LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ȘI ALTE ACTEAnul 175 (XIX) Nr. 885 bis Joi, 27 decembrie 2007 [628627]

PARTEA I
LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ȘI ALTE ACTEAnul 175 (XIX) — Nr. 885 bis Joi, 27 decembrie 2007
SUMAR
Pagina
Anexa la Ordinul ministrului muncii, familiei și egalității de
șanse și al ministrului sănătății publicenr. 762/1.992/2007 pentru aprobarea criteriilor medico-
psihosociale pe baza cărora se stabilește încadrarea
în grad de handicap……………………………………………. 3–118

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I , Nr. 885 bis/27.XII.2007 2
*) Ordinul nr. 762/1.992/2007 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 885 din 27 decembrie 2007 și este reprodus și în acest
număr bis.ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE
ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE
MINISTERUL MINISTERUL
MUNCII, FAMILIEI ȘI EGALITĂȚII DE ȘANSE SĂNĂTĂȚII PUBLICE
Nr. 762 din 31 august 2007 Nr. 1.992 din 19 noiembrie 2007
ORDIN
pentru aprobarea criteriilor medico-psihosociale pe baza cărora se stabilește
încadrarea în grad de handicap*)
În temeiul art. 84 alin. (5) din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, cu
modificările și completările ulterioare,
având în vedere prevederile:
— art. 14 din Hotărârea Guvernului nr. 381/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Muncii, Familiei și Egalității
de Șanse;
— art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 862/2006 privind organizarea și funcționarea Ministerului Sănătății Publice,
cu modificările și completările ulterioare,
ministrul muncii, familiei și egalității de șanse și ministrul sănătății publice emit următorul ordin:
Art. 1. — Se aprobă Criteriile medico-psihosociale de
încadrare în grad de handicap, prevăzute în anexa care face
parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. — Autoritatea Națională pentru Persoanele cu
Handicap, Comisiile de evaluare a persoanelor adulte cuhandicap, Comisiile pentru protecția copilului și Direcțiilegenerale de asistență socială și protecția copilului județene,
respectiv ale sectoarelor municipiului București vor duce laîndeplinire prevederile prezentului ordin.
Art. 3. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al
României, Partea I.
Ministrul muncii, familiei și egalității de șanse, Ministrul sănătății publice,
Paul Păcuraru Gheorghe Eugen Nicolăescu

Anexa
CRITERII MEDICO-PSIHOSOCIALE DE ÎNCADRARE ÎN GRAD DE HANDICAP
CAPITOLUL I
FUNC܉IILE MENTALE
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 885 bis/27.XII.2007
3

CAP. 1 – FUNC ğIILE MENTALE
3I. EVALUAREA G RADULUI DE HANDICAP LA PERSOANELE CU
DEZVOLTARE INCOMPLET Ă A FUNC ܉IILOR MENTALE ܇I
PSIHOSOCIALE *
PARAMETRI
FUNC܉IONALIEvaluarea comportamentului adaptativ respectiv:
a. nivelul de dezvoltare bio-psiho-comportamental ă,
b. capacitatea de înv ă܊are (QI, memorie, aten ܊ie),
c. adaptarea social ă
Instrumente de lucru:
I. examen psihiatric,
II. teste psihometrice,
III. anchet ă socialăDEFICIEN ܉Ă
U܇OARĂ
HANDICAP
U܇OR- Întârzierea mintal ă u܈oară (QI – 50-55/70)
– Prezintă capacitate de comunicare oral ă܈i scrisă, dar manifest ă o întârziere de
2-3 ani în evolu ܊ia܈colară, fără ca aceasta s ă fie determinat ă de caren܊e educative,
dificultă܊i de învă܊are ܈i gândire deficitar ă. Caren܊ele se manifest ă numai în cazul
solicitării intelectuale.
– Se pot antrena în activit ă܊i simple.
– Pot desf ă܈ura activită܊i lucrative daca beneficiaz ă de servicii de sprijin. DEFICIEN ܉Ă
MEDIE
HANDICAP
MEDIU- Întârzierea mintal ă u܈oară (QI – 50-55/70), asociat ă cu o alt ă deficien܊ă
senzorială, epilepsie, tulbur ări comportamentale sau autism . În func ܊ie de
severitatea deficien ܊ei asociate se va trece la handicap accentuat sau grav**.
– Întârzierea mintal ă moderată (QI – 35-50)
Î܈i însu܈esc cu dificultate opera ܊iile elementare îns ă pot învă܊a să scrie ܈i să
citească cuvinte scurte; au deprinderi elementare de autoservire ܈i se adapteaz ă la
activită܊i simple de rutin ă; au capacit ă܊i de autoprotec ܊ie suficiente, putând fi
integra܊i în comunitate ܈i să desfă܈oare activit ă܊i lucrative în condi ܊ii protejate . DEFICIEN ܉Ă
ACCENTUAT Ă
HANDICAP
ACCENTUAT ***- Întârzierea mintal ă accentuat ă – (QI – 21-34)
– Adaptarea la situa ܊ii noi nu se realizeaz ă conform vârstei cronologice.
– Persoana are un ritm de dezvoltare lent, curba de perfec ܊ionare este
plafonată, având loc blocaje psihice.
– Sunt capabili s ă efectueze sarcini simple sub supraveghere, au nevoie de
servicii de sprijin ܈i se pot adapta la via ܊a de familie, comunitate. DEFICIEN ܉Ă
GRAVĂ
HANDICAP
GRAV- Întârzierea mintal ă profundă – ( QI < 21)
– Minimă dezvoltare senzitivo-motorie, reac ܊ionează la comenzi simple
îndelung executate, au nevoie de asistenta permanenta fiind incapabili de
autoconduc ܊ie܈i autocontrol.
– Necesit ă asistent personal.
4
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 885 bis/27.XII.2007

CAP. 1 – FUNC ğIILE MENTALE
4*Se refere ă la retardul mintal Юi tulburarea autist ă
Întârzierea mintal ă este caracterizat ă prin func ܊ionare intelectual ă semnificativ sub medie (un
QI sub 70 cu debut înaintea varstei de 18 ani), precum ܈i prin deficite sau deterior ări concomitente în
activitatea adaptativ ă in cel pu ܊in doua din urm ătoarele domenii: comunicare, autoîngrijire, via ܊a de
familie, aptitudini sociale uz de resursele comunit ă܊ii, autoconducere, aptitudini ܈colare func ܊ionale,
timp liber, s ănătate܈i siguran܊ă.
Tulburarea autist ă este o tulburare pervaziv ă de dezvoltare caracterizat ă prin: deteriorarea
calitativă în interac ܊iunea social ă, deteriorări calitative în comunicare precum si patternuri stereotipe ܈i
restrânse de comportament, preocup ări܈i activită܊i. Este de asemenea caracterizat ă de întârzieri, cu
debut înaintea vârstei de 3 ani, în cel pu ܊in unul din urmatoarele domenii :
xinterac܊iune social ă
xlimbaj,a܈a cum este utilizat în comunicarea social ă
xjoc imaginativ sau simbolic
Relaаiile interpersonale genereaz ă anxietate mai ales când intervine contactul cu persoane
necunoscute. Anxietatea genereaz ăЮi schimbările ambientale. Aceste persoane nu au abilit ăаile
afectiveЮi cognitive care ar avea ca rezultat formarea deprinderilor de rela аionare interpersonal ă
normală (retragere patologic ă în sine ).
** Profunzimea deficien аei asociate determin ă încadrarea în categoria de persoan ă cu handicap, în
funcаie de intensitatea tulbur ărilor func аionale generate de structura sau structurile afectate.
*** În masura în care nu exist ă un alt handicap asociat care s ă necesite îngrijire special ă sau
tulburari comportamentale.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 885 bis/27.XII.2007
5

CAP. 1 – FUNC ğIILE MENTALE
5ACTIVIT Ă܉I – LIMIT ĂRI PARTICIPARE – NECESIT Ă܉IHANDICAP U ܇OR- Dezvolt ă, de regulă, aptitudini sociale ܈i
de comunicare în timpul anilor pre ܈colari,
au o deteriorare minim ă în ariile
senzitivo-motorii ;
– Pot achizi ܊iona cuno ܈tin܊e܈colare
corespunz ătoare nivelului clasei a VI-a,
capătă aptitudini sociale ܈i profesionale
adecvate pentru autoîntre ܊inere, pot tr ăi
satisfăcător în societate daca nu exist ă o
tulburare asociat ă ;
– Uneori asociaz ă tulburări de
comportament care pot atinge intensitatea
unor acte antisociale, adi ܊ii de substan ܊e
psihoactive. – Necesit ă pregătire în condi ܊ii speciale;
– Au nevoie de sprijin pentru ini ܊iere܈i inser܊ie
socială pe pia܊a muncii pentru a dobândi
abilită܊i de trai independent ;
– Monitorizare ܈i măsuri educative în cazul
celor cu comportament deviant. HANDICAP
MEDIU- Pot beneficia de preg ătire profesional ă܈i,
cu supraveghere moderat ă, pot avea grij ă
de ei în܈i܈i;
– Pot efectua activit ă܊i lucrative
– Au nevoie de servicii de sprijin. – Au nevoie de sprijin pentru însu ܈irea unei
meserii, în func ܊ie de abilit ă܊i/aptitudini.
Implicarea agen ܊iei de formare profesional ă
este necesar ă pentru inser ܊ia socială pe pia܊a
muncii. HANDICAP
ACCENTUAT – Au o dezvoltare psihomotorie redus ă;
– Pot dobândi deprinderi igienice
elementare;
– Pot efectua sarcini simple. – Pot desf ă܈ura activit ă܊i simple;
– Au nevoie de sprijin pentru a efectua
activită܊ile pentru care au fost preg ăti܊i.HANDICAP GRAV- Au nevoie de asisten ܊ă permanent ă. – Necesit ă asistent personal .
6
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 885 bis/27.XII.2007

CAP. 1 – FUNC ğIILE MENTALE
6II. EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP ÎN REGRESIA
(DETERIORAREA) FUNC ܉IILOR INTELECTUALE*
PARAMETRI
FUNC܉IONALI DEFICIEN ܉Ă
U܇OARĂDEFICIEN ܉Ă
MEDIEDEFICIEN ܉Ă
ACCENTUATA DEFICIEN ܉Ă
GRAVĂ
HANDICAP
U܇ORHANDICAP
MEDIUHANDICAP
ACCENTUAT HANDICAP
GRAV
– examen psihiatric;
– teste psihologice (MMSE);
– evaluarea degrad ării
intelectuale (IDC);
-C T ; R M N ;
– anchetă socială.- scor
MMSE•21;
– deteriorare
cognitivă, atrofie
corticală u܈oară /
generalizat ă;
– uita evenimentele
recente;
– necesitatea de a
repeta de mai multe
ori o relatare în
vederea memor ării;
– ezitare în a
răspunde la
întrebări. -scor MMSE 15-20;
– tulburări de
memorie ܈i
tulburări psihice
de intensitate
u܈oară;
– accentuarea
tulburărilor de
memorie;
– deteriorare
socială moderată
cu dificult ă܊i în
activitatea profesional ă.- scor MMSE 10-14;
– atrofie cortical ă
generalizat ă
accentuat ă;
– uitarea numelor,
numerelor de
telefon, adreselor; – uitarea
conversa܊iei
recente, a
evenimentelor
curente;
-sarcini neterminate
deoarece nu ܈tie de
unde să le reia. – scor MMSE ”9;
– atrofie cortical ă
marcată cerebral,
fără tulburări
motorii;
– demen܊ă
Alzheimer –
atrofie cortical ă
marcată în lobii
frontali ܈i
parietali + triada
simptomatic ă;
-uitarea numelor celor apropia ܊i;
– uitarea datelor
personale;
– incapacitate
de memorare;
– deteriorarea
judecă܊ii, a
controlului
pulsional;
– triada
patognomonic ă
(agnozie,
apraxie, afazie)
* Se refer ă la demen аe atrofico-degenerative (demen аă senilă, demenаă în boala Alzheimer,boala
Pick), boli care afecteaz ă primar, direct Юi selectiv creierul, caracterizate prin:
-pierderea abilit ăаilor intelectuale suficient de sever ă pentru a interfera cu activit ăаile
socialeЮi profesionale;
-deteriorarea gândirii abstracte;
-tulburări ale activit ăаii corticale superioare: afazie, apraxie, agnozie, dificult ăаi
construcаionale;
-modificarea personalit ăаii;
-starea de con Юtienаă clară.
Demen܊a presenil ă-degradarea progresiv ă a func܊iilor cognitiv ă, volitivă܈i prosexic ă fară triada
simptomatica (a gnozie, apraxie, afazie) – se consider ă demen܊ă presenilă atunci când tulbur ările apar
după vârsta de 40-45 de ani ܈i demen܊ă senilă atunci când tulbur ările apar dup ă vârsta de 60 de ani.
Demen܊a Alzheimer -demen܊ă atipică cu debut precoce sau tardiv, cu atrofie cerebral ă
generalizat ă, predominant frontal ă܈i lobi temporali ܈i triada simptomatic ă (agnozie, apraxie, afazie).
Func܊iile psihice superioare sunt pierdute, func ܊iile neurologice clasice, ca ܈i cele vi܈cerale, sunt
păstrate.
Demen܊a Pick – forma mai rar ă, afecteaz ă regiunile frontale ܈i temporale ale cortexului.
Evoluează cu apatie pronun ܊ată܈i tulburări de memorie.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 885 bis/27.XII.2007
7

CAP. 1 – FUNC ğIILE MENTALE
7ACTIVIT Ă܉I – LIMIT ĂRI PARTICIPARE – NECESIT Ă܉IHANDICAP
U܇ORPot desfă܈ura activit ă܊i fără suprasolicit ări
fizice/psihice, în condi ܊ii de confort psihic ܈i
fizic, în mediu colectiv. Sprijin pentru a fi men ܊inu܊i în activitate sau
pentru desf ă܈urarea acesteia la domiciliu sau în
colaborare. HANDICAP
MEDIUPot desfă܈ura activit ă܊i specializate, având
nevoie de îndrumare periodic ă.Sprijin pentru a fi men ܊inu܊i în activitate sau
pentru desf ă܈urarea acesteia la domiciliu sau în
colaborare. HANDICAP
ACCENTUAT Dependen ܊ă par܊ială pentru autoservire,
îngrijire, via ܊ă socială, autodeterminare Sprijin în desf ă܈urarea activit ă܊ilor cotidiene ܈i
implicare în via ܊a socială prin asigurarea
participării la anumite ac ܊iuni preferate. HANDICAP GRAVDependen ܊ă totală de îngrijirile primite din
afară, limitarea în rela ܊ionare social ă, lipsă
de autodeterminare Necesită asistent personal.
Necesită îngrijiri la domiciliu sau servicii
sociale specializate
8
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 885 bis/27.XII.2007

CAP. 1 – FUNC ğIILE MENTALE
8III. EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP LA PERSOANELE CU
TULBUR ĂRI DE PERSONALITATE*
PARAMETRI
FUNC܉IONALI DEFICIEN ܉Ă
U܇OARĂDEFICIEN ܉Ă
MEDIEDEFICIEN ܉Ă
ACCENTUAT ĂDEFICIEN ܉Ă
GRAVĂ
HANDICAP
U܇ORHANDICAP
MEDIUHANDICAP
ACCENTUAT HANDICAP
GRAV
– Examen psihiatric
– Examen psihologic:
testarea a func ܊iilor
cognitive, afective, a
comportamentului ܈i
a personalit ă܊ii (prin
teste psihometrice ܈i
probe proiective);
– Anchetă socială.Decompens ări de
scurtă durată cu
frecven܊ă rară (1-
2/an), de intensitate
nevrotică, cu
remisiuni bune,
spontan sau sub tratament. Decompens ări
mai dese (2-3
/an), de durat ă
mai lungă,
nevrotice, cu
exacerbări
comportamentale,
eventual cu
asocierea
consumului de
substan܊e toxice.
Tulburările pot fi
compensate par܊ial prin
tratament. Tipuri:
paranoid, schizoid,
antisocial,
anancast. – Decompens ări
frecvente (peste 2/an)
de intensitate psihotic ă,
eventuale elemente
deteriorative,
eficien܊ă terapeutic ă
slabă, asociere cu
consumul de substan܊e toxice.
-Dificultate major ă de
rela܊ionare socio-
profesional ă,
conflictualitate marcat
ă, e܈ecuri
repetate la locul de
muncă, schimbarea
frecventă a locului de
muncă.
– Tipuri:
paranoid, schizoid,
antisocial. – Persoane cu
comportament sociopat, f ără
control al sferei instinctuale,
afective ܈i
comportamentale;
– Nu-܈i recunosc
deficitul structural
– Au, în general,
hotărâre
judecătorească de
punere sub interdic܊ie.
NB a. În stabilirea deficien ܊ei func܊ionale se vor avea în vedere:
– tipul tulbur ării de personalitate,
– frecven ܊a܈i intensitatea decompens ărilor (de tip psihotic),
– durata decompens ărilor,
– raspunsul terapeutic ܈i calitatea remisiunilor,
– integrarea socio-comunitar ă܈i profesional ă,
– profesiunea,
– toxicofilia asociat ă.
b. Este necesar ă o anamnez ă minu܊ioasă corelată cu ancheta social ă, urmarindu-se ob ܊inerea de date, atât
privind activitatea profesional ă (ruta profesional ă-mobilitatea profesional ă) cât ܈i comportamentul
longitudinal în familie ܈i societate.
c. Examenul psihologic aduce date privitoare la posibilele elemente deteriorative, cât ܈i în eviden ܊ierea
trăsăturilor dominante în cazul tulbur ărilor mixte de personalitate.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 885 bis/27.XII.2007
9

CAP. 1 – FUNC ğIILE MENTALE
9* Se refer ă la tipurile de tulbur ări de personalitate (boli structurale-psihopatii):
-Tulburare de personalitate paranoid ă;
-Tulburare de personalitate schizoid ă;
-Tulburare de personalitate antisocial ă;
-Tulburare de personalitate instabil-emo аională
-de tip impulsiv Юi
-de tip borderline;
Caracterizate prin:
1. controlul incomplet al sferelor afectiv-voli аionaleЮi instinctive,
2. nerecunoa Юterea deficitului structural,
3. incapacitatea de integrare armonioasa Юi constant ă în mediul social.
În practic ă se întâlnesc aspecte clinice polimorfe care asociaza doua sau mai multe tr ăsături
dizarmonice realizând tablouri simptomatologice complexe – tulbur ări de personalitate mixte
(polimorfe).
10
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 885 bis/27.XII.2007

CAP. 1 – FUNC ğIILE MENTALE
10ACTIVIT Ă܉I – LIMIT ĂRI PARTICIPARE – NECESIT Ă܉IHANDICAP
U܇ORPoate presta orice activitate profesional ă în
func܊ie de calificare, cu evitarea celor care
impun responsabilitate ܈i contact cu
publicul – Participare f ără restric܊ii – activitatea
profesional ă într-un loc de munc ă accesibil,
având un rol psihoterapeutic important;
– Monitorizare medico-psiho-social ă pentru
prevenirea decompens ărilor de tip psihotic. HANDICAP
MEDIU- Pot efectua numeroase activit ă܊i
profesionale în func ܊ie de calificare, f ără
suprasolicitare psihic ă, într-o ambian ܊ă
rela܊ională adecvată;
– Transferul activit ă܊ilor de vârf, de
responsabilitate ܈i mai ales decizionale,
altor membri ai echipei. – Participare cu condi ܊ia realizării unui climat
profesional tolerant din partea conducerii ܈i
colectivului de munc ă, fără tensiuni psihice în
scopul inser ܊iei profesionale sau men ܊inerii în
activită܊i organizate;
– Monitorizare medico-psihosociala. HANDICAP
ACCENTUAT Pot executa nenum ărate activit ă܊i
profesionale în func ܊ie de calificarea
însu܈ită sau în curs de formare, f ără
solicitare psihic ă accentuat ă,
responsabilit ă܊i sau contact cu publicul. Facilitarea rela ܊iilor interpersonale în colectivul
de lucru, în vederea inser ܊iei sociale. HANDICAP GRAVPot desfă܈ura activit ă܊i lucrative ܈i au
nevoie de servicii de sprijin. – Necesită un mediu psiho-socio-familial suportiv
܈i asigurarea accesului la servicii specializate
– Necesită asistent personal.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 885 bis/27.XII.2007
11

CAP. 1 – FUNC ğIILE MENTALE
11IV. EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP LA PERSOANELE CU
TULBUR ĂRI ALE DISPOZI ܉IEI܇I PREVALENT DE GÂNDIRE *
PARAMETRI
FUNC܉IONALI DEFICIEN ܉Ă
U܇OARĂDEFICIEN ܉Ă
MEDIEDEFICIEN ܉Ă
ACCENTUAT ĂDEFICIEN ܉Ă
GRAVĂ
HANDICAP
U܇ORHANDICAP
MEDIUHANDICAP
ACCENTUAT HANDICAP
GRAV
– Examen psihiatric
(aprecierea clinic ă a
intensită܊ii tulburării
psihice ܈i a
prognosticului
apropiat al afec ܊iunii);
– Examen psihologic: testarea a func ܊iilor
cognitive, afective, a
comportamentului ܈i
a personalit ă܊ii (prin
teste psihometrice ܈i
probe proiective);
– Investiga ܊ii sociale În forme clinice
reziduale,
stabilite cu
pruden܊ăÎn remisiuni cu
dispari܊ia
fenomenelor
delirante ܈i
halucinatorii
premi܊ând
reluarea
activita܊ii la un
nivel inferior În formele catatonice,
dezorganizate
(hebrefrenice),
paranoide,
nediferen ܊iate.
NB În formele care
au instituit ă
interdic܊ia,
handicap grav În formele cu
evolu܊ie
progredient ă
severă a
personalită܊ii ܈i a
comportamentului,
cu poten܊ial
antisocial
* Se referă la :
-psihoze cu debut precoce (copil ărie- adole Юcenаă; ex. schizofrenia,boli afective);
-afecаiuni psihice majore (psihoze) grefate pe o întârziere mental ă, indiferent de gradul
acesteiaЮi de vârsta solicitantului;
-psihoze la care se re аine o component ă ereditară indubitabil ă;
-psihoze la care se asociaz ă o tulburare de personalitate (structural ă).
-psihoze majore, idiferent de vârst ă, la persoane f ără venituri.
NB De re ܊inut:
1. Debutul psihotic poate fi necaracteristic ܈i, ulterior, se pune diagnosticul de afec ܊iune
psihică majoră. Debutul este reprezentat de prima consulta ܊ie avută de pacient la un
serviciu de psihiatrie (fi ܈a de consulta ܊ie este util ă).
2. Schizofrenia, in faza activ ă (productiv ă), este caracterizat ă prin:
a. idei delirante, halucina ܊ii, incoeren ܊ă, autism, catatonie, afect plat sau evident
inadecvat (discordant);
b. idei delirante, bizare; c. halucina ܊ii proeminente;
d. in timpul puseului – munca, rela ܊iile sociale ܈i autoîngrijirea sunt afectate
major;
e. nu poate fi stabilit un factor organic care a ini ܊iat sau men ܊inut tulburarea.
3. La evaluarea gradului de handicap în schizofrenie se vor avea în vedere:
a. forma clinic ă : catatonic
ă, hebefrenic ă, paranoidă, nediferen ܊iată, reziduală, simplă܈i
depresia post schizofrenic ă. Primele patru forme sunt cele mai severe ܈i au un
poten܊ial handicapant major;
b. tipul de evolu ܊ie:
– subcronic ă sau cronic ă, cu sau fără episoade de acutizare;
– în remisiune (când o persoan ă cu schizofrenie nu mai prezint ă nici un
semn de tulburare);
c. cooperararea la monitorizarea medical ă܈i eficien܊a ac܊iunilor psihoterapeutice;
d. climatul familial ܈i socioprofesional.
4. La evaluarea gradului de handicap în psihozele afective se va avea în vedere: – mania cronicizat ă, formele bipolare, ciclotimia rapid ă, depresia sever ă cronică.
12
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 885 bis/27.XII.2007

CAP. 1 – FUNC ğIILE MENTALE
12ACTIVIT Ă܉I – LIMIT ĂRI PARTICIPARE – NECESIT Ă܉IHANDICAP
U܇OR-Pot presta activit ă܊i în condi ܊ii de confort
psihic ܈i fizic din punct de vedere al
ambian܊ei rela܊ionale ܈i materiale.
-Sunt contraindicate activit ă܊ile care
implică suprasolicitare psihica, stresante ܈i
cu responsabilitate ridicat ă.- Sprijin pentru men ܊inerea în activitate –
activită܊i organizate, acesibile;
– Monitorizarea medico-psihosocial ă la serviciul
teritorial de psihiatrie. HANDICAP MEDIU – Pot desf ă܈ura activit ă܊i, cu program
integral sau par ܊ial, in acela ܈i loc de
muncă. Schimbarea locului de munc ă se
va face numai daca acesta este
corespunz ător din punctele de vedere ale
solicitării psihice ܈i al rela܊iilor
interpersonale;
– Evitarea profesiunilor cu risc de acutizare a tulbur ării.- Sprijin pentru men ܊inere în acela ܈i loc de
muncă sau pentru eventuala schimbare a locului
de muncă;
– Facilitarea rela ܊ionării interpersonale în
colectivul de lucru;
– Sprijin pentru monitorizarea medico-psiho-
sociala. HANDICAP
ACCENTUAT – Nu pot desf ă܈ura activit ă܊i profesionale
organizate, indiferent de natura ܈i nivelul
de solicitare;
– Eventual activit ă܊i în sec܊ii de
ergoterapie-terapie ocupa ܊ională, cu rol
psihoterapeutic;
– Au afectata par ܊ial capacitatea de
autodeterminare ܈i autoservire;
– Nu necesit ă supraveghere permanent ă
din partea altei persoane. – Sprijin familial pentru respectarea tratamentului
de specialitate, cooperare la activit ă܊ile de
psihoterapie sau/ ܈i terapie ocupa ܊ională;
– Asigurarea unui climat comunitar ܈i familial de
întelegere, sprijin, f ără factori stresan ܊i
psihoafectivi. HANDICAP GRAV- Au pierdut ă capacitatea de
autodeterminare, autoservire,
autoîngrijire. – Monitorizare medico-psiho-social ă permanent ă.
– Necesită asistent personal.
– Necesită servicii specializate.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 885 bis/27.XII.2007
13

CAPITOLUL 2
FUNC܉IILE SENZORIALE
14
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 885 bis/27.XII.2007

CAP. 2 – FUNC ğIILE SENZORIALE
14I. EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP ÎN AFECTAREA
FUNC܉IILOR VEDERII*
PARAMETRI
FUNC܉IONALI DEFICIEN ܉Ă
U܇OARĂDEFICIEN ܉Ă
MEDIEDEFICIEN ܉Ă
ACCENTUAT ĂDEFICIEN ܉A
GRAVĂ
HANDICAP
U܇ORHANDICAP
MEDIUHANDICAP
ACCENTUAT HANDICAP
GRAV
-Acuitatea vizual ă
(calitatea vederii)
mono-binocular ă (cu
cea mai bun ă corec܊ie,
la ochiul cel mai bun)
Refractrometrie
oculară
(autorefractometru
dioptron) 1/2 =0,5 –
1/3=0,3
(2/3, 1/2, 1/3) VAO între
1/4 (0,25)-1/10
(0,1) VAO între
1/12=0,08 (4m) –
1/25=0,04 (2m) VAO sub
I/25<0,04
(2m) cecitate
relativă
VAO=pmm pl,
fpl=cecitate
absolută
-Câmp vizual
(manual) la ochiul
cel mai bun Normal Redus concentric
în jurul punctului de fixa܊ie la 30 –
40 grade Redus concentric în
jurul punctului de
fixa܊ie la 10 – 30
grade Tubular, în jurul
punctului de
fixa܊ie (0-10 grade)
-Câmp vizual
computerizat **În func܊ie de structura ocular ă afectată
-Percep܊ia luminii la
stimuli vizuali***
-Poten܊iale vizuale
evocate (PEV) Normal Normal Poten ܊iale
modificate Lipsă percep܊ie
luminoasă
-Electroretinograma
(ERG) Normal Normal Retina înc ă
func܊ionalăTraseu stins
(retina
nefunc܊ională)
* În afecаiunile cronice primar Юi secundar oculare, inflamatorii, heredodegenerative,
degenerative, traumatice, tumorale, vasculare cu evolu аie cronic ă-progresiv ă sub tratament
specific sau cu sechele morfofunc аionale handicapante.
Cataract ă cu indica аie chirurgical ă va fi evaluat ă dupa interven аia operatorie.
Vicii de refrac аie, de acomodare, nistagmusul.
** Câmpul vizual computerizat ofer ă relaаii privind sensibilitatea retinei cu modificari specifice
structurii func аiilor vizuale afectate efectiv (are programe prestabilite în func аie de diagnosticul
clinic).
*** PEVЮi ERG utilizate în aprecierea st ării funcаionale a retinei (teste obiective).
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 885 bis/27.XII.2007
15

CAP. 2 – FUNC ğIILE SENZORIALE
15ACTIVIT Ă܉I –LIMIT ĂRIPARTICIPARE –
NECESIT Ă܉I
HANDICAP
U܇OROrice profesie F ără restric܊ii
HANDICAP
MEDIU Profesiuni care nu comport ă
periclitate oculara sau
suprasolicitare vizual ă.Fără restric܊ii
HANDICAP
ACCENTUAT Limitări în orientarea spa ܊ială,
în acomodarea la trecerea de la
lumină la întuneric ܈i invers;
Profesiuni care nu comport ă
periclitate ocular ă sau
suprasolicitare ocular ă.Asigurarea de lupe m ăritoare
pentru reperele prelucrate;
Afi܈area cu litere mari a
instruc܊iunilor de munc ă܈i de
protec܊ia a muncii;
Iluminat mai puternic
compensator.
HANDICAP
GRAV Dificultă܊i majore de orientare
în spa܊iu.
Pot desfă܈ura activit ă܊i lucrative
.Marcarea drumului de acces
spre locul de munc ă;
Schimbarea sistemului de
alarmă;
Ajustarea ambian ܊ei luminoase;
Loc de munc ă protejat pentru
regasirea materiei prime ܈i a
uneltelor, eventual cu jalonarea
drumului mâinii;
Montarea de ap ărătoare în
zonele periculoase pentru
muncă;
Informarea în munc ă să se faca
verbal sau în Braille;
Necesită ajutor regulat.
16
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 885 bis/27.XII.2007

CAP. 2 – FUNC ğIILE SENZORIALE
16II. EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP ÎN AFECTAREA
FUNC܉IILOR AUZULUI*
PARAMETRI
FUNC܉IONALI FĂRĂ
DEFICIEN ܉ĂDEFICIEN ܉Ă
U܇OARĂDEFICIEN ܉Ă
MEDIEDEFICIEN ܉Ă
ACCENTUAT Ă
INFIRMITATEHANDICAP
U܇ORHANDICAP
MEDIUHANDICAP
ACCENTUAT
Audiometrie
(subiectiv ă –
liminară sau
supraliminar ă sau
audiometrie vocal ă
܈i obiectivă cu
poten܊iale evocate),
impedansmetrie ܈i
otoemisiuni acustice Scăderea sau
abolirea
unilateral ă a
auzului
Tulburari de auz
bilaterale cu pierdere între 0-
20 dB Pierdere auditiv ă
bilaterală între
20-40 dB Pierdere auditiv ă
bilaterală între
41-70 dB
protezabil ăPierderea
auditivă peste 70
dB care se protezeaz ă greu
asociată cu
tulburări psihice ܈i
de limbaj;
Surditate
congenital ă sau
dobandită înaintea
achizi܊ionării
limbajului înso ܊ită
de mutitate
(surdocecitate cu
demutizare
slabă/nulă), cu
pierdere peste 90
dB (cofoz ă)
* În afecаiunile cronice auditive de cauz ă diversă: inflamatorie, infec аioasă, toxică, vascular ă,
heredodegenerativ ă, traumatic ă, tumoral ă – congenitale sau dobandite precoce (copil ărie/
adoleЮcenаă) însoаite de hipoacuzie (tip transmisie, neurosenzorial ă, mixtă), protezabile sau
neprotezabile sau cu surditate (cofoza), cu sau fara tulbur ări de comunicare (surdomutitate-
surdocecitate).
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 885 bis/27.XII.2007
17

CAP. 2 – FUNC ğIILE SENZORIALE
17ACTIVIT Ă܉I – LIMIT ĂRI PARTICIPARE –
NECESIT Ă܉I
HANDICAP
U܇OR Orice activitate F ără restric܊ii
HANDICAP
MEDIUOrice activitate F ără restric܊ii
HANDICAP
ACCENTUAT Acces la majoritatea locurilor de munc ă, cu
condi܊ia evitării activită܊ilor de comunicare cu
publicul. Asigurarea unor sisteme optice
de semnalizare înlocuindu-le pe
cele sonore, atât în scopul
protec܊iei muncii, cât ܈i de
asigurare a unui flux tehnologic normal, cu preluarea sarcinilor de supraveghere.
18
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 885 bis/27.XII.2007

CAP. 2 – FUNC ğIILE SENZORIALE
18III. EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP ÎN AFECTAREA
FUNC܉IILOR VESTIBULARE*
PARAMETRI
FUNC܉IONALI DEFICIEN ܉Ă
U܇OARĂDEFICIEN ܉Ă
MEDIEDEFICIEN ܉Ă
ACCENTUAT ĂDEFICIEN ܉Ă
GRAVĂ
HANDICAP
U܇ORHANDICAP
MEDIUHANDICAP
ACCENTUAT HANDICAP
GRAV*
Evaluarea reflexelor :
vestibulo-ocular
(electronistagmografie);
vestibulo-spinal
(posturo-grafie
dinamică computerizat ă
܈i cranio-corpo-grafie) Diferen܊e
func܊ionale la
probele
provocate între
cele 2 vestibule
de cel pu܊in
20%
Hipo/hiper
excitabilitate
vestibular ă
bilateralăDiferen܊a între
cele doua
vestibule la probele
provocate
depă܈e܈te 30%
(nistagmus
spontan sau
devia܊ii nete) Ortostatismul este
posibil dar dificil de
men܊inut, nistagmus
spontan, diferen ܊a mare
între vestibule (tulbur ări
calitative ale traseului
electronistagmografic),
tulburări func܊ionale
echivalente cu 60-80% Ortostatismul
este imposibil
în criză, inso܊it
de tulburări
vegetative. Probele
spontane ܈i
provocate(dac ă
se pot practica)
sunt net
pozitive.
Tulburări
func܊ionale
echivalente cu 80-100%*
Pentru
perioadelimitate de 6-
12 luni, în
func܊ie de
durata܈i
reversibilitateatulburărilor
majore de
echilibru la
ac܊iunile de
recuperare.
* În afec аiunile cronice vestibulare, precum Юi a căilor acestora, congenitale sau contractate precoce.
NB: În general tulbur ările vestibulare periferice au un caracter pasager, tranzitoriu.
Tulburările de echilibru survin când exist ă o diferen аă funcаională mai mare de 20 – 30 % între
cele două vestibule.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 885 bis/27.XII.2007
19

CAP. 2 – FUNC ğIILE SENZORIALE
19ACTIVIT Ă܉I – LIMIT ĂRI PARTICIPARE –
NECESIT Ă܉I
HANDICAP
U܇OROrice activitate F ără restric܊ii
HANDICAP
MEDIUOrice activitate Restric܊ie pentru activit ă܊ile
care se desf ă܈oară la înal܊ime
HANDICAP
ACCENTUAT Locuri de munc ă – fără suprasolicitare
posturală܈i deplasări posturale de durat ă
sau care impun alternan ܊a rapidă în
variantele posturale;
Sunt accesibile, în general, muncile statice,
activită܊ile de birou/ meste ܈ugăre܈ti.Adaptarea locului de munc ă,
astfel încât s ă nu fie
suprasolicitat ă postura
ortostatică sau să o faciliteze
prin mijloace suplimentare de
sprijin, scaune adaptate, etc.
HANDICAP
GRAVSprijin pentru autoservire, îngrijire ܈i
autogospod ărie în activit ă܊ile de baz ă ale
vie܊ii de zi cu zi.
Pentru perioada în care ortostatismul ܈i
mobilizarea nu se pot realiza. Necesită asisten܊ă de
specialitate.
Necesită asistent personal.
20
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 885 bis/27.XII.2007

CAPITOLUL 3
FUNC܉IILE FONATORII ܇I DE
COMUNICARE VERBAL Ă
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 885 bis/27.XII.2007
21

21EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP ÎN AFECTAREA VOCII*
PARAMETRI
FUNC܉IONALI DEFICIEN ܉Ă
U܇OARĂDEFICIEN ܉Ă
MEDIEDEFICIEN ܉Ă
ACCENTUAT Ă
HANDICAP
U܇ORHANDICAP
MEDIU HANDICAP
ACCENTUAT
Examen ORL
Examen
laringoscopic
Examen histopatologic
Probe ventilatori
AnchetăDisfonie izolat ă
(raguseală);
Voce bitonal ă (pareză
coardă vocală –
recurentială, unilaterală)Diplegie recuren ܊ială
în pozi܊ie de abduc ܊ie
sau adduc ܊ie (cu
păstrarea vocii dar cu
tulburări de respira ܊ie),
în func܊ie ܈i de
specificul profesiunii
(profesioni ܈ti ai vocii) Traheostom ă permanent ă fără
laringectomie.
Traheostom ă cu
laringectomie, determinat ă de
procese maligne sau
zdrobirea laringelui.
Abla܊ia laringelui cu
traheostom ă permanent ă܈i
lipsa crigmofonatiei, cu
tulburări de vorbire, de
ventila܊ie ܈i, eventual, de
nutri܊ie, ܊inând seama de
cauza care a determinat
afectarea structural ă.
* Se referă la tulburările fonatorii determinate de afectarea laringelui, cauzate de:
-stenoze post traumatice,
-pareze sau paralizii (corzi vocale – n. recuren аiali),
-procese tumorale benigne, maligne,
-procese inflamatorii cronice, trenante sau repetitive.
Func аia fonatorie poate fi tulburat ă începând cu cavitatea bucal ă (stomatolalie) Юi până la organul
fonator principal, laringele, sub form ă de :
-voce bitonal ă în paralizie recuren аială,
-disfonie prin forma аiuni tumorale,
-afonie consecutiv ă ablaаiei laringelui.
Cuantificarea tulburari lor fonatorii se face în raport de inteligibilitatea vocii de la u ЮoarăЮi până
la accentuat ă, când este vorba de afonie.
În stabilirea gradului de handicap se vor avea în vedere Юi:
-specificul profesiei (profesioni Юti ai vocii),
-efectul terapiei,
-eventualele recidive (nodului corzi vocale, polipi – recidive tumorale benigne sau malign ă).
NB Funcаiile mentale ale limbajului, de articulare, tulbur ările de limbaj vorbit – mutitatea, limbaj
slab cu toate incerc ările de reeducare (labiolectura) sunt prev ăzute la capitolele respective.
22
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 885 bis/27.XII.2007

22ACTIVIT Ă܉I –
LIMITĂRI* PARTICIPARE –
NECESIT Ă܉I*
HANDICAP U ܇OROrice activitate profesional ă fără
suprasolicitare fizic ă mare, în
condi܊ii de microclimat adecvat, f ără
varia܊ii termice, mediu prea rece
sau prea cald sau uscat, f ără
curen܊i de aer, umezeal ă.Asigurarea unui loc de munc ă
cu solicitare redus ă, în condi܊ii
de microclimat, f ără varia܊ii
termice, curen ܊i de aer, prea
umed.
HANDICAP MEDIU Orice activitate profesional ă fără
suprasolicitare fizic ă mare, în
condi܊ii de microclimat adecvat, f ără
varia܊ii termice, mediu prea rece
sau prea cald sau uscat, f ără
curen܊i de aer, umezeal ă.
Pentru profesioni ܈ti ai vocii
(profesori, avoca ܊i, solisti,
cântăre܊i vocali s.a.), schimbarea
locului de munc ă fără solicitarea
vocei, în condi ܊ii favorabile de
microclimat – condi ܊ii ambientale
la locul de munc ăsau profesiei.Asigurarea unui loc de munc ă
cu solicitare redus ă în condi܊ii
de microclimat, f ără varia܊ii
termice, curen ܊i de aer, prea
umed.
Monitorizare medical ă la
serviciul de ORL, tratament
adecvat.
HANDICAP ACCENTUAT Au capacitatea de autoservire ܈i
autoîngrijire conservate. Monitorizare medico-psiho-
socială la serviciul ORL, de
logopedie, si pishologie
teritorială.
Sprijin familial ܈i eventual
comunitar pentru unele activit ă܊i
(de autogospod ărire).
* In principiu, afectarea vocii pentru anumite profesii Юi locuri de munc ă poate fi hot ărâtoare, în
timp ce, în altele, unde nu exist ă mesaj vorbit, munca se poate desf ăЮura normal.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 885 bis/27.XII.2007
23

CAPITOLUL 4
FUNC܉IILE
SISTEMULUI CARDIOVASCULAR,
HEMATOLOGIC, IMUNITAR
܇I RESPIRATOR
24
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 885 bis/27.XII.2007

CAP. 4 – FUNC ğIILE SISTEMULUI CARDIOVASCULAR, HEMATOLOGIC, IMUNITAR ùI RESPIRATOR
24A. FUNC ܉IILE SISTEMULUI CARDIOVASCULAR
I.EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP ÎN AFECTAREA
FUNC܉IILOR INIMII*
PARAMETRI
FUNC܉IONALI DEFICIEN ܉Ă
U܇OARĂDEFICIEN ܉Ă
MEDIE DEFICIEN ܉Ă
ACCENTUAT ĂDEFICIEN ܉Ă
GRAVĂ
HANDICAP
U܇ORHANDICAP
MEDIUHANDICAP
ACCENTUAT HANDICAP GRAV
EKG de repaus ;
Test de toleran ܊ă la efort
(TTE);
Ecografie bidimensional ă,
ecografie Doppler ;
Cateterism cardiac,
angiografie
Monitorizare tensiune
arterială (TA)
Examen fund de ochi
(FO). IC Nyha I IC Nyha II IC Nyha III IC Nyha IV
Persoana este
asimptomatic ă în
timpul activit ă܊ii
uzuale sau/ ܈i
profesionale ;
Tulburări de
ritm ܈i conducere
minore, influen ܊ate
de tratamentul
specific. Persoana este
asimptomatic ă în
condi܊ii de repaus,
efectuează activită܊i
zilnice uzuale, dar
nu poate face eforturi fizice prelungite ;
Tulburări de ritm
sau/܈i de conducere
repetitive care
necesită tratament
sus܊inut continuu la
care toleran ܊a de
efort este limitat ă de
apari܊ia tulburărilor
func܊ionale la
eforturi de intensitate
mare sau medie. Persoana prezint ă
simptome limitatoare
de prestare a activit ă܊ii
zilnice de intre ܊inere,
prezintă semne de
ICC corectabile sub
tratament ;
Cardiostimulare
eficientă cu tulburări
functionale la eforturi
mici, chiar ܈i în
repaus ;
Aritmii ES ce nu
pot fi controlate prin
tratament ܈i induc
tulburări
hemodinamice
manifeste accentuate în efort. Persoana este
simptomatic ă în repaus,
apar semne de ICC,
gradul de afectare
cardiacă între 85-100%,
ireversibilă la tratament ;
Tulburari de ritm ܈i
de conducere grave,
neinfluen܊ate de
tratament
Cardiostimulare
ineficientă.
* 1. În afectarea primar ă a funcаiei contractile a inimii:
Cardiomiopatiile primare, primitiv e sau idiopatice:
CMP dilatativ ă sau congestive,
CMP hipertrofic ă sau obstructive,
CMP restrictiv ă sau obliterant ă.
2. În afectarea secundara a func аiei contractile a inimii:
Angiopatii congenitale cianogene sau necianogene operate sau neoperate cu insuficien аă
cardiacă cronică clinic manifestat ă:
DSA, DSV, Coarcta аie aortă Stenoză de aortă, Stenoză de arter ă pulmonar ă
asociată cu DSV,
Tetralogia Fallot, transpozi аii de vase mari,
Atrezia de tricuspid ă, anomalia Ebstein.
Valvulopatii: de etiologie divers ă, complicate sau decompensate neoperate sau operate
(protezate), contractate precoce.
3. În afectarea ritmului Юi conducerii cardiace:
Tulburări de ritm Юi de conducere persistente Юi severe contractate precoce
(purtator de pacemaker).
4.Complica аii post-transplant cardiac.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 885 bis/27.XII.2007
25

CAP. 4 – FUNC ğIILE SISTEMULUI CARDIOVASCULAR, HEMATOLOGIC, IMUNITAR ùI RESPIRATOR
25ACTIVIT Ă܉I – LIMIT ĂRI PARTICIPARE – NECESIT Ă܉IHANDICAP
U܇OROrice activitate profesional ă Participare f ără restric܊iiHANDICAP
MEDIUOrice activitate profesional ă care nu necesit ă
efort fizic mare. Nu se pot adapta la efort fizic de intensitate mare
܈i durată.HANDICAP
ACCENTUAT Limitarea capacit ă܊ii de adaptare la efort fizic
(profesional ܈i casnic) Măsuri de adaptare a utilajelor pentru reducerea
efortului fizic necesar, evitarea pozi ܊iei for܊ate în
muncă, deplasării posturale pe distan ܊e mari pe
plan înclinat,urcarea de sc ări. HANDICAP
GRAVLimitare major ă a capacit ă܊ii de autoîngrijire
si autogospod ărire, de men ܊inere a stării de
sănătate, de comunicare ܈i participare la via ܊a
de familie. – Necesit ă asistent personal.
– Necesit ă servicii specializate.
26
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 885 bis/27.XII.2007

CAP. 4 – FUNC ğIILE SISTEMULUI CARDIOVASCULAR, HEMATOLOGIC, IMUNITAR ùI RESPIRATOR
26II.EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP ÎN AFECTAREA
FUNC܉IILOR ARTERELOR LEGATE DE FLUXUL SANGUIN
a. CONSTRIC ܉IA܇I/SAU OBSTRUC ܉IA ARTERIAL Ă (ARTERIOPATII OBLITERANTE
– TROMBANGIOPATII OBLITERANTE – BOAL Ă BURGER
b. ANGINEUROPATII PRIMARE (BOAL Ă RAYNAUD)*
c. LIMFEDEMUL PRIMAR**
PARAMETRII
FUNC܉IONALI Oscilometria;
Ecografia intravascular ă;
Examen Doppler;
RMN;
Angiografia cu substan ܊a de contrast;
Pletismografia prin impedan ܊ă;
NB. 1. Evaluare în func ܊ie de gradul de ischemie periferic ă, modul de apari ܊ie al
claudica܊iei intermitente ܈i intensitatea tulburarilor ischemico-necrotice;
2. Evaluare dup ă clasificarea Leriche-Fontaine.DEFICIEN ܉Ă
U܇OARĂ
HANDICAP
U܇ORArteriopatie obliterant ă std. IIa si std. IIb cu claudica ܊ie intermitent ă sau constric ܊ia
arterială evaluată prin metode de laborator (parametri func ܊ionali). DEFICIEN ܉Ă
MEDIE
HANDICAP
MEDIUArteriopatie obliterant ă stadiul III cu claudica ܊ie intermitent ă în repaus, dureri în
decubit.
Arteriopatie obliteranta stadiul IV cu amputa ܊ie gambă unilateral protezat ă.
BR cu crize vaso-spastice frecvente, cu dureri, cianoza degetelor mâinii ܈i parestezii.
Limfedemul primar cu deformarea unilateral ă globală a membrului inferior. DEFICIEN ܉Ă
ACCENTUAT Ă
HANDICAP
ACCENTUATArteriopatie obliterant ă stadiul IV cu :
Amputa܊ii de membre unilaterale sau bilaterale greu protezabile sau neprotezabile:
Amputa܊ie de coapsă (bont mai mic de 6 cm.) greu protezabil ă, dezarticulatie coxo-femural ă;
Amputa܊ie bilateral ă a membrului pelvin de la nivelul gambelor;
Amputa܊ie unilateral ă asociată cu anchiloze ܈i calusuri vicioase contralateral.
Arteriopatie obliterant ă stadiul IV cu amputa܊ie gambă unilateral neprotezat ă, cu
tulburari trofice cutanate la membrul contralateral.
Angioneuropatiile primare (B.R.) forme avansate.
Limfedemul primar bilateral cu deformare globala a membrului inferior, cu tulbur ări
de statică܈i mers. DEFICIEN ܉Ă GRAVĂ
HANDICAP
GRAVArteriopatie obliterant ă stadiul IV cu:
Amputa܊ie a ambelor coapse (imposibilitatea realiz ării ortostatismului f ără cârje);
Lipsa prin dezarticula ܊ie a unui membru pelvin, asociat ă cu anchiloza membrului
pelvin opus;
Lipsa prin dezarticula ܊ie a unui membru pelvin, asociat ă cu amputa ܊ie sau
dezarticula ܊ie de membru toracic;
Amputa܊ia membrului toracic unilateral ă cu reducerea prehensiunii contralateral;
Amputa܊ie a ambelor membre toracice (de la diferite niveluri) cu redori strânse ale
articula܊iilor cu imposibilitatea realiz ării gestualit ătii profesionale ܈i uzuale.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 885 bis/27.XII.2007
27

CAP. 4 – FUNC ğIILE SISTEMULUI CARDIOVASCULAR, HEMATOLOGIC, IMUNITAR ùI RESPIRATOR
27* – Caracterizate prin spasm al arteriol elor de la nivelul degetelor Юi, ocazional, al altor extremit ăаi,
prag scăzut pentru aplica аii reci sau orice cauz ă care activeaz ă simpaticul sau eliberarea de
catecolamine;
– În formele severe se pot forma tromboze ale articula аiilor mici care pot favoriza apari аia de
necroze cu amputa аii (pierderi tisulare) la nivelul falangelor degetelor, mai rar la police;
– Afecteaz ă mai ales sexul feminin;
– Patogenia este incert ă.
** – Caracterizat prin acumularea excesiv ă de lichid limfatic Юi tumefierea аesutului cutanat datorit ă
obstrucаiei, distrugerii sau hiperplaz iei vaselor limfatice;
– Poate surveni la na Юtere, adole Юcenаă sau mai târziu, pe parcursul vie аii;
– Mai frecvent ă la femei Юi de obicei unilateral;
– Edem difuz cu deformarea membrului inferior sau superior în fazele înaintate, f ără modificări
cutanate sau semene de insufcien аă venoasă.
28
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 885 bis/27.XII.2007

CAP. 4 – FUNC ğIILE SISTEMULUI CARDIOVASCULAR, HEMATOLOGIC, IMUNITAR ùI RESPIRATOR
28ACTIVIT Ă܉I – LIMIT ĂRI PARTICIPARE – NECESIT Ă܉IHANDICAP
U܇OR
Activită܊ile indicate ܈i accesibile, ca ܈i limitările în func ܊ie de intesitatea
deficien܊ei func܊ionale precum ܈i restric܊iile ܈i serviciile necesare pentru
participare sunt prezentate la Cap 7, subcap. III – Evaluarea gradului de
handicap în afectarea func ܊iilor motorii, a staticii ܈i mobilită܊ii –
locomotiei, sau/ ܈i gestualit ă܊iiHANDICAP
MEDIUHANDICAP
ACCENTUAT HANDICAP
GRAV
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 885 bis/27.XII.2007
29

CAP. 4 – FUNC ğIILE SISTEMULUI CARDIOVASCULAR, HEMATOLOGIC, IMUNITAR ùI RESPIRATOR
29B. FUNC ܉IILE SISTEMULUI HEMATOLOGIC
De re܊inut :
– În afec ܊iunile care evolueaz ă în pusee, evaluarea se va face în perioadele
de remisiune, luandu-se în considerare îns ă, ca element important,
frecven܊a܈i durata episoadelor acute (confirmate prin documente
medicale).
-S e v a ܊ine seama de posibilitatea tratamentului, durata acestuia, efectele
produse܈i persisten ܊a lor în timp.
– Evaluarea func ܊ională se face la 6 – 12 luni.
– În situa ܊ia aplicării tratamentului citostatic, imuno-supresor ܈i
radioterapeutic, în evaluare se vor avea în vedere atât efectele
nefavorabile ale acestora cât ܈i tulburările func܊ionale determinate de
afec܊iunea hematologic ă propriu-zis ă.
– În caz de transplant de m ăduvă osoasă, evaluarea se va face la 6 luni de
la realizarea transplantului.
30
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 885 bis/27.XII.2007

CAP. 4 – FUNC ğIILE SISTEMULUI CARDIOVASCULAR, HEMATOLOGIC, IMUNITAR ùI RESPIRATOR
30I. EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP ÎN ANOMALII ALE
CELULELOR HEMATOPOETICE (FUNC ܉IILOR DE PRODUCERE
A SÂNGELUI ܇I ALE M ĂDUVEI OSOASE)*
1. Leucemii acute**
PARAMETRI
FUNC܉IONALI DEFICIEN ܉Ă
U܇OARĂDEFICIEN ܉Ă
MEDIE DEFICIEN ܉Ă
ACCENTUAT ĂDEFICIEN ܉Ă
GRAVĂ
HANDICAP
U܇ORHANDICAP
MEDIUHANDICAP
ACCENTUAT HANDICAP
GRAV
hemoleucograma
completă
frotiu de sânge periferic
mielogram ă
acid uric
creatinină
computer tomograf
lichid cefalorahidian
(LCR)
transaminaze În remisiunile
durabile de 4-5 ani, sub rezerva
verificărilor
func܊ionale,
anual În remisiunile
durabile sub 4-5 ani -Afec܊iune
evolutivă cu
complica܊ii ܈i
răspuns
nesatisfăcător la
tratament.
-Recădere după
3-4 ani (rec ădere
rezistentă la
tratament). În formele
accentuate care determină
imobilizarea ܈i
pierderea
capacită܊ii de
autoservire, prin
complica܊ii
grave, ireversibile
* 1 .Leucemii acute
2. Leucemia granulocitar ă cronică
3. Leucemia limfoid ă cronică
4. Policitemia vera (Boala Vaquez) 5. Trombocitemia hemoragic ă
6
.Mielofibroza cu metaplazie medular ă
7. Sindromul mielo-displazic
8. Anemiile aplastice
** a. Proliferare malign ă a celulelor hematopoetice, caracterizat ă prin oprirea lor în diferen аiereЮi
maturaаie, asociat ă sau nu cu trecerea celulelor blastice în sangele periferic.
Caracterul esen аial (major) de diagnostic = prezen аa de celule blastice peste 30% din totalul
celulelor medulare la punc аie sau biopsie osoas ă.
b. Intensitatea deficien аei funcаionale este determinat ă de caracterul malign al bolii, de anemia
însoаitoare, de hemoragii, de infec аii, precum Юi de alte complica аii ca: meningita leucemic ă,
infiltrate craniene, pulmonare sau nefropatia uric ă.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 885 bis/27.XII.2007
31

CAP. 4 – FUNC ğIILE SISTEMULUI CARDIOVASCULAR, HEMATOLOGIC, IMUNITAR ùI RESPIRATOR
312. Leucemia granulocitar ă cronică*
PARAMETRI
FUNC܉IONALI DEFICIEN ܉Ă
U܇OARĂDEFICIEN ܉Ă
MEDIE DEFICIEN ܉Ă
ACCENTUAT ĂDEFICIEN ܉Ă
GRAVĂ
HANDICAP
U܇OR HANDICAP
MEDIU HANDICAP
ACCENTUAT HANDICAP
GRAV
– clinic:
– splenomegalie;
– hepatomegalie
(u܈oară);
– dureri osoase.
– paraclinic:
– hemoleucogram ă:
leucocitoză marcată cu
deviere la stânga
– anemie în grad
variabil;
– mielogram ă: măduvă
hiperplazic ă,
predominând
granulocitar ă;
– acid uric, creatinin ă;
– ecografie renal ă
(abdominal ă)
– examen citogenetic. În formele u ܈oare
cu remisiuni de
lungă durată,
clinice ܈i
citologice. În formele cu
evolu܊ie lentă,
cu remisiuni trecătoare dar
repetate, cu
complica܊ii
moderate
(litiază renală)În faze accentuate
܈i de
metamorfozare
blastică cu
complica܊ii severe,
leucocitoz ă care nu
răspunde la
tratament În faza blastic ă
(finală) – ca în
leucemiile acute
* a. Afecаiune neoplazic ă hematologic ă din grupa bolilor mieloproliferative cronice, caracterizat ă
prin cresterea excesiv ă a granulocitelor;
b. Are o evolutie medie de 4 ani, dar supravie аuirea poate atinge 15-20 de ani;
c. Remisiunile în faza cronic ă produse de tratament, au durate de luni Юi ani;
d. Deficien аa este determinat ă de caracterul malign, de complica аii (hipersplenism, splin ă
tumorală cu fenomene de compresiune abdominal ă, infarcte splenice, hemoragii, infec аii s.a.)
32
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 885 bis/27.XII.2007

CAP. 4 – FUNC ğIILE SISTEMULUI CARDIOVASCULAR, HEMATOLOGIC, IMUNITAR ùI RESPIRATOR
323. Leucemia limfatic ă cronică*
PARAMETRI
FUNC܉IONALI DEFICIEN ܉Ă
U܇OARĂDEFICIEN ܉Ă
MEDIEDEFICIEN ܉Ă
ACCENTUAT Ă
HANDICAP
U܇OR HANDICAP
MEDIU HANDICAP
ACCENTUAT
– clinic :
– transpira ܊ii nocturne,
– astenie fizic ă,
-s cădere ponderal ă,
– adenopatii,
– hepato-splenomegalie.
– paraclinic :
– hemoleucogram ă:
limfocitoză > 30.000 mmc
– mielogram ă: infiltra܊ii
limfocitare în maduva osoas ă
ce depa܈esc 30% (criteriu
major),
– electroforeza proteine ܈i test
Coombs. În stadiul 0 sau I, când
apar adenopatii, evolu ܊ie
sta܊ionară pe timp
îndelungat, r ăspuns
favorabil la tratament. În stadiul II, când apare hepatomegalia sau/܈i splenomegalia cu
remisiuni de
minimum 3 ani sub
tratament. În leucemia limfatic ă
cronică stadiul III ܈i
IV cu anemie <11gr %
Hb, hematocrit sub 33%,
trombocitopenie (sub
100.000 mmc), cu
răspuns terapeutic slab
܈i prognostic
nefavorabil.
* Este o afec аiune primar ă a tesutului limfatic în care se produce acumularea Юi proliferarea unei
clone maligne de limfoc ite blocate în matura аie.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 885 bis/27.XII.2007
33

CAP. 4 – FUNC ğIILE SISTEMULUI CARDIOVASCULAR, HEMATOLOGIC, IMUNITAR ùI RESPIRATOR
334. Policitemia vera (Boala Vaquez)*
PARAMETRI
FUNC܉IONALI DEFICIEN ܉Ă
U܇OARĂDEFICIEN ܉Ă
MEDIE DEFICIEN ܉Ă
ACCENTUAT ĂDEFICIEN ܉Ă
GRAVĂ
HANDICAP
U܇ORHANDICAP
MEDIUHANDICAP
ACCENTUAT HANDICAP
GRAV
– clinic:
– splenomegalie;
– hepatomegalie;
– HTA
-e x a m e n
neurologic
– paraclinic:
– hemogram ă
completă:
– nr. hematii
– Hb gr. %
– nr. leucocite – nr. trombocite -H T
– mielogram ă
sau/܈i
– punc܊ie osoasă
– teste de coagulare
– ecografie
cardiacă
– satura܊ia cu O
2 a
Hb din sângele
arterial(daca este
cazul)
– eritropoietin ă
serică sau urina răÎn faza
policitemic ă în
remisiune clinica
܈i citologic ă, cu
HT intre 40-45 %,
trombocite sub
400.000 mmc În faza policitemic ă fără
remisiune, cu
complica܊ii
moderate (HTA,
hemoragice sau
tromboze
reduse), cu HT de
50%, cu
splenomegalie
moderata, cu
saturatie de HbO
2
normală, cu
trombocitoz ă
peste 400.000
mmc ܈i
leucocitoz ă peste
12.000 mmc/ În faza policitemic ă
cu sechele
persistente prin
complica܊ii
trombotice
(neurologice,
cardiace, hepatice) sau în faza de
metaplazie,
postpolicitemic ă, cu
splenomegalie
tumorală, fibroză
medulară extinsă,
tablou sangvin cu
leucoeritroblasti,
masă eritrocitar ă
normală sau
scazută.În metaplazia
mieloidă
postpolicitemic ă܈i
de leucemie acut ă
cu complica ܊ii
severe neurologice
sau cardiace, care impiedica
autoservirea.
* Este o afec аiune hematologic ă (din cadrul bolilor mie loproliferative) caracterizat ă prin proliferarea
excesivă a celulelor din seria ro Юie
Evolueaz ă în trei faze
-faza policitemic ă în care sunt posibile remisiuni clinice Юi citologice pân ă la 20 ani,
-faza de metaplazie mieloida postpolicitemic ă,
-faza de leucemie acut ă postpolicitemic ă.
34
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 885 bis/27.XII.2007

CAP. 4 – FUNC ğIILE SISTEMULUI CARDIOVASCULAR, HEMATOLOGIC, IMUNITAR ùI RESPIRATOR
345. Trombocitemie hemoragic ă esen܊ială sau primar ă*
PARAMETRI
FUNC܉IONALI DEFICIEN ܉Ă
U܇OARĂDEFICIEN ܉Ă
MEDIE DEFICIEN ܉Ă
ACCENTUAT Ă
HANDICAP
U܇ORHANDICAP
MEDIUHANDICAP
ACCENTUAT
– nr. trombocite = crescute
mai mult de 600.000/mmc,
fără o cauză identificabil ă
(infec܊ie, neoplasm sau
hematologice);
– mielograma = hipercelulara
cu hiperplazie
megacariocitar ă ;
– masa eritrocitara normal ă
(sub 36 ml/kg corp la B ܈i
sub 32 ml/kg corp la F) ;
– absen܊a fibrozei extinse a
măduvei ;
– splenomegalie, în evolu ܊ie
atrofie splenic ă ;
– agragate trombocitare. În faze de remisiune
clinică܈i hematologic ă
cu trombocite de
400.000 mmc. În formele cu
complica܊ii
trombotice ܈i/sau
hemoragice remise ܈i
cu remisiune citologic ă
(trombocite 400.000
mmc) cu
splenomegalie moderată. În formele cu
complica܊ii trombotice
܈i/sau hemoragice
severe, cu sechele persistente, cu
trombocitoz ă peste
600.000 mmc, rezistente la tratament.
* a. Este o anomalie hematologic ă (din bolile mieloproliferative cronice) caracterizat ă prin
proliferare megacariocitelor, ceea ce conduce la cre Юterea num ărului de trombocite în sânge.
b. Diagnosticul se pune pe :
-trombocite >600.000/mmc
-masa eritrocitar ă normală, bazofilie prezent ă
-splenomegalie
Se pot ob аine, prin tratament, remisi uni pe durate variabile.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 885 bis/27.XII.2007
35

CAP. 4 – FUNC ğIILE SISTEMULUI CARDIOVASCULAR, HEMATOLOGIC, IMUNITAR ùI RESPIRATOR
356. Mielofibroz ă cu metaplazie mieloid ă*
PARAMETRI
FUNC܉IONALI DEFICIEN ܉Ă MEDIE DEFICIEN ܉Ă
ACCENTUAT Ă
HANDICAP MEDIU HANDICAP
ACCENTUAT
– splenomegalie moderat ă sau gigant ă ;
– hemogram ă (Hb scăzută, Ht scăzut,
reticulocitoz ă, nr. leucocite normal sau
scăzut, formula leucocitar ă deviată la
stangă܈i bazofilie) frotiu sânge-
hematii «în pic ătură»;
– mielogram ă (biopsie medular ă din
creasta iliac ă : tablou leucoeritroblastic
܈i mielofibroz ă);
– În fazele avansate = insuficien ܊a
medulară = pancitopenie cu:
– Sindrom anemic
– Sindrom infec ܊ios
– Sindrom hemoragic.
– Acid uric;
– Creatinin ă;
– Sideremie În faze proliferative f ără
complica܊ii. În faza de insuficien ܊ă
medulară cu pancitopemie,
cu sindrom anemic,
hemoragic ܈i infec܊ios.
* a. Este o afec аiune neoplazic ă, hematologic ă din grupa bolilor mieloproliferative cronice,
caracterzat ă prin:
-Hiperproduc аie de celule hematopetice;
-Hipeproduc аie de celule stromale (fibroblasti).
b. Supravie аuirea este, în medie, de 5-7 ani, cu limite între 1-20 ani.
36
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 885 bis/27.XII.2007

CAP. 4 – FUNC ğIILE SISTEMULUI CARDIOVASCULAR, HEMATOLOGIC, IMUNITAR ùI RESPIRATOR
367. Sindromul mielo-displazic*
PARAMETRI
FUNC܉IONALI DEFICIEN ܉Ă
U܇OARĂDEFICIEN ܉Ă
MEDIE DEFICIEN ܉Ă
ACCENTUAT Ă/
GRAVĂ
HANDICAP U ܇ORHANDICAP
MEDIUHANDICAP
ACCENTUAT/ GRAV
– Anemie cu semne de
hipoxie anemic ă܈i cu
modificări morfologice
cu macrocitoz ă,
poichilocitoz ă, siderocite
în sângele periferic;
– Megaloblastoz ă,
sideroblasti patologici
multinuclea ܊i în măduva
osoasă.
– Mielograma cu colora ܊ii
speciale. În remisiuni complete,
clinice ܈i citologice, în
anemii simple, refractare. În remisiuni par ܊iale,
de durată medie, cu
rezultate favorabile
la tratament, în
anemiile refractare, în leucemia
mielomonocitar ă
cronică, în faze
cronice fără
complica܊ii. – În anemie refractar ă
simplă sau cu exces de
bla܈ti, cu Hb sub 8 gr/dl,
cu tratament ineficient;
– În anemii cu exces de
bla܈ti în transformare
care preced leucemia
acută;
– În leucemia
mielomonocitar ă cronică
în perioada de acutizare
a afec܊iunii.
* a. Este forma de insuficien аă medular ă datorată imposibilit ăаii maturării celulare din seriile
mieloide;
b. Sunt incluse st ări preleucemice cu anemie refractar ă simplă sau cu siderobla Юti inelari sau cu
exces de bla Юti Юi leucemia cronic ă mielomonocitar ă;
c. Durata de via аă 1-3 ani.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 885 bis/27.XII.2007
37

CAP. 4 – FUNC ğIILE SISTEMULUI CARDIOVASCULAR, HEMATOLOGIC, IMUNITAR ùI RESPIRATOR
378. Anemiile aplastice*
PARAMETRI
FUNC܉IONALI DEFICIEN ܉Ă
U܇OARĂDEFICIEN ܉Ă
MEDIE DEFICIEN ܉Ă
ACCENTUAT Ă/GRAVĂ
HANDICAP
U܇ORHANDICAP
MEDIUHANDICAP ACCENTUAT/ GRAV
-H e m o g r a m a
completă
– Hematocrit (HT)
– Hemoglobin ă (Hb)
-N u măr trombocite
– Mielogram ă sau
punc܊ie osoasă,
biopsie
– Sideremie
– Glicemie
– Probe de insuficient ă
hepaticăÎn forme u ܈oare
sau remisiuni totale
ale acestora. În formele medii, fără tendin܊e
evolutive, f ără
complica܊ii sau în
fazele de
remisiune par ܊ială.- În forme cronice care necesit ă
transfuzii repetate, cu hemosideroz ă,
ciroză hepatică܈i cu diabet zaharat ;
– În formele severe cu complica ܊ii grave ;
– În forme ce necesit ă transfuzii
repetate, atât în perioade acute cât ܈i
2 ani după ob܊inerea unei remisiuni.
* a. Caracterizate prin citopenie periferic ăЮi medular ă cu hipo sau acelularitate.
b. Pot avea aspect de:
-Anemie eritroid ă pură (eritroblastopenie) cu reticulocite <1%
-Aplazie granulocitar ă (agranulocitoz ă) în care granulocitele sunt <500/ml
-Aplazie megacariocitar ă în care trombocitele sunt sub 20.000/ml
c. Complica аii: infecаii, hemoragii, mielodisplazie, leucemie acut ă în fazele tardive
d. Remisiunile sunt rare, dar pot fi par аiale sau totale.
e. În formele severe mortalita te este > 80%, din care peste 50% mor în primul an de evolu аie
38
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 885 bis/27.XII.2007

CAP. 4 – FUNC ğIILE SISTEMULUI CARDIOVASCULAR, HEMATOLOGIC, IMUNITAR ùI RESPIRATOR
38II. EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP ÎN AFECTAREA
CAPACIT Ă܉II SÂNGELUI DE A TRANSPORTA OXIGEN
ANEMIE FERIPRIV Ă*ANEMIE
MEGALOBLASTIC Ă**ANEMII
HEMOLITICE*** PARAMETRI FUNC ܉IONALI-Hb + HT sc ăzute;
-CHEM <30% ;
-VEM <80 microni;
-Sideremie <50 micrograme
la 100ml ;
-Mielogram ă: absentă
hemosiderinei medulare ܈i
a sideroblastilor.
-Investiga܊ii pentru
determinarea cauzei -Hb + HT sc ăzute ;
-Trombo-leucopenie ;
-Scad reticulocitele ;
-În frotiu macrocite ;
-Mielogram ă: modificări de
tip megaloblastic pe toate
seriile.
Alte semne :
-Glosita Hunter,
-Manifestări neurologice,
-Anaclorhidrie histamino-
rezistentă,
-Gastrită atrofică,
-Test Schilling cu valori
scăzute (normal 8-25%),
-VitaminaB 12 în
sânge<100mg %.
-Acid folic-dozare Clinic:
-Paloare ;
-Subicter conjunctival sau/ ܈i
tegumentar ;
-Splenomegalie cu/f ără
hepatomegalie.
Paraclinic :
-Hb + HT sc ăzute ;
-Reticulocite crescute ;
-Mielograma arat ă hiperplazie
eritroblastic ă cu inversarea
raportului G/E ;
-Bilirubinemie crescut ă, în
special indirect ă;
-Urobilinogen prezent;
-Teste de hemoliz ă
De re܊inut:
a. Anemiile reprezint ă bolile sistemului eritocitar determinate de sc ăderea hemoglobinei
܈i/sau a masei eritrocitare totale care, prin sc ăderea capacit ă܊ii de transport a O 2 de către
sânge, determin ă diferite grade de hipoxie tisular ă sau celular ă.
b. Daca se ia ca parametru valoarea hemoglobinei, se consider ă:
-Valori normale = 14 g/dl ( r2) la bărba܊i ; 13 g/dl ( r2) la femei (valorile
variază în func܊ie de vârst ă)
-Anemie u ܈oară la Hb între 10-12 g/dl ;
-Anemie medie la Hb între 8-10 g/dl;
-Anemie sever ă la Hb sub 8 g/dl.
c. În aprecierea deficien ܊ei func܊ionale se ܊ine seama de :
-Severitatea anemiei ;
-Necesitatea transfuziilor repetate ;
-Răspunsul la tratament ܈i caracteristicile bolii primare care a generat anemia.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 885 bis/27.XII.2007
39

CAP. 4 – FUNC ğIILE SISTEMULUI CARDIOVASCULAR, HEMATOLOGIC, IMUNITAR ùI RESPIRATOR
39DEFICIEN ܉Ă U܇OARĂ DEFICIEN ܉Ă MEDIE DEFICIEN ܉Ă
ACCENTUAT Ă/GRAVĂ
HANDICAP U ܇OR HANDICAP MEDIU HANDICAP ACCENTUAT/
GRAV ANEMII Forme u܈oare cu Hb între 10-
12 gr%, cu r ăspuns imediat ܈i
persistent la tratament
corespunz ător. Forme moderate cu Hb între
8-10 gr% cu r ăspuns favorabil
la tratament, f ără complica ܊ii. -Anemie sever ă cu Hb sub 8
gr% ;
-Forme cu complica ܊ii,
tromboze, hemoragii repetate, mielodisplazie ;
-Forme care necesit ă
transfuzii frecvente.
* Este o anemie hipocrom ă microcitar ă în care tulburarea de baz ă o reprezint ă scăderea cantit ăаii de
fier din hematii.
** Este o anemie datorata tulbur ării diviziunii celulare prin sc ăderea sintezei ADN urmare unui deficit
de vitamin ă B12/de acid folic.
*** a. Se produc prin liza excesiv ă a eritrocitelor ;
b. Durata de via аă a eritrocitelor scade la 80-90 zile în hemolize u Юoare, pân ă la 5-10 zile în
hemolize severe;
c. Forme de anemie hemolitic ă :
– sferocitoz ă ereditară,
– eliptocitoz ă ereditară,
-hemoglobinuria paroxistic ă nocturnă,
-hemoglobinopatii (talazemia major ăЮi minoră),
-enzimopatii,
-autoimune, -methemoglobinopatii.
40
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 885 bis/27.XII.2007

CAP. 4 – FUNC ğIILE SISTEMULUI CARDIOVASCULAR, HEMATOLOGIC, IMUNITAR ùI RESPIRATOR
40III. EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP ÎN AFECTAREA
SISTEMULUI LIMFOID*
1. Boala Hodgkin**
PARAMETRI
FUNC܉IONALI DEFICIEN ܉Ă
U܇OARĂDEFICIEN ܉Ă
MEDIE DEFICIEN ܉Ă
ACCENTUAT ĂDEFICIEN ܉Ă
GRAVĂ
HANDICAP
U܇ORHANDICAP
MEDIU HANDICAP
ACCENTUAT HANDICAP
GRAV
Clinic:
– adenopatii periferice ܈i/sau
pofunde;
– hepatosplenomegalie;
– febră;
– prurit;
-s cădere ponderal ă;
Paraclinic:
– biopsie ganglionar ă
(criteriu major);
– electroforez ă-
imunelectroforez ă;
– hemoleucogram ă; număr
de trombocite;
– VSH;
– Fibrinogenemie.
– CT pentru stadializare. Formele în
remisiune
completă.În formele cu
remisiune
incomplet ă.- Formele în evolu ܊ie
în perioadele de acutizare (cel pu ܊in 6
luni de la ini ܊ierea
tratamentului fazei
acute) ;
– În formele cu
complica܊ii
viscerale. În formele
diseminate cu
casexie
neoplazic ă care
împiedică
autoservirea,
autoîngrijirea ܈i
autogospod ărirea.
N.B. Evolu܊ia cuprinde 4 stadii:
– Stadiul I (1E) = afectarea unei singure grupe ganglionare sau a unui organ visceral prin
contiguitate;
– Stadiul II (2E) = afectarea a dou ă grupe ganglionare de aceea ܈i parte a diafragmului cu/f ără
afectarea unui organ visceral prin contiguitate;
– Stadiul III (3E) = afectarea de grupe ganglionare supra ܈i subdiafragmatice;
– Stadiul IV (4E) = determin ări viscerale (examen: maduv ă osoasă, ficat etc.) produse prin
diseminare hematogen ă.
* Se refer ă la :
1. B. Hodgkin 2. Limfoame Nonhodgkiniene
3. Mielomul multiplu
4. B.Waldenstrom (macroglobulinemia)
** a. Este determinat ă de proliferarea malign ă a unei clone celulare, probabil din seria limfoid ă cu
forme de celule gigante tip STENBERG REED, paralele cu dezvoltarea unei reac аii celulare
polimorfe granulomatoase.
b. Post terapeutic pot apare remisiuni de lung ă durată, care pot fi complete (dispari аia ganglionilor
Юi a semnelor biologice) sau incomplete (dispari аia sau reducerea adenopatiilor cu VSH Юi
fibrinogen crescute).
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 885 bis/27.XII.2007
41

CAP. 4 – FUNC ğIILE SISTEMULUI CARDIOVASCULAR, HEMATOLOGIC, IMUNITAR ùI RESPIRATOR
412. Limfoame Nonhodgkiniene (LNH)*
PARAMETRI
FUNC܉IONALI DEFICIEN ܉Ă
U܇OARĂDEFICIEN ܉Ă
MEDIE DEFICIEN ܉Ă
ACCENTUAT ĂDEFICIEN ܉Ă
GRAVĂ
HANDICAP
U܇ORHANDICAP
MEDIU HANDICAP
ACCENTUAT HANDICAP
GRAV
Clinic:
-F e b ră;
– Pierdere ponderal ă;
– Adenopatii (70% din
cazuri);
– Splenomegalie (30% din
cazuri);
– Hepatomegalie (30-50%
din cazuri).
Paraclinic:
– Examen histologic
(criteriu major):
– LNH cu limfocite
mici cu evolu ܊ie
lentă de câ܊iva ani,
– LNH cu malignitate
medie,
– LNH cu malignitate
mare, cu prognostic
sumbru.
– VSH;
– Fibrinogenemie;
– Electroforez ă-
imunoelectroforez ă;
– Hemoleucogram ă;
-N u măr trombocite;
– Examen neurologic;
-R M N ;
– Computer tomograf;
– Ecografie hepatic ă.În formele cu
celule mici, cu
remisiune de durată crescută.În remisiuni
incomplete ܈i
de durate mai
scurte, mai ales
în fomele cu
malignitate
medie. – În formele cu
remisiuni
incomplete, de scurt ă
durată;
– Cele rapid evolutive
(în special LNH cu
malignitate mare);
– În determin ările
viscerale. În formele cu
invazie
medulară,
hepatică, sistem
nervos central –
care impiedic ă
autoservirea, autoîngrijirea ܈i
autogospod ărirea.
* Anomalie neoplazic ă cu proliferarea unei clone maligne de celule apar аinând sistemului imunitar.
Face parte din sindromul li mfoproliferativ cronic.
Evolu аie în patru stadii (vezi B. Hodgkin).
42
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 885 bis/27.XII.2007

CAP. 4 – FUNC ğIILE SISTEMULUI CARDIOVASCULAR, HEMATOLOGIC, IMUNITAR ùI RESPIRATOR
423. Mielomul multiplu*
PARAMETRI FUNC ܉IONALI DEFICIEN ܉Ă
U܇OARĂDEFICIEN ܉Ă
MEDIE DEFICIEN ܉Ă
ACCENTUAT ĂDEFICIEN ܉Ă
GRAVĂ
HANDICAP
U܇ORHANDICAP
MEDIU HANDICAP
ACCENTUAT HANDICAP
GRAV
Criterii majore:
-Plasmocitoz ă tisulară;
-Plasmocitoz ă medulară peste
30%;
-Componenta M (IgG >3,5 gr %,
IgA>2gr%, eliminare de proteina
Bence Jons (BJ)>2gr/24h).
Criterii minore:
-Plasmocitoz ă medulară între 10-
30%;
-Component ă M cu valori mai
scăzute decât în criteriile majore;
-Leziuni osoase;
-Scăderea imunoglobulinelor
normale.
-Hemoleucogram ă,calcemie,
creatinină, ac uric. În stadiul I,
în remisiune,
după
tratament. În stadiul II,
cu fracturi
consolidate corect, cu
anemie
u܈oară, cu
afectare
renală
incipientă.În stadiul III, cu
complica܊ii
osoase, renale,
infec܊ioase etc. În formele cu
sindrom de
compresiune medulară sau
paralizii sau insuficien ܊ă
renală gravă,
ceea ce conduce
la pierderea
capacită܊ii de
autoservire, a
capacită܊ii de
autoîngrijire ܈i a
capacită܊ii de
autogospod ărire.
NB În remisiuni: – scade componen ܊a monoclonal ă cu 50-75% ܈i eliminarea proteinei BJ în urin ă cu 90%,
– se stabilizeaz ă leziunile osoase ܈i
– se normalizeaz ă calciul seric.
Evolu ܊ie stadială (trei stadii):
I. Hb>12gr%
a. Ca seric normal
b. Leziuni osoase absente
c. IgG sub 5gr%, IgA sub 3gr%
d. Proteina BJ în urin ă sub 4gr/24h
II. Intermediar între I-III
III. Hb<8gr%
Ca seric peste 12mg% Complica ܊ii specifice
* a. Produs ă de proliferarea malign ă a celulelor plasmocitare, caracterizat ă prin leziuni osoase,
tulburări în metabolismul imunoglobulinelor, insuficien аă medularăЮi insuficien аă renală.
b. Fracturi patologice, sindrom de compresiune medular ă, insuficien аă renală, infecаii, sindrom
hemoragipar, sindrom de hipercalcemie, sindrom de hipervascozitate.
c. Durata medie de via аă în formele netratate este de peste 7 luni, la cei trata аi, peste 30 de luni.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 885 bis/27.XII.2007
43

CAP. 4 – FUNC ğIILE SISTEMULUI CARDIOVASCULAR, HEMATOLOGIC, IMUNITAR ùI RESPIRATOR
434. Boala Waldenstrom (macroglobulinemia)*
PARAMETRI
FUNC܉IONALI DEFICIEN ܉Ă MEDIE DEFICIEN ܉Ă
ACCENTUAT Ă
HANDICAP MEDIU HANDICAP ACCENTUAT
Clinic:
-Adenopatii;
-Hepatosplenomegalie;
-Fenomene hemoragipare cutaneo-
mucoase;
-Sindrom de hipervascozitate sanguin ă;
-Tulburări de memorie ܈i orientare;
-Somnolen ܊ă.
Paraclinic:
– Anemie cu prezen ܊a de rulouri de
hematii pe frotiu;
-Cre܈tere mare a proteinemiei-
Electroforez ă proteine
-Cre܈te VSH;
-Cre܈terea IgM ܈i a vâscozit ă܊ii serice;
-Teste psihologice (cognitive);
-Uree, creatinin ă, acid uric.
-Medulogram ă;
-PBO -În perioada de remisiune ;
-În forme cu anemie moderat ă ;
-În formele cu determin ări
viscerale reduse. -În forme avansate cu sindrom hemoragic ce duce la anemii
pronun܊ate;
-În forme complicate cu
insuficien܊ă cardiacă sau
insuficien܊ă renală.
* a. Este produs ă prin proliferarea maligna a seriei limfo-plasmocitare Юi se exprim ă prin
hiperplazia organelor limfoide, cre Юterea monoclonal ă de IgM Юi fenomene de hipervascozitate
sangvină;
b. Apare de obicei la vârstnici ;
c. Durata supravie аuirii este variabil ă.
44
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 885 bis/27.XII.2007

CAP. 4 – FUNC ğIILE SISTEMULUI CARDIOVASCULAR, HEMATOLOGIC, IMUNITAR ùI RESPIRATOR
44IV.EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP ÎN AFECTAREA
FUNC܉IILOR DE COAGULARE*
1. Purpura trombocitopenic ă idiopatic ă (PTI)**
PARAMETRI
FUNC܉IONALIDEFICIEN ܉Ă
U܇OARĂDEFICIEN ܉Ă
MEDIEDEFICIEN ܉Ă
ACCENTUAT ĂDEFICIEN ܉Ă
GRAVĂ
HANDICAP
U܇OR HANDICAP
MEDIU HANDICAP
ACCENTUAT HANDICAP
GRAV
Clinic:
-Sângerări cutaneo-
mucoase;
-Absen܊a splenomegaliei.
Paraclinic:
-Număr trombocite în
sângele periferic:
trombocitopenie cu
număr mai mare de
megacariocite;
-Mielograma (punc ܊ie
osoasă): megacariocite
normale sau crescute în măduva osoas ă;
-Determinare de anticorpi
antitrombocitari;
-Teste de coagulare-sângerare. Forme în
remisiuni cu
trombocite mai
mult de
150.000/mmc. Forme în
remisiune
incomplet ă cu
trombocite între 70.000-150.000/mmc. În formele severe cu
trombocite sub
50.000/mmc, cu
sângerări la traume
minime sau spontan. În formele
severe cu
sângerări în
SNC, cu deficit motor de tip paretic sau
plegic.
De re܊inut :
a. la un num ăr de trombocite mai mare de 100.000/mmc nu apar sânger ări,
b. între 30.000-50.000/mmc apar sânger ări la traume minime,
c. trombocite sub 30.000/mmc –apar sânger ări cutaneo-mucoase,
d. trombocite sub 10.000/mmc –se constituie sindromul hemoragic generalizat cu risc
crescut de hemoragii în SNC.
* Se refer ă la :
1.) Purpura trombocitopenic ă idiopatic ă (PTI)
2) Sindroame hemoragice prin deficit de factori plasmatici ai coagul ării
Hemofilia A si B
3) Alte sindroame hemoragice prin deficit de factori plasmatici ai coagul ării
4) B. Von Willebrand
5) Trombofilii ereditare (primare)
** a. Este un sindrom hemoragic produs prin trombocitopenie imun ă datorată anticorpilor
antitrombocit ări, ceea ce produce distrugerea prematur ă a trombocitelor în sistemul
macrofagic.
b. Durata de via аă,în majoritatea cazurilor, este normal ă, mortalitatea fiind mai mic ă de 10%.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 885 bis/27.XII.2007
45

CAP. 4 – FUNC ğIILE SISTEMULUI CARDIOVASCULAR, HEMATOLOGIC, IMUNITAR ùI RESPIRATOR
452. Sindroame hemoragice prin deficit de factori plasmatici ai coagul ării
Hemofilia A ܈i B prin deficit de factor VIII ܈i IX ai coagul ării
A fost tratat ă la Cap. 7 – Evaluarea afect ării func܊iilor de static ă, locomo܊ie
sau/ ܈i gestualitate – prin care devin handicapante
3. Alte sindroame hemoragice prin deficit de factorii plasmatici ai coagul ării
SINDROAME
HEMORAGICE DEFICIEN ܉Ă
U܇OARĂDEFICIEN ܉Ă
MEDIEDEFICIEN ܉Ă ACCENTUAT Ă/
GRAVĂ
HANDICAP
U܇OR HANDICAP
MEDIU HANDICAP ACCENTUAT/ GRAV
-Deficit de factor I (hipo
sau afibrogenemia) ܈i
deficit de factor II
(hipoprotrombinemie), au
de obicei o evolu ܊ie
benignă;
-Sindrom Owren
(hipoproaccelerinemie)
în general benign;
-Parahemofilie Alexander cu hemoragii articulare mici, pu܊in importante;
-Deficit de factor XIII, în general benign dar pot
apare hemoragii intracraniene.În formele f ără
complica܊ii
hemoragice. În formele medii
fără limitarea
ortostatismului,
locomo܊iei sau/܈i
gestualită܊ii. În situa܊ia hemoragiilor intracraniene, în
raport de intensitatea ܈i sechelele motorii
de tip paretic sau plegic.
46
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 885 bis/27.XII.2007

CAP. 4 – FUNC ğIILE SISTEMULUI CARDIOVASCULAR, HEMATOLOGIC, IMUNITAR ùI RESPIRATOR
464. Boala Von Willebrand (BvW)*
PARAMETRI
FUNC܉IONALI DEFICIEN ܉Ă
U܇OARĂDEFICIEN ܉Ă
MEDIE DEFICIEN ܉Ă
ACCENTUAT Ă
HANDICAP
U܇ORHANDICAP
MEDIU HANDICAP
ACCENTUAT
-TS alungit;
-Scăderea nivelului factorului
VIII C ܈i a factorului vW(Ag);
-Deficien܊a agregării plachetare.
Clinic:
-evenimente hemoragice diverse
cutaneo-mucoase, în forme
u܈oare ale bolii;
-hemartroze sau hematoame
profunde, în formele severe;
-hemoragii severe dup ă
traumatisme , interven ܊ii
chirurgicale sau extrac ܊ii dentare.
NB. Intensitatea manifest ărilor
hemoragice poate sc ădea cu
vârsta sau în cursul sarcinii.
Sunt ܈i cazuri asimptomatice.
Deficien܊a func܊ională este
determinat ă de :
-Frecven܊a܈i gravitatea
manifestărilor hemoragice,
-Sechelele pe care le produc,
-Răspunsul la tratament. În cazuri
asimptomatice cu modificări
hematologice de mic ă
intensitate sau în
situa܊ia unor
evenimente
hemoragice muco-
cutanate ce survin rar
܈i răspund prompt la
tratament. În formele în care episoadele hemoragice survin
relativ frecvent dar
răspund favorabil
la tratament. În formele cu hemoragii severe ce survin dup ă
traumatisme minore, în
hemartroze sau
hematoame profunde,
care necesit ă tratamente
substitutive prelungite.
* a. Este o deficien аa ereditar ă a factorului vW cu transmitere de tip autosomal Юi expresie
fenotipică variabilă chiar Юi între membrii acelea Юi familii.
b. Factorul vW asigur ă adeziunea plachetelor la colagenul subendotelial dezgolit, transportul Юi
stabilitatea în plasm ă a factorului VIII al coagul ării (VIII C).
c. Tratamentul se instituie odat ă cu instalarea accidentelor hemoragice sau, profilactic, în cazul
unor explor ări invazive, de extrac аii dentare sau interven аii chiurgicale.
d. Hemoragiile pot fi stopate prin tratament medicamentos. În cele severe se recurge la substitu аie
(plasma proaspat ă congelată, crioprecipitate concentrate de F VIII C Юi FvW).
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 885 bis/27.XII.2007
47

CAP. 4 – FUNC ğIILE SISTEMULUI CARDIOVASCULAR, HEMATOLOGIC, IMUNITAR ùI RESPIRATOR
475. Trombofilii ereditare (primare)*
Tromboze unice sau recurente (venoase sau/ ܈i arteriale) sau predispozi ܊ii pentru accidente
trombotice generate de o stare latent ă܈i permanent ă de hipercuagulabilitate plasmatic ă de cauză ereditară.
Muta ܊iile genetice implic ă :
-Anomalii ale unor factori de coagulare (muta ܊ia genei protrombinei ܈i a genei factorului V
܈i rezisten܊a la proteina C activat ă),
-Deficien܊a inhibitorilor naturali ai coagul ării (proteina C, proteina S, anitrombina III s.a.),
-Anomalii ale lizei cheagului (disfibrinogenemia, deficien ܊a plasmogenului ܈i a
inhibitorului s ău),
-Hiperhomocisteinemia.
Studii popula ܊ionale au eviden ܊iat frecven ܊a ridicată a anomaliilor protrombinei, a factorilor V, a
hiperhormocisteinemiei ܈i a inhibitorilor proteinei C, proteinei S ܈i a antitrombinei III.
Transmiterea este de tip autosomal.
Accidentele trombotice pot s ă apară din mică copilărie sau la adul ܊ii tineri.
Sunt mai frecvente la hemozigo ܊i sau la dublu heterozigo ܊i.
Pot afecta preponderent teritorii venoase profunde (cava inferioar ă, mezenteric ă, cerebrale, renale,
hepatice).
Factori predispozan ܊i pentru precipitarea accidentelor vasculare sunt: sarcina, l ăuzia,
contraceptivele orale, traumatismele sau manevrele chirurgicale laborioase.
După diagnostic, pacien ܊ii trebuie anticoagula ܊i toată via܊a.
DEFICIEN ܉Ă MEDIE DEFICIEN ܉Ă ACCENTUAT Ă DEFICIEN ܉Ă GRAVĂ
HANDICAP MEDIU HANDICAP ACCENTUAT HANDICAP GRAV
În formele cu tromboze de
intensitate redus ă, unice sau
recurente, care nu las ă sechele
durabile. În formele cu accidente trombotice repetate, în care se
implică teritorii venoase
profunde, în formele cu necroz ă
cutanată.În formele cu accidente trombotice
cu sechele durabile, în special
cerebrale care împiedic ă
autoservirea, autoîngrijirea ܈i
autogospod ărirea.
* Deficien аa funcаională este determinat ă de :
– frecven аaЮi intensitatea accidentului trombotic,
– teritoriile venoase afectate,
– manifestarile clinice specifice,
– tratamentul anticoagulant de fond ce predispune la evenimente hemoragice,
– sechelele induse de ac cidentele trombotice.
48
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 885 bis/27.XII.2007

CAP. 4 – FUNC ğIILE SISTEMULUI CARDIOVASCULAR, HEMATOLOGIC, IMUNITAR ùI RESPIRATOR
48V.EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP LA PERSOANELE CU
TRANSPLANT MEDULAR (Status post transplant – auto sau allo
transplant)DEFICIEN ܉Ă
MEDIE
HANDICAP
MEDIU La formele f ără complica܊ii (apreciate de medicul curant). DEFICIEN ܉Ă
ACCENTUAT Ă
HANDICAP
ACCENTUAT Status post auto sau allo transplant de celule Stem hematopoetice în care
hematopoeza post transplant este cu deficit (grefare cu deficit). Se
eviden܊iază :
-Trombocitopenie (u ܈oară-moderată),
-Leucopenie (u ܈oară-moderată),
-Anemie (u ܈oară-moderată) – care nu necesit ă tratament substitutiv în
condi܊ii bazale prin hipoplazie medular ă datorată unei grefe
insuficiente în ceea ce prive ܈te cantitatea de celule Stem con ܊inute. DEFICIEN ܉Ă GRAVĂ
HANDICAP GRAV Status post auto sau allo transplant de celule Stem hematopetice în care exist ă
complica܊ii legate de regimul de condi ܊ionare :
– cataractă secundar ă corticoterapiei ܈i/sau iradierii corporale totale ;
-complica܊ii neurologice tardive, secundare iradierii craniene,
chimioterapiei sau neurotoxicit ă܊ii unor medicamente ;
-disfunc܊ii pulmonare, cardiace, hepatice ܈i/sau renale, considerate a fi
secundare procedurii (tratament ܈i/sau regimului de condi ܊ionare) ;
-boala malign ă a cărei apari܊ie poate fi legat ă de procedura de
transplantare (iradiere corporal ă totală, deficien܊ă imună secundar ă
transplantului, infec ܊iilor, medica ܊iei imunosupresoare);
-existen܊a bolii de gref ă contragazd ă, indiferent de forma ܈i/sau
întinderea sa (organele interesate) în cazul allo transplantului ;
-hematopoez ă post transplant cu defect (grefare cu defect) cu bi- sau
pancitopenie moderat ă/severă (trombocitopenie, leucopenie sau
anemie) care necesit ă tratament substitutiv lunar, prin hipoplazie
medulară datorită unei grefe insuficiente în ceea ce prive ܈te cantitatea
de celule Stem con ܊inute.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 885 bis/27.XII.2007
49

CAP. 4 – FUNC ğIILE SISTEMULUI CARDIOVASCULAR, HEMATOLOGIC, IMUNITAR ùI RESPIRATOR
49ACTIVIT Ă܉I – LIMIT ĂRI PARTICIPARE – NECESIT Ă܉I* HANDICAP
U܇ORLocuri de munca cu solicitari energetice de
intensitate redus ă܈i medie. Participare f ără restric܊ii cu condi ܊ia monitoriz ării
medicale ܈i administr ării tratamentului adecvat
alterării sistemului hematologic. HANDICAP MEDIU – Activită܊i cu solicitari de intensitate redus ă
܈i medie, cu program normal sau redus, f ără
expunere la toxice cu ac ܊iune pe sistemul
hematopetic, f ără risc de traumatizare
fizică, fără expunere la factori fizici
nefavorabili de mediu;
-Capacitatea de adaptare la efort este limitat ă
par܊ial ;
– Se recomand ă evitarea suprasolicit ării cu
activită܊i suplimentare la locul de munc ă.-Măsuri de reducere a efortului fizic prin
utilizarea unor auxiliare tehnico-mecanice de
ridicare ܈i transport a greut ă܊ilor ;
-Adaptarea utilajului de lucru pentru a reduce solicitarea postural ă, gestuală܈i pozi܊ia for܊ată
în muncă ;
-Ajustarea mediului fizic ambiant pentru a se evita expunere la un microclimat cu substan ܊e
toxice cu ac ܊iune pe sistemul hematopetic, cu
risc de traumatizare, accidentare ;
-Asigurarea unui loc de munc ă fără regim impus
cu posibilitatea alimenta ܊iei frac܊ionate (mese
mici ܈i repetate) ;
-Sprijin pentru monitorizarea medical ă.HANDICAP
ACCENTUAT -Au în general limitat ă capacitatea de
efectuare a unor activit ă܊i organizate
datorită capacită܊ii reduse de adaptare la
efort ;
-Conservarea, în cea mai mare parte, a capacită܊ii de autoservire ܈i autoîngrijire.-Sprijin pentru posibilitatea efectu ării unor
activită܊i de colaborare pentru profesiunile cu
pregătire superioar ă, cu rol psihoterapeutic,
după principiul «cum ܈i cât poate » ;
-Sprijin pentru monitorizarea medical ă܈i
asigurarea tratamentului, în func ܊ie de
tulburările morfofunc ܊ionale. HANDICAP GRAV-Lipsa capacit ă܊ii de a presta orice activitate
profesional ă, indiferent de nivel de
solicitare ܈i condi܊iile de desf ă܈urare ;
-Lipsa capacit ă܊ii de autoîngrijire autoservire
܈i autogospod ărire.-Necesită asistent personal.
-Spijin familial ܈i comunitar pentru cooperarea la
monitorizarea medical ă, la serviciile de
specialitate, ambulatorii sau spitalice ܈ti ;
-Sprijin pentru asigurarea tratamentului substitutiv corespunz ător ܈i urmărirea eficien ܊ei.
* Elemente valabile în toate afect ările funcаiilor sistemului hematologic ( indiferent de structura afectat ă)
50
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 885 bis/27.XII.2007

CAP. 4 – FUNC ğIILE SISTEMULUI CARDIOVASCULAR, HEMATOLOGIC, IMUNITAR ùI RESPIRATOR
50C. FUNC ܉IILE SISTEMULUI IMUNITAR
EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP ÎN SINDROMUL
IMUNODEFICITAR CRONIC DOBANDIT *
PARAMETRI
FUNC܉IONALI DEFICIEN ܉Ă
U܇OARĂDEFICIEN ܉Ă
MEDIEDEFICIEN ܉Ă
ACCENTUAT ĂDEFICIEN ܉Ă
GRAVĂ
HANDICAP
U܇ORHANDICAP
MEDIU HANDICAP
ACCENTUAT HANDICAP
GRAV
-Testul infec ܊iei HIV
pozitiv (Ac anti- HIV);
-Stabilirea categoriei
imunologice bazat ă pe
numărul de limfocite
CD 4܈i pe procentul
acestora din totalul
limfocitelor ( CDC-
Atlanta/1994 )
-Categorii, dup ă celule
CD 4 ± μ/l
1.=• 500
2.= 200-499
3.= <200 indicator
celular de SIDA;
-Investiga܊ii variate în
func܊ie de modific ările
structurale specifice
infec܊iei HIV ܈i celor
oportuniste;
-Investiga܊ii sociale. În infec܊ia HIV
asimptomatic ă
cu test HIV
pozitiv (pentru
Ac anti-HIV).
Categoria A1 În stadiul clinico-imunologic A2,
infec܊ie HIV
simptomatic ă
(categoria B1 ܈i A2)
cu manifest ări
clinice datori
tă
infec܊iei sau scăderii
imunită܊ii celulare,
de ex:
-Angiomatoz ă,
-Candidoz ă oro-
faringiană,
-Candidoz ă
vulvo-vaginal ă,
-Herpes Zoster,
-Trombocitopenie idiopatică,
-Boli inflamatorii
pelvine. Formele cu deficien ܊ă
globală accentuată,
cu manifest ări
diverse datorit ă
imuno-depresiei (de
exemplu: candidoz ă,
febră mai mult de o
lună܈i repetată,
herpes Zoster recidivant, neuropatii periferice, inflama ܊ii
sau abcese pelvine, pneumonii recurente)
care se coreleaz ă cu
stadiile clinico-
imunologice A2, B1
si B2 la adulti +
confirmare de c ătre
laborator a infec ܊iei
HIV.În formele cu
deficien܊ă globală
gravă, cu
manifestări variate
܈i cu evolu ܊ie
progresivă (de
exemplu:
leucoencefalopatie
multifocală,
septicemii recurente cu salmonella
netifoidică,
toxoplasmoz ă
cerebrală,
sindromul de emaciere HIV,
feb
ră continuă,
diaree cronic ă),
corespunde stadiilor
clinico-imunologice
A3, B3, C1, C2 ܈i
C3 la adult, suprapunându-se cu
diagnosticu
l de
SIDA.
Este obligatorie
confirmarea de către laborator a
infec
܊iei HIV
NB În SIDA stadiul clinico-imunologic C3, indiferent de complica ܊iile specifice ܈i infec܊iile
oportuniste este necesar ă recomandara asistentului personal sau a indemniza ܊iei de inso ܊itor.
* Se refer ă la sindromul imunodeficitar cronic dobândit = infec аia HIV-SIDA
Evaluarea deficien аei globale în sindromul prin deficit imunitar dobandit se face dup ă ultimile
criterii clinico-imunologice emise de CDC (Centrul de Control al Bolilor), de la Atlanta în anul
1993, pentru adul аi, Юi în anul 1994 pentru copii
În evaluare trebuie avute în vedere :
a. stadiul clinico-imunologic al infec аiei HIV-SIDA (intensitatea supresei imunologice)
b. infec аiile specifice bolii SIDA – intensitatea tulbur ărilor func аionale
c. infec аiile oportuniste grefate pe organisme f ără apărare (rezistent ă foarte săazută sau absent ă)
SIDA este o problem ă cu precădere medical ă în ultimele faze, care timp de ani devine o problem ă
socială, educativ ă, comunitar ă, cu largi implica аii economice.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 885 bis/27.XII.2007
51

CAP. 4 – FUNC ğIILE SISTEMULUI CARDIOVASCULAR, HEMATOLOGIC, IMUNITAR ùI RESPIRATOR
51ACTIVIT Ă܉I – LIMIT ĂRI PARTICIPARE – NECESIT Ă܉I
HANDICAP
U܇OR-Orice activitate profesional ă, fără
limitări.
-Capacitatea de presta ܊ie
profesional ă păstrată.Participare f ără restric܊ii, cu necesitatea de
monitorizare medical ă la Serviciul de boli
infec܊ioase pentru testare ܈i tratament
adecvat, dac ă este cazul.
HANDICAP
MEDIUActivită܊i profesionale cu solicitare
redusă, cu norm ă întreagă sau
jumătate de norm ă, în condi܊ii de
confort. Participare cu condi ܊ia :
-asigurării unui loc de munc ă cu solicitare
redusă,
-dispensariz ării pentru tratament specific
antiretroviral ܈i particularizat
manifestărilor.
HANDICAP
ACCENTUAT Dupa recuperarea episodului acut sub
tratament antiretroviral, activit ă܊i
profesionale cu solicitare redus ă, cu
normă întreagă sau jumătate de
normă, în condi ܊ii de confort.
-Sunt accesibile, în general, muncile statice, activit ă܊ile de birou/
me܈te܈ugăre܈ti. Participare cu condi ܊ia :
-asigurării unui loc de munc ă cu solicitare
redusă,
-dispensariz ării pentru tratament specific
antiretroviral ܈i particularizat
manifestărilor.
HANDICAP
GRAVÎn stadiile A3, B3, C1, C2:
-după recuperarea episodului acut sub
tratament antiretroviral ܈i specific
activită܊i profesionale cu solicitare
redusă, cu norm ă întreagă sau
jumătate de norm ă, în condi܊ii de
confort;
-sunt accesibile, în general, muncile
statice, activit ă܊ile de birou/
me܈te܈ugăre܈ti.
La persoanele cu SIDA stadiul C3 –
pierderea total ă a capacit ă܊ii de a
efectua activit ă܊i de autoservire,
autoîngrijire ܈i autogospod ărire din
cauza tulbur ărilor func܊ionale severe
܈i progresive. În stadiile A3, B3, C1, C2 :
Participare cu condi ܊ia :
-asigurării unui loc de munc ă cu solicitare
redusă,
-dispensariz ării pentru tratament specific
antiretroviral ܈i particularizat
manifestărilor.
Necesită asistent personal.
Supraveghere medical ă permanent ă.
52
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 885 bis/27.XII.2007

CAP. 4 – FUNC ğIILE SISTEMULUI CARDIOVASCULAR, HEMATOLOGIC, IMUNITAR ùI RESPIRATOR
52D. FUNC ܉IILE SISTEMULUI RESPIRATOR
EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP ÎN AFECTAREA
FUNC܉IILOR SISTEMULUI RESPIRATOR*
PARAMETRI
FUNC܉IONALI DEFICIEN ܉Ă
U܇OARĂDEFICIEN ܉Ă
MEDIEDEFICIEN ܉Ă
ACCENTUAT ĂDEFICIEN ܉Ă
GRA VĂ
HANDICAP
U܇ORHANDICAP
MEDIU HANDICAP
ACCENTUAT HANDICAP
GRAV
-Evaluarea ventila ܊iei
pulmonare (metoda
spirografic ă܈i
pneumotahografic ă) =
severitatea disfunc ܊iei ventilatorii
(reducere VEMS fa܊ă de valoarea
teoretică sau scăderea ventila ܊iei
maxime); -Evaluarea global ă a
schimburilor gazoase
(gazanaliza sângelui arterial,
în repaos ܈i eventual în
condi܊ii de efort)**;
-Aprecierea adapt ării la efort
(teste de efort) = capacitatea
maximă de presta ܊ie*** ;
-Mecanică pulmonar ă;
-Pletismografie –
determinarea rezisten ܊ei la
flux
-Examen radiologic;
-EKG;
-CT, RMN (dac ă este cazul);
-Examen histologic (dac ă este
cazul). VEMS•60%
PaO2”70mmHg
(hipoxie u܈oară).VEMS 59-40%
PaO2=69-60mmHg
(hipoxie medie). VEMS = 40-30%
PaO2=59-45 mmHg
PaO2=44-35
mmHg
(severă)
(hipoxie
accentuat ă/
severă).VEMS = < 30 %
Pa O 2<35mmHg
PaCO 2>70mmHg
(hipoxie grav ă)
Hipercapnie
ICC dreaptă (CPC).
* 1. În afec аiunile respiratorii cronice,contractate precoce (copil ărie,adoleЮcenаă până 26 ani), care determin ă tulburări
funcаionale permanente sau care risc ă să devină permanente, de exemplu: astmul bronsic, anomalii congenitale, agenezie
pulmonară parаială, BPOC, pneumopatii intersti аiale fibrozante difuze, bron Юiectazii supura аii bronhopulmonare,
tuberculoză pulmonară activă, tuberculoz ă pulmonară operată, sindromul post tuberculos ;
2. Cancerul bronho-pulmonar;
3. Transplantul pulmonar.
** Se poate determina: – presiunea par аiala a O 2 în sângele arterial sistemic ( Pa O 2)-Valori normale: 78-100mm Hg
-presiunea par аială a CO 2 în sângele arterial sistemic (Pa CO 2)-Valori normale: 35-45
(în medie 40 mm Hg)
-saturaаia O 2 a Hb în sângele arterial sistemic (Sa O 2)-Valori normale = 95%
*** – reducere u Юoră 150-110 w
– reducere medie 110-80 w
– reducere accentuat ă 80-35 w
– reducere grav ă < 35w
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 885 bis/27.XII.2007
53

CAP. 4 – FUNC ğIILE SISTEMULUI CARDIOVASCULAR, HEMATOLOGIC, IMUNITAR ùI RESPIRATOR
53ACTIVIT Ă܉I – LIMIT ĂRI PARTICIPARE – NECESIT Ă܉IHANDICAP
U܇ORSe vor evita activit ă܊ile cu solicit ări energetice
excesive, în mediu cu varia ܊ii termice ܈i noxe
respiratorii. Asigurarea unor condi ܊ii de micro ܈i
macroclimat adecvat în scopul prevenirii
manifestărilor spastice bron ܈ice – agrav ării
tulburărilor func܊ionale în func ܊ie de structura
anatomică afectată.HANDICAP
MEDIU Capacitate redus ă de adaptare la efort.
Sunt indicate activit ă܊i fără suprasolicitare
fizică, în mediu de confort, f ără expunere la
intemperii, noxe respiratorii (praf-pulberi), de exemplu: activit ă܊i de birou cu preg ătire
superioară sau medie sau activit ă܊i
me܈te܈ugăre܈ti. -Măsuri de adaptare a locului de munc ă
pentru a reduce efortul fizic necesar;
-Preocupare pentru ameliorarea microclimatului profesional în cazul existen܊ei unor factori nefavorabili la locul
de muncă.HANDICAP
ACCENTUAT -Sunt indicate activit ă܊i statice cu solicitare
fizică redusă.
-Este limitat ă major capacitatea de adaptare
la efort fizic datorit ă hipoxiei.
– Se vor evita expunerea la micro sau
macroclimat necorespunz ător, deplas ările
posturale pe distan ܊e mari sau urcarea de
trepte, care implic ă efort ܈i agraveaz ă
insuficien ܊a respiratorie. Este necesar ă:
-diminuarea efortului fizic prin mijloace
auxiliare tehnico-mecanice de ridicare ܈i
transportare a greut ă܊ilor;
-asigurarea unor condi ܊ii de micro ܈i
macroclimat corespunz ător, fără noxe
repiratorii – mediu uscat, umed, rece, cu
varia܊ii termice, cu praf (pulberi nocive
bronho-pulmonare) ;
-sprijin, din partea agen ܊ilor economici,
pentru monitorizare medical ă.HANDICAP
GRAVLipse܈te în totalitate sau aproape în totalitate
capacitatea de autoservire ܈i autoîngrijire din
cauza insuficien ܊ei respiratorii manifeste/severe
܈i complica ܊iilor secundare (CPC),
neinfluen ܊ate de ac܊iunile recuperatorii
particularizate structurii respiratorii afectate. -Necesită asistent personal.
-Trebuie să se asigure oxigenoterapia
permanent ă (dacă este cazul).
54
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 885 bis/27.XII.2007

CAPITOLUL 5
FUNC܉IILE SISTEMULUI DIGESTIV,
METABOLIC ܇I ENDOCRIN
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 885 bis/27.XII.2007
55

CAP. 5 – -FUNC ğIILE SISTEMULUI DIGESTIV, METABOLIC ùI ENDOCRIN
55I. a. EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP ÎN AFECTAREA UNOR
FUNC܉II ALE SISTEMULUI DIGESTIV (DE DIGESTIE,
SECRE܉IE, ABSORB ܉IE-ASIMILA ܉IE)*
PARAMETRI
FUNC܉IONALI** DEFICIEN ܉Ă
U܇OARĂDEFICIEN ܉Ă
MEDIEDEFICIEN ܉Ă
ACCENTUAT ĂDEFICIEN ܉Ă
GRAVĂ
HANDICAP
U܇OR HANDICAP
MEDIU HANDICAP
ACCENTUAT HANDICAP
GRAV
– Indicele ponderal (starea
de nutri܊ie)***;
– Hemograma (Hb gr%); – Evaluarea malabsorb ܊iei:
– Proteinemie,
– Ionograma, – Glicemie, – Amilazemie,
– Amilazurie;
– Ecografie abdominal ă;
– Examen radiologic gastro-duodeno-intestinal;
– Endoscopie eso-gastro-
jejunala (eventual cu
biopsie ecoghidat ă);
– Colonosigmoidoscopie;
– Rectoscopie;
– Irigografie;
– CT-RMN;
– Examen histopatologic. – Denutri܊ie cu
deficit ponderal între 20-25%;
– Anemie u ܈oară.- Sindrom de
malabsorb ܊ie cu
deficit ponderal între 25-30%;
– Anemie cu Hb între 7-10 gr%. -A n e m i e s e v e r ă (sub
7 gr%Hb); – Dereglări severe de
resorb܊ie,
malabsorb ܊ie-
malasimila ܊ie, cu
denutri܊ie peste 30%; – Anemie sever ă
(sub 7 gr. Hb %) rezisten܊ă la
tratament; – Stare de casexie (malabsorb ܊ie܈i
malasimila ܊ie
progresiv ă܈i
severă).
În stenozele esofagiene confirmate
radiologic, cu manifest ările de mai
sus care nu se remit complet la
tratament (dilata ܊ii) ܈i necesită
tratament chirurgical.
Pentru perioade limitate, pân ă la
recuperare cu restabilirea
tulburărilor de nutri ܊ie.În stenozele
esofagiene st rânse cu
gastrostrom ă;
TM gastrice cu gastrostro
mă pentru
alimenta܊ie;
TM de colon, rect, sigmoid ܈i alte segmente
intestinale cu colosto
mă;
Cancerul pancreatic cu
rezec܊ii par܊iale sau
totale, în tratament de
substitu܊ie. În tumorile
maligne inoperabile sau
operabile cu
recidive loco-
regionale sau în
faze de generalizare.
* Se refer ă la :
– unele tumori maligne ale tubului digestiv, operabile sau neoperabile:
– Gastrectomie larg ă pentru ADK cu gastrostom ă;
– TM oro-faringo-esofago-gastrice sau ale unor segmente intestinale inoperabile sau în faze
de generalizare.
– Rezec аia unor segmente intestinale pentru TM cu colostom ă, anus iliac, sigma anus sau
anus contra lateralis (definitive),
-pancreatectomie par аială sau totală pentru TM,
-stenoze esofagiene strânse, de cauz ă diversă, care necesit ă dilataаii, esofagoplastii, protezare,
gastrostom ă pentru alimenta аie.
** Parametrii func аionali se vor selecta în raport de segmentul de tub digestiv afectat, modific ările
morfologice Юi biochimice induse, precum Юi de datele antropometrice în func аie de care se
stabileЮte echilibrul ponderal.
*** Indicele ponderal ideal se stabile Юte după formula Lorencz:
X=A cm-100- (Acm-150)/4, unde Acm = înal аimea individului în cm
56
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 885 bis/27.XII.2007

CAP. 5 – -FUNC ğIILE SISTEMULUI DIGESTIV, METABOLIC ùI ENDOCRIN
56ACTIVIT Ă܉I – LIMIT ĂRI PARTICIPARE – NECESIT Ă܉IHANDICAP
U܇ORIndependen ܊a în exercitarea activit ă܊ilor
profesionale Participare f ără restric܊ii HANDICAP
MEDIUActivită܊i fără efort fizic mare, în mediu f ără
varia܊ii de temperatur ă precum ܈i fără substan܊e
toxice digestive, în ritm liber. -Asigurarea unor locuri de munc ă fără efort
fizic mare, f ără expuneri la un micro sau
macroclimat necorespunz ător;
-Asigurarea unor pauze pentru hr ănire. HANDICAP
ACCENTUAT -Activită܊i fără efort fizic, în mediu f ără
varia܊ii de temperatur ă, precum ܈i fără
substan܊e toxice digestive, în ritm liber;
-Activită܊i care nu impun deplas ări posturale,
mers pe plan înclinat. -Măsuri de reducere a efortului fizic ܈i de
evitare a activit ă܊ii în mediu nefavorabil, în
scopul prevenirii agrav ărilor ;
-Măsuri pentru ajustarea mediului ambiant
fizic ;
-Regim de munc ă adecvat pentru asigurarea
meselor frac ܊ionate ;
-Măsuri igienico-sanitare. HANDICAP
GRAV-Necesită ajutor periodic pentru igiena
corporală, autoservire ܈i pentru activit ă܊ile
de zi cu zi. -Necesită asistent personal.
-Ajutor pentru activit ă܊ile cotidiene
(autogospodarire) pentru perioade variabile,
în func܊ie de evolu ܊ie, agravarea structurilor
afectate, raspunsul la tratament, cooperarea
la ac܊iunile medico-sociale de recuperare;
-Asigurarea de pungi speciale pentru persoanele cu gastrostom ă, colostom ă.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 885 bis/27.XII.2007
57

CAP. 5 – -FUNC ğIILE SISTEMULUI DIGESTIV, METABOLIC ùI ENDOCRIN
57contractate precoce(copilarie adolescenta
pana la 26 ani)I.b. EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP ÎN AFECTAREA
FUNC܉IILOR HEPATICE*
PARAMETRII
FUNC܉IONALI** DEFICIEN ܉Ă
U܇OARĂDEFICIEN ܉Ă
MEDIEDEFICIEN ܉Ă
ACCENTUAT ĂDEFICIEN ܉Ă
GRAVĂ
HANDICAP
U܇OR HANDICAP
MEDIU HANDICAP
ACCENTUAT HANDICAP
GRAV
– Anamnez ă;
– Examen clinic;
– Ecografie abdominal ă;
– (Ex radiologic esofagian);
– Ex endoscopic;
– CT-RMN;
-P u n c܊ie bioptică hepatică;
– Ex histopatologic;
– Hemogram ă completă;
– Indice de protrombin ă;
– Electroforez ă,
imunelectroforez ă, prezen܊a
de anticorpi,
– Enzimogram ă;
– Bilirubinemie, glicemie,
creatininemie;
– Determinare AcHVC în ser;
– Determinare AgHBs în ser;
NB. 70-80% dintre hepatitele
cronice si 40% dintre ciroze au
drept cauze VHC. În formele
stabilizate sau
persistente ,
neevolutive, cu
hepato-
splenomegalie
moderată, fără
semne de
insuficien ܊ă
hepatică (teste
biologice în limite
normale sau slab pozitive, dominant
de activitate
mezenchimal ă).-În formele
moderat active
sau ciroze
hepatice
compensate ,
(Child Pugh A)
fără fenomene de
hipertensiune
portală;
– Teste paraclinice
alterate la nivel mediu; – Purtător de
AgHBs sau
AcHVC. -În formele active
de hepatite cronice, cu
semnele clinice
specifice (ficat mare/
mic, indurat, sau/ ܈i
splenomegalie) cu
fenomene de
hipersplenism,
ecografie cu
modificări imagistice
caracteristice ܈i teste
biologice alterate
semnificativ; purt ător
de AgHBs sau
AcHVC, r ăspuns
par܊ial sau fără
răspuns la ac ܊iunile
de recuperare.
-Ciroze hepatice ,
decompensate
parenchimatos
sau/܈i vascular, cu
varice esofagiene (radiologic sau
endoscopic) cu
semne de
hipertensiune
portală (circula܊ie
colaterală sau/܈i
ascită) cu frecven ܊ă
periodică, reductibilă.
(clasa Child Pugh
B܈i C) -Ciroze hepatice
(clasa Child Pugh C) cu
hipertensiune portal ă
ireductibilă, hemoragii
digestive repetate
(rupere de varice esofagiene sau prin
tulburări de crază
sanguină), cu fenomene
de encefalopatie
hepatică, cu episoade de
insuficien܊ă hepatică
acută܈i insuficien ܊ă
hepato-renal ă ;
-Adenocarcinom
hepatic sau cancere
primitive hepatice cu agravare progresiv ă܈i
pierdere ponderal ă
continuă .
Au pierdut ă capacitatea
de autoservire ܈i necesită
îngrijire permanent ă din
partea altor persoane.
NB. În transplantul
hepatic (total sau
par܊ial) în primele 12
luni, apoi în func ܊ie de
bilan܊ul clinic ܈i
parclinic postoperator în
dinamică, de eventualele
fenomene de respingere ܈i
complica܊ii postoperatorii.
* Se refer ă la: afecаiuni cronice hepatice indi ferent de etiologie:
-hepatite cronice Юi
-ciroze hepatice
– cancer hepatic primar sau secundar,
-transplant hepatic total sau par аial.
** Parametrii func аionali se vor selecta în raport de structurile Юi funcаiile hepatice afectate Юi de
natura afec аiunii.
58
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 885 bis/27.XII.2007

CAP. 5 – -FUNC ğIILE SISTEMULUI DIGESTIV, METABOLIC ùI ENDOCRIN
58ACTIVIT Ă܉I – LIMIT ĂRI PARTICIPARE – NECESIT Ă܉IHANDICAP
U܇ORPot desfă܈ura orice activitate profesional ă cu
evitarea locurilor de munc ă care impun efort
fizic mare ܈i contact cu substan ܊e hepatotoxice. – Participare f ără restric܊ie cu evitarea locurilor
de muncă cu solicit ări fizice mari;
– Asigurarea unor condi ܊ii de microclimat
profesional corespunz ător, fără factori nocivi
(substan܊e hepatotoxice). HANDICAP
MEDIUVor fi orienta ܊i sau îndruma ܊i profesional spre
locuri de munc ă adecvate, f ără solicitări fizice
܈i psihice mari, sarcini suplimentare, munc ă în
ture, munc ă de noapte, în ritm impus, precum ܈i
într-un mediu inadecvat, cu factori toxici. Preocupare pentru orientarea profesional ă sau
îndrumarea spre locuri de munc ă fără solicitare
fizică܈i psihică mare, ritm liber, f ără ture de
noapte, într-un microclimat f ără factori nocivi
(hepatotoxici). HANDICAP ACCENTUAT – Tulburările func܊ionale de intensitate
accentuat ă contraindic ă prestarea oric ărei
activită܊i profesionale;
– Au conservat ă capacitatea de autoservire,
autoîngrijire ܈i, în mod limitat, pe cea de
autogospod ărire.- Necesită sprijin pentru efectuarea activit ă܊ilor
cotidiene care solicit ă efort fizic ܈i deplasări
posturale ;
– Sprijin pentru monitorizarea medico-social ă.HANDICAP
GRAV- Lipse܈te capacitatea de prestare a unei
activită܊i profesionale indiferent de nivelul de
solicitare ܈i condi܊iile de munc ă;
– Lipse܈te capacitatea de autoservire,
autoîngrijire ܈i autogospod ărire. – Necesită asistent personal.
– Sprijin pentru cooperare la monitorizare
medicală.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 885 bis/27.XII.2007
59

CAP. 5 – -FUNC ğIILE SISTEMULUI DIGESTIV, METABOLIC ùI ENDOCRIN
59II.EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP ÎN AFECTAREA UNOR
FUNC܉II METABOLICE*
PARAMETRII
FUNC܉IONALI** DEFICIEN ܉Ă
U܇OARĂDEFICIEN ܉Ă
MEDIE DEFICIEN ܉Ă
ACCENTUAT ĂDEFICIEN ܉Ă
ACCENTUAT Ă
/ GRAVĂ
HANDICAP
U܇ORHANDICAP
MEDIU HANDICAP
ACCENTUAT HANDICAP
ACCENTUAT/
GRA V
1. Examene paraclinice:
a. –glicemie à jeun, repetate,
peste 130 mg/dl;
b.–glicemie venoas ă după testul
de toleran܊ă la glucoză (dacă
este cazul) de cel pu ܊in
170mg/dl (s ăgeată
hiperglicemic ă) sau 130mg/dl
după 2 ore;
c.–glicozurie de minimum
5gr‰ în urin ă din 24 de
ore;
-examen sumar urin ă
(densitate, albumin ă, corpi
cetonici);
-dozare albumin ă în urină
(dacă este cazul);
-creatinin ă, uree, acid uric;
-exmen oftalmologic (FO,
AV, câmp vizual);
-examen neurologic;
-oscilometrie- eco Dopller-
indice oscilometric membre
inferiore
2. Examen clinic – În formele cu
echilibru
glicemic cu
profil glicemic
convenabil, f ără
complica܊ii
(func܊ia renală
normală, FO
normal, examen
neurologic
normal, indici
oscilometrici normali);
– Necesar de
insulină
administrat în
două prize. – În formele care se
pot echilibra din
punct de vedere
glicemic
– Cu tulbur ări de
reglare
simpaticoparsimpatic
– Hipotensiune
ortostatică;
– Cu complica ܊ii
incipiente
microangiopatice, cu modific ări
nesemnificative (microalbuminurie
în repaos dozabil ă la
efort)
– Necesar de
insulină repartizat
în trei prize. – În formele
dezechilibrate metabolic,
instabile, cu/f ără
fenomene de decompensare
metabolică (tip
hipoglicemic-
cetocetonic),
necomplicate,
pentru perioada
necesară
echilibrării.- În formele cu
complica܊ii specifice
(microangiopatice)
manifeste pe un
organ ܊intă sau pe
mai multe organe
predilecte sau cu
microangiopatie
periferică (artropatia
Charcot-picior
diabetic)- în func ܊ie
de intensitatea
tulburărilor
morfofunc ܊ionale.
NB. Pentru
evaluare vezi criteriile stabilite
pentru afectarea
func܊iei respective
(func܊iei vizuale,
urinare, de
mobilitate, static ă܈i
locomo܊ie).
*Se referă la diabetul zaharat tip I, juvenil sau al adultului tân ăr până la 26 ani).
NB. Diabetul zaharat tip I este o boal ă metabolic ă, de cele mai multe ori determinat ă genetic, cu evolu ܊ie cronică
stadială, în care lipsa sau sc ăderea insulinei eficiente determin ă scăderea glucozei celulare urmat ă de
hiperglicemie care, dac ă nu este corectat ă, antrenez ă perturbări ale metabolismului lipidic, protidic ܈i ale
echilibrului hidro-electrolitic. Aceste perturb ări, după o perioad ă variabilă, în func܊ie de o serie de factori
favorizan܊i/determinan ܊i, medico-psiho-sociali, conduc la apari ܊ia complica ܊iilor metabolice, cardiovasculare,
oftalmologice, renale, infec ܊ioase.
– Cu cât diabetul este depistat la o vârst ă mai tânără (copilarie), cu atât prognosticul este mai rezervat
** Vor fi selectate Юi aprofundate investiga аiile paraclinice în func аie de echilibrul metabolic Юi decelarea
complicaаiilor specifice (microangiopatii cu localizare ocular ă, renalăЮi plăcută neuro-motorie)
NB. – Examenele paraclinice de la pct. 1, lit. a, b ܈i c au importan ܊ă majoră pentru controlul
terapeutic.
– Examenul clinic în diabetul tip I necomplicat are importan ܊ă minoră.
60
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 885 bis/27.XII.2007

CAP. 5 – -FUNC ğIILE SISTEMULUI DIGESTIV, METABOLIC ùI ENDOCRIN
60ACTIVIT Ă܉I – LIMIT ĂRI PARTICIPARE – NECESIT Ă܉IHANDICAP U ܇OR- Loc de munc ă corespunz ător, cu solicitare
energetică redusă܈i psihică medie, în condi ܊ii
ambientale corespunz ătoare;
– Evitarea activit ă܊ii în ture, munca de noapte,
la înal܊ime, lângă foc, unelte în mi ܈care,
siguran܊a circula܊iei;
– Ritm liber cu pauze de mas ă pentru
administrarea insulinei. – Asigurarea unui loc de munc ă adecvat, în
aceea܈i profesie sau îndrumare profesional ă
spre activit ă܊i care nu se desf ă܈oară la
înăl܊ime, lângă foc, unelte în mi ܈care ܈i care
nu impun suprasolicitare vizual ă;
– Sunt contraindicate activit ă܊ile care pot
periclita siguran ܊a circula܊iei;
– Asigurarea pauzei de mas ă pentru mese
frac܊ionate ܈i administrarea necesarului de
insulină;
– Monitorizarea medical ă la Centrul
Antidiabetic (CAD) pentru urm ărirea
echilibrului metabolic ܈i prevenirea apari ܊iei
complica܊iilor specifice. HANDICAP
MEDIUNB. Pentru adole܈cen܊i, orientarea ܈i formarea profesional ă pentru profesiuni care :
-nu impun suprasolicitarea anal izatorului vizual (activit ă܊i de precizie)
-impun activit ă܊i în mediu cald,
– se desfă܈oară la înăl܊ime,
– impun deplas ări posturale frecvente,
– necesităsolicitare fizic ă܈ipsihicăintensă.HANDICAP ACCENTUAT Incapacitate tranzitorie de desfa ܈urare a oric ărei
activită܊i profesionale pe perioada necesar ă
echilibrării metabolice, stabilirii necesarului de
insulină܈i de hidra ܊i de carbon (regim
igienodietetic). – Necesită ajutor din partea familiei pentru
respectarea regimului alimentar ܈i
administrarea la timp a cantit ă܊ii de insulin ă;
– Monitorizare la CAD pentru echilibrare ܈i
prevenirea complica ܊iilor specifice.
NB. Dupa echilibrarea homeostaziei glicemice,
îndrumarea sau orientarea profesional ă spre locuri
de muncă sau profesiuni compatibile cu respectarea
indica܊iilor ܈i contraindica ܊iilor prev ăzute pentru
persoanele cu handicap u ܈or܈i mediu. HANDICAP
GRAVStabilite pentru afectarea func ܊iilor: vederii,
urinare, mobilit ă܊ii, staticii ܈i locomo܊iei. – Vezi capitolele respective;
– Necesită asistent personal.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 885 bis/27.XII.2007
61

CAP. 5 – -FUNC ğIILE SISTEMULUI DIGESTIV, METABOLIC ùI ENDOCRIN
61III.EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP ÎN AFECTAREA
FUNC܉IILOR ENDOCRINE
1.Evaluarea gradului de handicap în hiperfunc ܊ia hipofizar ă (tumora
hipofizară secretant ă de GH – hormon de cre ܈tere)*
PARAMETRI
FUNC܉IONALIDEFICIEN ܉Ă
U܇OARĂDEFICIEN ܉Ă
MEDIEDEFICIEN ܉Ă
ACCENTUAT ĂDEFICIEN ܉Ă
GRAVĂ
HANDICAP
U܇OR HANDICAP
MEDIU HANDICAP
ACCENTUAT HANDICAP
GRAV
Examen endocrin:
– modificarea fizionomiei;
-c r e܈terea de volum a
extremită܊ilor;
– visceromegalie;
– sindrom clinic tumoral
cerebral;
– tulburări de metabolism
glucidic (DZ tip II);
– tulburări hormonale
secundare paraclinic;
-c r e܈tere hormon GH în
ser ܈i în LCR;
– CT, RMN ܈i radiografie
de sea turceasc ă –
tumoră hipofizar ă în std.
I-IV (Hardy);
Examen oftalmologic:
– Tulburări de câmp
vizual,
– Hemianopsie, – Scotoame;
Examen neurologic: semne
de hipertensiune
intracranian ă;
EEG;
Examen histopatologic. Încadrare în
tablou clinic ܈i
paraclinic incomplet, în
tratament
simptomatic. – Tumoră
hipofizară oprită
în evolu܊ie,
spontan sau dup ă
tartament specific (Roentgen terapie, hormonoterapie
antisecretorie
sau interven ܊ie
chirurgical ă);
-Fără semne
neurologice sau
oftalmologice;
– Tulburări
echilibrate prin
tratament hormonal
substitutiv. -T u m o ră hipofizară
evolutivă, aflată în
tratament
antihormonal
complex sau
-T u m o ră hipofizară
recent stabilizat ă cu
tulburări hormonale
secundare, par ܊ial
echilibrate prin
tratament substitutiv
sau
-T u m o ră hipofizară
oprită în evolu܊ie
după tratament sau
spontan, îns ă cu
sechele neurologice,
oftalmologice sau
endocrine
accentuate sau
-T u m o ră hipofizară
cu examen histo-patologic de
malignitate, în
tratament specific. Tumoră hipofizară cu:
– sechele
oftalmologice grave
(cecitate practic ă sau
absolută)sau
– tulburări neurologice
grave sau
– tulburări metabolice
grave (casexie
hipofizara) care
necesită îngrijire
permanent ă din
partea altei persoane.
* Se refer ă la acromegalie – tumor ă hipofizar ă secretant ă de GH (hormon de cre Юtere) la adult.
62
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 885 bis/27.XII.2007

CAP. 5 – -FUNC ğIILE SISTEMULUI DIGESTIV, METABOLIC ùI ENDOCRIN
622.Evaluarea gradului de handicap în hipofunc ܊ia hipofizar ă
a. Nanismul hipofizar*
PARAMETRI
FUNC܉IONALI DEFICIEN ܉Ă
U܇OARĂDEFICIEN ܉Ă
MEDIE DEFICIEN ܉Ă
ACCENTUAT Ă
HANDICAP
U܇OR HANDICAP
MEDIU HANDICAP
ACCENTUAT
Clinic ܈i paraclinic:
– hipotrofie statural ă;
– antropometrie armonioas ă;
– schelet gracil;
– musculatur ă hipotrofic ă;
– facies infantil;
-d o zări hormonale (hormon
GH, gonadotropi, tiroidieni, corticotropi);
-măsurătoarea taliei;
– teste psihologice (QI); – EKG, tensiune arterial ă.- Tulburări de
gestualitate ܈i
locomo܊ie u܈oare;
– Talie 1,49-1,40 m;
– Performan ܊e
intelectuale
normale. – Tulburări de
gestualitate –
locomotorii de
intensitate medie;
– Talie 1,39 -1,30 m;
– Performan ܊e
intelectuale normale. – Tulburări de gestualitate ܈i
locomotorii accentuate;
-Talie sub 1,29 m;
– Performan ܊e intelectuale
normale;
– Deficit al hormonilor
hipofizari:
– Gonadotropi=infantilism
sexual,
– Tireoptropi=mixedem
secundar,
– Corticotropi
= hipotensiune arterial ă =
performan ܊ă de efort
scăzută.
NB. Intensitatea tulburărilor hormonale
asociate se cuantific ă după
criteriile stabilite pentru
afectarea func ܊iei
respective.
* Se refer ă la insuficien аa hipofizar ă de GH (hormon de cre Юtere) sau tulbur ări la nivelul receptorilor
periferici prin GH insuficient în perioada de cre Юtere somatic ă cu hipotrofie statural ă armonioas ă,
prezentând un deficit statural mai mare de 3 deriva аii standard (3DS) fa аă de media de înal аime pentru
generaаia respectiv ă de vârst ă, uneori asocieri de insuficien аă hipofizar ă pluritrop ă
(panhipopituitarism).
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 885 bis/27.XII.2007
63

CAP. 5 – -FUNC ğIILE SISTEMULUI DIGESTIV, METABOLIC ùI ENDOCRIN
63b. Condrodisplazia*
PARAMETRI
FUNC܉IONALI DEFICIEN ܉Ă
U܇OARĂDEFICIEN ܉Ă
MEDIE DEFICIEN ܉Ă
ACCENTUAT Ă
HANDICAP
U܇ORHANDICAP
MEDIUHANDICAP
ACCENTUAT
Examen clinic:
– Hipotrofie statural ă;
– Antropometrie dizarmonic ă;
– Hipotrofia extremit ă܊ilor
toracale ܈i pelviene;
– Mobilitatea articula ܊iilor
scapulohumerale-coxofemurale
limitate prin artropatii secundare;
Examene paraclinice: – prezentate la nanismul hipofizar. În evaluarea deficien ܊ei func܊ionale ܈i a gradului de handicap se
vor avea în vedere:
-criteriile stabilite pentru afectarea mobilit ă܊ii articulare,
(artropatia condrodisplazic ă determina tulbur ări de
realizare a variantelor posturale ܈i a gestualit ă܊ii),
-criteriile de în ăl܊ime prezentate în insuficien ܊a hipofizar ă
(nanismul hipofizar).
* Hipotrofie statural ă disarmonic ă prin lipsa receptorilor pentru GH la nivelul cartilajelor de cre Юtere
ale extremit ăаilor toracale Юi pelviene, cu artropatii secundare.
64
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 885 bis/27.XII.2007

CAP. 5 – -FUNC ğIILE SISTEMULUI DIGESTIV, METABOLIC ùI ENDOCRIN
64c. Sindrom Sheehan*
PARAMETRI
FUNC܉IONALI DEFICIEN ܉Ă
U܇OARĂDEFICIEN ܉Ă
MEDIEDEFICIEN ܉Ă
ACCENTUAT ĂDEFICIEN ܉Ă
GRAVĂ
HANDICAP
U܇ORHANDICAP
MEDIU HANDICAP
ACCENTUAT HANDICAP
GRAV
Examen endocrin:
– semne de hipotiroidie;
– semne de hipogonadism,
hipogonadotropi;
– insuficien ܊ă cortico-
suprarenal ă cronică;
– hipoanabolism care poate
merge pân ă la casexie;
Dozări hormonale specifice;
Examen neurologic;
EKG;
Examen psihic. Insuficien܊ă
hipofizară
neînso܊ită de
complica܊ii. Insuficien܊ă
hipofizară cu
complica܊ii
compensate cu
tratament
hormonal
substitutiv. Insuficien܊ă
hipofizară cu
tulburări
endocrino-
metabolice
accentuate,
necompensate
clinic ܈i biologic
sub tratament substitutivcomplex, asociat
cu complica ܊ii
metabolice
(pierdere
ponderală
progresivă),
cardiovasculare ܈i
neuropsihice. Insuficien܊ă
hipofizară severă
cu tulburări
endocrine ܈i
metabolice grave
܈i complica ܊ii
cardiovasculare ܈i
neuropsihice care
conduc la pierderea capacită܊ii de
autoîngrijire, autoservire ܈i
autogospod ărire.
* Se refer ă la insuficien аa hipofizar ă primară (sindrom Sheehan) – afec аiune uni sau, mai frecvent,
pluritropă, exprimat ă prin tulbur ări clinice Юi hormonale.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 885 bis/27.XII.2007
65

CAP. 5 – -FUNC ğIILE SISTEMULUI DIGESTIV, METABOLIC ùI ENDOCRIN
653.Evaluarea gradului de handicap în insuficien ܊a hipofizar ă posterioar ă, prin
deficit total/par ܊ial de vasopresin ă (AVP)*
PARAMETRI
FUNC܉IONALI DEFICIEN ܉Ă
U܇OARĂDEFICIEN ܉Ă
MEDIE DEFICIEN ܉Ă
ACCENTUAT Ă
HANDICAP U ܇ORHANDICAP
MEDIUHANDICAP
ACCENTUAT
Clinic ܈i paraclinic:
– Diureza = 3l /24h;
– densitate urinar ă sub 1010;
– subizostenurie-osmolaritate
urinară< 300mEq/l
– -Clearence-ul apei libere
pozitiv;
– proba de sete cu test la
vasopresin ă (adiuretin) pozitiv
– în etiologia tumoral ă;
– investiga ܊ii hormonale;
-C T , R M N . În formele care
răspund la tratamentul
cu vasopresin ă sau
analogi. În diabetul insipid
lezional sau tumoral,
compensat în tratament
substitutiv cu
vasopresin ă
(adiuretin). Post tumoral sau
postoperator, rezistente la
tratament cu vasopresin ă
sau analogi, asociate cu
complica܊ii neurologice ܈i
hormonale secundare.
* Sindrom clinic de poliurie, polidipsie cu densitate urinar ă sub 1010 prin deficit total/par аial de
vasopresin ă (AVP) sau lipsa ac аiunii tisulare a AVP.
66
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 885 bis/27.XII.2007

CAP. 5 – -FUNC ğIILE SISTEMULUI DIGESTIV, METABOLIC ùI ENDOCRIN
664.Evaluarea gradului de handicap în insuficien ܊a tiroidian ă*
PARAMETRI
FUNC܉IONALI DEFICIEN ܉Ă
U܇OARĂDEFICIEN ܉Ă
MEDIE DEFICIEN ܉Ă
ACCENTUAT ĂDEFICIEN ܉Ă
GRAVĂ
HANDICAP
U܇ORHANDICAP
MEDIU HANDICAP
ACCENTUAT HANDICAP
GRAV
Clinic:
– Metabolic: cre ܈tere
ponderală, infiltrarea
tegumentelor, anemie
secundară;
– Neuropsihic: lentoare
psihică, frilozitate;
– Cardiovascular:
cardiomiopatie
mixedematoas ă, insuficien ܊ă
cardiacă;
– Nanism dizarmonic cu întârziere mental ă (mixedem
congenital), doz ări hormonale
specifice ±gus ă;
Paraclinic:
– T
3, T4 scăzute, PBI sc ăzut;
– TSH crescut (mixedemul
primar);
-܇cintigrama tiroidian ă (lipsa
tiroidei în disgenezia
tiroidiană, imagine neomogen ă
în gu܈a multinodular ă);
-R I C s căzut sau absent;
– EKG (tulbur ări de conducere,
bradicardie, microvoltaj);
– Ecografie cardiac ă (cord
mărit);
-H b , H T s c ăzute (anemie
secundară);
– Radiografie cord-pl ămân (indice
cardio-toracic crescut);
– Biochimie:
– Hiperlipoproteinemie, – Hipercolesterolemie; Hipotiroidismul
subclinic,
eviden܊iat prin
dozări hormonale
(TSH crescut) f ără
expresie clinic ă
manifestă sau
oligosimptomatic,
forme u܈oare cu
răspuns la
substitu܊ia
hormonală, în
doze minime. Insuficien܊a
tiroidiană clinic
manifestă, în
tratament
hormonal
substitutiv, cu complica܊ii cardio-
vasculare ܈i
metabolice
echilibrabile. Insuficien ܊a
tiroidiană cu
complica ܊ii
persistente
(cardiovasculare ܈i
metabolice) sau
leziuni degenerative
nervoase ܈i
osteoarticulare
neechilibrate sau
sechelare, decompensate la
tratament specific. Insuficien܊a
tiroidiană severă cu
visceralizări – cu
complica܊ii
cardiovasculare ܈i
neurologice grave,
insuficien܊ă cardiacă
congestivă
ireductibilă,
poliserozite,
encefalopatie.
* Se refer ă la:
– mixedemul primar cu visceralizare;
– mixedemul congenital (disgenezie tiroidian ă).
Sindrom clinic determinat de sc ăderea cantit ăаii de hormoni tiroidieni la nivelul receptorilor celulari
ceea ce determin ă infiltrarea аesuturilor cu consecin аele respective, handicapante.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 885 bis/27.XII.2007
67

CAP. 5 – -FUNC ğIILE SISTEMULUI DIGESTIV, METABOLIC ùI ENDOCRIN
675.Evaluarea gradului de handicap în afectarea func ܊iei paratiroidei
a.Hiperfunc ܊ie paratiroidian ă*
PARAMETRI
FUNC܉IONALI DEFICIEN ܉Ă
U܇OARĂDEFICIEN ܉Ă
MEDIE DEFICIEN ܉Ă
ACCENTUAT ĂDEFICIEN ܉Ă
GRAVĂ
HANDICAP
U܇ORHANDICAP
MEDIU HANDICAP
ACCENTUAT HANDICAP
GRAV
Clinic:
– Leziuni scheletale (osoase), oase
lungi ܈i vertebre:
– Fracturi spontane, – Osteoporoz ă cu arii de
demineralizare ܈i
– Formarea de chisturi osoase;
– Tulburări renale: poliurie, litiaz ă;
– Tulburări gastro-intestinale;
– Tulburări neuropsihice;
Paraclinic:
– Calcemie peste 11mg% (repetat ă);
– Calciurie peste 400mg%/24h;
– Fosfatemie sc ăzută (sub2,5mg%);
– Fosfataz ă alcalină crescută (în
leziuni osoase);
– PTH seric (imunodozare) cu nivel
crescut în condi ܊iile calcemiei
crescute sau normale;
– EKG: scurtare interval QT;
– Examen radiologic:
– Geode osoase sau/ ܈i lacune
diseminate;
– Fracturi, calusuri;
– Osteoporoz ă generalizat ă;
– Litiază renală (nefrocalcinoz ă);
– Ulcer gastric. Hipercalcemie
serică
asimptomatic ă sau
cu tablou clinic
oligosimptomatic.Hiperparatiroidism operat, cu sechele osoase sau renale neevolutive, cu tulburări de
locomo܊ie ܈i
excre܊ie medie. Hiperparatiroidism operat, forma osteodistrofic ă cu
tulburări
locomotorii
acentuate prin
deformări osoase
܈i forma
nefrolitiazic ă
moderată cu IRC
stadiul de RAF. Hiperparatiroidism cu fracturi multiple ܈i
deformări osase cu
deficien܊ă
locomotorie grav ă.
NB. Pentru evaluarea gradului de handicap mediu, accentuat ܈i grav vezi criteriile stabilite în
afectarea func ܊iilor osteo-musculo-articulare ܈i ale mi܈cărilor aferente precum ܈i a func܊iilor
urinare.
* Se refer ă la hiperparatiroidismul primar (b oala Recklighausen), caract erizat prin: secre аie excesiv ăЮi
autonomă de parthormon (PTH) de catre una sau mai multe glande paratiroide (de obicei tumorale),
adenoame, care produc:
– hipercalcemie seric ă,
– hipofosfatemie, – rezorb аie osoasă excesivă.
68
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 885 bis/27.XII.2007

CAP. 5 – -FUNC ğIILE SISTEMULUI DIGESTIV, METABOLIC ùI ENDOCRIN
68b.Hipofunc ܊ie paratiroidian ă*
PARAMETRI
FUNC܉IONALI DEFICIEN ܉Ă
U܇OARĂDEFICIEN ܉Ă
MEDIE DEFICIEN ܉Ă
ACCENTUAT Ă
HANDICAP
U܇ORHANDICAP
MEDIU HANDICAP
ACCENTUAT
Clinic:
– Hiperexcitabilitate neuro-
musculară;
– Crize spontane de contractur ă
musculară, localizate pe grupuri
musculare sau generalizate;
– Crize de contractur ă muscular ă
provocate de hiperpnee;
– Semne mecanice de
hiperexcitabilitate neuromuscular ă
(semnul Chwostek si Weiss
pozitive); – Tulburări trofice (cataract ă în
formele cronice, îndelungate)
Paraclinic:
– Ca total ܈i/sau ionic sc ăzut;
– Mg total ܈i/sau ionic sc ăzut;
– EMG pozitiv. Tetanie latent ă
(spasmofilie) în
tratament specific cu
manifestări sporadice. Tetanie cronic ă cu
manifestări clinice ܈i
crize relativ frecvente sub tratament specific. Tetanie cronic ă cu crize
acute frecvente,
neinfluen܊ate de
tratament.
NB. Manifest ări mai
rar întâlnite în
afectarea primitiv ă a
glandelor paratiroide.
*Se referă la: hipoparatiroidismul primar (tetanie), cara cterizat prin sc ăderea nivelului sangvin de
parathormon (PTH) în urma lez ării primitive a glandelor paratiroide.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 885 bis/27.XII.2007
69

CAP. 5 – -FUNC ğIILE SISTEMULUI DIGESTIV, METABOLIC ùI ENDOCRIN
696.Evaluarea gradului de handicap în afectarea glandei suprarenale
Insuficien ܊a corticosuprarenal ă cronică, primară (Boala Addison)*
PARAMETRI
FUNC܉IONALI DEFICIEN ܉Ă
MEDIEDEFICIEN ܉Ă
ACCENTUAT ĂDEFICIEN ܉Ă
GRAVĂ
HANDICAP
MEDIU HANDICAP
ACCENTUAT HANDICAP
GRAV
Clinic:
– Astenie, adinamie, fatigabilitate;
– Gre܊uri, vărsături, dureri
musculare;
-S cădere ponderal ă, deshidratare;
– Melanodermie;
– Hipotensiune arterial ă.
Paraclinic:
-D o zări hormonale specifice;
– Ionogram ă:
-N a+ scăzut,
-K+ crescut,
– Glicemie: hipoglicemie seric ă;
– Test stimulare cu ACTH
(cortrosyn) negativ. În forma compensat ă
clinic ܈i hormonal, sub
tratament substitutiv. – Insuficien ܊ă CSR
cronică cu
decompens ări repetate
sau
– Insuficien ܊ă CSR
cronică cu rezerve
hormonale labile,
par܊ial echilibrate sub
tratament sau
– Insuficien ܊ă CSR
cronică uni sau
bilateral operat ă, în
tratament substitutiv
continuu, pân ă la
echilibrare. Insuficien܊ă CSR
cronică decompensat ă,
rezistentă la tratament,
care necesit ă îngrijire
permanent ă din partea
altei persoane.
* Se referă la insuficien аa corticosuprarenal ă primară cronică (CSR), datorit ă distrugerii ambelor
corticosuprarenale (peste 80%), care determin ă:
– sc ădere hormoni glucocorticoizi;
– sc ădere hormoni mineralocorticoizi;
– sc ădere hormoni androgeni adrenali.
70
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 885 bis/27.XII.2007

CAP. 5 – -FUNC ğIILE SISTEMULUI DIGESTIV, METABOLIC ùI ENDOCRIN
707.Evaluarea gradului de handic ap în insuficien ܊a gonadică
a. Insuficien ܊a gonadic ă primară (primitiv ă)*
PARAMETRI FUNC ܉IONALIDEFICIEN ܉Ă
U܇OARĂDEFICIEN ܉Ă MEDIE
HANDICAP U ܇OR HANDICAP MEDIU
Sindrom clinic caracterizat prin formarea deficitar ă a
testiculelor datorit ă unor defec ܊iuni cromozomiale;
Disgenezie a tubilor seminiferi determinate de
anomalii ale formulei cromozomiale.
Tablou clinic:
– Fenotip masculin;
– Aspect enucoid;
– Aspect infantil/normal;
– Testicule mici;
– Ginecomastie; – Obezitate ±;
– Deficit intelectual de intensitate variabil ă
Paraclinic:
– Spermatograma – azoospermie;
– H. gornadotropi serici crescu ܊i;
– Testosteron plasmatic sc ăzut. Forme clinice cu tablou
oligosimptomatic,
compensat prin substitu ܊ie
cu hormoni sexoizi, f ără
scăderea capacit ă܊ii de efort
fizic sau fără tulburări
psihice handicapante. Formele clinice cu tulbur ări
de dezvoltare musculara ܈i
osteoporoz ă sexoiodopriv ă
cu scăderea capacit ă܊ii de
efort fizic ܈i prin tulbur ări
neuropsihice de intensitate
medie.
* Se referă la: insuficien аa gonadic ă primitivă, disginezii gonadale (mai frecvent) cu simptomatologie
variabilă, în funcаie de:
– tipul gonadic;
– vârsta instal ării;
– intensitatea insuficien аei gonadice;
-cauza insuficien аei gonadice.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 885 bis/27.XII.2007
71

CAP. 5 – -FUNC ğIILE SISTEMULUI DIGESTIV, METABOLIC ùI ENDOCRIN
71b. Insuficien ܊a gonadic ă prin disgenezii gonadale cu fenotip feminin (Sindromul
Turner)*
PARAMETRI
FUNC܉IONALI DEFICIEN ܉Ă
U܇OARĂDEFICIEN ܉Ă
MEDIE DEFICIEN ܉Ă
ACCENTUAT Ă
HANDICAP
U܇ORHANDICAP
MEDIU HANDICAP
ACCENTUAT
Tablou clinic:
– Hipotrofie statural ă disarmonic ă;
– Facies caracteristic;
– Organe genitale externe infantile;
– Infertilitate;
– Malforma ܊ii somatice: cardiace,
renale, surditate; – Semne de hipotiroidie.
Tablou paraclinic:
-D o zări hormonale specifice;
– Estradiol plasmatic sc ăzut;
– Hormoni gonadotropi crescu ܊i;
– Glicemie: tulbur ări de
glicoreglare; – Examen psihologic: QI (cel pu ܊in
intelect liminar);
– Audiogram ă
(hipoacuzie/surditate). – Forme clinice cu
hipotrofie statural ă
între 140–149 cm.;
– Forme fără
malforma܊ii somatice
handicapante. – Forme cu hipotrofie
staturală între 130-139
cm. cu tulb
locomotorii, de
realizare a variantelor
posturale ܈i de
prehensiune
(gestualitate) de
intensitate medie;
– Forme cu tulbur ări
func܊ionale somatice
(cardiovasculare,
renale)܈i tulburări
psihice de intensitate
medie. – Forme clinice cu
hipotrofie statural ă
sub 120 cm,
malforma܊ii
cardiovasculare,
scăderea accentuat ă
a capacită܊ii de
presta܊ie fizică sau
prin tulbur ări
neuropsihice accentuate.
NB: În evaluarea gradului de handicap se vor avea în vedere ܈i:
Criteriile de la insuficien ܊a hipofizar ă (antehipofizar ă);
Criteriile de la nanismul hipofizar;
Criteriile de la insuficien ܊a tiroidiană;
Criteriile prev ăzute la afectarea fibrei miocardice;
Criteriile prev ăzute la afectarea func ܊iilor mentale (nedezvoltarea
globală a func܊iilor mentale);
Criteriile prev ăzute la afectarea func ܊iilor urinare.
* Afecаiune determinat ă de un deficit al cromozomului X cu cariotip 45Xa , – sindromul Turner (digenezii
gonadale cu fenotip feminin).
72
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 885 bis/27.XII.2007

CAP. 5 – -FUNC ğIILE SISTEMULUI DIGESTIV, METABOLIC ùI ENDOCRIN
728.Evaluarea gradului de handicap în afectarea func ܊iei tiroidiene din
proliferările maligne*
PARAMETRI FUNC ܉IONALIDEFICIEN ܉Ă
ACCENTUAT ĂDEFICIEN ܉Ă
GRAVĂ
HANDICAP
ACCENTUAT HANDICAP GRAV
Clinic:
– Glanda tiroid ă marită, dură, cu/fără adenopatii sau
nodul ferm, tiroidian;
– Ganglioni laterocervicali (palpabili);
– Tablou metabolic consumptiv.
Paraclinic:
– Scintigrama tiroidian ă (imagini neomogene sau
lacunare);
– RIC – hipocaptare sau valori normale;
-D o zări hormonale complementare
(hiperfunc ܊ionalitate);
– Punc܊ie bioptica tiroid ă – examen histopatologic;
– Examen radiografic pulmonar ܈i osos pentru
formele metastatice. – În timpul tratamentului
complex, chirurgical ܈i
radioizotopic;
– În formele operate cu
recidive locale sau cu
sechele dezechilibrate sub
tratament continuu. – În formele inoperabile
sau
– Tratate chirurgical sau/ ܈i
izotopic, în faze de
diseminare cu metastaze
(pulmonare, osoase etc.).
* Se referă la:
– cancerul tiroidian operat recent sau cu sechele metabolice sau pulmonare, dezechilibrate,
sub tratament continuu,
– formele inoperabile sau/ Юi tratate chirugical sau/ Юi izotopic în faze de diseminare.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 885 bis/27.XII.2007
73

CAP. 5 – -FUNC ğIILE SISTEMULUI DIGESTIV, METABOLIC ùI ENDOCRIN
73ACTIVIT Ă܉I – LIMIT ĂRI PARTICIPARE – NECESIT Ă܉IHANDICAP
U܇OR
Pot desfă܈ura activit ă܊i cu solicit ări fizice de
intensitate redus ă, în pozitie predominant
܈ezând, care nu necesit ă variante posturale,
deplasări posturale, într-un micro/macro-climat
de confort organic. Au redusă capacitatea de adaptare la efort. Este
necesar să se diminueze efortul fizic prin:
-măsuri de adaptare a utilajelor la locul de
muncă,
– ajustarea mediului ambiental fizic,
-măsuri tehnico-mecanice de ridicare ܈i
transport al greut ă܊ilor,
-măsuri pentru evitarea pozi ܊iei for܊ate în
muncă sau deplas ărilor posturale pe distan ܊e
mari, pe plan înclinat sau urcare pe sc ări. În
aceste situa ܊ii trebuie s ă se asigure un mijloc
de transport adecvat.
– evitarea sarcinilor suplimentare. HANDICAP
MEDIUHANDICAP
ACCENTUAT HANDICAP
GRAVAu limitat ă par܊ial sau total capacitatea de a
efectua activit ă܊i profesionale. – Sprijin pentru compensarea pierderii par ܊iale
sau totale a capacit ă܊ii de autoîngrijire ܈i
autogospod ărire.
– Necesită asistent personal;
– Monitorizare medical ă.
NB. Pentru func ܊iile care, pe lâng ă limitarea capacit ă܊ii de adaptare la efort au ܈i alte disfunc ܊ii, de obicei
complexe, vezi:
Criteriile de la afectarea mobilit ă܊ii-locomo ܊iei,
Criteriile de la afectarea func ܊iilor mentale, pentru cazurile cu deficien ܊e prin nedezvoltarea
globală intelectual ă (pot executa sarcini în raport de nivelul lor de integrare ܈i comportamentul
adoptat de familie ܈i comunitate).
74
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 885 bis/27.XII.2007

CAPITOLUL 6
FUNC܉IILE UROGENITALE
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 885 bis/27.XII.2007
75

I. EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP ÎN AFECTAREA FUNC ܉IILOR DE FILTRARE ܇I SECRE ܉IE
RENALĂ, DE COLECTARE ܇I STOCARE A URINEI ÎN VEZICA URINAR Ă*
PARAMETRI
FUNC܉IONALI DEFICIEN ܉Ă
U܇OARĂDEFICIEN ܉Ă
MEDIEDEFICIEN ܉Ă
MEDIE/
ACCENTUAT ĂDEFICIEN ܉Ă
ACCENTUAT ĂDEFICIEN ܉Ă
GRAVĂDEFICIEN ܉Ă
ACCENTUAT Ă
/GRAVĂ
HANDICAP
U܇OR
(IRC Std. I) HANDICAP
MEDIU
(IRC Std. II
faza a) HANDICAP MEDIU/
ACCENTUAT
(IRC Std. II faza b) HANDICAP
ACCENTUAT
(IRC Std. III
preuremic)HANDICAP
GRAV
(IRC Std.IV de
uremie
terminălă)HANDICAP
ACCENTUAT
/GRAV
(IRC Std. V de
uremie dep ă܈ită)**
În func܊ie de toleran ܊a
individuală a IRC ܈i
simptomatologia clinic ă
Densitate urinar ă <1025 ”1022 <1017 1010-1011 ”1010 Variabil ă
Ureesanguină (mg/dl) <50 <50 50-100 >100 300-500 <500
Creatinină sanguină(mg/dl) Normal 1.5-2.5 3-4 >4.5 >6 Variabil ă
Hb gr/dl 12-15 12-13 10-12 8-10 8 Variabil ă
Cl uree (ml/min) Normal 70o26 26-20 20-2.5 7.5-1.2 Variabil ă
Cl creatinin ă (ml/min) 120-70 70o40 40-30 40o12 <7.5 Variabil ă
Nr nefroni func ܊ionali (%) 100o50 50o35 35 o25 25-10 <10 <10
Sumar urin ă;
Dozare albumin ă în urină Dacă este cazul
CT, RMN, cistoscopie; În func܊ie de structura afectat ă
Ex histopatologic În func܊ie de structura afectat ă
76
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 885 bis/27.XII.2007

76*Se referă la:
1.Toate afec ܊iunile cronice renale, congenitale sau dobândite, de etiologie multipl ă, cu afectare
primară sau secundar ă renală, localizate la ambii rinichi sau într-unul singur, în caz de rinichi
unic congenital sau dobândit.
De exemplu:
– Cauze malformative (agenezie renal ă unilateral ă, hipoplazii renale, rinichi
polichistic, rinichi în potcoav ă, duplicare ureteral ă, hidronefroz ă etc.);
– Cauze tumorale ;
– Hipertensiune arterial ă renovascular ă ;
– Boli renale sau pielonefrit ă pe rinichi unic congenital sau chirurgical cu fenomene de IRC.
Afec ܊iuni renale cu evolu ܊ie progresiv ă, care au ca expresie func ܊ională insuficien܊a renală cronică.
2. Rezec܊ia totală a vezicii urinare pentru cancer, cu implantare de uretere (indiferent unde este
implantul) – pierderea func ܊iei de colectare ܈i stocare a urinei de c ătre vezica urinar ă.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 885 bis/27.XII.2007
77

77Insuficien ܊a renală cronică evoluează stadial, indiferent de structura afectat ă܈i de cauzele ei în 5 stadii.
Stadii Insuficien ܊a func܊ională
Std. I
– de deplin ă
compensare Func܊ia renală normală în repaos, u ܈or alterată în condi܊ii de suprasolicitare ;
Homeostazie hidroelectrolitic ă܈i acido-bazic ă normală ;
Probe func ܊ionale renale normale ;
Rata de filtrare glomerular ă (Clearance-ul creatininei endogene)=120-70ml/min
Nu există anemie.
Std. II
–insuficien܊a renală
compensată
a. faza poliuric ă
b. faza RAF Func܊ia renală normală în repaos prin interven ܊ia mecanismelor compensatorii
(hipertrofia func ܊ională a nefronilor restan ܊i, hipertensiune, poliurie compensatorie,
reten܊ie azotată) ;
Probe func ܊ionale renale pu ܊in sau moderat modificate ;
Homeostazie modificat ă moderat (in faza b) ;
Rata de filtrare glomerular ă (Clearance-ul creatininei endogene)=69-40ml/min
Anemie u ܈oară sau moderat ă.
Std. III
– IRC decompensat ă
(preuremie) Func܊ia renală afectată în repaos ;
Homeostazie constant alterat ă;
Rata de filtrare glomerular ă (Clearance-ul creatininei endogene)=39-24ml/min
Anemie moderat ă.
Std. IV
– de uremie terminal ăFunc܊ia renală grav alterat ă ;
Homeostazie grav alterat ă prin cre܈terea semnificativ ă a produ܈ilor de reten ܊ie azotată ;
Rata de filtrare glomerular ă (Clearance-ul creatininei endogene)=24-12ml/min
Anemie medie sau sever ă.
Std. V *
– de uremie depa ܈ităSupravie܊uirea este asigurat ă prin mijloace de substitu ܊ie a func܊iei renale.
Constantele statice ܈i dinamice renale sunt variabile în func ܊ie de metoda de epurare
extrarenal ă:
-hemodializa (epurare extracorporeal ă) ;
-dializa peritoneal ă (epurare intracorporeal ă) sau
-transplantul renal.
*Gradul de handicap în stadiul V (uremie dep ă܈ită) este variabil.
În evaluare se vor avea în vedere :
– eficien܊a metodelor de epurare extrarenal ă (grad IRC);
– apari܊ia de complica ܊ii specifice nefropatiei de fond ;
– patologia indus ă de tehnica de epurare extrarenal ă.
În stările post transplant de rinichi :
– Handicap grav în primele 12 luni, datorit ă posibilită܊ii de apari܊ie a fenomenelor de respingere, cu reluarea
programului de hemodializ ă;
– Ulterior evaluarea gradului de handicap se face în func ܊ie de gradul de restabilire a func ܊iei
renale.
În evaluare se va ܊ine seama ܈i de efectul tratamentului imunosupresor, psihicului ܈i cooperararea pacientului.
78
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 885 bis/27.XII.2007

CAP 6 – FUNC ğIILE URINARE
78II. EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP ÎN AFECTAREA
FUC܉IILOR UROGENITALE
1. Neoplasme urogenitale operate cu recidive locoregionale sau la distan ܊ă sau inoperabile, în faze de
generalizare.
2. Neoplasme mamare inoperabile în faza de generalizare, sau operate cu recidive locale sau/ ܈i la
distantă.
DEFICIEN ܉Ă ACCENTUAT Ă/
DEFICIEN ܉Ă GRAVĂ
HANDICAP ACCENTUAT /
HANDICAP GRAV
În func܊ie de apari ܊ia recidivelor locoregionale sau determin ărilor la distan ܊ă, precum ܈i de starea
de nutri܊ie – obligatorie ancheta social ă cu obiective precizate de comisie
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 885 bis/27.XII.2007
79

79ACTIVIT Ă܉I –
LIMITĂRIPARTICIPARE –
NECESIT Ă܉I
HANDICAP U ܇OR-Activită܊i fără suprasolicitare
fizică, într-un microclimat f ără
varia܊ii tremice (temperaturi
extreme), umiditate, toxice renale,
trepida܊ii.Sprijin pentru:
– asigurarea condi ܊iilor de munc ă
(microclimat) adecvate;
– activitate pe acela ܈i loc de
muncă sau, eventual,
schimbarea locului de munc ă;
În IRC IV ܈i IRC V sprijin pentru:
– activită܊ile cotidiene, ale
vie܊ii de zi cu zi;
– transport la ܈i de la centrul de
hemodializ ă;
– transportul materialelor de
epurare intracorporeal ă (de la
unitatea sanitar ă la
domiciliu) ;
– suplinirea capacit ă܊ii de
autoservire sau autoîngrijire
în cazul complica ܊iilor induse
de procedura de epurare sau
de agravarea structurilor de
fond.
La persoanele cu rezec ܊ii totale de
vezică urinară: sprijin pentru
asigurarea pungilor de colectare a
urinei܈i pentru schimbarea lor în
condi܊ii aseptice În general activit ă܊i intelectuale,
munci de birou, statice sau de
colaborare (activit ă܊i la domiciliu).
-Cu condi܊ia respect ării
programului de hemodializ ă/
dializă peritoneal ăsau /܈i
-Cu asigurarea monitoriz ării
clinice, paraclinice ܈i terapeutice
la centrul care a efectuat
transplantul renal sau la unit ă܊ile
sanitare la care sunt în eviden ܊ă
persoanele cu dializ ă peritoneal ă܈i
hemodializ ă.HANDICAP MEDIU
HANDICAP ACCENTUAT
În cazul existen ܊ei unor
complica܊ii secundare, ineficien ܊ei
metodei de epurare extrarenal ă
sau transplant renal nefunc ܊ional –
lipse܈te capacitatea de realizare a
unor activit ă܊i aducătoare de venit
܈i chiar a activit ă܊ilor cotidiene de
autoîngrijire – autogospod ărire.
Idem pentru persoanele cu
rezec܊ie totală de vezică, cu
tumuori maligne uro-genitale cu
recidive loco-regionale sau
determinări la distant ă.HANDICAP GRAV
80
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 885 bis/27.XII.2007

CAPITOLUL 7
FUNC܉IILE
NEURO-MUSCULO-SCHELETICE
܇I ALE MI ܇CĂRILOR AFERENTE
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 885 bis/27.XII.2007
81

CAP 7 – FUNC ğIILE NEURO-MUSCULO-SCHELETICE ùI ALE MI ùCĂRILOR AFERENTE
81I. EVALUARE GRAD DE HANDICAP ÎN AFECTAREA
MOBILIT Ă܉II ARTICULA ܉IILOR܇I OASELOR*
1.Afec܊iuni osteo-articulare congenitale sau contractate precoce
PARAMETRI
FUNC܉IONALI** DEFICIEN ܉Ă
U܇OARĂDEFICIEN ܉Ă
MEDIE DEFICIEN ܉Ă
ACCENTUAT ĂDEFICIEN ܉Ă
GRAVĂ
HANDICAP
U܇ORHANDICAP
MEDIU HANDICAP
ACCENTUAT HANDICAP
GRAV
Examen ortopedic;
Examene radiografice, segment
afectat ܈i, eventual, contralateral, în
func܊ie de limitarea func ܊ională
secundară (articula܊ii, coloană
vertebrală);
CT (eventual – în func ܊ie de
structura afectat ă);
Testări biometrice;
Testarea mobilit ă܊ii articulare;
Examen oscilometric;
Examen eco – Doppler;
Spirometrie.
** Selectarea se face în func аie de
anomalie, structura afectat ăЮi cauzele
care le-au determinat (etiologia lor). Încadrarea în grad de handicap u ܈or, mediu, accentuat sau grav se
realizeaz܈ particularizat în func ܊ie de :
– intensitatea tulburarilor de postura sau/ ܈i gestualitate;
– localizarea unilateral ă sau bilateral ă a deterior ării
(anomaliei);
– membrul sau membrele afectate;
– consecin ܊ele secundare (la articula ܊iile suprajacentei,
coloana vertebral ă);
– capacitatea respiratorie afectat ă secundar;
– existen ܊a tulburarilor neurologice secundare de tip
paretic/plegic;
– în raport de gestualitatea ܈i deservirea necesar ă;
– capacitatea de mobilizare cu mijloace protetice, ortetice,
mijloace speciale de deplasare;
– limitarea prehensiunii ܈i manipula ܊iei;
– capacitatea de autoservire.
* Se refer ă la anomalii Юi structuri afectate, respectiv la:
1. – bolile constitu аionale ale oaselor (de ex. acondrodisplazia);
– malforma аii (de ex. amielia unui membru, total ă sau partial ă, toracal sau pelvin, sindactilie);
– deform ări rahitice cu tulbur ări de postur ă;
– luxa аie congenital ă de Юold (unilateral sau bilateral) cu coxartroz ă secundar ăЮi/sau
modificări ale coloanei vertebrale;
– redori Юi anchiloze congenitale post traumatice sau dup ă osteoartrit ă TBC, redori strânse
mono sau bilaterale de Юold, genunchi sau combinate, în pozi аii vicioase, asociate sau nu
cu paralizii nervoase;
– lipsa policelui sau a patru degete, bilateral;
– anchiloze ale pumnului , coatelor sau umerilor; – pseudartroze (gamb ă, coapsă, antebraа, braа – neoperabile)
2. Hemofilia A Юi B, boală congenital ă care apare la sexul masculin prin deficit de factor VIII
(Hemofilia A ) Юi factor IX (Hemofilia B), în formele cu modfic ări ale mecanicii articulare
sau în formele cu anchiloze în pozi аii vicioase Юi amiotrofii care impiedic ă mobilizarea
(locomoаia) sau/Юi autoservirea.
3. Colagenoze:
a. poliartrit ă reumatoid ă (PR): boal ă imunoinflamatorie cronic ă progresiv ă care afecteaz ă,
cu predilec аie, articula а
iile mici ale membreleor, simetric Юi distructiv;
b. sclerodermia: cu tulbur ări cutanate specifice, care reduce gestualitatea datorit ă
sclerodactiliei;
c. dermatomiozita.
d. lupusul eritematos sistemic.
82
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 885 bis/27.XII.2007

CAP 7 – FUNC ğIILE NEURO-MUSCULO-SCHELETICE ùI ALE MI ùCĂRILOR AFERENTE
82ACTIVIT Ă܉I – LIMIT ĂRI PARTICIPARE – NECESIT Ă܉IHANDICAP
U܇OROrice activitate F ără restric܊iiHANDICAP
MEDIUOrice activitate F ără restric܊iiHANDICAP
ACCENTUAT Locuri de munc ă fără solicitare postural ă
sau/܈i gestuală, fără deplasări în teren, în
func܊ie de structura/structurile afectate cu
limitările func܊ionale secundare. – Asigurare de mijloace compensatorii
(protetice, ortetice etc.), adaptate în raport de
secven܊ele muncii (pense, cârlige etc.) în
raport de membrul sau membrele afectate;
– Mijloace speciale de deplasare (baston,
cadru, scaun rulant, ma ܈ini adaptate etc.);
– Reorganizarea procesului de produc ܊ie,
adaptarea locuin ܊ei pentru a facilita
integrarea social ă;
– Sprijin pentru activit ă܊ile cotidiene –
instrumentale în cazul persoanelor cu
deficien܊e grave. HANDICAP
GRAV
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 885 bis/27.XII.2007
83

CAP 7 – FUNC ğIILE NEURO-MUSCULO-SCHELETICE ùI ALE MI ùCĂRILOR AFERENTE
832.Hemofilia A ܈i B*
PARAMETRI
FUNC܉IONALI DEFICIEN ܉Ă
U܇OARĂDEFICIEN ܉Ă
MEDIEDEFICIEN ܉Ă
ACCENTUAT ĂDEFICIEN ܉Ă
GRAVĂ
HANDICAP
U܇ORHANDICAP
MEDIUHANDICAP
ACCENTUAT HANDICAP
GRAV
Examen ortopedic;
Examen radiografic,
segment afectat ܈i,
eventual, contralateral,
în func܊ie de limitarea
func܊ională secundar ă
(articula܊ii, coloană
vertebrală);
CT (eventual – în
func܊ie de structura
afectată);
RMN;
Testări biometrice;
Testarea mobilit ă܊ii
articulare;
Examen oscilometric;
Examen eco – Doppler;
Spirometrie;
Determinarea factorilor plasmatici ai coagul ării :
factorul VIII,
factorul IX. În formele u ܈oare,
fără tulburări
hemoragice. În formele
medii cu sânger ări
minore, fără
determinări
articulare sau
În formele cu
artropatii
necomplicate care
necesită tratament
antihemofilic
periodic. În formele severe
cu artropatii cronice,
cu modificări
ireversibile ale
mecanicii articulare,
care necesi tă
administ rări repetate
de preparate
antihemofilice ܈i
transfuzii frecvente. În formele
severe cu
anchiloze în
pozi܊ii vicioase,
cu amiotrofii care
impiedică
autoservirea ܈i
mobilizarea.
NB. În evaluare se va ܊ine seama ܈i de afectarea altor structuri care
predispun la sângerare.
* Sindrom hemoragic produs prin deficit de factori plasmatici ai coagul ării.
84
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 885 bis/27.XII.2007

CAP 7 – FUNC ğIILE NEURO-MUSCULO-SCHELETICE ùI ALE MI ùCĂRILOR AFERENTE
84ACTIVIT Ă܉I – LIMIT ĂRI PARTICIPARE – NECESIT Ă܉IHANDICAP
U܇OROrice activitate profesional ă într-un loc de
muncă fără risc de traumatism fizic. Participare f ără restric܊ii, cu condi ܊ia evitării
riscului de accidentare. HANDICAP
MEDIUOrice activitate profesional ă într-un loc de
muncă fără risc de traumatism fizic. Participare f ără restric܊ii, cu condi ܊ia evitării
riscului de accidentare. HANDICAP
ACCENTUAT – Activit ă܊i fără solicitare fizic ă mare sau
cu risc de traumatizare indiferent de
intensitate ܈i cauze.
– Sunt limitate activit ă܊ile care
suprasolicit ă postura ortostatic ă,
deplasarile posturale prelungite,
men܊inerea for ܊ată a unei variante
posturale ܈i cele în mediu cu trepida ܊ii.Sprijin pentru:
– asigurarea unui loc de munc ă adecvat care
să prevină traumatizarea fizic ă, activarea
hemartrozei ܈i cronicizării artropatiei
specifice,
– facilitarea mobiliz ării (baston, cadru, orteze
etc.),
– monitorizarea activit ă܊ii medicale
(dispensar, administrarea de produse
antihemofilice, efectuarea de transfuzii – în
func܊ie de situa ܊ie).HANDICAP
GRAVIntensitatea tulbur ărilor func܊iei
locomotorii, ireversibil ă, neinfluen ܊ată de
tratamentul specific limiteaz ă total sau
aproape total capacitatea de mobilizare,
autoservire, autoîngrijire ܈i
autogospod ărire.- Sprijin permanent din cauza pierderii
capacită܊ii de autoservire, autoîngrijire ܈i
autogospod ărire;
– Sprijin pentru pierderea autonomiei –
capacitatea de mobilizare;
– Spirjin pentru facilitarea deplas ării în
interiorul sau/ ܈i exteriorul locuin ܊ei în
func܊ie de necesit ă܊i.
– Necesit ă asistent personal.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 885 bis/27.XII.2007
85

CAP 7 – FUNC ğIILE NEURO-MUSCULO-SCHELETICE ùI ALE MI ùCĂRILOR AFERENTE
853.Colagenoze
a. Poliartrit ă reumatoid ă (PR)*
PARAMETRI
FUNC܉IONALI DEFICIEN ܉Ă
U܇OARĂDEFICIEN ܉Ă
MEDIEDEFICIEN ܉Ă
ACCENTUAT ĂDEFICIEN ܉Ă
GRAVĂ
HANDICAP
U܇ORHANDICAP
MEDIUHANDICAP
ACCENTUAT HANDICAP
GRAV
VSH crescut;
Proteina C reactiv ă
crescută;
Fibrinogen seric
crescut;
Electroforeza :
hipergamaglobuline
mie;
IGM܈i IGG mult
crescute;
Factor reumatoizi
prezen܊i :
Waler Rose pozitiv,
Latex: pozitiv;
Ex radiologic;
CT-RMN. În PR la debut :
– redori matinale
la nivelul
articula܊iilor
periferice;
– mobilizarea
articula܊iilor
periferice f ără
dureri;
-fără semne
obiective
patologice;
– testarea
mobilită܊ii
articulare
(mobilitate
normală).În PR stadiul I, II/III
– moderat active:
– redori matinale;
-dureri la mobilizarea
articula܊iilor periferice
܈i în repaos;
-f o r܊a de prehensiune
redusă;
– reducerea medie a
mobilită܊ii articulare;
– testele de activitate
(evolu܊ie) pozitive,
dar nu obligatoriu. În PR forme severe
stadiul III ܈i III/IV:
leziuni distructive
cartilaginoase sau
osoase; deformări ale
degetelor; subluxa܊ii;
deriva܊ii axiale
(cubitale ale mâinilor);
atrofia mu ܈chilor cu
afectarea prehensiunii;
semne radiologice caracteristice ܈i de
laborator specifice;
capacitate
func܊ională limitată;
autoservire par ܊ial
afectată.În PR gravă stadiul
IV :
leziuni
osteorarticulare cu
deformări ܈i
anchiloze (degete,
pumni, coate,
܈olduri, genunchi în
semiflexie, tibiotarisene cu deformarea
antepiciorului);
limitarea aproape
totală sau totală a
gestualită܊ii sau/܈i a
posturii ܈i
deplasărilor
posturale; capacitatea de
autoservire pierdut ă.
NB. Clasa
func܊ională I
(Steinbrocker) –
capacitatea
func܊ională
completă
(capacitate
normală de a-܈i
executa profesiunea). NB. Clasa
func܊ională II
(Steinbrocker) –
capacitata
func܊ională normală
cu excep܊ia
handicapului durerii
܈i redorii la una sau
mai multe articula ܊ii.NB. Clasa
func܊ională III
(Steinbrocker) –
permite numai o
mică parte din
ocupa܊iile casnice ܈i
autoservire. NB. Clasa
Func܊ională IV
(Steinbrocker) –
infirmitate importan tă
– persoana imobilizat ă
la pat sau în fotoliu,
care nu se poate ocupa
de propria îngrijire sau
o face cu foarte mare
dificultate.
* Diagnosticul se stabile Юte atunci când sunt satisf ăcute patru din cele Юapte criterii ale Asocia аiei de
Reumatoligie Americane (ARA):
-redori matinale,
-artrite la trei sau mai multe articula аii,
-artrita mâinilor,
-artrita simetric ă a mâinilor,
-noduli reumatoizi,
-factori reumatoizi în ser,
-semnele radiologice caracteristice.
86
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 885 bis/27.XII.2007

CAP 7 – FUNC ğIILE NEURO-MUSCULO-SCHELETICE ùI ALE MI ùCĂRILOR AFERENTE
86b. Sclerodermia (afec ܊iunea ܊esutului conjunctiv)
PARAMETRI
FUNC܉IONALI* DEFICIEN ܉Ă
U܇OARĂDEFICIEN ܉Ă
MEDIE DEFICIEN ܉Ă
ACCENTUAT ĂDEFICIEN ܉Ă
GRAVĂ
HANDICAP
U܇ORHANDICAP
MEDIU HANDICAP
ACCENTUAT HANDICAP
GRAV
Fenomene de tip Raynaud;
Infiltra܊ii dure ale fe ܊ei,
trunchiului, membrelor;
Teste circulatorii periferice;
Teste func ܊ionale renale;
Teste ventilatorii;
Biopsie muscular ă.
* În funcаie de forma clinic ă:
Progresiv ă cu sindactilie,
Progresiv ă cu tulburări viscerale,
Progresiv ă edematoas ă.Evaluarea gradului de handicap se face în func ܊ie de forma clinic ă,
respectiv de intensitatea tulbur ărilor de gestualitate, renale, respiratorii ܈i
de nutri܊ie, prevăzute pentru afectarea struct urilor, prezentate la capitolele
în cauză.
c. Dermatomiozit ă**
DETERMINAREA
PARAMETRILOR
FUNC܉IONALI DEFICIEN ܉Ă
U܇OARĂDEFICIEN ܉Ă
MEDIEDEFICIEN ܉Ă
ACCENTUAT ĂDEFICIEN ܉Ă
GRAVĂ
HANDICAP
U܇ORHANDICAP
MEDIUHANDICAP
ACCENTUAT HANDICAP
GRAV
Edem în 1/2 superioar ă a fe܊ei;
Deficit muscular de grade
diferite (de la fatigabilitate până la incapacitatea de a
ridica bra ܊ul ܈i coapsele);
Teste enzimatice (transaminaza,
creatinfosfokinaza, lactico-
dehidrogenaza);
Traseu EMG caracteristic
pentru afectare fibrelor
musculare;
Biopsia – necroze focale. În conformitatea cu criteriile prezentate la Cap. 4: evaluarea gradului de
handicap în afectarea func ܊iei muschilor.
** Afecаiune în cadrul larg al miopatiilor inflamatorii ideopatice, cu etiologie multifactorial ă
(infecаioasă, autoimun ăЮi vasculo-ischemic ă-vasculitic ă).
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 885 bis/27.XII.2007
87

CAP 7 – FUNC ğIILE NEURO-MUSCULO-SCHELETICE ùI ALE MI ùCĂRILOR AFERENTE
87ACTIVIT Ă܉I – LIMIT ĂRI PARTICIPARE –
NECESIT Ă܉IHANDICAP U ܇ORCapacitate func ܊ională completă cu posibilitatea de
a executa normal profesiunea. – Sunt necesare m ăsuri profilactice:
evitarea frigului, umezelii, curen ܊ilor
de aer la locul de munc ă;
– Dispensarizare la medicul de familie
sau reumatologie, ambulatorii de
specialitate pentru controale periodice;
– Profilaxia infec ܊iilor acute ܈i tratarea
infec܊iilor cronice pentru a preveni
progresiunea alter ărilor func ܊ionale. HANDICAP MEDIU – Capacitate func ܊ională normală cu excep ܊ia
handicapului durerii ܈i redorii la una sau mai
multe articula ܊ii;
– Limitarea gestualit ă܊ii profesionale ܈i a mersului;
– Activită܊i cu solicit ări fizice reduse f ără deplasări
posturale pe distan ܊e mari, fără ridicarea de
greută܊i, urcat-coborât sc ări;
– Unele limit ări în activit ă܊ile cotidiene, casnice. – Sunt necesare m ăsuri profilactice: evitarea
frigului, umezelii, curen ܊ilor de aer la locul de
muncă;
– Dispensarizare la medicul de familie
sau reumatologie, ambulatorii de
specialitate pentru controale periodice;
– Profilaxia infec ܊iilor acute si tratarea
infec܊iilor cronice pentru a preveni
progresiunea alter ărilor func ܊ionle;
-Măsuri pentru asigurarea unui loc de
muncă fără solicitare fizic ă/trepida܊ii, în
condi܊ii de microclimat corespunz ător sau
schimbarea locului de munc ă,
recalificare profesional ă dupa caz, în
func܊ie de vârst ă, procesele evolutive ܈i
răspunsul la tratamentul aplicat. HANDICAP
ACCENTUAT – Capacitate func ܊ională limitată permitând numai o
parte din activit ă܊ile casnice ܈i autoservirea;
– Imposibilitatea efectu ării unor activit ă܊i
profesionale în sistem organizat;
– Eventuale activit ă܊i de colaborare în func ܊ie de
deficitul de prehensiune;
– Se va avea în vedere faptul c ă:
– se ridică cu greutate de pe scaun, chiar ܈i cu
sprijin,
– nu poate ridica ܈i transporta greut ă܊i,
– dexteritatea se realizeaz ă cu dificultate. – În general afectarea accentuat ă a
posturii, a deplas ărilor posturale
(mobilizarea), alternant ă posturală,
gestualitatea – prehensiunea ܈i
manipula܊ia – fac imposibil ă
participarea la activit ă܊i profesionale;
– Necesită sprijin pentru facilitarea
mobilizării (baston, scaun rulant);
– Monitorizare periodic ă medicală.HANDICAP GRAV- Infirmitate important ă – persoana cu handicap
imobilizat ă la pat sau în fotoliu;
– Nu se poate ocupa de propria sa îngrijire sau o face cu
foarte mult ă dificultate;
– Necesită îngrijire ܈i supraveghere permanent ă, nu poate sta
confortabil pe scaun, nu se poate ridica din pozi ܊ia܈ezând în
cea ortostatic ă;
– Nu pot păstra ortostatismul nesprijinit ܈i fără ajutor;
– Nu se pot îmbr ăca, dezbrăca, nu-܈i pot tăia alimentele;
– Capacitatea de autoservire ܈i autoîngrijire este
afectată major. – Suplinirea pierderii în totalitate a
capacită܊ii de autoservire, autoîngrijire ܈i
autogospod ărire;
– Dependen ܊a socială permanent ă;
– Necesită asistent personal.
88
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 885 bis/27.XII.2007

CAP 7 – FUNC ğIILE NEURO-MUSCULO-SCHELETICE ùI ALE MI ùCĂRILOR AFERENTE
88II. EVALUARE GRAD DE HANDICAP ÎN AFECTAREA
MOBILIT Ă܉II COLOANEI VERTEBRALE*
1.Spondilit ă anchilozant ă (SA) PARAMETRI FUNC ܉IONALI- Examen radiologic**:
– radiografie bazin,
– radiografia altor zone interesate,
– tomografie – TC, RMN
– scintigram ă osteo-articular ă;
– Investiga ܊ii biologice :
– VSH crescut ă,
– electroforez ă cu hiperalfaglobuline crescute ܈i u܈oară hipergamă globulinemie,
– proteina C reactiv ă pozitivă,
– fibrinogen în sânge crescut,
– imunelectroforez ă serica IGA crescut ă,
– factori reumatoizi negativi, -a n t i g e n H L A B
27 *** prezent;
– Probe paraclinice :
– testarea mobilit ă܊ii coloanei vertebrale ܈i a articula ܊iilor mari,
– spirometrie,
– examen oftalmologic,
– examen neurologic. DEFICIEN ܉Ă U܇OARĂ
HANDICAP U ܇OR- Sacroileit ă gr. IV sau/ ܈i pun܊i vertebrale între dou ă corpuri vertebrale;
-Fără semne inflamatorii clinice;
– Rectitudinea sau redoarea coloanei DL;
– Mobilitatea coloanei CDL în limite fiziologice sau o reducuere cu 40% din valorile
fiziologice ale flexiei, extensiei, înclin ări laterale dreapta ܈i stânga;
– Semne biologice de inflama ܊ie (în puseele acute) : VSH u ܈or crescut, fibrinogen u ܈or
crescut, proteina C absent ă, antigen HLA B 27 pozitiv,
-Fără afectare ocular ă;
-Fără disfunc܊ie respiratorie. DEFICIEN ܉Ă MEDIE
HANDICAP MEDIU Forma central ă:
– generalizarea sindesmofitilor cu formare de pun ܊i la un num ăr important de discuri vertebrale;
– mobilitatea coloanei CDL: reducere cu 50% din valorile fiziologice ale flexiei, extensiei,
înclinări laterale, rota ܊ii;
– redoare matinal ă coloană CDL persistent ă;
– deficien܊ă ventilatorie restrictiv ă u܈oară;
-fără deficien܊ă vizuală sau cu deficien ܊ă u܈oară.
Forma periferic ă:
– articula܊ii periferice afectate de proces inflamator cronic, frecvent asimetric, cel mai des
la genunchi;
– tendini܊e, fascită plantară,
– mobilitatea articula ܊iilor periferice redus ă cu 30- 40% din valorile fiziologice;
– semnele biologice moderat crescute;
-a n t i g e n H L A B 27 pozitiv.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 885 bis/27.XII.2007
89

CAP 7 – FUNC ğIILE NEURO-MUSCULO-SCHELETICE ùI ALE MI ùCĂRILOR AFERENTE
89DEFICIEN ܉Ă ACCENTUAT Ă
HANDICAP ACCENTUAT Forma central ă:
– cu prinderea coloanei CDL;
– fixarea coloanei cervicale în flexie în mod ireveresibil, în puseele acute;
– deficien܊ă ventilatorie medie de tip restrictiv;
– deficien܊ă vizuală medie prin sechele de iridociclit ă;
– afectarea mobilit ă܊ii coloanei vertebrale cu peste 70% din valorile fiziologice (urc ă܈i
coboară scările dar cu dificultate)
Forma mixt ă:
– cu prinderea coloanei CDL;
– cu prinderea centurilor scapulo-humerale ܈i coxo-femurale, bilateral;
– deficien܊ă ventilatorie medie sau accentuat ă de tip restrictiv;
– deficien܊ă vizuală medie prin afectare ocular ă sechelară iridociclitei;
– afectarea func ܊ionalită܊ii articula ܊iilor periferice pân ă la 80% din valorile fiziologice (se
deplaseaz ă cu greutate cu baston sau cârje ܈i pe distan ܊e mici);
Forma periferic ă:
– cu prinderea articula ܊iilor mari: coxo-femurale, genunchi, articula ܊ia coatelor, pumn ܈i degete;
– afectarea func ܊iilor articula ܊iilor periferice cu peste 80-85% din valorile fiziologice. DEFICIEN ܉Ă GRAVĂ
HANDICAP GRAV Forma central ă:
– cu prinderea centurilor toracice ܈i pelviene,
– cu prinderea umerilor (anchiloza în adduc ܊ie),
– cu prinderea coxo-femural ă bilateral cu tendin ܊ă la anchiloze,
– deficien܊ă ventilatorie sever ă de tip restrictiv.
Forma periferic ă:
– cu anchiloza pumnilor, coatelor – în semiflexie, anchiloza tibio-tarsian ă în equin,
– cu deformarea accentuat ă a antepiciorului.
Forma mixt ă:
– forma sever ă cu/fără afectarea grav ă a acuită܊ii vizuale.
NB.
Persoanele cu SA stadiul IV se deplaseaz ă cu mare dificultate ܈i sprijinite. Sunt în
imposibilitatea realiz ării activit ă܊ilor vie܊ii zilnice de autoservire ܈i îngrijire. Necesit ă
asistent personal.
* Se refer ă la :
1.Spondilita anchilozant ă (SA) , forma central ă, periferic ă sau mixt ă (centrală si periferic ă) –
afecаiune inflamatorie cronic ă care afecteaz ă preponderent coloana vertebral ă, procesul
inflamator debutând frecvent la nivelul articula аiilor sacro-iliace Юi progreseaz ă ascendent.
2.Cifoscolioze Юi scolioze deformante – idiopatice, cu grad mare de curbur ă, operate sau nu, care impiedic ă
capacitatea respiratorie normal ăЮi/sau cu tulbur ări neurologice (parapareze, paraplegii)
** Principalul criteriu de diagnostic pozitiv poate consta, în func аie de evolu аie, în:
-Sacroileit ă gr. III (moderat ă): sclerozăЮi osteocondensare ale articula аiilor;
-sacroileit ă grad IV: anchiloz ă cu dispari аia spaаiilor articulare;
-apariаia de punаi intervertebrale (ini аial D 11-D12, L1-L2) – sindesmofite (osific ări
interligamentare), ulterior se generalizeaz ă – aspect „trestie de bambus”;
-afectarea articula аiilor interapofizare cu tendin аă la pensare Юi anchiloze care pot lua aspect
de „Юină de tramvai”
*** Antigenul HLA B 27: are semnifica аie predispozant ă pentru afec аiune; este prezent la 80-90%
dintre persoane.
90
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 885 bis/27.XII.2007

CAP 7 – FUNC ğIILE NEURO-MUSCULO-SCHELETICE ùI ALE MI ùCĂRILOR AFERENTE
90ACTIVIT Ă܉I – LIMIT ĂRI PARTICIPARE – NECESIT Ă܉IHANDICAP
U܇OROrice activitate profesional ă.
Pot defasura activit ă܊i fizice, nu au probleme
cu mobilizarea, urcatul ܈i coborâtul de sc ări
܈i ridicarea de greut ă܊i. Pot desfa ܈ura
activită܊i casnice (sociale ܈i ale vie܊ii zilnice)Participare f ără restric܊ie, necesit ă:
– monitorizare medical ă,
– controale periodice,
– cure balneare ܈i
– program de kinetoterapie. HANDICAP
MEDIU Orice activitate profesional ă cu evitarea
suprasolicit ărilor gestuale, posturale –
ortostatismul sau mersul prelungit, ridicarea de greut ă܊i, într-un mediu adecvat,
fără curen܊i de aer, varia ܊ii termice,
trepida܊ii.- Asigurarea unui loc de munc ă accesibil pentru
prevenirea evolu ܊iei spre stadii superioare;
– Sprijin din partea angajatorilor ܈i al familiei pentru
aplicarea m ăsurilor profilactice:
-dispensarizare medic de familie sau
serviciul de reumatologie,
– program de kinetoterapie (gimnastic ă medicală),
– eventual schimbarea locului de munc ă pentru
activită܊i fără eforturi fizice, f ără ortostatism
prelungit, în mediu cu curen ܊i de aer, umezeal ă,
pozi܊ii vicioase – fixe în timpul muncii. HANDICAP
ACCENTUAT – Activită܊i fără suprasolicitare postural ă, fără
deplasări prelungite sau care s ă impună
variante posturale;
– Activită܊i fără suprasolicitare fizic ă܈i vizuală.
În general au redus ă capacitatea de
efectuare a oric ărei activită܊i profesionale
organizate, cu program normal,
– Au limitat ă posibilitatea de a realiza
majoritatea activit ă܊ilor necesare vie ܊ii zilnice ܈i
pentru cele de autoservire (ex: aplecat,
îmbrăcat/dezbrăcat, transport greut ă܊i);
– Au limitat ă capacitatea de mobilizare (se
deplasează cu greutate cu baston) precum ܈i
posibilitatea de men ܊inere indelungat ă a
pozi܊iei ortostatice sau sezande ܈i a variantelor
posturale;
– Capacitatea de efort fizic – redus ă.Participare în condi ܊ii de monitorizare medical ă܈i
profesional ă:
– Internare în sec ܊ii de reumatologie în puseele
acute, pentru tratament particularizat ܈i
controlat;
– Dispensarizare medic de familie sau specialist
reumatolog pentru control periodic;
– Program de kinetoterapie la domiciliu sau
dispensar, ambulatoriu de specialitate;
– Schimbarea locului de munc ă sau orientare
pentru munci f ără efort fizic, ortostatism
prelungit, frig, curen ܊i de aer, umezeal ă,
pozi܊ii vicioase, suprasolicitarea vederii.
În timpul muncii:
– Sprijin din partea angajatorilor pentru
asigurarea unui loc de munc ă adaptat;
– Ajutor din partea familiei pentru realizarea
unor activit ă܊i necesare îngrijirii ܈i
gospodăririi (vie܊ii cotidiene).HANDICAP
GRAV-Pierderea total ă a capacită܊ii de munc ă, de
autoservire sau/ ܈i de orientare spa ܊ială;
– Limitarea major ă a capacit ă܊ii de
mobilizare;
– Limitarea major ă a posibilit ă܊ii de
realizare a activit ă܊ilor vie܊ii cotidiene,
instrumentale ܈i de autoîngrijire. – Necesită asistent personal;
– Necesită sprijin pentru ob ܊inerea unor
mijloace de deplasare (baston, fotoliu rulant
etc.)
– Asistent ă medicală la domiciliu,
particularizat ă.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 885 bis/27.XII.2007
91

CAP 7 – FUNC ğIILE NEURO-MUSCULO-SCHELETICE ùI ALE MI ùCĂRILOR AFERENTE
912. Cifoscolioze idiopatice
DETERMINAREA
PARAMETRILOR
FUNC܉IONALI DEFICIEN ܉Ă
U܇OARĂDEFICIEN ܉Ă
MEDIE DEFICIEN ܉Ă
ACCENTUAT ĂDEFICIEN ܉Ă
GRAVĂ
HANDICAP
U܇ORHANDICAP
MEDIU HANDICAP
ACCENTUAT HANDICAP
GRAV
Radiografii coloan ă
vertebrală, umeri ܈i܈old, în
raport de consecin ܊ele
secundare;
Tomografie (TC), RMN;
Examen ortopedic;
Examen neurologic;
Testatrea mobilit ă܊ii coloanei
vertebrale;
Testarea mobilit ă܊ii articula܊iilor
mari;
Probe ventilatorii. Încadrarea în grad de handicap se realizeaza în raport de existen ܊a܈i
intensitatea tulbur ărilor de postur ă, locomotorii, respiratorii ܈i motorii –
conform criteriilor stabilite în afectarea structurilor respecticve.
ACTIVIT Ă܉I – LIMIT ĂRI PARTICIPARE – NECESIT Ă܉IHANDICAP
U܇OR
Activită܊i accesibile ܈i participare efectiv ă în func܊ie de intensitatea deficien ܊ei
func܊ionale ܈i gradul de handicap prezentate în afectarea func ܊iilor motorii, statice ܈i
locomo܊iei.
Orientarea profesional ă a tinerilor spre locuri de munc ă accesibile, concomitent cu
monitorizarea medical ă adecvată pentru prevenirea consecin ܊elor secundare. HANDICAP
MEDIUHANDICAP
ACCENTUAT HANDICAP
GRAV
92
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 885 bis/27.XII.2007

CAP 7 – FUNC ğIILE NEURO-MUSCULO-SCHELETICE ùI ALE MI ùCĂRILOR AFERENTE
92III . EVALUARE GRAD DE HANDICAP ÎN AFECTAREA
FUNC܉IILOR MOTORII (A STATICII ܇I MOBILIT Ă܉II –
LOCOMO ܉IEI SAU/ ܇I GESTUALIT Ă܉II)
1.Amputa ܊ii*PARAMETRI
FUNC܉IONALIExamen ortopedic;
Examen radiologic :
-bont,
-articula܊ia suprajacent ă, contralateral, coloan ă vertebral ă, în func܊ie de
localizare, pentru evaluarea consecin ܊elor handicapului locomotor;
Testarea bontului;
Testarea func ܊ionalită܊ii protezei ܈i a membrului/membrelor;
Indici oscilometrici;
Testări biometrice particularizate structurii afectate;
Testarea mobilit ă܊ii articulare;
Testări musculare;
Testarea mobilit ă܊ii coloanei vertebrale.Fără deficien܊ă
Infirmitate
locomotorieAmputa܊ie totală sau par܊ială a degetelor de la unul sau ambele picioare;
Se va evalua în func ܊ie de tulbur ările secundare.DEFICIEN ܉Ă
USOARĂ
HANDICAP
U܇ORDeficien܊ă locomotorie u ܈oară:
Amputa܊ie Lisfrank,
Amputa܊ie Chopart,
Deficien܊ă de manipula ܊ie u܈oară:
Lipsa prin amputa ܊ie a 1-3 degete (în afara policelui);
Lipsa ultimilor falange de la toate degetele de la o mân ă.DEFICIEN ܉Ă MEDIE
HANDICAP MEDIU Deficien܊ă locomotorie medie :
Amputa܊ie gambă unilaterală (la orice nivel);
Amputa܊ie coapsă– bont protezat, protez ă func܊ională, fără consecin܊e secundare.
Deficien܊ă de manipula ܊ie medie :
Lipsa degetelor de la o mân ă;
Dezarticula ܊ie radio-carpian ă;
Amputa܊ia membrului toracic: antebra ܊-bra܊ ,de la diferite nivele, în raport de vârst ă,
cauză܈i cu gestualitatea ܈i deservirea necesarp.
NB. Pentru perioade limitate, în vederea adaptprii la unimanualitate, transfer gestualitate –
handicap accentuat.DEFICIEN ܉Ă
ACCENTUAT Ă
HANDICAP
ACCENTUAT Deficien܊ă locomotorie accentuat ă :
Amputa܊ie coapse – bont greu protezabil sau neprotezabil sau cu protez ă nefunc܊ională;
Dezarticula ܊ie coxo-femural ă;
Amputa܊ie bilateral ă membru pelvin, de la nivelul gambelor-protezate, proteze
func܊ionale;
Deficien܊ă de manipula ܊ie accentuat ă :
Dezarticula ܊ie scapulo-humeral ă;
Amputa܊ia membrului toracic unilateral ă cu reducerea prehensiunii contralateral.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 885 bis/27.XII.2007
93

CAP 7 – FUNC ğIILE NEURO-MUSCULO-SCHELETICE ùI ALE MI ùCĂRILOR AFERENTE
93DEFICIEN ܉Ă GRAVĂ
HANDICAP GRAV Imposibilitatea realiz ării ortostatismului – deficien ܊ă locomotorie grav ă-:
Lipsa prin amputa ܊ie a ambelor coapse, protezate sau neprotezate;
Lipsa prin dezarticula ܊ie a unui membru pelvin asociat cu anchiloza membrului
pelvin opus;
Lipsa prin dezarticula ܊ie sau prin amputa ܊ie a unui membru pelvin, cu amputa ܊ie
sau dezarticula ܊ie de membru toracal;
Amputa܊ie bilateral ă a membrelor pelvine de la nivelul gambelor – protezate
ineficient sau neprotezate.
NB. Pentru perioade limitate în vederea protez ării܈i adaptării la protez ă.
Imposibilitatea realiz ării gestualit ătii ܈i manipula ܊iei :
Amputa܊ii ambele membre toracice de la diferite nivele cu/f ără redori strânse ale
articula܊iilor.
* Se refer ă la:
a. Amputa аii congenitale, contractate precoce (copil ărie-adoleЮcenаă), unilateral sau bilateral
de membru inferior sau superior, indiferent de nivel, dezarticula аie membru pelvin,
dezarticula аie membru toracal, protezabile, neprotezabile sau greu protezabile.
b. Amputa аii de membru superior sau inferior, unilateral sau bilateral (protezabile,
protezabile ineficient, greu protezabile, neprotezabile), indiferent de vârst ăЮi statut.
NB. Amputa܊ii cu dificult ă܊i de realizare a ortostatismului, mersului ori gestualit ă܊ii.
În evaluarea deficien ܊ei func܊ionale se vor avea în vedere:
Cauza care a condus la indica ܊ia de amputa ܊ie:
a) distrugerea unui membru prin strivire,
b) pierderea vasculariza ܊iei,
c) gangrene de cauze variate (arteriopatii, diabet zaharat, embolii),
d) durere sever ă de cauză circulatorie,
e) tumori maligne,
f) infec܊ie necontrolabil ă terapeutic;
Starea bontului: scurt; cu cicatrici vicioase; cu calus vicios; cu nevroame hiperalgice,
cu leziuni trofice, fistule cronice; cu sechele complexe;
Nivelul amputa ܊iei, la membrul sau membrele afectate.
94
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 885 bis/27.XII.2007

CAP 7 – FUNC ğIILE NEURO-MUSCULO-SCHELETICE ùI ALE MI ùCĂRILOR AFERENTE
94ACTIVIT Ă܉I – LIMIT ĂRI PARTICIPARE – NECESIT Ă܉IHANDICAP
U܇OROrice activitate profesional ă fără limitări,
cu excep܊ia celor care solicit ă gestualitate
fină, de precizie. Participare f ără restric܊ii.
Necesită schimbarea locului de munc ă în cazul
unor profesiuni (ex: pianist, violonist s.a.). HANDICAP
MEDIUOrice profesie cu excep ܊ia celor care solicit ă:
-ortostatism ܈i deplasări posturale prelungite,
-bimanualitate. Asigurarea unui loc de munc ă accesibil.
Formare ܈i îndrumare profesional ă în
func܊ie de vârst ă persoanelor care ܈i-au pierdut
bimanualitatea, cu referire la muncile manuale
– necalificate.
Asigurare cu proteze, orteze, proteze
estetice diferen ܊iate în vederea activ ării în via܊a
socială fără restric܊ii.HANDICAP
ACCENTUAT -Locuri de munc ă fără solicitare fizic ă,
fără deplasări܈i variante posturale sau/ ܈i
gestuale, în func ܊ie de deterior ările
morfofunc ܊ionale.
NB. În elaborarea programelor de
recuperare se vor avea în vedere:
-localizarea ܈i nivelul amputa ܊iei,
-cauzele care au produs-o,
-eficien܊a protezării,
-vârsta,
-pregătirea generala ܈i profesional ă – în
func܊ie de care se recomand ă:
-schimbarea locului de munc ă sau
-formare profesional ă pentru munci
statice, accesibile handicapului postural sau/ ܈i
de gestualitate.Furnizare de mijloace protetice, de adaptare a
utilajelor, reorganizarea muncii la nevoie, cu
atribuirea sarcinilor ce nu pot fi îndeplinite altor
membri ai colectivului.
Pentru deficien ܊ii locomotori posturali:
În afara protez ării adecvate ܈i adaptării locului de
muncă astfel încât sa nu fie solicitat ă postura pe care
nu o poate realiza, se recomand ă facilitarea prin
mijloace suplimentare de sprijin (scaune adaptate
ergonomic) sau permiterea cu u ܈urin܊ă a modificărilor
posturale impuse de munc ă, prin balustrade sau
mânere de sprijin.
Transferul unor comenzi ale ma ܈inii de la
picior la mân ă sau automatizarea comenzilor
respective.
Pentru cei care au asociat ă afectarea mobilit ă܊ii
coloanei vertebrale: sisteme mecanice de manevrare
a greută܊ilor ܈i cărucioare de transport de înaltimea
bancului de lucru astfel încât transferul greut ă܊ilor
de pe cărucior pe banc ܈i invers să se facă prin
alunecare.
Pentru persoanele cu deficien ܊ă fizică cu
afectarea gestualit ă܊ii:
Este posibil ă, dupa caz, protezare sau ortezare,
eventual proteze de munc ă adaptate în raport cu
secven܊ele muncii (pense, cârlige etc), schimbarea
lateralită܊ii ܈i adaptări ale utilajului, ca de pild ă transferul
comenzilor de la o mân ă la alta sau de la mân ă la picior,
schimbarea sistemului de pârghii ale comenzilor pentru
scăderea efortului fizic.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 885 bis/27.XII.2007
95

CAP 7 – FUNC ğIILE NEURO-MUSCULO-SCHELETICE ùI ALE MI ùCĂRILOR AFERENTE
95HANDICAP GRAVIdem handicap accentuat -Idem handicap accentuat;
-Dupa protezare, adaptare la proteze/orteze :
-asigurarea de mijloace de deplasare pentru
persoanele cu deficien ܊ă posturală (baston
sau cadru pentru cele cu amputa ܊ii
unilaterale, fotoliu rulant, c ărucioare pentru
cele cu amputa ܊ii bilaterale);
-asigurarea de mijloace de autoservire sau/ ܈i
de muncă pentru cei cu pierderea bilateral ă a
gestualită܊ii;
-sprijin total pentru îngrijire ܈i activită܊ile
cotidiene, de autogospod ărire.
Necesită asistent personal.
96
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 885 bis/27.XII.2007

CAP 7 – FUNC ğIILE NEURO-MUSCULO-SCHELETICE ùI ALE MI ùCĂRILOR AFERENTE
962.Afec܊iuni neurologice* PARAMETRI
FUNC܉IONALIExamen neurologic;
Eco Doppler;
CT, RMN cerebral;
Examen oftalmologic (acuitate vizual ă, campimetrie,
fund de ochi);
EKG;
EEG;
Glicemie,
Teste de coagulare;
Hemoleucogram ă completă;
Angiografie carotidian ă;
Echocardiografie. Se stabilesc în func аie de
structura /structurile afectate. DEFICIEN ܉Ă
U܇OARĂ
HANDICAP
U܇ORDeficit motor minim la un membru sau care nu afecteaz ă prehensiunea, manipula ܊ia.
Tulburări de coordonare ܈i echilibru u ܈oare.
Se poate deplasa, mersul fiind posibil dar cu o ܈cila܊ii.DEFICIEN ܉Ă MEDIE
HANDICAP MEDIU Deficit motor al unui membru inferior sau al ambelor membre inferioare dar care nu
afectează desfa܈urarea activit ă܊ilor vie܊ii cotidiene sau profesionale;
Se deplaseaz ă cu u܈oară dificultate pe distan ܊e lungi sau cu dificultate moderat ă pe
distan܊e scurte, dar f ără sprijin, putând desf ă܈ura activit ă܊i profesionale normale, în
func܊ie de natura profesiei.
Deficit motor la un membru superior care afecteaz ă minimum mobilitatea,
gestualitatea ܈i prehensiunea.
Dificultă܊i de coordonare ܈i de manipula ܊ie neinfluen ܊ate de deficitul motor. Se poate
deplasa fără sprijin pe distan ܊e variabile, cu dificultate, cu o ܈cila܊ii (vezi criteriile de la
afectarea func ܊iei de coordonare).
Tulburări u܈oare de vorbire: dizartrie, balbism, alte tulbur ări ale vorbirii specifice
unor afec܊iuni neurologice (vezi criteriile de la afec ܊iunile respective: boala Parkinson,
miastenia gravis s.a.). DEFICIEN ܉Ă ACCENTUAT Ă
HANDICAP ACCENTUAT Deficien܊ă locomotorie accentuat ă. Se poate deplasa sprijinit în baston (sprijin
unilateral) sau nesprijinit, dar cu mare dificultate. Nu poate realiza mersul normal, nici
chiar pe distan ܊e scurte.
Deficit motor total al unui membru superior ce afecteaz ă activitatea profesional ă܈i
cea cotidian ă sau deficit motor bilateral moderat.
Tulburări accentuate de coordonare: se deplaseaz ă cu sprijin unilateral sau
nesprijinit dar cu mare greutate, cu baz ă de sus܊inere largit ă, cu tendin ܊ă la devia܊ii în
cazul asocierii unor tulbur ări vestibulare de intensitate medie (vezi criteriile de la
afectarea func ܊iilor de coordonare).
Tulburări de vorbire de tipul afaziei expresive moderate.
Permite, în cazul în care nu se asociaz ă deficit de locomo ܊ie, de manipula ܊ie, de
coordonare, exercitarea activit ă܊ilor vie܊ii cotidiene ܈i, eventual, efectuarea unor activit ă܊i
specifice profesiunii.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 885 bis/27.XII.2007
97

CAP 7 – FUNC ğIILE NEURO-MUSCULO-SCHELETICE ùI ALE MI ùCĂRILOR AFERENTE
97DEFICIEN ܉Ă GRAVĂ
HANDICAP GRAV Deficit grav de locomo ܊ie :
-persoana nu se poate deplasa nici cu sprijin nici f ără sprijin, fiind dependent ă de un
mijloc de transport adecvat (fotoliu rulant, alte dispozitive) sau este imobilizat la pat;
-nu î܈i poate îndeplini activit ă܊ile vie܊ii cotidiene, nu- ܈i poate asigura existen ܊a prin
activitatea pentru care a fost preg ătită;
-nu se poate autoservi;-necesită asistent personal.
NB. Persoanele cu paraplegii, parapareze forte pot presta activit ă܊i legate de capacitatea
܈i de pregătirea intelectual ă, beneficiind de o asisten ܊ă socială adecvată܈i de prezen ܊a
asistentului personal deoarece necesit ă܊ile sunt mult sporite din punct de vedere material,
social, psihologic etc.
* Se refer ă la:
a.Afecаiuni neurologice congenitale sau contractate precoce cu tulbur ări posturale si gestuale
de intensitate variat ă, de exemplu:
malforma аii congenitale (ex: mielomeningocelul, porencefalia, hidrocefalia,
microcefalia);
sechele neurologice ( pareze, paralizii etc.) – dup ă meningoencefalopatii infantile;
leziuni traumatice ale SNC;
sechele dupa sindrom ischemic medular cu parapareze sau plegii, tertrapareze sau
tetraplegii, monopareze sau monoplegii;
sechele dup ă traumatisme cerebrale severe;
paralizii de plex brahial;
leziuni de nervi periferici care produc tulbur ări de manipula аie, uni sau bilaterale;
tulburări neurologice sechelare cu deficit tip bi-tri-tetraparetic/plegic cu/f ără
tulburări trofice, afectând deplasarea Юi gestualitatea normal ă sau tulbur ări de tip
epileptic ori alte tulbur ări de focar;
sechele dup ă poliomielit ăЮi afecаiuni medulare infec аioase;
paralizii cerebrale: ex. hemiplegie-hemipareza infantil ă, paraplegie-paraparez ă
spastică infantilă, boala Little;
 tumori cerebrale benigne care determin ă prin extensie tulbur ări de focar, tumori
maligne.
b. Accidentele vasculare cerebrale (AVC) : hemoragice, trombotice sau embolice, cu diverse
localizări, cu deficite locomotorii secundare, disfazie/afazie sau/ Юi tulburări sfincteriene
indiferent de vârst ăЮi statut, la persoanele cu:
Sechele AVC care au drept cauze o malforma аie congenital ă vasculară;
Sechele AVC embolice dup ă valvulopatii reumatismale contractate precoce sau congenitale;
Sechele AVC din angiocardiopatiile congenitale;
Sechele AVC din cardiomiopatiile primitive (idiopatice sau primare);
Sechele AVC din HTA reno-vascular ă;
Deficite motorii din afec аiunile hemoragipare (cuagulopatii, trombocitopenii s.a.), din
afecаiuni hematologice (policitemia vera);
Deficite motorii ale unor neoplazii – primar sau secundar cerebrale – de sistem
nervos, osteoarticular, p ărаi moi.
c.Parapareze/paraplegii, tetrapareze/tetraplegii, monopareze/monoplegii – indiferent de
etiologie (traumatic ă, vascular ă, infecаioasă, tumorală, degenerativ ă etc.), indiferent de
vârstăЮi statut.
NB. Structurile afectate indiferent de data contract ării, cauză, localizare, pot determina
tulburări:
-ale staticii, mobilit ă܊ii – locomo ܊iei sau/܈i ale manipula ܊iei (gestualit ă܊ii) sau/܈i de
coordonare ܈i echilibru sau/ ܈i de vorbire,cu implica ܊ii diferite, în func ܊ie de
predominanta lor ܈i limitarea la via ܊a socială, comunitara ܈i familiala.
98
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 885 bis/27.XII.2007

CAP 7 – FUNC ğIILE NEURO-MUSCULO-SCHELETICE ùI ALE MI ùCĂRILOR AFERENTE
98ACTIVIT Ă܉I – LIMIT ĂRI PARTICIPARE – NECESIT Ă܉IHANDICAP
U܇OROrice munc ă cu program normal, cu
evitarea celor care impun activitatea la
înăl܊ime. Participare f ără restric܊ii cu condi ܊ia
monitoriz ării medicale, evitarea activit ă܊ii la
înăl܊ime sau care impune varia ܊ii posturale mari
܈i deplasări pe distan ܊e mari. HANDICAP
MEDIUOrice activitate profesional ă – loc de
muncă fără suprasolicitare postural ă,
activită܊i preponderent statice, f ără
deplasări posturale, f ără suprasolicitare
fizică܈i psihică, în condi܊ii de confort
organic, f ără rela܊ii cu publicul dac ă sunt
asociate tulbur ări de vorbire. Sprijin pentru asigurarea locului de munc ă
adecvat în vederea desf ă܈urării activită܊ii cu
program normal sau redus sau, daca nu este
posibil, schimbarea locului de munc ă;
Monitorizare medico-social ă.HANDICAP
ACCENTUAT În general nu pot presta activit ă܊i
profesionale datorit ă intensită܊ii afectării
func܊iilor motorii sau/ ܈i de manipula ܊ie,
coordonare, vorbire;
În cazul deficitelor motorii de tip
paraparetic, tetraparetic, sunt posibile activită܊i adaptate, cu solicit ări fizice
reduse, fără deplăsări posturale, în condi ܊ii
de confort organic. Asigurare mijloace de deplasare (baston,
cârje, cadru, fotoliu rulant – în func ܊ie de
intensitatea deficitului motor la membrele
superioare sau/ ܈i inferioare);
Asigurare dispozitive de mers (orteze) în
special pentru persoanele cu sechele dup ă
afectări de neuroni motori periferici;
Sprijin familial ܈i comunitar (în func ܊ie de
caz܈i situa܊ie) pentru efectuarea unor activit ă܊i
cotidiene ܈i de îngrijire. HANDICAP
GRAVIntensitatea afect ării func܊iei motorii
face imposibil ă desfă܈urarea oric ăror
activită܊i profesionale, activit ă܊i cotidiene,
de autoîngrijire, autogospod ărire;
În cazul persoanelor cu parapareze
forte, paraplegii, f ără afectarea func ܊iilor
intelectuale (în situa ܊ii particulare) este
posibil܈i indicat acces pentru prestarea
profesiunilor cu preg ătire superioar ă,
activită܊i legate de preg ătirea
intelectual ă, în ritm liber, beneficiind de
asistent personal. Necesită asistent personal.
Monitorizare medical ă la domiciliu pentru
recuperare (CFM) ܈i pentru prevenirea
leziunilor de decubit.
Asigurarea mijloacelor de transport
adecvat (c ărucioare – alte dispozitive) sau de
mobilizare (fotoliu rulant).
Pentru cei care sunt încadra ܊i în munc ă܈i
folosesc fotoliul rulant- este necesar ă ajustarea
bancului de lucru ܈i a spa܊iului de sub banc,
precum ܈i eliberarea c ăilor de acces pentru a
permite persoanei cu handicap s ă ajungă la
locul de munc ă.
Organizarea planului de lucru astfel încât
să regaseasc ă în aria de munc ă materia prim ă܈i
uneltele necesare.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 885 bis/27.XII.2007
99

CAP 7 – FUNC ğIILE NEURO-MUSCULO-SCHELETICE ùI ALE MI ùCĂRILOR AFERENTE
993.Afec܊iuni demielinizante – degenerative*
PARAMETRI
FUNC܉IONALI DEFICIEN ܉Ă
U܇OARĂDEFICIEN ܉Ă
MEDIEDEFICIEN ܉Ă
ACCENTUAT ĂDEFICIEN ܉Ă
GRAVĂ
HANDICAP
U܇ORHANDICAP
MEDIUHANDICAP
ACCENTUAT HANDICAP
GRAV
-Examen
neurologic**;
-Examen
oftalmologic; (AV,
campimetrie, FO);
-ENG;
-PEV auditive ܈i
vizuale;
-Diplopie provocat ă;
-Imunoglobulin ă G
în LCR ܈i sânge;
-RMN, CT.
** Examen
neurologic complet
cu precizarea
formei de evolu ܊ie
܈i a sindroamelor
afectate, respectiv
sindromul pur sau
combinate. În formele oligosimptomatice
cu:
– Sindrom
bipiramidal frust;
– Sindrom
vestibular frust;
– Sindrom
cerebelos frust,
sus܊inute pe
examen RMN
sau CT. În formele clinice
cu perioade de
remisiune , cu
tulburări u܈oare ܈i
medii de mers –
deplasare posibil ă
fără sprijin, cu
men܊inerea:
– sindromului
piramidal,
– sindromului
vestibular,
– sindromului
cerebelos,
Parametrii
func܊ionali confirm ă
afec܊iunea
demielinizant ă
(modificări FO,
PEV, diplopie,
ENG, RMN, CT,
ImG în sânge ܈i
LCR) În formele clinice cu evolu܊ie
progresivă sau cu
pusee acute
frecvente :
-tulburări accentuate
de mers, mers dificil,
uneori cu sprijin
unilateral;
-tulburări de
echilibru;
-tulburări de
coordonare;
-tulburări de
manipula܊ie;
-sindromul piramidal
tip paretic;
-cerebelo-vestibular;
-tulburări vizuale
(diplopie,
modificări CV);
-tulburări de
sensibilitate. În formele cu
evolu܊ie continu ă
care conduc la
pierderea
autonomiei
locomotorii,
făcând
dependent ă
persoana de o alt ă
persoană (par܊ial
sau total), datorită:
a. sindromului
piramidal variat:
-hemiplegie dr/stg,
-paraplegie-
parapareză
accentuată,
-tetrapareză –
tetraplegie;
b. sindromului
vestibulo-cerebelos
cu tulburări de statică
܈i echilibru grave.
* Se refer ă la leuconevraxit ă: sinonime – scleroz ă în plăci, encefalopatie diseminat ă cronică,
encefalopatie periaxial ă difuză, boală Devic (oftalmoneuromielit ă), indiferent de forma clinic ă.
NB. Diagnosticul pozitiv se sus ܊ine pe:
– simptome ܈i tulburări tranzitorii ca: oftalmopareze, deficite piramidale sau de sensibilitate, sindroame
medulare acute, afectarea altor nervi cranieni, combina ܊ii de semne subiective ܈i obiective;
– diagnosticul s ă cuprindăforma clinic ă de evolu܊ie܈i sindroamele respective (combinate sau pure).
Forme clinice: – forme cu rec ăderi ܈i remisiuni,
– forma primar generalizat ă,
– forma secundar progresiv ă.
Sindroame : – Sindromul motor: – paraparetic (paraplegic) spastic,
– hemiparetic (hemiplegic) spastic,
– monoparetic sau tetraparetic (tetraplegic) spastic.
– Sindromul ataxic: – ataxie prin tulbur ări cerebeloase;
– ataxie prin tulbur ări vestibulare;
– ataxie prin tulbur ări de sensibilitate profund ă.
-Semne oculare caracteristice: – oftalmopareze;
– tulburări de acuitate vizual ă܈i câmp vizual;
– modific ări FO: decolorare papilar ă globală sau
numai temporal ă (mai frecvent).
100
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 885 bis/27.XII.2007

CAP 7 – FUNC ğIILE NEURO-MUSCULO-SCHELETICE ùI ALE MI ùCĂRILOR AFERENTE
100ACTIVIT Ă܉I – LIMIT ĂRI PARTICIPARE – NECESIT Ă܉IHANDICAP
U܇ORActivită܊i cu program normal în locuri
de muncă care nu impun deplas ări posturale
prelungite sau o gestualitate rapid ă܈i cu
precizie. Asigurarea unui loc de munc ă accesibil în
pozi܊ie dominant sezând, f ără suprasolicitare
fizică܈i ritm impus.
Monitorizarea medical ă pentru prevenirea
agravării deficitului motor, vestibular ܈i cerebelos. HANDICAP
MEDIUActivită܊i cu program normal sau redus,
cu solicitări mici sau medii, f ără ritm impus,
care nu solicit ă mi܈cări de precizie ܈i rapide
din partea membrelor superioare ܈i
inferioare, într-un microclimat de confort
organic. Participare cu condi ܊ia asigurării unor
locuri de munc ă fără solicitări fizice mari,
deplasări posturale prelungite ܈i gestualitate
rapidă܈i de precizie;
Monitorizare permanent ă pentru
prelungirea duratei remisiunii ܈i pentru
prevenirea apari ܊iei puseelor acute.HANDICAP
ACCENTUAT În general, intensitatea tulbur ărilor
func܊ionale limiteaz ă prestarea oric ărei
activită܊i profesionale organizate. Pot,
eventual, efectua activit ă܊i de colaborare în
ritm liber, cu efect psihoterapeutic;
Este conservat ă capacitatea de
autoîngrijire. Pentru persoanele cu preg ătire
superioar ă:sprijin pentru efectuarea unor
activită܊i de colaborare în func ܊ie de posibilit ă܊ile
psiho-fizice ܈i de suportul familial;
Sprijin pentru ob ܊inerea mijloacelor de
deplasare (baston, cârje, scaun rulant s.a.), par ܊ial
pentru activit ă܊ile de autoîngrijire ܈i
autogospod ărire܈i pentru monitorizarea medico-
socială.HANDICAP GRAVDatorită intensită܊ii tulburărilor de
postură, de mers, gestualitate sau/ ܈i de
vedere, nu pot presta nici o activitate;
Capacitatea de autoservire par ܊ial/total
afectata;
Capacitatea de mobilizare: de la mers
cu sprijin bilateral prin for ܊e proprii, pân ă la
imobilizare;
Limitarea gestulit ă܊ii până la
imposibilitatea execut ării unor mi ܈cări cu
membrul respectiv;
Afectarea vederii pân ă la cecitate
relativă܈i absolută.Necesită asistent personal.
Asigurarea de mijloace de mobilizare
(cadru, fotoliu rulant, c ărucior) pentru deplasare
în cadrul locuin ܊ei;
Dispensarizarea medical ă (la domiciliu sau,
cand este necesar, la serviciul de specialitate).
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 885 bis/27.XII.2007
101

CAP 7 – FUNC ğIILE NEURO-MUSCULO-SCHELETICE ùI ALE MI ùCĂRILOR AFERENTE
101IV. EVALUARE GRAD DE HANDICAP ÎN AFECTAREA
FUNC܉IILOR MU ܇CHILOR*
1. Evaluare grad de handicap în distrofia muscular ă progresiv ă
(DMP)܈i formele ei PARAMETRI
FUNC܉IONALIExamen neurologic :
-deficit motor în func ܊ie de forma clinico-genetic ă, indiferent dac ă debutul este
distal sau proximal, afectarea grupelor musculare se generalizeaz ă;
Deficitul motor are ca expresie :
-amiotrofii progresive-simetrice;
-retrac܊ii tendinoase;
-ROT vii.
Paraclinic :
-cre܈terea activit ă܊ii unor enzime glicolitice (de ex : LDH);
-biopsia muscular ă este sugestiv ă, eviden܊iază modificări de tip miogen;
-EMG:
-absen܊a activită܊ii bioelectrice spontane,
-diminuarea amplitudinii maxime a traseelor;
-reducerea duratei medii a poten ܊ialelor.DEFICIEN ܉Ă
USOARĂ
HANDICAP
U܇ORDeficit motor frust.
Amiotrofii simetrice distal ܈i proximal nesemnificative. DEFICIEN ܉Ă
MEDIE
HANDICAP
MEDIUDeplasarea cu dificultate prin sc ăderea performan ܊ei de ortostatism ܈i mers prelungit ܈i prin
tulburări de precizie ܈i viteză a mi܈cărilor.DEFICIEN ܉Ă
ACCENTUAT Ă
HANDICAP
ACCENTUAT Deplasare cu mare dificultate prin for ܊a proprie, nesprijinit ܈i cu sprijin.
Imposibilitatea efectu ării aproape a oric ăriei gestualit ă܊i profesionale.
Dificul tă܊i de respira ܊ie. DEFICIEN ܉Ă
GRAVĂ
HANDICAP
GRAVPersoana nedeplasabil ă prin for܊a proprie.
Tulburări de gestualitate bilateral.
Pierderea capacit ă܊ii de autoservire.
Tulburări mari de degluti ܊ie܈i respira܊ie.
102
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 885 bis/27.XII.2007

CAP 7 – FUNC ğIILE NEURO-MUSCULO-SCHELETICE ùI ALE MI ùCĂRILOR AFERENTE
102* Se refer ă la:
1. Neuromiopatii: afectarea unit ăаii motorii (a fibrei musculare striate), a pl ăcii neuro-
musculare, nervului motor Юi nervului motor spinal – cu amiotrofii Юi determinare genetic ă:
a. DMP:
Forma sever ă (Duchenne,)
Forma benign ă (Becker);
b. Fenotipul Duchenne – forma centurilor;
c. DMP forma:
Facio-scapulo-humeral ă,
Distală,
Oculo-faringian ă.
2. Miotonii (determinate genetic) – este implicat un deficit de membran ă celulară:
a. miotonia congenital ă (Thompson),
b. distrofia miotonic ă (Steinert).
3. Polimiozita primitiv ă (cu leziuni musculare de tip inflamator)
4. Miastenia (boala sinapsei neuro-musculare)
5. Boli degenerative Юi heredodegenerative ale SNC (boli genetice cu aspect anatomo-patologic
de tip degenerativ):
a. amiotrofia neuronal ă Charcot – Marie Tooth,
b. scleroza lateral ă amiotrofic ă (SLA),
c. eredoataxia spinocerebeloas ă Friedreich,
d. heredo-ataxia cerebeloas ă Pierre Marie.
6. Anomalii Юi malforma аii musculare congenitale, dac ă impiedică statica Юi locomoаia (de ex:
hipertrofii, redori, retrac аii musculare mutilante).
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 885 bis/27.XII.2007
103

CAP 7 – FUNC ğIILE NEURO-MUSCULO-SCHELETICE ùI ALE MI ùCĂRILOR AFERENTE
1032.Evaluare grad de handicap în miotonii*PARAMETRI FUNC ܉IONALIÎn miotonia Thompson
Examen neurologic:
-distribu܊ia fenomenului mitotonic la flexorii degetelor, mu ܈chii policelui, a musculaturii
orbiculare, pleoape ܈i pe parcursul evolu ܊iei – hipertrofii musculare difuze la toate grupele
musculare, cu predominan ܊ă la membrele inferioare (aspect halterofil).
Examen paraclinic:
-EMG: cre ܈terea progresiv ă a amplitudinii poten ܊ialelor cu o frecvent ă de 40/50
cicli/sec (criteriul patognomonic=fenomen de înc ălzire)
În distrofia miotonic ă Steinert
Examen neurologic:
-amiotrofii musculare distale la membrele superioare ܈i inferioare;
-mu܈chii fonatori, cu modificarea vocii;
-muschiului cardiac;
-atrofie gonadic ă.
Examene paraclinice:
-microscopia electronic ă eviden܊iază afectarea arhitecturii miofibrilelor, care apar ܈terse;
-microscopia optic ă eviden܊iază alternan܊a de fibre musculare atrofiate cu fibre
hipertrofiate, dezorganizarea miofibrilelor;
EMG – desc ărcări spontane repetitive, în salve, asociate cu modific ări ale
unită܊ii motorii de tip miopatic;
Enzimograma seric ă (LDH, FCK, TGO, TGP – sunt sc ăzute sau normale).DEFICIEN ܉Ă
USOARĂ
HANDICAP
U܇ORÎn formele u ܈oare cu manifest ări fruste care nu afecteaz ă capacitatea fizic ă de
presta܊ie.DEFICIEN ܉Ă
MEDIE
HANDICAP
MEDIUScăderea for܊ei musculare distale la membrele superioare;
Oboseală precoce;
Scăderea for܊ei ܈i vitezei de executare a mi ܈cărilor;
Scăderea capacit ă܊ii fizice de presta ܊ie la efort, manipularea de greut ă܊i.DEFICIENT ܉Ă
ACCENTUAT Ă
HANDICAP
ACCENTUAT Deplasare cu dificultate;
Tulburări de manipula ܊ie ܈i gestualitate bilateral;
Tulburări de vedere ܈i de vorbire. DEFICIEN ܉Ă
GRAVĂ
HANDICAP
GRAVÎn formele clinice cu evolu ܊ie îndelungat ă care conduc la deplasarea dificil ă sau la
imobilizare datorit ă atrofiilor musculare marcate, cu tulbur ări respiratorii, tulbur ări de degluti ܊ie,
fona܊ie, alimenta ܊ie.
* Sunt caracterizate printr-o lentoare a relax ării musculare dup ă contracаie voluntar ă, fenomenul
diminuând progresiv dup ă repetarea contrac аiei voluntare (fenomen de înc ălzire).
104
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 885 bis/27.XII.2007

CAP 7 – FUNC ğIILE NEURO-MUSCULO-SCHELETICE ùI ALE MI ùCĂRILOR AFERENTE
1043.Evaluare grad de handicap în polimiozit ă primitivă* PARAMETRI
FUNC܉IONALIEMG = caracterizat ă printr-un traseu constând din activitate bioelectric ă spontană
reprezentat ă de poten܊iale de fibrila ܊ie, poten܊iale polifazice care apar la contrac ܊ii
voluntare, activitate repetitiv ă cu frecven ܊ă rapidă, evocate de stimularea mecanic ă a
mu܈chilor.
AP: aspect histologic greu de diferen ܊iat de cel al distrofiilor musculare.DEFICIEN ܉Ă
U܇OARĂ
HANDICAP
U܇OR
Criterii de încadrare în grad de handicap asem ănătoare cu cele din
distrofia muscular ă progresiv ă, cu precizarea c ă evolu܊ia este ondulant ă,
cu agravări܈i remisiuni spontane ܈i terapeutice. DEFICIEN ܉Ă
MEDIE
HANDICAP
MEDIUDEFICIEN ܉Ă
ACCENTUAT Ă
HANDICAP
ACCENTUAT DEFICIEN ܉Ă
GRAVĂ
HANDICAP
GRAV
* Se caracterizeaz ă printr-o simptomatologie dureroas ă cu traseu EMG polimorf Юi leziuni musculare
de tip inflamator.
Sunt delimitate trei tipuri de polimiozit ă:
a. Polimiozita primitiv ă incomplet ă,
b. Polimiozita din colagenoze,
c. Polimiozita paraneoplazic ă.trebuie luate în considerare criteriile stabilite
pentru afec Ġiunile respective.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 885 bis/27.XII.2007
105

CAP 7 – FUNC ğIILE NEURO-MUSCULO-SCHELETICE ùI ALE MI ùCĂRILOR AFERENTE
1054.Evaluare grad de handicap în miastenie*PARAMETRI
FUNC܉IONALIClinic:
-deficitul motor miastenic se produce prin relaxarea progresiv ă a mu܈chiului
care face efortul ܈i prin diminuarea progresiv ă a for܊ei, iar repaosul reface for ܊a
musculară;
-o caracteristic ă a fenomenului miastenic = deficitul miastenic este mai
accentuat în a doua parte a zilei;
-ROT prezente sau u ܈or diminuate.
Paraclinic:
-proba de efort, care caracterizeaz ă sau eviden ܊iază deficitul motor;
-testul cu miostin sau tensilon ameliorez ă deficitul dar de scurt ă durată;
-EMG: cu stimularea nervului cubital ܈i culegerea poten ܊ialului evocat din
eminen܊a hipotenar ă.DEFICIEN ܉Ă
U܇OARĂ
HANDICAP
U܇ORNB. La încadrarea în grad de handicap trebuie s ă se ܊ină seama de intensitatea
deficitului miastenic, care se poate manifesta prin :
1. tulbur ări oculare (strabism, diplopie, ptoza palpebral ă܈i chiar
imposibilitatea convergen ܊ei);
2. tulbur ări de fona ܊ie (disfonie, nazonare, dizartrie), care apar sau se
accentueaz ă la efort;
3. tulbur ări de degluti ܊ie, la început pentru solide, apoi lichide ܈i în cazuri
grave pentru saliv ă;
4. tulbur ări de mastica ܊ie : apar mai mult sau mai pu ܊in precoce, pot merge
până la deficit total ܈i se pot asocia cu c ăderea mandibulei;
5. atingerea musculaturii faciale, deformarea mimicii (facies-ul miastenic
caracteristic);
6. afectarea musculaturii cefei, trunchiului ܈i membrelor poate s ă producă:
-c ăderea capului – necesit ă men܊inerea bărbiei cu mâna,
-trecerea din clinostatism la ortostatism, poate fi imposibil ă sau se
execută cu dificultate (cu efort mare),
7. interesarea membrelor inferioare se remarc ă ini܊ial la urcatul ܈i coborâtul
scărilor, iar ulterior ܈i la mersul pe nivel plat,
8. tulbur ări respiratorii: exprimate prin dispnee, sunt obiectivate de
reducerea capacit ă܊ii vitale.
Deficitul miastenic, indiferent de manifestare, se poate ameliora la tratamentul
medicamentos corespunz ător.
Gradul de handicap se evalueaz ă în func܊ie de intensitatea deficien ܊elor
func܊ionale, dup ă criteriile prezentate pentru afectarea func ܊iilor respective,
reversibilitatea ܈i rezisten ܊a la tratamentul medicamentos specific. DEFICIEN ܉Ă
MEDIE
HANDICAP
MEDIUDEFICIEN ܉Ă
ACCENTUAT Ă
HANDICAP
ACCENTUAT DEFICIEN ܉Ă
GRAVĂ
HANDICAP
GRAV
* Este o boal ă a sinapsei neuromusculare care se caracterizeaz ă prin oboseal ă excesivăЮi defect
al musculaturii striate ce apare la efort Юi se recupereaz ă, parаial sau total în repaos Юi sub acаiunea
unor substan аe anticolinesterazice.
106
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 885 bis/27.XII.2007

CAP 7 – FUNC ğIILE NEURO-MUSCULO-SCHELETICE ùI ALE MI ùCĂRILOR AFERENTE
1065.Evaluare grad de handicap în afec ܊iunile degenerative ܈i
heredo – degenerative ale SNC PARAMETRI FUNC ܉IONALIa)Amiotrofia neuronal ă Charcot – Marie Tooth:
atrofii musculare simetrice distale:
la membrul inferior aspect de picior de cocos;
la membrul superior 1/3 inferioar ă antebra܊ – aspect de atrofii în m ănu܈ă
tulburări de sensibilitate de tip polinevritic;
tulburări vegetative – hipersudoratie;
tulburări endocrine (insuficien ܊ă gonadică);
examen bioptic: atrofii musculare de tip neuronal alternând cu zone hipertrofice.
b) Scleroz ă laterală amiotrofic ă (SLA):
amiotrofii distale, simetrice, progresive;
semne piramidale (spasticitate osteo-tendinoas ă, Babinschi prezent);
fenomene bulbare (tulbur ări de fona܊ie, de degluti ܊ie, atrofii ale limbii, atrofii simetrice ale fe ܊ei);
EMG: aspect = denervare;
microscopie electronic ă: înteruperi la nivelul miofibrilelor, stergerea arhitecturii, depozit de glicogen;
microscopia optic ă: depozite de lipofuscin ă.
c) Eredoataxia spinocerebeloas ă Freidreich:
ataxie cerebeloas ă (mers ebrios, cu baz ă de sus܊inere lărgită, dizartrie, vorbire lent ă, ROT abolite precoce);
amiotrofii distale (aspect picior de cocos sau picior scobit);
EMG aspect de denerevare;
biopsie: aspect de degenere ܈cen܊ă axonală
d) Eredoataxia cerebeloas ă Pierre Marie: asemănător eredoataxiei Freidreich,
cu semne piramidale mai evidente ܈i tulburări de sensibilitate profund ă mai
reduse, ROT vii.DEFICIEN ܉Ă
U܇OARĂ
HANDICAP
U܇ORScăderea u܈oară a performan ܊elor de ortostatism ܈i mers prelungit, în precizia ܈i
viteza mi܈cărilor (realizarea gestualit ă܊ii).DEFICIEN ܉Ă
MEDIE
HANDICAP
MEDIUMobilizare cu greutate;
Scăderea performan ܊elor de ortostatism ܈i mers prelungit;
Scade precizia ܈i viteza mi ܈cărilor (afectarea medie a manipula ܊iei ܈i gestualită܊ii). DEFICIEN ܉Ă
ACCENTUAT Ă
HANDICAP
ACCENTUAT Persoana se deplaseaz ă cu mare dificultate prin for ܊a proprie, nesprijinit ܈i cu sprijin;
Nu poate efectua eficient gesturi profesionale, cele cotidiene sunt p ăstrate;
Dificult ă܊i de respira ܊ie. DEFICIEN ܉ĂG
RAVĂ
HANDICAP
GRAV În formele cu evolu ܊ie îndelungat ă care duc la :
deplasarea dificil ă sau la imobilizare datorit ă atrofiilor musculare sau/ ܈i la
tulburări marcate de respira ܊ie,
tulburări marcate de degluti ܊ie,
tulburări marcate de alimenta ܊ie,
imposibilitatea realiz ării activită܊ilor de autoîngrijire ܈i autogospod ărire.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 885 bis/27.XII.2007
107

CAP 7 – FUNC ğIILE NEURO-MUSCULO-SCHELETICE ùI ALE MI ùCĂRILOR AFERENTE
1076.Evaluare grad de handicap în malforma ܊ii musculare*PARAMETRI
FUNC܉IONALITeste biometrice ܈i musculare;
Dinamometrie pentru aprecierea for ܊ei musculare – în func ܊ie de localizare ܈i
tipul de sechel ă.DEFICIEN ܉Ă
U܇OARĂ
HANDICAP
U܇OR
Încadrarea în grad de handicap se realizeaz ă în func܊ie de limitarea sau
pierderea capacit ă܊ii de realizare a staticii, mobilit ă܊ii sau/܈i gestualit ă܊ii.
Evaluare în conformitate cu criteriile stabilite pentru persoanele cu
miopatii. DEFICIEN ܉Ă
MEDIE
HANDICAP
MEDIU DEFICIEN ܉Ă
ACCENTUAT Ă
HANDICAP
ACCENTUAT DEFICIEN ܉Ă
GRAVĂ
HANDICAP
GRAV
* Se refer ă la persoane cu anomalii Юi malforma аii congenitale sau contractate precoce (copil ărie –
adoleЮcenаă), de ex: hipertrofii, redori, retrac аii musculare mutilante, care împiedic ă statica Юi
locomoаia.
108
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 885 bis/27.XII.2007

CAP 7 – FUNC ğIILE NEURO-MUSCULO-SCHELETICE ùI ALE MI ùCĂRILOR AFERENTE
108ACTIVIT Ă܉I – LIMIT ĂRI PARTICIPARE – NECESIT Ă܉IHANDICAP
U܇OROrice activitate profesional ă cu evitarea
celor care necesit ă gestualitate cu vitez ă܈i
precizie ܈i deplasări posturale prelungite. Sprijin pentru asigurarea unui loc de munc ă fără
efort fizic mare, deplas ări posturale prelungite
sau, eventual, pentru schimbarea locului de
muncă.HANDICAP
MEDIUOrice activitate profesional ă cu evitarea
celor care necesit ă mi܈cări cu vitez ă܈i
precizie ܈i deplasări posturale prelungite.
Sunt contraindicate activit ă܊ile care impun
fine܊e, repere mici, ritm impus. Sprijin pentru asigurarea unui loc de munc ă fără
efort fizic mare, deplas ări posturale prelungite
sau, eventual, pentru schimbarea locului de
muncă.HANDICAP
ACCENTUAT Activită܊i cu efort fizic neînsemnat, în postur ă
predominânt sezând, care nu necesit ă fine܊e,
viteză, complexitate ܈i alternan܊ă gestuală.
De exemplu: munci de birou pentru cei cu
pregătire superioara sau medie. Participare în cazul asigur ării unui loc de munc ă
accesibil, f ără efort fizic de intensitate mare ܈i
medie, ortostatism prelungit, deplas ări
posturale, care s ă necesite suprasoclicitare
gestuală.
Să fie scutite de eforturi fizice mari. Pentru
aceasta să se utilizeze sisteme mecanice de
manipulare a greut ă܊ilor, să se monteze sisteme
de sus܊inere a mâinii pentru a evita oboseala
musculară.HANDICAP
GRAVAu pierdut ă capacitatea de autoservire,
autogospod ărire܈i autoîngrijire. Necesită asistent personal.
Sprijin pentru asigurarea unor mijloace de
deplasare (baston, cadru, fotoliu rulant,
cărucior).
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 885 bis/27.XII.2007
109

CAP 7 – FUNC ğIILE NEURO-MUSCULO-SCHELETICE ùI ALE MI ùCĂRILOR AFERENTE
109V. EVALUARE GRAD DE HANDICAP ÎN AFECTAREA
FUNC܉IILOR DE COORDONARE* PARAMETRI FUNC ܉IONALI**Examen neurologic: tablou dominat de trei semne cardinale:
1. tremorul (ritm lent, apare în repaus, uneori în men ܊inerea unei atitudini –
tremur postural).
Aspect caracteristic la membrele superioare – „num ărarea banilor”,
„răsucirea܊igărilor”, iar la membrele inferioare – „pedalare”, „b ătut
tactul”.
2. rigiditate – varianta particular ă de hipertonie –, intereseaz ă toate grupele musculare,
predominând la r ădăcina membrelor – eviden ܊iată prin fenomenul de roată din܊ată;
3. bradi sau akinezie (apare imobil, cu activitate gestual ă săracă). Eviden܊iată
prin proba marionetelor, batutul tactului, pensa digital ă cu fiecare deget.
Aspectul caracteristic: facies fijat, imobil, atitudinea caracteristic ă a capului ܈i
trunchiului (înclinate), mers cu pa ܈i mici, tulbur ări de vobire.
Examen obiectiv: ROT vii, tulbur ări de motilitate ocular ă, tulburări vegetative (sialoree,
hipercrinie), tulbur ări psihice.
Examene paraclinice:
PEG, CT = atrofie cortical ă cu localizare în general frontal ă܈i, uneori,
hidrocefalie;
EEG = modific ări difuze exprimate prin activarea undei Theta, predominând fronto-
temporal; EMG: deceleaz ă caracteristicile fiziologice ale tremur ăturii (descărcări ritmice de 4-7 cicli/sec);
Determinări biochimice (dozarea dopaminei în LCR ܈
i urină sau/܈i sanguin).
** Diferen аe nesemnificative în func аie de structura afectat ă care a determinat
tulburarea de coordonare. DEFICIEN ܉Ă
U܇OARĂ
HANDICAP
U܇ORSemne pu ܊in caracteristice, tulbur ări vegetative, forme cu tremor cu caracter localizat la
membrele superioare (hemisindrom Parkinson), hipertonie discret ă. Semnul Noica ܈i
tremur discret, eviden ܊iat prin EMG. DEFICIEN ܉Ă
MEDIE
HANDICAP
MEDIUSimptomatologie subiectiv ă܈i modificări obiective caracteristice. Sunt de intensitate
medie ܈i tind să devină permanente, influen ܊ate par܊ial de tratament. DEFICIEN ܉Ă
ACCENTUAT Ă
HANDICAP
ACCENTUAT Formele la care predomin ă tremorul sau cele akineto-hipertonice, la care
simptomatologia este permanent ă, influen܊ata par܊ial de terapie, înso ܊ite de tulbur ări de
locomo܊ie, statică܈i mers, de tulbur ări de manipula ܊ie, degluti ܊ie, fona܊ie܈i vorbire. DEFICIEN ܉Ă
GRAVĂ
HANDICAP
GRAVFormele clinice cu evolu ܊ie îndelungat ă care pot duce la imobilizare. Pot fi înso ܊ite de
tulburări psihice ܈i de vorbire (afazie expresiv ă).
Deficien܊e de degluti ܊ie܈i respira܊ie permanente, rezistente la diverse variante terapeutice.
110
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 885 bis/27.XII.2007

CAP 7 – FUNC ğIILE NEURO-MUSCULO-SCHELETICE ùI ALE MI ùCĂRILOR AFERENTE
110* Se refer ă la:
a.Sindroamele extrapiramidale , de cauz ă diversă, postencefalitice, vasculare,
medicamentoase, toxice, tumorale;
b.Boala Parkinson (paralizie agitat ă);
c.Coreea cronica Huntington (sindromul de neostriat-putamino-caudat), care produce
sindromul distono-diskinetic, tulbur ări locomotorii Юi gestuale, ce împiedic ă
activitatea normal ă.
Boală ereditară, cu debut de regul ă la 30-35 de ani.
Tulburări funcаionale asem ănătoare sindromului extrapiramidal, bolii Parkinson, cu
deosebirea c ă miЮcările involuntare sunt mai ample Юi tulburările psihice evolueaz ă
spre demen аă lent progresiv ă;
d.Boala Wilson – degenere Юcenаă hepato-lenticular ă (sindromul de panstriat cu ataxie,
coreeo-atetoza cu afectarea posturii Юi gestualit ăаii).
Afecаiune metabolic ă cu determinare genetic ă, caracterizat ă prin acumularea de
cupru în SNC, ficat, cornee, rinichi, cu doua entit ăаi:
-Boala Wilson – debut la 7-15 ani, dominat ă de rigiditate extrapiramidal ă,
facies hipomimic, bradikinezie, puerilism, degradare involutiv ă progresiv ă.
-Boala Westphall – Strumpell – debut la 25-40 de ani, tablou clinic dominat
de tremur ătură ce declan Юează spasme în musculatur ă opoziаională, de o
violenаă mare, degradare psihic ă, modificări biochimice (cupremia poate fi
scăzută).
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 885 bis/27.XII.2007
111

CAP 7 – FUNC ğIILE NEURO-MUSCULO-SCHELETICE ùI ALE MI ùCĂRILOR AFERENTE
111ACTIVIT Ă܉I – LIMIT ĂRI PARTICIPARE – NECESIT Ă܉IHANDICAP
U܇OROrice activitate profesional ă cu limitarea
celor care impun precizie, fine ܊e în mi܈cări,
suprasolicitare fizic ă܈i psihică.Participare f ără restric܊ii, cu condi ܊ia asigurării
încadrării sau îndrum ării profesionale spre un
loc de munc ă adecvat. HANDICAP
MEDIU- Activită܊i profesionale care nu impun
deplasări prelungite, ortostatism
îndelungat, mi ܈cări (gesturi) de vitez ă܈i
precizie.
– Sunt indicate activit ă܊ile statice, cu
solicitări fizice reduse, în condi ܊ii de
confort microambiental. – Este necesar s ă li se asigure un sistem de
fixare ܈i ghidaj care s ă le permit ă executarea
sarcinilor de munc ă.
– Evitarea activit ă܊ilor de fine ܊e, cu repere mici.
– Asigurarea unui climat relaxant, neconflictual,
în cadrul colectivului de munc ă܈i în familie. HANDICAP
ACCENTUAT – Sunt incapabili de prestarea oric ăror
activită܊i profesionale.
– Autoservirea este par ܊ial afectat ă.
– Se pot deplasa cu mare dificultate prin
for܊e proprii, nesprijinit sau cu sprijin
unilateral. – Necesită sprijin pentru ob ܊inerea de mijloace
de deplasare (baston, cârje, scaun rulant);
– Monitorizarea evolu ܊iei tulburărilor
func܊ionale în condi ܊ii de tratament corect
administrat ܈i sus܊inut. HANDICAP
GRAV- Pierderea capacit ă܊ii de autoservire ܈i
autoîngrijire.
– Nedeplasabili prin for ܊e proprii – este
mobilizat numai cu ajutorul altei
persoane.
– Tulburările de limbaj fac imposibil ă
stabilirea rela ܊iilor cu mediul înconjur ător.
– Tulburările de degluti ܊ie܈i respira܊ie
permanente, impun asistarea din partea altei persoane. – Necesită asistent personal.
112
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 885 bis/27.XII.2007

CAP 7 – FUNC ğIILE NEURO-MUSCULO-SCHELETICE ùI ALE MI ùCĂRILOR AFERENTE
112VI. EVALUARE GRAD DE HANDICAP ÎN DISFUNC ܉IILE
ACTIVIT Ă܉II CORTICALE* PARAMETRI
FUNC܉IONALIAnamneza;
EEG**;
CT cerebral (RMN);
Angiografie carotidian ă.Eviden܊iază:
Disfunc܊ia activită܊ii corticale;
Procese expansive cerebrale;
Malforma ܊ii vasculare cerebrale
** Uneori EEG cu activare (numai în centre specializate).
În 10-20% din cazuri aspect EEG normal în special în faza intercritic ă.
NB. 1. Numai prin corelarea datelor anamnestice, clinice ܈i paraclinice se poate
confirma sau infirma diagnosticul de epilepsie.
2. Documentele medicale trebuie s ă obiectiveze: existen ܊a crizelor, aspectul lor,
frecven܊a lor, confirmarea clinic ă sau/si EEG, evolu ܊ia bolii în sensul
numărului de crize într-un interval de timp dat (sub tratament), existen ܊a
tulburărilor psihice asociate. DEFICIEN ܉Ă
U܇OARĂ
HANDICAP
U܇ORPersoane cu crize par ܊iale mai rar de una pe s ăptămânăsau o criza generalizat ă mai rar de
o dată pe lună.DEFICIEN ܉Ă
MEDIE
HANDICAP
MEDIUCrize generalizate, convulsive sau nu, sub tratament adecvat, 1-2/lun ă generalizate, sau
1-2 crize par ܊iale/săptămână, sau/܈i prezen܊a unor tulbur ări psihice. DEFICIEN ܉Ă
ACCENTUAT Ă
HANDICAP
ACCENTUAT Crize generalizate cel pu ܊in 2-3/lun ăsau
Crize par܊iale 2-3/săptămână cu stare postcritic ă prelungit ă, cu tratament anticonvulsivant
sau/܈i prezen܊a de tulbur ări psihice specifice. DEFICIEN ܉Ă
GRAVĂ
HANDICAP
GRAV܉ine mai pu ܊in de frecven ܊a crizelor, aspectul lor, starea postcritic ă܈i mai mult de frecven܊a
episoadelor subintrante, dar în special de prezen ܊a unor tulbur ări psihice grave: psihoza
epileptică, care pune în pericol via ܊a persoanei în cauz ă sau a anturajului s ău.
Necesită asistent personal.
* Se refer ă la epilepsie (malconvulsivant) cu debut precoce (copil ărie-adoleЮcenаă), indiferent de
etiologie.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 885 bis/27.XII.2007
113

CAP 7 – FUNC ğIILE NEURO-MUSCULO-SCHELETICE ùI ALE MI ùCĂRILOR AFERENTE
113ACTIVIT Ă܉I – LIMIT ĂRI PARTICIPARE – NECESIT Ă܉IHANDICAP
U܇OR- Orice activitate profesional ă cu limitarea
celor care se execut ă la înal܊ime, lângă
apă, foc, mecanisme în mi ܈care, curen ܊i
de înalta tensiune.
– Contraindica ܊ie pentru meseriile de
conducător auto sau care ܊in de siguran ܊a
circula܊iei.- În cazul activit ă܊ilor contraindicate se
recomand ă schimbarea locului de munc ă܈i
reconversia profesional ă.
– Respectarea strict ă a recomand ărilor medicale
܈i tratamentului medicamentos.
– Monitorizare la serviciul de specialitate care îl
are în eviden ܊ă.HANDICAP
MEDIU- Evitarea activit ă܊ilor cu efort fizic mare,
muncă în ture, de noapte.
– Este interzis s ă lucreze
– la înal܊ime,
– conducător auto,
– în siguran ܊a circula܊iei,
– în contact cu surse de foc,
– în preajma utilajelor în mi ܈care.- Asigurarea unui loc de munc ă corespunz ător /
schimbarea locului de munc ă sau orientarea
tinerilor spre profesii accesibile.
– Monitorizare pentru respectarea tratamentului
medicamentos, a regimului de via ܊ă, evitarea
stărilor conflictuale, munca în ture, munca de
noapte, consumul de cafea, alcool, al ܊i
excitan܊i.HANDICAP
ACCENTUAT – Pot presta munci statice cu solicitare
fizică܈i psihică limitată în condi܊ii de
confort organic. – Monitorizare medical ă܈i socio-profesional ă
prin grija familiei ܈i a colectivului de munc ă.HANDICAP
GRAV- Limitarea major ă a capacit ă܊ii de
autoîngrijire ܈i autogospod ărire datorit ă
crizelor subintrante sau tulbur ărilor
psihice grave. – Necesită asistent personal.
114
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 885 bis/27.XII.2007

CAPITOLUL 8
FUNC܉IILE PIELII
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 885 bis/27.XII.2007
115

CAP 8 – FUNC ğIILE PIELII
115 EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP ÎN AFECTAREA FUNC ܉IILOR PIELII
Afectarea func ܊iei de protec ܊ie܈i reparatorie a pielii* –
AFEC܉IUNEPARAMETRI
FUNC܉IONALIDEFICIEN ܉Ă
U܇OARĂDEFICIEN ܉Ă
MEDIE DEFICIEN ܉Ă
ACCENTUAT ĂDEFICIEN ܉Ă
GRAVĂ
HANDICAP
USORHANDICAP
MEDIU HANDICAP
ACCENTUAT HANDICAP
GARVDermatoze PsoriazisSe vor selecta în func ܊ie de
manifestările structurale:
-Examen fizic am ănun܊it;
– Examen dermatologic;
– Examen bioptic (în cazul în
care sugereaz ă malignitate);
-P u n c܊ie-biopsie;
– Examen microscopic asupra
produselor ob ܊inute după
răzuire;
– Culturi-antibiogram ă;
– Vizualizarea pielii în camera
întunecată cu lampă Wood ;
– Teste de imunofluore ܈cen܊ă
(imunelectroforez ă);
– Glicemie ;
– Examen radiologic (în cazul
complica܊iilor articulare
secundare). Psoriazis localizat,
sensibil la
tratamen t.Psoriazis cronic cu
acutizări frecvente. Psoriazis generalizat sau artropatic
neinfluen܊at de tratament. Formele maligne de psoriazis
pustulos cu pusee subintrante, ca ܈i în
cel artropatic, cu tulbur ări grave de
gestualitate, locomo ܊ie.
Pemfigus În formele cronice cu
evolu܊ie prelungit ă.În formele cronice generalizate cu
răspuns inconstant ܈i invizibil la
tratament, cu reac ܊ii adverse ܈i
complica܊ii
Ihtioza
ereditarăÎn formele cu
hiperkeratoz ă la plante
sau/܈i palme care
limitează ortostatismul
sau/܈i gestualitatea. În formele cu hiperkeratoz ă generalizat ă,
epidermolitice (eritrodermia
ihtioziform ă congenital ă buloasă) cu
evolu܊ie îndelungat ă, care necesit ă
tratament îndelungat •1an.
Epidermoliza
buloasă- În formele esofagiene cu stricturi esofagiene ;
– În formele retiniene cu dezlipire de retin ă;
Evaluare grad de handicap în func ܊ie de intensitatea tulbur ărilor de nutri ܊ie (deficit ponderal) ܈i de afectarea func ܊iilor
acuită܊ii vizuale – vezi criterii de evaluare grad de handicap în afectarea func ܊iei vizuale.
Dermatomiozit ăÎn formele
incipiente În formele cu
modificări cutanate
cu alte rări
func܊ionale medii În formele cu alter ări avansate ale
func܊iei motorii cu sclerodermie
sistemicăÎn formele cu tulbur ări mari de
gestualitate, tulbur ări ventilatorii
restrictive severe, tulbur ări digestive,
de degluti܊ie
Neurofibromatoz ă
RecklinghausenÎn formele cu afectare:- de nervi periferici,
– cerebrală,
– viscerală;
Tumori maligne
ale pielii – În formele cu metastazare
directă la piele În formele cu metastazare la organe
interne, inoperabile, cu pierderea
capacită܊ii de autoservire ܈i cu
necesitatea de îngrijire permanent ăEvaluare grad de handicap în raport de intensitatea tulbur ărilor
funcĠionale neurologice, psihice, locomotorii, digestive úi generate de
afectarea func Ġiei res pective
116
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 885 bis/27.XII.2007

CAP 8 – FUNCTIILE PIELII
116* Se referă la :
1.Dermatoze :
a. În psoriazis (dermatoz ă cu evoluаie cronicăЮi tendinаă la recidive) :
psoriazis pustulos
generalizat
palmo – plantar
psoriazis eritrodermic
psorizis artropatic
b. Pemfigus – afec аiune cutanat ă autoimun ă, caracterizat ă prin bule
intradermice Юi eroziuni extinse ;
c. Ihtioza ereditar ă caracterizat ă prin acumularea excesiv ă de scuame pe
suprafaаa pielii. Poate fi asociat ă cu manifest ări de tip polinevritic,
tulburări mentale. Poate fi întâlnit ăЮi în unele boli sistemice.
d. Epidermoliza buloas ă (simplă sau distrofic ă) :
– în formele esofagiene cu stenoze cicatriceale
– în formele retiniene cu dezlipire de retin ă
2.Dermatomiozite:
-în formele cu scleroz ă muscular ă cronicăЮi difuză,
-în formele care determin ă deformaаii ireductibile ale membrelor.
3.Neurofibromatoza Recklinghausen : -Afecаiune congenital ă caracterizat ă prin tumorete cutanate Юi noduli subcutana аi
localizaаi pe traiectul nervilor periferici ;
-Se pot asocia cu afect ări cerebrale Юi viscerale.
4.Tumori maligne ale pielii, de ex. melanomul
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 885 bis/27.XII.2007
117

117DERMATOZE DERMATOMIOZIT ĂNEUROFIBRO-
MATOZĂ
RECKLINGHA
USENTUMORI
MALIGNE
ALE PIELII
Activită܊i –
limităriParticipare –
necesită܊iActivită܊i –
limităriPartici pare
–
necesită܊iActivită܊i –
limitări/
Participare –
necesită܊iActivită܊i –
limitări/
Participare –
necesită܊iU܇OROrice activitate
fără limitări.Participare f ără
restric܊ii. Orice activitate fără limitări.Participare fără
restric܊ii.
Prezentate la persoanele cu afect ări ale unor func ܊ii neurologice, psihice, locomotorii ܈i de
Nutri ܊ie.
În raport de structur ă, func܊iile afectate ܈i intensitatea deficien ܊ei sau deficien ܊elor pe care le
genereaz ă, pierderea capacit ă܊ii de autoservire ܈i de autoîngrijire. MEDIUOrice activitate
cu evitarea
expunerii la
soare, varia ܊ii
termice. Fără restric܊ii cu
condi܊ia de a se
asigura o
îmbrăcăminte
adecvată.Preocup
are pentru
autoîngrijire ܈i
igienă personală.Orice activitate în
condi܊ii de
confort organic. Fără
restric܊ii cu
asigurarea
igienei
personale. ACCENTUAT – Activită܊i în
condi܊ii de
confort organic,
evitarea mediului
prea cald, umed,
uscat, cu
substan܊e iritante
pentru piele. – Activită܊i fără
suprasolicitare
fizică sau psihic ă.Asigurarea unui
mediu socio-
familial ܈i de
igienă personală
care să nu
agraveze afectarea
func܊iilor de
protec܊ie܈i
reparatorie ale
pielii. Activită܊i fără
suprasolicitare
fizică, gestuală
+/- postural ă în
condi܊ii
ambientale
adecvate. Măsuri
compensato
rii sau
adaptări ale
locului de
muncă
pentru
reducerea
efortului
fizic,gestual,+/-
postural. GRAV -Limitarea major ă
a gestualit ă܊ii
sau/܈i autonomiei
– Limitarea
capacită܊ii de
autoîngrijire pentru majoritatea
activită܊ilor curente
în func܊ie de
forma clinic ă,
tulburări func܊ionale
predominante. -Sprijin pentru
suplinirea
capacită܊ii de
autoîngrijire
pentru activit ă܊ile
vie܊ii cotidiene.
– Sprijin pentru
limitarea
autonomiei locomotorii prin
dispozitive de
mers, cadru, cârjeDependent total
sau aproape
total pentru
activită܊ile de
bază ale vie܊ii.Asistentă
din partea
altei
persoane pentru
îngrijire ܈i
suplinirea pierderii
capacită܊ii
de
autoservire.
118
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 885 bis/27.XII.2007

„Monitorul Oficial“ R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282,
IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea“ București
și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București
(alocat numai persoanelor juridice bugetare)
Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro
Adresa pentru publicitate: Centrul pentru vânzări și relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1,
bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 și 410.47.30, fax 410.77.36 și 410.47.23
Tiparul: „Monitorul Oficial“ R.A.
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 885 bis/27.XII.2007 conține 120 de pagini. Prețul: 36 lei ISSN 1453—4495EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR
&JUYDGY|204690|
Acest număr al Monitorului Oficial al României a fost tipărit în afara abonamentului.