Lect.univ.dr. Liviu Daniel Deceanu Student Alexandra Țermure Cluj -Napoca 2018 UNIVERSITATEA BABE Ș-BOLYAI FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI… [604255]
0
UNIVERSITATEA BABE Ș-BOLYAI
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
ȘI GESTIUNEA AFACERILOR
CLUJ NAPOCA
LUCRARE DE LICENȚ Ă
Coordonator științific
Lect.univ.dr. Liviu Daniel Deceanu
Student: [anonimizat]
2018
UNIVERSITATEA BABE Ș-BOLYAI
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
ȘI GESTIUNEA AFACERILOR
CLUJ NAPOCA
LUCRARE DE LICENȚĂ
Evoluția cursului de schimb
al leulu i și impactul asupra
agenților economici
din România
Coordonator științific
Lect.univ.dr. Liviu Daniel Deceanu
Student: [anonimizat]
2018
CUPRINS
Introducere
Motivația, importanța și metodologia cercetării
Lista tabelelor, grafcelor și casetelor
Cap. 1 Elemente Conceptuale ………………………….. ………………………….. ….. 1
1.1.Cursul de schimb ………………………….. ………………………….. …………… 1
1.1.1Curs de schimb definirea noțiunii ………………………….. ……………. 1
1.1.2.Lichiditatea internațională și convertibilitatea. Concepte ……….. 7
1.1.3.Cursul de schimb și rata inflației ………………………….. …………….. 8
1.1.4. Cursul de schimb și rata dobânzii ………………………….. …………… 9
1.2. Cotarea ………………………….. ………………………….. ………………………. 11
1.3. Poziția investițională a economiei naționale. Balanța de plăți ……. 12
1.3.1. Sistemul conceptual al balanței de plăți ………………………….. … 13
1.3.2. Structura balanței de plăți ………………………….. ……………………. 14
1.3.3 . Fundamentarea echilibrului valutar cu ajutorul Balanței de plăți
………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 15
1.3.4. Evaluarea activit ății de import și export ………………………….. … 16
1.3.5. Echilibrul valutar ………………………….. ………………………….. …… 20
1.3.6. Echilibrul balanței de plăți ………………………….. …………………… 22
1.3.7. Influența cursului de schimb asupra contului curent al balanței
de plăți ………………………….. ………………………….. ………………………….. 24
Cap 2. Fundamente și practici ale regimului valutar ………………………….. 26
2.1.Piața valutară ………………………….. ………………………….. ………………. 26
2.1.1Piața valutară: concept, tipuri, factori de influență ……………….. 26
2.1.2. Operațiunile specifice pieței valutare ………………………….. ……. 28
2.1.3. Participanții pe piața valutară ………………………….. ………………. 29
2.2. Cadrul instituțional al pieței valutare din România …………………… 31
CAP. 3 Studiu de caz: Impactul evoluției cursului de schimb asupra
exporturilor si importurilor din România în perioada 2005 -2015 ………… 34
3.1.Evoluția cursului valutar in perioada 2005 -2007 și impactul asupra
importurilor și exporturilor din România ………………………….. ………….. 35
3.2.Evoluția cursului valutar in perioada 2008 -2010 și impactul asupra
importurilor și exporturilor din România. ………………………….. …………. 39
3.3. Principalele grupe de produse importate si exportate ……………….. 46
Consideratii finale ………………………….. ………………………….. ………………… 49
Bibliogr afie ………………………….. ………………………….. …………………………. 50
Introducere
În lucrarea de față am ales sa realizez o evaluare susținută de considerente teoretice și
empirice a impactului cursului de schimb asupra competitivității comerțului comercial
al României.
În acest sens, studiul își propune să găsească modul în care cursu l de schimb
influențează competitivitatea României prin evaluarea efectelor generate asupra
exporturilor și importurilor. Scopul principal al studiului este de a evalua acțiunea
complexă dintre cursul de schimb și competitivitatea comercială și a conexiun ii dintre
acestea.
O evaluare a implicațiilor cursului de schimb asupra competitivității și comerțului
internațional poate să fie greu de făcut în anumite circumstanțe în care autoritățile
stabilesc tarife și politicile comerciale sunt influențate de deciz iile politice, cum ar fi
procedura Brexit.
În zilele noastre, comerțul internațional este influențat în mod semnificativ de politicile
și acțiunile care au efecte asupra unor domenii economice specifice.
Autoritățile guvernamentale adoptă pe scară largă m ăsuri de stimulare a investițiilor
străine directe pentru a s timula importurile și exporturile naționale în produsul intern
brut.
În plus, stimularea comerțului internațional este susținută prin liberalizarea dinamicii
capitalului prin relaxarea restricți ilor și impozitelor aplicate. Toate aceste modificări au
fost aprobate în contextul globalizării și formării uniunilor economice, cum ar fi
Uniunea Europeană.
Rata de schimb este un factor determinant important deoarece are influențe profunde
asupra econom iei, piețelor financiare și cetățenilor. Rata de schimb este referențială
pentru piețele financiare actuale, deoarece reflectă elemente ale competitivității, iar
evaluarea sa este esențială, deoarece cuprinde influențe dintr -o multitudine de factori,
dar, în același timp, modificarea acesteia are implicații multiple asupra competitivității
externe, economiei reale și piețelor financiare
Criza financiară internațională a afectat competitivitatea externă și a influențat
avantajele concurențiale.
În context ul socio -politic, criza ucraineană și restricțiile impuse Rusiei au determinat o
depreciere grea a rublei rusești. Acest ritm sporit se datorează procesului de extindere
a globalizării, dar și liberalizării piețelor financiare internaționale care au stimulat
investițiile străine directe.
În acest sens, este necesar să se separe fondurile speculative de cele care vizează
obținerea unor rezultate medii și lungi. În timp ce fondurile speculative vizează
evoluțiile pieței financiare care reflectă schimbările asupra economiei reale, investițiile
străine directe în capacități de producție sau chiar servicii pot fi stimulate prin crearea
de circumstanțe care să susțină avantaje competitive.
În urma acestor circumstanțe contemporane, studiul își propune să identi fice modul în
care cursul de schimb poate influența competitivitatea României prin evaluarea
efectelor generate asupra exporturilor și importurilor.
Prin urmare, principalul obiectiv al cercetării este de a determina modul în care cursul
de schimb poa te afecta evoluția comerțului românesc.
Obiectivele secundare sunt legate de identificarea altor factori determinanți care
influențează semnificativ exporturile și importurile. Rezultatele ar oferi oportunitatea
de a elabora măsuri adecvate pentru a îmbunătăți competitivitatea României,
concent rându -se pe cei importanți factori determinanți.
Motivația, importanța și metodologia cercetării .
Acestă lucare vizează explorarea efectului cursului de schimb asupra exporturilor și
importurilor în România în perioada 2005 -2015
Motivul principal pentr u care am ales să abordez acestă temă este faptul ca moneda
națională sa depreciat foarte mult în ultima perioadă față de principalele valute.
Am abord at acest subiect din dorința de identifica modul în care cursul de schimb poate
influența competitivitat ea României prin evaluarea efectelor generate asupra
exporturilor și importurilor.
Analiza se bazează pe date statisice relatate în grafice în care urmărim ce impact are
și cum influențează modificarea cursului valutar exporturile și importurile din Rom ânia.
Datele au fost colectate din rapoartele furnizate de Institutul Național de Statistică,
Banca Națională a României și Eurostat.
În aceasta lucrare am determinat și zona în care exportăm și importam cel mai mult, și
care sunt principalele grupe de pr oduse importate și exportate ale României .
Am structurat acest demers științific în trei părți, pornind de la cadrul teoretic relevant
din literatura de specialitate până la evoluția principalilor indicatori relevanți pentru
tema cercetată , care încep cu anul 2005, aferenți economi ei românești pentru a
determina corelația între variabilele alese (curs de schimb, export, import),
Iar in final e viden țierea rezultatelor obținute, interpretarea acestora și formularea unor
concluzii
Lista tabelelor, gra fcelor și casetelor .
Figura nr. 1 Efectele pozitive ale d eprecierii monedei nationale ………………………… 4
Ficura nr. 2 Efectele negative ale d eprecierii monedei naționale ……………………….. 6
Graficul nr. 1 Evoluția cursului valutar al le ului fata de euro (2005 -2007) ………….. 36
Graficul nr. 2 Exporturile și import urile din România (2005 -2007) ……………………. 38
Graficul nr. 3 Evoluția cursului valutar al leului fața de euro (2008 -2010) ………….. 39
Graficul nr. 4 Evoluția cursului valutar al leului fața de euro (2011 -2015) ………….. 40
Graficul nr. 5 Exporturile intra -UE28 și ext ra-UE28 (2013 -2015) ……………………… 42
Graficul nr.6 Importurile intra -UE28 și extra -UE28(2013 -2015………………………….42
Graficul nr. 7 Exporturile și import urile din România (2008 -2015) ……………………. 43
Graficul nr. 8 Evoluția cursului de schimb, a importurilor și exportur ilor…………….44
Graficul nr. 9 Structura exporturilor pe principalele grupe de produse ………………… 47
Graficul nr. 10 Structura importurilor pe principalele grupe de produse ……………… 48
1
Cap. 1 Elemente Conceptuale
1.1.Cursul de schimb
1.1.1 Curs de schimb definirea noțiunii
Mișcarea activelor financiare, precum și cea a mărfurilor si serviciilor, de la o țară la
alta este reflectată de fiecare țară în parte, în balanța de plăți externe, prin intermediul
monedei proprii. Alături de starea balanței de plăți a unei țări, evoluția curs ului de
schimb reflectă poziția economiei naționale în economia mondială și competitivitatea
economi ei naționale – privită inclusiv prin prisma calității politicii e conom ice a statului.
1
”Cursul de schimb reprezintă prețul unei monede exprimat într -o altă monedă cu care
se compară valoric. În sistemele cu etalon aur, compararea unităților monetare și
determinarea cursului de schimb, se realiza prin raportarea a două valori paritare,
însă, în sistemul monetar actual compararea unităților monetare se face prin
raportarea puterilor de cumpărare a acestora. ”
Băncile centrale determină, în prezent, un curs sub forma paritaților puterilor de
cumparare, care reprezintă pun ctul de plecare în determinarea cursului pieței, stabilit
pe baza cereri si of ertei pentru o moneda sau alta.
Cursurile valutare sunt de mai multe feluri,ele putând fi clasificate după anumite
criterii:
În funcție de modul de stabilire :
Curs oficial – este un curs stabilit de autoritatea monetara, acesta poate fi mai
îndepărtat sau mai apropiat de raportul real între monede, la rândul lui acesta
poate fi clasificat în :
Fix – stabilit pe baza parității monetare
Flotant – se modifică în cursul unei perio ade de timp în funcție de o serie
condiții
1 Daniel Dăianu Funcționarea economiei și echilibrul extern, Editura Academiei Române, București,
1992
2
Fluctuant – are stabilită un interval de variabilitate , situându -se între
celelalte două.
Curs neoficial ( de piață) – este prețul înregistrat pe piață la un moment dat pe
baza raportului cerere – ofertă.
În func ție de implicațiile economice :
Cursuri unice – aceste cursuri sunt practicate de țările dezvoltate pentru toate
operațiunile derulate cu alte țări
Cursuri multiple – acestea sunt practicate doar de țările în curs de dezvoltare
pentru diferite operatiuni , în funcție de interesul pe care îl are autoritatea
monetară de a încuraja sau de a descuraja anumite operațiuni.
În funcție de poziția băncii:
Curs de cumpărare
Curs de vânzare
În funcție de felul în care se lichidează tranziția :
Curs la vedere (spot) – este cursul zilei în care se încheie tranzacția de vânzare
– cumpărare de valută, curs la care se și lichidează tranzacția în aceeași zi sau
cel mai târziu dupa 48 de ore, când are loc schimbarea sumelor cuvenite
Curs la termen (for ward) – este cursul stabilit în momentul încheieri tranzacției
de vânzare – cumpărare de valută și la care se finalizează tranzacția la un
termen stabilit. Fiind un curs specificat în contract , el se respectă indiferent de
nivelul cursului zilei de lich iditate a tranzcției.
“Devalorizarea reprezintă micșorarea oficială a valorii unei monede. Aceasta are
drept consecință micșorarea puterii de cumpărare a monedei și modificarea raportului
de preschimbare față de alte monede. Despre devalorizare se poate di scuta numai în
cazul țărilor a căror monedă se stabilește printr -o relație fixă față de o valută, coș
valutar, DST, Euro. În cazul țărilor a căror monedă nu este legată pe baza unui
aranjament valutar printr -o relație fixă de un anumit element, valoarea ei formându –
se pe piață, nu se mai vorbește de devalorizare, ci de depreciere. ”
3
Efecte pozitive și negative ale devalorizării
“Devalorizarea monedei naționale este efectuată de către Banca Centrală într -un
regim cu rate de schimb fixe iar deprecierea rezultă din deficitul balanței de plăți într –
o economie cu regim de schimburi flexibile ”.
În ambele situații se pot înregistra următoarele efecte (figura 1) care au loc doar în
cazul unei economii competitive pe plan internațional și a unui comportament
concurențial din partea firmelor interne.
(1) Devalorizarea monedei naționale duce la creșterea pr ețurilor produselor importate.
(2) În cazul în care importurile se concentrează în mare măsură pe materii prime,
materiale și tehnologiei atunci vor crește și prețurile interne (inflația importată).
(3) Datorită creșterii prețurilor interne are loc o scădere a competitivității produselor
exportate (exprimate în monedă străină).
(4) Pe de altă parte, creșterea prețurilor importurilor conduce la scăderea vol umului
acestora.
(5) Devalorizarea monedei naționale generează scăderea prețurilor produselor exportate
(exprimate în monedă străină).
(6) Scăderea prețurilor produselor exportate conduce la creșterea competitivității
produselor interne și de aici la:
(7) Creș terea volumului exporturilor.
(8) Creșterea exporturilor determină creșterea PIB împreună cu toate efectele acesteia:
creșterea ofertei de locuri de muncă și sc ăderea șomajului conjunctural.
(9) Scăderea importurilor însoțită de creșterea exportu rilor va determina scăderea
deficitului balanței comerciale. 2
2 Weimer Dl, Vining A.R., Analiza politicilor publice – concepte și practică , Ed. Arc, București, 2004,
Cap. 5, pag.150
4
Figura1. Efectele pozitive ale devalorizarii monedei naționale
(5) (1)
Prețurile Pr ețurile
Exportatorilor Importatorilor
(6)
Competitivitatea (4) (2)
Produselor
Interne Importuri Preț intern
(7) (9) (3)
Copetitiviatea
Exporturi Produselor
interne
(8) Deficitul
balanței
comerci ale
PIB
Oferta de muncă
Șomaj (9)
Sursa : Weimer Dl, Vining A.R., Analiza politicilor publice – concepte și practică, Ed.
Arc, București, 2004 Devalorizare
5
Efectele negative ale deprecieri monedei na ționale :
(1) Efectul – profit al unei devalorizări constă în faptul că exportatorii, păstrându -și
prețurile în moneda străină (2), vor câștiga la repatrierea valutei un venit mai mare în
moneda națională, iar volumul exporturilor rămâne nemodificat (3). În ceea ce privește
importatorii, dacă vor decide să mențină prețurile interne nemodificate (pentru a păstra
volumul desfacerii), aceștia vor înregistra o scădere a profitului, iar dacă vor majora
prețurile, va scădea volu mul desfacerilor.
(4) Aceste efecte vor determina scăderea de ficitului balanței comerciale.
(5) Efectul de concurență constă în comportamentul exportatorilor și importatoril or în
raport cu devalorizarea.
(A) Dacă elasticitatea cererii față de prețuri este puternică, vor scădea importurile și vor
crește exporturile.
(6) C reșterea exporturilor și scăderea importurilor determină scăderea de ficitului
balanței comerciale.
(B) Dacă cerea este realativ inel astică în raport cu pre țurile, volumul importurilor va
rămâne relativ nemodificat.
(7) Menținerea nemodificată a importurilor determină creșterea deficitului balanței
comerciale. 3
3 Weimer Dl, Vining A.R., Analiza politicilor publice – concepte și practică, Ed. Arc, București, 2004
cap 5 pag. 152
6
Figura nr.2 Efectele negative ale devalorizării monedei naționale
Deva lorizare
(5) (1)
Efect de concuență Efect profit
Prețuri nemodificate la expor
(B) (A) (3)
Elasticitate Elasticitate
mica a cererii mare a cererii
față de prețuri față de prețuri
Volumul
Nemodificat
al exporturilot
Importuri
nemodificate
importuri exporturi (4)
(7)
(6)
Deficitul Deficitul
balanței comerciale balanței comerciale
Sursa : Analiza politicilor publice – cap 5 pag. 153
7
“Deprecierea valutară reprezintă fenomenul prin care o monedă, pe un interval dat,
își diminuează puterea de cumpărare în raport cu alte monezi. ”
În relațiile de comerț exterior, devalorizarea și depr ecierea favorizează exportul și
defavorizează import ul.
“Revalorizarea reprezintă majorarea oficială, prin lege, a valorii u nei monede și are
drept consecință directă creșterea puterii de cumpărare a monedei revalorizate și
modificarea raportului de preschimbare față de alte valute. Ca și devalorizarea,
revalorizarea este tot mai rar utilizată. ”
“Reprecierea valutară reprezintă fenomenul prin care o monedă, pe un interval de timp
dat, își mărește puterea de cumpărare .”
În relațiile de comerț exterior, atât revalorizarea cât și repre cierea acționează ca o frână
la export și încurajează impoturile în cadrul țării cu moneda repreci ată.
1.1.2 .Lichiditatea internațională și convertibilitatea. Concepte
„Lichiditatea internațională reprezintă, în sens larg, totalitatea mijloacelor de plată
internaționale de care poate dispune o țară la un moment dat ”
În sens restrâns, lichiditatea internațională este for mată, în principal, din rezerva
internațională oficială, la care se adaugă creditele acordate de organis mele financiare
internaționale, precum și facilitățile temporare pe care băncile centrale și le acord ă pe
bază de reciprocitate. Din definițiile enunțate, rezultă că partea cea mai importantă a
lichidită ții internaționale o reprezintă rezerva internațională oficială a unui stat. Rezerva
internațională oficială este la dispoziția băncii centrale a unei țări și contribuie la
garantare a solvabilității externe a țării respective, precum și a capacității sale de plată .
Prin convertibilitate se înțelege însușirea legală a unei monede, de a fi preschimbată cu
o altă monedă, în mod liber, prin vânzare și cumpărare pe piață, neexistând restri cții,
nici cu privire la suma de preschimbat, nici la scopul preschimbării si nici cu privire la
calitatea celui care efectuează preschimbarea4.
În practica internațională se cunosc mai multe tipuri de convertibilitate și anume:
4 Kiritescu C., op. Cit., pag. 100
8
convertibilitatea deplină a unei monede reprezintă posibilitatea oricărei
persoane (rezidentă sau nerezidentă) care deține o monedă națională de a o
preschimba, în mod liber, în orice altă monedă, utilizând cursul valutar practicat
pe piața respectivă, atât pentru operațiunile curen te, cât și pentru operațiunile de
capital;
convertibilitatea internă se referă la posibilitatea rezidenților de a preschimba
moneda națională contra valută, iar convertibilitatea externă se referă la
acordarea acestui drept exclusiv nerezidenților;
convert ibilitatea curentă se referă numai la operațiunile derivate din exportul și
importul de bunuri și servicii, convertibilitatea totală se referă la toate
categoriile de operațiuni de cont curent și de capital
1.1.3 .Cursul de schimb și rata inflației
Unul di n cei mai importanți factori de influență asupra cursurilor valutare este inflația.
Cursul de schimb al monedei dintr -o țară este determinat, pe termen mediu și lung, de
rata inflației din țara respectivă, mai precis variațiile de curs dintre două valute ( A și B)
depind de diferența existentă între ratele inflației în economia celor două țări A și B.
Această concluzie are la bază teoria parității puterii de cumpărare.
Teoria parității puterii de cumpărare explică evoluția cursului de schimb pe termen
mediu și lung, dar o infirmă pe termen scurt.
Enumerăm observațiile critice aduse acestei teorii:
5
Teoria parității puterii de cumpărare se bazează pe evoluția balanței curente,
balanță care reprezintă numai o parte din balanța de plați. În acest fel, nu se ține
seama de influența exercitată asupra cursului de schimb de celelalte posturi și
componente.
Teoria parității puterii de cumpărare nu ține seama de faptul că o valută poate
deveni instrument de plată și transfer utilizat de terțe țări. Din această cau ză,
evoluția valorii valutei respective nu mai are legătură cu rata inflației din țara
căreia îi aparține moneda respectivă.
5 Mecanisme valutare, Prof.univ.dr.Ligia Georgescu -Golosoiu, cit. , pag. 5
9
Concluziile verificării empirice a teoriei sunt influențate și de natura regimului
de schimb în vigoare în cursul perioadei alese pentru efectuarea observației.
Verificarea empirică a teoriei este sensibilă la indicii de preț luați în calcul,
utilizându -se, de regulă, indicele general al prețurilor de consum. Acești indici
cuprind uneori bunuri și servicii care nu fac obiectul schi mburilor internaționale
și, în plus, introduc abateri care țin de diferențele de productivitate și inflație
existente între sectoarele unei economii.
1.1.4. Cursul de schimb și rata dobânzii
Rata dobânzii îndeplineste o dublă influență asupra cursurilor valutare. Pe de o parte
variațiile ratei dobânzii determină fluctuațiile cursurilor valutare la vedere . Pe de altă
parte variațiile ratei dobânzii determină , conform teoriei parității ratelor dobânzii,
cursurile valutare la termen.
Teoria parității ratel or dobânzilor, formulata de J.M.Keynes se rezumă la fraza:
cursurile la termen ale valutelor tind să se apropie de paritatea ratelor dobânzii. Reportul
sau deportul unei valute A față de o valută B sunt, în aceste condiții, determinate de
diferențele de do bânzi practicate pe piețele monetare ale monedelor A si B.
În mod practic, dacă se scumpeste moneda naționă prin cresterea dobânzilor se pune în
mișcare imediat ieftinirea devizelor, d eci întărirea cursului valutar. Asigurarea
echilibrului economic genera l, ca și a celui financiar, a presupus preocupar ea factorilor
de decizie macroeconomică pentru corelarea cât mai judici oasă a ofertei de resurse de
la potențialul creditor cu cererea exprimată de potențialul debitor.
Aici a intervenit problema raportului dintre rata nominală și rata reală a dobânzii. Ra ta
nominală, aceea care este înscrisă în contractul de credit , reprezintă, în esență, prețul
nominal plătit de debitor pentru dreptul de a utiliza resursele bănești temporar
disponibile ale creditorului. Dac ă, însă, inflația este mai înaltă decât rata nominală a
dobânzii, credi torul va constata că puterea de cumpărare a sumei care i -a fost restituită,
împreună cu dobânzile, este mai mică decât a celei pe care a avansat -o. Debitorul va
restitui, în termeni rea li, mai puțin decât a primit.
10
În aceste condiții, a fost imposibil de asigurat un echilibru între cerere și ofertă.
Restabilirea echilibrului presupunea ca acela care a economisit să își conserve puterea
de cumpărare inițială. Acest lucru se putea realiza numai prin remunerarea pozitivă, în
termeni reali, a economiilor.
Așa după cum astăzi nu se mai evaluează creșterea nominală a salariului, ci numai
puterea de cumpărare a veniturilor, este corect să se analizeze și rata reală a dobânzii,
adică nivelul rez ultat prin scăderea ratei inflației din rata nominală a dobânzii.
Înțelegerea și previzionarea evoluției cursurilor de schimb p e piața monetară
internațională este strict legată de urmărirea ratei dobânzilor. Influențele ratelor
dobânzilor explică, în special, 18 Mecanisme valutare
evoluția cursurilor de schimb la vedere. Relația di ntre rata dobânzii și cursul de schimb
poate fi analizată pe termen scurt sau lung.
Pe termen scurt, modificarea ratei dobânzii produce o modificare a c ursului de
schimb la vedere. Astfel, dacă autoritatea dintr -o țară va proceda la c reșterea
ratei dobânzii, vor fi atrași în acea țară investitorii străini, care vor fi tentați să
lichideze activele în alte valute, pentru a cumpăra titluri în valuta țării
respective: bonuri de tezaur, certificate de depozit etc. Vânzarea valutelor și
cumpărarea monedei țării respective au drept consecință creșterea imediată a
cursului monedei respective la vedere în raport cu celelalte valute. În sens
invers, reducerea dobân zilor din țara respectivă îi determină pe investitori să
lichideze activele în moneda țării respective, pentru a face plasamente în alte
valute. Vânzările masive de monedă din țara respectivă, însoțite d e cumpărări
de valute, au drept efect scăderea cursul ui monedei naționale.
Pe termen mediu, relația între rata dobânzii și curs ul de schimb devine
complicată. Pentru majoritatea valutelor, asocierea monedă forte – rată a
dobânzii redusă, pe de o parte și monedă slabă – rată ridicată a dobânzilor, pe de
altă parte, se poate verifica și în practică.
11
1.2. Cotarea
Stabilirea cursurilor de schimb dintre monede și publicarea lor de catre autoritatea
monetară sau de către alte bănci se numeste cotație.
Cursul unei monede se poate stabili in raport cu :
unitate monetară, sistem practicat numai pentru câteva valute: dolarul american
(USD), lira sterlină (£) etc.
Exemplu: 1 USD = x FRF
£ = y FRF
sută de unități monetare, sistem practicat pentru marea majoritate a monedelor
Exemplu: 100 DEM = x FRF
mie de unități monetare, sistem care este utilizat mai rar, în etapa actuală, pentru
lira italiană și uneori pentru yenul japonez
Exemplu: 1000 Lit = x FRF
Există două metode de cotație:
• Cotație directă – când cursul valutelor se exprimă ca echivalent în monedă
națională pentru o unitate monetară straină. Este metoda utilizată în majoritatea țărilor.
(de exemplu, în România cursul de referință al leului publicat de Banca Naționala a
României este de: 1 USD = 3.8843 Lei; 1 EURO = 4.6348 Lei ;6
• Cotație indirectă – cursul valutelor se exprimă ca echivalent de unități monetare
străine (de valută), care revine pentru o unitate monetară națională. Această metodă este
utilizată în țările anglo -saxone (de exemplu, la Londra 1 liră sterlină= 1,3549 dolari
americani, 1 liră sterlină= 1,1355 euro)7
“Diferența dintre cele două cursuri (de cumpărare și de vânzare) se numește spread și
reprezintă câștigul celui care cotează, dacă se presupune că el cumpără și vinde în
același timp. ”
6 La data de 11 Mai 2018, http://www.bnr.ro/Cursul -de-schimb -524.aspx
7 La data de 11 Mai 2018, https://www.curs -valutar -bnr.ro/curs -lira-sterlina
12
1.3. Poziția investițională a economiei naționale. Balanța de plăți
Balanța de plăți reprezintă sinteza tranzacțiilor economice și financiare ale României
cu restul lumii, pe o perioadă de timp determinată, referitoare la bunuri, servicii,
venituri primare, transferuri fără contraprestație (don ații, ajutoare și altele asemenea),
precum și la creanțe și obligații financiare.8
Într-o economie de piață, statul poate folosi balanța de plăți pentru a influența evoluția
unor fenomene economice, mișcările de capital și implicit situaț ia monedei din țar a
respectivă 9.
Evoluția balanței de plăți a unei țări este strâns legată cu evoluția economică a țării
respective și reflectă, într -un anumit moment, gradul și modul în care țara respectivă
este angrenată în circuitul economic mondial. Deci, putem afirm a că balanța de plăți
este în esență barometrul întregii activități economico -financiare a unei țări. Ea pune în
evidență capacitatea de producție a bunurilor și competitivitatea acestora pe piața
internațională, atât în ceea ce privește calitatea, cât și prețul acestora.
Între balanța de plăți și moneda națională este o dublă influență: pe de o parte, cursul
valutar al monedei influențează prețurile și, deci, mărirea sau micșorarea profitului la
tranzacțiile internaționale, iar, pe de altă parte, balanța de plăți în situația de a fi activă
sau pasivă influențează cursul valutar al monedei proprii.
Pe măsura “maturizării” procesului de convertibilitate, crește tot mai mult rolul balanței
de plăți în determinarea convertibilității și a mobilității cursurilo r valutare. Pentru
trecerea cu succes la convertibilitatea pe termen mediu și lung, este esențial să se atingă
și să se mențină un anumit echilibru structural între tranzacțiile curente și cele de cont
financiar și de capital.
În același timp, pe piața in ternațională financiar -valutară, calitatea balanței de plăți a
unei țări constituie un criteriu important în acordarea de credite și în stabilirea
condițiilor acestora.
8 http://www.bnr.ro/Balanta -de-plati-%E2%80%93 -Precizari -metodologice -11753.aspx
9 Stoian I. și Berea A. Bal anța de plăți externe, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1977, p.
30
13
Poziția unei economii naționale în raporturile ei cu restul lumii este reflectată în d ouă
documente: balanța de plăți și balanța creanțelor și angajamentelor externe
Scopul balanței de plăți îl constituie tranzacțiile și, de aceea, aceasta include mai bine
fluxuri decât stocuri. Astfel, balanța de plăți conține evenimente economice care se
petrec într -o anumită perioadă de timp și nu totaluri ale pasivelor și activelor economice
care există la un moment dat.
1.3.1. Sistemul conceptual al balanței de plăți
Balanța de plăți se bazează pe înregistrarea fluxurilor (tranzacțiilor) dintre rezidenți și
nerezidenți, contabilizate de -a lungul unei perioade de timp, de obicei un an. Balanța
de plăți înregistrează la activ încasările, respectiv, creanțele exigibile în perioada de
referință, iar la pasiv plățile, respectiv datoriile exigibile în aceeași perioadă, indiferent
dacă operațiunile comerciale sau financiare care le -au generat au fost efectuate în
această perioadă sau anterior.
„ Potrivit manualului Fondului Mon etar Internațional, balanța de plăți reprezintă o
declarație statistică care rezumă sistematic tranzacțiile economice ale unei țări cu
restul lumii, de -a lungul unei anumite perioade de timp (în general, un an) ”
. Obiectul balanței de plăți îl constituie t ranzacțiile și, de aceea, aceasta include mai
degrabă fluxuri decât stocuri. Astfel, balanța de plăți conține evenimente economice
care se petrec într -o anumită perioadă de timp și nu totaluri ale activelor și pasivelor
economice care există la un moment d at.
“Tranzacțiile, în marea lor majoritate între rezidenți și nerezidenți, se referă la
fluxurile economice care reflectă crearea, transformarea, schimbul, transferul sau
stingerea unei valori economice și care presupune schimbarea de proprietate asupra
bunurilor sau a drepturilor financiare, prestarea de servicii sau disponibilizarea de
forță de muncă și capital. ”
Elaborarea balanței de plăți se bazează pe un set de reguli care definesc
agenții, natura tranzacțiilor și modalitatea de înregistrare a acesto ra.
Distincția dintre agenții rezidenți și nerezidenți constă în centrul principal de
interes al activității lor.
14
Astfel, rezidenții unei economii sunt reprezentați d e următoarele tipuri de unități
economice:
întreprinderile, corporațiile și cvasi -corpora țiile, inclusiv sucursalele
investitorilor direcți nerezidenți;
guvernul și administrația publică locală;
instituțiile nonprofit;
gospodăriile populației și persoanele fizice ce alcătuiesc o gospod ărie
1.3.2. Structura balanței de plăți
Deși, în prezent, nu se poate vorbi despre un model al structurii balanței de plăți unanim
acceptat de către toate țările lumii, acesta poate fi rezumat la următoarea structură
bipartită pe conturi:
contul curent sau balanța de plăți curente și
contul de capital și financiar sau balanța mișcărilor de capital.
În interiorul acestei scheme, fiecare țară își realizează propria detaliere. Este demnă de
amintit metodologia de întocmire a balanței de plăți în accepțiunea Fondului Monetar
Internațional.
Se poa te spune că statistica balanței de plăți are o structură coerentă, care facilitează
analizele întocmite pentru numeroase scopuri, între care: formularea și monitorizarea
politicilor macroeconomice, proiecții, studii privind comportamentul piețelor reale și
financiare, comparații bilaterale și multilaterale.
Lista componentelor standard incluse în balanța de plăți oferă un standard internațional
pentru sistemul structural pe care se articulează balanța de plăți. Lista componentelor
standard ale balanței de plăți se bazează pe o serie de considerații conceptuale și
practice.
Structura listei componentelor s -a întocmit luându -se în considerare opiniile
specialiștilor în balanța de plăți, principiile analizei balanței de plăți și clasificările
utilizate în alt e sisteme statistice internaționale.
15
Componentele standard sunt grupate în două capitole principale:
contul curent
contul de capital financiar.
Contul curent este, la rândul său, subdivizat în trei mari categorii: bunuri și servicii
(subdivizat în bunuri și servicii), venituri și transferuri curente. Contul de capital și
financiar include în contul de capital transferurile de capital și tranzacțiile
(cumpărare/vânzare) cu active nemateriale, nefinanciare (inclusiv patente, drepturi de
autor), iar în contul financiar tranzacțiile internaționale c u active și pasive financiare
1.3.3. Fundamentarea echilibrului valutar cu ajutorul Balanței de plăți
Orice țară este interesată în menținerea unui echilibru economic general prin urmărirea
celor trei latur i componente ale sale și anume:
echilibrul financiar
echilibrul monetar
echilibrul valutar
Echilibrul financiar reflectă egalitatea existentă între resursele financiare necesare
pentru realizarea unor obiective stabilite și posibilitățile efective de procurare a acestor
resurse;
Echilibrul monetar se realizează prin existența unui raport optim între masa monetară
în circulație și nevoile bănești ale circulației pentru efectuarea normală a tuturor
operațiunilor în cadrul echilibrului economic general;
Echilibrul valutar constă în egalitatea dintre încasările și plățile în valută ale unei țări,
pe o anumită perioadă. Acest echilibru rezultă din echilibrul economic intern fiind
influențat de calitatea și volumul producției, de evoluția prețurilor interne ș i externe, de
fluctuațiile valutelor implicate, de volumul creditelor primite și al celor acordate.
Echilibrul valutar poate fi:
– parțial – pentru o anumită categorie de operațiuni sau raportat numai la două sau un
grup de țări;
16
– total – ca egalitate gen erală a încasărilor și plăților în valută.
Calitatea echilibrului valutar constă în realizarea lui prin cât mai puține credite primite.
Trebuie realizat astfel încât să permită importul de materii prime, servicii etc. fără un
consum prea mare de valută sau produs social.
La nivelul economiei naționale, decizia financiar -monetară se realizează sub forma
balanței de plăți externe. Aceasta reprezintă (potrivit definiției Fondului Monetar
Internațional) un tablou statistic sub formă contabilă care înregistrează sistematic
ansamblul fluxurilor reale, financiare și monetare intervenite între rezidenții unei
economii și restul lumii, în cursul unei perioade de timp, de regulă un an.
Balanța de plăți externe lucrează cu fluxuri și stocuri, urmărind evenimentele
econ omice pe parcursul unei perioade de referință și nu cu solduri economice existente
la un moment dat.
În relațiile economice internaționale, situația Balanței de plăți externe este factorul de
orientare a politicii externe a statului respectiv, precum și a politicilor celorlalte state
față de acest stat. Balanța de plăți oglindește forța economică a țării respective, starea
și amploarea tranzacțiilor sale economice cu celelalte țări, sănătatea economiei
naționale, credibilitatea acelei țări față de alte țări .
1.3.4. Evaluarea activității de import și export
Operațiile evidențiate de balanța comercială se bazează pe evaluarea exporturilor și
importurilor, pe decontarea acestora și pun în lumină eficiența activității de
import/export la data pentru care se întocmește balanța.
Principalele caracteristici ale evaluării operațiunilor de export/import reflectate de
balanța comercială sunt:
I EXPORT
1) Evaluarea operațiunilor : internă și externă
evaluare internă măsoară rezultatul producerii bunului destinat export ului și
comercializarea acestuia către partenerul extern. Are la bază prețul intern
complet de export care include prețul producătorului, cheltuieli speciale de
17
export, asigurarea bunurilor exportate, comisioane, cheltuieli de transport până
la graniță (da că este export FOB).
evalurea externă se bazează pe prețul extern exprimat în valută și înscris în
contractul internațional. Prețul extern poate fi preț de negociere, preț de bursă,
preț de deviz, preț de licitație etc.
Pentru asigurarea echilibrului valutar este important ca prețul extern transformat în
monedă națională la cursul zilei de la data efectuării plății să fie acoperitor pentru prețul
intern complet de export.
2) Modalitățile de decontare a exportului : acestea trebuie să confere siguranța înca sării
de valută la export și să comporte costuri cât mai mici de utilizare a lor. Din acest
punct de vedere, o importanță deosebită prezintă poziția partenerilor în momentul
încheierii contractului și măsura în care ei reușesc să impună partenerului
modali tățile de plată cele mai convenabile.
3) Eficiența exportului (cel mai important element) este reflectată de raportul
efort/efect, respectiv raportul între prețul intern complet de export și prețul extern în
valută.
Eficiența exportului este reflectată de numărul de unități de monedă națională ce revin
la o unitate de valută. Indicatorii de eficiență vor fi comparați cu cursul de schimb al
monedei naționale față de valuta în care se încasează exportul.
În general, eficiența exportului este urmărită și apre ciată prin intermediul indicatorilor:
cursul de revenire la export
aportul valutar
AV = Preț extern în valută – M
externPret export de complet intern Pret
exportCR
Prețul în valută al materiilor prime, materialelor,
forței de muncă,
combustibililor, încorporate în bunurile destinate
18
rata aportului valutar
Un export este cu atât mai eficient cu cât cursul de revenire la export este mai mic, iar
aportul valutar și rata aportului valutar sunt mai mari.
cursul de revenire al aportului valutar
Importanța acestui indicator decurge din faptul că reflectă eficiența muncii vii
încorporată în produsul exportat și măsura în care aceasta este recunoscută prin preț pe
plan internațional. Exportul este cu atât mai eficient, cu cât CRav este mai mic.
II IMPORT
1) evaluarea operațiunilor : externă și internă
evaluarea externă se referă la determinarea prețului de import (în valută) înscris în
contractul comercial internațional;
evaluarea internă vizează prețul de valorificare pe piața internă a produsului
importat. Acest preț este influențat de cursul de schimb al monedei naționale, precum
și de gradul de fiscalitate deoarece în prețul de vânzare pe piața internă se includ
impozite indirecte (tax e vamale, accize, TVA).
100*
externPret M- externPret Rav
M(valuta)- (valuta) extern Pret nationala) M(moneda- nationala) (moneda export de complet inten Pret CRav
19
2) decontarea importului trebuie să se realizeze prin intermediul unor modalități de plată
cât mai puțin costisitoare și care să nu presupună imobilizări importante și de lungă
durată pentru importator.
Din punctul de vedere al impo rtatorului, cea mai preferată modalitate de plată este
incasso -ul, dar acesta nu este acceptat de obicei de către exportator datorită riscurilor
pe care le poate presupune. Folosirea modalităților de plată costisitoare dar sigure
(acreditiv documentar) inf luențează în mod indirect echilibrul valutar.
3) eficiența la import se determină prin raportul invers între efectul obținut și efortul
depus – se compară prețul de valorificare pe piața internă a produsului importat cu prețul
în valută plătit partenerului extern.
În general, eficiența importului se apreciază în principal cu ajutorul indicatorului:
– curs de revenire la import
Un curs de revenire la import mai mare decât cursul de schimb al monedei naționale
față de valuta considerată reflectă un im port eficient. Această interpretare este relativă
deoarece prețul de valorificare la intern este puternic influențat de comisioanele
practicate de o multitudine de intermediari, de adaosul comercial și de gradul de
fiscalitate.
(valuta) extern Pret nationala) (moneda vanzarede intern Pret
importCR
20
1.3.5. Echilibrul valutar
Într-o accepțiune generală, echilibrul valutar desemnează situația de egalitate între
încasările și plățile în valută, aferente unei anumite perioade. Într -o accepțiune
macroeconomică, echilibrul valutar reprezintă o componentă a echilibrului econ omic
general, alături de echilibrul bugetar, echilibrul aferent economiei reale, echilibrul
monetar.
Într-o economie închisă sursele cererii pentru produsul intern sunt : cheltuieli
guvernamentale (G), consum (C), investiția interna brută (I).
Astfel că :
Unde Y este produs national brut
Dacă în economia î nchisă produsul național brut se confundă cu prosul intern brut, în
economia deschisă cele două marimi agregate pot fi doar întâmplător egale.
Produsul intern brut este rezultatul activitățilo r economice pe teritoriul țări respective,
iar produsul national brut este venitul brut agregat al rezidenților permanenți ai acelei
țări, indiferent de țara de origine a venitului.
Într-o economie deschisa, la sursele cererii se adaugă exportul (X), iar l a sursele ofertei
se adaugă importul (M).
În viziunea macroeconomică, echilibrul valutar poate fi pus în evidență de următoarea
relație:10
10 Teorii si modele privind relatiile economice internationale
Prof.univ.dr.Ovidiu RUJAN cap 9 Y=C+G+I
Y+M=C+I+X
21
Y = Produsul Intern Brut; M = Import; C = Consum intern; I = Investiții; X = Export
Dacă Produsul Intern Brut asigură consumul intern și investițiile pe o perioadă de timp
determinată, atunci importul se acoperă integral pe seama exportului.
Dacă: Y = C + I
RELAȚIA DE ECHILIBRU VALUTAR
Această situație este aproape imposibil de atins în practică. Stările de dezechilibru sunt
cele mai frecvente.
Dacă Produsul Intern Brut nu acoperă consumul și investițiile, se apelează la import
care depășește exportul:
Dacă: Y < C + I
DEFICIT DE VALUTĂ
Această situație are consecințe asupra modalității de realizare a echilibrului, apelându –
se fie la credite externe, fie la consumarea rezervei de valută.
Dacă: Y > C + I
EXCEDENT DE VALUTĂ
În această situație, efectele asupra situației valutare sunt favorabile.
Producția internă poate creea condițiile necesare creșterii exporturilor și, deci, a
încasării suplimentare de valută. Acest lucru poate influența favorabil și situația M = X
M > X
M < X
22
rezervelor internaționale nete: încasările suplimentare din exporturi pot fi folosite
pentru cump ărarea de valută și creșterea rezervei valutare.
Instrumentul adecvat de analiză a echilibrului relațiilor internaționale este balanța de
plăți. Ea arată, prin excedent sau deficit, când relațiile economice externe ale unei țări
sunt sau nu în echilibru. Ea indică sursa dezechilibrului, natura și mărimea ajustării
necesare pentru restaurarea echilibrului. Dezechilibrul balanței de plăți poate fi corectat
prin acțiunea unei serii de factori, printre care cursul de schimb, prețurile interne, rata
dobânzii, v enitul național.
1.3.6 . Echilibrul balanței de plăți
Asupra balanței de plăți externe pot acționa o serie de factori – de natură endogenă și
exogenă, care determină destabilizarea ei.
Factori i endogeni
Au un rol preponderent în crearea soldului pasiv al balanței, cu repercursiuni negative
asupra puterii de plată în valută și, în general, asupra relațiilor internaționale ale unei
țări. Un sold pasiv cronic micșorează bonitatea țării respective pe plan internațional și
îi atacă reputația.
a
Printre factori i endogeni se numără:
– întârzieri în darea în exploatare a unor obiective industriale de însemnătate națională
majoră;
– reducerea exportului determinată de calamități naturale sau de evenimente fortuite
(revoluții, războaie, greve, destabilizări politice etc.);
– creșterea nerațională a importului;
– slăbirea calității producției pentru export;
– reducerea deliberată a unor exporturi în scopul îndestulării pieței interne sau în scopuri
strategice -militare etc.
23
Factori exogeni
Au un caracter conjunctural și o acțiune greu de înlăturat fără intervenția și sprijinul
statului. Printre aceștia se numără:
– dereglarea prețurilor mondiale pentru produsele cu pondere mare în structura
exportului și importului (prăbușirea prețurilor la export sau creșterea exorbitan tă
a prețurilor la import dereglează echilibrul balanței de plăți în sens negativ);
– restricțiile cantitative și creșterea taxelor vamale sau de altă natură în țările
importatoare potențiale (determină reducerea sau anularea unor exporturi în
aceste țări);
– micșorarea intrărilor de valută ca urmare a fluctuației cursului de schimb
valutar;
– influența factorilor psihologici și a mișcărilor speculative de bursă (afectează
situația monedei naționale, fluctuația cotației acesteia și corelația dintre
prețurile inte rne și externe).
24
Echilibrarea balanței de plăți generale se obține prin compensarea soldurilor active din
relația cu unele țări, cu soldurile pasive din relația cu alte țări, în cadrul aceleiași
modalități de plată. Stingerea soldului pasiv este una din preocupările de bază ale
oricărui stat. În principal, aceasta se face prin:
– sprijinirea producției, cu valorificarea superioară pe piața externă, în scopul
creșterii prețurilor la export și a creșterii veniturilor în valute convertibile;
– sprijinirea politi cii de investiții, prin atragerea de capitaluri străine;
– emisiunea de obligațiuni pe piața externă de capital, amortizabile pe termen
lung;
– obținerea de credite de la organisme financiar -valutare internaționale;
– primirea de ajutoare financiare sau în mărfu ri;
– atragerea de credite guvernamentale;
– amânarea restituirii unor credite;
– vânzări de aur și metale prețioase din rezerva națională (ca măsură extremă).
1.3.7. Influența cursului de schimb asupra contului curent al balanței de plăți
Între balanța de plăți externe și moneda națională există o dublă influență:
– balanța de plăți externe în situația de a fi activă sau pasivă și deci modalitatea sa
de echilibrare, influențează cursul valutar al monedei naționale;
– cursul valutar al mone dei naționale influențează prețurile și, deci, mărirea sau
micșorarea profitului la tranzacțiile internaționale.
Modul în care balanța de plăți a unei țări se echilibrează reprezintă o informație
deosebit de sensibilă în privința cursului valutar:
echilibr area în condiții de deficit (când echilibrul final se realizează cu
contribuția finanțărilor externe, a folosirii rezervelor valutare sau a unei părți
din masa monetară internă) determină o reducere a încrederii posesorilor de
monedă a țării cu balanță def icitară deoarece apare teama că țara respectivă nu
va putea onora cu mărfuri sumele proprii existente în afara țării și ca urmare va
avea loc o depreciere a cursului monedei naționale;
25
echilibrarea în condiții de excedent (când echilibrul final se realiz ează cu
contribuția încasărilor din export) determină o sporire a încrederii în moneda
țării respective din partea agenților economici de pe piața externă ceea ce va
avea o influență favorabilă asupra cursului de schimb al monedei naționale.
Contul curent este influențat atât de competitivitatea produselor care fac obiectul
tranzacțiilor internaționale, cât și de fluctuațiile înregistrate de moneda națională
față de alte valute. O monedă națională apreciată față de o valută de referință
conduce la o sporire a volumului importurilor pe fondul diminuării exporturilor. În
condițiile în care moneda națională are o evoluție cu tendință de depreciere, în
planul tranzacțiilor internaționale se înregistrează încurajarea exporturilor și
diminuarea importurilor.
Influența ratei dobânzii asupra balanței de plăți
În cazul în care fluxurile de capital dintr -o țară cu balanță excedentară cresc, rata
dobânzii scade. Atunci, capitalurile caută oportunități mai mari de fructificare în
alte țări și ca urmare scade surplusul balanței.
În situație inversă, dacă rata dobânzii de pe piața internă crește, capitalurile
interesate intră în țara respectivă și ajută la echilibrarea balanței.
Influența venitului național asupra balanței de plăți
Creșterea venitului național este o ca le și mai eficientă de echilibrare a balanței.
Conform Teoriei multiplicatorului a lui J. M. Keynes, investițiile aduc o creștere de
venit național mai mare decât cheltuielile angajate. Această creștere degajă presiune
asupra balanței de plăți.
Pe piața fi nanciar -valutară internațională, calitatea balanței de plăți externe a unei
țări constituie un criteriu important în acordarea de credite și în stabilirea condițiilor
acestora. Urmărirea evoluției balanței de plăți externe pe o perioadă mai îndelungată
reflectă tendințele ce caracterizează dezvoltarea economico -financiară a țării
respective.
26
Cap 2 . Fundamente și practici ale regimului valutar
2.1.Piața valutară
2.1.1Piața valutară: concept, tipuri, factori de influență
“Piața valutară reprezintă ansamblul relațiilor care iau naștere între bănci, privind
cumpărarea și vânzarea de valute în vederea reglementării plăților și încasărilor care
apar în procesul schimburilor economice cu străinătatea11.”
Cursul de schimb valutar este determinat de acestă piață . Aceasta include toate
aspectele legate de vânzarea , cumpărarea și schimbul valutelor la prețuri actuale sau
determinate. Din punct de vedere al volumul ui de tranzacții, este de departe cea mai
mare piață din lume, urmată de piața creditelor.
Piețele valutare au influențe puternice î n activitatea valutar -financiară internațională.
Prin urmare cursurile valut are stabilite pe aceste piețe influențeaza în bună parte cursul
valutar pe alte piețe valutare.
Pe piața valutară tranzacțiile ajung un eori să se desprindă de activi tățile economice
propriu -zise, ele efectuându -se numai din anumite interese caz în care oferta și cererea
sunt deformate. Aceste situații apar ca urmare a unor factori specifici: arbitrajul
valutar , speculația valutară și intervenția statului .
Rolul piețelor valutare este determinat de posibilitatea pe care acestea o oferă
participanților la schimburile economice internaționale.
Creșterea importanței piețelor valutare în dezvoltarea schimburilor economice
internaționa le este condiționată de următorii factori:
– tendința de liberalizare a comerțului internațional și de atenuare a restricțiilor
valutare datorită activității organismelor financiare internaționale
– tendința de creștere a rolului unor valute naționa le cu mare pondere pe piața financiar –
bancară internațională
11 1 Popa Ioan (coord.) Tranzacții internaționale. Politici, tehnici, instrum ente, Editura Recif, București;
1992, p. 350
27
– creșterea ponderii creditului internațional în volumul tranzacțiilor comerciale externe
– creșterea unei penurii de lichidități, îndeosebi pentru țările în curs de dezvoltare
Funcțiile pieței valutare
Piața valutară îndepli nește următoarele trei funcții
Funcția de transfer:
Transferă puterea de cumpărare între țările implicate în tranzacție. Această funcție este
realizată prin instrumente de credit, cum ar fi facturile de schimb valutar , schițele
bancare și transferurile telefonice.
Avem nevoie de t ransferul puterii de cumpărare deoarece comerțul internațional și
tranzacțiile de capital implică, în mod normal, persoane (participanți) care trăiesc în țări
cu monede naționale diferite. Fie care participant dorește, de obicei, să -și efectueze
tranzacțiile în propria monedă națională, dar tranzacția de comerț sau de capital trebuie
să fie facturată într -o singură monedă.
Funcția de credit:
Oferă credit pentru comerțul exterior. Tranzacțiile, c u scadența de trei luni, sunt în
general utilizate pentru plățile internaționale. Este necesar să se acorde credite pentru
această perioadă pentru a permite importatorului să dețină bunuri, să le vândă și să
obțină bani pentru a plăti factura.
Funcția de acoperire împotriva riscurilor :
Atunci când exportatorii și importatorii încheie un acord de vânzare și cumpărare de
bunuri la o anumită dată viitoare la prețurile curente și cursul de schimb, se numește
hedging.Scopul hedging -ului este de a evita pierder ile care ar putea fi cauzate de
variațiile cursului de schimb în viitor.
În literatura de specialitate, sunt definite două feluri de piețe valutare: piețele principale,
care sunt piețele caracteristice , reprezentative, pe care se comercializează valutele
convertibile și piețele secundare, necaracteristice, pe care se tranzacționează valutele
28
neconvertibile. În același timp, literatura de specialitate face diferențierea între piețele
valutare naționale și piața valutară internațională. Suportul existenței, f uncționării și
dezvoltării pieței valutare internaționale îl constituie piețele valutare naționale. Piața
valutară națională cuprinde ansamblul relațiilor care se formează între persoane fizice
și juridice privind cumpărarea și vânzarea de valute . Ca struc turi naționale, piețele
valutare sunt supuse legislației din țările lor, autoritățile monetare exercitând politica
valutară subordonată intereselor economice și financiare ale țărilor respective. Piața
valutară internațională concentrează, în mod sintetic, oferta și cererea de valută la nivel
internațional. Piața valutară internațională cuprinde totalitatea piețelor valutare
naționale pe care sunt permise astfel de tranzacții, în interdependența lor.
2.1.2. Operațiunile specifice pieței valutare
Pe piețel e valutare se realize ază o multitudine de operațiuni , care pot fi clasificate astfel
în funcție de:
natura lor – operațiuni la vedere și la termen;
scopul urmărit – operațiuni de arbitraj, speculație sau acoperire;
gradul lor de complexitate – operațiuni simple, de swap
Operațiuni la vedere ( spot):
Piața spot se referă la piața în care încasarile ș i platile se fac imediat. În general, este
permisă o perioadă de două zile lucrătoare pentru a deconta tranzacția. La fața locului
piața este de natură zilnică și se ocupă numai în tranzacțiile spot de schimb valutar (nu
în tranzacțiile viitoare). Cursul de schimb, care predomină pe piața spot, este denumit
rata de schimb spot sau cursul de schimb actual.
Termenul "tranzacție la fața locului" este puțin înșelător . De fapt, tranzacția la fața
locului ar trebui să însemne o tranzacție, care este efectuată "la fața locului" (adică,
imediat). Cu toate acestea, este permisă o marjă de două zile, deoarece este nevoie de
două zile pentru ca plățile efectuate prin cecuri să fie eliminate .
29
Operațiuni la termen (forward) :
Piața forwardă se referă la piața în care vânzarea și cumpărarea de valută străină sunt
decontate la o dată viitoare specificată, la o rată convenită astăzi. Cursul de schimb citat
în tranzacțiile la te rmen este cunoscut ca cursul de schimb forward. În general,
majoritatea tranzacțiilor internaționale sunt semnate la o dată și finalizate la o dată
ulterioară.
Aceste operațiuni pot fi simple (outright), când se efectuează o operațiune de vânzare
cumpărare la termen singulară sau complexe (swap), când vânzarea -cumpărarea la
termen este combinată cu vânzarea -cumpărarea la vedere. Operațiunile la termen sunt
inițiate de solicitanți, fie în scopul acoperirii riscului valutar, fie în scop speculativ. Deși
contr actele la termen sunt destul de importante pentru companiile multinaționale, ele
reprezintă un procent mic din volumul total al comerțului.
2.1.3. Participanții pe piața valutară
Participanții la piața valutară pot fi clasificați în cinci grupuri majore, și anume; bănci
comerciale, brokeri de schimb valutar, bancă centrală, companii multinaționale și
persoane fizice și întreprinderi mic i.
Băncile comerciale
Principalii participanți la piața valutară sunt marile bănci comerciale care oferă nucleul
pieței. Câte 100 până la 200 de bănci din întreaga lume fac în mod activ "piața" în
valută.Aceste bănci deservesc clienții lor cu amănuntul, clienții băncii, în efectuarea
comerțului exterior sau în investițiile internaționale în active financiare care necesită
schimb valutar.
Aceste bănci operează pe piața valutară la două niveluri. La nivel de retail, se ocupă de
clienții lor – corporații, exportatori și așa mai departe. La nivelul en gros, băncile mențin
o piață bancară inertă în valută, fie direct, fie prin bro keri de schimb valutar specializați.
30
Cea mai mare parte a activității pe piața valutară se desfășoară pe o piață angro
interbancară – o rețea de mari bănci și brokeri internaționali. Ori de câte ori o bancă
cumpără o monedă pe piața valutară, vânzarea simu ltană a unei alte valute.
O bancă care sa angajat să cumpere o anumită monedă se spune că are o poziție lungă
în această monedă. O poziție pe termen scurt are loc atunci când banca se angajează să
vândă sume din această monedă, depășind angajamentele sale de cumpărare .
Brokeri de schimb valutar
Brokerii de schimb valutar operează și pe piața valutară internațională. Aceștia
acționează ca agenți care facilitează tranzacționarea între dealeri. Spre deosebire de
bănci, brokerii servesc doar ca pelerini și nu -și pun banii proprii în pericol.
Aceștia monitorizează activ și în mod constant cursurile de schimb oferite de marile
bănci internaționale prin intermediul sistemelor computerizate precum Reuters și sunt
în măsură să găsească rapid o parte opusă pentru un c lient fără a dezvălui identitatea
niciuneia dintre părți până când nu sa convenit asupra unei tranzacții. Acesta este
motivul pentru care comercianții interbancare folosesc un broker în primul rând pentru
a difuza cât mai repede posibil o cotă valută pentr u mulți alți dealeri .
Băncile centrale
Un alt jucător important pe piața externă este Banca Centrală a diferitelor țări. Băncile
centrale intervin în mod frecvent pe piață pentru a menține cursurile de schimb ale
monedelor lor într -un interval dorit și pen tru a fluidiza fluctuațiile în acest
interval. Nivelul intervenției băncii va depinde de regimul cursului de schimb al băncii
centrale.
Banca centrală poate interveni prin cumpărarea monedei sale și vânzarea valutei străine
pentru a acorda sprijinul valuta r față de alte valute. Dimpotrivă, banca centrală își poate
vinde moneda proprie și poate cumpăra valute străine pentru a o slăbi.
Companiile multinaționale
Companiile multinaționale sunt participanți care au nevoie de acces pe piața valutară
pentru a realiza profituri în țara lor de origine și pentru a cumpăra materii prime peste
hotare ,acestea reprezintă o parte importantă a pieței valutare. De asemenea, importatorii
și exportatorii fac uz de piața valutară, precum și de companiile care operează în mo d
31
curent pe plan internațional, cum ar fi de exemplu companiile aeriene și c ompaniile de
transport de marfă .
Acest tip de participant tranzacționează, în general, valute pentru a proteja sau acoperi
împotriva mișcărilor adverse de pe piața valutară unde p ot avea expunere.
Persoane fizice și î ntreprinderi mici
Persoanele fizice și întreprinderile mici utilizează, de asemenea, piața valutară pentru a
facilita executarea tranzacțiilor comerciale sau de investiții. Nevoile externe ale acestor
jucători sunt de obicei mici și reprezintă doar o fracțiune din toate tranzacțiile valutare.
Chiar și atunci aceștia sunt participanți foarte importanți pe piață. Unii dintre acești
participanți folosesc piața pentru a acoperi riscul de schimb valutar .
2.2. Cadrul instituț ional al pieței valutare din România
Banca Națională a României stabilește și urmărește aplicarea regimului valutar pe
teritoriul României.
Ea are urmatoarele funcții
a) Emite reglementări cu privire la operațiunile cu active externe și aur;
b) Elaborează balanța de plăți;
c) Privitor la cursul de schimb:
stabilește cursul de schimb al monedei naționale pentru operațiuni proprii pe
piața valutară
calculează și publică cursurile de schimb medii ale pieței valutare în scop
statistic;
cursul de schimb al pieței valutare interbancare este determinat liber de către
cererea și oferta de valută;
intervine pentru atenuarea fluctuațiilor mari ale cursului de schimb al monedei
naționale (regim de flotare susținută);
d) Autorizează persoanele fizice și juridice pentru anumite tranzacții valutare stabilite
prin Regulamentul valutar;
e) Păstrează și administrează rezervele internaționale ale statului
32
In ceea ce priveste regimul valutar din Romania,
Nu există o lege valutară, ci doar Regulamentul Băncii Naționale a României nr. 3/1997
privind efectuarea operațiunilor valutare, care a suferit modificări și completări
ulterioare .
Prevederile esențiale ale regulamentului valutar sunt;
I. Drepturi ale re zidenților și nerezidenților
Rezidenții și nerezidenții:
pot dobândi, deține și utiliza orice active în valută (“ full retention”);
pot deschide conturi în valută și în lei în România, la bănci autorizate;
pot efectua în mod liber și fără restricții operațiuni valutare curente;
nerezidenții pot transfera fără restricții în străinătate disponibilitățile valutare
deținute în conturi.
II. Accesul pe piața valutară
Asigurarea convertibilității operațiunilor de cont curent atât pentru rezidenți, cât
și pentru nerezidenți;
Accesul liber al rezidenților și nerezidenților pentru efectuarea de operațiuni de
cumpărare și vânzare de valută contra lei;
Operațiunile de vânz are/cumpărare de valută se pot efectua numai prin
intermediarii autorizați de BNR;
Cumpărarea de valută de către persoanele juridice rezidente și de către
nerezidenți se face pe bază de documente;
Cumpărarea de valută de către persoanele fizice rezidente prin casele de schimb
valutar și bănci este nelimitată.
III. Operațiuni valutare de capital
Sunt supuse autorizării prealabile a Băncii Naționale a României următoarele operațiuni
de capital, dacă acestea nu sunt de natura datoriei publice externe:
admi terea valorilor mobiliare și unităților OPC străine pe piața de capital
românească;
tranzacții ale rezidenților cu valori mobiliare și unități OPC străine;
33
operațiuni cu valori mobiliare și alte instrumente tranzacționate în mod curent
pe piața monetară;
credite și împrumuturi financiare acordate de rezidenți nerezidenților, mai puțin
operațiunile de leasing financiar pe termen scurt;
credite și împrumuturi financiare pe termen scurt, acordate de nerezidenți
rezidenților;
garanții acordate de rezidenți nerezidenților;
operațiuni în conturi curente și de depozit deschise de rezidenți în străinatate;
operațiuni în conturi de depozit în lei deschise de nerezidenți în România;
transferuri de capital cu caracter personal reprezentând împrumuturi, acordate
de rezidenți nerezidenților;
importul și exportul de active financiare – instrumente de plată sub formă de
numerar.
În scopul evidenței statistice, operațiunile de capital din care rezultă obligații externe
derivând din angajamente cu termene mai mari de 1 an, altele decât cele de natura
datoriei publice externe, se înregistrează la Banca Naționala a României în "Registrul
datori ei private externe a României."
34
CAP. 3 Studiu de caz: Impactul evoluției cursului de schimb asupra
exporturilor si importurilor din România în perioada 2005 -2015
În subpuctele următoare sunt prezentate evoluțiile cursului de schimb leu -euro din
perioada anilor 2005 -2015 și ale altor factori care, în opinia mea, au o mare influență
asupra exporturilor și importurilor României și a competitivității acestora pe plan
extern.
Am decis realizarea acestui studiu de caz în vederea stabilirii relațiilor existente între
cursul val utar și comerțul exterior al României urmărin asfel evidențierea dependenței
dintre cei doi cu ajutorul datelor statistice obținute prin studierea rapoartelor din
perioada analizată .
Importurile și exporturile pot părea ca niște termeni care nu influențeaz ă prea mult viața
de zi cu zi a persoanei obișnuite, dar pot avea, de fapt, o influență profundă atât asupra
consumatorului, cât și asupra economiei.
În economia mondială interconectată de astăzi, consumatorii sunt obișnuiți să vadă
produse și să producă din orice colț al lumii în mall -urile și magazinele lor locale.
Aceste produse de peste mări – sau importuri – oferă consumatorilor mai multe opțiuni
și le ajută să gestioneze bugetele strașnice ale gospodăriilor. Dar prea multe importuri
care vin într -o țară în legătură cu exporturile – care sunt produse expediate din țară către
o destinație străină – pot denatura balanța comercială a unei națiuni și pot devaloriza
moneda sa. Valoarea unei monede, la rândul ei, este unul dintre cei mai importanți
determina nți ai performanței economice a unei națiuni .
Conform metodei de calcul al produsului intern brut, PIB -ul anual al unei economii este
suma totală C + I + G + (X – M), unde C, I și G reprezintă cheltuielile de consum,
investițiile de capital ș i cheltuielile guvernamentale .
Deși toți acești termeni sunt importanți în contextul unei economii, să analizăm mai
îndeaproape termenul (X – M), care reprezintă exporturile minus importurile sau
exporturile nete. Dacă exporturile depășesc importurile, cifra exporturil or nete ar fi
pozitivă, indicând că națiunea are un excedent comercial. Dacă exporturile sunt mai
35
mici decât importurile, cifra exporturilor nete ar fi negativă, indicând faptul că națiunea
are un deficit comercial.
3.1.Evoluția cursului valutar in perioa da 2005 -2007 și impactul asupra
importurilor și exporturilor din România
Este evident că nu numai deprecierea mon edei naționale poate ca face bunurile
exportate să aibă o creștere a cererii pe pie țele externe. Cererea partenerilor poate fi
influnețată si de alți factori care țin fie de cadrul economic intern, fie de cel extern .
În perioada analizată trendul cursului de sch imb a fost descendent între 2005 și 2007,
cea mai mica valoare a cursului in raport cu euro a fost 3,1337 lei în luna iulie a anului
2007, iar începand cu luna august a aceluiași an moneda națională începe să se
deprecieze și să atingă un nivel maxim med iu lunar de aproximativ 3,52 lei pentru un
euro. Aceasta depreciere a fost fost provocată de factori externi, precum conjunctura
internațională – retragerile de lichidități din economiile emergente (inclusiv din
România), în contextul turbulențelor masive de pe piețele internaționale de credit
(deprecierea leului este legată desigu r, de efectul deprecierilor din toată zona) – ca și de
factori interni: creșterea puternică a deficitelor externe și finanțarea pe datorie, în
creștere (peste 60% din deficitul de cont curent, în 2007).
36
Figura de mai jos ne arata evolutia cursului de s chimb valutar în perioada 2005 -2007
Graficul nr. 1 Evoluția cursului valutar (2005 -2007 )
Sursa : Rezultate ob ținute cu ajutorul datelor de pe BNR și INSSE
nov dec ian feb mar apr mai iun iul aug sept oct nov dec ian feb mar apr mai iun iul aug sept oct nov dec
2005 2006 2007
Total 3,65 3,65 3,64 3,54 3,50 3,49 3,50 3,54 3,57 3,52 3,52 3,51 3,49 3,41 3,39 3,38 3,36 3,33 3,28 3,22 3,13 3,22 3,34 3,35 3,47 3,522,8002,9003,0003,1003,2003,3003,4003,5003,6003,700Evoluția cursului valutar
2005 -2007
Total
37
Graficul 2. arată evoluția exporturilor și evoluția importurilor românești în perioada
2005 -2007 a ficărui an din luna Ianuarie . Se poate observa faptul că atât importurile cât
și exporturile sunt în continuă crestere , valorile cele mai mari fiind atinse în anul 2007 ,
importurile crescând accelerat.
La sfarsitul lunii Decebrie 2007, a avut l oc o creșterea mai accentuată a importurilor de
bunuri, comparativ cu exporturile, față de anul 2006, această crestere a fost influențată,
în principal, astfel:
pentru exporturi: – menținerea trendului descendent al operațiunilor de
prelucrare activă (lo hn) în special pentru produsele textile – menținerea
trendului descendent al exporturilor de produse petroliere (cu cca 15% față de
nivelul înregistrat în anul 2006).
pentru importuri, în principal, pentru introducerile intracomunitare:
– încheierea în anul 2007 a regimurilor vamale începute înainte de data aderării,
prin Autoritatea Națională a Vămilor, în principal pentru bunurile introduse
temporar în antrepozite vamale și zone libere (mijloace de transport, în special
autovehicule și mașini, aparate și echipamente electrice etc.)
– influențe datorate introducerii sistemului de comerț general pentru
schimburile intracomunitare (Intrastat), unde bunurile se înregistrează în
totalitate la trecerea frontierei naționale și nu la punerea în liberă circulaț ie, cum
se proceda anterior și cum se realizează în prezent comerțul Extrastat (sistem
special de comerț).
38
Graficul nr. 2 Exporturile și Importurile din România in perioada (2005 -2007)
Sursa: Rezultate obținute cu ajutoru l datelor cercet arii statistice de pe Intrastat.
Rezultatul celor doua tabele (1si 2) indică existența unei relații directe între cursul de
schimb și exporturi, adică o scadere a cursului valutar, ce poate f i tradusă ca și
aprecierea monedei naționale, duce la cresterea importurilor și scaderea exporturilor. 1509,71769,51965,41886,82407,23026,9
-377,1
-637,7
-1061,5-1500-1000-5000500100015002000250030003500
2005 2006 2007Comerțul exterior al României
2005 -2007
exporturi val mill. euro importuri val mill euro sold
39
3.2.Evoluția c ursului valutar in perioada 200 8-2010 și impactul asupra
importurilor și exporturilor din România.
Graficul nr. 3 Evoluția cursului valutar în perioada 2008 -2010
Sursa : Rezultate obținute cu ajutorul datelor de pe BNR și INSSE
ianfebma
raprma
iiun iulau
gsep
toctno
vdec ianfebma
raprma
iiun iulau
gsep
toctno
vdec ianfebma
raprma
iiun iulau
gsep
toctno
vdec
2008 2009 2010
Total 3,63,63,73,63,63,63,53,53,63,73,73,94,24,24,24,14,14,24,24,24,24,24,24,24,14,14,04,14,14,24,24,24,24,24,24,20,0000,5001,0001,5002,0002,5003,0003,5004,0004,5005,000Evoluția cursului valutar
2008 -2010
Total
40
Graficul nr. 4 Evoluția cursului valutar în perioada 2011 -2015
Sursa : Rezultate obținute cu ajutorul datelor de pe BNR și INSSE
În figura cu numărul 4 și 5 am prezentat evoluția cursului valutar în urmatorii ani
(2008 -2015) în care putem obse rva faptul că cursul de schimb i -a valori fluctuante în
crestere .
După corecțiile făcute în anul 2007, judecând după fundamentele economice, cursul
leu-euro a fost supraapreciat. Din această cauză până în februarie 2008 leul a suferit o
corecți e.
În prima jumătate a anului 2008 leul a rămas în urmă, însă și el este în creștere. În acest
an, aprecierile temporare ale leului au fost urmate, cel mai adesea, de deprecieri. C ea
mai mare valoare atinsă de cursul valutar în raport cu Euro a fost în Au gust 2012 de
4,6481 lei .
Începând din anul 2012 se poate observa o depreciere a leului, urmată apoi în 2013 de
o mică apreciere. Aceste aprecieri și deprecieri ale leului în rapor cu euro continuă
constant și fluctuant dar tendința de depreciere creste mai mult in următorii ani în raport
cu aprecierea. 3,8003,9004,0004,1004,2004,3004,4004,5004,600
ian mar mai iul sept nov ian mar mai iul sept nov ian mar mai iul sept nov ian mar mai iul sept nov ian mar mai iul sept
2011 2012 2013 2014 2015Evoluția cursului valutar
2011 -2015
Total
41
În ceea ce priveste comerțul exterior al României din perioada 2008 -2015 putem spune
că și în acești ani importurile și exporturile cresc semnificativ, importurile continuând
să crească într -un rimt mai mar e față de exporturi .
Exporturile contribuie la creșterea economică, ceea ce este intuitiv ușor de înțeles. Mai
multe exporturi înseamnă mai multă producție din fabrici și instalații industriale,
precum și un număr mai mare de persoane angajate pentru a menține aceste fabrici în
funcțiune. Primirea veniturilor din export reprezintă, de asemenea, un flux de fonduri
în țară, care stimulează cheltuielile de consum și contribuie la creșterea economică.
În schimb, importurile sunt considerate a fi un obstacol în calea economiei, și din câte
putem observa în figura nr.6 importurile depașesc semnificativ exporturile.
Importurile reprezintă o ieșire de fonduri dintr -o țară, deoarece acestea reprezintă plăți
efectuate de societățile locale (importatorii) entitățilo r de peste mări (exportatorii) .
Cu toate acestea, importurile nu sunt neapărat dăunătoare performanței economice și,
de fapt, ele reprezintă o componentă vitală a economiei. Un nivel ridicat al importurilor
indică o cerere internă solidă și o economie în c reștere.
Este chiar mai bine dacă aceste importuri sunt în principal din active productive, cum
ar fi mașinile și echipamentele, deoarece acestea vor îmbunătăți productivitatea pe
termen lung și după cum putem observa în figura cu nr. 8 principale importu ri ale
României sunt cele de echipamente si mașini.
Din datele t abelului nr. 6 , putem observa că în anul 2009 în perioada de vârf a crizei s –
a înregistrat un declin puternic al comerțului cu bunuri și servicii,atât la exporturi, cât
și importuri.
În anii u rmători, 2010 și 2011,evoluțiile au fost pozitive. Astfel, volumul exporturilor
a crescut în anul 2010 față de 2009, continuând să crească .
În cazul importurilor, pentru aceeași perioadă, creșterea a fost de 18,1% (2010 față de
2009) și, respectiv, 16% (2 011 față de 2010). Ritmul de creștere, mai mare la exporturi
decât la importuri, este un element favorabil, prin influența asupra deficitului de cont
curent.
42
Cea mai mare parte a exporturilor românești sunt către statele din zona euro și din
Uniunea Europeană .
Graficul nr. 5 Exporturile (FOB) Intra -UE28 și extra -UE28 ale României, în
perioada Ianuarie 2013 – Decembrie 2015
Sursa: date preluate de pe INSSE
Graficul nr. 6 Importuril e (FOB) Intra -UE28 și extra -UE28 ale Românie
Sursa : date preluate de pe INSSE 0,01000,02000,03000,04000,05000,0
ian.13 apr.13 iul.13 oct.13 ian.14 apr.14 iul.14 oct.14 ian.15 apr.15 iul.15Importurile Intra -UE28 extra UE 28
2013 -2015
Intra UE28 Extra UE280,0500,01000,01500,02000,02500,03000,03500,04000,04500,0
ian.13
feb.13
mar.13
apr.13
mai.13
iun.13
iul.13
aug.13
sept.13
oct.13
nov.13
dec.13
ian.14
feb.14
mar.14
apr.14
mai.14
iun.14
iul.14
aug.14
sept.14
oct.14
nov.14
dec.14
ian.15
feb.15
mar.15
apr.15
mai.15
iun.15
iul.15
aug.15
sept.15
oct.15
nov.15
dec.15
milioane euroExporturile intra -UE și extra -UE
2013 -2015
Intra UE28 Extra UE28
43
Prin urmare, o economie sănătoasă este una în care atât exporturile, cât și importurile
sunt în creștere.
Din urmatoarea figură (6) putem observa un nivel în creștere al importurilor și un deficit
comercial care au un efect negativ asupra unei variabile economice cheie – nivelul
monedei naționale față de monedele străine sau cursul de schimb.
Deficitul comerțului exterior în 2015 și în primele șase luni ale anului 2016 se datorează
nivelului scăzut al exporturilor decât al importurilor, influenț at de aprecierea exc esivă
a monedei naționale în raport cu valuta de referință, și anume euro.
Graficul nr. 7 Exporturile și Importurile din România in perioada (2008 -2015)
Sursa : Rezultate obținute cu ajutorul datelor cercetarii statistice de pe Intrast at
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
exporturi val mill. euro 2426,8 1912,4 4186,6 3419,4 3464,9 3699,6 3936,7 4186,6
importuri val mill euro 3843,3 2488,8 4363 3605,6 3927,7 4000,4 4185,7 4363
sold -1416,5 -576,4 -176,4 -186,2 -462,8 -300,8 -249 -176,42426,8
1912,44186,6
3419,4 3464,93699,63936,74186,6
3843,3
2488,84363
3605,63927,74000,44185,74363
-1416,5-576,4-176,4 -186,2
-462,8-300,8 -249-176,4
-2000-1000010002000300040005000
44
Rezultatul dintre cele trei tabele (3 -4 și 6) în care ne este prezentată evoluția cursului
de schimb respectiv evoluția importurilor si exporturilor putem observa faptul că cursul
de schimb este in crestere, prin acest fapt ințelegând o depreciere a m onedei, iar
importurile cresc .
Dacă cursul de schimb ar fi fost în scadere (moneda se apreciază) exportul ar creste,
acționand ca o frâna asupra importurilor.
După cum putem observa în urmatorul grafic, în care am prezentat evolutia cursului
valutar a im porturilor și a exporturilor se poate observa faptul că în momentul în care
cursul de schimb creste, cresc si importurile.
Graficul nr. 8 Evoluția cursului de schimb a importurilor și exporturilor 2005 -2015
Sursa : Date preluate de pe INSSE
În graficele cu numarul 2 și 7 putem observa faptul că în perioada analizată (2005 -2015)
exporturile sunt mai mici decât importurile, cifra exporturilor nete este negativă iar
acest lucru ne indicând faptul că România are un deficit comercial. 0,0000,5001,0001,5002,0002,5003,0003,5004,0004,5005,000
0500100015002000250030003500400045005000
01.12.2005
01.05.2006
01.10.2006
01.03.2007
01.08.2007
01.01.2008
01.06.2008
01.11.2008
01.04.2009
01.09.2009
01.02.2010
01.07.2010
01.12.2010
01.05.2011
01.10.2011
01.03.2012
01.08.2012
01.01.2013
01.06.2013
01.11.2013
01.04.2014
01.09.2014
01.02.2015
01.07.2015
01.12.2015Evoluția cursului valutar, importurilor și exporturilor 2005 -2015
Exporturi Importuri Curs valutar fata de euro
45
În momentul de față Rom ania a înregistrat un deficit comercial de 2,9% din PIB in 2017
al treilea cel mai mare din Uniunea Europeană.
Din datele prezentate in tabele ne dam seama de faptul că economia României este
bazata mai mult pe consumul din import decât pe investiții.
Stimularea consumului a rămas, una dintre soluțiile utilizate frecvent pentru sus ținerea
creșterii economice, în condițiile în care exporturile nu vor mai putea ajuta PIB -ul ca în
anii trecuți din cauza problemelor cu care se confruntă zona euro – princi pala piață de
desfacere pentru produsele românești .
Importanța revenirii consumului și mai ales a încrederii cumpărătorilor este primul
subiect adus în discuție de numeroși executivi români .
Însă, pe structura actuală a economiei ro mânești, creșterea co nsumului ar majora im –
porturile și ar duce la deteriorarea defici tului de cont curent, cum s -a întâmplat în anii
de boom economic care au precedat criza.
Din punctul meu de vedere România nu are cum să se dezvolte fără investiții străine,
fără fonduri eu ropene . Dar investițiile străine ating minim după minim, în timp ce ab –
sorbția fondurilor europene nu se îmbu nătățește vizibil.
Avem nevoie de o creștere economică mai echilibrată, care să nu fie bazată numai pe
consum ca înainte de criză, ci și pe invest iții, și pe exporturi. Nu trebuie să renunțăm la
consum , dar trebuie să fie un consum sănătos .
România are nevoie de măsuri de încurajare a creșterii PIB, în special de investiții
publice cu valoare adăugată mare. Analiștii au tot repetat că investițiile, în special în
infrastructură, au fost neglijate, ceea ce a lovit direct în capaci tatea de redresare a
economiei. Iar România are și o problemă legată de eficiența cheltuirii ba nului public.
Principala preocupare pentru economia românească ar trebui să fie creșterea valorii
adăugate brute și orientarea către sectoarele în care ar putea avea un avantaj competitiv.
Din punctul meu de vedere î n acest mome nt, pentru majoritatea sectoare lor economice,
valor ea adaugată brută rapor tată la numărul de angajați este mult mai redusă comparativ
cu cea a țărilor dezvolate din Uniunea Europeană.
46
3.3. Principalele grupe de produse importate si exportate
În ultima fază a analizei am analizat principalele grupe de bunuri în ceea ce privește
comerțului exterior României .
În figura cu numarul 7 și 8 am prezentat principalele grupe de produse importate și
exportate ale României.
Din tabelul cu numarul 7 putem observa faptul ca cea mai mare grupă de produse
exportată este cea a masinilor și a echipamentelor de transport, care conform datelor
este în crestere.
Exporturile României de mașini și ech ipamente de transport au crescut foarte mult în
ultimii ani, a cest lucru se datorează atragerii de către România a marilor producători de
automobile, în special Renault, responsabil p entru cea mai mare parte a exporturilor
românești. Compania franceză a înregistrat o expansiune a vânzărilor automobilelor
produse în țara noastră, principala piață de desfacere fiind Germania. Alături de acest
producător există în România, începând cu 200 7, și compania americană Ford, acționar
majoritar la Automobile Craiova, producător până la aceea vreme a mașinilor coreene
Daewoo.
În materie de importuri, mașinile și echipamentele de transport au o pondere ce a oscilat
între 35,8%-37,3% în perioada de referință (2008 -2015) .
Un sector semnificativ pentru economia României o reprezintă industria auto, folosind
resurse extrem de variate și implica o gama foarte variată de participanți economici,
motive pentru care este considerată una dintre cele mai compe titive ramuri industriale.
Deși importurile sunt considerate a fi un obstacol pentru economiei, așa cum se poate
vedea din ecuația PIB ,o crestere a importurilor de masini și echipamente de transport
îmbunătațesc productivitatea pe ter men lung.
47
Graficul nr.9 STRUCTURA EXPORTURILOR PE PRINCIPALELE GRUPE DE PRODUSE
Sursa : date preluate de pe INSSE 9,1
6
6,9
7,2
7,5
8,5
8
8,86
6
6,3
6,4
6,6
6,2
5,3
4,56
5,9
5,8
6,3
5,9
5,2
6
4,54,7
5,2
5,3
5,5
5,5
5,6
5,2
4,938
42,8
42,4
41,2
40,4
42
43,3
44,536,2
34,2
33,3
33,4
34,1
32,5
32,7
32,8
E X P O R T U R I E X P O R T U R I E X P O R T U R I E X P O R T U R I E X P O R T U R I E X P O R T U R I E X P O R T U R I E X P O R T U R I
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Produse agroalimentare, bauturi si tutun Materii prime si materiale
Combustibili minerali, lubrifianti, etc. Produse chimice si produse conexe
Masini si echipamente de transport Alte produse manufacturate
Linear (Masini si echipamente de transport)
48
Graficul nr.10 STRUCTURA IMPORTURILOR PE PRINCIPALELE GRUPE
DE PRODUSE
Sursa: date preluate de pe INSSE
În ultimi ani structura importurilor românești în funcție de grupele de produse,au
înregistrat creșteri pentru produsele din industria constructoare de mașini, piatră,
ceramică și produse din sticlă, produse din industria chimică, produse textile și produse
agroalimentare.
Am constatat că principalele pon deri la exporturile pe grupe de mărfuri, au fost păstrate
de către produse specifice industriei construcțiilor de mașini, produselor
agroalimentare, produselor textile, lemnului produse chimice specifice industriei
chimice, metale comune.
În România putem spune că principalul factor care influențeaza exportul este industria
prelucratoare.
12,6
14
13,2
13,2
13,8
14,1
13,7
8,510,9
9,4
10,1
11,3
12,2
9,9
9,3
3,16,7
8,6
7
6,8
7,5
7,8
7,7
6,43,1
2,8
3,5
3,5
3,5
3,4
3,1
13,735,8
33,8
35,3
34,6
33,7
35
35,5
37,330,9
31,4
30,9
30,6
29,3
29,8
30,7
31,0
I M P O R T U R I I M P O R T U R I I M P O R T U R I I M P O R T U R I I M P O R T U R I I M P O R T U R I I M P O R T U R I I M P O R T U R I
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015Produse agroalimentare, bauturi si tutun
Materii prime si materiale
Combustibili minerali, lubrifianti, etc.
Produse chimice si produse conexe
Masini si echipamente de transport
Alte produse manufacturate
Linear (Masini si echipamente de transport)
49
Consideratii finale
Rata de schimb este un factor determinant important al competitivității, deoarece ex istă
multe schimburi comerciale cu parteneri din străinătate, i ar încasările și plățile su nt
corelate cu evoluția monedei de piață. Atunci când cursul de schimb al monedei
naționale este stabil este un factor care influențează deoarece evoluția sa poate atrage
o mare încreder e în utilizarea acestei monede.
După cum s a observat, majoritatea exporturilor și importurilor României au loc între
statele membre ale Uniunii Europene .
Am concluzionat faptul că economia României este bazată mai mult pe consum din
importuri decât pe investiții și export, ceea ce duce la deficit.
Eu consider că România este incapabilă să se dezvolte fară investiții și fără fonduri
europene, iar in momentul de față investițiile ating minim dupa minim.
Economia noastră are nevoie de o crestere mai echilibrată care sa nu fie bazată doar pe
consum ci și pe investiții și export, nu trebuie sa renunțăm cu totul la consum dar nu
trebuie să fie unul exagerat.
În ceea ce privește structura importurilor românești în funcție de grupele de produse, în
ultimi ani au înregistrat creșteri pentru produsele din ind ustria constructoare de mașini,
piatră, ceramică și produse din sticlă, produse din industria chimică, produse textile și
produse agroalimentare.
Analizând exporturile pe grupe de mărfuri, sa constatat că principalele ponderi au fost
păstrate de către prod use specifice industriei construcțiilor de mașini, produselor
agroalimentare, produselor textile, lemnului produse chimice specifice industriei
chimice, metale comune.
În concluzie rata de schimb valutar devine un impuls pentru creștere sau scădere din
volumul comerțului internațional și este un factor determinant pentru competitivitatea
pe termen scurt .
50
Bibliografie
1. Banca Nationala a romaniei, caiete de studii, nr. 30 ,Mai 2012 se poate accesa
si la www.bnr.ro/files/d/Pubs_ro/Caiete/2012cs30.pdf
2. Baza de date Euro stat
3. Beju Daniela, Mecanisme monetare și înstituții bancare, Ed. Casa Cărții de
Știință, Cluj –Napoca, 2009;
4. Costin C. Ki rițescu, Sistemul bănesc al leului și precursorii lui, vol. III, Editura
Enciclopedică, București, 1997 pg. 30
5. Eiteman D, Stonehill A., Mofferr M. Multinational Business Finance, eighth
edition, Addison – Wesley Publishing Company.
6. Eiteman D, Stonehill A., Mofferr M. Multinational Business Finance, eighth
edition, Addison – Wesley Publishing Company.
7. Floarea Iordache Adoptarea euro în România : o evaluare acursului de schimb –
Studii Financiare –2/2009 pag 72 -73
8. Gherman, A., ȘTEFAN, G ., Filip, A. , Efectele volatilității cursului de schimb
asupra competitivității exporturilor. Cazul României , publicat în revista
Economie Teoretică și Aplicată, Volumul XX (2013), No. 9(58 6), pp. 38 -50;
Adresă online: http://store.ectap.ro/articole/900_ro.pdf
9. Mecanisme valutare Editia a II revizuita si imbunatatita ASE 2006
Prof.univ.dr.Ligia Georgescu -Golosoiu
10. Ovidiu Rujan Teorii si modele privind relatiile economice internationale
disponibil si la http://www.biblioteca –
digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=139&idb
11. Popa Ioan (coord.) Tranzacții internaționale. Politici, tehnici, instrumente,
Editura Recif, București; 1992, p. 350.
12. http://www.bnr.ro/Regulamentul -valutar –2084.aspx
13. http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/com_ presa/com_pdf/ce09r17.pdf
14. http://www.insse.ro/cms/ro/content/comertul -exterior -al-romaniei
15. http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/anuarul_statistic_al_
romaniei_1.pdf
51
16. https://conspecte.com/Macroeconomie/relatiile -economice -internationale.html
17. https://www.wall -street.ro/ articol/Finante -Banci/44421/BNR -a-trecut -pe-
profit -in-2007.html
18. https://www.investopedia.com/articles/investing/100813/interesting -facts –
about -imports -and-exports.asp
19. http://www.imm.gov.ro/evolutia -comertului -exterior -al-romaniei
20. www.ase.ro/upc pr/profesori/168/CURS%207.doc
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Lect.univ.dr. Liviu Daniel Deceanu Student Alexandra Țermure Cluj -Napoca 2018 UNIVERSITATEA BABE Ș-BOLYAI FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI… [604255] (ID: 604255)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.