LEGE nr. 1 din 5 ianuarie 2011 a educației naționale [622763]
LEGE nr. 1 din 5 ianuarie 2011 a educației naționale
(la data 10-aug-2018 actul a fost in legatura cu Norme Metodologice din 2018 )
(la data 01-mar-2018 a se vedea referinte de aplicare din Ordinul 3220/2018 )
(la data 19-sep-2016 a se vedea referinte de aplicare din Regulament-Cadru din 2016 )
(la data 24-feb-2015 a se vedea referinte de aplicare din Ordinul 3179/2015 )
(la data 19-feb-2015 a se vedea referinte de aplicare din Ordinul 3165/2015 )
(la data 06-aug-2012 a se vedea referinte de aplicare din Ordinul 4969/2012 )
(la data 16-mai-2012 a se vedea referinte de aplicare din Conditie din 2012 )
(la data 11-apr-2012 a se vedea referinte de aplicare din Ordinul 3677/2012 )
(la data 04-apr-2012 a se vedea referinte de aplicare din Regulament din 2012 )
(la data 19-mar-2012 actul a fost in legatura cu Metodologie din 2012 )
(la data 13-mar-2012 a se vedea referinte de aplicare din Ordinul 3313/2012 )
(la data 20-feb-2012 a se vedea referinte de aplicare din Ordinul 3271/2012 )
(la data 10-feb-2012 a se vedea referinte de aplicare din Metodologie-Cadru din 2012 )
(la data 07-feb-2012 a se vedea referinte de aplicare din Metodologie din 2012 )
(la data 27-oct-2011 a se vedea referinte de aplicare din Metodologie-Cadru din 2011 )
(la data 30-sep-2011 a se vedea referinte de aplicare din Instructiunile 5/2011 )
(la data 03-aug-2011 a se vedea referinte de aplicare din Cod din 2011 )
(la data 09-feb-2011 a se vedea referinte de aplicare din Ordinul 3753/2011 )
(la data 10-ian-2011 actul a fost promulgata de Decretul 3/2011 )
Parlamentul României
adoptă prezenta lege.
TITLUL I:
Dispoziții generale
Art. 1
Prezenta lege asigură cadrul pentru exercitarea sub autoritatea statului român a dreptului fundamental la învățătură pe
tot parcursul vieții. Legea reglementează structura, funcțiile, organizarea și funcționarea sistemului național de
învățământ de stat, particular și confesional.
Art. 2
(1)
Legea are ca viziune promovarea unui învățământ orientat pe valori, creativitate, capacități cognitive, capacități
volitive și capacități acționale, cunoștințe fundamentale și cunoștințe, competențe și abilități de utilitate directă, în
profesie și în societate.
(2)
Misiunea asumată de lege este de formare, prin educație, a infrastructurii mentale a societății românești, în acord
cu noile cerințe, derivate din statutul României de țară membră a Uniunii Europene și din funcționarea în contextul
globalizării, și de generare sustenabilă a unei resurse umane naționale înalt competitive, capabilă să funcționeze eficient
în societatea actuală și viitoare.
(3)
Idealul educațional al școlii românești constă în dezvoltarea liberă, integrală și armonioasă a individualității umane,
în formarea personalității autonome și în asumarea unui sistem de valori care sunt necesare pentru împlinirea și
dezvoltarea personală, pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial, pentru participarea cetățenească activă în societate,
pentru incluziune socială și pentru angajare pe piața muncii.
(4)
Statul asigură cetățenilor României drepturi egale de acces la toate nivelurile și formele de învățământ
preuniversitar și superior, precum și la învățarea pe tot parcursul vieții, fără nicio formă de discriminare.
(5)
Aceleași drepturi se asigură și cetățenilor celorlalte state membre ale Uniunii Europene, ai statelor aparținând
Spațiului Economic European și ai Confederației Elvețiene.
(6)
Drepturile prevăzute la alin. (4) sunt recunoscute în mod egal minorilor care solicită sau au dobândit o formă de
protecție în România, minorilor străini și minorilor apatrizi a căror ședere pe teritoriul României este oficial recunoscută
conform legii.
(7)
În România învățământul constituie prioritate națională.
Art. 3
Principiile care guvernează învățământul preuniversitar și superior, precum și învățarea pe tot parcursul vieții din
România sunt:
a)
principiul echității – în baza căruia accesul la învățare se realizează fără discriminare;
b)
principiul calității – în baza căruia activitățile de învățământ se raportează la standarde de referință și la bune practici
naționale și internaționale;
c)
principiul relevanței – în baza căruia educația răspunde nevoilor de dezvoltare personală și social-economice;
d)
principiul eficienței – în baza căruia se urmărește obținerea de rezultate educaționale maxime, prin gestionarea
resurselor existente;
e)
principiul descentralizării – în baza căruia deciziile principale se iau de către actorii implicați direct în proces;
f)
principiul răspunderii publice – în baza căruia unitățile și instituțiile de învățământ răspund public de performanțele lor;
g)
principiul garantării identității culturale a tuturor cetățenilor români și dialogului intercultural;
h)
principiul asumării, promovării și păstrării identității naționale și a valorilor culturale ale poporului român;
i)
principiul recunoașterii și garantării drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale, dreptul la păstrarea, la
dezvoltarea și la exprimarea identității lor etnice, culturale, lingvistice și religioase;
j)
principiul asigurării egalității de șanse;
k)
principiul autonomiei universitare;
l)
principiul libertății academice;
m)
principiul transparenței – concretizat în asigurarea vizibilității totale a deciziei și a rezultatelor, prin comunicarea
periodică și adecvată a acestora;
n)
principiul libertății de gândire și al independenței față de ideologii, dogme religioase și doctrine politice;
o)
principiul incluziunii sociale;
p)
principiul centrării educației pe beneficiarii acesteia;
q)
principiul participării și responsabilității părinților;
r)
principiul promovării educației pentru sănătate, inclusiv prin educația fizică și prin practicarea activităților sportive;
s)
principiul organizării învățământului confesional potrivit cerințelor specifice fiecărui cult recunoscut;
t)
principiul fundamentării deciziilor pe dialog și consultare;
u)
principiul respectării dreptului la opinie al elevului/studentului ca beneficiar direct al sistemului de învățământ.
Art. 4
Educația și formarea profesională a copiilor, a tinerilor și a adulților au ca finalitate principală formarea competențelor, Legea 1/2011 – forma sintetica pentru data 2019-01-10
pag. 1
1/10/2019 : contact@bolintin-vale.ro
înțelese ca ansamblu multifuncțional și transferabil de cunoștințe, deprinderi/abilități și aptitudini, necesare pentru:
a)
împlinirea și dezvoltarea personală, prin realizarea propriilor obiective în viață, conform intereselor și aspirațiilor
fiecăruia și dorinței de a învăța pe tot parcursul vieții;
b)
integrarea socială și participarea cetățenească activă în societate;
c)
ocuparea unui loc de muncă și participarea la funcționarea și dezvoltarea unei economii durabile;
d)
formarea unei concepții de viață, bazate pe valorile umaniste și științifice, pe cultura națională și universală și pe
stimularea dialogului intercultural;
e)
educarea în spiritul demnității, toleranței și respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului;
f)
cultivarea sensibilității față de problematica umană, față de valorile moral-civice și a respectului pentru natură și
mediul înconjurător natural, social și cultural.
Art. 5
(1)
În domeniul educației și al formării profesionale prin sistemul național de învățământ, dispozițiile prezentei legi
prevalează asupra oricăror prevederi din alte acte normative. În caz de conflict între acestea se aplică dispozițiile
prezentei legi.
(2)
Orice modificare sau completare a prezentei legi intră în vigoare începând cu prima zi a anului școlar, respectiv
universitar următor celui în care a fost adoptată prin lege.
(3)
Prin excepție de la prevederile alin. (2), dispozițiile prezentei legi care vizează evaluările naționale de la finalul
învățământului gimnazial sau liceal se aplică începând cu promoția aflată în primul an al învățământului gimnazial,
respectiv liceal, la data intrării în vigoare a modificării sau a completării.
Art. 6
(1)
În România sunt valabile numai diplomele recunoscute de statul român, conform legislației în vigoare.
(2)
Regimul actelor de studii emise de unitățile și de instituțiile de învățământ se stabilește prin ordin al ministrului
educației, cercetării, tineretului și sportului.
(la data 31-oct-2011 Art. 6, alin. (2) din titlul I a se vedea referinte de aplicare din Regulament din 2011 )
(la data 02-dec-2014 Art. 6, alin. (2) din titlul I a se vedea referinte de aplicare din Ordinul 657/2014 )
(3)
Conținutul și formatul actelor de studii sunt stabilite prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Educației,
Cercetării, Tineretului și Sportului.
(la data 22-oct-2013 Art. 6, alin. (3) din titlul I a se vedea referinte de aplicare din Actul din Hotarirea 749/2013 )
(la data 28-iul-2014 Art. 6, alin. (3) din titlul I a se vedea referinte de aplicare din Hotarirea 607/2014 )
(la data 18-oct-2016 Art. 6, alin. (3) din titlul I a se vedea referinte de aplicare din Hotarirea 728/2016 )
(la data 10-iul-2017 Art. 6, alin. (3) din titlul I a se vedea referinte de aplicare din Hotarirea 461/2017 )
Art. 7
(1)
În unitățile, în instituțiile de învățământ și în toate spațiile destinate educației și formării profesionale sunt interzise
activitățile care încalcă normele de moralitate și orice activități care pot pune în pericol sănătatea și integritatea fizică
sau psihică a copiilor și a tinerilor, respectiv a personalului didactic, didactic auxiliar și nedidactic, precum și activitățile de
natură politică și prozelitismul religios.
(2)
Privatizarea unităților și a instituțiilor de învățământ de stat este interzisă.
Art. 8
Pentru finanțarea educației naționale se alocă anual din bugetul de stat și din bugetele autorităților publice locale
minimum 6% din produsul intern brut al anului respectiv. Suplimentar, unitățile și instituțiile de învățământ pot obține și
utiliza autonom venituri proprii. Pentru activitatea de cercetare științifică se alocă anual, de la bugetul de stat, minimum
1% din produsul intern brut al anului respectiv.
*) În perioada 2019-2021 nu se aplică prevederile art. 8 din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și
completările ulterioare.
(la data 29-dec-2018 Art. 8 din titlul I a se vedea referinte de aplicare din Art. 50 din capitolul II din Ordonanta urgenta 114/2018 )
Art. 9
(1)
Principiile finanțării învățământului preuniversitar sunt următoarele:
a)
transparența fundamentării și alocării fondurilor;
b)
echitatea distribuirii fondurilor destinate unui învățământ de calitate;
c)
adecvarea volumului de resurse în funcție de obiectivele urmărite;
d)
predictibilitatea, prin utilizarea unor mecanisme financiare coerente și stabile;
e)
eficiența utilizării resurselor.
(2)
Statul asigură finanțarea de bază pentru antepreșcolarii, preșcolarii și elevii din învățământul de stat, pentru
antepreșcolarii și preșcolarii din învățământul particular și cel confesional, acreditate, precum și pentru elevii din
învățământul general obligatoriu particular și cel confesional, acreditate. De asemenea, statul asigură finanțarea de
bază pentru învățământul profesional, liceal particular și cel confesional, acreditate. Finanțarea se face în baza și în
limitele costului standard per elev, per preșcolar sau per antepreșcolar, după caz, după metodologia elaborată de
Ministerul Educației Naționale.
(la data 31-aug-2018 Art. 9, alin. (2) din titlul I modificat de Art. I, punctul 1. din Ordonanta 9/2018 )
(2
1
)
Pentru absolvenții de liceu care nu au susținut/nu au promovat examenul de bacalaureat național, statul poate
asigura, din finanțarea de bază sau din alte surse de finanțare, organizarea de cursuri de pregătire pentru examenul de
bacalaureat.
(la data 30-iun-2014 Art. 9, alin. (2) din titlul I completat de Art. I, punctul 1. din Ordonanta urgenta 49/2014 )
(2
2
)
Finanțarea de bază pentru antepreșcolari, prevăzută la alin. (2), se asigură de către stat, începând cu anul școlar
2019-2020.
(la data 31-aug-2018 Art. 9, alin. (2^1) din titlul I completat de Art. I, punctul 2. din Ordonanta 9/2018 )
(3)
Învățământul de stat este gratuit. Pentru unele activități, niveluri, cicluri și programe de studii se pot percepe taxe,
în condițiile stabilite de prezenta lege.
(4)
Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, prin organismul specializat, stabilește anual costul standard
per preșcolar/elev, cost care stă la baza finanțării de bază. De suma aferentă beneficiază toți preșcolarii și elevii din
învățământul preuniversitar de stat, precum și preșcolarii și elevii din învățământul general obligatoriu, profesional și Legea 1/2011 – forma sintetica pentru data 2019-01-10
pag. 2
1/10/2019 : contact@bolintin-vale.ro
liceal, particular și confesional, care studiază în unități de învățământ acreditate și evaluate periodic, conform legislației
în vigoare.
(5)
Finanțarea de bază a învățământului preuniversitar se face după principiul "resursa financiară urmează elevul", în
baza căruia alocația bugetară aferentă unui elev sau unui preșcolar se transferă la unitatea de învățământ la care
acesta învață, cu respectarea prevederilor alin. (2)-(4).
(6)
Învățământul poate să fie finanțat și direct de către operatori economici, precum și de alte persoane fizice sau
juridice, în condițiile legii.
(7)
Învățământul poate fi susținut prin burse, credite de studii, taxe, donații, sponsorizări, surse proprii și alte surse
legale.
Art. 10
(1)
În România, învățământul este serviciu de interes public și se desfășoară, în condițiile prezentei legi, în limba
română, precum și în limbile minorităților naționale și în limbi de circulație internațională.
(2)
În fiecare localitate se organizează și funcționează unități de învățământ sau formațiuni de studiu cu limba de
predare română și/sau, după caz, cu predarea în limbile minorităților naționale ori se asigură școlarizarea fiecărui elev în
limba sa maternă în cea mai apropiată localitate în care este posibil.
(3)
Învățarea în școală a limbii române, ca limbă oficială de stat, este obligatorie pentru toți cetățenii români. Planurile
de învățământ trebuie să cuprindă numărul de ore necesar și suficient învățării limbii române. Autoritățile administrației
publice asigură condițiile materiale și resursele umane care să permită însușirea limbii române.
(4)
În sistemul național de învățământ, documentele școlare și universitare oficiale, nominalizate prin ordin al
ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului, se întocmesc numai în limba română. Celelalte înscrisuri școlare și
universitare pot fi redactate în limba de predare.
(la data 20-dec-2011 Art. 10, alin. (4) din titlul I a se vedea referinte de aplicare din Ordinul 6551/2011 )
(5)
Unitățile și instituțiile de învățământ pot efectua și emite, la cerere, contra cost, traduceri oficiale ale documentelor
și ale altor înscrisuri școlare și universitare proprii, cu respectarea prevederilor legale.
Art. 11
(1)
Guvernul sprijină învățământul în limba română în țările în care trăiesc cetățeni de etnie română, cetățeni români cu
domiciliul în acele state sau minorități vorbitoare de limbă română, oricare ar fi denumirea acestora, cu respectarea
legislației statului respectiv. De asemenea, Guvernul poate sprijini înființarea de unități școlare, cu predare în limba
română, în conformitate cu legislația statului respectiv.
(2)
Ministerul Educației Naționale poate organiza, anual, un examen de bacalaureat pentru românii de pretutindeni.
Absolvenții de liceu care îndeplinesc condițiile prevăzute la alin. (1) pot să fie înscriși la examenul de bacalaureat în
România.
(3)
Lista probelor, conținutul programelor, calendarul, metodologia, precum și modul de organizare și desfășurare a
examenului se stabilesc de Ministerul Educației Naționale, printr-o metodologie specifică.
(4)
Ministerul Educației Naționale, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, prin Institutul Limbii Române, poate
organiza unități de învățământ cu predare în limba română pe lângă oficiile diplomatice și instituțiile culturale ale
României în străinătate, poate susține lectorate în universități din străinătate, precum și cursuri de limbă, cultură și
civilizație românească.
(la data 06-dec-2018 Art. 11 din titlul I modificat de Art. 1 din Legea 289/2018 )
Art. 12
(1)
Statul susține antepreșcolarii, preșcolarii, elevii și studenții cu probleme și nevoi sociale, precum și pe aceia cu
cerințe educaționale speciale.
(1
1
)
Educația persoanelor cu tulburări de învățare (dislexia, disgrafia, discalculia) este asigurată prin metode
psihopedagogice consacrate și prin abordare adecvată, potrivit legii.
(1
2
)
Persoanele cu tulburări de învățare sunt integrate în învățământul de masă.
(la data 22-ian-2016 Art. 12, alin. (1) din titlul I completat de Art. 1, punctul 1. din Legea 6/2016 )
(2)
Statul acordă burse sociale de studii elevilor și studenților proveniți din familii defavorizate, precum și celor
instituționalizați, în condițiile legii.
(3)
Statul acordă premii, burse, locuri în tabere și alte asemenea stimulente elevilor și studenților cu performanțe
școlare și universitare, precum și cu rezultate remarcabile în educația și formarea lor profesională sau în activități
culturale și sportive.
(4)
Elevii și studenții care beneficiază de burse sociale de studii pot primi și burse pentru performanțe școlare și
universitare.
(5)
Statul și alți factori interesați susțin financiar activitățile de performanță, de nivel național și internațional, ale elevilor
și studenților.
(6)
Statul garantează dreptul la educație al tuturor persoanelor cu cerințe educaționale speciale. Învățământul special
și special integrat sunt parte componentă a sistemului naționalele învățământ preuniversitar.
(7)
Învățământul special și special integrat reprezintă o formă de instruire școlară diferențiată, adaptată, precum și o
formă de asistență educațională, socială și medicală complexă, destinată persoanelor cu cerințe educaționale speciale.
(8)
Elevii care în localitatea de domiciliu nu au posibilitatea de a învăța într-o unitate de învățământ vor fi sprijiniți prin
decontarea cheltuielilor de transport la cea mai apropiată unitate de învățământ sau vor primi cazare și masă gratuite
în internatele școlare, cu excepția celor înscriși în învățământul postliceal.
(8
1
)
Elevii înscriși în învățământul profesional și tehnic cu durata de minimum 3 ani pot beneficia de masă și cazare
gratuită în cantinele și internatele școlare. Acoperirea cheltuielilor pentru cazarea și masa acestora se poate asigura din
bugetele locale sau de la consiliile județene, prin decizii proprii.
(la data 05-mai-2017 Art. 12, alin. (8) din titlul I completat de Art. 1 din Legea 90/2017 )
(9)
În cazul elevilor care frecventează învățământul dual în altă unitate administrativ-teritorială decât cea de domiciliu,
decontarea cheltuielilor de transport și facilitățile de cazare și masă gratuite prevăzute la alin. (8) se acordă, conform
prevederilor prezentei legi, indiferent de oferta de educație și formare profesională disponibilă în localitatea de domiciliu.
(la data 23-nov-2016 Art. 12, alin. (8) din titlul I completat de Art. I, punctul 1. din Ordonanta urgenta 81/2016 ) Legea 1/2011 – forma sintetica pentru data 2019-01-10
pag. 3
1/10/2019 : contact@bolintin-vale.ro
Art. 13
(1)
Învățarea pe tot parcursul vieții este un drept garantat de lege.
(2)
Învățarea pe tot parcursul vieții include totalitatea activităților de învățare realizate de fiecare persoană, începând
cu educația timpurie, în scopul dobândirii de cunoștințe, formării de deprinderi/abilități și dezvoltării de aptitudini
semnificative din perspectivă personală, civică, socială și/sau ocupațională.
Art. 14
(1)
Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului proiectează, fundamentează și aplică strategiile naționale în
domeniul educației, cu consultarea asociațiilor reprezentative ale profesorilor, structurilor asociative reprezentative ale
părinților, Consiliului Național al Rectorilor, structurilor asociative ale universităților și școlilor de stat, particulare și
confesionale, Consiliului Minorităților Naționale, sindicatelor reprezentative din învățământ, asociațiilor reprezentative
ale elevilor, asociațiilor reprezentative ale studenților, autorităților administrației publice, mediului de afaceri și
organizațiilor neguvernamentale finanțatoare care susțin programe educative/federații ale furnizorilor de servicii sociale.
(2)
Statul încurajează dezvoltarea parteneriatului public-privat.
Art. 15
(1)
Cultele recunoscute oficial de stat pot solicita Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului organizarea
unui învățământ teologic specific în cadrul învățământului de stat în universitățile de stat existente, ca facultăți cu dublă
subordonare, destinat pregătirii personalului de cult și activității social-misionare a cultelor, numai pentru absolvenții
învățământului liceal, proporțional cu ponderea numerică a fiecărui cult în configurația religioasă a țării, potrivit
recensământului oficial. Înființarea, organizarea și funcționarea acestui învățământ se realizează potrivit legii.
(2)
Cultele recunoscute de stat au dreptul de a organiza învățământ confesional prin înființarea și administrarea
propriilor unități și instituții de învățământ particular, conform prevederilor prezentei legi.
TITLUL II:
Învățământul preuniversitar
CAPITOLUL I:
Dispoziții generale
Art. 16
(1)
Învățământul general obligatoriu este de 11 clase și cuprinde învățământul primar, învățământul gimnazial și primii
2 ani ai învățământului secundar superior. Învățământul liceal devine obligatoriu până cel mai târziu în anul 2020.
(la data 30-dec-2013 Art. 16, alin. (1) din titlul II, capitolul I modificat de Art. I, punctul 1. din Ordonanta urgenta 117/2013 )
(2)
Obligația de a frecventa învățământul obligatoriu de 11 clase, la forma cu frecvență, încetează la vârsta de 18 ani.
(la data 30-dec-2013 Art. 16, alin. (2) din titlul II, capitolul I modificat de Art. I, punctul 1. din Ordonanta urgenta 117/2013 )
(3)
În scopul realizării finalităților educației și a formării profesionale prin sistemul național de învățământ, învățământul
liceal de stat este generalizat și gratuit.
Art. 17
Pe durata școlarizării în învățământul preuniversitar, cu excepția învățământului postliceal, copiii beneficiază de alocația
de stat pentru copii, în condițiile legii.
Art. 18
(1)
Planurile-cadru ale învățământului primar, gimnazial, liceal și profesional includ religia ca disciplină școlară, parte a
trunchiului comun. Elevilor aparținând cultelor recunoscute de stat, indiferent de numărul lor, li se asigură dreptul
constituțional de a participa la ora de religie, conform confesiunii proprii.
(2)
Înscrierea elevului pentru a frecventa orele de religie se face prin cerere scrisă a elevului major, respectiv a
părintelui sau a tutorelui legal instituit pentru elevul minor. Schimbarea acestei opțiuni se face tot prin cerere scrisă a
elevului major, respectiv a părintelui sau a tutorelui legal instituit pentru elevul minor. În cazul în care elevul nu
frecventează orele de religie, situația școlară se încheie fără disciplina Religie. În mod similar se procedează și pentru
elevul căruia, din motive obiective, nu i s-au asigurat condițiile pentru frecventarea orelor la această disciplină.
(la data 25-iun-2015 Art. 18, alin. (2) din titlul II, capitolul I modificat de Art. 1 din Legea 153/2015 )
(3)
Disciplina Religie poate fi predată numai de personalul didactic calificat conform prevederilor prezentei legi și abilitat
în baza protocoalelor încheiate între Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului și cultele religioase
recunoscute oficial de stat.
Art. 19
(1)
În sistemul național de învățământ, unitățile de învățământ de stat au personalitate juridică dacă se organizează și
funcționează, după caz, astfel:
a)
cu minimum 300 de elevi;
b)
cu minimum 300 de elevi, preșcolari și antepreșcolari;
c)
cu minimum 150 de preșcolari și antepreșcolari;
d)
cu minimum 100 de elevi și/sau preșcolari, în cazul unităților de învățământ special.
(1
1
)
Prin excepție de la prevederile alin. (1), se pot organiza unități de învățământ de stat cu personalitate juridică cu
efective mai mici de elevi, dar nu mai puțin de 100 de elevi, care să ofere educație și formare profesională prin
învățământul dual. În cazul în care nu se mai întrunesc caracteristicile învățământului dual prevăzute la art. 25 alin. (4)
și cerințele pentru organizarea acestuia, prevăzute la art. 25 alin. (5), unitatea de învățământ intră în structura sau
funcționează ca structură, după caz, a unei alte unități de învățământ cu personalitate juridică din localitate.
(la data 06-apr-2018 Art. 19, alin. (1^1) din titlul II, capitolul I modificat de Art. 1, punctul 1. din Legea 82/2018 )
(2)
Prin excepție de la prevederile alin. (1), în unitățile administrativ-teritoriale în care numărul total al elevilor,
preșcolarilor și antepreșcolarilor nu se încadrează în prevederile alin. (1), se organizează o singură unitate de
învățământ cu personalitate juridică.
(3)
Prin excepție de la prevederile alin. (1), în funcție de necesitățile locale, se organizează, la cererea părinților,
tutorilor legali sau a cultelor recunoscute de stat, în condițiile legii, cu respectarea prevederilor Ordonanței de urgență a
Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calității educației, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu
modificările și completările ulterioare, grupe, clase sau unități de învățământ preuniversitar cu personalitate juridică, cu
predare în limba română sau în limbile minorităților naționale.
(la data 18-iun-2018 Art. 19, alin. (3) din titlul II, capitolul I modificat de Art. II, punctul 2. din Ordonanta urgenta 48/2018 ) Legea 1/2011 – forma sintetica pentru data 2019-01-10
pag. 4
1/10/2019 : contact@bolintin-vale.ro
(3
1
)
Prin excepție de la prevederile alin. (1), unitățile de învățământ care școlarizează pe filiera vocațională, cu profil
teologic, la cererea cultelor recunoscute de stat, pot funcționa cu efective mai mici de elevi și cu menținerea
personalității juridice.
(la data 31-aug-2018 Art. 19, alin. (3) din titlul II, capitolul I completat de Art. I, punctul 3. din Ordonanta 9/2018 )
(4)
Pentru asigurarea accesului egal la educație și formare profesională, autoritățile administrației publice locale, în baza
avizului conform al inspectoratelor școlare, aprobă organizarea, funcționarea și, după caz, dizolvarea unor structuri de
învățământ, fără personalitate juridică – ca părți ale unei unități de învățământ cu personalitate juridică – și subordonate
aceluiași ordonator principal de credite, în condițiile legii.
(5)
În cazul unităților de învățământ confesional preuniversitar de stat existente la data intrării în vigoare a prezentei
legi, cultele respective și Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului au obligația ca, în termen de 6 luni de la
intrarea în vigoare a prezentei legi să elaboreze o metodologie de funcționare aprobată prin hotărâre a Guvernului,
care stabilește relația juridică, patrimonială, financiară și administrativă.
Art. 20
(1)
Autoritățile administrației publice locale asigură, în condițiile legii, buna desfășurare a învățământului preuniversitar în
localitățile în care acestea își exercită autoritatea.
(2)
Neîndeplinirea de către autoritățile administrației publice locale a obligațiilor ce le revin în organizarea și funcționarea
învățământului preuniversitar se sancționează conform legii.
Art. 21
(1)
Sistemul de învățământ preuniversitar are caracter deschis. În învățământul preuniversitar, trecerea elevilor de la o
unitate școlară la alta, de la o clasă la alta, de la un profil la altul și de la o filieră la alta este posibilă în condițiile stabilite
prin metodologia elaborată de către Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.
(2)
Elevii din învățământul preuniversitar de stat și particular se pot transfera la alte unități de învățământ de stat sau
particular, cu acordul unității primitoare.
(3)
Statul garantează dreptul la educație diferențiată, pe baza pluralismului educațional, în acord cu particularitățile de
vârstă și individuale.
(4)
Elevii cu performanțe școlare excepționale pot promova 2 ani de studii într-un an școlar la decizia unității de
învățământ, pe baza unei metodologii naționale aprobate prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și
sportului.
(la data 19-oct-2011 Art. 21, alin. (4) din titlul II, capitolul I a se vedea referinte de aplicare din Metodologie din 2011 )
CAPITOLUL II:
Structura sistemului național de învățământ preuniversitar
SECȚIUNEA 1:
Dispoziții generale
Art. 22
(1)
Sistemul național de învățământ preuniversitar este constituit din ansamblul unităților de învățământ de stat,
particulare și confesionale autorizate/acreditate.
(2)
Învățământul preuniversitar este organizat pe niveluri, forme de învățământ și, după caz, filiere și profiluri și asigură
condițiile necesare pentru dobândirea competențelor-cheie și pentru profesionalizarea progresivă.
(3)
Unitățile de învățământ de stat, particulare și confesionale se înființează prin ordin al ministrului educației naționale,
în baza acreditării unui nivel de învățământ, în condițiile prevăzute de art. 31 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.
75/2005, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările și completările ulterioare.
(4)
Procesul de înființare a unei unități de învățământ preuniversitar cuprinde 2 etape, care se desfășoară astfel:
a)
orice persoană juridică de drept public sau privat, interesată în furnizarea de educație, se supune procesului de
evaluare și parcurge procedura de autorizare de funcționare provizorie, stabilită prin art. 30 al Ordonanței de urgență a
Guvernului nr. 75/2005, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările și completările ulterioare,
pentru a deveni organizație furnizoare de educație. Autorizația de funcționare provizorie se acordă pentru fiecare nivel
de învățământ, pentru fiecare filieră, profil și specializare/calificare profesională, pentru fiecare program de studii, pe
fiecare limbă de predare, pe fiecare formă de învățământ, pe fiecare locație, după caz, prin ordin al ministrului educației
naționale, la propunerea Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar, denumită în continuare
ARACIP
, transmisă în termen de cel mult 30 de zile de la finalizarea evaluării, cu respectarea prevederilor legale în
vigoare;
b)
furnizorul de educație autorizat să funcționeze provizoriu, care îndeplinește condițiile de acreditare, parcurge
procedura prevăzută de art. 31 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 75/2005, aprobată cu modificări prin Legea
nr. 87/2006, cu modificările și completările ulterioare. Acreditarea în învățământul preuniversitar se acordă pentru
fiecare nivel de învățământ, pentru fiecare filieră, profil și specializare/calificare profesională, pentru fiecare program de
studii, pe fiecare limbă de predare, pe fiecare formă de învățământ, pe fiecare locație, după caz, prin ordin al ministrului
educației naționale, la propunerea ARACIP, transmisă în termen de maximum 20 de zile de la finalizarea evaluării, cu
respectarea prevederilor legale în vigoare.
(5)
Ordinele ministrului educației naționale prevăzute la alin. (4) se comunică, în termen de 5 zile de la emitere,
autorităților publice locale, în vederea includerii în rețeaua școlară a furnizorului de educație sau a unității de învățământ,
după caz.
(6)
Actele prin care se poate manifesta voința oricărei persoane juridice publice sau private de a deveni organizație
furnizoare de educație se materializează, după caz, prin:
a)
hotărâre a autorităților publice locale privind necesitatea de a înființa o unitate de învățământ preuniversitar, de stat,
cu respectarea prevederilor legale în vigoare;
b)
hotărâre a persoanei juridice private privind intenția de înființare a unei unități de învățământ, adoptată/aprobată
conform statutului propriu, cu respectarea prevederilor legale în vigoare;
c)
hotărâre a conducerii cultului recunoscut oficial de stat privind intenția de înființare a unei unități de învățământ,
adoptată/aprobată conform statutului propriu, cu respectarea prevederilor legale în vigoare;
d)
ordin al ministrului educației naționale emis în vederea aplicării prevederilor art. 61 alin. (4
1
) și/sau a prevederilor art.
29
1
din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 75/2005, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările
și completările ulterioare, privind necesitatea de a înființa/reorganiza una sau mai multe unități de învățământ
preuniversitar, de stat.
(7)
Prin ordinul de acreditare prevăzut la alin. (4) lit. b) se înființează și se acordă personalitate juridică, după cum Legea 1/2011 – forma sintetica pentru data 2019-01-10
pag. 5
1/10/2019 : contact@bolintin-vale.ro
urmează:
a)
de drept privat și de utilitate publică, pentru unitățile particulare de învățământ preuniversitar, înființate din inițiativa și
cu resursele unor persoane juridice de drept privat;
b)
de drept privat și de utilitate publică, pentru unitățile de învățământ preuniversitar confesional, înființate din inițiativa,
cu resursele și potrivit cerințelor specifice fiecărui cult recunoscut de stat;
c)
de drept public, pentru unitățile de învățământ preuniversitar, de stat.
(la data 18-iun-2018 Art. 22, alin. (2) din titlul II, capitolul II, sectiunea 1 completat de Art. II, punctul 3. din Ordonanta urgenta 48/2018 )
Art. 22
1
(1)
Unitățile de învățământ preuniversitar de stat, acreditate cu personalitate juridică, pot fi supuse procesului de
reorganizare, în cazuri justificate în vederea asigurării accesului egal la educație și formare profesională, a eficientizării și
asigurării/menținerii standardelor de calitate, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.
(2)
Unitățile de învățământ particular/confesional acreditate sau autorizate să funcționeze provizoriu pot solicita din
motive întemeiate Ministerului Educației Naționale intrarea în proces de reorganizare.
(3)
Reorganizarea prevăzută la alin. (1) sau la alin. (2) se poate realiza prin operațiunea de fuziune sau prin divizare,
după caz, la inițiativa:
a)
autorităților publice locale, în cazul unităților de învățământ de stat, ce funcționează în unitatea administrativ-
teritorială;
b)
inspectoratelor școlare județene sau al Municipiului București, în cazul unităților de învățământ de stat;
c)
persoanelor juridice de drept privat care au participat la înființarea unităților particulare de învățământ;
d)
cultelor recunoscute oficial de stat, care au participat la înființarea de structuri sau de unități de învățământ
confesionale;
e)
Ministerului Educației Naționale în cazul unităților de învățământ de stat, particulare sau confesionale;
f)
Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Justiției și a altor instituții cu atribuții în
domeniile apărării, ordinii publice și securității naționale în cazul unităților de învățământ militar preuniversitar.
(4)
În situația în care entitățile prevăzute la alin. (3) lit. a) și b) au opinii divergente cu privire la procesul de
reorganizare, Ministerul Educației Naționale decide cu privire la procesul de reorganizare, cu respectarea prevederilor
legale în vigoare.
(5)
Ministerul Educației Naționale prin direcțiile de specialitate competente, precum și prin Direcția Minorități, în cazul
unităților cu predare în limbile minorităților naționale, stabilește și propune ARACIP, pentru situațiile prevăzute la alin. (3)
lit. e) și la alin. (4), unitățile de învățământ care intră în proces de reorganizare.
(6)
Entitățile prevăzute la alin. (3) transmit ARACIP, până cel mai târziu la data de 31 august a fiecărui an școlar, lista
unităților pentru care se propune reorganizarea.
(7)
ARACIP, pe baza constatărilor privind asigurarea standardelor de calitate pentru componentele organizatorice ale
unităților de învățământ care intră în proces de reorganizare, propune ministrului educației naționale, după caz, ordinul
privind unitățile de învățământ rezultate în urma reorganizării.
(8)
Unitățile de învățământ rezultate în urma procesului de reorganizare se includ, de drept, în rețeaua școlară, cu
respectarea prevederilor legale în vigoare.
(9)
Procesul de reorganizare se finalizează cel mai târziu, până la începutul noului an școlar.
(10)
Procesul de reorganizare se poate realiza prin una dintre următoarele operațiuni:
a)
fuziune;
b)
divizare.
(11)
Fuziunea se poate realiza în două moduri:
a)
prin absorbție;
b)
prin contopire.
(12)
Divizarea se poate realiza în două moduri:
a)
prin absorbție;
b)
prin constituirea unei noi unități de învățământ.
Art. 22
2
(1)
Reorganizarea prin operațiunea fuziunii prin absorbție se poate realiza, în cazuri justificate, prin includerea unei
unități de învățământ acreditate, denumită unitate absorbită, într-o altă unitate de învățământ acreditată, denumită
unitate absorbantă
.
(2)
Reorganizarea prin operațiunea fuziunii prin contopire se poate realiza, în cazuri justificate, prin unirea a două sau a
mai multor unități de învățământ acreditate, pentru a constitui o nouă unitate de învățământ acreditată.
(3)
Unitățile de învățământ, supuse procesului de reorganizare prin una din operațiunile prevăzute la alin. (1) sau alin.
(2), pot avea în structură componente organizatorice, de tipul: nivel de învățământ, filieră, profil cu specializări/calificări
profesionale, programe de studii, care sunt autorizate să funcționeze provizoriu, pentru care, după reorganizare, se
urmează procedura de acreditare în condițiile art. 31 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 75/2005, aprobată cu
modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările și completările ulterioare.
(4)
Finalizarea operațiunii de fuziune prin absorbție sau prin contopire se realizează prin ordin al ministrului educației
naționale, la propunerea ARACIP, pe baza constatărilor privind asigurarea standardelor de calitate, în care sunt stabilite,
cu respectarea prevederilor legale în vigoare, cel puțin, următoarele elemente:
a)
noua structură a unității de învățământ;
b)
drepturile și obligațiile dobândite, după caz, de către unitatea de învățământ absorbantă sau constituită prin
operațiunea de fuziune prin contopire;
c)
desființarea unității de învățământ absorbite integral sau, după caz, a unităților de învățământ contopite;
d)
menținerea acreditării pentru unitatea de învățământ absorbantă, respectiv transferul acreditării la unitatea nou-
constituită prin contopire.
(5)
Unitatea de învățământ absorbantă, rezultată în urma operațiunii de fuziune prin absorbție, este acreditată și are
obligația de a solicita evaluarea periodică, în termen de cel mult un an, de la finalizarea operațiunii de absorbție.
(6)
Unitatea de învățământ nou-rezultată, în urma operațiunii de fuziune prin contopire, este acreditată și are obligația
de a solicita evaluarea periodică, în termen de cel mult un an, de la finalizarea operațiunii de contopire.
(7)
Dacă ARACIP constată, în urma evaluării externe periodice, că nu se poate asigura menținerea standardelor de Legea 1/2011 – forma sintetica pentru data 2019-01-10
pag. 6
1/10/2019 : contact@bolintin-vale.ro
calitate, în urma procesului de reorganizare, sprijină Ministerul Educației Naționale în vederea identificării unei alte soluții,
în condițiile legii.
Art. 22
3
(1)
Divizarea prin absorbție se poate realiza prin absorbția de către o unitate de învățământ acreditată, de la una sau
de la mai multe unități de învățământ acreditate, de componente organizatorice, de tipul:
a)
nivel de învățământ acreditat/autorizat să funcționeze provizoriu, pe limbă de predare, formă de învățământ,
locație;
b)
specializare/calificare profesională acreditată/autorizată să funcționeze provizoriu, pe limbă de predare, formă de
învățământ, locație;
c)
program de studii acreditat/autorizat să funcționeze provizoriu, pe limbă de predare, formă de învățământ, locație.
(2)
Finalizarea operațiunii de divizare prin absorbție se realizează prin ordin al ministrului educației naționale privind
menținerea acreditării și a calității de persoană juridică a unității de învățământ absorbante, la propunerea ARACIP, pe
baza constatărilor privind asigurarea standardelor de calitate, în care sunt stabilite cel puțin următoarele elemente:
a)
noua structură a unității de învățământ constituite prin operațiunea de divizare prin absorbție;
b)
menținerea acreditării pentru unitatea de învățământ constituită prin operațiunea de divizarea prin absorbție;
c)
drepturile și obligațiile dobândite de unitatea de învățământ absorbantă;
d)
drepturile și obligațiile păstrate de unitatea/unitățile de învățământ asupra căreia/cărora operează divizarea.
(3)
Unitatea de învățământ constituită prin divizarea prin absorbție este acreditată și are obligația de a se supune
procesului de evaluare periodică, în termen de cel mult 1 an, de la finalizarea operațiunii de divizare prin absorbție, cu
respectarea prevederilor legale în vigoare.
(4)
Unitatea de învățământ absorbantă constituită prin operațiunea prevăzută la alin. (1) are obligația, după caz, de a
parcurge procedura de acreditare prevăzută de art. 31 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 75/2005, aprobată
cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările și completările ulterioare, pentru nivelurile de învățământ, filierele,
profilurile, specializările/calificările profesionale, programele de studii, autorizate să funcționeze provizoriu, pe limbă de
predare, pe formă de învățământ și locație, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.
(5)
ARACIP propune, pe baza constatărilor privind asigurarea standardelor de calitate, emiterea ordinului ministrului
educației naționale privind menținerea acreditării și a calității de persoană juridică, pentru unitatea de învățământ de la
care s-au divizat componente organizatorice.
(6)
Divizarea prin constituirea unei noi unități de învățământ se poate realiza prin divizarea din cadrul uneia sau a mai
multor unități de învățământ acreditate, după caz, a următoarelor componente organizatorice:
a)
unul sau mai multe niveluri de învățământ acreditate/autorizate să funcționeze provizoriu, pe limbă de predare,
formă de învățământ și/sau locație;
b)
una sau mai multe specializări/calificări acreditate/autorizate să funcționeze provizoriu, pe limbă de predare, formă
de învățământ și/sau locație;
c)
unul sau mai multe programe de studii acreditate/autorizate să funcționeze provizoriu, pe limbă de predare, formă
de învățământ și/sau locație.
(7)
Pentru realizarea procesului de reorganizare prin operațiunea de divizare prevăzută la alin. (6) trebuie îndeplinite,
cumulativ, următoarele condiții:
a)
unitățile care se supun operațiunii de divizare trebuie să își mențină în structura sa cel puțin un nivel de învățământ
acreditat pe limbă de predare, formă de învățământ și/sau locație;
b)
unitatea de învățământ care se constituie trebuie să cuprindă în structura sa cel puțin un nivel de învățământ
acreditat, pe limbă de predare, formă de învățământ și/sau locație.
(8)
Finalizarea operațiunii de divizare prin constituirea unei noi unități de învățământ se realizează prin ordinul
ministrului educației naționale privind înființarea unității de învățământ, la propunerea ARACIP, pe baza constatărilor
privind asigurarea standardelor de calitate, în care se stabilesc drepturile și obligațiile dobândite de unitatea de
învățământ nou-înființată.
(9)
Unitatea de învățământ nou-constituită prin operațiunea de divizare este acreditată și are obligația de a se supune
procesului de evaluare periodică, în termen de cel mult 1 an, de la finalizarea procesului de divizare.
(10)
Menținerea acreditării unității/unităților de învățământ din care au fost divizate componente organizatorice de
tipul celor prevăzute la alin. (6) se realizează prin ordin al ministrului educației naționale privind menținerea acreditării și
a calității de persoană juridică, la propunerea ARACIP, pe baza constatărilor privind asigurarea standardelor de calitate,
cu obligația de a se supune procesului de evaluare periodică, în termen de cel mult 1 an, de la finalizarea operațiunii de
divizare.
(11)
Unitatea de învățământ nou-constituită prin operațiunea prevăzută la alin. (6) are obligația, după caz, de a
parcurge procedura de acreditare prevăzută de art. 31 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 75/2005, aprobată
cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările și completările ulterioare, pentru nivelurile de învățământ,
specializările/calificările profesionale, programele de studii autorizate să funcționeze provizoriu, pe limbă de predare,
formă de învățământ și/sau locație, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.
Art. 22
4
Prin excepție de la prevederile art. 22
1
, reorganizarea unităților de învățământ militar preuniversitar se realizează în
baza unei metodologii aprobate prin ordin comun de către ministrul educației naționale, ministrul apărării naționale,
ministrul afacerilor interne și ministrul justiției.
(la data 18-iun-2018 Art. 22 din titlul II, capitolul II, sectiunea 1 completat de Art. II, punctul 4. din Ordonanta urgenta 48/2018 )
Art. 23
(1)
Sistemul național de învățământ preuniversitar cuprinde următoarele niveluri:
a)
educația timpurie (0-6 ani), formată din nivelul antepreșcolar (0-3 ani) și învățământul preșcolar (3-6 ani), care
cuprinde grupa mică, grupa mijlocie și grupa mare;
b)
învățământul primar, care cuprinde clasa pregătitoare și clasele I-IV;
c)
învățământul secundar, care cuprinde:
(i)învățământul secundar inferior sau gimnazial, care cuprinde clasele V-VIII;
(ii)învățământul secundar superior care poate fi:
– învățământ liceal, care cuprinde clasele de liceu IX-XII/XIII, cu următoarele filiere: teoretică, vocațională și Legea 1/2011 – forma sintetica pentru data 2019-01-10
pag. 7
1/10/2019 : contact@bolintin-vale.ro
tehnologică;
(la data 30-iun-2014 Art. 23, alin. (1), litera C. din titlul II, capitolul II, sectiunea 1 modificat de Art. I, punctul 2. din Ordonanta urgenta 49/2014
)
– învățământ profesional cu durata de minimum 3 ani;
(la data 30-iun-2014 Art. 23, alin. (1), litera C. din titlul II, capitolul II, sectiunea 1 modificat de Art. I, punctul 2. din Ordonanta urgenta 49/2014
)
d)
învățământul terțiar nonuniversitar, care cuprinde învățământul postliceal.
(2)
Învățământul liceal este organizat în două cicluri care se succedă: ciclul inferior al liceului, format din clasele a IX-a –
a X-a, și ciclul superior al liceului, format din clasele a XI-a – a XII-a/a XIII-a.
(3)
Învățământul liceal, vocațional și tehnologic, învățământul profesional și învățământul postliceal se organizează
pentru specializări și calificări stabilite de Ministerul Educației Naționale, în conformitate cu Registrul național al
calificărilor.
(la data 30-dec-2013 Art. 23 din titlul II, capitolul II, sectiunea 1 modificat de Art. I, punctul 2. din Ordonanta urgenta 117/2013 )
Art. 24
(1)
Învățământul general obligatoriu este format din învățământul primar, învățământul secundar inferior și primii 2 ani
ai învățământului secundar superior.
(la data 30-dec-2013 Art. 24, alin. (1) din titlul II, capitolul II, sectiunea 1 modificat de Art. I, punctul 3. din Ordonanta urgenta 117/2013 )
(2)
[textul Art. 24, alin. (2) din titlul II, capitolul II, sectiunea 1 a fost abrogat la 30-dec-2014 de Art. I, punctul 1. din
Ordonanta urgenta 94/2014]
(3)
Învățământul profesional și tehnic este format din: învățământ profesional învățământ liceal tehnologic și
învățământ postliceal.
(la data 30-dec-2014 Art. 24, alin. (3) din titlul II, capitolul II, sectiunea 1 modificat de Art. I, punctul 2. din Ordonanta urgenta 94/2014 )
Art. 25
(1)
Formele de organizare a învățământului preuniversitar sunt: învățământ cu frecvență și învățământ cu frecvență
redusă.
(2)
Învățământul obligatoriu este învățământ cu frecvență. În mod excepțional, pentru persoanele care au depășit cu
mai mult de 3 ani vârsta clasei, învățământul obligatoriu se poate organiza și în forma de învățământ cu frecvență
redusă, în conformitate cu prevederile unei metodologii elaborate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și
Sportului.
(la data 11-oct-2011 Art. 25, alin. (2) din titlul II, capitolul II, sectiunea 1 a se vedea referinte de aplicare din Metodologie din 2011 )
(3)
Pentru copiii cu cerințe educaționale speciale sau nedeplasabili din motive medicale, se poate organiza învățământ
la domiciliu sau pe lângă unitățile de asistență medicală.
(4)
Învățământul dual este o formă de organizare a învățământului profesional și tehnic care se desfășoară pe bază de
contract și are următoarele caracteristici:
a)
este organizat, într-un cadru unitar, de către unitățile de învățământ la solicitarea operatorilor economici sau a
structurilor asociative interesate, cum ar fi camere de comerț, asociații patronale de ramură, clustere în calitate de
potențiali angajatori și parteneri de practică;
b)
asigură o rută alternativă de educație și formare profesională, organizată pe bază de parteneriat și conform unor
contracte individuale de pregătire practică încheiate cu operatorii economici care asumă ca responsabilitate principală
pregătirea practică a elevilor;
c)
operatorii economici asigură pregătirea practică a elevilor, bursă, cel puțin la nivelul celei acordate din fonduri publice
pentru învățământul profesional, și alte cheltuieli pentru formarea de calitate a elevilor;
d)
se bazează pe un parteneriat extins, asigurând colaborarea dintre unitățile de învățământ partenere, autoritățile
publice centrale și locale și mediul economic și asociativ.
(la data 06-apr-2018 Art. 25, alin. (4) din titlul II, capitolul II, sectiunea 1 modificat de Art. 1, punctul 2. din Legea 82/2018 )
(5)
Învățământul dual reflectă caracteristicile prevăzute la alin. (4) și îndeplinește următoarele cerințe:
a)
încheierea contractului de parteneriat între unul sau mai mulți operatori economici sau între structuri asociative/un
consorțiu de operatori economici, unitatea de învățământ și unitatea administrativ-teritorială pe raza căreia se află
unitatea școlară, contract care stabilește condițiile de colaborare, drepturile și obligațiile părților, precum și costurile
asumate de parteneri;
b)
încheierea contractului individual de pregătire practică dintre elev, respectiv părintele, tutorele sau susținătorul legal
al elevului minor, operatorul economic și unitatea de învățământ, contract care stabilește drepturile și obligațiile părților.
(la data 06-apr-2018 Art. 25, alin. (5) din titlul II, capitolul II, sectiunea 1 modificat de Art. 1, punctul 3. din Legea 82/2018 )
(6)
Organizarea și funcționarea învățământului dual, accesul în învățământul dual, durata și conținutul programelor de
pregătire profesională, modul de organizare și desfășurare a examenului de certificare a calificării sunt reglementate
prin metodologii specifice, propuse de Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic, aprobate
prin ordin al ministrului educației naționale, în urma consultării reprezentanților operatorilor economici și a altor structuri
reprezentative ale mediului economic interesate.
(la data 06-apr-2018 Art. 25, alin. (6) din titlul II, capitolul II, sectiunea 1 modificat de Art. 1, punctul 3. din Legea 82/2018 )
Art. 26
Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului poate stabili, prin hotărâre a Guvernului, funcționarea în sistemul
de învățământ preuniversitar a unor unități-pilot, experimentale și de aplicație.
SECȚIUNEA 2:
Educația antepreșcolară
Art. 27
(1)
Educația antepreșcolară se organizează în creșe și, după caz, în grădinițe și în centre de zi.
(2)
Organizarea unităților de educație timpurie antepreșcolară, standardele de calitate și metodologia de organizare ale
acesteia se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Educației Naționale.
(la data 31-aug-2018 Art. 27, alin. (2) din titlul II, capitolul II, sectiunea 2 modificat de Art. I, punctul 4. din Ordonanta 9/2018 ) Legea 1/2011 – forma sintetica pentru data 2019-01-10
pag. 8
1/10/2019 : contact@bolintin-vale.ro
(2
1
)
Conținutul educativ al activităților desfășurate în unitățile de educație timpurie antepreșcolară, conform
prevederilor curriculumului specific, se stabilește prin ordin al ministrului educației naționale.
(la data 31-aug-2018 Art. 27, alin. (2) din titlul II, capitolul II, sectiunea 2 completat de Art. I, punctul 5. din Ordonanta 9/2018 )
(3)
Asigurarea personalului didactic necesar desfășurării educației antepreșcolare se face de către autoritățile
administrației publice locale, împreună cu inspectoratele școlare, cu respectarea standardelor de calitate și a legislației în
vigoare.
(4)
Tipurile și modalitățile de finanțare a serviciilor de educație timpurie antepreșcolară se reglementează prin hotărâre
a Guvernului, în termen de maximum 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi. Finanțarea din resurse publice se
poate acorda numai furnizorilor de servicii de educație timpurie acreditați, de stat sau privați.
(5)
Acreditarea furnizorilor de educație timpurie antepreșcolară se realizează în conformitate cu prevederile
metodologiei elaborate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului și Ministerul Sănătății.
(6)
Statul sprijină educația timpurie, ca parte componentă a învățării pe tot parcursul vieții, prin acordarea unor
cupoane sociale. Acestea vor fi acordate în scop educațional, conform legislației în domeniul asistenței sociale, în funcție
de veniturile familiei, din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale.
(la data 18-dec-2014 Art. 27, alin. (6) din titlul II, capitolul II, sectiunea 2 a se vedea referinte de aplicare din Art. 36, alin. (2) din capitolul III din
Ordonanta urgenta 83/2014 )
*) Până la data de 31 decembrie 2012 nu se acordă cupoanele sociale prevăzute la art. 27 alin. (6).
(la data 17-dec-2011 Art. 27, alin. (6) din titlul II, capitolul II, sectiunea 2 a se vedea referinte de aplicare din Actul din Legea 283/2011 )
*) Prevederile art. 27 alin. (6) se prorogă până la data de 31 decembrie 2013.
(la data 19-dec-2012 Art. 27, alin. (6) din titlul II, capitolul II, sectiunea 2 a se vedea referinte de aplicare din Art. II din capitolul I din Ordonanta
urgenta 92/2012 )
*) Până la data de 31 decembrie 2014 nu se acordă cupoanele sociale prevăzute la art. 27 alin. (6).
(la data 15-nov-2013 Art. 27, alin. (6) din titlul II, capitolul II, sectiunea 2 a se vedea referinte de aplicare din Art. 24, alin. (2) din capitolul II din
Ordonanta urgenta 103/2013 )
*) În perioada 1 ianuarie-28 februarie 2017 nu se acordă cupoanele sociale prevăzute la art. 27 alin. (6) din Legea nr.
1/2011, cu modificările și completările ulterioare.
(la data 22-dec-2016 Art. 27, alin. (6) din titlul II, capitolul II, sectiunea 2 a se vedea referinte de aplicare din Art. 18, alin. (2) din capitolul II din
Ordonanta urgenta 99/2016 )
*) În anul 2018, nu se acordă cupoanele sociale prevăzute la art. 27 alin. (6) din Legea nr. 1/2011, cu modificările și
completările ulterioare
(la data 07-dec-2017 Art. 27, alin. (6) din titlul II, capitolul II, sectiunea 2 a se vedea referinte de aplicare din Art. 25, alin. (2) din capitolul I din
Ordonanta urgenta 90/2017 )
*) Cupoanele sociale prevăzute la art. 27 alin. (6) nu se acordă până la data de 31 decembrie 2020.
(la data 14-nov-2018 Art. 27, alin. (6) din titlul II, capitolul II, sectiunea 2 a se vedea referinte de aplicare din Art. II, alin. (2) din Ordonanta
urgenta 96/2018 )
(7)
Modalitatea de acordare a cupoanelor sociale prevăzute la alin. (6) se stabilește prin norme metodologice
adoptate prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale.
SECȚIUNEA 3:
Învățământul preșcolar
Art. 28
(1)
Învățământul preșcolar se organizează în grădinițe cu program normal, prelungit și săptămânal. Grădinițele pot
funcționa ca unități cu personalitate juridică sau în cadrul altor unități școlare cu personalitate juridică.
(2)
Autoritățile administrației publice locale și inspectoratele școlare asigură condițiile pentru generalizarea treptată a
învățământului preșcolar.
SECȚIUNEA 4:
Învățământul primar
Art. 29
(la data 25-ian-2012 Art. 29 din titlul II, capitolul II, sectiunea 4 a se vedea referinte de aplicare din Metodologie din 2012 )
(1)
Învățământul primar se organizează și funcționează, de regulă, cu program de dimineață.
(2)
În clasa pregătitoare sunt înscriși copiii care au împlinit vârsta de 6 ani până la data începerii anului școlar. La
solicitarea scrisă a părinților, a tutorilor sau a susținătorilor legali, pot fi înscriși în clasa pregătitoare și copiii care
împlinesc vârsta de 6 ani până la sfârșitul anului calendaristic, dacă dezvoltarea lor psihosomatică este
corespunzătoare.
(3)
În clasa pregătitoare din învățământul special sunt înscriși copii cu cerințe educaționale speciale, care împlinesc
vârsta de 8 ani până la data începerii anului școlar. La solicitarea scrisă a părinților, a tutorilor legali sau a susținătorilor
legali, pot fi înscriși în clasa pregătitoare și copii cu cerințe educaționale speciale cu vârste cuprinse între 6 și 8 ani la
data începerii anului școlar.
(4)
Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului poate aproba organizarea de programe educaționale de tip
"A doua șansă", în vederea promovării învățământului primar pentru persoanele care depășesc cu 4 ani vârsta
corespunzătoare clasei și care, din diferite motive, nu au absolvit acest nivel de învățământ până la vârsta de 14 ani.
(la data 01-nov-2011 Art. 29, alin. (4) din titlul II, capitolul II, sectiunea 4 a se vedea referinte de aplicare din Ordinul 5528/2011 )
(la data 15-feb-2012 Art. 29, alin. (4) din titlul II, capitolul II, sectiunea 4 a se vedea referinte de aplicare din Ordinul 5248/2011 )
SECȚIUNEA 5:
Învățământul gimnazial
Art. 30
(1)
Învățământul gimnazial se organizează și funcționează, de regulă, cu program de dimineață.
(2)
Ministerul Educației Naționale, în colaborare cu autoritățile administrației publice locale, prin inspectoratele școlare,
poate organiza programe educaționale de tip «A doua șansă», în vederea promovării învățământului obligatoriu pentru
persoane care depășesc cu peste 4 ani vârsta corespunzătoare clasei și care, din diferite motive, nu au absolvit
învățământul secundar inferior, gimnazial.
(la data 30-iun-2014 Art. 30, alin. (2) din titlul II, capitolul II, sectiunea 5 modificat de Art. I, punctul 3. din Ordonanta urgenta 49/2014 ) Legea 1/2011 – forma sintetica pentru data 2019-01-10
pag. 9
1/10/2019 : contact@bolintin-vale.ro
(3)
[textul Art. 30, alin. (3) din titlul II, capitolul II, sectiunea 5 a fost abrogat la 30-dec-2013 de Art. I, punctul 4. din
Ordonanta urgenta 117/2013]
SECȚIUNEA 6:
Învățământul liceal
Art. 31
(1)
Învățământul liceal cuprinde următoarele filiere și profiluri:
a)
filiera teoretică, cu profilurile umanist și real;
b)
filiera tehnologică, cu profilurile tehnic, servicii, resurse naturale și protecția mediului;
c)
filiera vocațională, cu profilurile militar, teologic, sportiv, artistic și pedagogic.
(2)
Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului este abilitat să stabilească prin planurile-cadru de învățământ,
în funcție de dinamica socială, economică și educațională, specializări diferite în cadrul profilurilor prevăzute la alin. (1).
(2
1
)
Liceele cu profil agricol pot fi susținute în ceea ce privește infrastructura, terenurile și mijloacele de învățământ și
de autoritățile locale și de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
(la data 06-iun-2016 Art. 31, alin. (2) din titlul II, capitolul II, sectiunea 6 completat de Actul din Legea 118/2016 )
(3)
Durata studiilor în învățământul liceal este de 4 sau 5 ani, în conformitate cu planurile-cadru aprobate de Ministerul
Educației Naționale. Pentru unele forme de învățământ cu frecvență și pentru învățământul liceal cu frecvență redusă,
durata studiilor se prelungește cu un an.
(la data 30-dec-2013 Art. 31, alin. (3) din titlul II, capitolul II, sectiunea 6 modificat de Art. I, punctul 5. din Ordonanta urgenta 117/2013 )
(4)
Învățământul liceal se organizează și funcționează, de regulă, ca învățământ cu frecvență. Acesta se poate
organiza și poate funcționa și ca învățământ cu frecvență redusă, în unitățile de învățământ stabilite de inspectoratul
școlar, în colaborare cu autoritățile administrației publice locale.
(5)
Unitățile de învățământ liceal se organizează cu una sau mai multe filiere și unul sau mai multe profiluri. În cadrul
profilurilor se pot organiza una sau mai multe calificări profesionale sau specializări, conform legii.
(6)
Absolvenții învățământului liceal care au dobândit formal, nonformal sau informal competențe profesionale pot
susține examen de certificare a calificării, în condițiile legii. Absolvenții care promovează examenul de certificare
dobândesc certificat de calificare și suplimentul descriptiv al certificatului, conform Europass.
(7)
Unitățile de învățământ în care se organizează filiera tehnologică sau vocațională a liceului sunt stabilite de
inspectoratele școlare, cu consultarea autorităților administrației publice locale, având în vedere tendințele de
dezvoltare socială și economică precizate în documentele strategice regionale, județene și locale elaborate și
monitorizate de structurile parteneriale consultative: consorții regionale și comitete locale de dezvoltare a
parteneriatului social. Cadrul general de organizare și funcționare a structurilor parteneriale consultative pentru
învățământul profesional și tehnic este aprobat prin ordin al ministrului educației și cercetării științifice.
(la data 30-dec-2014 Art. 31, alin. (7) din titlul II, capitolul II, sectiunea 6 modificat de Art. I, punctul 4. din Ordonanta urgenta 94/2014 )
(la data 14-aug-2015 Art. 31, alin. (7) din titlul II, capitolul II, sectiunea 6 a se vedea referinte de aplicare din Ordinul 4456/2015 )
SECȚIUNEA 7:
Învățământul tehnologic și vocațional
Art. 32
(1)
Învățământul liceal tehnologic și vocațional se poate organiza în cadrul liceelor din filiera tehnologică sau
vocațională, pentru calificări din Registrul național al calificărilor, actualizat periodic, în funcție de nevoile pieței muncii,
identificate prin documente strategice de planificare a ofertei de formare regionale, județene și locale.
(2)
Învățământul liceal tehnologic și vocațional se poate organiza și pe baza solicitărilor din partea angajatorilor privați
sau ai Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, pe baza unor contracte de școlarizare.
(3)
Absolvenții clasei a X-a din cadrul filierei tehnologice sau vocaționale care au finalizat un stagiu de pregătire practică
pot susține examen de certificare a calificării corespunzător nivelului de certificare stabilit prin Cadrul național al
calificărilor.
(la data 30-dec-2013 Art. 32, alin. (3) din titlul II, capitolul II, sectiunea 7 modificat de Art. I, punctul 6. din Ordonanta urgenta 117/2013 )
(4)
Stagiile de pregătire practică de pe parcursul filierei tehnologice sau vocaționale se pot organiza la nivelul unității de
învățământ și/sau la operatorii economici ori instituțiile publice cu care unitatea de învățământ are încheiate contracte
pentru pregătire practică sau la organizații-gazdă din străinătate, în cadrul unor programe ale Uniunii Europene –
componenta de formare profesională inițială. Durata stagiului de pregătire practică este stabilită prin planul-cadru de
învățământ, aprobat de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.
(5)
Operatorii economici care încheie contract de parteneriat cu unitățile de învățământ care desfășoară învățământ
profesional și tehnic, potrivit reglementărilor legale din domeniul educației naționale, beneficiază de facilități la plata
impozitelor, taxelor și contribuțiilor datorate bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale, bugetelor fondurilor
speciale sau bugetelor locale, potrivit prevederilor legale.
(la data 06-apr-2018 Art. 32, alin. (5) din titlul II, capitolul II, sectiunea 7 modificat de Art. 1, punctul 4. din Legea 82/2018 )
SECȚIUNEA 8:
Învățământul profesional
Art. 33
(1)
Învățământul profesional se poate organiza în școli profesionale care pot fi unități independente sau afiliate liceelor
tehnologice, de stat sau particulare.
(2)
Pregătirea prin învățământul profesional și tehnic se realizează pe baza standardelor de pregătire profesională
aprobate prin ordin al ministrului educației naționale, la propunerea Centrului Național de Dezvoltare a Învățământului
Profesional și Tehnic, și elaborate în urma consultării partenerilor sociali. Standardele de pregătire profesională se
realizează pe baza standardelor ocupaționale aprobate de Autoritatea Națională pentru Calificări. Standardele de
pregătire profesională se realizează prin consultare cu operatorii economici în situația în care nu există standarde
ocupaționale actualizate.
(la data 06-apr-2018 Art. 33, alin. (2) din titlul II, capitolul II, sectiunea 8 modificat de Art. 1, punctul 5. din Legea 82/2018 )
(la data 17-mai-2018 Art. 33, alin. (2) din titlul II, capitolul II, sectiunea 8 a se vedea referinte de aplicare din Ordinul 3503/2018 )
(3)
Absolvenții învățământului profesional, care promovează examenul de certificare a calificării profesionale,
dobândesc certificat de calificare profesională și suplimentul descriptiv al certificatului, conform Europass.
(4)
Modul de organizare și de desfășurare a examenului de certificare a calificării profesionale este reglementat de Legea 1/2011 – forma sintetica pentru data 2019-01-10
pag. 10
1/10/2019 : contact@bolintin-vale.ro
Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului prin metodologie, care se dă publicității la începutul ciclului.
(la data 21-oct-2014 Art. 33, alin. (4) din titlul II, capitolul II, sectiunea 8 a se vedea referinte de aplicare din Metodologie din 2014 )
(5)
Absolvenții învățământului profesional pot continua studiile în ciclul superior al învățământului liceal, în condițiile
stabilite prin metodologia aprobată prin ordin al ministrului educației naționale.
(la data 06-apr-2018 Art. 33, alin. (5) din titlul II, capitolul II, sectiunea 8 modificat de Art. 1, punctul 5. din Legea 82/2018 )
(5
1
)
[textul Art. 33, alin. (5^1) din titlul II, capitolul II, sectiunea 8 a fost abrogat la 23-nov-2016 de Art. I, punctul 7.
din Ordonanta urgenta 81/2016]
(5
2
)
[textul Art. 33, alin. (5^2) din titlul II, capitolul II, sectiunea 8 a fost abrogat la 23-nov-2016 de Art. I, punctul 7.
din Ordonanta urgenta 81/2016]
(5
3
)
[textul Art. 33, alin. (5^3) din titlul II, capitolul II, sectiunea 8 a fost abrogat la 23-nov-2016 de Art. I, punctul 7.
din Ordonanta urgenta 81/2016]
(5
4
)
[textul Art. 33, alin. (5^4) din titlul II, capitolul II, sectiunea 8 a fost abrogat la 23-nov-2016 de Art. I, punctul 7.
din Ordonanta urgenta 81/2016]
(5
5
)
[textul Art. 33, alin. (5^5) din titlul II, capitolul II, sectiunea 8 a fost abrogat la 23-nov-2016 de Art. I, punctul 7.
din Ordonanta urgenta 81/2016]
(5
6
)
[textul Art. 33, alin. (5^6) din titlul II, capitolul II, sectiunea 8 a fost abrogat la 23-nov-2016 de Art. I, punctul 7.
din Ordonanta urgenta 81/2016]
(6)
Absolvenții învățământului gimnazial care întrerup studiile pot fi cuprinși, până la împlinirea vârstei de 26 de ani, într-
un program de pregătire profesională, în vederea dobândirii unei calificări profesionale.
(la data 06-apr-2018 Art. 33, alin. (6) din titlul II, capitolul II, sectiunea 8 modificat de Art. 1, punctul 6. din Legea 82/2018 )
(6
1
)
[textul Art. 33, alin. (6^1) din titlul II, capitolul II, sectiunea 8 a fost abrogat la 06-apr-2018 de Art. 1, punctul 7.
din Legea 82/2018]
(7)
Programele de pregătire profesională, prevăzute la alin. (6), pot fi organizate prin unitățile de învățământ de stat și
particulare sau confesionale acreditate și sunt gratuite pentru persoanele care intră în aceste programe organizate în
învățământul de stat până la împlinirea vârstei de 26 de ani.
(la data 23-nov-2016 Art. 33, alin. (7) din titlul II, capitolul II, sectiunea 8 modificat de Art. I, punctul 6. din Ordonanta urgenta 81/2016 )
(7
1
)
Unitățile de învățământ de stat în care se organizează învățământ profesional sunt stabilite de inspectoratele
școlare, cu consultarea autorităților administrației publice locale, a comitetelor locale de dezvoltare a parteneriatului
social, având în vedere tendințele de dezvoltare socială și economică precizate în documentele strategice regionale,
județene și locale privind învățământul profesional, precum și la solicitările operatorilor economici și ale structurilor
asociative interesate în formarea profesională prin învățământul profesional.
(la data 06-apr-2018 Art. 33, alin. (7^1) din titlul II, capitolul II, sectiunea 8 modificat de Art. 1, punctul 5. din Legea 82/2018 )
(8)
[textul Art. 33, alin. (8) din titlul II, capitolul II, sectiunea 8 a fost abrogat la 30-dec-2014 de Art. I, punctul 8. din
Ordonanta urgenta 94/2014]
(9)
[textul Art. 33, alin. (9) din titlul II, capitolul II, sectiunea 8 a fost abrogat la 30-dec-2014 de Art. I, punctul 8. din
Ordonanta urgenta 94/2014]
(10)
Statul susține învățământul profesional și învățământul liceal – filiera tehnologică sau vocațională, prin:
a)
recunoașterea în învățământul terțiar nonuniversitar a studiilor obținute în cadrul învățământului liceal – filiera
tehnologică sau vocațională, în baza unui regulament propriu;
(la data 24-oct-2011 Art. 33, alin. (10), litera A. din titlul II, capitolul II, sectiunea 8 a se vedea referinte de aplicare din Regulament din 2011 )
b)
finanțarea parțială la școlarizarea în cadrul școlilor postliceale de stat;
c)
burse speciale și alte forme de sprijin material.
Art. 33
1
(1)
Învățământul profesional și tehnic, inclusiv dual, se organizează pentru dobândirea de cunoștințe, deprinderi și
competențe preponderent pentru ocuparea unui loc de muncă pentru calificări profesionale de nivel 3, 4 și 5, conform
Cadrului național al calificărilor. Învățământul dual pentru calificări profesionale de nivel 4 și 5 se organizează începând
cu anul școlar 2019-2020.
(2)
Absolvenții învățământului profesional și tehnic, inclusiv dual, care promovează examenul de certificare a calificării
profesionale dobândesc certificat de calificare profesională pentru nivel 3, 4 sau 5, conform Cadrului național al
calificărilor, și suplimentul descriptiv al certificatului, conform Europass.
(3)
Absolvenții învățământului profesional, inclusiv dual, care promovează examenul de certificare a calificării
profesionale de nivel 3, conform Cadrului național al calificărilor, pot continua studiile în învățământul liceal pentru
dobândirea unei calificări de nivel 4, conform Cadrului național al calificărilor, în condițiile stabilite prin metodologii
aprobate prin ordin al ministrului educației naționale.
(4)
Pot avea acces la o calificare profesională de nivel 5 al Cadrului național al calificărilor absolvenți ai învățământului
liceal și/sau absolvenți cu certificat de calificare profesională de nivel 4 al Cadrului național al calificărilor, în condițiile
stabilite prin metodologii aprobate prin ordin al ministrului educației naționale.
(5)
Absolvenții de învățământ profesional și tehnic, inclusiv dual, care nu au finalizat studiile liceale pot fi cuprinși în
programe de pregătire pentru finalizarea nivelului de învățământ liceal. Condițiile de acces, conținutul și durata acestor
programe de pregătire sunt reglementate prin metodologii specifice, aprobate prin ordin al ministrului educației
naționale.
(la data 06-apr-2018 Art. 33^1 din titlul II, capitolul II, sectiunea 8 modificat de Art. 1, punctul 8. din Legea 82/2018 )
Art. 33
2
(1)
Învățământul dual se organizează în unități de învățământ de stat, particulare sau confesionale în baza unui
contract de parteneriat care se încheie între unul sau mai mulți operatori economici sau asociație/consorțiu de
operatori economici, unitatea de învățământ și unitatea administrativ-teritorială pe raza căreia se află unitatea școlară.
(2)
Contractul-cadru de parteneriat se reglementează prin metodologie specifică elaborată de Centrul Național de
Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic, cu consultarea prealabilă a reprezentanților desemnați ai operatorilor Legea 1/2011 – forma sintetica pentru data 2019-01-10
pag. 11
1/10/2019 : contact@bolintin-vale.ro
economici și ai structurilor asociative, inclusiv ale autorităților administrației publice locale, și aprobată prin ordin al
ministrului educației naționale.
(la data 06-apr-2018 Art. 33^2, alin. (2) din titlul II, capitolul II, sectiunea 8 modificat de Art. 1, punctul 9. din Legea 82/2018 )
(3)
Pentru pregătirea profesională, fiecare elev major respectiv părintele, tutorele sau susținătorul legal al elevului
minor, încheie un contract de pregătire practică individuală cu operatorul economic și unitatea de învățământ,
reglementat prin metodologie specifică elaborată de Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și
Tehnic, cu consultarea prealabilă a reprezentanților desemnați ai operatorilor economici, ai structurilor asociative și ai
consorțiilor și aprobată prin ordin al ministrului educației naționale.
(la data 06-apr-2018 Art. 33^2, alin. (3) din titlul II, capitolul II, sectiunea 8 modificat de Art. 1, punctul 9. din Legea 82/2018 )
SECȚIUNEA 9:
Învățământul militar preuniversitar
Art. 34
(1)
Învățământul preuniversitar din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională este învățământ de stat,
parte integrantă a sistemului național de învățământ, și cuprinde: învățământ liceal militar și învățământ postliceal
pentru formarea maiștrilor militari, a subofițerilor, agenților de poliție și agenților de penitenciare.
(2)
Structura organizatorică, profilurile, specializările/calificările profesionale, cifrele anuale de școlarizare și criteriile de
selecționare a candidaților pentru învățământul preuniversitar militar din sistemul de apărare, ordine publică și securitate
națională se propun Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului de ministerele interesate și de alte instituții
cu responsabilități în domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale potrivit fiecărei arme, specializări și forme
de organizare a învățământului și se aprobă conform prevederilor prezentei legi valabile pentru instituțiile de învățământ
civil.
(3)
Planurile-cadru de învățământ pentru învățământul liceal militar se elaborează de către Ministerul Educației,
Cercetării, Tineretului și Sportului, în colaborare cu Ministerul Apărării Naționale, și sunt aprobate prin ordin al ministrului
educației, cercetării, tineretului și sportului. Planurile-cadru de învățământ pentru învățământul postliceal din sistemul de
apărare, ordine publică și securitate națională se elaborează de Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Administrației și
Internelor, Ministerul Justiției și alte instituții cu atribuții în domeniile apărării, ordinii publice și securității naționale, în
conformitate cu standardele naționale elaborate de instituțiile responsabile cu asigurarea calității, și se avizează de
Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.
(4)
Programele școlare pentru disciplinele de specialitate militară se elaborează de Ministerul Apărării Naționale,
Ministerul Administrației și Internelor, Ministerul Justiției și de alte instituții cu atribuții în domeniul apărării, ordinii publice
și securității naționale și se aprobă de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.
Art. 35
Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Administrației și Internelor, Ministerul Justiției și alte instituții cu atribuții în
domeniile apărării, ordinii publice și securității naționale coordonează și controlează unitățile de învățământ militar
preuniversitar, împreună cu Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, prin inspectoratele școlare
județene/al municipiului București.
Art. 36
Conducerea operativă a unităților de învățământ preuniversitar din sistemul de apărare, ordine publică și securitate
națională se asigură de comandantul/directorul numit prin ordin al conducătorilor ministerelor și instituțiilor de ordine
publică și siguranță națională, care este și președintele consiliului de administrație/consiliului de conducere. În activitatea
de conducere, comandantul/directorul este ajutat de locțiitorul comandantului pentru învățământ/directorul adjunct.
Directorul adjunct/Locțiitorul comandantului pentru învățământ este și președintele consiliului profesoral.
Art. 37
(1)
Personalul didactic din unitățile de învățământ preuniversitar din sistemul de apărare, ordine publică și securitate
națională se constituie din personalul didactic prevăzut în prezenta lege și din corpul instructorilor militari, de ordine și
securitate publică.
(2)
Personalul didactic din unitățile de învățământ preuniversitar din sistemul militar de apărare, ordine publică și
securitate națională are drepturile și îndatoririle care decurg din prezenta lege și din calitatea de cadru militar în
activitate, respectiv de funcționar public cu statut special.
(3)
(la data 09-iul-2018 Art. 37, alin. (3) din titlul II, capitolul II, sectiunea 9 a fost atacat de (exceptie admisa) Decizia 307/2018 )
[textul Art. 37, alin. (3) din titlul II, capitolul II, sectiunea 9 a fost abrogat la 23-aug-2018 de Actul din Decizia
307/2018]
Art. 38
Finanțarea învățământului preuniversitar din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională este asigurată
de Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Administrației și Internelor, Ministerul Justiției și alte instituții cu atribuții în
domeniile apărării, informațiilor, ordinii publice și securității naționale din fondurile alocate din bugetul de stat.
Art. 39
Certificatele de absolvire și competențe profesionale dau dreptul deținătorilor legali, după trecerea în rezervă, în
condițiile legii, să ocupe funcții echivalente cu cele ale absolvenților instituțiilor civile de învățământ cu profil apropiat și
de același nivel.
Art. 40
Instituțiile de învățământ preuniversitar din cadrul sistemului de apărare, ordine publică și securitate națională, precum
și specializările/calificările profesionale din cadrul acestora se supun mecanismelor de asigurare a calității, ca și instituțiile
de învățământ civil.
Art. 41
(la data 23-oct-2014 Art. 41 din titlul II, capitolul II, sectiunea 9 a se vedea referinte de aplicare din Instructiuni din 2014 )
(la data 26-sep-2011 Art. 41 din titlul II, capitolul II, sectiunea 9 a se vedea referinte de aplicare din Regulament-Cadru din 2011 )
Aplicarea prevederilor prezentei legi la specificul militar, de ordine publică și securitate națională se face prin ordine,
regulamente și instrucțiuni proprii.
SECȚIUNEA 10:
Învățământul de artă și învățământul sportiv
Art. 42
(1)
Învățământul de artă și învățământul sportiv se organizează pentru elevii cu aptitudini în aceste domenii. Legea 1/2011 – forma sintetica pentru data 2019-01-10
pag. 12
1/10/2019 : contact@bolintin-vale.ro
(2)
Unitățile în care se organizează învățământul de artă și învățământul sportiv de stat se stabilesc de către
autoritățile administrației publice locale cu avizul conform al inspectoratelor școlare, potrivit legii.
(3)
În învățământul de artă și în învățământul sportiv:
a)
școlarizarea se realizează, de regulă, începând cu învățământul gimnazial;
b)
elevii pot fi înscriși numai pe baza testării aptitudinilor specifice;
c)
planurile-cadru de învățământ sunt adaptate specificului acestui învățământ;
d)
studiul disciplinelor de specialitate se realizează pe clase, pe grupe sau individual, potrivit criteriilor stabilite de
Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului;
e)
programele școlare pentru învățământul liceal de artă și pentru învățământul liceal sportiv respectă obiectivele
educaționale stabilite pentru profilul respectiv.
(4)
Pentru activitatea sportivă și artistică de performanță, la propunerea autorităților administrației publice locale, a
inspectoratelor școlare, a Ministerului Culturii și Patrimoniului Național și/sau a instituțiilor publice de cultură împreună cu
Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului se pot organiza cluburi școlare și unități de învățământ
preuniversitar de stat cu program sportiv sau de artă, integrat ori suplimentar.
(5)
Învățământul de artă și învățământul sportiv integrat se organizează în școlile și liceele cu program de artă,
respectiv sportiv, precum și în clase cu program de artă sau sportiv, organizate în celelalte unități de învățământ
primar, gimnazial și liceal.
(6)
Organizarea învățământului de artă și a învățământului sportiv se face prin regulamente aprobate de ministrul
educației, cercetării, tineretului și sportului.
(la data 03-nov-2011 Art. 42, alin. (6) din titlul II, capitolul II, sectiunea 10 a se vedea referinte de aplicare din Regulament din 2011 )
(la data 04-nov-2011 Art. 42, alin. (6) din titlul II, capitolul II, sectiunea 10 a se vedea referinte de aplicare din Regulament din 2011 )
(la data 08-nov-2011 Art. 42, alin. (6) din titlul II, capitolul II, sectiunea 10 a se vedea referinte de aplicare din Regulament din 2011 )
(7)
Unitățile de învățământ cu program sportiv suplimentar, denumite cluburi sportive școlare, se constituie ca unități
de învățământ de nivel liceal, independente sau afiliate pe lângă alte unități de învățământ de același nivel.
(8)
Pentru buna desfășurare a activității, cluburile sportive școlare beneficiază de baze sportive proprii și de acces în
bazele sportive care aparțin celorlalte unități de învățământ, cu acordul conducerilor acestor unități de învățământ.
(9)
Elevii au acces liber în cluburile sportive, în palatele și cluburile copiilor.
(10)
Pentru buna desfășurare a activităților artistice, unitățile de învățământ gimnazial și liceal beneficiază de săli de
repetiție și spectacol proprii sau de acces la sălile unităților de învățământ de același nivel, cu acordul conducerii
acestora.
(11)
Cluburile sportive școlare pot să fie finanțate și de autoritățile administrației publice locale.
(12)
Toți elevii cuprinși în grupele de performanță sunt înscriși într-un Registru național al performanțelor sportive, în
baza reglementărilor aprobate prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului.
(la data 09-nov-2011 Art. 42, alin. (12) din titlul II, capitolul II, sectiunea 10 a se vedea referinte de aplicare din Regulament din 2011 )
Art. 43
(1)
Pentru sprijinirea activității sportive și artistice de performanță, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și
Sportului organizează tabere sportive sau de creație artistică, concursuri sportive sau artistice, campionate școlare,
precum și festivaluri și acordă burse și alte forme de sprijin material.
(2)
Pentru activitățile sportive, în structura Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului funcționează
Federația Sportului Școlar și Universitar.
(3)
Ministerul Culturii și Patrimoniului Național și celelalte ministere interesate, Comitetul Olimpic și Sportiv Român,
federațiile sportive naționale, autoritățile locale, precum și instituțiile de cultură pot sprijini financiar și material activitățile
de performanță în domeniul artelor, respectiv al sportului.
(4)
Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului colaborează cu instituții, cu organizații și cu alte persoane
juridice, respectiv cu persoane fizice pentru asigurarea resurselor financiare și materiale necesare desfășurării, în bune
condiții, a învățământului de artă și învățământului sportiv integrat și suplimentar, precum și a competițiilor artistice și
sportive de nivel regional și național.
SECȚIUNEA 11:
Învățământul postliceal
Art. 44
(1)
Învățământul postliceal se organizează pentru calificări profesionale înscrise în Registrul național al calificărilor,
stabilite de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului și aprobate prin hotărâre a Guvernului.
(2)
Învățământul postliceal face parte din învățământul profesional și tehnic și este parțial subvenționat de stat.
(3)
Învățământul postliceal special face parte din învățământul profesional și tehnic și este integral subvenționat de
stat.
(3
1
)
Învățământul postliceal se organizează în școli postliceale cu personalitate juridică sau ca structuri fără
personalitate juridică, în cadrul liceelor cu personalitate juridică, ori în colegii în cadrul instituțiilor de învățământ superior
acreditate.
(3
2
)
Organizarea și funcționarea învățământului postliceal se fac conform unei metodologii aprobate prin ordin al
ministrului educației naționale.
(la data 30-iun-2014 Art. 44, alin. (3) din titlul II, capitolul II, sectiunea 11 completat de Art. I, punctul 4. din Ordonanta urgenta 49/2014 )
(4)
Școlile de maiștri sunt școli postliceale.
(5)
Învățământul postliceal are o durată de 1-3 ani, în funcție de complexitatea calificării și de numărul de credite
pentru educație și formare profesională.
(6)
Școlarizarea în învățământul postliceal de stat, organizat în conformitate cu prevederile prezentei legi, se
finanțează prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale, din sumele defalcate din venituri ale bugetului de
stat și din venituri ale bugetelor locale. Școlarizarea poate să fie finanțată și de către solicitanți, persoane fizice sau
juridice, prin contract încheiat cu unitatea de învățământ care asigură școlarizarea. Statul susține și stimulează, inclusiv
financiar, programe de studiu pentru învățământul postliceal, în parteneriat public-privat.
(7)
Cifra de școlarizare pentru învățământul postliceal de stat se aprobă prin hotărâre a Guvernului. Prin excepție, cifra
de școlarizare pentru învățământul postliceal de stat finanțat integral de către solicitanți, persoane fizice sau juridice, se
aprobă, prin decizii, de inspectoratele școlare ori, prin hotărâri, de senatele universitare și se comunică Ministerului
Educației Naționale.
(la data 30-iun-2014 Art. 44, alin. (7) din titlul II, capitolul II, sectiunea 11 modificat de Art. I, punctul 5. din Ordonanta urgenta 49/2014 ) Legea 1/2011 – forma sintetica pentru data 2019-01-10
pag. 13
1/10/2019 : contact@bolintin-vale.ro
(7
1
)
Pentru anul școlar 2014-2015, colegiile din cadrul instituțiilor de învățământ superior de stat pot organiza
învățământ postliceal doar finanțat integral de către solicitanți.
(7
2
)
Începând cu anul școlar 2015-2016, cifra de școlarizare și mecanismul de finanțare pentru învățământul
postliceal, organizat la nivelul colegiilor din cadrul instituțiilor de învățământ superior de stat, se aprobă prin hotărâre a
Guvernului. Finanțarea de bază pentru colegiile din cadrul instituțiilor de învățământ superior de stat se asigură la nivelul
standardelor de cost pentru învățământul preuniversitar.
(la data 30-iun-2014 Art. 44, alin. (7) din titlul II, capitolul II, sectiunea 11 completat de Art. I, punctul 6. din Ordonanta urgenta 49/2014 )
(8)
Admiterea în învățământul postliceal se face în conformitate cu criteriile generale stabilite de Ministerul Educației
Naționale, pe baza unei metodologii elaborate de unitatea/instituția de învățământ, prin consultarea factorilor
interesați.
(la data 30-iun-2014 Art. 44, alin. (8) din titlul II, capitolul II, sectiunea 11 modificat de Art. I, punctul 7. din Ordonanta urgenta 49/2014 )
(9)
Au dreptul să se înscrie în învățământul postliceal, în condițiile alin. (8), absolvenții de liceu, cu sau fără diplomă de
bacalaureat.
(9
1
)
Învățământul postliceal se încheie cu examen de certificare a competențelor profesionale. Modul de organizare și
desfășurare a examenului de certificare a competențelor profesionale este reglementat de Ministerul Educației
Naționale prin metodologie specifică, elaborată cu consultarea factorilor interesați și aprobată prin ordin al ministrului
educației naționale.
(9
2
)
Candidații proveniți din învățământul postliceal de stat admiși pe locurile finanțate de la bugetul de stat pot susține
examenul de certificare a calificării profesionale, fără taxă, de cel mult două ori. Prezentările ulterioare la acest examen
sunt condiționate de achitarea unor taxe stabilite la nivelul centrului de examen, luând în considerare cheltuielile de
examen per candidat.
(9
3
)
Absolvenții învățământului postliceal care susțin și promovează examenul de certificare a calificării profesionale
primesc certificat de calificare profesională, corespunzător nivelului stabilit prin Cadrul național al calificărilor și
Suplimentul descriptiv al certificatului în format Europass.
(la data 30-dec-2013 Art. 44, alin. (9) din titlul II, capitolul II, sectiunea 11 completat de Art. I, punctul 8. din Ordonanta urgenta 117/2013 )
(10)
Creditele pentru educație și formare profesională obținute în învățământul postliceal pot fi recunoscute pentru
absolvenții cu diplomă de bacalaureat de către universități, în baza deciziilor senatului universitar, ca unități de credite
de studii transferabile pentru nivelul licență.
SECȚIUNEA 12:
Învățământul pentru persoanele aparținând minorităților naționale
Art. 45
(1)
Persoanele aparținând minorităților naționale au dreptul să studieze și să se instruiască în limba maternă, la toate
nivelurile, tipurile și formele de învățământ preuniversitar, în condițiile legii.
(2)
În funcție de necesitățile locale se organizează, la cererea părinților sau tutorilor legali și în condițiile legii, grupe,
clase sau unități de învățământ preuniversitar cu predare în limbile minorităților naționale.
(3)
La toate formele de învățământ în limba română, în limbile minorităților naționale sau în limbi de circulație
internațională, se poate înscrie și pregăti orice cetățean român sau cetățean din țările Uniunii Europene și Confederația
Elvețiană, indiferent de limba sa maternă și de limba în care a studiat anterior.
(4)
În cadrul unităților sau secțiilor cu predare în limbile minorităților naționale, singulare în localitate, se pot organiza
clase liceale și profesionale cu grupe de elevi de diferite profiluri, în condițiile legii.
(5)
Pe raza unei unități administrativ-teritoriale, cu mai multe unități de învățământ cu predare în limbile minorităților
naționale, funcționează cel puțin o unitate școlară cu personalitate juridică, pentru fiecare limbă maternă, indiferent de
efectivul de elevi.
(6)
În cazul unităților de nivel gimnazial sau liceal cu predare în limbile minorităților naționale, singulare în municipiu,
oraș sau comună, se acordă personalitate juridică, indiferent de efectivul de elevi.
(7)
Elevii care, în localitatea de domiciliu, nu au posibilitatea de a învăța în limba lor maternă sunt sprijiniți prin decontul
transportului la cea mai apropiată școală cu predare în limba maternă sau primesc cazare și masă gratuite în internatul
unității de învățământ cu predare în limba maternă.
(8)
Minoritățile naționale au dreptul la reprezentare proporțională cu numărul de clase în organele de conducere ale
unităților de învățământ, ale inspectoratelor școlare sau ale instituțiilor echivalente, cu respectarea criteriilor de
competență profesională, potrivit legii.
(9)
În unitățile școlare cu predare și în limbile minorităților naționale, unul dintre directori va fi un cadru didactic din
rândul minorităților respective, cu respectarea criteriilor de competență profesională.
(10)
În unitățile conexe învățământului preuniversitar din județele în care funcționează forme de învățământ în limbile
minorităților naționale se asigură încadrarea cu specialiști și din rândul minorităților naționale, cu respectarea criteriilor
de competență profesională.
(11)
Cadrele didactice care predau la grupe sau clase cu predare integrală în limba minorităților naționale trebuie să
facă dovada competenței profesionale în limba minorității naționale respective și au dreptul la pregătire și perfecționare
în limba de predare, în țară sau în străinătate. Fac excepție de la necesitatea de a face dovada competenței
profesionale în limba minorității naționale respective cadrele didactice care predau limba și literatura română.
(12)
Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului asigură materiale didactice specifice disciplinelor predate în
limba maternă.
(13)
Pentru elevii aparținând minorităților naționale, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului asigură
manualele școlare, care pot fi: manuale elaborate în limba de predare a minorităților naționale și manuale traduse din
limba română sau manuale de import, avizate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, pentru titlurile
needitate din cauza tirajului redus.
(14)
În învățământul în limbile minorităților naționale, în comunicarea internă și în comunicarea cu părinții elevilor și ai
preșcolarilor se poate folosi și limba de predare.
(15)
În învățământul primar cu predare în limbile minorităților naționale, calificativele se comunică în scris și oral și în
limba de predare. Legea 1/2011 – forma sintetica pentru data 2019-01-10
pag. 14
1/10/2019 : contact@bolintin-vale.ro
(16)
În cadrul Institutului de Științe ale Educației din subordinea Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului
va funcționa și o secție de cercetare și inovare pentru învățământul cu predare în limbile minorităților naționale.
(17)
În finanțarea de bază a unității de învățământ preuniversitar cu predare în limbile minorităților naționalei costul
standard per elev și per preșcolar se calculează după un coeficient mărit pe baza factorilor de corecție, luând în
considerare predarea în limba minorității naționale sau a limbii minorității naționale. În cazul acestor unități se are în
vedere izolarea lingvistică, geografică și numărul redus de elevi și preșcolari, precum și elevii prevăzuți la alin. (7).
Același coeficient se aplică și în cazul unităților școlare cu predare în limba română, în condiții similare.
Art. 46
(1)
În cadrul învățământului preuniversitar cu predare în limbile minorităților naționale, toate disciplinele se studiază în
limba maternă, cu excepția disciplinei Limba și literatura română.
(2)
Disciplina Limba și literatura română se predă pe tot parcursul învățământului preuniversitar după programe școlare
și manuale elaborate în mod special pentru minoritatea respectivă.
(3)
Prin excepție, în unitățile de învățământ cu predare în limba unei minorități naționalei ca urmare a cererii părinților
sau tutorilor legali, la solicitarea organizației minorității naționale reprezentate în Parlamentul României sau, în cazul în
care minoritatea respectivă nu are reprezentare parlamentară, la solicitarea grupului parlamentar al minorităților
naționale, predarea disciplinei Limba și literatura română se face după manualele utilizate în unitățile de învățământ cu
predare în limba română.
(4)
Testele la disciplina Limba și literatura română se elaborează pe baza programei speciale.
(5)
Testele de evaluare, subiectele de examen de orice tip din învățământul preuniversitar și lucrările semestriale
pentru elevii din învățământul cu predare în limbile minorităților naționale se elaborează pe baza cerințelor didactico-
metodologice stabilite de Curriculumul național.
(6)
În învățământul preuniversitar, activitatea de predare și de educare la Limba și literatura maternă, la istoria și
tradițiile minorităților naționale respective și la Educația muzicală se realizează pe baza programelor și a metodologiilor
specifice elaborate de colective de experți cunoscători ai limbii și ai culturii minorității naționale respective și aprobate,
potrivit legii.
(7)
Elevilor aparținând minorităților naționale, care frecventează unități de învățământ cu predare în limba română sau
în altă limbă decât cea maternă, li se asigură, la cerere, și în condițiile legii, ca disciplină de studiu, limba și literatura
maternă, precum și istoria și tradițiile minorității naționale respective, ca parte a trunchiului comun. Programele și
manualele disciplinei Istoria și tradițiile minorității naționale sunt aprobate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și
Sportului.
(8)
În învățământul primar, gimnazial și liceal cu predare în limbile minorităților naționale, disciplinele Istoria și Geografia
României se predau în aceste limbi, după programe școlare și manuale identice cu cele pentru clasele cu predare în
limba română, cu obligația transcrierii și a însușirii toponimiei și a numelor proprii românești și în limba română.
(9)
În învățământul gimnazial cu predare în limbile minorităților naționale se introduce, ca disciplină de studiu, Istoria și
tradițiile minorităților naționale respective, cu predare în limba maternă. Programele școlare și manualele la această
disciplină sunt aprobate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.
(10)
În programele și manualele de istorie se vor reflecta istoria ș| tradițiile minorităților naționale din România.
(11)
În învățământul liceal și postliceal, în care predarea se face în limba maternă pentru disciplinele, respectiv
modulele de pregătire de specialitate, se realizează însușirea terminologiei de specialitate și în limba română.
(12)
În învățământul preuniversitar, probele de admitere și probele examenelor de absolvire pot fi susținute în limba în
care au fost studiate disciplinele respective, în condițiile legii.
Art. 47
(1)
Pe raza unei unități administrativ-teritoriale – comună, oraș, municipiu – unde funcționează mai multe unități
școlare cu predare în limba română cel puțin una dintre acestea are personalitate juridică, indiferent de efectivul de
elevi.
(2)
Unitățile cu predare în limba română, de nivel gimnazial sau liceal, unice în municipiu, în oraș sau în comună au
personalitate juridică indiferent de efectivul de elevi.
SECȚIUNEA 12
1
:
Învățământ pentru persoanele cu tulburări de învățare
Art. 47
1
Pentru persoanele cu tulburări de învățare se aplică în toate ciclurile de învățământ preuniversitar curriculumul național.
Art. 47
2
În învățământul primar, cu precădere pentru clasa pregătitoare și pentru clasa I, se vor efectua, în mod obligatoriu,
teste de evaluare a capacității de învățare în vederea depistării precoce a tulburărilor de învățare, stabilirii eventualelor
metode specifice de educație și a asigurării terapiilor specifice. Pe parcursul ciclului de învățământ primar se efectuează
evaluări anuale.
Art. 47
3
Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice elaborează, în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a
prezentei legi, metodologia pentru asigurarea suportului necesar elevilor cu tulburări de învățare.
Art. 47
4
Metodologia va cuprinde procedurile de evaluare pentru depistarea tulburărilor de învățare, precum și cadrul general de
asigurare a cadrelor didactice cu pregătire adecvată și a terapiilor specifice.
Art. 47
5
Cu acordul prealabil al consiliului de administrație al unității de învățământ și la recomandarea specialistului, pentru
fiecare caz în parte, elevii cu deficiențe de învățare pot folosi materiale sau instrumente compensatorii, inclusiv
tehnologie informatică, și vor beneficia de evaluare adaptată pe parcursul semestrelor.
Art. 47
6
La nivelul centrelor județene de resurse și de asistență educațională/Centrului Municipiului București de Resurse și
Asistență Educațională se organizează compartimente de consiliere parentală pentru părinții care au copii cu tulburări
de învățare, pentru a se asigura comunicarea și colaborarea între școală, familie și specialiști pentru diagnosticarea și
reabilitarea pe tot parcursul școlarizării elevilor.
Art. 47
7
În cadrul programelor de formare continuă a personalului didactic se vor introduce sesiuni de informare/cursuri de Legea 1/2011 – forma sintetica pentru data 2019-01-10
pag. 15
1/10/2019 : contact@bolintin-vale.ro
perfecționare asupra problemelor legate de tulburările de învățare, în vederea dobândirii de competențe în identificarea
acestora și a capacității de aplicare a unor strategii didactice potrivite.
(la data 22-ian-2016 titlul II, capitolul II, sectiunea 12 completat de Art. 1, punctul 2. din Legea 6/2016 )
SECȚIUNEA 13:
Învățământul special și special integrat
Art. 48
(1)
Învățământul special și special integrat, organizat pentru persoanele cu cerințe educaționale speciale sau alte tipuri
de cerințe educaționale, stabilite prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului, se realizează pentru
toate nivelurile de învățământ, diferențiat, în funcție de tipul și gradul de deficiență.
(2)
Învățământul special și special integrat este gratuit și este organizat, de regulă, ca învățământ cu frecvență. În
funcție de necesitățile locale, acesta se poate organiza și sub alte forme, în conformitate cu legislația în vigoare.
(3)
Guvernul elaborează reglementări specifice pentru serviciile educaționale și de asistență, oferite copiilor cu cerințe
educaționale speciale.
(la data 09-aug-2017 Art. 48, alin. (3) din titlul II, capitolul II, sectiunea 13 a se vedea referinte de aplicare din Hotarirea 564/2017 )
Art. 49
(la data 07-nov-2011 Art. 49 din titlul II, capitolul II, sectiunea 13 a se vedea referinte de aplicare din Regulament din 2011 )
(1)
Învățământul special se organizează în unități de învățământ special.
(la data 15-dec-2016 Art. 49, alin. (1) din titlul II, capitolul II, sectiunea 13 modificat de Art. I, punctul 1. din Ordonanta urgenta 96/2016 )
(2)
Învățământul special integrat se organizează în învățământul de masă, prin cuprinderea fiecărui preșcolar și elev cu
dizabilități sau cerințe educaționale speciale în grupe, clase sau formațiuni de studiu din învățământul de masă.
(la data 15-dec-2016 Art. 49, alin. (2) din titlul II, capitolul II, sectiunea 13 modificat de Art. I, punctul 1. din Ordonanta urgenta 96/2016 )
(2
1
)
Prin excepție de la prevederile alin. (2), în învățământul de masă se pot organiza grupe/clase speciale cu elevi cu
dizabilități, cu avizul inspectoratului școlar județean, respectiv al Inspectoratului Școlar al Municipiului București, în
conformitate cu normele metodologice aprobate prin ordin al ministrului educației naționale și cercetării științifice.
(2
2
)
Efectivele formațiunilor de studiu din învățământul special și special integrat sunt stabilite de Ministerul Educației
Naționale și Cercetării Științifice, în funcție de tipul și gradul dizabilității.
(la data 15-dec-2016 Art. 49, alin. (2) din titlul II, capitolul II, sectiunea 13 completat de Art. I, punctul 2. din Ordonanta urgenta 96/2016 )
(3)
Conținuturile învățământului special și special integrat, demersurile didactice, precum și pregătirea și formarea
personalului care își desfășoară activitatea în domeniul educației copiilor cu cerințe educaționale speciale sunt stabilite
prin metodologii elaborate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.
(4)
Durata școlarizării copiilor cu cerințe educaționale speciale poate fi mai mare decât cea precizată prin prezenta lege
și se stabilește, în funcție de nevoile individuale, de gradul și tipul dizabilității, prin ordin al ministrului educației naționale
și cercetării științifice.
(la data 15-dec-2016 Art. 49, alin. (4) din titlul II, capitolul II, sectiunea 13 modificat de Art. I, punctul 1. din Ordonanta urgenta 96/2016 )
Art. 50
(1)
Evaluarea, asistența psihoeducațională, orientarea școlară și orientarea profesională a copiilor, a elevilor și a
tinerilor cu cerințe educaționale speciale se realizează de către centrele județene de resurse și de asistență
educațională, denumite în continuare CJRAE, respectiv de Centrul Municipiului București de Resurse și Asistență
Educațională, denumit în continuare CMBRAE, prin serviciile de evaluare și de orientare școlară și profesională, pe baza
unei metodologii elaborate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, acordându-se prioritate integrării în
învățământul de masă. CJRAE cuprind și centrele logopedice interșcolare.
(la data 19-ian-2012 Art. 50, alin. (1) din titlul II, capitolul II, sectiunea 13 a se vedea referinte de aplicare din Metodologie din 2011 )
(2)
Stabilirea gradului de deficiență al elevilor cu cerințe educaționale speciale se realizează de către comisiile din cadrul
CJRAE/CMBRAE, în colaborare cu comisiile pentru protecția copilului din cadrul direcțiilor generale județene/a
municipiului București de asistență socială și protecția copilului.
(3)
Diagnosticarea abuzivă a copiilor pe criterii de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, apartenență la o categorie
defavorizată, precum și de orice alt criteriu, fapt ce determină includerea lor în clase cu cerințe educaționale speciale, se
sancționează.
(4)
Obținerea unei calificări de către elevii/tinerii cu cerințe educaționale speciale se face în unități de învățământ special
și de masă, cu consultarea factorilor locali interesați.
(5)
Elevii și tinerii cu cerințe educaționale speciale pot dobândi calificări profesionale corespunzătoare tipului și gradului
de deficiență.
Art. 51
(la data 22-iun-2016 Art. 51 din titlul II, capitolul II, sectiunea 13 a se vedea referinte de aplicare din Hotarirea 423/2016 )
(1)
Copiii, elevii și tinerii cu cerințe educaționale speciale, integrați în învățământul de masă, beneficiază de suport
educațional prin cadre didactice de sprijin și itinerante, de la caz la caz. Organizarea serviciilor de sprijin educațional se
face de către CJRAE/CMBRAE și se reglementează prin metodologii specifice elaborate de Ministerul Educației,
Cercetării, Tineretului și Sportului.
(la data 04-nov-2011 Art. 51, alin. (1) din titlul II, capitolul II, sectiunea 13 a se vedea referinte de aplicare din Metodologie din 2011 )
(2)
Copiii și tinerii cu cerințe educaționale speciale, școlarizați în unitățile de învățământ special sau de masă, inclusiv cei
școlarizați în alt județ decât cel de domiciliu, beneficiază de asistență socială constând în asigurarea alocației zilnice de
hrană, a rechizitelor școlare, a cazarmamentului, a îmbrăcămintei și a încălțămintei în cuantum egal cu cel pentru copiii
aflați în sistemul de protecție a copilului, precum și de găzduire gratuită în internate sau centrele de asistare pentru
copiii cu cerințe educaționale speciale din cadrul direcțiilor generale județene/a municipiului București de asistență socială
și protecția copilului.
Art. 52
(1)
Pentru copiii, elevii și tinerii cu boli cronice sau cu boli care necesită perioade de spitalizare mai mari de 4 săptămâni
se organizează, după caz, grupe sau clase în cadrul unității sanitare în care aceștia sunt internați.
(2)
Pentru copiii, elevii și tinerii care, din motive medicale sau din cauza unei dizabilități, sunt nedeplasabili, se
organizează școlarizare la domiciliu, pe o perioadă determinată.
(3)
Școlarizarea la domiciliu, respectiv înființarea de clase sau de grupe în spitale se fac de către inspectoratul școlar, la Legea 1/2011 – forma sintetica pentru data 2019-01-10
pag. 16
1/10/2019 : contact@bolintin-vale.ro
propunerea CJRAE/CMBRAE, conform unei metodologii-cadru elaborate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și
Sportului.
(la data 10-nov-2011 Art. 52, alin. (3) din titlul II, capitolul II, sectiunea 13 a se vedea referinte de aplicare din Metodologie-Cadru din 2011 )
(4)
Unitățile de învățământ special pot beneficia de sprijinul instituțiilor de protecție socială, al altor organisme private
autorizate, al persoanelor fizice sau juridice din țară și din străinătate, pentru stimulare, compensare și pentru
reducerea gradului de dizabilitate.
Art. 53
Învățământul special dispune de planuri de învățământ, de programe școlare, de programe de asistență
psihopedagogică, de manuale și de metodologii didactice alternative, adaptate tipului și gradului de dizabilitate și
aprobate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.
Art. 54
(1)
În funcție de evoluția copilului se pot face propuneri de reorientare dinspre școala specială spre școala de masă și
invers.
(2)
Propunerea de reorientare se face de către cadrul didactic care a lucrat cu copilul în cauză sau de către părinții
copilului/tutorele legal instituit și de către psihologul școlar. Decizia de reorientare se ia de către comisia de expertiză
din cadrul CJRAE/CMBRAE, cu acordul familiei sau al susținătorului legal.
Art. 55
(1)
Școlarizarea minorilor și a adulților din centrele de reeducare, din penitenciarele pentru minori și tineri și din
penitenciarele pentru adulți se realizează cu respectarea Curriculumului național. Resursa umană necesară pentru
școlarizarea acestora este asigurată de către Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, prin inspectoratele
școlare.
(2)
În vederea obținerii unei calificări și a integrării în viața activă a tinerilor cu cerințe educaționale speciale, Ministerul
Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, împreună cu Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, organizează
ateliere protejate.
Art. 56
La absolvirea învățământului special, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului colaborează cu Ministerul
Muncii, Familiei și Protecției Sociale și cu alte organisme guvernamentale sau nonguvernamentale în vederea integrării în
viața activă, potrivit calificării obținute și în condițiile prevăzute de legislația în vigoare.
SECȚIUNEA 14:
Învățământul pentru copiii și tinerii capabili de performanțe înalte
Art. 57
(1)
Statul sprijină copiii și tinerii capabili de performanțe înalte atât în unități de învățământ, cât și în centre de
excelență. Centrele de excelență sunt înființate prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului.
(la data 16-sep-2014 Art. 57, alin. (1) din titlul II, capitolul II, sectiunea 14 a se vedea referinte de aplicare din Ordinul 4552/2014 )
(2)
Coordonarea acțiunilor prevăzute la alin. (1) este asigurată de Centrul Național de Instruire Diferențiată, înființat
prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.
(3)
Resursele umane, curriculare, informaționale, materiale și financiare pentru susținerea copiilor și a tinerilor capabili
de performanțe înalte se asigură de unitățile de învățământ și de inspectoratele școlare, conform normelor
metodologice elaborate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.
(la data 02-nov-2011 Art. 57, alin. (3) din titlul II, capitolul II, sectiunea 14 a se vedea referinte de aplicare din Metodologie din 2011 )
(4)
Pentru sprijinirea copiilor și a tinerilor capabili de performanțe înalte, Ministerul Educației Naționale organizează
competiții școlare, extrașcolare și extracurriculare, tabere de profil, simpozioane și alte activități specifice și acordă
burse și alte forme de sprijin material și financiar. Normele metodologice privind cheltuielile cu organizarea și
desfășurarea competițiilor școlare, extrașcolare și extracurriculare, cuantumul stimulentelor financiare acordate elevilor
premiați, profesorilor care i-au pregătit și unităților școlare de proveniență a premianților se aprobă prin hotărâre a
Guvernului.
(la data 30-iun-2014 Art. 57, alin. (4) din titlul II, capitolul II, sectiunea 14 modificat de Art. I, punctul 8. din Ordonanta urgenta 49/2014 )
(la data 16-iul-2018 Art. 57, alin. (4) din titlul II, capitolul II, sectiunea 14 a se vedea referinte de aplicare din Hotarirea 518/2018 )
(5)
Copiii și tinerii capabili de performanțe înalte beneficiază, indiferent de vârstă, de programe educative care le
respectă particularitățile de învățare și de orientare a performanței. Aceste programe sunt de aprofundare a învățării,
de grupare pe abilități, de îmbogățire a curriculumului cu noi domenii, de mentorat și transfer de competență, de
accelerare a promovării conform ritmului individual de învățare.
SECȚIUNEA 15:
Programul "Școala după școală"
Art. 58
(1)
Unitățile de învățământ, prin decizia consiliului de administrație, pot să își extindă activitățile cu elevii după orele de
curs, prin programe "Școala după școală".
(2)
În parteneriat cu autoritățile publice locale și cu asociațiile de părinți, prin programul "Școala după școală", se oferă
activități educative, recreative, de timp liber, pentru consolidarea competențelor dobândite sau de accelerare a
învățării, precum și activități de învățare remedială. Acolo unde acest lucru este posibil, parteneriatul se poate realiza cu
organizații nonguvernamentale cu competențe în domeniu.
(3)
Programele "Școala după școală" se organizează în baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului
educației, cercetării, tineretului și sportului.
(la data 20-oct-2011 Art. 58, alin. (3) din titlul II, capitolul II, sectiunea 15 a se vedea referinte de aplicare din Metodologie din 2011 )
(4)
Statul poate finanța programul "Școala după școală" pentru copiii și elevii din grupurile dezavantajate, potrivit legii.
SECȚIUNEA 16:
Alternativele educaționale
Art. 59
(1)
În sistemul de învățământ preuniversitar pot fi inițiate și organizate alternative educaționale, cu acordul Ministerului
Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, pe baza unor regulamente aprobate prin ordin al ministrului educației,
cercetării, tineretului și sportului.
(la data 03-nov-2011 Art. 59, alin. (1) din titlul II, capitolul II, sectiunea 16 a se vedea referinte de aplicare din Regulament din 2011 )
(2)
Acreditarea, respectiv evaluarea periodică a alternativelor educaționale se fac potrivit legii.
(3)
Unitățile de învățământ preuniversitar alternativ dispun de autonomie organizatorică și funcțională, în conformitate
cu specificul alternativei.
(4)
La toate formele de învățământ alternativ în limba română, în limbile minorităților naționale sau în limbi de circulație
internațională, se poate înscrie și pregăti orice cetățean român. Legea 1/2011 – forma sintetica pentru data 2019-01-10
pag. 17
1/10/2019 : contact@bolintin-vale.ro
(5)
Cadrele didactice care predau la grupe sau clase din alternativele educaționale au dreptul la recunoașterea de către
inspectoratele școlare județene și Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului a pregătirii și a perfecționărilor
realizate de organizațiile, asociațiile, federațiile care gestionează dezvoltarea alternativei respective la nivel național.
SECȚIUNEA 17:
Învățământul particular și confesional
Art. 60
(1)
Învățământul particular și confesional se organizează conform principiului nonprofit în unități de învățământ
preuniversitar, la toate nivelurile și formele, conform legislației în vigoare.
(2)
Criteriile, standardele și indicatorii de performanță pe care trebuie să le îndeplinească unitățile de învățământ
preuniversitar particular și confesional sunt identice cu cele pe care trebuie să le îndeplinească unitățile de învățământ
de stat.
(3)
Unitățile particulare de învățământ sunt unități libere, deschise, autonome atât din punct de vedere organizatoric,
cât și economico-financiar, având drept fundament proprietatea privată, garantată de Constituție.
(4)
Autorizarea de funcționare provizorie, acreditarea și evaluarea periodică a unităților de învățământ preuniversitar
particular și confesional sunt realizate de către Agenția Română de Asigurare a Calității în învățământul Preuniversitar,
conform legislației în vigoare.
(5)
Unitățile de învățământ preuniversitar particular și confesional acreditate sunt sprijinite de stat, condițiile fiind
stabilite prin hotărâre a Guvernului.
(6)
Statul sprijină și coordonează învățământul particular și confesional, în condițiile legii, respectând în întregime
drepturile acestuia.
(7)
Directorii unităților de învățământ particular sunt numiți de conducerea persoanei juridice fondatoare, cu
respectarea criteriilor de competență. Actul de numire se aduce la cunoștința inspectoratului școlar pe raza căruia își
desfășoară activitatea unitatea respectivă.
CAPITOLUL III:
Rețeaua școlară
Art. 61
(la data 27-dec-2011 Art. 61 din titlul II, capitolul III a se vedea referinte de aplicare din Procedura din 2011 )
(1)
Rețeaua școlară este formată din totalitatea:
a)
unităților de învățământ acreditate, respectiv autorizate să funcționeze provizoriu;
b)
unităților de învățământ preuniversitar, înființate în structura universităților de stat;
c)
furnizorilor de educație autorizați să funcționeze provizoriu.
(la data 18-iun-2018 Art. 61, alin. (1) din titlul II, capitolul III modificat de Art. II, punctul 5. din Ordonanta urgenta 48/2018 )
(2)
Rețeaua școlară a unităților de învățământ de stat și particular preuniversitar se organizează de către autoritățile
administrației publice locale, cu avizul conform al inspectoratelor școlare. Pentru învățământul special liceal și special
postliceal, rețeaua școlară se organizează de către consiliul județean, respectiv de către consiliile locale ale sectoarelor
municipiului București, cu consultarea partenerilor sociali și cu avizul conform al Ministerului Educației, Cercetării,
Tineretului și Sportului.
(2
1
)
Prin organizarea rețelei școlare, prevăzute la alin. (1), autoritățile administrației publice locale, respectiv consiliul
județean sau consiliile subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor asigură publicarea, pentru fiecare an școlar,
a unităților de învățământ de stat, particulare și confesionale acreditate, precum și a furnizorilor de educație autorizați
să funcționeze provizoriu, care organizează legal activități de educație în vederea realizării opozabilității față de toți
beneficiarii direcți și indirecți ai educației, așa cum sunt aceștia definiți la punctele 5 și 6 din anexă.
(la data 18-iun-2018 Art. 61, alin. (2) din titlul II, capitolul III completat de Art. II, punctul 6. din Ordonanta urgenta 48/2018 )
(3)
În cadrul rețelei școlare se pot înființa și pot funcționa, conform legii, grupe/clase în alternative educaționale
integrate în unități școlare de stat sau particulare.
(4)
Persoanele juridice și fizice pot înființa, conform legii, unități de educație timpurie și de învățământ primar,
gimnazial, liceal și postliceal.
(4
1
)
În cazul în care autoritățile administrației publice locale nu aprobă organizarea rețelei școlare prevăzute la alin.
(2), ministrul educației naționale emite, până la sfârșitul anului școlar, un ordin cu privire la aprobarea rețelei școlare,
inclusiv pentru înființarea, desființarea, fuziunea sau divizarea unităților de învățământ de stat, confesional și particular
pentru unitatea administrativ-teritorială în cauză, cuprinzând toate grupele de nivel preșcolar, clasele de învățământ
primar, gimnazial, liceal și postliceal, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.
(la data 18-iun-2018 Art. 61, alin. (4^1) din titlul II, capitolul III modificat de Art. II, punctul 7. din Ordonanta urgenta 48/2018 )
(5)
Rețeaua școlară a unităților de învățământ se dă publicității la începutul fiecărui an, pentru anul școlar următor. Cifra
de școlarizare pentru învățământul de stat se aprobă prin hotărâre a Guvernului, cu cel puțin 6 luni înainte de începerea
anului școlar.
(la data 29-apr-2011 Art. 61, alin. (5) din titlul II, capitolul III a se vedea referinte de aplicare din Art. 1 din Hotarirea 414/2011 )
(la data 21-mar-2017 Art. 61, alin. (5) din titlul II, capitolul III a se vedea referinte de aplicare din Hotarirea 136/2017 )
(la data 28-mar-2018 Art. 61, alin. (5) din titlul II, capitolul III a se vedea referinte de aplicare din Hotarirea 131/2018 )
(6)
În cadrul sistemului național de învățământ preuniversitar de stat se pot înființa și pot funcționa, conform legii,
unități de învățământ cu clase constituite pe bază de contracte de parteneriat între unități de învățământ de stat și
particulare acreditate, între acestea și operatori economici, precum și între instituții din țară și străinătate, pe baza unor
acorduri interguvernamentale.
(7)
Unitățile de învățământ preuniversitar, indiferent de tip, nivel, formă, filieră și profil sunt supuse acreditării și
evaluării periodice, conform legii.
(8)
Pentru a asigura calitatea învățământului, la propunerea autorităților administrației publice locale sau din proprie
inițiativă, inspectoratele școlare pot solicita Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului ridicarea
acreditării/autorizării unei unități de învățământ cu personalitate juridică sau a unei structuri a acesteia în conformitate
cu prevederile legale. În situația în care Agenția Română pentru Asigurarea Calității în învățământul Preuniversitar,
denumită în continuare ARACIP, retrage acreditarea/autorizația de funcționare, pentru neîndeplinirea condițiilor legale,
unei unități de învățământ, aceasta își încetează activitatea. Autoritățile administrației publice locale realizează alocarea
elevilor altor unități școlare, cu respectarea interesului copiilor și asigurarea logisticii necesare.
Art. 62 Legea 1/2011 – forma sintetica pentru data 2019-01-10
pag. 18
1/10/2019 : contact@bolintin-vale.ro
(1)
În vederea asigurării calității educației și a optimizării gestionării resurselor, unitățile de învățământ și autoritățile
administrației publice locale pot decide înființarea consorțiilor școlare.
(2)
Consorțiile școlare sunt parteneriate contractuale între unitățile de învățământ, care asigură:
a)
mobilitatea personalului între unitățile membre ale consorțiului;
b)
utilizarea în comun a resurselor unităților de învățământ din consorțiu;
c)
lărgirea oportunităților de învățare oferite elevilor și recunoașterea reciprocă a rezultatelor învățării și evaluării
acestora.
(3)
Cadrul general pentru înființarea, desființarea și funcționarea consorțiilor școlare se va reglementa prin ordin al
ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului.
(la data 19-oct-2011 Art. 62, alin. (3) din titlul II, capitolul III a se vedea referinte de aplicare din Regulament-Cadru din 2011 )
Art. 63
(1)
În învățământul preuniversitar, formațiunile de studiu cuprind grupe, clase sau ani de studiu, după cum urmează:
a)
educația antepreșcolară: grupa cuprinde în medie 7 copii, dar nu mai puțin de 5 și nu mai mult de 9;
b)
învățământul preșcolar: grupa cuprinde în medie 15 preșcolari, dar nu mai puțin de 10 și nu mai mult de 20;
c)
învățământul primar: clasa cuprinde în medie 20 de elevi, dar nu mai puțin de 12 și nu mai mult de 25;
(la data 30-dec-2013 Art. 63, alin. (1), litera C. din titlul II, capitolul III modificat de Art. I, punctul 9. din Ordonanta urgenta 117/2013 )
d)
învățământul gimnazial: clasa cuprinde în medie 25 de elevi, dar nu mai puțin de 12 și nu mai mult de 30;
(la data 30-dec-2013 Art. 63, alin. (1), litera D. din titlul II, capitolul III modificat de Art. I, punctul 9. din Ordonanta urgenta 117/2013 )
e)
învățământul liceal și profesional: clasa cuprinde în medie 25 de elevi, dar nu mai puțin de 15 și nu mai mult de 30;
(la data 30-dec-2013 Art. 63, alin. (1), litera E. din titlul II, capitolul III modificat de Art. I, punctul 9. din Ordonanta urgenta 117/2013 )
e
1
)
învățământul dual: clasa cuprinde în medie 25 de elevi, dar nu mai puțin de 20 și nu mai mult de 30;
(la data 06-apr-2018 Art. 63, alin. (1), litera E^1. din titlul II, capitolul III modificat de Art. 1, punctul 10. din Legea 82/2018 )
e
2
)
instruirea practică și pregătirea de specialitate se desfășoară pe grupe de minimum 10 elevi și maximum 15 elevi;
e
3
)
clasele din învățământul dual pot fi constituite din maximum 3 grupe cu calificări diferite;
(la data 06-apr-2018 Art. 63, alin. (1), litera E^3. din titlul II, capitolul III modificat de Art. 1, punctul 10. din Legea 82/2018 )
f)
învățământul postliceal: clasa cuprinde în medie 25 de elevi, dar nu mai puțin de 15 și nu mai mult de 30;
(la data 30-dec-2013 Art. 63, alin. (1), litera F. din titlul II, capitolul III modificat de Art. I, punctul 9. din Ordonanta urgenta 117/2013 )
g)
învățământul special pentru elevi cu deficiențe ușoare și/sau moderate: grupa care cuprinde în medie 10 elevi, dar
nu mai puțin de 8 și nu mai mult de 12;
h)
învățământul special pentru elevi cu deficiențe grave: grupa care cuprinde în medie 5 elevi, dar nu mai puțin de 4 și
nu mai mult de 6.
(2)
Prin excepție de la prevederile alin. (1), în localitățile în care există cerere pentru forma de învățământ în limba
maternă a unei minorități naționale, efectivele formațiunilor de studiu pot fi mai mici decât minimul prevăzut de
prezenta lege. Decizia privind înființarea și funcționarea acestor formațiuni de studiu aparține Ministerului Educației,
Cercetării, Tineretului și Sportului, cu consultarea consiliului de administrație al unității de învățământ respective.
(3)
În situații excepționale, formațiunile de preșcolari sau de elevi pot funcționa sub efectivul minim sau peste efectivul
maxim, cu aprobarea consiliului de administrație al inspectoratului școlar, pe baza unei justificări din partea consiliului de
administrație al unității de învățământ care solicită exceptarea de la prevederile alin. (1).
(la data 17-iul-2016 Art. 63, alin. (3) din titlul II, capitolul III modificat de Art. 1, punctul 1. din Legea 141/2016 )
(3
1
)
Situațiile aprobate de inspectoratul școlar se comunică Ministerului Educației Naționale și Cercetării Științifice și
autorităților locale pentru asigurarea finanțării.
(la data 17-iul-2016 Art. 63, alin. (3) din titlul II, capitolul III completat de Art. 1, punctul 2. din Legea 141/2016 )
CAPITOLUL IV:
Curriculumul învățământului preuniversitar
Art. 64
(1)
În învățământul preuniversitar se aplică Curriculumul național elaborat în conformitate cu nevoile specifice
dezvoltării personale și cu nevoile pieței forței de muncă și ale fiecărei comunități, în baza principiului subsidiarității.
(2)
Curriculumul național reprezintă ansamblul coerent al planurilor-cadru de învățământ și al programelor școlare din
învățământul preuniversitar.
Art. 65
(la data 02-iul-2014 Art. 65 din titlul II, capitolul IV a se vedea referinte de aplicare din Ordinul 3593/2014 )
(la data 10-mai-2012 Art. 65 din titlul II, capitolul IV a se vedea referinte de aplicare din Ordinul 3749/2012 )
(1)
Planurile-cadru de învățământ cuprind disciplinele, domeniile de studiu, respectiv modulele de pregătire obligatorii și
opționale, precum și numărul minim și maxim de ore aferente acestora.
(2)
Trunchiul comun se constituie din disciplinele/domeniile de studiu/modulele de pregătire obligatorii, iar curriculumul
la decizia școlii se constituie din disciplinele/domeniile de studiu/modulele de pregătire opționale.
(3)
Programele școlare stabilesc, pentru fiecare disciplină, domeniul de studiu/modulul de pregătire din planul de
învățământ, finalitățile urmărite și evidențiază conținuturile fundamentale de ordin teoretic, experimental și aplicativ,
oferind orientări metodologice generale pentru realizarea și evaluarea acestora.
(4)
Planurile-cadru și programele școlare pentru disciplinele/domeniile de studiu, respectiv modulele de pregătire
obligatorii din învățământul preuniversitar sunt elaborate de către instituțiile și organismele abilitate ale Ministerului
Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului și se aprobă prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și
sportului.
(la data 16-mai-2012 Art. 65, alin. (4) din titlul II, capitolul IV a se vedea referinte de aplicare din Ordinul 3843/2012 )
(la data 22-mai-2012 Art. 65, alin. (4) din titlul II, capitolul IV a se vedea referinte de aplicare din Ordinul 3960/2012 )
(la data 23-sep-2014 Art. 65, alin. (4) din titlul II, capitolul IV a se vedea referinte de aplicare din Ordinul 4437/2014 )
(la data 12-ian-2015 Art. 65, alin. (4) din titlul II, capitolul IV a se vedea referinte de aplicare din Ordinul 5004/2014 )
(la data 07-sep-2015 Art. 65, alin. (4) din titlul II, capitolul IV a se vedea referinte de aplicare din Ordinul 4711/2015 )
(la data 13-oct-2015 Art. 65, alin. (4) din titlul II, capitolul IV a se vedea referinte de aplicare din Ordinul 5113/2015 )
(la data 08-ian-2018 Art. 65, alin. (4) din titlul II, capitolul IV a se vedea referinte de aplicare din Ordinul 5638/2017 ) Legea 1/2011 – forma sintetica pentru data 2019-01-10
pag. 19
1/10/2019 : contact@bolintin-vale.ro
(la data 18-ian-2018 Art. 65, alin. (4) din titlul II, capitolul IV a se vedea referinte de aplicare din Ordinul 5676/2017 )
(la data 17-mai-2018 Art. 65, alin. (4) din titlul II, capitolul IV a se vedea referinte de aplicare din Ordinul 3631/2018 )
(la data 18-mai-2018 Art. 65, alin. (4) din titlul II, capitolul IV a se vedea referinte de aplicare din Ordinul 3622/2018 )
(5)
Curriculumul la decizia școlii se constituie atât din pachete disciplinare opționale ofertate la nivel național, regional și
local, cât și din pachete disciplinare opționale ofertate la nivelul unității de învățământ. Consiliul de administrație al
unității de învățământ, în urma consultării elevilor, părinților și pe baza resurselor disponibile, stabilește curriculumul la
decizia școlii.
(5
1
)
Pentru învățământul profesional și tehnic, curriculumul la decizia școlii este curriculum în dezvoltare locală (CDL) și
constituie oferta educațională la nivel local, elaborată de unitatea de învățământ în parteneriat cu operatorii
economici/autoritățile administrației publice locale, pentru adaptarea formării profesionale a elevilor la nevoile locale ale
pieței muncii.
(la data 06-apr-2018 Art. 65, alin. (5^1) din titlul II, capitolul IV modificat de Art. 1, punctul 11. din Legea 82/2018 )
(5
2
)
În cazul învățământului dual, curriculumul în dezvoltare locală reprezintă maximum 30% din oferta educațională.
(la data 23-nov-2016 Art. 65, alin. (5) din titlul II, capitolul IV completat de Art. I, punctul 12. din Ordonanta urgenta 81/2016 )
(6)
Programele școlare pentru disciplinele/domeniile de studiu, respectiv modulele de pregătire opționale se elaborează
la nivelul unităților de învățământ, cu consultarea consiliului profesoral, consiliului consultativ al elevilor, structurii
asociative a părinților, precum și a reprezentanților comunității locale și, după caz, a operatorilor economici cu care
unitatea de învățământ are relații pentru pregătirea practică a elevilor. Programele școlare sunt aprobate de consiliul de
administrație al unității de învățământ.
(7)
În cazul alternativelor educaționale, planurile-cadru și programele școlare sunt elaborate, în proiect, de
reprezentanți ai acestora și sunt aprobate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.
(8)
În învățământul particular și confesional se utilizează planurile-cadru de învățământ și programele școlare pentru
Curriculumul național aprobat de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului sau planurile și programele de
învățământ similare ori alternative învățământului de stat, aprobate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și
Sportului.
(9)
Planurile-cadru de învățământ și programele școlare pentru învățământul teologic și confesional se elaborează de
către Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, în colaborare cu fiecare cult în parte, și sunt aprobate prin
ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului.
(la data 21-iul-2017 Art. 65, alin. (9) din titlul II, capitolul IV a se vedea referinte de aplicare din Ordinul 3915/2017 )
(10)
Planurile-cadru de învățământ pentru învățământul militar se elaborează de către Ministerul Educației, Cercetării,
Tineretului și Sportului, în colaborare cu Ministerul Apărării Naționale, și sunt aprobate prin ordin al ministrului educației,
cercetării, tineretului și sportului.
Art. 66
(1)
Numărul de ore alocat disciplinelor de studiu/modulelor de pregătire este stabilit prin planurile-cadru de învățământ
și se aprobă prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului. Aceste ore sunt alocate atât pentru
predare și evaluare, cât și pentru învățarea în clasă, asistată de cadrul didactic, a conținuturilor predate.
(2)
În cadrul Curriculumului național, ponderea disciplinelor obligatorii, respectiv a celor opționale se stabilește prin
planurile-cadru, astfel încât să fie respectate atât principiul asigurării egalității de șanse și al echității, cât și principiul
relevanței și al descentralizării.
(3)
Pentru fiecare disciplină și domeniu de studiu, programa școlară acoperă 75% din orele de predare și evaluare,
lăsând la dispoziția cadrului didactic 25% din timpul alocat disciplinei/domeniului de studiu respectiv, În funcție de
caracteristicile elevilor și de strategia școlii din care face parte, profesorul decide dacă procentul de 25% din timpul
alocat disciplinei/domeniului de studiu este folosit pentru învățare remedială, pentru consolidarea cunoștințelor sau
pentru stimularea elevilor capabili de performanțe superioare, conform unor planuri individuale de învățare elaborate
pentru fiecare elev.
(la data 19-dec-2012 Art. 66 din titlul II, capitolul IV modificat de Art. I, punctul 1. din capitolul I din Ordonanta urgenta 92/2012 )
Art. 67
(1)
Curriculumul național pentru educația timpurie este centrat pe dezvoltarea fizică, cognitivă, emoțională și socială a
copiilor, respectiv pe remedierea precoce a eventualelor deficiențe de dezvoltare.
(2)
CJRAE, respectiv CMBRAE constituie echipe multidisciplinare de intervenție timpurie, menite să realizeze evaluarea
tuturor copiilor, monitorizarea, depistarea și asistența precoce corespunzătoare a celor cu cerințe educaționale
speciale sau cu risc în dezvoltarea competențelor personale.
Art. 68
(la data 15-mai-2012 Art. 68 din titlul II, capitolul IV a fost in legatura cu Metodologie din 2012 )
(1)
Curriculumul național pentru învățământul primar și gimnazial se axează pe 8 domenii de competențe-cheie care
determină profilul de formare a elevului:
a)
competențe de comunicare în limba română și în limba maternă, în cazul minorităților naționale;
b)
competențe de comunicare în limbi străine;
c)
competențe de bază de matematică, științe și tehnologie;
d)
competențe digitale de utilizare a tehnologiei informației ca instrument de învățare și cunoaștere;
e)
competențe sociale și civice;
f)
competențe antreprenoriale;
g)
competențe de sensibilizare și de expresie culturală;
h)
competența de a învăța să înveți.
(2)
Educația fizică și sportul în învățământul preuniversitar sunt cuprinse în trunchiul comun al planurilor de învățământ.
(3)
Disciplina Tehnologia informației și comunicării constituie o disciplină opțională pentru elevii din clasele I-IV și este
disciplină obligatorie în învățământul gimnazial și liceal.
(4)
Curriculumul pentru clasele pregătitoare urmărește dezvoltarea fizică, socioemoțională, cognitivă a limbajului și
comunicării, precum și dezvoltarea capacităților și a atitudinilor în învățare, asigurând totodată punțile către dezvoltarea
celor 8 competențe-cheie.
(5)
Învățământul liceal este centrat pe dezvoltarea și diversificarea competențelor-cheie și formarea competențelor
specifice în funcție de filieră, profil, specializare sau calificare. Legea 1/2011 – forma sintetica pentru data 2019-01-10
pag. 20
1/10/2019 : contact@bolintin-vale.ro
(6)
Învățământul profesional este orientat pe formarea de competențe specifice calificării profesionale și aptitudinilor
practice și pe aprofundarea competențelor-cheie în contexte reale de muncă.
(la data 06-apr-2018 Art. 68, alin. (6) din titlul II, capitolul IV modificat de Art. 1, punctul 12. din Legea 82/2018 )
Art. 69
(1)
În unitățile de învățământ de stat sau particulare se utilizează manuale școlare și alte auxiliare didactice aprobate
de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.
(2)
Manualele școlare se elaborează și se evaluează pe baza programelor școlare aprobate de Ministerul Educației,
Cercetării, Tineretului și Sportului. Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului reglementează elaborarea de
manuale școlare alternative.
(3)
Cadrele didactice selectează și le recomandă elevilor, în baza libertății inițiativei profesionale, acele manuale școlare
din lista celor aprobate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului care vor fi utilizate în procesul didactic.
(4)
Elevii și profesorii din învățământul de stat și din învățământul obligatoriu particular acreditat/autorizat beneficiază
de manuale școlare gratuite, atât pentru învățământul în limba română, cât și pentru cel în limbile minorităților
naționale, în condițiile legii.
(5)
Auxiliarele curriculare sunt constituite din ghiduri metodologice care, prin conținut, sunt în conformitate cu
prevederile legale în vigoare și pe care cadrele didactice le pot selecta și utiliza la clasă, în baza libertății inițiativei
profesionale, în scopul îmbunătățirii calității procesului educațional.
Art. 70
(1)
Bibliotecile școlare și centrele de documentare și informare se organizează și funcționează pe baza unui
regulament elaborat de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.
(la data 27-oct-2011 Art. 70, alin. (1) din titlul II, capitolul IV a se vedea referinte de aplicare din Regulament din 2011 )
(2)
Se înființează Biblioteca Școlară Virtuală și Platforma școlară de e-learning, care includ programe școlare, exemple
de lecții pentru toate temele din programele școlare, ghiduri metodologice, exemple de probe de evaluare. Aceste
resurse digitale vor fi protejate de Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, cu modificările și
completările ulterioare, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului obținând dreptul de publicare din partea
autorilor, astfel încât aceste resurse să fie accesibile permanent și gratuit oricărui elev sau profesor.
(3)
Unitățile de învățământ utilizează platforma școlară de învățare pentru a acorda asistență elevilor în timpul sau în
afara programului școlar ori pentru cei care, din motive de sănătate, temporar nu pot frecventa școala.
(4)
Înființarea, gestiunea și îmbogățirea permanentă a Bibliotecii Școlare Virtuale și a Platformei școlare de e-learning
intră în responsabilitatea Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.
CAPITOLUL V:
Evaluarea rezultatelor învățării
SECȚIUNEA 1:
Dispoziții generale privind evaluarea
Art. 71
(1)
Scopul evaluării este acela de a orienta și de a optimiza învățarea.
(2)
Toate evaluările se realizează pe baza standardelor naționale de evaluare pentru fiecare disciplină, domeniu de
studiu, respectiv modul de pregătire.
(3)
Rezultatele evaluării se exprimă, după caz, prin calificative, în învățământul primar, respectiv prin note de la 1 la 10,
în învățământul secundar și în învățământul terțiar nonuniversitar, sau prin punctaje, în mod similar testelor
internaționale.
(3
1
)
Pe parcursul clasei pregătitoare nu se acordă note sau calificative.
(la data 30-dec-2013 Art. 71, alin. (3) din titlul II, capitolul V, sectiunea 1 completat de Art. I, punctul 10. din Ordonanta urgenta 117/2013 )
(4)
Controlul utilizării și al respectării standardelor naționale de evaluare de către cadrele didactice se realizează prin
inspecția școlară.
(5)
Notarea elevilor fără utilizarea și respectarea standardelor naționale și a metodologiilor de evaluare constituie
abatere disciplinară și se sancționează conform prevederilor prezentei legi.
Art. 72
(1)
Evaluarea se centrează pe competențe, oferă feed-back real elevilor și stă la baza planurilor individuale de
învățare. În acest scop se va crea o bancă de instrumente de evaluare unică, având funcție orientativă, pentru a-i ajuta
pe profesori în notarea la clasă.
(2)
Un elev cu deficiențe de învățare beneficiază, în mod obligatoriu, de educație remedială.
Art. 73
(1)
Portofoliul educațional cuprinde totalitatea diplomelor, a certificatelor sau a altor înscrisuri obținute în urma evaluării
competențelor dobândite sau a participării la activități de învățare, în diferite contexte, precum și produse sau rezultate
ale acestor activități, în contexte de învățare formale, nonformale și informale.
(2)
Portofoliul educațional este elementul central al evaluării învățării. Utilizarea lui debutează începând cu clasa
pregătitoare și reprezintă cartea de identitate educațională a elevului.
SECȚIUNEA 2:
Structura și caracteristicile evaluărilor
Art. 74
(1)
La finalul clasei pregătitoare, cadrul didactic responsabil întocmește, în baza unei metodologii elaborate de
Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, un raport de evaluare a dezvoltării fizice, socioemoționale,
cognitive, a limbajului și a comunicării, precum și a dezvoltării capacităților și atitudinilor de învățare.
(2)
La finalul clasei a II-a, fiecare școală, în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educației, Cercetării,
Tineretului și Sportului, organizează și realizează evaluarea competențelor fundamentale: scris-citit și matematică.
Rezultatele evaluărilor sunt folosite pentru elaborarea planurilor individualizate de învățare ale elevilor. Rezultatele
evaluării și planurile individualizate se comunică părinților elevilor și constituie documente din portofoliul educațional al
elevului.
(la data 09-feb-2011 Art. 74, alin. (2) din titlul II, capitolul V, sectiunea 2 a se vedea referinte de aplicare din Art. 5 din anexa 1 din Ordinul
3753/2011 )
(la data 12-mar-2012 Art. 74, alin. (2) din titlul II, capitolul V, sectiunea 2 a se vedea referinte de aplicare din Metodologie din 2012 )
(la data 21-ian-2013 Art. 74, alin. (2) din titlul II, capitolul V, sectiunea 2 a se vedea referinte de aplicare din Metodologie din 2012 )
(la data 29-apr-2014 Art. 74, alin. (2) din titlul II, capitolul V, sectiunea 2 a se vedea referinte de aplicare din Metodologie din 2014 )
(la data 20-ian-2016 Art. 74, alin. (2) din titlul II, capitolul V, sectiunea 2 a se vedea referinte de aplicare din Metodologie din 2016 )
(3)
La finalul clasei a IV-a, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului realizează, prin eșantionare, o Legea 1/2011 – forma sintetica pentru data 2019-01-10
pag. 21
1/10/2019 : contact@bolintin-vale.ro
evaluare la nivel național a competențelor fundamentale dobândite în ciclul primar, după modelul testărilor
internaționale, pentru diagnoza sistemului de învățământ la nivel primar.
(la data 09-feb-2011 Art. 74, alin. (3) din titlul II, capitolul V, sectiunea 2 a se vedea referinte de aplicare din Art. 5 din anexa 1 din Ordinul
3753/2011 )
(la data 29-apr-2014 Art. 74, alin. (3) din titlul II, capitolul V, sectiunea 2 a se vedea referinte de aplicare din Metodologie din 2014 )
(la data 20-ian-2016 Art. 74, alin. (3) din titlul II, capitolul V, sectiunea 2 a se vedea referinte de aplicare din Metodologie din 2016 )
(4)
La finalul clasei a VI-a, toate școlile, în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului
și Sportului, organizează și realizează evaluarea elevilor prin două probe transdisciplinare: limbă și comunicare,
matematică și științe. Proba de limbă și comunicare va cuprinde limba româna și limba modernă I, iar pentru elevii din
clasele cu predare în limbile minorităților naționale, și limba maternă. Rezultatele evaluărilor sunt utilizate pentru
elaborarea planurilor individualizate de învățare ale elevilor și pentru preorientarea școlară către un anumit tip de liceu.
Rezultatele evaluării și planurile individualizate de învățare se comunică părinților elevilor și sunt trecute în portofoliul
educațional al elevului.
(la data 09-feb-2011 Art. 74, alin. (4) din titlul II, capitolul V, sectiunea 2 a se vedea referinte de aplicare din Art. 5 din anexa 1 din Ordinul
3753/2011 )
(la data 12-mar-2012 Art. 74, alin. (4) din titlul II, capitolul V, sectiunea 2 a se vedea referinte de aplicare din Metodologie din 2012 )
(la data 22-ian-2013 Art. 74, alin. (4) din titlul II, capitolul V, sectiunea 2 a se vedea referinte de aplicare din Metodologie din 2012 )
(la data 29-apr-2014 Art. 74, alin. (4) din titlul II, capitolul V, sectiunea 2 a se vedea referinte de aplicare din Metodologie din 2014 )
(la data 20-ian-2016 Art. 74, alin. (4) din titlul II, capitolul V, sectiunea 2 a se vedea referinte de aplicare din Metodologie din 2016 )
(5)
La finalul clasei a VIII-a, în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educației Naționale, se realizează o
evaluare națională obligatorie a tuturor absolvenților. Rezultatele evaluării se exprimă printr-un punctaj, similar testelor
internaționale. Evaluarea se realizează prin următoarele probe:
a)
o probă scrisă la limba și literatura română;
b)
o probă scrisă la limba maternă;
c)
o probă scrisă transdisciplinară la matematică și științe;
d)
o probă scrisă la o limbă de circulație internațională;
e)
o probă practică de utilizare a calculatorului, susținută în timpul anului;
f)
o probă orală transdisciplinară de evaluare a competențelor civice și sociale, susținută în timpul anului.
(la data 30-dec-2013 Art. 74, alin. (5) din titlul II, capitolul V, sectiunea 2 modificat de Art. I, punctul 11. din Ordonanta urgenta 117/2013 )
(6)
Rezultatele evaluării naționale se înscriu în portofoliul educațional al elevului.
Art. 75
(1)
Absolvenții învățământului gimnazial dobândesc diploma de absolvire, parte a portofoliului educațional, și foaia
matricolă, parte a portofoliului educațional.
(2)
Continuarea studiilor din învățământul gimnazial în învățământul liceal sau în învățământul profesional este
asigurată pe baza unui proces de consiliere și de orientare școlară și profesională. Numărul de locuri alocate clasei a IX-
a din învățământul liceal și profesional este cel puțin egal cu cel al absolvenților clasei a VIII-a.
(la data 30-dec-2013 Art. 75, alin. (2) din titlul II, capitolul V, sectiunea 2 modificat de Art. I, punctul 12. din Ordonanta urgenta 117/2013 )
Art. 76
(1)
După absolvirea gimnaziului, elevii urmează învățământul liceal sau învățământul profesional.
(la data 30-dec-2014 Art. 76, alin. (1) din titlul II, capitolul V, sectiunea 2 modificat de Art. I, punctul 9. din Ordonanta urgenta 94/2014 )
(2)
Admiterea în învățământul liceal sau în învățământul profesional se realizează după următoarea procedură:
(la data 30-dec-2014 Art. 76, alin. (2) din titlul II, capitolul V, sectiunea 2 modificat de Art. I, punctul 10. din Ordonanta urgenta 94/2014 )
a)
în cazul în care numărul de candidați nu depășește numărul locurilor oferite de unitatea de învățământ, admiterea se
va realiza pe baza portofoliului educațional al elevului;
b)
În cazul în care numărul de candidați este mai mare decât numărul locurilor oferite de unitatea de învățământ,
admiterea se face luând în calcul în proporție de 70% portofoliul educațional al elevului, media de absolvire a
învățământului obligatoriu, precum și media la probele de la evaluarea națională de la sfârșitul clasei a VIII-a și în
proporție de 30% nota obținută la proba de admitere stabilită de unitatea de învățământ.
(la data 30-dec-2013 Art. 76, alin. (2), litera B. din titlul II, capitolul V, sectiunea 2 modificat de Art. I, punctul 13. din Ordonanta urgenta
117/2013 )
(3)
În cazul mediilor egale, diferențierea se face pe baza portofoliului educațional al elevului.
(4)
Metodologia-cadru de organizare și desfășurare a admiterii în clasa a IX-a este elaborată de Ministerul Educației
Naționale și este dată publicității, pentru fiecare generație, cel mai târziu la începutul clasei a VIII-a. Unitățile de
învățământ au obligația de a anunța public disciplina sau disciplinele la care se susține proba de admitere, programele,
procedurile de organizare a acesteia, precum și modul de utilizare a portofoliului educațional, până, cel mai târziu, la
începutul clasei a VIII-a. Proba suplimentară de admitere se va susține la cel mult două discipline.
(la data 30-dec-2013 Art. 76, alin. (4) din titlul II, capitolul V, sectiunea 2 modificat de Art. I, punctul 14. din Ordonanta urgenta 117/2013 )
(5)
Prin excepțiile de la prevederile alin. (2), (3) și (4), condițiile de acces în învățământului dual, se stabilesc de
unitatea de învățământ în colaborare cu operatorii economici parteneri.
(la data 06-apr-2018 Art. 76, alin. (5) din titlul II, capitolul V, sectiunea 2 modificat de Art. 1, punctul 13. din Legea 82/2018 )
(6)
[textul Art. 76, alin. (6) din titlul II, capitolul V, sectiunea 2 a fost abrogat la 06-apr-2018 de Art. 1, punctul 14. din
Legea 82/2018]
(7)
[textul Art. 76, alin. (7) din titlul II, capitolul V, sectiunea 2 a fost abrogat la 06-apr-2018 de Art. 1, punctul 14. din
Legea 82/2018]
Art. 77
(1)
Absolvenții învățământului liceal primesc diploma de absolvire și foaia matricolă, parte a portofoliului educațional,
care atestă finalizarea studiilor liceale și care conferă dreptul de acces, în condițiile legii, în învățământul postliceal,
precum și dreptul de susținere a examenului de bacalaureat.
(2)
Elevii care au promovat clasa a XII-a/a XIII-a vor susține examenul național de bacalaureat.
(3)
Absolvenții învățământului liceal care susțin și promovează examenul național de bacalaureat dobândesc și diplomă Legea 1/2011 – forma sintetica pentru data 2019-01-10
pag. 22
1/10/2019 : contact@bolintin-vale.ro
de bacalaureat, care le dă dreptul de acces în învățământul superior, în condițiile legii.
(4)
Examenul național de bacalaureat constă în susținerea următoarelor probe:
– proba A de evaluare a competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română;
– proba B de evaluare a competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă, pentru elevii care au urmat
studiile liceale într-o limbă a minorităților naționale;
– proba C de evaluare a competenței lingvistice la două limbi de circulație internațională studiate pe parcursul
învățământului liceal. Rezultatul evaluării se exprimă prin nivelul de competență corespunzător Cadrului european
comun de referință pentru limbi. Elevii care promovează, pe parcursul învățământului preuniversitar, examene cu
recunoaștere internațională pentru certificarea competențelor lingvistice în limbi străine au dreptul la recunoașterea și
echivalarea rezultatelor obținute la aceste examene, la cerere și conform unei metodologii aprobate prin ordin al
ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului;
– proba D de evaluare a competențelor digitale. Rezultatul evaluării se exprimă prin nivelul de competență, în raport cu
standardele europene recunoscute în domeniu. Elevii care promovează, pe parcursul învățământului preuniversitar,
examene cu recunoaștere europeană pentru certificarea competențelor digitale au dreptul la recunoașterea și la
echivalarea rezultatelor obținute la aceste examene, la cerere și conform unei metodologii aprobate prin ordin al
ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului;
– proba E scrisă de evaluare a competențelor formate pe durata învățământului liceal, după cum urmează:
a)
probă scrisă la Limba și literatura română – probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile și specializările;
b)
probă scrisă la Limba și literatura maternă – probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile și specializările,
care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităților naționale;
c)
două probe scrise, diferențiate după cum urmează:
1.
pentru profilul real din filiera teoretică:
(i)matematică;
(ii)probă transdisciplinară din științe: fizică, chimie, biologie;
2.
pentru profilul umanist din filiera teoretică:
(i)o limbă de circulație internațională;
(ii)probă transdisciplinară din geografie, istorie, științe socioumane;
3.
pentru filiera tehnologică:
(i)probă scrisă disciplinară specifică profilului;
(ii)probă transdisciplinară specifică domeniului de pregătire;
4.
pentru filiera vocațională:
(i)probă practică sau scrisă, după caz, specifică profilului ori specializării;
(ii)probă transdisciplinară specifică profilului sau specializării.
(5)
Conținuturile programelor de examen sunt stabilite de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului și se
dau publicității elevilor la începutul primei clase de liceu, în condițiile legii. Calendarul, metodologia, precum și modul de
organizare și desfășurare a examenului de bacalaureat se stabilesc de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și
Sportului și se dau publicității, pentru fiecare generație, la începutul ultimei clase de liceu.
(la data 06-sep-2013 Art. 77, alin. (5) din titlul II, capitolul V, sectiunea 2 a se vedea referinte de aplicare din Ordinul 4923/2013 )
(la data 15-sep-2015 Art. 77, alin. (5) din titlul II, capitolul V, sectiunea 2 a se vedea referinte de aplicare din Ordinul 5080/2015 )
(la data 15-feb-2018 Art. 77, alin. (5) din titlul II, capitolul V, sectiunea 2 a se vedea referinte de aplicare din Ordinul 3109/2018 )
(6)
Pentru anumite filiere, profiluri, specializări sau calificări, stabilite de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și
Sportului, absolvenții învățământului liceal pot susține un examen de certificare a calificării, separat de examenul de
bacalaureat. Conținutul, calendarul și modul de organizare ale examenului de certificare a calificării se stabilesc de
Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului și se dau publicității, pentru fiecare generație, cel mai târziu la
începutul ultimei clase de liceu.
(la data 18-sep-2014 Art. 77, alin. (6) din titlul II, capitolul V, sectiunea 2 a se vedea referinte de aplicare din Metodologie din 2014 )
(7)
Absolvenții învățământului liceal care susțin și promovează examenul de certificare a calificării primesc certificat de
calificare corespunzător nivelului stabilit prin Cadrul național al calificărilor și suplimentul descriptiv al certificatului în
format Europass.
(8)
Eliberarea certificatului de calificare nu este condiționată de promovarea examenului de bacalaureat.
Art. 78
(1)
Examenul național de bacalaureat se consideră promovat de către absolvenții învățământului secundar superior,
liceal, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:
a)
au susținut probele A, B, C și D prevăzute la art. 77 alin. (4);
b)
au susținut probele scrise E prevăzute la art. 77 alin. (4) și au obținut cel puțin nota 5 la fiecare dintre acestea;
c)
au obținut media aritmetică, calculată cu două zecimale exacte, a notelor obținute la probele scrise E prevăzute la
art. 77 alin. (4) cel puțin egală cu 6.
(2)
În urma promovării examenului național de bacalaureat, absolventului i se eliberează diploma de bacalaureat.
(3)
Absolvenților de liceu care au susținut evaluările A, B, C și D prevăzute la art. 77 alin. (4) li se eliberează certificate
care atestă nivelul de competență lingvistică, respectiv nivelul de competență digitală. Eliberarea acestor certificate nu
este condiționată de promovarea probelor scrise E prevăzute la art. 77 alin. (4).
(4)
În cazul nepromovării examenului național de bacalaureat, pot fi recunoscute în sesiunile următoare, la cerere,
rezultatele la evaluările A, B, C și D susținute conform prevederilor art. 77 alin. (4), respectiv rezultatele la probele
scrise E prevăzute la art. 77 alin. (4) care au fost promovate cu cel puțin nota 5.
(5)
În decursul unui an școlar se organizează două sesiuni ale examenului național de bacalaureat.
(5
1
)
Prin excepție de la prevederile alin. (5), în cazuri temeinic justificate, se poate organiza o sesiune de bacalaureat
specială, aprobată prin ordin al ministrului educației naționale.
(la data 30-iun-2014 Art. 78, alin. (5) din titlul II, capitolul V, sectiunea 2 completat de Art. I, punctul 9. din Ordonanta urgenta 49/2014 )
(6)
Candidații proveniți din învățământul preuniversitar pot susține examenul național de bacalaureat și examenul de
certificare a calificării, fără taxă, de cel mult două ori. Prezentările ulterioare la aceste examene sunt condiționate de
achitarea unor taxe stabilite de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.
(7)
Evaluările A, B, C și D prevăzute la art. 77 alin. (4) se organizează și se desfășoară la nivelul unității de învățământ,
în timpul anului școlar, pe parcursul semestrului al II-lea, în fața unei comisii prezidate de directorul unității de Legea 1/2011 – forma sintetica pentru data 2019-01-10
pag. 23
1/10/2019 : contact@bolintin-vale.ro
învățământ și numite prin decizie a inspectorului școlar general, în condițiile stabilite prin metodologie specifică.
(8)
Probele scrise E la examenul național de bacalaureat, prevăzute la art. 77 alin. (4), se susțin după încheierea
cursurilor, în fața unei comisii stabilite de inspectoratul școlar.
(9)
Comisia prevăzută la alin. (8) este condusă de un președinte, numit prin ordin al ministrului educației, cercetării,
tineretului și sportului dintre cadrele didactice universitare de predare, având titlul științific de doctor, sau de un cadru
didactic din învățământul liceal, având gradul didactic I și performanțe profesionale deosebite, dintr-o unitate de
învățământ situată în alt județ decât cel în care se află unitatea de învățământ din care provin elevii care susțin probele
scrise ale examenului național de bacalaureat.
(10)
Comisia prevăzută la alin. (8) este alcătuită exclusiv din profesori de la alte unități de învățământ decât cele din
care provin elevii care susțin probele scrise ale examenului național de bacalaureat.
(11)
Rezultatele examenului național de bacalaureat se fac publice prin afișare.
(12)
În situația în care absolvenții studiilor liceale nu au susținut/nu au promovat examenul național de bacalaureat,
aceștia pot beneficia de cursuri de pregătire pentru examenul de bacalaureat, organizate la nivelul unităților de
învățământ liceal, precum și la nivelul instituțiilor de învățământ superior acreditate. Fiecare absolvent poate beneficia o
singură dată de finanțare pentru a participa la cursurile de pregătire pentru examenul de bacalaureat. Cursurile de
pregătire în vederea promovării examenului național de bacalaureat, aprobate de Ministerul Educației Naționale, se
desfășoară potrivit unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educației naționale.
(la data 30-iun-2014 Art. 78, alin. (11) din titlul II, capitolul V, sectiunea 2 completat de Art. I, punctul 10. din Ordonanta urgenta 49/2014 )
CAPITOLUL VI:
Resursa umană
SECȚIUNEA 1:
Beneficiarii educației
Art. 79
(1)
Beneficiarii primari ai învățământului preuniversitar sunt antepreșcolarii, preșcolarii și elevii.
(2)
Beneficiarii secundari ai învățământului preuniversitar sunt familiile antepreșcolarilor, ale preșcolarilor și ale elevilor.
(3)
Comunitatea locală și societatea, în general, sunt beneficiari terțiari ai învățământului preuniversitar.
Art. 80
(1)
Învățământul preuniversitar este centrat pe beneficiari. Toate deciziile majore sunt luate prin consultarea
reprezentanților beneficiarilor primari, respectiv a Consiliului Național al Elevilor sau a altor asociații reprezentative ale
elevilor, și prin consultarea obligatorie a reprezentanților beneficiarilor secundari și terțiari, respectiv a structurilor
asociative reprezentative ale părinților, a reprezentanților mediului de afaceri, a autorităților administrației publice locale
și a societății civile.
(2)
Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, împreună cu Consiliul Național al Elevilor și organizațiile
guvernamentale și nonguvernamentale reprezentative, elaborează un statut în care sunt prevăzute drepturile și
îndatoririle elevilor, care se aprobă prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului. În baza acestui
statut, fiecare unitate de învățământ își elaborează regulamentul școlar propriu.
Art. 81
(1)
Antepreșcolarii, preșcolarii și elevii din învățământul preuniversitar au drepturi egale la educație, prin activități
extrașcolare organizate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.
(2)
Activitățile extrașcolare sunt realizate în cadrul unităților de învățământ preuniversitar, în cluburi, în palate ale
copiilor, în tabere școlare, în baze sportive, turistice și de agrement sau în alte unități acreditate în acest sens.
(3)
Organizarea, acreditarea, controlul și competențele unităților care oferă educație extrașcolară se stabilesc prin
regulament aprobat prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului.
(la data 08-nov-2011 Art. 81, alin. (3) din titlul II, capitolul VI, sectiunea 1 a se vedea referinte de aplicare din Regulament din 2011 )
Art. 82
(1)
Elevii de la cursurile cu frecvență din învățământul preuniversitar de stat pot beneficia de burse de performanță, de
burse de merit, de burse de studiu și de burse de ajutor social.
(2)
Cuantumul unei burse acordate din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și numărul acestora se
stabilesc anual prin hotărâre a consiliului local, respectiv a consiliului județean/consiliilor locale ale sectoarelor
municipiului București.
(3)
Criteriile generale de acordare a burselor se stabilesc de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.
Criteriile specifice de acordare a burselor de performanță, de merit, a burselor de studiu și a celor de ajutor social se
stabilesc anual în consiliile de administrație ale unităților de învățământ, în limitele fondurilor repartizate și în raport cu
integralitatea efectuării de către elevi a activităților școlare.
(la data 01-nov-2011 Art. 82, alin. (3) din titlul II, capitolul VI, sectiunea 1 a se vedea referinte de aplicare din Criterii din 2011 )
(4)
Elevii pot beneficia și de burse pe bază de contract încheiat cu operatori economici ori cu alte persoane juridice sau
fizice, precum și de credite pentru studiu acordate de bănci, în condițiile legii.
(5)
Elevii și cursanții străini din învățământul preuniversitar pot beneficia de burse, potrivit prevederilor legale.
(6)
Elevii etnici români cu domiciliul stabil în străinătate beneficiază de burse, potrivit prevederilor prezentei legi.
Art. 83
(1)
Antepreșcolarii, preșcolarii și elevii din unitățile școlare de stat și particulare autorizate/acreditate beneficiază de
asistență medicală, psihologică și logopedică gratuită, în cabinete medicale, psihologice și logopedice școlare ori în
unități medicale de stat.
(2)
La începutul fiecărui an școlar se realizează examinarea stării de sănătate a elevilor, pe baza unei metodologii
comune elaborate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului și de Ministerul Sănătății.
(3)
Autorizarea sanitară necesară funcționării unităților de învățământ de stat se obține fără taxe.
Art. 84
(1)
Elevii din învățământul preuniversitar acreditat/autorizat beneficiază de tarif redus cu minimum 50% pentru
transportul local în comun, de suprafață, naval și subteran, precum și pentru transportul intern auto, feroviar și naval,
pe tot parcursul anului calendaristic.
(la data 23-mar-2018 Art. 84, alin. (1) din titlul II, capitolul VI, sectiunea 1 modificat de Art. 1 din Legea 71/2018 )
(2)
Elevii orfani, elevii cu cerințe educaționale speciale, precum și cei pentru care s-a stabilit o măsură de protecție
specială, în condițiile legii, sau tutela beneficiază de gratuitate pentru toate categoriile de transport prevăzute la alin.
(1), pe tot parcursul anului calendaristic. Legea 1/2011 – forma sintetica pentru data 2019-01-10
pag. 24
1/10/2019 : contact@bolintin-vale.ro
(la data 30-dec-2013 Art. 84, alin. (2) din titlul II, capitolul VI, sectiunea 1 modificat de Art. I, punctul 15. din Ordonanta urgenta 117/2013 )
(3)
Elevilor care nu pot fi școlarizați în localitatea de domiciliu li se decontează cheltuielile de transport din bugetul
Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, prin unitățile de învățământ la care sunt școlarizați, pe bază de
abonament, în limita a 50 km, sau li se asigură decontarea sumei ce reprezintă contravaloarea a 8 călătorii dus-întors
pe semestru, dacă locuiesc la internat sau în gazdă.
(la data 02-sep-2013 Art. 84, alin. (3) din titlul II, capitolul VI, sectiunea 1 a se vedea referinte de aplicare din Art. 15 din Ordonanta 29/2013 )
(3
1
)
Elevilor de nivel liceal care nu pot fi școlarizați în localitatea de domiciliu la filiera/profilul/specializarea solicitată li se
decontează cheltuielile de transport din bugetul Ministerului Educației Naționale, prin unitățile de învățământ la care sunt
școlarizați, pe bază de abonament, în limita a 50 km, sau li se asigură decontarea sumei ce reprezintă contravaloarea
a 8 călătorii dus-întors pe semestru, dacă locuiesc la internat sau în gazdă.
(3
2
)
Prin derogare de la prevederile art. 43 lit. b) din Legea serviciilor de transport public local nr. 92/2007, cu
modificările și completările ulterioare, tariful maxim per kilometru aferent abonamentului de transport rutier prevăzut la
alin. (3) și (3
1
) se stabilește și se actualizează prin hotărâre a Guvernului.
(3
3
)
Metodologia de calcul al tarifului maxim prevăzut la alin. (3
2
) și valorile aferente se aprobă prin hotărâre a
Guvernului.
(3
4
)
Operatorul de transport rutier are obligația să emită abonamente pentru transportul elevilor și să asigure
transportul rutier al elevilor potrivit prevederilor alin. (3
2
).
(la data 05-oct-2017 Art. 84, alin. (3) din titlul II, capitolul VI, sectiunea 1 completat de Art. 1, punctul 1. din Legea 197/2017 )
(4)
Elevii beneficiază de tarife reduse cu minimum 75% pentru accesul la muzee, la concerte, la spectacole de teatru,
de operă, de film și la alte manifestări culturale și sportive organizate de instituții publice.
(la data 23-mar-2018 Art. 84, alin. (4) din titlul II, capitolul VI, sectiunea 1 modificat de Art. 1 din Legea 71/2018 )
(5)
Elevii etnici români din afara granițelor țării, bursieri ai statului român, beneficiază de gratuitate la toate
manifestările prevăzute la alin. (4).
Art. 85
(1)
În situații justificate, elevilor din învățământul obligatoriu, școlarizați într-o altă localitate decât aceea de domiciliu, li
se asigură, după caz, servicii de transport, de masă și de internat, de către autoritățile administrației publice locale din
localitatea de domiciliu, cu sprijinul operatorilor economici, al colectivităților locale, al societăților de binefacere, precum
și al altor persoane juridice sau fizice.
(2)
Statul subvenționează toate costurile aferente frecventării liceului pentru elevii provenind din grupuri
socioeconomice dezavantajate, precum și pentru cei care frecventează învățământul profesional, inclusiv pentru
perioada stagiilor de pregătire practică. Modalitatea de subvenționare și criteriile de acordare a subvenției se stabilesc
prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Educației Naționale.
(la data 30-dec-2013 Art. 85, alin. (2) din titlul II, capitolul VI, sectiunea 1 modificat de Art. I, punctul 16. din Ordonanta urgenta 117/2013 )
Art. 86
(1)
Unitățile de învățământ încheie cu părinții, în momentul înscrierii antepreșcolarilor, respectiv a preșcolarilor sau a
elevilor, în Registrul unic matricol, un contract educațional, în care sunt înscrise drepturile și obligațiile reciproce ale
părților. Contractul educațional-tip este aprobat prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului și
este particularizat, la nivelul fiecărei unități de învățământ, prin decizia consiliului de administrație.
(2)
Nerespectarea prevederilor contractului educațional-tip de către unitatea de învățământ este sancționată de
inspectoratul școlar, în conformitate cu prevederile metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației, cercetării,
tineretului și sportului.
(3)
Părintele sau tutorele legal este obligat să ia măsuri pentru școlarizarea elevului, pe perioada învățământului
obligatoriu.
(4)
Părintele sau tutorele legal răspunde pentru distrugerile materiale din patrimoniul școlii, cauzate de elev.
Art. 87
Unitățile de învățământ pot primi donații din țară și din străinătate, potrivit reglementarilor legale, dacă servesc politicii
educaționale a sistemului național de învățământ și dacă nu sunt contrare intereselor statului român și legislației în
vigoare.
SECȚIUNEA 2:
Personalul din învățământul preuniversitar
Art. 88
(1)
Personalul din învățământul preuniversitar este format din personal didactic și personal nedidactic.
(2)
Personalul didactic este format din personalul didactic de predare, personal didactic auxiliar și personal didactic de
conducere, de îndrumare și control.
(3)
În învățământul preuniversitar poate funcționa personal didactic de predare asociat, denumit în continuare personal
didactic asociat.
(4)
Personalul nedidactic își desfășoară activitatea în baza Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările
și completările ulterioare.
(la data 30-iun-2014 Art. 88 din titlul II, capitolul VI, sectiunea 2 modificat de Art. I, punctul 11. din Ordonanta urgenta 49/2014 )
Art. 89
(1)
În învățământul preuniversitar de stat, posturile didactice/catedrele vacante și rezervate se ocupă prin concurs
național organizat de inspectoratul școlar, conform unei metodologii-cadru elaborate de Ministerul Educației Naționale,
cu consultarea partenerilor de dialog social, aprobate prin ordin al ministrului educației naționale și publicate în Monitorul
Oficial al României, Partea I, până la data de 15 noiembrie a fiecărui an.
(2)
În învățământul preuniversitar particular, posturile didactice/catedrele vacante și rezervate se ocupă prin concurs
organizat la nivelul unității de învățământ particular sau prin asociere temporară la nivel local, județean ori
interjudețean, conform unei metodologii-cadru elaborate de Ministerul Educației Naționale. Unitățile de învățământ
preuniversitar particular pot decide și ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante și rezervate în condițiile alin. (1).
(la data 30-iun-2014 Art. 89 din titlul II, capitolul VI, sectiunea 2 modificat de Art. I, punctul 12. din Ordonanta urgenta 49/2014 ) Legea 1/2011 – forma sintetica pentru data 2019-01-10
pag. 25
1/10/2019 : contact@bolintin-vale.ro
Art. 90
(1)
Concursurile pentru ocuparea posturilor didactice au caracter deschis. La concurs se poate prezenta orice
persoană care îndeplinește condițiile prevăzute de legislația în vigoare.
(2)
În învățământul preuniversitar de stat validarea concursului pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor se face
de către inspectoratul școlar. Angajarea pe post a personalului didactic de predare se face de către directorul unității de
învățământ, pe baza deciziei de repartizare semnate de inspectorul școlar general.
(la data 30-iun-2014 Art. 90, alin. (2) din titlul II, capitolul VI, sectiunea 2 modificat de Art. I, punctul 13. din Ordonanta urgenta 49/2014 )
(3)
În învățământul preuniversitar particular validarea concursului pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor,
organizat în baza art. 89 alin. (1), se face de către inspectoratul școlar și angajarea pe post a personalului didactic de
predare se face de către directorul unității de învățământ, pe baza deciziei de repartizare semnate de inspectorul școlar
general. În situația concursului pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor, organizat conform art. 89 alin. (2),
angajarea pe post a personalului didactic de predare se face de către directorul unității de învățământ și se comunică în
scris inspectoratului școlar.
(la data 30-iun-2014 Art. 90, alin. (2) din titlul II, capitolul VI, sectiunea 2 completat de Art. I, punctul 14. din Ordonanta urgenta 49/2014 )
(4)
[textul Art. 90, alin. (4) din titlul II, capitolul VI, sectiunea 2 a fost abrogat la 06-apr-2018 de Art. 1, punctul 15.
din Legea 82/2018]
Art. 91
(1)
Organizarea și desfășurarea concursului de ocupare a posturilor didactice auxiliare și administrative dintr-o unitate
de învățământ sunt coordonate de director. Consiliul de administrație al unității de învățământ aprobă comisiile de
concurs și validează rezultatele concursului.
(2)
Angajarea prin încheierea contractului individual de muncă a personalului didactic auxiliar și administrativ în unitățile
de învățământ cu personalitate juridică se face de către directorul unității, cu aprobarea consiliului de administrație.
Art. 92
(1)
La nivelul fiecărei unități și instituții de învățământ preuniversitar se realizează anual evaluarea activității personalului
didactic de predare și didactic auxiliar. Metodologia de evaluare se stabilește prin ordin al ministrului educației naționale.
(la data 30-iun-2014 Art. 92, alin. (1) din titlul II, capitolul VI, sectiunea 2 modificat de Art. I, punctul 15. din Ordonanta urgenta 49/2014 )
(2)
Rezultatele evaluării stau la baza deciziei consiliului de administrație privind acordarea calificativului anual și a
gradației de merit.
(2
1
)
Evaluarea anuală a activității manageriale desfășurate de directorii și directorii adjuncți din unitățile de învățământ
preuniversitar și a inspectorilor școlari se realizează de către inspectoratul școlar, conform unei metodologii elaborate
de Ministerul Educației Naționale.
(la data 27-aug-2015 Art. 92, alin. (2^1) din titlul II, capitolul VI, sectiunea 2 a se vedea referinte de aplicare din Ordinul 4716/2015 )
(la data 05-mai-2017 Art. 92, alin. (2^1) din titlul II, capitolul VI, sectiunea 2 a se vedea referinte de aplicare din Metodologie din 2017 )
(2
2
)
Evaluarea anuală a activității manageriale desfășurate de inspectorii școlari generali, inspectorii școlari generali
adjuncți din inspectoratele școlare și de directorii caselor corpului didactic se realizează de către Ministerul Educației
Naționale, conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educației naționale.
(la data 30-iun-2014 Art. 92, alin. (2) din titlul II, capitolul VI, sectiunea 2 completat de Art. I, punctul 16. din Ordonanta urgenta 49/2014 )
(3)
Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului dezvoltă programul național de stimulare a excelenței
didactice, finanțat din propriul buget, din care se premiază excelența didactică.
(4)
Metodologia de acordare a gradației de merit și a implementării programului național de stimulare a excelenței
didactice se elaborează de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.
(5)
Salarizarea personalului didactic și a celui didactic auxiliar din unitățile de învățământ de stat se face și în funcție de
performanțele profesionale, conform legii.
(6)
Veniturile salariale și extrasalariale ale directorilor și directorilor adjuncți, precum și salarizarea personalului didactic
din unitățile de învățământ particular se stabilesc prin negociere între conducerea persoanei juridice finanțatoare și
persoana în cauză, cu avizul consiliului de administrație al unității școlare.
(7)
Inspectoratele școlare județene și Inspectoratul Școlar al Municipiului București realizează auditarea periodică a
resursei umane din învățământul preuniversitar. Rezultatele auditului se aduc la cunoștința celor în cauză, consiliului de
administrație al unității de învățământ și Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.
Art. 93
(1)
Hotărârile privind angajarea, motivarea, evaluarea, recompensarea, răspunderea disciplinară și disponibilizarea
personalului didactic se iau la nivelul unității de învățământ de către consiliul de administrație, cu votul a 2/3 din totalul
membrilor. Directorul unității de învățământ emite deciziile conform hotărârilor consiliului de administrație. Angajatorul
este unitatea de învățământ.
(2)
În situații excepționale, în care hotărârile consiliului de administrație nu pot fi luate conform alin. (1), la următoarea
ședință cvorumul de ședință necesar adoptării este de jumătate plus unu din membrii consiliului de administrație, iar
hotărârile consiliului de administrație se adoptă cu 2/3 din voturilor celor prezenți.
(la data 30-iun-2014 Art. 93 din titlul II, capitolul VI, sectiunea 2 completat de Art. I, punctul 17. din Ordonanta urgenta 49/2014 )
CAPITOLUL VII:
Conducerea sistemului și a unităților de învățământ
SECȚIUNEA 1:
Dispoziții generale
Art. 94
(1)
Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, ca organ de specialitate al administrației publice centrale,
elaborează și implementează politica națională în domeniul învățământului preuniversitar. Ministerul Educației,
Cercetării, Tineretului și Sportului are drept de inițiativă și de execuție în domeniul politicii financiare și al resurselor
umane din sfera educației.
(2)
Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului exercită, în domeniul învățământului preuniversitar,
următoarele atribuții:
a)
elaborează, aplică, monitorizează și evaluează politicile educaționale naționale;
b)
monitorizează activitatea de evaluare externă; Legea 1/2011 – forma sintetica pentru data 2019-01-10
pag. 26
1/10/2019 : contact@bolintin-vale.ro
c)
coordonează și controlează sistemul național de învățământ;
d)
avizează structura rețelei învățământului preuniversitar și înaintează Guvernului, spre aprobare, cifrele de
școlarizare, pe baza propunerilor unităților de învățământ, a autorităților administrației publice locale, a operatorilor
economici, având în vedere recomandările studiilor de prognoză, centralizate, avizate de către consorțiile regionale și
comitetele locale de dezvoltare a parteneriatului social și transmise de către inspectoratele școlare județene, respectiv
al municipiului București;
(la data 30-dec-2014 Art. 94, alin. (2), litera D. din titlul II, capitolul VII, sectiunea 1 modificat de Art. I, punctul 11. din Ordonanta urgenta
94/2014 )
e)
coordonează elaborarea și aprobă Curriculumul național și sistemul național de evaluare, asigură și supraveghează
respectarea acestora;
f)
elaborează, evaluează, aprobă și achiziționează, după caz, manualele școlare și asigură finanțarea conform legii și, în
acest sens, este singura autoritate cu competențe în domeniu;
(la data 30-iun-2014 Art. 94, alin. (2), litera F. din titlul II, capitolul VII, sectiunea 1 modificat de Art. I, punctul 18. din Ordonanta urgenta
49/2014 )
g)
aprobă, conform legii, regulamentele de organizare și de funcționare a unităților subordonate și a unităților conexe;
h)
elaborează studii de diagnoză și de prognoză în domeniul învățământului;
i)
asigură omologarea mijloacelor de învățământ;
j)
asigură cadrul organizatoric pentru selecționarea și pregătirea adecvată a elevilor cu aptitudini deosebite;
k)
asigură școlarizarea specializată și asistența psihopedagogică adecvată a copiilor și tinerilor cu dizabilități sau cu
cerințe educaționale speciale;
l)
analizează modul în care se asigură protecția socială în învățământ și propune Guvernului și autorităților
administrației publice locale abilitate măsuri corespunzătoare;
m)
coordonează, monitorizează și controlează perfecționarea și formarea inițială și continuă a personalului didactic
pentru politicile de interes național;
n)
elaborează politicile naționale în domeniul resurselor umane;
o)
răspunde de evaluarea sistemului național de învățământ pe baza standardelor naționale;
p)
elaborează, împreună cu alte ministere interesate, strategia colaborării cu alte state și cu organismele internaționale
specializate în domeniul învățământului, formării profesionale și al cercetării științifice;
q)
stabilește modalitățile de recunoaștere și de echivalare a studiilor, a diplomelor, a certificatelor și a titlurilor științifice
eliberate în străinătate, pe baza unor norme interne, încasează taxe, în lei și în valută, pentru acoperirea cheltuielilor
ocazionate de vizarea și de recunoașterea actelor de studii, conform legii;
(la data 22-mai-2018 Art. 94, alin. (2), litera Q. din titlul II, capitolul VII, sectiunea 1 a se vedea referinte de aplicare din Metodologie din 2018 )
r)
stabilește structura anului școlar;
s)
elaborează metodologii și regulamente pentru asigurarea cadrului unitar al implementării politicilor educaționale
naționale;
(la data 24-oct-2011 Art. 94, alin. (2), litera S. din titlul II, capitolul VII, sectiunea 1 a se vedea referinte de aplicare din Regulament din 2011 )
t)
construiește și asigură funcționarea optimă a Platformei școlare de e-learning, precum și a Bibliotecii Școlare
Virtuale;
u)
elaborează norme specifice pentru construcțiile școlare și pentru dotarea acestora;
v)
dă publicității și prezintă anual Parlamentului raportul privind starea învățământului preuniversitar în România;
w)
coordonează colectarea și asigură analiza și interpretarea datelor statistice pentru sistemul național de indicatori
privind educația.
x)
coordonează concursul național de ocupare a posturilor didactice/catedrelor în învățământul preuniversitar de stat;
y)
gestionează modalitatea de utilizare a formularelor actelor de studii, documentelor școlare prin controlarea
periodică a modului de folosire a acestora de către instituțiile și unitățile de învățământ, avizează necesarul de
formulare solicitat și comanda pentru tipărirea acestora.
(la data 30-iun-2014 Art. 94, alin. (2), litera W. din titlul II, capitolul VII, sectiunea 1 completat de Art. I, punctul 19. din Ordonanta urgenta
49/2014 )
(3)
În realizarea atribuțiilor sale, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului înființează, organizează și
finanțează comisii și consilii naționale. Organizarea și funcționarea acestora sunt stabilite prin ordin al ministrului
educației, cercetării, tineretului și sportului. De asemenea, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului
propune Guvernului înființarea de agenții.
(la data 21-oct-2014 Art. 94, alin. (3) din titlul II, capitolul VII, sectiunea 1 a se vedea referinte de aplicare din Ordinul 4774/2014 )
Art. 95
(1)
Inspectoratele școlare județene și Inspectoratul Școlar al Municipiului București sunt servicii publice deconcentrate
ale Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, cu personalitate juridică, având în principal următoarele
atribuții:
a)
aplică politicile și strategiile Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului la nivel județean, respectiv al
municipiului București;
b)
controlează aplicarea legislației și monitorizează calitatea activităților de predare-învățare și respectarea
standardelor naționale/indicatorilor de performanță, prin inspecția școlară;
c)
controlează, monitorizează și evaluează calitatea managementului unităților și instituțiilor de învățământ;
d)
asigură, împreună cu autoritățile administrației publice locale, școlarizarea elevilor și monitorizează participarea la
cursuri a acestora pe durata învățământului obligatoriu;
e)
coordonează admiterea în licee, evaluările naționale și concursurile școlare la nivelul unităților de învățământ din
județ și, respectiv, din municipiul București;
f)
monitorizează implementarea programelor naționale inițiate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului
pe aria județului, respectiv a municipiului București, precum și a proiectelor derulate de unitățile școlare și cele conexe în
cadrul programelor Uniunii Europene în domeniul educației și tineretului;
g)
mediază conflictele și litigiile survenite între autoritatea administrației publice locale și unitățile de învățământ;
h)
coordonează și controlează activitățile unităților conexe ale Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului
din aria județului/municipiului București; Legea 1/2011 – forma sintetica pentru data 2019-01-10
pag. 27
1/10/2019 : contact@bolintin-vale.ro
i)
prezintă un raport anual privind starea învățământului pe teritoriul județului, respectiv al municipiului București. Acest
raport se face public;
j)
[textul Art. 95, alin. (1), litera J. din titlul II, capitolul VII, sectiunea 1 a fost abrogat la 18-iun-2018 de Art. II, punctul
8. din Ordonanta urgenta 48/2018]
k)
aplică politicile educaționale naționale la nivel județean, respectiv al municipiului București;
l)
acordă consiliere și asistență unităților și instituțiilor de învățământ în gestionarea resurselor umane și a posturilor
didactice la nivelul județului, respectiv al municipiului București;
m)
monitorizează activitățile de constituire și de vacantare a posturilor didactice/catedrelor din unitățile de învățământ
preuniversitar de stat și particular, organizează concursul național de ocupare a posturilor didactice/catedrelor
vacante/rezervate din învățământul preuniversitar de stat și monitorizează concursurile de ocupare a posturilor
didactice/catedrelor vacante/rezervate organizate de unitățile de învățământ preuniversitar particular.
(la data 30-iun-2014 Art. 95, alin. (1), litera M. din titlul II, capitolul VII, sectiunea 1 modificat de Art. I, punctul 20. din Ordonanta urgenta
49/2014 )
n)
gestionează baza de date privind cadrele didactice calificate angajate în unitățile de învățământ, precum și întreaga
bază de date a educației;
o)
înaintează Ministerului Educației Naționale rețeaua școlară din raza lor teritorială în vederea publicării rețelei naționale
a învățământului preuniversitar;
(la data 18-iun-2018 Art. 95, alin. (1), litera O. din titlul II, capitolul VII, sectiunea 1 modificat de Art. II, punctul 9. din Ordonanta urgenta
48/2018 )
p)
realizează auditarea periodică a resursei umane din învățământul preuniversitar;
q)
asigură colectarea datelor statistice pentru sistemul național de indicatori privind educația.
(2)
Structura inspectoratelor școlare județene, respectiv a Inspectoratului Școlar al Municipiului București se stabilește
prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului.
(3)
Inspectoratul școlar are un consiliu de administrație și un consiliu consultativ. Funcționarea acestora se realizează
în baza unui regulament propriu, elaborat și aprobat de consiliul de administrație, conform regulamentului-cadru
aprobat prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului.
(la data 20-oct-2011 Art. 95, alin. (3) din titlul II, capitolul VII, sectiunea 1 a se vedea referinte de aplicare din Regulament-Cadru din 2011 )
(4)
În structura inspectoratelor școlare din județele cu învățământ și în limbile minorităților naționale sunt cuprinși și
inspectori școlari pentru acest tip de învățământ. Acești inspectori școlari sunt numiți respectând procedurile prezentei
legi, cu consultarea grupului parlamentar al minorităților naționale.
(5)
În structura inspectoratelor școlare sunt cuprinși și inspectori școlari pentru problemele copiilor și tinerilor proveniți
din medii socioeconomice dezavantajate.
SECȚIUNEA 2:
Conducerea unităților de învățământ
Art. 96
(1)
Unitățile de învățământ preuniversitar cu personalitate juridică sunt conduse de consiliile de administrație, de
directori și de directori adjuncți, după caz. În exercitarea atribuțiilor ce le revin, consiliile de administrație și directorii
conlucrează cu consiliul profesoral, cu comitetul de părinți și cu autoritățile administrației publice locale.
(2)
În unitățile de învățământ de stat consiliul de administrație este organ de conducere și este constituit din 7, 9 sau
13 membri, astfel:
a)
în cazul unităților de învățământ de nivel gimnazial cu un singur rând de clase, consiliul de administrație este format
din 7 membri, cu următoarea componență: 3 cadre didactice, inclusiv directorul; 2 reprezentanți ai părinților; primarul
sau un reprezentant al primarului; un reprezentant al consiliului local. Directorul este membru de drept al consiliului de
administrație din cota aferentă cadrelor didactice din unitatea de învățământ respectivă. Prevederile prezentului articol
se aplică în mod corespunzător și pentru învățământul preșcolar și primar;
a
1
)
[textul Art. 96, alin. (2), litera A^1. din titlul II, capitolul VII, sectiunea 2 a fost abrogat la 06-apr-2018 de Art. 1,
punctul 16. din Legea 82/2018]
b)
în cazul în care consiliul de administrație este format din 9 membri, dintre aceștia 4 sunt cadre didactice, primarul
sau un reprezentant al primarului, 2 reprezentanți ai consiliului local și 2 reprezentanți ai părinților. Directorul este
membru de drept al consiliului de administrație din cota aferentă cadrelor didactice din unitatea de învățământ
respectivă;
b
1
)
[textul Art. 96, alin. (2), litera B^1. din titlul II, capitolul VII, sectiunea 2 a fost abrogat la 06-apr-2018 de Art. 1,
punctul 17. din Legea 82/2018]
c)
în cazul în care consiliul de administrație este format din 13 membri, dintre aceștia 6 sunt cadre didactice, primarul
sau un reprezentant al primarului, 3 reprezentanți ai consiliului local și 3 reprezentanți ai părinților. Directorul este
membru de drept al consiliului de administrație din cota aferentă cadrelor didactice din unitatea de învățământ
respectivă.
(la data 30-iun-2014 Art. 96, alin. (2) din titlul II, capitolul VII, sectiunea 2 modificat de Art. I, punctul 21. din Ordonanta urgenta 49/2014 )
c
1
)
[textul Art. 96, alin. (2), litera C^1. din titlul II, capitolul VII, sectiunea 2 a fost abrogat la 06-apr-2018 de Art. 1,
punctul 18. din Legea 82/2018]
d)
în consiliile de administrație ale unităților școlare, din cota rezervată părinților un loc este repartizat, cu drept de vot,
unui reprezentant al elevilor, care a împlinit 18 ani.
(la data 08-mai-2015 Art. 96, alin. (2), litera C. din titlul II, capitolul VII, sectiunea 2 completat de Actul din Legea 95/2015 )
e)
în unitățile de învățământ care organizează învățământ profesional și tehnic, consiliile de administrație se pot mări cu
2 membri desemnați de operatori economici parteneri, asociații profesionale partenere, consorții partenere. În cazul în
care sunt mai mulți operatori economici parteneri, asociații profesionale partenere și consorții partenere, aceștia vor
desemna reprezentanții în consiliul de administrație al unității de învățământ sau pot forma un consiliu reprezentativ
care să desemneze reprezentanții pe locurile care le sunt alocate.
(la data 06-apr-2018 Art. 96, alin. (2), litera D. din titlul II, capitolul VII, sectiunea 2 completat de Art. 1, punctul 19. din Legea 82/2018 )
(2
1
)
În unitățile de învățământ special de stat, consiliul de administrație este organ de conducere și este constituit din Legea 1/2011 – forma sintetica pentru data 2019-01-10
pag. 28
1/10/2019 : contact@bolintin-vale.ro
7, 9 sau 13 membri, astfel:
a)
în cazul unităților de învățământ special de nivel gimnazial cu un singur rând de clase, consiliul de administrație este
format din 7 membri, cu următoarea componență: 3 cadre didactice, inclusiv directorul; 2 reprezentanți ai părinților;
președintele consiliului județean/Consiliului General al Municipiului București sau un reprezentant al acestuia; un
reprezentant al consiliului județean/Consiliului General al Municipiului București. Directorul este membru de drept al
consiliului de administrație din cota aferentă cadrelor didactice din unitatea de învățământ respectivă. Prevederile
prezentului articol se aplică în mod corespunzător și pentru învățământul preșcolar și primar;
b)
în cazul în care consiliul de administrație este format din 9 membri, dintre aceștia 4 sunt cadre didactice,
președintele consiliului județean/Consiliului General al Municipiului București sau un reprezentant al acestuia, 2
reprezentanți ai consiliului județean/Consiliului General al Municipiului București și 2 reprezentanți ai părinților. Directorul
este membru de drept al consiliului de administrație din cota aferentă cadrelor didactice din unitatea de învățământ
respectivă;
c)
în cazul în care consiliul de administrație este format din 13 membri, dintre aceștia 6 sunt cadre didactice,
președintele consiliului județean/Consiliului General al Municipiului București sau un reprezentant al acestuia, 3
reprezentanți ai consiliului județean/Consiliului General al Municipiului București și 3 reprezentanți ai părinților. Directorul
este membru de drept al consiliului de administrație din cota aferentă cadrelor didactice din unitatea de învățământ
respectivă.
(la data 30-iun-2014 Art. 96, alin. (2) din titlul II, capitolul VII, sectiunea 2 completat de Art. I, punctul 22. din Ordonanta urgenta 49/2014 )
(3)
Consiliul de administrație este organul de conducere al unității de învățământ. La ședințele consiliului de
administrație participă de drept reprezentanții organizațiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de activitate
învățământ preuniversitar din unitatea de învățământ, cu statut de observatori.
(la data 30-iun-2014 Art. 96, alin. (3) din titlul II, capitolul VII, sectiunea 2 modificat de Art. I, punctul 23. din Ordonanta urgenta 49/2014 )
(4)
Președintele consiliului de administrație este directorul unității de învățământ. Președintele conduce ședințele
consiliului de administrație și semnează hotărârile adoptate.
(la data 30-iun-2014 Art. 96, alin. (4) din titlul II, capitolul VII, sectiunea 2 modificat de Art. I, punctul 23. din Ordonanta urgenta 49/2014 )
(4
1
)
Președintele consiliului de administrație are obligația de a convoca reprezentanții organizațiilor sindicale
reprezentative din unitatea de învățământ la toate ședințele consiliului de administrație.
(4
2
)
La ședințele consiliului de administrație în care se dezbat aspecte privind elevii, președintele consiliului de
administrație are obligația de a convoca reprezentantul elevilor care participă la ședință cu statut de observator.
(la data 30-iun-2014 Art. 96, alin. (4) din titlul II, capitolul VII, sectiunea 2 completat de Art. I, punctul 24. din Ordonanta urgenta 49/2014 )
(5)
În învățământul particular și confesional, în componența consiliului de administrație sunt incluși reprezentanți ai
fondatorilor. Conducerea consiliului de administrație este asigurată de persoana desemnată de fondatori. În unitățile
pentru învățământul general obligatoriu, consiliul de administrație cuprinde și un reprezentant al consiliului local.
(6)
Consiliul de administrație se întrunește lunar sau ori de câte ori este necesar, la solicitarea directorului sau a două
treimi dintre membri. Metodologia-cadru de organizare și de funcționare a consiliului de administrație este stabilită prin
ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului.
(7)
Consiliul de administrație are următoarele atribuții principale:
a)
adoptă proiectul de buget și avizează execuția bugetară la nivelul unității de învățământ;
b)
aprobă planul de dezvoltare instituțională elaborat de directorul unității de învățământ;
c)
aprobă curriculumul la decizia școlii, la propunerea consiliului profesoral;
d)
stabilește poziția școlii în relațiile cu terți;
e)
[textul Art. 96, alin. (7), litera E. din titlul II, capitolul VII, sectiunea 2 a fost abrogat la 30-iun-2014 de Art. I, punctul
25. din Ordonanta urgenta 49/2014]
f)
aprobă planul de încadrare cu personal didactic și didactic auxiliar, precum și schema de personal nedidactic;
g)
aprobă programe de dezvoltare profesională a cadrelor didactice, la propunerea consiliului profesoral;
h)
sancționează abaterile disciplinare, etice sau profesionale ale cadrelor didactice, conform legii;
i)
aprobă comisiile de concurs și validează rezultatul concursurilor;
j)
aprobă orarul unității de învățământ;
k)
își asumă răspunderea publică pentru performanțele unității de învățământ, alături de director;
l)
îndeplinește orice alte atribuții stabilite prin ordine și metodologii ale ministrului educației, cercetării, tineretului și
sportului, respectiv ale Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.
(8)
Consiliul de administrație poate emite hotărâri în condițiile în care sunt prezenți minimum jumătate plus unu din
totalul membrilor, exceptând situațiile prevăzute la art. 93 alin. (1). Hotărârile consiliului de administrație se adoptă cu
votul a 2/3 din membrii prezenți exceptând situațiile prevăzute la art. 93 alin. (1). Hotărârile consiliului de administrație
care vizează personalul din unitate, cum ar fi procedurile pentru ocuparea posturilor, restrângerea de activitate,
acordarea calificativelor, aplicarea de sancțiuni și altele asemenea, se iau prin vot secret. Membrii consiliului de
administrație care se află în conflict de interese nu participă la vot.
(la data 30-iun-2014 Art. 96, alin. (8) din titlul II, capitolul VII, sectiunea 2 modificat de Art. I, punctul 26. din Ordonanta urgenta 49/2014 )
(9)
Deciziile privind bugetul și patrimoniul unității de învățământ se iau cu majoritatea din totalul membrilor consiliului de
administrație.
(10)
Prin excepție de la prevederile alin. (2), prin ordin al ministrului educației naționale se stabilește, provizoriu, un
consiliu de administrație și se numește un director până la ocuparea funcției prin concurs național conform art. 257, ce
va fi organizat într-o perioadă de maximum 6 luni, pentru unitățile de învățământ înființate conform prevederilor art.
29
1
din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calității educației, aprobată cu modificări prin
Legea nr. 87/2006, cu modificările și completările ulterioare. Consiliul de administrație stabilit provizoriu funcționează
pentru o perioadă de maximum 6 luni de la înființarea unității de învățământ.
(la data 31-aug-2018 Art. 96, alin. (9) din titlul II, capitolul VII, sectiunea 2 completat de Art. I, punctul 6. din Ordonanta 9/2018 )
Art. 96
1 Legea 1/2011 – forma sintetica pentru data 2019-01-10
pag. 29
1/10/2019 : contact@bolintin-vale.ro
[textul Art. 96^1 din titlul II, capitolul VII, sectiunea 2 a fost abrogat la 06-apr-2018 de Art. 1, punctul 20. din Legea
82/2018]
Art. 96
2
[textul Art. 96^2 din titlul II, capitolul VII, sectiunea 2 a fost abrogat la 06-apr-2018 de Art. 1, punctul 20. din Legea
82/2018]
Art. 97
(1)
Directorul exercită conducerea executivă a unității de învățământ. În cazul unităților de învățământ cu predare
integrală în limbile minorităților naționale, directorul are obligația cunoașterii limbii respective. În cazul unităților de
învățământ cu secții de predare în limbile minorităților naționale, unul dintre directori are obligația cunoașterii limbii
respective. În aceste cazuri, numirea directorului se face cu consultarea organizației care reprezintă minoritatea
respectivă în Parlamentul României sau, dacă minoritatea nu are reprezentare parlamentară, cu consultarea Grupului
parlamentar al minorităților naționale.
(2)
Directorul unității de învățământ de stat are următoarele atribuții:
a)
este reprezentantul legal al unității de învățământ și realizează conducerea executivă a acesteia;
b)
este ordonatorul de credite al unității de învățământ;
c)
își asumă, alături de consiliul de administrație, răspunderea publică pentru performanțele unității de învățământ pe
care o conduce;
d)
propune spre aprobare consiliului de administrație regulamentul de organizare și funcționare al unității de
învățământ;
e)
propune spre aprobare consiliului de administrație proiectul de buget și raportul de execuție bugetară;
f)
răspunde de selecția, angajarea, evaluarea periodică, formarea, motivarea și încetarea raporturilor de muncă ale
personalului din unitatea de învățământ;
g)
îndeplinește alte atribuții stabilite de către consiliul de administrație, conform legii;
h)
prezintă anual un raport asupra calității educației în unitatea sau în instituția pe care o conduce. Raportul este
prezentat în fața comitetului de părinți și este adus la cunoștința autorităților administrației publice locale și a
inspectoratului școlar județean/al municipiului București;
i)
coordonează colectarea și transmite inspectoratului școlar datele statistice pentru sistemul național de indicatori
privind educația.
(3)
Structurile și funcțiile de conducere ale unităților de învățământ particular și confesional, atribuțiile, modul de
constituire, precum și durata mandatelor sunt stabilite prin regulamentele de organizare și funcționare a acestora, în
concordanță cu prevederile legale.
(4)
Directorul unității de învățământ particular și confesional exercită conducerea executivă, în strictă conformitate cu
responsabilitățile și atribuțiile conferite de lege, cu hotărârile consiliului de administrație al unității de învățământ și cu
respectarea prevederilor regulamentului de organizare și funcționare a acesteia.
Art. 98
(1)
Consiliul profesoral al unității de învățământ este format din totalitatea cadrelor didactice din unitatea școlară cu
personalitate juridică, este prezidat de către director și se întrunește lunar sau ori de câte ori este nevoie, la
propunerea directorului sau la solicitarea a minimum o treime dintre membrii personalului didactic.
(2)
Atribuțiile consiliului profesoral sunt următoarele:
a)
gestionează și asigură calitatea actului didactic;
b)
stabilește Codul de etică profesională și monitorizează aplicarea acestuia;
c)
validează fișele de autoevaluare ale personalului angajat al unității de învățământ, în baza cărora se stabilește
calificativul anual;
d)
propune consiliului de administrație măsuri de optimizare a procesului didactic;
e)
propune consiliului de administrație curriculumul la dispoziția școlii;
f)
propune consiliului de administrație premierea și acordarea titlului de "profesorul anului" personalului cu rezultate
deosebite la catedră;
g)
aprobă sancționarea abaterilor disciplinare ale elevilor;
h)
propune consiliului de administrație inițierea procedurii legale în cazul cadrelor didactice cu performanțe slabe sau
pentru încălcări ale eticii profesionale;
i)
propune consiliului de administrație programele de formare și dezvoltare profesională continuă a cadrelor didactice;
j)
alege cadrele didactice membre ale consiliului de administrație;
k)
îndeplinește alte atribuții stabilite de consiliul de administrație.
SECȚIUNEA 3:
Unitățile conexe ale învățământului preuniversitar
Art. 99
(1)
Unitățile conexe ale Ministerului Educației Naționale sunt: Institutul de Științe ale Educației, casele corpului didactic,
centrele de formare continuă în limbile minorităților naționale, Centrul Național de Instruire Diferențiată, Unitatea pentru
Finanțarea învățământului Preuniversitar, palatele și cluburile copiilor.
(la data 31-aug-2018 Art. 99, alin. (1) din titlul II, capitolul VII, sectiunea 3 modificat de Art. I, punctul 7. din Ordonanta 9/2018 )
(2)
Unitățile conexe ale învățământului preuniversitar sunt: centrul județean de resurse și asistență
educațională/Centrul Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională.
(3)
În fiecare județ și în municipiul București funcționează casa corpului didactic, denumită în continuare CCD, cu
personalitate juridică, coordonată metodologic de inspectoratul școlar. Structura și atribuțiile CCD se stabilesc prin
ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului.
(la data 19-oct-2011 Art. 99, alin. (3) din titlul II, capitolul VII, sectiunea 3 a se vedea referinte de aplicare din Regulament din 2011 )
(4)
Centrele județene de resurse și asistență educațională/Centrul Municipiului București de Resurse și Asistență
Educațională sunt unități specializate ale învățământului preuniversitar, cu personalitate juridică, coordonate
metodologic de inspectoratul școlar.
(5)
Finanțarea centrului județean de resurse și asistență educațională/Centrului Municipiului București de Resurse și
Asistență Educațională se asigură de la bugetul consiliului județean.
(6)
Centrul județean de resurse și asistență educațională/Centrul Municipiului București de Resurse și Asistență
Educațională organizează, coordonează metodologic, monitorizează și evaluează, după caz, la nivel județean/al Legea 1/2011 – forma sintetica pentru data 2019-01-10
pag. 30
1/10/2019 : contact@bolintin-vale.ro
municipiului București, următoarele activități și servicii educaționale:
a)
servicii de asistență psihopedagogică/psihologică, furnizate prin centrele județene și prin cabinetele de asistență
psihopedagogică/psihologică;
b)
servicii de terapii logopedice, furnizate prin centrele și prin cabinetele logopedice interșcolare;
c)
servicii de evaluare, de orientare școlară și profesională;
d)
servicii de mediere școlară, furnizate de mediatorii școlari;
e)
servicii de consultanță pentru educație incluzivă, furnizate de centrele școlare de educație incluzivă.
(7)
Structura, organizarea și funcționarea centrului județean de resurse și de asistență educațională se stabilesc prin
regulament aprobat prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului.
(la data 27-oct-2011 Art. 99, alin. (7) din titlul II, capitolul VII, sectiunea 3 a se vedea referinte de aplicare din Regulament din 2011 )
(8)
Centrul Național de Instruire Diferențiată se organizează și funcționează conform metodologiei elaborate de
Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului în 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
(9)
Unitatea pentru Finanțarea învățământului Preuniversitar se organizează în subordinea Ministerului Educației,
Cercetării, Tineretului și Sportului. Atribuțiile, structura, organizarea și funcționarea Unității pentru Finanțarea
învățământului Preuniversitar se stabilesc prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului.
(la data 19-nov-2011 Art. 99, alin. (9) din titlul II, capitolul VII, sectiunea 3 a se vedea referinte de aplicare din Regulament din 2011 )
(la data 25-iun-2018 Art. 99, alin. (9) din titlul II, capitolul VII, sectiunea 3 a se vedea referinte de aplicare din Ordinul 3903/2018 )
(10)
Centrele de formare continuă în limbile minorităților naționale sunt persoane juridice în subordinea Ministerului
Educației Naționale. Atribuțiile, structura, organizarea și funcționarea acestora se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
(la data 31-aug-2018 Art. 99, alin. (9) din titlul II, capitolul VII, sectiunea 3 completat de Art. I, punctul 8. din Ordonanta 9/2018 )
Art. 100
(1)
Palatele și cluburile copiilor sunt unități de învățământ pentru activități extrașcolare. Palatele copiilor au și rol
metodologic.
(2)
Palatul Național al Copiilor din București este subordonat Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.
(3)
Palatele și cluburile copiilor sunt în subordinea inspectoratelor școlare.
(4)
Organizarea și competențele palatelor și cluburilor copiilor se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al
ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului.
CAPITOLUL VIII:
Finanțarea și baza materială a învățământului preuniversitar
SECȚIUNEA 1:
Dispoziții generale
Art. 101
(1)
Finanțarea unităților de învățământ preuniversitar cuprinde finanțarea de bază, finanțarea complementară și
finanțarea suplimentară.
(2)
Statul asigură finanțarea de bază pentru antepreșcolarii, preșcolarii și elevii din învățământul de stat, pentru
antepreșcolarii și preșcolarii din învățământul particular și cel confesional, acreditate, precum și pentru elevii din
învățământul general obligatoriu particular și cel confesional, acreditate. De asemenea, statul asigură finanțarea de
bază pentru învățământul profesional, liceal particular și cel confesional, acreditate, precum și, după caz, pentru
beneficiarii cursurilor de pregătire pentru examenul național de bacalaureat. Finanțarea se face în baza și în limitele
costului standard per elev, per preșcolar sau per antepreșcolar, după caz, după metodologia elaborată de Ministerul
Educației Naționale.
(la data 31-aug-2018 Art. 101, alin. (2) din titlul II, capitolul VIII, sectiunea 1 modificat de Art. I, punctul 9. din Ordonanta 9/2018 )
(3)
În învățământul preuniversitar particular, taxele de școlarizare se stabilesc de consiliul de administrație al fiecărei
instituții sau unități de învățământ, în condițiile legii.
Art. 102
(1)
Finanțarea învățământului preuniversitar de stat, particular și confesional se asigură din fonduri publice sau din alte
surse, potrivit legii.
(2)
Finanțarea învățământului preuniversitar particular și confesional acreditat se face din taxe, din fonduri publice, îh
cazul învățământului preșcolar și al celui obligatoriu, precum și din alte surse, potrivit legii.
(la data 30-dec-2013 Art. 102, alin. (2) din titlul II, capitolul VIII, sectiunea 1 modificat de Art. I, punctul 17. din Ordonanta urgenta 117/2013 )
(3)
În cazul învățământului profesional și tehnic finanțarea din partea operatorilor economici se realizează în baza unui
contract de parteneriat încheiat între unitatea de învățământ, unitatea administrativ-teritorială pe raza căreia se află
unitatea școlară și operatorul sau operatorii economici. Categoriile de cheltuieli pentru operatorii economici, pentru
organizarea și desfășurarea învățământului profesional și tehnic, sunt:
a)
cheltuieli cu organizarea procesului de învățământ, și anume: cheltuieli efectuate pentru elevi, precum: burse și
premii oferite elevilor, echipamente de lucru/protecție, transport, masă, cazare pe parcursul pregătirii practice la
operatorul economic, alte facilități oferite acestora, respectiv cheltuieli cu securitatea și sănătatea în muncă și analize
medicale obligatorii, în funcție de domeniul de activitate, cheltuieli pentru asigurări de răspundere civilă în cazul unor
eventuale accidente, daune sau vătămări corporale generate în timpul pregătirii practice la operatorul economic,
cheltuieli materiale pentru susținerea activităților desfășurate pe parcursul pregătirii practice la operatorul economic,
reprezentând rechizite, cărți de specialitate, auxiliare didactice, softuri educaționale, costuri legate de evaluarea și
certificarea elevilor, materii prime și materiale consumabile și alte cheltuieli de acest tip, cheltuieli aferente achiziției,
punerii în funcțiune și exploatării mijloacelor fixe utilizate la operatorul economic pe parcursul pregătirii practice a
elevilor, cheltuieli aferente salarizării și pregătirii personalului propriu al operatorilor economici – tutori și formatori -,
pentru pregătirea practică a elevilor, cheltuieli aferente pregătirii și sprijinirii cadrelor didactice din unitatea de învățământ
parteneră, precum și sumele plătite direct cadrelor didactice în baza unor contracte încheiate în condițiile legii cu
operatorul sau operatorii economici pentru alte activități decât cele prevăzute în norma didactică;
(la data 06-apr-2018 Art. 102, alin. (3), litera A. din titlul II, capitolul VIII, sectiunea 1 modificat de Art. 1, punctul 21. din Legea 82/2018 )
b)
cheltuieli de investiții în spații de învățământ existente sau nou-edificate, precum și în echipamente de natura
mijloacelor fixe achiziționate și puse în funcțiune pentru a fi utilizate în vederea pregătirii elevilor realizate în unitatea de
învățământ.
(la data 23-nov-2016 Art. 102, alin. (2) din titlul II, capitolul VIII, sectiunea 1 completat de Art. I, punctul 20. din Ordonanta urgenta 81/2016 ) Legea 1/2011 – forma sintetica pentru data 2019-01-10
pag. 31
1/10/2019 : contact@bolintin-vale.ro
Art. 103
(1)
Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului are drept de inițiativă în domeniile politicii financiare și
resurselor umane din domeniul educației și colaborează cu alte ministere, cu autorități locale, structuri asociative
reprezentative ale autorităților administrației publice locale, cu asociații reprezentative ale părinților, asociații
reprezentative profesionale ale cadrelor didactice, precum și cu sindicatele reprezentative.
(2)
Consiliile locale și consiliul județean, respectiv consiliile locale ale sectoarelor municipiului București pot contribui din
bugetele proprii la finanțarea de bază și complementară a unităților de învățământ preuniversitar de stat.
Art. 104
(1)
Finanțarea de bază asigură desfășurarea în condiții normale a procesului de învățământ la nivel preuniversitar,
conform standardelor naționale.
(2)
Finanțarea de bază se asigură din bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată, prin bugetele
locale, pentru următoarele articole de cheltuieli, în funcție de care se calculează costul standard per elev/preșcolar:
a)
cheltuieli cu salariile, sporurile, indemnizațiile și alte drepturi salariale în bani, stabilite prin lege, precum și contribuțiile
aferente acestora;
b)
cheltuieli cu pregătirea profesională;
c)
cheltuieli cu evaluarea periodică a elevilor;
d)
cheltuieli cu bunuri și servicii.
(la data 19-dec-2012 Art. 104, alin. (2) din titlul II, capitolul VIII, sectiunea 1 modificat de Art. I, punctul 3. din capitolul I din Ordonanta urgenta
92/2012 )
(3)
Finanțarea de bază a unei unități școlare rezultă prin multiplicarea costului standard per elev/preșcolar cu coeficienți
specifici unității școlare și cu numărul de elevi și se aprobă anual prin hotărâre a Guvernului.
(la data 29-dec-2011 Art. 104, alin. (3) din titlul II, capitolul VIII, sectiunea 1 a se vedea referinte de aplicare din Metodologie din 2011 )
(4)
Baza de calcul al fondurilor alocate unităților de învățământ prin și din bugetele locale, pentru finanțarea de baza, o
constituie costul standard per elev/preșcolar. Costul standard per elev/preșcolar se determină pentru fiecare nivel de
învățământ, filieră, profil, specializare/domeniu. Determinarea costului standard per elev/preșcolar se face de către
Consiliul Național pentru Finanțarea învățământului Preuniversitar, în condițiile prezentei legi și conform normelor
metodologice elaborate de către Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului și aprobate prin hotărâre a
Guvernului. Consiliul Național pentru Finanțarea învățământului Preuniversitar cuprinde reprezentanții Ministerului
Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului^ ai partenerilor sociali și ai structurilor asociative ale autorităților
administrației publice locale. Alocarea fondurilor pentru finanțarea de bază a unității de învățământ se face pe baza unei
formule de finanțare aprobate prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului care ia în considerare
costul standard per elev/preșcolar, numărul de elevi/preșcolari din unitatea de învățământ, precum și factorii de
corecție dependenți de densitatea de elevi în zonă, severitatea dezavantajelor, de limba de predare și alți factori.
(la data 13-mar-2013 Art. 104, alin. (4) din titlul II, capitolul VIII, sectiunea 1 a se vedea referinte de aplicare din Hotarirea 72/2013 )
(la data 14-mar-2016 Art. 104, alin. (4) din titlul II, capitolul VIII, sectiunea 1 a se vedea referinte de aplicare din Hotarirea 136/2016 )
(5)
Finanțarea de bază aprobată anual prin legea bugetului de stat se repartizează pe comune, orașe, municipii și
sectoare ale municipiului București de către direcțiile generale ale finanțelor publice județene, respectiv a municipiului
București, cu asistența tehnică de specialitate a inspectoratelor școlare județene, respectiv a Inspectoratului Școlar al
Municipiului București.
(5
1
)
În cazuri excepționale, atunci când sumele repartizate în baza standardelor de cost nu asigură plata drepturilor
prevăzute la alin. (2) lit. a)-d) la unele unități de învățământ cu personalitate juridică, în cadrul sumelor defalcate din
taxa pe valoarea adăugată aprobate județului/municipiului București prin legea bugetului de stat, direcțiile regionale ale
finanțelor publice/administrațiile județene ale finanțelor publice, respectiv a municipiului București, cu asistența tehnică
de specialitate a inspectoratelor școlare, pot efectua redistribuiri ale sumelor repartizate pe comune, orașe, municipii și
sectoare ale municipiului București cu această destinație sau pot proceda la repartizarea sumelor rămase
nerepartizate, după caz.
(5
2
)
Aprobarea redistribuirii/repartizării sumelor potrivit prevederilor alin. (5
1
) se va face numai după verificarea de
către inspectoratul școlar, pe baza raportului de audit/control, a modului de angajare și utilizare a sumelor alocate
pentru finanțarea de bază, pe baza costurilor standard per elev/preșcolar și după verificarea corelării numărului de
personal cu numărul de elevi. În urma verificării, inspectoratul școlar stabilește și propune direcțiilor regionale ale
finanțelor publice/administrațiilor județene ale finanțelor publice, respectiv a municipiului București sumele ce urmează a
fi redistribuite/repartizate suplimentar.
(5
3
)
Redistribuirea sumelor între unități de învățământ cu personalitate juridică din cadrul aceleiași unități administrativ
– teritoriale se aprobă de consiliul local, la propunerea primarului, cu avizul conform al inspectoratului școlar.
(5
4
)
Redistribuirea sumelor între unități de învățământ cu personalitate juridică, potrivit prevederilor alin. (5
1
) și (5
2
),
conduce implicit la modificarea bugetelor inițiale aprobate, calculate pe baza costurilor standard per elev/preșcolar.
(la data 30-dec-2013 Art. 104, alin. (5) din titlul II, capitolul VIII, sectiunea 1 completat de Art. I, punctul 18. din Ordonanta urgenta 117/2013 )
(6)
Sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, alocate pentru unitățile de învățământ preuniversitar de
stat ca finanțare de bază, nu pot fi executate silit pentru recuperarea creanțelor stabilite prin titluri executorii în sarcina
autorităților administrației publice locale.
Art. 105
(1)
Finanțarea complementară asigură cheltuieli de capital, cheltuieli sociale și alte cheltuieli asociate procesului de
învățământ preuniversitar de stat care nu fac parte din finanțarea de bază a unităților școlare.
(la data 30-dec-2013 Art. 105, alin. (1) din titlul II, capitolul VIII, sectiunea 1 modificat de Art. I, punctul 19. din Ordonanta urgenta 117/2013 )
(2)
Finanțarea complementară se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale de care aparțin
unitățile de învățământ preuniversitar și din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată, aprobate anual prin legea
bugetului de stat cu această destinație, pentru următoarele categorii de cheltuieli:
(la data 19-dec-2012 Art. 105, alin. (2) din titlul II, capitolul VIII, sectiunea 1 modificat de Art. I, punctul 4. din capitolul I din Ordonanta urgenta
92/2012 )
a)
investiții, reparații capitale, consolidări;
b)
subvenții pentru internate și cantine; Legea 1/2011 – forma sintetica pentru data 2019-01-10
pag. 32
1/10/2019 : contact@bolintin-vale.ro
c)
cheltuieli pentru evaluarea periodică națională a elevilor;
d)
cheltuieli cu bursele elevilor;
e)
cheltuieli pentru transportul elevilor, conform prevederilor art. 84 alin. (1);
f)
cheltuielile pentru naveta cadrelor didactice și a personalului didactic auxiliar, conform legii;
(la data 16-ian-2014 Art. 105, alin. (2), litera F. din titlul II, capitolul VIII, sectiunea 1 modificat de Art. 1 din Legea 1/2014 )
g)
cheltuieli pentru examinarea medicală obligatorie periodică a salariaților din învățământul preuniversitar, cu excepția
celor care, potrivit legii, se efectuează gratuit;
h)
cheltuieli pentru concursuri școlare și activități educative extrașcolare organizate în cadrul sistemului de învățământ;
i)
cheltuieli pentru asigurarea securității și sănătății în muncă, pentru personalul angajat, preșcolari și elevi;
j)
gestionarea situațiilor de urgență;
k)
cheltuieli pentru participarea în proiecte europene de cooperare în domeniul educației și formării profesionale.
l)
alte cheltuieli de natura bunurilor și serviciilor, care nu fac parte din finanțarea de bază.
(la data 30-dec-2013 Art. 105, alin. (2), litera K. din titlul II, capitolul VIII, sectiunea 1 completat de Art. I, punctul 20. din Ordonanta urgenta
117/2013 )
(3)
Finanțarea complementară aprobată anual prin legea bugetului de stat se repartizează pe comune, orașe, municipii
și sectoare ale municipiului București de către direcțiile generale ale finanțelor publice județene, respectiva municipiului
București și cu asistența tehnică a inspectoratelor școlare județene, respectiv al municipiului București.
Art. 106
Finanțarea de bază și finanțarea complementară se realizează pe baza contractului de management administrativ-
financiar încheiat între directorul unității de învățământ preuniversitar și primarul localității/primarul de sector în a
cărei/cărui raza teritorială se află unitatea de învățământ, respectiv cu președintele consiliului județean/primarul de
sector, în cazul școlilor speciale.
(la data 30-iun-2014 Art. 106 din titlul II, capitolul VIII, sectiunea 1 modificat de Art. I, punctul 28. din Ordonanta urgenta 49/2014 )
Art. 107
(1)
Finanțarea suplimentară se acordă ca sumă globală fixă din bugetul Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și
Sportului pentru premierea unităților de învățământ preuniversitar de stat cu rezultate deosebite în domeniul incluziunii
sau în domeniul performanțelor școlare.
(2)
Consiliile locale, respectiv consiliile locale ale sectoarelor municipiului București și consiliile județene, respectiv
Consiliul General al Municipiului București, contribuie la finanțarea suplimentară, acordând granturi unităților de
învățământ, în baza unei metodologii proprii.
(3)
Finanțarea suplimentară se realizează pe bază de contract încheiat între unitatea școlară și finanțator.
Art. 108
(1)
Unitățile de învățământ preuniversitar de stat pot obține venituri proprii din activități specifice, conform legii, din
donații, sponsorizări sau din alte surse legal constituite.
(2)
Veniturile proprii nu diminuează finanțarea de bază, complementară sau suplimentară și sunt utilizate conform
deciziilor consiliului de administrație. La sfârșitul anului bugetar, sumele necheltuite rămân în contul unității de
învățământ care le-a realizat și se reportează pentru bugetul anual următor.
(3)
Directorul și consiliul de administrație al unității de învățământ cu personalitate juridică răspund de încadrarea în
bugetul aprobat, în condițiile legii.
Art. 109
(1)
Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului finanțează anual, în cadrul programelor naționale aprobate
prin hotărâre a Guvernului, următoarele competiții:
a)
competiții între școli care se bazează pe evaluarea instituțională a fiecărei unități de învățământ după două axe
majore: incluziune și performanță. În urma evaluărilor după fiecare dintre cele două axe, se va realiza o clasificare a
școlilor pe 5 niveluri: "Excelent", "Foarte bun" " Bun", "Satisfăcător" și "Nesatisfăcător". Sunt premiate atât școlile cu
excelență în incluziune, cât și cele cu excelență în performanță, de stat, particulare sau confesionale. Școlile care obțin
calificativul "Satisfăcător" sau "Nesatisfăcător" se supun monitorizării în vederea creșterii performanțelor;
b)
în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, școlile vor desemna
"Profesorul anului", ca semn al excelenței în predare. La nivel județean și național va fi desemnat "Profesorul anului"
pentru fiecare disciplină din planul de învățământ. Excelența în predare va fi recompensată financiar, prin programul
național de stimulare a excelenței didactice;
(la data 11-oct-2011 Art. 109, alin. (1), litera B. din titlul II, capitolul VIII, sectiunea 1 a se vedea referinte de aplicare din Ordinul 5546/2011 )
c)
performanța elevilor la olimpiadele pe discipline, la olimpiadele de creație tehnico-științifică și artistică și la olimpiadele
sportive se recompensează financiar prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului.
(2)
În lansarea competițiilor, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului se consultă cu asociațiile
reprezentative ale părinților, asociațiile reprezentative profesionale ale cadrelor didactice, Consiliul Național al Elevilor și
cu sindicatele reprezentative.
Art. 110
(1)
Bugetul de venituri și cheltuieli se întocmește anual, de către fiecare unitate de învățământ preuniversitar, conform
normelor metodologice de finanțare a învățământului preuniversitar elaborate de Ministerul Educației, Cercetării,
Tineretului și Sportului, se aprobă și se execută conform legii.
(2)
Excedentele anuale rezultate din execuția bugetului de venituri și cheltuieli ale activităților finanțate integral din
venituri proprii se reportează în anul următor și se folosesc cu aceeași destinație sau, cu aprobarea consiliului de
administrație, se utilizează pentru finanțarea altor cheltuieli ale unității de învățământ.
(3)
Finanțarea unităților de învățământ special, a claselor de învățământ special, a elevilor din învățământul special, a
liceelor speciale și a CJRAE/CMBRAE se asigură din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat prin bugetele
locale ale consiliilor județene și ale sectoarelor municipiului București, indiferent de locul de domiciliu al copiilor, prin
contract managerial.
Art. 111
(1)
De la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, se asigură următoarele
cheltuieli aferente unităților de învățământ preuniversitar, inclusiv pentru învățământul special: Legea 1/2011 – forma sintetica pentru data 2019-01-10
pag. 33
1/10/2019 : contact@bolintin-vale.ro
a)
finanțarea programelor naționale ale Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, aprobate prin hotărâre
a Guvernului;
b)
componența locală aferentă proiectelor aflate în derulare, cofinanțate de Guvernul României și de organismele
financiare internaționale, precum și rambursările de credite externe aferente proiectelor respective;
c)
bursele, aprobate prin hotărâre a Guvernului, pentru elevii din Republica Moldova, etnicii români din afara granițelor
țării, precum și bursele pentru elevii străini;
d)
organizarea evaluărilor, a simulărilor și a examenelor naționale;
e)
perfecționarea pregătirii profesionale a cadrelor didactice și didactice auxiliare, pentru implementarea politicilor și
strategiilor Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului;
f)
finanțarea, prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, a unor
programe anuale sau multianuale de investiții, de modernizare și de dezvoltare a bazei materiale a instituțiilor de
învățământ preuniversitar de stat, inclusiv consolidări și reabilitări de școli și dotări;
g)
finanțarea unor programe naționale de protecție socială, stabilite prin reglementări specifice;
h)
finanțarea privind organizarea de concursuri pentru elevi, pe obiecte de învățământ și pe meserii, tehnico-aplicative,
științifice, de creației concursuri și festivaluri cultural-artistice, campionate și concursuri sportive școlare, cu participare
națională și internațională, precum și olimpiade internaționale pe obiecte de învățământ.
i)
cheltuieli cu eliberarea actelor de studii ale elevilor.
(la data 30-iun-2014 Art. 111, alin. (1), litera H. din titlul II, capitolul VIII, sectiunea 1 completat de Art. I, punctul 29. din Ordonanta urgenta
49/2014 )
(2)
Finanțarea cheltuielilor privind inspectoratele școlare, casele corpului didactic, palatele și cluburile copiilor și elevilor,
cluburile sportive școlare, se asigură din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și
Sportului.
(2
1
)
Autoritățile locale pot efectua din bugetele proprii, pentru imobilele trecute în administrarea lor, cheltuieli pentru
întreținerea și funcționarea lor, precum și cheltuieli de natura investițiilor.
(la data 30-iun-2014 Art. 111, alin. (2) din titlul II, capitolul VIII, sectiunea 1 completat de Art. I, punctul 30. din Ordonanta urgenta 49/2014 )
(3)
Cluburile sportive școlare, precum și palatele și cluburile copiilor pot să fie finanțate și de autoritățile administrației
publice locale.
(4)
Autoritățile administrației publice locale hotărăsc alocarea de fonduri, din veniturile proprii ale acestora, ca
participare la finanțarea de bază și ca finanțare complementară a unităților de învățământ preuniversitar de stat.
(la data 30-dec-2013 Art. 111, alin. (4) din titlul II, capitolul VIII, sectiunea 1 modificat de Art. I, punctul 21. din Ordonanta urgenta 117/2013 )
(5)
Consiliul județean/Consiliul General al Municipiului București asigură fonduri pentru organizarea și desfășurarea
olimpiadelor și a concursurilor școlare județene/ale municipiului București, precum și pentru acordarea stimulentelor
financiare elevilor care au obținut distincții, medalii și premii speciale și cadrelor didactice care s-au ocupat de pregătirea
acestora.
(la data 13-nov-2017 Art. 111, alin. (5) din titlul II, capitolul VIII, sectiunea 1 modificat de Art. 1, punctul 1. din Legea 211/2017 )
(5
1
)
Cuantumul stimulentelor financiare prevăzute la alin. (5) se acordă în baza unui regulament aprobat prin hotărâre
a consiliului județean/Consiliului General al Municipiului București.
(la data 13-nov-2017 Art. 111, alin. (5) din titlul II, capitolul VIII, sectiunea 1 completat de Art. 1, punctul 2. din Legea 211/2017 )
(6)
Cheltuielile aferente facilităților acordate elevilor și studenților privind transportul pe calea ferată și cu metroul se
finanțează de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii.
(la data 19-dec-2012 Art. 111, alin. (6) din titlul II, capitolul VIII, sectiunea 1 modificat de Art. I, punctul 5. din capitolul I din Ordonanta urgenta
92/2012 )
SECȚIUNEA 2:
Baza materială a învățământului preuniversitar de stat
Art. 112
(1)
Unitățile de învățământ de stat pot deține în administrare bunuri proprietate publică, cele de învățământ particular
au drept fundament proprietatea privată, iar cele de învățământ confesional aparțin, în funcție de entitatea care le-a
înființat, uneia dintre cele două forme de proprietate.
(2)
Terenurile și clădirile unităților de educație timpurie, de învățământ preșcolar, școlilor primare, gimnaziale și liceale,
inclusiv ale celorlalte niveluri de învățământ din cadrul acestora, înființate de stat, fac parte din domeniul public local și
sunt administrate de către consiliile locale. Celelalte componente ale bazei materiale sunt de drept proprietatea
acestora și sunt administrate de către consiliile de administrație, conform legislației în vigoare.
(3)
Terenurile și clădirile în care își desfășoară activitatea unitățile de învățământ special de stat și centrele județene de
resurse și asistență educațională fac parte din domeniul public județean, respectiv al municipiului București, și sunt în
administrarea consiliului județean, respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului București, în a căror rază
teritorială își desfășoară activitatea, prin consiliile de administrație ale unităților de învățământ respective. Celelalte
componente ale bazei materiale a unităților de învățământ special de stat, ale cluburilor sportive școlare, ale palatelor și
cluburilor copiilor și elevilor, precum și ale centrelor județene de resurse și asistență educațională sunt de drept
proprietatea acestora și sunt administrate de către consiliile de administrație ale acestora.
(4)
Terenurile și clădirile în care își desfășoară activitatea inspectoratele școlare județene, casele corpului didactic,
centrul național de excelență, centrele recreative și de divertisment, Palatul Național al Copiilor, precum și alte unități
din subordinea Ministerului Educației Naționale, ale căror cheltuieli curente și de capital se finanțează de la bugetul de
stat, fac parte din domeniul public al statului și sunt administrate de Ministerul Educației Naționale, prin inspectoratele
școlare județene și prin consiliile de administrație ale acestor unități. Celelalte componente ale bazei materiale sunt de
drept proprietatea unităților și instituțiilor respective și sunt administrate de acestea.
(la data 30-iun-2014 Art. 112, alin. (4) din titlul II, capitolul VIII, sectiunea 2 modificat de Art. I, punctul 31. din Ordonanta urgenta 49/2014 )
(4
1
)
Terenurile și clădirile în care își desfășoară activitatea palatele și cluburile elevilor, cluburile sportive școlare, ale
căror cheltuieli curente și de capital se finanțează de la bugetul de stat, fac parte din domeniul public al statului și sunt
administrate de Ministerul Educației Naționale, prin inspectoratele școlare județene și prin consiliile de administrație ale Legea 1/2011 – forma sintetica pentru data 2019-01-10
pag. 34
1/10/2019 : contact@bolintin-vale.ro
acestor unități. Acestea pot fi trecute din domeniul public al statului în domeniul public al unei unități administrativ-
teritoriale, la cererea consiliului județean, respectiv a Consiliului General al Municipiului București sau a consiliului local,
după caz, prin hotărâre a Guvernului.
(la data 30-iun-2014 Art. 112, alin. (4) din titlul II, capitolul VIII, sectiunea 2 completat de Art. I, punctul 32. din Ordonanta urgenta 49/2014 )
(5)
Nu fac parte din domeniul public local, județean, respectiv al statului terenurile și clădirile prevăzute la alin. (2)-(4),
deținute în baza unor contracte de închiriere, concesionare sau comodat, proprietarii acestora fiind alte persoane fizice
sau juridice.
(6)
Schimbarea destinației bazei materiale a instituțiilor și unităților de învățământ preuniversitar de stat se poate face
de către autoritățile administrației publice locale numai cu avizul conform al ministrului educației naționale. Procedura
elaborării avizului conform și condițiile necesare acordării acestuia se aprobă prin ordin al ministrului educației naționale.
(la data 30-iun-2014 Art. 112, alin. (6) din titlul II, capitolul VIII, sectiunea 2 modificat de Art. I, punctul 33. din Ordonanta urgenta 49/2014 )
(la data 13-dec-2016 Art. 112, alin. (6) din titlul II, capitolul VIII, sectiunea 2 a se vedea referinte de aplicare din Ordinul 5819/2016 )
(6
1
)
Termenul pentru emiterea avizului conform este de 30 de zile. După expirarea termenului, se aplică procedura
aprobării tacite.
(la data 07-iul-2013 Art. 112, alin. (6) din titlul II, capitolul VIII, sectiunea 2 completat de Art. 1 din Legea 206/2013 )
(7)
În situații temeinic justificate, dreptul de administrare al Ministerului Educației Naționale asupra terenurilor și clădirilor
în care își desfășoară activitatea inspectoratele școlare județene, casele corpului didactic, centrul național de excelență,
centrele recreative și de divertisment, Palatul Național al Copiilor, palatele și cluburile elevilor, cluburile sportive școlare
se poate transmite și altor unități/instituții din sistemul de învățământ, la propunerea Ministerului Educației Naționale,
prin hotărâre a Guvernului.
(la data 30-dec-2013 Art. 112, alin. (6^1) din titlul II, capitolul VIII, sectiunea 2 completat de Art. I, punctul 22. din Ordonanta urgenta
117/2013 )
(7)
Încălcarea dispozițiilor alin. (6) constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani sau cu
amendă.
(8)
Actele de schimbare a destinației bazei materiale efectuate cu încălcarea dispozițiilor alin. (6) sunt nule de drept.
(la data 01-feb-2014 Art. 112 din titlul II, capitolul VIII, sectiunea 2 completat de Art. 224, punctul 2. din titlul II din Legea 187/2012 )
Art. 113
Înscrierea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile aparținând Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și
Sportului sau instituțiilor și unităților de învățământ și cercetare științifică din sistemul învățământului de stat, precum și
asupra bunurilor aparținând consiliilor locale, județene și, respectiv, Consiliului General al Municipiului București, în care își
desfășoară activitatea unitățile de învățământ preuniversitar de stat, se face, după caz, în registrul de inscripțiuni și
transcripțiuni, în cărțile funciare sau în cărțile de publicitate funciară, cu scutire de plata taxelor prevăzute de lege.
TITLUL III:
Învățământul superior
CAPITOLUL I:
Dispoziții generale
Art. 114
(1)
Prezentul titlu reglementează structura, funcțiile din domeniul didactic, organizarea și funcționarea învățământului
superior din România.
(2)
Învățământul superior este organizat în universități, academii de studii, institute, școli de studii superioare și altele
asemenea, denumite în continuare instituții de învățământ superior sau universități.
(3)
Instituțiile de învățământ superior sunt organizații furnizoare de educație care desfășoară activități de învățământ
pe bază de programe de studii autorizate și, după caz, acreditate, în condițiile legii, de formare inițială și continuă de
nivel universitar, programe ce funcționează pe principiul calității necesar pentru satisfacerea încrederii beneficiarilor
direcți și indirecți din societate.
(4)
Instituțiile de învățământ superior pot fi de stat, particulare sau confesionale. Aceste instituții au personalitate
juridică, au caracter nonprofit și sunt apolitice.
(5)
Instituțiile de învățământ superior sunt persoane juridice de drept public sau, după caz, persoane juridice de drept
privat și de utilitate publică.
(la data 30-iun-2014 Art. 114 din titlul III, capitolul I modificat de Art. I, punctul 34. din Ordonanta urgenta 49/2014 )
Art. 115
(1)
Învățământul superior se poate organiza doar în instituții de învățământ superior care au obținut autorizarea de
funcționare provizorie sau acreditarea, potrivit legii.
(2)
Actele de finalizare a studiilor emise în România sunt recunoscute de către stat numai în cazul în care sunt eliberate
în conformitate cu prevederile legale în vigoare, de către instituții de învățământ superior acreditate.
Art. 116
(1)
Sistemul național de învățământ superior include toate instituțiile de învățământ superior acreditate. O instituție de
învățământ superior autorizată să funcționeze provizoriu, conform procedurilor legale în vigoare, devine parte a
sistemului național de învățământ superior numai după acreditare.
(2)
Instituțiile de învățământ superior din străinătate, recunoscute legal, ca atare, în statul de origine, pot organiza
filiale pe teritoriul României, singure sau în parteneriat cu instituții de învățământ superior acreditate din România, numai
cu respectarea legislației în vigoare cu privire la autorizarea, acreditarea și asigurarea calității programelor de studii.
(3)
Instituțiile de învățământ superior românești pot organiza, în România sau în alte state, programe de studii
comune cu instituții de învățământ superior din străinătate, recunoscute ca atare de statul de origine. În cazul în care
aceste programe se organizează în străinătate, trebuie să respecte reglementările legale în vigoare atât în România,
cât și în statele respective.
Art. 117
Misiunea învățământului superior este de a genera și de a transfera cunoaștere către societate prin:
a)
formare inițială și continuă la nivel universitar, în scopul dezvoltării personale, al inserției profesionale a individului și a
satisfacerii nevoii de competență a mediului socioeconomic;
b)
cercetare științifică, dezvoltare, inovare și transfer tehnologic, prin creație individuală și colectivă, în domeniul Legea 1/2011 – forma sintetica pentru data 2019-01-10
pag. 35
1/10/2019 : contact@bolintin-vale.ro
științelor, al științelor inginerești, al artelor, al literelor, prin asigurarea performanțelor și dezvoltării fizice și sportive,
precum și valorificarea și diseminarea rezultatelor acestora.
Art. 118
(1)
Sistemul național de învățământ superior se bazează pe următoarele principii:
a)
principiul autonomiei universitare;
b)
principiul libertății academice;
c)
principiul răspunderii publice;
d)
principiul asigurării calității;
e)
principiul echității;
f)
principiul eficienței manageriale și financiare;
g)
principiul transparenței;
h)
principiul respectării drepturilor și libertăților studenților și ale personalului academic;
i)
principiul independenței de ideologii, religii și doctrine politice;
j)
principiul libertății de mobilitate națională și internațională a studenților, a cadrelor didactice și a cercetătorilor;
k)
principiul consultării partenerilor sociali în luarea deciziilor;
l)
principiul centrării educației pe student.
(2)
În învățământul superior nu sunt admise discriminări pe criterii de vârstă, etnie, sex, origine socială, orientare
politică sau religioasă, orientare sexuală sau alte tipuri de discriminare, cu excepția măsurilor afirmative prevăzute de
lege.
(3)
Studenții cu dizabilități fizice au dreptul să aibă căi de acces adaptate acestora în totalitatea spațiilor universitare,
precum și condiții pentru desfășurarea normală a activităților academice, sociale și culturale în cadrul instituțiilor de
învățământ superior.
(4)
În învățământul superior există și pot fi organizate facultăți de teologie, în conformitate cu prevederile art. 15, și
institute de cercetare teologică în consens cu perspectivele ecumenice și irenice internaționale și în conformitate cu
prevederile legale.
Art. 119
(1)
În instituțiile de învățământ superior de stat, învățământul este gratuit pentru cifra de școlarizare aprobată anual de
Guvern și cu taxă. Cuantumul taxei este stabilit de către senatul universitar, conform legii.
(2)
În instituțiile de învățământ superior particular, învățământul este cu taxă. Cuantumul taxei este stabilit de către
consiliul de administrație, conform legii.
(2
1
)
În cazul în care în cadrul învățământului superior de stat nu există învățământ teologic pastoral specific cultului,
recunoscut drept cult conform Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor, republicată,
prin excepție de la prevederile alin. (2), în instituțiile de învățământ superior confesional particular, pentru programul de
studii universitare de licență de teologie pastorală, învățământul este gratuit, pentru cifra de școlarizare aprobată și
finanțată anual de Guvern.
(la data 02-oct-2017 Art. 119, alin. (2) din titlul III, capitolul I completat de Art. I, punctul 2. din Legea 188/2017 )
(3)
Instituțiile de învățământ superior au autonomie în stabilirea cuantumului taxelor și au obligația să le comunice
tuturor celor interesați, inclusiv pe site-ul universității.
(4)
În temeiul principiului autonomiei universitare, instituțiile de învățământ superior de stat au dreptul să stabilească și
să încaseze sumele reprezentând contravaloarea serviciilor de școlarizare pentru persoanele înmatriculate la studii și
care au beneficiat anterior gratuit de școlarizare în cadrul unui alt program de studii universitare în cadrul aceluiași ciclu
de studii universitare finanțate de la bugetul de stat.
(la data 30-iun-2014 Art. 119, alin. (3) din titlul III, capitolul I completat de Art. I, punctul 35. din Ordonanta urgenta 49/2014 )
Art. 120
(1)
Calificările dobândite de absolvenții programelor de studii din învățământul superior sunt atestate prin diplome, prin
certificate și prin alte acte de studii eliberate numai de către instituțiile de învățământ superior acreditate.
(2)
Diplomele corespunzătoare programelor de studii universitare sunt înscrisuri oficiale și nu pot fi emise decât de
instituțiile acreditate, pentru programele și formele de studii acreditate sau autorizate provizoriu. În acest din urmă caz,
în cadrul instituției care emite diploma trebuie să existe o altă specializare acreditată într-un domeniu înrudit cu
specializarea autorizată.
(la data 01-feb-2014 Art. 120, alin. (2) din titlul III, capitolul I modificat de Art. 224, punctul 3. din titlul II din Legea 187/2012 )
Art. 121
Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului este autoritate publică și este abilitat să urmărească, să
controleze aplicarea și respectarea reglementărilor legale în domeniul învățământului superior și să aplice, dacă este
cazul, sancțiuni. De asemenea, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului controlează modul în care
universitățile își exercită autonomia universitară, își asumă misiunea generală și pe cea proprie și își exercită
răspunderea publică.
Art. 122
(1)
Instituțiile de învățământ superior au patrimoniu propriu, pe care îl gestionează conform legii.
(2)
Instituțiile de învățământ superior de stat și particulare se înființează prin lege, cu respectarea dispozițiilor legale
privind acreditarea, stabilite conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calității
educației, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările ulterioare.
(3)
Inițiativa înființării instituției de învățământ superior de stat aparține Guvernului. Inițiativa și resursele financiare și
materiale necesare înființării instituției de învățământ superior particular și confesional aparțin unei persoane fizice, unui
grup de persoane fizice, unei fundații, unei asociații sau unui cult religios ori altui furnizor de educație, recunoscut ca
atare potrivit prevederilor prezentei legi, denumit fondator.
(la data 30-iun-2014 Art. 122, alin. (3) din titlul III, capitolul I modificat de Art. I, punctul 36. din Ordonanta urgenta 49/2014 )
(4)
Persoanele fizice sau grupul de persoane fizice, precum și persoanele juridice care au avut inițiativa înființării
instituției de învățământ particular și confesional particular, finalizată prin acreditarea acesteia, își păstrează calitatea de
fondatori. Legea 1/2011 – forma sintetica pentru data 2019-01-10
pag. 36
1/10/2019 : contact@bolintin-vale.ro
(la data 30-iun-2014 Art. 122, alin. (3) din titlul III, capitolul I completat de Art. I, punctul 37. din Ordonanta urgenta 49/2014 )
Art. 123
(1)
Autonomia universitară este garantată prin Constituție. Libertatea academică este garantată prin lege. Instituțiile
de învățământ superior se organizează și funcționează independent de orice ingerințe ideologice, politice sau religioase.
(2)
Autonomia universitară dă dreptul comunității universitare să își stabilească misiunea proprie, strategia
instituțională, structura, activitățile, organizarea și funcționarea proprie, gestionarea resurselor materiale și umane, cu
respectarea strictă a legislației în vigoare.
(3)
Aspectele fundamentale ale autonomiei universitare se exprimă în Carta universitară, aprobată de senatul
universitar, în concordanță strictă cu legislația în vigoare.
(4)
Autonomia universitară se exercită numai cu condiția asumării răspunderii publice.
(5)
În instituțiile de învățământ superior este asigurată libertatea cercetării în ceea ce privește stabilirea temelor,
alegerea metodelor, procedeelor și valorificarea rezultatelor, conform legii.
(6)
În instituțiile de învățământ superior este interzisă periclitarea sub orice formă a dreptului la exprimarea liberă a
opiniilor științifice și artistice.
(7)
Studenților le este asigurat dreptul la liberă alegere a cursurilor și specializărilor, în conformitate cu normele legale
în vigoare și cu planurile de învățământ.
(8)
Structurile și funcțiile de conducere ale universităților particulare și confesionale, atribuțiile, modul de constituire,
precum și alte considerente legate de statutul acestora sunt stabilite în conformitate cu prevederile prezentei legi, cu
avizul consultativ al fondatorilor și cu aprobarea senatului universitar.
Art. 124
(1)
Răspunderea publică obligă orice instituție de învățământ superior, de stat sau particulară:
a)
să respecte legislația în vigoare, carta proprie și politicile naționale și europene în domeniul învățământului superior;
b)
să aplice și să se supună reglementărilor în vigoare referitoare la asigurarea și evaluarea calității în învățământul
superior;
c)
să respecte politicile de echitate și etică universitară, cuprinse în Codul de etică și deontologie profesională aprobat
de senatul universitar;
d)
să asigure eficiența managerială și eficiența utilizării resurselor, în cazul universităților de stat, și a cheltuirii fondurilor
din surse publice, conform contractului instituțional;
e)
să asigure transparența tuturor deciziilor și activităților sale, conform legislației în vigoare;
f)
să respecte libertatea academică a personalului didactic, didactic auxiliar și de cercetare, precum și drepturile și
libertățile studenților.
(2)
În cazul universităților confesionale, răspunderea publică se extinde la respectarea statutului și a prevederilor
dogmatice și canonice specifice cultului respectiv.
Art. 125
(1)
În cazul în care se constată nerespectarea obligațiilor prevăzute la art. 124, Ministerul Educației, Cercetării,
Tineretului și Sportului sesizează senatul universitar în termen de 30 de zile de la data constatării. Dacă în termen de 3
luni de la data sesizării, universitatea continuă să nu respecte obligațiile prevăzute la art. 124, Ministerul Educației,
Cercetării, Tineretului și Sportului aplică, în termen de maximum 6 luni de la data sesizării inițiale a senatului universitar,
una sau mai multe dintre următoarele măsuri:
a)
revocarea din funcție a rectorului, în baza propunerii Consiliului de etică și management universitar, cu consultarea
senatului universitar. În termen de maximum 5 zile lucrătoare de la data revocării din funcție a rectorului, senatul
universitar are obligația să desemneze un prorector care reprezintă universitatea și care devine ordonator de credite
până la confirmarea unui nou rector de către ministrul educației, cercetării, tineretului și sportului. În termen de 3 luni de
la revocarea din funcție a rectorului, senatul universitar finalizează procedurile de desemnare a unui nou rector, cu
respectarea prevederilor legale în vigoare, și trimite spre confirmare ministrului educației, cercetării, tineretului și
sportului numele noului rector;
b)
[textul Art. 125, alin. (1), litera B. din titlul III, capitolul I a fost abrogat la 30-dec-2013 de Art. I, punctul 23. din
Ordonanta urgenta 117/2013]
c)
propune Guvernului inițierea unui proiect de lege de reorganizare sau desființare a instituției de învățământ superior
în cauză.
(2)
Constatarea încălcării obligațiilor prevăzute la art. 124 se face de către Consiliul de etică și management
universitar, format din 11 membri, după cum urmează: 3 reprezentanți numiți de către Consiliul Național al Rectorilor,
3 reprezentanți ai Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, numiți de ministrul educației, cercetării,
tineretului și sportului, câte un reprezentant numit de către Agenția Română de Asigurare a Calității în învățământul
Superior, denumită în continuare ARACIS, Consiliul Național pentru Finanțarea învățământului Superior, denumit în
continuare CNFIS, Consiliul Național al Cercetării Științifice, denumit în continuare CNCS, Consiliul Național de Atestare a
Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare, denumit în continuare CNATDCU, și un reprezentant al federațiilor
naționale ale studenților.
(3)
Orice persoană fizică sau juridică poate sesiza Consiliul de etică și management universitar în legătură cu
nerespectarea obligațiilor prevăzute la art. 124. În urma primirii unei astfel de sesizări, Consiliul de etică și management
universitar are obligația de a investiga aspectele sesizate și de a răspunde sesizării în termenul de 3 luni. Răspunsurile la
aceste sesizări constituie documente publice și se publică pe site-ul web al Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și
Sportului.
(4)
Respectarea de către instituțiile de învățământ superior a obligațiilor prevăzute la art. 124 și a altor obligații legale
aferente răspunderii publice, precum și respectarea de către Consiliul de etică și management universitar a obligațiilor
prevăzute la alin. (3) constituie un interes legitim public pentru orice persoană fizică sau juridică română.
Nerespectarea acestor obligații poate fi atacată în contencios administrativ de către orice persoană fizică sau juridică
română, potrivit legii.
Art. 126
(1)
Spațiul universitar este constituit din totalitatea edificiilor, terenurilor, stațiunilor didactice experimentale, institutelor
de cercetare, fermelor, grădinilor botanice, caselor universitare, campusurilor universitare, spitalelor și clinicilor
universitare, precum și dotările aferente, folosite de instituția de învățământ superior, indiferent de titlul juridic sub care Legea 1/2011 – forma sintetica pentru data 2019-01-10
pag. 37
1/10/2019 : contact@bolintin-vale.ro
aceasta este îndreptățită să le utilizeze.
(2)
Fac excepție de la prevederile alin. (1) spațiile și dotările aferente care aparțin Ministerului Sănătății, ministerelor și
instituțiilor cu rețea sanitară proprie, în care se desfășoară învățământul medical superior, spațiile care aparțin cultelor
în care se desfășoară învățământul confesional, precum și spațiile care aparțin Ministerului Apărării Naționale,
Ministerului Administrației și Internelor și Serviciului Român de Informații, în care se desfășoară învățământ de
specialitate.
(3)
Spațiul universitar este inviolabil. Accesul în spațiul universitar este permis numai în condițiile stabilite prin lege și prin
Carta universitară.
Art. 127
(1)
Comunitatea universitară este constituită din studenți, personal didactic și de cercetare și personal didactic și de
cercetare auxiliar.
(2)
Din comunitatea universitară fac parte și persoane cărora li s-a conferit calitatea de membru al comunității
universitare, prin hotărâre a senatului universitar.
(3)
Membrii comunității universitare au drepturile și îndatoririle stabilite prin reglementările legale în vigoare și prin Carta
universitară.
Art. 128
(1)
Carta universitară prezintă opțiunile majore ale comunității universitare și se aplică în tot spațiul universitar.
(2)
Carta universitară se referă, în mod obligatoriu, cel puțin la:
a)
modalitățile de desemnare și revocare din funcție a persoanelor care ocupă funcții de conducere sau care fac parte
din structurile și organismele de conducere ale universității, în conformitate cu legislația în vigoare;
b)
Codul de etică și deontologie profesională universitară;
c)
modul în care se realizează gestiunea și protecția resurselor universității;
d)
condițiile în care se constituie fondurile proprii și stabilirea destinației acestora și a condițiilor în care sunt utilizate;
e)
condițiile în care se pot încheia contracte cu instituțiile publice și cu alți operatori economici în vederea unor
programe de cercetare fundamentală și aplicativă sau a creșterii nivelului de calificare a specialiștilor cu studii
universitare;
f)
condițiile în care universitatea se poate asocia cu alte instituții de învățământ superior sau cu alte organizații pentru
îndeplinirea misiunii sale;
g)
modalitățile în care se pot construi, deține și folosi elementele aferente bazei materiale a universității, necesare
educației și cercetării științifice;
h)
modalitățile în care se derulează acțiunile de cooperare internațională ale instituției de învățământ superior,
încheierea de contracte și participarea la organizațiile europene și internaționale;
i)
modalitățile de colaborare dintre structurile de conducere ale universităților și sindicatele personalului didactic, de
cercetare, tehnic și administrativ și organizațiile studențești legal constituite;
j)
orice alte aspecte considerate relevante de către senatul universitar și care corespund legislației în vigoare.
(3)
Carta universitară se elaborează și se adoptă de către senatul universitar, numai după dezbaterea cu comunitatea
universitară.
(4)
Carta universitară nu poate conține prevederi contrare legislației în vigoare. Nerespectarea legilor în conținutul
Cartei universitare atrage nulitatea de drept a actului respectiv.
(5)
Carta universitară se adoptă numai după rezoluția pozitivă a Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și
Sportului privind avizul de legalitate asupra Cartei universitare. Rezoluția privind avizul de legalitate se emite de către
Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului în termen de maximum 30 de zile de la data solicitării instituției de
învățământ superior.
(6)
În cazul în care termenul prevăzut la alin. (5) nu este respectat, Carta universitară se consideră avizată potrivit
procedurii aprobării tacite.
Art. 129
(1)
Instituțiile de învățământ superior pot înființa, singure sau prin asociere, societăți, fundații, asociații, unități de
învățământ preuniversitar, cu aprobarea senatului universitar, conform prevederilor legale. Condiția ca acestea să se
înființeze este aceea ca ele să contribuie la creșterea performanțelor instituției și să nu influențeze negativ în niciun fel
activitățile de învățământ, cercetare și consultanță.
(la data 30-iun-2014 Art. 129, alin. (1) din titlul III, capitolul I modificat de Art. I, punctul 38. din Ordonanta urgenta 49/2014 )
(1
1
)
Instituțiile de învățământ superior pot înființa, în structura acestora, unități de învățământ preuniversitar, fără
personalitate juridică, în urma evaluării externe conform prevederilor art. 29 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.
75/2005, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările și completările ulterioare.
(1
2
)
Unitățile de învățământ preuniversitar, înființate de universități de stat, sunt unități de învățământ de stat,
finanțate din bugetul de stat prin contractele instituționale încheiate de universități cu Ministerului Educației Naționale, la
nivelul standardelor de cost specifice pentru învățământul preuniversitar, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.
(la data 18-iun-2018 Art. 129, alin. (1) din titlul III, capitolul I completat de Art. II, punctul 10. din Ordonanta urgenta 48/2018 )
(2)
Instituțiile de învățământ superior pot constitui consorții, inclusiv cu unitățile de cercetare-dezvoltare, în baza unui
contract de parteneriat, conform legislației în vigoare.
(3)
La constituirea societăților comerciale, a fundațiilor sau a asociațiilor, instituția de învățământ superior de stat
poate contribui exclusiv cu bani, brevete de invenție și alte drepturi de proprietate industrială. Universitatea poate
acorda prin contract dreptul de administrare și folosință asupra bunurilor patrimoniale societăților comerciale sau
asociațiilor în care are calitatea de asociat sau acționar ori fundațiilor în care are calitatea de fondator, cu aprobarea
senatului universitar. Dreptul de folosință și administrare asupra bunurilor proprietate publică nu poate constitui aport al
universității la capitalul social al unei societăți comerciale, fundații sau asociații.
Art. 130
(1)
Instituțiile de învățământ superior adoptă un cod de etică și deontologie profesională universitară. Acesta face
parte din Carta universitară și include obligatoriu:
a)
stabilirea situațiilor de conflicte de interese și incompatibilități;
b)
prevederea că persoanele care se află în relație de soți, afini și rude până la gradul al III-lea inclusiv nu pot ocupa Legea 1/2011 – forma sintetica pentru data 2019-01-10
pag. 38
1/10/2019 : contact@bolintin-vale.ro
concomitent funcții astfel încât unul sau una să se afle față de celălalt sau cealaltă într-o poziție de conducere, control,
autoritate sau evaluare instituțională la orice nivel în aceeași universitate și nu pot fi numiți în comisii de doctorat,
comisii de evaluare sau comisii de concurs ale căror decizii afectează soții, rudele sau afinii până la gradul al III-lea
inclusiv;
c)
măsurile educaționale, administrative și tehnice care se iau pentru garantarea originalității lucrărilor de licență,
master, doctorat, articolelor științifice sau a altor asemenea lucrări, precum și sancțiunile aferente.
(2)
Rectorul universității are obligația să prezinte anual, cel târziu până în prima zi lucrătoare a lunii aprilie a fiecărui an,
un raport privind starea universității. Raportul este făcut public pe site-ul universității și este transmis tuturor părților
interesate. Acest raport include cel puțin:
a)
situația financiară a universității, pe surse de finanțare și tipuri de cheltuieli;
b)
situația fiecărui program de studii;
c)
situația personalului instituției;
d)
rezultatele activităților de cercetare;
e)
situația asigurării calității activităților din cadrul universității;
f)
situația respectării eticii universitare și a eticii activităților de cercetare;
g)
situația posturilor vacante;
h)
situația inserției profesionale a absolvenților din promoțiile precedente.
(3)
Raportul anual al rectorului este o componentă a răspunderii publice și constituie o condiție fundamentală pentru
accesul la finanțările din bugetul public.
CAPITOLUL II:
Structura organizatorică a instituțiilor de învățământ superior
Art. 131
(1)
Pentru îndeplinirea obiectivelor ce decurg din misiunea asumată, orice instituție de învățământ superior poate
cuprinde următoarele componente organizatorice: facultăți, departamente, institute, centre sau laboratoare, unități de
proiectare, centre de consultanță, clinici universitare, studiouri și ateliere artistice, teatre, muzee, centre pentru
formarea continuă a resurselor umane, unități de microproducție și prestări servicii, stațiuni didactice/baze didactice
pentru aplicații și performanță în sport, stațiuni experimentale sau alte entități pentru activități de producție și transfer
de cunoaștere și tehnologie, precum și unități de învățământ preuniversitar. În structura instituțiilor de învățământ
superior funcționează servicii tehnico-administrative.
(la data 18-iun-2018 Art. 131, alin. (1) din titlul III, capitolul II modificat de Art. II, punctul 11. din Ordonanta urgenta 48/2018 )
(2)
Instituția de învățământ superior poate înființa, pe perioadă determinată și pe proiecte, unități de cercetare
distincte sub raportul bugetului de venituri și cheltuieli, care au autonomie și statute proprii, aprobate de senatul
universitar.
(3)
Componentele prevăzute la alin. (1) și (2) sunt organizate de fiecare instituție de învățământ superior, astfel încât
instituția să își realizeze misiunea, să asigure criteriile și standardele de calitate, să gestioneze în mod eficient activitățile
de învățământ, cercetare, producție sau transfer cognitiv și tehnologic și să asigure sprijinul administrativ adecvat
membrilor comunității universitare.
Art. 131
1
(1)
Unitățile de învățământ preuniversitar înființate în structura instituțiilor de învățământ superior, conform art. 129
alin. (1
1
), sunt componente organizatorice conform art. 131 alin. (1), fără personalitate juridică, care se includ, de
drept, în rețeaua școlară prevăzută de art. 61 alin. (1), pe baza deciziei rectorului și a ordinului ministrului educației
naționale de autorizare de funcționare provizorie/acreditare, comunicate autorităților administrației publice locale și
inspectoratului școlar județean ori al municipiului București.
(2)
Universitățile care înființează componente organizatorice, de tipul unităților de învățământ preuniversitar, au
următoarele drepturi:
a)
de a participa la asigurarea finanțării cheltuielilor aferente procesului de organizare, funcționare și de învățământ;
b)
de a asigura angajarea de personal didactic și nedidactic, universitatea având calitatea de angajator;
c)
de a propune Ministerului Educației Naționale cifre de școlarizare aferente unităților de învățământ preuniversitar din
structura acestora în vederea includerii în hotărârea Guvernului de aprobare a cifrelor de școlarizare.
(3)
Consiliile de administrație ale universităților aprobă regulamentele de organizare și de funcționare proprii, pentru
unitățile de învățământ preuniversitar de stat, înființate în structura acestora, cu respectarea prevederilor legale în
vigoare.
(4)
Prin derogare de la prevederile art. 24 alin. (3) lit. d) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 75/2005, aprobată
cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările și completările ulterioare, după acreditare unitățile de învățământ
preuniversitar înființate în structura instituțiilor de învățământ superior, conform art. 129 alin. (1
1
), sub forma de
componente organizatorice conform art. 131 alin. (1) nu dobândesc personalitate juridică.
(la data 18-iun-2018 Art. 131 din titlul III, capitolul II completat de Art. II, punctul 12. din Ordonanta urgenta 48/2018 )
Art. 132
(1)
Facultatea este unitatea funcțională care elaborează și gestionează programele de studii. Facultatea corespunde
unuia sau mai multor domenii ale științelor, artelor sau sportului.
(2)
Orice facultate se înființează, se organizează sau se desființează la propunerea și cu aprobarea senatului
universitar, prin hotărâre a Guvernului privind structura instituțiilor de învățământ superior, inițiată anual de Ministerul
Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.
(3)
Într-o instituție de învățământ superior de stat, Guvernul, cu consultarea senatului universitar, poate să înființeze și
să finanțeze un program de studii sau o facultate cu acele programe de studii care răspund unor cerințe stringente de
instruire și formare profesională în domenii de interes național. Programele de studii astfel propuse se supun
reglementărilor legale în vigoare referitoare la asigurarea calității în învățământul superior.
(4)
O facultate poate include unul sau mai multe departamente, școli doctorale, școli postuniversitare și extensii
universitare care sunt responsabile de organizarea programelor de studii pe tipuri și cicluri de studii universitare.
(5)
[textul Art. 132, alin. (5) din titlul III, capitolul II a fost abrogat la 30-dec-2013 de Art. I, punctul 24. din Ordonanta
urgenta 117/2013]
Art. 133 Legea 1/2011 – forma sintetica pentru data 2019-01-10
pag. 39
1/10/2019 : contact@bolintin-vale.ro
(1)
Departamentul este unitatea academică funcțională care asigură producerea, transmiterea și valorificarea
cunoașterii în unul sau mai multe domenii de specialitate.
(2)
Un departament poate avea în componență centre sau laboratoare de cercetare, ateliere artistice, școli
postuniversitare și extensii universitare.
(3)
Departamentul se înființează, se organizează, se divizează, se comasează sau se desființează prin hotărâre a
senatului universitar, la propunerea consiliului facultății/facultăților în care funcționează.
(4)
Departamentul poate organiza centre sau laboratoare de cercetare care funcționează ca unități de venituri și
cheltuieli în cadrul universității.
Art. 134
Înființarea institutelor, stațiunilor experimentale, centrelor sau laboratoarelor de cercetare-dezvoltare este aprobată de
către senatul universitar, cu respectarea legislației în vigoare.
Art. 135
(1)
Învățământul superior pentru minoritățile naționale se realizează:
a)
în instituții de învățământ superior în cadrul cărora funcționează facultăți/linii/programe de studii cu predare în limba
maternă;
b)
în instituții de învățământ superior multiculturale și multilingve; în acest caz, se constituie secții/linii cu predare în
limbile minorităților naționale;
c)
în cadrul instituțiilor de învățământ superior pot fi organizate grupe, secții sau linii de predare în limbile minorităților
naționale, în condițiile legii.
(2)
Linia de studiu din cadrul universității multilingve și multiculturale se organizează în departamente. Cadrele
universitare aparținând liniei de studiu adoptă și elaborează un regulament de funcționare propriu, care stabilește
procedurile de alegere și alte aspecte specifice structurilor organizatorice ale liniei de studiu respective în concordanță
cu Carta universitară, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(3)
Secția de studiu este o formă de organizare a învățământului universitar într-o limbă a minorităților naționale, care
poate fi instituționalizată, atât la nivelul universității, cât și în cadrul unei facultăți, prin departamentul secției, care are în
componență programele de studiu și structurile organizatorice aferente. Secțiile beneficiază de autonomie universitară
în organizarea activităților didactice.
(4)
În învățământul universitar pentru minoritățile naționale, se asigură pregătirea în ciclul I de studii universitare –
licență, în ciclul II de studii universitare – master și în ciclul III de studii universitare – doctorat, precum și în învățământul
postuniversitar, în limba maternă.
(5)
Finanțarea de bază se calculează după un coeficient mărit pentru studenții care urmează cursurile în limba unei
minorități naționale.
CAPITOLUL III:
Organizarea studiilor universitare
SECȚIUNEA 1:
Structura anului universitar
Art. 136
(1)
Anul universitar începe, de regulă, în prima zi lucrătoare a lunii octombrie, include două semestre și se finalizează la
30 septembrie din anul calendaristic următor. Un semestru are, de regulă, o durată de 14 săptămâni de activități
didactice urmate, de regulă, de minimum 3 săptămâni de examene. Structura anului universitar se aprobă de către
senatul universitar. În atribuirea creditelor de studii transferabile dintr-un semestru se are în vedere o perioadă de
minimum 17 săptămâni.
(la data 30-dec-2013 Art. 136, alin. (1) din titlul III, capitolul III, sectiunea 1 modificat de Art. I, punctul 25. din Ordonanta urgenta 117/2013 )
(2)
Senatul universitar al fiecărei instituții de învățământ superior aprobă anual, cu cel puțin 3 luni înainte de începerea
anului universitar, regulamentul privind activitatea profesională a studenților, precum și calendarul activităților
educaționale specifice semestrelor academice de studiu.
SECȚIUNEA 2:
Programe de studii universitare
Art. 137
(1)
Programul de studii universitare reprezintă un grup de unități curriculare de predare, învățare, cercetare, aplicații
practice și evaluare, planificate astfel încât să ducă la o calificare universitară certificată printr-o diplomă și printr-un
supliment de diplomă.
(2)
Curriculumul programului de studii universitare este concordant cu profilul calificării definit în Cadrul național al
calificărilor. Curriculumul unui program de studii universitare se stabilește astfel încât să maximizeze șansele obținerii
calificării dorite și se aprobă de către senatul universitar.
(3)
Concordanța dintre curriculum și calificarea oferită de programul de studii universitare este un criteriu obligatoriu de
evaluare a asigurării calității.
(4)
Programele de studii universitare sunt grupate pe domenii de studii și organizate pe 3 cicluri de studiu: licență,
master, doctorat.
(5)
Programele de studii universitare dau acces la ocupații și funcții specifice fiecărui ciclu de studii universitare absolvit.
Art. 138
(1)
Organizarea programelor de studii este de competența instituțiilor de învățământ superior, cu respectarea
legislației în vigoare. Pentru fiecare ciclu universitar organizat, senatul universitar aprobă un regulament propriu de
organizare și funcționare, în acord cu standardele naționale și internaționale generale și specifice de calitate.
(2)
Un program de studii universitare funcționează legal dacă este autorizat provizoriu sau acreditat și funcționează în
condițiile stabilite prin actul de autorizare, respectiv acreditare. Organizarea și desfășurarea de programe de studii
universitare care nu funcționează legal se sancționează cu nerecunoașterea studiilor pentru beneficiari, precum și cu
amendă pentru organizatori, potrivit legii penale, și cu retragerea imediată, de către Ministerul Educației, Cercetării,
Tineretului și Sportului, a autorizației de funcționare provizorie, respectiv a acreditării pentru instituția în cauză.
(3)
Autorizarea provizorie și acreditarea programelor de studii universitare se realizează distinct pentru fiecare formă
de învățământ, fiecare limbă de predare și pentru fiecare locație geografică în care se desfășoară.
(4)
Pentru profesiile reglementate la nivelul Uniunii Europene, reglementarea națională nu poate contraveni celei
europene.
(5)
Nomenclatorul domeniilor și al programelor de studii universitare, domeniile și programele de studii universitare
acreditate sau autorizate să funcționeze provizoriu, locațiile geografice de desfășurare, numărul de credite de studii Legea 1/2011 – forma sintetica pentru data 2019-01-10
pag. 40
1/10/2019 : contact@bolintin-vale.ro
transferabile pentru fiecare program de studii universitare, formă de învățământ sau limbă de predare, precum și
numărul maxim de studenți care pot fi școlarizați, propus de către agențiile de evaluare a calității care au evaluat
fiecare program, se stabilesc anual prin hotărâre a Guvernului, promovată de către Ministerul Educației, Cercetării,
Tineretului și Sportului, înaintea datei de 31 martie a anului respectiv.
(la data 31-aug-2011 Art. 138, alin. (5) din titlul III, capitolul III, sectiunea 2 a se vedea referinte de aplicare din Ordinul 5224/2011 )
(la data 01-oct-2011 Art. 138, alin. (5) din titlul III, capitolul III, sectiunea 2 a se vedea referinte de aplicare din Hotarirea 966/2011 )
(la data 30-iul-2012 Art. 138, alin. (5) din titlul III, capitolul III, sectiunea 2 a se vedea referinte de aplicare din Hotarirea 707/2012 )
(la data 21-iul-2014 Art. 138, alin. (5) din titlul III, capitolul III, sectiunea 2 a se vedea referinte de aplicare din Hotarirea 582/2014 )
(la data 01-iun-2016 Art. 138, alin. (5) din titlul III, capitolul III, sectiunea 2 a se vedea referinte de aplicare din Hotarirea 376/2016 )
(la data 16-iun-2016 Art. 138, alin. (5) din titlul III, capitolul III, sectiunea 2 a se vedea referinte de aplicare din Hotarirea 402/2016 )
(la data 04-apr-2017 Art. 138, alin. (5) din titlul III, capitolul III, sectiunea 2 a se vedea referinte de aplicare din Hotarirea 140/2017 )
(la data 10-apr-2018 Art. 138, alin. (5) din titlul III, capitolul III, sectiunea 2 a se vedea referinte de aplicare din Hotarirea 158/2018 )
(6)
Prin excepție de la prevederile alin. (5), în cazuri temeinic justificate, Ministerul Educației Naționale poate aproba
universităților/instituțiilor de învățământ superior un număr suplimentar de locuri – în limita a 10% din capacitatea de
școlarizare stabilită de ARACIS pentru programul de studii solicitat – destinat școlarizării cetățenilor europeni și din state
terțe sau pentru mobilități academice ale studenților în baza acordurilor guvernamentale, universitare sau unor
programe speciale aprobate, în condițiile legii. Universitatea/Instituția de învățământ superior are obligația de a informa
ARACIS despre suplimentarea de locuri primită.
(7)
Înmatricularea pe locurile prevăzute la alin. (6) se poate realiza până cel târziu la sfârșitul semestrului întâi al anului
universitar în curs la data aprobării.
(la data 30-iun-2014 Art. 138, alin. (5) din titlul III, capitolul III, sectiunea 2 completat de Art. I, punctul 39. din Ordonanta urgenta 49/2014 )
SECȚIUNEA 3:
Forme de organizare
Art. 139
Formele de organizare a programelor de studii sunt:
a)
cu frecvență, caracterizată prin activități de învățământ și/sau de cercetare programate pe durata întregii zile,
specifice fiecărui ciclu de studii universitare, aproximativ uniform distribuite săptămânal/zilnic pe parcursul semestrului și
presupunând întâlnirea nemijlocită, în spațiul universitar, a studenților cu cadrele didactice și de cercetare;
b)
cu frecvență redusă, caracterizată prin activități dedicate mai ales unor cursuri de sinteză și pregătirii aplicative,
programate în mod compact și periodic, presupunând întâlnirea nemijlocită, în spațiul universitar, a studenților cu
cadrele didactice de predare, completate de alte mijloace de pregătire specifice învățământului la distanță;
c)
la distanță, caracterizată prin utilizarea unor resurse electronice, informatice și de comunicații specifice, activități de
autoînvățare și autoevaluare completate de activități specifice de tutorat.
Art. 140
(1)
Programele de studii universitare de licență se pot organiza la următoarele forme de învățământ: cu frecvență, cu
frecvență redusă și la distanță.
(2)
Programele de studii universitare de master se pot organiza la următoarele forme de învățământ: cu frecvență și
cu frecvență redusă.
(3)
Fac excepție de la prevederile alin. (1) și (2) programele de studii de licență și master din domeniile reglementate la
nivelul Uniunii Europene, care se pot organiza doar la forma de învățământ cu frecvență.
(4)
Programele de studii universitare de doctorat se pot organiza, de regulă, la forma de învățământ cu frecvență.
(la data 30-iun-2014 Art. 140, alin. (4) din titlul III, capitolul III, sectiunea 3 modificat de Art. I, punctul 40. din Ordonanta urgenta 49/2014 )
(4
1
)
Prin excepție de la prevederile alin. (4) programele de studii universitare de doctorat se pot organiza și la forma
de învățământ cu frecvență redusă.
(4
2
)
Pentru programele de studii universitare de doctorat, obligațiile referitoare la frecvență și frecvență redusă sunt
stabilite de către conducerea universității la propunerea Consiliului Studiilor Doctorale, conform unei metodologii
elaborate de Ministerul Educației Naționale. Granturile multianuale aferente studiilor universitare de doctorat la forma cu
frecvență redusă nu includ cuantumul burselor individuale.
(la data 30-iun-2014 Art. 140, alin. (4) din titlul III, capitolul III, sectiunea 3 completat de Art. I, punctul 41. din Ordonanta urgenta 49/2014 )
(5)
Diplomele și certificatele de studii universitare eliberate de instituțiile de învățământ superior, în condițiile legii,
pentru aceleași programe de studii, indiferent de forma de învățământ absolvită, sunt echivalente. Metodologia de
organizare a examenelor, competențele și cunoștințele verificate, corespondența dintre rezultatele învățării și notele,
diplomele sau certificatele de studii acordate trebuie să fie identice pentru orice formă de învățământ corespunzătoare
unui anumit program de studii din cadrul unei instituții de învățământ superior.
(6)
Pot organiza programe de studii universitare la formele de învățământ cu frecvență redusă și la distanță numai
instituțiile de învățământ superior care au acreditat programul de învățământ respectiv la forma de învățământ cu
frecvență.
SECȚIUNEA 4:
Contracte de studii
Art. 141
Instituția de învățământ superior semnează cu fiecare student/student-doctorand/cursant/cercetător post-doctoral
înmatriculat la un program de studii un contract de studii universitare în concordanță cu prevederile regulamentelor de
organizare și desfășurare a programelor de studii și cu respectarea legislației în vigoare. Contractele de studii nu se
modifică în timpul anului universitar.
SECȚIUNEA 5:
Admiterea în programe de studii
Art. 142
(1)
Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului elaborează anual o metodologie-cadru privind organizarea
admiterii în instituțiile de învățământ superior de stat și particulare din România.
(2)
Fiecare instituție de învățământ superior elaborează și aplică propriul regulament de organizare a admiterii în
programele de studii oferite. Acest regulament se elaborează conform metodologiei-cadru prevăzute la alin. (1).
(3)
Condițiile de admitere, inclusiv cifrele de școlarizare trebuie făcute publice în fiecare an, de către universitate, cu cel
puțin 6 luni înainte de susținerea concursului de admitere.
(4)
La admiterea în învățământul superior de stat și particular, pentru fiecare ciclu și program de studii universitare,
cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene, ai statelor aparținând Spațiului Economic European și ai Confederației Legea 1/2011 – forma sintetica pentru data 2019-01-10
pag. 41
1/10/2019 : contact@bolintin-vale.ro
Elvețiene pot candida în aceleași condiții prevăzute de lege pentru cetățenii români, inclusiv în ceea ce privește taxele
de școlarizare.
(5)
Instituțiile de învățământ superior pot percepe de la candidați, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, taxe
de înscriere pentru organizarea și desfășurarea admiterii, în cuantumurile aprobate de senatele universitare. Senatele
universitare pot să prevadă, prin metodologiile proprii de admitere, scutirea la plata acestor taxe sau reducerea lor.
(6)
O persoană poate beneficia de finanțare de la buget pentru un singur program de licență, pentru un singur program
de master și pentru un singur program de doctorat.
(6
1
)
Persoana care a beneficiat gratuit de școlarizare în cadrul unui program de studii universitare finanțate de la
bugetul de stat are, în condițiile legii, dreptul de a urma un alt program de studii universitare în cadrul aceluiași ciclu de
studii universitare:
a)
în regim cu taxă, dacă instituția de învățământ superior de stat organizează programul și în acest mod;
b)
în regim gratuit, cu finanțare de la bugetul de stat, în condițiile în care persoana achită contravaloarea serviciilor de
școlarizare de care a beneficiat anterior cu finanțare de la bugetul de stat, integral sau parțial, în cazurile în care
programul de studii la care a fost admis este organizat doar cu finanțare integrală de la buget.
(6
2
)
Încasarea sumei reprezentând contravaloarea serviciilor de școlarizare se realizează de către instituția de
învățământ superior de stat care a asigurat școlarizarea, aceasta având totodată dreptul de a stabili ca plata efectivă a
sumei să se realizeze și în tranșe/rate. Sumele încasate se fac venit la bugetul de stat.
(6
3
)
Cu ocazia înmatriculării persoana prevăzută la alin. (6
1
) prezintă dovada ca a efectuat/efectuează plata
prevăzută la alin. (6
2
).
(la data 30-iun-2014 Art. 142, alin. (6) din titlul III, capitolul III, sectiunea 5 completat de Art. I, punctul 42. din Ordonanta urgenta 49/2014 )
(7)
Persoana admisă la un program de studii universitare de licență, master sau doctorat are calitatea de student,
respectiv student-doctorand, pe întreaga perioadă a prezenței sale în cadrul programului respectiv, de la înmatriculare
și până la susținerea examenului de finalizare a studiilor sau exmatriculare, mai puțin pe perioadele de întrerupere a
studiilor.
(7
1
)
Calitatea de student, respectiv student-doctorand se menține inclusiv pe perioada mobilităților interne și
internaționale. În cazul mobilităților academice internaționale ale studenților care vin să studieze pe cont propriu valutar
recunoașterea creditelor transferabile se realizează de către instituțiile de învățământ superior, în temeiul autonomiei
universitare.
(7
2
)
Recunoașterea creditelor transferabile în cazul mobilităților academice internaționale se poate realiza de către
instituțiile de învățământ superior numai pentru persoana care dovedește calitatea de student cu documente relevante
emise de către instituția de învățământ superior pe care a frecventato.
(7
3
)
Condițiile și modul în care se realizează mobilitatea academică se stabilesc printr-o metodologie aprobată prin
ordin al ministrului educației naționale.
(la data 30-iun-2014 Art. 142, alin. (7) din titlul III, capitolul III, sectiunea 5 completat de Art. I, punctul 43. din Ordonanta urgenta 49/2014 )
(la data 24-nov-2014 Art. 142, alin. (7^3) din titlul III, capitolul III, sectiunea 5 a se vedea referinte de aplicare din Metodologie din 2014 )
(8)
Instituțiile de învățământ superior au obligația să restituie, în cel mult două zile lucrătoare de la depunerea cererii și
necondiționat, fără perceperea unor taxe, dosarele candidaților declarați respinși sau ale celor care renunță la locul
obținut prin admitere, după afișarea rezultatelor finale.
SECȚIUNEA 6:
Examene de finalizare a studiilor
Art. 143
(1)
Examenele de finalizare a studiilor în învățământul superior sunt:
a)
examen de licență, pentru ciclul de studii universitare de licență sau examen de diplomă pentru învățământul din
domeniul științelor inginerești;
b)
examen de disertație, pentru ciclul de studii universitare de master;
c)
examen de susținere publică a tezei de doctorat;
d)
examen de certificare, pentru programele de studii postuniversitare de tip specializare;
e)
examen de selecție, care precedă examenul de licență, în cazul studenților/absolvenților care provin de la instituții de
învățământ superior și/sau programe de studii care au intrat în lichidare.
(2)
Examenele prevăzute la alin. (1) se organizează și se desfășoară numai de către instituțiile de învățământ superior
acreditate, pe baza unui regulament propriu aprobat de senatul universitar și care respectă metodologia-cadru,
aprobată prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului, în termen de 6 luni de la data intrării în
vigoare a prezentei legi.
(3)
Absolvenții programelor de studiu din instituțiile de învățământ superior autorizate provizoriu vor finaliza studiile
prin examen numai în cadrul instituțiilor de învățământ superior care au programe de studiu cu profil similar, acreditate,
desemnate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.
(4)
Îndrumătorii lucrărilor de licență, de diplomă, de disertație și de doctorat răspund în solidar cu autorii acestora de
asigurarea originalității conținutului acestora.
(5)
Este interzisă comercializarea de lucrări științifice în vederea facilitării falsificării de către cumpărător a calității de
autor al unei lucrări de licență, de diplomă, de disertație sau de doctorat.
SECȚIUNEA 7:
Examenele de evaluare pe parcurs a studenților
Art. 144
(1)
Succesul academic al unui student pe parcursul unui program de studii este determinat prin evaluări sumative de tip
examen și prin evaluarea continuă.
(2)
Instituțiile de învățământ superior dispun de metodologii de examinare aprobate de senatul universitar, care au în
vedere asigurarea calității și respectarea prevederilor Codului de etică și deontologie universitară.
(3)
Rezultatele în învățare sunt apreciate la examene:
a)
cu note întregi de la 10 la 1, nota 5 certificând dobândirea competențelor minimale aferente unei discipline și
promovarea unui examen;
b)
cu calificative, după caz.
(4)
Rezultatele unui examen sau ale unei evaluări pot fi anulate de către decanul facultății în temeiul prevederilor din
Carta universitară, atunci când se dovedește că acestea au fost obținute în mod fraudulos sau prin încălcarea Legea 1/2011 – forma sintetica pentru data 2019-01-10
pag. 42
1/10/2019 : contact@bolintin-vale.ro
prevederilor Codului de etică și deontologie universitară. Decanul poate dispune reorganizarea examenului.
Art. 145
Analiza contestațiilor depuse de candidații la admitere, de studenții examinați, de absolvenți în cursul examenelor de
finalizare a studiilor este în exclusivitate de competența instituțiilor de învățământ superior, conform propriilor
regulamente instituționale și prevederilor Cartei universitare.
SECȚIUNEA 8:
Diplome
Art. 146
Rectorul poate anula, cu aprobarea senatului universitar, un certificat sau o diplomă de studii atunci când se dovedește
că s-a obținut prin mijloace frauduloase sau prin încălcarea prevederilor Codului de etică și deontologie universitară.
Art. 146
1
Diploma de doctor încetează să mai producă efecte juridice din momentul comunicării dispoziției de retragere a titlului.
(la data 10-mar-2016 Art. 146 din titlul III, capitolul III, sectiunea 8 completat de Art. 1, punctul 1. din Ordonanta urgenta 4/2016 )
Art. 147
(1)
Recunoașterea și echivalarea studiilor sau a perioadelor de studii efectuate în țară sau în străinătate se realizează
pe baza unei metodologii-cadru stabilite prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului și a unor
metodologii specifice aprobate de senatul universitar al fiecărei instituții de învățământ superior, pe baza normelor
europene, ale sistemului european de acumulare și transfer al creditelor de studii, cu respectarea metodologiei-cadru.
(2)
Studiile efectuate în cadrul programului de studii întrerupt ca urmare a exmatriculării datorate încălcării prevederilor
Codului de etică și deontologie universitară nu pot fi recunoscute în cazul unei noi înmatriculări.
(3)
În cazul unor programe de studii organizate în comun de două sau mai multe universități, actele de studii se
eliberează în concordanță cu reglementările naționale și cu prevederile acordurilor interinstituționale.
SECȚIUNEA 9:
Credite de studii
Art. 148
(1)
Programele de studii universitare planifică și organizează volumul de muncă specific activităților de predare,
învățare, aplicare practică și examinare în concordanță cu ECTS/SECT, exprimându-l în termenii creditelor de studii
transferabile. Un credit de studiu transferabil constă în cantitatea de muncă intelectuală dirijată și independentă
necesară pentru finalizarea individuală de către student a unei unități componente a unui curs din cadrul unui program
de studii universitare, completată cu validarea rezultatelor învățării.
(2)
Munca intelectuală individuală a unui student nu poate fi mai mică decât cea corespunzătoare unui număr anual de
60 de credite de studiu transferabile.
(3)
Numărul minim de credite necesar promovării anului universitar se stabilește de către senatul universitar.
(4)
Durata programelor de studii universitare de licență și master, pe domenii de specializare, se stabilește la
propunerea Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului și se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
(5)
Durata totală cumulată a ciclului de studii universitare de licență și de master corespunde obținerii a cel puțin 300
de credite de studii transferabile.
(6)
Numărul de credite de studii transferabile aferente ciclului de studii universitare de doctorat se stabilește de fiecare
universitate în funcție de domeniul științific sau artistic.
Art. 149
(1)
Numărul creditelor de studii transferabile constituie elementul de referință pe care universitățile îl pot utiliza în
recunoașterea unor studii sau perioade de studii universitare legale efectuate anterior în același domeniu fundamental în
scopul echivalării și transferării creditelor de studiu transferabile și a eventualei continuări a studiilor dintr-un program de
studii.
(2)
Pentru echivalarea, continuarea sau finalizarea studiilor și recunoașterea în străinătate a unor diplome eliberate
anterior introducerii sistemului de credite transferabile, pe baza informațiilor existente în registrul matricol propriu,
instituțiile de învățământ superior acreditate pot elibera, la cerere, documente în cadrul cărora să fie atribuit un număr
de credite de studiu transferabile disciplinelor de curs urmate de absolvent. Pentru această operațiune, instituțiile de
învățământ superior pot percepe taxe în cuantumul aprobat de senatul universitar.
(3)
Pentru cadrele didactice din învățământul preuniversitar, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului
poate echivala printr-o metodologie specifică, pe baza ECTS/SECT, învățământul universitar de scurtă durată, realizat
prin colegiul cu durata de 3 ani sau institutul pedagogic cu durată de 3 ani, cu ciclul I de studii universitare de licență,
potrivit legii.
(la data 19-oct-2011 Art. 149, alin. (3) din titlul III, capitolul III, sectiunea 9 a se vedea referinte de aplicare din Metodologie din 2011 )
(la data 25-mai-2012 Art. 149, alin. (3) din titlul III, capitolul III, sectiunea 9 a se vedea referinte de aplicare din Ordinul 4121/2012 )
(la data 22-sep-2014 Art. 149, alin. (3) din titlul III, capitolul III, sectiunea 9 a se vedea referinte de aplicare din Ordinul 4553/2014 )
SECȚIUNEA 10:
Ciclul I – Studii universitare de licență
SUBSECȚIUNEA A:
Organizarea
Art. 150
(1)
Acreditarea unui program de studii universitare de licență și stabilirea numărului maxim de studenți care pot fi
școlarizați în cadrul programului și cărora li se poate acorda o diplomă de absolvire se realizează prin hotărâre a
Guvernului, în urma evaluării externe realizate de către ARACIS sau de către o altă agenție de asigurare a calității, din
țară sau din străinătate, înregistrată în Registrul European pentru Asigurarea Calității în Învățământul Superior (EQAR).
Studiile universitare de licență corespund unui număr cuprins între minimum 180 și maximum 240 de credite de studii
transferabile, conform ECTS/SECT, respectiv între minimum 240 și maximum 300 de credite, în cazul dublei
specializări, și se finalizează prin nivelul 6 din EQF/CEC.
(la data 15-dec-2016 Art. 150, alin. (1) din titlul III, capitolul III, sectiunea 10, subsectiunea 1 modificat de Art. I, punctul 3. din Ordonanta
urgenta 96/2016 )
(2)
La învățământul cu frecvență, durata specifică a studiilor universitare de licență este, după caz, de 3-4 ani și
corespunde unui număr de minimum 60 de credite de studii transferabile pentru un an de studii. Durata studiilor de
licență pentru învățământul universitar din domeniile științe inginerești, științe juridice și teologie pastorală este de 4 ani.
(3)
Un procent de maximum 5% din numărul studenților cu frecvență dintr-un program de studii universitare de licență
pot parcurge, cu aprobarea consiliului facultății, 2 ani de studii într-un singur an, cu excepția instituțiilor de învățământ
superior medical și al ultimului an de studii, în condițiile prevăzute de regulamentele de organizare și desfășurare a Legea 1/2011 – forma sintetica pentru data 2019-01-10
pag. 43
1/10/2019 : contact@bolintin-vale.ro
programelor de studii și cu respectarea legislației în vigoare.
(4)
În cadrul studiilor universitare de licență este obligatorie efectuarea unor stagii de practică. Universitățile au
obligația de a asigura un minim de 30% din locurile de practică necesare, dintre care cel puțin 50% în afara
universităților.
(la data 09-feb-2011 Art. 150, alin. (4) din titlul III, capitolul III, sectiunea 10, subsectiunea 1 a se vedea referinte de aplicare din Art. 3 din
anexa 2 din Ordinul 3753/2011 )
(5)
Studiile universitare de licență la forma de învățământ cu frecvență se pot organiza în regim de finanțare de la
bugetul de stat sau în regim cu taxă. Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului alocă pentru studiile
universitare de licență la forma de învățământ cu frecvență un număr de granturi de studii finanțate de la buget, pentru
universitățile de stat.
(6)
Senatul universitar poate înființa duble specializări, formate prin alăturarea a două programe de studiu acreditate
existente, incluse în Nomenclatorul domeniilor și specializărilor/programelor de studii universitare și structura instituțiilor
de învățământ superior.
(la data 15-dec-2016 Art. 150, alin. (6) din titlul III, capitolul III, sectiunea 10, subsectiunea 1 modificat de Art. I, punctul 3. din Ordonanta
urgenta 96/2016 )
(7)
Un program de studiu poate viza obținerea unor calificări existente în Registrul Național al Calificărilor din
Învățământul Superior (RNCIS) sau calificări noi care se înscriu și se înregistrează în RNCIS potrivit metodologiei
stabilite prin ordin al ministrului educației naționale și cercetării științifice.
(la data 15-dec-2016 Art. 150, alin. (6) din titlul III, capitolul III, sectiunea 10, subsectiunea 1 completat de Art. I, punctul 4. din Ordonanta
urgenta 96/2016 )
SUBSECȚIUNEA B:
Admiterea
Art. 151
(1)
Pot participa la admiterea în ciclul I de studii universitare absolvenții de liceu cu diplomă de bacalaureat sau diplomă
echivalentă.
(2)
În cadrul metodologiei proprii, instituțiile de învățământ superior stabilesc facilități sau condiții speciale referitoare la
admiterea candidaților la programe de studii universitare de licență, care au obținut în perioada studiilor liceale distincții
la olimpiadele școlare și/sau la alte concursuri naționale sau internaționale.
(3)
Candidații la studiile universitare de licență care au obținut, în perioada studiilor liceale, distincții (premiile I, II, III,
mențiune) la olimpiadele școlare internaționale recunoscute de Ministerul Educației și Cercetării Științifice beneficiază de
dreptul de a se înscrie, fără susținerea concursului de admitere, pe locuri finanțate de la buget, pentru un program de
licență, masterat sau doctorat.
(4)
Bursa «Meritul Olimpic» se acordă, conform alin. (3), pe toată durata studiilor liceale și universitare, dacă se
menține performanța. Bursa se acordă din fonduri bugetare, din bugetul Ministerului Educației și Cercetării Științifice.
(la data 29-mai-2015 Art. 151 din titlul III, capitolul III, sectiunea 10, subsectiunea 2 modificat de Art. 1 din Legea 118/2015 )
SUBSECȚIUNEA C:
Diploma
Art. 152
(1)
Diploma conferită după promovarea unui program de studii universitare de licență se numește diplomă de licență,
diplomă de inginer sau, după caz, diplomă de urbanist.
(2)
Pe diploma de licență, pe diploma de inginer sau, după caz, pe diploma de urbanist se menționează toate
informațiile necesare pentru a descrie programul de studii absolvit, inclusiv forma de învățământ urmată și titlul obținut.
Diploma de licență, diploma de inginer, respectiv diploma de urbanist sunt însoțite de suplimentul la diplomă și se
eliberează, gratuit, în limba română și într-o limbă de circulație internațională.
SECȚIUNEA 11:
Ciclul II – Studii universitare de master
SUBSECȚIUNEA A:
Organizarea
Art. 153
(1)
Programele de studii universitare de master reprezintă al II-lea ciclu de studii universitare și se finalizează prin
nivelul 7 din EQF/CEC și din Cadrul Național al Calificărilor. Acestea au o durată normală de 1-2 ani și corespund unui
număr minim de credite de studii transferabile, cuprins între 60 și 120. Pentru profesii reglementate prin norme,
recomandări sau bune practici europene, ciclul I și ciclul II de studii universitare pot fi oferite comasat, într-un program
unitar de studii universitare cu o durată cuprinsă între 5 și 6 ani, la învățământul cu frecvență, în condițiile prezentei legi,
diplomele obținute fiind echivalente diplomei de master.
(2)
Diploma de absolvire sau de licență a absolvenților învățământului superior de lungă durată din perioada anterioară
aplicării celor trei cicluri tip Bologna este echivalentă cu diploma de studii universitare de master în specialitate.
Art. 154
(1)
Programele de studii universitare de master pot fi:
a)
master profesional, orientat preponderent spre formarea competențelor profesionale;
b)
master de cercetare, orientat preponderent spre formarea competențelor de cercetare științifică. Învățarea
realizată în cadrul masterului de cercetare poate fi echivalată cu primul an de studiu din cadrul programelor de studii
universitare de doctorat. Masterul de cercetare este exclusiv la forma de învățământ cu frecvență și poate fi organizat
în cadrul școlilor doctorale;
c)
master didactic, organizat exclusiv la forma de învățământ cu frecvență.
(2)
Pot organiza programe de studii universitare de master într-un domeniu acele instituții de învățământ superior care
sunt acreditate sau autorizate provizoriu în acest scop.
Art. 155
(1)
Acreditarea pentru o universitate a unui domeniu de studii universitare de master, împreună cu stabilirea numărului
maxim al studenților care pot fi școlarizați și cărora li se poate acorda o diplomă de absolvire se realizează prin
hotărâre a Guvernului, în urma evaluării externe realizate de către ARACIS sau de către o altă agenție de asigurare a
calității, din țară sau străinătate, înregistrată în Registrul European pentru Asigurarea Calității în învățământul Superior,
denumit în continuare EQAR.
(la data 30-mar-2017 Art. 155, alin. (1) din titlul III, capitolul III, sectiunea 11, subsectiunea 4 a se vedea referinte de aplicare din Hotarirea
117/2017 )
(2)
În cadrul domeniului acreditat sau autorizat provizoriu pentru studii universitare de master, programele de studii Legea 1/2011 – forma sintetica pentru data 2019-01-10
pag. 44
1/10/2019 : contact@bolintin-vale.ro
promovate sunt stabilite anual de către senatul universitar și comunicate Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și
Sportului până la data de 1 februarie a fiecărui an, pentru a fi publicate centralizat.
(3)
Instituțiile de învățământ superior pot stabili parteneriate cu operatori economici, asociații profesionale și/sau
instituții publice pentru dezvoltarea unor programe de studii universitare de master care să răspundă cerințelor pieței
muncii.
(4)
Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului alocă pentru studiile universitare de master la forma de
învățământ cu frecvență un număr de granturi de studii finanțate de la buget, pentru universitățile de stat.
SUBSECȚIUNEA B:
Admiterea
Art. 156
Pot candida la programe de studii universitare de master absolvenții cu diplomă de licență sau echivalentă.
SUBSECȚIUNEA C:
Diploma
Art. 157
Diploma conferită după promovarea unui program de studii universitare de master și susținerea cu succes a lucrării de
disertație se numește diplomă de master și cuprinde toate informațiile necesare pentru a descrie programul de studii
absolvit, inclusiv forma de învățământ. Aceasta este însoțită de suplimentul la diplomă care se eliberează gratuit, în
limba română și o limbă de circulație internațională.
SECȚIUNEA 12:
Ciclul III – Studii universitare de doctorat
SUBSECȚIUNEA A:
Organizarea
Art. 158
(la data 14-nov-2018 Art. 158 din titlul III, capitolul III, sectiunea 12, subsectiunea 7 a se vedea referinte de aplicare din Ordinul 5403/2018 )
(1)
Studiile universitare de doctorat reprezintă al III-lea ciclu de studii universitare și permit dobândirea unei calificări de
nivelul 8 din EQF/CEC și din Cadrul Național al Calificărilor. Acestea se desfășoară pe baza unui cod al studiilor
universitare de doctorat, aprobat prin hotărâre a Guvernului.
(2)
Programele de studii universitare de doctorat se organizează în școli doctorale acreditate sau autorizate
provizoriu. Școlile doctorale se pot organiza de către o universitate sau un consorțiu universitar ori de către consorții
sau parteneriate care se stabilesc legal între o universitate sau un consorțiu universitar și unități de cercetare-
dezvoltare. Universitățile, respectiv parteneriatele sau consorțiile organizatoare de una sau mai multe școli doctorale
acreditate sau autorizate provizoriu constituie o instituție organizatoare de studii universitare de doctorat, denumită în
continuare IOSUD, recunoscută ca atare de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, pe baza autorizării
provizorii, a acreditării, respectiv a evaluării periodice.
(la data 10-mai-2012 Art. 158, alin. (2) din titlul III, capitolul III, sectiunea 12, subsectiunea 7 a se vedea referinte de aplicare din Metodologie
din 2012 )
(3)
Academia Română poate înființa Școala de Studii Doctorale a Academiei Române, cu respectarea prevederilor
prezentei legi în privința autorizării, acreditării și funcționării ca instituție de învățământ superior. Școala de Studii
Doctorale a Academiei Române poate fi IOSUD și poate organiza programe universitare de doctorat.
(4)
Procesul de evaluare a studiilor doctorale, în vederea acreditării sau menținerii acreditării, după caz, cuprinde,
obligatoriu, parcurgerea următoarelor etape, astfel:
a)
evaluarea, în cadrul evaluării externe a IOSUD-ului, prevăzută de art. 13 lit. a)-c) din Ordonanța de urgență a
Guvernului nr. 75/2005, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările și completările ulterioare, a
componentei organizatorice, denumită școală doctorală, organizată în condițiile art. 132 alin. (4) în cadrul IOSUD-ului;
b)
evaluarea domeniilor de studii universitare de doctorat, în care sunt organizate programele de studii universitare de
doctorat. Când un domeniu de studii universitare de doctorat este organizat de mai multe școli doctorale, din cadrul
aceluiași IOSUD, evaluarea se realizează, o singură dată, la nivelul IOSUD.
(la data 31-aug-2018 Art. 158, alin. (4) din titlul III, capitolul III, sectiunea 12, subsectiunea 7 modificat de Art. I, punctul 10. din Ordonanta
9/2018 )
(4
1
)
Procesul de evaluare prevăzut la alin. (4) se realizează de către ARACIS sau de către o altă agenție de asigurare
a calității, din țară sau străinătate, înscrisă în EQAR. În activitatea de evaluare a școlilor doctorale, ARACIS cooptează și
experți internaționali.
(la data 31-aug-2018 Art. 158, alin. (4^1) din titlul III, capitolul III, sectiunea 12, subsectiunea 7 modificat de Art. I, punctul 10. din Ordonanta
9/2018 )
(4
2
)
ARACIS poate solicita rapoarte de la:
a)
Consiliul Național al Cercetării Științifice privind elementele prevăzute de art. 219 alin. (3);
b)
Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare privind elementele prevăzute de art.
219 alin. (1).
(4
3
)
Sistemul de criterii și metodologia de evaluare se stabilesc pe baza propunerilor ARACIS, prin ordin al ministrului
educației naționale. Fiecare școală doctorală este evaluată, din 5 în 5 ani, în cadrul procesului de evaluare periodică a
IOSUD-ului.
(la data 31-aug-2018 Art. 158, alin. (4^1) din titlul III, capitolul III, sectiunea 12, subsectiunea 7 completat de Art. I, punctul 11. din Ordonanta
9/2018 )
(5)
Pe baza rezultatelor evaluării școlii doctorale, ARACIS sau agenția prevăzută la alin. (4) propune Ministerului
Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului acordarea sau, după caz, retragerea acreditării în vederea organizării de
studii universitare de doctorat. Acreditarea în vederea organizării de studii universitare de doctorat se atestă prin ordin
al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului.
(6)
Programele de studii universitare de doctorat sunt de două tipuri:
a)
doctorat științific, care are ca finalitate producerea de cunoaștere științifică originală, relevantă internațional, pe baza
unor metode științifice, organizat numai la forma de învățământ cu frecvență. Doctoratul științific este o condiție pentru
cariera profesională în învățământul superior și cercetare;
b)
doctorat profesional, în domeniile artelor sau sportului, care are ca finalitate producerea de cunoaștere originală pe
baza aplicării metodei științifice și a reflecției sistematice, asupra unor creații artistice sau asupra unor performanțe
sportive de înalt nivel național și internațional și care poate constitui o bază pentru cariera profesională în învățământul
superior și în cercetare în domeniile artelor și sportului.
(7)
Școlile doctorale din cadrul IOSUD se organizează pe discipline sau tematici disciplinare și interdisciplinare. Legea 1/2011 – forma sintetica pentru data 2019-01-10
pag. 45
1/10/2019 : contact@bolintin-vale.ro
(8)
Studiile universitare de doctorat dispun, în cadrul instituțional al IOSUD, de sisteme proprii și specifice de conducere
și administrare a programelor de studii și cercetare, inclusiv la nivelul școlilor doctorale. La nivelul IOSUD funcționează
consiliul pentru studiile universitare de doctorat. La nivelul fiecărei școli doctorale funcționează consiliul școlii doctorale.
Aceste structuri funcționează conform prevederilor prezentei legi și ale codului studiilor universitare de doctorat
prevăzut la alin. (1).
Art. 159
(1)
Programul de studii universitare de doctorat se desfășoară în cadrul unei școli doctorale sub coordonarea unui
conducător de doctorat și cuprinde:
a)
un program de pregătire bazat pe studii universitare avansate, în cadrul școlii doctorale;
b)
un program individual de cercetare științifică sau creație artistică.
(2)
În domeniile de studii reglementate la nivel european, durata studiilor universitare de doctorat respectă
reglementările în cauză.
(3)
Durata programului de studii universitare de doctorat este, de regulă, de 3 ani. În situații speciale, durata
programului de studii universitare de doctorat poate fi prelungită cu 1-2 ani, cu aprobarea senatului universitar, la
propunerea conducătorului de doctorat și în limita fondurilor disponibile.
(4)
O școală doctorală poate recunoaște, conform regulamentului propriu de organizare și desfășurare a studiilor
universitare de doctorat și în condițiile prezentei legi, parcurgerea unor stagii anterioare de doctorat și/sau a unor stagii
de cercetare științifică, desfășurate în țară sau în străinătate, în universități sau în centre de cercetare de prestigiu,
precum și recunoașterea unor cursuri parcurse în cadrul programelor de studii universitare de master de cercetare.
(5)
Studiile universitare de doctorat se pot întrerupe din motive temeinice, în condițiile stabilite prin regulamentul
instituțional propriu de organizare și desfășurare a studiilor universitare de doctorat. Durata acestor studii se
prelungește, în consecință, cu perioadele cumulate ale întreruperilor aprobate.
(6)
Curriculumul de pregătire și programul de cercetare sunt stabilite de conducătorul de doctorat și de școala
doctorală.
Art. 160
(1)
Studiile universitare de doctorat se organizează cu finanțare de la bugetul de stat, în regim cu taxă sau din alte
surse legal constituite. Finanțarea studiilor de doctorat poate fi realizată și de persoane juridice de drept privat sau de
institute de cercetare-dezvoltare, pe baza unui contract. Modelul de contract și metodologia de realizare a finanțării se
aprobă prin ordin al ministrului educației naționale.
(la data 30-dec-2013 Art. 160, alin. (1) din titlul III, capitolul III, sectiunea 12, subsectiunea 7 modificat de Art. I, punctul 26. din Ordonanta
urgenta 117/2013 )
(2)
Prin hotărâre a Guvernului inițiată de Ministerul Educației Naționale se alocă anual, pentru studiile universitare de
doctorat, un număr de locuri multianuale, echivalent numărului de granturi multianuale, pe o durată de minimum 3 ani.
În metodologia de calcul a finanțării universităților se vor avea în vedere costurile pentru programul de studii avansate
și pentru programul de cercetare. Aceste costuri sunt ajustate cu coeficienți corespunzători pe domenii disciplinare și
profesionale ale doctoratului.
(la data 30-dec-2013 Art. 160, alin. (2) din titlul III, capitolul III, sectiunea 12, subsectiunea 7 modificat de Art. I, punctul 26. din Ordonanta
urgenta 117/2013 )
(3)
Alocarea locurilor, respectiv a granturilor, pe universități se aprobă prin ordin al ministrului educației naționale.
Prioritate vor avea universitățile de cercetare avansată și educație.
(la data 30-dec-2013 Art. 160, alin. (3) din titlul III, capitolul III, sectiunea 12, subsectiunea 7 modificat de Art. I, punctul 26. din Ordonanta
urgenta 117/2013 )
(4)
[textul Art. 160, alin. (4) din titlul III, capitolul III, sectiunea 12, subsectiunea 7 a fost abrogat la 30-dec-2013 de
Art. I, punctul 27. din Ordonanta urgenta 117/2013]
(5)
Prin excepție de la prevederile alin. (3) și (4), pentru anul universitar 2012-2013, numărul granturilor doctorale se
stabilește prin hotărâre a Guvernului și se repartizează IOSUD prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și
sportului. IOSUD repartizează școlilor doctorale granturile doctorale prin competiție între acestea, pe baza unei
metodologii aprobate de senatul universității.
(la data 31-mai-2012 Art. 160, alin. (4) din titlul III, capitolul III, sectiunea 12, subsectiunea 7 completat de Art. 1, punctul 3. din Ordonanta
urgenta 21/2012 )
(la data 16-aug-2012 Art. 160, alin. (5) din titlul III, capitolul III, sectiunea 12, subsectiunea 7 a se vedea referinte de aplicare din Ordinul
4970/2012 )
Art. 161
Doctoratul se poate desfășura în limba română, în limba minorităților naționale sau într-o limbă de circulație
internațională, conform contractului de studii doctorale încheiat între IOSUD, conducătorul de doctorat și studentul-
doctorand.
Art. 162
(1)
Studiile universitare de doctorat se pot organiza și în cotutelă, caz în care studentul-doctorand își desfășoară
activitatea sub îndrumarea concomitentă a unui conducător de doctorat din România și a unui conducător de doctorat
dintr-o altă țară sau sub îndrumarea concomitentă a doi conducători de doctorat din instituții diferite din România, pe
baza unui acord scris între instituțiile organizatoare implicate. Doctoratul în cotutelă poate fi organizat și în cazul în care
conducătorii de doctorat sunt din aceeași IOSUD, dar au specializări/domenii diferite de studiu sau unul dintre
conducătorii de doctorat a atins vârsta pensionării, conform prevederilor din Carta universitară.
(1
1
)
Prin excepție de la prevederile alin. (1), în anul universitar 2012-2013, studiile universitare de doctorat se pot
organiza și în cotutelă, caz în care studentul doctorand își desfășoară activitatea sub îndrumarea concomitentă a unui
conducător de doctorat din România și a unui conducător de doctorat dintr-o altă țară sau sub îndrumarea
concomitentă a 2 conducători de doctorat din instituții diferite din România, pe baza unui acord scris între instituțiile
organizatoare implicate. Doctoratul în cotutelă poate fi organizat și în cazul în care conducătorii de doctorat sunt din
aceeași IOSUD, dar au specializări/domenii diferite de studii, conform prevederilor din Carta universitară.
(la data 31-mai-2012 Art. 162, alin. (1) din titlul III, capitolul III, sectiunea 12, subsectiunea 7 completat de Art. 1, punctul 4. din Ordonanta
urgenta 21/2012 ) Legea 1/2011 – forma sintetica pentru data 2019-01-10
pag. 46
1/10/2019 : contact@bolintin-vale.ro
(2)
În contextul politicilor de asigurare a mobilității universitare, IOSUD poate angaja, pe bază de contract, specialiști
din străinătate care dețin dreptul legal de a conduce doctorat, conform art. 166 alin. (4).
SUBSECȚIUNEA B:
Admiterea
Art. 163
Au dreptul să participe la concursul de admitere la studii universitare de doctorat numai absolvenții cu diplomă de
master sau echivalentă acesteia.
SUBSECȚIUNEA C:
Studentul-doctorand
Art. 164
(1)
Pe parcursul desfășurării studiilor universitare de doctorat, persoana înscrisă în programul de studii are calitatea de
student-doctorand. Studenții-doctoranzi sunt încadrați de către IOSUD sau oricare dintre membrii IOSUD ca asistenți
de cercetare sau asistenți universitari, pe perioadă determinată.
(1
1
)
Prin excepție de la prevederile alin. (1), studenții-doctoranzi la forma de învățământ cu frecvență redusă nu au
obligația de a fi încadrați de către IOSUD ca asistenți de cercetare sau asistenți universitari, pe perioadă determinată.
(la data 30-iun-2014 Art. 164, alin. (1) din titlul III, capitolul III, sectiunea 12, subsectiunea 9 completat de Art. I, punctul 44. din Ordonanta
urgenta 49/2014 )
(2)
Pe toată durata activității, studentul-doctorand beneficiază de recunoașterea vechimii în muncă și specialitate și de
asistență medicală gratuită, fără plata contribuțiilor la asigurările sociale de stat, la asigurările pentru șomaj, la
asigurările sociale de sănătate și pentru accidente de muncă și boli profesionale.
(3)
Studentul-doctorand poate desfășura activități didactice, potrivit contractului de studii de doctorat, în limita a 4-6
ore convenționale didactice pe săptămână. Activitățile didactice care depășesc acest nivel vor fi remunerate în
conformitate cu legislația în vigoare, intrând sub incidența Codului muncii, cu respectarea drepturilor și obligațiilor ce
revin salariatului și cu plata contribuțiilor datorate, potrivit legii, la asigurările sociale de stat, la asigurările pentru șomaj,
la asigurările sociale de sănătate și pentru accidente de muncă și boli profesionale.
Art. 165
(1)
Perioada desfășurării studiilor universitare de doctorat este asimilată, conform legislației în domeniul pensiilor,
pentru stabilirea stagiului de cotizare, cu excepția cazului în care studentul-doctorand realizează venituri pentru care
plătește, în această perioadă, contribuții la asigurările sociale.
(2)
După susținerea tezei de doctorat, IOSUD eliberează o adeverință care atestă perioada în care studentul-
doctorand a urmat studiile universitare de doctorat.
SUBSECȚIUNEA D:
Conducătorul de doctorat
Art. 166
(1)
Pot fi conducători de doctorat persoanele care au obținut dreptul de conducere de doctorat înaintea intrării în
vigoare a prezentei legi, precum și persoanele care au obținut atestatul de abilitare, având cel puțin funcția de
lector/șef de lucrări, respectiv de cercetător științific gradul III.
(2)
Calitatea de conducător de doctorat este acordată prin ordin al ministrului educației, naționale și cercetării
științifice, la propunerea CNATDCU de acordare a atestatului de abilitare, în conformitate cu standardele și procedurile
elaborate de Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice. Aceste standarde se stabilesc pe baza unor criterii de
evaluare relevante la nivel internațional, propuse de CNATDCU și aprobate prin ordin al ministrului educației naționale și
cercetării științifice. Standardele minimale de acceptare de către CNATDCU a dosarului pentru obținerea atestatului de
abilitare nu depind de funcția didactică sau de gradul profesional.
(la data 15-dec-2016 Art. 166, alin. (2) din titlul III, capitolul III, sectiunea 12, subsectiunea 10 modificat de Art. I, punctul 5. din Ordonanta
urgenta 96/2016 )
(3)
Pentru a conduce doctorate, cadrele didactice și de cercetare care au dobândit acest drept trebuie să aibă un
contract de muncă cu un IOSUD sau o instituție membră a unui IOSUD și să fie membre ale unei școli doctorale.
Cadrele didactice și de cercetare abilitate și cercetătorii științifici abilitați devin conducători de doctorat în urma abilitării.
(4)
Specialiștii care au dobândit dreptul legal de a conduce doctorate în instituții de învățământ superior sau de
cercetare-dezvoltare din străinătate dobândesc calitatea de conducător de doctorat în cadrul IOSUD din România, după
cum urmează:
a)
specialiștii care au calitatea de conducător de doctorat în una din țările Uniunii Europene, ale Spațiului Economic
European și Confederația Elvețiană dobândesc automat calitatea de conducător de doctorat în România, pe baza unei
metodologii aprobate prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului;
(la data 25-oct-2011 Art. 166, alin. (4), litera A. din titlul III, capitolul III, sectiunea 12, subsectiunea 10 a se vedea referinte de aplicare din
Metodologie din 2011 )
b)
Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului stabilește o listă a instituțiilor de învățământ superior, din afara
țărilor menționate la lit. a), aflate printre cele mai prestigioase universități ale lumii. Specialiștii care au calitatea de
conducător de doctorat în una din instituțiile aflate pe această listă dobândesc automat calitatea de conducător de
doctorat în România, în urma unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și
sportului;
(la data 18-feb-2015 Art. 166, alin. (4), litera B. din titlul III, capitolul III, sectiunea 12, subsectiunea 10 a se vedea referinte de aplicare din
Metodologie din 2015 )
c)
specialiștii care sunt conducători de doctorat în cadrul unor instituții din străinătate, altele decât cele prevăzute la lit.
a) sau b), pot obține calitatea de conducător de doctorat în România, fie printr-o convenție internațională de
recunoaștere reciprocă, fie conform prevederilor alin. (2).
(5)
Un conducător de doctorat poate îndruma studenți-doctoranzi numai în domeniul pentru care a obținut acest
drept.
Art. 167
(1)
Un conducător de doctorat nu poate îndruma simultan studenți-doctoranzi decât într-un singur IOSUD, excepție
făcând doctoratele conduse în cotutelă.
(2)
Numărul studenților-doctoranzi care pot fi îndrumați simultan de către un conducător de doctorat se stabilește de
către senatul universitar.
(la data 19-dec-2012 Art. 167, alin. (2) din titlul III, capitolul III, sectiunea 12, subsectiunea 10 modificat de Art. I, punctul 6. din capitolul I din
Ordonanta urgenta 92/2012 ) Legea 1/2011 – forma sintetica pentru data 2019-01-10
pag. 47
1/10/2019 : contact@bolintin-vale.ro
(3)
Pentru activitatea pe care o desfășoară în această calitate, conducătorii de doctorat sunt remunerați în
conformitate cu legislația în vigoare.
Art. 168
(1)
Teza de doctorat se elaborează conform cerințelor stabilite de IOSUD prin regulamentul de organizare și
desfășurare a programelor de studii universitare de doctorat și în concordanță cu reglementările prevăzute în codul
studiilor universitare de doctorat.
(2)
Comisia de susținere publică a tezei de doctorat, denumită în continuare comisie de doctorat, este propusă de
conducătorul de doctorat și aprobată de conducerea IOSUD. Comisia de doctorat este alcătuită din cel puțin 5 membri:
președintele, ca reprezentant al IOSUD, conducătorul de doctorat și cel puțin 3 referenți oficiali din țară sau din
străinătate, specialiști în domeniul în care a fost elaborată teza de doctorat și din care cel puțin doi își desfășoară
activitatea în afara IOSUD respective. Membrii comisiei de doctorat au titlul de doctor și au cel puțin funcția didactică de
conferențiar universitar sau de cercetător științific gradul II ori au calitatea de conducător de doctorat, în țară sau în
străinătate.
(3)
Teza de doctorat se susține în ședință publică în fața comisiei de doctorat, după evaluarea de către toți referenții.
Susținerea tezei de doctorat poate avea loc în prezența a cel puțin 4 dintre membrii comisiei de doctorat, cu
participarea obligatorie a președintelui comisiei și a conducătorului de doctorat. Susținerea publică include obligatoriu o
sesiune de întrebări din partea membrilor comisiei de doctorat și a publicului.
(4)
Pe baza susținerii publice a tezei de doctorat și a rapoartelor referenților oficiali, comisia de doctorat evaluează și
deliberează asupra calificativului pe care urmează să îl atribuie tezei de doctorat. Calificativele care pot fi atribuite sunt:
"Excelent", "Foarte bine", "Bine", "Satisfăcător" și "Nesatisfăcător". De regulă, calificativul "Excelent" se acordă pentru
maximum 15% dintre candidații care obțin titlul de doctor într-un anumit IOSUD, în decursul unui an universitar.
(5)
Dacă studentul-doctorand a îndeplinit toate cerințele prevăzute în programul de cercetare științifică și aprecierile
asupra tezei de doctorat permit atribuirea calificativului "Excelent", "Foarte bine", "Bine" sau "Satisfăcător" comisia de
doctorat propune acordarea titlului de doctor, propunere care se înaintează CNATDCU, spre validare. CNATDCU, în
urma evaluării dosarului, propune ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului acordarea sau neacordarea
titlului de doctor.
(6)
În cazul atribuirii calificativului "Nesatisfăcător", comisia de doctorat va preciza elementele de conținut care
urmează să fie refăcute sau completate în teza de doctorat și va solicita o nouă susținere publică a tezei. A doua
susținere publică a tezei are loc în fața aceleiași comisii de doctorat, ca și în cazul primei susțineri. În cazul în care și la a
doua susținere publică se obține calificativul "Nesatisfăcător", titlul de doctor nu va fi acordat, iar studentul-doctorand
va fi exmatriculat.
(7)
Titlul de doctor se atribuie prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului, după validarea tezei
de doctorat de către CNATDCU.
(7
1
)
Titularul unui titlu științific poate solicita Ministerului Educației și Cercetării Științifice renunțarea la titlul în cauză. În
acest caz Ministerul Educației și Cercetării Științifice ia act de renunțare printr-un ordin de revocare emis în acest scop.
(7
2
)
Actul administrativ constatator al titlului științific se anulează de la data emiterii ordinului de revocare. Procedura
de renunțare la titlu, precum și cea privind anularea actului administrativ constatator al titlului științific se aprobă prin
ordin al ministrului educației și cercetării științifice.
(la data 30-dec-2014 Art. 168, alin. (7) din titlul III, capitolul III, sectiunea 12, subsectiunea 10 completat de Art. I, punctul 12. din Ordonanta
urgenta 94/2014 )
(8)
În cazul în care CNATDCU invalidează argumentat teza de doctorat, IOSUD primește din partea Ministerului
Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului o motivație scrisă de invalidare, redactată în baza observațiilor CNATDCU.
Lucrarea de doctorat poate fi retransmisă CNATDCU în termen de un an de la data primei invalidări. Dacă lucrarea de
doctorat se invalidează și a doua oară, titlul de doctor nu va fi acordat, iar studentul-doctorand va fi exmatriculat.
(9)
Teza de doctorat este un document public. Aceasta se redactează și în format digital. În domeniul artelor, teza de
doctorat poate fi însoțită de înregistrarea pe suport digital a creației artistice originale. Teza de doctorat și anexele sale
se publică pe un site administrat de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, cu respectarea legislației în
vigoare în domeniul drepturilor de autor.
Art. 169
(1)
Diploma conferită după promovarea unui program de studii universitare de doctorat se numește diplomă de
doctor. În diploma care certifică obținerea și deținerea titlului de doctor se menționează, în mod expres, domeniul
disciplinar sau interdisciplinar al doctoratului pentru doctoratul științific; în cea care certifică obținerea și deținerea titlului
de doctor într-un domeniu profesional se menționează, în mod expres, domeniul profesional al doctoratului.
(2)
În urma finalizării studiilor universitare de doctorat științific, se conferă de către IOSUD diploma și titlul de doctor în
științe, corespunzându-i acronimul Dr.
(3)
În urma finalizării studiilor universitare de doctorat profesional, se conferă de către IOSUD diploma și titlul de
doctor într-un domeniu profesional, corespunzându-i acronimul Dr. P.
Art. 170
(1)
În cazul nerespectării standardelor de calitate sau de etică profesională, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și
Sportului, pe baza unor rapoarte externe de evaluare, întocmite, după caz, de CNATDCU, de CNCS, de Consiliul de
etică și management universitar sau de Consiliul Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și
Inovării, poate lua următoarele măsuri, alternativ sau simultan:
a)
retragerea calității de conducător de doctorat;
b)
retragerea titlului de doctor;
c)
retragerea acreditării școlii doctorale, ceea ce implică retragerea dreptului școlii doctorale de a organiza concurs de
admitere pentru selectarea de noi studenți-doctoranzi.
(2)
Reacreditarea școlii doctorale se poate obține după cel puțin 5 ani de la pierderea acestei calități, numai în urma
reluării procesului de acreditare, conform art. 158.
(3)
Redobândirea calității de conducător de doctorat se poate obține după cel puțin 5 ani de la pierderea acestei
calități, la propunerea IOSUD, pe baza unui raport de evaluare internă, ale cărui aprecieri sunt validate printr-o evaluare
externă efectuată de CNATDCU. Rezultatele pozitive ale acestor proceduri sunt condiții necesare pentru aprobare din
partea Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului. Legea 1/2011 – forma sintetica pentru data 2019-01-10
pag. 48
1/10/2019 : contact@bolintin-vale.ro
(4)
Conducătorii de doctorat sunt evaluați o dată la 5 ani. Procedurile de evaluare sunt stabilite de Ministerul Educației,
Cercetării, Tineretului și Sportului, la propunerea CNATDCU.
CAPITOLUL IV:
Organizarea învățământului postuniversitar
Art. 171
Programele postuniversitare sunt:
a)
programe postdoctorale de cercetare avansată;
b)
programe postuniversitare de formare și dezvoltare profesională continuă.
c)
programe postuniversitare de perfecționare.
(la data 30-iun-2014 Art. 171, litera B. din titlul III, capitolul IV completat de Art. I, punctul 45. din Ordonanta urgenta 49/2014 )
SECȚIUNEA 1:
Programele postdoctorale
Art. 172
(1)
Programele postdoctorale de cercetare avansată:
a)
sunt programe destinate persoanelor care au obținut o diplomă de doctor în științe cu cel mult 5 ani înainte de
admiterea în programul postdoctoral;
(la data 19-dec-2012 Art. 172, alin. (1), litera A. din titlul III, capitolul IV, sectiunea 1 modificat de Art. I, punctul 7. din capitolul I din Ordonanta
urgenta 92/2012 )
b)
asigură cadrul instituțional pentru dezvoltarea cercetărilor după finalizarea studiilor universitare de doctorat;
c)
au o durată de minimum un an;
d)
se pot finanța de către instituții publice sau de către operatori economici;
e)
în cadrul instituțiilor de învățământ superior se desfășoară în cadrul unei școli doctorale pe baza planului de cercetare
propus de cercetătorul postdoctoral și aprobat de școala doctorală.
(2)
În cadrul instituțiilor de învățământ superior, programele postdoctorale pot fi organizate doar în cadrul școlilor
doctorale acreditate pentru organizarea de programe de studii universitare de doctorat. Programele postdoctorale pot
fi organizate și în cadrul unităților de cercetare-dezvoltare.
(3)
Admiterea la programe postdoctorale se face pe baza metodologiei elaborate de instituția gazdă, în conformitate
cu legislația în vigoare.
(4)
[textul Art. 172, alin. (4) din titlul III, capitolul IV, sectiunea 1 a fost abrogat la 19-dec-2012 de Art. I, punctul 8.
din capitolul I din Ordonanta urgenta 92/2012]
(5)
La finalizarea programului postdoctoral, IOSUD sau instituția gazdă acordă un atestat de studii postdoctorale.
SECȚIUNEA 2:
Programele postuniversitare de formare și dezvoltare profesională continuă
Art. 173
(1)
Pot organiza programe postuniversitare de formare și dezvoltare profesională continuă și programe
postuniversitare de perfecționare toate acele instituții de învățământ superior care au acreditate cel puțin programe de
studii universitare de licență și masterat în domeniul științific respectiv.
(la data 30-iun-2014 Art. 173, alin. (1) din titlul III, capitolul IV, sectiunea 2 modificat de Art. I, punctul 46. din Ordonanta urgenta 49/2014 )
(2)
Programele postuniversitare de formare și dezvoltare profesională și programele postuniversitare de perfecționare
ale instituțiilor de învățământ superior acreditate se desfășoară în baza unui regulament propriu de organizare și
desfășurare, aprobat de senatul universitar, în conformitate cu legislația în vigoare.
(la data 30-iun-2014 Art. 173, alin. (2) din titlul III, capitolul IV, sectiunea 2 modificat de Art. I, punctul 46. din Ordonanta urgenta 49/2014 )
(3)
Programele postuniversitare pot utiliza ECTS/SECT și se finalizează cu un examen de certificare a competențelor
profesionale asimilate de cursanți pe parcursul programului.
(4)
Programele postuniversitare se pot organiza în regim cu taxă sau cu finanțare din alte surse.
(5)
Au dreptul să participe la studii postuniversitare absolvenții care au cel puțin studii universitare cu diplomă de licență
sau echivalentă.
(5
1
)
Au dreptul să participe la programe postuniversitare de perfecționare absolvenții care dețin diplomă de absolvire a
învățământului superior de scurtă durată sau diplomă de licență ori echivalentă.
(la data 30-iun-2014 Art. 173, alin. (5) din titlul III, capitolul IV, sectiunea 2 completat de Art. I, punctul 47. din Ordonanta urgenta 49/2014 )
(6)
La finalizarea programelor postuniversitare de formare și dezvoltare profesională, instituția organizatoare
eliberează un certificat de atestare a competențelor profesionale specifice programului.
(7)
La finalizarea programelor postuniversitare de perfecționare, instituția organizatoare eliberează un certificat de
absolvire.
(la data 30-iun-2014 Art. 173, alin. (6) din titlul III, capitolul IV, sectiunea 2 completat de Art. I, punctul 48. din Ordonanta urgenta 49/2014 )
(la data 23-nov-2015 Art. 173, alin. (7) din titlul III, capitolul IV, sectiunea 2 a se vedea referinte de aplicare din Ordinul 5613/2015 )
CAPITOLUL V:
Învățământul superior medical
SECȚIUNEA 1:
Organizarea și funcționarea învățământului superior medical. Învățământul superior
din domeniile sănătate și medicină veterinară
Art. 174
(1)
Învățământul superior din domeniile sănătate și medicină veterinară se desfășoară cu respectarea reglementărilor
generale și sectoriale din Uniunea Europeană și anume:
a)
6 ani de studii, pentru minimum de 5.500 de ore de activitate teoretică și practică medicală pentru domeniul
medicină, la programele de studii Medicină, Medicină Dentară și Medicină Veterinară; 5 ani pentru programul de studii
Farmacie; 4 ani pentru minimum 4.600 de ore de pregătire pentru programele de studii Asistență Medicală Generală și
Moașe și de 3 ani pentru alte programe de studii de licență din domeniul sănătate;
b)
fiecare an universitar are câte 60 de credite de studii transferabile în ECTS/SECT, fiind totalizate 180 de credite de
studii transferabile pentru programele cu o durată a studiilor de licență de 3 ani, 240 de credite de studii transferabile
pentru programele cu o durată a studiilor de licență de 4 ani, 300 de credite de studii transferabile pentru programul
Farmacie cu o durată a studiilor de licență de 5 ani și 360 de credite de studii transferabile pentru programele Medicină,
Medicină Dentară și Medicină Veterinară cu o durată a studiilor de licență de 6 ani;
c)
studiile universitare de master au între 60 și 120 de credite de studii transferabile ECTS/SECT; Legea 1/2011 – forma sintetica pentru data 2019-01-10
pag. 49
1/10/2019 : contact@bolintin-vale.ro
d)
studiile universitare de doctorat totalizează 240 de credite de studii transferabile, iar studiile avansate din cadrul
școlii doctorale totalizează 60 de credite; studiile universitare de doctorat se pot organiza în UOD și în IOSUD realizate
prin consorții între universități și spitale sau clinici.
(2)
Instituțiile de învățământ superior din domeniile sănătate și medicină veterinară acreditate, pe baza criteriilor de
calitate, pot organiza, pe lângă formele de învățământ prevăzute la alin. (1), și programe postdoctorale și de formare
și dezvoltare profesională: de rezidențiat, de perfecționare, de specializare, de studii complementare în vederea
obținerii de atestate și de educație medicală și farmaceutică continuă.
(3)
Durata doctoratului pentru absolvenții învățământului superior medical uman, medical veterinar și farmaceutic este
de 4 ani.
(4)
Instituțiile de învățământ superior cu programe de studii din domeniile sănătate și medicină veterinară și instituțiile
sanitare publice pot utiliza veniturile proprii, în interes reciproc, pentru asigurarea unor condiții optime de activitate,
privind infrastructura, echipamentele medicale și accesul la informație medicală.
(5)
La selecția și promovarea personalului didactic universitar din instituțiile de învățământ superior cu programe de
studii din domeniul sănătate se iau în considerare criteriile privind experiența profesională medicală dovedită. În
învățământul superior din domeniul sănătate, pentru posturile didactice la disciplinele cu corespondent în rețeaua
Ministerului Sănătății pot accede doar persoane care au obținut, prin concurs, în funcție de gradul universitar, titlurile de
medic/medic dentist rezident sau medic/medic dentist specialist sau farmacist/farmacist rezident/farmacist specialist în
specialitatea postului.
(6)
[textul Art. 174, alin. (6) din titlul III, capitolul V, sectiunea 1 a fost abrogat la 22-apr-2017 de Actul din Legea
70/2017]
(6
1
)
Absolvenții școlilor sanitare postliceale cu diplomă de bacalaureat pot continua studiile în învățământul superior
medical la programele de licență «Asistent medical generalist».
(6
2
)
Pentru continuarea studiilor în învățământul superior medical la programele «Asistent medical generalist»
absolvenții școlilor sanitare postliceale cu diplomă de bacalaureat trebuie să se înscrie și să promoveze concursul de
admitere.
(6
3
)
Studenții admiși la programele de licență «Asistent medical generalist», absolvenți ai școlilor sanitare postliceale,
beneficiază de recunoașterea parțială a studiilor prin sistemul de credite transferabile.
(6
4
)
Recunoașterea parțială a studiilor se face în baza unei metodologii convenite de universitățile de medicină și
farmacie, aprobată prin ordin al ministrului educației naționale și care cuprinde criteriile generale.
(la data 18-iul-2018 Art. 174, alin. (6^4) din titlul III, capitolul V, sectiunea 1 a se vedea referinte de aplicare din Metodologie-Cadru din 2018 )
(6
5
)
Universitățile își elaborează metodologii proprii care să cuprindă criterii specifice stabilite de senatele universitare.
(la data 22-apr-2017 Art. 174, alin. (6) din titlul III, capitolul V, sectiunea 1 completat de Art. 1, punctul 2. din Legea 70/2017 )
(7)
Învățământul superior și postuniversitar din domeniul sănătate se desfășoară în unități sanitare publice, în institute,
în centre de diagnostic și tratament, în secții cu paturi, în laboratoare și în cabinete. Conform legii speciale, se pot
constitui clinici universitare, din una sau mai multe secții clinice, în specialități înrudite, din spitale publice sau private, în
care sunt organizate activități de învățământ și cercetare ale departamentelor universitare.
(8)
Rezidențialul reprezintă forma specifică de învățământ postuniversitar pentru absolvenții licențiați ai programelor de
studii medicină, medicină dentară și farmacie care asigură pregătirea necesară obținerii uneia dintre specialitățile
cuprinse în Nomenclatorul specialităților medicale, medico-dentare și farmaceutice pentru rețeaua de asistență
medicală. Organizarea și finanțarea rezidențiatului se reglementează prin acte normative specifice.
(9)
Admiterea la rezidențiat a cadrelor didactice din învățământul superior din domeniul sănătate se face în aceleași
condiții ca pentru orice absolvent al învățământului superior din domeniul sănătate.
(10)
Medicii rezidenți care ocupă prin concurs posturi didactice de asistent universitar în instituții de învățământ
superior din domeniul sănătate continuă formarea în rezidențiat și sunt retribuiți pentru ambele activități.
(11)
În cadrul instituțiilor de învățământ superior care organizează programe de pregătire în rezidențiat se constituie
un departament de pregătire în rezidențiat. În instituțiile de învățământ superior care organizează programe de
pregătire de medicină și farmacie, departamentul este subordonat conducerii universității.
SECȚIUNEA 2:
Reglementarea altor aspecte specifice
Art. 175
Reglementarea altor aspecte specifice desfășurării activităților din acest domeniu se realizează prin hotărâre a
Guvernului, ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului și, după caz, ordin comun al ministrului
sănătății și al președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor.
CAPITOLUL VI:
Învățământul superior militar și învățământul de informații, de ordine publică și de
securitate națională
SECȚIUNEA 1:
Organizare și funcționare
Art. 176
(1)
Învățământul superior militar, de informații, de ordine publică și de securitate națională este învățământ de stat,
parte integrantă a sistemului național de învățământ, și cuprinde: învățământ universitar pentru formarea ofițerilor,
ofițerilor de poliție și a altor specialiști, precum și învățământ postuniversitar.
(2)
Instituțiile de învățământ superior militar, de informații, de ordine publică și de securitate națională din cadrul
sistemului național de învățământ, precum și specializările/programele de studii din cadrul acestora se supun
reglementărilor referitoare la asigurarea calității, inclusiv celor legate de autorizare și acreditare, în aceleași condiții cu
instituțiile de învățământ superior civil.
(3)
Structura organizatorică, oferta de școlarizare care conține profilurile, programele de studii, cifrele anuale de
școlarizare, criteriile de selecționare a candidaților pentru învățământul superior militar, de informații, de ordine publică
și de securitate națională se stabilesc, după caz, de Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Administrației și Internelor,
Ministerul Justiției, Serviciul Român de Informații și alte instituții cu atribuții în domeniile apărării, informațiilor, ordinii
publice și securității naționale, potrivit specificului fiecărei arme, specializări, nivel și formă de organizare a
învățământului, în condițiile legii.
(4)
Formele de organizare a învățământului, admiterea la studii, derularea programelor de studii, finalizarea studiilor,
autorizarea și acreditarea instituțiilor de învățământ, în învățământul superior militar, de informații, de ordine publică și
de securitate națională, se supun procedurilor și condițiilor aplicabile instituțiilor de învățământ superior civil. Legea 1/2011 – forma sintetica pentru data 2019-01-10
pag. 50
1/10/2019 : contact@bolintin-vale.ro
(5)
Pentru învățământul superior militar, de informații, de ordine publică și de securitate națională, după caz, Ministerul
Apărării Naționale, Ministerul Administrației și Internelor, Ministerul Justiției, Serviciul Român de Informații și alte instituții
cu atribuții în domeniile apărării, informațiilor, ordinii publice și securității naționale pot emite ordine, regulamente și
instrucțiuni proprii, în condițiile legii.
(6)
Ofițerii în activitate, în rezervă sau în retragere, posesori ai diplomei de absolvire a școlii militare de ofițeri cu durata
de 3 sau 4 ani, pot să își completeze studiile în învățământul superior, pentru obținerea diplomei de licență în profiluri și
specializări similare sau apropiate armei/specialității militare.
(7)
Diplomele de licență, de master, de doctorat eliberate de instituțiile de învățământ superior militar, de informații, de
ordine publică și de securitate națională, precum și titlurile științifice obținute dau dreptul deținătorilor legali, după
trecerea în rezervă, în condițiile legii, să ocupe funcții echivalente cu cele ale absolvenților instituțiilor civile de
învățământ, cu profil apropiat și de același nivel.
(8)
Planurile de învățământ pentru învățământul superior militar, de informații și de ordine publică și de securitate
națională se elaborează de Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Administrației și Internelor, Serviciul Român de
Informații și alte instituții cu atribuții în domeniul apărării, informațiilor, ordinii publice și securității naționale, în
conformitate cu standardele naționale stabilite de instituțiile responsabile cu asigurarea calității.
SECȚIUNEA 2:
Managementul și finanțarea instituțiilor
Art. 177
(1)
Managementul instituțiilor de învățământ superior militar, de informații, de ordine publică și de securitate națională
se realizează în aceleași condiții ca în instituțiile civile de învățământ superior. Finanțarea instituțiilor din învățământul
superior militar, de informații, de ordine publică și de securitate națională se face în condițiile legii.
(2)
Structurile și funcțiile de conducere din instituțiile de învățământ militar, de informații, de ordine publică și de
securitate națională sunt aceleași ca și cele din instituțiile civile de învățământ superior și se ocupă în aceleași condiții ca
și acestea, precum și cu respectarea procedurilor specificate în actele normative specifice în domeniu.
(3)
Conducerea instituțiilor de învățământ militar, de informații, de ordine publică și de securitate națională se
realizează de către rectori care sunt și comandanții instituțiilor respective. Funcția de comandant se ocupă în
conformitate cu reglementările Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Administrației și Internelor, Serviciului Român
de Informații și ale altor instituții cu atribuții în domeniul apărării, ordinii publice și siguranței naționale.
(4)
În învățământul superior militar, de informații, de ordine publică și de securitate națională se înființează corpul
instructorilor militari, de ordine și de securitate publică, prin ordine și instrucțiuni ale Ministerului Apărării Naționale,
Ministerului Administrației și Internelor, Ministerului Justiției, Serviciului Român de Informații și ale altor instituții cu
atribuții în domeniul apărării, ordinii publice și siguranței naționale.
SECȚIUNEA 3:
Resurse umane
Art. 178
(1)
Funcțiile didactice și de cercetare din învățământul superior militar, de informații, de ordine publică și de securitate
națională se ocupă și se eliberează în aceleași condiții ca și cele din instituțiile civile de învățământ superior. Cadrele
didactice și de cercetare din învățământul superior militar, de informații, de ordine publică și de securitate națională au
același statut ca cele din instituțiile civile de învățământ superior.
(2)
Instituțiile de învățământ superior militar, de informații, de ordine publică și de securitate națională se bucură de
principiul autonomiei universitare.
(3)
Cadrele didactice militare titulare, pensionate pentru limită de vârstă și vechime integrală ca militari, pot să își
continue activitatea didactică, în cadrul aceleiași instituții de învățământ superior, în condițiile legii.
SECȚIUNEA 4:
Viața universitară
Art. 179
Viața universitară din instituțiile de învățământ superior militar, de informații, de ordine publică și de securitate națională
se desfășoară în conformitate cu reglementările legale pentru instituțiile civile de învățământ superior, adaptate mediului
militar, de informații, de ordine publică și de securitate națională.
CAPITOLUL VII:
Învățământul superior artistic și sportiv
Art. 180
În învățământul superior artistic și sportiv, procesul educațional se desfășoară prin activități didactice și prin activități
practice de creație și performanță.
Art. 181
Instituțiile de învățământ superior artistic și sportiv, autorizate provizoriu sau acreditate, conform legii, pot organiza
forme de învățământ prin cele 3 cicluri de studii universitare: ciclul I – studii universitare de licență, ciclul II – studii
universitare de master și ciclul III – studii universitare de doctorat, incluzând doctoratul științific și doctoratul
profesional, precum și programe de formare și dezvoltare profesională continuă.
Art. 182
În învățământul superior artistic și sportiv, structura anului universitar poate fi adaptată în funcție de programul
activităților practice specifice.
Art. 183
În învățământul superior artistic și sportiv, practica studenților se desfășoară în universități: în centre de proiectare,
ateliere artistice, studiouri muzicale, unități de producție teatrale și cinematografice, spații destinate performanței
sportive, precum și în instituții din profilul artistic sau sportiv respectiv, pe bază de parteneriat instituțional.
Art. 184
În învățământul superior artistic și sportiv, doctoratul științific sau profesional este o condiție pentru cariera didactică.
Art. 185
Cercetarea prin creație artistică, proiectare și performanță sportivă se desfășoară individual sau colectiv, în centre de
proiectare, laboratoare și ateliere artistice, studiouri muzicale, unități de producție teatrală și cinematografică, spații
destinate performanței sportive.
Art. 186
Evaluarea calității și clasificarea universităților artistice și sportive iau în considerare criteriile specifice creației artistice și
performanței sportive.
Art. 187
În învățământul superior artistic și sportiv, alocarea pe baze competiționale a fondurilor se face inclusiv în baza Legea 1/2011 – forma sintetica pentru data 2019-01-10
pag. 51
1/10/2019 : contact@bolintin-vale.ro
criteriilor specifice creației artistice și performanței sportive.
Art. 188
Reglementarea altor aspecte specifice desfășurării activității din aceste domenii va fi realizată prin hotărâri ale
Guvernului sau ordine ale ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului, în concordanță cu prevederile legii și cu
reglementările generale și sectoriale ale Uniunii Europene.
CAPITOLUL VIII:
Activitatea de cercetare și creație universitară
Art. 189
(1)
Activitatea de cercetare, dezvoltare, inovare și creație artistică din universități se organizează și funcționează pe
baza legislației naționale și a Uniunii Europene în domeniu.
(2)
Instituțiile de învățământ superior care și-au asumat ca misiune și cercetarea științifică au obligația să creeze
structuri tehnico-administrative care să faciliteze managementul activităților de cercetare și a proiectelor de cercetare-
dezvoltare derulate de personalul instituției. Aceste structuri deservesc și răspund optim cerințelor personalului implicat
în cercetare.
(3)
Personalul implicat în activități de cercetare în institute, laboratoare sau centre de cercetare ale universității
dispune, în limita proiectelor de cercetare pe care le coordonează, de autonomie și de responsabilitate personală,
delegată de ordonatorul de credite, în realizarea achizițiilor publice și a gestionării resurselor umane necesare derulării
proiectelor. Aceste activități se desfășoară conform reglementărilor legale în vigoare și fac obiectul controlului financiar
intern.
Art. 190
(1)
La sfârșitul fiecărui an bugetar, conducerea universității prezintă senatului universitar un raport referitor la
cuantumul regiei pentru granturile de cercetare și la modul în care regia a fost cheltuită.
(2)
Cuantumul maximal al regiei pentru granturile și contractele de cercetare este stabilit de finanțator sau de
autoritatea contractantă și nu poate fi modificat pe perioada derulării acestora.
Art. 191
(1)
Pentru granturile gestionate prin Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică, Ministerul Educației, Cercetării,
Tineretului și Sportului asigură un avans de până la 90% din valoarea grantului din momentul semnării contractului de
finanțare. Pentru diferență, universitățile pot avansa fonduri din venituri proprii.
(2)
Mobilitatea interinstituțională a personalului de cercetare după principiul "grantul urmează cercetătorul" este
garantată prin prezenta lege și se realizează prin metodologii elaborate de autoritățile contractante. Titularul grantului
răspunde public, conform contractului cu autoritatea contractantă, de modul de gestionare a grantului.
CAPITOLUL IX:
Promovarea calității în învățământul superior și în cercetarea științifică
SECȚIUNEA 1:
Dispoziții generale
Art. 192
(1)
Asigurarea calității învățământului superior și a cercetării științifice universitare este o obligație a instituției de
învățământ superior și o atribuție fundamentală a Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului. În realizarea
acestei atribuții, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului colaborează cu ARACIS, cu alte agenții înscrise în
EQAR, precum și cu CNCS, CNATDCU, Consiliul de etică și management universitar (CEMU) și alte organisme cu
competențe în domeniu conform legislației în vigoare.
(1
1
)
Activitățile de asigurare externă a calității învățământului superior desfășurate pe teritoriul României de către
agențiile din țară sau străinătate înregistrate în EQAR sunt reglementate printr-o metodologie aprobată prin ordin al
ministrului educației naționale și cercetării științifice.
(la data 15-dec-2016 Art. 192, alin. (1) din titlul III, capitolul IX, sectiunea 1 completat de Art. I, punctul 6. din Ordonanta urgenta 96/2016 )
(la data 06-ian-2017 Art. 192, alin. (1^1) din titlul III, capitolul IX, sectiunea 1 a se vedea referinte de aplicare din Ordinul 6154/2016 )
(2)
Instituțiile de învățământ superior au obligația de a furniza Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului
datele solicitate de acesta, cu respectarea prevederilor legale. Refuzul sau raportarea falsă încalcă principiul răspunderii
publice și duce la sancțiunile prevăzute de lege.
(3)
Instituțiile de învățământ superior care refuză să facă publice datele de interes public solicitate de Ministerul
Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului sau oricare altă persoană fizică sau juridică încalcă principiul răspunderii
publice și sunt sancționate conform legii.
(4)
Studenții sunt parteneri cu drepturi depline în procesul de asigurare a calității.
Art. 193
(1)
Evaluarea universităților se realizează în scopul:
a)
autorizării provizorii și acreditării;
b)
ierarhizării programelor de studii și clasificării universităților.
(2)
Evaluarea în scopul autorizării provizorii și acreditării se realizează de către ARACIS sau de altă agenție înscrisă în
EQAR și are loc potrivit legii și standardelor internaționale în domeniu.
(3)
Evaluarea în scopul ierarhizării programelor de studii și a clasificării universităților se realizează pe baza unei
metodologii de evaluare propuse de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului și aprobate prin hotărâre a
Guvernului, în maximum 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi. Aplicarea acestei metodologii intră în
răspunderea Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului. Evaluarea este realizată periodic.
(4)
Universitățile se clasifică, pe baza evaluării prevăzute la alin. (3), în 3 categorii:
a)
universități centrate pe educație;
b)
universități de educație și cercetare științifică sau universități de educație și creație artistică;
c)
universități de cercetare avansată și educație.
(5)
Evaluarea prevăzută la alin. (3) se face de către ARACIS care cooptează, inclusiv, experți internaționali cu
competențe în domeniul ierarhizării și clasificării instituțiilor de învățământ superior, pe bază de selecție. În echipele de
evaluare, ARACIS include și reprezentanți ai studenților și ai CNATDCU.
(la data 18-iun-2018 Art. 193, alin. (5) din titlul III, capitolul IX, sectiunea 1 modificat de Art. II, punctul 13. din Ordonanta urgenta 48/2018 )
(6)
Prin excepție de la prevederile alin. (5), prima evaluare de după intrarea în vigoare a prezentei legi, făcută conform
prevederilor alin. (3), se face numai de către un organism internațional cu competență în domeniul ierarhizării și
clasificării instituțiilor de învățământ superior sau de către o agenție de asigurare a calității înregistrată în EQAR, din
străinătate. Legea 1/2011 – forma sintetica pentru data 2019-01-10
pag. 52
1/10/2019 : contact@bolintin-vale.ro
(7)
Pentru programele de licență, mașter și doctorat, finanțarea instituțiilor de învățământ superior de stat, din surse
publice, se face pe baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educației Naționale prin consultare cu CNFIS și
aprobate prin ordin al ministrului educației naționale.
(la data 30-dec-2013 Art. 193, alin. (7) din titlul III, capitolul IX, sectiunea 1 modificat de Art. I, punctul 28. din Ordonanta urgenta 117/2013 )
(8)
Statul poate finanța programele de excelență în cercetare și educație din orice categorie de universități.
(9)
Programele de excelență prevăzute la alin. (8) se stabilesc pe baza evaluării prevăzute la alin. (3).
(la data 30-dec-2013 Art. 193, alin. (9) din titlul III, capitolul IX, sectiunea 1 modificat de Art. I, punctul 28. din Ordonanta urgenta 117/2013 )
(9
1
)
Prin excepție de la prevederile alin. (9), în anul universitar 2012-2013, programele de excelență prevăzute la alin.
(8) se stabilesc pe baza evaluării prevăzute la alin. (3).
(la data 31-mai-2012 Art. 193, alin. (9) din titlul III, capitolul IX, sectiunea 1 completat de Art. 1, punctul 5. din Ordonanta urgenta 21/2012 )
(10)
[textul Art. 193, alin. (10) din titlul III, capitolul IX, sectiunea 1 a fost abrogat la 30-dec-2013 de Art. I, punctul
29. din Ordonanta urgenta 117/2013]
(11)
Prin excepție de la prevederile alin. (10), în anul universitar 2012-2013 sunt finanțate din fonduri publice, ținând
cont de evaluarea realizată conform alin. (3), programe de licență, master și doctorat în universitățile de stat
menționate la alin. (4).
(la data 31-mai-2012 Art. 193, alin. (10) din titlul III, capitolul IX, sectiunea 1 completat de Art. 1, punctul 6. din Ordonanta urgenta 21/2012 )
Art. 194
(1)
Pentru promovarea calității și creșterea eficienței sistemului de învățământ superior, pentru creșterea vizibilității
internaționale și pentru concentrarea resurselor, universitățile de stat și particulare pot:
a)
să se constituie în consorții universitare, potrivit legii;
b)
să fuzioneze într-o singură instituție de învățământ superior cu personalitate juridică.
(2)
Universitățile acreditate la data intrării în vigoare a prezentei legi pot demara proceduri pentru constituirea de
consorții sau pentru fuzionare prin comasare sau absorbție.
Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului alocă preferențial resurse financiare consorțiilor sau universităților
fuzionate, conform unei metodologii adoptate în acest sens prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și
sportului, la propunerea CNFIS.
(3)
Fuziunea prin comasare sau absorbție a instituțiilor de învățământ superior de stat se face, de regulă, în jurul
instituțiilor din categoria universităților de cercetare avansată și educație și ținând cont de proximitatea geografică.
(4)
Evaluarea programelor de studii și a instituțiilor de învățământ superior se face periodic, la inițiativa Ministerului
Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului sau a universităților. Rezultatele evaluării sunt publice, pentru informarea
beneficiarilor de educație și pentru transparența instituțională.
Art. 195
(1)
Fiecare universitate are obligația să realizeze, la intervale de maximum 5 ani, evaluarea internă și clasificarea
departamentelor pe 5 niveluri de performanță în cercetare, conform unei metodologii-cadru elaborate de CNCS și
aprobate prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului. Rezultatele evaluării și clasificării sunt
publice.
(2)
Senatul universitar, la propunerea rectorului, pe baza evaluării interne, poate dispune reorganizarea sau
desființarea departamentelor ori institutelor neperformante, fără a prejudicia studenții.
Art. 196
Guvernul României înființează Institutul de Studii și Cercetări Avansate din România, având ca obiectiv principal
susținerea elitelor științifice românești din țară și din diaspora. Metodologia de înființare a acestuia se elaborează de
către Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului și se adoptă prin hotărâre a Guvernului, în termen de 12 luni
de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Art. 197
(la data 09-mai-2012 Art. 197 din titlul III, capitolul IX, sectiunea 1 a se vedea referinte de aplicare din Metodologie din 2012 )
Statul încurajează excelența în instituțiile de învățământ superior prin pârghii financiare specifice, existente în prezenta
lege:
a)
universităților li se alocă o finanțare suplimentară, în sumă, la nivel național, de minimum 30% din suma alocată la
nivel național universităților de stat ca finanțare de bază, pe baza criteriilor și a standardelor de calitate stabilite de
Consiliul Național al Finanțării învățământului Superior și aprobate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și
Sportului;
b)
universităților de stat li se alocă un fond distinct pentru dezvoltarea instituțională, din bugetul alocat Ministerului
Educației Naționale. Fondul de dezvoltare instituțională se adresează celor mai performante instituții de învățământ
superior din fiecare categorie și se alocă după criterii competitive bazate pe standarde internaționale Metodologia de
alocare și utilizare a fondului pentru dezvoltare instituțională se elaborează de către Ministerul Educației Naționale și se
aprobă prin ordin al ministrului educației naționale.
(la data 30-dec-2013 Art. 197, litera B. din titlul III, capitolul IX, sectiunea 1 modificat de Art. I, punctul 30. din Ordonanta urgenta 117/2013 )
(la data 04-dec-2014 Art. 197, litera B. din titlul III, capitolul IX, sectiunea 1 a se vedea referinte de aplicare din Metodologie din 2014 )
(la data 18-apr-2016 Art. 197, litera B. din titlul III, capitolul IX, sectiunea 1 a se vedea referinte de aplicare din Ordinul 3632/2016 )
SECȚIUNEA 2:
Sprijinirea excelenței individuale
Art. 198
Formele de sprijin pentru cadrele didactice, studenții și cercetătorii cu performanțe excepționale includ:
a)
granturi de studii sau de cercetare la universități din țară ori din străinătate, acordate pe bază de competiție;
b)
granturi pentru efectuarea și finalizarea unor cercetări, inclusiv teze de doctorat;
c)
aprobarea unor rute educaționale flexibile, care permit accelerarea parcursului de studii universitare;
d)
crearea de instrumente și mecanisme de susținere a inserției lor profesionale în țară, astfel încât să valorifice la nivel
superior atât talentul, cât și achizițiile realizate prin formare.
CAPITOLUL X:
Promovarea universității centrate pe student
SECȚIUNEA 1:
Dispoziții generale
Art. 199 Legea 1/2011 – forma sintetica pentru data 2019-01-10
pag. 53
1/10/2019 : contact@bolintin-vale.ro
(1)
Studenții sunt considerați parteneri ai instituțiilor de învățământ superior și membri egali ai comunității academice.
În învățământul confesional studenții sunt membri ai comunității academice în calitate de discipoli.
(2)
O persoană dobândește statutul de student și de membru al unei comunități universitare numai în urma admiterii și
a înmatriculării sale într-o instituție de învățământ superior acreditată sau autorizată să funcționeze provizoriu.
(3)
O persoană poate fi admisă și înmatriculată ca student concomitent la cel mult două programe de studii, indiferent
de instituțiile de învățământ care le oferă. Orice subvenție financiară sau bursă din fonduri publice se acordă, conform
normelor legale în vigoare, numai într-o singură instituție de învățământ superior, pentru un singur program de studii. În
cazul studenților care se transferă între universități sau programe de studii, subvențiile urmează studentul.
(4)
În vederea testării cunoștințelor și a capacităților cognitive, respectiv artistice sau sportive, și a admiterii într-un
program de studii pentru licență, master ori doctorat, instituțiile de învățământ superior organizează examene de
admitere pentru fiecare program și ciclu de studiu.
SECȚIUNEA 2:
Înmatricularea studenților. Registrul matricol unic al universităților din România
Art. 200
(1)
O instituție de învățământ superior poate admite și înmatricula într-un program de studii numai acel număr de
studenți pentru care sunt asigurate condiții optime de calitate academică, de viață și de servicii sociale în spațiul
universitar.
(2)
Oferta anuală de școlarizare este făcută publică de către rectorul instituției de învățământ superior prin declarație
pe propria răspundere, cu respectarea capacității de școlarizare stabilite conform art. 138 alin. (5).
(3)
În urma admiterii într-un program de studii, între student și universitate se încheie un contract în care se specifică
drepturile și obligațiile părților.
(4)
Universitățile care admit în programele lor de studii mai mulți studenți decât capacitatea de școlarizare, aprobată
conform prezentei legi, încalcă răspunderea lor publică și sunt sancționate în conformitate cu prevederile prezentei legi.
Art. 201
(1)
Se constituie Registrul matricol unic al universităților din România, denumit în continuare RMUR. RMUR este o bază
de date electronică în care sunt înregistrați toți studenții din România din universitățile de stat sau particulare acreditate
ori autorizate să funcționeze provizoriu, precum și studenții-doctoranzi din Academia Română. Registrele matricole ale
universităților și al Academiei Române devin parte a RMUR, asigurându-se un control riguros al diplomelor.
(la data 31-aug-2018 Art. 201, alin. (1) din titlul III, capitolul X, sectiunea 2 modificat de Art. I, punctul 12. din Ordonanta 9/2018 )
(1
1
)
Avizarea/Eliberarea numărului de formulare ale actelor de studii solicitate de către instituțiile de învățământ
superior acreditate și de către Academia Română se realizează în baza informațiilor înscrise de acestea în RMUR,
pentru promoția respectivă. Lipsa acestor informații reprezintă o nerespectare a obligațiilor prevăzute la art. 124 și
conduce la neavizarea/neeliberarea formularelor actelor de studii solicitate.
(la data 31-aug-2018 Art. 201, alin. (1) din titlul III, capitolul X, sectiunea 2 completat de Art. I, punctul 13. din Ordonanta 9/2018 )
(2)
Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, la propunerea CNFIS, elaborează un regulament de alocare a
codului matricol individual, precum și conținutul informațiilor care vor fi scrise în RMUR.
(3)
[textul Art. 201, alin. (3) din titlul III, capitolul X, sectiunea 2 a fost abrogat la 01-feb-2014 de Art. 224, punctul 4.
din titlul II din Legea 187/2012]
(4)
RMUR, registrele matricole ale universităților și sistemele informatice aferente se elaborează în termen de cel mult
2 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(5)
În baza de date electronică aferentă RMUR se înregistrează și se păstrează evidența diplomelor universitare emise
în România. Universitățile acreditate și Academia Română înregistrează seriile și numerele actelor de studii întocmite și
eliberate.
(la data 31-aug-2018 Art. 201, alin. (5) din titlul III, capitolul X, sectiunea 2 modificat de Art. I, punctul 14. din Ordonanta 9/2018 )
Art. 202
(1)
Principiile care reglementează activitatea studenților în cadrul comunității universitare sunt:
a)
principiul nediscriminării – în baza căruia toți studenții beneficiază de egalitate de tratament din partea instituției de
învățământ superior; orice discriminare directă sau indirectă față de student este interzisă;
b)
principiul dreptului la asistență și la servicii complementare gratuite în învățământul superior de stat – exprimat prin:
consilierea și informarea studentului de către cadrele didactice, în afara orelor de curs, seminar sau laboratoare;
consilierea în scopul orientării profesionale; consilierea psihologică; acces la principalele cărți de specialitate și publicații
științifice; acces la datele referitoare la situația școlară personală;
c)
principiul participării la decizie – în baza căruia deciziile în cadrul instituțiilor de învățământ superior sunt luate cu
participarea reprezentanților studenților;
d)
principiul libertății de exprimare – în baza căruia studenții au dreptul să își exprime liber opiniile academice, în cadrul
instituției de învățământ în care studiază;
e)
principiul transparenței și al accesului la informații – în baza căruia studenții au dreptul de acces liber și gratuit la
informații care privesc propriul parcurs educațional și viața comunității academice din care fac parte, în conformitate cu
prevederile legii.
(2)
În universitățile confesionale, drepturile, libertățile și obligațiile studenților sunt stabilite și în funcție de specificul
dogmatic și canonic al fiecărui cult.
(3)
Drepturile, libertățile și obligațiile studenților sunt cuprinse în Codul drepturilor și obligațiilor studentului, propus de
asociațiile studențești în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi și adoptat de Ministerul Educației,
Cercetării, Tineretului și Sportului prin ordin al ministrului acestuia.
(4)
În universitățile confesionale, studenții se organizează cu respectarea statutului și a normelor dogmatice și
canonice ale cultului respectiv.
(5)
Fiecare universitate va institui un sistem de aplicare și monitorizare a respectării prevederilor Codului drepturilor și
obligațiilor studentului. Asociațiile studenților prezintă un raport anual privind respectarea codului, care este public.
Art. 203
(1)
Studenții au dreptul să înființeze, în instituțiile de învățământ superior, de stat sau particulare, ateliere, cluburi,
cercuri, cenacluri, formații artistice și sportive, organizații, precum și publicații, conform legii.
(2)
Studenții sunt aleși în mod democratic, prin vot universal, direct și secret, la nivelul diverselor formații, programe Legea 1/2011 – forma sintetica pentru data 2019-01-10
pag. 54
1/10/2019 : contact@bolintin-vale.ro
sau cicluri de studiu, atât în cadrul facultăților, cât și al universității. Ei sunt, de drept, reprezentanți legitimi ai intereselor
studenților, la nivelul fiecărei comunități academice. Conducerea instituției de învățământ superior nu se implică în
organizarea procesului de alegere a reprezentanților studenților.
(3)
În universitățile confesionale, reprezentarea studenților la nivelul comunității universitare se va face cu respectarea
statutului și specificului dogmatic și canonic al cultului respectiv.
(4)
Statutul de student reprezentant nu poate fi condiționat de către conducerea universității.
(5)
Studenții pot fi reprezentați în toate structurile decizionale și consultative din universitate.
(6)
Federațiile naționale studențești, legal constituite, sunt organismele care exprimă interesele studenților din
universități, în raport cu instituțiile statului.
(7)
Organizațiile studențești care reprezintă interesele studenților la nivelul fiecărei comunități universitare pot avea
reprezentanți de drept în structurile decizionale și executive ale universității.
(8)
Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului colaborează, în dezvoltarea învățământului superior, cu
federațiile naționale studențești, legal constituite, și se va consulta cu acestea ori de câte ori este nevoie.
(9)
Studenții pot participa la acțiuni de voluntariat, pentru care pot primi un număr de credite de studii transferabile, în
condițiile stabilite de Carta universitară.
Art. 204
(1)
Studenții care provin din familii cu venituri reduse beneficiază de un sistem de împrumuturi bancare pentru
efectuarea studiilor, garantate de stat, în condițiile legislației în vigoare, prin Agenția de credite și burse de studii.
Împrumuturile pot acoperi taxele de studii și costul vieții pe perioada studiilor.
(2)
Absolvenții care vor practica profesia minimum 5 ani în mediul rural vor fi scutiți de plata a 75% din împrumut,
această parte fiind preluată de către stat, în cuantum de maximum 5.000 lei.
(3)
Agenția de credite și burse de studii propune reglementări corespunzătoare în vederea acordării creditelor.
Art. 205
(1)
Studenții beneficiază de asistență medicală și psihologică gratuită în cabinete medicale și psihologice universitare ori
în policlinici și unități spitalicești de stat, conform legii.
(2)
În timpul anului universitar, studenții înmatriculați la forma de învățământ cu frecvență, în instituțiile de învățământ
superior acreditate, în vârstă de până la 26 de ani, beneficiază de tarif redus cu minimum 50% pe mijloacele de
transport local în comun, transportul intern auto, feroviar și naval. Studenții orfani sau proveniți din casele de copii
beneficiază de gratuitate pentru aceste categorii de transport.
(la data 30-dec-2013 Art. 205, alin. (2) din titlul III, capitolul X, sectiunea 2 modificat de Art. I, punctul 31. din Ordonanta urgenta 117/2013 )
(2
1
)
Prin excepție de la prevederile alin. (2), în tot cursul anului calendaristic, studenții înmatriculați la forma de
învățământ cu frecvență, în instituțiile de învățământ superior acreditate, beneficiază de gratuitate la transport intern
feroviar la toate categoriile de trenuri, clasa a II-a.
(la data 06-ian-2017 Art. 205, alin. (2) din titlul III, capitolul X, sectiunea 2 completat de Art. 4, punctul 1. din Ordonanta urgenta 2/2017 )
(3)
Studenții beneficiază de tarife reduse cu 75% pentru accesul la muzee, concerte, spectacole de teatru, operă, film,
la alte manifestări culturale și sportive organizate de instituții publice, în limita bugetelor aprobate.
(4)
Studenții etnici români din afara granițelor țării, bursieri ai statului român, beneficiază de gratuitate la toate
manifestările prevăzute la alin. (3), care se desfășoară pe teritoriul României.
(5)
Instituțiile de învățământ superior pot acorda, în afara cifrei de școlarizare aprobate, cel puțin un loc pentru studii
gratuite absolvenților cu diplomă de bacalaureat proveniți din centrele de plasament, în condițiile stabilite de senatul
universitar.
(6)
Candidații proveniți din medii cu risc socioeconomic ridicat sau marginalizate din punct de vedere social – romi,
absolvenți ai liceelor din mediul rural sau din orașe cu mai puțin de 10.000 de locuitori – pot beneficia de un număr de
locuri bugetate garantate, în condițiile legii.
(7)
Activitățile extracurriculare – științifice, tehnice, cultural-artistice și sportive, precum și cele pentru studenții capabili
de performanțe sunt finanțate de la bugetul statului, conform normelor stabilite de Ministerul Educației, Cercetării,
Tineretului și Sportului. În acest scop se pot folosiși alte surse de finanțare.
(la data 23-aug-2012 Art. 205, alin. (7) din titlul III, capitolul X, sectiunea 2 a se vedea referinte de aplicare din Norme Metodologice din 2012 )
(8)
Prevederile alin. (6) se aplică și în cazul taberelor de creație, sportive și de odihnă ale studenților.
(9)
Statutul de student cu taxă se modifică în condițiile stabilite de senatul universitar.
(10)
Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului poate acorda anual burse pentru stagii de studii universitare
și postuniversitare în străinătate din fonduri constituite în acest scop. Aceste burse se obțin prin concurs organizat la
nivel național.
(11)
La concursurile pentru obținerea burselor prevăzute la alin. (10) pot participa studenții și absolvenții instituțiilor de
învățământ superior de stat și cei ai instituțiilor de învățământ superior particular acreditate.
(12)
Cheltuielile de întreținere a internatelor, a căminelor și a cantinelor universităților se acoperă din veniturile proprii
ale instituțiilor de învățământ respective și din subvenții de la buget cu această destinație.
(13)
Tarifele practicate de universități pentru studenți la cămine și cantine sunt cel mult egale cu diferența dintre
costurile de funcționare, cuprinzând cheltuielile de personal, cheltuielile cu utilitățile, cheltuielile cu materiile prime și
consumabile și cheltuielile de întreținere curentă și, respectiv, subvențiile de la bugetul de stat.
(14)
În vederea asigurării transparenței, universitatea de stat publică periodic balanța de venituri și cheltuieli pentru
fiecare cămin studențesc.
(15)
Pot fi acordate subvenții pentru cazare și studenților care aleg altă formă de cazare decât căminele instituțiilor de
învățământ superior.
(16)
Instituțiile de învățământ superior de stat asigură, în limita resurselor financiare alocate pentru efectuarea practicii
comasate a studenților, pe perioada prevăzută în planurile de învățământ, cheltuielile de masă, cazare și transport, în
situațiile în care practica se desfășoară în afara centrului universitar respectiv.
(17)
Toate actele de studii eliberate de universitate, precum și cele care atestă statutul de student (adeverințe,
carnete, legitimații) se eliberează în mod gratuit.
Art. 206
(1)
Statul român acordă anual, prin hotărâre a Guvernului, un număr de burse pentru școlarizarea studenților străini.
Aceste burse sunt atribuite doar acelor universități și programe de studii care îndeplinesc cele mai ridicate standarde de Legea 1/2011 – forma sintetica pentru data 2019-01-10
pag. 55
1/10/2019 : contact@bolintin-vale.ro
calitate, indiferent dacă sunt de stat sau particulare.
(la data 20-ian-2012 Art. 206, alin. (1) din titlul III, capitolul X, sectiunea 2 a se vedea referinte de aplicare din Hotarirea 4/2012 )
(2)
Din taxele de la studenții și cursanții străini, încasate de instituțiile de învățământ superior de stat, se virează la
Ministerul Educației Naționale un cuantum de 5% din încasările în valută.
(la data 30-dec-2013 Art. 206, alin. (2) din titlul III, capitolul X, sectiunea 2 modificat de Art. I, punctul 32. din Ordonanta urgenta 117/2013 )
CAPITOLUL XI:
Conducerea universităților
SECȚIUNEA 1:
Dispoziții generale
Art. 207
(1)
Structurile de conducere în instituțiile de învățământ superior de stat sau particulare sunt:
a)
senatul universitar și consiliul de administrație, la nivelul universității;
b)
consiliul facultății;
c)
consiliul departamentului.
(2)
Funcțiile de conducere sunt următoarele:
a)
rectorul, prorectorii, directorul general administrativ, directorul general adjunct administrativ, la nivelul universității;
(la data 31-aug-2018 Art. 207, alin. (2), litera A. din titlul III, capitolul XI, sectiunea 1 modificat de Art. I, punctul 15. din Ordonanta 9/2018 )
b)
decanul, prodecanii, la nivelul facultății;
c)
directorul de departament, la nivelul departamentului.
(2
1
)
Funcțiile de conducere prevăzute la alin. (2) reprezintă funcții în domeniul didactic a căror desfășurare nu
presupune prerogative de putere publică.
(2
2
)
Funcțiile prevăzute la alin. (2) nu sunt funcții publice de autoritate, activitățile din domeniul didactic specifice care
se derulează prin intermediul acestora sunt, în principal, următoarele:
a)
îndeplinirea misiunii instituției de învățământ superior de a genera și de a transfera cunoaștere către societate;
b)
organizarea derulării programelor de studii al căror element central este asigurarea calității în scopul dezvoltării
personale, al inserției profesionale a individului și a satisfacerii nevoii de competență a mediului socioeconomic;
c)
organizarea procesului de obținere a calificărilor corelate cu nevoile identificate pe piața muncii;
d)
gestionarea eficientă a activităților de învățământ, cercetare, producție sau transfer cognitiv și tehnologic;
e)
realizarea și implementarea de proiecte finanțate din surse interne sau externe universității;
f)
sprijinirea, în mod, adecvat a membrilor comunității universitare;
g)
derularea de acțiuni privind cooperarea internațională a instituției de învățământ superior;
h)
asigurarea libertății academice a personalului didactic, didactic auxiliar și de cercetare, precum și a drepturilor și
libertăților studenților;
i)
respectarea autonomiei universitare, a transparenței deciziilor și activităților, a echității și eticii universitare;
j)
asigurarea și gestionarea resurselor materiale și umane, cu respectarea regimului juridic al conflictelor de interese și
a legislației în vigoare;
k)
asigurarea, la nivelul instituției de învățământ superior, a condițiilor necesare desfășurării activității de cercetare
științifică, dezvoltare, inovare și transfer tehnologic, prin creație individuală și colectivă, în domeniul științelor, al
științelor inginerești, al artelor, al literelor, prin asigurarea performanțelor și dezvoltării fizice și sportive, precum și
valorificarea și diseminarea rezultatelor acestora în vederea producerii, transmiterii și valorificării cunoașterii.
(la data 30-iun-2014 Art. 207, alin. (2) din titlul III, capitolul XI, sectiunea 1 completat de Art. I, punctul 49. din Ordonanta urgenta 49/2014 )
(3)
IOSUD este condusă de Consiliul pentru studiile universitare de doctorat, respectiv de directorul acestui consiliu.
Funcția de director al Consiliului pentru studiile universitare de doctorat este asimilată funcției de prorector. Procedura
de numire a directorului Consiliului pentru studiile universitare de doctorat este stabilită de Codul studiilor universitare de
doctorat.
(4)
La nivelul departamentului, directorul de departament și membrii consiliului departamentului sunt aleși prin votul
universal, direct și secret al tuturor cadrelor didactice și de cercetare titulare.
(5)
La nivelul facultății, stabilirea structurilor și a funcțiilor de conducere se face după următoarea procedură:
a)
componența membrilor consiliului facultății este de maximum 75% cadre didactice și de cercetare, respectiv
minimum 25% studenți. Reprezentanții cadrelor didactice și de cercetare în consiliul facultății sunt aleși prin votul
universal, direct și secret al tuturor cadrelor didactice și de cercetare titulare din facultate, iar reprezentanții studenților
sunt aleși prin vot universal, direct și secret de către studenții facultății;
b)
decanii sunt selectați prin concurs public, organizat de către rectorul universității la nivelul facultății. La concurs pot
participa persoane din cadrul universității sau din orice facultate de profil din țară ori din străinătate care, pe baza
audierii în plenul consiliului facultății, au primit avizul acestuia de participare la concurs. Consiliul facultății are obligația de
a aviza minimum 2 candidați;
c)
decanul își desemnează prodecanii după numirea de către rector;
d)
în universitățile multilingve și multiculturale, cel puțin unul dintre prodecani se numește la propunerea cadrelor
didactice aparținând minorității naționale din departamentul secției sau liniei de predare într-o limbă a minorităților
naționale, potrivit regulamentului liniei de studiu conform art. 135 alin. (2), cu excepția cazului în care decanul provine
de la secția sau linia de studiu cu predare în limba minorității naționale respective. Cadrele didactice aparținând secției
sau liniei de predare trebuie să propună cel puțin 3 candidați.
(6)
Consiliul școlii doctorale se stabilește prin votul universal, direct și secret al conducătorilor de doctorat din școala
doctorală respectivă.
(7)
Procesul de stabilire și de alegere a structurilor și funcțiilor de conducere la nivelul universității, al facultăților și
departamentelor trebuie să respecte principiul reprezentativității pe facultăți, departamente, secții/linii de predare,
programe de studii, după caz, și se stabilește prin Carta universitară.
(8)
În cazul universităților confesionale, alegerea persoanelor în funcțiile de conducere se face cu avizul cultului
fondator.
Art. 208
(1)
Senatul universitar este compus din 75% personal didactic și de cercetare și din 25% reprezentanți ai studenților.
Toți membrii senatului universitar, fără excepție, vor fi stabiliți prin votul universal, direct și secret al tuturor cadrelor
didactice și cercetătorilor titulari, respectiv al tuturor studenților. Fiecare facultate va avea reprezentanți în senatul Legea 1/2011 – forma sintetica pentru data 2019-01-10
pag. 56
1/10/2019 : contact@bolintin-vale.ro
universitar, pe cote-părți de reprezentare stipulate în Carta universitară. În cazul universităților confesionale,
organizarea senatului universitar se va face cu respectarea statutului și specificului dogmatic și canonic al cultului
fondator.
(2)
Senatul universitar își alege, prin vot secret, un președinte care conduce ședințele senatului universitar și reprezintă
senatul universitar în raporturile cu rectorul.
(3)
Senatul universitar stabilește comisii de specialitate prin care controlează activitatea conducerii executive a
instituției de învățământ superior și a consiliului de administrație. Rapoartele de monitorizare și de control sunt
prezentate periodic și discutate în senatul universitar, stând la baza rezoluțiilor senatului universitar.
Art. 209
(la data 03-mai-2011 Art. 209 din titlul III, capitolul XI, sectiunea 1 a se vedea referinte de aplicare din Ordinul 4062/2011 )
(1)
Rectorul universităților de stat și particulare se desemnează prin una dintre următoarele modalități:
a)
pe baza unui concurs public, în baza unei metodologii aprobate de senatul universitar nou-ales, conformă cu
prezenta lege; sau
b)
prin votul universal, direct și secret al tuturor cadrelor didactice și de cercetare titulare din cadrul universității și al
reprezentanților studenților din senatul universitar și din consiliile facultăților.
(2)
Modalitatea de desemnare a rectorului, dintre cele prevăzute la alin. (1), se stabilește cu minimum 6 luni înainte de
fiecare desemnare a rectorului, prin votul universal, direct și secret al tuturor cadrelor didactice și de cercetare titulare
din cadrul universității și al reprezentanților studenților din senatul universitar și din consiliile facultăților.
Art. 210
(1)
În cazul în care modalitatea aleasă pentru desemnarea rectorului este cea pe baza unui concurs public, procedura
de desemnare este cea prevăzută de prezentul articol.
(2)
Senatul universitar nou-ales stabilește o comisie de selecție și de recrutare a rectorului formată, în proporție de
50%, din membri ai universității și, în proporție de 50%, din personalități științifice și academice din afara universității,
din țară și din străinătate. Această comisie conține minimum 12 membri, dintre care cel puțin un reprezentant al
studenților sau un absolvent al universității desemnat de către studenții din senatul universitar, conform Cartei
universitare. De asemenea, senatul universitar nou-ales elaborează și aprobă metodologia de avizare, de selecție și de
recrutare a rectorului, conform legii.
(3)
Concursul public pentru desemnarea rectorului se desfășoară în baza metodologiei prevăzute la alin. (2). Comisia
de concurs este comisia de selecție și recrutare prevăzută la alin. (2).
(4)
La concursul de ocupare a funcției de rector pot participa personalități științifice sau academice din țară și din
străinătate care, pe baza audierii în plenul senatului universitar nou-ales, au obținut avizul de participare la concurs din
partea acestuia. Avizul se acordă numai pe baza votului majorității simple a membrilor senatului universitar nou-ales.
Senatul universitar nou-ales are obligația de a aviza minimum 2 candidați. Candidații avizați de senatul universitar nou-
ales participă apoi la concursul organizat conform alin. (3).
Art. 211
(1)
Rectorul, desemnat conform art. 209, este confirmat prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și
sportului, în termen de 30 de zile de la data selecției. După emiterea ordinului de confirmare, rectorul poate semna acte
oficiale, înscrisuri, acte financiare/contabile, diplome și certificate.
(2)
Rectorul confirmat de ministrul educației, cercetării, tineretului și sportului, pe baza consultării senatului universitar,
își numește prorectorii. În universitățile multilingve și multiculturale cel puțin unul dintre prorectori este numit de către
rector la propunerea cadrelor didactice aparținând minorităților naționale din departamentul secției sau liniei de predare
într-o limbă a minorităților naționale, cu excepția cazului în care rectorul provine de la secția sau linia de studiu cu
predare în limba minorității naționale respective. Cadrele didactice aparținând secției sau liniei de predare trebuie să
propună cel puțin 3 candidați.
(3)
Rectorul confirmat de ministrul educației, cercetării, tineretului și sportului încheie cu senatul universitar un contract
de management, cuprinzând criteriile și indicatorii de performanță managerială, drepturile și obligațiile părților
contractuale.
(3
1
)
În cazul exercitării unei funcții de membru al Guvernului sau de secretar de stat, rectorul are obligația de a se
suspenda din funcție pe perioada exercitării respectivei demnități.
(la data 19-dec-2012 Art. 211, alin. (3) din titlul III, capitolul XI, sectiunea 1 completat de Art. I, punctul 9. din capitolul I din Ordonanta urgenta
92/2012 )
(4)
Decanii sunt selectați prin concurs public organizat de noul rector și validat de senatul universitar. La concurs pot
participa candidații avizați de consiliul facultății cu votul majorității simple a membrilor acestuia și pe baza unei
metodologii specifice elaborate de senatul universitar. Consiliul facultății validează cel puțin 2 candidați.
(5)
Menținerea în funcție a directorului general administrativ se face pe baza acordului scris al acestuia de susținere
executivă a planului managerial al noului rector.
(6)
Consiliul de administrație al universităților de stat este format din rector, prorectorii, decanii, directorul general
administrativ și un reprezentant al studenților. În cadrul universităților unde salariații sunt organizați în sindicat, un
reprezentant al acestuia participă, în calitate de observator, la ședințele consiliului de administrație.
(la data 30-iun-2014 Art. 211, alin. (6) din titlul III, capitolul XI, sectiunea 1 modificat de Art. I, punctul 50. din Ordonanta urgenta 49/2014 )
(7)
Consiliul de administrație al universităților particulare este numit de către fondatori.
Art. 212
(1)
Rectorul confirmat al universității de stat încheie un contract instituțional cu ministrul educației, cercetării, tineretului
și sportului.
(2)
Rectorul poate fi demis de către senatul universitar, în condițiile specificate prin contractul de management și Carta
universitară.
(3)
Ministrul educației, cercetării, tineretului și sportului poate revoca din funcție rectorul în condițiile art. 125.
SECȚIUNEA 2:
Atribuțiile senatului universitar, ale rectorului, ale consiliului de administrație, ale
decanului și ale șefului de departament
Art. 213
(1)
Senatul universitar reprezintă comunitatea universitară și este cel mai înalt for de decizie și deliberare la nivelul
universității. Legea 1/2011 – forma sintetica pentru data 2019-01-10
pag. 57
1/10/2019 : contact@bolintin-vale.ro
(2)
Atribuțiile senatului universitar sunt următoarele:
a)
garantează libertatea academică și autonomia universitară;
b)
elaborează și adoptă, în urma dezbaterii cu comunitatea universitară, Carta universitară;
c)
aprobă planul strategic de dezvoltare instituțională și planurile operaționale, la propunerea rectorului;
d)
aprobă, la propunerea rectorului și cu respectarea legislației în vigoare, structura, organizarea și funcționarea
universității;
e)
aprobă proiectul de buget și execuția bugetară;
f)
elaborează și aprobă Codul de asigurare a calității și Codul de etică și deontologie profesională universitară;
g)
adoptă Codul universitar al drepturilor și obligațiilor studentului, cu respectarea prevederilor Codului drepturilor și
obligațiilor studentului;
h)
aprobă metodologiile și regulamentele privind organizarea și funcționarea universității;
i)
încheie contractul de management cu rectorul;
j)
controlează activitatea rectorului și a consiliului de administrație prin comisii specializate;
k)
validează concursurile publice pentru funcțiile din consiliul de administrație;
l)
aprobă metodologia de concurs și rezultatele concursurilor pentru angajarea personalului didactic și de cercetare și
evaluează periodic resursa umană;
m)
aprobă, la propunerea rectorului, sancționarea personalului cu performanțe profesionale slabe, în baza unei
metodologii proprii și a legislației în vigoare;
n)
îndeplinește alte atribuții, conform Cartei universitare.
(3)
Componența și mărimea senatului universitar sunt stabilite prin Carta universitară, astfel încât să se asigure
eficiența decizională și reprezentativitatea comunității academice.
(4)
Mandatul senatului universitar este de 4 ani. Durata mandatului unui membru al senatului universitar este de 4 ani.
Pentru studenți, durata mandatului se reglementează prin Carta universitară.
(la data 30-iun-2014 Art. 213, alin. (4) din titlul III, capitolul XI, sectiunea 2 modificat de Art. I, punctul 51. din Ordonanta urgenta 49/2014 )
(5)
Senatul universitar poate fi convocat de rector sau la cererea a cel puțin o treime dintre membrii senatului
universitar.
(6)
Rectorul reprezintă legal universitatea în relațiile cu terții și realizează conducerea executivă a universității. Rectorul
este ordonatorul de credite al universității. Rectorul are următoarele atribuții:
a)
realizează managementul și conducerea operativă a universității, pe baza contractului de management;
b)
negociază și semnează contractul instituțional cu Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului;
c)
încheie contractul de management cu senatul universitar;
d)
propune spre aprobare senatului universitar structura și reglementările de funcționare ale universității;
e)
propune spre aprobare senatului universitar proiectul de buget și raportul privind execuția bugetară;
f)
prezintă senatului universitar, în luna aprilie a fiecărui an, raportul prevăzut la art. 130 alin. (2). Senatul universitar
validează raportul menționat, în baza referatelor realizate de comisiile sale de specialitate. Aceste documente sunt
publice;
g)
conduce consiliul de administrație;
h)
îndeplinește alte atribuții stabilite de senatul universitar, în conformitate cu contractul de management, Carta
universitară și legislația în vigoare.
(7)
Durata mandatului de rector este de 4 ani. O persoană nu poate ocupa funcția de rector la aceeași instituție de
învățământ superior pentru mai mult de două mandate succesive, complete.
(la data 30-iun-2014 Art. 213, alin. (7) din titlul III, capitolul XI, sectiunea 2 modificat de Art. I, punctul 51. din Ordonanta urgenta 49/2014 )
(8)
Atribuțiile prorectorilor, numărul și durata mandatelor acestora se stabilesc prin Carta universitară.
(9)
Decanul reprezintă facultatea și răspunde de managementul și conducerea facultății. Decanul prezintă anual un
raport consiliului facultății privind starea facultății. Decanul conduce ședințele consiliului facultății și aplică hotărârile
rectorului, consiliului de administrație și senatului universitar. Atribuțiile decanului sunt stabilite în conformitate cu
prevederile Cartei universitare și cu legislația în vigoare.
(10)
Consiliul facultății reprezintă organismul decizional și deliberativ al facultății. Consiliul facultății are următoarele
atribuții:
a)
aprobă, la propunerea decanului, structura, organizarea și funcționarea facultății;
b)
aprobă programele de studii gestionate de facultate;
c)
controlează activitatea decanului și aprobă rapoartele anuale ale acestuia privind starea generală a facultății,
asigurarea calității și respectarea eticii universitare la nivelul facultății;
d)
îndeplinește alte atribuții, stabilite prin Carta universitară sau aprobate de senatul universitar și în conformitate cu
legislația în vigoare.
(11)
Directorul de departament realizează managementul și conducerea operativă a departamentului. În exercitarea
acestei funcții, el este ajutat de consiliul departamentului, conform Cartei universitare. Directorul de departament
răspunde de planurile de învățământ, de statele de funcții, de managementul cercetării și al calității și de managementul
financiar al departamentului.
(12)
Selecția, angajarea, evaluarea periodică, formarea, motivarea și încetarea relațiilor contractuale de muncă ale
personalului sunt de răspunderea directorului de departament, a conducătorului școlii doctorale sau a decanului,
conform prevederilor Cartei universitare.
(13)
Consiliul de administrație al universității asigură, sub conducerea rectorului sau a unei alte persoane desemnate
prin Carta universitară, în cazul universităților particulare și confesionale particulare, conducerea operativă a universității
și aplică deciziile strategice ale senatului universitar. De asemenea, consiliul de administrație:
a)
stabilește în termeni operaționali bugetul instituțional;
b)
aprobă execuția bugetară și bilanțul anual;
c)
aprobă propunerile de scoatere la concurs a posturilor didactice și de cercetare;
d)
avizează propunerile de programe noi de studii și formulează propuneri către senatul universitar de terminare a
acelor programe de studii care nu se mai încadrează în misiunea universității sau care sunt ineficiente academic și
financiar;
e)
aprobă operațiunile financiare care depășesc plafoanele stabilite de senatul universitar, în universitățile de stat, Legea 1/2011 – forma sintetica pentru data 2019-01-10
pag. 58
1/10/2019 : contact@bolintin-vale.ro
respectiv de fondatori, în universitățile particulare;
f)
propune senatului universitar strategii ale universității pe termen lung și mediu și politici pe domenii de interes ale
universității.
(14)
Studenții au cel puțin un reprezentant în comisiile de etică, de cazări, de asigurare a calității, precum și în alte
comisii cu caracter social.
Art. 214
(1)
Funcțiile de conducere de rector, de prorector, de decan, de prodecan, de director de departament sau de unitate
de cercetare-dezvoltare, proiectare, microproducție nu se cumulează.
(2)
În cazul vacantării unui loc în funcțiile de conducere, se procedează la alegeri parțiale, în cazul directorului de
departament, sau se organizează concurs public, potrivit Cartei universitare, în termen de maximum 3 luni de la data
vacantării. Modalitatea de desemnare a rectorului, dintre cele prevăzute la art. 209 alin. (1), stabilită cu ocazia
alegerilor generale, se menține valabilă.
(la data 30-iun-2014 Art. 214, alin. (2) din titlul III, capitolul XI, sectiunea 2 modificat de Art. I, punctul 52. din Ordonanta urgenta 49/2014 )
(3)
Numărul de prorectori și de prodecani din instituțiile de învățământ superior se stabilește prin Carta universitară.
(4)
Atribuțiile și competențele structurilor și ale funcțiilor de conducere din învățământul superior sunt stabilite prin
Carta universitară a instituției, potrivit legii. Hotărârile senatelor universitare, ale consiliilor facultăților și ale
departamentelor se iau cu votul majorității membrilor prezenți, dacă numărul celor prezenți reprezintă cel puțin două
treimi din numărul total al membrilor. Membrii acestor structuri de conducere au drept de vot deliberativ egal.
(5)
Structura administrativă a universității este condusă de către un director administrativ și este organizată pe direcții.
Postul de director general administrativ se ocupă prin concurs organizat de consiliul de administrație al instituției de
învățământ superior. Președintele comisiei de concurs este rectorul instituției. Din comisie face parte, în mod
obligatoriu, un reprezentant al Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului. Validarea concursului se face de
către senatul universitar, iar numirea pe post, de către rector.
(6)
Unitățile de cercetare-dezvoltare sunt conduse de directori ai unităților respective, potrivit Cartei universitare.
(7)
Prin Carta universitară, universitatea își poate dezvolta structuri consultative formate din reprezentanți ai mediului
economic și personalități din mediul academic, cultural și profesional extern.
Art. 215
[textul Art. 215 din titlul III, capitolul XI, sectiunea 2 a fost abrogat la 19-dec-2012 de Art. I, punctul 10. din capitolul I
din Ordonanta urgenta 92/2012]
SECȚIUNEA 3:
Rolul statului în învățământul superior
Art. 216
(1)
Statul își exercită atribuțiile în domeniul învățământului superior prin intermediul Parlamentului, Guvernului și
Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.
(2)
Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului are următoarele atribuții principale:
a)
propune politicile și strategiile naționale pentru învățământul superior, ca parte a Ariei europene a învățământului
superior;
b)
elaborează reglementările de organizare și funcționare a sistemului de învățământ superior;
c)
monitorizează și verifică direct sau prin organismele abilitate în acest sens respectarea reglementărilor privind
organizarea și funcționarea învățământului superior, cercetarea universitară, managementul financiar, etica universitară
și asigurarea calității în învățământul superior;
d)
gestionează procesul de evaluare periodică, de clasificare a universităților și de ierarhizare a programelor de studii
ale acestora;
e)
controlează gestionarea RMUR;
e
1
)
gestionează modalitatea de utilizare a formularelor actelor de studii și a documentelor școlare, prin avizarea
necesarului acestor formulare și prin comandarea în vederea tipăririi acestora, în baza înregistrărilor din RMUR, și
controlează, periodic, modul de folosire a acestora de către instituțiile de învățământ superior și Academia Română;
(la data 31-aug-2018 Art. 216, alin. (2), litera E. din titlul III, capitolul XI, sectiunea 3 completat de Art. I, punctul 16. din Ordonanta 9/2018 )
f)
organizează recunoașterea și echivalarea diplomelor și certificatelor conform normelor interne și în conformitate cu
normele europene; elaborează metodologia prin care se pot recunoaște automat diplomele și certificatele obținute în
universități din statele membre ale Uniunii Europene, ale Spațiului Economic European și în Confederația Elvețiană,
precum și în universități de prestigiu din alte state, pe baza unei liste aprobate și reactualizate de Ministerul Educației,
Cercetării, Tineretului și Sportului; organizează recunoașterea automată a funcțiilor didactice universitare și a calității de
conducător de doctorat, conform unei metodologii proprii; încasează sume, în lei sau în valută, pentru recunoașterea și
echivalarea diplomelor și certificatelor și pentru vizarea actelor de studii;
(la data 05-oct-2011 Art. 216, alin. (2), litera F. din titlul III, capitolul XI, sectiunea 3 a se vedea referinte de aplicare din Norme Metodologice din
2011 )
(la data 10-mai-2012 Art. 216, alin. (2), litera F. din titlul III, capitolul XI, sectiunea 3 a se vedea referinte de aplicare din Metodologie din 2012 )
(la data 07-dec-2016 Art. 216, alin. (2), litera F. din titlul III, capitolul XI, sectiunea 3 a se vedea referinte de aplicare din Ordinul 5825/2016 )
(la data 15-mai-2018 Art. 216, alin. (2), litera F. din titlul III, capitolul XI, sectiunea 3 a se vedea referinte de aplicare din Ordinul 3619/2018 )
g)
elaborează și propune proiectul de buget pentru învățământul superior, ca parte a bugetului educației și bugetului
cercetării;
h)
verifică și gestionează sistemul de indicatori statistici de referință pentru învățământul superior și bazele de date
corespunzătoare pentru monitorizarea și prognozarea evoluției învățământului superior în raport cu piața muncii;
i)
susține realizarea de studii și de cercetări în învățământul superior;
j)
publică anual un raport privind starea învățământului superior.
Art. 217
(1)
Pentru exercitarea atribuțiilor sale, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului constituie registre de
experți și se sprijină pe organisme consultative, la nivel național, alcătuite pe criterii de prestigiu profesional și moral:
Consiliul Național de Statistică și Prognoză a învățământului Superior (CNSPIS), Consiliul Național de Atestare a
Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU), Consiliul Național al Cercetării Științifice (CNCS), Colegiul
consultativ pentru cercetare-dezvoltare și inovare (CCCDI), Consiliul Național pentru Finanțarea învățământului
Superior (CNFIS), Consiliul Național al Bibliotecilor Universitare (CNBU), Consiliul de etică și management universitar
(CEMU) și Consiliul Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării (CNECSDTI). Din aceste Legea 1/2011 – forma sintetica pentru data 2019-01-10
pag. 59
1/10/2019 : contact@bolintin-vale.ro
organisme pot face parte cadre didactice și cercetători, având cel puțin titlul de conferențiar sau de cercetător științific
II ori titluri echivalente obținute în străinătate, membri ai Academiei Române și ai unor instituții de cultură, precum și un
membru student în CEMU și CNCU și un student cu statut de observator în CNFIS, sau reprezentanți ai mediului de
afaceri în CCCDI sau, ca observatori, în CNFIS.
(2)
Consiliile prevăzute la alin. (1) beneficiază de un secretariat tehnic care se constituie și funcționează prin ordin al
ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului.
(3)
Înființarea, regulamentele de organizare și funcționare, structura și componența organismelor specializate
prevăzute la alin. (1) se stabilesc prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului, conform legii.
Bugetele acestor organisme sunt gestionate prin Unitatea executivă pentru finanțarea învățământului superior, a
cercetării, dezvoltării și inovării (UEFISCDI) și se constituie pe bază contractuală între Ministerul Educației, Cercetării,
Tineretului și Sportului și UEFISCDI sau din alte surse legal constituite, gestionate de UEFISCDI.
(la data 27-oct-2011 Art. 217, alin. (3) din titlul III, capitolul XI, sectiunea 3 a se vedea referinte de aplicare din Regulament din 2011 )
(la data 04-nov-2011 Art. 217, alin. (3) din titlul III, capitolul XI, sectiunea 3 a se vedea referinte de aplicare din Regulament din 2011 )
(la data 21-mai-2012 Art. 217, alin. (3) din titlul III, capitolul XI, sectiunea 3 a se vedea referinte de aplicare din Regulament din 2012 )
(la data 08-iun-2012 Art. 217, alin. (3) din titlul III, capitolul XI, sectiunea 3 a se vedea referinte de aplicare din Regulament din 2012 )
(3
1
)
Prin excepție de la includerea în bugetul aferent Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și
Certificatelor Universitare (CNATDCU), a taxei pentru organizarea procesului de evaluare a tezelor de abilitare –
gestionat de UEFISCDI, conform prevederilor alin. (3), stabilirea taxei se realizează, după caz, de către Senatul
universității la propunerea consiliului de administrație, respectiv de către prezidiul Academiei Române. Încasarea acestei
taxe se efectuează, după caz, de către instituțiile de învățământ superior organizatoare de studii universitare de
doctorat sau de către Academia Română.
(la data 30-dec-2014 Art. 217, alin. (3) din titlul III, capitolul XI, sectiunea 3 completat de Art. I, punctul 13. din Ordonanta urgenta 94/2014 )
(4)
CNCS se constituie prin reorganizarea, prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului, a
Consiliului Național al Cercetării Științifice din învățământul Superior.
(la data 19-apr-2012 Art. 217, alin. (4) din titlul III, capitolul XI, sectiunea 3 a se vedea referinte de aplicare din Regulament din 2012 )
Art. 218
(1)
Consiliul Național de Statistică și Prognoză a învățământului Superior are ca atribuții principale elaborarea și
actualizarea permanentă a indicatorilor de monitorizare a învățământului superior și prognoza evoluției acestuia în
raport cu dinamica pieței muncii. Acest consiliu publică anual datele corespunzătoare acestor indicatori.
(2)
Consiliul de Etică și Management Universitar se pronunță asupra litigiilor de etică universitară și are ca principale
atribuții:
a)
monitorizarea punerii în aplicare a politicilor de etică universitară la nivelul sistemului de învățământ superior;
b)
auditarea comisiilor de etică din universități și prezentarea unui raport anual privind etica universitară. Acest raport
se face public;
c)
constatarea încălcării de către o instituție de învățământ superior a obligațiilor prevăzute de prezenta lege;
d)
elaborarea și publicarea Codului de referință al eticii și deontologiei universitare, care este un document public. În
arbitrarea litigiilor, Consiliul de Etică și Management Universitar se bazează pe principiile și procedurile elaborate în acest
document.
(3)
Consiliul Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării este organismul prevăzut de
Legea nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetarea științifică, dezvoltarea tehnologică și inovare, cu modificările și
completările ulterioare.
Art. 219
(1)
CNATDCU are următoarele atribuții:
a)
propune un set de standarde minimale necesare și obligatorii pentru conferirea titlurilor didactice din învățământul
superior, a gradelor profesionale de cercetare-dezvoltare, a calității de conducător de doctorat și a atestatului de
abilitare. Aceste standarde se adoptă prin ordin al ministrului educației naționale și cercetării științifice. Standardele
minimale de acceptare de către CNATDCU a dosarului pentru obținerea atestatului de abilitare nu depind de funcția
didactică sau gradul profesional al candidatului.
(la data 15-dec-2016 Art. 219, alin. (1), litera A. din titlul III, capitolul XI, sectiunea 3 modificat de Art. I, punctul 7. din Ordonanta urgenta
96/2016 )
b)
propune metodologia-cadru prevăzută la art. 295 alin. (1);
c)
verifică anual, la solicitarea Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului sau din proprie inițiativă, modul de
desfășurare a concursurilor pentru ocuparea posturilor didactice și de cercetare din universități. Raportul de verificare
instituțională este prezentat ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului, specificând concluzii bazate pe date
și documente;
d)
prezintă un raport anual Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului privind resursa umană pentru
activitățile didactice și de cercetare din învățământul superior, în baza unor indicatori specifici. Acest raport este public;
e)
alte atribuții stabilite prin lege sau prin regulamentul de organizare și funcționare.
(2)
CNFIS are următoarele atribuții principale:
a)
propune metodologia de finanțare a universităților și stabilește costul mediu per student echivalent pe cicluri și
domenii de studii;
b)
verifică periodic, la solicitarea Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului sau din proprie inițiativă,
realizarea proiectelor de dezvoltare instituțională și eficiența gestionării fondurilor publice de către universități și face
propuneri pentru finanțarea complementară a universităților pe bază de proiecte instituționale;
c)
prezintă anual Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului un raport privind starea finanțării
învățământului superior și măsurile de optimizare ce se impun. Acest raport este public.
(3)
CNCS are următoarele atribuții principale:
a)
stabilește standardele, criteriile și indicatorii de calitate pentru cercetarea științifică, aprobate prin ordin al ministrului
educației, cercetării, tineretului și sportului;
b)
auditează periodic, la solicitarea Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului sau din proprie inițiativă,
cercetarea științifică universitară ori din unitățile de cercetare-dezvoltare;
c)
gestionează programe de cercetare și procese de evaluare a proiectelor de cercetare care sunt propuse pentru
finanțare competitivă; Legea 1/2011 – forma sintetica pentru data 2019-01-10
pag. 60
1/10/2019 : contact@bolintin-vale.ro
d)
prezintă anual Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului un raport privind starea cercetării științifice în
învățământul superior și performanțele universităților. Raportul este public și va fi afișat pe site-ul CNCS.
(4)
Consiliul Național al Bibliotecilor Universitare (CNBU) are în atribuții elaborarea strategiei de dezvoltare, evaluare
periodică și coordonarea sistemului de biblioteci din învățământul superior.
Art. 220
(1)
Pentru monitorizarea eficienței manageriale, a echității și a relevanței învățământului superior pentru piața muncii,
se stabilește, în termen de maximum 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, un sistem de indicatori statistici
de referință pentru învățământul superior, corelat cu sistemele de indicatori statistici de referință la nivel european din
domeniu.
(2)
Sistemul de indicatori va fi elaborat de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, prin consultarea
Consiliului Național de Statistică și Prognoză a învățământului Superior (CNSPIS), a ARACIS, a CNCS, a CNFIS, a
CNATDCU și a Autorității Naționale pentru Calificări, și se aprobă prin hotărâre a Guvernului. Raportul anual privind
starea învățământului superior se bazează pe indicatorii prevăzuți la alin. (1).
Art. 221
(1)
Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului își realizează atribuțiile în domeniul cercetării prin Autoritatea
Națională de Cercetare Științifică, conform legii.
(2)
În exercitarea atribuțiilor sale, Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice colaborează cu Consiliul Național
al Rectorilor sau cu alte structuri asociative ale universităților, cu autorități și asociații profesionale și științifice naționale
și internaționale reprezentative, federații sindicale reprezentative la nivel de sector de activitate învățământ superior și
cercetare, precum și cu federații studențești legal constituite la nivel național. Reprezentanții acestor structuri sunt
parteneri de dialog social.
(la data 15-dec-2016 Art. 221, alin. (2) din titlul III, capitolul XI, sectiunea 3 modificat de Art. I, punctul 8. din Ordonanta urgenta 96/2016 )
CAPITOLUL XII:
Finanțarea și patrimoniul universităților
SECȚIUNEA 1:
Dispoziții generale
Art. 222
(1)
Învățământul universitar de stat este gratuit pentru cifra de școlarizare aprobată anual de Guvern și cu taxă, în
condițiile legii.
(2)
În învățământul universitar de stat gratuit se pot percepe taxe pentru: depășirea duratei de școlarizare prevăzute
de lege, admiteri, înmatriculări, reînmatriculări, repetarea examenelor și a altor forme de verificare, care depășesc
prevederile planului de învățământ. De asemenea, se pot percepe taxe și pentru activități neincluse în planul de
învățământ, conform metodologiei aprobate de senatul universitar.
(3)
Finanțarea învățământului superior de stat se asigură din fonduri publice, în concordanță cu următoarele cerințe:
a)
considerarea dezvoltării învățământului superior ca responsabilitate publică și a învățământului, în general, ca
prioritate națională;
b)
asigurarea calității învățământului superior la nivelul standardelor din Spațiul European al învățământului Superior
pentru pregătirea resurselor umane și dezvoltarea personală ca cetățeni ai unei societăți democratice bazate pe
cunoaștere;
c)
profesionalizarea resurselor umane în concordanță cu diversificarea pieței muncii;
d)
dezvoltarea învățământului superior și a cercetării științifice și creației artistice universitare pentru integrarea la vârf
în viața științifică mondială.
(4)
Execuția bugetară anuală a instituțiilor de învățământ superior de stat se face publică.
(5)
Finanțarea învățământului superior de stat poate fi realizată pe bază de contract și prin contribuția altor ministere,
pentru acele instituții de învățământ superior care pregătesc specialiști în funcție de cerințele ministerelor respective,
precum și prin alte surse, inclusiv împrumuturi și ajutoare externe.
(6)
Toate resursele de finanțare ale universităților de stat sunt venituri proprii.
(6
1
)
Statul sprijină învățământul teologic pastoral acreditat din instituțiile de învățământ superior confesional pentru
programul de studii universitare de licență de teologie pastorală în cazul în care, în cadrul învățământului superior de
stat, nu există învățământ teologic pastoral specific cultului respectiv, recunoscut drept cult conform Legii nr.
489/2006, republicată.
(la data 02-oct-2017 Art. 222, alin. (6) din titlul III, capitolul XII, sectiunea 1 completat de Art. I, punctul 3. din Legea 188/2017 )
(7)
Statul poate sprijini învățământul superior particular acreditat.
(8)
Instituțiile de învățământ superior de stat și particulare pot primi donații din țară și din străinătate, în conformitate
cu prevederile legale în vigoare.
Art. 223
(1)
Instituțiile de învățământ superior de stat funcționează ca instituții finanțate din fondurile alocate de la bugetul de
stat, venituri extrabugetare și din alte surse, potrivit legii.
(2)
Veniturile acestor instituții se compun din sume alocate de la bugetul Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și
Sportului, pe bază de contract, pentru finanțarea de bază, finanțarea complementară și finanțarea suplimentară,
realizarea de obiective de investiții, fonduri alocate pe bază competițională pentru dezvoltare instituțională, fonduri
alocate pe bază competițională pentru incluziune, burse și protecția socială a studenților, precum și din venituri proprii,
dobânzi, donații, sponsorizări și taxe percepute în condițiile legii de la persoane fizice și juridice, române sau străine, și
din alte surse. Aceste venituri sunt utilizate de instituțiile de învățământ superior, în condițiile autonomiei universitare, în
vederea realizării obiectivelor care le revin în cadrul politicii statului din domeniul învățământului și cercetării științifice
universitare.
(3)
Finanțarea suplimentară se acordă din fonduri publice de către Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului
pentru a stimula excelența instituțiilor și a programelor de studii, atât din cadrul universităților de stat, cât și al celor
particulare. Finanțarea suplimentară se acordă conform prevederilor art. 197 lit. a).
(4)
Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului asigură finanțarea de bază pentru universitățile de stat, prin
granturi de studii calculate pe baza costului mediu per student echivalent, per domeniu, per cicluri de studiu și per limbă
de predare. Granturile de studii vor fi alocate prioritar spre acele domenii care asigură dezvoltarea sustenabilă și
competitivă a societății, iar în interiorul domeniului, prioritar, celor mai bine plasate programe în ierarhia calității Legea 1/2011 – forma sintetica pentru data 2019-01-10
pag. 61
1/10/2019 : contact@bolintin-vale.ro
acestora, numărul de granturi de studii alocate unui program variind în funcție de poziția programului în această
ierarhie.
(5)
Finanțarea de bază este multianuală, asigurându-se pe toată durata unui ciclu de studii.
(6)
Finanțarea complementară se realizează de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului prin:
a)
subvenții pentru cazare și masă;
b)
fonduri alocate pe bază de priorități și norme specifice pentru dotări și alte cheltuieli de investiții și reparații capitale;
c)
fonduri alocate pe baze competiționale pentru cercetarea științifică universitară.
(7)
Finanțarea instituțiilor de învățământ superior de stat se face pe bază de contract încheiat între Ministerul Educației,
Cercetării, Tineretului și Sportului și instituția de învățământ superior respectivă, după cum urmează:
a)
contract instituțional pentru finanțarea de bază, pentru fondul de burse și protecție socială a studenților, pentru
fondul de dezvoltare instituțională, precum și pentru finanțarea de obiective de investiții;
b)
contract complementar pentru finanțarea reparațiilor capitale, a dotărilor și a altor cheltuieli de investiții, precum și
subvenții pentru cazare și masă;
c)
contractele instituționale și complementare sunt supuse controlului periodic efectuat de Ministerul Educației,
Cercetării, Tineretului și Sportului și CNFIS.
(8)
Finanțarea cercetării științifice universitare se face conform prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 57/2002 privind
cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 324/2003, cu
modificările și completările ulterioare, și legislației specifice domeniului cercetării-dezvoltării.
(9)
Fondurile pentru burse și protecție socială a studenților se alocă în funcție de numărul de studenți de la
învățământul cu frecvență, fără taxă de studii.
(9
1
)
Cuantumul alocat pentru constituirea fondului de burse și protecție socială a studenților este de 201 lei/lună/pe
toată durata anului universitar (12 luni)/student de la învățământul cu frecvență, fără taxă de studii.
(la data 17-iun-2017 Art. 223, alin. (9^1) din titlul III, capitolul XII, sectiunea 1 modificat de Art. I din Legea 137/2017 )
(9
2
)
Modificarea cuantumului prevăzut la alin. (9
1
) se face prin hotărâre a Guvernului.
(la data 06-ian-2017 Art. 223, alin. (9) din titlul III, capitolul XII, sectiunea 1 completat de Art. 4, punctul 2. din Ordonanta urgenta 2/2017 )
(10)
Studenții beneficiază de burse de performanță sau de merit, pentru stimularea excelenței, precum și de burse
sociale, pentru susținerea financiară a studenților cu venituri reduse. Cuantumul minim al burselor sociale se propune
anual de către CNFIS, ținând cont de faptul că acestea trebuie să acopere cheltuielile minime de masă și cazare.
(11)
Universitățile pot suplimenta fondul de burse prin venituri proprii extrabugetare.
(12)
Prin contractele instituționale și contractele complementare se realizează distribuirea fondurilor de la bugetul de
stat pentru instituțiile de învățământ superior. Finanțarea suplimentară se alocă prin contractul instituțional, iar
finanțarea complementară prevăzută la alin. (6) lit. a) și b) se aprobă de către ministrul educației și cercetării științifice.
(la data 30-dec-2014 Art. 223, alin. (12) din titlul III, capitolul XII, sectiunea 1 modificat de Art. I, punctul 14. din Ordonanta urgenta 94/2014 )
(13)
Rectorii universităților de stat, prin contractul instituțional încheiat cu Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și
Sportului, sunt direct responsabili de alocarea resurselor instituției, prioritar spre departamentele și structurile cele mai
performante.
Art. 224
(1)
Statul român poate acorda anual burse pentru sprijinirea românilor de pretutindeni, care doresc să studieze în
cadrul unităților și instituțiilor de învățământ superior de stat din România, pe baza metodologiilor aprobate, prin ordin
comun al ministrului educației naționale, ministrului pentru românii de pretutindeni și ministrului afacerilor externe.
(2)
Statul român poate acorda, anual, burse pentru cetățenii străini care doresc să studieze în cadrul unităților și
instituțiilor de învățământ superior de stat din România, astfel:
a)
în baza unor acorduri bilaterale;
b)
în baza ofertei unilaterale a statului român;
c)
la propunerea altor ministere prin hotărâre a Guvernului.
(3)
Numărul de burse prevăzute la alin. (1) și alin. (2) se aprobă, anual, prin hotărâre a Guvernului privind cifrele de
școlarizare.
(4)
Condițiile de școlarizare a românilor de pretutindeni și a cetățenilor străini, inclusiv, condițiile de finanțare, se
stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
(5)
Instituțiile de învățământ superior pot acorda burse românilor de pretutindeni și cetățenilor străini, în conformitate
cu metodologiile proprii.
(la data 18-iun-2018 Art. 224 din titlul III, capitolul XII, sectiunea 1 modificat de Art. II, punctul 14. din Ordonanta urgenta 48/2018 )
Art. 225
(1)
Programele de studii de master și doctorat în științe și tehnologii avansate, cele care se desfășoară în limbi de
circulație internațională, precum și doctoratele în cotutelă cu universități de prestigiu din străinătate beneficiază de
finanțare preferențială, acordată conform propunerilor CNFIS.
(2)
Fondurile rămase la sfârșitul anului din execuția bugetului prevăzut în contractul instituțional și complementar,
precum și fondurile aferente cercetării științifice universitare și veniturile extrabugetare rămân la dispoziția universităților
și se cuprind în bugetul de venituri și cheltuieli al instituției, fără vărsăminte la bugetul de stat și fără afectarea alocațiilor
de la bugetul de stat pentru anul următor.
Art. 226
(1)
Universitățile de stat sau particulare au patrimoniu propriu, pe care îl gestionează conform legii.
(2)
Drepturile pe care le au universitățile asupra bunurilor din patrimoniul propriu pot fi drepturi reale, după caz, drept
de proprietate sau dezmembrăminte ale acestuia, uz, uzufruct, servitute și superficie, potrivit dispozițiilor Codului civil,
drept de folosință dobândit prin închiriere, concesiune, comodat și altele asemenea ori drept de administrare, în
condițiile legii.
(3)
În patrimoniul universităților pot exista și drepturi de creanță izvorâte din contracte, convenții sau hotărâri
judecătorești.
(4)
Universitățile de stat pot avea în patrimoniu bunuri mobile și imobile din domeniul public sau din domeniul privat al
statului. Legea 1/2011 – forma sintetica pentru data 2019-01-10
pag. 62
1/10/2019 : contact@bolintin-vale.ro
(5)
Drepturile subiective ale universităților asupra bunurilor din domeniul public al statului pot fi drepturi de administrare,
de folosință, de concesiune ori de închiriere, în condițiile legii.
(6)
Prin hotărâre a Guvernului, bunurile din domeniul public al statului pot fi trecute în domeniul privat al statului și
transmise în proprietate universităților de stat, în condițiile legii.
(7)
Universitățile de stat au drept de proprietate asupra bunurilor existente în patrimoniul lor la data intrării în vigoare a
prezentei legi. Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului este împuternicit să emită certificat de atestare a
dreptului de proprietate pentru universitățile de stat pe baza documentației înaintate de acestea.
(8)
Dreptul de proprietate al universităților de stat asupra bunurilor prevăzute la alin. (7) se exercită în condițiile
prevăzute de Carta universitară, cu respectarea dispozițiilor dreptului comun.
(9)
Dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile, precum și alte drepturi reale ale universităților de stat sunt supuse
procedurii publicității imobiliare prevăzute de legislația specială în materie.
(10)
În cazul desființării unei universități de stat, bunurile aflate în proprietate, rămase în urma lichidării, trec în
proprietatea privată a statului.
(11)
Universitățile particulare sunt titulare ale dreptului de proprietate ori ale altor drepturi reale pe care le exercită
asupra patrimoniului, în condițiile legii.
SECȚIUNEA 2:
Organizarea și funcționarea învățământului superior particular și confesional
particular
Art. 227
(1)
Instituțiile de învățământ superior particulare și instituțiile de învățământ superior confesionale particulare sunt:
a)
fondate din inițiativa și cu resursele materiale și financiare ale unei persoane fizice, ale unui grup de persoane fizice,
ale unei fundații sau asociații, ale unui cult religios ori ale unui alt furnizor de educație, recunoscut ca atare potrivit
prevederilor prezentei legi;
(la data 30-iun-2014 Art. 227, alin. (1), litera A. din titlul III, capitolul XII, sectiunea 2 modificat de Art. I, punctul 53. din Ordonanta urgenta
49/2014 )
b)
persoane juridice de drept privat.
(2)
Instituțiile de învățământ superior particulare au autonomie universitară, conform prevederilor prezentei legi, și
autonomie economico-financiară, având drept fundament proprietatea privată, garantată de Constituție.
(3)
Structurile universităților particulare și confesionale particulare, atribuțiile, durata mandatelor, precum și alte
considerente legate de statutul acestora sunt stabilite de Carta universitară, avizată de fondatori și aprobată de senatul
universitar. Deciziile în acest sens aparțin universității.
(la data 30-iun-2014 Art. 227, alin. (3) din titlul III, capitolul XII, sectiunea 2 modificat de Art. I, punctul 54. din Ordonanta urgenta 49/2014 )
(4)
Deciziile universităților particulare și confesionale particulare care privesc structurile și funcțiile de conducere,
atribuțiile și durata mandatelor, precum și alte considerente legate de statutul acestora pot fi desființate prin hotărâri
ale instanțelor judecătorești.
(5)
Prin Carta universitară, universitatea își poate stabili funcții onorifice, precum și structuri consultative formate din
reprezentanți ai mediului economic și personalități din mediul academic, cultural și profesional extern.
(la data 30-iun-2014 Art. 227, alin. (3) din titlul III, capitolul XII, sectiunea 2 completat de Art. I, punctul 55. din Ordonanta urgenta 49/2014 )
SECȚIUNEA 3:
Înființarea instituțiilor de învățământ superior particulare și confesionale particulare
Art. 228
(1)
O instituție de învățământ superior particulară și confesională particulară trebuie să parcurgă toate procedurile de
autorizare provizorie și acreditare stabilite de prezenta lege.
(2)
Instituțiile de învățământ superior particulare și confesionale particulare sunt acreditate prin lege, inițiată de către
Guvern la propunerea Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.
(3)
Universităților acreditate li se recunoaște perioada de funcționare legală.
SECȚIUNEA 4:
Patrimoniul instituțiilor de învățământ superior particulare și confesionale particulare
Art. 229
(1)
Patrimoniul instituțiilor de învățământ superior particulare și confesionale particulare constă în patrimoniul inițial al
fondatorilor, la care se adaugă patrimoniul dobândit ulterior.
(2)
Instituțiile de învățământ superior particulare și confesionale particulare, pe durata existenței lor, dispun de
patrimoniul pus la dispoziția lor, conform legii.
(3)
Toate deciziile privind patrimoniul instituțiilor de învățământ superior particulare și confesionale particulare sunt
luate de către consiliul de administrație.
SECȚIUNEA 5:
Desființarea instituțiilor de învățământ superior particulare și confesionale particulare
Art. 230
(1)
Desființarea, dizolvarea sau lichidarea instituțiilor de învățământ superior particulare și confesionale particulare se
face în condițiile legii. Inițiativa desființării instituțiilor de învățământ superior particulare sau confesionale particulare
poate aparține și fondatorilor.
(2)
În caz de desființare, dizolvare sau lichidare, patrimoniul instituțiilor de învățământ superior particulare și
confesionale particulare revine fondatorilor.
(3)
Desființarea universităților particulare se va face cu protecția intereselor studenților.
SECȚIUNEA 6:
Finanțarea instituțiilor de învățământ superior particulare și confesionale particulare
Art. 231
Sursele de finanțare ale instituțiilor de învățământ superior particulare și confesionale particulare sunt compuse din:
a)
sumele depuse de fondatori;
a
1
)
fonduri publice, în cazul în care în cadrul învățământului superior de stat nu există învățământ teologic pastoral
specific cultului respectiv, recunoscut drept cult conform Legii nr. 489/2006, republicată;
(la data 02-oct-2017 Art. 231, litera A. din titlul III, capitolul XII, sectiunea 6 completat de Art. I, punctul 4. din Legea 188/2017 )
b)
taxe de studiu și alte taxe școlare;
c)
sponsorizări, donații, granturi și finanțări acordate pe bază de competiție, exploatarea rezultatelor cercetării,
dezvoltării, inovării și alte surse legal constituite. Legea 1/2011 – forma sintetica pentru data 2019-01-10
pag. 63
1/10/2019 : contact@bolintin-vale.ro
TITLUL IV:
Statutul personalului didactic
CAPITOLUL I:
Statutul personalului didactic din învățământul preuniversitar
SECȚIUNEA 1:
Dispoziții generale
Art. 232
Statutul reglementează:
a)
funcțiile, competențele, responsabilitățile, drepturile și obligațiile specifice personalului didactic și didactic auxiliar,
precum și ale celui de conducere, de îndrumare și de control;
b)
formarea inițială și continuă a personalului didactic și a personalului de conducere, de îndrumare și de control;
c)
condițiile și modalitățile de ocupare a posturilor și a funcțiilor didactice, didactice auxiliare, a funcțiilor de conducere,
de îndrumare și de control, precum și condițiile și modalitățile de eliberare din aceste posturi și funcții, de încetare a
activității și de pensionare a personalului didactic și didactic auxiliar;
d)
criteriile de normare, de acordare a distincțiilor și de aplicare a sancțiunilor.
Art. 233
(1)
Personalul didactic cuprinde persoanele din sistemul de învățământ responsabile cu instruirea și educația.
(2)
Din categoria personalului didactic pot face parte persoanele care îndeplinesc condițiile de studii prevăzute de lege,
care au capacitatea de exercitare deplină a drepturilor, o conduită morală conformă deontologiei profesionale și sunt
apte din punct de vedere medical și psihologic pentru îndeplinirea funcției.
Art. 234
(1)
Încadrarea și menținerea într-o funcție didactică sau didactică auxiliară, precum și într-o funcție de conducere, de
îndrumare și de control sunt condiționate de prezentarea unui certificat medical, eliberat pe uri formular specific
elaborat de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, împreună cu Ministerul Sănătății. Incompatibilitățile de
ordin medical cu funcția didactică sunt stabilite prin protocol încheiat între Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și
Sportului și Ministerul Sănătății.
(la data 12-feb-2015 Art. 234, alin. (1) din titlul IV, capitolul I, sectiunea 1 a se vedea referinte de aplicare din Ordinul 3177/2015 )
(la data 12-feb-2015 Art. 234, alin. (1) din titlul IV, capitolul I, sectiunea 1 a se vedea referinte de aplicare din Ordinul 147/2015 )
(2)
Personalul didactic, didactic auxiliar, de conducere, de îndrumare și de control care se consideră nedreptățit poate
solicita o expertiză a capacității de muncă.
(3)
Nu pot ocupa funcțiile prevăzute la alin. (1) persoanele lipsite de acest drept, pe durata stabilită printr-o hotărâre
judecătorească definitivă de condamnare penală.
(4)
În situații de inaptitudine profesională de natură psihocomportamentală, conducerea unității sau a instituției de
învățământ poate solicita, cu acordul consiliului de administrație, un nou examen medical complet. Aceeași prevedere
se aplică, în mod similar, funcțiilor de conducere, de îndrumare și de control, precum și personalului din unitățile conexe
învățământului.
(5)
Nu pot ocupa posturile didactice, de conducere sau de îndrumare și de control în învățământ persoanele care
desfășoară activități incompatibile cu demnitatea funcției didactice, cum sunt:
a)
prestarea de către cadrul didactic a oricărei activități comerciale în incinta unității de învățământ sau în zona
limitrofă;
b)
comerțul cu materiale obscene sau pornografice scrise, audio ori vizuale;
c)
practicarea, în public, a unor activități cu componență lubrică sau altele care implică exhibarea, în manieră obscenă, a
corpului.
Art. 235
Pentru instituțiile de învățământ militar și învățământ de informații, ordine publică și securitate națională, se prevăd
următoarele:
a)
aplicarea prevederilor prezentei legi la specificul militar/de informații, ordine publică și securitate națională se face
prin ordine, regulamente și instrucțiuni proprii;
b)
personalul didactic militar/de informații, ordine publică și securitate națională și civil se constituie din personalul
prevăzut în prezenta lege și din corpul instructorilor militari/de informații, ordine publică și securitate națională;
c)
personalul didactic militar/de informații, ordine publică și securitate națională are drepturile și îndatoririle care decurg
din prezenta lege și din calitatea de cadru militar în activitate, respectiv de funcționar public cu statut special;
d)
pentru funcțiile didactice aferente corpului instructorilor militari/de informații, ordine publică și securitate națională,
condițiile care se cer pentru ocuparea acestora, precum și normele didactice, competențele și responsabilitățile se
stabilesc prin instrucțiuni proprii;
e)
perfecționarea pregătirii personalului didactic se realizează conform prevederilor prezentei legi și reglementărilor
specific militare/de informații, ordine publică și securitate națională;
f)
personalul didactic, inclusiv cel din corpul instructorilor militari/de informații, ordine publică și securitate națională,
poate obține definitivarea în învățământ și gradele didactice, în condițiile stabilite de prezenta lege.
SECȚIUNEA 2:
Formarea inițială și continuă. Cariera didactică
Art. 236
(1)
Formarea inițială pentru ocuparea funcțiilor didactice din învățământul preuniversitar cuprinde:
a)
formarea inițială, teoretică, în specialitate, realizată prin universități, în cadrul unor programe acreditate potrivit legii;
b)
finalizarea masterului didactic cu durata de 2 ani sau pregătirea în cadrul programelor de formare psihopedagogică
de nivel I și II realizată prin departamentele de specialitate din cadrul instituțiilor de învățământ superior;
(la data 30-iun-2014 Art. 236, alin. (1), litera B. din titlul IV, capitolul I, sectiunea 2 modificat de Art. I, punctul 56. din Ordonanta urgenta
49/2014 )
c)
stagiul practic cu durata de un an școlar, realizat într-o unitate de învățământ, de regulă sub coordonarea unui
profesor mentor.
(la data 30-iun-2014 Art. 236, alin. (1), litera C. din titlul IV, capitolul I, sectiunea 2 modificat de Art. I, punctul 56. din Ordonanta urgenta
49/2014 )
(2)
Prin excepție de la prevederile alin. (1), formarea personalului din educația antepreșcolară pentru funcția de
educator-puericultor, a celui din învățământul preșcolar și primar pentru funcțiile de educatoare/educator și
învățătoare/învățător se realizează prin liceele pedagogice, iar a maiștrilor-instructori și a antrenorilor prin unități de
învățământ terțiar nonuniversitar.
(la data 30-iun-2014 Art. 236, alin. (2) din titlul IV, capitolul I, sectiunea 2 modificat de Art. I, punctul 57. din Ordonanta urgenta 49/2014 ) Legea 1/2011 – forma sintetica pentru data 2019-01-10
pag. 64
1/10/2019 : contact@bolintin-vale.ro
(3)
Pentru a obține altă specializare, absolvenții studiilor de licență pot urma un modul de minimum 90 de credite
transferabile care atestă obținerea de competențe de predare a unei discipline din domeniul fundamental aferent
domeniului de specializare înscris pe diploma de licență. Acest modul poate fi urmat în paralel cu masterul didactic sau
după finalizarea acestuia.
Art. 237
(la data 16-mai-2017 Art. 237 din titlul IV, capitolul I, sectiunea 2 a se vedea referinte de aplicare din Ordinul 3850/2017 )
(1)
În calitatea sa de principal finanțator, pe baza analizei nevoilor de formare din sistem, Ministerul Educației,
Cercetării, Tineretului și Sportului stabilește reperele curriculare și calificările de formare inițială teoretică în specialitate a
personalului didactic.
(2)
Programele de formare inițială teoretică în specialitate și psihopedagogică sunt acreditate și evaluate periodic de
către Ministerul Educației, Cercetării, tineretului și Sportului, prin intermediul ARACIS sau al altor organisme abilitate,
potrivit legii.
Art. 238
(1)
Studenții și absolvenții de învățământ superior care optează pentru profesiunea didactică au obligația să absolve
cursurile unui master didactic cu durata de 2 ani ori programele de formare psihopedagogică de nivel I, respectiv II,
acreditate conform legii.
(la data 30-iun-2014 Art. 238, alin. (1) din titlul IV, capitolul I, sectiunea 2 modificat de Art. I, punctul 58. din Ordonanta urgenta 49/2014 )
(1
1
)
Programele de formare psihopedagogică de nivel I și II pot fi urmate pe parcursul studiilor universitare de licență,
respectiv master sau în regim postuniversitar.
(1
2
)
Programele de formare psihopedagogică pentru funcțiile didactice de educator-puericultor, educatoare, învățător,
antrenor și maistru-instructor se aprobă de Ministerul Educației Naționale și se desfășoară în liceele cu profil pedagogic.
Pentru absolvenții liceelor pedagogice și colegiilor universitare de institutori se consideră îndeplinită condiția de formare
psihopedagogică de nivel I.
(1
3
)
Absolvenților care au finalizat cu diplomă de licență/absolvire studii universitare de lungă sau scurtă durată până în
anul 2005 li se consideră îndeplinită condiția de formare psihopedagogică de nivel I și II, dacă prin foaia matricolă fac
dovada parcurgerii disciplinelor: psihologie școlară, pedagogie, metodica predării specialității și practică pedagogică la
specialitatea înscrisă pe diploma de licență/absolvire.
(la data 30-iun-2014 Art. 238, alin. (1) din titlul IV, capitolul I, sectiunea 2 completat de Art. I, punctul 59. din Ordonanta urgenta 49/2014 )
(2)
Programele de studii ale masterului didactic sunt elaborate pe baza standardelor profesionale pentru funcțiile
didactice, se aprobă de către Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului și se acreditează conform legii.
(3)
Studenții care frecventează cursurile masterului didactic acreditat de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și
Sportului într-o instituție publică pot beneficia de burse de studiu finanțate de la bugetul de stat.
(4)
Cuantumul unei burse acordate de la bugetul de stat este egal cu salariul net al unui profesor debutant.
(5)
Criteriile de acordare a burselor de la bugetul de stat se stabilesc de către Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului
și Sportului.
(la data 02-mar-2017 Art. 238, alin. (5) din titlul IV, capitolul I, sectiunea 2 a se vedea referinte de aplicare din Ordinul 3392/2017 )
(6)
Pregătirea psihopedagogică se finalizează prin obținerea diplomei de master didactic ori a certificatului de absolvire
a programelor de formare psihopedagogică.
(la data 30-iun-2014 Art. 238, alin. (6) din titlul IV, capitolul I, sectiunea 2 modificat de Art. I, punctul 60. din Ordonanta urgenta 49/2014 )
(7)
Planurile de învățământ ale studiilor universitare de licență în specialitatea pedagogia învățământului primar și
preșcolar sunt elaborate pe baza standardelor profesionale stabilite de Ministerul Educației Naționale. Pentru absolvenții
studiilor universitare de licență în specialitatea pedagogia învățământului primar și preșcolar se consideră îndeplinită
condiția de formare psihopedagogică de nivel I.
(la data 30-iun-2014 Art. 238, alin. (7) din titlul IV, capitolul I, sectiunea 2 modificat de Art. I, punctul 60. din Ordonanta urgenta 49/2014 )
Art. 239
(1)
Efectuarea stagiului practic prevăzut la art. 236 alin. (1) lit. c) este condiționată de obținerea diplomei de licență și
a diplomei de master didactic sau a certificatului de absolvire a programului de formare psihopedagogică de nivel I ori II.
(la data 30-iun-2014 Art. 239, alin. (1) din titlul IV, capitolul I, sectiunea 2 modificat de Art. I, punctul 61. din Ordonanta urgenta 49/2014 )
(2)
Pregătirea practică din cadrul masterului didactic sau al programelor de formare psihopedagogică se realizează în
baza unor acorduri-cadru încheiate între unitățile/instituțiile de învățământ care asigură formarea inițială și
inspectoratele școlare.
(la data 30-iun-2014 Art. 239, alin. (2) din titlul IV, capitolul I, sectiunea 2 modificat de Art. I, punctul 61. din Ordonanta urgenta 49/2014 )
(3)
Pe baza acestor acorduri-cadru, unitățile/instituțiile de învățământ care asigură formarea inițială încheie contracte
de colaborare cu durata de 1-4 ani școlari cu unitățile de învățământ din rețeaua prevăzută la alin. (2) pentru stabilirea
condițiilor de organizare și desfășurare a stagiilor practice.
(4)
Unitățile/instituțiile de învățământ care asigură formarea inițială pot realiza independent parteneriate cu instituții
ofertante de servicii în domeniu – centre de consiliere, cluburi și palate ale copiilor, centre logopedice și organizații
nonguvernamentale.
(5)
Pregătirea practică din cadrul masterului didactic sau al programelor de formare psihopedagogică se poate derula
sub forma unei perioade de stagiu în străinătate în cadrul unui program al Uniunii Europene – componenta dedicată
formării inițiale a profesorilor – perioadă certificată prin documentul Europass Mobilitate.
(la data 30-iun-2014 Art. 239, alin. (5) din titlul IV, capitolul I, sectiunea 2 modificat de Art. I, punctul 61. din Ordonanta urgenta 49/2014 )
Art. 240
(1)
Ocuparea unei funcții didactice pentru perioada stagiului practic cu durata de un an școlar se realizează prin concurs
pe posturi/catedre vacante/rezervate.
(la data 30-iun-2014 Art. 240, alin. (1) din titlul IV, capitolul I, sectiunea 2 modificat de Art. I, punctul 62. din Ordonanta urgenta 49/2014 ) Legea 1/2011 – forma sintetica pentru data 2019-01-10
pag. 65
1/10/2019 : contact@bolintin-vale.ro
(2)
Persoanelor aflate în perioada stagiului practic cu durata de un an școlar li se aplică, în mod corespunzător funcției
didactice ocupate temporar, toate prevederile prezentei legi, precum și toate celelalte prevederi corespunzătoare din
legislația în vigoare.
Art. 241
(la data 14-nov-2018 Art. 241 din titlul IV, capitolul I, sectiunea 2 a se vedea referinte de aplicare din Ordinul 5365/2018 )
(la data 19-sep-2017 Art. 241 din titlul IV, capitolul I, sectiunea 2 a se vedea referinte de aplicare din Ordinul 4815/2017 )
(la data 28-sep-2016 Art. 241 din titlul IV, capitolul I, sectiunea 2 a se vedea referinte de aplicare din Ordinul 5223/2016 )
(la data 28-sep-2016 Art. 241 din titlul IV, capitolul I, sectiunea 2 a se vedea referinte de aplicare din Ordinul 5087/2016 )
(la data 23-oct-2014 Art. 241 din titlul IV, capitolul I, sectiunea 2 a se vedea referinte de aplicare din Metodologie din 2014 )
(la data 23-oct-2014 Art. 241 din titlul IV, capitolul I, sectiunea 2 a se vedea referinte de aplicare din Ordinul 4801/2014 )
(1)
Examenul național de definitivare în învățământ este organizat de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și
Sportului, conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului, și
cuprinde:
(la data 15-sep-2017 Art. 241, alin. (1) din titlul IV, capitolul I, sectiunea 2 a se vedea referinte de aplicare din Ordinul 4814/2017 )
(la data 14-nov-2013 Art. 241, alin. (1) din titlul IV, capitolul I, sectiunea 2 a se vedea referinte de aplicare din Metodologie din 2013 )
a)
etapa I, eliminatorie – realizată de către inspectoratele școlare în perioada stagiului practic cu durata de un an școlar
și constând în evaluarea activității profesionale la nivelul unității de învățământ, evaluarea portofoliului profesional
personal și în susținerea a cel puțin două inspecții la clasă;
b)
etapa a II-a, finală – realizată la finalizarea stagiului practic cu durata de un an școlar și constând într-o examinare
scrisă, pe baza unei tematici și a unei bibliografii aprobate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului,
pentru fiecare specialitate în parte.
(2)
Cadrele didactice care promovează examenul de definitivat dobândesc titlul de profesor cu drept de practică în
învățământul preuniversitar.
(3)
Cadrelor didactice angajate cu contract de muncă pe o perioadă determinată, care au promovat examenul de
definitivare în învățământ, li se poate asigura continuitatea pe postul didactic/catedra ocupat(ă), prin hotărârea
consiliului de administrație din unitatea de învățământ respectivă, în condițiile legii.
(4)
Persoanele care nu au promovat examenul pentru definitivare în învățământ se pot prezenta la o nouă sesiune
după reluarea, de fiecare dată, anterior susținerii examenului, a stagiului de practică cu durata de un an școlar.
Candidații pot susține examenul național pentru definitivare în învățământ fără taxă de cel mult trei ori. Prezentările
ulterioare la examen sunt condiționate de achitarea unor taxe stabilite de către Ministerul Educației Naționale și
Cercetării Științifice.
(la data 15-dec-2016 Art. 241, alin. (4) din titlul IV, capitolul I, sectiunea 2 modificat de Art. I, punctul 9. din Ordonanta urgenta 96/2016 )
(5)
[textul Art. 241, alin. (5) din titlul IV, capitolul I, sectiunea 2 a fost abrogat la 15-dec-2016 de Art. I, punctul 10.
din Ordonanta urgenta 96/2016]
(6)
Persoanele care nu promovează examenul de definitivare în învățământ, în condițiile prezentului articol, pot fi
angajate în sistemul național de învățământ preuniversitar numai pe perioadă determinată, cu statut de profesor
debutant.
Art. 242
(1)
Formarea continuă a cadrelor didactice cuprinde dezvoltarea profesională și evoluția în carieră.
(2)
Evoluția în carieră se realizează prin gradul didactic II și gradul didactic I, examene de certificare a diferitelor niveluri
de competență.
(3)
Probele de examen, tematica, bibliografia, precum și procedura de organizare și desfășurare a examenelor pentru
obținerea gradelor didactice sunt reglementate prin metodologie elaborată de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului
și Sportului.
(la data 06-mai-2015 Art. 242, alin. (3) din titlul IV, capitolul I, sectiunea 2 a se vedea referinte de aplicare din Ordinul 3097/2015 )
(4)
Gradul didactic II se obține de către personalul didactic de predare care are o vechime la catedră de cel puțin 4 ani
de la obținerea definitivării în învățământ, prin promovarea următoarelor probe:
a)
o inspecție școlară specială, precedată de cel puțin două inspecții școlare curente eșalonate pe parcursul celor 4 ani;
b)
un test din metodica specialității, cu abordări interdisciplinare și de creativitate, elaborat pe baza unei tematici și a
unei bibliografii aprobate de Ministerul Educației, Cercetării, tineretului și Sportului, pentru fiecare specialitate în parte;
c)
o probă orală de pedagogie, pe baza unei programe aprobate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și
Sportului, care cuprinde și elemente de psihologie și de sociologie educațională.
(5)
Gradul didactic I se poate obține de către personalul didactic de predare care are o vechime la catedră de cel puțin
4 ani de la acordarea gradului didactic II, prin promovarea următoarelor probe:
a)
un colocviu de admitere, pe baza unei tematici și a unei bibliografii aprobate de Ministerul Educației, Cercetării,
Tineretului și Sportului, pentru fiecare specialitate în parte;
b)
o inspecție școlară specială, precedată de cel puțin două inspecții școlare curente, eșalonate pe parcursul celor 4 ani,
toate apreciate cu calificativul maxim;
c)
elaborarea unei lucrări metodico-științifice, sub îndrumarea unui conducător științific stabilit de instituția cu
competențe în domeniu;
d)
susținerea lucrării metodico-științifice, în fața comisiei instituite, conform metodologiei Ministerului Educației,
Cercetării, Tineretului și Sportului.
(6)
În caz de nepromovare, examenele pentru obținerea gradelor didactice II, respectiv I, pot fi repetate la un interval
de cel puțin 2 ani școlari.
(7)
Personalului didactic încadrat în învățământul preuniversitar, care a obținut titlul științific de doctor în domeniul în
care poate fi încadrat sau în domeniul științelor educației și care îndeplinește cumulativ condițiile de formare inițială și
condițiile de vechime la catedră de minimum 4 ani de la obținerea definitivării în învățământ, i se acordă gradul didactic
I, în temeiul prevederilor unei metodologii specifice, elaborate de către Ministerul Educației Naționale și Cercetării
Științifice.
(la data 15-dec-2016 Art. 242, alin. (7) din titlul IV, capitolul I, sectiunea 2 modificat de Art. I, punctul 11. din Ordonanta urgenta 96/2016 )
(8)
Personalul didactic care a obținut definitivarea în învățământ sau gradul didactic II cu media 10 se poate prezenta,
după caz, la examenele pentru gradul II, respectiv gradul I, cu un an mai devreme față de perioada prevăzută de
prezenta lege.
(9)
În cazul în care profesorii au dobândit două sau mai multe specialități, definitivarea în învățământ și gradele Legea 1/2011 – forma sintetica pentru data 2019-01-10
pag. 66
1/10/2019 : contact@bolintin-vale.ro
didactice II și I obținute la una dintre acestea sunt recunoscute pentru oricare dintre specialitățile dobândite prin studii.
(10)
Gradele didactice se acordă prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului.
Art. 243
(1)
Personalul didactic care a obținut gradul didactic I, cu performanțe deosebite în activitatea didactică și managerială,
poate dobândi titlul de profesor-emerit în sistemul de învățământ preuniversitar, acordat în baza unei metodologii
elaborate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.
(2)
Persoana care dobândește titlul de profesor-emerit beneficiază de:
a)
prioritate la ocuparea unui post prin transfer consimțit de unitățile de învățământ implicate;
b)
calitatea de mentor pentru formarea continuă a cadrelor didactice;
c)
prioritate la ocuparea posturilor didactice în condiții de medii egale;
d)
acordarea unui premiu anual în bani din fondurile programelor naționale inițiate de Ministerul Educației, Cercetării,
Tineretului și Sportului;
e)
delegare de către inspectoratele școlare pentru rezolvarea atribuțiilor acestora în teritoriu.
Art. 244
(1)
Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului stabilește obiectivele și coordonează formarea continuă a
personalului didactic la nivel de sistem de învățământ preuniversitar, în conformitate cu strategiile și politicile naționale.
(2)
Unitățile și instituțiile de învățământ preuniversitar, pe baza analizei de nevoi, stabilesc obiectivele și formarea
continuă, inclusiv prin conversie profesională, pentru angajații proprii.
(3)
Acreditarea și evaluarea periodică a furnizorilor de formare continuă și a programelor de formare oferite de
aceștia, metodologia-cadru de organizare și desfășurare a formării continue sunt realizate de Ministerul Educației,
Cercetării, Tineretului și Sportului, prin direcțiile de specialitate.
(la data 08-nov-2011 Art. 244, alin. (3) din titlul IV, capitolul I, sectiunea 2 a se vedea referinte de aplicare din Metodologie din 2011 )
(4)
Casele corpului didactic sunt centre de resurse și asistență educațională și managerială pentru cadrele didactice și
didactice auxiliare și se pot acredita ca furnizori de formare continuă.
(5)
Dezvoltarea profesională a personalului didactic, de conducere, de îndrumare și de control și recalificarea
profesională sunt fundamentate pe standardele profesionale pentru profesia didactică, standarde de calitate și
competențe profesionale și au următoarele finalități generale:
a)
actualizarea și dezvoltarea competențelor în domeniul de specializare corespunzător funcției didactice ocupate,
precum și în domeniul psihopedagogie și metodic;
b)
dezvoltarea competențelor pentru evoluția în cariera didactică, prin sistemul de pregătire și obținere a gradelor
didactice;
c)
dobândirea sau dezvoltarea competențelor de conducere, de îndrumare și de control;
d)
dobândirea de noi competențe, prin programe de conversie pentru noi specializări și/sau ocuparea de noi funcții
didactice, altele decât cele ocupate în baza formării inițiale;
e)
dobândirea unor competențe complementare prin care se extinde categoria de activități ce pot fi prestate în
activitatea curentă, cum ar fi predarea asistată de calculator, predarea în limbi străine, consilierea educațională și
orientarea în carieră, educația adulților și altele;
f)
dezvoltarea și extinderea competențelor transversale privind interacțiunea și comunicarea cu mediul social și cu
mediul pedagogic, asumarea de responsabilități privind organizarea, conducerea și îmbunătățirea performanței
strategice a grupurilor profesionale, autocontrolul și analiza reflexivă a propriei activități și altele.
(6)
Descrierea competențelor menționate, precum și a modalităților de evaluare și certificare a acestora în cadrul
sistemului de credite profesionale transferabile se realizează prin metodologia formării continue a personalului didactic,
de conducere, de îndrumare și de control, aprobate prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului.
(la data 30-nov-2011 Art. 244, alin. (6) din titlul IV, capitolul I, sectiunea 2 a se vedea referinte de aplicare din Metodologie din 2011 )
Art. 245
(la data 06-dec-2012 Art. 245 din titlul IV, capitolul I, sectiunea 2 a se vedea referinte de aplicare din Norme Metodologice din 2012 )
(1)
Pentru personalul didactic, de conducere, de îndrumare și de control, formarea continuă este un drept și o
obligație.
(2)
Organizarea, desfășurarea, evaluarea și finanțarea activităților de formare continuă se stabilesc prin metodologie
aprobată prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului.
(3)
Formarea continuă a personalului didactic, de conducere, de îndrumare și de control se realizează în funcție de
evoluțiile din domeniul educației și formării profesionale, inclusiv în ceea ce privește curriculumul național, precum și în
funcție de interesele și nevoile personale de dezvoltare.
(4)
Obținerea prin studiile corespunzătoare a unei noi specializări didactice, diferite de specializarea curentă, se
consideră formare continuă.
(5)
Pe lângă una sau mai multe specializări, cadrele didactice pot dobândi competențe didactice, pentru disciplinele din
același domeniu fundamentat cu domeniul licenței, prin programe de formare stabilite prin hotărâre a Guvernului.
(6)
Personalul didactic, precum și personalul de conducere, de îndrumare și de control din învățământul preuniversitar
este obligat să participe periodic la programe de formare continuă, astfel încât să acumuleze, la fiecare interval
consecutiv de 5 ani, considerat de la data promovării examenului de definitivare în învățământ, minimum 90 de credite
profesionale transferabile.
(7)
Programele de conversie profesională intră în atribuțiile instituțiilor de învățământ superior și se desfășoară în baza
unor norme metodologice specifice.
(8)
Evaluarea și validarea achizițiilor dobândite de personalul didactic, de conducere, de îndrumare și de control prin
diferite programe și forme de organizare a formării continue se realizează pe baza sistemului de acumulare,
recunoaștere și echivalare a creditelor profesionale transferabile, elaborat de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului
și Sportului și aprobat prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului.
(la data 04-nov-2011 Art. 245, alin. (8) din titlul IV, capitolul I, sectiunea 2 a se vedea referinte de aplicare din Metodologie din 2011 )
Art. 246
(1)
Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului înființează corpul național de experți în management
educațional, constituit în urma selecției, prin concurs specific, a cadrelor didactice care fac dovada absolvirii unui
program acreditat de formare în domeniul managementului educațional, cu minimum 60 de credite transferabile.
(2)
Procedura și criteriile de selecție se stabilesc prin metodologie aprobată prin ordin al ministrului educației, cercetării,
tineretului și sportului. Legea 1/2011 – forma sintetica pentru data 2019-01-10
pag. 67
1/10/2019 : contact@bolintin-vale.ro
(la data 21-oct-2011 Art. 246, alin. (2) din titlul IV, capitolul I, sectiunea 2 a se vedea referinte de aplicare din Metodologie din 2011 )
(la data 23-feb-2012 Art. 246, alin. (2) din titlul IV, capitolul I, sectiunea 2 a se vedea referinte de aplicare din Ordinul 3295/2012 )
(la data 06-feb-2015 Art. 246, alin. (2) din titlul IV, capitolul I, sectiunea 2 a se vedea referinte de aplicare din Ordinul 3168/2015 )
(la data 06-iul-2016 Art. 246, alin. (2) din titlul IV, capitolul I, sectiunea 2 a se vedea referinte de aplicare din Ordinul 4420/2016 )
(la data 07-dec-2016 Art. 246, alin. (2) din titlul IV, capitolul I, sectiunea 2 a se vedea referinte de aplicare din Ordinul 5784/2016 )
(la data 04-iul-2017 Art. 246, alin. (2) din titlul IV, capitolul I, sectiunea 2 a se vedea referinte de aplicare din Ordinul 4330/2017 )
(la data 29-mai-2018 Art. 246, alin. (2) din titlul IV, capitolul I, sectiunea 2 a se vedea referinte de aplicare din Ordinul 3742/2018 )
(3)
Pot ocupa funcții de conducere, de îndrumare și de control în unitățile de învățământ și inspectoratele școlare
numai cadrele didactice membre ale corpului național de experți în management educațional.
SECȚIUNEA 3:
Funcțiile didactice și didactice auxiliare. Condiții de ocupare
Art. 247
Funcțiile didactice sunt:
a)
în educația antepreșcolară: educator-puericultor – se normează câte un post pentru fiecare grupă de copii; în
instituțiile cu program prelungit sau săptămânal, personalul didactic se normează pe ture;
b)
în învățământul preșcolar: educator/educatoare, institutor/institutoare, profesor pentru învățământ preșcolar – se
normează câte un post pentru fiecare grupă de copii; în instituțiile cu program prelungit sau săptămânal, personalul
didactic se normează pe ture;
(la data 30-iun-2014 Art. 247, litera B. din titlul IV, capitolul I, sectiunea 3 modificat de Art. I, punctul 63. din Ordonanta urgenta 49/2014 )
b
1
)
[textul Art. 247, litera B^1. din titlul IV, capitolul I, sectiunea 3 a fost abrogat la 30-iun-2014 de Art. I, punctul 64.
din Ordonanta urgenta 49/2014]
c)
în învățământul primar: învățător/învățătoare, institutor/institutoare, profesor pentru învățământ primar – se
normează câte un post pentru fiecare clasă de elevi;
(la data 30-iun-2014 Art. 247, litera C. din titlul IV, capitolul I, sectiunea 3 modificat de Art. I, punctul 63. din Ordonanta urgenta 49/2014 )
c
1
)
[textul Art. 247, litera C^1. din titlul IV, capitolul I, sectiunea 3 a fost abrogat la 30-iun-2014 de Art. I, punctul 64.
din Ordonanta urgenta 49/2014]
d)
în învățământul gimnazial, profesional, liceal și terțiar nonuniversitar: profesor, profesor de instruire practică,
maistru-instructor;
(la data 30-iun-2014 Art. 247, litera D. din titlul IV, capitolul I, sectiunea 3 modificat de Art. I, punctul 63. din Ordonanta urgenta 49/2014 )
d
1
)
în învățământul vocațional: profesor corepetitor;
(la data 10-oct-2011 Art. 247, litera D. din titlul IV, capitolul I, sectiunea 3 completat de Art. 1, punctul 1. din Legea 166/2011 )
e)
în învățământul preșcolar, respectiv primar alternativ pentru fiecare grupă sau clasă se normează cadre didactice
conform specificului fiecărei alternative educaționale;
f)
în învățământul special și în comisiile de expertiză complexă: educatoare/educator, educatoare/educator de sprijin,
învățător-educator, învățător itinerant și de sprijin, învățător, maistru-instructor, institutor, profesor itinerant și de
sprijin, profesor educator, profesor-psihopedagog, profesor-psiholog școlar, profesor-logoped, psiholog,
psihopedagog, logoped, profesor de psihodiagnoză și kinetoterapeut – se normează câte un post la fiecare
grupă/clasă; profesor, profesor de educație specială și profesor preparator nevăzător;
(la data 30-iun-2014 Art. 247, litera F. din titlul IV, capitolul I, sectiunea 3 modificat de Art. I, punctul 63. din Ordonanta urgenta 49/2014 )
g)
în centrele și cabinetele de asistență psihopedagogică: profesor-psihopedagog, profesor-psiholog, profesor-
sociolog, profesor-logoped, consilier școlar;
h)
în centrele logopedice interșcolare și în cabinetele școlare: profesor-logoped, cu calificarea în psihopedagogie
specială, psihologie sau pedagogie;
i)
în casele corpului didactic: profesor-metodist, profesor-asociat, formator, mentor de dezvoltare profesională;
j)
în cluburile sportive școlare: profesor, antrenor, profesor-antrenor;
k)
pentru realizarea de activități extrașcolare: învățător/învățătoare, institutor/institutoare, profesor pentru
învățământ primar, profesor, maistru-instructor, antrenor, profesor-antrenor;
(la data 30-iun-2014 Art. 247, litera K. din titlul IV, capitolul I, sectiunea 3 modificat de Art. I, punctul 63. din Ordonanta urgenta 49/2014 )
l)
în unitățile de învățământ, pentru asigurarea formării inițiale și a inserției profesionale a cadrelor didactice: profesor
mentor;
m)
în centrele de documentare și informare: profesor documentarist;
n)
personalul didactic asociat este personalul didactic titular la altă școală, personalul didactic pensionat plătit în regim
de plată cu ora sau specialiști consacrați în domeniul de specialitate al curriculei școlare. Personalul didactic asociat este
luat în considerare la îndeplinirea standardelor privind autorizarea sau acreditarea unității școlare.
Art. 248
(1)
Pentru ocuparea funcțiilor didactice prevăzute la art. 247 este necesară efectuarea unui stagiu practic cu durata de
un an școlar, realizat într-o unitate de învățământ, în funcția didactică corespunzătoare studiilor, de regulă sub
îndrumarea unui profesor mentor, și trebuie îndeplinite următoarele condiții minime de studii:
a)
pentru ocuparea funcțiilor didactice de educator-puericultor, educator/educatoare, învățător/învățătoare –
absolvirea cu diplomă a liceului pedagogic sau a unei școli echivalente, cu specializarea corespunzătoare fiecărei funcții
didactice;
b)
pentru ocuparea funcției didactice de maistru-instructor – absolvirea cu examen de diplomă a unei școli
postliceale/unui colegiu din învățământul terțiar nonuniversitar/unei școli de maiștri în domeniu și absolvirea cu certificat
a programului de formare psihopedagogică de nivel I sau îndeplinirea condiției prevăzute la art. 238 alin. (1
2
);
c)
pentru ocuparea funcției de institutor/institutoare – absolvirea cu examen de diplomă a colegiului universitar
pedagogic, a liceului pedagogic sau a unei școli echivalente, urmată de absolvirea cu diplomă a unei instituții de
învățământ superior de scurtă durată ori absolvirea cu diplomă de licență sau de absolvire, urmată de un curs în
domeniul psihopedagogic și metodic specific;
d)
pentru ocuparea funcției de profesor pentru învățământ preșcolar – absolvirea cu diplomă de licență a specializării
«Pedagogia învățământului primar și preșcolar» sau absolvirea cu diplomă a liceului pedagogic cu specializările Legea 1/2011 – forma sintetica pentru data 2019-01-10
pag. 68
1/10/2019 : contact@bolintin-vale.ro
«educatoare» și «educatoare/învățător» ori a colegiului universitar de institutori sau a altor școli echivalente și
absolvirea unei instituții de învățământ superior cu diplomă de licență;
e)
pentru ocuparea funcției de profesor pentru învățământ primar – absolvirea cu diplomă de licență a specializării
«Pedagogia învățământului primar și preșcolar» sau absolvirea cu diplomă a liceului pedagogic cu specializările
«învățător» și «educatoare/învățător» ori a colegiului universitar de institutori sau a altor școli echivalente și absolvirea
unei instituții de învățământ superior cu diplomă de licență;
f)
pentru ocuparea funcțiilor de profesor în învățământul gimnazial sau profesional, profesor de instruire practică,
profesor în palatele și cluburile elevilor, profesor-antrenor în cluburile sportive școlare, profesor documentarist –
absolvirea cu examen de licență ori examen de absolvire a unei instituții de învățământ superior sau a unui colegiu
pedagogic în profilul postului sau absolvirea cu diplomă a ciclului I de studii universitare de licență sau a ciclului II de
studii universitare de masterat în profilul postului, cu condiția finalizării cu certificat a programului de formare
psihopedagogică de nivel I ori a îndeplinirii condiției prevăzute la art. 238 alin. (1
2
) sau alin. (7);
g)
pentru ocuparea funcțiilor de profesor în învățământul liceal și terțiar nonuniversitar – absolvirea cu examen de
licență a unei instituții de învățământ superior de lungă durată sau echivalentă acesteia în profilul postului ori absolvirea
cu diplomă a ciclului II de studii universitare de masterat în profilul postului, cu condiția finalizării cu certificat a
programului de formare psihopedagogică de nivel I și de nivel II sau îndeplinirea condiției prevăzute la art. 238 alin. (1
2
)
sau alin. (7) și finalizarea cu certificat a programului de formare psihopedagogică de nivel II.
(la data 30-iun-2014 Art. 248, alin. (1) din titlul IV, capitolul I, sectiunea 3 modificat de Art. I, punctul 65. din Ordonanta urgenta 49/2014 )
(1
1
)
Ocuparea funcțiilor didactice prevăzute la alin. (1) lit. f) și g) se poate realiza și în condițiile efectuării unui stagiu
practic cu durata de un an școlar, realizat într-o unitate de învățământ, în funcția didactică corespunzătoare studiilor, și
îndeplinirii cumulativ a următoarele condiții minime de studii:
a)
absolvirea cu diplomă a studiilor universitare de licență în profilul postului;
b)
absolvirea unui program de studii de master didactic cu durata de 2 ani.
(la data 30-iun-2014 Art. 248, alin. (1) din titlul IV, capitolul I, sectiunea 3 completat de Art. I, punctul 66. din Ordonanta urgenta 49/2014 )
(2)
În vederea efectuării stagiilor de practică pentru ocuparea unei funcții didactice la nivelul inspectoratelor școlare
județene/ai municipiului București se constituie corpul profesorilor mentori în baza unei metodologii elaborate de
Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.
(la data 20-oct-2011 Art. 248, alin. (2) din titlul IV, capitolul I, sectiunea 3 a se vedea referinte de aplicare din Metodologie din 2011 )
(3)
(la data 19-oct-2011 Art. 248, alin. (3) din titlul IV, capitolul I, sectiunea 3 a se vedea referinte de aplicare din Metodologie din 2011 )
[textul Art. 248, alin. (3) din titlul IV, capitolul I, sectiunea 3 a fost abrogat la 30-iun-2014 de Art. I, punctul 67. din
Ordonanta urgenta 49/2014]
(4)
Absolvenților liceelor pedagogice, ai școlilor postliceale pedagogice, ai colegiilor universitare de institutori sau ai
altor școli echivalente, încadrați în învățământul preșcolar și primar, care, până la intrarea în vigoare a prezentei legi, au
absolvit ciclul de licență, li se consideră îndeplinită condiția pentru ocuparea funcțiilor didactice de profesor pentru
învățământul preșcolar, respectiv profesor pentru învățământul primar.
(la data 09-feb-2011 Art. 248, alin. (4) din titlul IV, capitolul I, sectiunea 3 a se vedea referinte de aplicare din Art. 14 din anexa 1 din Ordinul
3753/2011 )
(5)
Pentru ocuparea funcțiilor didactice din învățământul special trebuie îndeplinite în mod corespunzător condițiile
prevăzute la alin. (1), iar pentru alte specializări decât cele psihopedagogice este necesar un stagiu atestat de pregătire
teoretică și practică în educație specială, în condițiile stabilite prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și
sportului.
(6)
Pentru ocuparea funcției didactice de antrenor în cluburile sportive școlare, în palatele și în cluburile copiilor –
absolvirea cu diplomă a unui liceu și a unei școli de antrenori, școli postliceale ori a unui colegiu de învățământ terțiar
nonuniversitar sau superior de profil, cu specializarea în ramura de sport respectivă, și absolvirea cu certificat a
programului de formare psihopedagogică de nivel I sau îndeplinirea condiției prevăzute la art. 238 alin. (1
2
).
(la data 30-iun-2014 Art. 248, alin. (6) din titlul IV, capitolul I, sectiunea 3 modificat de Art. I, punctul 68. din Ordonanta urgenta 49/2014 )
Art. 249
Personalul didactic auxiliar este format din:
a)
bibliotecar, documentarist, redactor;
b)
informatician;
c)
laborant;
d)
tehnician;
e)
pedagog școlar;
f)
instructor de educație extrașcolară;
g)
asistent social;
h)
corepetitor;
i)
mediator școlar;
j)
secretar;
k)
administrator financiar (contabil);
l)
instructor-animator;
m)
administrator de patrimoniu.
Art. 250
Pentru ocuparea funcțiilor didactice auxiliare trebuie îndeplinite următoarele condiții de studii:
a)
pentru funcția de bibliotecar, de documentarist și de redactor – absolvirea, cu examen de diplomă, a unei instituții de
învățământ, secția de biblioteconomie, sau a altor instituții de învățământ ai căror absolvenți au studiat în timpul
școlarizării disciplinele de profil din domeniul biblioteconomiei; pot ocupa funcția de bibliotecar, de documentarist sau de
redactor și absolvenți ai învățământului postliceal sau liceal cu diplomă în domeniu/absolvirea cu examen de diplomă a
unei instituții de învățământ, secția de biblioteconomie, sau a altor instituții de învățământ ai căror absolvenți au studiat
în timpul școlarizării disciplinele de profil din domeniul biblioteconomiei; pot ocupa funcția de bibliotecar, de
documentarist sau de redactor și alți absolvenți ai învățământului superior, postliceal sau liceal cu diplomă, pe perioadă Legea 1/2011 – forma sintetica pentru data 2019-01-10
pag. 69
1/10/2019 : contact@bolintin-vale.ro
determinată, dacă au urmat un curs de inițiere în domeniu;
b)
pentru funcția de informatician – absolvirea, cu diplomă, a unei instituții de învățământ superior sau a unei unități de
învățământ preuniversitar de profil;
c)
pentru funcția de laborant – absolvirea, cu examen de diplomă, a unei instituții de învățământ superior, a unei școli
postliceale sau a liceului, în domeniu;
d)
tehnician – absolvirea unei școli postliceale sau a liceului, în domeniu/absolvirea cu examen de diplomă, în profilul
postului, a unei școli postliceale sau a liceului, urmată de un curs de inițiere în domeniu, în condițiile stabilite prin ordin al
ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului;
e)
pentru funcția de pedagog școlar – absolvirea liceului cu examen de bacalaureat;
f)
pentru funcția de instructor de educație extrașcolară – absolvirea cu diplomă a unei instituții de învățământ superior,
a unei școli postliceale în specialitate ori a unui liceu pedagogic sau a echivalentului acestuia ori a altui liceu și absolvirea
cursurilor speciale pentru obținerea certificatului de calificare profesională pentru această funcție;
g)
pentru funcția de asistent social – absolvirea unei instituții de învățământ superior de profil, de lungă sau de scurtă
durată, cu examen de licență ori de absolvire, sau a unei școli sanitare postliceale ori a unei școli postliceale de
educatori-puericultori;
h)
pentru funcția de corepetitor – absolvirea unui liceu de specialitate;
(la data 10-oct-2011 Art. 250, litera H. din titlul IV, capitolul I, sectiunea 3 modificat de Art. 1, punctul 3. din Legea 166/2011 )
i)
pentru funcția de mediator școlar – absolvirea cu diplomă de licență cu specializarea asistență socială sau absolvirea
cu diplomă de bacalaureat a liceului pedagogic, specializarea mediator școlar, ori absolvirea cu diplomă de bacalaureat
a oricărui alt profil liceal, urmată de un curs de formare profesională cu specializarea mediator școlar, recunoscut de
Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului;
j)
pentru funcția de secretar – absolvirea unei instituții de învățământ superior, respectiv a unui liceu, cu diplomă de
bacalaureat sau absolvirea învățământului postliceal cu specialitatea tehnician în activități de secretariat;
k)
pentru funcția de administrator financiar – îndeplinirea condițiilor prevăzute de legislația în vigoare pentru funcția de
contabil, contabil-șef;
l)
pentru funcția de administrator de patrimoniu – îndeplinirea condițiilor prevăzute de legislația în vigoare pentru funcția
de inginer/subinginer, economist.
Art. 251
(1)
Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, în colaborare cu Ministerul Muncii, Familiei și Protecției
Sociale, este autorizat ca, în funcție de dinamica învățământului, să stabilească și să reglementeze noi funcții didactice,
respectiv didactice auxiliare.
(la data 13-feb-2018 Art. 251, alin. (1) din titlul IV, capitolul I, sectiunea 3 a se vedea referinte de aplicare din Ordinul 3058/2018 )
(2)
Norma didactică pentru noile funcții prevăzute la alin. (1) se reglementează de Ministerul Educației, Cercetării,
Tineretului și Sportului.
Art. 252
(1)
Personalul didactic titular în sistemul de învățământ preuniversitar la data intrării în vigoare a prezentei legi își
păstrează dreptul dobândit la concursul național unic de titularizare, prin repartiție guvernamentală sau prin orice altă
formă legală.
(la data 31-mai-2012 Art. 252, alin. (1) din titlul IV, capitolul I, sectiunea 3 modificat de Art. 1, punctul 7. din Ordonanta urgenta 21/2012 )
(2)
Personalul didactic din sistemul de învățământ preuniversitar titularizat după intrarea în vigoare a prezentei legi
beneficiază de aceleași drepturi ca și personalul didactic prevăzut la alin. (1).
(la data 31-mai-2012 Art. 252, alin. (2) din titlul IV, capitolul I, sectiunea 3 modificat de Art. 1, punctul 7. din Ordonanta urgenta 21/2012 )
(3)
În condițiile intrării în restrângere de activitate, cadrele didactice titulare în sistemul de învățământ preuniversitar
beneficiază de soluționarea restrângerii de activitate prin:
a)
transferul consimțit între unitățile de învățământ preuniversitar;
b)
repartizarea pe posturi/catedre vacante, coordonată de inspectoratul școlar județean/Inspectoratul Școlar al
Municipiului București, conform metodologiei elaborate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, până la
data de 15 noiembrie a fiecărui an.
(4)
Prin restrângere de activitate se înțelege:
a)
situația în care postul/norma didactică nu se încadrează în sistemul de normare privind efectivele de preșcolari și
elevi prevăzute de lege;
b)
situația în care se constată diminuarea numărului de ore sub nivelul unei jumătăți de normă fără posibilitate de
completare în aceeași unitate sau într-o unitate de învățământ apropiată.
(5)
Cadrele didactice titulare în sistemul de învățământ preuniversitar beneficiază, la cerere, de pretransfer consimțit
între unitățile de învățământ preuniversitar. Pretransferul este etapa de mobilitate a personalului didactic din
învățământul preuniversitar în cadrul căreia un cadru didactic titular în sistemul de învățământ preuniversitar, la cererea
acestuia, poate trece de la o unitate de învățământ preuniversitar cu personalitate juridică/conexă la o altă unitate de
învățământ preuniversitar cu personalitate juridică/conexă, cu păstrarea statutului de cadru didactic în sistemul de
învățământ preuniversitar.
(6)
Pretransferul se realizează în aceeași localitate, în localitatea în care își are domiciliul cadrul didactic titular în
sistemul de învățământ preuniversitar sau pentru apropiere de domiciliu, conform metodologiei elaborate cu
consultarea partenerilor de dialog social și aprobate prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului.
(la data 31-mai-2012 Art. 252, alin. (4) din titlul IV, capitolul I, sectiunea 3 completat de Art. 1, punctul 8. din Ordonanta urgenta 21/2012 )
(7)
La etapele de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate prin transfer pentru soluționarea
restrângerii de activitate/pretransfer consimțit între unitățile de învățământ pot participa cadre didactice titulare în
unități de învățământ preuniversitar de stat și cadre didactice titulare din învățământul preuniversitar particular dacă se
află în una dintre următoarele situații:
a)
sunt cadre didactice titulare în unități de învățământ preuniversitar particulare acreditate, în baza concursului național
de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante în învățământul preuniversitar de stat;
b)
sunt cadre didactice titulare în unități de învățământ preuniversitar particular acreditate/autorizate Legea 1/2011 – forma sintetica pentru data 2019-01-10
pag. 70
1/10/2019 : contact@bolintin-vale.ro
transferate/pretransferate din învățământul preuniversitar de stat;
c)
sunt cadre didactice titulare în unități de învățământ preuniversitar particular acreditate și au obținut nota/media de
cel puțin 7 la un concurs național unic de titularizare în învățământul preuniversitar de stat în ultimii 6 ani.
(la data 30-iun-2014 Art. 252, alin. (6) din titlul IV, capitolul I, sectiunea 3 completat de Art. I, punctul 69. din Ordonanta urgenta 49/2014 )
Art. 253
(la data 09-feb-2011 Art. 253 din titlul IV, capitolul I, sectiunea 3 a se vedea referinte de aplicare din Art. 15 din anexa 1 din Ordinul 3753/2011 )
(1)
Cadrele didactice calificate, care au obținut nota/media de cel puțin 7 la un concurs național unic de titularizare în
învățământul preuniversitar în ultimii 6 ani și care sunt angajate cu contract individual de muncă pe perioadă
determinată, pot fi repartizate, în ședință publică organizată de inspectoratul școlar, pe perioadă nedeterminată în
unitățile de învățământ în care sunt angajate, dacă postul didactic/catedra este vacant(ă) și are viabilitate.
(2)
Procedura privind repartizarea prevăzută la alin. (1) se stabilește prin metodologie elaborată cu consultarea
partenerilor de dialog social și aprobată prin ordin al ministrului educației naționale.
(la data 10-apr-2014 Art. 253 din titlul IV, capitolul I, sectiunea 3 modificat de Art. 1, punctul 1. din Ordonanta urgenta 16/2014 )
SECȚIUNEA 4:
Forme de angajare a personalului didactic
Art. 254
(1)
În unitățile de învățământ sau în consorțiile școlare poate fi angajat personal didactic cu contract individual de
muncă pe perioadă nedeterminată sau perioadă determinată de cel mult un an școlar, cu posibilitatea prelungirii
contractului, respectiv în plata cu ora, în condițiile legii.
(2)
Constituirea posturilor didactice la nivelul unității de învățământ sau al consorțiilor școlare se face pe baza
normativelor în vigoare privind formațiunile de studiu.
(2
1
)
Activitățile de laborator și instruire practică din învățământul profesional și tehnic se pot face pe grupe, pe baza
normativelor în vigoare privind formațiunile de studiu.
(la data 06-apr-2018 Art. 254, alin. (2^1) din titlul IV, capitolul I, sectiunea 4 modificat de Art. 1, punctul 22. din Legea 82/2018 )
(3)
Concursul pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor din învățământul preuniversitar de stat cu personal
didactic de predare încadrat cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată sau perioadă determinată se
organizează conform art. 89 alin. (1). Concursul pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor din învățământul
preuniversitar de stat cu personal încadrat în regim de plata cu ora, cu personal didactic de predare asociat sau
pensionat se organizează la nivelul unităților de învățământ.
(la data 30-iun-2014 Art. 254, alin. (3) din titlul IV, capitolul I, sectiunea 4 modificat de Art. I, punctul 70. din Ordonanta urgenta 49/2014 )
(3
1
)
[textul Art. 254, alin. (3^1) din titlul IV, capitolul I, sectiunea 4 a fost abrogat la 06-apr-2018 de Art. 1, punctul
23. din Legea 82/2018]
(4)
Încadrarea unităților de învățământ cu personal didactic, vacantarea posturilor didactice/catedrelor, ocuparea
posturilor didactice/catedrelor, organizarea concursurilor pe posturi didactice/catedre și angajarea personalului didactic
se realizează conform metodologiei-cadru prevăzute la art. 89.
(la data 30-iun-2014 Art. 254, alin. (4) din titlul IV, capitolul I, sectiunea 4 modificat de Art. I, punctul 70. din Ordonanta urgenta 49/2014 )
(5)
Consiliul de administrație al unității de învățământ stabilește posturile didactice/catedrele disponibile pentru angajare
pe perioadă nedeterminată sau determinată și statutul acestora: vacante, rezervate.
(la data 30-iun-2014 Art. 254, alin. (5) din titlul IV, capitolul I, sectiunea 4 modificat de Art. I, punctul 70. din Ordonanta urgenta 49/2014 )
(6)
Inspectoratul școlar analizează, corectează în colaborare cu unitățile de învățământ și avizează oferta de posturi
didactice/catedre vacante/rezervate.
(7)
Lista de posturi didactice/catedre se face publică prin afișare la inspectoratele școlare și la unitățile de învățământ
respective și pe site-ul acestor instituții cu cel puțin 30 de zile înaintea declanșării procedurilor de selecție și angajare pe
aceste posturi didactice/catedre.
(8)
Concursul prevăzut la alin. (3) constă în:
a)
probă practică sau inspecție specială la clasă și probă scrisă în cadrul concursului prevăzut la art. 89, la angajarea
personalului didactic de predare cu contract individual de muncă, pe baza programelor specifice aprobate de Ministerul
Educației Naționale;
(la data 30-iun-2014 Art. 254, alin. (8), litera A. din titlul IV, capitolul I, sectiunea 4 modificat de Art. I, punctul 71. din Ordonanta urgenta
49/2014 )
b)
prezentarea unui curriculum vitae și susținerea unui interviu la angajarea prin plata cu ora a personalului didactic
asociat și a personalului didactic pensionat.
(8
1
)
Candidatul care solicită angajarea cu contract individual de muncă pe un post didactic/o catedră cu predare în altă
limbă decât cea în care și-a făcut studiile superioare susține, în fața unei comisii de specialitate, un test de cunoaștere a
limbii în care urmează să facă predarea.
(la data 30-iun-2014 Art. 254, alin. (8) din titlul IV, capitolul I, sectiunea 4 completat de Art. I, punctul 72. din Ordonanta urgenta 49/2014 )
(9)
În învățământul preuniversitar de stat inspectoratele școlare organizează concursul pentru ocuparea posturilor
didactice și catedrelor, prevăzut la alin. 8 lit. a), conform statutului acestor posturi didactice și catedre, stabilit în
condițiile alin. (5). În învățământul preuniversitar particular concursul pentru ocuparea posturilor didactice și catedrelor
este organizat conform prevederilor art. 89 alin. (2).
(la data 30-iun-2014 Art. 254, alin. (9) din titlul IV, capitolul I, sectiunea 4 modificat de Art. I, punctul 73. din Ordonanta urgenta 49/2014 )
(9
1
)
Unitățile de învățământ preuniversitar organizează concursul prevăzut la alin. 8 lit. b), conform statutului acestor
posturi didactice și catedre, stabilit în condițiile alin. (5).
(9
2
)
Subiectele pentru proba scrisă la concursul național organizat de inspectoratele școlare se stabilesc de Ministerul
Educației Naționale. Subiectele pentru concursurile organizate de unitățile de învățământ particulare se stabilesc de
către acestea, pe baza programelor specifice aprobate de Ministerul Educației Naționale.
(9
3
)
La concursul național organizat de inspectoratele școlare, lucrările scrise pentru ocuparea posturilor vacante din Legea 1/2011 – forma sintetica pentru data 2019-01-10
pag. 71
1/10/2019 : contact@bolintin-vale.ro
învățământul preuniversitar se evaluează de comisii, pe specialități, în centre de evaluare stabilite de Ministerul Educației
Naționale.
(9
4
)
Contestațiile privind rezultatele concursului pentru ocuparea posturilor didactice vacante/rezervate organizat de
inspectoratul școlar se adresează inspectoratului și se soluționează prin reevaluarea lucrărilor în cauză de către comisii,
pe specialități, în centrele stabilite de Ministerul Educației Naționale. Din comisiile de soluționare a contestațiilor nu pot
face parte persoanele care au asigurat corectarea la concurs a lucrărilor. Hotărârea acestor comisii este definitivă.
(la data 30-iun-2014 Art. 254, alin. (9) din titlul IV, capitolul I, sectiunea 4 completat de Art. I, punctul 74. din Ordonanta urgenta 49/2014 )
(10)
Consiliul de administrație al unității de învățământ particular, care organizează concurs de ocupare a posturilor
didactice, aprobă comisia de concurs. Din comisia de concurs compusă din cadre didactice face parte în mod obligatoriu
și un reprezentant al inspectoratului școlar. În situația în care concursul se organizează în consorții școlare sau în
asocieri temporare la nivel local, județean sau interjudețean comisiile sunt aprobate de consiliile de administrație ale
unităților de învățământ particulare respective.
(la data 30-iun-2014 Art. 254, alin. (10) din titlul IV, capitolul I, sectiunea 4 modificat de Art. I, punctul 75. din Ordonanta urgenta 49/2014 )
(10
1
)
Contestațiile privind rezultatele concursului din învățământul particular se adresează unității de învățământ
organizatoare. Comisia care le analizează este alcătuită din alți membri decât cei care au corectat în concurs lucrările în
cauză. Hotărârea comisiei de contestații este definitivă.
(la data 30-iun-2014 Art. 254, alin. (10) din titlul IV, capitolul I, sectiunea 4 completat de Art. I, punctul 76. din Ordonanta urgenta 49/2014 )
(11)
În învățământul preuniversitar de stat, validarea concursului pentru ocuparea posturilor/catedrelor didactice se
face de către consiliul de administrație al inspectoratului școlar. Angajarea pe post a personalului didactic cu contract
individual de muncă se face de directorul unității de învățământ, pe baza deciziei de repartizare semnate de inspectorul
școlar general.
(la data 30-iun-2014 Art. 254, alin. (11) din titlul IV, capitolul I, sectiunea 4 modificat de Art. I, punctul 77. din Ordonanta urgenta 49/2014 )
(12)
În învățământul particular, validarea concursurilor și angajarea pe post se fac de către conducerea unității de
învățământ particular și se comunică, în scris, inspectoratului școlar.
(13)
Candidații care au dobândit definitivarea în învățământ, cadre didactice cu drept de practică, și au ocupat un post
didactic vacant, prin concurs național, organizat în condițiile metodologiei prevăzute la art. 89, sunt titulari în
învățământul preuniversitar. Pe baza deciziei de repartizare semnate de inspectorul școlar general, directorul unității de
învățământ încheie cu aceștia contractul individual de muncă pe perioadă nedeterminată.
(la data 30-iun-2014 Art. 254, alin. (13) din titlul IV, capitolul I, sectiunea 4 modificat de Art. I, punctul 77. din Ordonanta urgenta 49/2014 )
(14)
Pentru candidații care nu au dobândit definitivarea în învățământ, cadre didactice debutante, și au ocupat un post
didactic vacant, prin concurs național, organizat în condițiile metodologiei prevăzute la art. 89, directorul unității de
învățământ încheie contractul individual de muncă pe o perioadă de cel mult un an școlar. În situația în care acești
candidați promovează în termen de cel mult 6 ani de la ocuparea postului didactic vacant, prin concurs național,
examenul pentru definitivarea în învățământ, consiliul de administrație modifică durata contractului individual de muncă
din perioadă determinată în perioadă nedeterminată.
(la data 15-dec-2016 Art. 254, alin. (14) din titlul IV, capitolul I, sectiunea 4 modificat de Art. I, punctul 12. din Ordonanta urgenta 96/2016 )
(15)
Candidații care au ocupat prin concurs național, în condițiile metodologiei, un post didactic/o catedră vacant (ă)
publicat(ă) pentru angajare pe perioadă determinată sau un post didactic/o catedră rezervat(ă), pe baza deciziei de
repartizare semnate de inspectorul școlar general, încheie contract individual de muncă pe o perioadă de cel mult un an
școlar, respectiv până la revenirea titularului pe post, cu directorul unității de învățământ. Consiliul de administrație al
unității de învățământ poate decide prelungirea contractului individual de muncă și în anul școlar următor, în condițiile
prevăzute de metodologia-cadru prevăzută la art. 89 alin. (1).
(la data 30-iun-2014 Art. 254, alin. (15) din titlul IV, capitolul I, sectiunea 4 modificat de Art. I, punctul 77. din Ordonanta urgenta 49/2014 )
(16)
Cadrele didactice asociate și pensionate care au ocupat un post didactic/o catedră vacant(ă)/rezervat(ă) prin
concursul prevăzut la alin. (8) lit. b) încheie contract individual de muncă în regim de plata cu ora cu directorul unității
de învățământ.
(la data 30-iun-2014 Art. 254, alin. (16) din titlul IV, capitolul I, sectiunea 4 modificat de Art. I, punctul 77. din Ordonanta urgenta 49/2014 )
(17)
Inspectoratul școlar centralizează la nivel județean/al municipiului București posturile didactice și orele rămase
neocupate, care vor fi repartizate în ordinea stabilită prin metodologie elaborată cu consultarea partenerilor de dialog
social și aprobată prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului.
(la data 31-mai-2012 Art. 254, alin. (17) din titlul IV, capitolul I, sectiunea 4 modificat de Art. 1, punctul 10. din Ordonanta urgenta 21/2012 )
(18)
Reprezentanții organizațiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de activitate învățământ preuniversitar
participă cu statut de observator la toate etapele de organizare și desfășurare a concursurilor organizate de
inspectoratul școlar sau de unitățile de învățământ.
(la data 30-iun-2014 Art. 254, alin. (18) din titlul IV, capitolul I, sectiunea 4 modificat de Art. I, punctul 77. din Ordonanta urgenta 49/2014 )
(19)
Posturile didactice/catedrele rămase neocupate prin concurs sau vacantate în timpul anului școlar se ocupă pe
perioadă determinată, prin detașare, prin plata cu ora, până la sfârșitul anului școlar ori până la revenirea pe post a
cadrului didactic care a beneficiat de rezervarea postului/catedrei. În situația în care posturile didactice nu pot fi astfel
ocupate până la începerea cursurilor, inspectoratele școlare organizează, la nivel județean, concursuri pentru ocuparea
posturilor didactice în vederea angajării cu contract individual de muncă pe perioadă determinată a personalului didactic
calificat. În mod excepțional, până la începerea cursurilor, inspectoratele școlare pot organiza testări prin interviu și
lucrare scrisă, în profilul postului solicitat, în vederea angajării cu contract individual de muncă pe perioadă determinată
a personalului fără studii corespunzătoare postului.
(la data 30-iun-2014 Art. 254, alin. (19) din titlul IV, capitolul I, sectiunea 4 modificat de Art. I, punctul 77. din Ordonanta urgenta 49/2014 ) Legea 1/2011 – forma sintetica pentru data 2019-01-10
pag. 72
1/10/2019 : contact@bolintin-vale.ro
(19
1
)
Posturile didactice/catedrele vacantate pe parcursul anului școlar se ocupă la nivelul unității de învățământ
conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educației naționale.
(la data 30-iun-2014 Art. 254, alin. (19) din titlul IV, capitolul I, sectiunea 4 completat de Art. I, punctul 78. din Ordonanta urgenta 49/2014 )
(19
2
)
[textul Art. 254, alin. (19^2) din titlul IV, capitolul I, sectiunea 4 a fost abrogat la 06-apr-2018 de Art. 1,
punctul 24. din Legea 82/2018]
(20)
Eliberarea din funcție a personalului didactic în unitățile de învățământ cu personalitate juridică se face de către
directorul unității, cu aprobarea consiliului de administrație, iar la unitățile de învățământ particulare de către persoana
juridică fondatoare.
Art. 254
1
(1)
Personalul didactic titular în învățământul preuniversitar poate fi detașat în interesul învățământului, cu acordul său,
pentru ocuparea unor posturi din unități/instituții de învățământ și unități conexe, la solicitarea acestuia, precum și
pentru asigurarea pe perioadă determinată de cel mult un an școlara conducerii unităților de învățământ, unităților
conexe ale învățământului preuniversitar, inspectoratelor școlare și caselor corpului didactic și a funcțiilor de îndrumare
și de control în inspectoratele școlare. Detașarea în interesul învățământului se realizează conform metodologiei
elaborate cu consultarea partenerilor de dialog social și aprobate prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului
și sportului.
(2)
Detașarea la cerere a personalului didactic titular în învățământul preuniversitar se realizează prin concurs sau
concurs specific, conform metodologiei elaborate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului. Detașarea
la cerere a personalului didactic titular în învățământul preuniversitar se realizează pe o perioadă de cel mult 5 ani
școlari consecutivi, cu păstrarea calității de titular în învățământul preuniversitar.
(3)
Asigurarea conducerii unei unități de învățământ preuniversitar particular, până la organizarea concursului, dar nu
mai mult de sfârșitul anului școlar, se poate realiza de cadre didactice care se disting prin calități profesionale,
manageriale și morale, după cum urmează:
a)
prin numirea în funcția de conducere de către conducerea persoanei juridice finanțatoare, la propunerea consiliului de
administrație al unității de învățământ particular, a unui cadru didactic din cadrul unității de învățământ respective sau a
unui cadru didactic pensionat; actul de numire se aduce la cunoștința inspectoratului școlar pe raza căruia își
desfășoară activitatea unitatea școlară;
b)
prin detașarea în interesul învățământului a cadrelor didactice titulare în învățământul preuniversitar de stat sau a
cadrelor didactice titulare în alte unități de învățământ particular, la propunerea conducerii persoanei juridice
finanțatoare și cu acordul scris al persoanelor solicitate, prin decizie a inspectorului școlar general.
(la data 31-mai-2012 Art. 254 din titlul IV, capitolul I, sectiunea 4 completat de Art. 1, punctul 11. din Ordonanta urgenta 21/2012 )
Art. 255
(1)
Cadrele didactice titulare, cu contract pe perioadă nedeterminată, alese în Parlament, numite în Guvern sau care
îndeplinesc funcții de specialitate specifice în aparatul Parlamentului, al Administrației Prezidențiale, al Guvernului și în
Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, precum și cele alese de Parlament în organismele centrale ale
statului au drept de rezervare a postului didactic sau a catedrei pe perioada în care îndeplinesc aceste funcții.
(2)
Prevederile alin. (1) se aplică și cadrelor didactice titulare, cu contract pe perioadă nedeterminată, care îndeplinesc
funcția de prefect, subprefect, președinte și vicepreședinte al consiliului județean, primar, viceprimar, precum și cadrelor
didactice trecute în funcții de conducere, de îndrumare și de control în sistemul de învățământ, de cultură, de tineret și
sport. De aceleași drepturi beneficiază și personalul de conducere și de specialitate de la casa corpului didactic, precum
și cadrele didactice numite ca personal de conducere sau în funcții de specialitate specifice la comisiile și agențiile din
subordinea Administrației Prezidențiale, a Parlamentului, a Guvernului sau a Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului
și Sportului.
(3)
Liderii sindicatelor reprezentative din învățământ au dreptul de rezervare a postului, conform prevederilor legale în
vigoare și contractului colectiv de muncă la nivel de ramură.
(4)
De prevederile alin. (1) beneficiază și personalul didactic titular cu contract pe perioadă nedeterminată trimis în
străinătate cu misiuni de stat, cel care lucrează în organisme internaționale, precum și însoțitorii acestora, dacă sunt
cadre didactice.
(5)
Personalului didactic titular cu contract pe perioadă nedeterminată solicitat în străinătate pentru predare, cercetare,
activitate artistică sau sportivă, pe bază de contract, ca urmare a unor acorduri, convenții guvernamentale,
interuniversitare sau interinstituționale, i se rezervă postul didactic.
(6)
Personalul didactic are dreptul la întreruperea activității didactice, cu rezervarea postului, pentru creșterea și
îngrijirea copilului în vârstă de până la 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copiilor cu handicap, conform prevederilor legale în
vigoare. De acest drept poate beneficia numai unul dintre părinți sau susținătorii legali.
(7)
Perioada de rezervare a postului didactic, în condițiile alin. (1)-(6), se consideră vechime în învățământ.
(8)
Personalul didactic titular cu contract pe perioadă nedeterminată poate beneficia de concediu fără plată pe timp de
un an școlar, o dată la 10 ani, cu aprobarea unității de învățământ sau, după caz, a inspectoratului școlar, cu
rezervarea postului pe perioada respectivă.
(9)
Personalului didactic titular în învățământul preuniversitar care beneficiază de pensie de invaliditate de gradul III i se
va rezerva catedra/postul didactic pe durata invalidității. Contractul de muncă este suspendat până la data la care
medicul expert al asigurărilor sociale emite decizia prin care constată schimbarea gradului de invaliditate sau
redobândirea capacității de muncă. Rezervarea catedrei/postului didactic încetează de la data emiterii de către medicul
expert al asigurărilor sociale a deciziei prin care se constată pierderea definitivă a capacității de muncă.
(la data 31-mai-2012 Art. 255, alin. (8) din titlul IV, capitolul I, sectiunea 4 completat de Art. 1, punctul 12. din Ordonanta urgenta 21/2012 )
SECȚIUNEA 5:
Funcțiile de conducere, de îndrumare și de control
Art. 256
(1)
Funcțiile de conducere din unitățile de învățământ sunt: director și director adjunct.
(2)
Funcțiile de conducere din inspectoratele școlare sunt: inspector școlar general și inspector școlar general adjunct.
(3)
Funcțiile de conducere din unități conexe ale învățământului preuniversitar se stabilesc potrivit specificului acestora,
prin reglementări ale Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului. Legea 1/2011 – forma sintetica pentru data 2019-01-10
pag. 73
1/10/2019 : contact@bolintin-vale.ro
(4)
Funcțiile de îndrumare și de control din învățământul preuniversitar sunt:
a)
la inspectoratele școlare: inspector școlar;
b)
la Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului: inspector general, inspector principal de specialitate și alte
funcții stabilite prin hotărâre a Guvernului.
Art. 257
(1)
Funcția de director și de director adjunct se ocupă prin concurs public de către cadre didactice titulare membre ale
corpului național de experți în management educațional.
(2)
Ocuparea funcțiilor de director și de director adjunct se realizează prin concurs național, coordonat de către
Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice, organizat prin inspectoratele școlare, conform unei metodologii
elaborate de către Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice și adoptate prin ordin al ministrului.
(la data 15-dec-2016 Art. 257, alin. (2) din titlul IV, capitolul I, sectiunea 5 modificat de Art. I, punctul 13. din Ordonanta urgenta 96/2016 )
(2
1
)
[textul Art. 257, alin. (2^1) din titlul IV, capitolul I, sectiunea 5 a fost abrogat la 06-apr-2018 de Art. 1, punctul
25. din Legea 82/2018]
(3)
În urma promovării concursului, directorul încheie contract de management administrativ-financiar cu
primarul/primarul de sector al unității administrativ-teritoriale, respectiv președintele consiliului județean pe raza căruia
se află unitatea de învățământ.
(la data 30-iun-2014 Art. 257, alin. (3) din titlul IV, capitolul I, sectiunea 5 modificat de Art. I, punctul 79. din Ordonanta urgenta 49/2014 )
(4)
Directorul și directorul adjunct din unitățile de învățământ preuniversitar nu pot avea, pe perioada exercitării
mandatului, funcția de președinte sau vicepreședinte în cadrul unui partid politic, la nivel local, județean sau național.
Art. 258
(1)
Inspectoratul școlar numește comisia de concurs pentru ocuparea funcției de director, respectiv de director adjunct
al unității de învățământ preuniversitar, unității conexe a învățământului preuniversitar, unității de învățământ pentru
activități extrașcolare. Comisia de concurs pentru ocuparea funcției de director/director adjunct se stabilește conform
metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației naționale și cercetării științifice. La concursul pentru ocuparea
funcției de director/director adjunct participă de drept reprezentanți ai organizațiilor sindicale reprezentative la nivel de
sector de activitate învățământ preuniversitar și un reprezentant al părinților, cu statut de observatori.
(la data 15-dec-2016 Art. 258, alin. (1) din titlul IV, capitolul I, sectiunea 5 modificat de Art. I, punctul 14. din Ordonanta urgenta 96/2016 )
(2)
Metodologia de organizare și desfășurare a concursului pentru ocuparea funcției de director și de director adjunct
se stabilește prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului.
(3)
Consiliul de administrație al inspectoratului școlar validează rezultatele concursului de ocupare a funcțiilor de
director/director adjunct.
(la data 15-dec-2016 Art. 258, alin. (3) din titlul IV, capitolul I, sectiunea 5 modificat de Art. I, punctul 14. din Ordonanta urgenta 96/2016 )
(4)
Modelul-cadru al contractului de management administrativ-financiar este stabilit prin ordin al ministrului educației
naționale.
(la data 30-iun-2014 Art. 258, alin. (4) din titlul IV, capitolul I, sectiunea 5 modificat de Art. I, punctul 80. din Ordonanta urgenta 49/2014 )
(5)
Directorul/directorul adjunct al unității de învățământ de stat poate fi eliberat din funcție la propunerea motivată a
consiliului de administrație al inspectoratului școlar/al municipiului București, la propunerea a 2/3 dintre membrii
consiliului de administrație al unității de învățământ sau la propunerea consiliului profesoral, cu votul a 2/3 dintre
membri. În această ultimă situație este obligatorie realizarea unui audit de către inspectoratul școlar. Rezultatele
auditului se analizează în consiliul de administrație al inspectoratului școlar. În funcție de hotărârea consiliului de
administrație al inspectoratului școlar, inspectorul școlar general emite decizia de eliberare din funcție a
directorului/directorului adjunct al unității de învățământ.
(la data 30-iun-2014 Art. 258, alin. (5) din titlul IV, capitolul I, sectiunea 5 modificat de Art. I, punctul 80. din Ordonanta urgenta 49/2014 )
(6)
Directorul unității de învățământ particular și confesional poate fi eliberat din funcție, la propunerea consiliului de
administrație, cu votul a 2/3 din membrii săi, prin decizia persoanei juridice fondatoare.
(7)
În cazul vacantării funcțiilor de director și director adjunct din unitățile de învățământ preuniversitar, conducerea
interimară este asigurată, până la organizarea concursului, dar nu mai târziu de sfârșitul anului școlar, de un cadru
didactic titular, numit prin detașare în interesul învățământului, prin decizia inspectorului școlar general, cu avizul
consiliului de administrație al inspectoratului școlar și cu acordul scris al persoanelor solicitate.
(la data 30-iun-2014 Art. 258, alin. (7) din titlul IV, capitolul I, sectiunea 5 modificat de Art. I, punctul 80. din Ordonanta urgenta 49/2014 )
(8)
Inspectorul școlar general emite decizia de numire în funcția de director, respectiv de director adjunct.
(la data 30-iun-2014 Art. 258, alin. (7) din titlul IV, capitolul I, sectiunea 5 completat de Art. I, punctul 81. din Ordonanta urgenta 49/2014 )
Art. 259
(1)
Inspectorii școlari generali, generali adjuncți și directorii caselor corpului didactic sunt numiți de ministrul educației,
cercetării, tineretului și sportului, pe baza unui concurs public, reglementat prin metodologie elaborată de Ministerul
Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.
(la data 26-oct-2011 Art. 259, alin. (1) din titlul IV, capitolul I, sectiunea 5 a se vedea referinte de aplicare din Metodologie din 2011 )
(2)
Inspectorii școlari generali, generali adjuncți și directorii caselor corpului didactic încheie contract de management
cu ministrul educației, cercetării, tineretului și sportului. Contractul de management poate fi prelungit, cu acordul
părților, în urma evaluării performanțelor manageriale.
(3)
Directorii unităților destinate activităților extrașcolare sunt numiți de către inspectorul școlar general sau de către
ministrul educației, cercetării, tineretului și sportului, conform subordonării acestora, în urma unui concurs public, pe
baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului. Directorul încheie contract de
management cu inspectorul școlar general sau cu ministrul educației, cercetării, tineretului și sportului, conform
subordonării acestora. Contractul de management poate fi prelungit, cu acordul părților, în urma evaluării
performanțelor manageriale.
(la data 09-iun-2017 Art. 259, alin. (3) din titlul IV, capitolul I, sectiunea 5 a se vedea referinte de aplicare din Metodologie din 2017 ) Legea 1/2011 – forma sintetica pentru data 2019-01-10
pag. 74
1/10/2019 : contact@bolintin-vale.ro
Art. 260
(1)
Funcțiile de conducere din inspectoratele școlare și de director la casa corpului didactic se ocupă, prin concurs, de
către cadre didactice titulare, cu diplomă de licență, membre ale corpului național de experți în management
educațional, care îndeplinesc criteriile de competență profesională, managerială și de prestigiu moral evaluate prin:
(la data 19-oct-2011 Art. 260, alin. (1) din titlul IV, capitolul I, sectiunea 5 a se vedea referinte de aplicare din Metodologie din 2011 )
a)
curriculum vitae;
b)
calități dovedite în activitatea didactică și în funcții de conducere, de îndrumare și de control, anterioare, în sistemul
național de învățământ;
c)
titlul de doctor sau gradul didactic I;
d)
calificativul "foarte bine" obținut în ultimii 5 ani;
e)
interviu în fața unei comisii de concurs privind managementul educațional și deontologia profesională.
(2)
Concursul pentru ocuparea funcțiilor de inspector școlar general, inspector școlar general adjunct și director la casa
corpului didactic se desfășoară la sediul Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.
(3)
Comisia ministerială pentru ocuparea funcțiilor de inspector școlar general, de inspector școlar general adjunct și de
director la casa corpului didactic, numită prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului, este
alcătuită din 5 membri, dintre care:
a)
pentru funcția de inspector școlar general:
(i)secretarul de stat pentru învățământul preuniversitar, în calitate de președinte;
(ii)3 inspectori școlari generali din teritoriu;
(iii)un director din Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, cu competențe în domeniu;
b)
pentru funcția de inspector școlar general adjunct și de director la casa corpului didactic:
(i)secretarul de stat pentru învățământul preuniversitar, în calitate de președinte;
(ii)2 inspectori școlari generali din teritoriu;
(iii)inspectorul școlar general al inspectoratului școlar pentru care se organizează concursul;
(iv)un director din Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, cu competențe în domeniu.
(4)
În comisiile de concurs participă, cu statut de observator, reprezentanții organizațiilor sindicale reprezentative la
nivel de ramură a învățământului.
(5)
Contestațiile la hotărârile comisiei prevăzute la alin. (3) se adresează ministrului educației, cercetării, tineretului și
sportului, în termen de 5 zile de la comunicarea rezultatelor concursului. Hotărârea acestuia poate fi atacată la instanța
de judecată competentă.
Art. 261
(1)
Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, respectiv inspectoratele școlare vacantează, în condițiile legii,
posturile corespunzătoare funcțiilor de îndrumare și de control cuprinse în organigramele proprii și asigură publicarea
acestora în presa centrală/locală și la sediul propriu, cu cel puțin 30 de zile înainte de organizarea concursului.
(2)
Funcțiile de îndrumare și de control din inspectoratele școlare se ocupă, prin concurs, de cadre didactice din cadrul
corpului național de experți.
(3)
Funcțiile de îndrumare și de control din Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului se ocupă prin concurs.
(4)
Concursul pentru ocuparea funcțiilor de îndrumare și de control constă în:
a)
curriculum vitae, analiza și evaluarea acestuia;
b)
inspecție specială la clasă;
c)
probă practică, constând din asistență la ore, analiză de lecții și întocmirea procesului-verbal de inspecție;
d)
interviu în fața unei comisii de concurs privind managementul educațional și deontologia profesională;
e)
probă scrisă în profilul postului pentru care candidează.
(5)
Comisia pentru concursul de ocupare a funcțiilor de îndrumare și de control din inspectoratul școlar este formată
din: inspectorul școlar general – în calitate de președinte; un reprezentant al Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului
și Sportului; un profesor sau un conferențiar universitar din profilul postului pentru care candidează.
(6)
Comisia pentru concursul de ocupare a funcțiilor de îndrumare și de control din Ministerul Educației, Cercetării,
Tineretului și Sportului este formată din: secretarul de stat al departamentului în care se află postul scos la concurs – în
calitate de președinte; directorul general din departamentul respectiv; un profesor sau un conferențiar universitar din
profilul postului, stabilit de ministrul educației, cercetării, tineretului și sportului.
(7)
Reprezentanții organizațiilor sindicale reprezentative la nivel de ramură a învățământului au drept de acces la
documentele comisiilor de concurs.
(8)
Numirea personalului didactic admis la concurs, în funcțiile de îndrumare și de control din inspectoratele școlare, se
face de către inspectorul școlar general, cu avizul Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, iar în funcțiile
de îndrumare și control din cadrul ministerului, prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului.
(9)
Inspectorii școlari încheie contract de management cu inspectorul școlar general. Contractul de management poate
fi prelungit, cu acordul părților, în urma evaluării performanțelor manageriale.
SECȚIUNEA 6:
Norma didactică
Art. 262
(1)
Activitatea personalului didactic de predare se realizează într-un interval de timp zilnic de 8 ore, respectiv 40 de ore
pe săptămână, și cuprinde:
a)
activități didactice de predare-învățare-evaluare și de instruire practică și examene de final de ciclu de studii,
conform planurilor-cadru de învățământ;
(la data 30-ian-2017 Art. 262, alin. (1), litera A. din titlul IV, capitolul I, sectiunea 6 a se vedea referinte de aplicare din Decizia 32/2016 )
b)
activități de pregătire metodico-științifică;
c)
activități de educație, complementare procesului de învățământ: mentorat, școală după școală, învățare pe tot
parcursul vieții.
d)
activități de dirigenție.
(la data 30-iun-2014 Art. 262, alin. (1), litera C. din titlul IV, capitolul I, sectiunea 6 completat de Art. I, punctul 82. din Ordonanta urgenta
49/2014 )
(2)
Activitățile concrete prevăzute la alin. (1), care corespund profilului, specializării și aptitudinilor persoanei care
ocupă postul didactic respectiv, sunt prevăzute în fișa individuală a postului. Aceasta se aprobă în consiliul de
administrație, se revizuiește anual și constituie anexă la contractul individual de muncă. Legea 1/2011 – forma sintetica pentru data 2019-01-10
pag. 75
1/10/2019 : contact@bolintin-vale.ro
(3)
Norma didactică de predare-învățare-evaluare și de instruire practică și de evaluare curentă a preșcolarilor și a
elevilor în clasă reprezintă numărul de ore corespunzător activităților prevăzute la alin. (1) lit. a) și se stabilește după
cum urmează:
a)
un post de educator/educatoare sau de institutor/institutoare ori de profesor pentru învățământul preșcolar pentru
fiecare grupă cu program normal, constituită în educația timpurie;
(la data 30-iun-2014 Art. 262, alin. (3), litera A. din titlul IV, capitolul I, sectiunea 6 modificat de Art. I, punctul 83. din Ordonanta urgenta
49/2014 )
b)
un post de învățător/învățătoare sau de institutor/institutoare ori de profesor pentru învățământul primar pentru
fiecare clasă din învățământul primar sau pentru clase simultane din cadrul acestuia, unde nu se pot constitui clase
separate;
(la data 30-iun-2014 Art. 262, alin. (3), litera B. din titlul IV, capitolul I, sectiunea 6 modificat de Art. I, punctul 83. din Ordonanta urgenta
49/2014 )
(la data 30-ian-2017 Art. 262, alin. (3), litera B. din titlul IV, capitolul I, sectiunea 6 a se vedea referinte de aplicare din Decizia 32/2016 )
c)
18 ore pe săptămână pentru profesorii din învățământul secundar și terțiar non-universitar, pentru profesorii din
unitățile și clasele cu program integrat și suplimentar de artă și sportiv, precum și din unitățile cu activități extrașcolare
și din centrele sau cabinetele de asistență psihopedagdgică;
d)
24 de ore pe săptămână pentru profesorii de instruire practică și maiștrii-instructori;
(la data 30-iun-2014 Art. 262, alin. (3), litera D. din titlul IV, capitolul I, sectiunea 6 modificat de Art. I, punctul 83. din Ordonanta urgenta
49/2014 )
e)
pentru personalul didactic din învățământul special, norma didactică se stabilește astfel: învățători și profesori la
predare – 16 ore pe săptămână; învățător-educator, institutor-educator, profesor-educator, maistru-instructor și
profesor pentru instruire practică – 20 de ore pe săptămână;
(la data 30-iun-2014 Art. 262, alin. (3), litera E. din titlul IV, capitolul I, sectiunea 6 modificat de Art. I, punctul 83. din Ordonanta urgenta
49/2014 )
f)
un post pentru personalul didactic din învățământul special integrat, pentru cel din centrele logopedice interșcolare,
pentru personalul didactic itinerant și de sprijin, pentru personalul didactic din învățământul special preșcolar, pentru
profesori care efectuează terapiile specifice, profesori pentru cultura fizică medicală, kinetoterapie, educația
psihomotrică și altele, în funcție de tipul și gradul de deficiență, conform metodologiei elaborate de Ministerul Educației
Naționale;
(la data 30-iun-2014 Art. 262, alin. (3), litera F. din titlul IV, capitolul I, sectiunea 6 modificat de Art. I, punctul 83. din Ordonanta urgenta
49/2014 )
g)
un post de profesor documentarist în centrele de documentare și informare.
(4)
Personalul didactic de predare cu o vechime în învățământ de peste 25 de ani, cu gradul didactic I, beneficiază de
reducerea normei didactice cu 2 ore săptămânal, fără diminuarea salariului.
(la data 09-mar-2017 Art. 262, alin. (4) din titlul IV, capitolul I, sectiunea 6 modificat de Art. 1 din Legea 11/2017 )
(5)
Norma didactică se poate reduce ca urmare a solicitării cadrului didactic, adresată directorului școlii.
(6)
Personalul didactic de predare și de instruire practică, care beneficiază de reducerea normei didactice, poate avea
dreptul la remunerarea activității în regim de plată cu ora sau cumul de norme, doar după efectuarea normei complete,
prevăzute la alin. (3) lit. c), d) și e).
(la data 30-iun-2014 Art. 262, alin. (4) din titlul IV, capitolul I, sectiunea 6 completat de Art. I, punctul 85. din Ordonanta urgenta 49/2014 )
Art. 263
(1)
Norma didactică în învățământul preuniversitar cuprinde ore prevăzute în planurile-cadru de învățământ la
disciplinele corespunzătoare specializării sau specializărilor înscrise pe diploma de licență ori pe certificatul de absolvire a
unui modul de minimum 90 de credite transferabile care atestă obținerea de competențe de predare a unei discipline
din domeniul fundamental aferent domeniului de specializare înscris pe diplomă.
(la data 30-ian-2017 Art. 263, alin. (1) din titlul IV, capitolul I, sectiunea 6 a se vedea referinte de aplicare din Decizia 32/2016 )
(2)
Prin excepție, în norma didactică prevăzută la alin. (1), se pot include și ore de la disciplinele stabilite prin
metodologia aprobată de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, cu menținerea drepturilor salariale.
(la data 30-ian-2017 Art. 263, alin. (2) din titlul IV, capitolul I, sectiunea 6 a se vedea referinte de aplicare din Decizia 32/2016 )
(3)
În situația în care norma didactică nu se poate constitui conform prevederilor alin. (1) și (2), aceasta se poate
completa cu activitățile prevăzute la art. 262 alin. (1) lit. c).
(4)
Orele de limbi străine din învățământul primar pot fi predate, în condițiile prezentei legi, de profesorii pentru
învățământul primar de la grupa sau clasa respectivă, în cadrul activităților postului, dacă fac dovada calificării prin
diploma de studii ori prin certificatul de competență. Orele de limbi străine din învățământul primar pot fi predate și de
profesori cu studii superioare de specialitate, fiind incluse în norma acestora, sau prin plata cu ora, în cazul în care
profesorii pentru învățământul primar de la grupa ori clasa respectivă nu fac dovada calificării prin diploma de studii sau
prin certificatul de competență.
(5)
Orele de limbi străine din învățământul primar pot fi predate, în condițiile prezentei legi, de profesorii pentru
învățământul primar de la clasa respectivă, dacă fac dovada calificării prin diploma de studii sau prin certificatul de
competență și sunt remunerate prin plata cu ora. Orele de limbi străine din învățământul primar pot fi predate și de
profesori cu studii superioare de specialitate, fiind incluse în norma acestora, sau prin plata cu ora.
(6)
Profesorii pentru învățământul primar de la clasele cu predare în limbile minorităților naționale sunt remunerați, prin
plata cu ora, pentru orele care depășesc numărul de ore prevăzut în planurile de învățământ de la clasele cu predare în
limba română.
(6
1
)
Profesorii pentru învățământul primar de la clasele cu predare în limbile minorităților naționale predau disciplinele
Comunicare în limba română, precum și Limba și literatura română pe tot parcursul ciclului primar.
(la data 28-sep-2018 Art. 263, alin. (6) din titlul IV, capitolul I, sectiunea 6 completat de Art. I, punctul 1. din Ordonanta urgenta 87/2018 )
N.R. "Prin derogare de la prevederile art. 5 alin. (2) din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și
completările ulterioare, prevederile O.U.G. 87/2018 se aplică din anul școlar 2018-2019." Legea 1/2011 – forma sintetica pentru data 2019-01-10
pag. 76
1/10/2019 : contact@bolintin-vale.ro
(la data 28-sep-2018 Art. 263, alin. (6^1) din titlul IV, capitolul I, sectiunea 6 a se vedea referinte de aplicare din Art. III din Ordonanta urgenta
87/2018 )
(7)
În învățământul primar, orele de educație fizică prevăzute în planurile de învățământ sunt predate de profesori cu
studii superioare de specialitate.
(la data 30-ian-2017 Art. 263, alin. (7) din titlul IV, capitolul I, sectiunea 6 a se vedea referinte de aplicare din Decizia 32/2016 )
(7
1
)
[textul Art. 263, alin. (7^1) din titlul IV, capitolul I, sectiunea 6 a fost abrogat la 28-sep-2018 de Art. I, punctul 2.
din Ordonanta urgenta 87/2018]
(8)
În palatele și în cluburile copiilor, norma didactică cuprinde activitățile prevăzute în planurile de educație
corespunzătoare profilurilor cercurilor și atelierelor, aprobate prin regulament de Ministerul Educației, Cercetării,
Tineretului și Sportului, în limitele normelor didactice stabilite la art. 262 alin. (3).
(9)
Prin excepție, dacă norma didactică a profesorilor din învățământul gimnazial nu se poate constitui conform
prevederilor alin. (1) și art. 262 alin. (3), aceasta poate fi constituită din 2/3 din ore de la specializarea sau
specializările de bază și completată cu 1/3 din ore de la disciplinele stabilite la alin. (2) ori prin adăugarea de ore
conform prevederilor art. 262 alin. (1) lit. c). În învățământul gimnazial din mediul rural norma didactică se poate
constitui din 1/2 din ore de la specialitatea sau specialitățile de bază și completată cu 1/2 din ore de la disciplinele
stabilite la alin. (2) ori prin adăugare de ore conform prevederilor art. 262 alin. (1) lit. c).
(10)
Personalul didactic de conducere, de îndrumare și de control poate fi degrevat total sau parțial de norma
didactică, pe baza normelor aprobate prin ordin al ministrului educației naționale, elaborate cu consultarea federațiilor
sindicale reprezentative din învățământ. De același drept pot beneficia și persoanele desemnate de federațiile sindicale
reprezentative din învățământ, ca urmare a participării la procesul de monitorizare și evaluare a calității sistemului de
învățământ, aprobate prin ordin al ministrului educației naționale. Prin același ordin se stabilesc atribuțiile persoanelor
degrevate de norma didactică.
(la data 31-aug-2018 Art. 263, alin. (10) din titlul IV, capitolul I, sectiunea 6 modificat de Art. I, punctul 18. din Ordonanta 9/2018 )
(10
1
)
Personalul degrevat potrivit alin. (10) primește drepturile salariale pentru funcția în care este încadrat, precum și
celelalte sporuri și indemnizații prevăzute de lege pentru activitatea desfășurată, după caz.
(la data 13-mar-2013 Art. 263, alin. (10) din titlul IV, capitolul I, sectiunea 6 completat de Art. 1, punctul 2. din Ordonanta urgenta 14/2013 )
(11)
Timpul săptămânal de activitate a personalului didactic auxiliar este identic cu cel stabilit pentru personalul cu
funcții echivalente din celelalte sectoare bugetare, potrivit legii. Sarcinile acestuia sunt prevăzute în fișa individuală a
postului.
SECȚIUNEA 7:
Distincții
Art. 264
(1)
Personalul didactic din învățământul preuniversitar beneficiază de gradație de merit, acordată prin concurs. Această
gradație se acordă pentru 16% din posturile didactice existente la nivelul inspectoratului școlar și reprezintă 25% din
salariul de bază. Gradația de merit se atribuie pe o perioadă de 5 ani.
(2)
Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului elaborează metodologia și criteriile de acordare a gradației de
merit, cu consultarea federațiilor sindicale reprezentative la nivel de ramură de învățământ.
(la data 21-oct-2011 Art. 264, alin. (2) din titlul IV, capitolul I, sectiunea 7 a se vedea referinte de aplicare din Metodologie din 2011 )
(la data 02-dec-2013 Art. 264, alin. (2) din titlul IV, capitolul I, sectiunea 7 a se vedea referinte de aplicare din Metodologie din 2013 )
(la data 16-ian-2015 Art. 264, alin. (2) din titlul IV, capitolul I, sectiunea 7 a se vedea referinte de aplicare din Metodologie din 2014 )
(la data 03-dec-2015 Art. 264, alin. (2) din titlul IV, capitolul I, sectiunea 7 a se vedea referinte de aplicare din Metodologie din 2015 )
(la data 09-ian-2017 Art. 264, alin. (2) din titlul IV, capitolul I, sectiunea 7 a se vedea referinte de aplicare din Metodologie din 2016 )
Art. 265
(1)
Personalul didactic cu rezultate excelente în activitatea didactică, educativă și științifică poate primi decorații,
ordine, medalii, titluri, potrivit legii.
(2)
Ordinele și medaliile care pot fi conferite personalului didactic din învățământul preuniversitar sunt: Ordinul Spiru
Haret clasele Comandor, Cavaler și Ofițer, Medalia Membru de onoare al corpului didactic. Medalia se acordă cadrelor
didactice pensionabile, cu activitate deosebită în învățământ.
(3)
În afara distincțiilor prevăzute la alin. (2), ministrul educației, cercetării, tineretului și sportului este autorizat să
acorde personalului didactic din învățământul preuniversitar următoarele distincții:
a)
adresă de mulțumire publică;
b)
diplomă "Gheorghe Lazăr" clasele I, a II-a și a III-a;
c)
diplomă de excelență, care se acordă cadrelor didactice pensionate sau pensionabile, cu activitate deosebită în
învățământ.
(4)
Diploma "Gheorghe Lazăr" clasele I, a II-a și a III-a este însoțită de un premiu de 20%, 15% și, respectiv, 10% din
suma salariilor de bază primite în ultimele 12 luni de activitate. Diploma de excelență este însoțită de un premiu de
20% din suma salariilor de bază primite în ultimele 12 luni de activitate.
(5)
Distincțiile și premiile prevăzute la alin. (3) se acordă în baza unui regulament aprobat prin ordin al ministrului
educației, cercetării, tineretului și sportului, în limita unui procent de 1% din numărul total al posturilor didactice din
fiecare județ/sector al municipiului București.
(6)
Fondurile pentru acordarea distincțiilor prevăzute la alin. (3) sunt asigurate de Ministerul Educației, Cercetării,
Tineretului și Sportului.
SECȚIUNEA 8:
Drepturi și obligații
Art. 266
Personalul din învățământul preuniversitar are drepturi și obligații care decurg din legislația în vigoare, din prezenta lege,
din regulamente specifice și din prevederile contractului individual de muncă.
Art. 267
(la data 13-oct-2011 Art. 267 din titlul IV, capitolul I, sectiunea 8 a se vedea referinte de aplicare din Norme Metodologice din 2011 )
(1)
Cadrele didactice beneficiază de concediu anual cu plată, în perioada vacanțelor școlare, cu o durată de 62 de zile
lucrătoare; în cazuri bine justificate, conducerea unității de învățământ poate întrerupe concediul legal, persoanele în
cauză urmând a fi remunerate pentru munca depusă.
(2)
Perioadele de efectuare a concediului de odihnă pentru fiecare cadru didactic se stabilesc de consiliul de
administrație, în funcție de interesul învățământului și al celui în cauză, dar cu asigurarea personalului didactic necesar Legea 1/2011 – forma sintetica pentru data 2019-01-10
pag. 77
1/10/2019 : contact@bolintin-vale.ro
pentru desfășurarea examenelor naționale.
(3)
Neefectuarea concediului anual dă dreptul la efectuarea concediului restant în vacanțele anului școlar următor.
Art. 268
(1)
Cadrele didactice care redactează teza de doctorat sau lucrări în interesul învățământului pe bază de contract de
cercetare ori de editare au dreptul la 6 luni de concediu plătit, o singură dată, cu aprobarea consiliului de administrație al
unității de învățământ.
(2)
Personalul didactic aflat în situația prevăzută la alin. (1) nu poate fi încadrat în activități didactice retribuite în regim
de plată cu ora.
(3)
În situația desființării unei unități de învățământ de stat, salariații disponibilizați primesc salarii compensatorii,
conform legii.
Art. 269
Personalul de conducere, de îndrumare și de control din inspectoratele școlare și casele corpului didactic beneficiază de
concediu de odihnă, conform Codului muncii.
Art. 270
Normele metodologice referitoare la efectuarea concediului legal vor fi elaborate de Ministerul Educației, Cercetării,
Tineretului și Sportului împreună cu reprezentanții organizațiilor sindicale reprezentative la nivel de ramură a
învățământului.
Art. 271
Dreptul la inițiativă profesională constă în:
a)
conceperea activității profesionale și realizarea obiectivelor educaționale ale disciplinelor de învățământ, prin
metodologii care respectă principiile psihopedagogice;
b)
utilizarea bazei materiale și a resurselor învățământului, în scopul realizării obligațiilor profesionale;
c)
punerea în practică a ideilor novatoare pentru modernizarea procesului de învățământ.
SECȚIUNEA 9:
Dreptul la securitate al personalului didactic
Art. 272
(1)
Cadrele didactice nu pot fi perturbate în timpul desfășurării activității didactice de nicio autoritate școlară sau
publică.
(2)
Prin excepție de la prevederile alin. (1), nu se consideră perturbare a cadrelor didactice în timpul desfășurării
activității didactice intervenția autorităților școlare și/sau publice în situațiile în care sănătatea fizică sau psihică a elevilor
ori a personalului este pusă în pericol în orice mod, conform constatării personalului de conducere, respectiv în timpul
exercițiilor de alarmare pentru situații de urgență.
(3)
Înregistrarea prin orice procedee a activității didactice poate fi făcută numai cu acordul celui care o conduce.
(4)
Multiplicarea, sub orice formă, a înregistrărilor activității didactice de către elevi sau de către alte persoane este
permisă numai cu acordul cadrului didactic respectiv.
(5)
Înregistrarea prin orice procedee a activităților desfășurate în spațiile școlare este permisă numai cu acordul
personalului de conducere, cu excepția celor de la alin. (3).
SECȚIUNEA 10:
Dreptul de participare la viața socială
Art. 273
(1)
Personalul didactic are dreptul să participe la viața socială și publică, în beneficiul propriu, în interesul învățământului.
(2)
Personalul didactic are dreptul să facă parte din asociații și organizații sindicale, profesionale și culturale, naționale și
internaționale, legal constituite, în conformitate cu prevederile legii.
(3)
Personalul didactic poate exprima liber opinii profesionale în spațiul școlar și poate întreprinde acțiuni în nume
propriu în afara acestui spațiu, dacă acestea nu afectează prestigiul învățământului și demnitatea profesiei de educator,
respectiv prevederile prezentei legi.
Art. 274
(1)
Personalul didactic beneficiază, în limita fondurilor alocate prin buget, din fonduri extrabugetare sau sponsorizări, de
acoperirea integrală ori parțială a cheltuielilor de deplasare și de participare la manifestări științifice organizate în
străinătate, cu aprobarea consiliului de administrație al unității de învățământ.
(2)
Personalul prevăzut la alin. (1) înaintează unității de învățământ propuneri de valorificare a rezultatelor acțiunii
pentru care a primit aprobarea de deplasare.
Art. 275
(1)
Cadrele didactice au obligația morală să își acorde respect reciproc și sprijin în îndeplinirea obligațiilor profesionale.
(2)
Personalul didactic de conducere, de îndrumare și de control, precum și personalul didactic auxiliar au obligația de a
respecta atribuțiile prevăzute în fișa postului.
(3)
Personalul didactic de conducere, de îndrumare și de control, precum și personalul didactic auxiliar au obligația de a
participa la activități de formare continuă, în condițiile legii.
Art. 276
(la data 17-feb-2011 Art. 276 din titlul IV, capitolul I, sectiunea 10 a se vedea referinte de aplicare din Instructiunile 2/2011 )
Personalului didactic din unitățile de învățământ conexe, care nu dispune de locuință în localitatea unde are postul, i se
decontează cheltuielile de transport, conform legii.
Art. 277
(1)
Copiii personalului didactic și didactic auxiliar aflat în activitate sunt scutiți de plata taxelor de înscriere la
concursurile de admitere în învățământul superior și beneficiază de gratuitate la cazare în cămine și internate.
(2)
Beneficiază de prevederile alin. (1) și copiii personalului didactic și didactic auxiliar pensionat din sistemul de
învățământ, precum și copiii orfani de unul sau ambii părinți ce au activat în sistemul de învățământ.
(la data 17-iul-2016 Art. 277 din titlul IV, capitolul I, sectiunea 10 modificat de Art. 1 din Legea 140/2016 )
Art. 278
Personalul didactic și didactic auxiliar din învățământ beneficiază de o compensație de la bugetul asigurărilor sociale de
stat de 50% din valoarea cazării, mesei și a tratamentului în bazele de odihnă și tratament.
Art. 279
Personalul didactic titular care din proprie inițiativă solicită să se specializeze/să continue studiile are dreptul la concediu
fără plată. Durata totală a acestuia nu poate depăși 3 ani într-un interval de 7 ani. Aprobările în aceste situații sunt de
competența unității școlare prin consiliul de administrație, dacă se face dovada activității respective. Legea 1/2011 – forma sintetica pentru data 2019-01-10
pag. 78
1/10/2019 : contact@bolintin-vale.ro
SECȚIUNEA 11:
Răspunderea disciplinară și patrimonială
Art. 280
(1)
Personalul didactic, personalul didactic auxiliar, precum și cel de conducere, de îndrumare și de control din
învățământul preuniversitar răspund disciplinar pentru încălcarea cu vinovăție a îndatoririlor ce le revin potrivit
contractului individual de muncă, precum și pentru încălcarea normelor de comportare care dăunează interesului
învățământului și prestigiului unității/instituției, conform legii.
(2)
Sancțiunile disciplinare care se pot aplica personalului prevăzut la alin. (1), în raport cu gravitatea abaterilor, sunt:
a)
observație scrisă;
b)
avertisment;
c)
diminuarea salariului de bază, cumulat, când este cazul, cu indemnizația de conducere, de îndrumare și de control,
cu până la 15%, pe o perioadă de 1-6 luni;
d)
suspendarea, pe o perioadă de până la 3 ani, a dreptului de înscriere la un concurs pentru ocuparea unei funcții
didactice superioare sau pentru obținerea gradelor didactice ori a unei funcții de conducere, de îndrumare și de control;
e)
destituirea din funcția de conducere, de îndrumare și de control din învățământ;
f)
desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă.
(3)
Orice persoană poate sesiza unitatea de învățământ/instituția de învățământ cu privire la săvârșirea unei fapte ce
poate constitui abatere disciplinară. Sesizarea se face în scris și se înregistrează la registratura unității/instituției de
învățământ.
(4)
Pentru cercetarea abaterilor prezumate săvârșite de personalul didactic, personalul de conducere al unităților de
învățământ preuniversitar, personalul de îndrumare și de control din cadrul inspectoratelor școlare și de personalul de
îndrumare și de control din cadrul Ministerului Educației, Cercetării, tineretului și Sportului, comisiile de cercetare
disciplinară se constituie după cum urmează:
a)
pentru personalul didactic, comisii formate din 3-5 membri, dintre care unul reprezintă organizația sindicală din care
face parte persoana aflată în discuție sau este un reprezentant al salariaților, iar ceilalți au funcția didactică cel puțin
egală cu a celui care a săvârșit abaterea;
b)
pentru personalul de conducere al unităților de învățământ preuniversitar, comisii formate din 3-5 membri, dintre
care un reprezentant al salariaților, iar ceilalți au funcția didactică cel puțin egală cu a celui care a săvârșit abaterea. Din
comisie face parte și un inspector din cadrul inspectoratului școlar județean/al municipiului București;
c)
pentru personalul de îndrumare și de control din cadrul Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului,
comisii formate din 3-5 membri, dintre care unul reprezintă organizația sindicală din care face parte persoana aflată în
discuție sau este un reprezentant al salariaților, iar ceilalți au funcția didactică cel puțin egală cu a celui care a săvârșit
abaterea;
d)
pentru personalul de conducere al inspectoratelor școlare județene/al municipiului București, comisii formate din 3- 5
membri, dintre care un reprezentant al salariaților, iar ceilalți au funcția didactică cel puțin egală cu a celui care a
săvârșit abaterea.
(5)
Comisiile de cercetare disciplinară sunt numite de:
a)
consiliul de administrație al unității de învățământ preuniversitar, pentru personalul didactic și personalul de
conducere al acesteia;
b)
ministrul educației, cercetării, tineretului și sportului, pentru funcțiile de îndrumare și de control din cadrul Ministerului
Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, precum și pentru personalul de conducere din inspectoratele școlare
județene/al municipiului București.
(6)
În cadrul cercetării abaterii prezumate se stabilesc faptele și urmările acestora, împrejurările în care au fost
săvârșite, existența sau inexistența vinovăției, precum și orice alte date concludente. Audierea celui cercetat și
verificarea apărării acestuia sunt obligatorii. Refuzul celui cercetat de a se prezenta la audiere, deși a fost înștiințat în
scris cu minimum 48 de ore înainte, precum și de a da declarații scrise se constată prin proces-verbal și nu împiedică
finalizarea cercetării. Cadrul didactic cercetat are dreptul să cunoască toate actele cercetării și să își producă probe în
apărare.
(7)
Cercetarea faptei și comunicarea deciziei se fac în termen de cel mult 30 de zile de la data constatării acesteia,
consemnată în condica de inspecții sau la registratura generală a unității de învățământ preuniversitar/instituției.
Persoanei nevinovate i se comunică în scris inexistența faptelor pentru care a fost cercetată.
(8)
Persoanele sancționate încadrate în unitățile de învățământ au dreptul de a contesta, în termen de 15 zile de la
comunicare, decizia respectivă la colegiul de disciplină de pe lângă inspectoratul școlar. Personalul de conducere, de
îndrumare și de control din inspectoratele școlare și din Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, care a
fost sancționat, are dreptul de a contesta, în termen de 15 zile de la comunicare, decizia respectivă la Colegiul central
de disciplină al Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.
(9)
Normele privind componența, organizarea și funcționarea, precum și atribuțiile colegiului de disciplină de pe lângă
inspectoratul școlar și ale Colegiului central de disciplină al Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului se
stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului.
(la data 09-mai-2012 Art. 280, alin. (9) din titlul IV, capitolul I, sectiunea 11 a se vedea referinte de aplicare din Regulament din 2012 )
(10)
Dreptul persoanei sancționate de a se adresa instanțelor judecătorești este garantat.
Art. 281
(1)
Pentru personalul didactic din unitățile de învățământ preuniversitar, propunerea de sancționare se face de către
director sau de cel puțin 2/3 din numărul total al membrilor consiliului de administrație. Sancțiunile aprobate de consiliul
de administrație sunt puse în aplicare și comunicate prin decizie a directorului unității de învățământ preuniversitar.
(2)
Pentru personalul de conducere al unității de învățământ preuniversitar, propunerea de sancționare se face de către
consiliul de administrație al unității de învățământ preuniversitar și se comunică prin decizie a inspectorului școlar
general.
(3)
Pentru personalul de conducere din inspectoratele școlare și casele corpului didactic, propunerea de sancționare se
face de ministrul educației, cercetării, tineretului și sportului și se comunică prin ordin.
(4)
Pentru personalul de îndrumare și control din Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, propunerea de
sancționare se face, după caz, de ministrul educației, cercetării, tineretului și sportului, respectiv de secretarul de stat
sau de șeful ierarhic al persoanei în cauză și se comunică prin ordin.
Art. 282 Legea 1/2011 – forma sintetica pentru data 2019-01-10
pag. 79
1/10/2019 : contact@bolintin-vale.ro
Sancțiunea se stabilește, pe baza raportului comisiei de cercetare, de autoritatea care a numit această comisie și se
comunică celui în cauză, prin decizie scrisă, după caz, de către directorul unității de învățământ, inspectorul școlar
general sau ministrul educației, cercetării, tineretului și sportului.
Art. 283
Răspunderea patrimonială a personalului didactic, a personalului didactic auxiliar, precum și a celui de conducere, de
îndrumare și de control din învățământul preuniversitar se stabilește potrivit legislației muncii. Decizia de imputare,
precum și celelalte acte pentru recuperarea pagubelor și a prejudiciilor se fac de conducerea unității sau a instituției al
cărei salariat este cel în cauză, în afară de cazurile când, prin lege, se dispune altfel.
SECȚIUNEA 12:
Pensionarea
Art. 284
(1)
Personalul didactic beneficiază de pensie în condițiile prevăzute de legislația de asigurări sociale și pensii care
reglementează sistemul public de pensii.
(2)
Personalul didactic de predare, de conducere, de îndrumare și control se pensionează pentru limită de vârstă,
anticipat și anticipat parțial, la data încheierii anului școlar în care împlinește vârsta standard de pensionare sau, după
caz, în situația pensiei anticipate și anticipate parțială, vârsta standard redusă cu cel mult 5 ani.
(la data 30-iun-2014 Art. 284, alin. (2) din titlul IV, capitolul I, sectiunea 12 modificat de Art. I, punctul 86. din Ordonanta urgenta 49/2014 )
(2
1
)
Prin derogare de la art. 56 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările și
completările ulterioare, în cazul personalului didactic care se pensionează în condițiile alin. (2), contractul individual de
muncă încetează de drept la data comunicării deciziei de admitere a cererii de pensionare.
(la data 30-iun-2014 Art. 284, alin. (2) din titlul IV, capitolul I, sectiunea 12 completat de Art. I, punctul 87. din Ordonanta urgenta 49/2014 )
(3)
Pentru motive temeinice, pensionarea personalului didactic de conducere, de îndrumare și de control se poate face
și în timpul anului școlar, cu aprobarea consiliului de administrație al unității de învățământ, respectiv al inspectoratului
școlar.
(4)
Cadrele didactice pensionate pot desfășura activități didactice, salarizate prin plata cu ora, după împlinirea vârstei
standard de pensionare.
(5)
Personalul didactic pensionat din învățământ beneficiază de asistență medicală și de acces la casele de odihnă și la
bazele de tratament ale cadrelor didactice.
(6)
Personalul didactic de predare titular din învățământul preuniversitar, cu gradul didactic I sau cu titlul științific de
doctor, care dovedește competență profesională deosebită, poate fi menținut ca titular în funcția didactică până la 3
ani peste vârsta standard de pensionare, anual, la cerere, conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului
educației naționale.
(la data 30-iun-2014 Art. 284, alin. (6) din titlul IV, capitolul I, sectiunea 12 modificat de Art. I, punctul 88. din Ordonanta urgenta 49/2014 )
(7)
Reîncadrarea în funcția de personal didactic a personalului didactic pensionat care nu a depășit cu 3 ani vârsta de
pensionare se face anual, cu menținerea drepturilor și obligațiilor care decurg din desfășurarea activității didactice avute
anterior pensionării, cu acordul consiliului de administrație, potrivit metodologiei prevăzute la alin. (6), cu condiția
suspendării pensiei pe durata reîncadrării.
(la data 30-dec-2013 Art. 284, alin. (6) din titlul IV, capitolul I, sectiunea 12 completat de Art. I, punctul 35. din Ordonanta urgenta 117/2013 )
(7)
(la data 29-oct-2013 Art. 284, alin. (7) din titlul IV, capitolul I, sectiunea 12 a fost atacat de (exceptie admisa) Decizia 397/2013 )
[textul Art. 284, alin. (7) din titlul IV, capitolul I, sectiunea 12 a fost abrogat la 13-dec-2013 de Actul din Decizia
397/2013]
(8)
Personalul didactic de predare titular din învățământul preuniversitar menținut ca titular în funcția didactică până la 3
ani peste vârsta standard de pensionare, prevăzută de legislația privind sistemul public de pensii, în condițiile alin. (6)
sau reîncadrat în funcția de personal didactic, în condițiile alin. (7), poate fi numit prin detașare în interesul
învățământului în funcții vacante de conducere sau de îndrumare și control, neocupate prin concurs, în condițiile legii.
(la data 30-iun-2014 Art. 284, alin. (7) din titlul IV, capitolul I, sectiunea 12 completat de Art. I, punctul 89. din Ordonanta urgenta 49/2014 )
CAPITOLUL II:
Statutul personalului didactic și de cercetare din învățământul superior
SECȚIUNEA 1:
Norma universitară
Art. 285
(1)
În instituțiile de învățământ superior funcțiile didactice sunt:
a)
asistent universitar;
b)
lector universitar/șef de lucrări;
c)
conferențiar universitar;
d)
profesor universitar.
(2)
În instituțiile de învățământ superior funcțiile de cercetare sunt:
a)
asistent cercetare;
b)
cercetător științific;
c)
cercetător științific gradul III;
d)
cercetător științific gradul II;
e)
cercetător științific gradul I.
(3)
Echivalența funcțiilor din cercetare cu funcțiile didactice este următoarea:
a)
cercetător științific se echivalează cu asistent universitar, pentru persoanele care dețin o diplomă de doctor;
b)
cercetător științific gradul III se echivalează cu lector universitar/șef de lucrări;
c)
cercetător științific gradul II se echivalează cu conferențiar universitar;
d)
cercetător științific gradul I se echivalează cu profesor universitar.
(4)
În învățământul superior poate funcționa personal didactic asociat pentru funcțiile didactice prevăzute la alin. (1).
(la data 30-dec-2013 Art. 285, alin. (4) din titlul IV, capitolul II, sectiunea 1 modificat de Art. I, punctul 36. din Ordonanta urgenta 117/2013 )
(4
1
)
Prin excepție de la prevederile alin. (4), în anul universitar 2012-2013, în învățământul superior poate funcționa Legea 1/2011 – forma sintetica pentru data 2019-01-10
pag. 80
1/10/2019 : contact@bolintin-vale.ro
personal didactic asociat pentru funcțiile didactice prevăzute la alin. (1).
(la data 31-mai-2012 Art. 285, alin. (4) din titlul IV, capitolul II, sectiunea 1 completat de Art. 1, punctul 13. din Ordonanta urgenta 21/2012 )
(5)
În raport cu necesitățile academice proprii, senatul universitar poate aproba, pe o durată determinată, invitarea în
cadrul instituției de învățământ superior a unor cadre didactice universitare și a altor specialiști cu valoare recunoscută
în domeniu, din țară sau din străinătate, în calitate de cadre didactice universitare asociate invitate. În cazul specialiștilor
fără grad didactic universitar recunoscut în țară, senatul universitar aprobă, prin evaluare, gradul didactic corespunzător
performanței, în conformitate cu standardele naționale.
(6)
Acolo unde este cazul, obținerea permisului de muncă este sarcina instituției de învățământ superior angajatoare.
(7)
În departamente, în școli doctorale, în institute de cercetare, în centre de cercetare și microproducție sau în alte
unități pot funcționa pe posturi distincte și personal de cercetare, personal de cercetare asociat, inclusiv studenți din
toate cele 3 cicluri, precum și alte categorii de personal, potrivit legii. Angajarea acestora se face conform legii.
Art. 286
(1)
Statele de funcții ale personalului didactic și de cercetare se întocmesc anual, prin stabilirea de norme universitare,
cu cel puțin 15 zile înainte de începerea fiecărui an universitar și nu se pot modifica în timpul anului universitar.
(1
1
)
Prin excepție de la prevederile alin. (1), în anul universitar 2015-2016, în statele de funcții ale personalului didactic
și de cercetare se pot efectua modificări cu privire la normele universitare ale persoanelor pentru care s-au dat aprobări
conform art. 362 alin. (8).
(la data 30-sep-2015 Art. 286, alin. (1) din titlul IV, capitolul II, sectiunea 1 completat de Art. XI, punctul 1. din Ordonanta urgenta 41/2015 )
(2)
Funcțiile didactice și numărul posturilor se stabilesc ținând seama de:
a)
planurile de învățământ;
b)
formațiunile de studiu;
c)
normele universitare.
(3)
În statul de funcții sunt înscrise, în ordine ierarhică, posturile didactice și de cercetare ocupate sau vacante,
specificându-se funcțiile didactice și de cercetare corespunzătoare și numărul săptămânal de ore convenționale
repartizate pe activități de predare, seminare, lucrări practice sau de laborator, îndrumare de proiecte, îndrumare a
studenților și a studenților-doctoranzi, practică de specialitate, de cercetare și activități echivalente acestora, la
disciplinele din planul de învățământ.
(4)
Statele de funcții se întocmesc la nivelul departamentelor sau al școlilor doctorale, prin consultarea membrilor
acestora, ca urmare a precizării sarcinilor didactice și de cercetare de către consiliul facultății. La departamentele cu
discipline la mai multe facultăți, statele de funcții se completează pe baza notelor de comandă, avizate de conducerea
instituției de învățământ superior.
(5)
Statul de funcții al personalului didactic și de cercetare se avizează de consiliul facultății sau, după caz, de consiliul
școlii doctorale și se aprobă de senatul universitar.
(6)
Numărul posturilor pentru personalul didactic și de cercetare auxiliar se stabilește de senatul universitar, în funcție
de bugetul și specificul instituției, al facultății, al programului de studii, al departamentului sau al școlii doctorale.
(7)
Nomenclatorul general de funcții didactice și de cercetare auxiliare din învățământul superior, precum și nivelul
studiilor necesare pentru ocuparea acestor funcții se elaborează de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și
Sportului, împreună cu Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale.
(la data 08-mar-2012 Art. 286, alin. (7) din titlul IV, capitolul II, sectiunea 1 a se vedea referinte de aplicare din Ordinul 6419/2011 )
(la data 08-mar-2012 Art. 286, alin. (7) din titlul IV, capitolul II, sectiunea 1 a se vedea referinte de aplicare din Ordinul 2858/2011 )
(8)
Angajarea personalului didactic și de cercetare auxiliar și nedidactic se face prin concurs organizat de facultate sau
de școala doctorală, potrivit legii.
(9)
Atribuțiile personalului didactic auxiliar și nedidactic sunt stabilite în fișa individuală a postului, avizată, după caz, de
decan, de directorul departamentului sau de conducătorul școlii doctorale și aprobată de rector, constituind anexă la
contractul individual de muncă.
Art. 287
(1)
Norma universitară cuprinde:
a)
norma didactică;
b)
norma de cercetare.
(2)
Norma didactică poate cuprinde:
a)
activități de predare;
b)
activități de seminar, lucrări practice și de laborator, îndrumare de proiecte de an;
c)
îndrumarea elaborării lucrărilor de licență;
d)
îndrumarea elaborării disertațiilor de master;
e)
îndrumarea elaborării tezelor de doctorat;
f)
alte activități didactice, practice și de cercetare științifică înscrise în planurile de învățământ;
g)
conducerea activităților didactico-artistice sau sportive;
h)
activități de evaluare;
i)
tutorat, consultații, îndrumarea cercurilor științifice studențești, a studenților în cadrul sistemului de credite
transferabile;
j)
participarea la consilii și în comisii în interesul învățământului.
(3)
Norma didactică săptămânală în învățământul superior se cuantifică în ore convenționale.
(4)
Norma didactică se stabilește conform planului de învățământ și se calculează ca normă medie săptămânală,
indiferent de perioada semestrului universitar în care este efectuată. Norma medie săptămânală se stabilește prin
împărțirea numărului de ore convenționale din fișa individuală a postului la numărul de săptămâni înscris în planul de
învățământ pentru activitatea didactică de predare și de seminar din întregul an universitar.
(5)
Ora convențională este ora didactică de activități prevăzute la alin. (2) lit. b) din învățământul universitar de licență.
(6)
În învățământul universitar de licență, ora de activități de predare reprezintă două ore convenționale.
(7)
În învățământul universitar de master și în învățământul universitar de doctorat, ora de activități de predare
reprezintă 2,5 ore convenționale, iar ora de activități prevăzute la alin. (2) lit. b) reprezintă 1,5 ore convenționale.
(8)
În cazul predării integrale în limbi de circulație internațională, la ciclurile de licență, master și doctorat, activitățile de
predare, seminar sau alte activități pot fi normate cu un coeficient suplimentar multiplicativ de 1,25. Fac excepție de la Legea 1/2011 – forma sintetica pentru data 2019-01-10
pag. 81
1/10/2019 : contact@bolintin-vale.ro
această prevedere orele de predare a limbii respective.
(9)
Activitățile prevăzute la alin. (2) lit. c)- j), cuprinse în norma didactică, se cuantifică în ore convenționale, printr-o
metodologie aprobată de senatul universitari în funcție de programul de studii, de profil și de specializare, astfel încât
unei ore fizice de activități să îi corespundă minimum 0,5 ore convenționale.
(10)
Norma didactică săptămânală minimă pentru activitățile prevăzute la alin. (2) lit. a)- f) se stabilește după cum
urmează:
a)
profesor universitar: 7 ore convenționale, dintre care cel puțin 4 ore convenționale de activități de predare;
b)
conferențiar universitar: 8 ore convenționale, dintre care cel puțin 4 ore convenționale de activități de predare;
c)
lector universitar/șef de lucrări: 10 ore convenționale, dintre care cel puțin două ore convenționale de activități de
predare;
d)
asistent universitar: 11 ore convenționale, cuprinzând activități prevăzute la alin. (2) lit. b), c) și f).
(11)
Prin excepție, norma personalului didactic prevăzut la alin. (10) lit. a)- c) care, datorită specificului disciplinelor, nu
are în structura postului ore de curs se majorează cu două ore convenționale.
(12)
Norma didactică nu poate depăși 16 ore convenționale pe săptămână.
(13)
Norma didactică prevăzută la alin. (10) și (11) reprezintă limita minimă privind normarea activității didactice.
Senatul universitar, în baza autonomiei universitare, poate mări, prin regulament, norma didactică săptămânală
minimă, cu respectarea standardelor de asigurare a calității, fără a depăși limita maximă prevăzută la alin. (12).
(14)
Norma didactică a personalului didactic care nu desfășoară activități de cercetare științifică sau echivalente
acestora este superioară celei minimei fără a depăși limita maximă prevăzută la alin. (12), conform deciziei consiliului
facultății, la propunerea directorului de departament, sau deciziei consiliului școlii doctorale.
(15)
Prin excepție, în situația în care norma didactică nu poate fi alcătuită conform alin. (10) și (11), diferențele până la
norma didactică minimă se completează cu activități de cercetare științifică, cu acordul consiliului facultății, la
propunerea directorului de departament, respectiv cu acordul consiliului școlii doctorale. Diminuarea normei didactice
este de cel mult 1/2 din norma respectivă, iar ora de cercetare este echivalentă cu 0,5 ore convenționale. Cadrul
didactic își menține calitatea de titular în funcția didactică obținută prin concurs.
(16)
Cadrele didactice titulare a căror normă didactică nu poate fi constituită conform prevederilor alin. (10)-(15) pot
fi trecute temporar, la cererea acestora, cu normă integrală de cercetare științifică, menținându-ș[ calitatea de titular în
funcția didactică obținută prin concurs. În această perioadă, cadrul didactic are obligațiile personalului de cercetare din
învățământul superior.
(17)
În limitele prevăzute de prezentul articol, senatul universitar stabilește, diferențiat, norma universitară efectivă, în
funcție de domeniu, de specializare, de ponderea disciplinelor în pregătirea de specialitate a studenților și de
dimensiunea formațiunilor de studiu.
(18)
În departamente, școli doctorale, unități sau centre de cercetare și microproducție poate funcționa pe posturi
distincte și personal de cercetare cu contract de muncă pe perioadă determinată sau nedeterminată.
(19)
Personalul de cercetare din învățământul superior desfășoară activități specifice, stabilite în fișa individuală a
postului de către conducerea departamentului sau a școlii doctorale.
(20)
Personalul didactic auxiliar și nedidactic din învățământul superior desfășoară activități specifice stabilite în fișa
individuală a postului. În instituțiile de învățământ superior de stat, timpul săptămânal de lucru al acestuia este identic cu
cel stabilit pentru personalul cu funcții echivalente din celelalte sectoare bugetare, potrivit legii.
(21)
Personalul care exercită o funcție de conducere în cadrul instituției de învățământ superior sau de îndrumare și
control în cadrul Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului poate beneficia de o reducere a normei
didactice de cel mult 30%, cu aprobarea senatului universitar.
(22)
Suma totală a orelor de muncă dintr-o normă didactică sau de cercetare, realizată prin cumularea ponderilor
activităților prevăzute la alin. (1), este de 40 ore pe săptămână.
Art. 288
(1)
Activitățile didactice care excedează o normă didactică prevăzută la art. 287 sunt remunerate în regim de cumul
sau plată cu ora.
(la data 19-dec-2012 Art. 288, alin. (1) din titlul IV, capitolul II, sectiunea 1 modificat de Art. I, punctul 16. din capitolul I din Ordonanta urgenta
92/2012 )
(2)
Activitățile din granturi sau contractele de cercetare se remunerează conform deciziei directorului de grant,
conform legii și prevederilor Cartei universitare.
(3)
Susținerea de către personalul titular de activități de predare și cercetare în alte instituții de învățământ superior
sau de cercetare se poate face doar cu acordul scris al senatului universitar.
(4)
Activitățile de cercetare pe bază de contract sunt remunerate conform legii, Cartei universitare și prevederilor
contractuale. Contractul de cercetare stabilește atât modalitatea de plată efectivă, cât și cuantumurile.
(5)
Profesorii și conferențiarii titulari sau directorii de granturi care timp de 6 ani consecutivi au derulat granturi de
cercetare și au funcționat în aceeași universitate pot beneficia de an sabatic. Pe perioada anului sabatic, aceștia
beneficiază de până la un salariu de bază, cu aprobarea senatului universitar, și își păstrează calitatea de titular, dar
sunt scutiți de efectuarea activităților din fișa postului.
(6)
Cadrele didactice care sunt alese sau numite în instituțiile publice ale statului sau desfășoară activități specifice
funcției publice în ministere ori în alte organe de specialitate ale statului pot desfășura activități didactice aferente unei
norme didactice.
Art. 289
(1)
Personalul didactic și de cercetare se pensionează la împlinirea vârstei de 65 de ani.
(la data 09-feb-2011 Art. 289, alin. (1) din titlul IV, capitolul II, sectiunea 1 a se vedea referinte de aplicare din Art. 12 din anexa 2 din Ordinul
3753/2011 )
(la data 09-feb-2011 Art. 289, alin. (1) din titlul IV, capitolul II, sectiunea 1 a se vedea referinte de aplicare din Art. 13 din anexa 2 din Ordinul
3753/2011 )
(2)
[textul Art. 289, alin. (2) din titlul IV, capitolul II, sectiunea 1 a fost abrogat la 19-dec-2012 de Art. I, punctul 17.
din capitolul I din Ordonanta urgenta 92/2012]
(3)
Senatul universitar din universitățile de stat, particulare și confesionale, în baza criteriilor de performanță
profesională și a situației financiare, poate decide continuarea activității unui cadru didactic sau de cercetare după
pensionare, în baza unui contract pe perioadă determinată de un an, cu posibilitatea de prelungire anuală conform
Cartei universitare, fără limită de vârstă. Senatul universitar poate decide conferirea titlului onorific de profesor emerit, Legea 1/2011 – forma sintetica pentru data 2019-01-10
pag. 82
1/10/2019 : contact@bolintin-vale.ro
pentru excelență didactică și de cercetare, cadrelor didactice care au atins vârsta de pensionare. Cadrele didactice
pensionate pot fi plătite în regim de plată cu ora.
(la data 09-feb-2011 Art. 289, alin. (3) din titlul IV, capitolul II, sectiunea 1 a se vedea referinte de aplicare din Art. 12 din anexa 2 din Ordinul
3753/2011 )
(la data 09-feb-2011 Art. 289, alin. (3) din titlul IV, capitolul II, sectiunea 1 a se vedea referinte de aplicare din Art. 13 din anexa 2 din Ordinul
3753/2011 )
(4)
[textul Art. 289, alin. (4) din titlul IV, capitolul II, sectiunea 1 a fost abrogat la 19-dec-2012 de Art. I, punctul 17. din
capitolul I din Ordonanta urgenta 92/2012]
(5)
Regimul juridic al cumulului salariului cu pensia nu se aplică cadrelor didactice care beneficiază de prevederile alin.
(3) și (4).
(6)
Prin excepție de la prevederile alin. (1), în cazul în care instituțiile de învățământ superior nu pot acoperi normele cu
titulari, pot hotărî menținerea calității de titular în învățământ și/sau în cercetare, cu toate drepturile și obligațiile ce
decurg din această calitate, pe baza evaluării anuale a performanțelor academice, după o metodologie stabilită de
senatul universitar.
(la data 30-iun-2014 Art. 289, alin. (6) din titlul IV, capitolul II, sectiunea 1 modificat de Art. I, punctul 90. din Ordonanta urgenta 49/2014 )
(7)
Reîncadrarea în funcția de personal didactic a personalului didactic pensionat se face anual, cu menținerea
drepturilor și obligațiilor care decurg din activitatea didactică desfășurată avute anterior pensionării, cu aprobarea
senatului universitar, conform metodologiei prevăzute la alin. (6), cu condiția suspendării pensiei pe durata reîncadrării.
(la data 30-dec-2013 Art. 289, alin. (6) din titlul IV, capitolul II, sectiunea 1 completat de Art. I, punctul 37. din Ordonanta urgenta 117/2013 )
(7)
(la data 29-oct-2013 Art. 289, alin. (7) din titlul IV, capitolul II, sectiunea 1 a fost atacat de (exceptie admisa) Decizia 397/2013 )
[textul Art. 289, alin. (7) din titlul IV, capitolul II, sectiunea 1 a fost abrogat la 13-dec-2013 de Actul din Decizia
397/2013]
Art. 290
(1)
Studenții-doctoranzi sunt încadrați de către IOSUD sau o instituție membră a unei IOSUD ca asistenți de cercetare
ori asistenți universitari pe perioadă determinată, norma didactică fiind redusă corespunzător limitei prevăzute la art.
164 alin. (3), prin excepție de la prevederile art. 287. Atribuțiile lor sunt stabilite de senatul universitar.
(la data 09-feb-2011 Art. 290, alin. (1) din titlul IV, capitolul II, sectiunea 1 a se vedea referinte de aplicare din Art. 10 din anexa 2 din Ordinul
3753/2011 )
(2)
Studenții-doctoranzi beneficiază de toate drepturile asistenților de cercetare sau asistenților universitari, inclusiv de
vechimea în muncă.
Art. 291
(1)
Personalul din învățământul superior este format din personal didactic și personal nedidactic.
(2)
Personalul didactic este format din personalul didactic de predare/cercetare, personal didactic auxiliar/cercetare din
universități, biblioteci universitare și biblioteci centrale universitare.
(3)
Prin personal didactic și de cercetare, în sensul prezentei legi, se înțelege personalul care deține, în mod legal, unul
dintre titlurile universitare sau de cercetare prevăzute de prezenta lege, care aparține unei instituții de învățământ
superior și care desfășoară activități didactice și/sau de cercetare.
(4)
În raport cu relațiile de muncă stabilite cu instituția de învățământ superior, personalul didactic poate fi: titular sau
asociat. În raport cu participarea la procesul didactic și cu gradul de pregătire profesională, personalul didactic poate fi:
personal didactic sau personal didactic auxiliar.
(5)
Prin personal didactic titular se înțelege personalul didactic care ocupă o funcție didactică într-o universitate,
obținută prin concurs, pe o perioadă nedeterminată, precum și personalul didactic menținut conform prevederilor art.
289 alin. (6), în condițiile legii. Personal didactic titular este și personalul didactic care beneficiază de rezervare de post,
în condițiile legii. Cadrele didactice și de cercetare angajate pe perioadă determinată au statut de cadru didactic și de
cercetare asociat.
(6)
Calitatea de titular există numai în raport cu o singură instituție de învățământ superior sau cu o singură instituție
de cercetare-dezvoltare; când un cadru didactic desfășoară activități didactice sau de cercetare științifică în mai multe
instituții de învățământ superior ori de cercetare-dezvoltare, calitatea de titular poate fi numai la una dintre ele, iar în
celelalte, calitatea este de cadru didactic sau de cercetător asociat.
(7)
Funcțiilor de cercetare-dezvoltare din universități și personalului care le ocupă li se aplică prevederile Legii nr.
319/2003 privind Statutul personalului de cercetare-dezvoltare.
(8)
În cazul desființării unei unități de învățământ superior de stat, personalul astfel disponibilizat beneficiază de salarii
compensatorii, conform legislației în vigoare.
(la data 30-iun-2014 Art. 291 din titlul IV, capitolul II, sectiunea 1 modificat de Art. I, punctul 91. din Ordonanta urgenta 49/2014 )
Art. 292
Formațiunile de studiu și dimensiunile acestora se stabilesc de către senatele universitare, cu respectarea standardelor
de calitate, în concordanță cu programul și ciclul de studii, propuse de ARACIS și aprobate de Ministerul Educației,
Cercetării, Tineretului și Sportului.
SECȚIUNEA 2:
Ocuparea funcțiilor didactice și a posturilor didactice
Art. 293
Ocuparea posturilor didactice, evaluarea, motivarea, formarea continuă și concedierea personalului didactic și de
cercetare sunt de competența universităților, în baza legislației în vigoare, a metodologiei-cadru stabilite de Ministerul
Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului și a Cartei universitare.
Art. 294
(1)
Angajarea pe un post didactic sau de cercetare se face, după intrarea în vigoare a prezentei legi, pe perioadă
determinată sau pe perioadă nedeterminată. Angajarea pe perioadă nedeterminată pe orice funcție didactică sau de
cercetare este posibilă numai prin concurs public, organizat de instituția de învățământ superior, după obținerea titlului
de doctor.
(2)
La concursul pentru un post didactic sau de cercetare pot participa cetățeni români ori străini, fără nicio
discriminare, în condițiile legii. Legea 1/2011 – forma sintetica pentru data 2019-01-10
pag. 83
1/10/2019 : contact@bolintin-vale.ro
(3)
Prin excepție de la prevederile legislației muncii, durata unei perioade determinate este de maximum 3 ani.
(4)
Prin excepție, studenții-doctoranzi pot fi angajați pe o perioadă determinată de maximum 5 ani.
(5)
Contractul de angajare pe perioadă determinată încheiat între universitate și membri ai personalului didactic și de
cercetare în urma unui concurs poate fi reînnoit, în funcție de rezultatele profesionale personale, evaluate pe baza
criteriilor adoptate de senatul universitar, precum și în funcție de nevoile de angajare și de resursele financiare ale
instituției, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
(5
1
)
Contractul de muncă pe perioadă determinată dintre o universitate și un asistent universitar, încheiat în baza unui
concurs, la care au fost îndeplinite standardele de ocupare specifice funcției prevăzute de art. 301 alin. (1), se
transformă în contract de muncă pe perioadă nedeterminată, conferind calitatea de titular.
(la data 31-aug-2018 Art. 294, alin. (5) din titlul IV, capitolul II, sectiunea 2 completat de Art. I, punctul 19. din Ordonanta 9/2018 )
(6)
Angajarea pentru participarea la un proiect de cercetare, câștigat în urma unei competiții naționale și/sau
internaționale, se poate face pe perioadă determinată, fără parcurgerea altor formalități prealabile, prin încheierea unui
contract individual de muncă pentru personalul nominalizat în listele de personal ca membri în echipa proiectului.
(la data 15-dec-2016 Art. 294, alin. (5) din titlul IV, capitolul II, sectiunea 2 completat de Art. I, punctul 15. din Ordonanta urgenta 96/2016 )
Art. 294
1
(1)
Personalul didactic titular prevăzut la art. 291 alin. (5) are dreptul de a promova în cariera didactică, pe bază de
examen, într-una dintre funcțiile didactice prevăzute de art. 285 alin. (1) lit. b)-d), în limita posturilor didactice vacante
aprobate, anual, de către senatul universității, în acest scop.
(2)
Consiliul de administrație al universității aprobă cererile privind înscrierea la examen în vederea promovării în cariera
didactică.
(3)
Cererile de înscriere la examenul de promovare în cariera didactică cuprind precizarea funcției didactice și a postului
pentru care se depune candidatura.
(4)
La examenul pentru promovarea în carieră didactică pot participa cadrele didactice titulare care au avut calificativul
«foarte bine» în ultimii 3 ani, nu au fost sancționate disciplinar în ultimii 3 ani și îndeplinesc standardele de ocupare a
posturilor didactice, specifice funcției, prevăzute la art. 301 alin. (3), (4) sau (5), după caz.
(5)
Nu pot fi membri ai comisiilor constituite pentru organizarea și desfășurarea examenului în vederea promovării în
cariera didactică persoanele care au soțul sau soția, rude ori afini până la gradul al patrulea inclusiv în rândul
candidaților.
(6)
Rezultatele examenelor de promovare în cariera didactică sunt aprobate de senatul universitar, iar încadrarea pe
post se face începând cu prima zi a semestrului următor concursului.
(7)
Metodologia-cadru privind organizarea și desfășurarea examenului de promovare în cariera didactică se aprobă prin
hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Educației Naționale.
(la data 22-nov-2018 Art. 294^1, alin. (7) din titlul IV, capitolul II, sectiunea 2 a se vedea referinte de aplicare din Metodologie-Cadru din 2018 )
(8)
Universitățile au obligația să respecte metodologia prevăzută la alin. (7) și să publice posturile vacante pentru
promovare în cariera didactică cel puțin pe site-ul web propriu și pe un site web specializat administrat de Ministerul
Educației Naționale.
(9)
Prevederile art. 298 și 299 sunt incidente și în ceea ce privește organizarea, desfășurarea și ocuparea posturilor
didactice prin examene de promovare în cariera didactică.
(10)
Prevederile art. 287 alin. (15) și (16) se aplică și cadrelor didactice titulare care au promovat prin examen în
cariera didactică.
(la data 31-aug-2018 Art. 294 din titlul IV, capitolul II, sectiunea 2 completat de Art. I, punctul 20. din Ordonanta 9/2018 )
Art. 295
(1)
Metodologia-cadru de concurs pentru ocuparea posturilor vacante va fi stabilită prin hotărâre a Guvernului, inițiată
de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, la propunerea CNATDCU.
(la data 26-mai-2011 Art. 295, alin. (1) din titlul IV, capitolul II, sectiunea 2 a se vedea referinte de aplicare din Metodologie-Cadru din 2011 )
(2)
Metodologia va stabili, pentru fiecare titlu sau funcție didactică, cerințele minime pentru prezentarea la concurs, cu
referire la standardele minimale stabilite conform art. 219 alin. (1) lit. a), modul de organizare și de desfășurare a
concursului, de soluționare a contestațiilor, conflictele de interese și incompatibilitățile, în vederea asigurării calității, a
respectării eticii universitare și a legislației în vigoare.
(3)
Universitățile au obligația să respecte această metodologie și să publice toate posturile scoase la concurs, însoțite
de programa aferentă concursului, cu cel puțin două luni înainte de concurs. Publicarea posturilor scoase la concurs se
face cel puțin pe site-ul web propriu și pe un site web specializat, administrat de Ministerul Educației, Cercetării,
Tineretului și Sportului.
(4)
După intrarea în vigoare a prezentei legi se interzice ocuparea concomitentă de către soți, afini și rude până la
gradul al III-lea inclusiv a funcțiilor prin care unul sau una se află față de celălalt sau cealaltă într-o poziție de conducere,
control, autoritate sau evaluare instituțională directă la orice nivel în aceeași universitate.
(5)
Încălcarea prevederilor alin. (3) și (4) duce la invalidarea concursului și la penalizarea celor vinovați pe baza
metodologiei-cadru prevăzute la alin. (1).
Art. 296
(1)
Posturile didactice rezervate, vacante ori temporar vacante sunt acoperite cu prioritate de personalul didactic
titular al instituției ori de personalul didactic asociat, prin plata cu ora, conform prezentei legi.
(2)
Angajarea specialiștilor cu valoare științifică și profesională recunoscută în domeniu din țară sau din străinătate, în
calitate de cadre didactice asociate invitate, se avizează de către consiliul departamentului și se aprobă de consiliul de
administrație.
(la data 30-dec-2013 Art. 296, alin. (2) din titlul IV, capitolul II, sectiunea 2 modificat de Art. I, punctul 38. din Ordonanta urgenta 117/2013 )
(3)
Funcțiile și gradele de cercetător științific în rețeaua învățământului superior se obțin potrivit reglementărilor legale
în vigoare.
Art. 297
(1)
În baza metodologiei-cadru prevăzute la art. 295 alin. (1) și a legislației în vigoare, universitățile își stabilesc
metodologia proprie de conferire a titlurilor și de ocupare a posturilor didactice și de cercetare, care este aprobată de Legea 1/2011 – forma sintetica pentru data 2019-01-10
pag. 84
1/10/2019 : contact@bolintin-vale.ro
către senatul universitar. Această metodologie nu poate face referire la vechime și nu poate discrimina persoanele din
afara instituției sau țării față de persoanele din instituție ori din țară.
(2)
Rezultatele concursurilor sunt aprobate de senatul universitar, iar încadrarea pe post se face începând cu prima zi a
semestrului următor concursului.
Art. 298
(1)
Directorii departamentelor, decanii facultăților și rectorul răspund în fața senatului universitar pentru buna
desfășurare a concursurilor de ocupare a posturilor, în condițiile respectării normelor de calitate, de etică universitară și
a legislației în vigoare.
(2)
În condițiile constatării unor nereguli, senatul universitar poate aplica sancțiuni specificate în metodologia proprie,
mergând până la demiterea decanilor sau a rectorului.
Art. 299
(1)
Universitățile răspund public de modul de ocupare a posturilor didactice și de cercetare.
(2)
În cazul constatării nerespectării prevederilor legale în procedura de ocupare a posturilor didactice și de cercetare,
Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului poate aplica sancțiuni prevăzute de prezenta lege, pe baza unui
raport întocmit de Consiliul de Etică și Management Universitar.
(3)
În cazul în care instanțele de judecată constată încălcarea procedurilor de desfășurare a concursului pentru
ocuparea posturilor didactice și de cercetare din universități, concursul se anulează și se reia.
Art. 300
(1)
Abilitarea constă în:
a)
redactarea unei teze de abilitare;
b)
susținerea publică a tezei de abilitare în fața unei comisii de specialitate numite de CNATDCU și formată din cel puțin
3 persoane, care au calitatea de conducător de doctorat, în țară sau în străinătate;
c)
admiterea tezei de abilitare în urma susținerii publice;
d)
obținerea atestatului de abilitare.
(2)
Teza de abilitare relevă capacitățile și performanțele didactice și de cercetare. Teza prezintă în mod documentat
realizările profesionale obținute ulterior conferirii titlului de doctor în știință, care probează originalitatea și relevanța
contribuțiilor academice, științifice și profesionale și care anticipează o dezvoltare independentă a viitoarei cariere de
cercetare și/sau universitare.
(3)
Pot susține examenul de abilitare numai persoanele care au titlul de doctor în știință și care îndeplinesc standardele
minimale stabilite conform art. 219 alin. (1) lit. a).
(4)
Cererea pentru susținerea examenului de abilitare este adresată IOSUD.
(la data 30-dec-2014 Art. 300, alin. (4) din titlul IV, capitolul II, sectiunea 2 modificat de Art. I, punctul 15. din Ordonanta urgenta 94/2014 )
(4
1
)
Dosarul cu documentele originale aferente și teza de abilitare, în format tipărit și electronic, se înaintează
CNATDCU pentru validare.
(la data 30-dec-2014 Art. 300, alin. (4) din titlul IV, capitolul II, sectiunea 2 completat de Art. I, punctul 16. din Ordonanta urgenta 94/2014 )
(5)
Acordarea atestatului de abilitare este propusă de CNATDCU și este aprobată prin ordin al ministrului educației,
cercetării, tineretului și sportului.
Art. 301
(1)
Pentru ocuparea funcției didactice de asistent universitar sunt necesare obținerea statutului de student-doctorand
sau deținerea diplomei de doctor, precum și îndeplinirea standardelor de ocupare a posturilor didactice, specifice
funcției, aprobate de senatul universitar, fără impunerea unor condiții de vechime, conform legii.
(2)
O persoană care nu a obținut o diplomă de doctor nu poate ocupa funcția de asistent universitar într-o anumită
instituție de învățământ superior pentru o perioadă cumulată mai mare de 5 ani. La împlinirea acestui termen,
contractul de muncă al persoanei în cauză încetează de drept.
(3)
Condițiile minimale pentru ocuparea funcției didactice de lector universitar/șef de lucrări sunt următoarele:
a)
deținerea diplomei de doctor;
b)
îndeplinirea standardelor de ocupare a posturilor didactice, specifice funcției, aprobate de senatul universitar, fără
impunerea unor condiții de vechime, conform legii.
(3
1
)
În cazul specialiștilor cu valoare științifică și profesională recunoscută în domeniu, invitați în calitate de cadre
didactice asociate, nu sunt aplicabile prevederile alin. (3) lit. a).
(la data 30-dec-2013 Art. 301, alin. (3) din titlul IV, capitolul II, sectiunea 2 completat de Art. I, punctul 39. din Ordonanta urgenta 117/2013 )
(4)
Condițiile pentru ocuparea funcției didactice de conferențiar universitar sunt următoarele:
a)
deținerea diplomei de doctor;
b)
îndeplinirea standardelor minimale pentru ocuparea funcției de conferențiar universitar, standarde aprobate conform
art. 219 alin. (1) lit. a);
c)
îndeplinirea standardelor de ocupare a posturilor didactice, specifice funcției, aprobate de senatul universitar, fără
impunerea unor condiții de vechime, conform legii.
(5)
Condițiile pentru ocuparea funcției didactice de profesor universitar sunt următoarele:
a)
deținerea diplomei de doctor;
b)
deținerea calității de conducător de doctorat;
c)
îndeplinirea standardelor minimale pentru ocuparea funcției de profesor universitar, standarde aprobate conform art.
219 alin. (1) lit. a);
d)
îndeplinirea standardelor de ocupare a posturilor didactice, specifice funcției, aprobate de senatul universitar, fără
impunerea unor condiții de vechime, conform legii.
(la data 15-dec-2016 Art. 301, alin. (5) din titlul IV, capitolul II, sectiunea 2 modificat de Art. I, punctul 16. din Ordonanta urgenta 96/2016 )
(6)
În instituțiile de învățământ superior, suplimentar față de alte condiții stabilite de lege, funcția de asistent de
cercetare poate fi ocupată numai de persoane care sunt studenți-doctoranzi sau care dețin diploma de doctor.
(7)
În instituțiile de învățământ superior, suplimentar față de alte condiții stabilite de lege, funcțiile de cercetare de
cercetător științific sau superioare pot fi ocupate numai de persoane care dețin diploma de doctor.
(8)
În învățământul superior medical, candidații la concursul pentru ocuparea postului de asistent universitar trebuie să Legea 1/2011 – forma sintetica pentru data 2019-01-10
pag. 85
1/10/2019 : contact@bolintin-vale.ro
aibă cel puțin titlul de medic rezident. Fac excepție posturile de la disciplinele care nu au corespondent în rețeaua
Ministerului Sănătății și cele de la disciplinele preclinice.
(9)
În învățământul superior medical, candidații la concursul pentru ocuparea posturilor de șef de lucrări și de
conferențiar trebuie să aibă și titlul de medic specialist, iar candidații la concursul pentru ocuparea postului de profesor
universitar trebuie să aibă și titlul de medic primar. Fac excepție posturile de la disciplinele care nu au corespondent în
rețeaua Ministerului Sănătății și cele de la disciplinele preclinice.
SECȚIUNEA 3:
Evaluarea calității cadrelor didactice
Art. 302
(1)
Datele și informațiile privind situația profesională a personalului didactic și de cercetare și a celui tehnic-administrativ
se consemnează într-o fișă personală de serviciu. Accesul la fișa personală de serviciu este permis numai persoanei în
cauză, titularului serviciului de resurse umane și conducătorului instituției de învățământ superior.
(2)
Fișele de post individualizate se încadrează la nivel de departament sau școală doctorală, în statul de funcții. Statul
de funcții constituie documentul legal în baza căruia se face salarizarea lunară a fiecărui membru al personalului didactic
și de cercetare.
Art. 303
(1)
Rezultatele și performanțele activităților didactice și de cercetare ale personalului didactic și de cercetare dintr-o
universitate sunt evaluate periodic, la intervale de maximum 5 ani. Această evaluare se face în conformitate cu o
metodologie aprobată și aplicată de către senatul universitar.
(2)
Evaluarea de către studenți a prestației cadrelor didactice este obligatorie. Rezultatele evaluărilor sunt informații
publice.
(3)
Salarizarea personalului didactic și de cercetare se face și în funcție de rezultatele și performanțele acestuia,
conform legii.
(4)
Contractele de muncă ale personalului didactic și de cercetare includ asumarea de către angajat a unor standarde
minimale ale rezultatelor activităților didactice și de cercetare, aprobate de către senatul universitar, și clauze privind
sancționarea angajatului în condițiile neîndeplinirii acestor standarde minimale, în conformitate cu legislația în vigoare.
(la data 30-iun-2014 Art. 303, alin. (4) din titlul IV, capitolul II, sectiunea 3 modificat de Art. I, punctul 92. din Ordonanta urgenta 49/2014 )
SECȚIUNEA 4:
Drepturi și obligații ale personalului didactic
Art. 304
(1)
Personalul din învățământul superior are drepturi și îndatoriri care decurg din Carta universitară, din Codul de etică
universitară, din contractul individual de muncă, precum și din legislația în vigoare.
(2)
Protecția drepturilor salariaților, precum și a drepturilor de proprietate intelectuală asupra creației științifice,
culturale sau artistice este garantată și se asigură în conformitate cu prevederile Cartei universitare și cu legislația
specifică în vigoare.
(3)
Membrilor comunității universitare le este garantată libertatea academică. În baza acesteia, ei pot exprima liber
opinii academice în spațiul universitar și au libertatea de predare, de cercetare și de creație, în conformitate cu criteriile
de calitate academică.
(4)
Personalul didactic și de cercetare are dreptul de a publica studii, articole, volume sau opere de artă, de a candida
la obținerea de granturi naționale și internaționale, fără restricții ale libertății academice.
(5)
Personalul didactic și de cercetare are dreptul să facă parte din asociații și organizații sindicale, profesionale și
culturale, naționale și internaționale, precum și din organizații politice legal constituite, în conformitate cu prevederile
legii.
(6)
Cadrele didactice titulare pe un post didactic din învățământ, alese în Parlament, numite în Guvern sau îndeplinind
funcții de specialitate specifice din aparatul Parlamentului, al Consiliului Legislativ, al Curții Constituționale, al Avocatului
Poporului, al Administrației Prezidențiale, al Guvernului sau în Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului,
precum și cele alese de Parlament în organismele centrale ale statului, au drept de rezervare a postului didactic pe
perioada în care îndeplinesc aceste funcții. Pe toată durata mandatului sau a numirii, cadrele didactice pot cumula
aceste funcții cu activitatea didactică și de cercetare.
(7)
Prevederile alin. (6) se aplică și cadrelor didactice titulare pe un post didactic din învățământ, care îndeplinesc
funcția de prefect, subprefect, președinte și vicepreședinte al consiliului județean, primar, viceprimar, precum și cadrelor
didactice trecute în funcții de conducere, de îndrumare și de control în sistemul de învățământ, de cultură, de tineret și
de sport. De aceleași drepturi beneficiază și personalul de conducere și de specialitate de la casa corpului didactic,
precum și cadrele didactice titulare pe un post didactic din învățământ numite ca personal de conducere sau în funcții de
specialitate specifice din cadrul autorităților și instituțiilor publice, comisiilor și agențiilor din subordinea Administrației
Prezidențiale, Parlamentului sau Guvernului.
(8)
De prevederile alin. (6) beneficiază și personalul didactic trimis în străinătate cu misiuni de stat, cel care lucrează în
organisme internaționale, precum și însoțitorii acestora, dacă sunt cadre didactice titulare pe un post didactic din
învățământ.
(9)
Personalului didactic titular pe un post didactic din învățământ, solicitat în străinătate pentru predare, cercetare,
activitate artistică sau sportivă, pe bază de contract, ca urmare a unor acorduri, convenții guvernamentale,
interuniversitare sau interinstituționale, ori trimis pentru specializare, i se rezervă postul didactic pentru perioada
respectivă.
(10)
Personalul didactic titular pe un post didactic din învățământ, care din proprie inițiativă solicită să se specializeze
sau să participe la cercetare științifică în țară sau în străinătate, are dreptul la concedii fără plată. Durata totală a
acestora nu poate depăși 3 ani într-un interval de 7 ani. Aprobările în aceste situații sunt de competența conducerii
instituției de învățământ superior sau, după caz, a consiliului de administrație, dacă se face dovada activității respective.
(11)
Personalul didactic titular pe un post didactic din învățământ poate beneficia de concediu fără plată pe timp de un
an universitar, o dată la 10 ani, cu aprobarea instituției de învățământ superior, cu rezervarea catedrei pe perioada
respectivă.
(12)
Perioada de rezervare a postului didactic se consideră vechime în învățământ.
(13)
Cadrele didactice beneficiază de dreptul la concediu astfel:
(la data 13-oct-2011 Art. 304, alin. (13) din titlul IV, capitolul II, sectiunea 4 a se vedea referinte de aplicare din Norme Metodologice din 2011 )
a)
concediul anual cu plată, în perioada vacanțelor universitare, cu o durată de cel puțin 40 de zile lucrătoare; în cazuri
bine justificate, conducerea instituției de învățământ poate întrerupe concediul legal, persoanele în cauză urmând a fi Legea 1/2011 – forma sintetica pentru data 2019-01-10
pag. 86
1/10/2019 : contact@bolintin-vale.ro
remunerate pentru munca depusă; normele metodologice referitoare la efectuarea concediului legal vor fi elaborate de
Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, împreună cu reprezentanții organizațiilor sindicale reprezentative
la nivel de ramură a învățământului;
b)
perioadele de efectuare a concediului de odihnă pentru fiecare cadru didactic se stabilesc de către senatul
universitar, în funcție de interesul învățământului și al celui în cauză.
(14)
Instituțiile de învățământ superior pot asigura, integral sau parțial, din surse proprii, transportul și cazarea cadrelor
didactice care domiciliază în alte localități.
(la data 17-feb-2011 Art. 304, alin. (14) din titlul IV, capitolul II, sectiunea 4 a se vedea referinte de aplicare din Instructiunile 2/2011 )
(15)
Personalul din învățământ beneficiază de asistență medicală în cabinete medicale și psihologice, în policlinici și
unități spitalicești stabilite prin protocol încheiat între Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului și Ministerul
Sănătății.
(16)
Personalul didactic are dreptul la întreruperea activității didactice, cu rezervarea postului sau a catedrei, pentru
creșterea și îngrijirea copilului în vârstă de până la 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copiilor cu handicap, conform
prevederilor legale. De acest drept poate beneficia numai unul dintre părinți sau susținătorii legali.
(17)
Personalul din învățământul superior poate beneficia, în condițiile legii, de drepturile conferite personalului din
învățământul preuniversitar prin art. 264 alin. (1), art. 268 alin. (1), art. 274 alin. (1), art. 276, art. 277 și art. 278, pe
baza aprobării senatului universitar.
(18)
Universitățile pot acorda din venituri proprii ajutoare pentru salariați.
(la data 30-iun-2014 Art. 304, alin. (16) din titlul IV, capitolul II, sectiunea 4 completat de Art. I, punctul 93. din Ordonanta urgenta 49/2014 )
Art. 305
Cadrele didactice și studenții sunt protejați în spațiul universitar de autoritățile responsabile cu ordinea publică. Protecția
se asigură împotriva persoanei sau grupului de persoane care aduc atingere demnității umane și profesionale a cadrelor
didactice ori care împiedică exercitarea drepturilor și a obligațiilor lor. Protecția este solicitată de persoana autorizată
conform Cartei universitare.
SECȚIUNEA 5:
Etica universitară
Art. 306
(1)
La nivelul fiecărei universități funcționează comisia de etică universitară.
(2)
Structura și componența comisiei de etică universitară este propusă de consiliul de administrație, avizată de
senatul universitar și aprobată de rector. Membrii comisiei sunt persoane cu prestigiu profesional și autoritate morală.
Nu pot fi membri ai comisiei de etică universitară persoanele care ocupă vreuna dintre funcțiile: rector, prorector,
decan, prodecan, director administrativ, director de departament sau de unitate de cercetare-dezvoltare, proiectare,
microproducție.
(3)
Comisia de etică universitară are următoarele atribuții:
a)
analizează și soluționează abaterile de la etica universitară, pe baza sesizărilor sau prin autosesizare, conform
Codului de etică și deontologie universitară;
b)
realizează un raport anual referitor la situația respectării eticii universitare și a eticii activităților de cercetare, care se
prezintă rectorului, senatului universitar și constituie un document public;
c)
contribuie la elaborarea Codului de etică și deontologie universitară, care se propune senatului universitar pentru
adoptare și includere în Carta universitară;
d)
atribuțiile stabilite de Legea nr. 206/2004, cu modificările și completările ulterioare;
e)
alte atribuții prevăzute de prezenta lege sau stabilite conform Cartei universitare, conform legii.
Art. 307
Hotărârile comisiei de etică universitară sunt avizate de consilierul juridic al universității. Răspunderea juridică pentru
hotărârile și activitatea comisiei de etică universitară revine universității.
Art. 308
(1)
Orice persoană, din universitate sau din afara universității, poate sesiza Comisiei de etică universitară abateri
săvârșite de membri ai comunității universitare.
(2)
Comisia de etică universitară păstrează confidențială identitatea autorului sesizării.
Art. 309
În urma unei sesizări, comisia de etică universitară demarează procedurile stabilite de Codul de etică și deontologie
universitară, respectiv de Legea nr. 206/2004, cu modificările și completările ulterioare. Comisia răspunde autorului
sesizării în termen de 30 de zile de la primirea sesizării și îi comunică acestuia rezultatul procedurilor, după încheierea
acestora.
Art. 310
Constituie abateri grave de la buna conduită în cercetarea științifică și activitatea universitară:
a)
plagierea rezultatelor sau publicațiilor altor autori;
b)
confecționarea de rezultate sau înlocuirea rezultatelor cu date fictive;
c)
introducerea de informații false în solicitările de granturi sau de finanțare.
SECȚIUNEA 6:
Distincții
Art. 311
(1)
Personalul didactic din învățământul superior beneficiază de gradație de merit, acordată prin concurs. Această
gradație se acordă pentru 16% din posturile didactice existente la nivelul instituției de învățământ superior și reprezintă
25% din salariul de bază. Gradația de merit se acordă pe o perioadă de 5 ani.
(2)
Ordinele și medaliile care pot fi conferite personalului didactic sunt:
a)
Ordinul Spiru Haret, clasele Comandor, Cavaler și Ofițer; ordinul se acordă personalului didactic, de conducere, de
îndrumare și de control din învățământul preuniversitar;
b)
Ordinul Alma Mater, clasele Comandor, Cavaler și Ofițer; ordinul se acordă personalului didactic, de conducere și de
cercetare din învățământul superior;
c)
Medalia Membru de onoare al corpului didactic; medalia se acordă cadrelor didactice pensionabile, cu activitate
deosebită în educație și formare profesională.
SECȚIUNEA 7:
Sancțiuni disciplinare
Art. 312
(1)
Personalul didactic și de cercetare, personalul didactic și de cercetare auxiliar, precum și cel de conducere, de Legea 1/2011 – forma sintetica pentru data 2019-01-10
pag. 87
1/10/2019 : contact@bolintin-vale.ro
îndrumare și de control din învățământul superior răspunde disciplinar pentru încălcarea îndatoririlor ce îi revin potrivit
contractului individual de muncă, precum și pentru încălcarea normelor de comportare care dăunează interesului
învățământului și prestigiului unității/instituției. Normele de comportare sunt stabilite în Carta universitară, fără a aduce
atingere dreptului la opinie, libertății exprimării și libertății academice.
(2)
Sancțiunile disciplinare care se pot aplica personalului didactic și de cercetare sunt următoarele:
a)
avertisment scris;
b)
diminuarea salariului de bază, cumulat, când este cazul, cu indemnizația de conducere, de îndrumare și de control;
c)
suspendarea, pe o perioadă determinată de timp, a dreptului de înscriere la un concurs pentru ocuparea unei funcții
didactice superioare ori a unei funcții de conducere, de îndrumare și de control, ca membru în comisii de doctorat, de
master sau de licență;
d)
destituirea din funcția de conducere din învățământ;
e)
desfacerea disciplinară a contractului de muncă.
Art. 313
(1)
În instituțiile de învățământ superior, propunerea de sancționare disciplinară se face de către șeful de departament
sau de unitate de cercetare, proiectare, microproducție, de către decan ori rector sau de cel puțin 2/3 din numărul total
al membrilor departamentului, consiliului facultății sau senatului universitar, după caz. Aceștia acționează în urma unei
sesizări primite sau se autosesizează în cazul unei abateri constatate direct.
(2)
Sancțiunile disciplinare prevăzute la art. 312 alin. (2) lit. a) și b) se stabilesc de către consiliile facultăților.
Sancțiunile disciplinare prevăzute la art. 312 alin. (2) lit. c)- e) se stabilesc de către senatele universitare.
(3)
Decanul sau rectorul, după caz, pune în aplicare sancțiunile disciplinare.
(4)
În învățământul superior, sancțiunile se comunică, în scris, personalului didactic și de cercetare, precum și
personalului didactic și de cercetare auxiliar din subordine de către serviciul de resurse umane al instituției.
Art. 314
(1)
Sancțiunea disciplinară se aplică numai după efectuarea cercetării faptei sesizate, audierea celui în cauză și
verificarea susținerilor făcute de acesta în apărare.
(2)
Pentru investigarea abaterilor disciplinare săvârșite de personalul didactic, personalul din cercetare sau personalul
administrativ, se constituie comisii de analiză formate din 3-5 membri, cadre didactice care au funcția didactică cel
puțin egală cu a celui care a săvârșit abaterea și un reprezentant al organizației sindicale.
(3)
Comisiile de analiză sunt numite, după caz, de:
a)
rector, cu aprobarea senatului universitar;
b)
Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, pentru personalul de conducere al instituțiilor de învățământ
superior și pentru rezolvarea contestațiilor privind deciziile senatelor universitare.
Art. 315
Răspunderea patrimonială a personalului didactic, de cercetare și didactic auxiliar se stabilește potrivit legislației muncii.
Măsurile pentru recuperarea pagubelor și a prejudiciilor se iau potrivit legislației muncii.
Art. 316
În cazul în care cel sancționat disciplinar nu a mai săvârșit abateri disciplinare în cursul unui an de la aplicarea sancțiunii,
îmbunătățindu-și activitatea și comportamentul, autoritatea care a aplicat sancțiunea disciplinară poate dispune
ridicarea și radierea sancțiunii, făcându-se mențiunea corespunzătoare în statul personal de serviciu al celui în cauză.
Art. 317
(1)
Orice persoană poate sesiza unitatea/instituția de învățământ cu privire la săvârșirea unei fapte ce poate constitui
abatere disciplinară. Sesizarea se face în scris și se înregistrează la registratura unității/instituției de învățământ.
(2)
Dreptul persoanei sancționate disciplinar de a se adresa instanțelor judecătorești este garantat.
SECȚIUNEA 8:
Sancțiuni referitoare la încălcarea eticii universitare și a bunei conduite în cercetare
Art. 318
Sancțiunile care se pot aplica personalului didactic și de cercetare și personalului didactic și de cercetare auxiliar de
către comisia de etică universitară pentru încălcarea eticii universitare sau pentru abateri de la buna conduită în
cercetarea științifică sunt următoarele:
a)
avertisment scris;
b)
diminuarea salariului de bază, cumulat, când este cazul, cu indemnizația de conducere, de îndrumare și de control;
c)
suspendarea, pe o perioadă determinată de timp, a dreptului de înscriere la un concurs pentru ocuparea unei funcții
didactice superioare ori a unei funcții de conducere, de îndrumare și de control, ca membru în comisii de doctorat, de
master sau de licență;
d)
destituirea din funcția de conducere din învățământ;
e)
desfacerea disciplinară a contractului de muncă.
Art. 319
Sancțiunile care se pot aplica de către comisia de etică universitară studenților și studenților-doctoranzi pentru
încălcarea eticii universitare sunt următoarele:
a)
avertisment scris;
b)
exmatricularea;
c)
alte sancțiuni prevăzute de Codul de etică și deontologie universitară.
Art. 320
În cazul abaterilor de la prevederile Codului de etică și deontologie profesională, comisia de etică universitară
stabilește, conform Codului de etică și deontologie profesională, una sau mai multe dintre sancțiunile prevăzute la art.
318 sau 319.
Art. 321
În cazul abaterilor de la buna conduită în cercetarea științifică, comisia de etică universitară stabilește, conform Legii nr.
206/2004, cu modificările și completările ulterioare, Codului de etică și deontologie profesională al personalului de
cercetare-dezvoltare și Codului de etică și deontologie profesională, una sau mai multe din sancțiunile prevăzute la art.
318 sau 319 ori prevăzute de lege.
Art. 322
Sancțiunile stabilite de comisia de etică și deontologie universitară sunt puse în aplicare de către decan sau rector,
după caz, în termen de 30 de zile de la stabilirea sancțiunilor. Legea 1/2011 – forma sintetica pentru data 2019-01-10
pag. 88
1/10/2019 : contact@bolintin-vale.ro
Art. 323
(la data 13-oct-2011 Art. 323 din titlul IV, capitolul II, sectiunea 8 a se vedea referinte de aplicare din Regulament din 2011 )
(1)
Consiliul Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării analizează cazurile referitoare la
încălcarea regulilor de bună conduită în cercetare-dezvoltare, în urma sesizărilor sau prin autosesizare, și emite hotărâri
prin care se stabilește vinovăția ori nevinovăția persoanei sau persoanelor în cauză; în cazurile hotărârilor privind
vinovăția, hotărârile stabilesc și sancțiunile ce urmează a fi aplicate, conform legii.
(2)
Consiliul Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării păstrează confidențială
identitatea persoanei care a făcut sesizarea.
(3)
Hotărârile Consiliului Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării sunt avizate de
direcția juridică din cadrul Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului. Răspunderea juridică pentru hotărârile
Consiliului Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării revine Ministerului Educației,
Cercetării, Tineretului și Sportului.
Art. 324
Pentru abaterile de la buna conduită în cercetare-dezvoltare ale personalului din cadrul instituțiilor de învățământ
superior, constatate și dovedite, Consiliul Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării
stabilește aplicarea uneia sau mai multora din următoarele sancțiuni:
a)
avertisment scris;
b)
retragerea și/sau corectarea tuturor lucrărilor publicate prin încălcarea regulilor de bună conduită;
c)
[textul Art. 324, litera C. din titlul IV, capitolul II, sectiunea 8 a fost abrogat la 10-mar-2016 de Art. 1, punctul 2. din
Ordonanta urgenta 4/2016]
d)
[textul Art. 324, litera D. din titlul IV, capitolul II, sectiunea 8 a fost abrogat la 10-mar-2016 de Art. 1, punctul 2. din
Ordonanta urgenta 4/2016]
e)
retragerea titlului didactic universitar sau a gradului de cercetare ori retrogradarea;
f)
destituirea din funcția de conducere din instituția de învățământ superior;
g)
desfacerea disciplinară a contractului de muncă;
h)
interzicerea, pentru o perioadă determinată, a accesului la finanțarea din fonduri publice destinată cercetării-
dezvoltării.
Art. 325
Se interzice ocuparea posturilor didactice și de cercetare de către persoane cu privire la care s-a dovedit că au realizat
abateri grave de la buna conduită în cercetarea științifică și activitatea universitară, stabilite conform legii. Se anulează
concursul pentru un post didactic sau de cercetare ocupat, iar contractul de muncă cu universitatea încetează de drept,
indiferent de momentul la care s-a dovedit că o persoană a realizat abateri grave de la buna conduită în cercetarea
științifică și activitatea universitară. Constatarea abaterilor se face de către Consiliul Național de Etică a Cercetării
Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării, conform legii.
Art. 326
Sancțiunile stabilite de Consiliul Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării sunt puse în
aplicare în termen de 30 de zile de la data emiterii hotărârii, după caz, de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și
Sportului, de președintele Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică, de Consiliul Național pentru Atestarea
Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare, de conducătorii autorităților contractante care asigură finanțarea din
fonduri publice destinată cercetării-dezvoltării, de conducătorii instituțiilor de învățământ superior sau ai unităților de
cercetare-dezvoltare.
SECȚIUNEA 9:
Salarizarea personalului didactic și de cercetare
Art. 327
Salarizarea personalului didactic și de cercetare se face conform legislației în vigoare și hotărârilor senatului universitar.
TITLUL V:
Învățarea pe tot parcursul vieții
CAPITOLUL I:
Dispoziții generale
Art. 328
(1)
Prezentul titlu reglementează cadrul general și integrator al învățării pe tot parcursul vieții în România.
(2)
Educația permanentă reprezintă totalitatea activităților de învățare realizate de fiecare persoană pe parcursul vieții
în contexte formale, nonformale și informale, în scopul formării sau dezvoltării competențelor dintr-o multiplă
perspectivă: personală, civică, socială ori ocupațională.
(3)
Învățarea pe tot parcursul vieții cuprinde educația timpurie, învățământul preuniversitar, învățământul superior,
educația și formarea profesională continuă a adulților.
Art. 329
(1)
Finalitățile principale ale învățării pe tot parcursul vieții vizează dezvoltarea plenară a persoanei și dezvoltarea
durabilă a societății.
(2)
Învățarea pe tot parcursul vieții se centrează pe formarea și dezvoltarea competențelor-cheie și a competențelor
specifice unui domeniu de activitate sau unei calificări.
Art. 330
(1)
Învățarea pe tot parcursul vieții se realizează în contexte de învățare formale, nonformale și informale.
(2)
Învățarea în context formal reprezintă o învățare organizată și structurată, care se realizează într-un cadru
instituționalizat și se fundamentează pe o proiectare didactică explicită. Acest tip de învățare are asociate obiective,
durate și resurse, depinde de voința celui care învață și se finalizează cu certificarea instituționalizată a cunoștințelor și
competențelor dobândite.
(3)
Învățarea în contexte nonformale este considerată ca fiind învățarea integrată în cadrul unor activități planificate,
cu obiective de învățare, care nu urmează în mod explicit un curriculum și poate diferi ca durată. Acest tip de învățare
depinde de intenția celui care învață și nu conduce în mod automat la certificarea cunoștințelor și competențelor
dobândite.
(4)
Învățarea în contexte informale reprezintă rezultatul unor activități zilnice legate de muncă, mediul familial, timpul
liber și nu este organizată sau structurată din punct de vedere al obiectivelor, duratei ori sprijinului pentru învățare.
Acest tip de învățare nu este dependent de intenția celui care învață și nu conduce în mod automat la certificarea
cunoștințelor și competențelor dobândite.
(5)
Certificarea cunoștințelor și competențelor dobândite în contexte nonformale și informale poate fi făcută de Legea 1/2011 – forma sintetica pentru data 2019-01-10
pag. 89
1/10/2019 : contact@bolintin-vale.ro
organisme abilitate în acest sens, în condițiile legii.
Art. 331
(1)
Instituțiile sau organizațiile în care se realizează învățarea în contexte formale sunt: unități și instituții de
învățământ preuniversitar și superior, centre de educație și formare profesională din subordinea ministerelor sau
autorităților publice locale, furnizori publici și privați de educație și formare profesională autorizați/acreditați în condițiile
legii, organizații nonguvernamentale ori guvernamentale care oferă programe autorizate în condițiile legii, angajatori
care oferă programe de formare profesională propriilor angajați.
(2)
Instituțiile sau organizațiile în care se realizează învățarea în contexte nonformale sunt instituții și organizații
prevăzute la alin. (1), centre de îngrijire și protecție a copilului, palate și cluburi ale elevilor, la locul de muncă, instituții
culturale precum muzee, teatre, centre culturale, biblioteci, centre de documentare, cinematografe, case de cultură,
precum și asociații profesionale, culturale, sindicate, organizații nonguvernamentale.
(3)
Instituțiile sau organizațiile în care se realizează învățarea în contexte informale sunt instituțiile și organizațiile
prevăzute la alin. (1) și (2). Învățarea informală este, adesea, neintenționată și neconștientizată și se poate produce
atunci când copiii, tinerii și adulții desfășoară activități în familie, la locul de muncă, în comunitate, în fețele sociale, când
se angajează în activități de voluntariat, sportive ori culturale sau altele asemenea.
Art. 332
(1)
Organizarea și funcționarea învățământului preuniversitar sunt reglementate la titlul II din prezenta lege.
(2)
Organizarea și funcționarea învățământului superior sunt reglementate la titlul III din prezenta lege.
(3)
Organizarea și funcționarea formării profesionale a adulților sunt reglementate de legislația referitoare la formarea
profesională continuă a adulților și ucenicia la locul de muncă.
Art. 333
Statul garantează și susține, inclusiv financiar, accesul la educație și formare profesională continuă pentru:
a)
tinerii și adulții care nu au finalizat învățământul obligatoriu;
b)
tinerii care au părăsit sistemul de educație înainte de a obține o calificare profesională și nu sunt cuprinși în nicio
formă de educație sau formare profesională;
c)
absolvenții de învățământ nonprofesional sau cei care au absolvit studiile învățământului liceal sau ale învățământului
superior în domenii și calificări redundante ori nerelevante pe piața forței de muncă;
d)
persoanele cu cerințe educaționale speciale;
e)
tinerii și adulții care revin în țară după o perioadă de muncă în străinătate;
f)
tinerii și adulții rezidenți în comunități dezavantajate economic și social;
g)
angajații de peste 40 de ani cu nivel scăzut de educație, rezidenți în mediul urban și în mediul rural, cu calificare
redusă sau necalificați;
h)
elevii cu risc major de eșec școlar;
i)
toți cetățenii care doresc să urmeze programe de educație permanentă.
Art. 334
Finanțarea învățării pe tot parcursul vieții se realizează prin fonduri publice și private pe baza parteneriatului public-
privat, prin finanțare și cofinanțare din partea angajatorilor, organizațiilor nonguvernamentale, prin fonduri
nerambursabile din programe europene, prin conturi de educație permanentă și prin contribuția beneficiarilor.
CAPITOLUL II:
Responsabilități referitoare la învățarea pe tot parcursul vieții
Art. 335
Statul își exercită atribuțiile în domeniul învățării pe tot parcursul vieții prin intermediul Ministerului Educației, Cercetării,
Tineretului și Sportului, Parlamentului, Guvernului, Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale, Ministerului Culturii și
Patrimoniului Național, Ministerului Sănătății, precum și al Ministerului Administrației și Internelor.
Art. 336
Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului are ca atribuții principale, în domeniul învățării pe tot parcursul
vieții:
a)
elaborarea strategiilor și politicilor naționale în domeniul educației, al formării profesionale, al cercetării, tineretului și
sportului;
b)
elaborarea reglementărilor referitoare la organizarea și funcționarea sistemului de educație din România;
c)
monitorizarea, evaluarea și controlarea, direct sau prin organismele abilitate, a funcționării sistemului educațional și a
furnizorilor de educație;
d)
stabilirea mecanismelor și a metodologiilor de validare și recunoaștere a rezultatelor învățării;
e)
elaborarea, împreună cu Ministerul Culturii și Patrimoniului Național, a politicilor în domeniul educației nonprofesionale
a adulților și vârstnicilor;
f)
alte atribuții, așa cum apar ele specificate în legislația din domeniul educației și formării profesionale.
Art. 337
Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale are ca atribuții principale, în domeniul învățării pe tot parcursul vieții:
a)
elaborarea, împreună cu Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, a politicilor și a strategiilor naționale
privind formarea profesională a adulților;
b)
reglementarea formării profesionale la locul de muncă și a formării profesionale prin ucenicie la locul de muncă;
c)
monitorizarea, evaluarea, acreditarea și controlarea directă sau prin organisme abilitate a furnizorilor de formare,
alții decât cei din cadrul sistemului național de învățământ;
d)
alte atribuții prevăzute de legislația din domeniul educației și formării profesionale.
Art. 338
Ministerul Culturii și Patrimoniului Național are ca atribuții principale, în domeniul învățării pe tot parcursul vieții:
a)
stimularea creșterii gradului de acces și de participare a publicului la cultură;
b)
propunerea și promovarea parteneriatelor cu autoritățile administrației publice locale și cu structurile societății civile
pentru diversificarea, modernizarea și optimizarea serviciilor publice oferite de instituțiile și așezămintele de cultură, în
vederea satisfacerii necesităților culturale și educative ale publicului;
c)
promovarea recunoașterii competențelor profesionale, respectiv garantarea drepturilor și a intereselor creatorilor,
artiștilor și specialiștilor din domeniul culturii;
d)
alte atribuții prevăzute de legislația din domeniul educației și formării profesionale.
Art. 339 Legea 1/2011 – forma sintetica pentru data 2019-01-10
pag. 90
1/10/2019 : contact@bolintin-vale.ro
(1)
Ministerele și autoritățile centrale pot avea responsabilități în domeniul educației și formării pentru profesiile
reglementate prin legi speciale.
(2)
Formarea continuă a personalului din instituțiile publice de apărare, ordine publică și securitate națională se
reglementează, în sensul prezentei legi, prin ordine și instrucțiuni proprii emise de către conducătorii acestora.
(3)
Structura organizatorică, profilurile, specializările, cifrele anuale de școlarizare și criteriile de selecționare a
candidaților pentru învățământul de formare continuă nonuniversitară a personalului militar, de informații, ordine publică
și securitate națională se stabilesc de Ministerul Apărării Naționale, de Ministerul Administrației și Internelor, de Serviciul
Român de Informații și de alte instituții cu atribuții în domeniul apărării, informațiilor, ordinii publice și securității
naționale, potrivit specificului și nivelurilor de învățământ.
Art. 340
(1)
Se înființează Autoritatea Națională pentru Calificări prin reorganizarea Consiliului Național al Calificărilor și Formării
Profesionale a Adulților (CNCFPA) și a Unității Executive a Consiliului Național al Calificărilor și Formării Profesionale a
Adulților.
(2)
Autoritatea Națională pentru Calificări are următoarele atribuții (N.R.: începând cu anul școlar 2017-2018):
a)
elaborează, implementează și actualizează Cadrul național al calificărilor și Registrul național al calificărilor pe baza
corelării cu Cadrul european al calificărilor;
b)
propune Ministerului Educației Naționale și Cercetării Științifice elemente de politici și de strategii naționale, acte
normative referitoare la sistemul național al calificărilor și la dezvoltarea resurselor umane;
c)
coordonează și controlează la nivel național elaborarea standardelor ocupaționale și a standardelor de pregătire
profesională;
d)
participă la elaborarea unor planuri sau programe de interes național în domeniul calificărilor și al formării
profesionale a adulților;
e)
înaintează comitetelor sectoriale, în scopul validării, standardele ocupaționale elaborate pe baza metodologiei
aprobate prin ordin comun al ministrului educației naționale și cercetării științifice și al ministrului muncii, familiei,
protecției sociale și al persoanelor vârstnice;
f)
coordonează autorizarea centrelor de evaluare a competențelor profesionale obținute în sistem nonformal și
informal și gestionează registrul național al centrelor de evaluare a competențelor profesionale.
(la data 14-ian-2017 Art. 340, alin. (2) din titlul V, capitolul II modificat de Art. I, punctul 17. din Ordonanta urgenta 96/2016 )
(3)
Finanțarea cheltuielilor curente și de capital ale Autorității Naționale pentru Calificări se asigură din venituri proprii și
subvenții de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.
(4)
La nivelul Autorității Naționale pentru Calificări se constituie un consiliu cu rol consultativ, format din reprezentați ai
instituțiilor de învățământ preuniversitar și universitar, ai studenților, ai asociațiilor profesionale, ai administrației publice
centrale, ai patronatelor, ai sindicatelor și ai comitetelor sectoriale. Consiliul asistă Autoritatea Națională pentru Calificări
în stabilirea strategiilor naționale și a planurilor de acțiuni pentru dezvoltarea Cadrului național al calificărilor și a formării
profesionale a adulților.
(5)
Autoritatea Națională pentru Calificări este coordonată de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.
Structura, organizarea și funcționarea acesteia se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, în termen de 3 luni de la intrarea
în vigoare a prezentei legi.
Art. 340
1
Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice coordonează și controlează autorizarea
furnizorilor de formare profesională a adulților, gestionează registrele naționale ale furnizorilor de formare profesională
a adulților, precum și reglementarea sistemului de asigurare a calității în formarea profesională a adulților.
(la data 14-ian-2017 Art. 340 din titlul V, capitolul II completat de Art. I, punctul 18. din Ordonanta urgenta 96/2016 )
Art. 341
(la data 28-nov-2013 Art. 341 din titlul V, capitolul II a se vedea referinte de aplicare din Hotarirea 918/2013 )
(la data 13-dec-2011 Art. 341 din titlul V, capitolul II a se vedea referinte de aplicare din Metodologie din 2011 )
(1)
Cadrul național al calificărilor este un instrument pentru clasificarea calificărilor în conformitate cu un set de criterii
care corespund unor niveluri specifice de învățare atinse, al cărui scop este integrarea și coordonarea subsistemelor
naționale de calificări și îmbunătățirea transparenței, accesului, progresului și calității calificărilor în raport cu piața muncii
și societatea civilă.
(2)
Implementarea Cadrului național al calificărilor vizează sistemul național de calificări obținute în învățământul
secundar general, în învățământul profesional și tehnic, în formarea profesională continuă, în ucenicie, în învățământul
superior, atât în contexte formale, cât și în contexte informale și nonformale, din perspectiva învățării pe tot parcursul
vieții.
(3)
Cadrul național al calificărilor permite recunoașterea, măsurarea și relaționarea tuturor rezultatelor învățării
dobândite în contexte de învățare formale, nonformale și informale și asigură coerența calificărilor și a titlurilor
certificate. Existența unui cadru național al calificărilor contribuie la evitarea duplicării și suprapunerii calificărilor, îi ajută
pe cei ce învață să ia decizii în cunoștință de cauză privind planificarea carierei și facilitează evoluția profesională, în
perspectiva învățării pe tot parcursul vieții.
(4)
Cadrul național al calificărilor contribuie la asigurarea calității sistemului de formare profesională.
Art. 342
(1)
Autoritatea Națională pentru Calificări evaluează și certifică evaluatorii de competențe profesionale, evaluatorii de
evaluatori și evaluatorii externi.
(2)
Criteriile și procedurile de evaluare și certificare a evaluatorilor de competențe profesionale, a evaluatorilor de
evaluatori și a evaluatorilor externi se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi,
aprobate prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului.
(la data 11-iun-2018 Art. 342, alin. (2) din titlul V, capitolul II a se vedea referinte de aplicare din Metodologie din 2018 )
(3)
Autoritatea Națională pentru Calificări întocmește Registrul național al evaluatorilor de competențe profesionale,
evaluatorilor de evaluatori și evaluatorilor externi certificați.
(4)
Autoritatea Națională pentru Calificări înființează Centrul Național de Acreditare ca structură fără personalitate
juridică cu scopul de a autoriza centrele de evaluare a competențelor profesionale, precum și pentru a acredita centre
de evaluare și organisme de evaluare. Regulamentul de organizare și funcționare a Centrului Național de Acreditare se Legea 1/2011 – forma sintetica pentru data 2019-01-10
pag. 91
1/10/2019 : contact@bolintin-vale.ro
aprobă prin ordin al ministrului educației naționale.
(la data 30-iun-2014 Art. 342, alin. (4) din titlul V, capitolul II modificat de Art. I, punctul 94. din Ordonanta urgenta 49/2014 )
(5)
Pentru realizarea autorizării și acreditării prevăzute la alin. (4), Centrul Național de Acreditare folosește, în condițiile
legii, evaluatori externi care elaborează rapoarte de evaluare în acest scop.
(la data 30-iun-2014 Art. 342, alin. (4) din titlul V, capitolul II completat de Art. I, punctul 95. din Ordonanta urgenta 49/2014 )
Art. 343
(1)
Centrele comunitare de învățare permanentă se înființează de către autoritățile administrației publice locale în
parteneriat cu furnizorii de educație și formare. Acestea au rolul de a implementa politicile și strategiile în domeniul
învățării pe tot parcursul vieții la nivelul comunității. Funcționarea centrelor comunitare de învățare permanentă se
reglementează prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.
(2)
Unitățile și instituțiile de învățământ de sine stătător sau în parteneriat cu autoritățile locale și alte instituții și
organisme publice și private: case de cultură, furnizori de formare continuă, parteneri sociali, organizații
nonguvernamentale și altele asemenea pot organiza la nivel local centre comunitare de învățare permanentă, pe baza
unor oferte de servicii educaționale adaptate nevoilor specifice diferitelor grupuri-țintă interesate.
(3)
Finanțarea centrelor comunitare de învățare permanentă se face din fonduri publice și private, în condițiile legii.
Toate veniturile obținute de centrele comunitare de învățare permanentă rămân la dispoziția acestora.
Art. 344
(1)
Atribuțiile centrelor comunitare de învățare permanentă la nivel local sunt următoarele:
a)
realizează studii și analize privind nevoia de educație și formare profesională la nivel local;
b)
elaborează planuri locale de intervenție în domeniul educației permanente;
c)
oferă servicii educaționale pentru copii, tineri și adulți prin:
(i)programe de tip remedial pentru dobândirea sau completarea competențelor-cheie, inclusiv programe educaționale
de tip "A doua șansă" sau programe de tip "zone de educație prioritară" pentru tinerii și adulții care au părăsit timpuriu
sistemul de educație ori care nu dețin o calificare profesională;
(ii)programe pentru validarea rezultatelor învățării nonformale și informale;
(iii)programe de dezvoltare a competențelor profesionale pentru calificare/recalificare, reconversie profesională,
perfecționare, specializare și inițiere profesională;
(iv)programe de educație antreprenorială;
(v)programe de dezvoltare personală sau de timp liber;
(vi)organizarea de activități de promovare a participării la învățarea permanentă a tuturor membrilor comunității;
d)
oferă servicii de informare, orientare și consiliere privind:
(i)accesul la programe de educație și formare profesională;
(ii)validarea rezultatelor învățării nonformale și informale;
(iii)pregătirea în vederea ocupării unui loc de muncă;
e)
oferă servicii de evaluare și certificare a rezultatelor învățării nonformale și informale;
f)
asigură accesul membrilor comunității la mijloace moderne de informare și comunicare;
g)
promovează parteneriatul cu mediul economic;
h)
implementează instrumentele dezvoltate la nivel european, Europass și Youthpass, pașaportul lingvistic, precum și
portofoliul de educație permanentă;
i)
gestionează informații cu privire la participarea beneficiarilor la serviciile acestora.
(2)
Metodologia de acreditare, evaluare periodică, organizare și funcționare a centrelor comunitare de învățare
permanentă se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
(la data 28-aug-2017 Art. 344, alin. (2) din titlul V, capitolul II a se vedea referinte de aplicare din Hotarirea 598/2017 )
Art. 345
(1)
În înțelesul prezentei legi, termenii referitori la procesele de identificare, evaluare și recunoaștere a rezultatelor
învățării se definesc după cum urmează:
a)
rezultatele învățării reprezintă ceea ce o persoană cunoaște, înțelege și este capabilă să facă la finalizarea procesului
de învățare și sunt definite sub formă de cunoștințe, abilități și competențe;
b)
identificarea rezultatelor învățării reprezintă procesul prin care indivizii, singuri sau cu sprijinul personalului specializat,
devin conștienți de competențele pe care le dețin;
c)
evaluarea rezultatelor învățării reprezintă procesul prin care se stabilește faptul că o persoană a dobândit anumite
cunoștințe, abilitați și competențe;
d)
validarea rezultatelor învățării reprezintă procesul prin care se confirmă că rezultatele învățării evaluate, dobândite
de o persoană, corespund cerințelor specifice pentru o unitate de rezultate ale învățării sau o calificare;
e)
certificarea rezultatelor învățării reprezintă procesul prin care se confirmă în mod formal rezultatele învățării
dobândite de persoana care învață în diferite contexte, în urma unui proces de evaluare. Aceasta se finalizează printr-o
diplomă sau un certificat.
(2)
Recunoașterea rezultatelor învățării reprezintă procesul de atestare a rezultatelor învățării validate și certificate prin
acordarea de unități de rezultate ale învățării sau de calificări.
(3)
Identificarea, evaluarea și recunoașterea rezultatelor învățării în contexte nonformale și informale se realizează pe
baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, de Ministerul Muncii, Familiei
și Protecției Sociale și de Autoritatea Națională pentru Calificări și se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
(4)
Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului elaborează și aprobă prin ordin al ministrului educației,
cercetării, tineretului și sportului metodologia de recunoaștere a rezultatelor învățării în contexte nonformale și
informale a cadrelor didactice și de echivalare a acestora în credite pentru educație și formare profesională.
Art. 346
(1)
Serviciile de identificare, evaluare și recunoaștere a rezultatelor învățării pot fi oferite de instituții de stat sau
particulare autorizate în acest sens.
(2)
Diplomele și certificatele acordate de instituțiile autorizate în urma evaluării rezultatelor învățării în contexte
nonformale și informale produc aceleași efecte ca și celelalte modalități de evaluare și certificare a cunoștințelor și
competențelor din sistemul formal de educație și formare profesională în vederea ocupării unui loc de muncă sau
continuării educației și formării profesionale în sistemele formale. Legea 1/2011 – forma sintetica pentru data 2019-01-10
pag. 92
1/10/2019 : contact@bolintin-vale.ro
(3)
Rezultatele învățării în contexte nonformale și informale pot fi recunoscute explicit prin evaluări în centre de
evaluare și certificare a competențelor sau implicit prin finalizarea unui program formal de studii.
Art. 347
(1)
Programele de formare profesională inițială și continuă, precum și sistemele de evaluare a rezultatelor învățării în
contexte nonformale și informale vor respecta asigurarea mobilității ocupaționale pe orizontală și pe verticală prin
utilizarea sistemului de credite transferabile pentru educație și formare profesională.
(2)
Metodologia de acordare a creditelor transferabile se elaborează de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și
Sportului, de Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național și de
Autoritatea Națională pentru Calificări și se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
(3)
Rezultatele învățării și creditele asociate acestora, dobândite anterior în contexte formale sau ca urmare a evaluării
rezultatelor învățării nonformale și informale, sunt transferate și integrate în programul de formare profesională pe care
îl urmează persoana care învață.
Art. 348
(1)
Persoanele care doresc să fie evaluate în vederea recunoașterii competențelor profesionale obținute în alte
contexte de învățare decât cele formale se adresează unui centru de evaluare acreditat pentru ocupația sau calificarea
respectivă.
(2)
În funcție de procesul de evaluare desfășurat, centrul de evaluare acreditat eliberează următoarele tipuri de
certificate cu recunoaștere națională:
a)
certificat de calificare – se eliberează în cazul în care candidatul a fost declarat competent pentru toate
competențele asociate unei calificări sau unei ocupații, conform standardului de pregătire profesională ori standardului
ocupațional;
b)
certificat de competențe profesionale – se eliberează în cazul în care candidatul a fost declarat competent pentru
una sau mai multe competențe asociate unei calificări ori unei ocupații, conform standardului de pregătire profesională
sau standardului ocupațional.
(3)
Certificatele se eliberează însoțite de o anexă a certificatului, denumită "Supliment descriptiv al certificatului", în
care se precizează unitățile de competență pentru care candidatul a fost declarat competent.
Art. 349
(1)
Portofoliul de educație permanentă reprezintă un instrument care facilitează identificarea și formularea abilităților și
competențelor personale și valorificarea acestora în parcursul școlar și profesional și în inserția pe piața muncii a fiecărui
individ.
(2)
Portofoliul de educație permanentă conține dovezi ale rezultatelor învățării dobândite în contexte formale,
nonformale și informale de educație.
(3)
Portofoliul educațional integrează și instrumentele europene care evidențiază rezultatele învățării unei persoane,
cum ar fi Europass și Youthpass.
Art. 350
(1)
Consilierea și orientarea carierei pe tot parcursul vieții se referă la totalitatea serviciilor și activităților care asistă
persoanele de orice vârstă și în orice moment al existenței lor să facă alegeri în sfera educațională, de formare sau
muncă și să își gestioneze cariera.
(2)
Serviciile de consiliere și orientare în carieră se realizează prin unități și instituții de învățământ, universități, instituții
de formare, servicii de ocupare a forței de muncă și servicii pentru tineret. Ele se pot realiza și la locul de muncă, în
serviciile sociale și în sectorul privat.
Art. 351
Statul asigură accesul gratuit la servicii de consiliere și orientare în carieră tuturor elevilor, studenților și persoanelor
aflate în căutarea unui loc de muncă.
Art. 352
(1)
În sensul prezentei legi, consilierea și orientarea în carieră includ următoarele tipuri de activități:
a)
informarea cu privire la carieră, care se referă la toate informațiile necesare pentru a planifica, obține și păstra un
anumit loc de muncă;
b)
educația cu privire la carieră, care se realizează în instituțiile de învățământ prin intermediul ariei curriculare
"consiliere și orientare". Sunt oferite informații despre piața muncii, se formează abilități de a face alegeri privind
educația, formarea, munca și viața în general, oportunități de a experimenta diverse roluri din viața comunității sau din
viața profesională, instrumente pentru planificarea carierei;
b
1
)
instituțiile și unitățile de învățământ pot să angajeze parteneriate cu agenți economici publici sau privați sau alte
instituții, cu scopul de a testa și aprofunda aspectele privind consilierea și orientarea în carieră a elevilor și studenților
(la data 15-apr-2017 Art. 352, alin. (1), litera B. din titlul V, capitolul II completat de Art. 1 din Legea 56/2017 )
c)
consilierea în carieră, care ajută persoanele să își clarifice scopurile și aspirațiile, să își înțeleagă propriul profil
educațional, să ia decizii informate, să fie responsabile pentru propriile acțiuni, să își gestioneze cariera și procesul de
tranziție în diferite momente;
d)
consilierea pentru angajare, care ajută persoanele să își clarifice scopurile imediate privind angajarea, să învețe
despre abilitățile necesare pentru a căuta și a obține un loc de muncă;
e)
plasarea la locul de muncă, care reprezintă sprijinul acordat persoanelor pentru găsirea unui loc de muncă.
(2)
Pentru punerea în aplicare a prevederilor alin. (1), precum și pentru facilitarea corelării sistemului de învățământ cu
piața muncii, se înființează și vor funcționa, în toate instituțiile de învățământ superior, centre de consiliere și orientare
în carieră pentru elevii din anii terminali, studenți și absolvenți, în cadrul cărora vor funcționa unități de analiză și
gestiune previzională a solicitărilor pieței muncii.
(3)
Metodologia privind organizarea și funcționarea acestor centre se aprobă prin ordin al ministrului.
(la data 30-iun-2014 Art. 352 din titlul V, capitolul II completat de Art. I, punctul 96. din Ordonanta urgenta 49/2014 )
(la data 24-nov-2014 Art. 352, alin. (3) din titlul V, capitolul II a se vedea referinte de aplicare din Metodologie-Cadru din 2014 )
Art. 353
(1)
Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului și Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale colaborează în
scopul creșterii calității, pentru sincronizarea și continuitatea activităților de consiliere și orientare în carieră de care
beneficiază o persoană pe parcursul întregii vieți. Legea 1/2011 – forma sintetica pentru data 2019-01-10
pag. 93
1/10/2019 : contact@bolintin-vale.ro
(2)
Ministerele prevăzute la alin. (1) stabilesc, prin ordin comun, instrumente și metodologii comune referitoare la
formarea specialiștilor în consiliere și orientare, utilizarea instrumentelor Europass și Youthpass, organizarea de
activități comune de sensibilizare a cadrelor didactice și a formatorilor, a părinților și a publicului larg cu privire la
dimensiunea consilierii și orientării în educație și formarea profesională.
(la data 24-iul-2012 Art. 353, alin. (2) din titlul V, capitolul II a se vedea referinte de aplicare din Ordinul 4469/2012 )
(la data 24-iul-2012 Art. 353, alin. (2) din titlul V, capitolul II a se vedea referinte de aplicare din Ordinul 1804/2012 )
Art. 354
Pentru asigurarea transparenței serviciilor și a mobilității persoanelor în spațiul european, Ministerul Educației,
Cercetării, Tineretului și Sportului și Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale realizează demersurile necesare
pentru integrarea României în rețelele europene de consiliere și orientare pe tot parcursul vieții.
Art. 355
(1)
Sistemul național de asigurare a calității educației permanente cuprinde sistemul de asigurare a calității în
învățământul preuniversitar, sistemul de asigurare a calității în învățământul superior, sistemul de asigurare a calității în
formarea profesională inițială, sistemul de asigurare a calității în formarea profesională continuă.
(2)
Grupul Național pentru Asigurarea Calității în Educație și Formare Profesională (GNAC), structură informală care
funcționează ca punct național de referință pentru asigurarea calității în educație și formarea profesională, coordonează
armonizarea sistemelor de asigurare a calității în educație și formarea profesională.
Art. 356
(1)
Statul sprijină dreptul la învățare pe tot parcursul vieții prin acordarea sumei reprezentând echivalentul în lei a 500
euro, calculat la cursul de schimb leu/euro comunicat de Banca Națională a României și valabil la data plății, fiecărui
copil cetățean român, la nașterea acestuia. Suma este acordată în scop educațional în beneficiul titularului, din bugetul
de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale.
(2)
Suma se depune într-un cont de depozit, denumit în continuare cont pentru educație permanentă, deschis la
Trezoreria Statului pe numele copilului de oricare dintre părinții firești, de împuternicitul acestora sau de reprezentantul
legal al copilului, pe baza certificatului de naștere.
(3)
Părinții copilului, contribuabili, pot direcționa în contul prevăzut la alin. (2) un procent de până la 2% din valoarea
impozitului anual pe veniturile din salarii, în condițiile legii, și pot depune sume în acest cont.
(4)
Pentru sumele depuse în contul prevăzut la alin. (2) se plătește dobândă anual la o rată a dobânzii stabilită prin
ordin al ministrului finanțelor publice. Dobânzile aferente conturilor de depozit constituite la Trezoreria Statului se
asigură de la bugetul de stat, din bugetul Ministerului Finanțelor Publice.
(5)
Titularul contului este singura persoană care poate solicita sume din contul pentru educație permanentă, începând
cu vârsta de 16 ani și cu acordul expres, după caz, al părinților, al tutorelui sau al reprezentantului legal. Trezoreria
Statului eliberează vouchere echivalente în valoare cu sumele solicitate. Metodologia prin care se certifică faptul că
sumele au fost cheltuite pentru educația permanentă se elaborează de către Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului
și Sportului.
(6)
Retragerea sumelor în alte condiții decât cele prevăzute la alin. (5) și/sau utilizarea acestora în alt scop decât cel
stabilit de prezenta lege constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la un an.
(7)
Normele privind deschiderea, gestionarea și accesul la contul pentru educație permanentă se aprobă prin hotărâre
a Guvernului.
(8)
Sprijinul de stat pentru exercitarea dreptului la educație permanentă prin acordarea sumei reprezentând
echivalentului lei a 500 euro se acordă tuturor copiilor născuți după data intrării în vigoare a prezentei legi.
Art. 357
(1)
Personalul care lucrează în domeniul educației permanente poate ocupa următoarele funcții: cadru didactic, cadru
didactic auxiliar, formator, instructor de practică, evaluator de competențe, mediator, facilitator al învățării
permanente, consilier, mentor, facilitator/tutore on-line, profesor de sprijin și alte funcții asociate activităților
desfășurate în scopul educației permanente.
(2)
Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, împreună cu Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, cu
Ministerul Culturii și Patrimoniului Național și cu Agenția Națională pentru Calificări, stabilește normele metodologice de
elaborare a statutului și rutei de profesionalizare a personalului care lucrează în domeniul educației permanente,
aprobat prin hotărâre a Guvernului. Programele de formare profesională vor cuprinde obiective specifice învățării
permanente, precum: competențe psihopedagogice specifice vârstei și profilului beneficiarilor învățării, dezvoltarea
competențelor de utilizare a tehnologiilor moderne de informare și comunicare, competențe de facilitare a învățării în
medii virtuale, utilizarea învățării pe bază de proiecte și portofolii educaționale.
Art. 358
(1)
Guvernul înființează Muzeul Național al Științei, în condițiile legii.
(2)
Muzeul Național al Științei are drept scop principal oferirea de experiențe de învățare nonformală și informală, prin
prezentarea principalelor realizări ale științei și tehnologiei.
(3)
Metodologia de înființare, organizare, funcționare și finanțare a Muzeului Național al Științei se stabilește prin
hotărâre a Guvernului, în termen de maximum 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
Art. 359
Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, împreună cu Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale și cu
Ministerul Culturii și Patrimoniului Național elaborează un set de indicatori statistici pentru monitorizarea, analiza și
prognoza activităților de învățare pe tot parcursul vieții.
TITLUL VI:
Răspunderea juridică
Art. 360
(1)
Următoarele fapte constituie contravenții și se sancționează după cum urmează:
a)
nerespectarea dispozițiilor art. 86 alin. (3), din culpa părintelui sau a tutorelui legal instituit, cu amendă cuprinsă între
100 lei și 1.000 lei ori cu muncă echivalentă în folosul comunității, prestată de părinte sau de tutorele legal;
b)
nerespectarea dispozițiilor art. 143 alin. (5), cu amendă de la 5.000 lei la 50.000 lei.
(2)
Constatarea contravenției și aplicarea amenzilor contravenționale prevăzute la alin. (1) lit. a) se fac de către
persoanele împuternicite de primar în acest scop, la sesizarea consiliului de administrație al unității de învățământ.
(3)
Constatarea contravenției și aplicarea amenzilor contravenționale prevăzute la alin. (1) lit. b) se fac de către ofițerii
sau agenții de poliție din cadrul Ministerului Administrației și Internelor, cu competențe în domeniu. Legea 1/2011 – forma sintetica pentru data 2019-01-10
pag. 94
1/10/2019 : contact@bolintin-vale.ro
TITLUL VII:
Dispoziții tranzitorii și finale
Art. 361
(1)
Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2)
La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Legea învățământului nr. 84/1995, republicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 606 din 10 decembrie 1999, cu modificările și completările ulterioare, Legea nr.
128/1997 privind Statutul personalului didactic, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 158 din 16 iulie
1997, cu modificările și completările ulterioare, art. 14 alin. (2) din Ordonanța de urgența a Guvernului nr. 75/2005
privind asigurarea calității educației, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 642 din 20 iulie 2005,
aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările ulterioare, Ordonanța Guvernului nr. 10/2009 privind
dreptul studenților înmatriculați la formele de învățământ la distanță sau cu frecvență redusă de a continua studiile la
programe de studii de licență autorizate să funcționeze provizoriu sau acreditate, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 581 din 20 august 2009, precum și orice alte dispoziții contrare.
(3)
Prin excepție de la prevederile alin. (1):
a)
măsura introducerii clasei pregătitoare în învățământul primar intră în vigoare începând cu anul școlar 2012-2013;
b)
evaluarea națională organizată la finalul clasei a VIII-a se va desfășura în conformitate cu prevederile prezentei legi
începând cu generația de elevi care începe clasa a V-a în anul școlar 2017-2018;
(la data 15-dec-2016 Art. 361, alin. (3), litera B. din titlul VII modificat de Art. I, punctul 19. din Ordonanta urgenta 96/2016 )
c)
examenul de bacalaureat se va desfășura în conformitate cu prevederile prezentei legi începând cu generația de elevi
care începe clasa a IX-a în anul școlar 2020-2021;
(la data 31-aug-2018 Art. 361, alin. (3), litera C. din titlul VII modificat de Art. I, punctul 21. din Ordonanta 9/2018 )
d)
admiterea la liceu se va desfășura în conformitate cu prevederile prezentei legi începând cu generația de elevi care
începe clasa a V-a în anul școlar 2017-2018;
(la data 15-dec-2016 Art. 361, alin. (3), litera D. din titlul VII modificat de Art. I, punctul 19. din Ordonanta urgenta 96/2016 )
e)
măsura acordării a 500 de euro pentru educația permanentă a fiecărui nou-născut se aplică începând din anul 2013;
(la data 30-iul-2015 Art. 361, alin. (3), litera E. din titlul VII a fost in legatura cu Legea 220/2015 )
*) Prevederile art. 361 alin. (3) lit. e) se prorogă până la data de 31 decembrie 2014.
(la data 15-nov-2013 Art. 361, alin. (3), litera E. din titlul VII a se vedea referinte de aplicare din Art. 24, alin. (1) din capitolul II din Ordonanta
urgenta 103/2013 )
*) Prevederile art. 361 alin. (3) lit. e) se prorogă până la data de 31 decembrie 2016.
(la data 18-dec-2014 Art. 361, alin. (3), litera E. din titlul VII a se vedea referinte de aplicare din Art. 36 din capitolul III din Ordonanta urgenta
83/2014 )
*) Termenele prevăzute la art. 361 alin. (3) lit. e) și g) din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și
completările ulterioare, se prorogă până la data de 1 martie 2017.
(la data 22-dec-2016 Art. 361, alin. (3), litera E. din titlul VII a se vedea referinte de aplicare din Art. 18, alin. (1) din capitolul II din Ordonanta
urgenta 99/2016 )
*) Termenul prevăzut la art. 361 alin. (3) lit. e) se prorogă până la data de 1 ianuarie 2018.
(la data 30-ian-2017 Art. 361, alin. (3), litera E. din titlul VII a se vedea referinte de aplicare din Art. 7, alin. (1) din Ordonanta urgenta 9/2017 )
*) Termenele prevăzute la art. 361 alin. (3) lit. e) și g) din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și
completările ulterioare, se prorogă până la data de 31 decembrie 2018.
(la data 07-dec-2017 Art. 361, alin. (3), litera E. din titlul VII a se vedea referinte de aplicare din Art. 25, alin. (1) din capitolul I din Ordonanta
urgenta 90/2017 )
*) Termenul prevăzut la art. 361 alin. (3) lit. e) se prorogă până la data de 31 decembrie 2020.
(la data 14-nov-2018 Art. 361, alin. (3), litera E. din titlul VII a se vedea referinte de aplicare din Art. II, alin. (1) din Ordonanta urgenta 96/2018
)
f)
măsura privind introducerea costului standard per elev și a principiului "finanțarea urmează elevul" se aplică din anul
2012;
g)
prevederile art. 8 intră în vigoare începând cu data de 31 decembrie 2014.
(la data 15-nov-2013 Art. 361, alin. (3), litera G. din titlul VII a se vedea referinte de aplicare din Art. 24, alin. (1) din capitolul II din Ordonanta
urgenta 103/2013 )
(la data 30-iul-2015 Art. 361, alin. (3), litera G. din titlul VII a fost in legatura cu Legea 220/2015 )
*) Prevederile art. 361 alin. (3) lit. g) se prorogă până la data de 31 decembrie 2016.
(la data 18-dec-2014 Art. 361, alin. (3), litera G. din titlul VII a se vedea referinte de aplicare din Art. 36 din capitolul III din Ordonanta urgenta
83/2014 )
*) Termenele prevăzute la art. 361 alin. (3) lit. e) și g) din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și
completările ulterioare, se prorogă până la data de 1 martie 2017.
(la data 22-dec-2016 Art. 361, alin. (3), litera G. din titlul VII a se vedea referinte de aplicare din Art. 18, alin. (1) din capitolul II din Ordonanta
urgenta 99/2016 )
*) Termenul prevăzut la art. 361 alin. (3) lit. g) se prorogă până la data de 1 ianuarie 2018.
(la data 30-ian-2017 Art. 361, alin. (3), litera G. din titlul VII a se vedea referinte de aplicare din Art. 7, alin. (1) din Ordonanta urgenta 9/2017 )
*) Termenele prevăzute la art. 361 alin. (3) lit. e) și g) din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și
completările ulterioare, se prorogă până la data de 31 decembrie 2018.
(la data 07-dec-2017 Art. 361, alin. (3), litera G. din titlul VII a se vedea referinte de aplicare din Art. 25, alin. (1) din capitolul I din Ordonanta
urgenta 90/2017 )
h)
[textul Art. 361, alin. (3), litera H. din titlul VII a fost abrogat la 06-apr-2018 de Art. 1, punctul 26. din Legea
82/2018] Legea 1/2011 – forma sintetica pentru data 2019-01-10
pag. 95
1/10/2019 : contact@bolintin-vale.ro
(4)
La data intrării în vigoare a prezentei legi, instituțiile de învățământ superior acreditate încetează procesul didactic la
toate specializările/programele de studii care nu au fost autorizate să funcționeze provizoriu sau acreditate.
Continuarea procesului didactic la aceste specializări/programe de studii sau inițierea procesului didactic la alte
specializări/programe de studii neautorizate ori neacreditate reprezintă o încălcare a legii, instituția de învățământ
superior fiind sancționată cu intrarea în lichidare, iar vinovații urmând a fi sancționați potrivit prevederilor legale.
(la data 11-mai-2012 Art. 361, alin. (4) din titlul VII a se vedea referinte de aplicare din Ordinul 3952/2012 )
(5)
Studenții și absolvenții care au fost înmatriculați la specializările/programele de studii care și-au încetat procesul
didactic conform alin. (4) au dreptul să își finalizeze studiile la specializări/programe de studii identice sau similare din
același domeniu al specializării/programului de studii, autorizate să funcționeze provizoriu ori acreditate. Aspectele
legate de finalizarea studiilor menționate în prezentul alineat sunt reglementate prin ordin al ministrului educației
naționale și cercetării științifice, la propunerea ARACIS și cu consultarea Consiliului Național al Rectorilor sau a altor
structuri asociative ale universităților.
(la data 15-dec-2016 Art. 361, alin. (5) din titlul VII modificat de Art. I, punctul 20. din Ordonanta urgenta 96/2016 )
(6)
În termen de 8 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului
elaborează metodologiile, regulamentele și celelalte acte normative care decurg din aplicarea prezentei legi și stabilește
măsurile tranzitorii de aplicare a acesteia.
(la data 17-feb-2011 Art. 361, alin. (6) din titlul VII a se vedea referinte de aplicare din Instructiunile 1/2011 )
Art. 362
(1)
Personalul didactic care ocupă, la momentul intrării în vigoare a prezentei legi, funcția de preparator universitar și
care obține diploma de doctor în termen de 4 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi ocupă de drept funcția de
asistent universitar.
(la data 09-feb-2011 Art. 362, alin. (1) din titlul VII a se vedea referinte de aplicare din Art. 11 din anexa 2 din Ordinul 3753/2011 )
(2)
La împlinirea termenului de 4 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, contractele de muncă ale persoanelor
care ocupă funcția de preparator universitar încetează de drept.
(la data 09-feb-2011 Art. 362, alin. (2) din titlul VII a se vedea referinte de aplicare din Art. 11 din anexa 2 din Ordinul 3753/2011 )
(3)
La împlinirea termenului de 4 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, contractele de muncă ale persoanelor
care ocupă funcția de asistent universitar sau asistent de cercetare și nu sunt studenți-doctoranzi sau nu au obținut
diploma de doctor încetează de drept.
(4)
Prin excepție de la prevederile art. 301 alin. (2), persoanelor care ocupă la momentul intrării în vigoare a prezentei
legi funcția de asistent universitar într-o instituție de învățământ superior nu li se aplică respectivele prevederi. La
împlinirea termenului de 4 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, contractele de muncă ale respectivelor
persoane, care nu au obținut diploma de doctor, încetează de drept.
(5)
La împlinirea termenului de 4 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, contractele de muncă ale persoanelor
care ocupă funcția de lector universitar/șef de lucrări sau o funcție didactică universitară superioară și nu au obținut
diploma de doctor încetează de drept.
(6)
La împlinirea termenului de 4 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, contractele de muncă ale persoanelor
care ocupă, în instituții de învățământ superior, funcția de cercetător științific sau o funcție de cercetare superioară și nu
au obținut diploma de doctor încetează de drept.
(7)
Termenele prevăzute la alin. (1)-(6) se prorogă până la încheierea anului universitar 2014-2015, respectiv 30
septembrie 2015.
(la data 30-dec-2014 Art. 362, alin. (6) din titlul VII completat de Art. I, punctul 17. din Ordonanta urgenta 94/2014 )
(8)
Prin excepție de la termenul prevăzut la alin. (7), senatele universitare ale instituțiilor de învățământ pot aproba, la
propunerea consiliului de administrație, în anul universitar 2015-2016, continuarea raporturilor juridice de muncă,
pentru persoanele aflate sub incidența prevederilor alin. (1)-(6), în funcție de gradul de îndeplinire de către acestea a
obligațiilor aferente programelor de studii doctorale.
(la data 30-sep-2015 Art. 362, alin. (7) din titlul VII completat de Art. XI, punctul 2. din Ordonanta urgenta 41/2015 )
Art. 363
La data intrării în vigoare a prezentei legi, instituțiile de învățământ superior de stat având activități de predare în limba
minorităților naționale care au statut de universități multiculturale și multilingve, conform prezentei legi, sunt:
1.
Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca – în limbile română, maghiară și germană;
2.
Universitatea de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș – în limbile română și maghiară;
3.
Universitatea de Artă Teatrală din Târgu Mureș – în limbile română și maghiară.
Art. 364
(1)
Senatele universitare sunt obligate ca, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, să definitiveze
noua cartă universitară, regulamentele și metodologiile de organizare și funcționare a universităților, în conformitate cu
prezenta lege.
(2)
La finalizarea actualului mandat, noile organe de conducere ale universităților se vor stabili în baza prezentei legi.
Art. 365
Termenii și expresiile utilizate în cuprinsul prezentei legi sunt definiți în anexa care face parte integrantă din prezenta
lege.
-****-
Această lege a fost adoptată în temeiul prevederilor art. 114 alin. (3) din Constituția României, republicată, în urma
angajării răspunderii Guvernului în fața Camerei Deputaților și a Senatului, în ședința comună din data de 28 octombrie
2010.
PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR
ROBERTA ALMA ANASTASE
p. PREȘEDINTELE SENATULUI,
ALEXANDRU PEREȘ
ANEXA:
LISTA definițiilor termenilor și a expresiilor utilizate în cuprinsul legii
1.
Abilitarea reprezintă certificarea calității unei persoane de a conduce lucrări de doctorat.
(la data 19-dec-2012 punctul 1. din anexa 1 modificat de Art. I, punctul 20. din capitolul I din Ordonanta urgenta 92/2012 )
2.
Acreditarea este procesul prin care unitatea/instituția de învățământ/organizația interesată, pe baza evaluării Legea 1/2011 – forma sintetica pentru data 2019-01-10
pag. 96
1/10/2019 : contact@bolintin-vale.ro
externe realizate în condițiile prezentei legi, dobândește dreptul de organizare a admiterii, de desfășurare a procesului
de învățământ, de organizare a examenelor de finalizare a studiilor și de a emite diplome și certificate recunoscute de
Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.
3.
Asigurarea calității educației exprimă capacitatea unei organizații furnizoare de a oferi programe de educație în
conformitate cu standardele anunțate și este realizată printr-un ansamblu de acțiuni de dezvoltarea capacității
instituționale, de elaborare, planificare și implementare de programe de studiu, prin care se formează încrederea
beneficiarilor că organizația furnizoare de educație îndeplinește standardele de calitate.
4.
Autorizarea de funcționare provizorie este procesul prin care unitatea de învățământ/instituția de
învățământ/organizația interesată – pe baza evaluării externe realizate, în condițiile prezentei legi, de către agențiile de
asigurare a calității competente – dobândește calitatea de furnizor de educație, prin ordin al ministrului educației
naționale, respectiv prin hotărâre a Guvernului. Autorizarea de funcționare provizorie conferă dreptul de organizare a
admiterii, precum și de organizare și desfășurare a procesului de învățământ.
(la data 18-iun-2018 punctul 4. din anexa 1 modificat de Art. II, punctul 15. din Ordonanta urgenta 48/2018 )
5.
Beneficiarii direcți ai educației și formării profesionale sunt antepreșcolarii, preșcolarii, elevii și studenții, precum și
persoanele adulte cuprinse într-o formă de educație și formare profesională.
6.
Beneficiarii indirecți ai educației și formării profesionale sunt familiile beneficiarilor direcți, angajatorii, comunitatea
locală și, într-un sens larg, întreaga societate.
7.
Cadrul național al calificărilor este un instrument pentru stabilirea calificărilor, în conformitate cu un set de criterii ce
corespund unor niveluri specifice de învățare. Cadrul național al calificărilor are ca scop integrarea și coordonarea
subsistemelor naționale de calificări și îmbunătățirea transparenței, accesului, progresului și calității calificărilor în raport
cu piața muncii și societatea civilă.
8.
Cadrul național al calificărilor din învățământul superior, denumit în continuare CNCIS, reprezintă instrumentul pentru
stabilirea structurii calificărilor din învățământul superior. CNCIS are ca scop asigurarea coerenței calificărilor și a titlurilor
obținute în învățământul superior. CNCIS asigură recunoașterea națională, precum și compatibilitatea și
comparabilitatea internațională a calificărilor dobândite prin învățământul superior. CNCIS este parte a Cadrului național
al calificărilor definit la pct. 7.
9.
Calificarea este rezultatul formal al unui proces de evaluare și validare, care este obținut atunci când un organism
competent stabilește că o persoană a obținut, ca urmare a învățării, rezultate la anumite standarde prestabilite.
10.
Calitatea educației este ansamblul de caracteristici ale unui program de studii sau program de calificare profesională
și ale furnizorului acestuia, prin care sunt îndeplinite standardele de calitate, precum și așteptările beneficiarilor.
11.
Centrul de zi este o instituție de stat sau a unei organizații nonguvernamentale în care copiii cu deficiențe,
transportabili, sunt găzduiți și îngrijiți în timpul zilei.
12.
Centrul de educație este o unitate de învățământ organizată de către Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și
Sportului sau de organizații neguvernamentale în parteneriat cu Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului,
având ca scop și finalitate recuperarea, compensarea, reabilitarea și integrarea școlară și socială a diferitelor categorii
de copii/elevi/tineri cu deficiențe.
13.
Cercetarea științifică universitară include cercetarea științifică propriu-zisă, creația artistică și activitățile specifice
performanței sportive.
14.
Competența reprezintă capacitatea dovedită de a selecta, combina și utiliza adecvat cunoștințe, abilități și alte
achiziții constând în valori și atitudini, pentru rezolvarea cu succes a unei anumite categorii de situații de muncă sau de
învățare, precum și pentru dezvoltarea profesională ori personală în condiții de eficacitate și eficiență.
15.
Competențele profesionale sunt un ansamblu unitar și dinamic de cunoștințe și abilități. Cunoștințele se exprimă
prin următorii descriptori: cunoaștere, înțelegere și utilizare a limbajului specific, explicare și interpretare. Abilitățile se
exprimă prin următorii descriptori: aplicare, transfer și rezolvare de probleme, reflecție critică și constructivă,
creativitate și inovare
16.
Competențele transversale reprezintă achiziții valorice și atitudinale care depășesc un anumit domeniu/program de
studiu și se exprimă prin următorii descriptori: autonomie și responsabilitate, interacțiune socială, dezvoltare personală
și profesională.
17.
Controlul calității educației în unitățile de învățământ preuniversitar semnifică activități și tehnici cu caracter
operațional, aplicate sistematic de o autoritate de inspecție desemnată pentru a verifica respectarea standardelor
prestabilite.
18.
Creditele pentru formare profesională reprezintă totalitatea rezultatelor învățării dobândite de o persoană pe
parcursul unui program de formare profesională, folosite pentru a indica progresele înregistrate și completarea unui
program de formare care conduce către obținerea unei calificări. Creditele sunt folosite pentru a permite transferul de
la o calificare la alta, de la un nivel de calificare la altul și de la un sistem de învățare la altul.
19.
Creditele de studii transferabile surit valori numerice alocate unor unități de cursuri și altor activități didactice. Prin
creditele de studii transferabile se apreciază, în medie, cantitatea de muncă, sub toate aspectele ei, efectuată de
student pentru însușirea cunoștințelor și competențelor specifice unei discipline.
20.
Criteriul reprezintă un set de standarde care se referă la un aspect fundamental de organizare și funcționare a
unui/unei furnizor de educație/unități/instituții furnizoare de educație în procesul autorizării de funcționare
provizorie/acreditării/evaluării și asigurării calității.
21.
Cunoștințele reprezintă rezultatul asimilării, prin învățare, a unui ansamblu de fapte, principii, teorii și practici legate
de un anumit domeniu de muncă sau de studii.
22.
ECTS/SECT – Sistemul european de credite transferabile.
23.
ECVET/SECTEFP – Sistemul european de credite transferabile pentru educație și formare profesională.
24.
Educația este ansamblul proceselor de punere în aplicare a programelor și activităților de învățare și formare de
competențe academice sau profesionale. Educația include atât activitățile de învățare în context formal, cât și în
context nonformal sau informal.
25.
Educația și formarea profesională reprezintă ansamblul coerent și continuu de activități și experiențe de învățare
prin care trece subiectul învățării pe întreaga durată a traseului său educațional-formativ.
26.
EQF/CEC – Cadrul european al calificărilor pentru învățare pe tot parcursul vieții – este un instrument de referință
pentru a compara nivelurile de calificare ale diferitelor sisteme de calificări și care promovează atât învățarea de-a Legea 1/2011 – forma sintetica pentru data 2019-01-10
pag. 97
1/10/2019 : contact@bolintin-vale.ro
lungul vieții, cât și egalitatea de șanse în societatea bazată pe cunoaștere, precum și continuarea integrării cetățenilor
pe piața europeană a muncii, respectând în același timp marea diversitate a sistemelor naționale de educație.
27.
Evaluarea instituțională a calității constă în examinarea multicriterială a calității educației, a măsurii în care un
furnizor de educație/unitatea/instituția furnizoare de educație și programele acesteia îndeplinesc standardele și
standardele de referință. Atunci când evaluarea calității este efectuată de organizație, aceasta însăși ia forma evaluării
interne. Atunci când evaluarea calității este efectuată de o agenție națională sau internațională specializată, aceasta ia
forma evaluării externe.
28.
Evaluarea rezultatelor învățării reprezintă procesul prin care se stabilește faptul că o persoană a dobândit anumite
cunoștințe, deprinderi și competențe.
29.
Indicatorul de performanță reprezintă un instrument de măsurare a gradului de realizare a unei activități
desfășurate de furnizorul de educație/unitatea/instituția furnizoare de educație prin raportare la standarde, respectiv la
standardele de referință. Nivelul minim al indicatorilor de performanță corespunde cerințelor unui standard. Nivelul
maxim al indicatorilor de performanță corespunde cerințelor unui standard de referință, este opțional și diferențiază
calitatea în mod ierarhic, progresiv.
30.
Îmbunătățirea calității educației semnifică evaluarea, analiza și acțiunea corectivă continuă din partea furnizorului de
educație/unității/instituției furnizoare de educație, bazată pe selectarea și adoptarea celor mai potrivite proceduri,
precum și pe alegerea și aplicarea standardelor de referință.
31.
Învățământul este un serviciu public organizat în condițiile unui regim juridic de drept public în scopul educării și
formării profesionale a tinerei generații.
32.
Învățământul cu frecvență, cu frecvență redusă sila distanță sunt forme de organizare a proceselor didactice care
implică:
a)
frecvență obligatorie pentru învățământul cu frecvență;
b)
înlocuirea orelor de predare cu activități de studiu individual și întâlniri periodice, de regulă săptămânal, cu
elevii/studenții/cursanții pentru desfășurarea activităților aplicative obligatorii prevăzute în planurile-cadru de
învățământ/planurile de învățământ, pentru învățământul cu frecvență redusă;
c)
înlocuirea orelor de predare cu activități de studiu individual și întâlniri periodice, desfășurarea seminarelor prin sistem
tutorial și, obligatoriu, a tuturor activităților didactice care dezvoltă competențe și abilități practice în sistem față în față
pentru învățământul la distanță.
33.
Mandatul este perioada în care o persoană, desemnată prin vot sau prin concurs într-o funcție de conducere, la
nivelul unei unități/instituții de învățământ din cadrul sistemului național de învățământ, pune în aplicare programul
managerial pe baza căruia a fost învestită. Mandatul are o durată de 4 ani.
33
1
.
Mobilitatea academică a studenților reprezintă dreptul studenților și studenților-doctoranzi de a li se recunoaște
creditele transferabile dobândite, în condițiile legii, la alte instituții de învățământ superior din țară sau din străinătate.
Mobilitatea academică a studenților poate fi internă sau internațională și, după caz, definitivă sau temporară.
Mobilitatea definitivă se face după o procedură aprobată prin ordin al ministrului.
(la data 30-iun-2014 punctul 33. din anexa 1 completat de Art. I, punctul 97. din Ordonanta urgenta 49/2014 )
34.
Organizația interesată în furnizarea de servicii de educație este o persoană juridică ce cuprinde în statutul său
activități de învățământ și se supune procesului de autorizare pentru a deveni furnizor de educație.
35.
Programele educaționale de tip "A doua șansă" sunt programe educaționale care au ca scop sprijinirea
copiilor/tinerilor/adulților care au părăsit prematur sistemul de educație, fără a finaliza învățământul primar și/sau
gimnazial, depășind cu cel puțin 4 ani vârsta de școlarizare corespunzătoare acestor niveluri, astfel încât aceștia să își
poată completa și finaliza învățământul obligatoriu, precum și să poată obține o calificare profesională.
36.
Programele de calificare profesională reprezintă oferta educațională care conduce la dobândirea unei calificări
profesionale înscrise în Registrul național al calificărilor.
37.
Programele de studii concretizează oferta educațională a unei organizații furnizoare de educație.
38.
Programul de studii acreditat este programul de studii care îndeplinește cerințele minime ale standardelor și
indicatorilor de performanță ai acreditării.
39.
Programul de studii autorizat este programul de studii evaluat, avizat favorabil și care îndeplinește condițiile
autorizării provizorii.
40.
Punctele de credit pentru formare profesională reprezintă exprimarea numerică a importanței unei unități de
rezultate ale învățării raportate la o calificare.
41.
Registrul matricol unic al universităților din România (RMUR) este o bază de date națională electronică în care sunt
înregistrați toți studenții din instituțiile de învățământ superior de stat, particulare sau confesionale, acreditate ori
autorizate să funcționeze provizoriu. Constituirea RMUR se realizează pe baza registrelor matricole ale instituțiilor de
învățământ superior.
42.
Registrul național al calificărilor este o bază de date națională ce cuprinde descrierea tuturor calificărilor din
România.
43.
Rezultatele învățării reprezintă ceea ce o persoană înțelege, cunoaște și este capabilă să facă la finalizarea unui
proces de învățare. Rezultatele învățării se exprimă prin cunoștințe, abilități și competențe dobândite pe parcursul
diferitelor experiențe de învățare formală, nonformală și informală.
44.
Sistemul național de învățământ este constituit din ansamblul unităților și instituțiilor de învățământ de stat
particulare și confesionale acreditate, de diferite tipuri, niveluri și forme de organizare a activității de educare și formare
profesională.
45.
Sistemul tutorial semnifică organizarea activităților didactice în învățământul la distanță de către un cadru didactic
tutore și asigură:
a)
desfășurarea activităților de învățare și evaluare atât la distanță, cât și în sistem față în față;
b)
organizarea pe discipline și grupe care cuprind maximum 25 de elevi/studenți/cursanți.
46.
Societatea cunoașterii este o societate în care cunoașterea constituie principala resursă, fiind creată, împărtășită și
utilizată pentru a genera prosperitate și bunăstare membrilor săi.
47.
Standardul reprezintă descrierea cerințelor formulate în termen de reguli sau rezultate, care definesc nivelul minim
obligatoriu de realizare a unei activități în educație. Orice standard este formulat în termeni generali sub forma unui
enunț și se concretizează într-un set de indicatori de performanță. Standardele sunt diferențiate pe criterii și domenii. Legea 1/2011 – forma sintetica pentru data 2019-01-10
pag. 98
1/10/2019 : contact@bolintin-vale.ro
48.
Standardul de referință reprezintă descrierea cerințelor care definesc un nivel optimal de realizare a unei activități
de către furnizorul de educație/unitatea/instituția furnizoare de educație, pe baza bunelor practici existente la nivel
național, european sau mondial. Standardele de referință sunt specifice fiecărui program de studii sau fiecărei instituții,
sunt opționale și se situează peste nivelul minim.
49.
Statele terțe reprezintă orice stat, cu excepția statelor membre ale Uniunii Europene, ale Spațiului Economic
European și a Confederației Elvețiene.
50.
Unitatea reprezintă o unitate de învățământ din învățământul preuniversitar.
51.
Unitatea de rezultate ale învățării reprezintă partea unei calificări care cuprinde un set coerent de cunoștințe,
deprinderi și competențe generale, care pot fi evaluate și validate.
51
1
.
Unitatea tutelară este o unitate de învățământ acreditată având cel puțin nivelul de învățământ pentru care este
desemnată prin ordin al ministrului educației naționale să realizeze procedura de autorizare prevăzută de art. 30 din
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calității educației, aprobată cu modificări prin Legea
nr. 87/2006, cu modificările și completările ulterioare, în vederea înființării unei unități de învățământ de stat.
(la data 18-iun-2018 punctul 51. din anexa 1 completat de Art. II, punctul 16. din Ordonanta urgenta 48/2018 )
52.
[textul punctul 52. din anexa 1 a fost abrogat la 18-iun-2018 de Art. II, punctul 17. din Ordonanta urgenta
48/2018]
53.
Validarea rezultatelor învățării reprezintă procesul prin care se confirmă că rezultatele învățării dobândite de o
persoană, evaluate și certificate, corespund cerințelor specifice pentru o unitate sau o calificare.
54.
Transferul rezultatelor învățării și al creditelor asociate reprezintă procesul prin care rezultatele învățării și creditele
asociate acestora sunt transferate și integrate în programul de formare profesională pe care îl urmează persoana care
învață.
55.
Recunoașterea rezultatelor învățării și a creditelor asociate reprezintă procesul prin care se acordă un statut oficial
rezultatelor învățării și creditelor dobândite, evaluate și validate, în vederea acordării certificatului de calificare
profesională.
56.
Certificarea rezultatelor învățării reprezintă procesul prin care se confirmă în mod formal rezultatele învățării
dobândite de persoana care învață, în urma unui proces de evaluare.
57.
Învățământul public este echivalentul învățământului de stat, așa cum este definit în Constituția României,
republicată.
58.
Învățământul privat este echivalentul învățământului particular, așa cum este definit în Constituția României,
republicată.
59.
Degrevarea reprezintă scutirea parțială de efectuarea atribuțiilor prevăzute la art. 262 pentru personalul didactic de
conducere, de îndrumare și de control, ca urmare a îndeplinirii unor responsabilități specifice funcțiilor de conducere, de
îndrumare și de control, precum și pentru persoanele desemnate de federațiile sindicale reprezentative din învățământ
ca urmare a participării la procesul de monitorizare și evaluare a calității sistemului de învățământ.
(la data 13-mar-2013 punctul 58. din anexa 1 completat de Art. 1, punctul 3. din Ordonanta urgenta 14/2013 )
60.
Viabilitatea unui/unei post didactic/catedre presupune existența acestuia/acesteia pe durata unui nivel de
învățământ și se stabilește de consiliul de administrație al unității de învățământ în funcție de planurile-cadru în vigoare,
de proiectele planurilor de școlarizare și de evoluția demografică la nivel local.
(la data 10-apr-2014 punctul 59. din anexa 1 completat de Art. 1, punctul 2. din Ordonanta urgenta 16/2014 )
Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 18 din data de 10 ianuarie 2011 Legea 1/2011 – forma sintetica pentru data 2019-01-10
pag. 99
1/10/2019 : contact@bolintin-vale.ro
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: LEGE nr. 1 din 5 ianuarie 2011 a educației naționale [622763] (ID: 622763)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.