Legea cererii Principiu confor m căruia, dac ă celelalte condiții nu se schim bă, cantitatea dintr-un bun cerut ă de cum părători tinde s ă crească… [604481]

OFERTĂ ȘI CERERE

3.1 CEREREA

Legea cererii Principiu confor m căruia, dac ă celelalte
condiții nu se schim bă, cantitatea dintr-un
bun cerut ă de cum părători tinde s ă crească
atunci când pre țul scad e sau tind e să scadă
atunci când pre țul crește.

În general, legea cererii se confirm ă, deoarece:

ƒ este prob abil ca atun ci când pre țul unui bun sau serviciu scade, iar
prețurile celorlalte bunuri sa u servicii nu se modific ă, oam enii să
înlocu iasacă în consum bunurile m ai scum pe cu bunuri m ai ieftine;

ƒ oamenii se sim t puțin m ai bogați atunci când pre țul unui bun sau
servic iu sca de, iar pr ețurile celorlalte bunuri și serv icii nu se
modifică. În acest caz, oam enii folosesc pu terea de cu mpărare
suplim entară pentru a cum păra cantități mai mari de bunuri și
servic ii – in cluzând și bunul sau serviciul al c ărui preț a scăzut.

Cantitate cerut ă Cantitatea d intr-un bun pe care cump ărătorii
sunt dispu și și pot să o cum pere de-a lungul
unei perioade de tim p (nu se confund ă cu
cantitatea do rită).

Dacă un individ are nevoie de o opera ție de implant dent ar pentru a ev ita
pierderea danturii, dar nu poate s ă plătească prețul operației, nici un
stom atolog nu î și va aloca res ursele pentru aceast ă operație. În aces t caz,
cererea pen tru im planturi este zero, ind iferent cât de m are este nevoia de opera ție.

Ofertă și cere re

Celelalte co ndiții nu se
schimbă O schi mbare a prețului unui bun este num ai
unul dintre factorii care afecteaz ă cant itatea
pe care oamenii sunt dispu și să o cu mpere.

Este prob abil ca oam enii să cum pere m ai multe bunuri și servic ii atun ci
când venitu rile lo r rea le cresc, de și prețurile bunurilor și serviciilor nu se
modifică. De exem plu, creșterea p referinței pentru alim ente cu con ținut
scăzut de c olesterol d etermină oamenii să cumpere can tități mai mari din
aceste bunuri, chiar dac ă prețurile su nt nesch imbate. Cererea este influen țată
de alți factor i, chia r și atunci când pre țurile nu se m odifică.

Curba cererii

Curba cererii O reprezentare g rafică a relației dintre prețul
unui bun și cantitatea din acel bun cerut ă de
cumpărători.

Figura 3.1 O curb ă a cererii pentru carne de pui

(a)
Prețul unui kilogram
de carne de pui (lei/kg) Cantitatea de carne de p ui cerută
(milioane kg/an)
80.000 2
60.000 A 3
40.000 B 4
20.000 5

(b)
100
A80
20
Cantitat e de carne de pui (mil. kg/an)Preț (mii lei/k g)
60
40 B
3 0 1 2 4 5 6

Microeconomi e

Deplasarea de-a lungul curbei cererii

Modificarea cantit ății
cerute O schim bare a cantit ății dintr-un bun pe care
cumpărătorii sunt dispu și și pot să o cum pere
ca rezultat al m odificării prețului bunului
respectiv, celelalte condi ții rămânând
neschim bate (o deplasare dintr-un punct în
altul de-a lungul curbei cererii).

Deplasarea curbei cererii

Modificarea cererii O schim bare a cantit ății dintr-un bun pe care
cumpărătorii sunt dis puși și pot să îl cumpere,
ca rezu ltat al m odificării altor condiții ale
pieței decât pre țul acelui bun (o deplasare a
curbei cererii).

Condițiile c are dete rmină modificarea cererii (cre șterea sau sc ăderea c ererii)
sunt: m odificarea p rețurilor altor bunuri, m odifi carea ven iturilor consum ato-
rilor, sch imbarea gus turilor (p referințelor) consum atorilor, schim barea
antic ipațiilor consum atorilor, atitudinea consum atorilor fa ță de risc.

Modificarea pre țurilor altor bunuri

Figura 3.2 Efectele cre șterii prețului salate i verzi
asupra cererii de varz ă

Prețul salatei verzi (mii lei/le gătură)

B
Cantitatea d e salată verde
(mii legături/săptămână)30 30
10152025
A A1Prețul verzei (mii lei/k g)
25
B1
10 15 20
Modifica rea
cantității
ceruteModifica rea
cererii C2Cerere C1 0 0
100 200 300 400 500600 100
Cantitatea d e varză
(kg/săptămână) 300400500 600 200

Ofertă și cere re

În urm a creșterii prețului salatei verzi, de la 15.000 lei/leg ătură la
25.000 lei/leg ătură, celelalte condi ții rămânând neschim bate, are loc o
deplasare de-a lungul curb ei cererii din punctul A în punctul B. Altfel spus,
are loc o s cădere a can tității cerute de salat ă verde. În con dițiile în ca re
prețul verzei nu se m odifică, con sumator ii înlocu iesc în con sum salata verde
cu varză. Acest lucru determ ină creșterea cererii de varz ă – situație
reprezentat ă grafic prin deplasarea spre dr eapta a curbei cererii d e varză.

Bunuri substituibile O pereche de bunuri pentru care cre șterea
prețului unuia conduce la cre șterea ce rerii
pentru cel ălalt.

Bunuri complementare O pereche de bunuri pentru care cre șterea
prețului unuia conduce la sc ăderea cererii
pentru cel ălalt.

Modificarea veniturilor consumatorilor

Figur a 3.3 Efectul unei creșteri a venitului consumatorilor asupra cererii
de carne de pui

La un anum it nivel al venitului c onsum atorului, curba cererii este
reprezentat ă de C 1. Dacă venitul consum atorului cre ște, el vrea s ă cum pere
mai multă carne de pui la orice pre ț, în condi țiile în care ceilal ți factori ai A
20 100
Cantitatea d e carn e de pui
(milioane kg/an) Prețul cărnii de pui (mii lei/k g)
40 60 80
0 1 2 3 4 5 6B
C D C2
C1

Microeconomi e

pieței nu se m odifică. În aces t caz, curba cereri i pentru carne d e pui se
deplaseaz ă spre dreapta. La un pre ț de 60.000 lei/kg, cantitatea cerut ă de
carne de pui va fi 3 m ilioane tone/an (punctul B) și nu 2 milioane to ne/an
(punctul A). La un pre ț de 20.000 lei/kg, cantitatea cerut ă de carne de pui va
fi 5 milioane tone/an (pu nctul D) și nu 4 milioane tone/an (pu nctul C).

Bunuri normale Bunuri pentru care cererea cre ște atu nci când
veniturile consum atorilor cresc.

Bunuri inferioare Bunuri pentru care cererea scade atunci când
veniturile consum atorilor cresc.

Schimbarea gusturilor (preferin țelor) consumatorilor

Uneori, preferin țele cons umatorilo r se schim bă rapid – de exemplu, în cazul
muzicii sau modei vestim entare. În acest caz, curba cererii se deplaseaz ă
frecvent. A lteori, p referințele consum atorilor se schim bă greu, dar
schim bările sunt de durat ă – de exem plu, oa menii acord ă în prezen t mai
multă atenție com poziției alim entelor pe car e le consum ă, astf el înc ât a
crescu t cererea pentru alim ente cu con ținut scăzut de coles terol.

Schimbarea anticipa țiilor consumatorilor

Dacă oam enii an ticipează că prețul unui bun va cre ște rela tiv la pr ețurile
altor bunuri, sau dac ă antic ipează o creștere a costului de oportunitate al
achiziționării bunului respectiv, ei î și măresc volum ul achizițiilor din acel
bun înainte ca schim barea prețului să aibă loc.

Atitud inea c onsumatorilor fa ță de risc

Unii ind ivizi au adver sitate față de risc, astfel în cât cererea lor pentru
asigurări es te m are. Alți indiv izi accept ă riscu l, astfel încât cererea lor
pentru jocuri de noroc este m are.

Ofertă și cere re

3.2 OFERTA

Curba ofertei O reprezentare g rafică a relației dintre pre țul
unui bun și cantitatea oferit ă din acel bun.

Figura 3.4 O curb ă a ofertei de ca rne de pui

(a)
Prețul cărnii de pui
(lei/kg) Cantita tea o ferită de carne de pui
(milioane kg /an)
80.000 4
60.000 A 3
40.000 B 2
20.000 1

(b)

Tabelul și graficul ara tă cantitatea d e carn e de p ui oferită la diferite pre țuri.
Pe măsură ce prețul crește, cantitatea oferit ă de carne de pui cre ște, dacă
ceilalți facto ri ai p ieței nu se schim bă. Creșterea prețului este un stim ulent
pentru cresc ătorii de pui s ă mărească efectivul de pui, dar, totodat ă, crește-
rea costului de opor tunitate al cre șterii puilor lim itează producția de pui. 20 100
Cantitatea d e carn e de pui
(mil. kg/an) Prețul cărnii de pui (mii
lei/kg)
40 60 80
0 1 2 3 4 5 6 B A Curba ofertei

Microeconomi e

Deplasarea de-a lung ul curbei ofertei

Figura 3.5 Costul de oportunitate și oferta de carne de pui

Graficul (a) rep rezintă frontiera posibilit ăților de produc ție pentru un sat,
care își poate aloca resursele pentru produc ția de roșii și carne de pui. În C
e
orice punct, înclina ția frontiere i arată costul de oportunitate al producerii
unei unități suplim entare de carne de pui, m ăsurat în term enii can tității de
roșii care s-ar fi produs utilizând aceea și cantitate de factori de produc ție.
Din form a frontiere i reiese că unele gospod ării au un av antaj com parativ în
producerea de ro șii, ia r alte gosp odării au un avantaj com parativ în
producerea c ărnii de pui. Cum frontie ra devine m ai abruptă pe măsură ce
crește cantitatea de carne de pui produs ă, costul de oportunitate cre ște –
grafic (b ). Curba ofertei are o înclinație po zitivă, deoarece pentru a deplasa
mai multe resurse dinspre produc ția de roșii spre cea de carne de pui este
nevoie de un stim ulent – sub form a unui pre ț mai mare – care s ă acopere
creșterea costului de op ortunitate al produc ției de carne de pui.

Carn e d pui (tone/lună)Roșii (tone/lună)
12345
A
1 2 3 4 5
3 4 5 6 0 1 2
Kg roșii/kg carne de pui)
Ca e rne d pui (tone/lună) Cost
oportun itate
ul de
= înclinația
frontierei B
abco dată cu cCostul de
oportun itate c
reșterea rește
producției de carn e (a) (b)
1 3 4 5 6 2 0

Ofertă și cere re

Deplasarea curbei ofertei

Modificarea cantit ății
oferite O schim bare în cantita tea unui bun pe care
producătorii sunt dispu și și pot să o vândă,
rezultată din m odificarea pre țului acelui bun,
celelalte co ndiții rămânând neschimbate; o
deplasare de-a lungul curbei ofertei.

Modificarea ofertei O schim bare în cantita tea unui bun pe care
producătorii sunt dispu și și pot să o vândă,
rezultată din m odificarea unui factor de
influență a ofertei, altul decât pre țul bunului;
o deplasare a curbei ofertei.

Figura 3.6 Schimbarea ofertei de carne de pui

Anum ite modific ări ale con dițiilor pieței (schim bări tehnologice,
schim barea prețurilor inputurilor, schim barea prețurilor altor bunuri sau
schim barea anticipa țiilor) pot de termina creșterea sau sc ăderea ofertei de
carne de pui. De exemplu, o nou ă metodă de produc ție, care perm ite
reducerea co sturil or, deplaseaz ă curba ofertei d in poziția O1 în poziția O2. O
creștere a pre țurilor inputurilor, celelalte condi ții rămânând neschim bate,
deplaseaz ă curba ofertei din pozi ția O 1 în poziția O3. 100
20
Carn e de pui (mil. kg/an) Preț (mii lei/k g)
40 60 80
0 1 2 3 4 5 6D
A C
B O3O1O2

Microeconomi e

3.3 INTERAC ȚIUNE A DINTRE OFERT Ă ȘI CERE RE

Echilibrul pie ței

Echilibru O condiție în care planu rile cum părătorilor se
suprapun pe pia ță cu planurile vânz ătorilor,
astfel încâ t, la un pre ț dat, cantitatea cerut ă
dintr-un bun este egal ă cu cantitatea oferit ă.

Figura 3.7 Echilibrul pe pia ța cărnii de pui

Curba cererii arat ă disponibilitatea de plat ă a cumpărătorilor la un an umit
preț. Curba ofertei arat ă cât de m ult intenționează producătorii să vândă la
un anum it preț. În condi țiile unui singur pre ț – 60.000 lei/kg – planurile
vânzătorilor se suprapun cu disponibilitatea de plat ă a co nsum atorilor –
acesta es te prețul de echilibru. Un pre ț mai ma re determină un surplus de
carne de pu i, care ex ercită presiuni în sensul scăderii prețului. Un pre ț mai
mic determină penurie, care exercit ă presiuni în sensul cre șterii prețului.
20 100
Cantitatea d e carn e de pui
(mil. kg/a n) Prețul cărnii de pui
(mii lei/k g)
40 60 80 Surpl us
0 1 2 3 4 5 6 O C
Penurie Preț de
echilibru

Ofertă și cere re

Penuria (exces de can titate cerut ă)

Penurie O condiție în care cantitatea cerut ă dintr-un
bun, la un pre ț dat, dep ășește cantita tea
oferită.

Stocuri Stocuri de bunuri finite, în a șteptarea vânz ării
sau utilizării.

Surplusul (excedent d e cantitate oferit ă)

Surplus O condiție în care can titatea oferit ă dintr-un
bun, la un pre ț dat, depășește cantitatea ceru tă.

Modificarea condi țiilor pieței

Pe un grafic, echilib rul pare o condi ție care se a tinge cu ușurință. În lume a
reală însă, echilibrul este o țintă mișcătoare.

Figura 3.8 Efectele unei sc ăderi a cererii de carne de vit ă

300
O C1
240
C2Preț (mii lei/k g)
E1
180
120
60
1 2 3

Cantitate (mil. k g/an) 0 E2
4 5 6

Microeconomi e

Scăderea cererii de carne de vit ă poate f i determinată de schim barea
gusturilor consum atoril or spre alimente f ără colesterol. Inițial, p iața este în
echilibru în punctul E 1. Schim barea gusturilor consum atorilor determ ină
deplasarea curbei cererii. La pre țul inițial de echilib ru – 18 0.000 lei/kg –
există un surplus tem porar de carne de vit ă. Acest su rplus declan șează
creșterea stocurilor la produc ători și exercită presiuni în sensul sc ăderii
prețului. Pe m ăsură ce prețul scade, produc ătorii se deplaseaz ă de-a lungul
curbei ofertei, în sensul indicat de s ăgeată, spre un nou punct de echilibru
E2. În noua situa ție de echilibru, atât pre țul, cât și cantitatea de carne de vit ă
sunt m ai mici, com parativ cu situa ția anter ioară schim bării ce rerii.

3.4 APLICA ȚII ALE OFERTEI ȘI CERERI I

Exemplul 1 : Modificarea condi țiilor pieței – p iața serv iciilor
de stomatologie

Această figură arată impactul a dou ă schim bări ale condi țiilor pieței asupra
pieței serviciilor de stom atologie. Graficul (a) arat ă efectul efortu lui
autorităților în convingerea unui num ăr tot m ai mare d e abso lvenți de l iceu
să opteze p entru facult ățile de sto matologie. Aceast ă acțiune deplaseaz ă
curba ofertei spre dreapta, fapt ce determ ină deplasarea pie ței din punctul de
echilibru E 1 în punctul de echilibru E 2. În același timp cu politica
autorităților, care are ca efect cre șterea num ărului de stom atologi,
îmbunătățirea sănătății dentare reduce cerer ea pentru serviciile
stom atologilor. Efectul îm bunătățirii sănătății dentare este reprezentat pe
graficul (b) prin deplasar ea sp re stânga a cu rbei cererii de servicii de
stom atologie. Luând în considerare atât m odificările în po litica
educațională, cât și îmbunătățirea sănătății dentare, pia ța se deplaseaz ă
într-o nouă situație de echilibru, în punctul E 3, la interse cția dintre O 2 și C2.
Dacă nu ar fi ap ărut schim bări în politic a educațională prom ovată de
autorități vizavi de f acultățile de stom atologie, pia ța s-ar fi deplasat în
punctul de echilibru E 4, la inte rsecția dintre O 1 și C2.

Ofertă și cere re

Figura 3.9 Modificarea condi țiilor pe piața servic iilor de stoma tologie

(a) 50

10
Stomatologi/100.000 locuitori Venituri stomato logi (miliarde lei/an )
20 30 40 50
0 1000 2000 3000 4000 5000 6000C1O1
E1
E2O2O sănătate
dentară mai
bună depla-
sează curba
cererii (b)
E3E4
C210
Stomatologi/100.000 locuitori Venituri stomato logi (miliarde lei/an )
20 30 40
0 1000 2000 3000 4000 5000 6000C1Sprijinirea de
către aut orități
a studenților
stomatologi
deplaseaz ă
curba ofe rtei O1
O2E1
E2

Microeconomi e

Exemplul 2: Sprijinirea prețurilor – pia ța laptelui

ițial, p iața se află în situație de echilibru în punctul E 1. Schim barea
xemplul 3: Plafonarea prețurilor – pia ța imo biliară
e termen scurt, of erta de locuin țe de închiriat este fix ă – graficul (a). 5000
La il. hl/an))
10000 15000 20000 25000
0 1 2 3 4 5 6 C1O
E1
E2Sprijinirea
C2prețului la
20.000 lei
Surpl us
e Preț lapte (lei/litru
gene rat d
sprijinirea
prețului
pte (m

In
gusturilor consum atorilor înspre alim ente fără coles terol deplaseaz ă curba
cererii de lapte din pozi ția C 1 în poziția C2. Dacă prețul lap telui a r fi liber să
scadă, pe piață ar apărea un surplus tem porar de lapt e, care ar presa în sensul
scăderii prețului, iar pia ța ar ajun ge în tr-o situație de echilibru, E 2, în
condițiile unui pre ț de 12.500 lei/litru. Dac ă, însă, autoritățile opteaz ă pentru
un sis tem de spr ijinire a prețului laptelui la 20.000 lei/litru, pre țul nu poa te
să scadă și surplusul de lapte es te permanent. În aceste cond iții, auto ritățile
trebu ie să achi ziționeze surplusul de lapte (fie și sub form ă de unt sau
brânză) pen tru a îm piedica sc ăderea prețului.

E

P
Nivelul de echilibru al chiriei pentru o lun ă este 3 m ilioane lei. Autorit ățile
optează, însă, pentru im punerea unui nivel m axim al chiriilor, la
1,5 m ilioane lei/lun ă. Un efect pos ibil al aces tei decizii este c ă proprietarii
vor stabili infor mal cu chiria șii o c hirie de 3 milio ane le i/lună și vor declara
oficial că nivelul ch iriei încasa te este de doar 1, 5 milioane lei. Dac ă nu se
stabilesc asem enea înțelegeri între p roprietari și chir iași, pe piață va apărea

Ofertă și cere re

un def icit d e locuințe de închiriat – acum se ce r 4000 de locuin țe pentru
închiria t, da r se of eră num ai 3000 locuin țe. Graficul (b ) arată efectul pe
termen lung al controlului chiriilor. Dac ă autoritățile im pun un nivel m axim
al chiriei, proprietarii oferă mai puține locuințe pentru închirie re (2000 lo cuințe
față de 3000 locuin țe în situația inițială). Astf el, def icitul de locuințe crește
pe term en lung.

Figura 3.11 Efectele controlului chiriilor

Transfer de
E
cula proprietari
la ch iriași
Loințe de închairit(mii)Chirie (mil.lei/ lună)
15
234
1 5
0 4 5 6Cere2 3 4
1 2 3 re
Nivel maxim
cuiOfertă
pe termen
scurt
Lonțe de închiriat (mii) 0 6 1 2 3 4 5 Nivel de
Defici tNivel de
echilibru echilibru
Nivel Deficitu l creOfertă
Eă) (a) (b )
maximște
pe term en lung pe termen
lung
Cerere Chirie (mil.lei/ lun