Legatura Dintre Discriminare,stereotipuri Si Prejudecati

Psihologia socială este o ramură a psihologiei care studiază comportamentul individual în context social. Ea încearcă să descifreze cauzele și natura comportamentului în situații sociale. Psihologia socială este o disciplină de hotar care își revendică teritoriul aflat la intersecția psihologiei cu sociologia și a fost definită ca studiul în care gândurile,sentimentele și comportamentele oamenilor sunt influențate de prezența reală sau imaginară a celorlalți.

Cogniția socială studiază modul în care oamenii înțeleg lumea lor socială,cum se percep pe ei înșiși și pe ceilalți. Oamenii pot fi influențați în comportamentul lor chiar și de prezența imaginară a celorlalți. Uneori,se întâmplă să nu fim siguri pe acțiunile noastre și atunci ne gândim la ce ar zice cei apropiați dacă ar afla ce am făcut,deci este o ilustrare a unui rol pe care cogniția îl joacă în determinarea comportamentului. Scopul cogniției sociale este de a înțelege modul în care oamenii ajung să dezvolte o perspectivă legată de lumea socială din jurul lor.

1.STEREOTIPUL.

Etimologic, stereotipul este compus din două cuvinte grecești: stereos – “rigid, fix” și typos – “urmă”. Noțiunea de stereotip a fost folosită pentru prima dată în accepțiunea sa din psihologia socială de către Walter Lippmann,în anul 1922 în cartea Public Opinion, unde oferă mai multe definiții ale conceptului, cea mai vehiculată fiind aceea că stereotipurile sunt „imagini ce se găsesc în mintea noastră”, constituind „hărți pentru a ne ghida în lume”. Stereotipul este probabil cea mai cunoscută noțiune din psihologia socială,alături de discriminare și prejudecată. Stereotipurile sunt „o idee fixă pe care oamenii o au despre cum este cineva sau ceva,în special despre ceva greșit”. Dar,stereotipul mai reprezintă o serie de caracteristici considerate relevante pentru a descrie membrii care aparțin unui grup sau unei categorii sociale.

În ceea ce privește formarea stereotipurilor,există trei modalități de explicare a acestui proces și anume: a)stereotipurile apar pentru că mintea umană funcționează de această manieră, procesele cognitive ducând la stereotipizare; b)principalul motiv pentru categorizare și discriminare este faptul că personalitatea noastră ne determină să recurgem la acestea sau folosim stereotipurile pentru a răspunde anumitor nevoi psihologice; c)există factori sociali care ne constrâng să avem această viziune limitativă asupra societății.

Walter Lippmann este inventatorul noțiunii de stereotip în accepția ei socio-psihologică. După Lippmann,noi nu vedem inainte de a defini,ci definim inainte de a vedea. Lippmann a apărat cu vigoare acea idee că noi suntem determinați să funcționăm pe baza unor imagini din mintea noastră,a unor pierderi de memorie. Un experiment este acela efectuat de Dovido, Evans si Tyker (1986) în care autorii au prezentat subiecților albi,timp de câteva secunde cuvintele “alb”, “negru” sau “casa”,iar după un timp,un al doilea cuvânt apărea pe ecran. De altfel,studenții trebuia să spună dacă acesta putea servi la descrierea unei persoane. Termenul ales definea o caracteristică pozitivă sau negativă,asociată în mod stereotip albilor sau negrilor. Conform intuiției după care stereotipurile se concentrează prin legături asociative,răspunsurile subiecților erau mai rapide cu cât trăsătura caracteristică și grupul rasial erau asociate,dar trăsăturile pozitive erau atribuite mai mult albilor decât negrilor.

Într-un studiu despre zvonuri,Allport și Postman au prezentat unor subiecți albi o scenă ce se petrecea într-un metrou. Se putea vedea o altercație între un negru bine îmbrăcat și un alb care avea un briceag în mână. Subiecții au descris ceea ce au văzut unui subiect care nu văzuse scena și care avea,la rândul lui,să o descrie unei a treia persoane.

Subiecții unei prime experiențe sunt intervievatori albi care primesc fie un candidat negru,fie un candidat alb. Candidații sunt persoane pregătite să se comporte în aceeași manieră,iar în comportamentele candidaților albi și negri,subiecții care iau interviuri manifestă comportamente non-verbale foarte diferite,în funcție de culoarea candidatului.

Un al doilea experiment,este acela în care,subiecții,toți albi,sunt de această dată candidați și primiți de  persoane pregătite să manifeste unul dintre cele două tipuri de comportamente ale subiecților intervievatori observați cu ocazia primului experiment:fie modul impersonal care fusese folosit față de persoanele de culoare,fie comportamentul mai amical manifestat față de o persoana albă. Așadar,rezultatul a arătat că subiecții candidați adoptă același stil de comportament ca și intervievatorul.

Stereotiputile sunt foarte puternice,iar impactul lor poate fi determinat pentru  percepțiile si pentru relatiile noastre. Sintetizând mai multe abordări, Hilton & Hippel oferă o definiție standard a stereotipurilor. Ei definesc stereotipurile ca și cogniții (credințe, expectanțe și convingeri) referitoare la caracteristicile,atributele și comportamentele specifice membrilor unei categorii sociale. Prin intermediul lor,pe de o parte se explică asocierea anumitor atribute la respectiva categorie,iar pe de altă parte se stabilesc condițiile în care reprezentările stereotipale sunt activate și modificate (Hilton & Hippel, 1986).

În Dictionarul de sociologie stereotipul este definit prin credințe despre caracteristici psihologice și comportamentale ale unor categorii de indivizi, grupuri sociale (de sex, vârstă, etnice, religioase etc.); astfel de credințe sunt fixate în imagini șablon, durabile, „preconcepute", în sensul că nu se bazează pe observarea directă, ci se bazează pe moduri de gândire rutinizate, arbitrare, fără legătură cu indivizii sau grupurile sociale evaluate.

2.PREJUDECATA.

Conform Dictionarului de sociologie, prejudecata este definită ca fiind judecata care nu are o justificare rațională și care,de obicei, este eronată; opinie în general defavorabilă, mai mult sau mai puțin implicită, fără verificare sau control critic. Prejudecata se constituie la nivelul simțului comun și apare la un individ sau la un grup cu privire la altul. Prejudecățile sunt asimilate în procesul de socializare,de însușire a normelor,valorilor,modelelor de gândire și de comportament proprii grupurilor.

Fenomenul numit prejudecată implică respingerea“celuilalt”,considerat ca membru al unui grup față de care se manifestă sentimente negative. Allport a definit prejudecata ca pe o imagine negativă sau o predispoziție de a adopta un comportament negativ față de un grup sau față de membrii acestui grup,bazată pe o generalizare eronată și rigidă.

Pe de o parte,prejudecățile pot apărea față de membrii oricărei categorii sociale diferită de cea proprie. Prejudecățile sunt clasificate în funcție de categoria socială care face obiectul generalizării. De pildă,sexismul este o prejudecată împotriva femeilor sau a bărbaților, antisemitismul este prejudecata față de evrei,iar rasismul este prejudecata față de indivizii unei alte “rase”.

Pe de altă parte,prejudecătile se situează la nivelul judecăților cognitive și al reacțiilor afective. Câteva definiții dea lungul timpului pentru termenul “prejudecată” ar fi:
“… o dispoziție irațională, intolerantă față de alte grupuri sociale. Adesea prejudecățile se însoțesc de stereotipuri. Acestea constau în atribuirea unor calități împărtășite de o categorie socială fiecărui individ presupus a face parte din această categorie” (Milner, 1975).
“… o limită a raționalității și eticii, o atitudine nedreaptă a unui individ față de membrul unui alt grup etnic” (Harding & al., 1969).
“… o atitudine negativă, rigidă (o predispoziție de a răspunde unui stimul într-un anume fel) față de un grup de persoane” (Simpson & Yinger, 1985).
“… a gândi distorsionat despre ceilalți fără suficiente argumente sau motive” (Allport, 1954).

3.DISCRIMINAREA.

Discriminarea este consecința comportamentală a aplicării prejudecății și sterotipului;un tratament al persoanei doar în baza apartenenței sale la un grup sau o categorie socială.Ea reprezintă un comportament negativ față de indivizii membri ai unui out-grup despre care avem prejudecata.Nu toate atitudinile negative sunt discriminatorii.Normele sociale sancționează mult mai puternic discriminarea față de prejudecată.

„Black and White”a fost un documentar făcut cu scopul de a măsura gradul de discriminare rasială al englezilor.Doi subiecți ce erau de rase diferite,iar celelalte aspecte legate de vârstă,sex,nivel de educație,domeniu de activitate coincideau,ei își căutau un loc de muncă o locuință sau diverse servicii. Angajatorii sau proprietarii cu care se întâlneau persoanele în cauză erau filmați cu ajutorul unei camere ascunse și asta pentru a le afla reacțiile.Rezultatele au arătat faptul că tratamentele discriminatorii față de rasă existau.

Atunci când se aude vorbindu-se despre „stereotip”, „prejudecată” sau despre „discriminare” ne gândim la caracterul negativ al lor,fără să vedem partea pozitivă. Nu conștientizăm faptul că ele ar putea să aibă și altă semnificație decât:„imagini negative față de un anumit grup,o judecată nefavorabilă față de un grup,un comportament cu consecințe negative pentru cineva.”

Concluzie.

În cadrul Uniunii Europene unde și România face parte,principiul egalității de șanse cât și principiul egalității între bărbați și femei,sunt valori de bază ale dezvoltării societății în care trăim.Scopul acestor principii este „de a oferi oportunități în mod echitabil pentru persoanele defavorizate,cât și pentru cele nedefavorizate.” Senatorul Marian Vasiliev, presedintele Comisiei pentru egalitatea de sanse din Senat, a participat, miercuri, 17 septembrie 2014 la Conferința de lansare a Proiectului “Șanse și drepturi egale!”.Obiectivul  general al Proiectului este prevenirea discriminării pe criterii de gen pe piața muncii în scopul asigurării accesului egal la ocupare și dezvoltare profesională a femeilor și promovării principiilor egalității de șanse și tratament nediscriminatoriu.Domnul senator a declarat: „Consider că femeile reprezintă o componentă importantă în actuala economie antreprenorială bazată pe cunoaștere,iar interesul major al acestora pentru antreprenoriat oferă un potențial uriaș pentru crearea de bunăstare și progres economic”.

După părerea mea,rezolvarea acestor conflicte în cadrul societății noastre este dreptul de a avea cu toții parte la o educație adecvată.

Bibliografie:

Adrian Neculau,Manual de Psihologie Socială,Iași,Polirom,2004

Vasile Cernat,Psihologia Stereotipurilor,Iași,Polirom,2005

Adrian Neculau,Psihologie Socială,Polirom,Iași 1996

Sursă internet:

http://www.psih.uaic.ro/~sboncu/romana/Curs_psihologie_sociala/Curs31.pdf