Lector.Univ.Dr.: Adrian Nicolescu Absolvent: Andreea -Maria Ristache 2019 Craiova UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE LITERE MANAGEMENT… [627264]

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE LITERE

LUCRARE DE DISERTATIE

Coordonator Stiintific:
Lector.Univ.Dr.: Adrian Nicolescu

Absolvent: [anonimizat]

2019
Craiova

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE LITERE
MANAGEMENT EDUCATIONAL

SCOALA SI COMUNITATEA PRIN PRISMA
POLITICILOR EDUCATIONALE

COORDONATOR STIINTIFIC: ABSOLVENT: [anonimizat].UNIV.DR. ADRIAN NICOLESCU ANDREEA -MARIA RISTACHE

2019
Craiova

CUPRINS

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 1
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 2
CUPRINS ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 3
PARTEA I ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 7
FUNSAMENTELE TEORETICE SI METOGOLOGICE ………………………….. ………………………….. …………… 7
CAPITOLUL I ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 8
I.1 MOTIVAREA ALEGERII TEMEI ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 8
II.2 IMPORTANTA TEMEI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 11
CAPITOLUL II ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 13
II.1 SCOALA INTRE TRADITIE SI MODERNITATE ………………………….. ………………………….. ……………. 13
II.2 COMUNITATEA PARTENER ACTIV AL SCOLII ………………………….. ………………………….. ………….. 26
II.3 LEADERSHIP SI MANAGEMENT ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 41
II.4 POLITICI EDUCATIONALE LA NIVELUL SCOLII SI COMUNITATII ………………………….. ……………… 47
PARTEA A II -A ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 56
METODOLOGIA CERCETAR II ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 56
CAPITOLUL V ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 57
DESIGNUL CERCETARII ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 57
5.1. Scopul cercetarii ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 57
5.1.1. In plan reflexiv teoretic ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 57
5.1.2. In plan reflexiv ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 57
5.2. Ipoteza generala ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 58
5.3 Ipoteze secundare ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 58
5.4. Obiectivele cercetarii: ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 59
5.5. Tipul cercetarii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 59
5.6 .Variabi lele dependente si independente ale cercetarii ………………………….. ………………………. 59
5.7. ESANTIONUL CERCETARII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 65
5.8. METODE SI INSTRUMENTE DE CERCETARE ………………………….. ………………………….. …………… 66
CAPITOLUL VI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 74
REZULTATELE CERCETARII, ANALIZE, INTERPRETARI ………………………….. ………………………….. ……. 74
6.1. Prelucrarea datelor privind caracteristicile sociale si profesionale ale populatiei investigate . 74

CAPITOLUL VII ………………………….. ………………………….. ………………….. Error! Bookmark not defined.

INTRODUCERE

Avand in vedere tendintele de schimbare ale scolii si comunitatii, nu putem sa nu
prevestim ceea ce va avea de urmat in nucleul scolii si al comunitatii. Scoala si
comunitatea reprezinta doua paliere importante in invatamant, indiferent de natura sau
filiera a leasa de fiecare dintre noi. Atat scoala, cat si comunitatea sunt foarte importante, in
egala masura, in studiul specialistilor din domeniu: pedagogi, sociologi, filosofi,
antropologi…etc., fiecare dintre ei a incercat sa scoata in evident punctele tari care conduc
la mecanismele de functionare ale acestora, factorii care ii implica, dar mai ales gradul de
implicare al acestora in ajutarea educatiei sa evolueze, dar mai ales sa se faca cunoscuta in
toate domeniile.
Dupa cum bine stim , scoala este o institutie publica care apartine statului, unde se
parcurge, se invata si se evalueaza continutul unor discipline prevazute in planul cadru de
invatamant. Scoala nu poate sa fuctioneze no rmal si mai ales sa dea randament daca
comunitatea in care isi desfasoara activitatea nu o sustine si nu o ajuta sa evolueze.
Dar chiar si asa nu trebuie sa uitam de caramida de sustinere a intreg sistemului ce
tine scoala conectata de tot ceea ce o inconjoara si anume: politicile educationale. Pentru a
avea parte de un invatamant de calitate trebuie sa acordam o mare importanta pol iticilor
educationale, caci numai prin acest fel putem sa asiguram calitate si performanta in
educatie.
Politica este o interpretare, printr -o acceptiune restransa, ca fiind un ansamblu de
intentii si decizii care conlucreaza intr -un spatiu institutional care este bine definit prin
competentele profesionale specifice.
In acesta lucrare voi pune accent pe stabilirea, dar mai ales pe descoperirea
legaturilor ce se creaza intre scoala, comunitate si politicile educationale in asigurarea
calitati in educatie.
Lucrarea mea de disertatie se intituleaza” Scoala si comunitatea prin prisma
politicilor educationale” este structurata in trei parti : o parte in care sunt cuprinse
fundamentele teoretice si metodologice , o parte destinata metodologiei cercetarii si part ea
a treia destinata concluziilor si problemelor deschise.

Capitolul I – Motivarea alegerii temei si importanta acesteia
Capitolul II – Fundamentele teortice si metodologice
Capitolul III -Metodologia cercetarii
Capitolul IV -Concluziile cercetarii, problem e deschise.

Fiecare dintre capitolele de mai sus isi propun sa aduca informartii referitoare la tema
aleasa pentru a fi supusa studiului si cercetarii.
Capitolul I al lucrarii -Motivarea alegerii temei,imi voi exprima parerea in ceea ce priveste
alegerea tem ei si voi aduce clarificari asupra conceptelor:scoala,comunitate si politici
educationale.De asemenea,imi voi astern motivele care m -au determinat sa aleg aceasta
tema.
Capitolil II al lucrarii -Fundamentele teoretice si metodologice cuprinde principalele
directii catre care se concentreaza lucrarea mea . Prin urmare capitolul al doilea va fi
structurat in alte patru subcapitole:scoala intre traditie si modernitate,comunitatea partener
active al scolii,leadership si management,politici educationale la nivelu l scolii si
comunitatii.
Capitolul III al lucrarii -Metodologia Cercetrii se concentreaza asupra cercetarii temei
alese,a descoperirii elementelor ce stau la baza ei,puncte tari si puncte slabe. Acesr capitol
este impartit in doua subcapitole care se concen treaza asupra desingnului cercetarii si
rezultatele cercetarii,privind analiza cantitativa si analiza calitativa a documentelor.
Capitolul IV al lucrarii este destinat concluziilor si problemelor deschide.
Lucrarea mea de disertatie va cuprinde in partea destinata metodologiei cercetarii
grafice,tabele,imagini care sa sustina ipoteza si obiectivele ce stau la baza cercetarii,dar si
metodele ce stau la baza definitivarii cercetarii mele.

PARTEA I
FUND AMENTELE TEORETICE SI METOGOLOGICE

CAPITOLUL I
I.1 MOTIVAREA ALEGERII TEMEI

Am ales aceasta tema , deoarece colaborarea dintre scoala si comunitate presupune
o munca asidua in ceea ce priveste atingerea scopurilor propuse prin implicarea
permanenta a politicilor educationale.
Mi-am ales aceasta tema si pentru ca problematica colaborarii scolii impreuna cu
comunitatea pe baza politicilor educationale este elementara in asigurarea invatamantului
de calitate. Activitatile pe care le putem desfasura ca si cadre didactice cu ajutorul
comunitatii sunt nenu marate si permit foarte mult copilului sa se dezvolte din toate puncte
de vedere,punand mare accent pe particularitatile sale individuale si nivelul sau de
percepere si insusire a cunostintelor.
Pe baza acestor acti vitati in care se implica activ si comuni tatea , copilul din viitor
va avea mai multa incredere in el , va fi mult mai curajos si va fi capabil sa isi ridice
problem e pe care sa le rez olve, cautand in mai multe surse ale problemei solutiile necesare
rezolvarii acesteia. Asigurand increderea copilul ui de cand este mic, atunci cand va creste i
se va oferi o paleta larga de oportunitati pe care le va aprecia si valorifica corect in functie
de situatia in fata careia se afla.
Tema lucrarii “Scoala si comunitatea prin prisma politicilor educationale”este o
tema de actualitate, deoarece constituie o baza importanta in construirea relatiei dintre
scoala si comunitatea careia ii apartine,totul tinand cont de politicile educationale pe baza
careia aceasta relatie se fundamenteaza. Scoala si comunitatea conluc reaza la bunul viitor
al copilului inca de cand acesta se afla in gradinita, ca mai apoi sa se consolideze incetul cu
incetul, avand ca ghid de orientare catre calitate si success in educatie, politicile
educationale.
Abordarea temei” Scoala si comunitatea prin prisma politicilor educationale” isi
gaseste legitimitatea in tendintele actuale ale largirii sferei educationale de la scoala catre
alti agenti educationali.

Scoala pentru a lucra intr -un mod cat mai “sanatos”cu comunitatea trebuie sa tina
cont de p oliticile educationale, aceasta reprezentand o prima etapa in ceea ce urmeaza o
buna colaborare dintre cei doi agenti. In continuare scoala se orienteaza catre potentialii sai
parteneri in educatie,precum: familia, mediucul, politia, biblioteca, centrele s anitare, dar si
comunitatea in care institutia de invatamant isi desfasoara activitatea. Dup a ce au fost
identificati potentialii parteneri in educatie se pune mare accent pe colaborarea scolii si
fiecare dintre parteneri prin realizarea intalnirilor de in formare, stabilirea calendarului de
activitati, iar apoi concentrarea exclusive pe activitatea copilului pe care trebuie sa o
ghideze intr -un mod corect pentru a atinge scopurile propuse anterior desemnarii
proiectelor care au la baza scoala si comunitatea prin prisma politicilor educationale.
M-am oprit asupra acestei teme deoarece am considerat ca drumul in realizarea
parteneriatelor intre scoala si comunitate pe baza politicilor educationale este o adevarata
provocare, deoarece trebuie respectate cu stri ctete anumite etape in realizarea colaborarii
dintre scoala si comunitate in vederea atingerii calitatii in educatie. In spatele acestei
colaborari se afla atat prescolari, scolari , liceni,cat si cadre didactice,dar mai ales
partenerii in educatie ce fac parte din comunitatea in care institutia scolara isi are locatia.
Dupa cum bine stim scoala este o institutie publica care apartine statului ,unde se
parcurge, se invata si se evalueaza continutul unor discipline prevazute in planul cadru de
invatamant. Sco ala nu poate sa fu ntioneza normal si mai ales sa d ea randament daca
comunitatea in care isi desfasoara activitatea nu o sustine si nu o ajuta sa evolueze.
Termenul de comunitatea are o vasta evolutie in timp. Prin urmare putem spune ca
comunitatea reprezin ta o grupare sociala globala in care se pune mare pret pe le gaturile ce
se stabilesc intre membrii acesteia, iar sentimentu l de apartenenta la un grup este foarte
puternic, acand radacini in traditii bine infiripate.
Comunitatea, de asemenea, are un c aracter individual in ceea ce priveste
transcedenta sa de ordin etic si politic,fiind un element de referinta morala pentru individ si
promoveaza valori de baza si de referinta pentru individ.
In Romania termenul de comunitate nu are radacini atat de solide si inc a este
denumita ca un spatiu geo grafic,un spatiu fizic delimitat. Chiar daca se pomeneste foarte
des de acest termen, inca suntem la inceput, iar ca solutie la rezolvarea problemelor locale,

se ia in calcul foarte mult dezvoltarea comunitatii. Pentru dezvoltarea comunitatii trebuie
sa se lucreze foarte mult la relatiile interumane bazate pe sprijinul reciproc.
Comunitatea in Romania trebuie sa faca eforturi considerabile pentru a -si descoperi
spatial comun in care oamenii trebuie sa lucreze im preuna pentru a ajunge intr -un anumit
punct si sa identifice lucrurile pe care le pretuiesc cel mai mult.
Dar chiar si asa nu trebuie sa uitam de caramida de sustinere a intreg sistemului ce
sustine o scoala conectata la tot ceea ce ne inconjoara si anume politicile educationale .
Dupa parerea mea , daca reusim sa respectam aceste politici educationale pu tem sa ne
aliniem incetul cu incetul la standardele internationale de dezvoltare prin educatie, dar mai
ales putem sa afirmam ca urmarim sa avem un invatama nt de calitate, iar daca ne scapa din
vedere respectarea acestor, atunci infractiunile de lucrurile lipsite de noima isi vor face
simtita prezenta si vor pune stapanire pe noi, fara sa ne dam seama in ce capcana vom fi
prinsi. Pentru a face un invatamant d e calitate, trebuie sa fim corecti in orice atitutine si
fapta pe care o intreprindem, fara sa ne fie teama ca vom fi trasi la raspundere. Consider ca
este mult mai important sa resp ectam politicile educationale si sa ne ghidam dupa ele,
decat sa ne abate m de la acestea si sa ne indreptam catre o prapastie fara fund si apoi sa
observam ca avem o multime de lipsuri pe care nu le putem acoperi oricat am incerca.
Fiecare dintre noi este dator sa se mobilizeze si sa respecte cu sfiintenie ceea ce ne este dat
si sa fim capabili sa luam din acele politici educationale ceea ce este bun si sa adaptam
totul la unitatea noastra de invatamant.
Politica este o interpretare, printr -o acceptiune restransa, ca fiind un ansamblu de
intentii si decizii care conlucreaza intr -un spatiu instituti onal care este bine definit prin
competentele profesionale specifice.
Asadar am ales aceasta tema , contienta fiind de impactul pe care aceasta il are in
randul cadrelor didactice din institutiile scolare, provocarea lansata in randul co munitatii si
curiozitatea starnita copiilor, totul fiind inglobat in urmarirea traseului politicilor
eductaionale cu care toate aceste elemente se vor intalni.

II.2 IMPORTANTA TEMEI

In momentul de fata se vorbeste foarte mult despre parteneriatul scoala -comunitae,
fapt ce mie mi -a ridicat foarte mult curiozitatea mai ales ca sunt noua in acest domeniu, iar
din acest motiv am inceput sa ma docu mentez cu privire la acest subiect pentru a vedea
care este impactul, dar mai ales necesitatea unei colabor arii intre scoala si comunitatea si
beneficiile aduce in viata elevilor, a cadrelor didactice, dar si a partilor implicate in acest
parteneriat.
Putem spune ca acest termen este relativ nou in viata invatamantului romanesc,
deoarece Romania este o tara car e inca isi cauta identitatea din punct de vedere politic,
social si economic. Scoala are un rol de redare a identitatii si de punere in valoare a
potentialului uman.
Actual societatea fost nevoita sa extinda sfera educational de la nivelul institutiei
scolare la nivelul integrarii altor agenti de educatie, pentru a diversifica oferta educational
si pentru a oferi copilului o gama larga de oportunitati in valorificarea educatiei, prin
crearea unor situatii problematice cheie.
Scoala este dependent a de mediul in care isi desfasoara actvitatea in ceea ce
priveste: o btinerea bazei material, resursele umane, resursele financiare, resursele
informationale…etc.
Scoala este oinstitutie care functioneaza intr -o comunitate locala si zonala, care
dispune de elevi, dar care are si un ansamblu de asteptari ale caror institutia scolara tr ebuie
sa le acorde atentie si sa le raspunda. Intre scoala si comunitate se realizeaza unele
influente,care sunt identificate la nivelul ambelor parti, atat comunitatea influenteaza
organi zatia, cat si organizatia influenteaza comunitatea. Prin urmare nici una, nici alta nu
pot sa lucre ze intr-un mod facil fara existent a celeilalte.
Asa cum am mentionat la inceput,parteneriatul scoala -comun itatea este foarte
prezent in invatamantul actual, de aceea putem define parteneriatul ca fiind o solutie
optima pentru alocarea si folosirea resurselor locale la nivelul comunitar, pentru a putea
permite atragerea alor resurse necesare in rezolvarea problemelor ce pot sa apara .

Parteneriatul trebuie sa s e construiasca pe baza principiului complementaritatii
serviciilor sociale oferite de catre diversele organizatii care isi desfasoara activitatea in
comunitate.
In primul rand, tendinta de deschidere a scolii catre comunitate este din ce in ce mai
mare in majoritatea tarilor occidentale. Deci, din acest sens trebuie sa punem si mai mult
accent pe aeasta colaborare in sigurarea unei bune educatii si o buna experienta, atat pentru
cadrele didactice, cat si pentru elevi.
Tinand cont ca pentru sectorul educatiei se ofera din ce in ce mai putine resurse,
colaborarea dintre scoala si comunitatea vine precum un colac de salvare in ajutorul
educatiei, fiind o buna modalitate de atragere a resurselor catre scoala si de gestionare a
acestora totul putand fi va lorificat in favoare comunitatii.
In al doilea rand, scoala este caracterizat a printr -o misiune bine definita si dispune
de roluri riguros conturate, implicate in politici educationale care ofera acestei institutii un
mediu care poate sa varieze.
Scoala si comunitatea trebuie sa fie capabile sa isi assume noi roluri si tipuri de
relatii, fara a renunta la elementele definitorii ce constituie identificarea fiecareia in parte.
Nu trebuie sa uitam nici de principalele avantaje si dezavantaje care apar in urma
unei astfel de colaborari dintre scoala si comunitatea prin prisma politicilor educationale.
Avantajele unei astfel de colaborari sunt nenumarate pentru toate partile implicate
in acest parteneriat, deoarece fiecare dintre parti are de catigat. Insa cei ma i avantajati de
efectele unui partenriat dintre scoala si comunitate sunt copiii. Prin intermediul acestor
activitati de colaborare se realizeaza schimburi de experienta, se invata pe baza
experientelor, se construiesc noi relatii, se formeaza noi deprinde ri se pune mare prêt pe
invatarea prin descoperire,iar copilul este de cele mai multe ori in central
activitatilor,deoarece aceste sunt gandite pentru ca el sa evolueze cat mai frumos si cat mai
dezvoltat din toate punctele de vedere.
Dezavantajele unei as tfel de colaborari, dupa parerea mea, ar putea fi reprezentate
de resursele material, financiare, umane, dar si de timpul necesar pregatirii unei astfel de
colaborari. Romania este inca la inceput in ceea ce inseamna invatamantul”altfel”, daca ne
raportam la invatamantul international.

In cele din urma pentru a avea success in ceea ce ne propunem trebuie sa avem un
plan bine structurat pe baza caruia sa lucram fara sa ne abatem de la ceea ce ne propunem
sa in incalcam politicile educationale care guverneaza , atat scoala, cat si comunitatea.
CAPITOLUL II
II.1 SCOALA INTRE TRADITIE SI MODERNITATE

Scoala reprezinta puntea de trecere si de legatura a generatiilor trecute si viitoare
care se leaga una de cealalta pr in educatie si invataminte primi te pe post de indreptar.
Cu totii stim ca scoala ne pregateste pentru ceea ce ne dorim sa ajungem, dar mai
ales pentru viata si societatea care asteapta noi caractere pe care doreste sa le exploateze.
Scoala este institutia care largeste orizontul omului si il ajuta sa isi deschida ochii
catre cunoastere, sa descopere lumea in care traieste.
Inca din cele mai vechi timpurie s e punea mare pret pe scoala si p e rolul ei in
societate si accentual pus pe educarea oamenilor.
In Romania scoala a cunoscut multe suisuri si cobo rasuri de-a lungul anilor in ceea
ce inseamna perfectionarea serviciilor oferite. Invatamantul romanesc este o veriga
importanta a istoriei sistemului educational din Romania. Nici sistemul educational nu a
fost ocolit de evolutia sist emului politic si adm inistrativ al formatiunilor statale care si -a
lasat amprenta pe tot ceea ce inseamna structurarea nivelurilor scolare, organizarea
claselor, elaborarea manualelor si a planificarilor, atentia acordata profesorului si mai putin
elevului, avand parte de o educatie centratata pe profes or, decat pe elev.
In istoria scolii romanesti este atestata prima scoala in anul 1657 de Loratffy
Zsuzsanna. Inainte de de 1800 se indentifica perioada medieval a care se caracterizeaza
printr -un interes scazut si limitat din p artea conducatorilor, boierilor de a se interesa de
punerea bazelor solide si de cladirea institutiilor de invatamant durabile si de calitate in
timp.
Dupa cum putem observa scoala in Romania la inceput s -a confruntat cu o prima
dezaprobare a ceea ce insea mna scoala si educatia pentru oameni. In aceea perioada

lucrurile cele mai importante nu se invart eau in jurul construirii unui si stem calitativ si
durabil de invatamant, ci boierii sa -si stranga averi. Tot in aceasta perioada persoanele
analfabete erau fo arte multe.
In decursul anilor sco ala incepe sa castige teren si s a prinda o oarecare incredere in
randul oamenilor si asa am ajuns si la perioada Revolutiei din 1821, cand incepe procesul
de formare al statului roman modern, condusa de Tudor Vladimirescu. In aceasta perioada
s-au pus bazele primelor procese educationale si de invatamant nationale,proces care a
continuat sa se desfasoare pana la sfarsitul secolului al XIX. Astfel au aparut si s -au
dezvoltat incetul cu incetul scoli elementare, gimnazii, colegii, pensioane, universitati, dar
cel mai important au aparut diferite legi de functi onare si organizare a acestui si stem:
Regulamantul Organic, Legea lui Cuza, Legile lui Spiru Haret.
Scoala, dar si invatamantul in aceasta perioada era inclinat catre var ful piramidei si
anume al oamnenilor care dispuneau de o anumita stare materiala, pe care cea mai mare
parte populatiei nu o detinea.
Apoi au urmat doua Razboaie Mondiale care si -au pus amprente serioase pe
sistemul de invatamant deoarece in tot acest timp s-a incercat sa se imprumute de la
celelalte sisteme de invatamant ceea ce duc la o prima evolutie palpabila in scoala
romanesca. Sistemul de invatamant atinge un alt nivel, se maturizeaza, reusind sa integreze
un numar semnificativ din populatia tarii in tr-o anumita forma de invatamant organizata.
Prin urmare in primul Razboi Mondial Invatamantul primar era obligatoriu si gratuit pentru
toti cetatenii,dar cu toate aceste analfabetismul afecta inca o buna parte a populatiei, iar in
cel de -al doilea Razboi Mondial se incepe instaurarea regimurilor totalitare care conduc la
un si stem educational liberal, care l -a inlocuit pe cel sovietic.
Ne indreptam atentia catre anii 1965 -1975 si putem sa observam faptul ca sistemul
de invatamant a avut parte de o schimabr e semnificativa. In aceast timp a avut parte de o
serie de reforme care au primit o gama larga de masuri ce au avut in prim -pland renuntarea
la ideologia excesiva si recuperarea unor traditii nationale: studiul limbilor straine, al
stiintelor exacte, pract ic ne indereptam catre celelalte sisteme international e de invatamant
mult mai avansate ca al nostru .
In acest timp analfabetismul a fost eliminat , iar oblicativitatea si gratuitatea
invatamantului pana la nivel liceal sa u profe sional au fost atinse. Pute m observa clar ca s –

au produs schimbari majore in ceea ce priveste scoala romanesca, am plecat de la
analfabetism care cuprinderea int reaga populatie si am ajuns la alinierea cu celelalte tari.
Pentru a vedea mult mai bine evolutia scolii de la traditional la modern am ales sa
urmaresc mult mai in detaliu fiecare perioada in parte pentru a observa ceea ce s -a realizat
in timpul evolutiei scolii catre modern.
In timpul Tarilor Romane principal caracteristica a sistemului educational pana la
inceputul epocii moderne a fost cvasi -absenta sa de -a lungul acestei perioade. Au mai
existat , de asemenea, unele incercari ale unor domnitori, principi sau conducatori de a
infiinta institutii dedicate furnizarii de educatie, insa fara prea mare succes. Toate aceste
“scoli”sau “academii” care erau destinate educarii se axau foarte mult pe educatia
religioasa, dar si putine cunostinte elementare precum scrisul, cititul, operatiile aritmetice
de baza, elemente de geografie, limbi straine. Limbile straine pe care copiii vremii le
invatau erau greaca si slavona in Tara Romanesca si latina in Transilvania.
Primele institutii dedicate educarii copilului au fost ridicate in jurul manastirilor si
aveau ca principal scop invatarea scrisului in limba slavona. Tot in aceasta vrem e se
remarca aparitia invatamantului profes ional cum ar fi scolile de arte si meserii care
pregateau viitorii imbracatori ai icoanelor in argint sau scoala de muzica, de psaltichie.
Inscrierea intr -o scoala era mult mai diferita de cea din zilele noastre d eoarece
copiii vedeau mersul la scoala ca pe o pedeapsa tocmai din cauza modului de recrutare al
acestora. Invataceii erau inmatriculati prin procedee mult mai diferite fata de cele modern,
acestia fiind luat i de prin sate, prinsi sau furati, iar apoi aces tia era u destinati pregatirii
unor egumeni, diaconi si preoti.
Diaconul Coresi, afirma in Psaltira sa, prima in limba romana care a aparut in 1577,
cat de important este invatamantul si cat de necesar ii este omului pentru a evolua:
„Cu mila lui Dumnezeu e u diacon Coresi, deacă văzuiu că mai toate limbile au cuvântul lu
Dumnezeu în limbă, numai noi rumânii n -avăm; și Hristos zise: cine ceteaște să înțeleagă
și Pavel apostol încă scrie, că întru besearecă mai vârtos cinci cuvinte cu înțelesul mieu să
grăiesc , ca și alalți să învăț decât întunearec de cuvinte neînțelease într -alte limbi. Derept
aceeia, frații miei, preuților, scrisu -v-am aceaste psăltiri cu otveat de -am scos de -n
psăltirea sârbească pre limbă rumânească să vă fie de învățătură și grămăticilor. Și vă
rog ca, frații miei, să cetiți și bine să socotiți că veți vedea că e cu

adevăr.” (Coresi, Psaltirea slavo -română, 1577 , text stabilit, introducere și indice de Stela
Toma, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1976, p. 662)
De asemnea, Dimitrie Cantemir aduce importante notite si aspecte referitoare la
atitudinea moldovenilor despre educatie si cultura in Descriptio Moldaviae, aparuta in
1716:
„Pe de altă parte, moldovenii nu numai că nu iubesc învățătura, dar aproape toți o ur ăsc.
Nici măcar numele științelor și artelor nu le sunt cunoscute. Ei cred că învățații nu pot fi
cu mintea întreagă în așa măsură încât, atunci când vor să laude știința cuiva, spun că a
ajuns nebun de prea multă învățătură. În această privință o vorbă pr oastă, care se aude
des în gura moldovenilor, este că învățătura e treaba preoților, mireanului îi e de ajuns să
învețe să citească și să scrie, să știe să -și semneze numele, să -și poată însemna în condică
boul alb, negru, cornut, caii, oile, vitele, stupi i și ce altele mai sunt; mai departe este cu
totul de prisos.” (Dimitrie Cantemir, Descrierea Moldovei , Editura Academiei Republicii
Socialiste România, București, 1973, p. 311) .
Tinandu -se cont in Moldova de toate aceste interventii cu privire la necesitat ea si
importanta educatiei si dorinta de invatare a oamenilor au aparut in acest fel un numar
remarcant de scoli, academii care aveau rolul de a pune invatamantul romanesc la loc de
cinste pe harta lumii. Observam ca in aceasta perioada se pune mare accent pe influentele
straine si astfel se aduc profesori din strainatate, cum ar fi : Polonia, Ucraina in tara . Astfel
avem urmatoarele: Colegiul Latin -Cotnari infiintat de catre Iacob Eraclide, Academia
Vasiliana infliintata de domnitorul Vasile Lupu in anul 1634, Academia Domneasca din
Iasi, infiintata in anul 1707 de catre Antioh Cantemir.
La fel ca diaconul Coresi si Dimitrie Cantemir a venit si randul lui Constantin
Mavrocordat sa isi exprime nemultumirea fata de sistemul de invatamant precar din Tarile
Romane si astfel alfabetismul a fost pus la zid prin ridicarea nivelului culural al clericilor.
In Tara Romaneasca putem spune ca evolutia a fost un pic mai lenta avand in
vedere ca invatamantul superior a inceput la sfarsitul secolului al XVII -lea. Constant in
Brancoveanu a fondat Academia Domneasca de la Bucuresti in anul 1694, predarea find
disponibila numai in limba greaca,iar in anul 1776, Alexandru Ipsilanti a introdus noi
cursuri in Academie, precum limba franceza si limba italiana.

O noutate in invatam antul vremii este disponibilitatea invatamantului privat . Nici
sasii din Transilvania nu au ramas prinsi in valtoarea vremii si au dorit sa evolueze si astfel
au pus bazele invatamantului primar, pin urmare la sfarsitul secolului al XVI -lea exista
cate o scoala primara in aproape fiecare comuna saseasca. In anul 1541 s -a infiintat primul
gimnaziu, iar in anul 1722 s -a introdus invatamantul obligatoriu pentru toti sasii, tinandu –
se cont de influenta austriaca in Transilvania,invatamantul era in limba german a sau latina.
Cu toate incercarile si eforturile depuse, alfabetizarea a fost destul de scazut in toate
provincile romanesti, chiar daca la un momnet acesta a fost inlaturat. In acest timp apar
elemente de noutate,apare modernul. Invatamantul modern a fost reprezentat, la vremea
respectiva in Transilvania si Banat de scolile apararute in orasele mari, precum Cluj, iar in
Bucovina Liceul Teologic ce a devenit, ulterior, Universitatea din Cernauti. Toate aceste
institutii de invatamant care au aparut in aceasta perioada au fost guvernate de reguli
austriece.
Avand in vedere toate aceste schimbari si incercari ale construirii unui invatamant
sau mai bine spus a unui sistem educational valid si solid, putem spune ca s -au ridicat si
pus bazele unor instituti i cu puternice accente in lumea educatiei, dar s -a neglijat inca de la
inceput copilul si mai ales nevoile lui educationale. Accentul era pus pe cladire, institutie si
mai putin pe ceea ce si doreste copilul sau ceea ce il face fericit.
Scoala a avut nevoi e de la inceput de regulamente si indicatii pentru a conduce la
buna functionare a acestei institutii de invatare si educare.
In cele ce urmeaza am facut o selectie a celor mai interesante reguli pe care
comunitatea scolara trebuia sa le aplice si sa le re specte cu mare strictete:
 Corpul profesoral:trebuie sa fie sase , impartiti astfel: doi pentru gramatica,
unul pentru matematica sau aritmetica, geometrie si astronomie si istorie,
unul pentru stiinte naturale, unul pentru religie si unul pentru limba veche
sau italiana. Stiintele naturale trebuiau sa se predea in limba greaca, avandu –
l de urmat pe Aristotel, iar matematica in latina sau italiana. Salariile
profesorilor erau calculate in functie de predarea realizata si valoarea sa
personala.

 Elevii cu posibilitati materiale reduse erau sustinuti de acordarea unor burse
pe care le acorda domnitorul. Erau acordate un numar de 60 de burse.
 Provenienta elevilor: accesul era restrans, cei care aveau dreptul la academii
erau numai copiii de familie buna, taranii nu aveau loc in aceasta lume.
Copiii negustorilor sau ai mestesugarilor aveau acces numai la cursul
elementar in care se invata numai gramatica. Copiii erau admisi la scoal la
varsta de 7 ani, dar trebuiau sa dispusa de anumita cunostinte de acasa.
 Programul de desfasurare a lectilor, timpul liber si repausul duminica.
 Se punea accent pe disciplina, pe tactul pedagogic si pe relatia dintre
greseala si pedeapsa.
Observam ca exact ca atunci, acum se pune mare accent pe displina, dar intr -un
mod mult mai d iferit, nu atat de strict, dar pot afirma faptul ca invatamantul actual are
multe influente din invatamantul de la 1776, al Tarilor Romane, deci inca avem un
invatamant bazat pe traditie,dar sa vedem in continuare cum au evoluat lucrurile pana in
ziua de a zi.
In Tara Romanesca si Moldova scolarizarea era posibila numai in cadrul oraselor
mari,in mod obisnuit desfasurandu -se pe langa biserici si manastiri. Dezvoltarea sistemului
si predarea unor cursuri in limba romana la nivelul studiilor superioare. In cel e din urma in
1813, Gheorghe Asachi deschide la Iasi prima scoala de ingineri hotarnici. Academiile de
la Bucuresti si Iasi sunt inchise si inlocuite cu alte institutii de invatamant in limba romana,
de aceasta data, luand nastere Colegiul Sfantul Sava , respectiv Academia Mihaileana. In
continuarea evolutiei sistemului de invatamant din Romania s -a atins apogeul vremii prin
punerea pietrelor de temelie a cunoscutelor universitati moderne din Romania:
Universitatea din Iasi(1860)si Universitatea din Bucuresti(1864). Aceste doua universitati,
dupa parerea mea, reprezinta cea mai mare dovada de reusita a efortului depus de toti
domnitorii, boierii si princepii Tarilor Romane pentru a aoferi umasilor sisteme solide de
invatamant.
Un alt important si de m are sprijin al invatamantului actual din Romania a fost
realizat de Alexandru Ioan Cuza in anul 1864 care aproba prima Lege a Instructiunii
Publice, care reglementeaza intr -un mod modern,organizarea si functionarea sistemului
educational.

Conform acestei legi, instructiunea publica se impartea in trei mari cicluri de
invatamant: primar, secundar si superior, acesta reprezentand articolul doi al Legii.
Art.3 era reprezentat de toate scolile primare din mediul urban si rural.
Art.4 -Ciclul secundar era alca tuit din totalitatea liceelor, gimnaziilor, seminariile,
scolile reale, scolile de bele -arte, profesionalele si scolile secundare de fete.
Art.5 -Ciclul superior cupri nde toate facultatile de litere, de stiinte matematice si
fizice si cele de drept, dar si cele de medicina.
Nici regulamentul de ordine interioara nu a fost neglijat, asa ca in anul 1866 i s -a
acordat o mare importanta si astfel au fost consolidate mai multe principii dupa care se
ghidau liceele si gimnaziile in functionare si dezvoltarea acest ora, iar in 1870 a fost
constituit pentru scolile primare.
Regulamentul scolar cuprinde principii care se refereau la obligatiile si drepturile
elevilor si profesorilor, normele de conduita in scoala, dar si in afara ei, sistemul de
pedepse si recompense. Acest regulament a fost preluat, prelucrat si transmis din generatie
in generatie pana in zilele noastre . As putea spune ca ceea ce lipseste in ziua de azi este
pierderea conduitei adecvate a oamnenilor fata de institutiile de invatamant, nu se mai pune
accent pe o buna c omportare in afara sau interiorul scolii.
Momentul de unic itate al invatamantului romanesc a fost reprezenta de reforma
ortografica din anul 1862 pentru tot teritoriul Romaniei.
Miniatrul Educatiei, Spiru Haret creaza un ambitios, dar mai a les curajos program
de reforma menit sa modernizeze invatamantul. Chiar daca a fost un amestec de idei
definitorii ale educatiei si de construire a notiunii au repre zentat un bul inceput al
procesului de alfabetizare din zonele rurare.
Programul lui Spiru Haret avea in prim -plan deschiderea de scoli in zona rurala ce
constau intr -o sala cu un profesor, o tabla, o harta, un steag, reoganizarea a ridicat si
modernizat sistemul de invatamant si totodata a creat invatamantul superios tehnic de la
zero.

Cu toate ca s-au incercat toate aceste solutii de a pune pe picioare si stemul
educational din Romania nu putem sa afirmam faptul ca totul mergea ca pe roate deoarece
numarul cadrelor didactice era destul de scazut, astfel in mediul rural un singur profesor
avea 86 de elevi, iar in mediul urban erau 56 la un profesor.
De asemenea, rata abandonului scolar si primii patru ani de scolarizare erau foarte
mari, iar alfabetizarea in zonele rurale era foarte mica, iar alfabetizarea in zonele rurale era
foarte mica, fiind estimata la aproximativ 25 -30% pentru mediul rural, de sex masculin si
in jur de 80 -85% pentru zona urbana, de sex masculin din aceeasi cohorta.
(Hoivik,1974,p283).
Dupa toate aceste momente care au fost reprezentate de urcusuri si coborasuri
semnificative pentru evolutia considerabila a sistemului educational s -a ajuns la concluzia
ca trebuiau rezolvate doua probleme dupa 1918. In primul rand integrarea sistemelor de
invatamant a celor patru provocari ca drept urmare a unirii, iar in al doilea rand, nevoia de
industrializare si modernizare a societatii. Atunci cand a avut loc aceasta integrare a celor
patru sisteme educationale de invatamant s -a ajuns la concluzia ca trebuie pastrat ceea ce
este bun si inalturat ceea ce e mai putin bun, prin urmare reformel e lui Spiru Haret s -au
pastrat, iar sistemele austriece si cele maghiare din Transilvania si Bucovina au fost
eliminate.
Pana in anul 1914 au existat tot felul de diferente intre educatia primita de catre
copiii din mediul urman si cei de rural , care au t recut printr -un proces de analiza si
prelucrare a acestora in raspunderea nevoii copiilor din ambele medii. Una dintre cele mai
mari diferente era reprezentata de trecerea elevilo r din mediul rural in cel urban , deoarece
cei din mediul rural trebuiau sa re pete unii ani pentru a putea ajunge sa invete la oras.
Liceele au trecut printr -o schimbare majora si astfel invatamantul clasic a fost
simplificat in urmatoarele: prelucrarea limbilor moderne si cea a celor clasice fiind
comprimate in stiintele sociale, iar invatamantul t ehnic s -a modernizat vazand cu ochii,
avand scopul furnizarii tarii muncitori si tehnicieni care sa populeze fabricile ce au aparut
in Romania.
Al doilea Razboi Mondial a adus odata cu el si schimbarea dramatica asistemului
educational r omanesc, deoarece multi dintre profesorii universitari au fost ucisi sau fortati

sa se pensioneze. Schimbarea a provenit si de la schimbarea regimului. De la sistemul
liberal de inspiratie franceza s -a trecut la cel de tip stalinist. In acest moment s -a simtit
foarte mult ocupatia sovietica, dar care si -a pus puternic amprenta, atat pe sistemul
educational romanesc, dar si pe mentalitatea multora din acea perioada.
Dupa depasirea celor doua razboaie mondiale, s-a simtit nevoia elaborarii si punerii
in pract ica a unor noi reforme educationale menite sa se alinieze la nivel international din
punct de vedere educational. Cele trei reforme ale invatamantului sunt reprezentate de:
 Reforma din 1948 -1949 care s -a bazat si a adoptat sistemul educational
URSS ca urma re a ocupatiei sovietice.
 Reforma din 1958 care a oferit o mai mare libertate anumitor segmente ale
invatamantului.
 Reforma din 1972 care aducea in prim -plan ideologia stalinista,urmarind
modelul schimbarilor din societatea romaneasca, dupa vizita lui Nico lae
Ceausescu din China si Coreea de Nord.
Din nou observam ca totul era guvernat de o autoritate suprema,care nu punea
deloc accent pe ceea ce isi doreste elevul si pe inclinatiile sale, ci pe indoctrinarea lui, fara
a se tine cont de nevoile si interesal e sale.
Un nou element de modernitate il reprezinta manualul unic,ce pana in anul 1948
nu a fost deloc utilizat. Manualul unic in Romania a fost stabilit prin decretul nu.175 din 3
august 1948.
Ministerul Invatamantului nu a avut nicio contributie la realizarea manualelor, ci
aportul a fost adus de catre Comisia de Invatamant a Directiei de Agitatie si Propaganda a
Comitetului Central al P.M.R., care era condusa de catre Mihail Roller, care a constituit
manualele pentru ciclul elementar, cu durata de 7 ani. Bineinteles ca nici de aceasta data nu
putem sa spunem ca aceste manuale au fost pur romanesti, ci traduceri ale manualelor
sovietive, inca o data se simte foarte bine influenta sovietica. Chiar daca s -a trecut in cele
din urma la scrierea lor, Roma nia nu a putut scapa in totalitate de influeta sovietica.
In perioada 1949 -1958 sistemul educational de invatamant s -a aflat sub conducerea
Partodului Comunist Roman, care era sprijinit de Uniunea Sovietica. De asemenea, in

aceasta perioada educatia a fost considerata de catre guvernul comunist un instrument de
controlare a populatiei pentru a se crea”omul nou”. In anul 1949 sa distrus tot ceea ce tine
de vechiul sistem educational si se creau noi reforme care sa modernizeze sistemul si sa ii
ofere o noua fata. Tot in aceasta perioada s -a incercat o „curatire” in cadrul corpului
profesional, deci s -a recurs la uciderea sau arestarea profesorilor, iar cei care nu erau
calificati, dar care stiu sa asculte si sa fie pentru partid erau pastrate, inlaturandu -se astfel
calitatea sistemului educational.
Aceasta perioada, care statea sub semnul regimurilor totalitare, era cuprinsa de
egalitatea si lipsa identitatii, punandu -se accent pe „toti suntem la fel”, fapt ce in
invatamant aceasta sintagma nu are ce cauta, caci fiecare suntem diferiti,cu nevoi diferite.
Scolile au fost segmentate pe trei niveluri: grupuri scolare, scoli si universitati, care erau
construite pentru a oferi o educatie identica pentru toata lumea.
Perioada comunista a adus cele mai multe schimb ari la nivelul sistemului
educational deoarece in acest timp s -a distrus practic tot ceea ce s -a construit anterior,
detronandu -se sisteme, idei, organizari, regulamente. Univerisitatile au fost transformate in
institute tehnice, iar toate scolile private si religioase au fost inchise, fiind luate de stat si
limitate in cele din urma. Au fost introduse noi materii precum: rusa, care a devenit
obligatorie, iar franceza a fost eliminata. Se punea mare accent pe studierea sovietica, iar
religia a fost eliminat a si inlocuita de ateismul stiintific. Totul era reorganizat si reformulat
in spiritul stalinist, prin urmare sociologia era interziza, iar dreptul, filosofia, psihologia
purtau severe accente ale dogmei staliniste.
Cenzura, un alt concept preferat de comunisti a devenit din ce in ce malt mai
populata in randul scolilor si editurilor, caci multi dintre acestia au fost interzisi, iar
proletariatul si realismul socialist au devenit punct de reper in arta, stiinta si educatie.
Scoala obligatorie fiinde de 7 ani. Partidul Comunist din Romania a devenit foarte implicat
in viata scolara, cat si a intregului sistem educational, infiintand astfel in cadrul scolil or
organizatii precum : Pionierii si Uniunea de Munca pentru Tineret. De mentionat este faptul
ca elev ii purtau uniforma scolara, element pastrat si in zilele noastre.
Cu toate ca regimurile totalitare au produs diverse distrugeri si schimbari dramatice
in randul sistemului educational, s -a realizat in cele din urma ce se dorea de foarte mult
timp si anum e alfabetizarea in masa a populatiei. Un pas important, dar atipic pentru

aceasta perioada a fost realizarea programelor de educatie pentru adulti care a contribuit
foarte mult la alfabetizarea populatiei si cresterii procentului de oameni scolarizati si s e
atinge astfel pragul de 90 %. Un alt lucru bun care s -a reintrodus a fost educatia in limbile
minoritatilor, in special limba magheara. Alte schimbari considerabile aduse ce catre
sfarsitul perioadei comuniste a fost introducerea sistemului de treapta in tre clasele a 10 -a si
a 11-a, treapta f iind un examen pe care liceenii i l sustineau din materiile de baza din clasa a
noua si a 10 -a, de asemenea s -a introdus obligativitatea invatamantului de 12
clase,obligativitate care a fost inlaturata dupa 1989.
Dupa revolutia din 1989 si instaurarea democratiei au fost elaborate noi sisteme si
programe menite sa revolutioneze si sa modernizeze intreg sistemul educational si tot ceea
ce inseamna scoala ca institutie de invatare si educare a copilului, dar si a adultilor .
Sistemul de invatamant a fost intr -un continuu proces de schimbare si reorganizare care a
fost coplesit de laude, dar si aprig criticat la un moment dat.
Legea de capatai si care guverneaza educatia romaneasca, fiind ghid insemnat al
cadrului didactic este Legea nr 1/2011 care consemneaza faptul ca sistemul educativ
romanesc este reglementat de catre Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tiretului si Inovarii
(MECI). Gr adinita era optionala intre 3 si 6, dar din 2019 a devenit obligatorie, astfel
scolarizarea incepe la varsta de 6 ani si este obligatorie pana la clasa a 10 -a. Invatamantul
primar si secundar este impartit in 12 sau 13 clase. Invatamantul superior se supune
legislatiei europene in vigoare. Sistemul ofera urmatoarele diplome: de Absolv ire,
Bacalaureat, Licenta, Master, Doctorat.
In scoala moderna romaneasca primii 4 ani sunt predati de catre un singur profesor
care poarta numele de invatator, iar alte cadre didactice sunt utilizate pentru disciplinele de
specialitate (limbi straine, informatica, religie, sport). Cu sfarsitul clasei a patra si
inceperea ciclului gimnazial, elevii au profesori pentru fiecare disciplina in parte, dar si un
profesor desemnat care sa aiba grija de clasa respectiva ,care poarta numele de diriginte.
Liceul este impartit in doua clase obligatorii : a IX -a si si a X -a si doua clase neobligatorii
a XI -a si a XII -a. Studiile superioare sunt struturate pe trei niveluri: studii de licenta,
master si doctorat.
In 2004 erau inscrise la scoala aproximativ 4,4 milioane de persoane, iar in 2011
rata analfabetismului adultilor romani a fost de 1,36 %.

Invatamantul romanesc a avut parte de nenumarate schimbari, iar cele mai notabile
sunt cele care se refera la trecerea accentului de la profesori la elevi, se pune mare accent
in ultimii ani pe interesele si nevoile elevilor, de asemnenea se pune mare pret pe
experienta elevilor,dar si a cadrelor didactice,a formarii continue.
Scolile au primit o alta fata nu mai sunt vazute pe niste pedepse ca la inceputul
anilor 1550, ci ca pe un loc unde socializarea si schimbul de experienta face educatia si
invatarea mult mai accesibila. Scolile sunt dotate cu tot felul de aparate, dispozitive,
mobilier adaptat elevului si nevoilor sale, dispune de baza materiala solida, ambianta
placuta, decoruri in functie de tema sau anotimp. Fiecare scoala in parte este constituita din
sali de clasa, laboratoare, grupuri sanitare.
Din pacate un lucru pe care nu l -am putut depasi in toti acesti ani de cand s -au pus
bazele primelor scoli in tara este disc repanta prea mare dintre rural si urban.Chiar daca ne
aflam in anul 2019 avem unitati de invatamant care nu sunt dotate corespunzator si nu sunt
inca aliniate la nivelul celorlalte institutii de invatamant. Aceasta din punctul meu de
vedere este un lucru pe care nu l -am putut depasi si evolua in adevaratul sens al cuvantului.
Alte elemente de modernitate in scoala romaneasca sunt introducerea clasei
pregatitoare, introducerea noilor pedagogii precum: Montesorii, Dalton, Step by Step,
Waldo rf…etc. Copiii sunt incurajati sa invete singuri sa descopere lumea in care traiesc, iar
profesorii reprezinta doar oamenii de sprijin si indrumare, nu cel care dicteaza. In ziua de
azi nu se mai pune accent pe informatia transmisa pur si simplu de profesor, este inlatur ata
relatia gresita dintre profer ca sef si elevul subaltern. Se pune mare accent pe o relatie de
colaborare dintre elev si profesor. Alte schimbari in sistemul actual de invatamant este
reprezentata de eliminarea treptei dintre clasa a IX -a si a XI -a, eliminarea uniformlor din
anumite institutii scolare si pastrarea in altele , cursurile se desfasoara pe o perioada de 5
zile(de luni pana vineri) cu repaus de doua zile (sambata si duminica).
Pe langa aceste schimbari de ordin organizatoric, dar si ambiental se lucreaza foarte
mult si la dezvoltarea increderii de sine, atat a elevului, cat si profesorului. Nu se mai pune
accent pe atat de multa autoritate si minimalizarea intereselor, din contra se lupta pentru a
scoate la lumina cele mai buna ganduri si inten tii ale copiilor, dar si cadrelor didactice.
Schimbari gasim si la nivel de transmitere a informatiilor,dar si de evaluare a cunostintelor,
introducandu -se aparatele tehnice(tabletele).

Scoala a evoluat foarte mul t in ultimele decenii si inca s e pune mare pret pe
evolutia continua a acestui sistem educational. Scoala este in cele din urma puntea de
legatura a generatiilor traditionale cu generatiile moderne. Dupa parerea mea, nu poate
exista modernitate fara traditie, asa si scoala care nu poate sa evoluez e ca institutie si sa
reziste in fata tuturor obstacolelor si incercarilor pe care le avea de depasit, daca nu isi
cunoste foarte bine inceputul, apoi sa isi contureze obiectivul, iar in cele din urma sa
ajunga sa isi atinga scopul. Nu putem sa fim moderni, fara a ne cunoaste traditia.
Lucrul cel mai bun pe care scoala romaneasca il face est e acela de a impleti cele
doua concepte: traditional si modern, fara a cadea intr -o extrema sau alta, se adopta
echilibrul iar in acest fel lucrurile evolueaza in cet, dar sigur.

II.2 COMUNITATEA PARTENER ACTIV AL SCOLII

Comunitatea re prezinta cel mai puternic partenet al scolii deoarece aceasta este cea
care sprijita cel mai mult scoala in ceea ce inseamna atingerea scopurilor pe care si le
propune aceasta institutie care produce si furnizeaza educatie.
Societatea a fost nevoita sa isi extinda sfera de actiune si catre alti agenti
educationali pentru a putea sa diversifice oferta educational a institutiei de invatamant.
Avand in vedere ca ne aflam in tr-o continua miscare si schimbare este important ca scoala
sa atraga copiii prin diferite mijloace si metode catre invatatura si in acest fel isi largeste
orizontul incat sa atinga cat mai mult nevoile si dorintele celor implicate in procesul de
invataman t.
Este adevarat ca scoala depinde de mediul sau teritoriul in care aceasta isi
desfasoara activitatea caci acesti doi factori influenteaza modul de obtinere al resurselor
materiale, resurselor umane, resursele financiare sau resursele informationale, ca drept
urmare in acest caz comunitatea devine cel mai de incredere partener al scolii.
Scoala functioneaza intr -un context social imediat , intr-o comunitate locala si
zonala, care ofera societatii elevii, adultii de maine, dar totul raportandu -se la asteptar ile pe
care institutia scolara trebuie sa le atinga.
Comunitate a si scoala se influenteaza una pe alta, deoarece una fara cealalta nu -si
pot desfasura activitatea in mod normal, dar mai ales sanatos.
Comunitatea este caracterizata de Tonnies(1887) ca fiind bazata pe vointa si
sentimentele celor care se vor experimenta ulterior in adevarate comunitati.
Omul traieste intr -o anumita comunitate inca de la nasterea si se adapteaza acesteia
acceptand atat partile bune, cat si partile rele. Omul se subordoneaza re gulilor, legilor si
traditiile comunitatii sale,luandu -le ca p eniste acte de identificare in randul societatii.
Fiecare om care este membrul societatii si poarta amprenta pozitiva sau negativa a
comunitatii in care s -a format, iar scoala are rolul de a sl efui aceste convingeri pana la
conturarea caracterului admis de societate.

Relatiile care se construiesc intre membrii unei comunitati se bazeaza foarte mult
pe urmatoarele valori: respect, afectiune, bunavointa, valori fara de care niciun organism
viu nu ar putea sa existe.
Comunitatea este construita caramida cu caramida cu ajutorul legaturilor de sange
din cadrul familiei, pe vecinatati si pe viata in comun pe acelasi teritoriu. In cele din urma
comunitatea depaseste contextul strict economic.
Comunitate a are la baza idea ca actiunile dintre oamnei se sprijina pe un sentiment
comun care se resimte la nivel subiectiv al indivizilor care o compun. Putem sa afirmam
faptul ca o comunitate este ansamblul tuturor culturilor care o tranziteaza in idea
perfection arii acesteia, avand moduri commune de viata si un sentiment suficient de
puternic care te fac sa simti apartenenta unei comunitati in raport cu ingroup -ul si output -ul
inconjurator.
In Romania comunitatea este vazuta, dupa parerea mea,ca un organism viu c are are
influente si amprente lasate de toti cei care o tranziteaza si lasa in urma lor dovezi
palpabile si remarcabile in mentalitatea, felul nostru de a fi, obiceiurile, traditiile, dar si
modul nostru de comportare, care ne fac sa actionam si sa gadim i ntr-un final, dintr -un
mod comun .
De asemenea, in Romania comunitatile se impart si se clasifica in fuctie de zona in
care acestea exista si isi exercita convingerile proprii. Astfel cum :
 Comunitatile locale din domeniul rural, in care oamneii stabilesc diverse
relatii interpersonal in care intervine controlul social adupra
comportamentelor de care oamenii dispun.
 Comunitatile locale din mediul urban si anume orasele mici, unde putem
vorbi despre spiritual comunitar, iar majoritatea oamenilor se cunosc in tre ei
. In cazul acestor comunitati nu putem vorbi despre un control al
comportamentelor foarte mare, deoarece cu cat numarul de oameni
creste,atunci si acest control devinde din ce in ce mai mic.
 Comunitatile din marile orase, unde nu putem sa vorbim des pre comunitati
in adevarul sens al cuvantului, deoarece aici ne intalnim cu diverse
comunitati in care normele sociale dupa care se ghideaza sunt mult mai
complexe, avand caracteristici care sunt cu mult peste valorile traditionale.

In acest caz putem vorb i despre diferite comunitati care alcatuiesc
comunitatea dinmarile orase, precum : comunitati ale persoanelor care au o
anumita inclinatie cultural a, comunitati de tipul”gastilor de cartier”,
comunitati care au anumite convingeri sociale…etc.
Din Enciclope dia Larouse putem sa scoatem la lumina cativa termeni care au rolul
de a caracteriza o comunitate. Comunitatea in cele din urma este ceva comun,are anumite
similitudini,impune o anumita identitate, este un ansamblu care impune anumite reguli.
Prin urmare c omunitatea poate fi:
 Localitatea rurala
 Un grup de localitati(comunitatea teritoriala)
 Grupare profesionala
 Familia largita
 Membrii unei rezidente(camin,spital,internet)
 Comunitatea lingvistica, oamenii care vorbesc cu un anumit dialect
 Asociatiile
 Un tip de organizare sociala intr -un spatiu delimitat(cartier,bloc,mahala)
 Un ansamblu de interese
 Structura ierarhica
In ultimul timp oamneii au cautat tot felul de variante pentru a putea sa puna in
functiune mult mai bine legaturile pe care le creeaza scoala si comunitatea. Necesitatea
consolidarii interactiunilor dintre scoala si comunitate s -a concretizat prin elaborarea si
raspandirea conceptului de parteneriat.
Parteneriatul presupune crearea unor legaturi pute rnice intre scoala si ceilalti agenti
educati onali in vederea largirii ofertei educationale si raspunderii unui numar mult mai
mare de dorinte venite din partea copiilor, parintilor, cadrelor didactice, dar nu in ultimul
rand al intregii societati, care doreste oameni pregatiti cu o experienta person ala construita
prin experienta proprii si palpabile dobandite nu numai in scoala.
Astfel din punct de vedere legislativ , parteneriatul presupune o intelegere legala in
care partenerii defines c impreuna scopul general al parteneriatului. Parteneriatul se ba zeaza
foarte mult pe colaborarea intre cele doua parti si punand accent pe avanatajele care ii pot
multumi pe beneficiarii ambelor parti implicate in parteneriat.

Din punct de vedere al beneficiarilor pe care parteneriatul le aduce, putem spune ca
partener iatul este cea mai eficienta modalitate prin care se poate realiza reforma
managementului prin schimbarea prcaticilor. Aceasta schimbare se realizeaza prin modul
in care sunt vazute problemele publice astfel rezolvarea lor printr -un parteneriat sa fie mult
mai optima.
De exemplu, ca educatoare am nevoie ca prescolarii mei sa invete sa manance mult
mai sanatos, atunci pentru a realize acest scop elaborez un parteneriat cu un medic al unei
clinici sau u mediul institutiei in care imi desfasor activitatea pent ru a ma ajuta sa imi
imbunatatesc tactica si modul de rezolvare al problemelor identificate la grupa mea,
precum alimentatia nesanatoasa. In acest caz parteneriatul devine principal mea arma a
combaterii proastei alimentatii la copiii de grupa mica prin de dicarea unor activitati acestei
probleme:dezbateri, intalniri cu medical, ore de informare a prescolarilor si parintilor…etc.
De asem enea, parteneriatul poate fi o buna solutie pentru alocarea si utilizarea
resurselor locale la nivelul comunitar, dar si pentru a atrage diverse resurse foarte
importante in rezolvarea diverselor problem aparute in comunitatea respectiva.
Intr-un parteneriat de succes intre scoala si comunitate trebuie sa existe o
complementaritate a serviciilor sociale oferite foarte bine c onturate din partea diverselor
organizatii care isi desfasoara activitatea in comunitate.
Parteneriatul pentru a fi valid trebuie sa se bazeze, dar mai ales sa ofere incredere
pentru ambele parti implicate. Intr -o relatie de parteneriat intre scoala si age ntii comunitari
care se implica trebuie sa defineasca si sa aiba in vedere urmatoarele:
 Care sunt agentii implicate in relatia de parteneriat
 Motivele parteneriatului
 Modificarile vizate in situatia actual
 Problemele majore care pot fi solutionate prin pa rteneriat
 Rolurile specific pentru fiecare partener
Principiile care reprezinta fundatia relatiei de parteneriat scoala -comunitate,
consemnate in legea educatiei sunt:
 Principiul echitatii
 Principiul calitatii

 Principiul relevantei
 Principiul eficientei
 Principiul descentralizarii
 Principiul raspunderii publice
 Principiul asigurarii egalitatii de sanse
 Principiul transparentei
 Principiul incluziunii sociale
 Principiul centrarii educatiei pe beneficiile acesteia
 Principiul participarii si responsabilitatii parintilor
 Principiul fundamentarii deciziilor pe dialog si consultare
 Principiul respectarii dreptului la opinie al elevului/studentului ca beneficiar
direct al sistemului de invatamant
(Lege Educatiei Nationale nr.1/2018,Art 3)
Pentru a putea sa evoluam de fiecare data trebuie sa ne aplecam privirea la
inceputul unui lucru sau caoncept, asa ca am ales sa spicuiesc si un mic istoric al
parteneriatului si am aflat ca acest concept este destul de”batran” pe Pamant. Notiunea de
parteneriat a aparut in SUA in anul 1935 si se baza pe faptul ca scolile pot sta la dispozitia
locuitorilor comunitatii respective, oferind servicii in diferite domenii: cultural, sportiv ,
recreere, sanatate…etc.
Parteneriatul in Europa a aparut mult mai tarziu, anume in a nii 1990, atunci cand
scolile au ajuns la concluzia ca diversitatea activitatii desfasurate in unitatea de invatamant
este mult mai benefica pentru consolidarea educatiei. Prin urmare au aparut cursuri de
calculatoare,de traditii locale, sportive,cluburi pentru pensio nari, cantoane medicale,
conferinte, festivaluri, concursuri…etc, fiind destinate locuitorilor din localitatile
respective si nu numai.
Cu toate ca scoala si comunitatea intra intr -o relatie numita parteneriat, nu trebu ie
sa-si uite sau sa -si neglijez e not ele definitorii.
Scoala are o serie de agenti educationali care ii vin in ajutor pentru a -si desfasua
activitatea, dar mai ales pentru a veni in spiritual educatiei, dar nu numai al elevilor,
studentilor si adultilor. Scoala are mai multi parteneri printer care enumeram: familia,
politia, biserica, institutiile sanitare…etc.

Voi incepe sa analizez pentru prima data relatia de parteneriat a scolii cu familia,
deoarece familia este cel mai important agent educational al scolii. Familia reprezinta, de
asemene a, principalul factor al parteneriatului scoala -comunitate locala.
Familia are mai multe functii, precum:
 Functia economica
 Functia de socializare
 Functia educative
 Functia de solidaritate
 Functia sexuala si de reproduce
Fenomenele sociale care influenteaza evolutia familiei si parteneriatul scoala –
familie sunt: natalitatea,divortalitatea,migratia fortei de munca.Toate aceste femoneme
sociale isi pun amprenta asupra evolutiei copilului si a dezvoltarii sale. In fond si la urma
urmei scoala reprez inta cea mai pretioasa valoare a familiei, iar din acest motiv familia se
implica foarte mult in acest parteneriat.
Relatia scoala -familie este guvernata de doua mari teoria: teoria profesionalismului
si teoria schimbului: Prin intermediul acestor doua teorii ies la suprafata caracteristici
importante ale relatiei scoala -familie, precum: etica profesionala, competent a, cooperarea,
responsabilitatea. Aceste caracteristici sunt definitorii pentru scoala si familie.
Aruncandu -ne privirea asupra formelor de organizare ale relatiei dintre scoala si
familie putem observa urmatoarele: sedintele cu parintii, discutii individuale intre cele
doua parti, organizarea unor ateliere cultural e si recreative impreuna cu parintii,
voluntariatul, asociatiile parintilor.
Regulamentul scolar ne atrage atentia asupra faptului ca parintii au dreptul de a
alege unitatea scoalra in care copiii isi vor desfasura activitatile educative. La nivelul scolii
parintii sunt foarte active prin participarea si implicarea in mai multe tipur i formale de
organziare, cum ar fi : consiliul reprezentativ al parintilor, consiliul clasei, comisia pentru
evaluarea si asigurarea calitatii in scoala,dar si comitetul de parinti al clasei.
Potrivit Legii Educatiei Na tionale,publicata in MO Nr.18/10.01.2 011) legaturile
dintre institutiile scolare si familiile elevilor au o alta vaziune:

 In Art.14 se consemneaza faptul ca Ministerul Educatiei Cercetarii
Tineretului si Sportului proiecteaza, fundamenteaza si aplica strategiile
nationale in domeniul educatie i si prin consultarea cu parintii. De asemenea,
parintii se pot implica si in alegerea disciplinelor din curriculum la decizia
scolii.
 In Art.63 se subliniaza faptul ca: “ consiliul de administratie al unitatii de
invatamant,in urma consultarii elevilor, p arintilor si pe baza resusrselor
disponibile, stabileste curriculum la decizia scolii. Programele scolare
pentru disciplinele/domeniile de studiu , respectiv modulele de pregatire
optionale se elaboreaza la nivelul unitatilor de invatamant”
 In Art.79 preved e recunoasterea familiilor copiilor de varsta
antreprescolara, prescolara si ale elevilor ca beneficiari secundari ai
invatamantul romanesc.
 In Art.80 se marcheaza importanta consultarii reprezentatinlor beneficiarilor
primari (Consiliul National al Elevil or), dar si ceea a bene ficiarilor
secundari si tertiari , respectiv a structurilor de organizare ale parintilor.
 In Art.86 se prevede ca ”unitatile de invatamant incheie cu parintii, in
momnetul inscrierii anteprescolarilor , respectiv a prescolarilor sau el evilor,
in Regim Unic Matricol, un contract educational in care sunt inscrise
drepturile si obligatiile reciproce ale parintilor. Contractul educational -tip
este aprobat prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si
aportului si este particularizat la nivelul fiecarei unitati de invatamant, prin
decizia consiliului de administratie”
Familia este direct respunzatoare de felul cum evolueaza copilul din punct de
vedere educational si trebuie sa se implice activ in diverse activitati si co ntext
educationale.
Art.58 ne spune faptul ca asociatiile de parinti pot incheia parteneriate cu unitatile
de invatamant, organizatii nonguvernamentale cu competente in domeniul pentru
organizarea programelor de tipul ”Scoala dupa Scoala”. In sprijinul ac estor familii si copi i
intervine statul care poate sa finanteze acest program pentru copiii care provin din familii
mai putin instarite financiare.

Art.103 subliniaza faptul ca parintii pot sa aiba un cuvant greu de spus in ceea ce
priveste politicile fina nciare si in domeniul resurselor umane. Chiar daca in lege lucrurile
par a fi bine trase si conturate, realitatea de pe hartie cu cea cotidiana pare sa fie putin
ingreunata de piedicile pe care le intampina atat scoala, cat si familia in consolidarea
relatiilor dintre cele doua. Piedicile intalnite in relatia scoala -familie sunt de ordinal:
responsabilitatilor care sunt atribuite statului si familiei, unicitatea invatamantului, mediul
familial din care provine copilul, randamentul scolar, implicarea parinti lor.
Scoala in comunitate are un rol foarte important si bine creionat prin oferirea
serviciilor de csare dispune aceasta institutie. Modalitatea cea mai eficienta pentru a pune
in fuctiune aceasta relatie create intre scoala si comunitate este reprezentat a prin
perteneriat . Acest parteneriat poate sa aiba infatisarea unui serviciu de dezvoltare al caror
beneficiar directi sa fie copiii, mai pot fi servicii de tipul: centre de consiliere, centre de
sanatate, de prac ticare a diverselor sporturi,programul aft er-school, centre de
voluntariat..etc.
Scoala nu se ocupa doar de oferirea unor servicii de care sa beneficieze copiii,
aceasta urmareste, de asemnea si sprijinirea educative pe care le -o ofera elevilor
defavorizati socio -economic prin:asigurarea programel or de interventie timpurie,
furnizarea educatiei compensatorii, asigurarea programelor suplimentare inainte si dupa
orele de scoala, asigurarea indrumatorilor si meditatorilor utilizarea stimulentelor si
descurajarilor.
Putem observa destul de simplu cum s coala este puternic ancorata in comunitate
mai ales prin beneficiile oferite. Scoala reprezinta forma cea mai simpla de unire a
parintilor de copii in intermediul a tot ceea ce ea ofera, atat pentru copii, cat si pentru
parinti.
Scoala si autoritatile
Admi nistratia publica in Romania dispune de o org anizare ierarhica astfel: Guvern,
organe de administratie publice centrate pe diferite teritorii, organe deconcentrate care
organizeaza executarea legii in unitatile administrative teritoriale. La nivelul local
functioneaza organel e administratiei publice locale: consiliile comunale, consiliile
orasenesti si consiliile judetene. Fiecare dintre institut iile mentionate mai sus au un rol

definit in comunitate, iar hotararile si alegerile facute de acestea influenteaza institutiile
scolare fie direct, fie indirect.
Legea Educatiei nr.1/2011 consemneaza toate indatoririle acestor institutii publice
care au l egatura cu viata si mediul scolar din Romania.
 Art.19 ”Pentru asigurarea accesului egal la educatie si foemare profesionala,
autoritatile administrative publice locale, in baza avizului conform al
inspecratelor scolare, aproba organizarea, functionarea si, dupa caz,
dizolvarea unor structuri de invatamant fara personalitate juridical -ca parti
ale unei unitati de invatamant cu personalitate juridical subordinate
aceluiasi ordonator principal de credite, in conditiile legii”.
 Art.20” autoritățile administrației publice locale asigură, în condițiile legii,
buna desfășurare a învățământului preuniversitar în localitățile în care
acestea îș i exercită autoritatea iar neîndeplinirea de către autoritățile
administrației publice locale a obligațiilor ce l e revin în organizarea și
funcționarea învățământului preuniversitar se sancționează conform legii.”
 Art.85 “ Autorităt ile publice locale cu sprijinul operato rilor economici, al
colectivităt ilor locale, al societănilor de binefacere, precum si al altor
persoane fizice si juridice, trebuie să asigure, în situat ii bine justificate,
elevilor din învătământul obligatoriu, scolarizat i într -o altă localitate decât
cea de domicilu, servicii de transport, masă, internat”
De asemnea, mai avem si alte institutii care sunt implicate direct sau indirect in
viata copilului si a familiei. Una dintre aceste institutii este Directia Generala de Asistenta
Sociala si Protectia Copilului, care aplica la nivelul judetului politicile si strategiile de
sistenta sociala in domeniul copilului, familiei, persoanleor singure, persoanleor cu
dizabilitati, precum si a altor personae aflat in nevoie. In cadrul acestei institutii se
organizeaza servicii de tip residential si servicii de tip familial.
Autoritatile publice care au contributii in domeniul educatiei si al scolii au diferite
moduri prin care isi exercita functiilr de colaborare. Prin urmare autoritatile publice se
implica in realizare demersurilor pentru participarea copiilor la invatamantul prescolar si
invatamantul o bligatoriu, dezvoltarea unor programe de educatie pentru parintii tineri,
organizarea unor cursuri pentru copiii care au cerinte special sau celor care au abandonat
scoala, realizarea si organizarea unor programe adecvate de petrecere a timpului liber si d e
odihna.

Scoala si Politia
Politia Romana este institutia care exercita atributii privind apararea drepturilor si
bilertatilor cetatenesti, a proprietatii private si publice, prevenirea si descoperirea
infractiunilor, respectarea ordinii si linistii publi ce.
De mentionat sunt rolurile politiei care au component e educational e urmatoarele:
 Apararea vietii
 Mentinerea si asigurarea ordinii si a linistii publice,a sigurantei cetatenilor
 Identificarea si pedepsirea infractiunilor
 Realizarea si organizarea activi tatilor de prevenire si combatere a coruptiei
 Desfasurarea activitatilor de prevenire si combatere a migratiei ilegale
 Supravegherea si contrlul circulatiti pe drumurile tarii,dar si perfectionarea
pregatirii conducatorilor auto si luarea in seama a unor m asuri de educatie
rutiera a participantilor la trafic
 Colaborarea cu institutiile de invatamant si cu organizatiile
neguvernamaentale pentru pregatirea antiinfractionala a populatiei.
In domeniul Educational rolul Politiei Romane este foarte important pent ru a
dezvolta in copi i simtul responsabilitatii si a -l corectitudinii fata de legi sau a tot ceea ce ne
inconjoara. In acest fel cei mici sunt obisnuiti inca de la gradinita ca orice greseala se
plateste si ca trebuie sa respectam legile si regulile impart ite in doua categorii in domeniul
educational si anume: preventive si interventia in stituatiile special. Aceasta institutie este
prezenta in fiecare scoala pentru a asigura buna functionare a ordinii si linistii, trimitandu –
si agentii pentru a supraveghe activitatea din scoala.
Modalitatea prin care se asigura buna colaborare dintre scoala si Politia Romana
este si de aceasta data parteneriatul educational. Parteneriatele cu aceasta institutie are ca
principale teme de abordare urmatoarele:
 Asigurarea inte gritatii personale a elevilor, cadrelor didactice.a locuitorilor
comunitatii in general.
 Prevenirea delicventei juvenile si a criminalitatii
 Violenta in familie, strada, in cadrul scolii
 Prevenirea consumului si traficului de droguri
 Educatia rutiera

 Prevenirea cersetoriei
 Prevenirea exploatarii prin munca a copiilor
 Promovarea respectului fata de lege
 Promovarea drepturilor oamenilor si ale copilului
 Promovarea unui comportament civilizat in societate
 Promovarea imaginii positive ale Politiei in com unitate
 Mentinerea ordinii si linistii publice in unitatile de invatamant in comunitate
Scoala si Unitatile Sanitare
Scoala are legaturi cu majoritatea institutiilor importante care sustin statul, prin
urmare unitalie sanitare nu puteau fi ignorate sau inalturate din aceasta colaborare. Stim
despre unitatil sanitare ca sunt acele institutii care asigura oamneilor asiatenta medicala
prin urmatoarele institutii: spitale si ambulatorii de spital si de specialitate, dispensare
medicale, policlinici, centre d e sanatate, sanatoria TBC, centr e de diagonosticare si
tratament, cabinet medicale de specialitate, cabinet medicale scolare si studentesti,
laboratoare medicale, crese, farmacii, centre de transfuzii…etc.
La fel ca si celelelate institutii care se implica in dezvoltarea domeniullui
educational, asa si unitatile sanitare au roluri bine definite in ceea ce inseamna
parteneriatul realizat intre scoala si unitatile sanitare. Rolul unitatilor sanitare este acela de
a asigura sanatatea populatiei, insa fiecare i nstitutie in parte care este destinata asigurarii
sanatatii oamenilor au esponsabilitati diferite . Fiecare institutie sanitara in parte poate
devein partener al scolii. De exemplu cabinetul stomatologic poate deveni partenerul scolii
sau al gradinetei pri n activitatile propuse in comun de acesta si scoala care sa ajute la
prevenirea si combaterea problemelor aparute la nivelul dintisorilor sau cavitatii bucale.
Parteneriatul dintre scoala si unitatile medicale poate sa aiba in vedere doua
elemente majore:
 Interventia in situatii special, cum ar fi:epidemiile, accidentele
 Preventia in cadrul unor programe educative
Beneficiarii directi ai acestei colaborari ce se realizeaza intre scoala si unitatile
sanitare sunt : prescolarii, elevii, parintii, cadrele di dactice, cadrele medicale.
Scoala si agentii economici

Nu trebuie neglijat nici parteneriatul ce se poate realize intre scoala si agentii
economici deoarece aces tia sunt destul de prezenti in viata scolii su b diferite forme.
Parteneriatul dintre cele doua parti scoa la si agentii economici au ca e fect imediat
urmatoarele trasee: o mai buna legatura dintre oferta si cererea pietei muncii si integrarea
sociala prin diferentierea absolventilor, avand in vedere si respectand competentele si
optiunile acestora, r esponsabilitatea, respectul pentru munca si valorile insuflate de
acestea.
Parteneriatul care se realizeaza intre scoala si agentii economici are in vedere
impartirea elevilor pe cicluri de invatamant, deoarece trebuie sa avem in vedere nevoile si
interese le copiilor. Astfel parteneriatul destinat acestei colaborari este impartit in trei
categorii:
1. Cilul primar si gimnazial
2. Cilul gimnazial
3. Ciclul liceal
Daca ne uitam un pic mai atent abservam faptulca aceasta impartire a
parteneriatului respecta nivelurile de invatamant.
Activitatile pe care le poate cuprinde parteneriatul dintre scoala si agentii
economici sunt si ele diversificate si impartite in fuctie de nivelul de invatamant al
copiilor. De exemplu pentru ciclul primar si gimnazial sunt prevazute vizite la agentii
economici, lectiile deschise, sponsorizarile acordare de agentii economici, sustinerea a
unor lectii de catre agentii economici care au ca scop familiarizarea copiilor cu viata
economica. La ciclul gimnazial se merge foarte mult pe activi tatile difersificate prin
implicarea elevilor in acestea prin punerea in practica a tot ceea ce au invatat la scoala, iar
la nivelul liceal, avand in vedere si nivelul mult mai ridicat al copiilor putem sa vorbim
acum despre impletirea activitatilor teoret ice cu cele practice.
Art. 32 al Legii Educatiei Nationale prevede urmatoarele „stagiile de pregătire
practică de pe parcursul filierei tehnologice sau vocaționale se pot organiza la nivelul
unității de învățământ și/sau la operatorii economici ori instituțiile publice cu care unitatea
de învățământ are încheiate contracte pentru pregătire practică”.
Art.61 al Legii Educatiei Nationale prevede urmatoarele „în cadrul sistemului
național de învățământ preuniversitar de stat se pot înființa și pot funcț iona, conform legii,

unități de învățământ cu clase constituite pe bază de contracte de parteneriat între unități de
învățământ de stat și particulare acreditate, între acestea și operatori economici, precum și
între
instituții din țară și străinătate, pe baza unor acorduri interguvernamentale.”
Tot prin intermediul acestor parte se mai pot observa si alte forme ale acestuia,
precum : sustinerea financiara a scolilor prin interventia agentilor economici care acorda
divers sponsorizari de tip financiar sau m aterial, sprijinirea cadrelor didactice sa participle
la cursurile de formare profesionala.
Scoala si Biserica
O alta institutie importanta in comunitate este Biserica, deoarece ea reprezinta,dupa
parerea mea ,stalpul credintei si al valorilor morale si sp irituale ale unei comunitati. Este
institutia care face legatura intre traditionalism si modernitate.
Biserica intr -o comunitate indeplineste variate roluri si influente asupra educatiei si
a bunei functionari,chiar dezvoltari ale comunitatii.
Parteneriatu l dintre scoala si biserica se realizeaza prin mai multe actvitati care au
de urmat mai multe teme precum:
 Organizarea unor mani festari culturale destinate sarb atorilor religioase, cum
ar fi: Craciunul, Pastele, Floriile, Ziua Nationala, Ziua Eroilor…etc
 Participarea reprezentantilor bisericii in cadrul desfasurarii unor activitati in
cadrul scolii:inceputul si incheirea anului scolar, intalniri cu elevii,
dezbateri cu parintii.
 Organizarea unor excursii la locurile sfinte(biserici,manastiri)

Scoala si Organizatiile Nonguvernamentale
Organizatiile nonguvernamentale sunt reprezentate de organizatiile nonprofit,care
prevad o colaborare din proprie initiativa, voluntara si o implicare a cetatenilor la diverse
cauze sociale, insa totul avand un caracter priv at.
Legitimitatea parteneriatului cu organizatiile nonguvernamentale este sustinuta din
mai multe cauze:

 Completarea serviciilor oferite copiilor si familiilor acestora
 Realizarea unor servicii care sa corespunda nevoilor reale alea copiilor si
familiilor si nu numai
 Dezvoltarea profesionala a celor implicate
 Sentimentul de bin si implinire al beneficiarilor: elevi, parinti, comunitatea
in intregime.
Din parteneriatul scoala si prganizatiile nonguvernamentale reies urmatorii
beneficiari:
1. Organizatii care au ca principali beneficiari copiii
2. Organizatii care au ca principali beneficiari patintii/familiile
3. Organizatii ale cadrelor didactice
4. Organizatiile mixte care au mai multe categorii de beneficiary
Parteneriatul care se realizeaza cu ajutorul organizatiil or nonguvernamentale are o
larga arie de acoperire,cuprinzand:programele, proiectel e sau activitatile punctuale. Fiecare
dintre cele trei categorii prin care se exerita acest tip de parteneriat se realizeaza prin mai
multe criterii in functie de fiecare ca tegorie in parte, avand termene diferite de incheire cu
sponsorizari la fel de diferite.
In acest domeniu parteneriatul poate avea diferite forme,precum:
 Sprijin reciproc in integrarea copiilor cu dizabilitati in scoala
 Programe care vizeaza recuperarea
 Integrarea sociala si profesionala a copiilor sau tinerilor cu dizabilitati
 Consilierea,educarea si informarea parintilor,cadrelor didactice
Este important sa mentionam faptul ca organizatiile nonguvernamentale au o
anumita influenta asupra scolilor care s e exercita pe mai multe planuri:
 Initierea unor noi forme de organizare ale activitatilor educative:centre de zi
pentru copiii cu dizabilitati, after-school, clase integrate…etc
 Influente asupra currilucumului -se introduce noi discipli ne sau noi elemente
in cele deja existente. Apar noi continuturi precum: educatia pentru
sanatate, educatia intercultural a, educatia comunitara, educatia pentru

cunoastere si pastrarea specificului local, educatia in limba minoritatilor
(limba rromani, limba maghiara, limba bu lgara…etc)
 Profesionalizarea si/sau perfectionarea cadrelor didactice
 Implicarea cadrelor/didactice/elevilor/parintilor/reprezentantilor
organizatiilor neguvernamentale in diverse activitati
 Realizarea unor studii
 Influente asupra politicilor educationale
 Contributii la imbunatatirea conditiilor scolii
 Promovarea unor modele de activitati/proiecte/programe educative
inovatoare.
Dupa analizarea a fiecarui element in parte cu care scoala poate sa realizeze
legaturi suf icient de puternice care sa vina in ajuto rul copiilor, familiilor acestora, cadrelor
didactice, dar si ceilalti factori am concluzionat faptul ca scoala alaturi de alte institutii
care isi desfasoara activitatea in comunitate este direct influentata de dezvoltarea
comunitara.
Dezvoltarea comunitatii urmareste promovarea evolutiei commune facand loc
sentimentului de bine la nivelul tuturor si ii intareste individului sentimental de apartenenta
si mai ales dezvolta spiritual responsabilitatii dezvoltarii sale.
Dezvoltarea scolii trebuie sa f ie privita din doua unghiuri, atunci cand ne referim la
evolutia ei prin intermediul comunitatii in care isi desfasoara activitatea: efortul depus de
catre comunitate in scopul dezvoltarii si efortul depus de catre scoala in scopul adapta rii la
cerintele c omunitati. Asa cum am mai precizat la inceputul lucrarii scoala si comunitatea
nu pot exista una fara cealalta.
Relatia dintre scoala si comunitatea locala este influentata de o multitudine de
factori printer care putem aminti urmatorii:
 Mediul social al c omunitatii(rural, urban, intinderea geografica…etc)
 Gradul de cultura, nivelul studiilor populatiei care isi traieste viata in
comunitate
 Profesiile dominante in comunitate
 Dezvoltarea economica si tehnologica a comunitatii
 Nivelul aspiratiilor familiilor fata de educatia copiilor

 Valoarea acordata studiilor si profesiilor
 Perceptia privind misiunea scolii in comunitate
 Componenta demografica a comunitatii
Prin urmare, o scoala dezvoltata este aceea care raspunde si asigura o gama cat mai
larga din nevoile beneficiarilor, dar si a comunitatii prin disponibilitatea si implicarea in
parteneriate.
II.3 LEADERSHIP SI MANAGEMENT

Schimbarile din invatamantul romanesc aduc in discutie termeni pe care pana in
acest moment au fost destul de necunoscuti pentru lumea invatamantului. Doi dintre acesti
termeni, care aduc o nota de modernitate in ceea ce priveste invatamantul romanesc sunt
leadership si management. Pentru a putea sa lucrez la acest capitol fara a intampina
anumite obstacole am ales sa fac diferenta dintre leadership si management. Prin urmare
atunci cand spunem leadership ne referim la o structura care permite organizarea de
conducere sub influenta unui anumit tip sau mod intr -un grup social.
Leadership -ul pune foarte mult accent pe comunicarea, ajutorul, incurajarea,
intelegerea, incurajarea, care vin din partea liderului in cadrul unui grup. Tot prin
leadership intelegem lucrul in comun in interiorul unui grup pentru a atinge anumite
scopuri, inlaturandu -se idea de sef -subaltern. Aici toti lucreaza la fe l fara bariere pentru a
atinge scopul comun al celor de fac parte dintr -un anumit grup.
Atunci cand ne referim la management facem referire la “totalitatea activitatilor de
organizare,conducere si gestiune a unei institutii, in cazul nostrum o institutie
educationala”(DEX,2009).
Bineinteles ca exista mai multe abordari conform careia acest subiect ce are ca
principali actori leadership -ul si managementul implica numeroase dezbateri pe baza lor.
Putem sa observam din cele doua definitii ale celor doi termen i cum ca acestia au in
structura lor cam aceleasi caracteristi si ca amandoi se refera la activitatea de organizare si
conducere a unui grup social dintr -o anumita institutie. Putem spune, de asemenea,ca cei
doi termeni au implicatii in gradina celuilalt, adica managementul implica leadership, iar
leadership -ul utilizeaza managementul pentru implementarea viziunii.

In domeniul educational atunci cand ne referim la leadership si management
educational facem referire la modul si felul cum se conduc institutii le educationale, dar mai
ales ne referim la modalitatea de organizare a tuturor sectoarelor secundare care conduc la
buna organizare si functionare a institutiei educationale.
Leadership -ul educational se refera la un vast domeniu care cuprinde tot ceea ce
inseamna de la “administratia educational” la “management educational” si mai recent a
condus la “leadership educational” (Gunter,2004). Nu putem spune ca exista o anumita
definitie care sa scoata la lumina toate caracteristicile unui leadership de celela lte, dar cu
toate aceastea Yukl(2002:4 -5) a sustinut idea cum ca “definitia leadership -ului este
arbitrara si subiectiva” . Leadership -ul are trei dimensiuni de baza care conduc la
elaborarea unei definitii cat mai cuprinzatoare. Cele trei dimensiuni sunt : Leadership -ul ca
influenta, leadership -ul si valorile,leadership -ul si viziunea. Analizand si descoperind
fiecare dimensiune in parte am ajuns la urmatoarea convingere: leadership -ul este un
oroces de influenta sociala care se refera la un individ sau un grup de indivizi care doresc
sa obtina niste rezultate pe baza propriilor convingeri, dar mai ales pe caracterul liderului
care se concretizeaza in capacitatea emotionala si morala,incredere in sine si valorile
personale. De asemenea, leadership -ul se ref era foarte mult si la dorinta oamenilor de a
munci foarte mult pentru a putea sa -si contureze o viziune proprie prin urmare a acestor
dorinte interioare. Fapt pe care il putem observa si in viziunea unei scoli care doreste sa
colaboreze mult mai mult cu co munitatea prin prisma politicilor educationale. De exemplu
daca directorul scolii dintr -o anumita comunitate isi doreste foarte mult implicarea tuturor
din comunitatea pentru a lucre impreuna la buna dezvoltare si functionare a scolii, atunci
va incerca sa se comporte ca un om care doreste sa munceasca la fel ca ceilalti, fara a -si
pune functia in fata. In acest fel , directorul va incepe sa realizeze un plan de obtinere al
rezultatelor, bazat pe implicarea celor din comunitate si a colegilor din scoala, fara a ridica
bariera de s ef-subaltern in fata acestora si va incerca sa lucreze impreuna prin a le oferi
incredere si respect.
Asa cum am spus pe langa conceptual de leadership s -a dezvoltat si conceptual de
manangement educational, care are in vedere modul de funtionare si conducere a
organizatiilor educationale(Tony Bush,p.13, …..trece anul ).
Bolam (1999,p 194) defineste managementul educational ca “o functie executive
destinata punerii in practica a politicilor aprobate”

Tony Bush afirma in nenumarate ran duri ca managementul educational trebuie sa
urmareasca cu mare interes si char sa puna accent pe scopul si obiectivele educatiei.
In ultimul timp managem entul a pus mai mult acent pe eficienta manageriala si mai
putin pe scopurile si obiectivele educationa le. Consider, ca ar trebui sa se gaseasca un
echilibru intre cele doua c onsiderente. “ Managementul nu p e scopuri si valori
supraordonate proprii. Aspiratia spre eficienta poate fi misiunea managementului, dar
acesta se manifesta in realizarea obiectivelor definite de altii” (Newman si Clarke,1994:29)
Este important ca in ambele cazuri, atat al leadershipului, cat si managementului sa
se puna accent pe scopul educational, chiar daca de cele mai multe ori obiectivele si tintele
nu sunt cele mai optime sau po trivite, mai ales daca se impu n din alte surse si nu din
incinta scolii. Pentru a se atinge obiectivele educationale prin intermediul managementului,
acesta trebuie sa fie agreate mai intai de scoala si comunitate. Si de aceasta data putem
observa faptul c a nimic nu poate funtiona asa cum trebuie daca scoala si comunitatea nu
sunt pe aceeasi lungime de unda si ca mereu trebuie sa se tina cont de cele doua fie ca
dorim sau nu.
De mentinut este faptul ca cei doi termeni leadership si manangement nu sunt
foart e diferiti, ci pot fi numiti chiar sinonime, deoarece daca ne aplecam atentia catre
evolutia termenilor putem sa punctam faptul ca activitatea desfasurat de directori si
personalul didactic prima data a purtat numele de “administratie”, apoi a evoluat catr e
“management”, iar cel mai nou termen asociat acestei activitati este de “leadership”.
Mai multi specialist in domeniu, precum Bush, Hoyle si Wallace isi pun mai multe
intrebari cu privire la acesti termeni si daca exista vreo schimbare in cadrul lor doar la
nivelul semantic sau aduc si noi modificari. Cel care aduce o oarecare lamurire in ceea ce
priveste definirea acestor termeni este Cuban in anul 1988, care precizeaza ca leadership -ul
este orientat catre schimbare, iar managementul este orientat catre mentinere.
Prin urmare pot afirma faptul ca liderii sunt acele persoane care doresc sa dea un alt
sens scopurilor, sa motiveze, sa incurajeze si sa lucreze alaturi de echipa sa. Liderii sunt
totodata si acele persoane care cauta schimbarea pentru a atinge, atat scopurile deja
existente, cat si scopurile noi. Pentru a produce aceasta schimbare liderii trebuie sad ea
dovada de ingeniozitate, energie, creativitate si devotatie.

Managerul este axat pe mentiner ea eficientei activitatilor deja existente in unitat ea
scolara, fara a incerca sa le imbunatateasca prin tehnici noi.
Daca ne raportam la actual itate si privim in jurul nostru institutiile scolare si
comunitatea in care isi desfasoara activitatea, putem observa foarte usor faptul ca exista o
mare diferenta in modul de conducere si organizare al acestora, deoarece aici intervine
foarte mult caracterul si convingerile liderului sau managerului. Sunt institutii in care
lucrurile functioneaza mult mai bine fata de altele, iar acest fapt se reflecta in toata
cativitatea desfasurata. Leadership -ul si managementul sunt la fel de importante in masura
in care institutiile educationale doresc sa fie eficiente, atat pentru ele, cat si pentru
comunitatea in care isi desfasoara activitatea.
Pentru a studia mult mai amanun tit aceasta problematica am ales sa scot in evident
caracteristicile managementului si pe cele ale leadership -ului.
Managemenul dupa Henrri Fayol(1916) este vazut in felul urmator:
 Prevede si planifica
 Organizeaza
 Conduce
 Coordoneaza
 Controleaza
Leadership -ul :
 Diversifica
 Este bazat pe principia
 Stil personal de conducere
 Incurajearea celor din jur
 Munca in echipa
Nu pot spune cu exactitate daca aceste doua concept sunt total diferite, caci cele
doua se aseamana foarte mult atunci cand incepem sa le analizam mult mai bine.
Dupa parerea me a, managementul face parte integranta din leadership, iar
leadearship -ul este parte integranta a managementului, adica una fara cealaltat nu pot sa isi
atinga scopurile . In cele din urma pentru a putea sa fii un bun conducator trebuie sa gasesti

echilibrul intre stilul tau de conducere si activitatea pe care trebuie sa o intreprinzi in
institutia scolara.
Leadership -ul intervine in sfera manahementului atunci cand, tu , ca per soana
incepi sa -ti pui amprenta , sa lucrez i cu sufletul, sa ii ajuti pe cei din jur fara a ridica bariera
de sef -subaltern.
I.Harri(1995) afirma faptul ca pe o parte leadership -ul este axat mai mult pe
stabilitatea viziunii, a directi ilor de actiune si p e principiile abordarii umane,
managementul are drept tinta de activitatea analizarea si efectuarea in mod optim a tuturor
problemelor. In cele din urma managerul se focalizeaza foarte mult pe partea de structura,
iar liderul lucreaza mai mult cu oamenii. Insa privind situatia actual a scolilor nu p ot sa
spun ca exista persoane specializate numai in oameni sau numai pe structura. In ziua de azi
directorul unei institutii scolare este cel care se ocupa, atat de buna functionare a lucrurilor
in unitatea sa scolara, este atent la nevoile comunitatii in care scoala isi desfasoara
activitatea, dar si la nevoile si interesele colegilor cu care lucreaza. Impreuna cu cadrele
didactice, care motiveaza la randul lor elevii si prescolarii, directorul poate sa afirme ca are
o echipa de oameni pregatiti si dornici , care sa lucreze pentru atingerea scopului propus.
Daca privim cu atentie tabelul de mai jos vom putea concluziona mult mai usor
ceea ce am spus anterior, dar ne poate raspunde si la intrebarea daca liderii si managerii
sunt la fel sau diferiti. Prin urma re A. Zaleznik(1977) a fost primul autor din literatura de
specialitate care a concluzionat acest lucru prin prelucrarea informatiilor culese intr -un
tabel cu diferente intre manageri si lideri.

CRITERII LIDERI MANAGERI
Scop Manifesta atitudinii personale,
active Manifesta atitudini impersonale,
pasive
Conceptii despre
munca Stimuleaza munca, ofera si
creeaza posibilitati de alegerea ei Coordoneaza, echilibreaza munca.
Recurg la compromisuri valorice.
Relatii cu altii Sunt empatici, acorda atent ie
semnificatiei actiunilor si
evenimentelor
Se implica putin emotional in
relatiile cu altii

Perceptia despre
sine Au o identitate de sine mai slaba,
fiind orientate spre schimbare Se identifica cu nevoia de a
mentine ordinea actuala, sunt mai
conservatori.

Managementul este orientat mult mai mult pe administrarea scolii, iar liderul are
puterea de a produce schimbari in aceasta. Adica managementul are mult mai mult o latura
a exercitarii funtiilor, iar leadership -ul are o latura mult mai uman a.
Din acest motiv, consider ca cele doua concepte sunt interdependente deoarece,
daca nu ai cunostinte despre management nu poti aplica leadership -ul, iar daca nu cunosti
caracteristicile leadership -ului, nu poti lucra managerial.
Max La ndsberg aduce si el importante contributii in sustinerea diferentelor dintre
lideri si manageri din prisma a trei puncte interesante, precum :viziunea, motivatia si
elanul.
CRITERII LIDERI MANAGERI
Viziune Face ceea ce trebuie
Pune accent pe viitor
Pune accent pe termen lung
Rezultate pe termen lung
Ii place schimbarea
Isi asuma riscuri
Imbina empatia si ratiunea Face lucrurile cum trebuie
Cauta ordinea
Conteaza prezentul
Accent pus pe ratiune,decat pe
memorie
Rezultate pe termen scurt

Motivatie Se bazeaza pe incredere
Atrage oamenii si le prezinta o
noua directie
Inspira
Apeleaza la o cauza comuna
Accente pe valorile esentiale
Binele comun Foloseste controlul
Structureaza si organizeaza echipa
Aplica stimulente
Pune accentual pe structura, tactica si
sisteme
Elan Se concentreaza pe eficenta
Inoveaza
Elucideaza regulile sau Se orienteaza spre eficienta
Administreaza
Optimeaza intr -un cadru rigid

policile sau le schimba
Foloseste influenta personala
Intreaba “ce?,de ce?” Exercita autprotatea cpnferita de
pozit ie
Intreaba “cum?,:cand?”
(Max Landsberg, 2005)

II.4 POLITICI EDUCATIONALE LA NIVELUL SCOLII SI COMUNITATII

Politica reprezinta un ansamblu de hotarari si decizii care funtioneaza intr -un cadru
institutional delimitat prin competente profesionale specifice (politica educatiei, a
sanatatii…etc).
Politica educational a reprezinta ansamblul de dicizii si mijloace prin care puterea
guvernamentala asigura pe o anumita perioada de timp potrivirea intre optiunile
educationale fundamentale si obligarea cara cteristicilor campului social in care se pun in
functiune acestea.
Prin educatie se intelege acel scop strategiv pe care fiecare natiune in parte il
poseda, iar politica educational scoate in evident directia de actiune a evolutiei societatii pe
toate pla nurile sale .
In sens restrans politica educationala se realizeaza pe baza deciziilor regasite in
documente oficiale,cum sunt: legile, hotararile de guvern, regulamentele provenite de la
minister…etc.
In sens larg, politica educational a poate fi identifica ta cu planurile sau programele
educationale, care sunt concepute si aplicate in ansamblu sau pe fiecare sector in parte.
Politicile educationale, asa cum am precizat se identifica cu legile. Pentru a intelege
mult mai bine aceste politici educationale voi define termenul de lege care reprezinta, in
sens larg, toate acele acte normative a caror aplicare si respctare este asigurata de forta de

constrangere a statului. In sens restrains, legea consta in toate actele normative care sunt
emise de Parlament, ce reprezinta Autoritatea Legislativa a Statului.
Prin prevenirea faptelor de coruptie la nivelul institutiilor scolare si a comunitatii,
un rol important il constituie cunoasterea, dar mai ales respectarea legilor dedicate
domeniului educational.
Sistemul e ducational in ansamblul este condus de anumite principia care alcatuiesc
stalpii de sustinere ai mecanismului de educatie si formare a omului prin intermediul
institutiei de invatamant din care face parte. Tragand atentia asupra faptului ca pentru a
avea u n sistem educational corect, trebuie sa respectam sis a aplicam corect legile. In acest
fel intregul proces esucativ si experientele de invatare pe care scoala le ofera elevului,
trebuie sa fie in conformitate cu legislatia in vigoare.
Legea Educatiei Nati onale (Legea nr.1/2011,publicata in M.O.F al Romaniei,nr.19
din 10 ianuarie 2011) reprezinta actul normative in care sunt cuprinse regulile de baza ale
organizarii sistemului educational si al procesului de invatamant, dar este consemnat si
Curriculumuul National,Ordine ale Ministrului Invatamantului. De asemnea Legea
nr.1/2011 a fost elaborate pentru a se crea o legatura intre ea si legislatia europeana si
anume Directiva nr.89/48/CEE care are in vedere sistemul general de recunoastere al
diplomelor din i nvatamantul superior,ce sunt acordate pentru formarea profesionala cu
durata minima de trei ani, Directiva 92/51/CEE care are in vedere cel de -al doilea sistem
general de recunoastere al formarii profesionale de completare a Directivei nr 89/48/CEE,
Direct iva 2005/36/CE se adreseaza recunoasterii calificativelor profesionale,dar si
Protocolul de extindere la Romania si Bulgaria a Acordului privind libera circulatie a
prsoanelor dintre Uniunea Europeana si Confederatia Elvetiana, protocol care a devenit
valit la data de 01 iunie 2009.
Legea invatamantului are ca principal scop dezvoltarea invatamantului, facandu -l
cunoscut pentru creativitatea, valorile, capacitatea cognitiva si volitiva, capacitatea
actionala de care sa dovada in lupta castigarii respectului in fata intregului proces
educational.
Invatamantul romanesc, indifferent de nivelul la care ne adresam preuniversitar sau
universitar trebuie sa aiba in vedere respectarea, dar mai ales punerea in prcatica a

principiilor care sunt in concordant cu realit atea sociala. Principiile pe baza carora
invatamantul se fundamenteaza sunt:
1. principiul echității
2. principiul calității
3. principiul relevanței
4. principiul eficienței
5. principiul descentralizarii
6. principiul raspunderii publice
7. principiul garantării identității culturale a tuturor cetățenilor români și dialogului
intercultural
8. principiul asumării, promovării și păstrării identității naționale și ale valorilor
culturale ale poporului român
9. principiul recunoașterii și garantării drepturilor persoanelor aparținând minorităților
naționale, dreptul la păstrarea, la dezvoltarea și la exprimarea identității lor etnice,
culturale, lingvistice și religioase
10. principiul asigurării egalității de șanse
11. principiul transparenței
12. principiul libertății de gândire și al independen ței față de ideologii, dogme religioase
și doctrine politice
13. principiul incluziunii sociale
14. principiul centrării educației pe beneficiarii acesteia
15. principiul organizării învățământului confesional potrivit cerințelor specifice fiecărui
cult recunoscut
16. principiul respectării dreptului la opinie al elevului/studentului ca beneficiar direct al
sistemului de învățământ
1.Principiul echității
Se baseaza pe dreptul constitutional al individului care are acces la procesul de
invatamant indiferent de conditia sa, pozitia sociala, comunitatea din care provine.
Discriminarea nu are ce cauta in cadrul actului educational.
2.Principiul calității

Acest principiu are in prim -plan calitatea activitatilor care se desfasoara in cadrul
procesului de invatamant,precum si calitatea cadrelor didactice care elaboreaza, dirijeaza si
evalueza toate aceste activitati.
3.Principiul relevanței
Consta in acordarea atentiei asupra faptului ca educatia ar trebui sa raspunda
nevoilor si intereselor de dezvoltare a beneficiarilor in zo na personala si social -economica.
4.Principiul eficienței
Acest principiu consta in asigurarea rationala a resurselor existente de catre
procesul educational in sensul obtinerii rezultatelor educationale maxime, prin raportare la
baza materiala disponibila intr-un anumit interval de timp.
5.Principiul descentralizarii
Deciziile care se iau in timpul derularii activitatii educationale trebuie sa
urmareasca principiile descentralizarii, deoarece trebuie respectata cu strictete si celelalte
principia care guve rneaza invatamantul. Este important ca deciziile sa se ia local de catre
persoanle implicate in mod dorect in procesul de invatamant.
6.Principiul răspunderii publice
Raspunderea publica este un factor decisive in formarea unui invatamant
performant,deoare ce un sistem de invatamant performant nu poate sa se lipseasca de
responsabilitatea a gentilor implicate in actul d e invatamant, indiferent de performantele
sau lipsurile inregistrare pe parcursul procesului de invatare, chiar daca acesta are si o
caracteristica privata.
7.Principiul garantării identității culturale a tuturor cetățenilor români și
dialogului intercultural
Invatamantul trebuie sa reprezinte liana cultural intre diferitele comunitati care
locuiesc pe teritoriul Romaniei
8.Principiul a sumării, promovării și păstrării identității naționale și ale
valorilor culturale ale poporului român

Procesul de invatamant trebuie sa aibe puterea de a promova, de a pastra, dar mai
ales sa isi assume identitatea nationala, care poate fi observata in mij locul diferitelor
comunitati ce traiesc pe teritoriul Romaniei. Procesul de invatamant are rolul sa il ajute pe
beneficiar sa isi descopere identitatea in raport cu sistemul de valori nationale comune.
9.Principiul recunoașterii și garantării drepturilor p ersoanelor aparținând
minorităților naționale, dreptul la păstrarea, la dezvoltarea și la exprimarea
identității lor etnice, culturale, lingvistice și religioase
Constitutia Romaniei prevede inca din cele mai vechi timpuri o serie de drepturi
atribuite minoritatilor nationale, iar unul dintre drepturi este tocmai cel al pastrarii,
dezvoltarii si exprimarii identitatilor entice,lingvistice,cultural si religioase.

10.Principiul asigurării egalității de șanse
Invatamantul are in vedere realizarea unui interes national.Oamenii chiar daca se
nasc egali,acestia incep sa devin inegali din cauza constrangerilor vietii social -economice
cu care se confrunta. Aceste constrangeri pot sa -si lase anumite amprente asupra
dezvoltarii omului prin intermediul invatari i.
11.Principiul transparenței
Procesul de invatamant trebuie sa asigure o transparenta totala deoarece se
adreseaza unei sfere largi de benefiari.
12.Principiul libertății de gândire și al independenței față de ideologii, dogme
religioase și doctrine poli tice
Invatamantul nu t rebuie sa limiteze cunoasterea c i sa ofere libertatea de gandire
care sa permita in viitor autocunoasterea.
13.Principiul incluziunii sociale
Intreg procesul de invatare trebuie sa aiba in vedere incluziunea sociala, deoarece
trebuie sa ofere sprijin acestei categorii de beneficiari in gandirea locului in societate,intr -o
zona in care acestia traiesc.
14.Principiul centrării educației pe beneficiarii acesteia

Fiecare sistem educational se baseaza pe existent beneficiarilor, daca acesti a nu ar
fi,sistemul educational nu ar putea avea aplicabilitate si finalitate.Cum performanta este
scopul principal al sistemului de invatamant, atunci trebuie sa existe si beneficiari.
15.Principiul organizării învățământului confesional potrivit cerințel or
specifice fiecărui cult recunoscut
In Romania , Constitutia si legislatia permit manifestarea oricarui cult atata timp cat
aceasta manifestare nu perturba ordinea publica si bunele moravuri. Cultele sunt
recunoscute in Romania daca indeplinesc conditiile legale. Odata acceptate cultele in
Romania,trebuie sa respectam diversitatea, dar si invatamantul confessional.
16.Principiul respectării dreptului la opinie al elevului/studentului ca
beneficiar direct al sistemului de învățământ
Procesul de invatamant s e baseaza pe reciprocitatea ceea ce inseamna ca trebuie sa
existe un accord social intre beneficiarii si factorii implicate in procesul de invatamant cu
drepturi si obligatii reciproce.
Daca ne concentram asupra a tot ceea ce s -a schimbat si mai ales respe ctat in
ultimii ani in ceea ce priveste politicile educationale la nivelul institutiilor scoalre si
comunitatii putem sa observam cum lucrurile au evoluat catre mai bine si incet putem
evolua si mai ales sa ne aliem cu celelealte sisteme educationale.
Politicile la nivelul curriculumului au adus schimbari precum:
 revizuirea Planului -cadru pentru invatamantul liceal teoretic
 aprobarea Planurilor -cadru pentru invatamantul special
 noi programe scolare ,care au in prim -plan combaterea segregarii,discriminarii si
violentei
 programe scolare pentru clasele V -VIII, aprobate prin OMEN nr. 3393/2017, se
aplică progresiv din anul școlar 2017 -2018, începând cu clasa a V -a.
 elaborarea programei scolare pentru disciplina optionala Aromonie si ecpresivitate
corporala in sport, clasele a V -a – a VIII -a, propusă pentru oferta națională de
opționale. Elevii unei școli pot avea între 2 – 4h / săptămână de educație fizică și
sport, în funcție de preferințe în alegerea opționalelor.

 Tiparirea si distribuirea gratuita a manualel orscolare pentru anul 2018 -2019,pentru
clasele I -IV
 Persoanle cu dizabilitati au manuale digitale adaptate nevoilor sale,de asemenea
exista manuale pentru cele 26 de minoritati care traiesc pe teritoriul Romaniei.
 Implementarea proiectului Curriculum relev ant, educație deschisă pentru toți
(CRED).
Pe langa aceste schim bari care respec ta principi ile enumerat e mai sus, observam
cum este imbunatatita calitatea actului educational, printr -o serie de proiecte si programe
menite sa ajute la dezvoltarea invataman tului romanesc prin implicarea tuturor
beneficiarilor. Pentru a se imbunatatii calitatea invatamantului din Romania se mizeaza pe
imbunatatirea cadrului normative de selectie si stabilizarea managerilor in domeniul
educational, fie el de unitate scolara sa u inspectorat. Calitatea in educatie trebuie sa fie
asigurata de oameni pregatiti, care la randul lor sa pregateasca copii care sa conduca toate
eforturile depuse de catre dascalii lor catre performanta. Din acest motiv metodologiile
prevad ocuparea postur ilor de catre manageri sau inspectori pe o perioada de 4 ani.
Tot in interiorul sistemului educational romanesc imi este atrasa atentia asupra
copiilor care nu au posibilitatea de a frecventa programele educationale pe care acest
sistem le pune la dispozitie beneficiarilor. In acest sens s -au elaborat o serie de programe si
proiecte,care sa -I stimuleze pe acesti copii, dar si pe familiile acestora sa pareticepe la
actibitatiile lor. Un real succes l -a avut programul “Scoala dupa scoala”care ii ajuta pe
copiii din grupurile dezavantajate sa invete,atat formal, cat si nonformal, pentru
consolidarea cunostintelor cu ajutorul cadrelor didactice de la clasa. Pentru a atrage copiii
catre acest program le sunt oferite mai multe facilitati,iar cel mai avanta jos privilegiu este
cel al mesei calde, care este de mare ajutor in cazul copiilor care provin din familii
defavorizate.
Un alt program de real success este intitulat”A doua sansa pentru invatamantul
primar si invatamantul secundar inferior”, se adreseaza acolor persoane, care din anumite
motive au intrer upt frecventarea cursurilor. Acestia pot reveni sa isi reia cursurile
indiferent de varsta pe care o au. Acest program are mare success in randul persoanelor din
mediul rural,car si al celor de etnie rroma.
Pentru a se apropia si mai mult comunitatea de institutia scolara, care isi desfasoara
activitatea in ea s -au elaborate si pun in aplicare mai multe proiecte sociale. Aceste

proiecte sociale se realizeaza pe baza unei analize din partea managerului instit utiei, care
observa si consemneaza nevoile si interesele comunitatii in care scoala isi desfasoara
activitatea.
Proiecte sociale cu un real success sunt :
 Rechizite scolare
 Bani de liceu
 Cornul si laptele
 Rambursarea cheltuielilor cu transportul catre si de la instituriile scoalare
In Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr.496/29.VI.2017, a fost publicat noul
Program de guvernare pe o perioada de 3 ani, care cuprinde anii 2017 -2020. In acest
Program de guvernare se regaseste un document, care este dedicat politicilor in domeniul
educatiei. In acest document sunt prevazute 15 masuri care au rolul de a construi o educatie
captivanta,continua si coerenta.
Cele 15 masuri care au rolul de da o noua infatisarea a educatiei din Romania sunt :
1. Pachetul social garantat pentru educatie.
2. Dezvoltarea sistemului de educatie timpurie.
3. Programe de antreprenoriat de la scoala primara pana la univeritate .
4. Profesori motivate si bine pregatiti.
5. Cadre didactice si cercetatori de varf.
6. Cetateni active pe piata muncii.
7. Infrastructura moderna,mijloace didactice adecvate, care utilizeaza
tehnologiile informarii si comunicarii.
8. Crestarea participarii la educatie de calitate,de la cresa, pana la absolvirea
unei forme de invatamant care sa asigure acces pe piata muncii sau tranzi tia
catre invatamantul universitar.
9. Acces egal la invatamantul de calitate si inclusiv la nivel preuniversitar.
10. Invatarea limbii romane,a elementelor de istorie si civilizatie romaneasca –
un drept pentru orice roman.
11. Cresterea participarii in invatamantul p reuniversitar, concomitant cu
imbunatatirea calitatii si relevantei acesteia.
12. Intarirea prestigiului international al universitatilor romanesti

13. Excelenta in educatie
14. Invatarea pe tot parcursul vietii
15. Valorificarea potentialului absolventilor de invatamant superior si
cercetatorilor din diaspora.
Educatia incepe de la nastere si continua pe tot parcursul vietii, prin aculumurea
cunostintelor si exprientelor de viata care ne ajuta sa evoluam si sa ne dezvoltam in mod
armonios. In orice domeniu apar schimbari odata cu modificarile timpurilor pe care le
traversam,iar din acest motiv nici educatia nu putea sa scape ne atinsa de valtoarea
schimbarilor.
Pentru a atrage copii, dar mai ales pentru a -si crea o imagine demna in comnuitatea
in care aceasta isi desfasoa ra activitatea trebuie sa gaseasca mereu noi metode si mijloace
de apropiere a acestora de unitatea scolara. De fiecare data trebuie sa ne adaptam si sa ne
modelam pe ceea ce dorim sa transmitem si cum dorim sa ne apropiem comunitatea de
institutia scolara . Nu trebuie neglijate nici problemele care pot aparea cu oamenii sau copiii
deoarece nu trebuie sa uitam ca trebuie sa ne concentram toata atentia pe nevoile si interele
acestora si sa le rezolvam cat mai bine, fara a induce oamenii in eroare. Cu toate acestea,
problemele care apar aduc si lucruri bune deoarece reusim sa ne adaptama noilor situatii si
de devenim din ce in ce mai buni in ceea ce noi facem, iar principalul scop este acela al
apropierii scolii si comunitatii sa lucreze cat mai bine respecta nd si punand in practica
politicile educationale.

PARTEA A II -A
METODOLOGIA CERCETARII

CAPITOLUL III
DESIGNUL CERCETARII
3.1. Scopul cercetarii
3.1.1. In plan reflexiv teoretic

Fundamentarea stiintifica a colaborarii dintre scoala si comunitate prin prisma
politicilor educationale, avand ca tinta directa ridicarea perfomantelor scolare si calitatii in
educatie prin intermediul activitatilor propuse prin eleborarea si punerea in practica a
parteneriatelor educationale.
Rolul acestor par teneriate educationale realizate intre scoala si comunitatea in care
scoala isi desfasora activitatea este acela de a pune in valoare cer intele si necesitatile
elevilor, care ii conduc pe acestia catre atingerea performantelor in educatie si in acelasi
timp dau un nou sens calitatii educatiei acestora.
3.1.2. In plan reflexiv

Realizarea unui ansamblu de cercetari, care sa ajute cadrele didactice sa poata
realiza aceste pearteneriate educationale pe baza politicilor educationale,fara a comite
anumite erori. De asemenea,consta si in schimbarea conceptiei despre importanta
colaborarii intre scoala si comunitatea locala in ceea ce inseamna educatia pe baza
dezvoltarii acestei relatii de colaborare intre cele doua medii: scoala si comunitatea locala.

3.2. Ipoteza generala

Ipoteza generala a lucrarii mele va fi concentrata catre urmatoarea directiva:
Daca se tine cont de politicile educationale in ceea ce priveste activitatea scolii si
comunitatii in promovarea si sustinerea educatiei si daca se pune accent pe aplicarea
politicilor educationale,atunci se pot produce schimbari la nivelul factorilor si practicilor
educationale care conlucreaza in vederea atingerii performantelor si calitatii in educatie.
3.3 Ipoteze secundare

Ipotezele secundare desprinse din ipoteza generala sunt:
 Daca se constientizeaza de catre cadrele didactice necesitatea integrarii
comunitatii in viata scolii,atunci se pot inregistra urmatoarele beneficii:
– Parteneriate cu diferite institutii
– Elevi motivati in sustinerea si realizarea unor noi cunostinte
– Dobandirea unor cunostinte in mod direct si practic de catre elevi
– Schimb de experiente intre cadrele didactice
 Daca scolile ar fi conduse pe baza unor politici educationale bine cunoscute
de catre manageri,atunci calitatea in educatie s -ar atinge intr -un mod corect
si efficient
 Daca politicile educationale ar fi cunoscute de catre toti factorii care apartin
comunitatii si care se implica in viata scolilor,atunci scolile ar putea avea
parte de o ascensiune corecta catre calitate in educatie.
 Daca se elaboreaza un ghid metodologic care sa cuprinda implicatiile
politicilor educationale la nivelul scolii si al comunitatii,atunci exista un
grad mai ridicat al inlaturarii erorilor din educatie,iar factorii implicati in
procesul educational vor put ea oferi o educatie valida beneficiarilor.

3.4. Obiectivele cercetarii:

Obiectivele ce decurg din ipoteza generala sunt urmatoarele:
 Sa descopar care este importanta motivatiei cadrelor didactice pentru
incurajarea implicarii comunitatii in activitatea s colara
 Sa evidentiez cunostintele comunitatii si al scolilor cu privire la politicile
educationale
 Sa surprind necesitatea colaborarea scoala -comunitate prin prisma
politicilor educationale
 Sa demonstram cresterea calitatii in educatie prin aducerea la cun ostinta a
populatiei scolare si a factorilor comunitatii politicile educationale
3.5. Tipul cercetarii

Procesul investigativ evidentiaza traseul care se preocupa de scoaterea in lumina a
tuturor relatiilor si activitatilor care se vor crea si realiza in timpul colaborarilor pe termen
scurt sau lung a scolii cu diversi agenti educationali de care comunitatea dispune, dar intr -o
maniera legala si valida intocmai respectarii politicilor educationale.
3.6 .Variabilele dependente si independente ale cerce tarii
In cazul relatiei de colaborare care se poate stabili intre scoala si comunitatea in
care isi desfasora activitatea, respectand politicile educationale,variabilele independente
pot fi :
 Pentru profesori :
– Preocuparea explicita pentru imbunatattirea re latiei de colaborare dintre
scoala si familie
– Cresterea motivatiei pentru invatare prin intermediul diverselor activitati
propuse prin parteneriatele incheiate cu comunitatea locala

– Diversificarea mediilor de invatare,stimularea si feedback -ul acordat
elevilor in urma desfasurarii diferitelor activitati

 Pentru elevi:
– Implicarea in alegerea si realizarea activitatilor
– Dezvoltarea competentelor de autoevaluare,automotivare si autoreglare a
invatarii
– Inregistrarea progresului in invatare ca urmare a parti ciparii si implicarii in
activitatile cuprinse in cadrul parteneriatelor educationale cu comunitatea
locala in care scoala isi desfasoara activitatea.
 Pentru comunitate:
– Sprijin acordat institutiilor de invatamant in indeplinirea scopului propus
– Implicarea in activitatile propuse
– Incurajarea stilului de invatare prin experiente proprii de invatare,
descoperirea noilor competente si atitudini in timpul desfasurarii diferitelor
activitati puse la dispozitia copiilor prin intermediul parteneriatelor
educationa le.
Sunt de parere ca pentru tema aleasa, dar mai ales pentru cercetarea intreprinsa
variabilele dependente sunt: schimbarea si imbunatatirea procesului de invatare al copiilor,
imbunatatirea relatiei dintre scoala si comunitatea locala in care isi desfaso ara activitatea
educational, eficienta si eficacitatea activitatilor in noi locuri de invatare in atingerea
performantelor solare, marcand in acest fel progresul de invatare.

Tabelul I – Variabile independente si variabile dependente ale cercetarii(pentru
profesori)
VARIABILE INDEPENDETENTE VARIABILE DEPENDENTE
 Preocuparea explicita pentru
imbunatatirea relatiei de colaborare
dintre scoala si familie.
 Cresterea motivatiei pentru invatare
prin intermediul diferitelor  Preocuparea cadrelor didactice in
vederea imbunatatirii relati ei de
colaborare dintre scoala si
comunitate, avand ca scop principal
atingerea performantele si calitatii in

activitati propuse prin
parteneriatele incheiat cu
comunitatea locala prin prisma
politicilor educationale.
 Diversificarea mediilor de invatare.
 Stimularea si feedback -ul acordat
elevilor in urma desfasurarii
diferitelor activitati. educatie a elevilor,prin:
– Cresterea motivatiei pentru
invatare
– Diversificarea mediilor de
invatare
– Feedback -ul primit
– Corectitudinea in
desfasura rea activitatilor de
parteneriat intre scoala si
comunitatea locala.

Tabelul II – Variabilele independente si dependente ale cercetarii (pentru elevi)
VARIABILE INDEPENDETENTE VARIABILE DEPENDENTE
 Implicarea in alegerea si realizarea
activitatilor
 Dezvoltarea competentelor de
autoevaluare,automotivare si
autoreglare a invatarii
 Inregistrarea progresului de invatare
ca urmare a participarii si implicarii
in activitatile cuprinse in cadrul
parteneriatelor educationale cu
comunitatea locala in care sco ala isi
desfasoara activitatea  Preocuparea cadrelor didactice in
vederea imbunatatirii relatiei de
colaborare dintre scoala si
comunitate, avand ca scop principal
atingerea performantele si calitatii in
educatie a elevilor.

Tabelul III – Variabile independente si dependete ale cercetarii pentru
comunitate
VARIABILE INDEPENDETENTE VARIABILE DEPENDENTE
 Sprijin acordat institutiei de
invatamant in indeplinirea scopului
propus
 Implicarea stilului de invatare prin
experiente proprii de invatare
 Descoperirea noilor competente si
atitudini in timpul desfasurarii
diferitelor activitati puse la
dispozitia copiilor prin intermediul
parteneriatelor educationale  Preocuparea cadrelor didactice in
vederea imbunatatirii relatiei de
colaborare dintre scoala si
comunitate, avand ca scop principal
atingerea performantele si calitatii in
educatie a elevilor.

Tabelul IV – Principalele variabile ale cercetarii
CATEGORIILE VARIABILELOR VARIABILELE
Schimbari la nivelul mentalitatii cadrelor
didactice si comunitatile locale Constientientizarea cadrelor didactice
necesitatea integrarii comunitatii in viata
scolii.
Necesitatea si desfasurarea unor activitati
diferite de cele obisnuite.
Organizarea,proiectarea si elaborarea
parteneriatelor educationale

Cresterea performantelor si calitatea
educatiei elevilor Diversificarea activitatilor de invatare
Problemele si cerintele ce trebuie rezolvate
de catre copii.
Stimulare si motivatie permanenta
Utilizarea adecvata a parteneriatelor dintre
scoala si comunita te pe baza politicilor
educationale O buna documentare a cadrelor didactice
Intelegerea continutului politicilor
educationale
Elaborarea ghidurilor metodologice care sa Impactul informational asupra cadrelor

cuprinda explicatiile unei colaborari dintre
scoala si comunitate pe baza politicilor
educationale didactice care elaboreaza un parteneriat
educational pe baza politicilor educationale

Tabelul V- Integrare a variabilelor in ipoteze
Ipoteza 1
 Variabile independente
– Constientizarea cadrelor didactice necesitatea integrarii comunitatii in viata
scolii
– Necesitatea si desfasurarea unor activitati diferite cele obisnuite
– Organizarea,proiectarea si elaborarea parteneriatelor educationale

 Variabile dependente
– Necessitatea si utilizarea parteneriatelor edu cationale
– Valentele formatoare ale acestora
Ipoteza 2
 Variabile independente
– Diversificarea activitatior de invatare
– Probleme si cerintele pe care trebuie sa le rezolve copiii
– Stimularea si motivatia permanenta

 Variabile dependente
-introducerea elementelor dinamice si innovative in desfasurarea
activitatilor
– crearea unor activitati care sa solicite elevii
– alegerea unor stimulenti atractivi
Ipoteza 3
 Variabile independente
– O buna documentare a cadrelor didactice
– Intelegerea continutului politicilor educationale

 Variabile dependente
– Participarea la cursuri de formare
– Atentia sporita asupra textului politicilor educationale
Ipoteza 4
 Variabile independente
– Impactul informational asupra cadrelor didactice care elaboreaza un
parteneriat educ ational pe baza politicilor educationale
 Variabilele dependente
– Experienta cadrelor didactice si sprijinul comunitatii locale
Principalii indicatori ai eficientei colaborarii dintre scoala si comunitate prin prisma
politicilor educationale, pe care i -am de scoperit si urmarit in constructia si aplicarea
metodelor si intrumentelor de cercetare sunt cuprinsi in tablelul urmator:

INDICATORI CANTITATIVI AI
EFICIENTEI COLABORARII
DINTRE SCOALA SI COMUNITATE
PRIN PRISMA POLITICILOR
EDUCATIONALE INDICATORI CALITATIVI AI
EFICIENTEI COLABORARII DINTRE
SCOALA SI COMUNITATE PRIN
PRISMA POLITICILOR
EDUCATIONALE
 Cantitatea materialelor
 Timpul necesar si timpul utilizat
 Rapiditatea
 Numarul materialelor si
documentelor utilizate
 Rezultatele umane necesare
 Resursele tehnice  Dezvoltarea noilor aptitudini, deprinderi,
priceperi
 Realizarea legaturilor interdisciplinare
 Sistematizarea,sintetizarea,originalitatea
 Colecatrea si prelucrarea datelor
 Cresterea stimei de sine
 Cresterea motivatiei pentru invatare

Indicatorii cantitativi si calitativi specifici colaborarii dintre scoala si comunitatea
unde isi desfasoara activitatea, avand in vedere politicile educationale sunt: cantitatea
materialelor si documentelor, resursele umane, sistematizarea si sintetizarea i nformatiilor,
dezvoltarea noilor aptitudini, deprinderi, priceperi, colectarea si prelucrarea informatiilor,

dar si realizarea unei evaluari mult mai moderne si mai usor perceputa de copii, fiind
transformata intr -o activitate mult mai placuta si atractiva .

3.7. ESANTIONUL CERCETARII

Cercetarea are i n vizorul sau chestionarea a 50 de cadre didactice si 100 de elevi si
100 de parinti din mediul urban si rural, rep rezentand invatamantul gimnazial si liceal din
5 unitati de invatamant aflate in judetul Dolj . Aceste cadre didactice si elevi reprezinta
esantionul cercetarii pe care am intreprins -o in urmatoarele unitati de invatamant: Scoala
Gimnaziala”Anton Pann” Craiova, Scoala Gimnasia la Bucovat – Gradinita cu Program
Prelungit, Colegiul National Pedagogic”Stefan Velovan” Craiova, Gradinita cu Program
Normal”Neghinita” Craiova, Gradinita cu Program Normal Orodel.
Etapele cercetarii cuprind principalele activitatii pe care le -am desfasura t pe
parcursul anului 2018 -2019 in realizarea studiului de cercetare.
Etapele cercetarii cuprind: documentarea,alegerea si eleaborarea instrumentelor,
pretestarea intereselor, esantionarea, aplicarea instrumentelor, colectarea,
prelucrarea,analiza si inter pretarea datelor, cosmetizarea si finalizarea formei lucrarii.
Etapele cercetarii propiriu -zise au fost realizate in urmatoarea ordine:
 Etapa preconstatativa – s-a derulat la inceputul anului 2018,atunci cand mi -am ales
tema si am inceput prin documentarea, colectarea si prelucrarea informatiilor,
strangerea materialelor, alegerea instrumentului de cercetare , care au reprezentat
inceputul lucrarii cu tema aleasa.
 Etapa constatativa – a urmarit obtinerea unor date care au in vedere problematica
temei alese si anume scoala si comunitatea prin prisma politicilor educationale si
efectele pe care le are aceasta colaborare asupra nivelului performantelor scolare.
 Etapa experimentala – in timpul derularii acestei etape am introdus variabilele
independente propuse prin ipotezele cercetarii, s -au desfasurat activitati menite sa
consolidere relatia dintre scoala si comunitate, avand ca scop urmarirea efectelor
acestora asupra variabilelor dependente.

Activitatile care s -au desfasurat in timpul cercetarii asupra temei ales e au avut in
prim -plan consolidarea relatiei dintre scoala si comunitate, dezvoltarea noilor atitudini,
abilitati, deprinderi,insusiri de noi cunostinte, cresterea stimei de sine, deschiderea de
noi orizonturi catre invatare, cresterea motivatiei, dobandir ea noilor cunostinte pe baza
experientelor de invatare, o mai buna cunoastere asupra propriei persoane si o mai buna
imagine a scolii in comunitatea in care isi desfasoara activitatea. Toate aceste activitati
au condus in cele din urma la cresterea perform antelor scolare si consolidarea rela tiei
dintre scoala si comunitate, totul desfasurandu -se conform politicilor educationale.
 Etapa de post -test- s-a desfasurat in a doua parte a anului 2019, atunci cand am
comparat informatiile colectate si apoi interpret ate in vederea unei constatari
statistice a datelor obtinute.
 Etape de re -test – a constat in verificarea relevantei si stabilirea efectelor
variabilelor independente in timp, urmarind inlaturarea anumitor suspiciuni cu
privire la validitatea actiunilor in treprinse pe parcursul derularii cercetarii temei
alese.
3.8. METODE SI INSTRUMENTE DE CERCETARE

Termenul de metoda isi are originile in cuvantul grecesc “methods”, care analizat
reies urmatoarele componente: “odes=care” si “metho=pres”. Impreuna aceste doua
elemente componente dau nastere urmatorului inteles si anume stiinta este o cale de
cunoastere.
Instrumentul reprezinta mijlocul prin care se colecteaza datele, informatiile, fiind
ajutorul cercetatatorului in descoperirea realitatii stiintifice.
In cadrul cercetarii pe care am intreprins -o am pornit de la faptul ca cercetarea
reprezinta un ansablu de actiune complexe care cuprinde cunoasterea, interpretarea,
provocarea, elaborarea ipotezelor, care conduc la gasirea solutiilor noi in verificarea
ipotez elor.
In realizarea cercetarii propuse am avut de parcurs urmatoarele etape :
 Faza pregatitoare, care contureaza problema
 Documentarea privitoare problemei, formularea ipotezelor si alegerea
metodelor si intrumentelor care ma vor ajuta in colecetarea si pr elucrarea
datelor.

 Elaborarea propriu -zisa a proiectului
Metodele si intrumentele pe care le -am utilizat in cadrul cercetarii intreprinse cu
privire la tema aleasa sunt :
 M1-metoda bibliografica
 M2-metoda observatiei
 M3-metoda anchetei (Chestionarul)

Metoda bibliografica

Metoda bibliografica m -a ajutat sa realizez documentarea necesara cu privire la
tema aleasa,pregatindu -ma pentru cercetarea pedagogica care s -a desfasurat pe parcursul
anului scolar 2018 -2019. In timpul documentarii am cules informat ii folositoare din cartile
si documentele de specialitate,am citit site -urile destinate temei alese.
Pe tot parcursul documentarii am tinut cont si de structura cercetarii care a trebuit
sa beneficieze de o atentie deosebita din partea mea. Astfel am avut in vedere elementele
care creioneaza strutura cercetarii pedagogice, precum formularea ipotezelor generale, dar
si cele secundare si in acelasi timp formularea obiectivelor cercetarii. Fiecare dintre
elementele prezentate anterior sunt construite pe baza unei structuri, care dispune de
urmatoarele sint agme:
 Ipoteza:
– “daca….atunci….”
– “este posibil sa….daca….”
 Obiective:
– “sa….”
Dupa Elena Joita am preluat urmatoarele metode pe care le -am folosit in cadrul
cercetarii mele sunt:
1. Metode pentru sesizarea problemei
2. Metode pentru acumularea empirica si stiintifica a datelor
3. Metode pentru interpretarea partial sau finala a rezultatelor

4. Metode pentru finalizarea cercetarii

Metoda observatiei
Observatia reprezinta o metoda de cunoastere directa a realitatii. Prin intermediul
acestei metode am avut prilejul de a fi in contact direct cu realitatea,putand mult mai usor
sa culeg informatiile necesare. Observatia presupune o activitate perceptive
intentionata,fiind orientate spre un scop precis.
In timpul desfasurarii parteneriatelor dintre scoala si comunitate prin prisma
politicilor educationale am observat modul de lucru a l cadrelor didactice, implicarea
comunitatii in parteneriate, munca in echipa a scolii cu comunitatea pentru elaborarea si
realizarea celor mai dinamice activitati care sa ii tina pe copii antrenati, iar in acest fel
acetia sa isi dezvolte noi deprinderi,p riceperi si atitudini.
De asemnea, am urmarit si modul in care au fost aplicate si intelese politicile
educationale de catre toate partile implicate in colaborarea scoala -comunitate pentru a se
atinge performanta si calitatea in educatie.
Tot in timpul ce rcetarii am observat si felul in care copiii au reactionat la nou si mai
ales la noile provocari la care au fost supusi pentru a se dezvolta in mod armonios si cat
mai frumos din punct de vedere al experientelor proprii pe care mai tarziu le -au folosit in
consolidarea cunostintelor sau chiar culegerea noilro informatii. In cadrul acestei
colaborari dintre scoala si comunitate, copiii au putut sa isi dezvolte stima de sine, si -au
creat prietenii si si -au dezvoltat autoevaluearea, automotivatia, autoreglarea invatarii, dar si
automonitorizarea.
Pe langa acestea am observant si faptul ca profesorii si institutiile din cadrul
comunitatii locale in care isi desfasoara activitatea institutia de invatatmant au realizat o
documentare riguroasa si valida, fapt ceea ce a conferit parteneriatelor o imagine valida si
atractiva, atat pentru cadrele didactice, comunitate, cat si pentru elevi, care sunt principalii
beneficiare. De asemenea, sprijinul acordat scolii de catre comunitate a pus intr -o imagine
foarte buna relat ia dintre cele doua, caci dupa cum binestim cele doua nu pot sa existe una
fara cealalta in atingerea scopurilor propuse.
Bineinteles am observat faptul ca elevii si parintii acestora au fost foarte incantati
de toate activitatile propuse in timpul colabor arii dintre scoala si comunitate, dar in acelasi

timp am observant si faptul ca relatia dintre scoala -elevi -parinti -comunitate s -a inchegat
mult mai bine si astfel s -au construit noi relatii de colaborare, avand acelasi scop :
perfomantele si calitatea edu catiei copiilor.
Rolul observatiilor pe care le -am intreprins in timpul cercetarii este acela de a
reliefa beneficiile unei bune colaborari dintre scoala si comunitate prin prisma politicilor
educationale asupra performantelor scolare si calitatea educatiei copiilor. In acelsi timp am
identificat si beneficiile acestei colaborari asupra scolii si comunitatii.
Pe langa acestea am observat schimbari importante si la nivelul sociabilitatii si
relatiilor dintre elevi -cadre didactice -parinti -comunitate. Acestea crescand de la o activitate
la alta sau de la o colaborare noua la alta.

Metoda anchetei (Chestionarul)

Ancheta prin chestionar se deosebeste de celelalte de celelalte tehnici de cercetare
printr -o multitudine de elemente care o individualizeaza. Aceste aspect se refera, atat de
natura formala, continut, cat si de esantionul ales.
Natura formala:
– Modul de realizarea la cercetarii
Continutul :
– Natura problemelor analizate
Esantionul:
– Mediul de viata
– Varsta
– Ocupatia
– Numarul…etc.
De mentionat este faptul ca subiectii din esantionul ales sunt chestionati cu privire
la un anumit domeniul al realitatii sociale, avand in acelasi timp un caracter standardizat
deoarece intrebarile sunt stabilite de la inceput cu o ordine riguroasa la fe l ca numarul lor.

Anchetele pe baza de chestionar se realizeaza pe un numar mare de subiecti care
alcatuiesc esantionul cercetarii propuse. Pentru o ancheta valida prin chestionar trebuie sa
tina cont de urmatoarele elemente:
– Caracter reprezentativ in rapo rt cu esantionul ales
– Utilizarea metodelor statistice de prelucrare a datelor obtinute cu ajutorul
chestionarul.

Chestionarul isi are originea in cuvantul frantuzesc “ questionnaire ”, care este
fedinit ca o lista de intrebari care are scopul de obtine de l a subiectii alesi anumite
informatii cu privire la domeniul cercetat.
Instrumentul de lucru al metodei anchetei este chestionarul. Chestionarul reprezinta
un instrument de cercetare care consta in colectarea datelor de la subiectii unui anumit
esantion prin raspunderea la un set de intrabari binestabilite de la inceput.
Chestionarul a fost inventat de Sir Francis Galton .
Chestionarul a prins foarte mult in domeniul colectarii datelor si informatiilor de la
subiectii esantionului deoarece dispune de mai multe avantaje, precum:
 Nu au nevoie de mult timp pentru a fi rezolvate
 Dispun de raspunsuri standardizate
 Este simplu din punctu l de vedere al colectarii informatiilor
 Pot fi efectuate si prin telefon.
In literatura de specialite au fost atribuite mai mul te definitii chestionarelor. Am
facut o selectie a celor mai semnificative definitii si le -am consemnat pentru a -mi fi mult
mai usor sa inteleg acest termen si mai ales sa il aplic pentru a -mi usura munca in
colectarea datelor si informatiilor care ma vor ajuta in finalizarea cercetarii.
 Schaefer a definit chestionarul ca fiind “ “o listă tipărită de întrebări cu
privire la modul în care oamenii gândesc și acționează”
(Baltasiu, Radu, Introducere în sociologie , pp. 443)

 Septimiu Chelcea ofera urmatoarea im agine a chestionarului si il vede
precum o succesiune logica si psihologica de intrebari scrise sau de imagini
grafice cu funcție de stimuli, în raport cu ipotezele cercetării .
(Chelcea, Septimiu, (1975), Chestionarul în
investigația sociologică, București, Editura Științifică și enciclopedică )
Chestionarul este utilizat in cercetari deoarece este privit atat ca o tehnica,cat si ca
un instrument,fiind alcatuit din intreba ri inchise, imagini, grafice, situate intr -o anumita
ordine, care sunt gestionate de administratorii de ancheta pentru a coleta anumite
informatii si date cu privire la domeniul cercetat. Raspunsuri subiectilor sunt inregistrate
in scris, iar intrebarile, graficele si imaginile reprezinta indicatorii chestionarelor.
Chestionarul este important pentru validarea ipotezelor. Intrebarile vizeaza
ipotezele care sunt stabilite inca de la inceputul cercetarii.
Septimiu Chelcea (1998) a concluzionat faptul ca este necesar sa se clasifice
chestionarele in functie de urmatoarele trei criterii esentiale: continutul, forma intrebarilor
si modul de aplicare a chestionarelor.
a) Dupa continut:
 chestionarele de date factu ale (sau de tip administrativ) -fac referire la
situatii obiective si verificate de alte persoane.
 chestionarele de opinie – se axeaza pe datele care nu pot fi observate direct.
 chestionarele speciale – au ca punct de plecare numarul temelor abordate,dar
se caracterizeaza printr -o singura tema.
 chestiona rele omnibus -surprind interactiunea si conditionarea dintre
informatiile referitoare la faptele si fenomenelesociale studiate.
b) Dupa forma intrebarilor :
 chestionare cu intrebari inchise – variantele posibile de raspuns sunt de la
inceput stabilite
 chest ionare cu intrebari deschise – intrebarile nu sunt stabilite de la bun
inceput si lasa posibilitatea exprimarii opiniilor subiectilor.
 chestionare cu intrebari mixte – sunt impletite cele doua categorii anterioare
(intrebari deschise si intrebari inchise)
c) Dupa modul de aplicare a chestionarelor

 chestionare autoadministrate – subiectii consemneaza singuri intrebarile
chestionarului,iar dupa consemnare trebuie inmanate administratorului
chestionarului.
 chestionare administrate prin inte rmediul operatorilor de a ncheta –
operatorul ia contact cu fiecare subiect in parte, comunica direct cu acesta
si consemneaza cu fidelitate raspunsurile primite, asigurand, totodata,
subiectii cu privire la confidentialitatea si anonimatul raspunsurilor.
Pe langa natura chestionar elor trebuie sa avem in vedere sis a respectam cu
strictete si structura acestora. Structura chestionarelor cuprinde urmatoarele etape pe care
trebuie sa le urmam in realizarea unui chestionar:
 Intrebari introductive care au rolul de a sparge gheata
 Intreb ari care asigura trecerea de la un subiect la altul
 Intrebari filtru
 Intrebari bifurcate
 Intrebari in care trebuie sa argumenteze
 Intrebari de control
 Intrebari de identificare
Metoda anchetei pe baza de chestionar scoate in evidenta modul in care se
realizeaza colaborarea dintre scoala si comunitate pe baza politicilor educationale, atat in
mediul urban, cat si in mediul rural, schimbarile care se produc la nivelul tuturor
beneficiarilor acestei colaborari prin diversitatea activitatilor propuse in ca drul
parteneriatelor realizat e in timpul acestei colaborari pentru a se atinge performantele si
calitatatea educatiei.
Am eleborat trei chestionare care au avut in prim -plan trei categorii de subiecti:
elevi,cadre didactice,parinti. Setul de intrebari care au constituit chestionarele au cuprins
mai multe categorii de intrebari, iar toate informatiile si datele stranse le voi consemna in
fisa de observatie.
Continutul chestionarelor este in concordanta cu obiectivele stabilite la inceputul
cercetarii care vi zeaza colaborarea dintre scoala si comunitate prin prisma politicilor
educationale.
Obiectivele chestionarelor sunt urmatoarele :

 Studiul perceperii grupurilor tinta asupra colaborarii dintre scoala si
comunitate pe baza politicilor educationale in atinger ea performantelor si
calitatii in educatie.
 Cunoasterea valentelor educative ale parteneriatului educational
 Identificarea institutiilor cu care scoala leaga colaborari cu comunitatea in
care isi desfasoara activitatea
 Identificarea beneficiilor inregistra te asupra cadrelor didactice,elevilor si
comunitatii in urma colaborarii
 Formularea unui set de sugestii si propuneri pentru imbunatatirea relatiei
dintre scoala si comunitate
 Identificarea interesului tuturor partilor implicate in colaborarea scoala si
comunitate
 Cunoasterea continutului politicilor educationale
Chestionarele sunt concepute in asa fel incat sa aiba un continut comun de itimi,
dar in acelasi timp si itemi diferiti care sunt esentiali pentru fiecare grup tinta. In acest
mod se asigura compararea informatiilor obtinute.
Chestionarul adresat cadrelor didactice este realizat pentru a cunoastene modul
in care se aplica politiicile educationale in cadrul elaborarii parteneriatelor care stau la baza
colaborarii dintre scoala si comunitate, importanta acestei colaborari pentru crestere
performantelor scolare si calitatea educatiei copiilor, nivelul de documentare si timpul
implicat pentru o astfel de activitate, cum se pastreaza legatura intre toti partenerii, daca
activitatile propuse raspund nevoilor si intereselor copiilor.
Chestionarul adresat parintilor se construieste pe baza itemilor care se refera la
modul de pastrare a legaturii cu cadrele didactice, daca sunt multumiti de activitatea scolii
in comunitate, daca sunt respectate politicil e educationale in cadrul colaborarii scoala –
comunitate, daca se implica in viata scolara a copilului.
Chestionarul adresat elevilor se adreseaza copiilor din ciclul gimnazial si liceal si
se refera la parerea lor in legatura cu colaborarea dintre scoala -comunitate si care sunt
beneficiile pe care ei le sesizeaza in urma acestei colaborari asupra dezvoltarii lor in
atingerea performantelor scolare si calitatii educatiei.

CAPITOLUL IV
REZULTATELE CERCETARII , ANALIZE, INTERPRETARI
4.1. Prelucrarea datelor privind caracteristicile sociale si profesionale ale
populatiei investigate

Instrumentul principal pe care le -am utilizat in colectarea datelor si informatiilor
care sa ma ajute sa imi construiesc cercetarea a fost reprezentat de catre chestionar.
Chestio narul a fost realizat pentru trei catregorii de subiecti si anume: profesori, elevi si
parinti.
Esantionul ce rcetarii cuprinde 100 de elevi, 50 de cadre didactice si 50 , provenind
din mediul urban si rura l si fac parte din mediul gimnazial si liceal din un itati de
invatamant care provin din Craiova si judetul dolj ( Bucovat si Orodel).
Cercetarea pe care am intreprins -o se baseaza pe datele si informatiile pe care le -am
colectat si prelucrat pe baza chestionarelor aplicate celor trei categori de subiecti pe care i –
am ales si anume: profesori, elevi si parinti. Categoriile de subiecti pe care le -am ales, dupa
parerea mea, reprezinta cel mai bine ceea ce am vrut sa demonstrez prin aceasta cercetare
si anume ca daca utilizam politicile educationale in colaborar ea dintre scoala si comunitate
atunci si performantele elevilor si calitatea educatiei va creste considerabil.
Rezultatele din ancheta directa pe care am executat -o au fost deseori intrepatrunse
cu indicatorii care au stat la baza construirii esantionului de subiecti.
In prezentarea si analizarea datelor si informatiilor pe care le -am cules de la
subiectii esantionului ales, voi prezenta fiecare intrebare de la fiecare chestionar si o voi
analiza pe baza raspunsurilor primi te. Interpretarea si analizarea s -a realizat pentru fiecare
categorie in parte de subiecti, urmand sa concluzionez parerile pe baza raspunsurilor
primite din partea celor trei categorii de subiecti:

 profesori
 elevi
 parinti
La chestionarul aplicat cadrelor didactice rezultatele pe fiecare intrebare au aratat in
felul urmator:
Intrebarea 1 : Genul

In diagrama de mai sus este reprezentata prezenta persoanelor de gen feminin si
masculin la chestionarul adresat. In diagrama putem observa cu usurinta ca procentul cel
mai mare il reprezinta persoanele de genul feminin (90.9%), iar de genul masculin
reprezinta un procent de 9.1 % .

Masculin (9.1)
9%
Feminin(90.9)
91%Genul

Intrebarea 2 : Mediul de provenienta

In diagrama de mai sus avem reprezentata prezenta la chestionar a persoanelor din
cele doua medii de provenienta si anume urban si rural. Analizant prezenta avem
urmatoarele date : din mediul urban au participat la chestionar 82% de cadre didactice,iar
in mediul rural au participat 18% cadre didactice.

Rural
18%
Urban
82%

Intrebarea 3 : Starea civila

In diagrama de mai sus avem reprezentata prezenta la chestionar a cadrelor
didactice in functie de starea civila, prin urmare avem un procent de 45% cadre didactice
casatorite si un procent de 55 % care reprezinta cadrele didactice necasatorite.
Primele doua intrebari ale chestionarului le -am formulat in idea obisnuirii
persoanelor cu formatul chestionarului si pentru a inlatura reticenta in fata completarii unei
chestionar. In acelasi timp m -a ajutat sa imi formez o parere despre persoane in functie de
raspunsurile acordate si apoi sa analizez viitoarele actiuni ale acestora.

Casatorit/a
45%
Necasatorit/a
55%Starea civila

Intrebarea 4 : Care este climatul predominant in scoala dumneavoastra?

In diagrama af erenta intrebarii cu numarul 4 am chestionat cadrele didactice cu
privire la climatul prezent in scoala lor, iar raspunsurile primite au aratat in felul urmator :
armonios 63,60%, placut 27.30 % si neplacut 9.10 % . Acest procentaj evidentiaza faptul
ca un ele cadre didactice sunt multumite de mediul in care lucreaza si se simt bine in
unitatea respectiva, iar alte cadre didactice nu sunt multumite de ceea ce le ofera unitatea
de invatamant unde isi desfasora activitatea, iar ultima categorie inclina balanta catre un
mediu neplacut si nu sunt multumimte de ceea ce le ofera unitatea de invatamant unde isi
desfasoara activitatea.

Armonios
Placut
Neplacut63.60%
27.30%
9.10%Armonios Placut Neplacut

Intrebare 5: Sunteti de accord cu colaborarea dintre scoala si comunitatea
locala?

In diagrama de mai sus specifica intrebarii cu numarul 5 am observant faptul ca
toate cadrele didactice au raspuns afirmativ cu privire la acordul pe care si -l dau in cazul
colaborarii dintre scoala si comunitate, fapt ce m -a bucurat acest raspuns incura jator,
deoarece sunt de parere ca oamneii incep sa se indrepte catre o noua viziune in educatie si
sunt dispusi sa produca schimabri majore la acest nivel.

100%Da Nu Nu ma intereseaza

Intrebare cu numarul 6: Daca ati raspuns afirmativ la intrebarea cu numarul 5, va
rog sa -mi en umerate institutiile cu care scoala dumneavoastra a incheiat un parteneriat in
anul scolar 2018 -2019, respectand politicile educationale.

Mai sus am realizat un grafic din care reiese faptul ca din totalul de 50 de cadre
didactice chestionate cu privire la institutiile cu care s -au incheiat parteneriate educationale
in anul scoalar 2018 -2019, cele mai multe aprecieri le -au avut urmatoarele institutii:
Muzeu, Teatru si alte scoli, iar cele mai putine raspunsuri le -au inregistrat urmatoarele
institutii: IS U Dolj, Facultatea de Educatie Fizica si Sport, dar si Biblioteca Judeteana.
Aceste date se datoreaza si faptului ca unele cadre didactice provin din mediul rural, iar
unele distante depasesc 50 de kilometri si este mai dificil sa se ajunga cu copiii in or as sau
un reprezentant al institutiei sa se deplaseara pana la institutia de invatamant in cauza. De
un real success se bucura institutiile muzeu, teatru si alte scoli, deoarece la teatru si muzeu
majoritatea le trec pragul in timpul programului “Scoala At fel”, iar cadrele didactice din
oras pot beneficia si de anumite ateliere de creatie pe care acestea le pun la dispozitia
copiilor, fie in timpul saptamanii, fie la sfarsitul acesteia. Colaborarile cu alte institutii de
invatamant sunt la mare cautare, deo arece sunt cele mai eficiente si dau rezultate imediate.
35
2040
2050 50
40
2050

Intrebarea cu numarul 7 : Bifati care sunt principalele avantaje ale unei
colaborari dintre scoala si comunitatea locala?

In diagrama de mai sus avem reprezentat in procente rezultatul la intrebarea cu
numarul 7 avand in vedere beneficiile pe care le ofera colaborarea dintre scoala si
comunitate. Rezultatele sunt destul de incurajatoare, fapt ce denota ca din totalul de 50
de cadre didactice chestionate un procent de 72,7 % au afirmat ca aceasta colaborarea
este benefica pentru cresterea performantelor scoalare ale copiilor.

Cresterea performantei scolare
Dezvoltarea noilor abilitati,deprinderi,priceperi
Cresterea stimei de sine
Imbogatoirea cunostintelor
Cultivarea de noi cunostinte si bune practice
Invatarea pe baza experientei personale
Crearea legaturile de prietenie
Imbunatatirea relatiei professor-elev-parinte

Intrebarea numarul 8: Care este atitudimena dumneavoastra referitoare la
incheierea unor parteneria te intre scoala si comunitatea locala?

In diagrama de mai sus am reprezentat raspunsurile cadrelor didactice
chestionate la intrebarea cu numarul 8 si care si -au exprimat opinia cu privire la
atitudinea acestora cu privire la incheiarea parteneriatelor educationale, iar un procent
de 72.70 % din totalul de 50 de cadre didactice chestionate au raspuns afirmativ ,iar
cealalta parte de cadre didactice chestionate au raspuns negative, reprezentand un
procent de 27.30 %.

Da
Nu
Nu ma intereseaza

Intrebarea cu numarul 9 : Considerati ca implica multa documentare in
pregatirea, elaborarea si implementarea unui parteneriat intre scoala si
comunitatea locala?

La intrebarea cu numarul 9 cadrele didactice chestionate au raspuns intr -un
numar foarte mare afirmativ, adica 82% . Acest procentaj ne arata faptul ca este
adevarat ca un cadru didactic are multa documentatie de pregatit in ceea ce inseamna
elaborarea, implementarea si realizarea unui parteneriat educational intre scoala si
comunitate.

82%18%Da Nu

Intrebarea cu numarul 10 : Care este relatia dintre scoala si comunitatea
unde aceasta isi desfasoara activitatea ?

Din diagrama de mai sus rezultatele pe care le -am obtinut in urma chestionarii
cadrelor didactice,arata in felul urmator: foarte buna (73%) si buna (27%), adica cad rele
didactice au raspuns afirmativ la aceasta intrebare dispun de o relatie foarte buna intre
scoala unde isi desfaoara activitatea si comunitatea locala.

73%27%Foarte buna Buna Rece

Intrebarea numarul 11: Cum pastreaza legatura scoala cu partenerii sai in
comunitatea locala?

La intr ebare cu numarul 11, 55 % dintre cadrele didactice chestionate au raspuns ca
cel mai des in pastrearea legaturii dintre scoala si comunitate se realizareaza prin
intermediul e -mail-urilor, fapt ceea ce inseamna ca toate aceste cadre didactice f olosesc
acest mijloace de comunicare modern, deoarece le usureaza mult mai mult munca si in
acest fel pot pastra mult mai in siguranta informatiile necesare.

36%
56%9%Prin intermediul telefonului Prin intermediul e-mail-urilor
Prin intermediul paginilor de socializare

Intrebarea numarul 12: Atunci cand redactati un parteneriat educational
intre scoala si c omunitatea locala, tineti cont de politicile educationale?

La intrebarea cu numarul 12, asa cum putem observa si din diagrama, rezulta faptul
ca toate cadrele didactice chestionate au raspuns afirmativ la intrebare, evidentiind faptul
ca toate aceste cadre didactice tin cont de politicile educationale, fapt ce demonstreaza ca
relatia dintre scoala si comunitate este mult mai bine pastrata si inchegata.
Intrebarea numarul 13 : Continutul politicilor educationale vi se pare usor de
inteles?

La intrebar ea cu numarul 13, cadrele didactice chestionate au raspuns intr -un
procentaj de 64 % ca uneori le este inteles continutul politicilor educationale, fapt ce ridica
100%0%Da Nu
27%
64%9%Da Uneori Nu

un semn de intrebare asupra formularii acestor politici educationale, care ne guverneaza
intreaga activitate pe care o intreprindem.

Intrebarea cu numarul 14: Care este parerea dumneavoastra in legatura cu
relatia dintre scoala si comunitatea locala? Este necesara o astfel de relatie?

La intrebarea cu numarul 14, cadrele didactice chestionate au avut parerile
impartite, asta daca ne aruncam privirea peste diagrama de mai sus. Un procent de 42.7 %
au afirmat ca au o parerea buna despre colaborarea dintre scoala si comunitatea, deoarece
aceasta ajuta la consolidarea relatiei dintre cele doua. La acesta intrebare toate cadrele
didactice au raspuns afirmativ, dar elementul de departajare a fost reprezentat de parerea
personala a fiecarui cadru didactic in parte.
Acumulare de experientaDezvoltarea elevilorCrearea relatiei dintre scoala-comunitate
0.00%5.00%10.00%15.00%20.00%25.00%30.00%35.00%40.00%45.00%
Da
Da
Acumulare de experienta 33.30%
Dezvoltarea elevilor 24%
Crearea relatiei dintre scoala-
comunitate42.70%

Intrebarea cu numarul 15 : A ctivitatile pe care le propuneti pentru
desfasurarea parteneriatului dintre scoala si comunitatea locala, raspund nevoilor si
cerintelor copiilor?

La intrebarea cu numarul 15, cadrele didactice care au participat la chestionar au
raspuns intr -un numar f oarte mare si anume 91 % ca activitatile pe care le desfasoara
raspund nevoilor si cerintelor elevilor lor, iar un procent de doar 9 % au afirmat ca doar
uneori se gandesc si la nevoiel copiilor atunci cand desfasoara aceste activitati.
Intrebarea cu numar ul 16: La cat timp au loc activitati din cadrul
parteneriatului scoala si comunitatea locala?

La intrebarea cu numarul 16, care face referire la organizarea activitatilor in cadrul
colaborarii dintre scoala si comunitate, majoritatea cadrelor didactice c hestionate, adica
91%9%Intotdeauna Uneori Niciodata
82%18%Semestrial Lunar Saptamanal

82% , au raspuns ca organizeaza aceste activitati semestrial, deoarece timpul, resusrsele
financiare si umane, dar si documentele necesare intocmirii unei astfel de colaborari si pe
baza politicilor educationale nu le permite sa realizeze mai des aceste activitati.
Intrebarea cu numarul 17 : Care sunt propunerile dumneavoastra pentru o
mai buna colaborare intre scoala si comunitatea locala?
Propunerile pe care le -am descoperit in urma chestionarii cadrelor didactice, care
au fost selectionate pentru acest chestionar au identificat propuneri destul de interesante.
Propunerile care au fost identificate in urma raspunderii la aceasta intrebare au fost grupate
in tabelul de mai jos.
PROPUNERI
Activitati variate si stimulante
Inlaturar ea birocratiei
Comunicare este cheia succesului pentru o colaborare eficientă
Existenta unei mai mari deschideri din partea instituțiilor publice și private pentru o astfel
de colaborare.
Mai multe parteneriate și o relație mai bună între școală și familie.
O relație mai buna între școală și familie
Mai multe activități între acestea

Dupa cum putem observa in tabel propuneri sunt variate si care acopera mai multe
domenii printre care si cel al birocratiei, asa cum am observant in corpul chestionar ului
apar persoane care ori nu inteleg prea bine intelesul politicilor educationale, ori se simt
destul de impovarati sa poata pune in aplicare aceste politici educationale. Printre
raspunsuri am observant si faptul ca o mai buna comunicare poate sa consol ideze relatia
dintre scoala si comunitate. De asemenea, nici institutiile nu sunt uitate si li se atrage
atentia ca uneori nu au o deschiderea prea mare catre astfel de activitati, cu toate ca scoala
isi doreste sa faca acumite lucruri, atat pentru comunit ate, dar cat si pentru elevii acesteia.

Concluziile pe care le -am consemnat in urma analizarii si interpretarii datelor si
informatiile din chestionarul aplicat pentru cadrele didactice sunt urmatoarele:

 sunt de accord cu parteneriatele dintre scoala si comunitate
 isi canalizeaza activitatile in functie de nevoile si cerintele copiilor
 nu inteleg intotalitatea intelesul politicilor educationale, dar cu toate acestea
au curajul de a se ghida dupa ele
 isi doresc sa consolideze relatia dintre scoala si comu nitate si chiar au
propuneri interesante cu privire la acest domeniu
In continuarea cercetarii mele am aplicat un chestionar si parintilor, deoarece
consider ca acestia reprezinta principal punte de legatura dintre scoala si comunitate.
Scoala impreuna cu familiile copiilor reusesc sa lege relatii cu institutiile din comunitatea
locala si in acest fel sa lucreze impreuna pentru binele copiilor si in acest fel sa asigure
atingerea performantelor scolare si a calitatii educatiei copiilor.
Chestionarul pentru parinti cuprinde 20 de intrebari, care se refera la parerea
acestora despre colaborearea dintree scoala si comunitate pe baza politicilor educationale,
cum pastreaza acestia legatura cu scoala …etc.
Intrebarea numarul 1: Genul

75%25%Feminin Masculin

In prima diagrama avem r eprezentat numarul de parinti chestionati si anume 75 %
au reprezentat parinti de genul feminine, iar procentul de 25 % reprezinta parintii de genul
maculin .

Intrebarea numarul 2 : Studiile efectuate

In diagrama de mai sus sunt reprezentate studiile parintilor si anume : 87 % au
efectuat studii superioare, iar 13 % au efectuat studii liceale.
Intrebarea numarul 3: Care este profesia dumneavoastra?

88%14%Liceul Studii superioare
Consilier
juridicInginer Muncitor Asistent
medicalProfesor Casier/a35.20%
12.80% 12%25%
15.30%11.20%

In diagrama de mai sus avem distribuita profesia parintilor in functie de studiile
terminate. Am obser vant ca profesiile parintilor sunt echilibrate din punct de vedere al
proentajelor si nu exista o discrepant foarte mare intre clasele sociale.
Intrebarae cu numarul 4: Mediul de provenienta

Din totalul de parinti chestionati am observant ca un procent de 87 % dintre parinti
provine din mediul urban, iar procentul de 13 % este reprezentat de parintii din mediul
rural.
Intrebarea cu numarul 5: Starea civila

88%14%Urban Rural
100%0%Casatorit/a Necasatorit/a

In diagrama aferenta raspunsului de la intrebarea cu numarul 5, parintii chestionati
au raspuns i n procent de 100% ca sunt casatoriti, fapt ce ma incurajator, deoarece nu ne
vom confrunta cu problem specific familiilor monoparantele sau dezbinate.
Intrebarea cu numarul 6 : Va intrebati in fiecare zi copilul despre ce se
intampla in unitatea de invatam ant?

La intrebarea cu numarul 6, raspunsurile pe care parintii le -au acordat sunt diferite
ai au urmatoarele procentaje : intotdeauna 70%, des 20% si rar 10 %. Acest lucru indica
faptul ca am intalnit parinti interesati de progresul copiilor lor si care se preocupa de
verificare lor in functie de timpul liber pe care il au la dispozitie.
Intrebarea cu numarul 7: Care este atitudinea dumneavoastra fata de
activitatile pe care scoala le propune pentru colaborarea cu comunitatea locala?

70%20%10%Intotdeauna Des Rar Niciodata
100%0%Pozitiva Negativa

La intrebarea numa raul 7 parintii au raspuns majoritar pozitiv atunci cand au fost
intrebati care este atitudinea dumnealor cu privire la activitatile pe care le propune scoala
pentru colaborarea cu comunitatea locala.
Intrebarea numarul 8: Sunteti de accord cu propunerile profesorului in
legatura cu activitatile propuse in cadrul parteneriatelor cu comunitatea?

La intrebarea cu numarul 8, parintii chestionati cu privire la propunerile
profesorilor in legatura cu activitatile propuse in cadrul parteneriatelor cu comunitea,
acestia au raspuns afirmativ intr -un procent de 87%, iar restul de 13% au raspuns ca sunt
de accord cu profesorul uneori.
Intrebarea cu numarul 9 : Cum vi se pare colaborarea scolii cu comunitatea?

87%13%0%Da Uneori Nu
75%14%13%Foarte buna Buna Satisfacatoare

La intrebarea cu numarul 9, parintii chestionati au raspuns intr -un procent de 54%
cu privire la parerea pe care o au asupra colaborarii dintre scoala si comunitate ca fiind
foarte buna.
Intrebarea numarul 10: Va interesati de colaborarile scolii copilulu i
dumneavoatra cu comunitatea?

La intrebarea cu numaul 10, parintii chestionati au raspuns intr -un procent de 50 %
cu privire la interesul pe care il acorda activitatilor cuprinse in diferite colaborari pe care le
are scoala cu comunitatea. Parintii au raspuns ca se intereseaza saptamanal (50%), lunar
(37%) si semestrial (13%).

50%
38%13%Saptamanal Lunar Semestrial

Intrebarea numarul 11 : Participati la activitatile pe care le organizeaza
scoala?

La intrebarea 11, parintii chestionati au raspuns intr -un procent de 50% in ceea ce
priveste participarea lor la activitatile pe care le organizeaza scoala copiilor, iar cealalta
jumatate dintre parintii chestionati au raspuns este impartita in doua catego rii: parintii care
participa uneori la activitati, adica un procent de 25 % si parintii care nu merg niciodata la
activitatile organizate de catre scoala unde invata copiii lor reprezinta un procent de 25 %.
Aceste procentaje se datoreaza timpului prea put in al parintilor de a fi alaturi de catre
copiii lor.

50%
25%25%
Da
Uneori
Nu

Intrebarea numarul 12 : Cum pastrati legatura cu profesorul copilului
dumneavoastra ?

Diagrama de mai sus ne reprezinta cu ajutorul culorilor si a procentajelor modul
prin care parintii aleg sa pastreze legatura cu profesorul copiilor. Prin urmare un procent de
87 % dintre parintii chestionati au raspuns ca acestia pastreaza legatura cu profesoul prin
prezenta la sedintele cu parintii, deoraece acest mod li se pare mult mai oficial si mai ales
ca pot sa afle toate informatiile necesare. Un procent de 13 % am raspus ca pastreaza
legatura cu profesorul copilului lor prin intermediul telefonului, fiind un mijloc mult mai
rapid de comunicare.

88%12%0%0%Prin participarea la sedintele cu parintii
Prin intermediul telefonului
In timpul invitatiilor profesorului la scoala
Prin intermediul paginii de socializare Facebook

Intrebarea numarul 13: Considerati ca scoala acorda o importanta aparte
relatiei pe care o are cu comunitatea locala ?

La aceasta intrebare parintii chestionati au raspuns intr -un procent de 73%
afirmativ, iar restul parintilor au raspuns negative intr -un procent de 27 %. Aceste
procentaje se datoreaza si faptului ca multi dintre parinti nu vad soala ca pe un adevarat
liant intre educatie si comunitate, ci doar locul unde se invata traditional, fara sa se apeleze
la comunitate ca un sprijin real al scolii in ceea ce inseamna consolidarea cunostintelor
invatate la orele clasice desfaurate in scoala.

73%27%
Da
Nu

Intrebarea numarul 14: Care sunt institutile din comunitate cu care scoala
copilului dumneavoastra a incheiat parteneriate de colaborare? Enumerati!

La aceasta intrebare raspunsurile au fost impartite, iar parintii care au fost
chestionati au raspuns liber, fiind intrebati daca cunosc institutiile cu care scoala unde copii
lor invata au incheiat parteneriate educationale cu comunitatea locala si daca c unosc
institutiile, iar acestia au raspuns, asa cum ne arata graficul, intr -un numar de 25.20 % ca
cea mai intalnita colaborare este cu mediucul, iar cea mai rar este cu THC servers -o
companie dedicata domeniului IT.

3.00%25.20%
15.60%
12.20%
9.60%8.70%
6.30%7.30%12%

Intrebarea numarul 15 : Sunteti d e parere ca performanta scolara poate creste
multumita unei bune colaborari cu comunitatea locala?

La intrebarea cu numarul 15, parintii chestionati au raspuns intru -un procent de
100% , atunci cand au fost intrebati daca performanta scolara poate sa creasca multumita
colaborarii dintre scoala si comunitate. Acest raspuns majoritar m -a ajutat foarte mult in
ceea ce inseamna creionarea cercetarii pe care am intreprins -o.

100%0%Da Nu

Intrebarea cu numarul 16: Care credeti ca sunt beneficiile unei bune relat ii
dintre scoala si comunitatea locala?

La intrebare cu numarul 16, parintii chestionati au raspuns diferit fiind intrebati
despre beneficiile colaborarii scolii cu comnunitatea. Procentul cel mai mare a fost
inregistrat de achizitia de cunostinte noi s i imbogatirea cunostintelor, beneficiind de un
procent de 35.60 %. Si celalalte beneficii s -au bucurat de procente generoase si nu sunt de
neglijat.

15.30%35.60%
25.40%
7.30%6.20%10.20%

Intrebarea numarul 17: Care este contributia comunitatii locale in prograsul
scolar al copilului dumneavoastra? Bifati casutele potrivite.

La intrebarea cu numarul 17, parintii si -au exprimat parerea bifand casutele care se
adreseaza, dupa parerea dumnealor, contibutiei comunitatii locale in progresul scolar al
copiilor dumnealor in urma colaborarii cu scoala. Din diagrama de mai sus putem observa
cu usurinta care este principalul beneficial al acestei colaborari si anume 63 % fiind
reprezentata de cresterea stimei de sine.
Intrebarea numarul 18 : Stiti ce sunt politicele educationale?
Cresterea stimei de
sine
63%
Dezvoltarea
abilitatilor,deprind
erilor,priceprilor
6%Insusirea de noi
cunostinte
3%Sistematizarea si
sintetizarea
informatiilor
4%Invatarea pe baza
experientei
personale
12%Motivare in
invatare
4%Crearea noilor
prieteni
4%Responsabilitatea
generala
4%
75%25%Da Nu

La intrebare a cu numarul 18, parintii cu fost chestionati cu privire la politicile
educationale si mai precis daca acest termen le este cunoscut. Avand in vedere diagrama
prezentata mai sus, un procent de 75 % la raspuns afirmativ, iar un procent de 25 % a
raspuns neg ativ, fapt ce demonstreaza ca parintii sunt infoarmati desprea ceea ce
inseamana politicele educationale si mai ales ca scoala si comunitatea le pune in practica in
colaborarea pe care au intre cele doua, anume scoala -comunitate, scomunitate -scoala.
Intrebarea numarul 19 : Cunoasteti intelesul politicilor educationale?

La intrebarea cu numarul 19, parintii au fost chestionati cu privire la int elesul
politicilor educationale, iar acestia au raspuns intr -un procent de 75 % insumand parintii
care cun osc politicile educationale si un procent de 25 % care insumeaza parintii care nu
cunosc intelesul politicilor educationale.

75%25%
Da
Nu

Intrebarea numarul 20: Dupa parerea dumneavoastra, respecta scoala
polititicle educationale in colaborarea ei cu comunitatea locala?

La intrebarea cu numarul 20 parintii au fost chestionati cu privire la aplicabilitatea
politicilor educationale in colaborarea scolii cu comunitatea,iar acestia au raspusn intr -un
procent de 100% afirmativ, ceea ce inseamna ca nu se neglijeazaja politicile educationale
in acesta colaborare.
Concluzionand raspunsurile pe care le -am primit in urma aplicarii chestionarul
parintilor, am analizat si interpretat datele si informatiile si am ajuns la concluzia ca in
unitatile de invatatamant in care copi ii dumnealor isi desfasoara activitatea acestea folosesc
politicile educationale in colaborarea cu comunitatea, iar daca nu cunosc pe deplin
intelesul politicilor educationale, parintii au sesizat aplicabilitatea lor prin modul in care
colaborarea dintre scoala si comunitate s -a desfasurat.
In continuarea cercetarii pe care am realizat -o am dorit foarte mult sa tin cont si de
parearea elevilor care sunt principali beneficiari ai colaborarii dintre scoala si comunitate.
In sustinerea acestei idei am realiz at un chestionar pe care l -am adresat copiilor pentru a
vedea care este parerea lor despre colaborarea dintre scoala si comunitate, iar raspunsurile
au aratat in felul urmator: 100%0%Da Nu

Intrebare numarul 1: Genul

La prima intrebare cu numarul 1, elevii au fost c hestionati cu privire la genul lor:
feminin sau masculin. Raspunsurile au aratat in felul urmator : masculine -38 % si feminin –
62 %.
Intrebarea numarul 2 : Mediul de proveninta

La intrebarea numarul 2, elevii au fost chestionati cu privire la mediul de
provenienta, iar procentele au aratat in felul urmator : urban – 80%, iar rural – 20% .

62%38%Feminin Masculin
80%20%Urban Rural

Intrebarea numarul 3: In ce clasa te afli?

La intrebarea cu numarul 3, elevii chestionati au trebuit sa raspunda in ce clasa se
afla.
Intrebarea numarul 4: Care este relatia ta cu profesorii tai de la clasa?

La intrebare cu numarul 4, elevii au fost chestionati cu privire la relatia pe care o au
cu profesorii lor, iar acestia au raspuns in felul urmator:foarte buna – 44%, buna – 44% si
rece 12 %.
a V-aa VI-aa VII-aa VIII-aa IX-a
a X-a7.10%7.10%8.20%
6.10%7.10%7.10%
44%
44%12%Foarte buna Buna Rece

Intrebarea numarul 5 : Cat de mult te implicit in activitatile de la clasa?

La intrebarea cu numarul 5, elevii au fost chestionati cu privire la activitatea lor de
la clasa si acestia au raspuns in felul urmator: foarte mult -50%, mult -44%, putin 6%.
Analizand raspu nsurile pe care le -am primit de la elevii chestionati am concluzionat
urmatoarele: elevii in mare parte se implica in activitatile propuse, dar uneori interesul lor
scade din anumite motive pe care le au acestia.
Intrebarea numarul 6 : Esti apreciat pentr u fiecare lucru bun pe care il
realizezi la scoala?

Foarte mult
50%Mult
44%Putin
6%
Da
69%Nu
31%

La intrebarea cu numarul 6, elevii au fost chestionati cu privire la aprecierea pe
care i -o face profesorul atunci cand reuseste sa realizeze ceva. Majoritatea elevilor
chestionati au raspuns afirmativ intr-un procent de 69%, iar un procent de 31% au raspuns
negative la aceasta intrebare. Aceste raspunsuri mi -au clarificat un semn de intrebare pe
care il aveam si anume ca relatia dintre profesor si elevi este inca guvernata de barierele
traditionale ale acestei relatii.
Intrebarea numarul 7 : Cum ti se pare programul scolii unde tu inveti?

Raspunsurile pe care le -au acordat elevii chestionati la intrebarea cu numarul 7 au
fost diferite cu procentaje la fel de distincte si anume: unui procent de 56% dintre elevii
chestionati li se pare ca programul scolii in care invata este acceptabil, unui procent de
25% li se pare interesant, iar unui procent de 19 % li se pare plictisotor. Aceste rezultate se
datoreaza, dupa parerea mea, lipsei dinamismului si elementelor inovatoare din cadrul
activitatilor realizate in timpul colaborarii dintre scoala si comunitate.

Interesant
25%
Acceptabil
56%Plictisitor
19%

Intrebare numarul 8 : Iti place cand desfasurati activitati si in alte
institutii in afara scolii?

La intrebare cu numarul 8, elevii au fost chestionati cu privire la faptul daca le
place sau nu sa desfasoare activitati si in alte insti tutii in afara scolii, iar acestia au rasouns
intr-un procent de 87 % afirmativ si intr -un procent de 13 % negativ. Raspuns ce se
datoreaza, dupa parerea mea, comodidatii unor elevi de a face si altceva in afara cursurilor
cu care au fost obisnuiti si proc entul mare se datoreaza entuziasmului copiilor catre nou si
catre descoperire.

Da
87%Nu
13%

Intrebarea numarul 9 : Care sunt institutiile unde mergeti atunci cand
desfasurati anumite activitati in afara scolii? Enumerati!

La intrebarea cu numarul 9, elevii au raspuns in functie de institutiile din
comunitate la care au desfasurat activitati de -a lungul anului 2018 -2019, iar procentajul cel
mai mare l -a inregistrat Palatul Copiilor, iar proentul cel mai mic l -a inregistrat
Filarmonica.
Intrebarea numarul 10 : Cum ti se par activitatile desfasurate in alte institutii
in afara de scoala unde inveti?

Palatul Copiilor Muzeu Filarmonica Parc Cinematograf Alte scoli82.30% 43.50% 2.80% 5.40% 4.10% 26.50%
Atractive
47%
Interesante
53%

La intrebarea cu numarul 10, elevii chestionati au raspuns intr -un mod destul de
echilibrat, avand in vedere procentajul inregistrat: interesante 53% si atractive 4 7%. Fapt
ce demonstreaza ca activitatile copiilor in anumite institutii sunt pe placul lor.
Intrebarea numarul 11: Consideri ca te ajuta mai mult sa inveti lucruri noi
aceste activitati?

La acesta intrebare, elevii chestionati au raspuns intr -un procenta j de 100% cu
privire la ajutorul venit din partea acestor activitati, mai cu seama la lucrurile pe care
acestia le invata in timpul unei astfel de activitati desfasurate.

Da
100%Nu
0%

Intrebarea numarul 12: Ce ai avut de invatat in urma colaborarii scolii cu alt e
institutii din comunitate? Bifeaza casutele corespunzatoare.

La intrebarea cu numarul 12, elevii chestionati au raspuns conform sentimentelor
pe care le -au resimtit in urma participarii la activitati desfaurate in timpul colaborarii dintre
scoala si c omunitate. Procentele au fost impartite in mod echilibrat si cel mai mare procent
a fost inregistrat de “am invatat lucruri noi” 33.30%, iar cel mai mic procentaj este
inregistrat de “sunt mai increzator” si anume 4%.

Sunt mai
prietenosAm invatat
lucruri noiColectez si
sintetizez
mai usor
informatiileSunt mai
increzatorSunt mai
curajos/aSunt mult
mai sociabilMi-a
crescut
motivatia
pentru a
invata10%33.30%
4.43% 4%26.70%
4.43%10%

Intrebarea numarul 13: Consideri ca o astfel de colaborare dintre scoala si
comunitate te poate ajuta in performanta ta scolara?

La intrebarea cu numarul 13, elevii chestionati au raspuns afirmativ in ceea ce
priveste ajutorul primit de catre elevi in urma participarii la aceste activit ati in atingerea
performantelor scolare.
Intrebarea numarul 14 : Daca ai raspuns afirmativ la intrebarea cu numarul
13, atunci te rog sa spui care sunt avantajele unei astfel de colaborari?
PROPUNERI
Un alt mod de a invata
Avantajul de a cunoste oameni noi si a te afla in situatii diferite in care te poti conaste pe
tine insuti
legi prietenii , îți îmbunătățești cunoștiințele , înveți lucruri noi, devii o persoană mai
responsabilă și ți se deschid noi oportunități.
Mai multă voința, încredere de sine, r espect fata de ceilalți,
Să mă motiveze sa învăț mai mult, sa ma ajute sa imi aleg un domeniu de muncă placut
Spirit de echipa
M-a ajutat sa imi dezvolt personalitatea
Autocunoașterea, mai sociabil
Pentru educația elevilor Da
88%Nu
12%

La intrebarea cu numarul 14, ul tima din chestionarul adresat copiilor, elevii au avut
de enumerate principalele avanataje pe care le -au resimtit in urma colaborarii din scoala si
comunitate.
Concluziile pe care le -am tras in urma aplicarii chestionarului elevilor au fost
urmatoarele:
 le plac activitatile desfasurate in institutiile comunitatii locale
 sunt atrasi de astfel de activitati
 au avut parte de multe beneficii in urma acestor activitati
 accepta ca colaborarea dintre scoala si comunitate creste performata scolara
si calitatea in educatie
 invata lucruri noi
 cunosc institutiile din comunitatea locala.

PARTEA A III -A
CONCLUZII SI PROBLEME DESCHISE

CAPITOLUL V
CONCLUZII SI PROBLEME DESCHISE

5.1 Concluzii

Concluziile cercetarii pe care am intreprins -o sunt fundamente in eforturile si
munca pe care am depus -o in strangerea documentelor necesare pentru realizarea partii
teoretice si munca depusa in chestionarea persoanelor care s -au dovedit a fi subiectii
esantionului meu, realizand in cele d in urma o sintetizare a tuturor informatiilor colectate si
apoi prelucrate.
Am realizat fundamentarea stiintifica a temei “scoala si comunitatea prin prisma
politicilor educationale” , tinand cont de toate influentele descoperite in literature de
specialit ate, sintetizand si punand cap la cap fiecare informatie pe care am citit -o si apoi
prelucrat -o. In urma fundamentarii stiintifice a temei am identificat si rolul acestei
colabo rari intre scoala si comunitate, beneficiile intregistrate de toata comunitatea scolara,
dar mai ales de catre elevii unitatii de invatamant.
Am inceput lucrarea printr -o documentare serioasa in ceea ce priveste scoala si
comunitatea de la etimologie pana la implicatiile lor in viata oamenilor, de la cele mai mici
finite, pana la adu lti si am inteles faptul ca scoala fara comunitate nu poate functiona, dar
nici comunitatea fara scoala nu poate sa isi desfaca aripile pentru a le oferi oamenilor tot
ceea ce este mai bun si tot ceea ce au nevoie.
De mentionat este faptul ca nu trebuie s a uitam principal funtie a invatamantului
romanesc si anume traditionalismul, deoarece scoala romaneasca are o adevarata istorie in
spate de are este mandra. Din acest motiv am ajuns sa afirm faptul ca traditiile si
obiceiurile sunt un domeniu absolute imp ortant al culturii romanesti. Insa, cu toate acestea
nu pot sa nu afirm faptul ca incetul cu incetul scoala romaneasca a evoluat catre modern si
catre ceea ce numim acum colaborarea dintre scoala si comunitate pentru a se atinge
performanta scolara si cali tatea in educatie a copiilor si nu numai.

Cercetarea pe care am realizat -o a demosntrat ipoteza generala care face referire la
faptul ca daca se tine cont de politicile educationale in ceea ce priveste activitatea scolii si
comunitatii in promovarea si su stinerea educatiei si daca se pune accent pe aplicarea
politicilor educationale, atunci se pot produce schimbari la nivelul factorilor si practicilor
educationale care conlucreaza in vederea atingerii calitatii in educatie.
De asemnea, in urma cercetarii a m mai identificat si alte beneficii pe care le are
colaborarea dintre scoala si comunitate pe baza politicilor educationale si anume:
 activitati dinamice si interesante in scoala si comunitate
 se imbina traditionalismul cu modernul
 elevii cunosc mult mai b ine institutiile din comunitate
 cadrele didactice sunt mult mai bine pregatiti si documentati
 nu se face rabat de la politicile educationale in elaborarea parteneriatelor
educationale, chiar daca acest lucru ocupa foarte mult timp si o documentatie
asidua
 parintii sunt mult mai implicate in viata copiilor dumnealor in ceea ce priveste viata
scolara
 scoala si comunitatea se sprijina reciproc
 se pune mult accept pe munca in echipa pentru a se asigura performanta scolara si
calitatea in educatie
 cadrele did actice incheie din ce in ce mai multe parteneriate educationale cu
institutiile comunitatii in care scoala isi desfasoara activitatea, fapt ce demonstreaza
intentia acestora de a le oferi copiilor un invatamant cat mai calitativ si nu neaparat
cantitativ.
In realizarea cercetarii am folosit urmatoarele metode si instrumente de cercetare:
metoda bibliografica, metoda observatiei si metoda achetei si chestionarul. La inceput am
realizat o analiza preliminara care m -a ajutat sa imi dau seama care este calitate a datelor,
cum s -a efectuat distributia pentru a putea identifica indicatorii cercetarii care m -au ajutat
apoi in analizarea si interpretarea datelor colentate in urma chestionarii subiectilor.
In cadrul analizei statistice am prelucrat datele obtinute in urm achestionarii subiectilor
in vederea verificarii ipotezelor cercetarii dupa care am stabilit o legatura intre raspunsurile
primite si ipoteze.

In urma analizarii conceptiei fiecarei categorii de subiecti ai esantionului : cadre
didactice, elevi si p arinti despre colaborarii scolii si comunitatii prin prisma politicilor
educationale, descoperit faptul ca fiecare dintre cele trei categorii de subiecti mentionate
sunt de accord cu aceasta colaborare si recunosc beneficiile pe care legatura dintre scoala si
comuniatate o au asupra performantelor scolare si calitatea in educatie.
De asemnea, cadrele didactice considera ca elevii ajung acolo unde isi doresc doar daca
sunt motivati si au parte de activitati pline de dinamism si elemente de noutate in diferit e
medii de invatare, nu doar cel oferit de sala de clasa.
Am demonstrat in cercetarea pe care am efectuat -o faptul ca performantele scolare si
calitatea in educatie cresc multumita colaborarii scolii si comunitarii prin prisma politilor
educationale. Cac i numai daca realizam totul asa cum trebuie, fara sa ne abatem de la ceea
ce trebuie sa realizam numai asa vom atinge ceea ce ne propunem.
O concluzie generala pe care o pot formula in urma cercetarii pe care am realizat -o este
urmatoarea: daca comunicarea dintre scoala si comunitate ar fi mult mai bine realizata si s –
ar inlatura anumite bariere, atunci elevii, cadrele didactice, parintii si comunitatea ar putea
benefia de mult mai multe activitati si colaborari prin care s -ar putea atinge mult m ai usor
performanta si calitatea in educatie, atat a elevilor, cat si a cadrelor didactice.
5.2. Probleme deschise

Consider ca este necesar sa se gasesc un echilibru in troata aceasta colaborare, caci
scoala nu poate sa existe fara comunitate, dar nici co munitatea nu poate exista fara scoala.
Asa cum am mai afirmat una fara cealalta nu poate sa existe si nici sa lucreze in favoarea
beneficiarilor.
In urma realizarii acestei lucrari am identificat si urmatoarele problem deschise,
precum :
 aprofundarea teme lor abordate in lucrare
 extinderea cercetarilor in domeniul colaborarii dintre scoala si comunitate
pe baza politicilor educationale

 eleborarea unui ghid destinat, atat cadrelor didactice, cat si parintilor care sa
cuprinda explicatiile fiecarei politici e ducationale pe scurt, identificand
astfel indatoririle si responsabilitatile fiecarora in viata scolara
De asemnea, lucrarea prezinta si unele limite ale cercetarii care sunt scoase in
evidenta de urmatorii factori:
 reticenta venita din parte institutiilor din comunitate in incheierea de
parteneriate pe baza politicilor educationale cu scoala
 reticenta parintilor de a lasa copiii sa participe la diferite activitati
desfasurate in timpul colaborarii dintre scoala si comunitate
 imposibilitatea cadrelor didact ice de a realiza un parteneriat corect conform
politicilor educationale
Consider ca ca lucrarea pe care am realizat -o este de actualitate si aduce o
contributie importanta in studiul destinat scolii si comunitatii prin prisma politicilor
educationale in at ingerea performantelor scolare si calitatea in educatie a copiilor si nu
numai.

BIBLIOGRAFIE

Albu, Gabriel: În căutarea educației autentice, Ed. Polirom, Iași, 2002;
Anghelache, V. (2012) – Managementul schimbărilor educaționale. Principii, politici,
strategii, Editura Polirom, Iași;
Bîrzea, Cezar. – Politici educationale (curs), SNSPS, București, 2004;
Bîrzea, C, coord,1993, Reforma învățământului din România..,Insti tutul de Științe ale
Educației,București.
Bîrzea, C., 2004, Politici educaționale (curs), București. Cristea,S,1994,Fundamentele
pedagogice ale reformei învățământului, Editura Didactică și Pedagogică, București.
Bunaiasu, C (2011 ). Teoria si metodologia curriculumului la nivelul unitatii scolare .
Bucuresti: Editura Universitara
Bocos, M (2003).Cercetare pedagogica.Suporturi teoreticesi metodologice. Editia a II -a.
Cluj-Napoca: Editura: Casa Cartii de Stiinta
Cerghit, I.(2006).Metode de invatamant. Iasi. Editura:Polirom
Chelcea, S. (2007). Metodologia cercetarii sociologice. Metode cantitative si calitative.
Editia a III -a. Bucuresti : Editura Economica.
Cojocariu, V., 2003, Educația pentru schimbare și creativitate, Editura Didactică și
Pedagogică Bucure ști.
Cojocariu, Venera – Mihaela (2003) – Educatia pentru schimbare și creativitate, Editura
Didactică și Pedagogică, București;
Cojocariu, V -M, Educația pentru schimbare și creativitate, București, 2003;
Felea,G coord,2005,Asigurarea calității în educați e ,Ed.Școala Gălățeană.
Joita,E(coord).(2003). Pedagogie -educatie si curriculum. Craiova: Editura Universitaria
Marga, A ( Reforma educației în 1999 , Agenția Națională Socrates, Alternativ, București)

Marga, A. (2000). Educația în Tranziție , Programul Universitar Phare , Paideia, București.
Ministerul Educației, Cercetării și Inovării – www.edu.ro
Marino, A., Pentru Europa. Integrarea României. Aspecte metodologice și culturale, ed. II,
Iași, 2005;
Miroiu, A. coord., 1998, Învățământul românesc azi. Studiu de diagnoză, Editura Polirom,
Iași;
Moscovici, S., 1976, Social Influence and Social Change, Academic Press, London;
Novac,C (2012). Psihologie educational pentru profesori. Craiova: Editura Universitara
Păun, Emil, Romiță Iucu: Educația preșcolară în România, Ed. Polirom, Iași, 2002;
Petrovici, Constantin (2007). Politici educaționale de evaluare și atestare profesională a
cadrelor didactice. Iași: PIM;
Pătrăuță, Teodor, 2008, Politici educaționale europene, Editura Vasile Goldiș University
Press, Arad.
Pascu, Ștefan, coordonator, Istoria învățământului din România , București, 1983
Prodi, R., O viziune asupra Europei, trad. Dana Zămosteanu, Iași, 2001;
OECD (2000). Analiza politicii naționale în domeniul educației: România. Organisation
for Economic Co -operation and Development;
Stoica, Adrian, 2000, Reforma evaluării în învățământ, Editura Sigma, București.
Strungă,C, 2003, Politici educaționale, Editura Politehnica,Timișoara
Stoian, A.(2018), Impactul metodelor complementare de evaluare asupra nivelului
performantelor solare ale e levilor din invatamantul preuniversitar. Bucuresti: Editura
universitara.
Stănciulescu, Elisabeta. : Teorii sociologice ale educației, Ed. Polirom, Iași, 1996;
Șoitu L., Cherciu R.D. (coord.), Strategii educaționale centrate pe elev, București, 2006;
Tudo rică, R. (2007). Managementul educației în context european. [Educational
Management in Europ ean Context . București: Editura Meronia;

Vlăsceanu, L. coord., 2002, Școala la răscruce. Schimbare și continuitate în curriculum -ul
învățământului obligatoriu, vo l. I – II, Editura Polirom, Iași;
Vlăsceanu, L. (1979). Decizie și inovație în învățământ. București: Editura Didactica si
Pedagogica;
Zlate, M. (2004). Leadership și management. Iași: Editura Polirom;

ANEXE
Avizat ISJ DOLJ,
Inspector școlar
Prof. Simona Chirita
ȘCOALA GIMNAZIALĂ “ANTON PANN “ CRAIOVA ȘCOALA
GIMNAZIALĂ NR………………………………………..
NR……………………………………….

Titlul
“ȊMPREUNȂ PENTRU VIITOR”

Școala Gimnazială “Ant on Pann”
Director,
Prof. Radu Petrina
Director adj.,
Prof. Ghidoveanu Camelia
Consilier edu cativ,
Prof.Diaconu Adela
Coordonatorii proiectului:
Profesor Ȋnvǎțǎmȃnt Preșcolar:Ristache Andreea -Maria

MOTTO: Parteneriat educațional

“Familia este un factor important și de răspundere al educației. Părinții o conduc și
răspund de ea în fața societății, a fericirii lor și a vieții copiilor.”
A.S. Makarenko

ARGUMENT:
Grădiniță este instituția care pune bazele educației și pregătește copilul prin situații
concrete de învățare pentru societate, îi oferă oportunitatea de a descoperi lucruri noi și de
a-și dezvoltă abilități esențiale pentru viață de zi cu zi.
În grădiniță se pun bazele unei personalități care mai târziu va fi parte integrantă a
unei societăți a cărei cerințe se diversifica în permanență. Grădiniță trebuie să găsească o
punte de legătură cu familia, prezentând părinților noi căi spre educație în beneficiul
copiilor.
Familia are un rol important în cresterea si educația copilului. Familia este primul
factor major cu care copilul intră în contact încă din prima lui zi d e viață. Copilul preia din
familia să comportamente, atitudini, gesturi, ob iciuri și tradiții, dar și unele cunostinete
elementare, precum: salutul, noțiunile de igiena, limbajul decent…etc .
Familia este datoare copilului de a -i oferi un mediu cât mai adecvat în care acesta
să crească și să se dezvolte într -un mod armonios.
Familia are nevoie pe tot parcursul de sprijin și îndrumare în ceea ce înseamnă
educația copilului,chiar dacă această are rolul primordial în educarea copilului. În ajutorul
familiei în ceea ce însemna educația copiilor,intervine în primii ani de viață a i
copiilor,grădiniță.
Familia împreună grădiniță reprezintă piatră de temelie a educării copiilor încă din
primii ani ai vieții. Nu degeaba se spune că este esențial să avem în viață cei “7 ani de
acasa”. În tot ceea ce înseamnă cei “7 ani de acasa” interv in într -un mod armonios familia
și grădiniță.Ceea ce familia începe grădiniță continuă și invers,căci ceea ce copilul preia
din familie se prelucrează sau se îmbunătățește în grădiniță,iar ce copilul preia din
grădiniță,familia are rolul de a conserva.

“Impreuna pentru viitor” este un parteneriat educațional care solicita în educația
copiilor sprijinul,atât al grădiniței,cât și al familiei,elaborat din dorință de a colabora cât
mai mult cu familiile preșcolarilor cu scopul de dezvoltă cât mai mult relaț iile dintre
grădiniță și familie.
Parteneriatul are la bază interesul, atât al grădinitei cât și al familiei de a colabora
pentru dezvoltarea fizică, cognitivă și socio -emotională a preșcolarului, dar și stimularea
interesului familiei de a se implică în activitătile grădinitei. Această colaborare presupune
desfăsurarea de activităti curriculare – activităti practice, dar și extracurriculare -programe
artistice și vizite.
Consider că părinții trebuie să fie cât mai apropiați de copii lor prin diferite
activități,jocuri,vizite la care sunt invitați să participe cu regularitate. Părinții trebuie ajutați
să-și conștientizeze rolul pe care îl au în educația copiilor,prin participarea lor activă la
diferite activități și nu numai. Din acest motiv trebuie stim ulată comunicarea dintre familia
și grădiniță,căci una fără cealaltă un pot funcționa,după părerea mea.
Activitătile propuse creează părintilor oportunitatea de a participă alături de copii
la activitătile specifice grădinitei, de a cunoaște mult mai bin e specificul acestor activităti
și de a -și observă îndeaproape copilul, modul de reacție și comportament al acestuia în
timpul programului grădinitei.

SCOP
 Dobândirea de către părinți unor informații corecte despre activitățile desfășurate
în grădiniță ;
 Cunoaștere de către părinți a copiilor prin participarea la activități ;
 Implicarea părinților în activități concrete cu preșcolarii, cu caracter curricular și
extracurricular;

OBIECTIVE:

 Informarea pȃrinț ii privitor la standardele de creștere ș i dezvoltare ale copiilor
 Organizarea de activități cu participarea părinților și a copiilor ;
 Stimularea interesului părinților de a participa la activitățile desfășurate de grădiniță
 Îmbunătățirea comunicării grădiniță – familie
 Facilitarea înțelegerii de către părinți a activităților desfășurate în grădiniță, a
specificului acestora

GRUP ȚINTĂ:
 preșcolarii grupei,
 părinții acestora,
 personalul didactic al grădiniței.

DURATA PARTENERIATULUI:
Anul școlar:2018 -2019

RESURSE:
 Umane: copii,educatoare,pǎrinți
 Materiale: imagini,planșe,coli,hȃrtie coloratǎ,aparat foto,calculator,CD -uri,costume
populare,alte materiale procúrate de educatoare și de cǎtre pǎrinți.

MODALITAȚI DE EVALUARE :

 Alcǎturirea unui album foto cu forografii reprez entǎnd aspecte din activitǎțile
desfǎșurate
 Analiza activitǎților
 Realizarea ȋn sala de grupǎ a unui colț dedicat familiei și copiilor”Rǎdǎcini ȋn
familie”

CALENDARUL ACTIVITATILOR
Nr.Crt DATA TEMA ACTIVITATII MODALITATI DE
REALIZARE RESPONSABILI
1. Septembrie 2018 “Imi cunosc copilul?”
Discutii
Chestionare Educatoarea
Parintii
2. Octombrie 2018 “Dovleci zambitori”
Sculputura de dovlezi
Confectie de masti Educatoarea
Parintii
Prescolarii
3. Noiembrie 2018 “Covor de frunze pe carari”
“ Borcane dolofane” -lipire de frunze
-punere de muraturi Educatoarea
Prescolarii
Parintii
4. Decmbrie 2018 “Se apropie Craciunul”
-discutii
-program artistic Educatoarea
Parintii
Prescolarii
5. Ianuarie 2019

“Minte sanatoasa in corp
sanatos”
-Dezbatere Educatoarea
Parintii

6 Februrie 2019 “Cum ma feresc de
pericole?”
-Discutii
-Realizare de expozitie cu
lucrarile copiilor Educatoarea
Prescolarii
7. Martie 2019 “Un dar pentru mamica mea”
-Confectie martisoare Educatoarea
Prescolarii

8. Aprilie 2019 “Ce drepturi are copilul meu?”
-Discutii
-Vizionare filme
-pictura Educatoarea
Prescolarii
Parintii
9. Mai 2019 “Sa aducem lumina -Vizita la Biserica Dorobantilor
-Discutii Educatoare
Parintii
Prescolari
10. Iunie 2019 “1 Iunie -Ziua
Carnaval, carnaval”
Copiilor”
Dicutii
Program artistic
Educatoare
Parintii
Prescolarii

Avizat ISJ DOLJ,
Inspector școlar
Prof. Simona Chirita

ȘCOALA GIMNAZIALĂ “ANTON PANN “ CRAIOVA ȘCOALA
GIMNAZIALĂ NR………………………………………..
NR……………………………………….

Titlul
“Gradinita pentru gradinita”
Școala Gimnazială “Anton Pann” Școala Gimnazială……
Director, Director,
Prof. Radu Petrina Prof.
Director adj., Director adj,
Prof. Ghidoveanu Camelia Prof.
Consilier educativ, Consilier educativ,
Prof.Diaconu Adela Prof.
Coordonatorii proiectului:
Profesor Ȋnvǎțǎmȃnt Preșcolar:Ristache Andreea -Maria
Profesor Invatamant Prescolar:Cirstea Gabriela Loredana
Profesor Invatamant Prescolar:Brebenaru Ionela
Parteneriat educațional

ARGUMENT

Prin intermediul copiilor noi ne punem bazele unei societati viitoare capabile de
reusita,success si mai ales perseverenta,prin cunoasterea si pastrarea traditiilor si a
obiceiurilor care ne definesc ca popor.
Tradiția este “cheia” ce deschide calea spre fericirea și dăruirea poporului.
Valoarea și averea unui popor sunt tradițiile. Ele sunt ca temelia unei case. Tradițiile
păstra te în zilele noastre le vom transmite generației viitoare. Prin traditie putem sa
apropiem copiii si sa -i implicam in cunoasterea si mai ales in pastrarea ei pentru a se putea
identifica mai tarziu ca apartinator al neamului sau.
Avand in vedere specificul Gradinitei cu Program Normal “Neghinita”,am
considerat ca este benefic sa facem cunoscute traditiile si obiceiurile rromilor si in alta
institutie si anume Gradinita cu Program Prelungit Bucovat.
Prin intermediul parteneriatului ”Gradinita pentru Gradinita”,doresc sa apropii copii
din cele doua institutii educationale pentru a inlatura unele conceptii in ceea ce priveste
legaturile cu copiii rromi si prin acest fel voi reusi o apropiere intre cele doua grupuri de
copii. Avand in v edere ca cele doua grupe participante in cadrul acestui parteneriat sunt de

aceeasi varsta,am considert ca realizarea unei legaturi intre cele doua grupuri se va realiza
mult mai usor.
Desfășurarea acestui program în parteneriat vine ca răspuns la nevoia
educatoarelor din cele două unități de a se confrunta cu noi provocări în plan profesoional ,
de a-și moderniza stilul de muncă , de a elimina rutina din activitatea zilnică , de a
contribui sistematic , la formarea și perfecționarea lor profesională . În aceeași măsură,
contribuie la satisfacerea de cunoaștere a copiilor și la îmbogățirea experienței lor de viață.
Acest parteneriat se constituie într -un schimb de experiență , în care educatoarea și
copiii au prilejul să cunoască medii de viață și muncă , relativ noi pentru ei , să schimbe
idei , să găsească soluții viabile la problemele cu care se confruntă.
Preșcolarul este implicat în viața socială prin apartenența sa la familie, la grupurile de
joc și de învățare , dar și prin relațiile specifice pe care le poate stabili și cu diverse
instituții și organizații din comunitatea în care trăiește. De a ceea procesul de socializare
poate și trebuie să înceapă de timpuriu.
Proiectul răspunde nevoii preșcolarului , de a -și asuma roluri și responsabilități, de a –
și dezvolta personalitatea și urmărește inițierea lui, a viitorului cetățean , într -un
comportament activ, conștient responsabil , capabil de înțelegere și respect.
În cadrul acestui parteneriat, scopul urmărit a fost stabilirea unei mai bune
comunicări, a realizării ceea ce putem înțelege prin trainice prietenii , a creșterii
prestigiului ce lor două instituții prin popularizarea activităților. Si cum puteam sa realizam
mai bine acest schimb de experienta daca nu plecand de la traditiile si obiceiurile fiecarei
familii din care prescolarul face parte.

SCOPUL PROIECTULUI:

 Promovarea schimbului de experiență interculturală în vederea dobândirii unei
imagini complete în ceea ce privește instituțiile de învățăm ậnt preșcolar.
 Asigurarea calității în educație.
 Toleranță, armonie și bună dispoziție în relațiile cu copiii preșcolari din unit atea
parteneră; antrenarea copiilor în activități specifice vârstei , în vederea dezvoltării
armonioase.

OBIECTIVE:
 să inițieze activități care presupun dezvoltarea climatului afectiv – pozitiv;
 să-și formeze reprezentări corecte asupra sinelui și a celorlalți;
 să descrie și să dezvolte relații și atitudini sociale (colaborare ,
solidaritate, toleranță)
 să manifeste dorința de participare la activitatile proiectului;
 sa stabileasca relații de prietenie și colaborare între copiii din cele două
grădinițe, promovarea dialogului dintre copii .

GRUP ȚINTĂ:
 preșcolarii grupei,
 părinții acestora,
 personalul didactic al grădinițelor .

DURATA PROIECTULUI:
2018 -2019
INITIATORI:
 Profesor Invatamant Prescoalr:Ristache Andreea -Maria – Gradinita cu Program
Normal”Neghinita”

COLABORATORI:
 Profesor Invatamant Prescolar:Cirstea Gabriela Loredana -Gradinita cu Program
Prelungit Bucovat
 Profesor Invatamant Prescolar:Brebenaru Ionela –Gradinita cu Program Prelungit
Bucovat

BENEFICIARI:
 Prescolari
 Parinti
 Educatoare

TEMA PROIECTULUI:

„Traditiile si obiceiurile puntea prieteniei intre copii”
RESURSE:
Umane:
 Prescolari
 Parinti
 Educatoare
Materiale:
 Imagini
 Planse
 Cd-uri
 Calculator
 Carti
 Fise ilustrative
 Spatiile de invatamant ale celor doua gradinite

MODALITAT I DE COMUNICARE:
 Schimb informațional la distanță
 Întâlniri virtuale
 Întâlniri față în față

EVALUAREA
 Dialog
 Rapoarte de activitate

 Analiza modului de implicare a educatoarelor și părinților în derularea proiectului.
 Fotografii cu serbări specifice diferitelor evenimente și tradiții: Ziua Recoltei,
Halowinul, Crăciun, Anul Nou, Mărțișorul, Sărbătorile de Paști, Ziua Europei,
Ziua Internațională a copilului, Ziua Mediului.

CALENDARUL ACTIVITATILOR
Nr
crt Data Tema activității Modalități de realizare Responsabili
1. Octombrie
2018 „Suflet de copil” -elaborarea activitatilor parteneriatului. Educatoarele
Parintii
2. Noiembrie
2018 „Sfantul Andrei -Ocrotirotul
romanilor” -Picturi realizare de copii celor doua gradinitii
-Povesti si discutii Prescolarii
Educatoarele
3. Decembrie
2018 1 Decembrie -Ziua Nationala a
Romaniei”

„Craciunul intre traditional si
modern” -prezentarea portului traditional al celor doua
culturi de copii
– confectionare de cadouri
-impodobirea bradului
-moment artistic cu ocazia Nasterii Domnului
Educatoarele
Prescolarii
Parintii

4. Ianuarie
2019 „Cum am petrecut sarbatorile de
iarna?” – vizionarea serbarilor din cele doua unitati
-expozitie cu fotografii de la serbarea de Mos
Craciun
Educatoarele
Preșcolarii
Parintii
5. Februarie
2019 „Să fim prieteni dragi copii, să ne
bucurăm! ‘’ -expozitie de lucrari artistico -plastice
-vizita la Gradinita cu Program Prelungit
Bucovat. Educatoarele Preșcolarii
Parintii
6. Martie
2019 „Martisorul -simbolul prieteniei” – martisoare si felicitări pentru prietenii nostrii. Educatoarele Preșcolarii
7. Aprilie
2019 „O zi impreuna”

„Lumina Sfanta,de la Domnul
luaa” -primirea invitatilor(prescolari si educatoare),
scurta prezentare a participantilor,
-informatii despre cultura prescolarilor din
Gradinita cu Program Normal
„Neghinita”Craiova
-discutii pe tema Invierii Domului Isus Hristos Educatoarele
Preșcolarii
Parintii

8. Mai
2019 ‘’Eu și natura ‘’ – educație
ecologică – efectuare de acțiuni simple de curățenie și
plantare de flori Educatoarele Preșcolarii
9. Iunie
2019 ‘’Cântă , dansează și joacă -te cu
mine’’ – concursuri și jocuri sportive
-vizionare de dans traditional tiganesc in gradinita
colaboratoare Educatoarele Preșcolarii

CHESTIONAR PENTRU PROFESORI

As dori sa cunosc cateva aspecte care se refera la implicarea scolii in comunitatea in care
aceasta isi desfasoara activitatea, dar mai ales sa identific relatia scolii cu comunitatea locala,
prin prisma politicilor educationale.
Raspunsurile pe care le voi obtine vor constitui punctual de plecare al cercetarii pe care o
intreprind pe tema” Scoala si comunitatea, prin prisma politicilor educationale”.
Va multumesc !

1. Genul
a) Feminin
b) Masculin
2. Mediul de provenienta
a) Urban
b) Rural
3. Starea civila
a) Casatorit/a
b) Necasatorit /a
4. Care este climatul predominant in scoala dumneavoastra?
a) Armonios
b) Placut
c) Neplacut
5. Sunteti de accord cu colaborarea dintre scoala si comunitatea locala?
a) Da
b) Nu
c) Nu ma intereseaza

6. Daca ati raspuns afirmativ la intrebarea cu numarul 5,va rog sa -mi enumerate
institutiile cu care scoala dumneavoastra a incheiat un parteneriat in anul scolar 2018 –
2019,respectand politicile educationale.
…………………………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………….
7. Bifati care sunt principalele avantaje ale unei colaborari dintre scoala si comunitatea
locala ?
Cresterea performantei scolare
Dezvoltarea noilor abilitati,deprinderi,priceperi
Cresterea stimei de sine
Imbogatoirea cunostintelor
Cultivarea de noi cunostinte si bune practice
Invatarea pe baza experientei personale
Crearea legaturilor de priet enie
Imbunatatirea relatiei professor -elev-parinte
8. Care este atitudimena dumneavoastra referitoare la incheierea unor parteneriate intre
scoala si comunitatea locala?
a) Foarte buna
b) Buna
c) Nu ma implic
9. Considerati ca implica multa documentare in pregatirea, elaborarea si implementarea
unui parteneriat intre scoala si comunitatea locala?
a) Da
b) Nu
10. Care este relatia dintre scoala si comunitatea unde aceasta isi desfasoara activitatea ?
a) Foarte buna
b) Buna

c) Rece
11. Cum pastreaza legatura scoala cu partenerii sai in comunitatea locala?
a) Prin intermediul telefonului
b) Prin intermediul e -mail-urilor
c) Prin intermediul paginilor de socializare
12. Atunci cand redactati un parteneriat educational intre scoala si comunitatea locala,
tineti cont de politicile educationale?
a) Da
b) Nu
13. Continutul politicilor educationale vi se pare usor de inteles?
a) Da
b) Uneori
c) Nu
14. Care este parerea dumneavoastra in legatura cu relatia dintre scoala si comunitatea
locala? Este necesara o astfel de relatie?
………………………………………………………………………………………………
…………………………………… …………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
……………………………………………… ………………………………………………
15. Activitatile pe care le propuneti pentru desfasurarea parteneriatului dintre scoala si
comunitatea locala, raspund nevoilor si cerintelor copiilor?
a) Intotdeauna
b) Uneori
c) Niciodata
16. La cat timp au loc activitati din cadrul parteneriatului scoala si comunitatea locala?
a) Semestrial

b) Lunar
c) Saptamanal
17. Care sunt propunerile dumneavoastra pentru o mai buna colaborare intre scoala si
comunitatea locala?
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………… ……………………………………..
Va multumesc !

CHESTIONAR PENTRU PARINTI

As dori sa cunosc cateva aspecte care se refera la implicarea scolii in comunitatea in care
aceasta isi desfasoara activitatea, dar mai ales sa identific relatia scolii cu comunitatea locala,
prin prisma politicilor educationale.
Raspunsurile pe care le voi obtine vor constitui punctual de plecare al cercetarii pe care o
intreprind pe tema” Scoala si comunitatea, prin prisma politicilor educationale”.
Va multumesc !

1. Genul
a) Feminin
b) Masculin
2. Studiile efectuate
a) Liceu
b) Studii superioare
3. Care este profesia dumneavoastra?
……………………………………………………………………………………….
4. Mediul de proveninenta
a) Urban
b) Rural
5. Starea civila
a) Casatorit/a
b) Necasatorit/a
6. Va intrebati in fiecare zi copilul despre ce se intampla in unitatea de invatamant?
a) Intotdeuna
b) Des
c) Rar
d) Niciodata

7. Care este atitudinea dumneavoastra fata de activitatile pe care scoala le propune
pentru colaborarea cu comunitatea locala?
a) Pozitiva
b) Negat iva
8. Sunteti de accord cu propunerile profesorului in legatura cu activitatile propuse in
cadrul parteneriatelor cu comunitatea?
a) Da
b) Uneori
c) Nu
9. Cum v i se pare colaborarea scolii cu comunitatea?
a) Foarte buna
b) Buna
c) Satisfacatoare
d) Nesatisfacatoare
10. Va interesati de colaborarile scolii copilului dumneavoatra cu comunitatea?
a) Saptamanal
b) Lunar
c) Semestrial
11. Participati la activitatile pe care le organizeaza scoala?
a) Da
b) Uneori
c) Nu
12. Cum pastrati legatura cu profesorul copilului dumneavoastra ?
a) Prin participare a la sedintele cu parintii
b) Prin intermediul telefonului
c) In timpul invitatiilor profesorului la scoala
d) Prin intermediul paginii de socializare Facebook.
13. Considerati ca scoala acorda o importanta aparte relatiei pe care o are cu comunitatea
locala ?
a) Da
b) Nu

14. Care sunt institutile din comunitate cu care scoala copilului dumneavoastra a incheiat
parteneriate de colaborare? Enumerati!
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
15. Sunteti de parere ca performanta scolara poate creste mu ltumita unei bune colaborari
cu comunitatea locala?
a) Da
b) Nu
Daca ati raspuns cu “Nu” ,va rog sa argumentati raspunsul.
16. Care credeti ca sunt beneficiile unei bune relatii dintre scoala si comunitatea locala?
…………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………….
17. Care este contributia comunitatii locale in prograsul scolar al copilului
dumneavoastra? Bifati casutele potrivite.
Cresterea stimei de sine
Dezvoltarea abilitatilor,deprinderil or,priceperilor
Insusirea de noi cunostinte
Sistematizarea si sintetizarea informatiilor
Invatarea pe baza experientei personale
Motivare in invatare
Crearea noilor prieteni
Responsabilitate generala

18. Stiti ce sunt politicele educationale?
a) Da
b) Nu

19. Cunoasteti intelesul politicilor educationale?
a) Da
b) Nu
20. Dupa parerea dumneavoastra,respecta scoala polititicle educationale in colaborarea ei
cu comunitatea locala?
a) Da
b) Nu

Va multumesc !

CHESTIONAR PENTRU ELEVI

As dori sa cunosc cateva aspecte care se refera la implicarea scolii in comunitatea in care
aceasta isi desfasoara activitatea, dar mai ales sa identific relatia scolii cu comunitatea locala,
prin prisma politicilor educationale.
Raspunsurile pe care le voi obtine vor constitui p unctual de plecare al cercetarii pe care o
intreprind pe tema” Scoala si comunitatea, prin prisma politicilor educationale”.
Va multumesc !

1. Genul
a) Feminin
b) Masculin
2. Mediul de provenienta
a) Urban
b) Rural
3. In ce clasa te afli ?
………………………………………..
4. Care este relatia ta cu profesorii tai de la clasa?
a) Foarte buna
b) Buna
c) Rece
5. Cat de mult te implicit in activitatile de la clasa?
a) Foarte mult
b) Mult
c) Putin
d) Deloc

6. Esti apreciat pentru fiecare lucru bun pe care il realizezi la scoala?
a) Da
b) Nu
7. Cum ti se pare programul scolii unde tu inveti?
a) Interesant
b) Acceptabil
c) Plictisitor
8. Iti place cand desfasurati activitati si in alte institutii in afara scolii?
a) Da
b) Nu
9. Care sunt institutiile unde mergeti atunci cand desfasurati anumite activitati in afara
scolii? Enumerati!
…………………………………… …………………………………………………………
………………………………………………………………
10. Cum ti se par activitatile desfasurate in alte institutii in afara de scoala unde inveti?
a) Atractive
b) Interesante
c) Plictisitoare
11. Consideri ca te ajuta mai mult sa inveti lucruri noi aceste activitati?
a) Da
b) Nu

12. Ce ai avut de invatat in urma colaborarii scolii cu alte institutii din comunitate? Bifeaza
casutele corespunzatoare .
Sunt mai prietenos
Am invatat lucruri noi
Colectez si sintetizez mai usor informatiile
Sunt mult mai increzator
Sunt mai curajos/a ca nd vreau sa intreb despre ceea ce nu stiu si vreau sa invat
Sunt mult mai sociabil

Mi-a crescut motivatia pentru a invata
13. Consideri ca o astfel de colaborare dintre scoala si comunitate te poate ajuta in
performanta ta scolara?
a) Da
b) Nu

14. Daca ai raspuns afirmativ la intrebarea cu numarul 13, atunci te rog sa spui care sunt
avantajele unei astfel de colaborari?
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………
Va multumesc !