspectoratul
Școlar al Municipiului București sunt servicii publicedeconcentrate ale Ministerului Educației, Cercetării, Tineretuluiși Sportului, cu personalitate juridică, având în principalurmătoarele atribuții:
a) aplică politicile și strategiile Ministerului Educației,
Cercetării, Tineretului și Sportului la nivel județean, respectiv almunicipiului București;
b) controlează aplicarea legislației și monitorizează calitatea
activităților de predare-învățare și respectarea standardelornaționale/indicatorilor de performanță, prin inspecția școlară;
c) controlează, monitorizează și evaluează calitatea
managementului unităților și instituțiilor de învățământ;
d) asigură, împreună cu autoritățile administrației publice
locale, școlarizarea elevilor și monitorizează participarea lacursuri a acestora pe durata învățământului obligatoriu;
e) coordonează admiterea în licee, evaluările naționale și
concursurile școlare la nivelul unităților de învățământ din județși, respectiv, din municipiul București;
f) monitorizează implementarea programelor naționale
inițiate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportuluipe aria județului, respectiv a municipiului București, precum și aproiectelor derulate de unitățile școlare și cele conexe în cadrulprogramelor Uniunii Europene în domeniul educației șitineretului;
g) mediază conflictele și litigiile survenite între autoritatea
administrației publice locale și unitățile de învățământ;
h) coordonează și controlează activitățile unităților conexe
ale Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului dinaria județului/municipiului București;
i) prezintă un raport anual privind starea învățământului pe
teritoriul județului, respectiv al municipiului București. Acestraport se face public;j) aprobă, la propunerea consiliului local sau a consiliilor
județene, înființarea unităților pentru educație timpurie,învățământ primar și gimnazial;
k) aplică politicile educaționale naționale la nivel județean,
respectiv al municipiului București;
l) acordă consiliere și asistență unităților și instituțiilor de
învățământ în gestionarea resurselor umane și a posturilordidactice la nivelul județului, respectiv al municipiului București;
m) monitorizează activitățile de constituire, de vacantare și
de ocupare a posturilor didactice din unitățile de învățământ;
n) gestionează baza de date privind cadrele didactice
calificate angajate în unitățile de învățământ, precum și întreagabază de date a educației;
o) înaintează spre avizare Ministerului Educației, Cercetării,
Tineretului și Sportului rețeaua școlară din raza lor teritorialăpropusă de autoritățile administrației publice locale, înconformitate cu politica educațională, a documentelor strategiceprivind dezvoltarea economică și socială la nivel regional,județean și local, după consultarea unităților de învățământ, aoperatorilor economici și a partenerilor sociali interesați;
p) realizează auditarea periodică a resursei umane din
învățământul preuniversitar;
q) asigură colectarea datelor statistice pentru sistemul
național de indicatori privind educația.
(2) Structura inspectoratelor școlare județene, respectiv a
Inspectoratului Școlar al Municipiului București se stabilește prinordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului.
(3) Inspectoratul școlar are un consiliu de administrație și un
consiliu consultativ. Funcționarea acestora se realizează în bazaunui regulament propriu, elaborat și aprobat de consiliul deadministrație, conform regulamentului-cadru aprobat prin ordinal ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului.
(4) În structura inspectoratelor școlare din județele cu
învățământ și în limbile minorităților naționale sunt cuprinși șiinspectori școlari pentru acest tip de învățământ. Aceștiinspectori școlari sunt numiți respectând procedurile prezenteilegi, cu consultarea grupului parlamentar al minoritățilornaționale.
(5) În structura inspectoratelor școlare sunt cuprinși și
inspectori școlari pentru problemele copiilor și tinerilor provenițidin medii socioeconomice dezavantajate.
SECȚIUNEA a 2-a
Conducerea unităților de învățământ
Art. 96. — (1) Unitățile de învățământ preuniversitar cu
personalitate juridică sunt conduse de consiliile de administrație,de directori și de directori adjuncți, după caz. În exercitareaatribuțiilor ce le revin, consiliile de administrație și directoriiconlucrează cu consiliul profesoral, cu comitetul de părinți și cuautoritățile administrației publice locale.
(2) În unitățile de învățământ de stat consiliul de administrație
este organ de conducere și este constituit din 7, 9 sau13 membri, astfel:
a) în cazul unităților de învățământ de nivel gimnazial cu un
singur rând de clase, consiliul de administrație este format din7 membri, cu următoarea componență: 3 cadre didactice,inclusiv directorul; 2 reprezentanți ai părinților; un reprezentantal primarului; un reprezentant al consiliului local. Prevederileprezentului articol se aplică în mod corespunzător și pentruînvățământul preșcolar și primar;
b) în cazul în care consiliul de administrație este format din
9 membri, dintre aceștia 4 sunt cadre didactice, un reprezentantal primarului, 2 reprezentanți ai consiliului local și 2 reprezentanțiai părinților. Directorul și directorul adjunct sunt membri de dreptai consiliului de administrație din cota aferentă cadrelor didacticedin unitatea de învățământ respectivă;
c) în cazul în care consiliul de administrație este format din
13 membri, dintre aceștia 6 sunt cadre didactice, unreprezentant al primarului, 3 reprezentanți ai consiliului local și3 reprezentanți ai părinților. Directorul și directorul adjunct suntMONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI,
PARTEA I , Nr. 18/10.I.2011 16

membri de drept ai consiliului de administrație din cota aferentă
cadrelor didactice din unitatea de învățământ respectivă.
(3) Consiliul de administrație este organul de conducere al
unității de învățământ. La ședințele consiliului de administrațieparticipă, de regulă, și un reprezentant al elevilor, cu statut deobservator.
(4) După constituirea consiliului de administrație, membrii
acestuia aleg un președinte de ședință din rândul cadrelordidactice, prin hotărâre adoptată cu votul secret al majorității.Președintele de ședință este ales pentru o perioadă de cel multun an, conduce ședințele consiliului de administrație șisemnează hotărârile adoptate în această perioadă.
(5) În învățământul particular și confesional, în componența
consiliului de administrație sunt incluși reprezentanți aifondatorilor. Conducerea consiliului de administrație esteasigurată de persoana desemnată de fondatori. În unitățilepentru învățământul general obligatoriu, consiliul deadministrație cuprinde și un reprezentant al consiliului local.
(6) Consiliul de administrație se întrunește lunar sau ori de
câte ori este necesar, la solicitarea directorului sau a două treimidintre membri. Metodologia-cadru de organizare și defuncționare a consiliului de administrație este stabilită prin ordinal ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului.
(7) Consiliul de administrație are următoarele atribuții
principale:
a) adoptă proiectul de buget și avizează execuția bugetară la
nivelul unității de învățământ;
b) aprobă planul de dezvoltare instituțională elaborat de
directorul unității de învățământ;
c) aprobă curriculumul la decizia școlii, la propunerea
consiliului profesoral;
d) stabilește poziția școlii în relațiile cu terți;e) organizează concursul de ocupare a funcțiilor de director
și de director adjunct;
f) aprobă planul de încadrare cu personal didactic și didactic
auxiliar, precum și schema de personal nedidactic;
g) aprobă programe de dezvoltare profesională a cadrelor
didactice, la propunerea consiliului profesoral;
h) sancționează abaterile disciplinare, etice sau profesionale
ale cadrelor didactice, conform legii;
i) aprobă comisiile de concurs și validează rezultatul
concursurilor;
j) aprobă orarul unității de învățământ;k) își asumă răspunderea publică pentru performanțele
unității de învățământ, alături de director;
l) îndeplinește orice alte atribuții stabilite prin ordine și
metodologii ale ministrului educației, cercetării, tineretului șisportului, respectiv ale Ministerului Educației, Cercetării,Tineretului și Sportului.
(8) Hotărârile consiliului de administrație se adoptă cu
majoritatea voturilor celor prezenți, mai puțin cele prevăzute laart. 93. Hotărârile consiliului de administrație care vizeazăpersonalul din unitate, cum ar fi procedurile pentru ocupareaposturilor, a funcțiilor de conducere, acordarea gradației demerit, restrângerea de activitate, acordarea calificativelor,aplicarea de sancțiuni și altele asemenea, se iau prin vot secret.Membrii consiliului de administrație care se află în conflict deinterese nu participă la vot.
(9) Deciziile privind bugetul și patrimoniul unității de
învățământ se iau cu majoritatea din totalul membrilor consiliuluide administrație.
Art. 97. — (1) Directorul exercită conducerea executivă a
unității de învățământ. În cazul unităților de învățământ cupredare integrală în limbile minorităților naționale, directorul areobligația cunoașterii limbii respective. În cazul unităților deînvățământ cu secții de predare în limbile minorităților naționale,unul dintre directori are obligația cunoașterii limbii respective. Înaceste cazuri, numirea directorului se face cu consultareaorganizației care reprezintă minoritatea respectivă înParlamentul României sau, dacă minoritatea nu arereprezentare parlamentară, cu consultarea Grupului
parlamentar al minorităților naționale.
(2) Directorul unității de învățământ de stat are următoarele
atribuții:
a) este reprezentantul legal al unității de învățământ și
realizează conducerea executivă a acesteia;
b) este ordonatorul de credite al unității de învățământ;c) își asumă, alături de consiliul de administrație,
răspunderea publică pentru performanțele unității de învățământpe care o conduce;
d) propune spre aprobare consiliului de administrație
regulamentul de organizare și funcționare al unității deînvățământ;
e) propune spre aprobare consiliului de administrație
proiectul de buget și raportul de execuție bugetară;
f) răspunde de selecția, angajarea, evaluarea periodică,
formarea, motivarea și încetarea raporturilor de muncă alepersonalului din unitatea de învățământ;
g) îndeplinește alte atribuții stabilite de către consiliul de
administrație, conform legii;
h) prezintă anual un raport asupra calității educației în
unitatea sau în instituția pe care o conduce. Raportul esteprezentat în fața comitetului de părinți și este adus la cunoștințaautorităților administrației publice locale și a inspectoratuluișcolar județean/al municipiului București;
i) coordonează colectarea și transmite inspectoratului școlar
datele statistice pentru sistemul național de indicatori privindeducația.
(3) Structurile și funcțiile de conducere ale unităților de
învățământ particular și confesional, atribuțiile, modul deconstituire, precum și durata mandatelor sunt stabilite prinregulamentele de organizare și funcționare a acestora, înconcordanță cu prevederile legale.
(4) Directorul unității de învățământ particular și confesional
exercită conducerea executivă, în strictă conformitate curesponsabilitățile și atribuțiile conferite de lege, cu hotărârileconsiliului de administrație al unității de învățământ și curespectarea prevederilor regulamentului de organizare șifuncționare a acesteia.
Art. 98. — (1) Consiliul profesoral al unității de învățământ
este format din totalitatea cadrelor didactice din unitatea școlarăcu personalitate juridică, este prezidat de către director și seîntrunește lunar sau ori de câte ori este nevoie, la propunereadirectorului sau la solicitarea a minimum o treime dintre membriipersonalului didactic.
(2) Atribuțiile consiliului profesoral sunt următoarele:a) gestionează și asigură calitatea actului didactic;b) stabilește Codul de etică profesională și monitorizează
aplicarea acestuia;
c) validează fișele de autoevaluare ale personalului angajat
al unității de învățământ, în baza cărora se stabilește calificativulanual;
d) propune consiliului de administrație măsuri de optimizare
a procesului didactic;
e) propune consiliului de administrație curriculumul la
dispoziția școlii;
f) propune consiliului de administrație premierea și acordarea
titlului de „profesorul anului” personalului cu rezultate deosebitela catedră;
g) aprobă sancționarea abaterilor disciplinare ale elevilor;h) propune consiliului de administrație inițierea procedurii
legale în cazul cadrelor didactice cu performanțe slabe saupentru încălcări ale eticii profesionale;
i) propune consiliului de administrație programele de formare
și dezvoltare profesională continuă a cadrelor didactice;
j) alege cadrele didactice membre ale consiliului de
administrație;
k) îndeplinește alte atribuții stabilite de consiliul de
administrație.MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI,
PARTEA I , Nr. 18/10.I.2011 17

SECȚIUNEA a 3-a
Unitățile conexe ale învățământului preuniversitar
Art. 99. — (1) Unitățile conexe ale Ministerului Educației,
Cercetării, Tineretului și Sportului sunt: Institutul de Științe aleEducației, casele corpului didactic, centrele atestate de formarecontinuă în limbile minorităților naționale, Centrul Național deInstruire Diferențiată, Unitatea pentru Finanțarea ÎnvățământuluiPreuniversitar, palatele și cluburile copiilor.
(2) Unitățile conexe ale învățământului preuniversitar sunt:
centrul județean de resurse și asistență educațională/CentrulMunicipiului București de Resurse și Asistență Educațională.
(3) În fiecare județ și în municipiul București funcționează
casa corpului didactic, denumită în continuare CCD, cu
personalitate juridică, coordonată metodologic de inspectoratulșcolar. Structura și atribuțiile CCD se stabilesc prin ordin alministrului educației, cercetării, tineretului și sportului.
(4) Centrele județene de resurse și asistență
educațională/Centrul Municipiului București de Resurse șiAsistență Educațională sunt unități specializate aleînvățământului preuniversitar, cu personalitate juridică,coordonate metodologic de inspectoratul școlar.
(5) Finanțarea centrului județean de resurse și asistență
educațională/Centrului Municipiului București de Resurse șiAsistență Educațională se asigură de la bugetul consiliuluijudețean.
(6) Centrul județean de resurse și asistență
educațională/Centrul Municipiului București de Resurse șiAsistență Educațională organizează, coordonează metodologic,monitorizează și evaluează, după caz, la nivel județean/almunicipiului București, următoarele activități și serviciieducaționale:
a) servicii de asistență psihopedagogică/psihologică,
furnizate prin centrele județene și prin cabinetele de asistențăpsihopedagogică/psihologică;
b) servicii de terapii logopedice, furnizate prin centrele și prin
cabinetele logopedice interșcolare;
c) servicii de evaluare, de orientare școlară și profesională;d) servicii de mediere școlară, furnizate de mediatorii școlari;e) servicii de consultanță pentru educație incluzivă, furnizate
de centrele școlare de educație incluzivă.
(7) Structura, organizarea și funcționarea centrului județean
de resurse și de asistență educațională se stabilesc prinregulament aprobat prin ordin al ministrului educației, cercetării,tineretului și sportului.
(8) Centrul Național de Instruire Diferențiată se organizează
și funcționează conform metodologiei elaborate de MinisterulEducației, Cercetării, Tineretului și Sportului în 12 luni de laintrarea în vigoare a prezentei legi.
(9) Unitatea pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar
se organizează în subordinea Ministerului Educației, Cercetării,Tineretului și Sportului. Atribuțiile, structura, organizarea șifuncționarea Unității pentru Finanțarea ÎnvățământuluiPreuniversitar se stabilesc prin ordin al ministrului educației,cercetării, tineretului și sportului.
Art. 100. — (1) Palatele și cluburile copiilor sunt unități de
învățământ pentru activități extrașcolare. Palatele copiilor au șirol metodologic.
(2) Palatul Național al Copiilor din București este subordonat
Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.
(3) Palatele și cluburile copiilor sunt în subordinea
inspectoratelor școlare.
(4) Organizarea și competențele palatelor și cluburilor copiilor
se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministruluieducației, cercetării, tineretului și sportului.CAPITOLUL VIII
Finanțarea și baza materială a învățământului
preuniversitar
SECȚIUNEA 1
Dispoziții generale
Art. 101. — (1) Finanțarea unităților de învățământ
preuniversitar cuprinde finanțarea de bază, finanțareacomplementară și finanțarea suplimentară.
(2) Statul asigură finanțarea de bază pentru toți preșcolarii și
pentru toți elevii din învățământul primar, gimnazial, profesionalși liceal de stat, particular sau confesional acreditat, precum șipentru elevii din învățământul postliceal special de stat.Finanțarea de bază se face în limitele costului standardper elev/preșcolar, conform metodologiei elaborate de MinisterulEducației, Cercetării, Tineretului și Sportului.
(3) În învățământul preuniversitar particular, taxele de
școlarizare se stabilesc de consiliul de administrație al fiecăreiinstituții sau unități de învățământ, în condițiile legii.
Art. 102. — (1) Finanțarea învățământului preuniversitar de
stat, particular și confesional se asigură din fonduri publice saudin alte surse, potrivit legii.
(2) Finanțarea învățământului preuniversitar particular și
confesional acreditat se face din taxe, din fonduri publice, încazul învățământului preșcolar, primar și gimnazial obligatoriu,precum și din alte surse, potrivit legii.
Art. 103. — (1) Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și
Sportului are drept de inițiativă în domeniile politicii financiare șiresurselor umane din domeniul educației și colaborează cu alteministere, cu autorități locale, structuri asociative reprezentativeale autorităților administrației publice locale, cu asociațiireprezentative ale părinților, asociații reprezentative profesionaleale cadrelor didactice, precum și cu sindicatele reprezentative.
(2) Consiliile locale și consiliul județean, respectiv consiliile
locale ale sectoarelor municipiului București pot contribui dinbugetele proprii la finanțarea de bază și complementară aunităților de învățământ preuniversitar de stat.
Art. 104. — (1) Finanțarea de bază asigură desfășurarea în
condiții normale a procesului de învățământ la nivelpreuniversitar, conform standardelor naționale.
(2) Finanțarea de bază se asigură din bugetul de stat, din
sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată și alte venituriale bugetului de stat, prin bugetele locale, pentru următoarelecategorii de cheltuieli:
a) cheltuielile cu salariile, sporurile, indemnizațiile și alte
drepturi salariale în bani, stabilite prin lege, precum șicontribuțiile aferente acestora;
b) cheltuielile cu formarea continuă și evaluarea personalului;c) cheltuielile cu evaluarea periodică internă a elevilor;d) cheltuielile materiale și pentru servicii;e) cheltuielile cu întreținerea curentă.(3) Finanțarea de bază a unei unități școlare rezultă prin
multiplicarea costului standard per elev/preșcolar cu coeficiențispecifici unității școlare și cu numărul de elevi și se aprobă anualprin hotărâre a Guvernului.
(4) Baza de calcul al fondurilor alocate unităților de
învățământ prin și din bugetele locale, pentru finanțarea debază, o constituie costul standard per elev/preșcolar. Costulstandard per elev/preșcolar se determină pentru fiecare nivel deînvățământ, filieră, profil, specializare/domeniu. Determinareacostului standard per elev/preșcolar se face de către ConsiliulNațional pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar, încondițiile prezentei legi și conform normelor metodologiceelaborate de către Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului șiSportului și aprobate prin hotărâre a Guvernului. ConsiliulNațional pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitarcuprinde reprezentanții Ministerului Educației, Cercetării,Tineretului și Sportului, ai partenerilor sociali și ai structurilorasociative ale autorităților administrației publice locale. Alocareafondurilor pentru finanțarea de bază a unității de învățământ seface pe baza unei formule de finanțare aprobate prin ordin alMONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI,
PARTEA I , Nr. 18/10.I.2011 18

ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului care ia în
considerare costul standard per elev/preșcolar, numărul deelevi/preșcolari din unitatea de învățământ, precum și factorii decorecție dependenți de densitatea de elevi în zonă, severitateadezavantajelor, de limba de predare și alți factori.
(5) Finanțarea de bază aprobată anual prin legea bugetului
de stat se repartizează pe comune, orașe, municipii și sectoareale municipiului București de către direcțiile generale alefinanțelor publice județene, respectiv a municipiului București,cu asistența tehnică de specialitate a inspectoratelor școlarejudețene, respectiv a Inspectoratului Școlar al MunicipiuluiBucurești.
(6) Sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat,
alocate pentru unitățile de învățământ preuniversitar de stat cafinanțare de bază, nu pot fi executate silit pentru recuperareacreanțelor stabilite prin titluri executorii în sarcina autoritățiloradministrației publice locale.
Art. 105. — (1) Finanțarea complementară asigură cheltuieli
de capital, cheltuieli sociale și alte cheltuieli asociate procesuluide învățământ preuniversitar de stat.
(2) Finanțarea complementară se asigură din bugetele locale
ale unităților administrativ-teritoriale de care aparțin unitățile deînvățământ preuniversitar, din sume defalcate din taxa pevaloarea adăugată, pentru următoarele categorii de cheltuieli:
a) investiții, reparații capitale, consolidări;b) subvenții pentru internate și cantine;c) cheltuieli pentru evaluarea periodică națională a elevilor;d) cheltuieli cu bursele elevilor;e) cheltuieli pentru transportul elevilor, conform prevederilor
art. 84 alin. (1);
f) cheltuieli pentru naveta cadrelor didactice, conform legii;g) cheltuieli pentru examinarea medicală obligatorie
periodică a salariaților din învățământul preuniversitar, cuexcepția celor care, potrivit legii, se efectuează gratuit;
h) cheltuieli pentru concursuri școlare și activități educative
extrașcolare organizate în cadrul sistemului de învățământ;
i) cheltuieli pentru asigurarea securității și sănătății în muncă,
pentru personalul angajat, preșcolari și elevi;
j) gestionarea situațiilor de urgență;k) cheltuieli pentru participarea în proiecte europene de
cooperare în domeniul educației și formării profesionale.
(3) Finanțarea complementară aprobată anual prin legea
bugetului de stat se repartizează pe comune, orașe, municipiiși sectoare ale municipiului București de către direcțiile generaleale finanțelor publice județene, respectiv a municipiului Bucureștiși cu asistența tehnică a inspectoratelor școlare județene,respectiv al municipiului București.
Art. 106. — Finanțarea de bază și finanțarea complementară
se realizează pe baza contractului de management încheiatîntre directorul unității de învățământ preuniversitar și primarullocalității/primarul de sector în a cărei rază teritorială se aflăunitatea de învățământ, respectiv cu președintele consiliuluijudețean/primarul de sector, în cazul școlilor speciale.
Art. 107. — (1) Finanțarea suplimentară se acordă ca sumă
globală fixă din bugetul Ministerului Educației, Cercetării,Tineretului și Sportului pentru premierea unităților de învățământpreuniversitar de stat cu rezultate deosebite în domeniulincluziunii sau în domeniul performanțelor școlare.
(2) Consiliile locale, respectiv consiliile locale ale sectoarelor
municipiului București și consiliile județene, respectiv ConsiliulGeneral al Municipiului București, contribuie la finanțareasuplimentară, acordând granturi unităților de învățământ, înbaza unei metodologii proprii.
(3) Finanțarea suplimentară se realizează pe bază de
contract încheiat între unitatea școlară și finanțator.
Art. 108. — (1) Unitățile de învățământ preuniversitar de stat
pot obține venituri proprii din activități specifice, conform legii,din donații, sponsorizări sau din alte surse legal constituite.(2) Veniturile proprii nu diminuează finanțarea de bază,
complementară sau suplimentară și sunt utilizate conformdeciziilor consiliului de administrație. La sfârșitul anului bugetar,sumele necheltuite rămân în contul unității de învățământ carele-a realizat și se reportează pentru bugetul anual următor.
(3) Directorul și consiliul de administrație al unității de
învățământ cu personalitate juridică răspund de încadrarea înbugetul aprobat, în condițiile legii.
Art. 109. — (1) Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și
Sportului finanțează anual, în cadrul programelor naționaleaprobate prin hotărâre a Guvernului, următoarele competiții:
a) competiții între școli care se bazează pe evaluarea
instituțională a fiecărei unități de învățământ după două axemajore: incluziune și performanță. În urma evaluărilor dupăfiecare dintre cele două axe, se va realiza o clasificare a școlilorpe 5 niveluri: „Excelent”, „Foarte bun”,, Bun”, „Satisfăcător” și„Nesatisfăcător”. Sunt premiate atât școlile cu excelență înincluziune, cât și cele cu excelență în performanță, de stat,particulare sau confesionale. Școlile care obțin calificativul„Satisfăcător” sau „Nesatisfăcător” se supun monitorizării învederea creșterii performanțelor;
b) în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educației,
Cercetării, Tineretului și Sportului, școlile vor desemna„Profesorul anului”, ca semn al excelenței în predare. La niveljudețean și național va fi desemnat „Profesorul anului” pentrufiecare disciplină din planul de învățământ. Excelența în predareva fi recompensată financiar, prin programul național destimulare a excelenței didactice;
c) performanța elevilor la olimpiadele pe discipline, la
olimpiadele de creație tehnico-științifică și artistică și laolimpiadele sportive se recompensează financiar prin ordin alministrului educației, cercetării, tineretului și sportului.
(2) În lansarea competițiilor, Ministerul Educației, Cercetării,
Tineretului și Sportului se consultă cu asociațiile reprezentativeale părinților, asociațiile reprezentative profesionale ale cadrelordidactice, Consiliul Național al Elevilor și cu sindicatelereprezentative.
Art. 110. — (1) Bugetul de venituri și cheltuieli se întocmește
anual, de către fiecare unitate de învățământ preuniversitar,conform normelor metodologice de finanțare a învățământuluipreuniversitar elaborate de Ministerul Educației, Cercetării,Tineretului și Sportului, se aprobă și se execută conform legii.
(2) Excedentele anuale rezultate din execuția bugetului de
venituri și cheltuieli ale activităților finanțate integral din venituriproprii se reportează în anul următor și se folosesc cu aceeașidestinație sau, cu aprobarea consiliului de administrație, seutilizează pentru finanțarea altor cheltuieli ale unității deînvățământ.
(3) Finanțarea unităților de învățământ special, a claselor de
învățământ special, a elevilor din învățământul special, a liceelorspeciale și a CJRAE/CMBRAE se asigură din sumele defalcatedin unele venituri ale bugetului de stat prin bugetele locale aleconsiliilor județene și ale sectoarelor municipiului București,indiferent de locul de domiciliu al copiilor, prin contractmanagerial.
Art. 111. — (1) De la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului
Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, se asigurăurmătoarele cheltuieli aferente unităților de învățământpreuniversitar, inclusiv pentru învățământul special:
a) finanțarea programelor naționale ale Ministerului
Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, aprobate prinhotărâre a Guvernului;
b) componența locală aferentă proiectelor aflate în derulare,
cofinanțate de Guvernul României și de organismele financiareinternaționale, precum și rambursările de credite externeaferente proiectelor respective;
c) bursele, aprobate prin hotărâre a Guvernului, pentru elevii
din Republica Moldova, etnicii români din afara granițelor țării,precum și bursele pentru elevii străini;MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI,
PARTEA I , Nr. 18/10.I.2011 19

d) organizarea evaluărilor, a simulărilor și a examenelor
naționale;
e) perfecționarea pregătirii profesionale a cadrelor didactice
și didactice auxiliare, pentru implementarea politicilor șistrategiilor Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului șiSportului;
f) finanțarea, prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul
Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, a unor programeanuale sau multianuale de investiții, de modernizare și dedezvoltare a bazei materiale a instituțiilor de învățământpreuniversitar de stat, inclusiv consolidări și reabilitări de școli șidotări;
g) finanțarea unor programe naționale de protecție socială,
stabilite prin reglementări specifice;
h) finanțarea privind organizarea de concursuri pentru elevi,
pe obiecte de învățământ și pe meserii, tehnico-aplicative,științifice, de creație, concursuri și festivaluri cultural-artistice,campionate și concursuri sportive școlare, cu participarenațională și internațională, precum și olimpiade internaționalepe obiecte de învățământ.
(2) Finanțarea cheltuielilor privind inspectoratele școlare,
casele corpului didactic, palatele și cluburile copiilor și elevilor,cluburile sportive școlare, se asigură din bugetul de stat, prinbugetul Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.
(3) Cluburile sportive școlare, precum și palatele și cluburile
copiilor pot să fie finanțate și de autoritățile administrației publicelocale.
(4) Consiliul județean/consiliile locale ale sectoarelor și
Consiliul General al Municipiului București alocă, prin hotărâriproprii, fonduri din cote defalcate din impozitul pe venit ladispoziția acestora, în vederea finanțării unităților de învățământpreuniversitar de stat, prin finanțarea complementară.
(5) Consiliul județean/Consiliul General al Municipiului
București asigură fonduri pentru organizarea și desfășurareaolimpiadelor și a concursurilor școlare județene/ale municipiuluiBucurești.
(6) Cheltuielile aferente facilităților acordate elevilor privind
transportul pe calea ferată și cu metroul se finanțează prinbugetul Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportuluiși din alte surse, potrivit legii.
SECȚIUNEA a 2-a
Baza materială a învățământului preuniversitar de stat
Art. 112. — (1) Unitățile de învățământ de stat pot deține în
administrare bunuri proprietate publică, cele de învățământparticular au drept fundament proprietatea privată, iar cele deînvățământ confesional aparțin, în funcție de entitatea care le-aînființat, uneia dintre cele două forme de proprietate.
(2) Terenurile și clădirile unităților de educație timpurie, de
învățământ preșcolar, școlilor primare, gimnaziale și liceale,inclusiv ale celorlalte niveluri de învățământ din cadrul acestora,înființate de stat, fac parte din domeniul public local și suntadministrate de către consiliile locale. Celelalte componente alebazei materiale sunt de drept proprietatea acestora și suntadministrate de către consiliile de administrație, conformlegislației în vigoare.
(3) Terenurile și clădirile în care își desfășoară activitatea
unitățile de învățământ special de stat și centrele județene deresurse și asistență educațională fac parte din domeniul publicjudețean, respectiv al municipiului București, și sunt înadministrarea consiliului județean, respectiv a consiliilor localeale sectoarelor municipiului București, în a căror rază teritorialăîși desfășoară activitatea, prin consiliile de administrație aleunităților de învățământ respective. Celelalte componente alebazei materiale a unităților de învățământ special de stat, alecluburilor sportive școlare, ale palatelor și cluburilor copiilor șielevilor, precum și ale centrelor județene de resurse și asistențăeducațională sunt de drept proprietatea acestora și suntadministrate de către consiliile de administrație ale acestora.
(4) Terenurile și clădirile în care își desfășoară activitatea
inspectoratele școlare județene, casele corpului didactic, centrulnațional de excelență, centrele recreative și de divertisment,
Palatul Național al Copiilor, palatele și cluburile elevilor, cluburilesportive școlare, precum și alte unități din subordineaMinisterului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, alecăror cheltuieli curente și de capital se finanțează de la bugetulde stat, fac parte din domeniul public al statului și suntadministrate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului șiSportului, prin inspectoratele școlare județene și prin consiliilede administrație ale acestor unități. Celelalte componente alebazei materiale sunt de drept proprietatea unităților și instituțiilorrespective și sunt administrate de acestea.
(5) Nu fac parte din domeniul public local, județean, respectiv
al statului terenurile și clădirile prevăzute la alin. (2)—(4),deținute în baza unor contracte de închiriere, concesionare saucomodat, proprietarii acestora fiind alte persoane fizice saujuridice.
(6) Schimbarea destinației bazei materiale a instituțiilor și
unităților de învățământ preuniversitar de stat se poate face decătre autoritățile administrației publice locale, numai cu avizulconform al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului.În caz contrar, actele de schimbare a destinației bazei materialesunt nule de drept, iar fapta constituie infracțiune și sepedepsește conform legii penale.
Art. 113. — Înscrierea dreptului de proprietate asupra
bunurilor imobile aparținând Ministerului Educației, Cercetării,Tineretului și Sportului sau instituțiilor și unităților de învățământși cercetare științifică din sistemul învățământului de stat,precum și asupra bunurilor aparținând consiliilor locale, județeneși, respectiv, Consiliului General al Municipiului București, încare își desfășoară activitatea unitățile de învățământpreuniversitar de stat, se face, după caz, în registrul deinscripțiuni și transcripțiuni, în cărțile funciare sau în cărțile depublicitate funciară, cu scutire de plata taxelor prevăzute delege.
TITLUL III
Învățământul superior
CAPITOLUL I
Dispoziții generale
Art. 114. — (1) Prezentul titlu reglementează structura,
funcțiile, organizarea și funcționarea învățământului superior dinRomânia.
(2) Învățământul superior este organizat în universități,
academii de studii, institute, școli de studii superioare și alteleasemenea, numite în continuare instituții de învățământ superior
sau universități.
(3) Instituțiile de învățământ superior pot fi de stat, particulare
sau confesionale. Aceste instituții au personalitate juridică, aucaracter nonprofit, sunt de interes public și sunt apolitice.
Art. 115. — (1) Învățământul superior se poate organiza doar
în instituții de învățământ superior care au obținut autorizareade funcționare provizorie sau acreditarea, potrivit legii.
(2) Actele de finalizare a studiilor emise în România sunt
recunoscute de către stat numai în cazul în care sunt eliberateîn conformitate cu prevederile legale în vigoare, de către instituțiide învățământ superior acreditate.
Art. 116. — (1) Sistemul național de învățământ superior
include toate instituțiile de învățământ superior acreditate.O instituție de învățământ superior autorizată să funcționezeprovizoriu, conform procedurilor legale în vigoare, devine partea sistemului național de învățământ superior numai dupăacreditare.
(2) Instituțiile de învățământ superior din străinătate,
recunoscute legal, ca atare, în statul de origine, pot organizafiliale pe teritoriul României, singure sau în parteneriat cuinstituții de învățământ superior acreditate din România, numaicu respectarea legislației în vigoare cu privire la autorizarea,acreditarea și asigurarea calității programelor de studii.MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI,
PARTEA I , Nr. 18/10.I.2011 20

(3) Instituțiile de învățământ superior românești pot organiza,
în România sau în alte state, programe de studii comune cuinstituții de învățământ superior din străinătate, recunoscute caatare de statul de origine. În cazul în care aceste programe seorganizează în străinătate, trebuie să respecte reglementărilelegale în vigoare atât în România, cât și în statele respective.
Art. 117. — Misiunea învățământului superior este de a
genera și de a transfera cunoaștere către societate prin:
a) formare inițială și continuă la nivel universitar, în scopul
dezvoltării personale, al inserției profesionale a individului și asatisfacerii nevoii de competență a mediului socioeconomic;
b) cercetare științifică, dezvoltare, inovare și transfer
tehnologic, prin creație individuală și colectivă, în domeniulștiințelor, al științelor inginerești, al artelor, al literelor, prinasigurarea performanțelor și dezvoltării fizice și sportive, precumși valorificarea și diseminarea rezultatelor acestora.
Art. 118. — (1) Sistemul național de învățământ superior se
bazează pe următoarele principii:
a) principiul autonomiei universitare;b) principiul libertății academice;c) principiul răspunderii publice;d) principiul asigurării calității;e) principiul echității;f) principiul eficienței manageriale și financiare;g) principiul transparenței;h) principiul respectării drepturilor și libertăților studenților și
ale personalului academic;
i) principiul independenței de ideologii, religii și doctrine
politice;
j) principiul libertății de mobilitate națională și internațională
a studenților, a cadrelor didactice și a cercetătorilor;
k) principiul consultării partenerilor sociali în luarea deciziilor;l) principiul centrării educației pe student.(2) În învățământul superior nu sunt admise discriminări pe
criterii de vârstă, etnie, sex, origine socială, orientare politicăsau religioasă, orientare sexuală sau alte tipuri de discriminare,cu excepția măsurilor afirmative prevăzute de lege.
(3) Studenții cu dizabilități fizice au dreptul să aibă căi de
acces adaptate acestora în totalitatea spațiilor universitare,precum și condiții pentru desfășurarea normală a activitățiloracademice, sociale și culturale în cadrul instituțiilor deînvățământ superior.
(4) În învățământul superior există și pot fi organizate facultăți
de teologie, în conformitate cu prevederile art. 15, și institute decercetare teologică în consens cu perspectivele ecumenice șiirenice internaționale și în conformitate cu prevederile legale.
Art. 119. — (1) În instituțiile de învățământ superior de stat,
învățământul este gratuit pentru cifra de școlarizare aprobatăanual de Guvern și cu taxă. Cuantumul taxei este stabilit decătre senatul universitar, conform legii.
(2) În instituțiile de învățământ superior particular,
învățământul este cu taxă. Cuantumul taxei este stabilit de cătreconsiliul de administrație, conform legii.
(3) Instituțiile de învățământ superior au autonomie în
stabilirea cuantumului taxelor și au obligația să le comunicetuturor celor interesați, inclusiv pe site-ul universității.
Art. 120. — (1) Calificările dobândite de absolvenții
programelor de studii din învățământul superior sunt atestateprin diplome, prin certificate și prin alte acte de studii eliberatenumai de către instituțiile de învățământ superior acreditate.
(2) Diplomele corespunzătoare programelor de studii
universitare sunt înscrisuri oficiale și nu pot fi emise decât deinstituțiile acreditate, pentru programele și formele de studiiacreditate sau autorizate provizoriu. În acest din urmă caz, încadrul instituției care emite diploma trebuie să existe o altăspecializare acreditată într-un domeniu înrudit cu specializareaautorizată. Nerespectarea acestor prevederi se pedepseșteconform legii penale.
Art. 121. — Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și
Sportului este autoritate publică și este abilitat să urmărească,să controleze aplicarea și respectarea reglementărilor legale îndomeniul învățământului superior și să aplice, dacă este cazul,sancțiuni. De asemenea, Ministerul Educației, Cercetării,
Tineretului și Sportului controlează modul în care universitățileîși exercită autonomia universitară, își asumă misiunea generalăși pe cea proprie și își exercită răspunderea publică.
Art. 122. — (1) Instituțiile de învățământ superior au
patrimoniu propriu, pe care îl gestionează conform legii.
(2) Instituțiile de învățământ superior de stat și particulare se
înființează prin lege, cu respectarea dispozițiilor legale privindacreditarea, stabilite conform Ordonanței de urgență aGuvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calității educației,aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificărileulterioare.
(3) Inițiativa înființării instituției de învățământ superior de stat
aparține Guvernului. Inițiativa înființării instituției de învățământsuperior particular și confesional aparține unei fundații, uneiasociații sau unui cult religios ori altui furnizor de educație,recunoscut ca atare potrivit prevederilor prezentei legi, denumitfondator.
Art. 123. — (1) Autonomia universitară este garantată prin
Constituție. Libertatea academică este garantată prin lege.Instituțiile de învățământ superior se organizează șifuncționează independent de orice ingerințe ideologice, politicesau religioase.
(2) Autonomia universitară dă dreptul comunității universitare
să își stabilească misiunea proprie, strategia instituțională,structura, activitățile, organizarea și funcționarea proprie,gestionarea resurselor materiale și umane, cu respectareastrictă a legislației în vigoare.
(3) Aspectele fundamentale ale autonomiei universitare se
exprimă în Carta universitară, aprobată de senatul universitar, înconcordanță strictă cu legislația în vigoare.
(4) Autonomia universitară se exercită numai cu condiția
asumării răspunderii publice.
(5) În instituțiile de învățământ superior este asigurată
libertatea cercetării în ceea ce privește stabilirea temelor,alegerea metodelor, procedeelor și valorificarea rezultatelor,conform legii.
(6) În instituțiile de învățământ superior este interzisă
periclitarea sub orice formă a dreptului la exprimarea liberă aopiniilor științifice și artistice.
(7) Studenților le este asigurat dreptul la liberă alegere a
cursurilor și specializărilor, în conformitate cu normele legale învigoare și cu planurile de învățământ.
(8) Structurile și funcțiile de conducere ale universităților
particulare și confesionale, atribuțiile, modul de constituire,precum și alte considerente legate de statutul acestora suntstabilite în conformitate cu prevederile prezentei legi, cu avizulconsultativ al fondatorilor și cu aprobarea senatului universitar.
Art. 124. — (1) Răspunderea publică obligă orice instituție
de învățământ superior, de stat sau particulară:
a) să respecte legislația în vigoare, carta proprie și politicile
naționale și europene în domeniul învățământului superior;
b) să aplice și să se supună reglementărilor în vigoare
referitoare la asigurarea și evaluarea calității în învățământulsuperior;
c) să respecte politicile de echitate și etică universitară,
cuprinse în Codul de etică și deontologie profesională aprobatde senatul universitar;
d) să asigure eficiența managerială și eficiența utilizării
resurselor, în cazul universităților de stat, și a cheltuirii fondurilordin surse publice, conform contractului instituțional;
e) să asigure transparența tuturor deciziilor și activităților
sale, conform legislației în vigoare;
f) să respecte libertatea academică a personalului didactic,
didactic auxiliar și de cercetare, precum și drepturile și libertățilestudenților.
(2) În cazul universităților confesionale, răspunderea publică
se extinde la respectarea statutului și a prevederilor dogmaticeși canonice specifice cultului respectiv.
Art. 125. — (1) În cazul în care se constată nerespectarea
obligațiilor prevăzute la art. 124, Ministerul Educației, Cercetării,Tineretului și Sportului sesizează senatul universitar în termenMONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI,
PARTEA I , Nr. 18/10.I.2011 21

de 30 de zile de la data constatării. Dacă în termen de 3 luni de
la data sesizării, universitatea continuă să nu respecte obligațiileprevăzute la art. 124, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretuluiși Sportului aplică, în termen de maximum 6 luni de la datasesizării inițiale a senatului universitar, una sau mai multe dintreurmătoarele măsuri:
a) revocarea din funcție a rectorului, în baza propunerii
Consiliului de etică și management universitar, cu consultareasenatului universitar. În termen de maximum 5 zile lucrătoare dela data revocării din funcție a rectorului, senatul universitar areobligația să desemneze un prorector care reprezintăuniversitatea și care devine ordonator de credite până laconfirmarea unui nou rector de către ministrul educației,cercetării, tineretului și sportului. În termen de 3 luni de larevocarea din funcție a rectorului, senatul universitar finalizeazăprocedurile de desemnare a unui nou rector, cu respectareaprevederilor legale în vigoare, și trimite spre confirmareministrului educației, cercetării, tineretului și sportului numelenoului rector;
b) reduce sau elimină temporar sau definitiv accesul la
finanțările din surse publice, la propunerea Consiliului de eticăși management universitar;
c) propune Guvernului inițierea unui proiect de lege de
reorganizare sau desființare a instituției de învățământ superiorîn cauză.
(2) Constatarea încălcării obligațiilor prevăzute la art. 124 se
face de către Consiliul de etică și management universitar,format din 11 membri, după cum urmează: 3 reprezentanținumiți de către Consiliul Național al Rectorilor, 3 reprezentanți aiMinisterului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, numițide ministrul educației, cercetării, tineretului și sportului, câte unreprezentant numit de către Agenția Română de Asigurare aCalității în Învățământul Superior, denumită în continuareARACIS, Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului
Superior, denumit în continuare CNFIS, Consiliul Național al
Cercetării Științifice, denumit în continuare CNCS, Consiliul
Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și CertificatelorUniversitare, denumit în continuare CNATDCU, și un
reprezentant al federațiilor naționale ale studenților.
(3) Orice persoană fizică sau juridică poate sesiza Consiliul
de etică și management universitar în legătură cu nerespectareaobligațiilor prevăzute la art. 124. În urma primirii unei astfel desesizări, Consiliul de etică și management universitar areobligația de a investiga aspectele sesizate și de a răspundesesizării în termenul de 3 luni. Răspunsurile la aceste sesizăriconstituie documente publice și se publică pe site-ul web alMinisterului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.
(4) Respectarea de către instituțiile de învățământ superior a
obligațiilor prevăzute la art. 124 și a altor obligații legale aferenterăspunderii publice, precum și respectarea de către Consiliul deetică și management universitar a obligațiilor prevăzute laalin. (3) constituie un interes legitim public pentru orice persoanăfizică sau juridică română. Nerespectarea acestor obligații poatefi atacată în contencios administrativ de către orice persoanăfizică sau juridică română, potrivit legii.
Art. 126. — (1) Spațiul universitar este constituit din
totalitatea edificiilor, terenurilor, stațiunilor didacticeexperimentale, institutelor de cercetare, fermelor, grădinilorbotanice, caselor universitare, campusurilor universitare,spitalelor și clinicilor universitare, precum și dotările aferente,folosite de instituția de învățământ superior, indiferent de titluljuridic sub care aceasta este îndreptățită să le utilizeze.
(2) Fac excepție de la prevederile alin. (1) spațiile și dotările
aferente care aparțin Ministerului Sănătății, ministerelor șiinstituțiilor cu rețea sanitară proprie, în care se desfășoarăînvățământul medical superior, spațiile care aparțin cultelor încare se desfășoară învățământul confesional, precum și spațiilecare aparțin Ministerului Apărării Naționale, MinisteruluiAdministrației și Internelor și Serviciului Român de Informații, încare se desfășoară învățământ de specialitate.(3) Spațiul universitar este inviolabil. Accesul în spațiul
universitar este permis numai în condițiile stabilite prin lege șiprin Carta universitară.
Art. 127. — (1) Comunitatea universitară este constituită din
studenți, personal didactic și de cercetare și personal didacticși de cercetare auxiliar.
(2) Din comunitatea universitară fac parte și persoane cărora
li s-a conferit calitatea de membru al comunității universitare,prin hotărâre a senatului universitar.
(3) Membrii comunității universitare au drepturile și
îndatoririle stabilite prin reglementările legale în vigoare și prinCarta universitară.
Art. 128. — (1) Carta universitară prezintă opțiunile majore
ale comunității universitare și se aplică în tot spațiul universitar.
(2) Carta universitară se referă, în mod obligatoriu, cel puțin
la:
a) modalitățile de desemnare și revocare din funcție a
persoanelor care ocupă funcții de conducere sau care fac partedin structurile și organismele de conducere ale universității, înconformitate cu legislația în vigoare;
b) Codul de etică și deontologie profesională universitară;c) modul în care se realizează gestiunea și protecția
resurselor universității;
d) condițiile în care se constituie fondurile proprii și stabilirea
destinației acestora și a condițiilor în care sunt utilizate;
e) condițiile în care se pot încheia contracte cu instituțiile
publice și cu alți operatori economici în vederea unor programede cercetare fundamentală și aplicativă sau a creșterii niveluluide calificare a specialiștilor cu studii universitare;
f) condițiile în care universitatea se poate asocia cu alte
instituții de învățământ superior sau cu alte organizații pentruîndeplinirea misiunii sale;
g) modalitățile în care se pot construi, deține și folosi
elementele aferente bazei materiale a universității, necesareeducației și cercetării științifice;
h) modalitățile în care se derulează acțiunile de cooperare
internațională ale instituției de învățământ superior, încheiereade contracte și participarea la organizațiile europene șiinternaționale;
i) modalitățile de colaborare dintre structurile de conducere
ale universităților și sindicatele personalului didactic, decercetare, tehnic și administrativ și organizațiile studențești legalconstituite;
j) orice alte aspecte considerate relevante de către senatul
universitar și care corespund legislației în vigoare.
(3) Carta universitară se elaborează și se adoptă de către
senatul universitar, numai după dezbaterea cu comunitateauniversitară.
(4) Carta universitară nu poate conține prevederi contrare
legislației în vigoare. Nerespectarea legilor în conținutul Carteiuniversitare atrage nulitatea de drept a actului respectiv.
(5) Carta universitară se adoptă numai după rezoluția
pozitivă a Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului șiSportului privind avizul de legalitate asupra Cartei universitare.Rezoluția privind avizul de legalitate se emite de către MinisterulEducației, Cercetării, Tineretului și Sportului în termen demaximum 30 de zile de la data solicitării instituției de învățământsuperior.
(6) În cazul în care termenul prevăzut la alin. (5) nu este
respectat, Carta universitară se consideră avizată potrivitprocedurii aprobării tacite.
Art. 129. — (1) Instituțiile de învățământ superior pot înființa,
singure sau prin asociere, societăți comerciale, fundații sauasociații, cu aprobarea senatului universitar. Condiția ca acesteasă se înființeze este aceea ca ele să contribuie la creștereaperformanțelor instituției și să nu influențeze negativ în niciunfel activitățile de învățământ, cercetare și consultanță.
(2) Instituțiile de învățământ superior pot constitui consorții,
inclusiv cu unitățile de cercetare-dezvoltare, în baza unuicontract de parteneriat, conform legislației în vigoare.MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI,
PARTEA I , Nr. 18/10.I.2011 22

(3) La constituirea societăților comerciale, a fundațiilor sau a
asociațiilor, instituția de învățământ superior de stat poatecontribui exclusiv cu bani, brevete de invenție și alte drepturi deproprietate industrială. Universitatea poate acorda prin contractdreptul de administrare și folosință asupra bunurilor patrimonialesocietăților comerciale sau asociațiilor în care are calitatea deasociat sau acționar ori fundațiilor în care are calitatea defondator, cu aprobarea senatului universitar. Dreptul de folosințăși administrare asupra bunurilor proprietate publică nu poateconstitui aport al universității la capitalul social al unei societățicomerciale, fundații sau asociații.
Art. 130. — (1) Instituțiile de învățământ superior adoptă un
cod de etică și deontologie profesională universitară. Acestaface parte din Carta universitară și include obligatoriu:
a) stabilirea situațiilor de conflicte de interese și
incompatibilități;
b) prevederea că persoanele care se află în relație de soți,
afini și rude până la gradul al III-lea inclusiv nu pot ocupaconcomitent funcții astfel încât unul sau una să se afle față decelălalt sau cealaltă într-o poziție de conducere, control,autoritate sau evaluare instituțională la orice nivel în aceeașiuniversitate și nu pot fi numiți în comisii de doctorat, comisii deevaluare sau comisii de concurs ale căror decizii afectează soții,rudele sau afinii până la gradul al III-lea inclusiv;
c) măsurile educaționale, administrative și tehnice care se
iau pentru garantarea originalității lucrărilor de licență, master,doctorat, articolelor științifice sau a altor asemenea lucrări,precum și sancțiunile aferente.
(2) Rectorul universității are obligația să prezinte anual, cel
târziu până în prima zi lucrătoare a lunii aprilie a fiecărui an, unraport privind starea universității. Raportul este făcut public pesite-ul universității și este transmis tuturor părților interesate.Acest raport include cel puțin:
a) situația financiară a universității, pe surse de finanțare și
tipuri de cheltuieli;
b) situația fiecărui program de studii;c) situația personalului instituției;d) rezultatele activităților de cercetare;e) situația asigurării calității activităților din cadrul universității;f) situația respectării eticii universitare și a eticii activităților de
cercetare;
g) situația posturilor vacante;h) situația inserției profesionale a absolvenților din
promoțiile precedente.
(3) Raportul anual al rectorului este o componentă a
răspunderii publice și constituie o condiție fundamentală pentruaccesul la finanțările din bugetul public.
CAPITOLUL II
Structura organizatorică a instituțiilor
de învățământ superior
Art. 131. — (1) Pentru îndeplinirea obiectivelor ce decurg din
misiunea asumată, orice instituție de învățământ superior poatecuprinde următoarele componente organizatorice: facultăți,departamente, institute, centre sau laboratoare, unități deproiectare, centre de consultanță, clinici universitare, studiouri șiateliere artistice, teatre, muzee, centre pentru formarea continuăa resurselor umane, unități de microproducție și prestări servicii,stațiuni experimentale sau alte entități pentru activități deproducție și transfer de cunoaștere și tehnologie. În structurainstituțiilor de învățământ superior funcționează servicii tehnico-administrative.
(2) Instituția de învățământ superior poate înființa, pe
perioadă determinată și pe proiecte, unități de cercetaredistincte sub raportul bugetului de venituri și cheltuieli, care auautonomie și statute proprii, aprobate de senatul universitar.
(3) Componentele prevăzute la alin. (1) și (2) sunt organizate
de fiecare instituție de învățământ superior, astfel încât instituțiasă își realizeze misiunea, să asigure criteriile și standardele decalitate, să gestioneze în mod eficient activitățile de învățământ,cercetare, producție sau transfer cognitiv și tehnologic și săasigure sprijinul administrativ adecvat membrilor comunității
universitare.
Art. 132. — (1) Facultatea este unitatea funcțională care
elaborează și gestionează programele de studii. Facultateacorespunde unuia sau mai multor domenii ale științelor, artelorsau sportului.
(2) Orice facultate se înființează, se organizează sau se
desființează la propunerea și cu aprobarea senatului universitar,prin hotărâre a Guvernului privind structura instituțiilor deînvățământ superior, inițiată anual de Ministerul Educației,Cercetării, Tineretului și Sportului.
(3) Într-o instituție de învățământ superior de stat, Guvernul,
cu consultarea senatului universitar, poate să înființeze și săfinanțeze un program de studii sau o facultate cu aceleprograme de studii care răspund unor cerințe stringente deinstruire și formare profesională în domenii de interes național.Programele de studii astfel propuse se supun reglementărilorlegale în vigoare referitoare la asigurarea calității înînvățământul superior.
(4) O facultate poate include unul sau mai multe
departamente, școli doctorale, școli postuniversitare și extensiiuniversitare care sunt responsabile de organizarea programelorde studii pe tipuri și cicluri de studii universitare.
(5) Prin excepție de la prevederile alin. (2), în situații temeinic
justificate, Guvernul, la propunerea Ministerului Educației,Cercetării, Tineretului și Sportului, poate înființa facultăți, încadrul universităților de stat, cu consultarea senatului universitar.
Art. 133. — (1) Departamentul este unitatea academică
funcțională care asigură producerea, transmiterea șivalorificarea cunoașterii în unul sau mai multe domenii despecialitate.
(2) Un departament poate avea în componență centre sau
laboratoare de cercetare, ateliere artistice, școli postuniversitareși extensii universitare.
(3) Departamentul se înființează, se organizează, se
divizează, se comasează sau se desființează prin hotărâre asenatului universitar, la propunerea consiliuluifacultății/facultăților în care funcționează.
(4) Departamentul poate organiza centre sau laboratoare de
cercetare care funcționează ca unități de venituri și cheltuieli încadrul universității.
Art. 134. — Înființarea institutelor, stațiunilor experimentale,
centrelor sau laboratoarelor de cercetare-dezvoltare esteaprobată de către senatul universitar, cu respectarea legislațieiîn vigoare.
Art. 135. — (1) Învățământul superior pentru minoritățile
naționale se realizează:
a) în instituții de învățământ superior în cadrul cărora
funcționează facultăți/linii/programe de studii cu predare în limbamaternă;
b) în instituții de învățământ superior multiculturale și
multilingve; în acest caz, se constituie secții/linii cu predare înlimbile minorităților naționale;
c) în cadrul instituțiilor de învățământ superior pot fi
organizate grupe, secții sau linii de predare în limbileminorităților naționale, în condițiile legii.
(2) Linia de studiu din cadrul universității multilingve și
multiculturale se organizează în departamente. Cadreleuniversitare aparținând liniei de studiu adoptă și elaborează unregulament de funcționare propriu, care stabilește procedurilede alegere și alte aspecte specifice structurilor organizatoriceale liniei de studiu respective în concordanță cu Cartauniversitară, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare aprezentei legi.
(3) Secția de studiu este o formă de organizare a
învățământului universitar într-o limbă a minorităților naționale,care poate fi instituționalizată, atât la nivelul universității, cât șiîn cadrul unei facultăți, prin departamentul secției, care are încomponență programele de studiu și structurile organizatoriceaferente. Secțiile beneficiază de autonomie universitară înorganizarea activităților didactice.MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI,
PARTEA I , Nr. 18/10.I.2011 23

(4) În învățământul universitar pentru minoritățile naționale,
se asigură pregătirea în ciclul I de studii universitare — licență,în ciclul II de studii universitare — master și în ciclul III de studiiuniversitare — doctorat, precum și în învățământulpostuniversitar, în limba maternă.
(5) Finanțarea de bază se calculează după un coeficient
mărit pentru studenții care urmează cursurile în limba uneiminorități naționale.
CAPITOLUL III
Organizarea studiilor universitare
SECȚIUNEA 1
Structura anului universitar
Art. 136. — (1) Anul universitar începe, de regulă, în prima zi
lucrătoare a lunii octombrie și include două semestre. Unsemestru are, de regulă, o durată de 14 săptămâni de activitățididactice urmate, de regulă, de minimum 3 săptămâni deexamene. Structura anului universitar se aprobă de cătresenatul universitar. În atribuirea creditelor de studii transferabiledintr-un semestru se are în vedere o perioadă de minimum17 săptămâni.
(2) Senatul universitar al fiecărei instituții de învățământ
superior aprobă anual, cu cel puțin 3 luni înainte de începereaanului universitar, regulamentul privind activitatea profesionalăa studenților, precum și calendarul activităților educaționalespecifice semestrelor academice de studiu.
SECȚIUNEA a 2-a
Programe de studii universitare
Art. 137. — (1) Programul de studii universitare reprezintă
un grup de unități curriculare de predare, învățare, cercetare,aplicații practice și evaluare, planificate astfel încât să ducă la ocalificare universitară certificată printr-o diplomă și printr-unsupliment de diplomă.
(2) Curriculumul programului de studii universitare este
concordant cu profilul calificării definit în Cadrul național alcalificărilor. Curriculumul unui program de studii universitare sestabilește astfel încât să maximizeze șansele obținerii calificăriidorite și se aprobă de către senatul universitar.
(3) Concordanța dintre curriculum și calificarea oferită de
programul de studii universitare este un criteriu obligatoriu deevaluare a asigurării calității.
(4) Programele de studii universitare sunt grupate pe domenii
de studii și organizate pe 3 cicluri de studiu: licență, master,doctorat.
(5) Programele de studii universitare dau acces la ocupații și
funcții specifice fiecărui ciclu de studii universitare absolvit.
Art. 138. — (1) Organizarea programelor de studii este de
competența instituțiilor de învățământ superior, cu respectarealegislației în vigoare. Pentru fiecare ciclu universitar organizat,senatul universitar aprobă un regulament propriu de organizareși funcționare, în acord cu standardele naționale și internaționalegenerale și specifice de calitate.
(2) Un program de studii universitare funcționează legal dacă
este autorizat provizoriu sau acreditat și funcționează încondițiile stabilite prin actul de autorizare, respectiv acreditare.Organizarea și desfășurarea de programe de studii universitarecare nu funcționează legal se sancționează cu nerecunoaștereastudiilor pentru beneficiari, precum și cu amendă pentruorganizatori, potrivit legii penale, și cu retragerea imediată, decătre Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, aautorizației de funcționare provizorie, respectiv a acredităriipentru instituția în cauză.
(3) Autorizarea provizorie și acreditarea programelor de studii
universitare se realizează distinct pentru fiecare formă deînvățământ, fiecare limbă de predare și pentru fiecare locațiegeografică în care se desfășoară.
(4) Pentru profesiile reglementate la nivelul Uniunii
Europene, reglementarea națională nu poate contraveni celeieuropene.(5) Nomenclatorul domeniilor și al programelor de studii
universitare, domeniile și programele de studii universitareacreditate sau autorizate să funcționeze provizoriu, locațiilegeografice de desfășurare, numărul de credite de studiitransferabile pentru fiecare program de studii universitare, formăde învățământ sau limbă de predare, precum și numărul maximde studenți care pot fi școlarizați, propus de către agențiile deevaluare a calității care au evaluat fiecare program, se stabilescanual prin hotărâre a Guvernului, promovată de către MinisterulEducației, Cercetării, Tineretului și Sportului, înaintea datei de31 martie a anului respectiv.
SECȚIUNEA a 3-a
Forme de organizare
Art. 139. — Formele de organizare a programelor de studii
sunt:
a) cu frecvență, caracterizată prin activități de învățământ
și/sau de cercetare programate pe durata întregii zile, specificefiecărui ciclu de studii universitare, aproximativ uniformdistribuite săptămânal/zilnic pe parcursul semestrului șipresupunând întâlnirea nemijlocită, în spațiul universitar, astudenților cu cadrele didactice și de cercetare;
b) cu frecvență redusă, caracterizată prin activități dedicate
mai ales unor cursuri de sinteză și pregătirii aplicative,programate în mod compact și periodic, presupunând întâlnireanemijlocită, în spațiul universitar, a studenților cu cadreledidactice de predare, completate de alte mijloace de pregătirespecifice învățământului la distanță;
c) la distanță, caracterizată prin utilizarea unor resurse
electronice, informatice și de comunicații specifice, activități deautoînvățare și autoevaluare completate de activități specificede tutorat.
Art. 140. — (1) Programele de studii universitare de licență
se pot organiza la următoarele forme de învățământ: cufrecvență, cu frecvență redusă și la distanță.
(2) Programele de studii universitare de master se pot
organiza la următoarele forme de învățământ: cu frecvență și cufrecvență redusă.
(3) Fac excepție de la prevederile alin. (1) și (2) programele
de studii de licență și master din domeniile reglementate lanivelul Uniunii Europene, care se pot organiza doar la forma deînvățământ cu frecvență.
(4) Programele de studii universitare de doctorat se pot
organiza numai la forma de învățământ cu frecvență. Pentruprogramele de studii universitare de doctorat, obligațiilereferitoare la frecvență sunt stabilite de către conducerea școliidoctorale organizatoare a programelor respective, conform uneimetodologii elaborate de Ministerul Educației, Cercetării,Tineretului și Sportului. Obligațiile referitoare la frecvențăconstituie un criteriu de evaluare a calității școlii doctorale,inclusiv în vederea finanțării.
(5) Diplomele și certificatele de studii universitare eliberate
de instituțiile de învățământ superior, în condițiile legii, pentruaceleași programe de studii, indiferent de forma de învățământabsolvită, sunt echivalente. Metodologia de organizare aexamenelor, competențele și cunoștințele verificate,corespondența dintre rezultatele învățării și notele, diplomelesau certificatele de studii acordate trebuie să fie identice pentruorice formă de învățământ corespunzătoare unui anumitprogram de studii din cadrul unei instituții de învățământsuperior.
(6) Pot organiza programe de studii universitare la formele de
învățământ cu frecvență redusă și la distanță numai instituțiile deînvățământ superior care au acreditat programul de învățământrespectiv la forma de învățământ cu frecvență.
SECȚIUNEA a 4-a
Contracte de studii
Art. 141. — Instituția de învățământ superior semnează cu
fiecare student/student-doctorand/cursant/cercetător post-doctoral înmatriculat la un program de studii un contract de studiiMONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI,
PARTEA I , Nr. 18/10.I.2011 24

universitare în concordanță cu prevederile regulamentelor de
organizare și desfășurare a programelor de studii și curespectarea legislației în vigoare. Contractele de studii nu semodifică în timpul anului universitar.
SECȚIUNEA a 5-a
Admiterea în programe de studii
Art. 142. — (1) Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și
Sportului elaborează anual o metodologie-cadru privindorganizarea admiterii în instituțiile de învățământ superior de statși particulare din România.
(2) Fiecare instituție de învățământ superior elaborează și
aplică propriul regulament de organizare a admiterii înprogramele de studii oferite. Acest regulament se elaboreazăconform metodologiei-cadru prevăzute la alin. (1).
(3) Condițiile de admitere, inclusiv cifrele de școlarizare
trebuie făcute publice în fiecare an, de către universitate, cu celpuțin 6 luni înainte de susținerea concursului de admitere.
(4) La admiterea în învățământul superior de stat și particular,
pentru fiecare ciclu și program de studii universitare, cetățeniistatelor membre ale Uniunii Europene, ai statelor aparținândSpațiului Economic European și ai Confederației Elvețiene potcandida în aceleași condiții prevăzute de lege pentru cetățeniiromâni, inclusiv în ceea ce privește taxele de școlarizare.
(5) Instituțiile de învățământ superior pot percepe de la
candidați, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, taxede înscriere pentru organizarea și desfășurarea admiterii, încuantumurile aprobate de senatele universitare. Senateleuniversitare pot să prevadă, prin metodologiile proprii deadmitere, scutirea la plata acestor taxe sau reducerea lor.
(6) O persoană poate beneficia de finanțare de la buget
pentru un singur program de licență, pentru un singur programde master și pentru un singur program de doctorat.
(7) Persoana admisă la un program de studii universitare de
licență, master sau doctorat are calitatea de student, respectivstudent-doctorand, pe întreaga perioadă a prezenței sale încadrul programului respectiv, de la înmatriculare și până lasusținerea examenului de finalizare a studiilor sauexmatriculare, mai puțin pe perioadele de întrerupere a studiilor.
(8) Instituțiile de învățământ superior au obligația să restituie,
în cel mult două zile lucrătoare de la depunerea cererii șinecondiționat, fără perceperea unor taxe, dosarele candidațilordeclarați respinși sau ale celor care renunță la locul obținut prinadmitere, după afișarea rezultatelor finale.
SECȚIUNEA a 6-a
Examene de finalizare a studiilor
Art. 143. — (1) Examenele de finalizare a studiilor în
învățământul superior sunt:
a) examen de licență, pentru ciclul de studii universitare de
licență sau examen de diplomă pentru învățământul dindomeniul științelor inginerești;
b) examen de disertație, pentru ciclul de studii universitare de
master;
c) examen de susținere publică a tezei de doctorat;d) examen de certificare, pentru programele de studii
postuniversitare de tip specializare;
e) examen de selecție, care precedă examenul de licență, în
cazul studenților/absolvenților care provin de la instituții deînvățământ superior și/sau programe de studii care au intrat înlichidare.
(2) Examenele prevăzute la alin. (1) se organizează și se
desfășoară numai de către instituțiile de învățământ superioracreditate, pe baza unui regulament propriu aprobat de senatuluniversitar și care respectă metodologia-cadru, aprobată prinordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului,în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(3) Absolvenții programelor de studiu din instituțiile de
învățământ superior autorizate provizoriu vor finaliza studiile prinexamen numai în cadrul instituțiilor de învățământ superior careau programe de studiu cu profil similar, acreditate, desemnate
de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.
(4) Îndrumătorii lucrărilor de licență, de diplomă, de disertație
și de doctorat răspund în solidar cu autorii acestora deasigurarea originalității conținutului acestora.
(5) Este interzisă comercializarea de lucrări științifice în
vederea facilitării falsificării de către cumpărător a calității deautor al unei lucrări de licență, de diplomă, de disertație sau dedoctorat.
SECȚIUNEA a 7-a
Examenele de evaluare pe parcurs a studenților
Art. 144. — (1) Succesul academic al unui student pe
parcursul unui program de studii este determinat prin evaluărisumative de tip examen și prin evaluarea continuă.
(2) Instituțiile de învățământ superior dispun de metodologii
de examinare aprobate de senatul universitar, care au în vedereasigurarea calității și respectarea prevederilor Codului de eticăși deontologie universitară.
(3) Rezultatele în învățare sunt apreciate la examene:a) cu note întregi de la 10 la 1, nota 5 certificând dobândirea
competențelor minimale aferente unei discipline și promovareaunui examen;
b) cu calificative, după caz.(4) Rezultatele unui examen sau ale unei evaluări pot fi
anulate de către decanul facultății în temeiul prevederilor dinCarta universitară, atunci când se dovedește că acestea au fostobținute în mod fraudulos sau prin încălcarea prevederilorCodului de etică și deontologie universitară. Decanul poatedispune reorganizarea examenului.
Art. 145. — Analiza contestațiilor depuse de candidații la
admitere, de studenții examinați, de absolvenți în cursulexamenelor de finalizare a studiilor este în exclusivitate decompetența instituțiilor de învățământ superior, conformpropriilor regulamente instituționale și prevederilor Carteiuniversitare.
SECȚIUNEA a 8-a
Diplome
Art. 146. — Rectorul poate anula, cu aprobarea senatului
universitar, un certificat sau o diplomă de studii atunci când sedovedește că s-a obținut prin mijloace frauduloase sau prinîncălcarea prevederilor Codului de etică și deontologieuniversitară.
Art. 147. — (1) Recunoașterea și echivalarea studiilor sau a
perioadelor de studii efectuate în țară sau în străinătate serealizează pe baza unei metodologii-cadru stabilite prin ordin alministrului educației, cercetării, tineretului și sportului și a unormetodologii specifice aprobate de senatul universitar al fiecăreiinstituții de învățământ superior, pe baza normelor europene,ale sistemului european de acumulare și transfer al creditelorde studii, cu respectarea metodologiei-cadru.
(2) Studiile efectuate în cadrul programului de studii întrerupt
ca urmare a exmatriculării datorate încălcării prevederilorCodului de etică și deontologie universitară nu pot fi recunoscuteîn cazul unei noi înmatriculări.
(3) În cazul unor programe de studii organizate în comun de
două sau mai multe universități, actele de studii se eliberează înconcordanță cu reglementările naționale și cu prevederileacordurilor interinstituționale.
SECȚIUNEA a 9-a
Credite de studii
Art. 148. — (1) Programele de studii universitare planifică și
organizează volumul de muncă specific activităților de predare,învățare, aplicare practică și examinare în concordanță cuECTS/SECT, exprimându-l în termenii creditelor de studiitransferabile. Un credit de studiu transferabil constă în cantitateade muncă intelectuală dirijată și independentă necesară pentrufinalizarea individuală de către student a unei unitățiMONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI,
PARTEA I , Nr. 18/10.I.2011 25

componente a unui curs din cadrul unui program de studii
universitare, completată cu validarea rezultatelor învățării.
(2) Munca intelectuală individuală a unui student nu poate
fi mai mică decât cea corespunzătoare unui număr anual de60 de credite de studiu transferabile.
(3) Numărul minim de credite necesar promovării anului
universitar se stabilește de către senatul universitar.
(4) Durata programelor de studii universitare de licență și
master, pe domenii de specializare, se stabilește la propunereaMinisterului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului și seaprobă prin hotărâre a Guvernului.
(5) Durata totală cumulată a ciclului de studii universitare
de licență și de master corespunde obținerii a cel puțin300 de credite de studii transferabile.
(6) Numărul de credite de studii transferabile aferente ciclului
de studii universitare de doctorat se stabilește de fiecareuniversitate în funcție de domeniul științific sau artistic.
Art. 149. — (1) Numărul creditelor de studii transferabile
constituie elementul de referință pe care universitățile îl potutiliza în recunoașterea unor studii sau perioade de studiiuniversitare legale efectuate anterior în același domeniufundamental în scopul echivalării și transferării creditelor destudiu transferabile și a eventualei continuări a studiilor dintr-unprogram de studii.
(2) Pentru echivalarea, continuarea sau finalizarea studiilor și
recunoașterea în străinătate a unor diplome eliberate anteriorintroducerii sistemului de credite transferabile, pe bazainformațiilor existente în registrul matricol propriu, instituțiile deînvățământ superior acreditate pot elibera, la cerere, documenteîn cadrul cărora să fie atribuit un număr de credite de studiutransferabile disciplinelor de curs urmate de absolvent. Pentruaceastă operațiune, instituțiile de învățământ superior potpercepe taxe în cuantumul aprobat de senatul universitar.
(3) Pentru cadrele didactice din învățământul preuniversitar,
Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului poateechivala printr-o metodologie specifică, pe baza ECTS/SECT,învățământul universitar de scurtă durată, realizat prin colegiulcu durata de 3 ani sau institutul pedagogic cu durată de 3 ani,cu ciclul I de studii universitare de licență, potrivit legii.
SECȚIUNEA a 10-a
Ciclul I — Studii universitare de licență
A. Organizarea
Art. 150. — (1) Acreditarea unui program de studii
universitare de licență și stabilirea numărului maxim de studențicare pot fi școlarizați în cadrul programului și cărora li se poateacorda o diplomă de absolvire se realizează prin hotărâre aGuvernului, în urma evaluării externe realizată de către ARACISsau de către o altă agenție de asigurare a calității, din țară saudin străinătate, înregistrată în Registrul European pentruAsigurarea Calității în Învățământul Superior (EQAR). Studiileuniversitare de licență corespund unui număr cuprins întreminimum 180 și maximum 240 de credite de studii transferabile,conform ECTS/SECT, și se finalizează prin nivelul 6 dinEQF/CEC.
(2) La învățământul cu frecvență, durata specifică a studiilor
universitare de licență este, după caz, de 3—4 ani și corespundeunui număr de minimum 60 de credite de studii transferabilepentru un an de studii. Durata studiilor de licență pentruînvățământul universitar din domeniile științe inginerești, științejuridice și teologie pastorală este de 4 ani.
(3) Un procent de maximum 5% din numărul studenților cu
frecvență dintr-un program de studii universitare de licență potparcurge, cu aprobarea consiliului facultății, 2 ani de studiiîntr-un singur an, cu excepția instituțiilor de învățământ superiormedical și al ultimului an de studii, în condițiile prevăzute deregulamentele de organizare și desfășurare a programelor destudii și cu respectarea legislației în vigoare.
(4) În cadrul studiilor universitare de licență este obligatorie
efectuarea unor stagii de practică. Universitățile au obligația dea asigura un minim de 30% din locurile de practică necesare,
dintre care cel puțin 50% în afara universităților.
(5) Studiile universitare de licență la forma de învățământ cu
frecvență se pot organiza în regim de finanțare de la bugetul destat sau în regim cu taxă. Ministerul Educației, Cercetării,Tineretului și Sportului alocă pentru studiile universitare delicență la forma de învățământ cu frecvență un număr de granturide studii finanțate de la buget, pentru universitățile de stat.
(6) Senatul universitar poate înființa duble specializări.
Procedura de autorizare și acreditare a acestor specializări estecea prevăzută de lege.
B.Admiterea
Art. 151. — (1) Pot participa la admiterea în ciclul I de studii
universitare absolvenții de liceu cu diplomă de bacalaureat saudiplomă echivalentă.
(2) În cadrul metodologiei proprii, instituțiile de învățământ
superior pot stabili facilități sau condiții speciale referitoare laadmiterea candidaților la programe de studii universitare delicență, care au obținut în perioada studiilor liceale distincții laolimpiadele școlare și/sau la alte concursuri naționale sauinternaționale.
C.Diploma
Art. 152. — (1) Diploma conferită după promovarea unui
program de studii universitare de licență se numește diplomă delicență, diplomă de inginer sau, după caz, diplomă de urbanist.
(2) Pe diploma de licență, pe diploma de inginer sau, după
caz, pe diploma de urbanist se menționează toate informațiilenecesare pentru a descrie programul de studii absolvit, inclusivforma de învățământ urmată și titlul obținut. Diploma de licență,diploma de inginer, respectiv diploma de urbanist sunt însoțitede suplimentul la diplomă și se eliberează, gratuit, în limbaromână și într-o limbă de circulație internațională.
SECȚIUNEA a 11-a
Ciclul II — Studii universitare de master
A. Organizarea
Art. 153. — (1) Programele de studii universitare de master
reprezintă al II-lea ciclu de studii universitare și se finalizeazăprin nivelul 7 din EQF/CEC și din Cadrul Național al Calificărilor.Acestea au o durată normală de 1—2 ani și corespund unuinumăr minim de credite de studii transferabile, cuprins între 60și 120. Pentru profesii reglementate prin norme, recomandărisau bune practici europene, ciclul I și ciclul II de studiiuniversitare pot fi oferite comasat, într-un program unitar destudii universitare cu o durată cuprinsă între 5 și 6 ani, laînvățământul cu frecvență, în condițiile prezentei legi, diplomeleobținute fiind echivalente diplomei de master.
(2) Diploma de absolvire sau de licență a absolvenților
învățământului superior de lungă durată din perioada anterioarăaplicării celor trei cicluri tip Bologna este echivalentă cu diplomade studii universitare de master în specialitate.
Art. 154. — (1) Programele de studii universitare de master
pot fi:
a) master profesional, orientat preponderent spre formarea
competențelor profesionale;
b) master de cercetare, orientat preponderent spre formarea
competențelor de cercetare științifică. Învățarea realizată încadrul masterului de cercetare poate fi echivalată cu primul ande studiu din cadrul programelor de studii universitare dedoctorat. Masterul de cercetare este exclusiv la forma deînvățământ cu frecvență și poate fi organizat în cadrul școlilordoctorale;
c) master didactic, organizat exclusiv la forma de învățământ
cu frecvență.
(2) Pot organiza programe de studii universitare de master
într-un domeniu acele instituții de învățământ superior care suntacreditate sau autorizate provizoriu în acest scop.
Art. 155. — (1) Acreditarea pentru o universitate a unui
domeniu de studii universitare de master, împreună cu stabilireanumărului maxim al studenților care pot fi școlarizați și cărora lise poate acorda o diplomă de absolvire se realizează prinMONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI,
PARTEA I , Nr. 18/10.I.2011 26

hotărâre a Guvernului, în urma evaluării externe realizate de
către ARACIS sau de către o altă agenție de asigurare a calității,din țară sau străinătate, înregistrată în Registrul Europeanpentru Asigurarea Calității în Învățământul Superior, denumit încontinuare EQAR.
(2) În cadrul domeniului acreditat sau autorizat provizoriu
pentru studii universitare de master, programele de studiipromovate sunt stabilite anual de către senatul universitar șicomunicate Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului șiSportului până la data de 1 februarie a fiecărui an, pentru a fipublicate centralizat.
(3) Instituțiile de învățământ superior pot stabili parteneriate
cu operatori economici, asociații profesionale și/sau instituțiipublice pentru dezvoltarea unor programe de studii universitarede master care să răspundă cerințelor pieței muncii.
(4) Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului
alocă pentru studiile universitare de master la forma deînvățământ cu frecvență un număr de granturi de studii finanțatede la buget, pentru universitățile de stat.
B.Admiterea
Art. 156. — Pot candida la programe de studii universitare
de master absolvenții cu diplomă de licență sau echivalentă.
C.Diploma
Art. 157. — Diploma conferită după promovarea unui
program de studii universitare de master și susținerea cu succesa lucrării de disertație se numește diplomă de master și cuprindetoate informațiile necesare pentru a descrie programul de studiiabsolvit, inclusiv forma de învățământ. Aceasta este însoțită desuplimentul la diplomă care se eliberează gratuit, în limbaromână și o limbă de circulație internațională.
SECȚIUNEA a 12-a
Ciclul III — Studii universitare de doctorat
A. Organizarea
Art. 158. — (1) Studiile universitare de doctorat reprezintă
al III-lea ciclu de studii universitare și permit dobândirea uneicalificări de nivelul 8 din EQF/CEC și din Cadrul Național alCalificărilor. Acestea se desfășoară pe baza unui cod al studiiloruniversitare de doctorat, aprobat prin hotărâre a Guvernului.
(2) Programele de studii universitare de doctorat se
organizează în școli doctorale acreditate sau autorizateprovizoriu. Școlile doctorale se pot organiza de către ouniversitate sau un consorțiu universitar ori de către consorțiisau parteneriate care se stabilesc legal între o universitate sauun consorțiu universitar și unități de cercetare-dezvoltare.Universitățile, respectiv parteneriatele sau consorțiileorganizatoare de una sau mai multe școli doctorale acreditatesau autorizate provizoriu constituie o instituție organizatoare destudii universitare de doctorat, denumită în continuare IOSUD,
recunoscută ca atare de Ministerul Educației, Cercetării,Tineretului și Sportului, pe baza autorizării provizorii, aacreditării, respectiv a evaluării periodice.
(3) Academia Română poate înființa Școala de Studii
Doctorale a Academiei Române, cu respectarea prevederilorprezentei legi în privința autorizării, acreditării și funcționării cainstituție de învățământ superior. Școala de Studii Doctorale aAcademiei Române poate fi IOSUD și poate organiza programeuniversitare de doctorat.
(4) Fiecare școală doctorală este evaluată individual, pentru
fiecare domeniu în parte, în vederea acreditării. Evaluarea școliidoctorale se face pe baza performanței școlii doctorale și acapacității instituționale a IOSUD din care face parte școaladoctorală. Evaluarea școlilor doctorale se face de către ARACISsau de către o altă agenție de asigurare a calității, din țară saustrăinătate, pe baza rapoartelor CNCS referitoare la calitateacercetării și a rapoartelor CNATDCU referitoare la calitatearesurselor umane. Sistemul de criterii și metodologia deevaluare se stabilesc prin ordin al ministrului educației,cercetării, tineretului și sportului, pe baza propunerilor comuneale ARACIS, CNCS și CNATDCU. Fiecare școală doctorală esteevaluată periodic, din 5 în 5 ani.(5) Pe baza rezultatelor evaluării școlii doctorale, ARACIS
sau agenția prevăzută la alin. (4) propune Ministerului Educației,Cercetării, Tineretului și Sportului acordarea sau, după caz,retragerea acreditării în vederea organizării de studii universitarede doctorat. Acreditarea în vederea organizării de studiiuniversitare de doctorat se atestă prin ordin al ministruluieducației, cercetării, tineretului și sportului.
(6) Programele de studii universitare de doctorat sunt de
două tipuri:
a) doctorat științific, care are ca finalitate producerea de
cunoaștere științifică originală, relevantă internațional, pe bazaunor metode științifice, organizat numai la forma de învățământcu frecvență. Doctoratul științific este o condiție pentru carieraprofesională în învățământul superior și cercetare;
b) doctorat profesional, în domeniile artelor sau sportului,
care are ca finalitate producerea de cunoaștere originală pebaza aplicării metodei științifice și a reflecției sistematice, asupraunor creații artistice sau asupra unor performanțe sportive deînalt nivel național și internațional și care poate constitui o bazăpentru cariera profesională în învățământul superior și încercetare în domeniile artelor și sportului.
(7) Școlile doctorale din cadrul IOSUD se organizează pe
discipline sau tematici disciplinare și interdisciplinare.
(8) Studiile universitare de doctorat dispun, în cadrul
instituțional al IOSUD, de sisteme proprii și specifice deconducere și administrare a programelor de studii și cercetare,inclusiv la nivelul școlilor doctorale. La nivelul IOSUDfuncționează consiliul pentru studiile universitare de doctorat.La nivelul fiecărei școli doctorale funcționează consiliul școliidoctorale. Aceste structuri funcționează conform prevederilorprezentei legi și ale codului studiilor universitare de doctoratprevăzut la alin. (1).
Art. 159. — (1) Programul de studii universitare de doctorat
se desfășoară în cadrul unei școli doctorale sub coordonareaunui conducător de doctorat și cuprinde:
a) un program de pregătire bazat pe studii universitare
avansate, în cadrul școlii doctorale;
b) un program individual de cercetare științifică sau creație
artistică.
(2) În domeniile de studii reglementate la nivel european,
durata studiilor universitare de doctorat respectă reglementărileîn cauză.
(3) Durata programului de studii universitare de doctorat
este, de regulă, de 3 ani. În situații speciale, durata programuluide studii universitare de doctorat poate fi prelungită cu 1—2 ani,cu aprobarea senatului universitar, la propunerea conducătoruluide doctorat și în limita fondurilor disponibile.
(4) O școală doctorală poate recunoaște, conform
regulamentului propriu de organizare și desfășurare a studiiloruniversitare de doctorat și în condițiile prezentei legi,parcurgerea unor stagii anterioare de doctorat și/sau a unorstagii de cercetare științifică, desfășurate în țară sau înstrăinătate, în universități sau în centre de cercetare deprestigiu, precum și recunoașterea unor cursuri parcurse încadrul programelor de studii universitare de master decercetare.
(5) Studiile universitare de doctorat se pot întrerupe din
motive temeinice, în condițiile stabilite prin regulamentulinstituțional propriu de organizare și desfășurare a studiiloruniversitare de doctorat. Durata acestor studii se prelungește, înconsecință, cu perioadele cumulate ale întreruperilor aprobate.
(6) Curriculumul de pregătire și programul de cercetare sunt
stabilite de conducătorul de doctorat și de școala doctorală.
Art. 160. — (1) Studiile universitare de doctorat se
organizează cu finanțare de la bugetul de stat, în regim cu taxăsau din alte surse legal constituite.
(2) Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului
alocă anual, prin hotărâre a Guvernului, pentru studiileuniversitare de doctorat științific și pentru doctoratul profesionalMONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI,
PARTEA I , Nr. 18/10.I.2011 27

din domeniul artelor și al sportului, un număr de granturi
doctorale multianuale, pe o durată de minimum 3 ani. Grantuldoctoral include cuantumul bursei individuale și costurile pentruprogramul de studii avansate și pentru programul de cercetare.Aceste granturi sunt ajustate cu coeficienți corespunzători pedomenii disciplinare și profesionale ale doctoratului.
(3) Granturile doctorale se acordă pe bază de competiție
națională de proiecte științifice între școlile doctorale saucompetiție națională de proiecte științifice între conducătorii dedoctorat, membri ai unei școli doctorale. Competițiile suntorganizate în coordonarea CNCS.
(4) Numărul anual de granturi doctorale alocate celor două
tipuri de competiții prevăzute la alin. (3), precum și metodologiade desfășurare a competițiilor se stabilesc prin ordin alministrului educației, cercetării, tineretului și sportului.
Art. 161. — Doctoratul se poate desfășura în limba română,
în limba minorităților naționale sau într-o limbă de circulațieinternațională, conform contractului de studii doctorale încheiatîntre IOSUD, conducătorul de doctorat și studentul-doctorand.
Art. 162. — (1) Studiile universitare de doctorat se pot
organiza și în cotutelă, caz în care studentul-doctorand îșidesfășoară activitatea sub îndrumarea concomitentă a unuiconducător de doctorat din România și a unui conducător dedoctorat dintr-o altă țară sau sub îndrumarea concomitentă adoi conducători de doctorat din instituții diferite din România, pebaza unui acord scris între instituțiile organizatoare implicate.Doctoratul în cotutelă poate fi organizat și în cazul în careconducătorii de doctorat sunt din aceeași IOSUD, dar auspecializări/domenii diferite de studiu sau unul dintreconducătorii de doctorat a atins vârsta pensionării, conformprevederilor din Carta universitară.
(2) În contextul politicilor de asigurare a mobilității
universitare, IOSUD poate angaja, pe bază de contract,specialiști din străinătate care dețin dreptul legal de a conducedoctorat, conform art. 166 alin. (4).
B. Admiterea
Art. 163. — Au dreptul să participe la concursul de admitere
la studii universitare de doctorat numai absolvenții cu diplomă demaster sau echivalentă acesteia.
C. Studentul-doctorand
Art. 164. — (1) Pe parcursul desfășurării studiilor universitare
de doctorat, persoana înscrisă în programul de studii arecalitatea de student-doctorand. Studenții-doctoranzi suntîncadrați de către IOSUD sau oricare dintre membrii IOSUD caasistenți de cercetare sau asistenți universitari, pe perioadădeterminată.
(2) Pe toată durata activității, studentul-doctorand
beneficiază de recunoașterea vechimii în muncă și specialitateși de asistență medicală gratuită, fără plata contribuțiilor laasigurările sociale de stat, la asigurările pentru șomaj, laasigurările sociale de sănătate și pentru accidente de muncă șiboli profesionale.
(3) Studentul-doctorand poate desfășura activități didactice,
potrivit contractului de studii de doctorat, în limita a 4—6 oreconvenționale didactice pe săptămână. Activitățile didactice caredepășesc acest nivel vor fi remunerate în conformitate culegislația în vigoare, intrând sub incidența Codului muncii, curespectarea drepturilor și obligațiilor ce revin salariatului și cuplata contribuțiilor datorate, potrivit legii, la asigurările sociale destat, la asigurările pentru șomaj, la asigurările sociale desănătate și pentru accidente de muncă și boli profesionale.
Art. 165. — (1) Perioada desfășurării studiilor universitare de
doctorat este asimilată, conform legislației în domeniul pensiilor,pentru stabilirea stagiului de cotizare, cu excepția cazului în carestudentul-doctorand realizează venituri pentru care plătește, înaceastă perioadă, contribuții la asigurările sociale.
(2) După susținerea tezei de doctorat, IOSUD eliberează o
adeverință care atestă perioada în care studentul-doctorand aurmat studiile universitare de doctorat.D.Conducătorul de doctorat
Art. 166. — (1) Pot fi conducători de doctorat persoanele
care au obținut dreptul de conducere de doctorat înaintea intrăriiîn vigoare a prezentei legi, precum și persoanele care au obținutatestatul de abilitare, având cel puțin funcția de lector/șef delucrări, respectiv de cercetător științific gradul III.
(2) Calitatea de conducător de doctorat este acordată prin
ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului,la propunerea CNATDCU de acordare a atestatului de abilitare,în conformitate cu standardele și procedurile elaborate deMinisterul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului. Acestestandarde se stabilesc pe baza unor criterii de evaluarerelevante la nivel internațional, propuse de CNATDCU șiaprobate prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretuluiși sportului. Standardele minimale de acceptare de cătreCNATDCU a dosarului pentru obținerea atestatului de abilitarenu depind de funcția didactică sau de gradul profesional și suntidentice cu standardele de acordare a titlului de profesoruniversitar.
(3) Pentru a conduce doctorate, cadrele didactice și de
cercetare care au dobândit acest drept trebuie să aibă uncontract de muncă cu un IOSUD sau o instituție membră a unuiIOSUD și să fie membre ale unei școli doctorale. Cadreledidactice și de cercetare abilitate și cercetătorii științifici abilitațidevin conducători de doctorat în urma abilitării.
(4) Specialiștii care au dobândit dreptul legal de a conduce
doctorate în instituții de învățământ superior sau de cercetare-dezvoltare din străinătate dobândesc calitatea de conducător dedoctorat în cadrul IOSUD din România, după cum urmează:
a) specialiștii care au calitatea de conducător de doctorat în
una din țările Uniunii Europene, ale Spațiului EconomicEuropean și Confederația Elvețiană dobândesc automatcalitatea de conducător de doctorat în România, pe baza uneimetodologii aprobate prin ordin al ministrului educației,cercetării, tineretului și sportului;
b) Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului
stabilește o listă a instituțiilor de învățământ superior, din afarațărilor menționate la lit. a), aflate printre cele mai prestigioaseuniversități ale lumii. Specialiștii care au calitatea de conducătorde doctorat în una din instituțiile aflate pe această listădobândesc automat calitatea de conducător de doctorat înRomânia, în urma unei metodologii aprobate prin ordin alministrului educației, cercetării, tineretului și sportului;
c) specialiștii care sunt conducători de doctorat în cadrul unor
instituții din străinătate, altele decât cele prevăzute la lit. a) saub), pot obține calitatea de conducător de doctorat în România,fie printr-o convenție internațională de recunoaștere reciprocă,fie conform prevederilor alin. (2).
(5) Un conducător de doctorat poate îndruma studenți-
doctoranzi numai în domeniul pentru care a obținut acest drept.
Art. 167. — (1) Un conducător de doctorat nu poate îndruma
simultan studenți-doctoranzi decât într-un singur IOSUD,excepție făcând doctoratele conduse în cotutelă.
(2) Un conducător de doctorat poate îndruma simultan
maximum 8 studenți-doctoranzi, aflați în diverse stadii alestudiilor de doctorat.
(3) Pentru activitatea pe care o desfășoară în această
calitate, conducătorii de doctorat sunt remunerați în conformitatecu legislația în vigoare.
Art. 168. — (1) Teza de doctorat se elaborează conform
cerințelor stabilite de IOSUD prin regulamentul de organizare șidesfășurare a programelor de studii universitare de doctorat șiîn concordanță cu reglementările prevăzute în codul studiiloruniversitare de doctorat.
(2) Comisia de susținere publică a tezei de doctorat,
denumită în continuare comisie de doctorat, este propusă de
conducătorul de doctorat și aprobată de conducerea IOSUD.Comisia de doctorat este alcătuită din cel puțin 5 membri:președintele, ca reprezentant al IOSUD, conducătorul dedoctorat și cel puțin 3 referenți oficiali din țară sau din străinătate,specialiști în domeniul în care a fost elaborată teza de doctoratMONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI,
PARTEA I , Nr. 18/10.I.2011 28

și din care cel puțin doi își desfășoară activitatea în afara IOSUD
respective. Membrii comisiei de doctorat au titlul de doctor și aucel puțin funcția didactică de conferențiar universitar sau decercetător științific gradul II ori au calitatea de conducător dedoctorat, în țară sau în străinătate.
(3) Teza de doctorat se susține în ședință publică în fața
comisiei de doctorat, după evaluarea de către toți referenții.Susținerea tezei de doctorat poate avea loc în prezența a celpuțin 4 dintre membrii comisiei de doctorat, cu participareaobligatorie a președintelui comisiei și a conducătorului dedoctorat. Susținerea publică include obligatoriu o sesiune deîntrebări din partea membrilor comisiei de doctorat și apublicului.
(4) Pe baza susținerii publice a tezei de doctorat și a
rapoartelor referenților oficiali, comisia de doctorat evaluează șideliberează asupra calificativului pe care urmează să îl atribuietezei de doctorat. Calificativele care pot fi atribuite sunt:„Excelent”, „Foarte bine”, „Bine”, „Satisfăcător” și„Nesatisfăcător”. De regulă, calificativul „Excelent” se acordăpentru maximum 15% dintre candidații care obțin titlul de doctorîntr-un anumit IOSUD, în decursul unui an universitar.
(5) Dacă studentul-doctorand a îndeplinit toate cerințele
prevăzute în programul de cercetare științifică și aprecierileasupra tezei de doctorat permit atribuirea calificativului„Excelent”, „Foarte bine”, „Bine” sau „Satisfăcător” comisia dedoctorat propune acordarea titlului de doctor, propunere care seînaintează CNATDCU, spre validare. CNATDCU, în urmaevaluării dosarului, propune ministrului educației, cercetării,tineretului și sportului acordarea sau neacordarea titlului dedoctor.
(6) În cazul atribuirii calificativului „Nesatisfăcător”, comisia
de doctorat va preciza elementele de conținut care urmează săfie refăcute sau completate în teza de doctorat și va solicita onouă susținere publică a tezei. A doua susținere publică a tezeiare loc în fața aceleiași comisii de doctorat, ca și în cazul primeisusțineri. În cazul în care și la a doua susținere publică se obținecalificativul „Nesatisfăcător”, titlul de doctor nu va fi acordat, iarstudentul-doctorand va fi exmatriculat.
(7) Titlul de doctor se atribuie prin ordin al ministrului
educației, cercetării, tineretului și sportului, după validarea tezeide doctorat de către CNATDCU.
(8) În cazul în care CNATDCU invalidează argumentat teza
de doctorat, IOSUD primește din partea Ministerului Educației,Cercetării, Tineretului și Sportului o motivație scrisă deinvalidare, redactată în baza observațiilor CNATDCU. Lucrareade doctorat poate fi retransmisă CNATDCU în termen de un ande la data primei invalidări. Dacă lucrarea de doctorat seinvalidează și a doua oară, titlul de doctor nu va fi acordat, iarstudentul-doctorand va fi exmatriculat.
(9) Teza de doctorat este un document public. Aceasta se
redactează și în format digital. În domeniul artelor, teza dedoctorat poate fi însoțită de înregistrarea pe suport digital acreației artistice originale. Teza de doctorat și anexele sale sepublică pe un site administrat de Ministerul Educației, Cercetării,Tineretului și Sportului, cu respectarea legislației în vigoare îndomeniul drepturilor de autor.
Art. 169. — (1) Diploma conferită după promovarea unui
program de studii universitare de doctorat se numește diplomăde doctor. În diploma care certifică obținerea și deținerea titluluide doctor se menționează, în mod expres, domeniul disciplinarsau interdisciplinar al doctoratului pentru doctoratul științific; încea care certifică obținerea și deținerea titlului de doctor într-undomeniu profesional se menționează, în mod expres, domeniulprofesional al doctoratului.
(2) În urma finalizării studiilor universitare de doctorat
științific, se conferă de către IOSUD diploma și titlul de doctor înștiințe, corespunzându-i acronimul Dr.
(3) În urma finalizării studiilor universitare de doctorat
profesional, se conferă de către IOSUD diploma și titlul dedoctor într-un domeniu profesional, corespunzându-i acronimulDr. P.Art. 170. — (1) În cazul nerespectării standardelor de calitate
sau de etică profesională, Ministerul Educației, Cercetării,Tineretului și Sportului, pe baza unor rapoarte externe deevaluare, întocmite, după caz, de CNATDCU, de CNCS, deConsiliul de etică și management universitar sau de ConsiliulNațional de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologiceși Inovării, poate lua următoarele măsuri, alternativ sau simultan:
a) retragerea calității de conducător de doctorat;b) retragerea titlului de doctor;c) retragerea acreditării școlii doctorale, ceea ce implică
retragerea dreptului școlii doctorale de a organiza concurs deadmitere pentru selectarea de noi studenți-doctoranzi.
(2) Reacreditarea școlii doctorale se poate obține după cel
puțin 5 ani de la pierderea acestei calități, numai în urma reluăriiprocesului de acreditare, conform art. 158.
(3) Redobândirea calității de conducător de doctorat se poate
obține după cel puțin 5 ani de la pierderea acestei calități, lapropunerea IOSUD, pe baza unui raport de evaluare internă, alecărui aprecieri sunt validate printr-o evaluare externă efectuatăde CNATDCU. Rezultatele pozitive ale acestor proceduri suntcondiții necesare pentru aprobare din partea MinisteruluiEducației, Cercetării, Tineretului și Sportului.
(4) Conducătorii de doctorat sunt evaluați o dată la 5 ani.
Procedurile de evaluare sunt stabilite de Ministerul Educației,Cercetării, Tineretului și Sportului, la propunerea CNATDCU.
CAPITOLUL IV
Organizarea învățământului postuniversitar
Art. 171. — Programele postuniversitare sunt:
a) programe postdoctorale de cercetare avansată;b) programe postuniversitare de formare și dezvoltare
profesională continuă.
SECȚIUNEA 1
Programele postdoctorale
Art. 172. — (1) Programele postdoctorale de cercetare
avansată:
a) sunt programe destinate persoanelor care au obținut
o diplomă de doctor în științe cu cel mult 5 ani înainte deadmiterea în programul postdoctoral și care doresc să seperfecționeze în cadrul unei alte instituții decât cea în care auobținut titlul de doctor;
b) asigură cadrul instituțional pentru dezvoltarea cercetărilor
după finalizarea studiilor universitare de doctorat;
c) au o durată de minimum un an;d) se pot finanța de către instituții publice sau de către
operatori economici;
e) în cadrul instituțiilor de învățământ superior se desfășoară
în cadrul unei școli doctorale pe baza planului de cercetarepropus de cercetătorul postdoctoral și aprobat de școaladoctorală.
(2) În cadrul instituțiilor de învățământ superior, programele
postdoctorale pot fi organizate doar în cadrul școlilor doctoraleacreditate pentru organizarea de programe de studii universitarede doctorat. Programele postdoctorale pot fi organizate și încadrul unităților de cercetare-dezvoltare.
(3) Admiterea la programe postdoctorale se face pe baza
metodologiei elaborate de instituția gazdă, în conformitate culegislația în vigoare.
(4) Cercetătorii postdoctorali sunt încadrați de către
universități cu contract de muncă pe perioadă determinată.Cercetătorii postdoctorali sunt încadrați, de regulă, pe funcția decercetător științific sau cercetător științific gradul III, dar pot fiîncadrați și pe funcții de cercetare superioare acestora, în funcțiede îndeplinirea condițiilor necesare.
(5) La finalizarea programului postdoctoral, IOSUD sau
instituția gazdă acordă un atestat de studii postdoctorale.MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI,
PARTEA I , Nr. 18/10.I.2011 29

SECȚIUNEA a 2-a
Programele postuniversitare de formare
și dezvoltare profesională continuă
Art. 173. — (1) Pot organiza programe postuniversitare de
formare și dezvoltare profesională continuă toate acele instituțiide învățământ superior care au acreditate cel puțin programede studii universitare de licență în domeniul științific respectiv.
(2) Programele postuniversitare de formare și dezvoltare
profesională ale instituțiilor acreditate se desfășoară pe bazaunui regulament propriu de organizare și desfășurare, aprobatde senatul universitar și cu respectarea reglementărilor învigoare.
(3) Programele postuniversitare pot utiliza ECTS/SECT și se
finalizează cu un examen de certificare a competențelorprofesionale asimilate de cursanți pe parcursul programului.
(4) Programele postuniversitare se pot organiza în regim cu
taxă sau cu finanțare din alte surse.
(5) Au dreptul să participe la studii postuniversitare
absolvenții care au cel puțin studii universitare cu diplomă delicență sau echivalentă.
(6) La finalizarea programelor postuniversitare de formare și
dezvoltare profesională, instituția organizatoare eliberează uncertificat de atestare a competențelor profesionale specificeprogramului.
CAPITOLUL V
Învățământul superior medical
SECȚIUNEA 1
Organizarea și funcționarea învățământului superior medical.
Învățământul superior din domeniile sănătate
și medicină veterinară
Art. 174. — (1) Învățământul superior din domeniile sănătate
și medicină veterinară se desfășoară cu respectareareglementărilor generale și sectoriale din Uniunea Europeană șianume:
a) 6 ani de studii, pentru minimum de 5.500 de ore de
activitate teoretică și practică medicală pentru domeniulmedicină, la programele de studii Medicină, Medicină Dentară șiMedicină Veterinară; 5 ani pentru programul de studii Farmacie;4 ani pentru minimum 4.600 de ore de pregătire pentruprogramele de studii Asistență Medicală Generală și Moașe șide 3 ani pentru alte programe de studii de licență din domeniulsănătate;
b) fiecare an universitar are câte 60 de credite de studii
transferabile în ECTS/SECT, fiind totalizate 180 de creditede studii transferabile pentru programele cu o durată a studiilorde licență de 3 ani, 240 de credite de studii transferabilepentru programele cu o durată a studiilor de licență de 4 ani,300 de credite de studii transferabile pentru programul Farmaciecu o durată a studiilor de licență de 5 ani și 360 de credite destudii transferabile pentru programele Medicină, MedicinăDentară și Medicină Veterinară cu o durată a studiilor de licențăde 6 ani;
c) studiile universitare de master au între 60 și 120 de credite
de studii transferabile ECTS/SECT;
d) studiile universitare de doctorat totalizează 240 de credite
de studii transferabile, iar studiile avansate din cadrul școliidoctorale totalizează 60 de credite; studiile universitare dedoctorat se pot organiza în UOD și în IOSUD realizate princonsorții între universități și spitale sau clinici.
(2) Instituțiile de învățământ superior din domeniile sănătate
și medicină veterinară acreditate, pe baza criteriilor de calitate,pot organiza, pe lângă formele de învățământ prevăzute laalin. (1), și programe postdoctorale și de formare și dezvoltareprofesională: de rezidențiat, de perfecționare, de specializare,de studii complementare în vederea obținerii de atestate și deeducație medicală și farmaceutică continuă.
(3) Durata doctoratului pentru absolvenții învățământului
superior medical uman, medical veterinar și farmaceutic este de4 ani.(4) Instituțiile de învățământ superior cu programe de studii
din domeniile sănătate și medicină veterinară și instituțiilesanitare publice pot utiliza veniturile proprii, în interes reciproc,pentru asigurarea unor condiții optime de activitate, privindinfrastructura, echipamentele medicale și accesul la informațiemedicală.
(5) La selecția și promovarea personalului didactic universitar
din instituțiile de învățământ superior cu programe de studii dindomeniul sănătate se iau în considerare criteriile privindexperiența profesională medicală dovedită. În învățământulsuperior din domeniul sănătate, pentru posturile didactice ladisciplinele cu corespondent în rețeaua Ministerului Sănătății potaccede doar persoane care au obținut, prin concurs, în funcțiede gradul universitar, titlurile de medic/medic dentist rezidentsau medic/medic dentist specialist sau farmacist/farmacistrezident/farmacist specialist în specialitatea postului.
(6) În învățământul superior din domeniul sănătate nu se pot
transforma în credite echivalate și transfera studiile obținute înînvățământul postliceal.
(7) Învățământul superior și postuniversitar din domeniul
sănătate se desfășoară în unități sanitare publice, în institute,în centre de diagnostic și tratament, în secții cu paturi, înlaboratoare și în cabinete. Conform legii speciale, se potconstitui clinici universitare, din una sau mai multe secții clinice,în specialități înrudite, din spitale publice sau private, în caresunt organizate activități de învățământ și cercetare aledepartamentelor universitare.
(8) Rezidențialul reprezintă forma specifică de învățământ
postuniversitar pentru absolvenții licențiați ai programelor destudii medicină, medicină dentară și farmacie care asigurăpregătirea necesară obținerii uneia dintre specialitățile cuprinseîn Nomenclatorul specialităților medicale, medico-dentare șifarmaceutice pentru rețeaua de asistență medicală. Organizareași finanțarea rezidențiatului se reglementează prin actenormative specifice.
(9) Admiterea la rezidențiat a cadrelor didactice din
învățământul superior din domeniul sănătate se face în aceleașicondiții ca pentru orice absolvent al învățământului superior dindomeniul sănătate.
(10) Medicii rezidenți care ocupă prin concurs posturi
didactice de asistent universitar în instituții de învățământsuperior din domeniul sănătate continuă formarea în rezidențiatși sunt retribuiți pentru ambele activități.
(11) În cadrul instituțiilor de învățământ superior care
organizează programe de pregătire în rezidențiat se constituieun departament de pregătire în rezidențiat. În instituțiile deînvățământ superior care organizează programe de pregătire demedicină și farmacie, departamentul este subordonat conduceriiuniversității.
SECȚIUNEA a 2-a
Reglementarea altor aspecte specifice
Art. 175. — Reglementarea altor aspecte specifice
desfășurării activităților din acest domeniu se realizează prinhotărâre a Guvernului, ordin al ministrului educației, cercetării,tineretului și sportului și, după caz, ordin comun al ministruluisănătății și al președintelui Autorității Naționale SanitareVeterinare și pentru Siguranța Alimentelor.
CAPITOLUL VI
Învățământul superior militar și învățământul
de informații, de ordine publică și de securitate națională
SECȚIUNEA 1
Organizare și funcționare
Art. 176. — (1) Învățământul superior militar, de informații,
de ordine publică și de securitate națională este învățământ destat, parte integrantă a sistemului național de învățământ, șicuprinde: învățământ universitar pentru formarea ofițerilor,ofițerilor de poliție și a altor specialiști, precum și învățământpostuniversitar.MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI,
PARTEA I , Nr. 18/10.I.2011 30

(2) Instituțiile de învățământ superior militar, de informații, de
ordine publică și de securitate națională din cadrul sistemuluinațional de învățământ, precum și specializările/programele destudii din cadrul acestora se supun reglementărilor referitoarela asigurarea calității, inclusiv celor legate de autorizare șiacreditare, în aceleași condiții cu instituțiile de învățământsuperior civil.
(3) Structura organizatorică, oferta de școlarizare care
conține profilurile, programele de studii, cifrele anuale deșcolarizare, criteriile de selecționare a candidaților pentruînvățământul superior militar, de informații, de ordine publică șide securitate națională se stabilesc, după caz, de MinisterulApărării Naționale, Ministerul Administrației și Internelor,Ministerul Justiției, Serviciul Român de Informații și alte instituțiicu atribuții în domeniile apărării, informațiilor, ordinii publice șisecurității naționale, potrivit specificului fiecărei arme,specializări, nivel și formă de organizare a învățământului, încondițiile legii.
(4) Formele de organizare a învățământului, admiterea la
studii, derularea programelor de studii, finalizarea studiilor,autorizarea și acreditarea instituțiilor de învățământ, înînvățământul superior militar, de informații, de ordine publică șide securitate națională, se supun procedurilor și condițiiloraplicabile instituțiilor de învățământ superior civil.
(5) Pentru învățământul superior militar, de informații, de
ordine publică și de securitate națională, după caz, MinisterulApărării Naționale, Ministerul Administrației și Internelor,Ministerul Justiției, Serviciul Român de Informații și alte instituțiicu atribuții în domeniile apărării, informațiilor, ordinii publice șisecurității naționale pot emite ordine, regulamente și instrucțiuniproprii, în condițiile legii.
(6) Ofițerii în activitate, în rezervă sau în retragere, posesori
ai diplomei de absolvire a școlii militare de ofițeri cu durata de3 sau 4 ani, pot să își completeze studiile în învățământulsuperior, pentru obținerea diplomei de licență în profiluri șispecializări similare sau apropiate armei/specialității militare.
(7) Diplomele de licență, de master, de doctorat eliberate de
instituțiile de învățământ superior militar, de informații, de ordinepublică și de securitate națională, precum și titlurile științificeobținute dau dreptul deținătorilor legali, după trecerea înrezervă, în condițiile legii, să ocupe funcții echivalente cu celeale absolvenților instituțiilor civile de învățământ, cu profilapropiat și de același nivel.
(8) Planurile de învățământ pentru învățământul superior
militar, de informații și de ordine publică și de securitatenațională se elaborează de Ministerul Apărării Naționale,Ministerul Administrației și Internelor, Serviciul Român deInformații și alte instituții cu atribuții în domeniul apărării,informațiilor, ordinii publice și securității naționale, înconformitate cu standardele naționale stabilite de instituțiileresponsabile cu asigurarea calității.
SECȚIUNEA a 2-a
Managementul și finanțarea instituțiilor
Art. 177. — (1) Managementul instituțiilor de învățământ
superior militar, de informații, de ordine publică și de securitatenațională se realizează în aceleași condiții ca în instituțiile civilede învățământ superior. Finanțarea instituțiilor din învățământulsuperior militar, de informații, de ordine publică și de securitatenațională se face în condițiile legii.
(2) Structurile și funcțiile de conducere din instituțiile de
învățământ militar, de informații, de ordine publică și desecuritate națională sunt aceleași ca și cele din instituțiile civilede învățământ superior și se ocupă în aceleași condiții ca șiacestea, precum și cu respectarea procedurilor specificate înactele normative specifice în domeniu.
(3) Conducerea instituțiilor de învățământ militar, de
informații, de ordine publică și de securitate națională serealizează de către rectori care sunt și comandanții instituțiilorrespective. Funcția de comandant se ocupă în conformitate cureglementările Ministerului Apărării Naționale, MinisteruluiAdministrației și Internelor, Serviciului Român de Informații și ale
altor instituții cu atribuții în domeniul apărării, ordinii publice șisiguranței naționale.
(4) În învățământul superior militar, de informații, de ordine
publică și de securitate națională se înființează corpulinstructorilor militari, de ordine și de securitate publică, prinordine și instrucțiuni ale Ministerului Apărării Naționale,Ministerului Administrației și Internelor, Ministerului Justiției,Serviciului Român de Informații și ale altor instituții cu atribuții îndomeniul apărării, ordinii publice și siguranței naționale.
SECȚIUNEA a 3-a
Resurse umane
Art. 178. — (1) Funcțiile didactice și de cercetare din
învățământul superior militar, de informații, de ordine publică șide securitate națională se ocupă și se eliberează în aceleașicondiții ca și cele din instituțiile civile de învățământ superior.Cadrele didactice și de cercetare din învățământul superiormilitar, de informații, de ordine publică și de securitate naționalăau același statut ca cele din instituțiile civile de învățământsuperior.
(2) Instituțiile de învățământ superior militar, de informații, de
ordine publică și de securitate națională se bucură de principiulautonomiei universitare.
(3) Cadrele didactice militare titulare, pensionate pentru limită
de vârstă și vechime integrală ca militari, pot să își continueactivitatea didactică, în cadrul aceleiași instituții de învățământsuperior, în condițiile legii.
SECȚIUNEA a 4-a
Viața universitară
Art. 179. — Viața universitară din instituțiile de învățământ
superior militar, de informații, de ordine publică și de securitatenațională se desfășoară în conformitate cu reglementările legalepentru instituțiile civile de învățământ superior, adaptate mediuluimilitar, de informații, de ordine publică și de securitate națională.
CAPITOLUL VII
Învățământul superior artistic și sportiv
Art. 180. — În învățământul superior artistic și sportiv,
procesul educațional se desfășoară prin activități didactice șiprin activități practice de creație și performanță.
Art. 181. — Instituțiile de învățământ superior artistic și
sportiv, autorizate provizoriu sau acreditate, conform legii, potorganiza forme de învățământ prin cele 3 cicluri de studiiuniversitare: ciclul I — studii universitare de licență, ciclul II —studii universitare de master și ciclul III — studii universitare dedoctorat, incluzând doctoratul științific și doctoratul profesional,precum și programe de formare și dezvoltare profesionalăcontinuă.
Art. 182. — În învățământul superior artistic și sportiv,
structura anului universitar poate fi adaptată în funcție deprogramul activităților practice specifice.
Art. 183. — În învățământul superior artistic și sportiv,
practica studenților se desfășoară în universități: în centre deproiectare, ateliere artistice, studiouri muzicale, unități deproducție teatrale și cinematografice, spații destinateperformanței sportive, precum și în instituții din profilul artisticsau sportiv respectiv, pe bază de parteneriat instituțional.
Art. 184. — În învățământul superior artistic și sportiv,
doctoratul științific sau profesional este o condiție pentru carieradidactică.
Art. 185. — Cercetarea prin creație artistică, proiectare și
performanță sportivă se desfășoară individual sau colectiv, încentre de proiectare, laboratoare și ateliere artistice, studiourimuzicale, unități de producție teatrală și cinematografică, spațiidestinate performanței sportive.
Art. 186. — Evaluarea calității și clasificarea universităților
artistice și sportive iau în considerare criteriile specifice creațieiartistice și performanței sportive.MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI,
PARTEA I , Nr. 18/10.I.2011 31

Art. 187. — În învățământul superior artistic și sportiv,
alocarea pe baze competiționale a fondurilor se face inclusiv înbaza criteriilor specifice creației artistice și performanței sportive.
Art. 188. — Reglementarea altor aspecte specifice
desfășurării activității din aceste domenii va fi realizată prinhotărâri ale Guvernului sau ordine ale ministrului educației,cercetării, tineretului și sportului, în concordanță cu prevederilelegii și cu reglementările generale și sectoriale ale UniuniiEuropene.
CAPITOLUL VIII
Activitatea de cercetare și creație universitară
Art. 189. — (1) Activitatea de cercetare, dezvoltare, inovare
și creație artistică din universități se organizează și funcționeazăpe baza legislației naționale și a Uniunii Europene în domeniu.
(2) Instituțiile de învățământ superior care și-au asumat ca
misiune și cercetarea științifică au obligația să creeze structuritehnico-administrative care să faciliteze managementulactivităților de cercetare și a proiectelor de cercetare-dezvoltarederulate de personalul instituției. Aceste structuri deservesc șirăspund optim cerințelor personalului implicat în cercetare.
(3) Personalul implicat în activități de cercetare în institute,
laboratoare sau centre de cercetare ale universității dispune, înlimita proiectelor de cercetare pe care le coordonează, deautonomie și de responsabilitate personală, delegată deordonatorul de credite, în realizarea achizițiilor publice și agestionării resurselor umane necesare derulării proiectelor.Aceste activități se desfășoară conform reglementărilor legaleîn vigoare și fac obiectul controlului financiar intern.
Art. 190. — (1) La sfârșitul fiecărui an bugetar, conducerea
universității prezintă senatului universitar un raport referitor lacuantumul regiei pentru granturile de cercetare și la modul încare regia a fost cheltuită.
(2) Cuantumul maximal al regiei pentru granturile și
contractele de cercetare este stabilit de finanțator sau deautoritatea contractantă și nu poate fi modificat pe perioadaderulării acestora.
Art. 191. — (1) Pentru granturile gestionate prin Autoritatea
Națională pentru Cercetare Științifică, Ministerul Educației,Cercetării, Tineretului și Sportului asigură un avans de până la90% din valoarea grantului din momentul semnării contractuluide finanțare. Pentru diferență, universitățile pot avansa fonduridin venituri proprii.
(2) Mobilitatea interinstituțională a personalului de cercetare
după principiul „grantul urmează cercetătorul” este garantatăprin prezenta lege și se realizează prin metodologii elaborate deautoritățile contractante. Titularul grantului răspunde public,conform contractului cu autoritatea contractantă, de modul degestionare a grantului.
CAPITOLUL IX
Promovarea calității în învățământul superior
și în cercetarea științifică
SECȚIUNEA 1
Dispoziții generale
Art. 192. — (1) Asigurarea calității învățământului superior și
a cercetării științifice universitare este o obligație a instituției deînvățământ superior și o atribuție fundamentală a MinisteruluiEducației, Cercetării, Tineretului și Sportului. În realizareaacestei atribuții, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului șiSportului colaborează cu ARACIS, cu alte agenții înscrise înEQAR, precum și cu CNCS, CNATDCU, Consiliul de etică șimanagement universitar (CEMU) și alte organisme cu
competențe în domeniu conform legislației în vigoare.
(2) Instituțiile de învățământ superior au obligația de a furniza
Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului datelesolicitate de acesta, cu respectarea prevederilor legale. Refuzulsau raportarea falsă încalcă principiul răspunderii publice șiduce la sancțiunile prevăzute de lege.(3) Instituțiile de învățământ superior care refuză să facă
publice datele de interes public solicitate de Ministerul Educației,Cercetării, Tineretului și Sportului sau oricare altă persoanăfizică sau juridică încalcă principiul răspunderii publice și suntsancționate conform legii.
(4) Studenții sunt parteneri cu drepturi depline în procesul de
asigurare a calității.
Art. 193. — (1) Evaluarea universităților se realizează în
scopul:
a) autorizării provizorii și acreditării;b) ierarhizării programelor de studii și clasificării
universităților.
(2) Evaluarea în scopul autorizării provizorii și acreditării se
realizează de către ARACIS sau de altă agenție înscrisă înEQAR și are loc potrivit legii și standardelor internaționale îndomeniu.
(3) Evaluarea în scopul ierarhizării programelor de studii și a
clasificării universităților se realizează pe baza unei metodologiide evaluare propuse de Ministerul Educației, Cercetării,Tineretului și Sportului și aprobate prin hotărâre a Guvernului, înmaximum 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.Aplicarea acestei metodologii intră în răspunderea MinisteruluiEducației, Cercetării, Tineretului și Sportului. Evaluarea esterealizată periodic.
(4) Universitățile se clasifică, pe baza evaluării prevăzute la
alin. (3), în 3 categorii:
a) universități centrate pe educație;b) universități de educație și cercetare științifică sau
universități de educație și creație artistică;
c) universități de cercetare avansată și educație.(5) Evaluarea prevăzută la alin. (3) se face de către un
consorțiu format din: ARACIS, incluzând reprezentanți aistudenților, CNCS, CNATDCU și un organism internațional cucompetențe în domeniul ierarhizării și clasificării instituțiilor deînvățământ selectat pe bază de concurs.
(6) Prin excepție de la prevederile alin. (5), prima evaluare de
după intrarea în vigoare a prezentei legi, făcută conformprevederilor alin. (3), se face numai de către un organisminternațional cu competență în domeniul ierarhizării și clasificăriiinstituțiilor de învățământ superior sau de către o agenție deasigurare a calității înregistrată în EQAR, din străinătate.
(7) Pentru programele de licență și master, finanțarea
instituțiilor de învățământ superior de stat, din surse publice, seface diferențiat pe categorii de universități și în funcție de pozițiaîn ierarhie a programelor de studii, conform ierarhizăriiprevăzute la alin. (3), pe baza unei metodologii elaborate deMinisterul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului șiaprobate prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretuluiși sportului. Finanțarea programelor de doctorat se face conformprevederilor art. 160.
(8) Statul poate finanța programele de excelență în cercetare
și educație din orice categorie de universități.
(9) Programele de excelență prevăzute la alin. (8) se
stabilesc pe baza evaluării prevăzute la alin. (3), pentruprogramele de licență și master, și pe baza competițiilorprevăzute la art. 160 alin. (3), pentru programele de doctorat.
(10) Sunt finanțate din fonduri publice: programe de licență
în universitățile de stat menționate la alin. (4) lit. a), programe delicență și master în universitățile prevăzute la alin. (4) lit. b) șiprograme de doctorat, master și licență în universitățileprevăzute la alin. (4) lit. c).
Art. 194. — (1) Pentru promovarea calității și creșterea
eficienței sistemului de învățământ superior, pentru creștereavizibilității internaționale și pentru concentrarea resurselor,universitățile de stat și particulare pot:
a) să se constituie în consorții universitare, potrivit legii;b) să fuzioneze într-o singură instituție de învățământ
superior cu personalitate juridică.
(2) Universitățile acreditate la data intrării în vigoare a
prezentei legi pot demara proceduri pentru constituirea deconsorții sau pentru fuzionare prin comasare sau absorbție.MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI,
PARTEA I , Nr. 18/10.I.2011 32

Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului alocă
preferențial resurse financiare consorțiilor sau universitățilorfuzionate, conform unei metodologii adoptate în acest sens prinordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului,la propunerea CNFIS.
(3) Fuziunea prin comasare sau absorbție a instituțiilor de
învățământ superior de stat se face, de regulă, în jurul instituțiilordin categoria universităților de cercetare avansată și educație șiținând cont de proximitatea geografică.
(4) Evaluarea programelor de studii și a instituțiilor de
învățământ superior se face periodic, la inițiativa MinisteruluiEducației, Cercetării, Tineretului și Sportului sau a universităților.Rezultatele evaluării sunt publice, pentru informareabeneficiarilor de educație și pentru transparența instituțională.
Art. 195. — (1) Fiecare universitate are obligația să realizeze,
la intervale de maximum 5 ani, evaluarea internă și clasificareadepartamentelor pe 5 niveluri de performanță în cercetare,conform unei metodologii-cadru elaborate de CNCS și aprobateprin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului șisportului. Rezultatele evaluării și clasificării sunt publice.
(2) Senatul universitar, la propunerea rectorului, pe baza
evaluării interne, poate dispune reorganizarea sau desființareadepartamentelor ori institutelor neperformante, fără a prejudiciastudenții.
Art. 196. — Guvernul României înființează Institutul de Studii
și Cercetări Avansate din România, având ca obiectiv principalsusținerea elitelor științifice românești din țară și din diaspora.Metodologia de înființare a acestuia se elaborează de cătreMinisterul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului și seadoptă prin hotărâre a Guvernului, în termen de 12 luni de ladata intrării în vigoare a prezentei legi.
Art. 197. — Statul încurajează excelența în instituțiile de
învățământ superior prin pârghii financiare specifice, existente înprezenta lege:
a) universităților li se alocă o finanțare suplimentară, în sumă,
la nivel național, de minimum 30% din suma alocată la nivelnațional universităților de stat ca finanțare de bază, pe bazacriteriilor și a standardelor de calitate stabilite de ConsiliulNațional al Finanțării Învățământului Superior și aprobate deMinisterul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului;
b) universităților de stat li se alocă un fond distinct pentru
dezvoltarea instituțională, din bugetul alocat MinisteruluiEducației, Cercetării, Tineretului și Sportului. Fondul dedezvoltare instituțională se adresează celor mai performanteinstituții de învățământ superior din fiecare categorie și se alocădupă criterii competitive bazate pe standarde internaționale.Metodologia de alocare și utilizare a fondului pentru dezvoltareinstituțională se aprobă prin hotărâre a Guvernului, lapropunerea Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului șiSportului.
SECȚIUNEA a 2-a
Sprijinirea excelenței individuale
Art. 198. — Formele de sprijin pentru cadrele didactice,
studenții și cercetătorii cu performanțe excepționale includ:
a) granturi de studii sau de cercetare la universități din țară
ori din străinătate, acordate pe bază de competiție;
b) granturi pentru efectuarea și finalizarea unor cercetări,
inclusiv teze de doctorat;
c) aprobarea unor rute educaționale flexibile, care permit
accelerarea parcursului de studii universitare;
d) crearea de instrumente și mecanisme de susținere a
inserției lor profesionale în țară, astfel încât să valorifice la nivelsuperior atât talentul, cât și achizițiile realizate prin formare.CAPITOLUL X
Promovarea universității centrate pe student
SECȚIUNEA 1
Dispoziții generale
Art. 199. — (1) Studenții sunt considerați parteneri ai
instituțiilor de învățământ superior și membri egali ai comunitățiiacademice. În învățământul confesional studenții sunt membri aicomunității academice în calitate de discipoli.
(2) O persoană dobândește statutul de student și de membru
al unei comunități universitare numai în urma admiterii și aînmatriculării sale într-o instituție de învățământ superioracreditată sau autorizată să funcționeze provizoriu.
(3) O persoană poate fi admisă și înmatriculată ca student
concomitent la cel mult două programe de studii, indiferent deinstituțiile de învățământ care le oferă. Orice subvențiefinanciară sau bursă din fonduri publice se acordă, conformnormelor legale în vigoare, numai într-o singură instituție deînvățământ superior, pentru un singur program de studii. În cazulstudenților care se transferă între universități sau programe destudii, subvențiile urmează studentul.
(4) În vederea testării cunoștințelor și a capacităților
cognitive, respectiv artistice sau sportive, și a admiterii într-unprogram de studii pentru licență, master ori doctorat, instituțiilede învățământ superior organizează examene de admiterepentru fiecare program și ciclu de studiu.
SECȚIUNEA a 2-a
Înmatricularea studenților.
Registrul matricol unic al universităților din România
Art. 200. — (1) O instituție de învățământ superior poate
admite și înmatricula într-un program de studii numai acel numărde studenți pentru care sunt asigurate condiții optime de calitateacademică, de viață și de servicii sociale în spațiul universitar.
(2) Oferta anuală de școlarizare este făcută publică de către
rectorul instituției de învățământ superior prin declarație pepropria răspundere, cu respectarea capacității de școlarizarestabilite conform art. 138 alin. (5).
(3) În urma admiterii într-un program de studii, între student
și universitate se încheie un contract în care se specificădrepturile și obligațiile părților.
(4) Universitățile care admit în programele lor de studii mai
mulți studenți decât capacitatea de școlarizare, aprobatăconform prezentei legi, încalcă răspunderea lor publică și suntsancționate în conformitate cu prevederile prezentei legi.
Art. 201. — (1) Se constituie Registrul matricol unic al
universităților din România, denumit în continuare RMUR.
RMUR este o bază de date electronică în care sunt înregistrațitoți studenții din România din universitățile de stat sauparticulare acreditate ori autorizate să funcționeze provizoriu.Registrele matricole ale universităților devin parte a RMUR,asigurându-se un control riguros al diplomelor.
(2) Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, la
propunerea CNFIS, elaborează un regulament de alocare acodului matricol individual, precum și conținutul informațiilor carevor fi scrise în RMUR.
(3) RMUR este un înscris oficial protejat legal. Falsificarea
înscrisurilor din registrul matricol se sancționează potrivit legii.
(4) RMUR, registrele matricole ale universităților și sistemele
informatice aferente se elaborează în termen de cel mult 2 anide la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(5) Baza de date electronică aferentă RMUR înregistrează
și păstrează evidența diplomelor universitare emise în România,pe baza registrelor existente în universitățile acreditate.
Art. 202. — (1) Principiile care reglementează activitatea
studenților în cadrul comunității universitare sunt:
a) principiul nediscriminării — în baza căruia toți studenții
beneficiază de egalitate de tratament din partea instituției deînvățământ superior; orice discriminare directă sau indirectă fațăde student este interzisă;MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI,
PARTEA I , Nr. 18/10.I.2011 33

b) principiul dreptului la asistență și la servicii complementare
gratuite în învățământul superior de stat — exprimat prin:consilierea și informarea studentului de către cadrele didactice,în afara orelor de curs, seminar sau laboratoare; consilierea înscopul orientării profesionale; consilierea psihologică; acces laprincipalele cărți de specialitate și publicații științifice; acces ladatele referitoare la situația școlară personală;
c) principiul participării la decizie — în baza căruia deciziile
în cadrul instituțiilor de învățământ superior sunt luate cuparticiparea reprezentanților studenților;
d) principiul libertății de exprimare — în baza căruia studenții
au dreptul să își exprime liber opiniile academice, în cadrulinstituției de învățământ în care studiază;
e) principiul transparenței și al accesului la informații — în
baza căruia studenții au dreptul de acces liber și gratuit lainformații care privesc propriul parcurs educațional și viațacomunității academice din care fac parte, în conformitate cuprevederile legii.
(2) În universitățile confesionale, drepturile, libertățile și
obligațiile studenților sunt stabilite și în funcție de specificuldogmatic și canonic al fiecărui cult.
(3) Drepturile, libertățile și obligațiile studenților sunt cuprinse
în Codul drepturilor și obligațiilor studentului, propus deasociațiile studențești în termen de 6 luni de la intrarea învigoare a prezentei legi și adoptat de Ministerul Educației,Cercetării, Tineretului și Sportului prin ordin al ministruluiacestuia.
(4) În universitățile confesionale, studenții se organizează cu
respectarea statutului și a normelor dogmatice și canonice alecultului respectiv.
(5) Fiecare universitate va institui un sistem de aplicare și
monitorizare a respectării prevederilor Codului drepturilor șiobligațiilor studentului. Asociațiile studenților prezintă un raportanual privind respectarea codului, care este public.
Art. 203. — (1) Studenții au dreptul să înființeze, în instituțiile
de învățământ superior, de stat sau particulare, ateliere, cluburi,cercuri, cenacluri, formații artistice și sportive, organizații,precum și publicații, conform legii.
(2) Studenții sunt aleși în mod democratic, prin vot universal,
direct și secret, la nivelul diverselor formații, programe sau cicluride studiu, atât în cadrul facultăților, cât și al universității. Ei sunt,de drept, reprezentanți legitimi ai intereselor studenților, lanivelul fiecărei comunități academice. Conducerea instituției deînvățământ superior nu se implică în organizarea procesului dealegere a reprezentanților studenților.
(3) În universitățile confesionale, reprezentarea studenților la
nivelul comunității universitare se va face cu respectareastatutului și specificului dogmatic și canonic al cultului respectiv.
(4) Statutul de student reprezentant nu poate fi condiționat de
către conducerea universității.
(5) Studenții pot fi reprezentați în toate structurile decizionale
și consultative din universitate.
(6) Federațiile naționale studențești, legal constituite, sunt
organismele care exprimă interesele studenților din universități,în raport cu instituțiile statului.
(7) Organizațiile studențești care reprezintă interesele
studenților la nivelul fiecărei comunități universitare pot aveareprezentanți de drept în structurile decizionale și executive aleuniversității.
(8) Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului
colaborează, în dezvoltarea învățământului superior, cufederațiile naționale studențești, legal constituite, și se vaconsulta cu acestea ori de câte ori este nevoie.
(9) Studenții pot participa la acțiuni de voluntariat, pentru care
pot primi un număr de credite de studii transferabile, în condițiilestabilite de Carta universitară.
Art. 204. — (1) Studenții care provin din familii cu venituri
reduse beneficiază de un sistem de împrumuturi bancare pentruefectuarea studiilor, garantate de stat, în condițiile legislației învigoare, prin Agenția de credite și burse de studii. Împrumuturilepot acoperi taxele de studii și costul vieții pe perioada studiilor.(2) Absolvenții care vor practica profesia minimum 5 ani în
mediul rural vor fi scutiți de plata a 75% din împrumut, aceastăparte fiind preluată de către stat, în cuantum de maximum5.000 lei.
(3) Agenția de credite și burse de studii propune reglementări
corespunzătoare în vederea acordării creditelor.
Art. 205. — (1) Studenții beneficiază de asistență medicală
și psihologică gratuită în cabinete medicale și psihologiceuniversitare ori în policlinici și unități spitalicești de stat, conformlegii.
(2) În timpul anului școlar, studenții beneficiază de tarif redus
cu minimum 50% pe mijloacele de transport local în comun,transportul intern auto, feroviar și naval. Studenții orfani sauproveniți din casele de copii beneficiază de gratuitate pentrucategoriile de transport stabilite prin ordin al ministrului educației,cercetării, tineretului și sportului.
(3) Studenții beneficiază de tarife reduse cu 75% pentru
accesul la muzee, concerte, spectacole de teatru, operă, film,la alte manifestări culturale și sportive organizate de instituțiipublice, în limita bugetelor aprobate.
(4) Studenții etnici români din afara granițelor țării, bursieri ai
statului român, beneficiază de gratuitate la toate manifestărileprevăzute la alin. (3), care se desfășoară pe teritoriul României.
(5) Instituțiile de învățământ superior pot acorda, în afara
cifrei de școlarizare aprobate, cel puțin un loc pentru studiigratuite absolvenților cu diplomă de bacalaureat proveniți dincentrele de plasament, în condițiile stabilite de senatuluniversitar.
(6) Candidații proveniți din medii cu risc socioeconomic
ridicat sau marginalizate din punct de vedere social — romi,absolvenți ai liceelor din mediul rural sau din orașe cu mai puținde 10.000 de locuitori — pot beneficia de un număr de locuribugetate garantate, în condițiile legii.
(7) Activitățile extracurriculare — științifice, tehnice, cultural-
artistice și sportive, precum și cele pentru studenții capabili deperformanțe sunt finanțate de la bugetul statului, conformnormelor stabilite de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretuluiși Sportului. În acest scop se pot folosi și alte surse de finanțare.
(8) Prevederile alin. (6) se aplică și în cazul taberelor de
creație, sportive și de odihnă ale studenților.
(9) Statutul de student cu taxă se modifică în condițiile
stabilite de senatul universitar.
(10) Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului
poate acorda anual burse pentru stagii de studii universitare șipostuniversitare în străinătate din fonduri constituite în acestscop. Aceste burse se obțin prin concurs organizat la nivelnațional.
(11) La concursurile pentru obținerea burselor prevăzute la
alin. (10) pot participa studenții și absolvenții instituțiilor deînvățământ superior de stat și cei ai instituțiilor de învățământsuperior particular acreditate.
(12) Cheltuielile de întreținere a internatelor, a căminelor și a
cantinelor universităților se acoperă din veniturile proprii aleinstituțiilor de învățământ respective și din subvenții de la bugetcu această destinație.
(13) Tarifele practicate de universități pentru studenți la
cămine și cantine sunt cel mult egale cu diferența dintre costurilede funcționare, cuprinzând cheltuielile de personal, cheltuielilecu utilitățile, cheltuielile cu materiile prime și consumabile șicheltuielile de întreținere curentă și, respectiv, subvențiile de labugetul de stat.
(14) În vederea asigurării transparenței, universitatea de stat
publică periodic balanța de venituri și cheltuieli pentru fiecarecămin studențesc.
(15) Pot fi acordate subvenții pentru cazare și studenților care
aleg altă formă de cazare decât căminele instituțiilor deînvățământ superior.
(16) Instituțiile de învățământ superior de stat asigură, în
limita resurselor financiare alocate pentru efectuarea practiciicomasate a studenților, pe perioada prevăzută în planurile deînvățământ, cheltuielile de masă, cazare și transport, în situațiileMONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI,
PARTEA I , Nr. 18/10.I.2011 34

în care practica se desfășoară în afara centrului universitar
respectiv.
(17) Toate actele de studii eliberate de universitate, precum
și cele care atestă statutul de student (adeverințe, carnete,legitimații) se eliberează în mod gratuit.
Art. 206. — (1) Statul român acordă anual, prin hotărâre a
Guvernului, un număr de burse pentru școlarizarea studențilorstrăini. Aceste burse sunt atribuite doar acelor universități șiprograme de studii care îndeplinesc cele mai ridicate standardede calitate, indiferent dacă sunt de stat sau particulare.
(2) Universitățile, în baza autonomiei universitare, pot
dispune integral de veniturile obținute din școlarizareastudenților străini.
CAPITOLUL XI
Conducerea universităților
SECȚIUNEA 1
Dispoziții generale
Art. 207. — (1) Structurile de conducere în instituțiile de
învățământ superior de stat sau particulare sunt:
a) senatul universitar și consiliul de administrație, la nivelul
universității;
b) consiliul facultății;c) consiliul departamentului.(2) Funcțiile de conducere sunt următoarele:a) rectorul, prorectorii, directorul general administrativ, la
nivelul universității;
b) decanul, prodecanii, la nivelul facultății;c) directorul de departament, la nivelul departamentului.(3) IOSUD este condusă de Consiliul pentru studiile
universitare de doctorat, respectiv de directorul acestui consiliu.Funcția de director al Consiliului pentru studiile universitare dedoctorat este asimilată funcției de prorector. Procedura denumire a directorului Consiliului pentru studiile universitare dedoctorat este stabilită de Codul studiilor universitare de doctorat.
(4) La nivelul departamentului, directorul de departament și
membrii consiliului departamentului sunt aleși prin votuluniversal, direct și secret al tuturor cadrelor didactice și decercetare titulare.
(5) La nivelul facultății, stabilirea structurilor și a funcțiilor de
conducere se face după următoarea procedură:
a) componența membrilor consiliului facultății este de
maximum 75% cadre didactice și de cercetare, respectivminimum 25% studenți. Reprezentanții cadrelor didactice și decercetare în consiliul facultății sunt aleși prin votul universal,direct și secret al tuturor cadrelor didactice și de cercetaretitulare din facultate, iar reprezentanții studenților sunt aleși prinvot universal, direct și secret de către studenții facultății;
b) decanii sunt selectați prin concurs public, organizat de
către rectorul universității la nivelul facultății. La concurs potparticipa persoane din cadrul universității sau din orice facultatede profil din țară ori din străinătate care, pe baza audierii înplenul consiliului facultății, au primit avizul acestuia departicipare la concurs. Consiliul facultății are obligația de a avizaminimum 2 candidați;
c) decanul își desemnează prodecanii după numirea de către
rector;
d) în universitățile multilingve și multiculturale, cel puțin unul
dintre prodecani se numește la propunerea cadrelor didacticeaparținând minorității naționale din departamentul secției sauliniei de predare într-o limbă a minorităților naționale, potrivitregulamentului liniei de studiu conform art. 135 alin. (2), cuexcepția cazului în care decanul provine de la secția sau linia destudiu cu predare în limba minorității naționale respective.Cadrele didactice aparținând secției sau liniei de predare trebuiesă propună cel puțin 3 candidați.
(6) Consiliul școlii doctorale se stabilește prin votul universal,
direct și secret al conducătorilor de doctorat din școala doctoralărespectivă.(7) Procesul de stabilire și de alegere a structurilor și funcțiilor
de conducere la nivelul universității, al facultăților șidepartamentelor trebuie să respecte principiul reprezentativitățiipe facultăți, departamente, secții/linii de predare, programe destudii, după caz, și se stabilește prin Carta universitară.
(8) În cazul universităților confesionale, alegerea persoanelor
în funcțiile de conducere se face cu avizul cultului fondator.
Art. 208. — (1) Senatul universitar este compus din 75%
personal didactic și de cercetare și din 25% reprezentanți aistudenților. Toți membrii senatului universitar, fără excepție, vorfi stabiliți prin votul universal, direct și secret al tuturor cadrelordidactice și cercetătorilor titulari, respectiv al tuturor studenților.Fiecare facultate va avea reprezentanți în senatul universitar,pe cote-părți de reprezentare stipulate în Carta universitară. Încazul universităților confesionale, organizarea senatuluiuniversitar se va face cu respectarea statutului și specificuluidogmatic și canonic al cultului fondator.
(2) Senatul universitar își alege, prin vot secret, un președinte
care conduce ședințele senatului universitar și reprezintăsenatul universitar în raporturile cu rectorul.
(3) Senatul universitar stabilește comisii de specialitate prin
care controlează activitatea conducerii executive a instituției deînvățământ superior și a consiliului de administrație. Rapoartelede monitorizare și de control sunt prezentate periodic șidiscutate în senatul universitar, stând la baza rezoluțiilorsenatului universitar.
Art. 209. — (1) Rectorul universităților de stat și particulare
se desemnează prin una dintre următoarele modalități:
a) pe baza unui concurs public, în baza unei metodologii
aprobate de senatul universitar nou-ales, conformă cu prezentalege; sau
b) prin votul universal, direct și secret al tuturor cadrelor
didactice și de cercetare titulare din cadrul universității și alreprezentanților studenților din senatul universitar și din consiliilefacultăților.
(2) Modalitatea de desemnare a rectorului, dintre cele
prevăzute la alin. (1), se stabilește cu minimum 6 luni înainte defiecare desemnare a rectorului, prin votul universal, direct șisecret al tuturor cadrelor didactice și de cercetare titulare dincadrul universității și al reprezentanților studenților din senatuluniversitar și din consiliile facultăților.
Art. 210. — (1) În cazul în care modalitatea aleasă pentru
desemnarea rectorului este cea pe baza unui concurs public,procedura de desemnare este cea prevăzută de prezentularticol.
(2) Senatul universitar nou-ales stabilește o comisie de
selecție și de recrutare a rectorului formată, în proporție de 50%,din membri ai universității și, în proporție de 50%, dinpersonalități științifice și academice din afara universității, dințară și din străinătate. Această comisie conține minimum12 membri, dintre care cel puțin un reprezentant al studențilorsau un absolvent al universității desemnat de către studenții dinsenatul universitar, conform Cartei universitare. De asemenea,senatul universitar nou-ales elaborează și aprobă metodologiade avizare, de selecție și de recrutare a rectorului, conform legii.
(3) Concursul public pentru desemnarea rectorului se
desfășoară în baza metodologiei prevăzute la alin. (2). Comisiade concurs este comisia de selecție și recrutare prevăzută laalin. (2).
(4) La concursul de ocupare a funcției de rector pot participa
personalități științifice sau academice din țară și din străinătatecare, pe baza audierii în plenul senatului universitar nou-ales,au obținut avizul de participare la concurs din partea acestuia.Avizul se acordă numai pe baza votului majorității simple amembrilor senatului universitar nou-ales. Senatul universitarnou-ales are obligația de a aviza minimum 2 candidați.Candidații avizați de senatul universitar nou-ales participă apoila concursul organizat conform alin. (3).
Art. 211. — (1) Rectorul, desemnat conform art. 209, este
confirmat prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretuluiși sportului, în termen de 30 de zile de la data selecției. DupăMONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI,
PARTEA I , Nr. 18/10.I.2011 35

emiterea ordinului de confirmare, rectorul poate semna acte
oficiale, înscrisuri, acte financiare/contabile, diplome șicertificate.
(2) Rectorul confirmat de ministrul educației, cercetării,
tineretului și sportului, pe baza consultării senatului universitar,își numește prorectorii. În universitățile multilingve șimulticulturale cel puțin unul dintre prorectori este numit de cătrerector la propunerea cadrelor didactice aparținând minoritățilornaționale din departamentul secției sau liniei de predare într-olimbă a minorităților naționale, cu excepția cazului în carerectorul provine de la secția sau linia de studiu cu predare înlimba minorității naționale respective. Cadrele didacticeaparținând secției sau liniei de predare trebuie să propună celpuțin 3 candidați.
(3) Rectorul confirmat de ministrul educației, cercetării,
tineretului și sportului încheie cu senatul universitar un contractde management, cuprinzând criteriile și indicatorii deperformanță managerială, drepturile și obligațiile părțilorcontractuale.
(4) Decanii sunt selectați prin concurs public organizat de
noul rector și validat de senatul universitar. La concurs potparticipa candidații avizați de consiliul facultății cu votulmajorității simple a membrilor acestuia și pe baza uneimetodologii specifice elaborate de senatul universitar. Consiliulfacultății validează cel puțin 2 candidați.
(5) Menținerea în funcție a directorului general administrativ
se face pe baza acordului scris al acestuia de susținereexecutivă a planului managerial al noului rector.
(6) Consiliul de administrație al universităților de stat este
format din rector, prorectorii, decanii, directorul generaladministrativ și un reprezentant al studenților.
(7) Consiliul de administrație al universităților particulare este
numit de către fondatori.
Art. 212. — (1) Rectorul confirmat al universității de stat
încheie un contract instituțional cu ministrul educației, cercetării,tineretului și sportului.
(2) Rectorul poate fi demis de către senatul universitar, în
condițiile specificate prin contractul de management și Cartauniversitară.
(3) Ministrul educației, cercetării, tineretului și sportului poate
revoca din funcție rectorul în condițiile art. 125.
SECȚIUNEA a 2-a
Atribuțiile senatului universitar, ale rectorului, ale consiliului
de administrație, ale decanului și ale șefului de departament
Art. 213. — (1) Senatul universitar reprezintă comunitatea
universitară și este cel mai înalt for de decizie și deliberare lanivelul universității.
(2) Atribuțiile senatului universitar sunt următoarele:a) garantează libertatea academică și autonomia
universitară;
b) elaborează și adoptă, în urma dezbaterii cu comunitatea
universitară, Carta universitară;
c) aprobă planul strategic de dezvoltare instituțională și
planurile operaționale, la propunerea rectorului;
d) aprobă, la propunerea rectorului și cu respectarea
legislației în vigoare, structura, organizarea și funcționareauniversității;
e) aprobă proiectul de buget și execuția bugetară;f) elaborează și aprobă Codul de asigurare a calității și Codul
de etică și deontologie profesională universitară;
g) adoptă Codul universitar al drepturilor și obligațiilor
studentului, cu respectarea prevederilor Codului drepturilor șiobligațiilor studentului;
h) aprobă metodologiile și regulamentele privind organizarea
și funcționarea universității;
i) încheie contractul de management cu rectorul;j) controlează activitatea rectorului și a consiliului de
administrație prin comisii specializate;
k) validează concursurile publice pentru funcțiile din consiliul
de administrație;l) aprobă metodologia de concurs și rezultatele concursurilor
pentru angajarea personalului didactic și de cercetare șievaluează periodic resursa umană;
m) aprobă, la propunerea rectorului, sancționarea
personalului cu performanțe profesionale slabe, în baza uneimetodologii proprii și a legislației în vigoare;
n) îndeplinește alte atribuții, conform Cartei universitare.(3) Componența și mărimea senatului universitar sunt
stabilite prin Carta universitară, astfel încât să se asigureeficiența decizională și reprezentativitatea comunitățiiacademice.
(4) Mandatul senatului universitar este de 4 ani. Durata
mandatului unui membru al senatului universitar este de 4 ani,cu posibilitatea înnoirii succesive de maximum două ori. Pentrustudenți, durata mandatului se reglementează prin Cartauniversitară.
(5) Senatul universitar poate fi convocat de rector sau la
cererea a cel puțin o treime dintre membrii senatului universitar.
(6) Rectorul reprezintă legal universitatea în relațiile cu terții
și realizează conducerea executivă a universității. Rectorul esteordonatorul de credite al universității. Rectorul are următoareleatribuții:
a) realizează managementul și conducerea operativă a
universității, pe baza contractului de management;
b) negociază și semnează contractul instituțional cu
Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului;
c) încheie contractul de management cu senatul universitar;d) propune spre aprobare senatului universitar structura și
reglementările de funcționare ale universității;
e) propune spre aprobare senatului universitar proiectul de
buget și raportul privind execuția bugetară;
f) prezintă senatului universitar, în luna aprilie a fiecărui an,
raportul prevăzut la art. 130 alin. (2). Senatul universitarvalidează raportul menționat, în baza referatelor realizate decomisiile sale de specialitate. Aceste documente sunt publice;
g) conduce consiliul de administrație;h) îndeplinește alte atribuții stabilite de senatul universitar, în
conformitate cu contractul de management, Carta universitară șilegislația în vigoare.
(7) Durata mandatului de rector este de 4 ani. Mandatul
poate fi înnoit cel mult o dată, în urma unui nou concurs,conform prevederilor Cartei universitare. O persoană nu poatefi rector al aceleiași instituții de învățământ superior pentru maimult de 8 ani, indiferent de perioada în care s-au derulatmandatele și de întreruperile acestora.
(8) Atribuțiile prorectorilor, numărul și durata mandatelor
acestora se stabilesc prin Carta universitară.
(9) Decanul reprezintă facultatea și răspunde de
managementul și conducerea facultății. Decanul prezintă anualun raport consiliului facultății privind starea facultății. Decanulconduce ședințele consiliului facultății și aplică hotărârilerectorului, consiliului de administrație și senatului universitar.Atribuțiile decanului sunt stabilite în conformitate cu prevederileCartei universitare și cu legislația în vigoare.
(10) Consiliul facultății reprezintă organismul decizional și
deliberativ al facultății. Consiliul facultății are următoareleatribuții:
a) aprobă, la propunerea decanului, structura, organizarea
și funcționarea facultății;
b) aprobă programele de studii gestionate de facultate;c) controlează activitatea decanului și aprobă rapoartele
anuale ale acestuia privind starea generală a facultății,asigurarea calității și respectarea eticii universitare la nivelulfacultății;
d) îndeplinește alte atribuții, stabilite prin Carta universitară
sau aprobate de senatul universitar și în conformitate culegislația în vigoare.
(11) Directorul de departament realizează managementul și
conducerea operativă a departamentului. În exercitarea acesteifuncții, el este ajutat de consiliul departamentului, conform Carteiuniversitare. Directorul de departament răspunde de planurileMONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI,
PARTEA I , Nr. 18/10.I.2011 36

de învățământ, de statele de funcții, de managementul cercetării
și al calității și de managementul financiar al departamentului.
(12) Selecția, angajarea, evaluarea periodică, formarea,
motivarea și încetarea relațiilor contractuale de muncă alepersonalului sunt de răspunderea directorului de departament,a conducătorului școlii doctorale sau a decanului, conformprevederilor Cartei universitare.
(13) Consiliul de administrație al universității asigură, sub
conducerea rectorului sau a unei alte persoane desemnate prinCarta universitară, în cazul universităților particulare șiconfesionale particulare, conducerea operativă a universității șiaplică deciziile strategice ale senatului universitar. Deasemenea, consiliul de administrație:
a) stabilește în termeni operaționali bugetul instituțional;b) aprobă execuția bugetară și bilanțul anual;c) aprobă propunerile de scoatere la concurs a posturilor
didactice și de cercetare;
d) avizează propunerile de programe noi de studii și
formulează propuneri către senatul universitar de terminare aacelor programe de studii care nu se mai încadrează înmisiunea universității sau care sunt ineficiente academic șifinanciar;
e) aprobă operațiunile financiare care depășesc plafoanele
stabilite de senatul universitar, în universitățile de stat, respectivde fondatori, în universitățile particulare;
f) propune senatului universitar strategii ale universității pe
termen lung și mediu și politici pe domenii de interes aleuniversității.
(14) Studenții au cel puțin un reprezentant în comisiile de
etică, de cazări, de asigurare a calității, precum și în alte comisiicu caracter social.
Art. 214. — (1) Funcțiile de conducere de rector, de prorector,
de decan, de prodecan, de director de departament sau deunitate de cercetare-dezvoltare, proiectare, microproducție nuse cumulează.
(2) În cazul vacantării unui loc în funcțiile de conducere, se
procedează la alegeri parțiale, în cazul directorului dedepartament, sau se organizează concurs public, potrivit Carteiuniversitare, în termen de maximum 3 luni de la data vacantării.
(3) Numărul de prorectori și de prodecani din instituțiile de
învățământ superior se stabilește prin Carta universitară.
(4) Atribuțiile și competențele structurilor și ale funcțiilor de
conducere din învățământul superior sunt stabilite prin Cartauniversitară a instituției, potrivit legii. Hotărârile senateloruniversitare, ale consiliilor facultăților și ale departamentelor seiau cu votul majorității membrilor prezenți, dacă numărul celorprezenți reprezintă cel puțin două treimi din numărul total almembrilor. Membrii acestor structuri de conducere au drept devot deliberativ egal.
(5) Structura administrativă a universității este condusă de
către un director administrativ și este organizată pe direcții.Postul de director general administrativ se ocupă prin concursorganizat de consiliul de administrație al instituției de învățământsuperior. Președintele comisiei de concurs este rectorulinstituției. Din comisie face parte, în mod obligatoriu, unreprezentant al Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului șiSportului. Validarea concursului se face de către senatuluniversitar, iar numirea pe post, de către rector.
(6) Unitățile de cercetare-dezvoltare sunt conduse de
directori ai unităților respective, potrivit Cartei universitare.
(7) Prin Carta universitară, universitatea își poate dezvolta
structuri consultative formate din reprezentanți ai mediuluieconomic și personalități din mediul academic, cultural șiprofesional extern.
Art. 215. — (1) După împlinirea vârstei de pensionare,
ocuparea oricărei funcții de conducere în universitățile de stat,particulare și confesionale este interzisă, cu excepțiamandatelor în exercițiu la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(2) Persoanele care exercită o funcție de conducere sau de
demnitate publică au dreptul de a li se rezerva postul dinsistemul educațional.(3) Persoanele care ocupă o funcție de conducere sau de
demnitate publică nu pot exercita funcția de rector pe perioadaîndeplinirii mandatului.
(4) Funcția de rector este incompatibilă cu deținerea de
funcții de conducere în cadrul unui partid politic, pe perioadaexercitării mandatului.
(5) Funcțiile de conducere sau de demnitate publică se pot
cumula cu funcțiile didactice și/sau de cercetare.
SECȚIUNEA a 3-a
Rolul statului în învățământul superior
Art. 216. — (1) Statul își exercită atribuțiile în domeniul
învățământului superior prin intermediul Parlamentului,Guvernului și Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului șiSportului.
(2) Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului are
următoarele atribuții principale:
a) propune politicile și strategiile naționale pentru
învățământul superior, ca parte a Ariei europene aînvățământului superior;
b) elaborează reglementările de organizare și funcționare a
sistemului de învățământ superior;
c) monitorizează și verifică direct sau prin organismele
abilitate în acest sens respectarea reglementărilor privindorganizarea și funcționarea învățământului superior, cercetareauniversitară, managementul financiar, etica universitară șiasigurarea calității în învățământul superior;
d) gestionează procesul de evaluare periodică, de clasificare
a universităților și de ierarhizare a programelor de studii aleacestora;
e) controlează gestionarea RMUR;f) organizează recunoașterea și echivalarea diplomelor și
certificatelor conform normelor interne și în conformitate cunormele europene; elaborează metodologia prin care se potrecunoaște automat diplomele și certificatele obținute înuniversități din statele membre ale Uniunii Europene, aleSpațiului Economic European și în Confederația Elvețiană,precum și în universități de prestigiu din alte state, pe baza uneiliste aprobate și reactualizate de Ministerul Educației, Cercetării,Tineretului și Sportului; organizează recunoașterea automată afuncțiilor didactice universitare și a calității de conducător dedoctorat, conform unei metodologii proprii; încasează sume, înlei sau în valută, pentru recunoașterea și echivalarea diplomelorși certificatelor și pentru vizarea actelor de studii;
g) elaborează și propune proiectul de buget pentru
învățământul superior, ca parte a bugetului educației și bugetuluicercetării;
h) verifică și gestionează sistemul de indicatori statistici de
referință pentru învățământul superior și bazele de datecorespunzătoare pentru monitorizarea și prognozarea evoluțieiînvățământului superior în raport cu piața muncii;
i) susține realizarea de studii și de cercetări în învățământul
superior;
j) publică anual un raport privind starea învățământului
superior.
Art. 217. — (1) Pentru exercitarea atribuțiilor sale, Ministerul
Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului constituie registrede experți și se sprijină pe organisme consultative, la nivelnațional, alcătuite pe criterii de prestigiu profesional și moral:Consiliul Național de Statistică și Prognoză a ÎnvățământuluiSuperior ( CNSPIS ), Consiliul Național de Atestare a Titlurilor,
Diplomelor și Certificatelor Universitare ( CNATDCU ), Consiliul
Național al Cercetării Științifice ( CNCS ), Colegiul consultativ
pentru cercetare-dezvoltare și inovare ( CCCDI ), Consiliul
Național pentru Finanțarea Învățământului Superior ( CNFIS ),
Consiliul Național al Bibliotecilor Universitare ( CNBU ), Consiliul
de etică și management universitar ( CEMU ) și Consiliul Național
de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării(CNECSDTI ). Din aceste organisme pot face parte cadre
didactice și cercetători, având cel puțin titlul de conferențiar saude cercetător științific II ori titluri echivalente obținute înMONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI,
PARTEA I , Nr. 18/10.I.2011 37

străinătate, membri ai Academiei Române și ai unor instituții de
cultură, precum și un membru student în CEMU și CNCU și unstudent cu statut de observator în CNFIS, sau reprezentanți aimediului de afaceri în CCCDI sau, ca observatori, în CNFIS.
(2) Consiliile prevăzute la alin. (1) beneficiază de un
secretariat tehnic care se constituie și funcționează prin ordin alministrului educației, cercetării, tineretului și sportului.
(3) Înființarea, regulamentele de organizare și funcționare,
structura și componența organismelor specializate prevăzute laalin. (1) se stabilesc prin ordin al ministrului educației, cercetării,tineretului și sportului, conform legii. Bugetele acestor organismesunt gestionate prin Unitatea executivă pentru finanțareaînvățământului superior, a cercetării, dezvoltării și inovării(UEFISCDI ) și se constituie pe bază contractuală între Ministerul
Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului și UEFISCDI saudin alte surse legal constituite, gestionate de UEFISCDI.
(4) CNCS se constituie prin reorganizarea, prin ordin al
ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului, aConsiliului Național al Cercetării Științifice din ÎnvățământulSuperior.
Art. 218. — (1) Consiliul Național de Statistică și Prognoză a
Învățământului Superior are ca atribuții principale elaborarea șiactualizarea permanentă a indicatorilor de monitorizare aînvățământului superior și prognoza evoluției acestuia în raportcu dinamica pieței muncii. Acest consiliu publică anual datelecorespunzătoare acestor indicatori.
(2) Consiliul de Etică și Management Universitar se pronunță
asupra litigiilor de etică universitară și are ca principale atribuții:
a) monitorizarea punerii în aplicare a politicilor de etică
universitară la nivelul sistemului de învățământ superior;
b) auditarea comisiilor de etică din universități și prezentarea
unui raport anual privind etica universitară. Acest raport se facepublic;
c) constatarea încălcării de către o instituție de învățământ
superior a obligațiilor prevăzute de prezenta lege;
d) elaborarea și publicarea Codului de referință al eticii și
deontologiei universitare, care este un document public. Înarbitrarea litigiilor, Consiliul de Etică și Management Universitarse bazează pe principiile și procedurile elaborate în acestdocument.
(3) Consiliul Național de Etică a Cercetării Științifice,
Dezvoltării Tehnologice și Inovării este organismul prevăzut deLegea nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetareaștiințifică, dezvoltarea tehnologică și inovare, cu modificările șicompletările ulterioare.
Art. 219. — (1) CNATDCU are următoarele atribuții:a) propune un set de standarde minimale necesare și
obligatorii pentru conferirea titlurilor didactice din învățământulsuperior, a gradelor profesionale de cercetare-dezvoltare, acalității de conducător de doctorat și a atestatului de abilitare.Aceste standarde se adoptă prin ordin al ministrului educației,cercetării, tineretului și sportului. Standardele minimale deacceptare de către CNATDCU a dosarului pentru obținereaatestatului de abilitare nu depind de funcția didactică sau gradulprofesional al candidatului și sunt identice cu standardele deacordare a titlului de profesor universitar;
b) propune metodologia-cadru prevăzută la art. 295 alin. (1);c) verifică anual, la solicitarea Ministerului Educației,
Cercetării, Tineretului și Sportului sau din proprie inițiativă,modul de desfășurare a concursurilor pentru ocuparea posturilordidactice și de cercetare din universități. Raportul de verificareinstituțională este prezentat ministrului educației, cercetării,tineretului și sportului, specificând concluzii bazate pe date șidocumente;
d) prezintă un raport anual Ministerului Educației, Cercetării,
Tineretului și Sportului privind resursa umană pentru activitățiledidactice și de cercetare din învățământul superior, în baza unorindicatori specifici. Acest raport este public;
e) alte atribuții stabilite prin lege sau prin regulamentul de
organizare și funcționare.(2) CNFIS are următoarele atribuții principale:
a) propune metodologia de finanțare a universităților și
stabilește costul mediu per student echivalent pe cicluri șidomenii de studii;
b) verifică periodic, la solicitarea Ministerului Educației,
Cercetării, Tineretului și Sportului sau din proprie inițiativă,realizarea proiectelor de dezvoltare instituțională și eficiențagestionării fondurilor publice de către universități și facepropuneri pentru finanțarea complementară a universităților pebază de proiecte instituționale;
c) prezintă anual Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului
și Sportului un raport privind starea finanțării învățământuluisuperior și măsurile de optimizare ce se impun. Acest raport estepublic.
(3) CNCS are următoarele atribuții principale:a) stabilește standardele, criteriile și indicatorii de calitate
pentru cercetarea științifică, aprobate prin ordin al ministruluieducației, cercetării, tineretului și sportului;
b) auditează periodic, la solicitarea Ministerului Educației,
Cercetării, Tineretului și Sportului sau din proprie inițiativă,cercetarea științifică universitară ori din unitățile de cercetare-dezvoltare;
c) gestionează programe de cercetare și procese de
evaluare a proiectelor de cercetare care sunt propuse pentrufinanțare competitivă;
d) prezintă anual Ministerului Educației, Cercetării,
Tineretului și Sportului un raport privind starea cercetăriiștiințifice în învățământul superior și performanțeleuniversităților. Raportul este public și va fi afișat pe site-ul CNCS.
(4) Consiliul Național al Bibliotecilor Universitare (CNBU) are
în atribuții elaborarea strategiei de dezvoltare, evaluareperiodică și coordonarea sistemului de biblioteci dinînvățământul superior.
Art. 220. — (1) Pentru monitorizarea eficienței manageriale,
a echității și a relevanței învățământului superior pentru piațamuncii, se stabilește, în termen de maximum 12 luni de laintrarea în vigoare a prezentei legi, un sistem de indicatoristatistici de referință pentru învățământul superior, corelat cusistemele de indicatori statistici de referință la nivel europeandin domeniu.
(2) Sistemul de indicatori va fi elaborat de Ministerul
Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, prin consultareaConsiliului Național de Statistică și Prognoză a ÎnvățământuluiSuperior (CNSPIS), a ARACIS, a CNCS, a CNFIS, a CNATDCUși a Autorității Naționale pentru Calificări, și se aprobă prinhotărâre a Guvernului. Raportul anual privind stareaînvățământului superior se bazează pe indicatorii prevăzuți laalin. (1).
Art. 221. — (1) Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și
Sportului își realizează atribuțiile în domeniul cercetării prinAutoritatea Națională de Cercetare Științifică, conform legii.
(2) În exercitarea atribuțiilor sale, Ministerul Educației,
Cercetării, Tineretului și Sportului colaborează cu ConsiliulNațional al Rectorilor și, după caz, cu autorități și asociațiiprofesionale și științifice naționale și internaționalereprezentative, federații sindicale la nivel de ramură și federațiistudențești legal constituite la nivel național. Reprezentanțiiînvățământului particular sunt parteneri de dialog social.
CAPITOLUL XII
Finanțarea și patrimoniul universităților
SECȚIUNEA 1
Dispoziții generale
Art. 222. — (1) Învățământul universitar de stat este gratuit
pentru cifra de școlarizare aprobată anual de Guvern și cu taxă,în condițiile legii.
(2) În învățământul universitar de stat gratuit se pot percepe
taxe pentru: depășirea duratei de școlarizare prevăzute de lege,admiteri, înmatriculări, reînmatriculări, repetarea examenelor șia altor forme de verificare, care depășesc prevederile planuluiMONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI,
PARTEA I , Nr. 18/10.I.2011 38

de învățământ. De asemenea, se pot percepe taxe și pentru
activități neincluse în planul de învățământ, conformmetodologiei aprobate de senatul universitar.
(3) Finanțarea învățământului superior de stat se asigură din
fonduri publice, în concordanță cu următoarele cerințe:
a) considerarea dezvoltării învățământului superior ca
responsabilitate publică și a învățământului, în general, caprioritate națională;
b) asigurarea calității învățământului superior la nivelul
standardelor din Spațiul European al Învățământului Superiorpentru pregătirea resurselor umane și dezvoltarea personală cacetățeni ai unei societăți democratice bazate pe cunoaștere;
c) profesionalizarea resurselor umane în concordanță cu
diversificarea pieței muncii;
d) dezvoltarea învățământului superior și a cercetării
științifice și creației artistice universitare pentru integrarea la vârfîn viața științifică mondială.
(4) Execuția bugetară anuală a instituțiilor de învățământ
superior de stat se face publică.
(5) Finanțarea învățământului superior de stat poate fi
realizată pe bază de contract și prin contribuția altor ministere,pentru acele instituții de învățământ superior care pregătescspecialiști în funcție de cerințele ministerelor respective, precumși prin alte surse, inclusiv împrumuturi și ajutoare externe.
(6) Toate resursele de finanțare ale universităților de stat sunt
venituri proprii.
(7) Statul poate sprijini învățământul superior particular
acreditat.
(8) Instituțiile de învățământ superior de stat și particulare pot
primi donații din țară și din străinătate, în conformitate cuprevederile legale în vigoare.
Art. 223. — (1) Instituțiile de învățământ superior de stat
funcționează ca instituții finanțate din fondurile alocate de labugetul de stat, venituri extrabugetare și din alte surse, potrivitlegii.
(2) Veniturile acestor instituții se compun din sume alocate de
la bugetul Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului șiSportului, pe bază de contract, pentru finanțarea de bază,finanțarea complementară și finanțarea suplimentară, realizareade obiective de investiții, fonduri alocate pe bază competiționalăpentru dezvoltare instituțională, fonduri alocate pe bazăcompetițională pentru incluziune, burse și protecția socială astudenților, precum și din venituri proprii, dobânzi, donații,sponsorizări și taxe percepute în condițiile legii de la persoanefizice și juridice, române sau străine, și din alte surse. Acestevenituri sunt utilizate de instituțiile de învățământ superior, încondițiile autonomiei universitare, în vederea realizăriiobiectivelor care le revin în cadrul politicii statului din domeniulînvățământului și cercetării științifice universitare.
(3) Finanțarea suplimentară se acordă din fonduri publice de
către Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportuluipentru a stimula excelența instituțiilor și a programelor de studii,atât din cadrul universităților de stat, cât și al celor particulare.Finanțarea suplimentară se acordă conform prevederilor art. 197lit. a).
(4) Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului
asigură finanțarea de bază pentru universitățile de stat, pringranturi de studii calculate pe baza costului mediu per studentechivalent, per domeniu, per cicluri de studiu și per limbă depredare. Granturile de studii vor fi alocate prioritar spre aceledomenii care asigură dezvoltarea sustenabilă și competitivă asocietății, iar în interiorul domeniului, prioritar, celor mai bineplasate programe în ierarhia calității acestora, numărul degranturi de studii alocate unui program variind în funcție depoziția programului în această ierarhie.
(5) Finanțarea de bază este multianuală, asigurându-se pe
toată durata unui ciclu de studii.
(6) Finanțarea complementară se realizează de Ministerul
Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului prin:
a) subvenții pentru cazare și masă;b) fonduri alocate pe bază de priorități și norme specifice
pentru dotări și alte cheltuieli de investiții și reparații capitale;
c) fonduri alocate pe baze competiționale pentru cercetarea
științifică universitară.
(7) Finanțarea instituțiilor de învățământ superior de stat se
face pe bază de contract încheiat între Ministerul Educației,Cercetării, Tineretului și Sportului și instituția de învățământsuperior respectivă, după cum urmează:
a) contract instituțional pentru finanțarea de bază, pentru
fondul de burse și protecție socială a studenților, pentru fondulde dezvoltare instituțională, precum și pentru finanțarea deobiective de investiții;
b) contract complementar pentru finanțarea reparațiilor
capitale, a dotărilor și a altor cheltuieli de investiții, precum șisubvenții pentru cazare și masă;
c) contractele instituționale și complementare sunt supuse
controlului periodic efectuat de Ministerul Educației, Cercetării,Tineretului și Sportului și CNFIS.
(8) Finanțarea cercetării științifice universitare se face
conform prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 57/2002 privindcercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică, aprobată cumodificări și completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificărileși completările ulterioare, și legislației specifice domeniuluicercetării-dezvoltării.
(9) Fondurile pentru burse și protecție socială a studenților se
alocă în funcție de numărul de studenți de la învățământul cufrecvență, fără taxă de studii.
(10) Studenții beneficiază de burse de performanță sau de
merit, pentru stimularea excelenței, precum și de burse sociale,pentru susținerea financiară a studenților cu venituri reduse.Cuantumul minim al burselor sociale se propune anual de cătreCNFIS, ținând cont de faptul că acestea trebuie să acoperecheltuielile minime de masă și cazare.
(11) Universitățile pot suplimenta fondul de burse prin venituri
proprii extrabugetare.
(12) Categoriile de cheltuieli eligibile și metodologia de
distribuire a acestora din finanțarea complementară șisuplimentară se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la inițiativaMinisterului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, întermen de maximum 6 luni de la intrarea în vigoare a prezenteilegi.
(13) Rectorii universităților de stat, prin contractul instituțional
încheiat cu Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului șiSportului, sunt direct responsabili de alocarea resurselorinstituției, prioritar spre departamentele și structurile cele maiperformante.
Art. 224. — Statul român poate acorda anual burse pentru
sprijinirea etnicilor români din țări învecinate și a etnicilor românicu domiciliul stabil în străinătate, care doresc să studieze încadrul unităților și instituțiilor de învățământ de stat din România.
Art. 225. — (1) Programele de studii de master și doctorat în
științe și tehnologii avansate, cele care se desfășoară în limbi decirculație internațională, precum și doctoratele în cotutelă cuuniversități de prestigiu din străinătate beneficiază de finanțarepreferențială, acordată conform propunerilor CNFIS.
(2) Fondurile rămase la sfârșitul anului din execuția bugetului
prevăzut în contractul instituțional și complementar, precum șifondurile aferente cercetării științifice universitare și veniturileextrabugetare rămân la dispoziția universităților și se cuprind înbugetul de venituri și cheltuieli al instituției, fără vărsăminte labugetul de stat și fără afectarea alocațiilor de la bugetul de statpentru anul următor.
Art. 226. — (1) Universitățile de stat sau particulare au
patrimoniu propriu, pe care îl gestionează conform legii.
(2) Drepturile pe care le au universitățile asupra bunurilor din
patrimoniul propriu pot fi drepturi reale, după caz, drept deproprietate sau dezmembrăminte ale acestuia, uz, uzufruct,servitute și superficie, potrivit dispozițiilor Codului civil, drept defolosință dobândit prin închiriere, concesiune, comodat și alteleasemenea ori drept de administrare, în condițiile legii.MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI,
PARTEA I , Nr. 18/10.I.2011 39

(3) În patrimoniul universităților pot exista și drepturi de
creanță izvorâte din contracte, convenții sau hotărârijudecătorești.
(4) Universitățile de stat pot avea în patrimoniu bunuri mobile
și imobile din domeniul public sau din domeniul privat al statului.
(5) Drepturile subiective ale universităților asupra bunurilor
din domeniul public al statului pot fi drepturi de administrare, defolosință, de concesiune ori de închiriere, în condițiile legii.
(6) Prin hotărâre a Guvernului, bunurile din domeniul public
al statului pot fi trecute în domeniul privat al statului și transmiseîn proprietate universităților de stat, în condițiile legii.
(7) Universitățile de stat au drept de proprietate asupra
bunurilor existente în patrimoniul lor la data intrării în vigoare aprezentei legi. Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului șiSportului este împuternicit să emită certificat de atestare adreptului de proprietate pentru universitățile de stat pe bazadocumentației înaintate de acestea.
(8) Dreptul de proprietate al universităților de stat asupra
bunurilor prevăzute la alin. (7) se exercită în condițiile prevăzutede Carta universitară, cu respectarea dispozițiilor dreptuluicomun.
(9) Dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile, precum și
alte drepturi reale ale universităților de stat sunt supuseprocedurii publicității imobiliare prevăzute de legislația specialăîn materie.
(10) În cazul desființării unei universități de stat, bunurile
aflate în proprietate, rămase în urma lichidării, trec înproprietatea privată a statului.
(11) Universitățile particulare sunt titulare ale dreptului de
proprietate ori ale altor drepturi reale pe care le exercită asuprapatrimoniului, în condițiile legii.
SECȚIUNEA a 2-a
Organizarea și funcționarea învățământului superior
particular și confesional particular
Art. 227. — (1) Instituțiile de învățământ superior particulare
și instituțiile de învățământ superior confesionale particularesunt:
a) fondate din inițiativa și cu resursele materiale și financiare
ale unei fundații sau asociații, ale unui cult religios ori ale unuialt furnizor de educație, recunoscut ca atare potrivit prevederilorprezentei legi;
b) persoane juridice de drept privat.(2) Instituțiile de învățământ superior particulare au
autonomie universitară, conform prevederilor prezentei legi, șiautonomie economico-financiară, având drept fundamentproprietatea privată, garantată de Constituție.
(3) Structurile universităților particulare și confesionale
particulare, atribuțiile, durata mandatelor, precum și alteconsiderente legate de statutul acestora sunt stabilite de Cartauniversitară, avizate de fondatori și aprobate de senatuluniversitar cu respectarea strictă a prevederilor prezentei legi.
SECȚIUNEA a 3-a
Înființarea instituțiilor de învățământ superior
particulare și confesionale particulare
Art. 228. — (1) O instituție de învățământ superior particulară
și confesională particulară trebuie să parcurgă toate procedurilede autorizare provizorie și acreditare stabilite de prezenta lege.
(2) Instituțiile de învățământ superior particulare și
confesionale particulare sunt acreditate prin lege, inițiată decătre Guvern la propunerea Ministerului Educației, Cercetării,Tineretului și Sportului.
(3) Universităților acreditate li se recunoaște perioada de
funcționare legală.
SECȚIUNEA a 4-a
Patrimoniul instituțiilor de învățământ superior
particulare și confesionale particulare
Art. 229. — (1) Patrimoniul instituțiilor de învățământ superior
particulare și confesionale particulare constă în patrimoniul inițialal fondatorilor, la care se adaugă patrimoniul dobândit ulterior.(2) Instituțiile de învățământ superior particulare și
confesionale particulare, pe durata existenței lor, dispun depatrimoniul pus la dispoziția lor, conform legii.
(3) Toate deciziile privind patrimoniul instituțiilor de
învățământ superior particulare și confesionale particulare suntluate de către consiliul de administrație.
SECȚIUNEA a 5-a
Desființarea instituțiilor de învățământ superior
particulare și confesionale particulare
Art. 230. — (1) Desființarea, dizolvarea sau lichidarea
instituțiilor de învățământ superior particulare și confesionaleparticulare se face în condițiile legii. Inițiativa desființăriiinstituțiilor de învățământ superior particulare sau confesionaleparticulare poate aparține și fondatorilor.
(2) În caz de desființare, dizolvare sau lichidare, patrimoniul
instituțiilor de învățământ superior particulare și confesionaleparticulare revine fondatorilor.
(3) Desființarea universităților particulare se va face cu
protecția intereselor studenților.
SECȚIUNEA a 6-a
Finanțarea instituțiilor de învățământ superior
particulare și confesionale particulare
Art. 231. — Sursele de finanțare ale instituțiilor de învățământ
superior particulare și confesionale particulare sunt compusedin:
a) sumele depuse de fondatori;b) taxe de studiu și alte taxe școlare;c) sponsorizări, donații, granturi și finanțări acordate pe bază
de competiție, exploatarea rezultatelor cercetării, dezvoltării,inovării și alte surse legal constituite.
TITLUL IV
Statutul personalului didactic
CAPITOLUL I
Statutul personalului didactic
din învățământul preuniversitar
SECȚIUNEA 1
Dispoziții generale
Art. 232. — Statutul reglementează:
a) funcțiile, competențele, responsabilitățile, drepturile și
obligațiile specifice personalului didactic și didactic auxiliar,precum și ale celui de conducere, de îndrumare și de control;
b) formarea inițială și continuă a personalului didactic și a
personalului de conducere, de îndrumare și de control;
c) condițiile și modalitățile de ocupare a posturilor și a
funcțiilor didactice, didactice auxiliare, a funcțiilor de conducere,de îndrumare și de control, precum și condițiile și modalitățilede eliberare din aceste posturi și funcții, de încetare a activitățiiși de pensionare a personalului didactic și didactic auxiliar;
d) criteriile de normare, de acordare a distincțiilor și de
aplicare a sancțiunilor.
Art. 233. — (1) Personalul didactic cuprinde persoanele din
sistemul de învățământ responsabile cu instruirea și educația.
(2) Din categoria personalului didactic pot face parte
persoanele care îndeplinesc condițiile de studii prevăzute delege, care au capacitatea de exercitare deplină a drepturilor, oconduită morală conformă deontologiei profesionale și sunt aptedin punct de vedere medical și psihologic pentru îndeplinireafuncției.
Art. 234. — (1) Încadrarea și menținerea într-o funcție
didactică sau didactică auxiliară, precum și într-o funcție deconducere, de îndrumare și de control sunt condiționate deprezentarea unui certificat medical, eliberat pe un formularspecific elaborat de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretuluiși Sportului, împreună cu Ministerul Sănătății. Incompatibilitățilede ordin medical cu funcția didactică sunt stabilite prin protocolMONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI,
PARTEA I , Nr. 18/10.I.2011 40

încheiat între Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și
Sportului și Ministerul Sănătății.
(2) Personalul didactic, didactic auxiliar, de conducere, de
îndrumare și de control care se consideră nedreptățit poatesolicita o expertiză a capacității de muncă.
(3) Nu pot ocupa funcțiile prevăzute la alin. (1) persoanele
lipsite de acest drept, pe durata stabilită printr-o hotărârejudecătorească definitivă de condamnare penală.
(4) În situații de inaptitudine profesională de natură
psihocomportamentală, conducerea unității sau a instituției deînvățământ poate solicita, cu acordul consiliului de administrație,un nou examen medical complet. Aceeași prevedere se aplică,în mod similar, funcțiilor de conducere, de îndrumare și decontrol, precum și personalului din unitățile conexeînvățământului.
(5) Nu pot ocupa posturile didactice, de conducere sau de
îndrumare și de control în învățământ persoanele caredesfășoară activități incompatibile cu demnitatea funcțieididactice, cum sunt:
a) prestarea de către cadrul didactic a oricărei activități
comerciale în incinta unității de învățământ sau în zona limitrofă;
b) comerțul cu materiale obscene sau pornografice scrise,
audio ori vizuale;
c) practicarea, în public, a unor activități cu componență
lubrică sau altele care implică exhibarea, în manieră obscenă, acorpului.
Art. 235. — Pentru instituțiile de învățământ militar și
învățământ de informații, ordine publică și securitate națională,se prevăd următoarele:
a) aplicarea prevederilor prezentei legi la specificul militar/de
informații, ordine publică și securitate națională se face prinordine, regulamente și instrucțiuni proprii;
b) personalul didactic militar/de informații, ordine publică și
securitate națională și civil se constituie din personalul prevăzutîn prezenta lege și din corpul instructorilor militari/de informații,ordine publică și securitate națională;
c) personalul didactic militar/de informații, ordine publică și
securitate națională are drepturile și îndatoririle care decurg dinprezenta lege și din calitatea de cadru militar în activitate,respectiv de funcționar public cu statut special;
d) pentru funcțiile didactice aferente corpului instructorilor
militari/de informații, ordine publică și securitate națională,condițiile care se cer pentru ocuparea acestora, precum șinormele didactice, competențele și responsabilitățile sestabilesc prin instrucțiuni proprii;
e) perfecționarea pregătirii personalului didactic se
realizează conform prevederilor prezentei legi și reglementărilorspecific militare/de informații, ordine publică și securitatenațională;
f) personalul didactic, inclusiv cel din corpul instructorilor
militari/de informații, ordine publică și securitate națională, poateobține definitivarea în învățământ și gradele didactice, încondițiile stabilite de prezenta lege.
SECȚIUNEA a 2-a
Formarea inițială și continuă.
Cariera didactică
Art. 236. — (1) Formarea inițială pentru ocuparea funcțiilor
didactice din învățământul preuniversitar cuprinde:
a) formarea inițială, teoretică, în specialitate, realizată prin
universități, în cadrul unor programe acreditate potrivit legii;
b) master didactic cu durata de 2 ani;c) stagiul practic cu durata de un an școlar, realizat într-o
unitate de învățământ, sub coordonarea unui profesor mentor.
(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), formarea
personalului din educația antepreșcolară se realizează prinliceele pedagogice.
(3) Pentru a obține altă specializare, absolvenții studiilor de
licență pot urma un modul de minimum 90 de creditetransferabile care atestă obținerea de competențe de predare aunei discipline din domeniul fundamental aferent domeniului despecializare înscris pe diploma de licență. Acest modul poate fi
urmat în paralel cu masterul didactic sau după finalizareaacestuia.
Art. 237. — (1) În calitatea sa de principal finanțator, pe baza
analizei nevoilor de formare din sistem, Ministerul Educației,Cercetării, Tineretului și Sportului stabilește reperele curriculareși calificările de formare inițială teoretică în specialitate apersonalului didactic.
(2) Programele de formare inițială teoretică în specialitate și
psihopedagogică sunt acreditate și evaluate periodic de cătreMinisterul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, prinintermediul ARACIS sau al altor organisme abilitate, potrivit legii.
Art. 238. — (1) Studenții și absolvenții de învățământ
superior care optează pentru profesiunea didactică au obligațiasă absolve cursurile unui master didactic cu durata de 2 ani.
(2) Programele de studii ale masterului didactic sunt
elaborate pe baza standardelor profesionale pentru funcțiiledidactice, se aprobă de către Ministerul Educației, Cercetării,Tineretului și Sportului și se acreditează conform legii.
(3) Studenții care frecventează cursurile masterului didactic
acreditat de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului șiSportului într-o instituție publică pot beneficia de burse de studiufinanțate de la bugetul de stat.
(4) Cuantumul unei burse acordate de la bugetul de stat este
egal cu salariul net al unui profesor debutant.
(5) Criteriile de acordare a burselor de la bugetul de stat se
stabilesc de către Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului șiSportului.
(6) Absolvenților masterului didactic li se eliberează diplomă
de master didactic în domeniul programului de licență.
(7) Planurile de învățământ ale studiilor de licență în
specialitatea pedagogia învățământului primar și preșcolar suntelaborate pe baza standardelor profesionale stabilite deMinisterul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.
Art. 239. — (1) Înscrierea pentru efectuarea stagiului practic
prevăzut la art. 236 alin. (1) lit. c) este condiționată de obținereadiplomei de licență și a diplomei de master didactic.
(2) În vederea realizării pregătirii practice din cadrul
masterului didactic se constituie o rețea permanentă de unitățide învățământ, în baza unor acorduri-cadru încheiate întreunitățile/instituțiile de învățământ care asigură formarea inițialăși inspectoratele școlare, în condiții stabilite prin ordin alministrului educației, cercetării, tineretului și sportului.
(3) Pe baza acestor acorduri-cadru, unitățile/instituțiile de
învățământ care asigură formarea inițială încheie contracte decolaborare cu durata de 1—4 ani școlari cu unitățile deînvățământ din rețeaua prevăzută la alin. (2) pentru stabilireacondițiilor de organizare și desfășurare a stagiilor practice.
(4) Unitățile/instituțiile de învățământ care asigură formarea
inițială pot realiza independent parteneriate cu instituții ofertantede servicii în domeniu — centre de consiliere, cluburi și palateale copiilor, centre logopedice și organizații nonguvernamentale.
(5) Pregătirea practică din cadrul masterului didactic se poate
derula sub forma unei perioade de stagiu în străinătate în cadrulunui program al Uniunii Europene — componenta dedicatăformării inițiale a profesorilor — perioadă certificată prindocumentul Europass Mobilitate.
Art. 240. — (1) Ocuparea unei funcții didactice pentru
perioada stagiului practic cu durata de un an școlar serealizează prin:
a) concurs pe posturi/catedre vacante/rezervate;b) repartizare de către inspectoratul școlar județean/al
municipiului București pe posturile rămase neocupate în urmaconcursului.
(2) Persoanelor aflate în perioada stagiului practic cu durata
de un an școlar li se aplică, în mod corespunzător funcțieididactice ocupate temporar, toate prevederile prezentei legi,precum și toate celelalte prevederi corespunzătoare dinlegislația în vigoare.
Art. 241. — (1) Examenul național de definitivare în
învățământ este organizat de Ministerul Educației, Cercetării,MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI,
PARTEA I , Nr. 18/10.I.2011 41

Tineretului și Sportului, conform unei metodologii aprobate prin
ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului,și cuprinde:
a) etapa I, eliminatorie — realizată de către inspectoratele
școlare în perioada stagiului practic cu durata de un an școlar șiconstând în evaluarea activității profesionale la nivelul unitățiide învățământ, evaluarea portofoliului profesional personal și însusținerea a cel puțin două inspecții la clasă;
b) etapa a II-a, finală — realizată la finalizarea stagiului
practic cu durata de un an școlar și constând într-o examinarescrisă, pe baza unei tematici și a unei bibliografii aprobate deMinisterul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, pentrufiecare specialitate în parte.
(2) Cadrele didactice care promovează examenul de
definitivat dobândesc titlul de profesor cu drept de practică înînvățământul preuniversitar.
(3) Cadrelor didactice angajate cu contract de muncă pe o
perioadă determinată, care au promovat examenul dedefinitivare în învățământ, li se poate asigura continuitatea pepostul didactic/catedra ocupat(ă), prin hotărârea consiliului deadministrație din unitatea de învățământ respectivă, în condițiilelegii.
(4) Persoanele care nu promovează examenul de definitivare
în învățământ pot participa la cel mult două alte sesiuni aleacestui examen, în condițiile reluării de fiecare dată, anteriorsusținerii examenului, a stagiului de practică cu durata de un anșcolar.
(5) Stagiul de practică cu durata de un an școlar și examenul
de definitivare în învățământ pot fi reluate, în condițiile legii,într-un interval de timp care nu depășește 5 ani de la începereaprimului stagiu de practică.
(6) Persoanele care nu promovează examenul de definitivare
în învățământ, în condițiile prezentului articol, pot fi angajate însistemul național de învățământ preuniversitar numai peperioadă determinată, cu statut de profesor debutant.
Art. 242. — (1) Formarea continuă a cadrelor didactice
cuprinde dezvoltarea profesională și evoluția în carieră.
(2) Evoluția în carieră se realizează prin gradul didactic II și
gradul didactic I, examene de certificare a diferitelor niveluri decompetență.
(3) Probele de examen, tematica, bibliografia, precum și
procedura de organizare și desfășurare a examenelor pentruobținerea gradelor didactice sunt reglementate prin metodologieelaborată de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului șiSportului.
(4) Gradul didactic II se obține de către personalul didactic de
predare care are o vechime la catedră de cel puțin 4 ani de laobținerea definitivării în învățământ, prin promovareaurmătoarelor probe:
a) o inspecție școlară specială, precedată de cel puțin două
inspecții școlare curente eșalonate pe parcursul celor 4 ani;
b) un test din metodica specialității, cu abordări
interdisciplinare și de creativitate, elaborat pe baza unei tematiciși a unei bibliografii aprobate de Ministerul Educației, Cercetării,Tineretului și Sportului, pentru fiecare specialitate în parte;
c) o probă orală de pedagogie, pe baza unei programe
aprobate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului șiSportului, care cuprinde și elemente de psihologie și desociologie educațională.
(5) Gradul didactic I se poate obține de către personalul
didactic de predare care are o vechime la catedră de cel puțin4 ani de la acordarea gradului didactic II, prin promovareaurmătoarelor probe:
a) un colocviu de admitere, pe baza unei tematici și a unei
bibliografii aprobate de Ministerul Educației, Cercetării,Tineretului și Sportului, pentru fiecare specialitate în parte;
b) o inspecție școlară specială, precedată de cel puțin două
inspecții școlare curente, eșalonate pe parcursul celor 4 ani,toate apreciate cu calificativul maxim;c) elaborarea unei lucrări metodico-științifice, sub îndrumarea
unui conducător științific stabilit de instituția cu competențe îndomeniu;
d) susținerea lucrării metodico-științifice, în fața comisiei
instituite, conform metodologiei Ministerului Educației,Cercetării, Tineretului și Sportului.
(6) În caz de nepromovare, examenele pentru obținerea
gradelor didactice II, respectiv I, pot fi repetate la un interval decel puțin 2 ani școlari.
(7) Personalului didactic încadrat în învățământul
preuniversitar, care îndeplinește condițiile de formare inițială șicare a obținut titlul științific de doctor, i se acordă graduldidactic I, pe baza unei metodologii elaborate de MinisterulEducației, Cercetării, Tineretului și Sportului.
(8) Personalul didactic care a obținut definitivarea în
învățământ sau gradul didactic II cu media 10 se poate prezenta,după caz, la examenele pentru gradul II, respectiv gradul I, cuun an mai devreme față de perioada prevăzută de prezentalege.
(9) În cazul în care profesorii au dobândit două sau mai multe
specialități, definitivarea în învățământ și gradele didactice II și Iobținute la una dintre acestea sunt recunoscute pentru oricaredintre specialitățile dobândite prin studii.
(10) Gradele didactice se acordă prin ordin al ministrului
educației, cercetării, tineretului și sportului.
Art. 243. — (1) Personalul didactic care a obținut gradul
didactic I, cu performanțe deosebite în activitatea didactică șimanagerială, poate dobândi titlul de profesor-emerit în sistemulde învățământ preuniversitar, acordat în baza unei metodologiielaborate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului șiSportului.
(2) Persoana care dobândește titlul de profesor-emerit
beneficiază de:
a) prioritate la ocuparea unui post prin transfer consimțit de
unitățile de învățământ implicate;
b) calitatea de mentor pentru formarea continuă a cadrelor
didactice;
c) prioritate la ocuparea posturilor didactice în condiții de
medii egale;
d) acordarea unui premiu anual în bani din fondurile
programelor naționale inițiate de Ministerul Educației, Cercetării,Tineretului și Sportului;
e) delegare de către inspectoratele școlare pentru rezolvarea
atribuțiilor acestora în teritoriu.
Art. 244. — (1) Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și
Sportului stabilește obiectivele și coordonează formareacontinuă a personalului didactic la nivel de sistem de învățământpreuniversitar, în conformitate cu strategiile și politicile naționale.
(2) Unitățile și instituțiile de învățământ preuniversitar, pe
baza analizei de nevoi, stabilesc obiectivele și formareacontinuă, inclusiv prin conversie profesională, pentru angajațiiproprii.
(3) Acreditarea și evaluarea periodică a furnizorilor de
formare continuă și a programelor de formare oferite de aceștia,metodologia-cadru de organizare și desfășurare a formăriicontinue sunt realizate de Ministerul Educației, Cercetării,Tineretului și Sportului, prin direcțiile de specialitate.
(4) Casele corpului didactic sunt centre de resurse și
asistență educațională și managerială pentru cadrele didacticeși didactice auxiliare și se pot acredita ca furnizori de formarecontinuă.
(5) Dezvoltarea profesională a personalului didactic, de
conducere, de îndrumare și de control și recalificareaprofesională sunt fundamentate pe standardele profesionalepentru profesia didactică, standarde de calitate și competențeprofesionale și au următoarele finalități generale:
a) actualizarea și dezvoltarea competențelor în domeniul de
specializare corespunzător funcției didactice ocupate, precumși în domeniul psihopedagogic și metodic;
b) dezvoltarea competențelor pentru evoluția în cariera
didactică, prin sistemul de pregătire și obținere a gradelordidactice;MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI,
PARTEA I , Nr. 18/10.I.2011 42

c) dobândirea sau dezvoltarea competențelor de conducere,
de îndrumare și de control;
d) dobândirea de noi competențe, prin programe de
conversie pentru noi specializări și/sau ocuparea de noi funcțiididactice, altele decât cele ocupate în baza formării inițiale;
e) dobândirea unor competențe complementare prin care se
extinde categoria de activități ce pot fi prestate în activitateacurentă, cum ar fi predarea asistată de calculator, predarea înlimbi străine, consilierea educațională și orientarea în carieră,educația adulților și altele;
f) dezvoltarea și extinderea competențelor transversale
privind interacțiunea și comunicarea cu mediul social și cumediul pedagogic, asumarea de responsabilități privindorganizarea, conducerea și îmbunătățirea performanțeistrategice a grupurilor profesionale, autocontrolul și analizareflexivă a propriei activități și altele.
(6) Descrierea competențelor menționate, precum și a
modalităților de evaluare și certificare a acestora în cadrulsistemului de credite profesionale transferabile se realizeazăprin metodologia formării continue a personalului didactic, deconducere, de îndrumare și de control, aprobate prin ordin alministrului educației, cercetării, tineretului și sportului.
Art. 245. — (1) Pentru personalul didactic, de conducere, de
îndrumare și de control, formarea continuă este un drept și oobligație.
(2) Organizarea, desfășurarea, evaluarea și finanțarea
activităților de formare continuă se stabilesc prin metodologieaprobată prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretuluiși sportului.
(3) Formarea continuă a personalului didactic, de conducere,
de îndrumare și de control se realizează în funcție de evoluțiiledin domeniul educației și formării profesionale, inclusiv în ceeace privește curriculumul național, precum și în funcție deinteresele și nevoile personale de dezvoltare.
(4) Obținerea prin studiile corespunzătoare a unei noi
specializări didactice, diferite de specializarea curentă, seconsideră formare continuă.
(5) Pe lângă una sau mai multe specializări, cadrele didactice
pot dobândi competențe didactice, pentru disciplinele din acelașidomeniu fundamentat cu domeniul licenței, prin programe deformare stabilite prin hotărâre a Guvernului.
(6) Personalul didactic, precum și personalul de conducere,
de îndrumare și de control din învățământul preuniversitar esteobligat să participe periodic la programe de formare continuă,astfel încât să acumuleze, la fiecare interval consecutiv de 5 ani,considerat de la data promovării examenului de definitivare înînvățământ, minimum 90 de credite profesionale transferabile.
(7) Programele de conversie profesională intră în atribuțiile
instituțiilor de învățământ superior și se desfășoară în baza unornorme metodologice specifice.
(8) Evaluarea și validarea achizițiilor dobândite de personalul
didactic, de conducere, de îndrumare și de control prin diferiteprograme și forme de organizare a formării continue serealizează pe baza sistemului de acumulare, recunoaștere șiechivalare a creditelor profesionale transferabile, elaborat deMinisterul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului și aprobatprin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului șisportului.
Art. 246. — (1) Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și
Sportului înființează corpul național de experți în managementeducațional, constituit în urma selecției, prin concurs specific, acadrelor didactice care fac dovada absolvirii unui programacreditat de formare în domeniul managementului educațional,cu minimum 60 de credite transferabile.
(2) Procedura și criteriile de selecție se stabilesc prin
metodologie aprobată prin ordin al ministrului educației,cercetării, tineretului și sportului.
(3) Pot ocupa funcții de conducere, de îndrumare și de
control în unitățile de învățământ și inspectoratele școlare numaicadrele didactice membre ale corpului național de experți înmanagement educațional.SECȚIUNEA a 3-a
Funcțiile didactice și didactice auxiliare.
Condiții de ocupare
Art. 247. — Funcțiile didactice sunt:
a) în educația antepreșcolară: educator-puericultor — se
normează câte un post pentru fiecare grupă de copii; îninstituțiile cu program prelungit sau săptămânal, personaluldidactic se normează pe ture;
b) în învățământul preșcolar: profesor pentru învățământ
preșcolar — se normează câte un post pentru fiecare grupă decopii; în instituțiile cu program prelungit sau săptămânal,personalul didactic se normează pe ture;
c) în învățământul primar: profesor pentru învățământ
primar — se normează câte un post pentru fiecare clasă deelevi;
d) în învățământul gimnazial și liceal: profesor;e) în învățământul preșcolar, respectiv primar alternativ
pentru fiecare grupă sau clasă se normează cadre didacticeconform specificului fiecărei alternative educaționale;
f) în învățământul special și în comisiile de expertiză
complexă: profesor itinerant și de sprijin, profesor-psihopedagog, profesor-psiholog școlar, profesor-logoped,psiholog, psihopedagog, logoped, profesor de psihodiagnoză șikinetoterapeut — se normează câte un post la fiecaregrupă/clasă; profesor, profesor de educație specială;
g) în centrele și cabinetele de asistență psihopedagogică:
profesor-psihopedagog, profesor-psiholog, profesor-sociolog,profesor-logoped, consilier școlar;
h) în centrele logopedice interșcolare și în cabinetele școlare:
profesor-logoped, cu calificarea în psihopedagogie specială,psihologie sau pedagogie;
i) în casele corpului didactic: profesor-metodist, profesor-
asociat, formator, mentor de dezvoltare profesională;
j) în cluburile sportive școlare: profesor, antrenor, profesor-
antrenor;
k) pentru realizarea de activități extrașcolare: profesor;l) în unitățile de învățământ, pentru asigurarea formării inițiale
și a inserției profesionale a cadrelor didactice: profesor mentor;
m) în centrele de documentare și informare: profesor
documentarist;
n) personalul didactic asociat este personalul didactic titular
la altă școală, personalul didactic pensionat plătit în regim deplată cu ora sau specialiști consacrați în domeniul de specialitateal curriculei școlare. Personalul didactic asociat este luat înconsiderare la îndeplinirea standardelor privind autorizarea sauacreditarea unității școlare.
Art. 248. — (1) Pentru ocuparea funcțiilor didactice este
necesară efectuarea unui stagiu practic cu durata de un anșcolar, realizat într-o unitate de învățământ, în funcția didacticăcorespunzătoare studiilor, sub îndrumarea unui profesor mentorși trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiții minime destudii:
a) absolvirea cu diplomă a studiilor universitare de licență în
profilul postului;
b) absolvirea masterului didactic cu durata de 2 ani.(2) În vederea efectuării stagiilor de practică pentru ocuparea
unei funcții didactice la nivelul inspectoratelor școlarejudețene/al municipiului București se constituie corpulprofesorilor mentori în baza unei metodologii elaborate deMinisterul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.
(3) Cadrele didactice care ocupă funcții de
educatori/educatoare, institutori/institutoare, învățători/învățătoare,maistru-instructor, antrenor și care au dobândit formal,nonformal sau informal competențe profesionale până laintrarea în vigoare a prezentei legi îndeplinesc condiția pentruocuparea funcției didactice de profesor pentru învățământulpreșcolar, profesor pentru învățământul primar, respectiv,profesor antrenor, în baza unei metodologii de recunoaștere șiechivalare elaborate de Ministerul Educației, Cercetării,Tineretului și Sportului.MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI,
PARTEA I , Nr. 18/10.I.2011 43

(4) Absolvenților liceelor pedagogice, ai școlilor postliceale
pedagogice, ai colegiilor universitare de institutori sau ai altorșcoli echivalente, încadrați în învățământul preșcolar și primar,care, până la intrarea în vigoare a prezentei legi, au absolvitciclul de licență, li se consideră îndeplinită condiția pentruocuparea funcțiilor didactice de profesor pentru învățământulpreșcolar, respectiv profesor pentru învățământul primar.
(5) Pentru ocuparea funcțiilor didactice din învățământul
special trebuie îndeplinite în mod corespunzător condițiileprevăzute la alin. (1), iar pentru alte specializări decât celepsihopedagogice este necesar un stagiu atestat de pregătireteoretică și practică în educație specială, în condițiile stabiliteprin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului șisportului.
(6) Pentru ocuparea funcției de antrenor în cluburile sportive
școlare, în palatele și în cluburile copiilor, se cere absolvirea cudiplomă a unui liceu și a unei școli de antrenori ori a unei instituțiide învățământ postliceal sau superior de profil, cu specializareaîn ramura de sport respectivă.
Art. 249. — Personalul didactic auxiliar este format din:a) bibliotecar, documentarist, redactor;b) informatician;c) laborant;d) tehnician;e) pedagog școlar;f) instructor de educație extrașcolară;g) asistent social;h) corepetitor;i) mediator școlar;j) secretar;k) administrator financiar (contabil);l) instructor-animator;m) administrator de patrimoniu.Art. 250. — Pentru ocuparea funcțiilor didactice auxiliare
trebuie îndeplinite următoarele condiții de studii:
a) pentru funcția de bibliotecar, de documentarist și de
redactor — absolvirea, cu examen de diplomă, a unei instituții deînvățământ, secția de biblioteconomie, sau a altor instituții deînvățământ ai căror absolvenți au studiat în timpul școlarizăriidisciplinele de profil din domeniul biblioteconomiei; pot ocupafuncția de bibliotecar, de documentarist sau de redactor șiabsolvenți ai învățământului postliceal sau liceal cu diplomă îndomeniu/absolvirea cu examen de diplomă a unei instituții deînvățământ, secția de biblioteconomie, sau a altor instituții deînvățământ ai căror absolvenți au studiat în timpul școlarizăriidisciplinele de profil din domeniul biblioteconomiei; pot ocupafuncția de bibliotecar, de documentarist sau de redactor și alțiabsolvenți ai învățământului superior, postliceal sau liceal cudiplomă, pe perioadă determinată, dacă au urmat un curs deinițiere în domeniu;
b) pentru funcția de informatician — absolvirea, cu diplomă,
a unei instituții de învățământ superior sau a unei unități deînvățământ preuniversitar de profil;
c) pentru funcția de laborant — absolvirea, cu examen de
diplomă, a unei instituții de învățământ superior, a unei școlipostliceale sau a liceului, în domeniu;
d) tehnician — absolvirea unei școli postliceale sau a liceului,
în domeniu/absolvirea cu examen de diplomă, în profilulpostului, a unei școli postliceale sau a liceului, urmată de un cursde inițiere în domeniu, în condițiile stabilite prin ordin alministrului educației, cercetării, tineretului și sportului;
e) pentru funcția de pedagog școlar — absolvirea liceului cu
examen de bacalaureat;
f) pentru funcția de instructor de educație extrașcolară —
absolvirea cu diplomă a unei instituții de învățământ superior, aunei școli postliceale în specialitate ori a unui liceu pedagogicsau a echivalentului acestuia ori a altui liceu și absolvireacursurilor speciale pentru obținerea certificatului de calificareprofesională pentru această funcție;
g) pentru funcția de asistent social — absolvirea unei instituții
de învățământ superior de profil, de lungă sau de scurtă durată,cu examen de licență ori de absolvire, sau a unei școli sanitare
postliceale ori a unei școli postliceale de educatori-puericultori;
h) pentru funcția de corepetitor — absolvirea unei instituții de
învățământ superior de profil, de lungă sau de scurtă durată, oria unui liceu de specialitate;
i) pentru funcția de mediator școlar — absolvirea cu diplomă
de licență cu specializarea asistență socială sau absolvirea cudiplomă de bacalaureat a liceului pedagogic, specializareamediator școlar, ori absolvirea cu diplomă de bacalaureat aoricărui alt profil liceal, urmată de un curs de formareprofesională cu specializarea mediator școlar, recunoscut deMinisterul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului;
j) pentru funcția de secretar — absolvirea unei instituții de
învățământ superior, respectiv a unui liceu, cu diplomă debacalaureat sau absolvirea învățământului postliceal cuspecialitatea tehnician în activități de secretariat;
k) pentru funcția de administrator financiar — îndeplinirea
condițiilor prevăzute de legislația în vigoare pentru funcția decontabil, contabil-șef;
l) pentru funcția de administrator de patrimoniu —
îndeplinirea condițiilor prevăzute de legislația în vigoare pentrufuncția de inginer/subinginer, economist.
Art. 251. — (1) Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și
Sportului, în colaborare cu Ministerul Muncii, Familiei șiProtecției Sociale, este autorizat ca, în funcție de dinamicaînvățământului, să stabilească și să reglementeze noi funcțiididactice, respectiv didactice auxiliare.
(2) Norma didactică pentru noile funcții prevăzute la alin. (1)
se reglementează de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretuluiși Sportului.
Art. 252. — (1) Personalul didactic titular în sistemul de
învățământ preuniversitar, la data intrării în vigoare a prezenteilegi, își păstrează dreptul dobândit la concursul național unic detitularizare.
(2) Personalul didactic din învățământul preuniversitar care a
devenit titular al sistemului național de învățământ prin repartițieguvernamentală sau prin orice altă formă legală beneficiază deaceleași drepturi ca și personalul didactic devenit titular princoncursul național de titularizare.
(3) În condițiile intrării în restrângere de activitate, cadrele
didactice titulare în sistemul de învățământ preuniversitarbeneficiază de soluționarea restrângerii de activitate prin:
a) transferul consimțit între unitățile de învățământ
preuniversitar;
b) repartizarea pe posturi/catedre vacante, coordonată de
inspectoratul școlar județean/Inspectoratul Școlar al MunicipiuluiBucurești, conform metodologiei elaborate de MinisterulEducației, Cercetării, Tineretului și Sportului, până la data de15 noiembrie a fiecărui an.
(4) Prin restrângere de activitate se înțelege:a) situația în care postul/norma didactică nu se încadrează în
sistemul de normare privind efectivele de preșcolari și eleviprevăzute de lege;
b) situația în care se constată diminuarea numărului de ore
sub nivelul unei jumătăți de normă fără posibilitate decompletare în aceeași unitate sau într-o unitate de învățământapropiată.
Art. 253. — Cadrele didactice netitulare calificate care au
participat la concursul național unic de titularizare în ultimii 3 ani,anteriori intrării în vigoare a prezentei legi, care au obținut celpuțin nota 7 și au ocupat un post/o catedră devin titulari ai școliirespective dacă:
a) se certifică viabilitatea postului/catedrei;b) consiliul de administrație al școlii respective este de acord.
SECȚIUNEA a 4-a
Forme de angajare a personalului didactic
Art. 254. — (1) În unitățile de învățământ sau în consorțiile
școlare poate fi angajat personal didactic cu contract individualde muncă pe perioadă nedeterminată sau perioadă determinatăMONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI,
PARTEA I , Nr. 18/10.I.2011 44

de cel mult un an școlar, cu posibilitatea prelungirii contractului,
respectiv în plata cu ora, în condițiile legii.
(2) Constituirea posturilor didactice la nivelul unității de
învățământ sau al consorțiilor școlare se face pe bazanormativelor în vigoare privind formațiunile de studiu.
(3) În învățământul preuniversitar de stat și particular,
posturile didactice se ocupă prin concurs organizat la nivelulunității de învățământ cu personalitate juridică, conform uneimetodologii-cadru elaborate de Ministerul Educației, Cercetării,Tineretului și Sportului.
(4) Deciziile privind vacantarea posturilor didactice,
organizarea concursurilor pe post și angajarea personaluluididactic se iau la nivelul unității de învățământ de către consiliulde administrație al unității de învățământ, la propunereadirectorului, conform unei metodologii elaborate de MinisterulEducației, Cercetării, Tineretului și Sportului.
(5) Consiliul de administrație al unității de învățământ
stabilește posturile didactice/catedrele disponibile pentruangajare, statutul acestora: vacante, rezervate, precum șicondițiile și modalitățile de ocupare a acestora.
(6) Inspectoratul școlar analizează, corectează în colaborare
cu unitățile de învățământ și avizează oferta de posturididactice/catedre vacante/rezervate.
(7) Lista de posturi didactice/catedre se face publică prin
afișare la inspectoratele școlare și la unitățile de învățământrespective și pe site-ul acestor instituții cu cel puțin 30 de zileînaintea declanșării procedurilor de selecție și angajare peaceste posturi didactice/catedre.
(8) Concursul prevăzut la alin. (3) constă în:a) probă practică sau inspecție specială la clasă și probă
scrisă din didactica specialității la angajarea personaluluididactic cu contract individual de muncă;
b) prezentarea unui curriculum vitae și susținerea unui
interviu la angajarea prin plata cu ora a personalului didacticasociat și a personalului didactic pensionat.
(9) Unitățile de învățământ, individual, în consorții școlare
sau în asocieri temporare la nivel local ori județean, organizeazăconcursul pentru ocuparea posturilor și catedrelor, conformstatutului acestor posturi didactice și catedre, stabilit în condițiilealin. (5).
(10) Comisiile de concurs se aprobă de consiliul de
administrație al unității de învățământ. Din comisia de concurscompusă din cadre didactice face parte în mod obligatoriu și unreprezentant al inspectoratului școlar județean. În situația în careconcursul se organizează în consorții școlare sau în asocieritemporare la nivel local ori județean, comisiile sunt validate deconsiliile de administrație ale unităților de învățământ.
(11) În învățământul preuniversitar de stat, validarea
concursurilor pentru ocuparea posturilor/catedrelor didactice seface de către consiliul de administrație al unității de învățământcare organizează concursul.
(12) În învățământul particular, validarea concursurilor și
angajarea pe post se fac de către conducerea unității deînvățământ particular și se comunică, în scris, inspectoratuluișcolar.
(13) Candidații care au dobândit definitivarea în învățământ,
profesori cu drept de practică, și au ocupat prin concurs validat,în condițiile metodologiei, de consiliul de administrație al unitățiide învățământ un post didactic vacant sunt titulari pe postulocupat. Directorul unității de învățământ încheie cu aceștiacontractul individual de muncă pe perioadă nedeterminată.
(14) Pentru candidații care nu au dobândit definitivarea în
învățământ, profesori debutanți, și au ocupat prin concursvalidat, în condițiile metodologiei, de consiliul de administrațieal unității de învățământ un post didactic vacant, directorulunității de învățământ încheie contractul individual de muncă peo perioadă de cel mult un an școlar. În situația în care aceșticandidați promovează examenul pentru definitivarea înînvățământ, consiliul de administrație poate hotărî modificareaduratei contractului individual de muncă din perioadădeterminată în perioadă nedeterminată.(15) Pentru candidații care au ocupat prin concurs validat, în
condițiile metodologiei, de consiliul de administrație al unității deînvățământ un post didactic rezervat, directorul unității deînvățământ încheie contractul individual de muncă pe o perioadăde cel mult un an școlar, respectiv până la revenirea titularuluipe post. Consiliul de administrație al unității de învățământ poatedecide prelungirea contractului individual de muncă și în anulșcolar următor, în situația în care postul rămâne rezervat.
(16) Directorii unităților de învățământ comunică în scris
inspectoratului școlar situația angajării pe posturi didactice acandidaților validați după concurs, a candidaților participanți laconcurs și nerepartizați, precum și situația posturilor didacticeși a orelor rămase neocupate după concursul organizat la nivelulunității sau al consorțiilor școlare.
(17) Inspectoratul școlar centralizează la nivel județean
posturile didactice și orele rămase neocupate, care vor firepartizate în ordine:
a) cadrelor didactice titulare într-o unitate de învățământ
pentru completarea normei didactice;
b) profesorilor debutanți aflați în stagiu practic;c) candidaților rămași nerepartizați după concursul organizat
la nivelul unității sau al consorțiilor școlare;
d) pensionarilor, cu respectarea criteriilor de competență
profesională.
(18) Reprezentanții organizațiilor sindicale reprezentative la
nivel de ramură a învățământului participă cu statut deobservator la toate etapele de organizare și desfășurare aconcursurilor organizate la nivelul unității sau al consorțiilorșcolare.
(19) Posturile didactice rămase neocupate prin concurs sau
eliberate în timpul anului școlar se ocupă prin plata cu ora pânăla sfârșitul anului școlar ori până la revenirea pe post a cadruluididactic care a beneficiat de rezervarea postului/catedrei.
(20) Eliberarea din funcție a personalului didactic în unitățile
de învățământ cu personalitate juridică se face de cătredirectorul unității, cu aprobarea consiliului de administrație, iar launitățile de învățământ particulare de către persoana juridicăfondatoare.
Art. 255. — (1) Cadrele didactice titulare, cu contract pe
perioadă nedeterminată, alese în Parlament, numite în Guvernsau care îndeplinesc funcții de specialitate specifice în aparatulParlamentului, al Administrației Prezidențiale, al Guvernului șiîn Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului,precum și cele alese de Parlament în organismele centrale alestatului au drept de rezervare a postului didactic sau a catedreipe perioada în care îndeplinesc aceste funcții.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică și cadrelor didactice titulare,
cu contract pe perioadă nedeterminată, care îndeplinesc funcțiade prefect, subprefect, președinte și vicepreședinte al consiliuluijudețean, primar, viceprimar, precum și cadrelor didacticetrecute în funcții de conducere, de îndrumare și de control însistemul de învățământ, de cultură, de tineret și sport. Deaceleași drepturi beneficiază și personalul de conducere și despecialitate de la casa corpului didactic, precum și cadreledidactice numite ca personal de conducere sau în funcții despecialitate specifice la comisiile și agențiile din subordineaAdministrației Prezidențiale, a Parlamentului, a Guvernului saua Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.
(3) Liderii sindicatelor reprezentative din învățământ au
dreptul de rezervare a postului, conform prevederilor legale învigoare și contractului colectiv de muncă la nivel de ramură.
(4) De prevederile alin. (1) beneficiază și personalul didactic
titular cu contract pe perioadă nedeterminată trimis în străinătatecu misiuni de stat, cel care lucrează în organisme internaționale,precum și însoțitorii acestora, dacă sunt cadre didactice.
(5) Personalului didactic titular cu contract pe perioadă
nedeterminată solicitat în străinătate pentru predare, cercetare,activitate artistică sau sportivă, pe bază de contract, ca urmarea unor acorduri, convenții guvernamentale, interuniversitare sauinterinstituționale, i se rezervă postul didactic.MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI,
PARTEA I , Nr. 18/10.I.2011 45

(6) Personalul didactic are dreptul la întreruperea activității
didactice, cu rezervarea postului, pentru creșterea și îngrijireacopilului în vârstă de până la 2 ani, respectiv 3 ani în cazulcopiilor cu handicap, conform prevederilor legale în vigoare. Deacest drept poate beneficia numai unul dintre părinți saususținătorii legali.
(7) Perioada de rezervare a postului didactic, în condițiile
alin. (1)—(6), se consideră vechime în învățământ.
(8) Personalul didactic titular cu contract pe perioadă
nedeterminată poate beneficia de concediu fără plată pe timpde un an școlar, o dată la 10 ani, cu aprobarea unității deînvățământ sau, după caz, a inspectoratului școlar, curezervarea postului pe perioada respectivă.
SECȚIUNEA a 5-a
Funcțiile de conducere, de îndrumare și de control
Art. 256. — (1) Funcțiile de conducere din unitățile de
învățământ sunt: director și director adjunct.
(2) Funcțiile de conducere din inspectoratele școlare sunt:
inspector școlar general și inspector școlar general adjunct.
(3) Funcțiile de conducere din unități conexe ale
învățământului preuniversitar se stabilesc potrivit specificuluiacestora, prin reglementări ale Ministerului Educației, Cercetării,Tineretului și Sportului.
(4) Funcțiile de îndrumare și de control din învățământul
preuniversitar sunt:
a) la inspectoratele școlare: inspector școlar;b) la Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului:
inspector general, inspector principal de specialitate și altefuncții stabilite prin hotărâre a Guvernului.
Art. 257. — (1) Funcția de director și de director adjunct se
ocupă prin concurs public de către cadre didactice titularemembre ale corpului național de experți în managementeducațional.
(2) Concursul pentru ocuparea funcțiilor de director sau de
director adjunct se organizează de unitatea de învățământ, princonsiliul de administrație.
(3) În urma promovării concursului, directorul încheie
contract de management cu primarul/primarul de sector alunității administrativ-teritoriale, respectiv președintele consiliuluijudețean pe raza căreia se află unitatea de învățământ.
(4) Directorul și directorul adjunct din unitățile de învățământ
preuniversitar nu pot avea, pe perioada exercitării mandatului,funcția de președinte sau vicepreședinte în cadrul unui partidpolitic, la nivel local, județean sau național.
Art. 258. — (1) Consiliul de administrație stabilește comisia
de concurs pentru ocuparea postului de director, respectivdirector adjunct al unității de învățământ preuniversitar. Dincomisie fac parte, obligatoriu, cadre didactice, un reprezentantal inspectoratului școlar, precum și un reprezentant al consiliuluilocal, respectiv județean, în funcție de unitățile aflate însubordine.
(2) Metodologia de organizare și desfășurare a concursului
pentru ocuparea funcției de director și de director adjunct sestabilește prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretuluiși sportului.
(3) Consiliul de administrație validează rezultatele
concursului de ocupare a funcțiilor de director, respectiv directoradjunct și emite decizia de numire în funcția de director,respectiv de director adjunct.
(4) Modelul-cadru al contractului de management este stabilit
prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului șisportului. Dacă în termen de 30 de zile consiliul local/consiliuljudețean nu se pronunță asupra contractului de management,acesta se consideră aprobat tacit.
(5) Directorul unității de învățământ de stat poate fi eliberat
din funcție prin hotărârea consiliului de administrație, cu votul a2/3 dintre membri. În această situație, este obligatorie realizareaunui audit de către inspectoratul școlar județean/al municipiuluiBucurești.(6) Directorul unității de învățământ particular și confesional
poate fi eliberat din funcție, la propunerea consiliului deadministrație, cu votul a 2/3 din membrii săi, prin deciziapersoanei juridice fondatoare.
(7) În condițiile vacantării funcției de director, până la
organizarea unui nou concurs, conducerea interimară estepreluată, prin hotărâre a consiliului de administrație, de cătredirectorul adjunct sau un cadru didactic membru în consiliul deadministrație, care devine automat și ordonator de credite.
Art. 259. — (1) Inspectorii școlari generali, generali adjuncți
și directorii caselor corpului didactic sunt numiți de ministruleducației, cercetării, tineretului și sportului, pe baza unui concurspublic, reglementat prin metodologie elaborată de MinisterulEducației, Cercetării, Tineretului și Sportului.
(2) Inspectorii școlari generali, generali adjuncți și directorii
caselor corpului didactic încheie contract de management cuministrul educației, cercetării, tineretului și sportului. Contractulde management poate fi prelungit, cu acordul părților, în urmaevaluării performanțelor manageriale.
(3) Directorii unităților destinate activităților extrașcolare sunt
numiți de către inspectorul școlar general sau de către ministruleducației, cercetării, tineretului și sportului, conform subordonăriiacestora, în urma unui concurs public, pe baza unei metodologiielaborate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului șiSportului. Directorul încheie contract de management cuinspectorul școlar general sau cu ministrul educației, cercetării,tineretului și sportului, conform subordonării acestora. Contractulde management poate fi prelungit, cu acordul părților, în urmaevaluării performanțelor manageriale.
Art. 260. — (1) Funcțiile de conducere din inspectoratele
școlare și de director la casa corpului didactic se ocupă, princoncurs, de către cadre didactice titulare, cu diplomă de licență,membre ale corpului național de experți în managementeducațional, care îndeplinesc criteriile de competențăprofesională, managerială și de prestigiu moral evaluate prin:
a) curriculum vitae;b) calități dovedite în activitatea didactică și în funcții de
conducere, de îndrumare și de control, anterioare, în sistemulnațional de învățământ;
c) titlul de doctor sau gradul didactic I;d) calificativul „foarte bine” obținut în ultimii 5 ani;e) interviu în fața unei comisii de concurs privind
managementul educațional și deontologia profesională.
(2) Concursul pentru ocuparea funcțiilor de inspector școlar
general, inspector școlar general adjunct și director la casacorpului didactic se desfășoară la sediul Ministerului Educației,Cercetării, Tineretului și Sportului.
(3) Comisia ministerială pentru ocuparea funcțiilor de
inspector școlar general, de inspector școlar general adjunct șide director la casa corpului didactic, numită prin ordin alministrului educației, cercetării, tineretului și sportului, estealcătuită din 5 membri, dintre care:
a) pentru funcția de inspector școlar general:
(i) secretarul de stat pentru învățământul preuniversitar, în
calitate de președinte;
(ii) 3 inspectori școlari generali din teritoriu;
(iii) un director din Ministerul Educației, Cercetării,
Tineretului și Sportului, cu competențe în domeniu;
b) pentru funcția de inspector școlar general adjunct și de
director la casa corpului didactic:
(i) secretarul de stat pentru învățământul preuniversitar, în
calitate de președinte;
(ii) 2 inspectori școlari generali din teritoriu;
(iii)inspectorul școlar general al inspectoratului școlar
pentru care se organizează concursul;
(iv) un director din Ministerul Educației, Cercetării,
Tineretului și Sportului, cu competențe în domeniu.
(4) În comisiile de concurs participă, cu statut de observator,
reprezentanții organizațiilor sindicale reprezentative la nivel deramură a învățământului.MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI,
PARTEA I , Nr. 18/10.I.2011 46

(5) Contestațiile la hotărârile comisiei prevăzute la alin. (3)
se adresează ministrului educației, cercetării, tineretului șisportului, în termen de 5 zile de la comunicarea rezultatelorconcursului. Hotărârea acestuia poate fi atacată la instanța dejudecată competentă.
Art. 261. — (1) Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și
Sportului, respectiv inspectoratele școlare vacantează, încondițiile legii, posturile corespunzătoare funcțiilor de îndrumareși de control cuprinse în organigramele proprii și asigurăpublicarea acestora în presa centrală/locală și la sediul propriu,cu cel puțin 30 de zile înainte de organizarea concursului.
(2) Funcțiile de îndrumare și de control din inspectoratele
școlare se ocupă, prin concurs, de cadre didactice din cadrulcorpului național de experți.
(3) Funcțiile de îndrumare și de control din Ministerul
Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului se ocupă princoncurs.
(4) Concursul pentru ocuparea funcțiilor de îndrumare și de
control constă în:
a) curriculum vitae, analiza și evaluarea acestuia;b) inspecție specială la clasă;c) probă practică, constând din asistență la ore, analiză de
lecții și întocmirea procesului-verbal de inspecție;
d) interviu în fața unei comisii de concurs privind
managementul educațional și deontologia profesională;
e) probă scrisă în profilul postului pentru care candidează.(5) Comisia pentru concursul de ocupare a funcțiilor de
îndrumare și de control din inspectoratul școlar este formată din:inspectorul școlar general — în calitate de președinte; unreprezentant al Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului șiSportului; un profesor sau un conferențiar universitar din profilulpostului pentru care candidează.
(6) Comisia pentru concursul de ocupare a funcțiilor de
îndrumare și de control din Ministerul Educației, Cercetării,Tineretului și Sportului este formată din: secretarul de stat aldepartamentului în care se află postul scos la concurs — încalitate de președinte; directorul general din departamentulrespectiv; un profesor sau un conferențiar universitar din profilulpostului, stabilit de ministrul educației, cercetării, tineretului șisportului.
(7) Reprezentanții organizațiilor sindicale reprezentative la
nivel de ramură a învățământului au drept de acces ladocumentele comisiilor de concurs.
(8) Numirea personalului didactic admis la concurs, în
funcțiile de îndrumare și de control din inspectoratele școlare,se face de către inspectorul școlar general, cu avizul MinisteruluiEducației, Cercetării, Tineretului și Sportului, iar în funcțiile deîndrumare și control din cadrul ministerului, prin ordin alministrului educației, cercetării, tineretului și sportului.
(9) Inspectorii școlari încheie contract de management cu
inspectorul școlar general. Contractul de management poate fiprelungit, cu acordul părților, în urma evaluării performanțelormanageriale.
SECȚIUNEA a 6-a
Norma didactică
Art. 262. — (1) Activitatea personalului didactic de predare
se realizează într-un interval de timp zilnic de 8 ore, respectiv40 de ore pe săptămână, și cuprinde:
a) activități didactice de predare-învățare-evaluare și de
instruire practică și examene de final de ciclu de studii, conformplanurilor-cadru de învățământ;
b) activități de pregătire metodico-științifică;c) activități de educație, complementare procesului de
învățământ: mentorat, școală după școală, învățare pe totparcursul vieții.
(2) Activitățile concrete prevăzute la alin. (1), care corespund
profilului, specializării și aptitudinilor persoanei care ocupăpostul didactic respectiv, sunt prevăzute în fișa individuală apostului. Aceasta se aprobă în consiliul de administrație, serevizuiește anual și constituie anexă la contractul individual de
muncă.
(3) Norma didactică de predare-învățare-evaluare și de
instruire practică și de evaluare curentă a preșcolarilor și aelevilor în clasă reprezintă numărul de ore corespunzătoractivităților prevăzute la alin. (1) lit. a) și se stabilește după cumurmează:
a) un post de profesor pentru învățământul preșcolar pentru
fiecare grupă cu program normal, constituită în educațiatimpurie;
b) un post de profesor pentru învățământul primar pentru
fiecare clasă din învățământul primar sau pentru clase simultanedin cadrul acestuia, unde nu se pot constitui clase separate;
c) 18 ore pe săptămână pentru profesorii din învățământul
secundar și terțiar non-universitar, pentru profesorii din unitățileși clasele cu program integrat și suplimentar de artă și sportiv,precum și din unitățile cu activități extrașcolare și din centrelesau cabinetele de asistență psihopedagogică;
d) 24 de ore pe săptămână pentru profesorii de instruire
practică;
e) pentru personalul didactic din învățământul special, norma
didactică se stabilește astfel: profesori la predare — 16 ore pesăptămână; profesor-educator și profesor pentru instruirepractică — 20 de ore pe săptămână;
f) un post pentru personalul didactic din învățământul special
integrat, pentru cel din centrele logopedice interșcolare, pentrupersonalul didactic itinerant, pentru profesori care efectueazăterapiile specifice, profesori pentru cultura fizică medicală,kinetoterapie, educația psihomotrică și altele, în funcție de tipulși gradul de deficiență, conform metodologiei elaborate deMinisterul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului;
g) un post de profesor documentarist în centrele de
documentare și informare.
(4) Norma didactică de predare-învățare-evaluare și de
instruire practică și de evaluare curentă a preșcolarilor și aelevilor în clasă se reduce cu două ore pe săptămână în cazulcadrelor didactice care au calitatea de mentor.
Art. 263. — (1) Norma didactică în învățământul
preuniversitar cuprinde ore prevăzute în planurile-cadru deînvățământ la disciplinele corespunzătoare specializării sauspecializărilor înscrise pe diploma de licență ori pe certificatulde absolvire a unui modul de minimum 90 de creditetransferabile care atestă obținerea de competențe de predare aunei discipline din domeniul fundamental aferent domeniului despecializare înscris pe diplomă.
(2) Prin excepție, în norma didactică prevăzută la alin. (1),
se pot include și ore de la disciplinele stabilite prin metodologiaaprobată de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului șiSportului, cu menținerea drepturilor salariale.
(3) În situația în care norma didactică nu se poate constitui
conform prevederilor alin. (1) și (2), aceasta se poate completacu activitățile prevăzute la art. 262 alin. (1) lit. c).
(4) Orele de limbi străine din învățământul primar pot fi
predate, în condițiile prezentei legi, de profesorii pentruînvățământul primar de la grupa sau clasa respectivă, în cadrulactivităților postului, dacă fac dovada calificării prin diploma destudii ori prin certificatul de competență. Orele de limbi străinedin învățământul primar pot fi predate și de profesori cu studiisuperioare de specialitate, fiind incluse în norma acestora, sauprin plata cu ora, în cazul în care profesorii pentru învățământulprimar de la grupa ori clasa respectivă nu fac dovada calificăriiprin diploma de studii sau prin certificatul de competență.
(5) Orele de limbi străine din învățământul primar pot fi
predate, în condițiile prezentei legi, de profesorii pentruînvățământul primar de la clasa respectivă, dacă fac dovadacalificării prin diploma de studii sau prin certificatul decompetență și sunt remunerate prin plata cu ora. Orele de limbistrăine din învățământul primar pot fi predate și de profesori custudii superioare de specialitate, fiind incluse în norma acestora,sau prin plata cu ora.MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI,
PARTEA I , Nr. 18/10.I.2011 47

(6) Profesorii pentru învățământul primar de la clasele cu
predare în limbile minorităților naționale sunt remunerați, prinplata cu ora, pentru orele care depășesc numărul de oreprevăzut în planurile de învățământ de la clasele cu predare înlimba română.
(7) În învățământul primar, orele de educație fizică prevăzute
în planurile de învățământ sunt predate de profesori cu studiisuperioare de specialitate.
(8) În palatele și în cluburile copiilor, norma didactică
cuprinde activitățile prevăzute în planurile de educațiecorespunzătoare profilurilor cercurilor și atelierelor, aprobate prinregulament de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului șiSportului, în limitele normelor didactice stabilite la art. 262alin. (3).
(9) Prin excepție, dacă norma didactică a profesorilor din
învățământul gimnazial nu se poate constitui conformprevederilor alin. (1) și art. 262 alin. (3), aceasta poate ficonstituită din 2/3 din ore de la specializarea sau specializărilede bază și completată cu 1/3 din ore de la disciplinele stabilitela alin. (2) ori prin adăugarea de ore conform prevederilorart. 262 alin. (1) lit. c). În învățământul gimnazial din mediul ruralnorma didactică se poate constitui din 1/2 din ore de laspecialitatea sau specialitățile de bază și completată cu 1/2 dinore de la disciplinele stabilite la alin. (2) ori prin adăugare de oreconform prevederilor art. 262 alin. (1) lit. c).
(10) Personalul didactic de conducere, de îndrumare și de
control poate fi degrevat parțial de norma didactică de predare,pe baza normelor aprobate prin ordin al ministrului educației,cercetării, tineretului și sportului.
(11) Timpul săptămânal de activitate a personalului didactic
auxiliar este identic cu cel stabilit pentru personalul cu funcțiiechivalente din celelalte sectoare bugetare, potrivit legii.Sarcinile acestuia sunt prevăzute în fișa individuală a postului.
SECȚIUNEA a 7-a
Distincții
Art. 264. — (1) Personalul didactic din învățământul
preuniversitar beneficiază de gradație de merit, acordată princoncurs. Această gradație se acordă pentru 16% din posturiledidactice existente la nivelul inspectoratului școlar și reprezintă25% din salariul de bază. Gradația de merit se atribuie pe operioadă de 5 ani.
(2) Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului
elaborează metodologia și criteriile de acordare a gradației demerit, cu consultarea federațiilor sindicale reprezentative la nivelde ramură de învățământ.
Art. 265. — (1) Personalul didactic cu rezultate excelente în
activitatea didactică, educativă și științifică poate primi decorații,ordine, medalii, titluri, potrivit legii.
(2) Ordinele și medaliile care pot fi conferite personalului
didactic din învățământul preuniversitar sunt: Ordinul Spiru
Haret clasele Comandor, Cavaler și Ofițer, Medalia Membru de
onoare al corpului didactic . Medalia se acordă cadrelor didactice
pensionabile, cu activitate deosebită în învățământ.
(3) În afara distincțiilor prevăzute la alin. (2), ministrul
educației, cercetării, tineretului și sportului este autorizat săacorde personalului didactic din învățământul preuniversitarurmătoarele distincții:
a) adresă de mulțumire publică;b) diplomă „Gheorghe Lazăr” clasele I, a II-a și a III-a;c) diplomă de excelență, care se acordă cadrelor didactice
pensionate sau pensionabile, cu activitate deosebită înînvățământ.
(4) Diploma „Gheorghe Lazăr” clasele I, a II-a și a III-a este
însoțită de un premiu de 20%, 15% și, respectiv, 10% din sumasalariilor de bază primite în ultimele 12 luni de activitate. Diplomade excelență este însoțită de un premiu de 20% din sumasalariilor de bază primite în ultimele 12 luni de activitate.
(5) Distincțiile și premiile prevăzute la alin. (3) se acordă în
baza unui regulament aprobat prin ordin al ministrului educației,cercetării, tineretului și sportului, în limita unui procent de 1%din numărul total al posturilor didactice din fiecare județ/sector al
municipiului București.
(6) Fondurile pentru acordarea distincțiilor prevăzute la
alin. (3) sunt asigurate de Ministerul Educației, Cercetării,Tineretului și Sportului.
SECȚIUNEA a 8-a
Drepturi și obligații
Art. 266. — Personalul din învățământul preuniversitar are
drepturi și obligații care decurg din legislația în vigoare, dinprezenta lege, din regulamente specifice și din prevederilecontractului individual de muncă.
Art. 267. — (1) Cadrele didactice beneficiază de concediu
anual cu plată, în perioada vacanțelor școlare, cu o durată de62 de zile lucrătoare; în cazuri bine justificate, conducereaunității de învățământ poate întrerupe concediul legal,persoanele în cauză urmând a fi remunerate pentru muncadepusă.
(2) Perioadele de efectuare a concediului de odihnă pentru
fiecare cadru didactic se stabilesc de consiliul de administrație,în funcție de interesul învățământului și al celui în cauză, dar cuasigurarea personalului didactic necesar pentru desfășurareaexamenelor naționale.
(3) Neefectuarea concediului anual dă dreptul la efectuarea
concediului restant în vacanțele anului școlar următor.
Art. 268. — (1) Cadrele didactice care redactează teza de
doctorat sau lucrări în interesul învățământului pe bază decontract de cercetare ori de editare au dreptul la 6 luni deconcediu plătit, o singură dată, cu aprobarea consiliului deadministrație al unității de învățământ.
(2) Personalul didactic aflat în situația prevăzută la alin. (1)
nu poate fi încadrat în activități didactice retribuite în regim deplată cu ora.
(3) În situația desființării unei unități de învățământ de stat,
salariații disponibilizați primesc salarii compensatorii, conformlegii.
Art. 269. — Personalul de conducere, de îndrumare și de
control din inspectoratele școlare și casele corpului didacticbeneficiază de concediu de odihnă, conform Codului muncii.
Art. 270. — Normele metodologice referitoare la efectuarea
concediului legal vor fi elaborate de Ministerul Educației,Cercetării, Tineretului și Sportului împreună cu reprezentanțiiorganizațiilor sindicale reprezentative la nivel de ramură aînvățământului.
Art. 271. — Dreptul la inițiativă profesională constă în:a) conceperea activității profesionale și realizarea
obiectivelor educaționale ale disciplinelor de învățământ, prinmetodologii care respectă principiile psihopedagogice;
b) utilizarea bazei materiale și a resurselor învățământului, în
scopul realizării obligațiilor profesionale;
c) punerea în practică a ideilor novatoare pentru
modernizarea procesului de învățământ.
SECȚIUNEA a 9-a
Dreptul la securitate al personalului didactic
Art. 272. — (1) Cadrele didactice nu pot fi perturbate în timpul
desfășurării activității didactice de nicio autoritate școlară saupublică.
(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), nu se consideră
perturbare a cadrelor didactice în timpul desfășurării activitățiididactice intervenția autorităților școlare și/sau publice însituațiile în care sănătatea fizică sau psihică a elevilor ori apersonalului este pusă în pericol în orice mod, conformconstatării personalului de conducere, respectiv în timpulexercițiilor de alarmare pentru situații de urgență.
(3) Înregistrarea prin orice procedee a activității didactice
poate fi făcută numai cu acordul celui care o conduce.
(4) Multiplicarea, sub orice formă, a înregistrărilor activității
didactice de către elevi sau de către alte persoane este permisănumai cu acordul cadrului didactic respectiv.MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI,
PARTEA I , Nr. 18/10.I.2011 48

(5) Înregistrarea prin orice procedee a activităților
desfășurate în spațiile școlare este permisă numai cu acordulpersonalului de conducere, cu excepția celor de la alin. (3).
SECȚIUNEA a 10-a
Dreptul de participare la viața socială
Art. 273. — (1) Personalul didactic are dreptul să participe la
viața socială și publică, în beneficiul propriu, în interesulînvățământului.
(2) Personalul didactic are dreptul să facă parte din asociații
și organizații sindicale, profesionale și culturale, naționale șiinternaționale, legal constituite, în conformitate cu prevederilelegii.
(3) Personalul didactic poate exprima liber opinii profesionale
în spațiul școlar și poate întreprinde acțiuni în nume propriu înafara acestui spațiu, dacă acestea nu afectează prestigiulînvățământului și demnitatea profesiei de educator, respectivprevederile prezentei legi.
Art. 274. — (1) Personalul didactic beneficiază, în limita
fondurilor alocate prin buget, din fonduri extrabugetare sausponsorizări, de acoperirea integrală ori parțială a cheltuielilorde deplasare și de participare la manifestări științifice organizateîn străinătate, cu aprobarea consiliului de administrație al unitățiide învățământ.
(2) Personalul prevăzut la alin. (1) înaintează unității de
învățământ propuneri de valorificare a rezultatelor acțiunii pentrucare a primit aprobarea de deplasare.
Art. 275. — (1) Cadrele didactice au obligația morală să își
acorde respect reciproc și sprijin în îndeplinirea obligațiilorprofesionale.
(2) Personalul didactic de conducere, de îndrumare și de
control, precum și personalul didactic auxiliar au obligația de arespecta atribuțiile prevăzute în fișa postului.
(3) Personalul didactic de conducere, de îndrumare și de
control, precum și personalul didactic auxiliar au obligația de aparticipa la activități de formare continuă, în condițiile legii.
Art. 276. — Personalului didactic din unitățile de învățământ
conexe, care nu dispune de locuință în localitatea unde arepostul, i se decontează cheltuielile de transport, conform legii.
Art. 277. — Copiii personalului didactic aflat în activitate sunt
scutiți de plata taxelor de înscriere la concursurile de admitereîn învățământul superior și beneficiază de gratuitate la cazare încămine și internate.
Art. 278. — Personalul didactic și didactic auxiliar din
învățământ beneficiază de o compensație de la bugetulasigurărilor sociale de stat de 50% din valoarea cazării, meseiși a tratamentului în bazele de odihnă și tratament.
Art. 279. — Personalul didactic titular care din proprie
inițiativă solicită să se specializeze/să continue studiile aredreptul la concediu fără plată. Durata totală a acestuia nu poatedepăși 3 ani într-un interval de 7 ani. Aprobările în aceste situațiisunt de competența unității școlare prin consiliul deadministrație, dacă se face dovada activității respective.
SECȚIUNEA a 11-a
Răspunderea disciplinară și patrimonială
Art. 280. — (1) Personalul didactic, personalul didactic
auxiliar, precum și cel de conducere, de îndrumare și de controldin învățământul preuniversitar răspund disciplinar pentruîncălcarea cu vinovăție a îndatoririlor ce le revin potrivitcontractului individual de muncă, precum și pentru încălcareanormelor de comportare care dăunează interesuluiînvățământului și prestigiului unității/instituției, conform legii.
(2) Sancțiunile disciplinare care se pot aplica personalului
prevăzut la alin. (1), în raport cu gravitatea abaterilor, sunt:
a) observație scrisă;b) avertisment;c) diminuarea salariului de bază, cumulat, când este cazul,
cu indemnizația de conducere, de îndrumare și de control, cupână la 15%, pe o perioadă de 1—6 luni;d) suspendarea, pe o perioadă de până la 3 ani, a dreptului
de înscriere la un concurs pentru ocuparea unei funcții didacticesuperioare sau pentru obținerea gradelor didactice ori a uneifuncții de conducere, de îndrumare și de control;
e) destituirea din funcția de conducere, de îndrumare și de
control din învățământ;
f) desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă.(3) Orice persoană poate sesiza unitatea de
învățământ/instituția de învățământ cu privire la săvârșirea uneifapte ce poate constitui abatere disciplinară. Sesizarea se faceîn scris și se înregistrează la registratura unității/instituției deînvățământ.
(4) Pentru cercetarea abaterilor prezumate săvârșite de
personalul didactic, personalul de conducere al unităților deînvățământ preuniversitar, personalul de îndrumare și de controldin cadrul inspectoratelor școlare și de personalul de îndrumareși de control din cadrul Ministerului Educației, Cercetării,Tineretului și Sportului, comisiile de cercetare disciplinară seconstituie după cum urmează:
a) pentru personalul didactic, comisii formate din
3—5 membri, dintre care unul reprezintă organizația sindicalădin care face parte persoana aflată în discuție sau este unreprezentant al salariaților, iar ceilalți au funcția didactică celpuțin egală cu a celui care a săvârșit abaterea;
b) pentru personalul de conducere al unităților de învățământ
preuniversitar, comisii formate din 3—5 membri, dintre care unreprezentant al salariaților, iar ceilalți au funcția didactică celpuțin egală cu a celui care a săvârșit abaterea. Din comisie faceparte și un inspector din cadrul inspectoratului școlar județean/almunicipiului București;
c) pentru personalul de îndrumare și de control din cadrul
Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, comisiiformate din 3—5 membri, dintre care unul reprezintă organizațiasindicală din care face parte persoana aflată în discuție sau esteun reprezentant al salariaților, iar ceilalți au funcția didactică celpuțin egală cu a celui care a săvârșit abaterea;
d) pentru personalul de conducere al inspectoratelor școlare
județene/al municipiului București, comisii formate din 3—5 membri, dintre care un reprezentant al salariaților, iar ceilalți aufuncția didactică cel puțin egală cu a celui care a săvârșitabaterea.
(5) Comisiile de cercetare disciplinară sunt numite de:a) consiliul de administrație al unității de învățământ
preuniversitar, pentru personalul didactic și personalul deconducere al acesteia;
b) ministrul educației, cercetării, tineretului și sportului, pentru
funcțiile de îndrumare și de control din cadrul MinisteruluiEducației, Cercetării, Tineretului și Sportului, precum și pentrupersonalul de conducere din inspectoratele școlare județene/almunicipiului București.
(6) În cadrul cercetării abaterii prezumate se stabilesc faptele
și urmările acestora, împrejurările în care au fost săvârșite,existența sau inexistența vinovăției, precum și orice alte dateconcludente. Audierea celui cercetat și verificarea apărăriiacestuia sunt obligatorii. Refuzul celui cercetat de a se prezentala audiere, deși a fost înștiințat în scris cu minimum 48 de oreînainte, precum și de a da declarații scrise se constată prinproces-verbal și nu împiedică finalizarea cercetării. Cadruldidactic cercetat are dreptul să cunoască toate actele cercetăriiși să își producă probe în apărare.
(7) Cercetarea faptei și comunicarea deciziei se fac în
termen de cel mult 30 de zile de la data constatării acesteia,consemnată în condica de inspecții sau la registratura generalăa unității de învățământ preuniversitar/instituției. Persoaneinevinovate i se comunică în scris inexistența faptelor pentrucare a fost cercetată.
(8) Persoanele sancționate încadrate în unitățile de
învățământ au dreptul de a contesta, în termen de 15 zile de lacomunicare, decizia respectivă la colegiul de disciplină de pelângă inspectoratul școlar. Personalul de conducere, deMONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI,
PARTEA I , Nr. 18/10.I.2011 49

îndrumare și de control din inspectoratele școlare și din
Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, care afost sancționat, are dreptul de a contesta, în termen de 15 zilede la comunicare, decizia respectivă la Colegiul central dedisciplină al Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului șiSportului.
(9) Normele privind componența, organizarea și
funcționarea, precum și atribuțiile colegiului de disciplină de pelângă inspectoratul școlar și ale Colegiului central de disciplinăal Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului sestabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministruluieducației, cercetării, tineretului și sportului.
(10) Dreptul persoanei sancționate de a se adresa instanțelor
judecătorești este garantat.
Art. 281. — (1) Pentru personalul didactic din unitățile de
învățământ preuniversitar, propunerea de sancționare se facede către director sau de cel puțin 2/3 din numărul total almembrilor consiliului de administrație. Sancțiunile aprobate deconsiliul de administrație sunt puse în aplicare și comunicateprin decizie a directorului unității de învățământ preuniversitar.
(2) Pentru personalul de conducere al unității de învățământ
preuniversitar, propunerea de sancționare se face de cătreconsiliul de administrație al unității de învățământ preuniversitarși se comunică prin decizie a inspectorului școlar general.
(3) Pentru personalul de conducere din inspectoratele
școlare și casele corpului didactic, propunerea de sancționarese face de ministrul educației, cercetării, tineretului și sportuluiși se comunică prin ordin.
(4) Pentru personalul de îndrumare și control din Ministerul
Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, propunerea desancționare se face, după caz, de ministrul educației, cercetării,tineretului și sportului, respectiv de secretarul de stat sau deșeful ierarhic al persoanei în cauză și se comunică prin ordin.
Art. 282. — Sancțiunea se stabilește, pe baza raportului
comisiei de cercetare, de autoritatea care a numit aceastăcomisie și se comunică celui în cauză, prin decizie scrisă, dupăcaz, de către directorul unității de învățământ, inspectorul școlargeneral sau ministrul educației, cercetării, tineretului și sportului.
Art. 283. — Răspunderea patrimonială a personalului
didactic, a personalului didactic auxiliar, precum și a celui deconducere, de îndrumare și de control din învățământulpreuniversitar se stabilește potrivit legislației muncii. Decizia deimputare, precum și celelalte acte pentru recuperarea pagubelorși a prejudiciilor se fac de conducerea unității sau a instituției alcărei salariat este cel în cauză, în afară de cazurile când, prinlege, se dispune altfel.
SECȚIUNEA a 12-a
Pensionarea
Art. 284. — (1) Personalul didactic beneficiază de pensie în
condițiile prevăzute de legislația de asigurări sociale și pensiicare reglementează sistemul public de pensii.
(2) Personalul didactic de conducere, de îndrumare și de
control din învățământul de stat se pensionează la data împliniriivârstei legale de pensionare. După data împlinirii vârstei legalede pensionare, se interzice îndeplinirea oricărei funcții deconducere, de îndrumare sau de control.
(3) Pentru motive temeinice, pensionarea personalului
didactic de conducere, de îndrumare și de control se poate faceși în timpul anului școlar, cu aprobarea consiliului deadministrație al unității de învățământ, respectiv alinspectoratului școlar.
(4) Cadrele didactice pensionate pot desfășura activități
didactice, salarizate prin plata cu ora, după împlinirea vârsteistandard de pensionare.
(5) Personalul didactic pensionat din învățământ beneficiază
de asistență medicală și de acces la casele de odihnă și labazele de tratament ale cadrelor didactice.CAPITOLUL II
Statutul personalului didactic și de cercetare
din învățământul superior
SECȚIUNEA 1
Norma universitară
Art. 285. — (1) În instituțiile de învățământ superior funcțiile
didactice sunt:
a) asistent universitar;b) lector universitar/șef de lucrări;c) conferențiar universitar;d) profesor universitar.(2) În instituțiile de învățământ superior funcțiile de cercetare
sunt:
a) asistent cercetare;b) cercetător științific;c) cercetător științific gradul III;d) cercetător științific gradul II;e) cercetător științific gradul I.(3) Echivalența funcțiilor din cercetare cu funcțiile didactice
este următoarea:
a) cercetător științific se echivalează cu asistent universitar,
pentru persoanele care dețin o diplomă de doctor;
b) cercetător științific gradul III se echivalează cu lector
universitar/șef de lucrări;
c) cercetător științific gradul II se echivalează cu conferențiar
universitar;
d) cercetător științific gradul I se echivalează cu profesor
universitar.
(4) În învățământul superior poate funcționa personal didactic
asociat pentru următoarele funcții: lector universitar/șef delucrări, conferențiar universitar și profesor universitar.
(5) În raport cu necesitățile academice proprii, senatul
universitar poate aproba, pe o durată determinată, invitarea încadrul instituției de învățământ superior a unor cadre didacticeuniversitare și a altor specialiști cu valoare recunoscută îndomeniu, din țară sau din străinătate, în calitate de cadredidactice universitare asociate invitate. În cazul specialiștilor fărăgrad didactic universitar recunoscut în țară, senatul universitaraprobă, prin evaluare, gradul didactic corespunzătorperformanței, în conformitate cu standardele naționale.
(6) Acolo unde este cazul, obținerea permisului de muncă
este sarcina instituției de învățământ superior angajatoare.
(7) În departamente, în școli doctorale, în institute de
cercetare, în centre de cercetare și microproducție sau în alteunități pot funcționa pe posturi distincte și personal de cercetare,personal de cercetare asociat, inclusiv studenți din toate cele 3cicluri, precum și alte categorii de personal, potrivit legii.Angajarea acestora se face conform legii.
Art. 286. — (1) Statele de funcții ale personalului didactic și
de cercetare se întocmesc anual, prin stabilirea de normeuniversitare, cu cel puțin 15 zile înainte de începerea fiecăruian universitar și nu se pot modifica în timpul anului universitar.
(2) Funcțiile didactice și numărul posturilor se stabilesc
ținând seama de:
a) planurile de învățământ;b) formațiunile de studiu;c) normele universitare.(3) În statul de funcții sunt înscrise, în ordine ierarhică,
posturile didactice și de cercetare ocupate sau vacante,specificându-se funcțiile didactice și de cercetarecorespunzătoare și numărul săptămânal de ore convenționalerepartizate pe activități de predare, seminare, lucrări practicesau de laborator, îndrumare de proiecte, îndrumare a studențilorși a studenților-doctoranzi, practică de specialitate, de cercetareși activități echivalente acestora, la disciplinele din planul deînvățământ.
(4) Statele de funcții se întocmesc la nivelul departamentelor
sau al școlilor doctorale, prin consultarea membrilor acestora,ca urmare a precizării sarcinilor didactice și de cercetare decătre consiliul facultății. La departamentele cu discipline la maiMONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI,
PARTEA I , Nr. 18/10.I.2011 50

multe facultăți, statele de funcții se completează pe baza notelor
de comandă, avizate de conducerea instituției de învățământsuperior.
(5) Statul de funcții al personalului didactic și de cercetare
se avizează de consiliul facultății sau, după caz, de consiliulșcolii doctorale și se aprobă de senatul universitar.
(6) Numărul posturilor pentru personalul didactic și de
cercetare auxiliar se stabilește de senatul universitar, în funcțiede bugetul și specificul instituției, al facultății, al programului destudii, al departamentului sau al școlii doctorale.
(7) Nomenclatorul general de funcții didactice și de cercetare
auxiliare din învățământul superior, precum și nivelul studiilornecesare pentru ocuparea acestor funcții se elaborează deMinisterul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului,împreună cu Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale.
(8) Angajarea personalului didactic și de cercetare auxiliar și
nedidactic se face prin concurs organizat de facultate sau deșcoala doctorală, potrivit legii.
(9) Atribuțiile personalului didactic auxiliar și nedidactic sunt
stabilite în fișa individuală a postului, avizată, după caz, dedecan, de directorul departamentului sau de conducătorul școliidoctorale și aprobată de rector, constituind anexă la contractulindividual de muncă.
Art. 287. — (1) Norma universitară cuprinde:a) norma didactică;b) norma de cercetare.(2) Norma didactică poate cuprinde:a) activități de predare;b) activități de seminar, lucrări practice și de laborator,
îndrumare de proiecte de an;
c) îndrumarea elaborării lucrărilor de licență;d) îndrumarea elaborării disertațiilor de master;e) îndrumarea elaborării tezelor de doctorat;f) alte activități didactice, practice și de cercetare științifică
înscrise în planurile de învățământ;
g) conducerea activităților didactico-artistice sau sportive;h) activități de evaluare;i) tutorat, consultații, îndrumarea cercurilor științifice
studențești, a studenților în cadrul sistemului de creditetransferabile;
j) participarea la consilii și în comisii în interesul
învățământului.
(3) Norma didactică săptămânală în învățământul superior
se cuantifică în ore convenționale.
(4) Norma didactică se stabilește conform planului de
învățământ și se calculează ca normă medie săptămânală,indiferent de perioada semestrului universitar în care esteefectuată. Norma medie săptămânală se stabilește prinîmpărțirea numărului de ore convenționale din fișa individuală apostului la numărul de săptămâni înscris în planul de învățământpentru activitatea didactică de predare și de seminar din întregulan universitar.
(5) Ora convențională este ora didactică de activități
prevăzute la alin. (2) lit. b) din învățământul universitar delicență.
(6) În învățământul universitar de licență, ora de activități de
predare reprezintă două ore convenționale.
(7) În învățământul universitar de master și în învățământul
universitar de doctorat, ora de activități de predare reprezintă2,5 ore convenționale, iar ora de activități prevăzute la alin. (2)lit. b) reprezintă 1,5 ore convenționale.
(8) În cazul predării integrale în limbi de circulație
internațională, la ciclurile de licență, master și doctorat,activitățile de predare, seminar sau alte activități pot fi normatecu un coeficient suplimentar multiplicativ de 1,25. Fac excepțiede la această prevedere orele de predare a limbii respective.
(9) Activitățile prevăzute la alin. (2) lit. c)—j), cuprinse în
norma didactică, se cuantifică în ore convenționale, printr-ometodologie aprobată de senatul universitar, în funcție deprogramul de studii, de profil și de specializare, astfel încât uneiore fizice de activități să îi corespundă minimum 0,5 ore
convenționale.
(10) Norma didactică săptămânală minimă pentru activitățile
prevăzute la alin. (2) lit. a)—f) se stabilește după cum urmează:
a) profesor universitar: 7 ore convenționale, dintre care cel
puțin 4 ore convenționale de activități de predare;
b) conferențiar universitar: 8 ore convenționale, dintre care
cel puțin 4 ore convenționale de activități de predare;
c) lector universitar/șef de lucrări: 10 ore convenționale,
dintre care cel puțin două ore convenționale de activități depredare;
d) asistent universitar: 11 ore convenționale, cuprinzând
activități prevăzute la alin. (2) lit. b), c) și f).
(11) Prin excepție, norma personalului didactic prevăzut la
alin. (10) lit. a)—c) care, datorită specificului disciplinelor, nu areîn structura postului ore de curs se majorează cu două oreconvenționale.
(12) Norma didactică nu poate depăși 16 ore convenționale
pe săptămână.
(13) Norma didactică prevăzută la alin. (10) și (11) reprezintă
limita minimă privind normarea activității didactice. Senatuluniversitar, în baza autonomiei universitare, poate mări, prinregulament, norma didactică săptămânală minimă, curespectarea standardelor de asigurare a calității, fără a depășilimita maximă prevăzută la alin. (12).
(14) Norma didactică a personalului didactic care nu
desfășoară activități de cercetare științifică sau echivalenteacestora este superioară celei minime, fără a depăși limitamaximă prevăzută la alin. (12), conform deciziei consiliuluifacultății, la propunerea directorului de departament, sau decizieiconsiliului școlii doctorale.
(15) Prin excepție, în situația în care norma didactică nu
poate fi alcătuită conform alin. (10) și (11), diferențele până lanorma didactică minimă se completează cu activități decercetare științifică, cu acordul consiliului facultății, lapropunerea directorului de departament, respectiv cu acordulconsiliului școlii doctorale. Diminuarea normei didactice este decel mult 1/2 din norma respectivă, iar ora de cercetare esteechivalentă cu 0,5 ore convenționale. Cadrul didactic își menținecalitatea de titular în funcția didactică obținută prin concurs.
(16) Cadrele didactice titulare a căror normă didactică nu
poate fi constituită conform prevederilor alin. (10)—(15) pot fitrecute temporar, la cererea acestora, cu normă integrală decercetare științifică, menținându-și calitatea de titular în funcțiadidactică obținută prin concurs. În această perioadă, cadruldidactic are obligațiile personalului de cercetare dinînvățământul superior.
(17) În limitele prevăzute de prezentul articol, senatul
universitar stabilește, diferențiat, norma universitară efectivă, înfuncție de domeniu, de specializare, de ponderea disciplinelor înpregătirea de specialitate a studenților și de dimensiuneaformațiunilor de studiu.
(18) În departamente, școli doctorale, unități sau centre de
cercetare și microproducție poate funcționa pe posturi distincteși personal de cercetare cu contract de muncă pe perioadădeterminată sau nedeterminată.
(19) Personalul de cercetare din învățământul superior
desfășoară activități specifice, stabilite în fișa individuală apostului de către conducerea departamentului sau a școliidoctorale.
(20) Personalul didactic auxiliar și nedidactic din
învățământul superior desfășoară activități specifice stabilite înfișa individuală a postului. În instituțiile de învățământ superiorde stat, timpul săptămânal de lucru al acestuia este identic cucel stabilit pentru personalul cu funcții echivalente din celelaltesectoare bugetare, potrivit legii.
(21) Personalul care exercită o funcție de conducere în
cadrul instituției de învățământ superior sau de îndrumare șicontrol în cadrul Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului șiSportului poate beneficia de o reducere a normei didactice decel mult 30%, cu aprobarea senatului universitar.MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI,
PARTEA I , Nr. 18/10.I.2011 51

(22) Suma totală a orelor de muncă dintr-o normă didactică
sau de cercetare, realizată prin cumularea ponderilor activitățilorprevăzute la alin. (1), este de 40 ore pe săptămână.
Art. 288. — (1) Activitățile didactice care excedează o normă
didactică prevăzută la art. 287 sunt remunerate în regim de platăcu ora. Pentru personalul titular, numărul maxim de ore plătite înregim de plată cu ora, indiferent de instituția la care seefectuează, nu poate depăși norma didactică minimă.
(2) Activitățile din granturi sau contractele de cercetare se
remunerează conform deciziei directorului de grant, conformlegii și prevederilor Cartei universitare.
(3) Susținerea de către personalul titular de activități de
predare și cercetare în alte instituții de învățământ superior saude cercetare se poate face doar cu acordul scris al senatuluiuniversitar.
(4) Activitățile de cercetare pe bază de contract sunt
remunerate conform legii, Cartei universitare și prevederilorcontractuale. Contractul de cercetare stabilește atât modalitateade plată efectivă, cât și cuantumurile.
(5) Profesorii și conferențiarii titulari sau directorii de granturi
care timp de 6 ani consecutivi au derulat granturi de cercetareși au funcționat în aceeași universitate pot beneficia dean sabatic. Pe perioada anului sabatic, aceștia beneficiază depână la un salariu de bază, cu aprobarea senatului universitar,și își păstrează calitatea de titular, dar sunt scutiți de efectuareaactivităților din fișa postului.
(6) Cadrele didactice care sunt alese sau numite în instituțiile
publice ale statului sau desfășoară activități specifice funcțieipublice în ministere ori în alte organe de specialitate ale statuluipot desfășura activități didactice aferente unei norme didactice.
Art. 289. — (1) Personalul didactic și de cercetare se
pensionează la împlinirea vârstei de 65 de ani.
(2) În învățământul superior de stat, particular și confesional
se interzice ocuparea oricărei funcții de conducere sau deadministrare, la orice nivel al universității, după pensionare.Mandatele celor care dețin funcții de conducere sau deadministrare, la orice nivel al universității, încetează de drept încazul persoanelor care au împlinit vârsta de pensionare. Facexcepție de la aceste reglementări funcțiile de membru alconsiliului de administrație al universităților particulare.
(3) Senatul universitar din universitățile de stat, particulare și
confesionale, în baza criteriilor de performanță profesională și asituației financiare, poate decide continuarea activității unuicadru didactic sau de cercetare după pensionare, în baza unuicontract pe perioadă determinată de un an, cu posibilitatea deprelungire anuală conform Cartei universitare, fără limită devârstă. Senatul universitar poate decide conferirea titlului onorificde profesor emerit, pentru excelență didactică și de cercetare,cadrelor didactice care au atins vârsta de pensionare. Cadreledidactice pensionate pot fi plătite în regim de plată cu ora.
(4) Cadrele didactice și de cercetare care conduc doctorate
se pensionează la împlinirea vârstei de 65 de ani și:
a) pot conduce doctoratele în desfășurare la data pensionării
până la împlinirea vârstei de 70 de ani;
b) după împlinirea vârstei de 65 de ani, pot conduce noi
studenți-doctoranzi numai în regim de cotutelă împreună cu uncadru didactic și de cercetare care nu împlinește vârsta depensionare pe toată durata desfășurării doctoratului respectiv.
(5) Regimul juridic al cumulului salariului cu pensia nu se
aplică cadrelor didactice care beneficiază de prevederile alin. (3)și (4).
Art. 290. — (1) Studenții-doctoranzi sunt încadrați de către
IOSUD sau o instituție membră a unei IOSUD ca asistenți decercetare ori asistenți universitari pe perioadă determinată,norma didactică fiind redusă corespunzător limitei prevăzute laart. 164 alin. (3), prin excepție de la prevederile art. 287.Atribuțiile lor sunt stabilite de senatul universitar.
(2) Studenții-doctoranzi beneficiază de toate drepturile
asistenților de cercetare sau asistenților universitari, inclusiv devechimea în muncă.Art. 291. — (1) Prin personal didactic și de cercetare, în
sensul prezentei legi, se înțelege personalul care deține, în modlegal, unul dintre titlurile universitare sau de cercetare prevăzutede prezenta lege, care aparține unei instituții de învățământsuperior și care desfășoară activități didactice și/sau decercetare.
(2) În raport cu relațiile de muncă stabilite cu instituția de
învățământ superior, personalul didactic poate fi: titular sauasociat. În raport cu participarea la procesul didactic și cu gradulde pregătire profesională, personalul didactic poate fi: personaldidactic sau personal didactic auxiliar.
(3) Prin personal didactic titular se înțelege personalul
didactic care ocupă o funcție didactică într-o universitate,obținută prin concurs, pe o perioadă nedeterminată, în condițiilelegii. Salariatul optează unde are funcția de bază. Personaldidactic titular este și personalul didactic care beneficiază derezervare de post, în condițiile legii. Cadrele didactice și decercetare angajate pe perioadă determinată au statut de cadrudidactic și de cercetare asociat.
(4) Calitatea de titular există numai în raport cu o singură
instituție de învățământ superior sau cu o singură instituție decercetare-dezvoltare; când un cadru didactic desfășoarăactivități didactice sau de cercetare științifică în mai multeinstituții de învățământ superior ori de cercetare-dezvoltare,calitatea de titular poate fi numai la una dintre ele, iar în celelalte,calitatea este de cadru didactic sau de cercetător asociat.Instituția de învățământ superior în care cadrul didactic estetitular are obligația de a păstra și de a gestiona, potrivit legii,cartea de muncă sau registrul angajaților, cu specificația calitățiide titular.
(5) Funcțiilor de cercetare-dezvoltare din universități și
personalului care le ocupă li se aplică prevederile Legiinr. 319/2003 privind Statutul personalului de cercetare-dezvoltare.
(6) În cazul desființării unei unități de învățământ superior de
stat, personalul astfel disponibilizat beneficiază de salariicompensatorii, conform legislației în vigoare.
Art. 292. — Formațiunile de studiu și dimensiunile acestora
se stabilesc de către senatele universitare, cu respectareastandardelor de calitate, în concordanță cu programul și ciclulde studii, propuse de ARACIS și aprobate de MinisterulEducației, Cercetării, Tineretului și Sportului.
SECȚIUNEA a 2-a
Ocuparea funcțiilor didactice și a posturilor didactice
Art. 293. — Ocuparea posturilor didactice, evaluarea,
motivarea, formarea continuă și concedierea personaluluididactic și de cercetare sunt de competența universităților, înbaza legislației în vigoare, a metodologiei-cadru stabilite deMinisterul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului și a Carteiuniversitare.
Art. 294. — (1) Angajarea pe un post didactic sau de
cercetare se face, după intrarea în vigoare a prezentei legi, peperioadă determinată sau pe perioadă nedeterminată.Angajarea pe perioadă nedeterminată pe orice funcție didacticăsau de cercetare este posibilă numai prin concurs public,organizat de instituția de învățământ superior, după obținereatitlului de doctor.
(2) La concursul pentru un post didactic sau de cercetare pot
participa cetățeni români ori străini, fără nicio discriminare, încondițiile legii.
(3) Prin excepție de la prevederile legislației muncii, durata
unei perioade determinate este de maximum 3 ani.
(4) Prin excepție, studenții-doctoranzi pot fi angajați pe o
perioadă determinată de maximum 5 ani.
(5) Contractul de angajare pe perioadă determinată încheiat
între universitate și membri ai personalului didactic și decercetare în urma unui concurs poate fi reînnoit, în funcție derezultatele profesionale personale, evaluate pe baza criteriiloradoptate de senatul universitar, precum și în funcție de nevoileMONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI,
PARTEA I , Nr. 18/10.I.2011 52

de angajare și de resursele financiare ale instituției, în
conformitate cu prevederile legale în vigoare.
Art. 295. — (1) Metodologia-cadru de concurs pentru
ocuparea posturilor vacante va fi stabilită prin hotărâre aGuvernului, inițiată de Ministerul Educației, Cercetării,Tineretului și Sportului, la propunerea CNATDCU.
(2) Metodologia va stabili, pentru fiecare titlu sau funcție
didactică, cerințele minime pentru prezentarea la concurs, cureferire la standardele minimale stabilite conform art. 219alin. (1) lit. a), modul de organizare și de desfășurare aconcursului, de soluționare a contestațiilor, conflictele deinterese și incompatibilitățile, în vederea asigurării calității, arespectării eticii universitare și a legislației în vigoare.
(3) Universitățile au obligația să respecte această
metodologie și să publice toate posturile scoase la concurs,însoțite de programa aferentă concursului, cu cel puțin două luniînainte de concurs. Publicarea posturilor scoase la concurs seface cel puțin pe site-ul web propriu și pe un site web specializat,administrat de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului șiSportului.
(4) După intrarea în vigoare a prezentei legi se interzice
ocuparea concomitentă de către soți, afini și rude până la gradulal III-lea inclusiv a funcțiilor prin care unul sau una se află fațăde celălalt sau cealaltă într-o poziție de conducere, control,autoritate sau evaluare instituțională directă la orice nivel înaceeași universitate.
(5) Încălcarea prevederilor alin. (3) și (4) duce la invalidarea
concursului și la penalizarea celor vinovați pe bazametodologiei-cadru prevăzute la alin. (1).
Art. 296. — (1) Posturile didactice rezervate, vacante ori
temporar vacante sunt acoperite cu prioritate de personaluldidactic titular al instituției ori de personalul didactic asociat, prinplata cu ora, conform prezentei legi.
(2) Angajarea specialiștilor cu valoare științifică recunoscută
în domeniu, prin invenții, inovații, premii, publicații științifice, dințară sau din străinătate, în calitate de profesori ori conferențiariasociați invitați, se avizează de consiliul departamentului și seaprobă de consiliul facultății.
(3) Funcțiile și gradele de cercetător științific în rețeaua
învățământului superior se obțin potrivit reglementărilor legaleîn vigoare.
Art. 297. — (1) În baza metodologiei-cadru prevăzute la
art. 295 alin. (1) și a legislației în vigoare, universitățile îșistabilesc metodologia proprie de conferire a titlurilor și deocupare a posturilor didactice și de cercetare, care esteaprobată de către senatul universitar. Această metodologie nupoate face referire la vechime și nu poate discrimina persoaneledin afara instituției sau țării față de persoanele din instituție oridin țară.
(2) Rezultatele concursurilor sunt aprobate de senatul
universitar, iar încadrarea pe post se face începând cu prima zia semestrului următor concursului.
Art. 298. — (1) Directorii departamentelor, decanii facultăților
și rectorul răspund în fața senatului universitar pentru bunadesfășurare a concursurilor de ocupare a posturilor, în condițiilerespectării normelor de calitate, de etică universitară și alegislației în vigoare.
(2) În condițiile constatării unor nereguli, senatul universitar
poate aplica sancțiuni specificate în metodologia proprie,mergând până la demiterea decanilor sau a rectorului.
Art. 299. — (1) Universitățile răspund public de modul de
ocupare a posturilor didactice și de cercetare.
(2) În cazul constatării nerespectării prevederilor legale în
procedura de ocupare a posturilor didactice și de cercetare,Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului poateaplica sancțiuni prevăzute de prezenta lege, pe baza unui raportîntocmit de Consiliul de Etică și Management Universitar.
(3) În cazul în care instanțele de judecată constată
încălcarea procedurilor de desfășurare a concursului pentruocuparea posturilor didactice și de cercetare din universități,concursul se anulează și se reia.Art. 300. — (1) Abilitarea constă în:
a) redactarea unei teze de abilitare;b) susținerea publică a tezei de abilitare în fața unei comisii
de specialitate numite de CNATDCU și formată din cel puțin3 persoane, care au calitatea de conducător de doctorat, în țarăsau în străinătate;
c) admiterea tezei de abilitare în urma susținerii publice;d) obținerea atestatului de abilitare.(2) Teza de abilitare relevă capacitățile și performanțele
didactice și de cercetare. Teza prezintă în mod documentatrealizările profesionale obținute ulterior conferirii titlului de doctorîn știință, care probează originalitatea și relevanța contribuțiiloracademice, științifice și profesionale și care anticipează odezvoltare independentă a viitoarei cariere de cercetare și/sauuniversitare.
(3) Pot susține examenul de abilitare numai persoanele care
au titlul de doctor în știință și care îndeplinesc standardeleminimale stabilite conform art. 219 alin. (1) lit. a).
(4) Cererea pentru susținerea examenului de abilitare este
adresată CNATDCU.
(5) Acordarea atestatului de abilitare este propusă de
CNATDCU și este aprobată prin ordin al ministrului educației,cercetării, tineretului și sportului.
Art. 301. — (1) Pentru ocuparea funcției didactice de asistent
universitar sunt necesare obținerea statutului de student-doctorand sau deținerea diplomei de doctor, precum șiîndeplinirea standardelor de ocupare a posturilor didactice,specifice funcției, aprobate de senatul universitar, fărăimpunerea unor condiții de vechime, conform legii.
(2) O persoană care nu a obținut o diplomă de doctor nu
poate ocupa funcția de asistent universitar într-o anumităinstituție de învățământ superior pentru o perioadă cumulată maimare de 5 ani. La împlinirea acestui termen, contractul demuncă al persoanei în cauză încetează de drept.
(3) Condițiile minimale pentru ocuparea funcției didactice de
lector universitar/șef de lucrări sunt următoarele:
a) deținerea diplomei de doctor;b) îndeplinirea standardelor de ocupare a posturilor
didactice, specifice funcției, aprobate de senatul universitar, fărăimpunerea unor condiții de vechime, conform legii.
(4) Condițiile pentru ocuparea funcției didactice de
conferențiar universitar sunt următoarele:
a) deținerea diplomei de doctor;b) îndeplinirea standardelor minimale pentru ocuparea
funcției de conferențiar universitar, standarde aprobate conformart. 219 alin. (1) lit. a);
c) îndeplinirea standardelor de ocupare a posturilor didactice,
specifice funcției, aprobate de senatul universitar, fărăimpunerea unor condiții de vechime, conform legii.
(5) Condițiile pentru ocuparea funcției didactice de profesor
universitar sunt următoarele:
a) deținerea diplomei de doctor;b) deținerea atestatului de abilitare;c) îndeplinirea standardelor minimale pentru ocuparea
funcției de profesor universitar, standarde aprobate conformart. 219 alin. (1) lit. a);
d) îndeplinirea standardelor de ocupare a posturilor
didactice, specifice funcției, aprobate de senatul universitar, fărăimpunerea unor condiții de vechime, conform legii.
(6) În instituțiile de învățământ superior, suplimentar față de
alte condiții stabilite de lege, funcția de asistent de cercetarepoate fi ocupată numai de persoane care sunt studenți-doctoranzi sau care dețin diploma de doctor.
(7) În instituțiile de învățământ superior, suplimentar față de
alte condiții stabilite de lege, funcțiile de cercetare de cercetătorștiințific sau superioare pot fi ocupate numai de persoane caredețin diploma de doctor.
(8) În învățământul superior medical, candidații la concursul
pentru ocuparea postului de asistent universitar trebuie să aibăcel puțin titlul de medic rezident. Fac excepție posturile de laMONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI,
PARTEA I , Nr. 18/10.I.2011 53

disciplinele care nu au corespondent în rețeaua Ministerului
Sănătății și cele de la disciplinele preclinice.
(9) În învățământul superior medical, candidații la concursul
pentru ocuparea posturilor de șef de lucrări și de conferențiartrebuie să aibă și titlul de medic specialist, iar candidații laconcursul pentru ocuparea postului de profesor universitartrebuie să aibă și titlul de medic primar. Fac excepție posturile dela disciplinele care nu au corespondent în rețeaua MinisteruluiSănătății și cele de la disciplinele preclinice.
SECȚIUNEA a 3-a
Evaluarea calității cadrelor didactice
Art. 302. — (1) Datele și informațiile privind situația
profesională a personalului didactic și de cercetare și a celuitehnic-administrativ se consemnează într-o fișă personală deserviciu. Accesul la fișa personală de serviciu este permis numaipersoanei în cauză, titularului serviciului de resurse umane șiconducătorului instituției de învățământ superior.
(2) Fișele de post individualizate se încadrează la nivel de
departament sau școală doctorală, în statul de funcții. Statul defuncții constituie documentul legal în baza căruia se facesalarizarea lunară a fiecărui membru al personalului didactic șide cercetare.
Art. 303. — (1) Rezultatele și performanțele activităților
didactice și de cercetare ale personalului didactic și de cercetaredintr-o universitate sunt evaluate periodic, la intervale demaximum 5 ani. Această evaluare se face în conformitate cu ometodologie aprobată și aplicată de către senatul universitar.
(2) Evaluarea de către studenți a prestației cadrelor didactice
este obligatorie. Rezultatele evaluărilor sunt informații publice.
(3) Salarizarea personalului didactic și de cercetare se face
și în funcție de rezultatele și performanțele acestuia, conformlegii.
(4) Contractele de muncă ale personalului didactic și de
cercetare includ asumarea unor standarde minime alerezultatelor activităților didactice și de cercetare și clauze privindîncetarea contractelor în condițiile neîndeplinirii acestorstandarde minime.
SECȚIUNEA a 4-a
Drepturi și obligații ale personalului didactic
Art. 304. — (1) Personalul din învățământul superior are
drepturi și îndatoriri care decurg din Carta universitară, din Codulde etică universitară, din contractul individual de muncă, precumși din legislația în vigoare.
(2) Protecția drepturilor salariaților, precum și a drepturilor de
proprietate intelectuală asupra creației științifice, culturale sauartistice este garantată și se asigură în conformitate cuprevederile Cartei universitare și cu legislația specifică învigoare.
(3) Membrilor comunității universitare le este garantată
libertatea academică. În baza acesteia, ei pot exprima liber opiniiacademice în spațiul universitar și au libertatea de predare, decercetare și de creație, în conformitate cu criteriile de calitateacademică.
(4) Personalul didactic și de cercetare are dreptul de a
publica studii, articole, volume sau opere de artă, de a candidala obținerea de granturi naționale și internaționale, fără restricțiiale libertății academice.
(5) Personalul didactic și de cercetare are dreptul să facă
parte din asociații și organizații sindicale, profesionale șiculturale, naționale și internaționale, precum și din organizațiipolitice legal constituite, în conformitate cu prevederile legii.
(6) Cadrele didactice titulare pe un post didactic din
învățământ, alese în Parlament, numite în Guvern sauîndeplinind funcții de specialitate specifice din aparatulParlamentului, al Consiliului Legislativ, al Curții Constituționale,al Avocatului Poporului, al Administrației Prezidențiale, alGuvernului sau în Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului șiSportului, precum și cele alese de Parlament în organismelecentrale ale statului, au drept de rezervare a postului didacticpe perioada în care îndeplinesc aceste funcții. Pe toată durata
mandatului sau a numirii, cadrele didactice pot cumula acestefuncții cu activitatea didactică și de cercetare.
(7) Prevederile alin. (6) se aplică și cadrelor didactice titulare
pe un post didactic din învățământ, care îndeplinesc funcția deprefect, subprefect, președinte și vicepreședinte al consiliuluijudețean, primar, viceprimar, precum și cadrelor didacticetrecute în funcții de conducere, de îndrumare și de control însistemul de învățământ, de cultură, de tineret și de sport. Deaceleași drepturi beneficiază și personalul de conducere și despecialitate de la casa corpului didactic, precum și cadreledidactice titulare pe un post didactic din învățământ numite capersonal de conducere sau în funcții de specialitate specificedin cadrul autorităților și instituțiilor publice, comisiilor șiagențiilor din subordinea Administrației Prezidențiale,Parlamentului sau Guvernului.
(8) De prevederile alin. (6) beneficiază și personalul didactic
trimis în străinătate cu misiuni de stat, cel care lucrează înorganisme internaționale, precum și însoțitorii acestora, dacăsunt cadre didactice titulare pe un post didactic din învățământ.
(9) Personalului didactic titular pe un post didactic din
învățământ, solicitat în străinătate pentru predare, cercetare,activitate artistică sau sportivă, pe bază de contract, ca urmarea unor acorduri, convenții guvernamentale, interuniversitare sauinterinstituționale, ori trimis pentru specializare, i se rezervăpostul didactic pentru perioada respectivă.
(10) Personalul didactic titular pe un post didactic din
învățământ, care din proprie inițiativă solicită să se specializezesau să participe la cercetare științifică în țară sau în străinătate,are dreptul la concedii fără plată. Durata totală a acestora nupoate depăși 3 ani într-un interval de 7 ani. Aprobările în acestesituații sunt de competența conducerii instituției de învățământsuperior sau, după caz, a consiliului de administrație, dacă seface dovada activității respective.
(11) Personalul didactic titular pe un post didactic din
învățământ poate beneficia de concediu fără plată pe timp deun an universitar, o dată la 10 ani, cu aprobarea instituției deînvățământ superior, cu rezervarea catedrei pe perioadarespectivă.
(12) Perioada de rezervare a postului didactic se consideră
vechime în învățământ.
(13) Cadrele didactice beneficiază de dreptul la concediu
astfel:
a) concediul anual cu plată, în perioada vacanțelor
universitare, cu o durată de cel puțin 40 de zile lucrătoare; încazuri bine justificate, conducerea instituției de învățământ poateîntrerupe concediul legal, persoanele în cauză urmând a firemunerate pentru munca depusă; normele metodologicereferitoare la efectuarea concediului legal vor fi elaborate deMinisterul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului,împreună cu reprezentanții organizațiilor sindicalereprezentative la nivel de ramură a învățământului;
b) perioadele de efectuare a concediului de odihnă pentru
fiecare cadru didactic se stabilesc de către senatul universitar,în funcție de interesul învățământului și al celui în cauză.
(14) Instituțiile de învățământ superior pot asigura, integral
sau parțial, din surse proprii, transportul și cazarea cadrelordidactice care domiciliază în alte localități.
(15) Personalul din învățământ beneficiază de asistență
medicală în cabinete medicale și psihologice, în policlinici șiunități spitalicești stabilite prin protocol încheiat între MinisterulEducației, Cercetării, Tineretului și Sportului și MinisterulSănătății.
(16) Personalul didactic are dreptul la întreruperea activității
didactice, cu rezervarea postului sau a catedrei, pentrucreșterea și îngrijirea copilului în vârstă de până la 2 ani,respectiv 3 ani în cazul copiilor cu handicap, conformprevederilor legale. De acest drept poate beneficia numai unuldintre părinți sau susținătorii legali.
Art. 305. — Cadrele didactice și studenții sunt protejați în
spațiul universitar de autoritățile responsabile cu ordineaMONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI,
PARTEA I , Nr. 18/10.I.2011 54

publică. Protecția se asigură împotriva persoanei sau grupului
de persoane care aduc atingere demnității umane șiprofesionale a cadrelor didactice ori care împiedică exercitareadrepturilor și a obligațiilor lor. Protecția este solicitată depersoana autorizată conform Cartei universitare.
SECȚIUNEA a 5-a
Etica universitară
Art. 306. — (1) La nivelul fiecărei universități funcționează
comisia de etică universitară.
(2) Structura și componența comisiei de etică universitară
este propusă de consiliul de administrație, avizată de senatuluniversitar și aprobată de rector. Membrii comisiei sunt persoanecu prestigiu profesional și autoritate morală. Nu pot fi membri aicomisiei de etică universitară persoanele care ocupă vreunadintre funcțiile: rector, prorector, decan, prodecan, directoradministrativ, director de departament sau de unitate decercetare-dezvoltare, proiectare, microproducție.
(3) Comisia de etică universitară are următoarele atribuții:a) analizează și soluționează abaterile de la etica
universitară, pe baza sesizărilor sau prin autosesizare, conformCodului de etică și deontologie universitară;
b) realizează un raport anual referitor la situația respectării
eticii universitare și a eticii activităților de cercetare, care seprezintă rectorului, senatului universitar și constituie undocument public;
c) contribuie la elaborarea Codului de etică și deontologie
universitară, care se propune senatului universitar pentruadoptare și includere în Carta universitară;
d) atribuțiile stabilite de Legea nr. 206/2004, cu modificările
și completările ulterioare;
e) alte atribuții prevăzute de prezenta lege sau stabilite
conform Cartei universitare, conform legii.
Art. 307. — Hotărârile comisiei de etică universitară sunt
avizate de consilierul juridic al universității. Răspunderea juridicăpentru hotărârile și activitatea comisiei de etică universitarărevine universității.
Art. 308. — (1) Orice persoană, din universitate sau din afara
universității, poate sesiza Comisiei de etică universitară abaterisăvârșite de membri ai comunității universitare.
(2) Comisia de etică universitară păstrează confidențială
identitatea autorului sesizării.
Art. 309. — În urma unei sesizări, comisia de etică
universitară demarează procedurile stabilite de Codul de etică șideontologie universitară, respectiv de Legea nr. 206/2004, cumodificările și completările ulterioare. Comisia răspundeautorului sesizării în termen de 30 de zile de la primirea sesizăriiși îi comunică acestuia rezultatul procedurilor, după încheiereaacestora.
Art. 310. — Constituie abateri grave de la buna conduită în
cercetarea științifică și activitatea universitară:
a) plagierea rezultatelor sau publicațiilor altor autori;b) confecționarea de rezultate sau înlocuirea rezultatelor cu
date fictive;
c) introducerea de informații false în solicitările de granturi
sau de finanțare.
SECȚIUNEA a 6-a
Distincții
Art. 311. — (1) Personalul didactic din învățământul superior
beneficiază de gradație de merit, acordată prin concurs. Aceastăgradație se acordă pentru 16% din posturile didactice existentela nivelul instituției de învățământ superior și reprezintă 25% dinsalariul de bază. Gradația de merit se acordă pe o perioadă de5 ani.
(2) Ordinele și medaliile care pot fi conferite personalului
didactic sunt:
a) Ordinul Spiru Haret, clasele Comandor, Cavaler și Ofițer;
ordinul se acordă personalului didactic, de conducere, deîndrumare și de control din învățământul preuniversitar;b) Ordinul Alma Mater, clasele Comandor, Cavaler și Ofițer;
ordinul se acordă personalului didactic, de conducere și decercetare din învățământul superior;
c) Medalia Membru de onoare al corpului didactic; medalia
se acordă cadrelor didactice pensionabile, cu activitatedeosebită în educație și formare profesională.
SECȚIUNEA a 7-a
Sancțiuni disciplinare
Art. 312. — (1) Personalul didactic și de cercetare,
personalul didactic și de cercetare auxiliar, precum și cel deconducere, de îndrumare și de control din învățământul superiorrăspunde disciplinar pentru încălcarea îndatoririlor ce îi revinpotrivit contractului individual de muncă, precum și pentruîncălcarea normelor de comportare care dăunează interesuluiînvățământului și prestigiului unității/instituției. Normele decomportare sunt stabilite în Carta universitară, fără a aduceatingere dreptului la opinie, libertății exprimării și libertățiiacademice.
(2) Sancțiunile disciplinare care se pot aplica personalului
didactic și de cercetare sunt următoarele:
a) avertisment scris;b) diminuarea salariului de bază, cumulat, când este cazul,
cu indemnizația de conducere, de îndrumare și de control;
c) suspendarea, pe o perioadă determinată de timp, a
dreptului de înscriere la un concurs pentru ocuparea unei funcțiididactice superioare ori a unei funcții de conducere, deîndrumare și de control, ca membru în comisii de doctorat, demaster sau de licență;
d) destituirea din funcția de conducere din învățământ;e) desfacerea disciplinară a contractului de muncă.Art. 313. — (1) În instituțiile de învățământ superior,
propunerea de sancționare disciplinară se face de către șefulde departament sau de unitate de cercetare, proiectare,microproducție, de către decan ori rector sau de cel puțin 2/3din numărul total al membrilor departamentului, consiliuluifacultății sau senatului universitar, după caz. Aceștia acționeazăîn urma unei sesizări primite sau se autosesizează în cazul uneiabateri constatate direct.
(2) Sancțiunile disciplinare prevăzute la art. 312 alin. (2) lit. a)
și b) se stabilesc de către consiliile facultăților. Sancțiuniledisciplinare prevăzute la art. 312 alin. (2) lit. c)—e) se stabilescde către senatele universitare.
(3) Decanul sau rectorul, după caz, pune în aplicare
sancțiunile disciplinare.
(4) În învățământul superior, sancțiunile se comunică, în
scris, personalului didactic și de cercetare, precum șipersonalului didactic și de cercetare auxiliar din subordine decătre serviciul de resurse umane al instituției.
Art. 314. — (1) Sancțiunea disciplinară se aplică numai după
efectuarea cercetării faptei sesizate, audierea celui în cauză șiverificarea susținerilor făcute de acesta în apărare.
(2) Pentru investigarea abaterilor disciplinare săvârșite
de personalul didactic, personalul din cercetare saupersonalul administrativ, se constituie comisii de analiză formatedin 3—5 membri, cadre didactice care au funcția didactică celpuțin egală cu a celui care a săvârșit abaterea și un reprezentantal organizației sindicale.
(3) Comisiile de analiză sunt numite, după caz, de:a) rector, cu aprobarea senatului universitar;b) Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului,
pentru personalul de conducere al instituțiilor de învățământsuperior și pentru rezolvarea contestațiilor privind deciziilesenatelor universitare.
Art. 315. — Răspunderea patrimonială a personalului
didactic, de cercetare și didactic auxiliar se stabilește potrivitlegislației muncii. Măsurile pentru recuperarea pagubelor și aprejudiciilor se iau potrivit legislației muncii.
Art. 316. — În cazul în care cel sancționat disciplinar nu a
mai săvârșit abateri disciplinare în cursul unui an de la aplicareasancțiunii, îmbunătățindu-și activitatea și comportamentul,MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI,
PARTEA I , Nr. 18/10.I.2011 55

autoritatea care a aplicat sancțiunea disciplinară poate dispune
ridicarea și radierea sancțiunii, făcându-se mențiuneacorespunzătoare în statul personal de serviciu al celui în cauză.
Art. 317. — (1) Orice persoană poate sesiza
unitatea/instituția de învățământ cu privire la săvârșirea uneifapte ce poate constitui abatere disciplinară. Sesizarea se faceîn scris și se înregistrează la registratura unității/instituției deînvățământ.
(2) Dreptul persoanei sancționate disciplinar de a se adresa
instanțelor judecătorești este garantat.
SECȚIUNEA a 8-a
Sancțiuni referitoare la încălcarea eticii universitare
și a bunei conduite în cercetare
Art. 318. — Sancțiunile care se pot aplica personalului
didactic și de cercetare și personalului didactic și de cercetareauxiliar de către comisia de etică universitară pentru încălcareaeticii universitare sau pentru abateri de la buna conduită încercetarea științifică sunt următoarele:
a) avertisment scris;b) diminuarea salariului de bază, cumulat, când este cazul,
cu indemnizația de conducere, de îndrumare și de control;
c) suspendarea, pe o perioadă determinată de timp, a
dreptului de înscriere la un concurs pentru ocuparea unei funcțiididactice superioare ori a unei funcții de conducere, deîndrumare și de control, ca membru în comisii de doctorat, demaster sau de licență;
d) destituirea din funcția de conducere din învățământ;e) desfacerea disciplinară a contractului de muncă.Art. 319. — Sancțiunile care se pot aplica de către comisia
de etică universitară studenților și studenților-doctoranzi pentruîncălcarea eticii universitare sunt următoarele:
a) avertisment scris;b) exmatricularea;c) alte sancțiuni prevăzute de Codul de etică și deontologie
universitară.
Art. 320. — În cazul abaterilor de la prevederile Codului de
etică și deontologie profesională, comisia de etică universitarăstabilește, conform Codului de etică și deontologie profesională,una sau mai multe dintre sancțiunile prevăzute la art. 318 sau319.
Art. 321. — În cazul abaterilor de la buna conduită în
cercetarea științifică, comisia de etică universitară stabilește,conform Legii nr. 206/2004, cu modificările și completărileulterioare, Codului de etică și deontologie profesională alpersonalului de cercetare-dezvoltare și Codului de etică șideontologie profesională, una sau mai multe din sancțiunileprevăzute la art. 318 sau 319 ori prevăzute de lege.
Art. 322. — Sancțiunile stabilite de comisia de etică și
deontologie universitară sunt puse în aplicare de către decansau rector, după caz, în termen de 30 de zile de la stabilireasancțiunilor.
Art. 323. — (1) Consiliul Național de Etică a Cercetării
Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării analizează cazurilereferitoare la încălcarea regulilor de bună conduită în cercetare-dezvoltare, în urma sesizărilor sau prin autosesizare, și emitehotărâri prin care se stabilește vinovăția ori nevinovățiapersoanei sau persoanelor în cauză; în cazurile hotărârilorprivind vinovăția, hotărârile stabilesc și sancțiunile ce urmeazăa fi aplicate, conform legii.
(2) Consiliul Național de Etică a Cercetării Științifice,
Dezvoltării Tehnologice și Inovării păstrează confidențialăidentitatea persoanei care a făcut sesizarea.
(3) Hotărârile Consiliului Național de Etică a Cercetării
Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării sunt avizate dedirecția juridică din cadrul Ministerului Educației, Cercetării,Tineretului și Sportului. Răspunderea juridică pentru hotărârileConsiliului Național de Etică a Cercetării Științifice, DezvoltăriiTehnologice și Inovării revine Ministerului Educației, Cercetării,Tineretului și Sportului.Art. 324. — Pentru abaterile de la buna conduită în
cercetare-dezvoltare ale personalului din cadrul instituțiilor deînvățământ superior, constatate și dovedite, Consiliul Naționalde Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovăriistabilește aplicarea uneia sau mai multora din următoarelesancțiuni:
a) avertisment scris;b) retragerea și/sau corectarea tuturor lucrărilor publicate prin
încălcarea regulilor de bună conduită;
c) retragerea calității de conducător de doctorat sau a
atestatului de abilitare;
d) retragerea titlului de doctor;e) retragerea titlului didactic universitar sau a gradului de
cercetare ori retrogradarea;
f) destituirea din funcția de conducere din instituția de
învățământ superior;
g) desfacerea disciplinară a contractului de muncă;h) interzicerea, pentru o perioadă determinată, a accesului la
finanțarea din fonduri publice destinată cercetării-dezvoltării.
Art. 325. — Se interzice ocuparea posturilor didactice și de
cercetare de către persoane cu privire la care s-a dovedit că aurealizat abateri grave de la buna conduită în cercetarea științificăși activitatea universitară, stabilite conform legii. Se anuleazăconcursul pentru un post didactic sau de cercetare ocupat, iarcontractul de muncă cu universitatea încetează de drept,indiferent de momentul la care s-a dovedit că o persoană arealizat abateri grave de la buna conduită în cercetarea științificăși activitatea universitară. Constatarea abaterilor se face decătre Consiliul Național de Etică a Cercetării Științifice,Dezvoltării Tehnologice și Inovării, conform legii.
Art. 326. — Sancțiunile stabilite de Consiliul Național de Etică
a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării suntpuse în aplicare în termen de 30 de zile de la data emiteriihotărârii, după caz, de Ministerul Educației, Cercetării,Tineretului și Sportului, de președintele Autorității Naționalepentru Cercetare Științifică, de Consiliul Național pentruAtestarea Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare, deconducătorii autorităților contractante care asigură finanțarea dinfonduri publice destinată cercetării-dezvoltării, de conducătoriiinstituțiilor de învățământ superior sau ai unităților de cercetare-dezvoltare.
SECȚIUNEA a 9-a
Salarizarea personalului didactic și de cercetare
Art. 327. — Salarizarea personalului didactic și de cercetare
se face conform legislației în vigoare și hotărârilor senatuluiuniversitar.
TITLUL V
Învățarea pe tot parcursul vieții
CAPITOLUL I
Dispoziții generale
Art. 328. — (1) Prezentul titlu reglementează cadrul general
și integrator al învățării pe tot parcursul vieții în România.
(2) Educația permanentă reprezintă totalitatea activităților de
învățare realizate de fiecare persoană pe parcursul vieții încontexte formale, nonformale și informale, în scopul formării saudezvoltării competențelor dintr-o multiplă perspectivă:personală, civică, socială ori ocupațională.
(3) Învățarea pe tot parcursul vieții cuprinde educația
timpurie, învățământul preuniversitar, învățământul superior,educația și formarea profesională continuă a adulților.
Art. 329. — (1) Finalitățile principale ale învățării pe tot
parcursul vieții vizează dezvoltarea plenară a persoanei șidezvoltarea durabilă a societății.
(2) Învățarea pe tot parcursul vieții se centrează pe formarea
și dezvoltarea competențelor-cheie și a competențelor specificeunui domeniu de activitate sau unei calificări.MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI,
PARTEA I , Nr. 18/10.I.2011 56

Art. 330. — (1) Învățarea pe tot parcursul vieții se realizează
în contexte de învățare formale, nonformale și informale.
(2) Învățarea în context formal reprezintă o învățare
organizată și structurată, care se realizează într-un cadruinstituționalizat și se fundamentează pe o proiectare didacticăexplicită. Acest tip de învățare are asociate obiective, durate șiresurse, depinde de voința celui care învață și se finalizează cucertificarea instituționalizată a cunoștințelor și competențelordobândite.
(3) Învățarea în contexte nonformale este considerată ca fiind
învățarea integrată în cadrul unor activități planificate, cuobiective de învățare, care nu urmează în mod explicit uncurriculum și poate diferi ca durată. Acest tip de învățaredepinde de intenția celui care învață și nu conduce în modautomat la certificarea cunoștințelor și competențelor dobândite.
(4) Învățarea în contexte informale reprezintă rezultatul unor
activități zilnice legate de muncă, mediul familial, timpul liber șinu este organizată sau structurată din punct de vedere alobiectivelor, duratei ori sprijinului pentru învățare. Acest tip deînvățare nu este dependent de intenția celui care învață și nuconduce în mod automat la certificarea cunoștințelor șicompetențelor dobândite.
(5) Certificarea cunoștințelor și competențelor dobândite în
contexte nonformale și informale poate fi făcută de organismeabilitate în acest sens, în condițiile legii.
Art. 331. — (1) Instituțiile sau organizațiile în care se
realizează învățarea în contexte formale sunt: unități și instituțiide învățământ preuniversitar și superior, centre de educație șiformare profesională din subordinea ministerelor sau autoritățilorpublice locale, furnizori publici și privați de educație și formareprofesională autorizați/acreditați în condițiile legii, organizațiinonguvernamentale ori guvernamentale care oferă programeautorizate în condițiile legii, angajatori care oferă programe deformare profesională propriilor angajați.
(2) Instituțiile sau organizațiile în care se realizează învățarea
în contexte nonformale sunt instituții și organizații prevăzute laalin. (1), centre de îngrijire și protecție a copilului, palate șicluburi ale elevilor, la locul de muncă, instituții culturale precummuzee, teatre, centre culturale, biblioteci, centre dedocumentare, cinematografe, case de cultură, precum șiasociații profesionale, culturale, sindicate, organizațiinonguvernamentale.
(3) Instituțiile sau organizațiile în care se realizează învățarea
în contexte informale sunt instituțiile și organizațiile prevăzute laalin. (1) și (2). Învățarea informală este, adesea, neintenționatăși neconștientizată și se poate produce atunci când copiii, tineriiși adulții desfășoară activități în familie, la locul de muncă, încomunitate, în rețele sociale, când se angajează în activități devoluntariat, sportive ori culturale sau altele asemenea.
Art. 332. — (1) Organizarea și funcționarea învățământului
preuniversitar sunt reglementate la titlul II din prezenta lege.
(2) Organizarea și funcționarea învățământului superior sunt
reglementate la titlul III din prezenta lege.
(3) Organizarea și funcționarea formării profesionale a
adulților sunt reglementate de legislația referitoare la formareaprofesională continuă a adulților și ucenicia la locul de muncă.
Art. 333. — Statul garantează și susține, inclusiv financiar,
accesul la educație și formare profesională continuă pentru:
a) tinerii și adulții care nu au finalizat învățământul
obligatoriu;
b) tinerii care au părăsit sistemul de educație înainte de a
obține o calificare profesională și nu sunt cuprinși în nicio formăde educație sau formare profesională;
c) absolvenții de învățământ nonprofesional sau cei care au
absolvit studiile învățământului liceal sau ale învățământuluisuperior în domenii și calificări redundante ori nerelevante pepiața forței de muncă;
d) persoanele cu cerințe educaționale speciale;e) tinerii și adulții care revin în țară după o perioadă de
muncă în străinătate;f) tinerii și adulții rezidenți în comunități dezavantajate
economic și social;
g) angajații de peste 40 de ani cu nivel scăzut de educație,
rezidenți în mediul urban și în mediul rural, cu calificare redusăsau necalificați;
h) elevii cu risc major de eșec școlar;i) toți cetățenii care doresc să urmeze programe de educație
permanentă.
Art. 334. — Finanțarea învățării pe tot parcursul vieții se
realizează prin fonduri publice și private pe baza parteneriatuluipublic-privat, prin finanțare și cofinanțare din parteaangajatorilor, organizațiilor nonguvernamentale, prin fondurinerambursabile din programe europene, prin conturi de educațiepermanentă și prin contribuția beneficiarilor.
CAPITOLUL II
Responsabilități referitoare la învățarea
pe tot parcursul vieții
Art. 335. — Statul își exercită atribuțiile în domeniul învățării
pe tot parcursul vieții prin intermediul Ministerului Educației,Cercetării, Tineretului și Sportului, Parlamentului, Guvernului,Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale, MinisteruluiCulturii și Patrimoniului Național, Ministerului Sănătății, precumși al Ministerului Administrației și Internelor.
Art. 336. — Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și
Sportului are ca atribuții principale, în domeniul învățării pe totparcursul vieții:
a) elaborarea strategiilor și politicilor naționale în domeniul
educației, al formării profesionale, al cercetării, tineretului șisportului;
b) elaborarea reglementărilor referitoare la organizarea și
funcționarea sistemului de educație din România;
c) monitorizarea, evaluarea și controlarea, direct sau prin
organismele abilitate, a funcționării sistemului educațional și afurnizorilor de educație;
d) stabilirea mecanismelor și a metodologiilor de validare și
recunoaștere a rezultatelor învățării;
e) elaborarea, împreună cu Ministerul Culturii și Patrimoniului
Național, a politicilor în domeniul educației nonprofesionale aadulților și vârstnicilor;
f) alte atribuții, așa cum apar ele specificate în legislația din
domeniul educației și formării profesionale.
Art. 337. — Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale
are ca atribuții principale, în domeniul învățării pe tot parcursulvieții:
a) elaborarea, împreună cu Ministerul Educației, Cercetării,
Tineretului și Sportului, a politicilor și a strategiilor naționaleprivind formarea profesională a adulților;
b) reglementarea formării profesionale la locul de muncă și
a formării profesionale prin ucenicie la locul de muncă;
c) monitorizarea, evaluarea, acreditarea și controlarea
directă sau prin organisme abilitate a furnizorilor de formare, alțiidecât cei din cadrul sistemului național de învățământ;
d) alte atribuții prevăzute de legislația din domeniul educației
și formării profesionale.
Art. 338. — Ministerul Culturii și Patrimoniului Național are
ca atribuții principale, în domeniul învățării pe tot parcursul vieții:
a) stimularea creșterii gradului de acces și de participare a
publicului la cultură;
b) propunerea și promovarea parteneriatelor cu autoritățile
administrației publice locale și cu structurile societății civilepentru diversificarea, modernizarea și optimizarea serviciilorpublice oferite de instituțiile și așezămintele de cultură, învederea satisfacerii necesităților culturale și educative alepublicului;
c) promovarea recunoașterii competențelor profesionale,
respectiv garantarea drepturilor și a intereselor creatorilor,artiștilor și specialiștilor din domeniul culturii;
d) alte atribuții prevăzute de legislația din domeniul educației
și formării profesionale.MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI,
PARTEA I , Nr. 18/10.I.2011 57

Art. 339. — (1) Ministerele și autoritățile centrale pot avea
responsabilități în domeniul educației și formării pentru profesiilereglementate prin legi speciale.
(2) Formarea continuă a personalului din instituțiile publice
de apărare, ordine publică și securitate națională sereglementează, în sensul prezentei legi, prin ordine șiinstrucțiuni proprii emise de către conducătorii acestora.
(3) Structura organizatorică, profilurile, specializările, cifrele
anuale de școlarizare și criteriile de selecționare a candidațilorpentru învățământul de formare continuă nonuniversitară apersonalului militar, de informații, ordine publică și securitatenațională se stabilesc de Ministerul Apărării Naționale, deMinisterul Administrației și Internelor, de Serviciul Român deInformații și de alte instituții cu atribuții în domeniul apărării,informațiilor, ordinii publice și securității naționale, potrivitspecificului și nivelurilor de învățământ.
Art. 340. — (1) Se înființează Autoritatea Națională pentru
Calificări prin reorganizarea Consiliului Național al Calificărilorși Formării Profesionale a Adulților (CNCFPA) și a Unității
Executive a Consiliului Național al Calificărilor și FormăriiProfesionale a Adulților.
(2) Autoritatea Națională pentru Calificări elaborează Cadrul
național al calificărilor pe baza Cadrului european al calificărilor,gestionează Registrul național al calificărilor și Registrul naționalal furnizorilor de formare profesională a adulților. AutoritateaNațională pentru Calificări coordonează autorizarea furnizorilorde formare profesională continuă la nivel național, coordoneazăsistemul de asigurare a calității în formarea profesionalăcontinuă și activitățile comitetelor sectoriale. AutoritateaNațională pentru Calificări mai are următoarele atribuții:
a) elaborează, implementează și actualizează Cadrul
național al calificărilor, precum și Registrul național alcalificărilor;
b) asigură compatibilitatea sistemului național al calificărilor
cu celelalte sisteme de calificări existente la nivel european șiinternațional;
c) propune Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și
Sportului elemente de politici și de strategii naționale, actenormative referitoare la sistemul național al calificărilor și ladezvoltarea resurselor umane, inclusiv formarea profesională aadulților;
d) coordonează și controlează la nivel național elaborarea
standardelor ocupaționale și a standardelor de pregătireprofesională;
e) coordonează asigurarea calității în formarea profesională
a adulților;
f) coordonează și controlează autorizarea furnizorilor de
formare profesională a adulților;
g) întocmește Registrul național al furnizorilor de formare
profesională a adulților, precum și Registrul național alevaluatorilor de competențe profesionale;
h) coordonează autorizarea centrelor de evaluare a
competențelor profesionale și certificarea evaluatorilor decompetențe profesionale;
i) participă la elaborarea unor planuri sau programe de
interes național în domeniul calificărilor și al formării profesionalea adulților;
j) promovează dialogul social, sprijină și coordonează
activitatea comitetelor sectoriale.
(3) Finanțarea cheltuielilor curente și de capital ale Autorității
Naționale pentru Calificări se asigură din venituri proprii șisubvenții de la bugetul de stat, prin bugetul MinisteruluiEducației, Cercetării, Tineretului și Sportului.
(4) La nivelul Autorității Naționale pentru Calificări se
constituie un consiliu cu rol consultativ, format din reprezentațiai instituțiilor de învățământ preuniversitar și universitar, aistudenților, ai asociațiilor profesionale, ai administrației publicecentrale, ai patronatelor, ai sindicatelor și ai comitetelorsectoriale. Consiliul asistă Autoritatea Națională pentru Calificăriîn stabilirea strategiilor naționale și a planurilor de acțiuni pentrudezvoltarea Cadrului național al calificărilor și a formăriiprofesionale a adulților.(5) Autoritatea Națională pentru Calificări este coordonată de
Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.Structura, organizarea și funcționarea acesteia se stabilesc prinhotărâre a Guvernului, în termen de 3 luni de la intrarea învigoare a prezentei legi.
Art. 341. — (1) Cadrul național al calificărilor este un
instrument pentru clasificarea calificărilor în conformitate cu unset de criterii care corespund unor niveluri specifice de învățareatinse, al cărui scop este integrarea și coordonareasubsistemelor naționale de calificări și îmbunătățireatransparenței, accesului, progresului și calității calificărilor înraport cu piața muncii și societatea civilă.
(2) Implementarea Cadrului național al calificărilor vizează
sistemul național de calificări obținute în învățământul secundargeneral, în învățământul profesional și tehnic, în formareaprofesională continuă, în ucenicie, în învățământul superior, atâtîn contexte formale, cât și în contexte informale și nonformale,din perspectiva învățării pe tot parcursul vieții.
(3) Cadrul național al calificărilor permite recunoașterea,
măsurarea și relaționarea tuturor rezultatelor învățării dobânditeîn contexte de învățare formale, nonformale și informale șiasigură coerența calificărilor și a titlurilor certificate. Existențaunui cadru național al calificărilor contribuie la evitarea duplicăriiși suprapunerii calificărilor, îi ajută pe cei ce învață să ia deciziiîn cunoștință de cauză privind planificarea carierei și faciliteazăevoluția profesională, în perspectiva învățării pe tot parcursulvieții.
(4) Cadrul național al calificărilor contribuie la asigurarea
calității sistemului de formare profesională.
Art. 342. — (1) Autoritatea Națională pentru Calificări
evaluează și certifică evaluatorii de competențe profesionale,evaluatorii de evaluatori și evaluatorii externi.
(2) Criteriile și procedurile de evaluare și certificare a
evaluatorilor de competențe profesionale, a evaluatorilor deevaluatori și a evaluatorilor externi se stabilesc prin normelemetodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi, aprobateprin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului șisportului.
(3) Autoritatea Națională pentru Calificări întocmește
Registrul național al evaluatorilor de competențe profesionale,evaluatorilor de evaluatori și evaluatorilor externi certificați.
(4) Autoritatea Națională pentru Calificări acreditează
centrele de evaluare și organismele de evaluare, pe bazarapoartelor de evaluare întocmite de evaluatorii externi.
Art. 343. — (1) Centrele comunitare de învățare permanentă
se înființează de către autoritățile administrației publice localeîn parteneriat cu furnizorii de educație și formare. Acestea aurolul de a implementa politicile și strategiile în domeniul învățăriipe tot parcursul vieții la nivelul comunității. Funcționareacentrelor comunitare de învățare permanentă se reglementeazăprin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Educației,Cercetării, Tineretului și Sportului.
(2) Unitățile și instituțiile de învățământ de sine stătător sau
în parteneriat cu autoritățile locale și alte instituții și organismepublice și private: case de cultură, furnizori de formare continuă,parteneri sociali, organizații nonguvernamentale și alteleasemenea pot organiza la nivel local centre comunitare deînvățare permanentă, pe baza unor oferte de serviciieducaționale adaptate nevoilor specifice diferitelor grupuri-țintăinteresate.
(3) Finanțarea centrelor comunitare de învățare permanentă
se face din fonduri publice și private, în condițiile legii. Toateveniturile obținute de centrele comunitare de învățarepermanentă rămân la dispoziția acestora.
Art. 344. — (1) Atribuțiile centrelor comunitare de învățare
permanentă la nivel local sunt următoarele:
a) realizează studii și analize privind nevoia de educație și
formare profesională la nivel local;
b) elaborează planuri locale de intervenție în domeniul
educației permanente;MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI,
PARTEA I , Nr. 18/10.I.2011 58

c) oferă servicii educaționale pentru copii, tineri și adulți prin:
(i) programe de tip remedial pentru dobândirea sau
completarea competențelor-cheie, inclusiv programeeducaționale de tip „A doua șansă” sau programe de tip„zone de educație prioritară” pentru tinerii și adulții careau părăsit timpuriu sistemul de educație ori care nudețin o calificare profesională;
(ii)programe pentru validarea rezultatelor învățării
nonformale și informale;
(iii) programe de dezvoltare a competențelor profesionale
pentru calificare/recalificare, reconversie profesională,perfecționare, specializare și inițiere profesională;
(iv) programe de educație antreprenorială;
(v) programe de dezvoltare personală sau de timp liber;
(vi) organizarea de activități de promovare a participării la
învățarea permanentă a tuturor membrilor comunității;
d) oferă servicii de informare, orientare și consiliere privind:
(i) accesul la programe de educație și formare
profesională;
(ii) validarea rezultatelor învățării nonformale și informale;
(iii) pregătirea în vederea ocupării unui loc de muncă;
e) oferă servicii de evaluare și certificare a rezultatelor
învățării nonformale și informale;
f) asigură accesul membrilor comunității la mijloace moderne
de informare și comunicare;
g) promovează parteneriatul cu mediul economic;h) implementează instrumentele dezvoltate la nivel
european, Europass și Youthpass, pașaportul lingvistic, precumși portofoliul de educație permanentă;
i) gestionează informații cu privire la participarea
beneficiarilor la serviciile acestora.
(2) Metodologia de acreditare, evaluare periodică, organizare
și funcționare a centrelor comunitare de învățare permanentăse aprobă prin hotărâre a Guvernului.
Art. 345. — (1) În înțelesul prezentei legi, termenii referitori
la procesele de identificare, evaluare și recunoaștere arezultatelor învățării se definesc după cum urmează:
a) rezultatele învățării reprezintă ceea ce o persoană
cunoaște, înțelege și este capabilă să facă la finalizareaprocesului de învățare și sunt definite sub formă de cunoștințe,abilități și competențe;
b) identificarea rezultatelor învățării reprezintă procesul prin
care indivizii, singuri sau cu sprijinul personalului specializat,devin conștienți de competențele pe care le dețin;
c) evaluarea rezultatelor învățării reprezintă procesul prin
care se stabilește faptul că o persoană a dobândit anumitecunoștințe, abilități și competențe;
d) validarea rezultatelor învățării reprezintă procesul prin care
se confirmă că rezultatele învățării evaluate, dobândite de opersoană, corespund cerințelor specifice pentru o unitate derezultate ale învățării sau o calificare;
e) certificarea rezultatelor învățării reprezintă procesul prin
care se confirmă în mod formal rezultatele învățării dobânditede persoana care învață în diferite contexte, în urma unui procesde evaluare. Aceasta se finalizează printr-o diplomă sau uncertificat.
(2) Recunoașterea rezultatelor învățării reprezintă procesul
de atestare a rezultatelor învățării validate și certificate prinacordarea de unități de rezultate ale învățării sau de calificări.
(3) Identificarea, evaluarea și recunoașterea rezultatelor
învățării în contexte nonformale și informale se realizează pebaza unei metodologii elaborate de Ministerul Educației,Cercetării, Tineretului și Sportului, de Ministerul Muncii, Familieiși Protecției Sociale și de Autoritatea Națională pentru Calificăriși se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
(4) Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului
elaborează și aprobă prin ordin al ministrului educației,cercetării, tineretului și sportului metodologia de recunoaștere arezultatelor învățării în contexte nonformale și informale acadrelor didactice și de echivalare a acestora în credite pentrueducație și formare profesională.Art. 346. — (1) Serviciile de identificare, evaluare și
recunoaștere a rezultatelor învățării pot fi oferite de instituții destat sau particulare autorizate în acest sens.
(2) Diplomele și certificatele acordate de instituțiile autorizate
în urma evaluării rezultatelor învățării în contexte nonformale șiinformale produc aceleași efecte ca și celelalte modalități deevaluare și certificare a cunoștințelor și competențelor dinsistemul formal de educație și formare profesională în vedereaocupării unui loc de muncă sau continuării educației și formăriiprofesionale în sistemele formale.
(3) Rezultatele învățării în contexte nonformale și informale
pot fi recunoscute explicit prin evaluări în centre de evaluare șicertificare a competențelor sau implicit prin finalizarea unuiprogram formal de studii.
Art. 347. — (1) Programele de formare profesională inițială și
continuă, precum și sistemele de evaluare a rezultatelor învățăriiîn contexte nonformale și informale vor respecta asigurareamobilității ocupaționale pe orizontală și pe verticală prinutilizarea sistemului de credite transferabile pentru educație șiformare profesională.
(2) Metodologia de acordare a creditelor transferabile se
elaborează de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului șiSportului, de Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, deMinisterul Culturii și Patrimoniului Național și de AutoritateaNațională pentru Calificări și se aprobă prin hotărâre aGuvernului.
(3) Rezultatele învățării și creditele asociate acestora,
dobândite anterior în contexte formale sau ca urmare a evaluăriirezultatelor învățării nonformale și informale, sunt transferate șiintegrate în programul de formare profesională pe care îlurmează persoana care învață.
Art. 348. — (1) Persoanele care doresc să fie evaluate în
vederea recunoașterii competențelor profesionale obținute înalte contexte de învățare decât cele formale se adresează unuicentru de evaluare acreditat pentru ocupația sau calificarearespectivă.
(2) În funcție de procesul de evaluare desfășurat, centrul de
evaluare acreditat eliberează următoarele tipuri de certificate curecunoaștere națională:
a) certificat de calificare — se eliberează în cazul în care
candidatul a fost declarat competent pentru toate competențeleasociate unei calificări sau unei ocupații, conform standarduluide pregătire profesională ori standardului ocupațional;
b) certificat de competențe profesionale —se eliberează în
cazul în care candidatul a fost declarat competent pentru unasau mai multe competențe asociate unei calificări ori uneiocupații, conform standardului de pregătire profesională saustandardului ocupațional.
(3) Certificatele se eliberează însoțite de o anexă a
certificatului, denumită „Supliment descriptiv al certificatului”, încare se precizează unitățile de competență pentru carecandidatul a fost declarat competent.
Art. 349. — (1) Portofoliul de educație permanentă reprezintă
un instrument care facilitează identificarea și formulareaabilităților și competențelor personale și valorificarea acestoraîn parcursul școlar și profesional și în inserția pe piața muncii afiecărui individ.
(2) Portofoliul de educație permanentă conține dovezi ale
rezultatelor învățării dobândite în contexte formale, nonformaleși informale de educație.
(3) Portofoliul educațional integrează și instrumentele
europene care evidențiază rezultatele învățării unei persoane,cum ar fi Europass și Youthpass.
Art. 350. — (1) Consilierea și orientarea carierei pe tot
parcursul vieții se referă la totalitatea serviciilor și activitățilorcare asistă persoanele de orice vârstă și în orice moment alexistenței lor să facă alegeri în sfera educațională, de formaresau muncă și să își gestioneze cariera.
(2) Serviciile de consiliere și orientare în carieră se realizează
prin unități și instituții de învățământ, universități, instituții deformare, servicii de ocupare a forței de muncă și servicii pentruMONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI,
PARTEA I , Nr. 18/10.I.2011 59

tineret. Ele se pot realiza și la locul de muncă, în serviciile
sociale și în sectorul privat.
Art. 351. — Statul asigură accesul gratuit la servicii de
consiliere și orientare în carieră tuturor elevilor, studenților șipersoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă.
Art. 352. — În sensul prezentei legi, consilierea și orientarea
în carieră includ următoarele tipuri de activități:
a) informarea cu privire la carieră, care se referă la toate
informațiile necesare pentru a planifica, obține și păstra unanumit loc de muncă;
b) educația cu privire la carieră, care se realizează în
instituțiile de învățământ prin intermediul ariei curriculare„consiliere și orientare”. Sunt oferite informații despre piațamuncii, se formează abilități de a face alegeri privind educația,formarea, munca și viața în general, oportunități de aexperimenta diverse roluri din viața comunității sau din viațaprofesională, instrumente pentru planificarea carierei;
c) consilierea în carieră, care ajută persoanele să își clarifice
scopurile și aspirațiile, să își înțeleagă propriul profil educațional,să ia decizii informate, să fie responsabile pentru propriileacțiuni, să își gestioneze cariera și procesul de tranziție îndiferite momente;
d) consilierea pentru angajare, care ajută persoanele să își
clarifice scopurile imediate privind angajarea, să învețe despreabilitățile necesare pentru a căuta și a obține un loc de muncă;
e) plasarea la locul de muncă, care reprezintă sprijinul
acordat persoanelor pentru găsirea unui loc de muncă.
Art. 353. — (1) Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și
Sportului și Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Socialecolaborează în scopul creșterii calității, pentru sincronizarea șicontinuitatea activităților de consiliere și orientare în carieră decare beneficiază o persoană pe parcursul întregii vieți.
(2) Ministerele prevăzute la alin. (1) stabilesc, prin ordin
comun, instrumente și metodologii comune referitoare laformarea specialiștilor în consiliere și orientare, utilizareainstrumentelor Europass și Youthpass, organizarea de activitățicomune de sensibilizare a cadrelor didactice și a formatorilor, apărinților și a publicului larg cu privire la dimensiunea consilieriiși orientării în educație și formarea profesională.
Art. 354. — Pentru asigurarea transparenței serviciilor și a
mobilității persoanelor în spațiul european, Ministerul Educației,Cercetării, Tineretului și Sportului și Ministerul Muncii, Familiei șiProtecției Sociale realizează demersurile necesare pentruintegrarea României în rețelele europene de consiliere șiorientare pe tot parcursul vieții.
Art. 355. — (1) Sistemul național de asigurare a calității
educației permanente cuprinde sistemul de asigurare a calitățiiîn învățământul preuniversitar, sistemul de asigurare a calității înînvățământul superior, sistemul de asigurare a calității înformarea profesională inițială, sistemul de asigurare a calității înformarea profesională continuă.
(2) Grupul Național pentru Asigurarea Calității în Educație și
Formare Profesională (GNAC), structură informală carefuncționează ca punct național de referință pentru asigurareacalității în educație și formarea profesională, coordoneazăarmonizarea sistemelor de asigurare a calității în educație șiformarea profesională.
Art. 356. — (1) Statul sprijină dreptul la învățare pe tot
parcursul vieții prin acordarea sumei reprezentând echivalentulîn lei a 500 euro, calculat la cursul de schimb leu/euro comunicatde Banca Națională a României și valabil la data plății, fiecăruicopil cetățean român, la nașterea acestuia. Suma este acordatăîn scop educațional în beneficiul titularului, din bugetul de stat,prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale.
(2) Suma se depune într-un cont de depozit, denumit în
continuare cont pentru educație permanentă, deschis la
Trezoreria Statului pe numele copilului de oricare dintre părințiifirești, de împuternicitul acestora sau de reprezentantul legal alcopilului, pe baza certificatului de naștere.
(3) Părinții copilului, contribuabili, pot direcționa în contul
prevăzut la alin. (2) un procent de până la 2% din valoareaimpozitului anual pe veniturile din salarii, în condițiile legii, și pot
depune sume în acest cont.
(4) Pentru sumele depuse în contul prevăzut la alin. (2) se
plătește dobândă anual la o rată a dobânzii stabilită prin ordin alministrului finanțelor publice. Dobânzile aferente conturilor dedepozit constituite la Trezoreria Statului se asigură de la bugetulde stat, din bugetul Ministerului Finanțelor Publice.
(5) Titularul contului este singura persoană care poate
solicita sume din contul pentru educație permanentă, începândcu vârsta de 16 ani și cu acordul expres, după caz, al părinților,al tutorelui sau al reprezentantului legal. Trezoreria Statuluieliberează vouchere echivalente în valoare cu sumele solicitate.Metodologia prin care se certifică faptul că sumele au fostcheltuite pentru educația permanentă se elaborează de cătreMinisterul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.
(6) Retragerea sumelor în alte condiții decât cele prevăzute
la alin. (5) și/sau utilizarea acestora în alt scop decât cel stabilitde prezenta lege constituie infracțiune și se pedepsește cuînchisoare de la 6 luni la un an.
(7) Normele privind deschiderea, gestionarea și accesul la
contul pentru educație permanentă se aprobă prin hotărâre aGuvernului.
(8) Sprijinul de stat pentru exercitarea dreptului la educație
permanentă prin acordarea sumei reprezentând echivalentul înlei a 500 euro se acordă tuturor copiilor născuți după data intrăriiîn vigoare a prezentei legi.
Art. 357. — (1) Personalul care lucrează în domeniul
educației permanente poate ocupa următoarele funcții: cadrudidactic, cadru didactic auxiliar, formator, instructor de practică,evaluator de competențe, mediator, facilitator al învățăriipermanente, consilier, mentor, facilitator/tutore on-line, profesorde sprijin și alte funcții asociate activităților desfășurate în scopuleducației permanente.
(2) Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului,
împreună cu Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, cuMinisterul Culturii și Patrimoniului Național și cu AgențiaNațională pentru Calificări, stabilește normele metodologice deelaborare a statutului și rutei de profesionalizare a personaluluicare lucrează în domeniul educației permanente, aprobat prinhotărâre a Guvernului. Programele de formare profesională vorcuprinde obiective specifice învățării permanente, precum:competențe psihopedagogice specifice vârstei și profiluluibeneficiarilor învățării, dezvoltarea competențelor de utilizare atehnologiilor moderne de informare și comunicare, competențede facilitare a învățării în medii virtuale, utilizarea învățării pebază de proiecte și portofolii educaționale.
Art. 358. — (1) Guvernul înființează Muzeul Național al
Științei, în condițiile legii.
(2) Muzeul Național al Științei are drept scop principal
oferirea de experiențe de învățare nonformală și informală, prinprezentarea principalelor realizări ale științei și tehnologiei.
(3) Metodologia de înființare, organizare, funcționare și
finanțare a Muzeului Național al Științei se stabilește prinhotărâre a Guvernului, în termen de maximum 12 luni de laintrarea în vigoare a prezentei legi.
Art. 359. — Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și
Sportului, împreună cu Ministerul Muncii, Familiei și ProtecțieiSociale și cu Ministerul Culturii și Patrimoniului Naționalelaborează un set de indicatori statistici pentru monitorizarea,analiza și prognoza activităților de învățare pe tot parcursul vieții.
TITLUL VI
Răspunderea juridică
Art. 360. — (1) Următoarele fapte constituie contravenții și
se sancționează după cum urmează:
a) nerespectarea dispozițiilor art. 86 alin. (3), din culpa
părintelui sau a tutorelui legal instituit, cu amendă cuprinsă între100 lei și 1.000 lei ori cu muncă echivalentă în folosulcomunității, prestată de părinte sau de tutorele legal;
b) nerespectarea dispozițiilor art. 143 alin. (5), cu amendă
de la 5.000 lei la 50.000 lei.MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI,
PARTEA I , Nr. 18/10.I.2011 60

(2) Constatarea contravenției și aplicarea amenzilor
contravenționale prevăzute la alin. (1) lit. a) se fac de cătrepersoanele împuternicite de primar în acest scop, la sesizareaconsiliului de administrație al unității de învățământ.
(3) Constatarea contravenției și aplicarea amenzilor
contravenționale prevăzute la alin. (1) lit. b) se fac de cătreofițerii sau agenții de poliție din cadrul Ministerului Administrațieiși Internelor, cu competențe în domeniu.
TITLUL VII
Dispoziții tranzitorii și finale
Art. 361. — (1) Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de
la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă
Legea învățământului nr. 84/1995, republicată în MonitorulOficial al României, Partea I, nr. 606 din 10 decembrie 1999, cumodificările și completările ulterioare, Legea nr. 128/1997 privindStatutul personalului didactic, publicată în Monitorul Oficial alRomâniei, Partea I, nr. 158 din 16 iulie 1997, cu modificările șicompletările ulterioare, art. 14 alin. (2) din Ordonanța de urgențăa Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calității educației,publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 642 din20 iulie 2005, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cumodificările ulterioare, Ordonanța Guvernului nr. 10/2009 privinddreptul studenților înmatriculați la formele de învățământ ladistanță sau cu frecvență redusă de a continua studiile laprograme de studii de licență autorizate să funcționezeprovizoriu sau acreditate, publicată în Monitorul Oficial alRomâniei, Partea I, nr. 581 din 20 august 2009, precum și oricealte dispoziții contrare.
(3) Prin excepție de la prevederile alin. (1):a) măsura introducerii clasei pregătitoare în învățământul
primar intră în vigoare începând cu anul școlar 2012—2013;
b) măsura introducerii clasei a IX-a în învățământul gimnazial
intră în vigoare începând cu generația de elevi care începe clasaa V-a în anul școlar 2011—2012;
c) examenul de bacalaureat se va desfășura în conformitate
cu prevederile prezentei legi începând cu generația de elevi careîncepe clasa a IX-a în anul școlar 2012—2013;
d) admiterea la liceu se va desfășura în conformitate cu
prevederile prezentei legi începând cu generația de elevi careîncepe clasa a V-a în anul școlar 2011—2012;
e) măsura acordării a 500 de euro pentru educația permanentă
a fiecărui nou-născut se aplică începând din anul 2013;
f) măsura privind introducerea costului standard per elev și a
principiului „finanțarea urmează elevul” se aplică din anul 2012;
g) prevederile art. 8 intră în vigoare începând cu data de
1 ianuarie 2012.
(4) La data intrării în vigoare a prezentei legi, instituțiile de
învățământ superior acreditate încetează procesul didactic latoate specializările/programele de studii care nu au fostautorizate să funcționeze provizoriu sau acreditate. Continuareaprocesului didactic la aceste specializări/programe de studii sauinițierea procesului didactic la alte specializări/programe destudii neautorizate ori neacreditate reprezintă o încălcare a legii,instituția de învățământ superior fiind sancționată cu intrarea înlichidare, iar vinovații urmând a fi sancționați potrivit prevederilorlegale.
(5) Studenții și absolvenții care au fost înmatriculați la
specializările/programele de studii care și-au încetat procesuldidactic conform alin. (4) au dreptul să își finalizeze studiile laspecializări/programe de studii identice sau similare din acelașidomeniu al specializării/programului de studii, autorizate să
funcționeze provizoriu ori acreditate. Aspectele legate definalizarea studiilor menționate în prezentul alineat suntreglementate prin ordin al ministrului educației, cercetării,tineretului și sportului, la propunerea ARACIS și cu consultareaConsiliului Național al Rectorilor.
(6) În termen de 8 luni de la intrarea în vigoare a prezentei
legi, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportuluielaborează metodologiile, regulamentele și celelalte actenormative care decurg din aplicarea prezentei legi și stabileștemăsurile tranzitorii de aplicare a acesteia.
Art. 362. — (1) Personalul didactic care ocupă, la momentul
intrării în vigoare a prezentei legi, funcția de preparatoruniversitar și care obține diploma de doctor în termen de 4 anide la intrarea în vigoare a prezentei legi ocupă de drept funcțiade asistent universitar.
(2) La împlinirea termenului de 4 ani de la intrarea în vigoare
a prezentei legi, contractele de muncă ale persoanelor careocupă funcția de preparator universitar încetează de drept.
(3) La împlinirea termenului de 4 ani de la intrarea în vigoare
a prezentei legi, contractele de muncă ale persoanelor careocupă funcția de asistent universitar sau asistent de cercetare șinu sunt studenți-doctoranzi sau nu au obținut diploma de doctorîncetează de drept.
(4) Prin excepție de la prevederile art. 301 alin. (2),
persoanelor care ocupă la momentul intrării în vigoare aprezentei legi funcția de asistent universitar într-o instituție deînvățământ superior nu li se aplică respectivele prevederi. Laîmplinirea termenului de 4 ani de la intrarea în vigoare aprezentei legi, contractele de muncă ale respectivelor persoane,care nu au obținut diploma de doctor, încetează de drept.
(5) La împlinirea termenului de 4 ani de la intrarea în vigoare
a prezentei legi, contractele de muncă ale persoanelor careocupă funcția de lector universitar/șef de lucrări sau o funcțiedidactică universitară superioară și nu au obținut diploma dedoctor încetează de drept.
(6) La împlinirea termenului de 4 ani de la intrarea în vigoare
a prezentei legi, contractele de muncă ale persoanelor careocupă, în instituții de învățământ superior, funcția de cercetătorștiințific sau o funcție de cercetare superioară și nu au obținutdiploma de doctor încetează de drept.
Art. 363. — La data intrării în vigoare a prezentei legi,
instituțiile de învățământ superior de stat având activități depredare în limba minorităților naționale care au statut deuniversități multiculturale și multilingve, conform prezentei legi,sunt:
1. Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca — în limbile
română, maghiară și germană;
2. Universitatea de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș —
în limbile română și maghiară;
3. Universitatea de Artă Teatrală din Târgu Mureș — în limbile
română și maghiară.
Art. 364. — (1) Senatele universitare sunt obligate ca, în
termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, sădefinitiveze noua cartă universitară, regulamentele șimetodologiile de organizare și funcționare a universităților, înconformitate cu prezenta lege.
(2) La finalizarea actualului mandat, noile organe de
conducere ale universităților se vor stabili în baza prezentei legi.
Art. 365. — Termenii și expresiile utilizate în cuprinsul
prezentei legi sunt definiți în anexa care face parte integrantădin prezenta lege.MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI,
PARTEA I , Nr. 18/10.I.2011 61
Această lege a fost adoptată în temeiul prevederilor art. 114 alin. (3) din Constituția României, republicată, în urma angajări i
răspunderii Guvernului în fața Camerei Deputaților și a Senatului, în ședința comună din data de 28 octombrie 2010.
PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR
ROBERTA ALMA ANASTASEp. PREȘEDINTELE SENATULUI,
ALEXANDRU PEREȘ
București, 5 ianuarie 2011.
Nr. 1.

ANEXĂ
LISTA
definițiilor termenilor și a expresiilor utilizate în cuprinsul legiiMONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I , Nr. 18/10.I.2011 62
1. Abilitarea reprezintă certificarea calității unei persoane de
a conduce lucrări de doctorat și de a ocupa funcția didactică șide cercetare de profesor universitar.
2. Acreditarea este procesul prin care unitatea/instituția de
învățământ/organizația interesată, pe baza evaluării externerealizate în condițiile prezentei legi, dobândește dreptul deorganizare a admiterii, de desfășurare a procesului deînvățământ, de organizare a examenelor de finalizare a studiilorși de a emite diplome și certificate recunoscute de MinisterulEducației, Cercetării, Tineretului și Sportului.
3. Asigurarea calității educației exprimă capacitatea unei
organizații furnizoare de a oferi programe de educație înconformitate cu standardele anunțate și este realizată printr-unansamblu de acțiuni de dezvoltare a capacității instituționale, deelaborare, planificare și implementare de programe de studiu,prin care se formează încrederea beneficiarilor că organizațiafurnizoare de educație îndeplinește standardele de calitate.
4. Autorizarea de funcționare provizorie este procesul prin
care unitatea/instituția de învățământ/organizația interesată, pebaza evaluării externe realizate, în condițiile prezentei legi, decătre agențiile de asigurare a calității autorizate să funcționezepe teritoriul României, dobândește calitatea de furnizor deeducație, prin hotărâre a autorității administrației publice localecompetente, respectiv prin hotărâre a Guvernului. Autorizareade funcționare provizorie conferă dreptul de organizare aadmiterii, precum și de organizare și desfășurare a procesuluide învățământ.
5. Beneficiarii direcți ai educației și formării profesionale sunt
antepreșcolarii, preșcolarii, elevii și studenții, precum și persoaneleadulte cuprinse într-o formă de educație și formare profesională.
6. Beneficiarii indirecți ai educației și formării profesionale
sunt familiile beneficiarilor direcți, angajatorii, comunitatea localăși, într-un sens larg, întreaga societate.
7. Cadrul național al calificărilor este un instrument pentru
stabilirea calificărilor, în conformitate cu un set de criterii cecorespund unor niveluri specifice de învățare. Cadrul național alcalificărilor are ca scop integrarea și coordonarea subsistemelornaționale de calificări și îmbunătățirea transparenței, accesului,progresului și calității calificărilor în raport cu piața muncii șisocietatea civilă.
8. Cadrul național al calificărilor din învățământul superior,
denumit în continuare CNCIS, reprezintă instrumentul pentru
stabilirea structurii calificărilor din învățământul superior. CNCISare ca scop asigurarea coerenței calificărilor și a titlurilorobținute în învățământul superior. CNCIS asigură recunoaștereanațională, precum și compatibilitatea și comparabilitateainternațională a calificărilor dobândite prin învățământul superior.CNCIS este parte a Cadrului național al calificărilor definit lapct. 7.
9. Calificarea este rezultatul formal al unui proces de
evaluare și validare, care este obținut atunci când un organismcompetent stabilește că o persoană a obținut, ca urmare aînvățării, rezultate la anumite standarde prestabilite.
10. Calitatea educației este ansamblul de caracteristici ale
unui program de studii sau program de calificare profesională șiale furnizorului acestuia, prin care sunt îndeplinite standardelede calitate, precum și așteptările beneficiarilor.
11. Centrul de zi este o instituție de stat sau a unei organizații
nonguvernamentale în care copiii cu deficiențe, transportabili,sunt găzduiți și îngrijiți în timpul zilei.
12. Centrul de educație este o unitate de învățământ
organizată de către Ministerul Educației, Cercetării, Tineretuluiși Sportului sau de organizații neguvernamentale în parteneriatcu Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, avândca scop și finalitate recuperarea, compensarea, reabilitarea șiintegrarea școlară și socială a diferitelor categorii decopii/elevi/tineri cu deficiențe.13. Cercetarea științifică universitară include cercetarea
științifică propriu-zisă, creația artistică și activitățile specificeperformanței sportive.
14. Competența reprezintă capacitatea dovedită de a
selecta, combina și utiliza adecvat cunoștințe, abilități și alteachiziții constând în valori și atitudini, pentru rezolvarea cusucces a unei anumite categorii de situații de muncă sau deînvățare, precum și pentru dezvoltarea profesională oripersonală în condiții de eficacitate și eficiență.
15. Competențele profesionale sunt un ansamblu unitar și
dinamic de cunoștințe și abilități. Cunoștințele se exprimă prinurmătorii descriptori: cunoaștere, înțelegere și utilizare alimbajului specific, explicare și interpretare. Abilitățile se exprimăprin următorii descriptori: aplicare, transfer și rezolvare deprobleme, reflecție critică și constructivă, creativitate și inovare
16. Competențele transversale reprezintă achiziții valorice și
atitudinale care depășesc un anumit domeniu/program de studiu șise exprimă prin următorii descriptori: autonomie și responsabilitate,interacțiune socială, dezvoltare personală și profesională.
17. Controlul calității educației în unitățile de învățământ
preuniversitar semnifică activități și tehnici cu caracter operațional,
aplicate sistematic de o autoritate de inspecție desemnată pentrua verifica respectarea standardelor prestabilite.
18. Creditele pentru formare profesională reprezintă totalitatea
rezultatelor învățării dobândite de o persoană pe parcursul unuiprogram de formare profesională, folosite pentru a indicaprogresele înregistrate și completarea unui program de formarecare conduce către obținerea unei calificări. Creditele sunt folositepentru a permite transferul de la o calificare la alta, de la un nivelde calificare la altul și de la un sistem de învățare la altul.
19. Creditele de studii transferabile sunt valori numerice
alocate unor unități de cursuri și altor activități didactice. Princreditele de studii transferabile se apreciază, în medie,cantitatea de muncă, sub toate aspectele ei, efectuată destudent pentru însușirea cunoștințelor și competențelor specificeunei discipline.
20. Criteriul reprezintă un set de standarde care se referă la
un aspect fundamental de organizare și funcționare a unui/uneifurnizor de educație/unități/instituții furnizoare de educație înprocesul autorizării de funcționare provizorie/acreditării/evaluăriiși asigurării calității.
21. Cunoștințele reprezintă rezultatul asimilării, prin învățare,
a unui ansamblu de fapte, principii, teorii și practici legate de unanumit domeniu de muncă sau de studii.
22. ECTS/SECT — Sistemul european de credite transferabile.
23. ECVET/SECTEFP — Sistemul european de credite
transferabile pentru educație și formare profesională.
24. Educația este ansamblul proceselor de punere în
aplicare a programelor și activităților de învățare și formare decompetențe academice sau profesionale. Educația include atâtactivitățile de învățare în context formal, cât și în contextnonformal sau informal.
25. Educația și formarea profesională
reprezintă ansamblul
coerent și continuu de activități și experiențe de învățare princare trece subiectul învățării pe întreaga durată a traseului săueducațional-formativ.
26. EQF/CEC — Cadrul european al calificărilor pentru
învățare pe tot parcursul vieții — este un instrument de referințăpentru a compara nivelurile de calificare ale diferitelor sistemede calificări și care promovează atât învățarea de-a lungul vieții,cât și egalitatea de șanse în societatea bazată pe cunoaștere,precum și continuarea integrării cetățenilor pe piața europeanăa muncii, respectând în același timp marea diversitate asistemelor naționale de educație.
27. Evaluarea instituțională a calității constă în examinarea
multicriterială a calității educației, a măsurii în care un furnizor deeducație/unitatea/instituția furnizoare de educație și programele

acesteia îndeplinesc standardele și standardele de referință.
Atunci când evaluarea calității este efectuată de organizație,aceasta însăși ia forma evaluării interne. Atunci când evaluareacalității este efectuată de o agenție națională sau internaționalăspecializată, aceasta ia forma evaluării externe.
28. Evaluarea rezultatelor învățării reprezintă procesul prin
care se stabilește faptul că o persoană a dobândit anumitecunoștințe, deprinderi și competențe.
29. Indicatorul de performanță reprezintă un instrument de
măsurare a gradului de realizare a unei activități desfășurate defurnizorul de educație/unitatea/instituția furnizoare de educațieprin raportare la standarde, respectiv la standardele de referință.Nivelul minim al indicatorilor de performanță corespundecerințelor unui standard. Nivelul maxim al indicatorilor deperformanță corespunde cerințelor unui standard de referință,este opțional și diferențiază calitatea în mod ierarhic, progresiv.
30. Îmbunătățirea calității educației semnifică evaluarea,
analiza și acțiunea corectivă continuă din partea furnizorului deeducație/unității/instituției furnizoare de educație, bazată peselectarea și adoptarea celor mai potrivite proceduri, precum șipe alegerea și aplicarea standardelor de referință.
31. Învățământul este un serviciu public organizat în condițiile
unui regim juridic de drept public în scopul educării și formăriiprofesionale a tinerei generații.
32. Învățământul cu frecvență, cu frecvență redusă și la distanță
sunt forme de organizare a proceselor didactice care implică:
a) frecvență obligatorie pentru învățământul cu frecvență;b) înlocuirea orelor de predare cu activități de studiu
individual și întâlniri periodice, de regulă săptămânal, cuelevii/studenții/cursanții pentru desfășurarea activitățiloraplicative obligatorii prevăzute în planurile-cadru deînvățământ/planurile de învățământ, pentru învățământul cufrecvență redusă;
c) înlocuirea orelor de predare cu activități de studiu
individual și întâlniri periodice, desfășurarea seminarelor prinsistem tutorial și, obligatoriu, a tuturor activităților didactice caredezvoltă competențe și abilități practice în sistem față în fațăpentru învățământul la distanță.
33. Mandatul este perioada în care o persoană, desemnată
prin vot sau prin concurs într-o funcție de conducere, la nivelulunei unități/instituții de învățământ din cadrul sistemului naționalde învățământ, pune în aplicare programul managerial pe bazacăruia a fost învestită. Mandatul are o durată de 4 ani.
34. Organizația interesată în furnizarea de servicii de
educație este o persoană juridică ce cuprinde în statutul său
activități de învățământ și se supune procesului de autorizarepentru a deveni furnizor de educație.
35. Programele educaționale de tip „A doua șansă” sunt
programe educaționale care au ca scop sprijinireacopiilor/tinerilor/adulților care au părăsit prematur sistemul deeducație, fără a finaliza învățământul primar și/sau gimnazial,depășind cu cel puțin 4 ani vârsta de școlarizarecorespunzătoare acestor niveluri, astfel încât aceștia să îșipoată completa și finaliza învățământul obligatoriu, precum șisă poată obține o calificare profesională.
36. Programele de calificare profesională reprezintă oferta
educațională care conduce la dobândirea unei calificăriprofesionale înscrise în Registrul național al calificărilor.
37. Programele de studii concretizează oferta educațională a
unei organizații furnizoare de educație.
38. Programul de studii acreditat este programul de studii
care îndeplinește cerințele minime ale standardelor șiindicatorilor de performanță ai acreditării.
39. Programul de studii autorizat este programul de studii
evaluat, avizat favorabil și care îndeplinește condițiile autorizăriiprovizorii.
40. Punctele de credit pentru formare profesională reprezintă
exprimarea numerică a importanței unei unități de rezultate aleînvățării raportate la o calificare.41. Registrul matricol unic al universităților din România
(RMUR) este o bază de date națională electronică în care sunt
înregistrați toți studenții din instituțiile de învățământ superior destat, particulare sau confesionale, acreditate ori autorizate săfuncționeze provizoriu. Constituirea RMUR se realizează pebaza registrelor matricole ale instituțiilor de învățământ superior.
42. Registrul național al calificărilor este o bază de date
națională ce cuprinde descrierea tuturor calificărilor din România.
43. Rezultatele învățării reprezintă ceea ce o persoană
înțelege, cunoaște și este capabilă să facă la finalizarea unuiproces de învățare. Rezultatele învățării se exprimă princunoștințe, abilități și competențe dobândite pe parcursuldiferitelor experiențe de învățare formală, nonformală și informală.
44. Sistemul național de învățământ este constituit din
ansamblul unităților și instituțiilor de învățământ de stat particulareși confesionale acreditate, de diferite tipuri, niveluri și forme deorganizare a activității de educare și formare profesională.
45. Sistemul tutorial semnifică organizarea activităților
didactice în învățământul la distanță de către un cadru didactictutore și asigură:
a) desfășurarea activităților de învățare și evaluare atât la
distanță, cât și în sistem față în față;
b) organizarea pe discipline și grupe care cuprind maximum
25 de elevi/studenți/cursanți.
46. Societatea cunoașterii este o societate în care
cunoașterea constituie principala resursă, fiind creată,împărtășită și utilizată pentru a genera prosperitate și bunăstaremembrilor săi.
47. Standardul reprezintă descrierea cerințelor formulate în
termen de reguli sau rezultate, care definesc nivelul minimobligatoriu de realizare a unei activități în educație. Oricestandard este formulat în termeni generali sub forma unui enunțși se concretizează într-un set de indicatori de performanță.Standardele sunt diferențiate pe criterii și domenii.
48. Standardul de referință reprezintă descrierea cerințelor
care definesc un nivel optimal de realizare a unei activități decătre furnizorul de educație/unitatea/instituția furnizoare deeducație, pe baza bunelor practici existente la nivel național,european sau mondial. Standardele de referință sunt specificefiecărui program de studii sau fiecărei instituții, sunt opționale șise situează peste nivelul minim.
49. Statele terțe reprezintă orice stat, cu excepția statelor
membre ale Uniunii Europene, ale Spațiului Economic Europeanși a Confederației Elvețiene.
50. Unitatea
reprezintă o unitate de învățământ din
învățământul preuniversitar.
51. Unitatea de rezultate ale învățării reprezintă partea unei
calificări care cuprinde un set coerent de cunoștințe, deprinderiși competențe generale, care pot fi evaluate și validate.
52. Unitatea/Instituția furnizoare de educație/Furnizorul de
educație sunt unitățile și instituțiile de învățământ acreditate.
53. Validarea rezultatelor învățării reprezintă procesul prin
care se confirmă că rezultatele învățării dobândite de opersoană, evaluate și certificate, corespund cerințelor specificepentru o unitate sau o calificare.
54. Transferul rezultatelor învățării și al creditelor asociate
reprezintă procesul prin care rezultatele învățării și crediteleasociate acestora sunt transferate și integrate în programul deformare profesională pe care îl urmează persoana care învață.
55. Recunoașterea rezultatelor învățării și a creditelor
asociate reprezintă procesul prin care se acordă un statut oficial
rezultatelor învățării și creditelor dobândite, evaluate și validate,în vederea acordării certificatului de calificare profesională.
56. Certificarea rezultatelor învățării reprezintă procesul prin
care se confirmă în mod formal rezultatele învățării dobânditede persoana care învață, în urma unui proces de evaluare.
57. Învățământul public este echivalentul învățământului de
stat, așa cum este definit în Constituția României, republicată.
58. Învățământul privat este echivalentul învățământului
particular, așa cum este definit în Constituția României, republicată.MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI,
PARTEA I , Nr. 18/10.I.2011 63

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I , Nr. 18/10.I.2011 64
PREȘEDINTELE ROMÂNIEI
DECRET
pentru promulgarea Legii educației naționale
În temeiul prevederilor art. 77 alin. (3) și ale art. 100 alin. (1) din Constituția
României, republicată,
Președintele României d e c r e t e a z ă:
Articol unic. — Se promulgă Legea educației naționale și se dispune
publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.
PREȘEDINTELE ROMÂNIEI
TRAIAN BĂSESCU
București, 4 ianuarie 2011.
Nr. 3.
/pentastar2
PREȘEDINTELE ROMÂNIEI
DECRET
privind conferirea Ordinului Național
Pentru Merit în grad de Comandor
În temeiul prevederilor art. 94 lit. a) și ale art. 100 din Constituția României,
republicată, ale art. 4 alin. (3), ale art. 6 lit. A și ale art. 11 din Legea nr. 29/2000privind sistemul național de decorații al României, cu modificările și completărileulterioare,
în semn de înaltă apreciere pentru talentul și dăruirea cu care a aprofundat
trecutul decorațiilor României, publicând mai multe studii de certă valoare șicontribuind pe această cale la promovarea în lume a însemnelor oficiale românești,
Președintele României d e c r e t e a z ă:
Articol unic. — Se conferă Ordinul Național Pentru Merit în grad de
Comandor domnului Antti Ruokonen, numismat (Finlanda).
PREȘEDINTELE ROMÂNIEI
TRAIAN BĂSESCU
În temeiul art. 100 alin. (2) din
Constituția României, republicată,contrasemnăm acest decret.
PRIM-MINISTRU
EMIL BOC
București, 4 ianuarie 2011.Nr. 2.
„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282,
IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București
și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București
(alocat numai persoanelor juridice bugetare)
Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro
Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1,
bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72
Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18/10.I.2011 conține 64 de pagini. Prețul: 12,80 lei ISSN 1453—4495EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR
&JUYDGY|449022]