LEG ĂTURA DINTRE CRIMNALITATE – PATOLOGIE ȘI TE RORISM [631043]

1

UNIVERSITATEA BUCURES TI
MASTER STUDII DE SECURITATE

LUCRARE DE DI SERTA ȚIE
“ LEG ĂTURA DINTRE CRIMNALITATE – PATOLOGIE ȘI TE RORISM”

PROFESOR COORDONATOR: Prof. Univ. Dr. CRISTIAN BARNA
MASTERAND: [anonimizat]

2
CUPRINS

INTRODUCERE ……………………………………………………. pg. 4 -5
CAPITOLUL I ……………………………………………………….. pg.5-6
1.1. C riminologia . Defini Ție. Obiect de studiu , scop si func ții
1.2. Teorii criminologice etiologice (cauzale) …………………………. .pg. 6 -8
1.2.1. Teoria a normalit ățtii biologic e. – Cesare Lombroso
1.2.2. Teoria anormalit ățtii moral e – Raffaelle Garofalo
1.2.3. Teoria anormalit ățtii bio -psiho -social e – Encrico Ferri
1.3. Teoriile etiologi ce moderne ………………………………………..pg.8 -9
1.3.1. Teoria bio tipologic ă – Emest Kretschmer
1.3.2. Teoria inadapt ării bio -psihice – Olof Kinberg
1.3.3. Teoria constitu ției criminale – Beningno di Tullio
1.4. Teoriile p siho sociale ………………………………………………………..pg. 9-10
1.4.1. Teoria asocia țiilor diferentiate – Edward Sutherland
1.4.2. Teoria conflictelor de culturi – Thorsten Sellin
1.4.3. Teoria anomiei – Robert Merton
1.5. Teoriile psiho morale ………………………………………………………pg. 10-11
1.5.1. Teoria psihanalitic ă- Sigmund Fr eud, Kate Friedlander (criminalul nevrotic,
personalitatea antisociala)
1.5.2.Teoria psiho mora ăa autonom ă – Ettiene de Grieff si Jean Pinatel (instinctele ,
personalitatea criminala )

CAPITOLUL II ………………………………………….. …………………..pg. 11-16.
2.1. Teoriile dinamice ( a trecerii la actul infractional)
2.2.1. Teoria re ținerii – Walter Reckless
2.2.2..Teoria strategic ă – Maurice Cusson
2.2. Trecerea la act ul infrac țional . Infractorul și personalit atea infractorului
2.3. Victima. Categorii victimale
2.4. Crima, criminalul si criminalitatea. Tipologii de criminali ..
2.5. Cauzele fenomenulu i social criminal .

3

CAPITOLUL III ……………………………………………………………………. …pg16-26.
3.1. Tipologii de criminalitate
3.3.1. Crima organizat ă – (traficul ilicit de droguri, traficul de persoane, traficul de organe
criminalitatea informatica – ciberbetica, terorismul international) si Organiza ția criminala
3.3.2. Terorismul interna țional . Scopul si motivatia teroristilor
3.3.3. Radicalizarea – primul pas in recrutarea terorist ă si trecerea la actele d e terorism
3.3.4. Personalitatea teroristului. Un profil psihologic al teroristului
3.3.5.Tipologii de teroristi (femeile terorist, atentatorii sinucigasi, terori știi destabilizatori ai
ordinii sociale – „Lupii singuratici”,)

CAPITOLUL I V.. ………………………………………………………………………pg. 27-34
4.1. Metode de cercetare si concluzii
4.1.2. Analiza calitativ ă de con ținut – „ In pielea unei Jihadiste ”, aspecte ale recrutarii teroriste
4.1.3. Explicatii si concluzii preliminare asupra documentului analizat
4.2. Masuri de combatere a fenomenului criminol ogic si al terorismului .
4.3. Conclu zie general ă

4
INFOGRAFI C:

OBIECTIVE:
– Identificarea factorilor care ac ționeaz ă asupra comportamentului indivizilor pentru a -i
determina s ă comită acte delictuale/ criminale
– Identificarea metodelor de radicalizare și recruta re

INTREBARE DE CERCETARE :
– sunt terori știi criminali atipici ce folosesc metode proprii de racolare a viitorilor adep ți?

METODA FOLOSIT Ă:
– analiza de tip calitativ , material bazat pe descrierea unei experien țe personale a subiectului
(fac re ferire la jurnalista An a Errelle ), material în care este înfățișat ă metoda d e radicalizare, de
recrutare a viitorilor adepți .

REZULTATE :
– prin descrie rea teoriilor etiologice c auzale – se evidențiază, modul de cogni ție
caracteristic precursorilor g ândirii criminologice, în sfera social ă și juridic ă, aducând contribuți i
la elaborarea unor legi, folosirea unor terapii și descoperiri medicale.
– teoriile dinamice – noncauzale au explicat mecanismele psihologice, comportamentale
ale trecerii la actul infracțional, în vederea obținerii unei satisfacții materiale imediate, c ât și a
metode lor folosite. Comportamentul adoptat în timpul comiteri i infracțiunii constitui e primul pas
în lumea criminal . Criminalitatea însum ând totalitatea actelor cri minale inf ăptuite de infractori/
criminali. – constituirea de grupuri infracționale care săvârșesc infracțiuni ilicite transfrontaliere
cât si legătu ra cu terorismul .
– acțiunea factor ilor sociali economici, politici , demografici , famili ei determin ă
comportamentul individului de a comite acte reprobabile social , fapt pe care îl voi explica în
lucrare
– expli carea fenomenului radicalizării prin rețelele online , metodele folosite și

5
îndoctrin area ca mijloc de manipulare (radicalizarea are loc pe diver se site -uri, platforme de
jocuri, inchisori, centre subterane de studiu cât si universități, moschee, filierele de racolare
practică aceeași metodă de manipulare și asigu ră rutele de transport până la sursă )

INTRODUCERE

Alegerea temei a avut drept scop, aprofundarea cuno ștințelor legate de aspectele generale ale
terorismului, Modus Operandi (MO) terorist, radicalizarea ca form ă de recrutare terorist ă și
mecanismele psihologice ce stau la baza s ăvârsirii atentatelor de tip terorist .
Conexiunea între crim ă – criminal – criminalitate dovede ște o str ânsă legătură cu
terorismul , de aceea este necesar ă precizarea aspectel or pe care Criminologia le studiaz ă:
criminalitatea ca fenomen social, crima și criminalul, infrac țiunea și infractorul, rea cția societ ăți
împotriva infractionali tății, pentru a putea explica teroris mul ca form ă de criminalitate .
Asocierea terorismului cu crima organizat ă duce la metamorfozarea / hibridizarea terorismului
având ca fundament scopuri bine precizate, îmbin ând sfera politic ă și partea financiar ă. (șantaj,
piraterie, r ăpiri, recompense) , deoarece la baza actului criminal stă infrac țiunea – latura obiectiv ă
și făptuitoru l (infractorul, teroristu l) – latura subiectv ă .
De ce sunt terori știi o categorie a parte de criminali? pentru c ă terorismul a fost și este o
infracțiune. “Infracțiunea – fapta prevazut ă de legea penal ă, săvârșit ă cu vinovăție, nejustificat ă și
imputabilă persoanei care a săvârșit-o, singuurul temei al r ăspunderii penale” 1
Motiva ția infrac torului – cât și a teroristului este de a trece la s ăvârșirea actului infrac țional / a
atentatului, ambele motiva ții având la bază, obținerea unui efect optim, scontat: în cazul
infra ctorului o recomp ensă imediat ă, în cazul teoristului – atrage rea aten ței opinei publice /
guvernului asupra unei ideologii, cauze, revendic ări – substrat politic .
Diverse cercet ări psihologice au arătat că , majoritatea teori știlor au caracteristici co mune, moduri
de operare violente , victimele sunt alese aleato riu pentru impact vizual dramatic, terifiant,
pentru a provoca panic ă generalizat ă, impresionarea opiniei publice; scopul atentatului fiind

1 Noul Cod Penal revizuit, definitia infractiunii, art 15 CP

6
revendic ările prealabile, ideologia grup ării teroriste respective, prin constr ângeri, presiuni asupra
statului / so cietății.
De asemenea pentru a inf ăptui actul terorist, e nevoie de adep ți ai cauzei ,, de persoane care sunt
vulnerabile: fie sub aspectul trecutului (au fost / sunt încarcera ți, priva ți de lib erate), fie sub
povara incertitudinii identitare, tineret dornic, de a fi in vog ă, cool, eroi, de a – și dep ăși condi ția
statutar ă, aleg s ă devin ă solda ți – luptători ai Jihadului, fiind recruta ți și folosi ți ca unelte de
luptă, într-un război car e nu e al lor !
Întrebarea uzual ă care se vehiculeaz ă este: “ sunt patologici acești terori ști?” Răspunsul ar fi, că
sunt perfect con știenți de faptele lor, antrena ți special, au duritatea, cruzimea, tenacitatea și
rezisten ța corespunz ătoare instruc ției specifice, gata de sacrificiul suprem, fanatismul și ideolog ia
sunt la cote paroxistice , au epi soade tranzitorii de depresie, alcoolism și consum de droguri .
Motto ul lor , este “distruge pentru a salva ”, pot fi compara ți cu o plag ă sau un cancer ce se
extin de.
In func ție de provenien ță, orientarea grup ării, ter oriștii sunt clasifica ți in patru grupe de ac țiune:,
separatiste, fundamentaliste, nou – religioase și revolu ționar e.
Exista psihopatologie în cazul destabilizatorului social – “Lupul sin guratic ”, introvert, ermetizat,
suspicios, cu un cerc rela țional redus. Ei sunt așa zișii “salvatori ai lumi i” – prin s ăvaâsșrea
crimelor ..
Lucrarea de fa ță am sturcturat -o astfel:
Primul capitol cuprinde defini ția criminologiei ca șiință, teoriile criminologice etiologice
(cauzale), teoriile etiologice moderne, psiho -sociale și psiho -morale , descrierea acestora și
fundamentarea lor . La sf ârșitul fiec ărui capitol am explicat importan ța sau leg ătura între capitole,
preciz ând aspectele respective.
Al doilea capitol se refe ră la actul infrac țional, infractor și tipoligii de infractori, personalitatea
infractorului, trecerea la s ăvârșirea infrac țiunii, definirea crimei, a criminalului și a fenomenului
criminal, teoriile dinamice noncauzale, definirea v ictimei și categoriile victimale . De asemenea
explicarea leg ăturii de cauzalitate între criminalitate și terorism.
Al treilea capitol furnizeaz ă cadrul teoretic al clasific ării criminalit ății, explicitarea organiza ției
de tip criminal, tipologii de crimina litate, conexiunea cu terorismul, radicalizare a – primul pas
care st ă la baza recrut ării în scop terorist, pentru a comite acte teroriste, clasificarea organiza țiilor
teroriste , explicarea personalit ății teroriste, un profil al teroristului .

7
In cuprinsul lucrării voi prezenta femeile terorist, teroristul sinuciga ș și Lupul singuratic
Ce de al patrulea capitol cuprinde analiza de tip calitativ, analiza de c onținut a car ții “ In pielea
unei jihadiste” în care se explic ă fenomenul radicaliz ării prin re țelele online , metodele folosite
și îndoctrinarea ca mijloc de mani pulare, precum și concluzii preliminare asupra con ținutului
documentului analizat , măsurile de combatere a comportamentului deviant / criminal / terorist,
strategiile folosite pentru combaterea terorismului și o concluzie general ă asupra lucr ării.
Cuvinte c heie folosite: actele teroriste, actul infrac țional, organiza ții teroriste, motiva ția
teroristului, victim ă, profil psihologic al teroristului , tipologii de terori ști, femeia terorist,
sinucig așul gen kamikaze, Lupul singuratic, clasificarea terorismului, trăsături psiho
comportamentale ale terori știlor, personalitatea teroristului, concluzii .

CAPITOLUL 1. CRIMINOLOGIA 2

Criminologia , are un caracter pluridisciplinar și studiază, str uctura, dinami ca, cauzele și condițiile
socio -umane ale crimina lității . Elaboreaza soluții de interventie si preven ție împotriva crimei și
criminalității, Criminologia analizeaz ă:
▪ Reacția s ociet ății împotriva criminalității;
▪ Investigarea metodelor și procedeelor de prevenire și combatere a crimei și criminalităț ii
▪ Metode de ap ărare împotriva crimei
Obiectul de studiu al criminologiei include: criminalitatea ca fenomen social, infracțiunea,
infractorul, victima și reacția socială împotriva criminalităț ii 3
Scopurile criminologiei pot fi clasificate în 2 categorii :

2 “Criminologie ge neral ă," note de curs, prof univ dr. Georgeta Ungureanu
3 “Criminologie “ – Euge n Ioan Dan, Tg Mures

8
a) Scopul imediat – criminologia urmărește stabilirea cauzelor care determină producerea
criminalității.
b) Scopul general – îl constituie prevenirea și combaterea fenomenului infracționa l.
Func țiile criminologiei: descriptivă , explicativ ă, predica tivă

1.2. TEORIILE ETIOLOGICE (Cauzale ) – Etiologia criminal ă se refer ă la: cauze, condi ții,
factori care au dus la favorizarea / determinarea fenomenului criminal , astfel Cesare Beccaria,
pune în eviden ță în lucrarea “Delicte și pedepse” – un Cod Penal ( drepturi si libert ăți ale
cetățeanului , desfin țarea torturii și pedep sei cu moartea), idei care sunt actuale și în prezent.
1.2.1. TEORIA ANORMALIT ĂȚII BIOLOGICE – Cesare Lombroso – în lucrare a “ Teoria
omului criminal” , eviden țiază “ criminalul înnăscut”, atavismul criminal” , explica ția
lombr oziana fiind aceea c ă înclina țiile spre crim ă sunt înăscute – (dator ita unei descoperiri: un
craniu al unui criminal ce prezenta o foset ă accentuat ă la baza occipitalului – însemn ând oprirea
din dezvoltare, primiti vism ). Studierea a 385 de cranii ce prezentau diferite malformatii,
degenerescen țe, au dus la concluzia c ă infractorii prezint ă stigmatele criminale , iar crima este o
form ă de epilepsie. Fizionomia fe ței era asimetric ă, craniul te șit, buze îngroșate, defecte ale
urechilor, ale ochilor, etc Actul criminal era considerat ereditate criminal ă.. Concluzia
formulata de Lombroso e ra că : – fenomenul criminal este determinat de ano rmalitatea
biologic ă, atavism ul și patologi a epileptic ă.
Precizare : deși la vremea respectiv ă teoria lombrosian ă era acceptat ă, datorit ă conceptelor
darwiniste asupra evolu ționismului și filozofiei pozitiviste a lui Comte4 (trecerea omului prin cele
trei faze: teolo gică, metafizic ă si stiin țifică pozitivist ă), în prezent conce ptul lombrozian este
depășit, cercetarile medicale au ar ătat c ă epilepsia este datorat ă unei patologii neuronale,
manifestat ă prin convulsii fie clonice (par țiale), mioclonice , (musculare) sau tonico clonice
(generalizate), însoțite de pierderea controlulu i sfincterian și uneori protuzia limbii ( împiedicarea
respira ției, ingurgita sau a inghi țirii propriei limbi) , pierderea con știenței si o frecven ță variabil ă a
acestor episoade convulsionale. Pe de alt ă parte studierea acelor malforma ții craniene nu a

4 Auguste Comte – despre pozitivism -„O vedere generală a pozitivismul ui.“ „noua ordine mondială ” prin care
istoria, psihologia și politica se unifică pentru înțelegerea științifică a societății..

9
demostrat , decât ca erau indivizi cu maladii genetice (care nu puteau fi depistate in timpul sarcinii
deoarece in ace a perioad ă nu exista u, apara ea specializat e pentru identificar ea și prevenirea
malforma țiilor f ătului) datorate ac țiunii unor factori nocivi, anomali i cromozomiale, boli materne .
Tendin ța spre crim ă, însă, exist ă și este datora ăa pulsiunilor și lipsei autocontrolului pulsional, de
aceea, normalitatea este reprezentata de autocont rol și respectarea normelor sociale și legale.

1.2.2. TEORIA A NORMALIT ĂȚII MORALE – Rafaelle Garofalo – introduce termenul
delict natural si delict conven țional , sentimente, mila și probitate . Ce l egătura au toate acestea?
Considerentele lui Garofalo au fost următoarele: crima loveșe în simtul moral al colectivitat ii,,iar
criminalul este un anormal cu indiferenta afectiva, cum ar fi : asasinul, necinstitul, violentul, cinicul
1.2.3. TEORIA ANORMALIT ĂȚII BIO-PSIHO -SOCIALE – Enrico Ferri – introduce
teoria multifactoriala , ținând cont de psihicul uman , astfel clasifi că criminalii în cinci categorii
(criminaliul nebun, nascut, dob ândit, de ocazie și din pasiune). Factorii criminogeni sunt grupa ți
în: factori antropologici , factori fizici și sociali .

1.3. TEORIILE ETIOLOGICE MODERNE
– fenomenul criminal este multifa ctorial, are o cauzalitate multipl ă
– comportamentul criminal are o component ă pshihologic ă
1.3.1. TEORIA BIO – TIPOLOGIC Ă – Emest Kretscmer – corela ția între activitatea criminal ă
și biotip (tipul picnic – ințelăciune, fraud ă, viclenie, astenic – comit f urturi și abuzeaz ă de
încredere, atletic – criminali brutali, displastic : retardul psihic cu malforma ții corporale, de regul ă
schizofreni și debili mintali )

1.3.2. TEO RIA INADAPT ĂRII BIO – PSIH ICE- Olof Kinberg – omul este o ființă bio -psiho –
social ă carac terizată prin "plasticitate", dacă plasticitatea nu este corel ată cu influențele
mediului, se creează o stare de inadaptar e social ă și implicit la delict.

10
1.3.3. TEORIA CONSTITU ȚIEI CRIMINA LE – Begnino di Tulio – in lucrarea „ Tratat de
antropologie criminala ” explic ă prin teoria genetic ă- abera țiile cromozomiale – existen ța
cariotipului: 47XXY – sindromul Klinefelter (infrac țiuni de furt, t âlhărie, exchibi ționism,
pedofilie ), iar 47 XYY- cromozomul crimei.

1.4. TEORIILE PSIHO SOCIALE
14.1. TEORIA ASOCIA ȚIILOR DIFEREN ȚIATE – Intrebarea uzuală este:
– de ce mediul social determin ă anumi ți indivizi s ă comit ă infrac țiuni?
Pentru a r ăspunde la aceast ă intrebare, Edwin Sutherland a concepu t Teoria asocia țiilor
diferen țiate – plecând de la premiza existenței unor condi ții favorizante pentru comiterea
infrac țiunii deci comportamentul criminal este influen țat de grup , unde dobândețte tehnici de
săvârșire a infrac țiunilor

1.4.2. TEORIA CONFLI CTELOR DE CULTURI – Thorsten Sellin – în lucrarea „Conflictul
cultural și crima ”, autorul face referire la tradi ții, obiceiuri, reguli, valori; iar conflictul cultural
este înfruntarea între valori morale și reguli .

1.4.3. TEORIA ANOMIEI – Robert Mert on – însușind cenceptele lui Durkheim, în lucrarea
„Teoria socia lă și structura social ă”, criminalitatea este legat ă de structura social ă, iar ”anomia
este absen ța sau sl ăbirea normei sociale într-o societate, duc ând la o lips ă de coeziune între
membrii so cietății” 5. Starea de anomie se instaleaz ă atunci cand exist ă un decalaj mare între
scopuri scontate și mijloace legale , accesibile unor categorii sociale, categoriile defavorizate
recurg înd la mijloace ilegale / criminalitate pentru satisfacerea scopuri lor scontate.

1.5. TEORIILE PSIHO MORALE – Aceste teorii propun explicarea mentalit ății criminale,
mecanismele comiterii actelor de natura criminal ă, reprobabile social .

5 Definitia anomiei, “Diviziunea mun cii” , Emille Durkheim, care va contiuna cu teo ritizarea conceptului de anomie
si in cartea “Sinuciderea -Le suicide” 1897

11
1.5.1. TEORIILE PSIHANALITICE – Sigmund Freud, a concretizat structura si func ționar ea
psihicului, etiologia și tratamentul nevrozelor și fenomenul criminal.
Prin etajele structurate ale psihicului: conștientul, precon știentul si incon știentul, Freud a
explicat cauzalitatea apari ției nevrozelor la persoanele bolnave , ca fiind ereditare, i nfluen țate de
mica copilarie, frustr ări, reful ări. Evenimentele produse în mica copil ărie au un impact hot ărâtor
(faza oral ă, anal ă, falica, latent ă și genital ă), cantitatea de energie necesar ă – denumită libido.
In faza oral ă – necesitatea nou n ăscutului este hr ănirea, principala sursa de satisfact țe, faza anal ă-
asociată cu eliminarea, distrugerea unor obiecte,comportamente agresive ale copilului, în faza
falică – copilul i și cunoate corpul, intervine complexul Oedip (de aici și teoria criminalului
nevro tic- instinctul sexual oedipian – crima și pedeapsa au aceea și sursă instinctual ă, sau
dualismul între Eros și Thanatos – instinctele sadice, actul criminal este expresia culpabilit ății –
vine c a o eliberare ), complexul Elektra, complexul castr ării și apariția delicventei juvenile, faza
latent ă- activita ți externe ale copilului și ultima fază genital ă.
Plecând de la premi zele freudiene , Kate Friendlander, afirma în Teoria personalit ății
antisociale , ca procesul de adaptare al copilului în rela ționare a cu p ărinții, cu grupul, cercul
relațional, constituie pasul h otărâtor în formarea personalit ății, în adaptarea social ă, evenimentele
negative din copil ărie iți vor pune amprenta și vor influen ța dezvoltarea și adaptarea în societate,
ducînd la formarea unei personalit ăți antisociale.

1.5.2. TEORIA AUTONOMA PSIHO – MORAL Ă
Ettiene de Greeff – în Teoria instinctelor , afirma ca personalitatea individului este guvernat ă de
instincte grupate într-o structur ă afectiv ă (instince de ap ărare – conservare ce au la baza
agresivitatea și instincte de simpatie bazate pe devotam ent și valorizare), echilibrul precar între
instinctul de ap ărare si afectivi tate, lipsa inteligen ței favorizeaz ă trecerea la actul criminal.

Jean Pinatel –TEORIA PERSONALIT ĂȚII CRIMINALE Autorul consideră că trăsăturile
psihice esen țiale ale infractoril or sunt: egocentrismul, labilitatea psihică, agresivitatea,
indiferența afectivă și alcătuiesc nucleul personalit ății crimina le
A. Egocentrismul, raportarea la propria persoan ă, cognitiv și afectiv, totul se raporteaz ă la sine,
subiectivism, nu recunoa ște socialul , atunci c ând gre șeste atacă virulent, se manifest ă prin
invidie, orgoliu , frustrare, devenind egoist, conflictual, s ăvârșeste infrac țuni contra persoanei –

12
ameninț ări, vătămări cor porale, fie in fracțiuni contra patrimoniului , furturi, înșelăci uni etc
B. Labilitatea – o structur ă labilă , autocontrol slab, hipobulie, persoana influen țabilă, sugestibil ă,
nestatornic ă, impulsivitate în comiterea infrac țiunilor.
C. Agresivit atea – are un rol important , fiind manifestarea unei tendin țe cu scop anti social –
violen ță și distrugere , se dezvoltă în cazul ivirii unor obstacole în calea satisfacerii unor trebuințe,
dorințe/ necesit ăți: put ând fi clasificat ă astfel: autoagresivitate (automut ilări, autolez ări, suicid),
agresivitate fiziologică influențat ă de emoții / conflicte sociale și agresivitate patologică .
D. Indiferența afectivă – absenta emot ților, tr ăsătura caracteristică a criminalilor, ce favorizeaz ă
comiterea infrac țiunilor.

De ce am prezentat aceste teorii etiologice cauzale ?
Opinez : pentru c ă reprezint ă conceptele ștințifice – sociale , caracteristice acelor perioade,
explicarea cauzalit ății modific ării comportamentului favorizant delictu al (biotip ul, influen ța
mediului, a ce rcului rela țional, a plasitcit ății umane , anomiei sociale) chiar dac ă unele dintre
aceste concepte, precum ce lombro ziană sunt dep ășite, alte concepte precum cel al lui Beccaria –
în care explic ă delictele și pedepsele aplicate, Freud – cu psihanali za și teoria libidoului sau
Pinatel – prin eviden țierea nucleul personalit ății criminale, au stat la baza constituirii științelor
penale și psihanalizei de azi, pe care Just iția punitiv ă le aplic ă.
Asocierea între infrac țiune, delict, crimă – criminalit ate ca fenomen social și terorismul ca parte
integrant ă a crim inalit ăți au o strans ă legatur ă, se interp ătrund.
Daca nu s -ar comite infrac țiuni, crime, atunci nu ar exita criminalitate interna țional ă / terorism.

CAPITOLUL 11. TE ORIILE DINAMICE (ale trece rii la act) sau noncauzale
Criminologia dinamic ă – studiaz ă fenomenul criminal din punctul de vedere al proceselor și
mecanismelor din timpul trecerii la actul infractional 6

2.2.1. TEORIA RE ȚINERII – Walter Reckless pornes ște de la ipoteza că exist ă o reținere
extern ă si o re ținere intern ă, ce protejeaz ă împotriva devierii de la norme.
Structurile externe de ret țnere : limitele și responsabilit ățile, statutul individului, coeziunea
social ă, apartenenen ța la grup.

6 Defini ția criminologiei dinamice – Criminolgie ge neral ă – prof univ.dr. Georgeta Ungureanu

13
Structurile interne de re ținere: “a good impression ” în societate, obiectivele individuale,
principii, t oleran ță ridica tă la frustrari.

2.2.2. TEORIA STRATEGIC Ă – Maurice Cusson – se inspir ă din autobiografiile criminale
realiz ând o analiz ă strategic ă a delicven ței, lucrarea „ De ce delicven ți?” – descrie satisfac ția
imediat ă pe care o produce actul infrac țional, tra ările intense, realizarea scopului, dominarea.
Cercul relat țonal este vicios, în care indivizii învață unii de la alt ți cum sa -și perfec ționeze tehnica
infrac ționala, cum sa ac ționeze.

Considera ție personal ă: De ce sa munceasc ă, de ce sa urmez e o școală când e mai u șor sa comit ă
o infrac țiune sau o crimă si sa ai be satisfac țiile imediate ”?!?
Analiza strategic ă se axeaza p e patru elemente esent țale: comportamnetul individului, rezultaul
acțiunii intreprinse, ra ționalitatea pr oprie indiviu lui și conflictele

Comentariu personal : teoriile dinamice explic ă acțiunea în sine , comiter ea infrac țiunii, etapele
actului infract țonal, personalitatea f ăptuitorului (infractorului, criminalu lui), statisfac ția pe care o
produce s ăvâșirea actului infrac țional din punct de vedere emoțional – afectiv cât și conduita post
-acțiune.
Fie c ă ne referim la criminalitate în genere sau terorism, s ăvârșirea infrac țiunii are acela și pattern
de producere . In continuare voi descrie trecerea la actul infrac țional și aspecte al personalit ății
infractorului

2.2. TRECEREA LA ACTUL INFRAC ȚIONAL . PERSONALITATEA INFRACTORULUI
Actul infracti țional este i nfracțiunea in sine – conform art 15 cod penal revizuit, “Infracțiunea –
fapta prev [zut[ de legea penal ă, săvârșit ă cu vi novăție, nejustifica ăa și imputabilă persoanei care a
săvârșit-o, fiind singurul temei al r ăspunderii penale” . Pentru existen ța infracțiunii, elementele
sale (pericolul social, vinovăția și pr evederea faptei în legea penală ) trebuie să existe în mod
cumul ativ, lipsa uneia din ele făcând să dispară caracterul inf racțional al faptei 7

7Codul Penal revizuit, despre infra cțțune

14
Infractorul – faptuitorul, persoana care savarseste actele infractionale (crime, acte teroriste etc)
Dupa Pinatel , infractorii sunt clasifica ți in: homotropi si politropi
Homo tropii comit aceleași infracțiuni și folosesc același mod de operare8 (recidiviștii
profesioniști i).
Politropii comit diferite infracțiuni în modalități diferite. Una dintre tipologii disting e următoarele
categorii de infractori (caracteriali, perver șii, debil ii mintali, alcoolicii sau narcomanii)

Opin ez: pentru a in țelege mentalitatea, motiva ția și explica ția act țunilor delictuale, trebuie s ă
înțelegem ansamblul personalit ății infractorului , pe care o voi explica în cele ce urmeaz ă:

PERSONALITATEA INF RACTO RULUI – infractorii au o personalitate deformat ă,
insuficient ă maturizare social ă, un nivel de inteligență scăzut , lipsa unei instrucții școlare ,
sau i nsuficiente , caracter slab , lipsa a utocontrolului / slab control al pulsiunilor , voință
scăzută, insensibili tate, afectivitate scazut ă sau lipsa acesteia.
Componentele personalității – temperamentul (latura dinamic ă si energetica a personalitatii,
deosebim 4 tipuri de temeperament; (sang vinic, coleric, fegmatic si melancolic ), aptitutidinile
(latura operational ă a personalit țtii, dintre care amintesc: inteligen ța, adaptarea la nou, anticipare,
deductie, rezolvare de probleme, rapiditate,) si caracterul (latura relational ă a personalita ții, în
care observ ăm particul aritățile individului, felul de a se comporta social, relaționarea cu mediul
înconjur ător)
Particularitatea frecvent ă la infractori o constituie instabilitatea de ordin emotiv -acțional.
(T.Bogdan, 1973), imprevizibilitate a conduitei , fiind incapabi li de a se conforma normelor sociale
si legale , dispre țuiesc munca, au o imagine distorsionat ă a societ ății, cautand vinov ații în
societatea care nu -i înțelege , au o via ță trepidant ă, vicioas ă / desfranat ă, mincino și și duplicitar i,cu
deprrinderi /dexteritate (fac referire de la cei mai inf eriori infractori cer șetorii vagabo nzii, t âlharii,
escrocii, falsificatorii, proxene ții, culmin ând cu cei mai periculo și – asasinii)

8 Modalitate specifică infractorilor în a comite un gen de infract țune.

15
CLASIFICAREA INFRACTORILOR 9:
a. după vârstă – minori, majori
b. după conștientizarea actului infrac țional – infractori norma li și anormali ( patologici)
c. după repetitivitatea infrac țiunii – primari si recidivisti (fiind vorba de paradoxul
criminal descries de Eysenck, infractorii comit acte criminale de și stiu ca vor fi pede psțti)

Consideratie personal ă: am explicat sub as pect general , ce este infrac țiunea în stricto senso
juridic, ce este infractorul ca latura subiectiv ă a infrac țiunii, iar trecerea la actul infrac țional fiind
latura obiectiv ă a infrac țiunii, evident ca se impune lămurirea asupra personalita ții infracto rului
cât și clasificarea acestora. In acest context trebuie explicat ă si noțiunea de victim ă a
infractorului (agresorului, criminalului) . In general în studiul criminalit ății se pune accentul pe
criminal, pe cel care a comis actele reprobabile social și mai pu țin pe cei care au de suferit de pe
urma acestor infrac țiuni (r ăpiri, v ătămari corporale, abuzuri violuri, t âlhării, omoruri etc) și anume
victimele, de aceea voi aborda acest subiect, conceptul victimiz ării și categoriile us șr de
victimizat – cele vulnerabile.

2.3. VICTIMA. CATEGORII VICTIMALE
Victima și victimizarea 10
Ce este victima? Este acea persoana care suferă vătămări corporale abuzuri, este violat ă, ucisă.
În accepțiunea lu i T.Bogdan pentru identificarea autorului unei infrac țiuni sunt necesare
următoarele: determinarea naturii juridice a spe ței (omor, suicid, accident), mobilul infrac țiunii
respective, modus operandi, anamneza socio -psihologic ă a victimei, sau autopsia psih ologică în
cazul decesului victimei, cercul rela țional al victimei , antecedentele victimei.
Variante ale rela ției victim ă- agresor:
– victime disp ărute, dispari ția fiind anuntat ă de o persoan ă cunoscut ă
– victime decedate – la care se efectueaz ă autopsia psihologic ă
– victime supravie țuitoare agresinuii, dar fiin d legate la ochi, sau infractor ul e mascat, au este
intuneric și nu l pot recunoa ște și denun ța

9 Criminologie, Dan Eugen Ioan, Tg Mures
10Orientativ, din “Tratat de victimologie si psihologie victimal ă”,- Tudorel Butoi, 2009

16
– victime care cunosc infractorul dar nu l denun ță de teama r ăzbun ării acestuia, sau au o rela ție
cu acesta
– victime care acuz ă alta persoan ă de infrac țiune pentru a se r ăzbun a, sau profit ă de situat țe pentru
a invi nui infractorul și de alte fapte pe care nu le a comis

Clasificare victimala11:
1. Victime care anterior faptului infracțional nu au a vut nici o legătură cu făptașul..
2. Victime provocatoare i ncoșstient
3. Victime care precipită declanșarea acțiunii răufăcătorului.
4. Victime slabe sub aspect biologic..
5. Victime slabe sub aspect social , aparțin unor grupuri minoritare etnice neagr eate de către
comunitate.
6. Victime autovictimizante. (toxi comanii, inversiuni sexuale)
7. Victime politice
Categorii victimale usor victimizate :
1. Vârstele fragede – copii, neevolu țti fizic, put ând lesne sa devin ă victime ale abuzurilor
2. Femeile – devin victime ale violului, in șelaciunilor, t âlhăriilor, viol ențelor
3. Vârstnicii – pot deveni victime datorit ă faptului că devin neputincioși,se află în imposibilitatea
de a se apăra , impoten ței func ționale
4. Consumatorii de alcool și toxicomanii – victimiza ți și autovictime
5. Imigranții – datrit ă necunoa șterii legislat ței din țara respectiv ă, a limbii respecti ve pot fi u șor
victimiza ți, deoarece sunt creduli și neajutora ți până se stabilesc s ș se integreaz ă în comunitate.
6. Minoritățile etnice – pot fi discrimi nați
7. Indivizii cu o inteligență redusă – sunt u șor escrocati
8. Indivizii (temporar) deprimați – au o reactivitate sc ăzută și pot c ădea victime lesne
9. Indivizii achizitivi – profitorii care încearc ă orice oportunitate de c âștig indife rent de gradul de
periculozi tate
10. Indivizii destrăbălați și desfrânați .
11. Indivizi singuratici și cu "inima zdrobită "
12. Chinuitorii – sunt lesne victimizati ajung ând jertfe

11 Apud Tratat de “ Psihologie victimal ă si victi mologie” Tudorel Butoi, 2009

17
Contracararea victimiz ării – prin ma ăuri de protec ție social ă în care se implic ă institu țiile statului
si măsuri de autoprotec ție ale persoanelor în cauza ă

Opinie : Este necesar sa in țelegem ce este ciminalitatea, cum ac ționeaz ă ca fenomen social,
cauzele deter minante ale acestui fenomen, de asemenea ce este crima – partea ac țional ă și
criminalul – cel care ac ționeaz ă și eviden t crima organizat ă și terorismul – ca parte asociat ă,
descriind leg ătura dintre acestea.

2.4. CRIMINALITATEA CA FENOMEN SOCIAL – studiază ansamblul de acte criminale
infracțiunea, infractorul, victima și reacția socială împotriva criminalității .)12.
Clasificat ă în criminalitate reală, aparentă și legală .
a. Criminalitatea reală reprezintă totalitatea faptelor infracționale săvârșite pe un anumit
teritoriu, într -o perioa dă de timp determinată.
b. Criminalitatea aparentă cuprinde totalitatea infracțiun ilor semna late autorităților j udiciare și
înregistrate ca atare , nu poate fi cunoscută și cuantificată.
c. Criminalitatea legală reprezintă totalitatea faptelor penale pentru care s -au pronunțat h otărâri
de condamnare râmase definitive. Diferența dintre c riminalitatea reală și criminalitatea aparentă
este den umita cifra neagra a criminalității și reprezintă faptele antisociale care, din diverse
motive, rămân necunoscute organelor judiciare.
Crima – actului criminal in sine , iar criminalul – infractorul și personalitatea acestuia.

2.4 TIPOLOGII DE CRIMINALI 13:
1. Criminalul agresiv (violent) – Autorul crime lor violente, cu brutalitate cu repercursiuni at ât
individuale cât și sociale ( omoruri calificate, lovituri cauzatoare de moarte, cuzime, vătămă ri
corporale grave , distrugeri de bunuri, pagube materiale și morale grave )
2. Criminalul achizitiv – Comite crime contra proprietății, contra bunurilo r: hoți, tâlhar i, șarlatan i

12 Gh.Nistoreanu, C.Păun – criminologia, Editura Europa Nova, București, 1996, pag.23.
13“Terorismul – raul din umbra al inceputului de secol, UNA p 2014, Mirela Atanasiu, Lucian Stancila

18
delapidator i, falsific atori, trafican ți de influență , corup ți.
3. Crimina lul caracterial
a) criminali psihopatici : tipul orgolios (paranoic ); tipul pervers (nemilos ), tipul oscilant, tipul
schizoid (introvertit)
b) criminali psihonevrotici: psihoasteni c, neurastenic (ipohondru, isteric)
4. Criminalul lipsit de frâne sexuale – Raportul sexual cu o persoană de sex feminin, prin
constrângerea acesteia sau profitând de imposibilitatea ei de a se apăra, ori de a -și exprima voința,
față de rudele apopiate, fa ță ce partener ul de acesla și sex, sadicul, masochistul, se pedepsește cu
închisoare de la 3 -10 ani – violul (art.197 cod penal revizuit ) 14.
5. Criminalul profesion ist – Refractar, recidivist, parazit /ratat social, practc ă: cer șetoria,
vagabondajul, prostitu ția
6. Criminalul recidivist – comite in mod repetat crime, prov ine dintr – o familie cu problem e,
având un cerc rela țional vicios
7. Criminalul ocazional – adaptatul social, conformist, dar dataorit ă unor factori declans ștori /
circumstan țe – savarseste infra cțiunea
8. Criminalul debil mintal – depinde de intelectul pe care il posed ă: nivelul normal, nivelul
subnormal și nivelul superior.
9. Criminalul ideologic – politic – are anumite idei politce, religioase , comite infracțiunea
datorit ă acestor idei, actele infrac ționale , sunt datorate dorinței de a schimba în bine un regim
politic, isi face o datorie din aceasta i deologie.
10. Criminalul alienat – criminalul patologic, psihotic cu grave tulbur ări psihice

Dupa Levis Yablonsky: criminalii pot fi clasi ficați astfel : 15
1. criminali socializați; predomin ă tulbur ările emo ționale, comit viol ări ale propriet ăților
2. criminali nevrotici; tulbura ăi anxioase, percep deformat societate (cleptomani, piromani,
diverse furtu ri)
3. criminali psihotici; tulbur ări de personalitate, halucina ții, comit omoruri, bizarerii
4. criminali sociopați : egocentrici,, indiferen ți afectiv

14 Defin tia violului, art 197 CP reviziui t
15 Criminologie general ă,, note de curs, prof.univ.dr. Georgeta Ungureanu

19
Criminalii mai pot fi : organiza ți si dezorganiza ți.
Criminalii organiza ți sunt meticulo și, minutio și își premediteaz ă actul infrac țional , cu grij ă, isi
aleg victima cu atentie si ac ționeaz ă dupa un plan prestabilit. Post actțonal fie se amestec ă prin
mulțime si cer informa ții cu privire la ceea ce s-a intâmplat, fie caut ă sa se informeze din mass
media despre stadialitatea anchetei organelor de urm ărie în desf ășurare, sau simplu pândesc
dintr – un loc ascuns, ce se int âmplă după comiterea infrac țiunii – curioziatea și orgoliul fiind
catalizatori.
Criminalii dezorganiza ți nu-și premediteaz ă acțiunea, ci actioneaz ă intâmplător, cu victim e
alese la int âmplare – factorul trigger este declick -ul, provocarea de moment. Nu sunt interesa ți de
urmări, cautand sa -și piard ă urma.

Comentariu person al: se poate observa o similitudine de pattern ac țional între criminalii
organiz ațti și grup ările terorist e, ambele categorii premediteaz ă asupra ac țiunii, asupra
victimei /țintei, asupra vulnerabilit ăților victimelor , riscurile care pot apare, a impactului mediatic
și al efectului scontat , cât si statusul post acțional. Singura diferen ță între a ceste dou ă categorii este
– motiva ția: la criminali este obținerea unei recompense imediate de ordin financiar , iar la
terori ști – motiva ția este dat ă de ideologi e, religie, atragerea aten ției politcului asupra unei
solicit ări.
O alt ă similitudine o reg ăsim între criminalii dezorganiza ți și terori știi destabilizato ri sociali,
ambele categori nu -și premediteaz ă fapta, ac ționez ă la voia int âmplării cu victme alese aleatoriu,
(genul love ște și fugi), facorul declan șator se manifest ă pe moment, c ând răbufnesc și acționeaz ă
violent , nu de țin contrulul pulsional și dau frâu instinctelor.

2.5. CAUZELE FENOMENULUI SOCIAL CRIMINAL – factorii criminogeni pot fi clasifica ți
în factori economici, sociali, demografici , factorii politici , familia
– Factorii economi ci – ne referim la industrializare, la nivel de trai, șomaj, r ecesiuni economice,
inflație
– Factorii sociali – valorile sociale, culturale, socializarea pozitiv ă (acceptarea normelor,
principiilor) sau negativ ă ( nerespectarea normelor, valorilor, comport ament deviant) care duce la
comitrerea actelor infrac ționale , adicții.
– Factorii demografici – rata natalit ății, delicven ța juvenil ă datorat ă carentelor educative, strucura

20
familiei ( dezorganizat ă, monoparental ă), influen ța mass media, mobilitatea socia lă și urbanizarea
duc la perturb ări în aria personali ățtii ind ivizilor.
– Factorii politici – războiul/ revolu ția ofer ă oportunit ăți infăptuirii actelor criminale, deoarece se
ignor ă sistemul legislativ, și normele de drept, totul se transform ă în anarhie , violen ță, haos
– Familia – celula social ă, ofera educa ția și integrarea copilului în societate, școală, loc de munc ă.
O familie destructurat ă/ dezorganizat ă va facilita un comportament deviant al minorului, o familie
violen ța va imp regna minorului s ă devină la rândul s ău abuzator, violent cu cei din jur, grupul de
joaca, cercul de prieteni va influen ța structura și dezvoltarea minorului – adolescentului – la
alcoolism, droguri, prostitu ție.

Comentariu propriu : crima organiza tă se imbin ă cu terorismul, se interp ătrund, se hibridizeaz ă.
De ce? Care este motiva ția? Simplu, se imbin ă ideologia terorist ă cu câsșigul iminent, din act țuni
ilicite (trafic de droguri, de arme, de persoane, de organe, piraterie maritim ă cu artefacte, r ăpiri,
șantaje politice , deturn ări de avionane, de vapoare etc). T eorisșii își lărgesc sfera ac țională, fie c ă
sunt terori ști institu ționali, pl ătiți/ sponsoriza ți de state sau de servicii secrete, fie c ă acționeaz ă
solitari, în func ție de interesle grup ării teroriste din care fac parte.

3.1. CAPITOLUL III. TIPOLOGII DE CRIMINALITAT E: crima organizat ă (traficul ilicit de
droguri, traficul de persoane, traficul de organe, criminalitatea informatic ă-ciberbetic ă, terorismul
interna țional) și organiza țiile criminale .
3.3.1.CRIMA ORGANIZAT Ă – (criminalitate internațională) – totalitatea act elor infracționale
internaționale infăptuite in perioada de timp, pe teritoriul tuturor statelor sau al unor anumite zone
geografice, de către persoane fizice ) 16 Balcanii de Vest, constituie axa centrală a traficului de
persoane și droguri, de spălare a banilor, traficul de organe umane, prostituția, sclavia și lagărele
de muncă for țată. Traficul ilegal se realizează prin corup ție și acces la informații confidențiale ,
folosirea unor docume nte false . Adaptarea la noile tehnologii este evidențiată de c riminalitatea
informatică, care produce pagube econom ice și sociale17

16 Definitia crimei organizate
17 Fragmente preluate din “Revista Intelligence” – aparținând S.R.I . ro,

21

ORGANIZA ȚIA CRIMINAL Ă – o grupare de infractori, care desfășoară activități criminale, cu
o structura piramidala, ce uziteaz a constrangerea, violen ța sistematic ă18. Codul moral presupu ne
demnitatea și tăcerea cons imțită : “Mafia – Cosa Nostra” – Camorra si legea tacerii – Omerta ,
aceste organiza ții folosesc legea Talionului (“ochi pentru ochi și dinte pentru dinte”) :
Organ izația criminală constituie o asociație conceput ă detaliat, m embrii au roluri și sarcini bine
stabilite, sunt ermetiza ți, rapizi se pot i nfiltra social politic, uziteaz ă forța si sunt orientati spre
câstig din activit ăți ilicite.

A. Organiza ții profesio nale (răpiri și furturi de ma șini)
B .Organiza ții criminale regionale (Yakuza, Triadele , Vietnamezi, Israeliti, Columbieni, Soviete )
C. Organizatii teroriste (deturnari, rapiri, avand motivatii politice, ideologice sau religioase)

Explica ție: Criminalita tea organizat ă cât și organiza țiile criminiale sunt gurpuri i nfrac ționale, cu
structur ă piramidal ă, cu statusuri și roluri bine definite, ac ționeaz ă la nivel global , sunt orienta ți
spre c âștigul cu orice pre ț. De aici pâană la asocierea cu terorismul inte rnațional nu e dec ăt un
pas.

3.3.2. TERORISMUL INTERNA ȚIONAL . SCOP ȘI MOTIVA ȚIE
F. X..Taylor spunea: „ Când vedem oameni intrând în localuri cu bombe legate de corpul lor, acela
este terorism. Când vedem oameni îndreptând avioane către clădiri pline de lu me, acela este
terorism. Când oameni, în numele rev oluției, t aie brațel e și mâinile copiilor într -un sat cu scopul
de a-i teroriza sau a se răzbuna, acela este terorism. Asta trebuie noi să oprim!!!”19. Acest citat
este extrem de edificataor în ceea ce den umim terrorism.
Noțiunea de terorism – un derivat de la "ter ror" – teroare – frică, teamă și înspăimântare, parali zie

18 Definitia organizatiei de tip criminal
19 F. X. Taylor, coordonatorul ameri can pentru contra terorism

22
indusă prin "terorizare" prin amenințarea sau folosirea violenț ei.
Terorismul înseamnă acțiuni violente ale unor grupări împotriva sta telor și non -combatan ților;
pentru alții, terorismul înseamnă o eliberare națională sau o revoluție în numele unei ideologii
propuse20
Manifestarea violenței, p rin folosirea deliberată și sistematică a unor mijloace ce provoac ă
teroarea, efectul distructiv . Teroarea – violen ța urmărește distrugerea moralului adversa rului, a
ordininii sociale, pentru atingerea unor obiective politice, contează impactul, efectul scontat .
Scopul final urmărit de terorism este de natură politică ; separând terorismul de alte ac te criminale.
Teorismul este tactica ultimei solu ții, element ele constitutive sunt frica și publicitatea, apel ând
la "adevăruri supreme", "instanțe superioare "Jihad", "revoluții mondiale”.
Analizând fenomenul terorist, se pot eviden ția o serie de cauze propice dezvoltarii acestui a:
conflictele sociale / politico -militare din diverse state , setea de putere, fie sprijinit ă de ajutorul
extern, de grupări de crima organizat ă,, fie terorist ă prin expansiunea fundamentalismului Islamic,
fie virulen ța infrac ționala ilicită si interferarea acestora cu activitatea terori stă; desfiin țarea unor
forțe armate speciale aparținând fostelor state socialiste, a determinat unii specialiști din cadrul
acestora să se pună în serviciul unor organizații și grupări terorist e 21
Dupa cum opina , stimatul prof univ dr. Cristian Barna la cursul despre terorism – „pentru a fi
calificat drept terorism, violen ța trebuie săvârșită de o entitate organizațională care să aibă o
structură conspirativă și un lanț de comandă, identificabil , deasemenea un individ care acționează
pe cont propriu , motivat politic si fol oseste metode teroriste – tot terorist este ”22
Pentru a nu exista confuzii între terorism si alte manifest ări antisociale voi explica diferen țele:
lupta de gheril ă, violenta revolu ționar ă, lupta de eliberare nțtional ă.

Lupta de gheril ă are ca țintă unități militare si personal militar pentru a -si atinge scopul (PKK,
ETA), iar terorismul are ca țintă civilii pentru atingerea scopului (Hezbollah)

20“Terorismul – stuudi si cercetari asupra terorismului” – psiholog Cristian Delcea si avocat Aurelian Badulescu,
editura Risoprint, Cluj Napoca, 2008
21Orientativ din “Terorismul – raul din umbra al inceputului de secol” – UNAp 2014, Mirela Ata nasiu, Lucian
Stancila
22Note de curs – “ Despre terrorism “, prof univ.dr.. Cristian Barna, 2020

23
Violen ța revo luționar ă inseamn ă schimbarea politic ă uzând respectarea legislatiei si a drepturilor
omului cu excepția îndepărtării obstacolului de inl ăturat, care poate fi un guvern, sau o grupare
etnic ă, ( de exemplu: revolut ța francez ă, revolu ția american ă ..) pe când în terorism vic timele sunt
aleatorii, folosite în manipularea țintei principale (guvern, societate ), prin folosirea intimid ării,
violen ței, haosului, propagandei ( ex: Jihadul Palestinian)

Lupta de eliberare na țional ă – de sub o ocupa ție str ăină are scop justificabil, legitim (armata de
eliberare Katari, armata de eli berare boliviana) spre deosebire, terorismul ucide deliberat oameni
( Al Qa eda, Hamas) .
De cele mai multe ori acțiunile teroriste sunt organizate de către așa -zisele „entități teroriste”
/grupări teroriste ce reprezintă asocierea de persoane , structurat e și ierarhizat e care prin acțiuni
violente urmăresc finalități de ordin poli tic, social sau religios.

CLASIFICAREA GRUP ĂRILOR TERORISTE :
a) în funcție de orientările politice 23:
– entități teroriste naționaliste –: IRA, Tigrii Tam elani, PKK , ETA.;
– entități teroriste ideologice – extremă stânga, extremă dreapta, anarhiste : Ku Klux Klan –
S.U.A.; Escadroanele Morții – Brazilia; Ochi pentru ochi – Guatemala, fascis tii
– entitățile anarhiste sunt cele care nu recunosc autoritatea vreunei puteri sau organ e ale statului.
b) după scopuri: – etnice, religioase și naționaliste; revol utionare, anarhisteetc
c) naționale – dintr un stat
Caracteristicile actuale ale terorismului: accentuarea procesului de globalizare, pe de o parte,
proliferarea spiritului identi tar și a strategiilor antiglobalizare, pe de altă parte; parteneriae intre
diversi actori politici globali pentru a realiza un mediu securitate, specific per ioadei de tranziție
de la societatea de tip industrial – postindustrial – la informational 24:
Form e de manifestare a terorismului
Dupa Levasseur se disting urmatoarele form e:
a) terorismul ordinar sau banditismul – avantaje materiale f ără obiective politice

23 Studii si cercetari asupra fenomenului ttorist, psiolog Cristian Delcea si avocat drd Aurelian Badulescu, editura,
Risoprint Cluj Napoca 2 008
24 Apud “Tero rismul – raul din umbra al inceputului de secol “ – UNAp, 2014

24
b) terorismul politic – asasinatel e
c) terorismul de stat – prin oprimare și represiune, pol itică de segregare rasială și de aparth eid.

Terorismul interna țional – Grupările teroriste se intind in Ori entul Mijlociu, Africa si America
de Sud, fiecare grupare avand propria unicitate , Folosesc ca tehnica de lupt ă: răpirile, deturn ările,
asasinat ele, propaganda si persuasiunea.

Teorismul na ționalist – Luptatorii acestei grupari sustin ca lupta pentru libertate si crearea unui
stat indepemdent, exemple: H amas , Eliberarea Palestinei , IRA, T igrii Tamil Elan, ETA, PKK,
Frontul Eliberarii Nationale .

Terorismul fundamentalist Islamic – De natu ră religioas ă si împotriva tutu ror, Al Qaeda, Fra ția
Musulmana (Intifadele revolut țile palestiniene si cele doua fac țiuni Hamas militar si Hamas socio
religio s ), Al Jihad .

Terorismul sponsorizat de state – sunt considerate sponsori ai terorismului , state cum ar fi:
Iranul Sudanul, Coreea de Nord, Siria, Pakistan, Libia, Cuba .

Cibertero rismul – Terorismul informatic prin sabota rea computerelor, bancilor, mass -media ,
aeroporturi, controlul zborurilor, barajel or, trafcului rutier , provo acă deliberat/ voit catastrofe.

25
Mai putem enume ra terorismul biologic ( implic ând: organismele patogene, bac etrii și viru și
lansa ți aerian, sol, ap ă.),

Terorismul mass -media advertising , – folosirea mijloacelor de manipula re a opiniei publice,
prin imagini, mediatizare violent ă și mesaje sublimin ale pentru a obține o reac ție si implicit o
modificare atitudinal ă public ă..

26
3.3.3 ACTELE TEORISTE ȘI MOTIVA ȚIA LOR – In primul r ând, actul terorist este un act
infrac țional, ia r psihologia actului infrac țional const ă în analizarea modului în care infra ctorul
acționeaz ă în palierul inteligen ței, afectivitat ătți, voin ței si motiva ției, în pregatirea infrac țional ă
cât și atitudinea postinfrac țional ă . Ulrike Meinhoff, considera: – „atentatele nu sunt destinate
doar să provoace teroare; ele au de asemenea drept scop să provoace o puter nică reacție ”25 . Actele
teroriste se deosebesc de infracțiunile de drept comun, prin scop și efecte: panic ă, haos, anarhie,
dezordine. Motiva ția acte lor teoriste este pur politică , iar cea a organizațiilor criminale este pur
economică, pentru profit . Rețelele teroriste sunt angrenate în acțiuni ale crimei organizate: trafic
de droguri, contraband ă cu arme, substan țe interzise, artefacte. De aici și contopirea motiva țiilor
de santaj, corup ție. Un bun exemplu il constituie Hez bollah („Hezbolla h a evoluat de la o
organizație teroristă de «avangardă revoluționară» ce avea ca scop răsturnarea guvernului libanez
la o organizație teroristă hibridă care utili zează instrumente politice legitime”26 Metode
caracteristice ac țiunilor tero riste : răpirea, luarea de ostatici, tortura, sechestrarea, deturnarea
(aeriana, naval ă, căi ferate, rutier ă,), atacul armat, explozii, actiuni tip comando, kamikaze,
sabotaje, arme chimice și biologice .

Actul terorist – sinucigaș poate fi definit ca un atac co mis de cele mai multe ori, pe fondul unor
frustrări religioase sau politice, săvârșit în mod voit, într -o stare deplină de conștiență de sine, de
către o persoană care alege să se sacrifice împreună cu țintele sale.
În ultimele două decenii, la niv el mond ial s-au înregistrat peste 300 de atacuri sinucigașe în care
au fost implicați peste 500 de teroriști, majoritatea de sorginte fundamentalist islamică.27

25 Lidera – bandei Baader -Meinhof ( (jurnalist ă de profesie)
26 Terorismul – stuudi si cercetari asupra terorismului” – psiholog Cristian Delcea si avocat Aurelian Badulescu, editu ra
Risoprint, Cluj Napoca, 2008
27 Idem ( psiholog Cristian Delcea și avocat Aurelian Bădulesc u)

27
Atentatul terorist, act ilicit de extremă violență comis de o grupare fie in numele propriu sau cu
susținerea unui stat, împotriva unor persoane sau bunuri, av ând obiective ideologice, politice,
sociale. Atentatorul terorist – nu are sentimente de vinov ăție referitoare la fa ptele executate ,
ceilal ți sunt vinovat ii. Este suspicios, se increde doar în can alele proprii de comunicare care – i
susțin ideologia, este neadaptabili social. – are abilit ăți fizice și aptitudini intelectuale, admis de
organizație în urma unui proces de radicalizare si recrutare strict ă, antrenat specific in principiul
„distrug e pent ru a salva” Atentatorul terorist – anduran ța fizic ă si psihic ă pentru condițiile dure
de instructie, accept ă privat țunile si situatiile critice. Definitorii profilului ter orist sunt:
caracterul, stăpânirea de sine, tenacitatea, for ța și cruzimea / feroci tatea.
Atentatele de tip terorist au la baza frustrarea cerin țelor neacceptate si folosesc mijloace violente,
ilegale, cu impact dramatic, pentru a disemina panica. Fanatism ul, cruzimea și spiritul de sacrificiu
sunt caracteristice terori știlor musu lmani. . Exemplificarea caracteristicilorindivizior ce fac parte
din gurpările teroriste:
Aspectul fizic – sunt persoane obisnuite, se pot pierde ușor în mulțime. dar pot recurge la deghizări
și operații estetice.
Vârst a – membrii grupărilor teroriste au 2 2-31 de ani, iar liderii au între 45 și 55 de ani.
Sexu l – dominant masculină, femeiele au rol de suport si educarea noilor jihadi
Nu au stare civil ă, deoarece angrenarea în aten tate cere dedicare complete.
Nivelul de instruire/educație – studii medii / superioare.

SCOPUL PSIHOLOGIC AL TERORISMULUI
– a face public ă cauză politic ă / religioas ă,
– constr îngerea guvernului/ societ ății să accepte solicit ările lor, pentru a impre siona popul țtia
– dezumanizarea victimei (oamenii – devin jertfe, ofrande)
Alte modalit ăți de atingere a acestor scopur i:

– crima pasională , datorat ă mo mentelor de furie intens ă sau de frustrare;

-crima comisă cu sânge rece , care este premeditată a tent

-crima religioasă, prin care se urmărește iertarea păcatelor; impus ă de un lider religios, prin faptul
ca sup ramotivează adeptul, prin conceptul de erou

28
n viitor ca un erou) care -i fac să se supramotiveze,
Ipotezele asupra comportamentului terori st sunt aserțiuni provizorii presupuse a fi adevărate sau
nu pentru a fi testate și validate științific
– ipoteza frustrare -agresiune :- definește un comportament agresiv activat de cogniții ale frustrării
(frustr ările acumulate din lipsa satisfacerii unor necesit ăți politice, economice, personale );
Raționamentul circuitului este următoru l: agresivitatea este consecinț a frustr ării și frustrarea duce
la agresivitate 28
Paul Wilkinson critică aceast ă ipotez ă deoarece nu are suficiente date, despre psihologia urii si a
prejudec ăților, despre fanati sm, care de altfel joac ă un rol important în folosirea violen îei, de aceea
terorismul politic nu poate fi înțeles în afara contextului dezvoltării ideologiilor si m odurilor de
viata teroriste 29.
– Erik Erikson – teoria identității negative – presupune ide ntitatea negativ ă a terorismului, datorat
furiei și neputin ței acumulate în timp, f ără a dispune de o alternativ ă.30
– ipoteza narcisism -agresiune – teroris șii sunt „indivizii cu probleme psihologice, narcisist e și
personalitate labilă”. – conceptul lui J errold Post este contrazis de terori știi cu studii superioare
și diferite specializ ări.31
Dimensiunea nucleară a terorismului – Teroarea atomică presupune amenințarea cu detonarea
nuclear ă, diseminarea pulberilor radioactiv e în zone populate, aglom erate , având ca efecte :
decese, malforma ții. Dezvoltarea terorismului internațional – transferur i de influen ță ale actorilor
globali de tip "power -shift" .

3.3.4. UN PROFIL PSIHSOCIOLOGIC AL ATENTATORULUI T ERORIST – De ce “Un”,
pentru ca nu exist ă un pr ofil tipic al teroristului. Teroriștii – criminali atipici, uziteaz ă moduri de
operare violente împotriva unor victime alese random / aleatorii în numele unei credințe, a unei
ideologii (prin varii revendicări politice, economice, religioase, etnice) prin constr ângerea/
obligarea autorităților de a le satisface revendările .
Competențele și deprinderile pe care l e-a dobândit teroristul sunt trăsături care -i asigură un
potențial de succes în activitățile sinuciga șe, atentate și deturnări , selecția se face folosindu -se

28 Prof. univ Nicolae Mitrofan – “ Agresivitatea ” 1999, pa g 438
29 Apud explicațiile din timpul cursului de terorism sustinut de dl. prof. univ. dr. Cristian Barna
30 Explicațiile despre terrorism, din cursul sutinut de dl. prof univ dr. Cristian Barna
31 Curs – despre terorism sustinut de dl prof univ dr. Cristian B arna

29
criteriile psihologiei muncii și a resurselor umane la modul profesionist ( Al Q aeda, Hamas ).
In principiu se ține cont de ra ționament ul inductiv / deductiv , selecția și clasificarea informației ,
atenție, viteză, flexibili tate, dexteritate, managementul timpului, timp de reacție , de pr ocesele de
învățare prin observație (dobândirea unor tehnici și practic i antisociale de către copii și
adolescenți) și prin autoreglare ( influența rea voită a propriului comportament deviant și
antisocial, mai mult decât o reacție mecanic ă la mediul exter n).
Fazele învățării observaționale : achjziția și performanța
Achiziția – dobândirea sau asimilarea comportamentului de a gresivitate controlat ă și
necontrolat ă,. Condițiile favorizante sunt: patternurile de similaritate ale agresivit ății, de aten ție
și comportament , imitația și reacțiile emoționale.
Performan ța – realizarea agresivit ății propriu -zisă.
Învățarea observațională c ât și autoreglarea – funcționează pe principiul recompense lor
(ridicarea în rang, creșterea stimei de sine, loc asigurat în ceruri, financiar stabil și apreciere ) și
al pedepse lor (excluderea din grupar ea teroristă , prin exitus).
Pentru a comit e acte criminale , adepții grupării ter oriste , sunt model ați prin tehnici de coppin g,
comportament violent pr eexistent și antecedente pentru a declanșa noul act terorist.

PERSONAL ITATEA TERORISTULUI – prezintă tr ăsături caracteriale și comportamentale
bine structurate, asumandu -și diferite responsabilități în rolul justi țiarului social, motivat de
rațiuni economice, ideologice sau politice, prin actele teroriste punand in peric ol viata, intergitatea
sănatatea, libertatea etc Teoristul va ac ționa în grup, motivat fie s ă ucidă, sau sa se sinucid ă
(kamicaze)
Cercetătorul Frederick Hacker propune o tipologie a personali ăații teroriste in fu ncție de motivat țe:
– categoria teroriștilor cu afecțiuni psihice , motiva ți strict personal
– categoria teroriștilor criminali , violen ți cu motiva ții persona le abstracte
– categoria teroriștilor „cruciați” , motiva ți de prestigiu

1) Personalitatea psihopatică –comportament deviant, inadaptabil social ,simulant, braveaz ă,
exacerbat, caracterizat prin ura fa ță de societate, acte antisociale, cruzime
2) Personalit atea psihotică . – comportament deviat patologic patologic , schizofrenie paranoid ă,
cu halicina ții și delir .

30
3) Personalitatea imatură – dezechilibre sufletești, autocontrol slab , comportament imprevizibil ,
in general retarda ți, oligofreni
4) personalitate a demențială și degradată . – hipomnezie, ostilitate
5) personalitatea fanatico -sinucigașă . Suicidul este actul distructiv de suprimare a propriei
vieți,este o dilem ă a con știintei, suicidul în teroris m – act de voință proprie cu urmări tragice și
impact p uternic

In toate organiza țiile / grupurile exist ă un lider / conduc ător și execu tanți / subordona ți
Liderul grupului – dedicat cauzei, un fin analist care elaborează strategiile de acțiune și
organizează grupul stabilind responsabilit ățile.
Executantu l – cel recrutat, oportunist,cu un comportament psihopat , agresiv care își asum ă actul
terorist

3.3.4. RADICALIZAREA PRIMUL PAS AL RECRUT ĂRII – Am luat în considera ție ceea
ce prezint ă Ghidul RAN Factbook , prin descrierea practicilor islamiste extremi ste, ca un apanaj
al diferitelor forme de v iolen ță sunit ă și șiită32 si manifestarea acestora în Uniunea Europeana,
gruparile islamiste AL Qaeda si ISIS au imbr ătișat ideologia Salafi Jihadi pentru trecerea la
Jihadism – Războiul sfant.
Elementele fundamen talistilor extremisti islamici pot fi recun oscute prin vocab ularul folosit,
mimica si gestica, simbolistica, elementele de radicalizare, procesul și tehnica recrut ării, și
modul de operare .
Unii adolesce nți accept ă să fie radicaliza ți în momente de criză identitară , căutând validarea
social ă sau statutu l de erou alăturând- se Jihadului. Alții caut ă acel sentiment de apartenență
la un grup, sau de spiritul de aventură și adrenalină , o reinventar e personal ă – Jihadi cool.
Manifest ările celor radica lizați provin din faptul că sunt vulnerab ili, au un trecut infrac țional,

32 Schizma între suniții – șiiții- s-a produs după moartea profetului Muhammad în anul 632, care a mu rit fără să
numească un succesor care să conducă comunitatea musulmană, ceea ce a iscat dispute despre cine ar trebui să fie
cel care va răspândi în con tinuare credința musulmană, Ali trebuia să -l succeadă pe profet, și nu ajutorul său de
încredere, Abu Ba kr. Cei care au erau de acord cu acest lucru au fost numiți șiiți, o presucurate de la expresia „Shiat
Ali”, adică „urmașii lui Ali”., uniții, pe de alt ă parte, erau de părere că cei trei califi care au „gu vernat” înainte de
Ali, au fost adevărații lideri, care i -au ghidat pe calea cea bună după învățăturile Sunnah, ambele religii se bazaează
pe Coran și cei 5 stâlpi ai ritualului Islamic.

31
frustr ări, probleme familiare, sunt în căutarea identit ății, a scopului în viat ă, doresc recunoa ștere,
de aceea etapa urm ătoare va fi trecerea la ac țiuni violente, teroriste,
Odată ce au îmbrățișat ideologia extremi stă, nim ic nu le poate schimba decizia !33 Refuz ă alte
puncte de vedere, opinii accept ând doar pe al celui care i -a recrutat, adopt ă cu ușurint ă teorii ale
consp irative , deformează adeva ăul, fiind mai us șr de acceptat, încet se vor ermetiza, interioriza,
vor schi mba cercul rela țional și înnfățișarea – să arate precum lupt ătorii islami ști, vor adopta un
vocabular al subgrupuilui, simbolistic a, convertirea la noua religie și dorin ța de a lupta pentru
Islam .
Radicalizarea – procesul în care indivizii sunt atrași în activități legate de terorism, un proces
social, manifestat prin convingerea unui individ, că violenta este un mod legitim de acțiune, un
mecanism obesiv compulsiv, cuprin âand gesturi compulsive de purificare, ritu aluri religioase,
ideatia obstinent ă de in lăturare a „impurilor ”, “infidelilor ”, precum si interpretarea într-o manier ă
extremist ă a Coranului, duc la un fanatism religios acerb, obsesia (ideatia fix ă, încăpățanarea și
tenacitatea) de a savarsi acte reprob abile social, sui cid de tip kamikaze, mart iriul fiind una din
dorin țele recru ților fanatici. , iar atentatele pe care le execută au un impact social terifiant,
emoțional.
Manifes tările celor radicaliza ți țin de vulnerabilitatea lor, trecutul infrac țional, frustr ările,
problemele familiare, c ăutarea identit ății, a scopului în via ță, doresc recuno șstere, de aceea etapa
următoare va fi trecerea la ac țiuni violente, teroriste , petrnu a se evidenția, ale crește prestigiul.
Recrutarea pentru radicalizare are loc fie online prin platformele de jocuri, di ferite site- uri,
social media sau loca ții precum moscheele , în școli și univerist ăți unde tinerii și studen ții sunt
ideali ști, ușor manipulabili, deasemenea in penitenciare , unde spa țiul- timp este comprimat, via ța
este mizer ă și pentru un trai mai bun, c ei privati de libertate accept ă sa fie recruta ți.
Duăa cum afirma politologul Iulian Chifu – în Europa, Orientul Mijlociu, Statele Unite, Asia de
Sud Est, cele mai multe atacuri violente sunt realizate în numele Islamului, de către cei radicaliza ți
atent atele din Londra, Fran ța, Amsterdam, Madrid , . Un alt exemplu ar fi Brevick – atentatele din
Oslo, Cavalerii Justi țiari, Lupii singur atici, femeile terorist, .terori știi kamikaze , teroriștii
răzbunători, , etc

33 Idee preluat ă din Ran Factbook – Islamism Extremism a Practical In troduction

32
Preci zare: am explicat fenomenul radicaliz ării deoarece este prima forma de convertire la o religie
deformat înteleas ă, pasul spre recrutare c ătre un r ăzboi al altora, în concep ția cărora actele de
terorism î nseam nă lege și eliberare, dar c ătre ce? către un sfârșit tragic din p ăcate!

3.4. TIPOLOG II DE TERORISTI
– Teroriștii – infractori de drept comun (contraband ă cu petrol, cu artefacte, trafic de organe) –
( specific islami știlor)

– Teroriști profesioniști – susținuti de state, organiza ții, servicii secrete, financiar si logistic –
(Hezbollah )

– Teroristul sinuciga ș – (simbolistica martirului) , supradimensionare a pro priei lo r imagini ,
această simbolistică fenomenul a apărut între evreii sicari , între musulmanii Hashishiyun și în
secolul 18 la asiatici .34 , denumi ți “bombe umane ” – moartea lor înseam nă succesul misiunii.
Un exemplu concl udent: Tigrii Tamil, care din 1987 au comis atentate sinuciga șe cu victim e
print re care, Rajiv Ghandi – prim ministrul Indiei. O alt ă organizație PKK – lideru l Ocalan, au
executat atentate sinucigașe 1996 -1999, Al Qaeda au atacat cu bombe umane – ambasadele USA ,
din Nairo bi, unde au fost peste 200 de victim e.

– Teroriști fanatici – sacrificul suprem În numele unei credin țe (kurzi, ceceni ).
Personalitate a teroristului -fanatic pune accent pe calitățile raționale ale t eroristului , fiind
considerat un individ cu sânge rece, logic, cu satisfacții mai mult ideologice sau politice decât
financiare35

– Teroristul răzbunător – atentatul „Charlie Hebdo”, (insupor abilittea ironiilor, satirei la adresa
liderilor, profe ților, actioneaz ă prin eliminarea victimei provocatoare)

34 Apud Terorismul – stuudi si cercetari asupra terorismului” – psiholog Cristian Delcea si avocat Aurelian Badulescu,
editura Risoprint, Cluj Napoca, 2008
35 Idem (aceeași autori, psiholog Cristian Delcea și avocat Aure lian Bădulescu )

33
– Femeile -terorist ( (PKK) și Tigrii Eliberării ( LTTE) , văduvele negre
– Lupul singuratic – ( teroristii destabilizatori) prezint ă disfunctți i ale cogniției , așa numitele
cogniții catastrofice , inadapta ți, se manifestă atunci cans așteptarile terosiștilor sunt nerealiste și
rigide, de neclintit , intoleran ți la la frustrare, evaluarea globală negative , în care ap lică “legea tot
sau nimic ”, (disonațe le între self actual – self ideal și self d sezirabil )36 duc la o percepție negativ ă,
a identității, la descurajare așa zisa identitate negativ ă a teroristului , ostilitatea lui față de soci etate.

In continuare voi spicui câteva aspecte generale a le femeilor terorist, ale te roristului sinuciga ș și
al destabilizatroului social (Lupul singuratic) , pentru a creiona caracteristicile acestora:

Comentariu personal : Voca ția de terorist contop ește aspecte legate de propriile interese ale
individului , structura de invățare achiziționată din școala teroristă, anumite abilități, deprinderi de
atac și suicid pentru cauză, mediul favorizant, recunoaște rea unor merite în timpul atacurilor
teroriste , autoritatea căpătaă in organizația teroristă, de fapt e xperiența invățării și munca dep usă
în organizație devin mot to-ul carier ei terorist e (instrucție, antrenament, abilități, implic are,
recunoaștere, perfo manța în echipă, strategii criminale și compensații).

36 Prof univ Septimiu Chelcea -2006 „ Concepte despre iden titate ”

34
Femeile -terori st
Organiza țiile teroriste fol oseau femei în mi siuni sinuciga șe kamikaze:
– Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) și Tigrii Eliberării din Tamil
– gruparea teroristă palestiniană Brigăzile Martirilor „Al-Aqsa” , unitate specială a femeilor
teroriste sinuciga șe de tip kamikaze
– văduvele negre – (conflictul ruso -cecen în care , femeile îndoliate dup ă pierdera în urma uciderii
violent e a soților, frat țlor acestora, sunt îmbrăcate în veșminte lungi negre, iar la mijloc poart ă o
centur ă cu explozibil – “centura martir” ,este o pract ică a rebelilor ceceni intr -un război cu
motiva ție politic ă, atentatele, fiind desf ășurate în Rusia, (teatrul Dubrovka -2002, festivalul rock
din Moscova -2003, liceul Beslan – 2006 soldate cu un num ăr mare de mor ți, printre care, 186
copii)
– femeile nu pot re aliza opera țiuni „hit -and-run”, (loveste si fugi) aleg sa moar ă, decât să fie prinse
– nu atrag in mod deosebit aten ția forțelor de Securitate, iar prin sacrificiul lor, impactul mediatic
sesibilizea ză puternic opinia public ă.
– femeile -terorist su nt mai organizate, au anduran ța crescut ă la stres și durere dec ăt bărbații
teroriști.

Atentatorul terorist sinuciga ș:
– porneste de la ideea de “martir”.
– paradox: teroriștii sinuciga și nu sunt dezechilibra ți psihic. !
– factori favor zanți i sunt tulburările de personalitate (tip narcisist, paranoid datorate traumelor /
sechelelor din copil ărie).

35
Terori știi sinucigași au motiva ții personale : atrag aten ția asupra unei cauze/ideologii/injusti ții
doresc prestigiu, notorietate au dorința de răzbunare; sentimentul datoriei față de
grup/comunitate; puritate religioas ă,” război impurilor” rămân în con știința grupului drept
“martir”, dup ă moarte ,avantajele materiale ale familiilor lor.

Teroriștii destabilizatori nu accep ăa ordinea socială. Su nt psihopați, instabili psihic, marcați de
complexe de inferioritate și tendința de a fi în centru l atenției, „lupi singuratici” care, salveaza
lumea prin crime.
Provin din medii defavorizate, sunt complexați și neîmpliniți, r ăzbunatori social, nu se pot integra
in societate, av ând deviații comportamentale ; au o viață singuratic ă, cu p uține contacte s ociale,
sunt neîncrez ători, suspicio și, ermetiza ți. Greu depistați de organele specializate, doar în cazul în
care au pusee de furie, sau exprimarea violent ă a convingerilor
Sullwold a imp ărțit teroris șii in doua grupe: extrovertitul și neuroticul ostil ,. Extrovertitii sunt
instabili, inhib ați, narcisi ști și aplatiza ți emo țional Neuroticii ostili sunt intoleranți la critică,
suspicio și si agresivi.

36
4.1. CAPITOLUL IV. ANALIZA CALITATIV Ă “ ÎN PIELEA UNEI JIHADIST E”

Analiza de tip calitat iv a materialului – este procesul de identificare a semnificațiilor și de
interpretare a diferitelor surse de informație, prezent ând situații și evenimente așa cum au fost ele
consemnate, în limbajul personal al autorilor 37.
Deoarece în lucrare am trecut în revist ă aspectele criminologice, terorismului și radicaliz ării,
alegerea acestui material va evident ția modul de radicalizare si recrutare pe re țelele online,de
ăatre organiza ții teroriste , a persoanelor vulnerabile , tinere (fete si b ăieți) care sunt în căutarea
propriei identit ăți, a senza ționalului, s ă fie in trend, s ă fie cool, s ă iasa din anonimat – să fie
erou/eroin ă.
Subiectul prezentat în material, consta in abordarea tinerelor europene de c ătre reprezentan ți ai
unor organiza ții islamice, pent ru a le converti /radicaliza, prin manipulare, seduc ție mincinoas ă și
promisiuni de șarte, pentru a le determina să vină în Orient s ă se alăture Jihadului. .
Astfel prin experiența personală, jurnalista Anna Errelle, acționează pentru a împedica aceste
racolări; isi realizeaz ă un profil fals pe Facebook, cu nick -ul Melodie si se las ă “racolat ă” .
Jurnalista se ocupa de monitor izarea filierelor de recrutare i slamice, iar faptul c ă Samira, mama
unei tinere (Leila) ce fuses e radicalizat ă, fugise în Siria și se căsătorise cu un fanatic musulman
Tarik, (devotat cauzei statului Islamic (SI), care ulterior a decedat în lupt ă.) Acest lucru i -a dat
speran țe mamei tiner ei, ca s -ar putea întoarce în țară, în Belgia, dar r ăspunsul tinerei văduve a
rămas inflexibil, er a devotat ă cauzei Islamului, în zadar a încercat mama s ă o înduplece să se
întoarc ă, apel ând chiar și la Dimitri Bontinck, lupt ător din for țele speciale care reușisee sa -si aduc ă
fiul acas ă, din Siria, t ânara v ăduva nu a acceptat, din contra i – a interzis mamei s ă vorbeasc ă cu
presa ,amenintnd ca va rupe orice legatur ă cu mama) Acest fapt a constitutit declicul, factorul
declans ștor, pentru jurnalista Anna de a deveni ulterior, Melodie pe contul fals de Facebook.
Din c ăutările pe re țelele de socializare ce con țin informa ții pret țoase (dac ă știi unde s ă cauți), Anna
a vizionat un clip pe Youtube cu un militant jihadist, Abu Bilel (foto)

37 Metode de analiz ă calitativ ă – M. Popa, APIO, 2016 , definiția analizei calitative

37

Acesta se inf ățișa în postura militar ă, evident cu armamentul din dotare, post ând decapit ările
executate în ziua respectiv ă, cu o m ândrie și un orgoliu grotesc.
Putem exemplifica prin mediatizarea cazului decapitării lui James Foley jurnalist american, în
august 2014, c e a declan șat reacții în lumea occidentală, în special în SUA și Marea Britanie.
Acesta lucra pent ru Global Post și era dat dispărut din 2012. În același video, al decapitării lui
Foley, apare și un alt jurnalist Joel Soltoff, dispărut tot în Siria în 2013 , care a fost și el decapitat
ulterior. ( pentru a eviden ția violen ța, cruzimea și impactul medi atic)
Opinez – “afșsarea posturii, faciesul, gr andomania de care d ădea dovada e folosit ă pentru
impresionare, pentru a atrage aten ția cît de puternici și periculo și sunt jihadi știi, dar totodat ă,
pentru persoanele vulnerabile, f ără experien ță o simbolisti că, dorința de copping. ”
Faptul ca a sh eruit pos tarea cu el, mai departe altor conturi de abona ți, atrage aten ția lui Abu Bilel,
care o abordeaz ă, intreband o : ” daca este convertit ă, ce parere are depsre mujahedini și dac ă
dorește să vină în Siria”. Form ularea direct ă a acestor intreb ări, cât și faptul ăa nu este interesat
cine este de partea celalat ă a interfe ței calculatorului, dovede ște o sigurant ă de sine , dar si
nonșalant ă, deta șare cât și domi nația sa. Mulți tineri sufer ă ca nu sunt apreci ați, plea că pe frontul
jihadist cu ambi ția de a posta filmule țe sau poze cu ei imb răcați în solda ți jihadi ști, astfel vor
deveni importan ți, vor ob ține respect , vor f i eroi…dar unii mor ți !
Asa cum Andy Warhol spunea ca “ fiecare are dreptul ala 15 minute de cele britate mondial ă”,
completez cu formularea :” evident ca 15 minute în lupte , în care vor sf ârși tragic, dar vor fi martiri ,
celebrii !”
Dialo gurile dintre B ilel si Anna (Melodie) sunt presarate de cuvinte arabe ( Inshallah – cu voia lui
Allah, hijra – părasirea p ământului necredincios șlor, kufr – necredincios, mashallah – apreciere, )

38
Vesșile circul ă repede online , Abu Bakr al Baghdadi era s ă fie prins într-o ambuscad ă întins ă de
Frontul al Nusra, aripa siriană afiliată grupării teroriste Al Qaida din Siria, care se opune grupării
Statului Islamic (SI) numit și Daesh. Un timp aceste dou ă organiza ții s-au înțeles, în prezent nu
mai ur măesc acela și obiec tiv, Daesh urm ărește consolidarea SI într- un califat între Irak și Siria,
eliminarea șiitțlor de la putere – alwiții,- necredincio șii, iar Al Qaida s ă distrug ă Occidentul, s ă
demonstreze domina ția și puterea ca în atentatele de la 11 septembrie 2011 . Jihadiștii – doresc
desfin țarea tuturor frontierelor, iar pământul să fie un mare califat, Stat Is lamic și se va infăptui
Sharia (legea) .
Abu Bilel explica: “ exist ă trei tipuri de combatan ți: cei de pe front, cei kamikaze și cei care se
vor întoarce în Franța să-i pedepseasc ă pe necredincio și”, întocmai ca uciga șul pe scuter,
Mahommed Merah care a ucis 7 persoane și 3 copii, în 2012

Teroristul Bilel căuta prin di ferite căi, să -i sugereze jurnalistei motiva ții legate de jihad,
terorizarea du șmani lor lui Allah ( face lobby : incerc ând să- și vândă marfa – pentru c ă, tocmai a
identificat o posi bilă victim – pe ea, pe Melodie – jurnalista ), de aici si până la recrutarea ei și de a
veni în Sham (Orient) nu mai e ra decât un pas – în mintea lui, urmând renun țarea la famile,
societatea de consum pe care o cunoa ște tânăra , pentru a veni în Islam s ș a se supune legilor
isalmice,
“Capitalismul este o cangren ă “ – în concep ția lui Bilel, ” numai Islamul e curat ”, isi arat ă putere a
de convingere, este “ Gurul sectei ” și prezint ă războiul ca pe o misiune sf ântă..
Intreb ările lui Bilel au scopul de a cunoa ște interlocutoarea, de a -i afla vulnerabilit ățile, dorin țele,
și a duce discut ța în sensul dorit. D ă dovad ă de tact, r ăbdare, tenacitate, perseveren ță, pentru a
obține o nou ă candidat ă la jihad.
Pe de alta parte, jurnalista își joacă rolul, pentru a avea acces la informa țiile pe care i le poate
furniza teroristul. Este con știentă că ceea ce face este periculos , joac ă dupa regulile lui , folose ște

39
imbr ăcamintea specifica musulmanelor , djellaba și hijabul . Dialogurile și apari țiile pe skype a le
celor doi protagoni țti sunt fotografiate de un fotoreporter coleg al jurnalistei – clasificate drept
dovezi. Precau țiile sunt absolut necesare când te expui unui d ialog cu un terorist, precum
ascunderea IP- ului, altor conturi de Fb, numere de telefon . Este știut faptul ca re țelele teroriste
au în componen ță speciali ști IT, care pot face decript ări și pot afla identit ăți în orice colt al
mapamondului.
Din dialogur ile celor doi, reiese faptul ca Bilel este m âna dreapt ă a liderului Abu Bakr al
Baghdadi, iar fap tul ca zilnic are un num ăr de victim e pe care le execut ă, prin decapitare , arat ă
cruzimea și violen ța, “ toti kufar sunt haram – poți să faci ce vrei cu ei, s ă-i arzi, s ă -i sugrumi, s ă
aibe o moarte atroce” – așa il slujeste pe Allah ”, de altfel luptel e de de la Rakka 2013,
demonstreaz ă forța de șoc a Daesh. (Rakka fiind și cartierul general al lui Bilel ), din informa țiile
culese de ziarist ă a reis șt ca Bi lel se numea pe vremuri, c ând nu era încă radicalizat – Rachid, n ăscut
în Algeria, studii netermina te, ermetizat/ însingurat și- a găsit calea spre radicalizare -în anul 2000).
Organiza ția terorist ă are destule argumente imparabile pentru a -si atrage victim ele, friz ând în
luptători în misiuni divine sau agen ți umanitari .
În ultima parte a m ărturiei jurn alistei, Bilel îi prezintă cererea în căsaăorie, urm ând ca aceasta s ă
plece în Siria. Jurnalista trage de timp c ât de mult e posibil , cu ajutorul editurii la care lucreaz ă
organizeaz ă plecarea spre aeropor t, pentru ca ancheta j urnalistic ă sa intre în ultima etap ă, aâand
grijă ca dovezile și informa țiile prim ite de la Bilel s ă fie protejate. Informatiile f ăceau referire la
inîalnirile cu liderul Baghdadi în subteran, planuri de lupt ă, precum și oferta teroristului ca ea s ă
se ocupe fie de lupta pe front, fie de opera țiuni secrete al ături de el, fie de spitale și orfani. – ca
Umm. Bilel isi arat ă o întreagă panoplie de m ăști sociale de la amabilitate, satisfac tțe, dorin ță,
bucurie, la furie, ambitus ridicat, poruncitor, puse e tensionale , amenin țări.
Faptul ca jurnalista nu ajunge in Turcia la grani ța cu Siria, iar contul de Fb este închis, nu răspunde
telefonic pe cartela prepay, îi dă de gândit lui Bilel, planul îi este dat peste cap, fapt pentru care
isi însceneaz ă moartea, (deoarece nu s -au gasit dove zi ca ar fi murit ), nu înainte de a elibera o
Fatwa cu poza jurnalistei cu hijab, prin care cere executarea, lapidarea, violarea jurnalistei pentru
că este o necredincioas ă. Observăm o oarecare similitudince cu inchiz itorii care ardeau pe rug, pe
cei care li se opuneau prin argumentare științifică..
In prezent, deoarece prime ște amenin țări, jurnalista se afl ă în programul de protect țe și nu isi poate
devoala identitate a..

40

În concluzie , vedem dou ă planuri distincte în care ambii protagonis și isi etalea ză capacit ățile
fiecare pentru un scop: teroristul dores șe un nou recrut pentru cauza jihadist ă, ziarista dore ște
aumlare de informa ții pe care sa le publi ce la editur ă. Ambii dau dovada de perseveren ță, pentru
ca ni ciunul nu renun ță, tenacitate, puter e de convingere și curaj.
Sub aspect psihologic – fanatismul teroristului, ideile obsesive, stereotipiile verbale din context,
rigurozitatea cu care explic ă aspectele religioase c ât și cruzimea cu care epat ează, însingurarea și
ermetizarea arată tipologi a exaltatului , psihoticulu i, care iși asum ă responsabilit ăți deoarece este
liderul și trebuie sa dea exemplul în fața celorlal ți, să fie dedicat cauzei..
Faptul c ă nu i-a reușit pe deplin stra tegia de recrutare (care de fapt a fost ticluirea ziariste i), l-a
înfuriat și a dus la înscenarea propriei mor ți, (opinia mea, deoarece nu i s -a identificat cadavrul
carbonizat), pentru avea timp s ă-și duca la îndepli nire Fatwa împotriva “ necredincioasei”ziariste.
Faptul ca jurnalista reuse ște să adune informa ții, arat ă abilitatea și dorinta de a duce planul până
la cap ăt asum ându- și riscul , amenințare, care și în prezent persist ă asupra ei.

41

CONCLUZII GENERAL E:
Prin enumerarea Teoriilor etiologice – cauzale de la inceputul lucr ării, am c ăutat s ă eviden țiez
modul de cogni ție caracteristic acelor perioade, ale precursorilor g ândirii criminologice, at ât prin
sfera social ă și juridic ă, car a contribuit l a elaborarea un or legi, folosirea unor terapii, descoperiri
medicale chiar și în present.
Teoriile dinamic e – noncauzale au explicat mecanismele psihologice, comportamentale ale
trecerii la actul infrac țional, în vederea ob ținerii unei satisfac ții materi ale imediate, c ît și metodele
folosite . Comportamentul adoptat în timpul comiterii infrac țiunii constituie prim a treaptă în lumea
criminal ă. Criminalitatea insum ând totalitatea actelor criminale inf ăptuite de infractori/ criminali.
Constituirea de grupur i infrac ționale care comit infrac țiuni ilicite transfrontaliere c ât și legătura
cu terorismul, nu sunt int âmplătoare.
Interferen ța între crima organizat ă și terorism, are la baz ă o motivat țe care împlete ște scopurile
celor dou ă organiza ții, cea criminal ă dorește recompense financiare, cea terorist ă recunoa șterea
unor ideologii ( in func ție de grupare), solici tări, atragerea aten ției politicului/ societ ății/ factorilor
decizionali. Modurile de operare ale ambelor grup ări sunt violente, diferen ța dinte ele o constituie
scopul lor. Terorismul și crima organizată împreună cu armele de distrugere în masă sunt
principalele amenințări la adresa securității statelor, Asocierea organizațiilor teroriste cu cele
infracționale / criminale reprezintă o evoluție peri culoasă, deoarece sunt reliefate scopurile
comune. Relaționarea dintre organizațiile teroriste și cele cri minale se realizează prin traficul de
droguri, contrabanda cu arme, substanțe interzise, radioactive .38
In lucrare am explicat modul de ac țiune al cr iminalilor/infractorilor, fie c ă își premediteaz ă fapta
sau o fac dezorganizat, c ât și faptele post ac țiue (fie ca supravegheaz ă efectele produse asupra
țintei, fiind amesteca ți în mul țime sau ascun și într -o locatie secret ă).
Terorismul este o activitat e care rulează mari fonduri financiare, ce provin atât din ajutoarele
statelor sponsor, cotizații , taxe colectate sub amenințare, cât si activit ăți ilicite (răpiri, jafuri
armate, trafic ilegal de droguri, armament etc).

38 Idei preluate din “Terorismul – raul din umbra al acestu inceput de secol” – UNAP, 2014

42
Fenomenul terorist a devenit o realitate tragic ă cotidian ă: la nivel societal se disem inează starea
de insecuritate, teama, panica gener alizat ă – de fapt acesta este și scopul organiza țiilor teroriste –
vizând sfera politic ă, forurile decizionale statale,
Ex-secretarul gene ral al NA TO, lordul George Robertson aprecia că: “…..acum ne confruntăm
cu ni ște oameni care recurg la tehnici ini maginabile. Cred că va trebui să gândim diferit și să
acționăm diferit. Mijloacele cu care am fost înzestrați până acum nu mai sunt de folo s pentru a
contracara aceste amenințări și acțiuni deosebit de periculoase ale viitorului”39
Ex- președintele USA, Ge orge W. Bush, afirma că: ,,Nu vom avea odihnă până ce ultimul grup de
teroriști nu va fi găsit și înfrânt”, 40 din declaratia presedintelui reiese cla r ca nu se negociaza cu
teroristii, de altfel politica USA si NATO, UE este de a NU NEGOCIA cu terori știi !!!!!
In lupta contra terorismului s- au luat urm ătoarele măsuri:
– In USA, s -a infin țat Centrul de Analiza Contraterorism – în cadrul Serviciului de
Informa ții Militare, av ând scop principal identificarea amenin țărilor teroriste, prevenire și
combatere, anali ști specializa ți în domeniul terorismului în cadrul CIA
– In Canada – extinderea atribu țiilor Serviciului de Informa ții de Securitate si comba terea
terorismului
– UE – Centrul European de Combatere a terorismului înfiin țat în 2016, cooperare
operaționala între state
– In Marea Britanie – adoptarea unor legi ce vor perm ite Serviciilor de Informa ții
monitorizarea activi tăților economice și fanna țare a organiza țiilor teroriste, noi structuri
HUMINT de analiz ă și sintez ă a informa țiilor
– In Fran ța – Ministerul Ap ărării specilizat în culegerea de informa ții și combaterea
terorismului
– In Germania – suplimentarea fondurilor Serviciilor de Inf ormații
– In Romania – organele de stat abilitate în combaterea terorismului sunt: Serviciul Român
de Inf orma ții (SRI), Serviciul de Informații Externe (SIE), Serviciul de Protecț țe și Pază (SPP)
precum și Ministerul Apărării Naționale (MApN), Ministerul Administrației și Internelor (MAI),

39 Fragment din “ Forța militară în războiul împ otriva terorismului inter național ” Visarion Neagoe , Adriana
Craciunescu, , în Lumea 2005 (Studii strategice și de securitate), Editura Centrului Tehnico -Editorial al Armatei,
București, 2005,
40 New York Times, 6 november, 2001.

43
Ministerul Justiț ței, Serviciul Telecomunica ții Speciale (STS) etc41
Privind evolu ția terorismului, putem concluziona:
– va persista ca fenomen
– va crește cantitativ și calitativ;
– incidente le vor fi dese si de ampl oare
– se vor aloca tot mai multe resurse pentru combaterea terorismului
Este necesar ă ripost a antiteror istă la nivel global, deoarece interfere nța dintre terorism și crim a
organizat ă ia amploare. Prevenirea și combaterea terorist ă se bazeaz ă pe urm ătoarele obiective:
prevenirea (politic, diplomatic, militar) , previziunea (schimbul de informatii), descuraj area
(protectie extern ă și intern ă) și reacția (capabilități strategice s ș tactice ) 42
Cu privire la radicalizare, în lucrare, am men ționat, c ă este p rimul pas al recrut ării în vederea
convertirii la Jihad si comiterii actelor de natur ă terorist ă. Spre ex emplificare am realizat o analiz ă
de tip calitatv a materialului redactat în cartea: ”In pielea unei jihadiste”, în care este eviden țiată
metoda de radicalizare online, convertirea viitorilor ade pțti, aducerea lor în Siria pentru a
îndeplini Jihadul.
Analiza calitativa a materialului a dez ăaluit metodologia de racolare / radicalizare , dialogurile de
manipulare cu rol subliminal, tactica și personal itățile celor doi protagoni ști, trecerea succesiv ă
de la o stare la alta a recrutorului, Abu Bilel, locoten etul lui Baghdadi, starea de pani că și asumarea
riscului de către viitoarea “adept ă”, momentele de a țtiune ( prezentar ea faptelor atroce cu
decapi tări, apari ția liderului Baghdadi, int âlnirile cu lideri lor grupărilor teroriste: Daesh și Al
Nushra, desc rierile atentatelor executate de Mohammed Merah , daea istorice cu privire la diverse
atentate executate în UE, f anatismul religios și impunerea Sh ariei celor ce duc Jihadul pe noi
culmi).
Fie c ă radicalizarea are loc pe diverse site -uri, platforme de jocuri, inchisori, centre subterane de
studiu c ât și universit ăți, moschee, filierele de racolare practic ă aceea și metod ă de manipulare și
asigur ă rutele de transport p ână la surs ă, unde se continua îndoctrinarea, ritualul religios,
schimbarea inf ățișării, a hainelor, trecutul nu mai exist ă (rude, parin ți, totul e dat uit ării), adep ții
vor începe nou ă viață închin ată Jihadului, cu roluri bine determin ate pe front sau în spitale și centre
de cre ștere și educare a micilor jihadi.

41 Cnform . Strategi ei Națion ale de Prevenire și C ombatere a Terorismului, Bucureșt i, 2002, art. 22.
42 Site-ul ECTC – Centrul European de combatere a terorismului,, accesat in data de 03.06.2020, orele 18.29

44

Prevenirea și combaterea r adicalizării 43:
In cadrul Comisiei UE se va infiin ța un grup de exper ți în preven ția radicaliz ării și combaterea
acesteia cu privire la persoanle vu lnerabile prin activit țti de consiliere, o rientare profsional ă în
identificarea unor locuri de munc ă, ajutoare , incluziune și integrare socială, în cadrul unor
inițiative (Erasmus , Pilonul european al drepturilor sociale )
(RAN) va organiza o serie de ateliere destinate autorităților naționale pe tema returnării
luptătorilor străini teroriști. (FFA)
Justiția penală, prin adoptarea unor posibile măsuri legislative de natură să îmbunătățească accesul
transfrontalier la probele electronice (evidence), prec um și examinarea provocărilor reprezentate
de utilizarea criptării de către infractori. In acest contex t legea este ferm ă, combaterea actelor de
terorism prin:
– aplicarea m ăsurilor socio -juridice, diplomatice. și militare
– infiin țarea” Curtii In terna ționale impotriva Terorismului” (CIT), ce va judeca persoanele
vinovate de acte de terrorism, ce va cu prinde un numar de 11 -15 judeca ăori competen țe
recunoscute și moralitate ireprosabil ă, un birou n al procurorului și forte de poli ție multina ționale,
CIT va fi subsidiar ă Curtii Penale Interna ționale.(CPI) .
– Strategia UE se axeaz ă pe cei patru piloni: prevenire (impotriva radicaliz ării si recrut ării),
protec ție (a cet ățenilor, a infrstructurii, împotriva atacurilor) urmărire (planificari teroris te,
finan țarea acestora, a schimburilor de informa ții) si răspuns (gestionarea și reducerea la minim a
consecin țelor unui atac terorist, m ăsuri de coordonare, clauz ă de solidaritate, protec ție civil ă)
In lupta pentru combaterea terorismului Uniunea Europeana colaboreaza cu Balcanii de Vest,
Africa, Orientul Mijlociu, Ame rica de Nord, USA, Asia si organiza ții precu m ONU, OSCE, Liga
Statelor Arabe 44

43 Strategia UE 2014
44 Strategia UE 2005

45

MATERIAL DE REFERIN ȚĂ:
1. „Noul Cod Penal al Rom âniei”, ediție revizuită , – definitția infracțiunii și a violu lui
2. Auguste Comte – despre pozitivism -„O vedere generală a pozitivismul ui.“
„noua ordine mondială ” prin care istoria, psihologia și politic ă se unifică pentru înțelegerea
științifică a societății..
3. “Criminologie” – lect.dr. Eugen Ioan Dan, Tg Mures
4. “Criminologie generala ”- note de curs – prof univ dr. Georgeta Ungureanu
5. “Terorismul “ note de curs – prof univ dr. Cristian Barna, Uni versitatea Bucuresti – 2020
6. “Terorismul – raul din umbra” , Universitatea Nationala de Aparare “ Carol 1”, Mirela
Atan asiu, Lucian Stancila – 2014
7. “Tratat de victimologie și psihologie victimal ă”,- Tudorel Butoi, 2009
8. „Criminologia ”, Gh.Nistoreanu, C.Păun Editura Europa Nova, București, 1996, pag.23
. 9. “Terorismul – stuudi si cercetari asupra terorismului” – psiholog Cristian Delcea si
avocat Aurelian Badulescu, editura Risoprint, Cluj Napoca, 2008
10. “Agresivitatea ” Prof. univ. Nicolae Mitrofan , 1999, pa g 43
11. “RAN factbook –“ Islamist extremism – a practical introduction”
12. „ Concepte despre identitate ” Prof univ . Septimiu Chelcea – 2006
13. www.concordia.website – “Valorificarea instrumentelor media pentru a preveni
radicalizarea tinerilor vulnerabili” , accesat in 23.05.2020, orele 14:45
14. Strategi a Națion ală de Prevenire și Combatere a Terorismului , Bucureșt i, 2002, art. 2 2
15. Site-ul ECTC – Centrul European de combatere a terorismului,, accesat in data de
03.06.2020, orele 18.29
17. “ Forța militară în războiul împ otriva terorismului internațional ” Visarion Neagoe ,
Adriana Craciunescu, , în Lumea 2005 (Studii strategice și de securitate), Editura Centrului
Tehnico -Editorial al Armatei, București, 2005,
18. Strategia UE – 2005, 2014
19. Meto de de analiz ă calitativ ă – M. Popa, APIO, 2016 , definiția analizei calitative

46