LECTOR UNIVERSITAR DOCTOR PESCARU TIMIȘOARA IULIE 2019 UNIVERSITATEA DE VEST TIMIȘOARA FACULTATEA DE JURNALISM TENTAȚIA SENZAȚIONALISMULUI ÎN PRESA… [308476]

UNIVERSITATEA DE VEST TIMIȘOARA FACULTATEA DE JURNALISM

LUCRARE DE LICENȚĂ

COORDONATOR: ABSOLVENT: [anonimizat] 2019

UNIVERSITATEA DE VEST TIMIȘOARA FACULTATEA DE JURNALISM

TENTAȚIA SENZAȚIONALISMULUI

ÎN PRESA ROMÂNEASCĂ

COORDONATOR: ABSOLVENT: [anonimizat] 2019

CUPRINS

INTRODUCERE……………………………………………………………..……4

CAPITOLUL .1.Tentația Senzaționalismului în presa românească………..…6

1.1.Suplimentarea știrilor prin „neadevăruri”, fotojurnalismul și tabloidul…..9

1.2Fotojurnalismul…………………………………………………………………10

1.3.Presa de scandal……………….………………………………………….……12

CAPITOLUL .2.Studiu de caz Adevărul și Tion…………………………………17

2.1. Prezentarea firmei…………………………………………………………….17

2.2. Evoluția în timp a ziarului Adevărul…………………………………………21

2.3.Timiș online prezentare……………………………………………………….38

BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………………43

INTRODUCERE

Ziarele și televiziunile au fost prea mult timp obișnuite să impună agenda publică. Cu această obișnuință a propriei importanțe (am putea spune chiar omnipotențe) [anonimizat]. Apariția internetului a [anonimizat], iar utilitatea jurnalistului profesionist a fost pusă în discuție. E [anonimizat], [anonimizat]-urile lor erau doar o extensie puțin importantă și erau tratate ca atare (materiale copiate din edițiile tipărite sau secvențe din emisiunile difuzate). Schimbarea adusă era însă profundă. Treptat, ziarele și televiziunile au realizat că nu mai erau singurele surse de informare cotidiane. [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat]. [anonimizat]. [anonimizat] a [anonimizat], ci din cauza abundenței ei. [anonimizat], pentru a [anonimizat], [anonimizat]-un mod echilibrat și nepărtinitor. ID este definiția jurnalistului.

[anonimizat], [anonimizat], treptat, [anonimizat] o cunoaștem astăzi. Această amenințare este cu atât mai importantă cu cât este coroborată cu perioada de criză economică și financiară prin care trec țările dezvoltate. [anonimizat], doar jurnalele tipărite par a [anonimizat], [anonimizat], odată cu modificarea preferințelor de consum mediatic ale publicului.

Scăderea numărului de jurnaliști din cadrul redacțiilor ziarelor, falimentul și dispariția unui număr impresionant de publicații stârnesc așa de multă îngrijorare în lumea jurnaliștilor pentru că redacțiile de presă scrisă au realizat și realizează încă marea majoritate a muncii de teren, cea care duce la descoperirea subiectelor potențial interesante pentru public; pe aceste subiecte, găsite de reporterii ziarelor, se bazează în mare parte jurnalismul celorlalte medii de difuzare în masă: televiziuni, radiouri sau site-uri, bloguri și forumuri de discuții. Criza prin care trece presa tipărită pune în discuție capacitatea jurnalismului de a-și îndeplini în continuare rolul social.

CAPITOLUL .1.

Tentația Senzaționalismului în presa românească

Cum se scriu articolele, care este scopul lor și ce trebuie să cuprindă pentru a atrage publicul? Ei bine, citind presa românească din anul ”90 și până acum, ne putem da seama că jurnalismul a luat o cu totul altă formă și se abate foarte mult de la norme atât etice cât și morale. Astfel, sub patronajul anumitor interese, fie ele politice sau economice, presa nu mai îndeplinește aceeași funcție de la care a plecat, aceea de a apăra interesele publicului și de a „funcționa ca un câine de pază” al publicului, așa cum se scrie în toate documentele deontologice și mai ales, nu-și mai respectă propria libertate câștigată după Revoluția din 89. Este o libertate mascată pe care presa românească o amintește dar acționează diferit.

Astfel, apar două tipuri de jurnalism: cel tradițional și jurnalismul „modern”. Jurnalismul tradițional se bazează pe activitatea media de a informa cu adevărat publicul, de a da importanța cuvenită informațiilor de interes public, pe când, jurnalismul „modern”, așa cum îmi place mie să spun, este acel jurnalism „îmbrăcat” cu teribilism, tabloidizare și mai ales, SENZAȚIONAL.

Ceea ce își propune lucrarea de față este de a analiza această transformare mass-media în general și a presei românești în special, de a măsura gradul de tabloidizare și de a afla cât apelează presa la titluri „bombastice” și la un limbaj popular pentru vânarea unui tiraj nemăsurat.

Voi începe prin a defini SENZAȚIONALUL așa cum apare acest termen în DEX:

SENZAȚIONAL,-Ă, senzaționali, -e, adj. Care impresionează puternic, uimește, emoționează, care interesează în cel mai mare grad. [Pr.: -ți-o-] – Din fr. sensationnel.

Adoptând metoda senzaționalului pentru a atrage publicul, presa românească se îndepărtează tot mai mult de obiectivele pe care ar trebui să le atingă de fapt. Din presă de informare se transformă în presă de scandal. Astfel ajungem la „jurnalismul modern”.

Practica jurnalistică a evoluat atât prin tradiția expertă cât și prin cea emancipaționistă. Modelul culturii moderne fiind bazat pe noțiunea de audiență activă, a primit o susținere puternică în epoca recentă datorită creșterii numărului de inovații produse de utilizatori și creșterii cantității de conținut produs de consumatori.

Pentru a obține un jurnalism modern, liber, era nevoie de un public cât mai divers din toate clasele sociale, astfel că inventarea, extinderea și stabilirea publicului cititor de masă a durat mai mult de o generație și nu a fost o realizare exclusivă a presei. Predica religioasă și ficțiunea de divertisment au luat și ele formă tipărită contribuind la formarea acestui public. Dar jurnalismul nu putea să se dezvolte fără presa pauperă, iar publicul cititor, publicul modernității, nu putea să se dezvolte fără jurnalism.

Presa senzațională a apărut tot la cerințele unui public modern, pe principiul ,,Ce vreți, asta vă dăm”. Și mentalitatea oamenilor începe să se schimbe odată cu apariția jurnalismului modern. Tot mai mulți sunt interesați de ceea ce citesc. Și aici nu mă refer la informații sociale, culturale sau politice, ci la informații din domeniul monden, personalități, lifestars. Presa și publicul se află într-o relație de interdependență, astfel că publicul nu ar putea trăi fără cel puțin o sursă de informare, iar presa nu ar exista dacă omul nu i-ar compune tirajul.

Revenind la analiza mea pe senzaționalul în presa românească, am găsit câteva titluri în care este utilizat cuvântul:

SENZAȚIONAL. Camara Abubaca, un viitor primar. Partidul lui Dan Diaconescu se pregătește să cucerească Moldova
(Duminică, 22 Ianuarie 2018, Evenimentul zilei)

Optimismul revine puternic în Europa, după licitațiile spectaculoase derulate de Italia și Spania

Când ochii investitorilor din întreaga lume erau ațintiți pe Europa, mai exact pe licitațiile derulate de Italia și Spania, acestea s-au încheiat cu rezultate senzaționale, dincolo de cele mai optimiste așteptări, cu randamente în scădere puternică și cu sume atrase peste nivelul programat. Pe fondul acestor rezultate incredibile, ca la un semn monedele emergente s-au apreciat substanțial.

(Joi, 12 Ianuarie 2018, Capital)

Record senzațional în Formula 1

Germanul Sebastian Vettel, campionul mondial al ultimelor două sezoane în "Marele Circ", a obținut al 15-lea pole-position din această stagiune, depășind astfel recordul lui Negel Manșele din 1992. .
(Sâmbătă, 26 Noiembrie 2017, Evenimentul zilei)

Pe fondul acestor cuvinte „populare” care măresc tirajul ziarelor, apar tot mai multe articole „de senzație” menite să contureze un limbaj popular. Acesta este utilizat mai ales pentru facilitarea înțelegerii textului de către un public variat. Limbajul colocvial nu mărește numai tirajul ci și credibilitatea. Prin utilizarea unor sintagme ca : „cerc vicios”, ,,profi nemulțumiți”, presa urmărește să-și atragă publicul și să-și creeze o imagine oarecum părtinitoare.

Asistăm la intersectarea limbajului popular cu cel cultivat în diferite grade. Asistăm, de fapt la varianta citadină, întemeiată pe scris, a limbajului oral corespunzător unui anumit tip de cultură „de după blocuri”.

În ceea ce privește limbajul popular, avem și aici exemple în care presa ,,bombardează” cu sintagme colocviale pentru a atrage cât mai mulți cititori:

"Becali i-a dat un ultimatum lui Lăcătuș" (apropo.ro, 7.08.2008),

"Ultimatumul lui Taher" (realitatea.net, 27.05.2018),

"am scos linoleumul, dar a rămas o peliculă groasă de prenadez" (sfaturi.eva.ro);

"mercurul s-a scurs într-un loc greu accesibil: între marginea linoleumului și perete" (daciaclub.ro)

Dar și formele scurte, neacceptate de normă, apar destul de des:

"am trimis un ultimat firmei" (tirgumures.ro, proces-verbal, 2017);

"ultimatul european pentru modificarea taxei auto" (realitatea.net, 20.03.2016);

"scoaterea linoleului" (forum.softpedia.com)

"Regii asfaltului" se plâng că afacerea deszăpezitului nu e profitabilă, dar, "din eleganță", nu renunță la contracte. De ce cred ei că UN MILIARD DE EURO nu e de ajuns” (26.01.2018, GÂNDUL)

„Jamie Oliver forțează McDonald's să scoată o SUBSTANȚĂ PERICULOASĂ din rețeta de hamburgeri” ( Gândul, 27.01.2017)

„Înarmați cu lopeți și ÎNFOFOLIȚI bine, iubitorii de animale au reușit ÎNTR-UN FINAL, după ce și-au abandonat mașinile și au parcurs o BUNĂ BUCATĂ de drum pe jos, să ajungă la adăpostul de la Glina. După câteva ore de muncă, timp în care au săpat cu mâinile pentru că nu știau dacă există animale îngropate sub nămeți, voluntarii au reușit să deszăpezească țarcurile. Operațiunile vor continua însă și astăzi, deoarece peste noapte zăpada de pe câmp a fost VISCOLITĂ iar țarcurile se află din nou sub nămeți. (Evenimentul zilei, 27.01.2018)

Cuvintele „asfalt”, „substanță” „periculos”, „înfofoliți”, etc fac parte dintr-un limbaj popular comun.

„Jurnalismul popular pre datează democrația cu câteva zeci de ani. Agitația în legătură cu emanciparea populară necesită mase de cititori potențial activiști și pentru a-i atrage și reține presa pauperă trebuia să învețe tehnicile textualității sau ceea ce comicul american Stephen Colbert – amintindu-ne de rolul central al comicului satiric în politica adevărului (și adevărul politicii) – numea „adevărățenie”.

Ziarele radicale au făcut pionierat în privința uniunii dintre divertisment și emancipare, narațiune și națiune, realism și reprezentare. Ele încercau să propage adevărurile esențiale în forma unor povesti captivante. Se adresau direct experienței și în limba celor pe care doreau să-i reprezinte; alăturând și încapsulând identitățile și aspirațiile a miriade de indivizi într-o comunitate imaginată a cărei voce era ziarul însuși. Nu se dădeau înapoi de la folosirea ficțiunii ca mijloc pentru a-și atinge scopurile, la fel ca și faptele, iar granița dintre fapte și ficțiune era foarte neclară”.

Astfel se întâmplă și acum într-o societate în care primează concurența bazată pe „suplimentarea” știrilor și nerespectarea adevărului aflat sub patronajul intereselor politice și economice.

1.1.Suplimentarea știrilor prin „neadevăruri”, fotojurnalismul și TABLOIDUL:

De multe ori, timpul este principalul inamic al unui ziarist. Iar când vine vorba de exclusivitate, acesta trece prin impasul de a publica sau nu informația survenită în urma unor zvonuri, fără prea multă documentare. Având insuficientă informație pentru a forma un articol, jurnaliștii sunt nevoiți să „împodobească” informația pentru a deveni o știre credibilă. Prea multă îmbinare a realului cu fantasticul strică, iar prea puțină, îi subminează credibilitatea. Astfel, o serie întreagă de ziare sunt publicate în formatul unui TABLOID.

TABLOID, -Ă, tabloizi, -de, adj. (Despre publicații) Cu formatul de dimensiuni reduse față de cel obișnuit. Din engl. tabloid, fr.tabloïde.

TABLOID s. n., adj. (cotidian) care are jumătate din formatul tradițional al unui ziar. (< engl. tabloid,fr. tabloide)

tabloid s.n.,adj.m.,pl.tabloízi; f.sg. tabloidă, pl. tabloide

Printre puținele caracteristici pe care le au în comun tabloidele cu presa cotidiană, se numără bazarea aproape în exclusivitate pe vânzările chioșcurilor de ziare, o primă pagină care în acest context pare să funcționeze ca un poster- dominată de o fotografie și de un titlu cu trimitere la un singur articol – și fotografii care ocupă mai mult din conținutul articolului de fond decât se obișnuiește în alte segmente ale presei cotidiene.

Ștefan Bănică Junior, presupusul tată al fiicei Adrianei Nicolae are, într-adevăr, trăsături asemănătoare cu fetița

Anna Lesko a rupt rochia lui Bote la filmarea noului videoclip

În urma analizelor făcute de Biroul Român de Audit al Tirajelor, în topul celor mai vândute 10 ziare din România se numără trei tabloide, două publicații de sport și cinci ziare quality. Însă, abia însumate tirajele celor 5 ziare quality din România (Adevărul, Jurnalul Național, România Liberă, EVZ și Gândul) reușesc să se apropie de tirajul celui mai vândut tabloid, iar tirajul însumat al celor două ziare de sport nu atinge tirajul celui mai slab tabloid din top, conform cifrelor BRAT pe primul trimestru 2017.

Tabloidizarea presei este un fenomen observat de mai mulți ani în România. Dacă în ultimii ani au murit nume sonore ale presei, precum Cotidianul, Ziua sau Gardianul, s-a observat în schimb ascensiunea fulminantă a tabloidelor Click, Libertatea, Cancan..

În constituția României este scris că „mijloacele de informare în masă, publice și private, sunt obligate să asigure informarea corectă a opiniei publice." Ținând cont de cifrele oferite de BRAT e clar că interesul presei din România nu e informarea corectă, ci oferirea unei informații care să vândă.

Formula magică a creșterii vânzărilor sau audienței în presa tabloid este combinația între titlurile și subiectele scandaloase, pozele sau clipurile incitante și concursurile cu premii atrăgătoare.

Ion Cristoiu consideră că „tabloidul este un gen de publicație care se întemeiază pe următoarele repere: șocant, ieșit din comun, senzațional." Din perspectiva deontologiei, Cristian Tudor Popescu afirma că „problemele ziarelor de azi se datorează calității scăzute a ziariștilor care nu opun practic nici un fel de rezistență presiunii patronale." Ambele opinii converg spre dificilul echilibru între cerere și ofertă.

Se estimează că veniturile presei provin în procent de 60% din publicitate. Astfel, dilema presei rămâne în picioare: ziarul scrie ce se vinde, ce cere poporul sau dimpotrivă, poporul cumpără ce i se dă pentru că doar asta i se oferă?

După neadevărurile presei cotidiene și tabloide putem aduce în discuție fotojurnalismul, încă un mod prin care presa românească își câștigă pâinea și încă foarte bine.

1.2Fotojurnalismul:

Observăm că tot mai multe ziare se bazează mai mult pe imaginile oferite decât pe conținutul articolelor. Și asta pentru că de multe ori, fotografiile spun mult mai multe decât informația în sine. De aceea, presa românească a renunțat de mult timp la enunțarea articolului și atât.

Fără o imagine reprezentativă, articolul este nul, iar pentru a promova senzaționalul, imaginea este indispensabilă și reprezintă elementul primordial de a atrage atenția cititorului. În jurnalismul modern, un titlu „senzațional” și o imagine sugestivă asigură un tiraj mărit al ziarului.

La începutul sec. al XIX, publicarea fotografiilor era tehnic imposibilă. Se pare că „realitatea” oferită de aparatul de fotografiat era prea rigidă și depindea prea mult de cum funcționa acesta în comparație cu imaginea desenată de mână care reflecta perspectiva artistului și arta graficianului. Când se folosea o fotografie ca referință pentru grafician, aceasta era frecvent însoțită de o frază de genul „după o fotografie” transferând autoritatea aparatului foto asupra muncii artistului.

Astăzi, pe lângă faptul că presa utilizează imaginile care îi dau culoare articolului, aceste imagini, ca și informația, sunt departe de adevăr, ajută la formarea unor opinii greșite și îi îndreaptă pe cititori spre unghiul de abordare propriu jurnalistului. Se produce fenomenul de „manipulare” bazat pe principiul ,,credeți ce vrem noi să credeți” și pe subiectivism. De multe ori, imaginea înșală pentru că prin diverse programe, ea este editată iar credibilitatea articolului ar trebui să fie zero. Cu toate astea, românii tot acceptă să citească articole de senzație care îi fură din lumea lor și le stârnesc interesul. Prelucrarea imaginilor nu face altceva decât să trișeze cititorul.

Fotojurnalismul este destul de important pentru că înainte de a citi chiar și titlul, cititorul privește imaginea care însoțește articolul, iar ea trebuie făcută cu precizie și mai ales, unghiul și tema nu trebuie alese la întâmplare. Imaginea constituie punctul cel mai atractiv la un articol.

Bineînțeles că atunci când vorbim de importanța fotojurnalismului în presă, ne referim mai mult la presa de scandal. Acolo, imaginile sunt reprezentative pentru articolul pe care-l însoțesc. De exemplu:

Nicolae Ceaușescu în perioada lui de glorie. Dacă ar fi trăit, ar fi împlinit ieri 94 de ani (27 ianuarie 2017, Adevărul)

Nicolae Ceaușescu în perioada lui de glorie

Și cum totul se leagă atunci când vine vorba de presă și modul de utilizare a limbajului, ajungem la presa de scandal care le cuprinde pe toate: senzaționalism, tabloidizare, limbaj popular. Presa de scandal reprezintă produsul finit al evoluției extreme a jurnalismului modern îndreptat spre o altă direcție.

1.3.Presa de scandal

Meseria presei: interviuri, reportaje, știri de ultimă oră, scandaluri. În zilele noastre, presa a devenit obiectul poate cel mai valoros din mass media. Nu există presă de scandal, nu există nici subiecte de discuții interesante. Cu toate astea, de multe ori, această ”necesitate” imperios vitală devine apăsătoare pentru cineva care încă nu s-a obișnuit cu camerele de luat vederi, cu blițuri orbitoare și cu primele pagini din cotidiane.

Pe de altă parte, pentru mai multă popularitate, vedetele plătesc apariția lor în media sau, în cel mai rău caz se vând pentru a apărea pe paginile presei doar că nu știu să facă altceva.

Consider că, pe de-o parte, presa de scandal a apărut pentru un public „naiv”, de o cultură medie. Pe de altă parte, a apărut pentru jurnaliștii însetați de critică și de spectacol.

Presa de scandal definește și construiește „știrile” într-un număr mare de maniere diferite, însă, există o serie de evenimente de importanță națională și internațională care sunt acoperite de întregul spectru al cotidienelor de scandal. Pe lângă fotografiile de persoane ale căror vieți au fost marcate de evenimente demne de știri, uneori se publică fotografii chiar din timpul respectivelor evenimente. Acestea sunt de obicei fotografii în acțiune și par neprelucrate, în sensul că persoanele fotografiate par a nu fi conștiente de faptul că se află în prezența unui fotograf. Nu se poate spune că evenimentele în sine sunt neplanificate, căci multe sunt parte dintr-un program, iar presa a elaborat strategii pentru a le prezenta. Strategiile includ obținerea de instantanee înfățișând martori la evenimente considerate semnificative și chiar de importanță istorică.

Confruntați cu o mare bucurie sau cu o pierdere tragică, oamenii lasă garda jos, iar fotografiile care surprind astfel de momente sunt considerate a dezvălui adevăruri despre natura umană.

În general, textele care încadrează fotografiile în presa de scandal sunt mult mai de efect decât fotografiile în sine. Chiar și o analiză superficială arată că senzaționalismul derivă din text, și în special din titluri:

SCANDAL BOMBĂ! Alin Oprea și Tavi Colen s-au făcut varză: "Beai înainte de concerte, te aduceam pe 8 cărări!" / "Ești praf, cânți foarte prost live".

27 ian 2016 CANCAN

Textul este foarte mare în comparație cu mărimea paginii și în general este tipărit cu litere simple. Punctuația include semne de exclamație și semne de citare care accentuează atât senzaționalismul cât și autenticitatea cuvintelor:

Adeseori, titlurile sunt scurte, ca, de exemplu, titlul format dintr-un singur cuvânt: „Condamnat!”

Când anumite părți din text sunt marcate drept citate, o tehnică adeseori folosită în presa de scandal, fotografiile își extind sensurile. Dacă citatul reprezintă cuvintele persoanei din fotografie, atunci devine o mărturie despre experiența respectivei persoane. Citatul face trimitere directă la „conștiința” subiectului așa cum o dezvăluie fotografia neprelucrată, intensificând sugestia de apropiere și profunzime propusă de fotografie și de text, în parte.

Româncele, ironizate de italieni: "Acum, că ai aflat că sunt româncă, vei spune că sunt și prostituată, nu? (27 ianuarie 2018, Jurnalul)

Trebuie menționat faptul că ce vedem în presa de scandal nu este produsul fotografilor. În ciuda faptului că le poartă semnătura, fotografiile seamănă prea puțin cu cadrele făcute de aceștia. Dimensiunile exagerate, atât mari cât și mici, și formele care se abat în mod evident de la cadrul dreptunghiular al originalelor sunt deja parte din rutină. Asupra lor intervin elemente grafice cum ar fi textul, săgețile și cercurile indicatoare sau fâșiile negre care marchează ochii subiecților.

Dan a venit la prima oră să aprindă o lumânare la căpătâiul părintelui său. Emil Hossu, plâns discret de fiul din prima căsnicie (CANCAN)

SUPER FOTO! Pustiul CUCERIT de sânii antrenoarei! Cum au RÂS suporterii de ea :)) (sport.ro)

Fanii Benficăi au observat unde se uita unul dintre copii în timpul fotografiei!

Aceștia au modificat poza punându-i capul copilului si celorlalți colegi de echipă 🙂

Simona Sensual și-a luat apartament în București! "Până ajungi la mine, te mănâncă animalele!"

Simonei Sensul îi merge foarte bine. Focoasa blondă și-a cumpărat de curând un apartament în București, dar este puțin dezamăgită de zona în care se află. (CANCAN)

Astfel de articole apar în presa de scandal care, după cum am văzut, promovează non-valori, utilizează un limbaj banal și se adresează unui public variat.

Trecând de presa de scandal, aș vrea să facem o analiză mai amplă asupra articolelor de senzație pe care le găsim în presa de zi cu zi și care, nu numai că manipulează dar și influențează într-un mod negativ publicul.

Putem observa că, în ultimul timp, media românească se leagă foarte mult de conflicte și violențe. Senzaționalul articolelor de presă conturat pe fenomenul de violență determină vânzarea ziarelor. Modelul de tratare a informațiilor de presă conceput de către ziariști, se bazează pe impactul pe care acestea îl au asupra psihismului publicului. Cu cât informația atinge straturi mai profunde ale psihicului uman, cu atât probabilitatea ca ea să fie reținută este mai mare.

Când nu se întâmplă ceva interesant, ziariștii trebuie să scrie despre ceva, trebuie să vândă. Atunci, ziarele se vor umple de știri fără conținut informativ dar menite să atragă atenția cititorilor. Atunci, ziariștii apelează la sensibilitatea publicului cu știri de genul: „Femeia al cărei cadavru tranșat a fost găsit lângă o groapă de gunoi a fost ucisă de nepotul ei”  (Gândul,  07.01.2017) sau „Petrecere cu final șocant: O tânără mamă a fost ucisă pentru că le-a cerut vecinilor să dea muzica mai încet”(27.01.2016, Mediafax.ro)

Un subiect „tare” este „pâinea jurnaliștilor”. Cu subiecte senzaționale, ei îi fac pe cititori să uite de greutățile zilnice, de anticipate sau de corupție.

Ziariștii, speculând latura senzațională a unui eveniment, acesta, capătă dimensiuni impresionante, influențând atitudinile comportamentale ale publicului țintă.
Parafrazând învățătura manualelor de jurnalism, putem spune că „morții fac știrile”. Cu cât un eveniment este urmat de mai multe decese, cu atât informația va fi sigur folosită de presă și mediatizată la maximum. Astfel, nevoia de informații de senzație îi determină pe jurnaliști să scrie știri despre violență, relevându-se în acest fel și apetența cititorilor pentru senzațional.

Jurnalismul „senzațional” încalcă normele de practică etică specifice presei cu scopul de a atrage atenția pentru a vinde mai multe ziare. În acest proces, audiența jurnalismului- „publicul”-este reconcepută ca o masă, nediferențiată și lipsită de rațiune. „Senzaționalul” apare în discursuri jurnalistice care sunt, și ele, delimitate de practici culturale, istorice și politice. La rândul lor, acestea poziționează normele etice în jurul unor tipuri diverse de conținut- un aspect demn de reținut când se analizează presa de scandal.

Ce au totuși în comun variatele construcții ale senzaționalului este faptul că atragerea interesului are prioritate față de celelalte valori jurnalistice, inclusiv față de acuratețe, credibilitate și relevanță politică sau socială.

CAPITOLUL .2.

STUDIU DE CAZ ADEVARUL ȘI TION

2.1.PREZENTAREA FIRMEI

Date generale

ADEVĂRUL HOLDING S.R.L. este un trust care are ca și domeniu de activitate principal – activități de editare a ziarelor. Firma dispune de un personal în număr de aproximativ 1.147 angajați așa cum reiese din interviul managerului general Răzvan Cornețeanu iar activitatea se desfășoară atât pe teritoriul României cât și în Ucraina, Spania și Italia.

Produse

Principalele produse oferite pe piață de firmă sunt: Adevărul, Adevărul de seară, Adevărul sporturi, Adevărul expert imobiliar, Adevărul literar & artistic, Adevărul sănătate, Ghid tv Adevărul, Adevărul de duminică, Filmele Adevărul, Colecția Adevărul, Biblioteca Adevărul, Forbes, Foreign Policy, Click, Click TV, Click pentru femei, Dilema Veche și Dilematica.

Unele dintre acestea sunt gratuite precum Adevărul de seară, altele sunt plătite: Adevărul, Adevărul de duminică, Click, Click pentru femei, Dilema Veche, Dilematica, Forbes, Foreign Policy iar altele se acordă împreună cu una dintre publicațiile plătite fie la același preț precum Adevărul sporturi, Adevărul expert imobiliar, Adevărul literar & artistic, fie la un preț superior cum ar fi cărți sau DVD-uri.

Colecțiile scoase pe piață și distribuite cu ziarul Adevărul sunt:

Dvd-uri: Colecția istorice, Jandarmii, Personalități care au marcat istoria lumii, Hai-hui prin Europa, Hai-hui prin orașele lumii, Brigada diverse, Seria “24”- Sezonul I, Colecția „Florin Piersic”, Colecția „Mărgelatu”, Colecția „Ardelenii”, Colecția „Toma Caragiu”

Filme: Colecția „Luis de Funes”, Colecția „Război și Dragoste”, Colecția „Tom & Jerry”.

Tipărite: Colecția “100 de cărți pe care trebuie să le ai în bibliotecă”, Colecția “Disney”, Colecția “Pictori de geniu”.

Dan Marinescu a precizat, pentru News.ro, că tirajul ziarului a fost mărit cu 2000 – 3000 de exemplare, până la aproximativ 17.000 de exemplare tipărite pentru ediția de luni.

”Am mărit un pic tirajul. Sunt, evident, și calcule economice. Nu ne așteptăm la un «boom». Nu suntem chiar atât de poeți să ne închipuim că lucrurile se vor întâmpla miraculos”, a spus Dan Marinescu.

Redactorul-șef a precizat, pentru News.ro, că echipa ziarului nu se va mări în urma modificării formatului, care implică o cantitate mai mare de conținut.

”Nu mărim echipa. Asta a fost o condiție să schimbăm – să nu mărim costurile. Aici, într-adevăr, colegii care au fost sceptici din presă au dreptate, fiindcă fiecare știe cât de greu este să ții un ziar în ziua de azi. Am vorbit cu colegii mei și ne asumăm asta, să îl facem cu aceeași echipă. Oricum noi avem o echipă încă serioasă. Sigur că s-a tot redus de-a lungul timpului, dar față de alte redacții încă suntem la un nivel. Avem încă o rețea de corespondenți foarte mare aproape în fiecare județ. Și asta ne diferențiază”, a spus Dan Marinescu.

”Rețeaua de corespondenți are în jur de 40 de oameni, iar aici la București sunt, probabil, încă pe atâția, dar includ aici și echipa de la tehnoredactare, secretariatul de redacție, editorii foto ș.a.m.d.”, a precizat el.

Despre publicul ziarului Adevărul în npua variantă redactorul-șef a spus că va fi format din oameni care au plăcerea lecturii.

”Publicul formatului broadsheet va fi format din oamenii care mai au plăcerea lecturii. Eu cred că mai sunt în România oameni care au plăcerea lecturii, care vor să citească articole ample, care vor să găsească și explicații, nu numai informații brute, care vor să vadă informația onestă, nu modificată de ziariști prin titluri bombastice, ca să te facă să dai click pe știre. Asta e cumva și din online. Noi suntem practic site-ul cu timpul cel mai mare petrecut de către cititori pe el. Diferențele nu sunt mari față de competitori, dar noi avem un plus la timpul petrecut pe site și per articol, ceea ce ne arată că cine intră citește articolul, mai mult decât titlu și lead”, a mai spus Dan Marinescu.

”Îmi doresc să fie și tineri între cititorii Adevărul, în noul format. Sper ca măcar să le stârnim curiozitatea. Nu mă aștept, pentru că eu îi văd. Ei nu ies din telefoane. Stau toată ziua cu ochii în ele. Tinerii nu se mai uită nici la televizor”, a adăugat el.

Despre săptămânalul Weekend Adevărul, Dan Marinescu a precizat că acesta își păstrează formatul, pentru că cititorii îl plac așa cum este.

”Weekend Adevărul rămâne așa. El e un produs care are succes, chiar în condițiile actuale ale presei. E un ziar foarte citit și are un număr foarte mare de pagini pentru un ziar, chiar și săptămânal. El rămâne pe acel format, pentru că lumea îl place așa cum e și nu are rost să îl modificăm. Ar fi și un risc, iar dacă ne uităm la marile ziare din Occident, în general edițiile din weekend au alt format. Cumva se și diferențiază acum de cotidian”, a explicat redactorul-șef.

Ultima schimbare de format prin care a trecut Adevărul a fost în 2007

Orientarea firmei în raport cu piața

Concepția de marketing susține că organizația își va atinge obiectivele dacă se arată mai eficace decât concurenții ei în crearea, furnizarea și comunicarea unei valori superioare pentru client, pe piețele țintă alese. Sarcina marketerilor în acest caz este să găsească produsele potrivite pentru clienții firmei, nu să găsească clienții potriviți pentru produsele firmei.

Astfel marketerii de la Adevărul au cercetat piața și au ajuns la concluzia că anumite produse precum cărți, albume, filme, dvd-uri, oferite împreună cu ziarul, ar trezi interesul oamenilor ceea ce ar duce la creșterea clienților firmei. Punerea în practică a acestei constatări s-a dovedit a fi mai profitabilă decâ așteptările producătorului, lucru susținut atât de afirmațiile managerului general cât și de tirajele insuficiente pentru cererea existentă.

Eu consider că firma are la bază conceptul de marketing deoarece și-a adaptat produsul la nevoile, dorințele și cererile potențialilor clienți. Astfel aceasta a sesizat nevoia oamenilor de culturalizare, dorința acestora de a avea o bibliotecă cu cărțile proprii, precum și numeroasele cazuri în care această dorință nu se putea transforma în cerere datorită prețurilor ridicate practicate la cărți de către librării.

În acest context, pentru atragerea acestui segment de piață, care de altfel este destul de numeros, trustul a lansat campania „100 de cărți pe care trebuie să le ai în bibliotecă”, oferind în fiecare joi, numai împreună cu ziarul Adevărul, o carte la un preț mult mai scăzut decât în librărie.

La începutul campaniei a oferit prima carte gratis cu scopul de a trezi interesul potențialilor clienți. Dacă nu a rfi procedat astfel, numărul clienților câțtigați ar fi fost mult mai mic deoarece mulți s-ar fi gândit că la prețul acela sigur nu putea fi o carte de calitate. În schimb, strategia adoptată de către firmă i-a determinat pe oameni să încerce noul produs. Aceștia au devenit vitori clienți datorită valorii și satisfacției ridicate pe care produsul le-o furniza.

La prima apariție, datorită costului foarte scăzut de un leu, se subînțelege că cererea a fost mai mare decât oferta. Însă această inegalitate s-a menținut multă vreme după ce prețul a urcat la 10,99 lei, mulți din cei ce-și doreau cartea nereușind s-o obțină. Egalitatea dintre cerere și ofertă s-a atins abia după ce Adevărul a retipărit o parte din exemplare și a crescut tirajul pentru cele ce urmau.

Datorită acestei diferențe dintre cerere și ofertă în ceea ce privește inserturile cu care se distribuie ziarul, firma a reușit să crească atât vânzările la chioșc cât și numărul de abonamente încheiate. Astfel numărul de abonamente plătite a crescut cu mai mult de 300% iar vânzările cu bucata au crescut de 4,5 ori în decursul unui an.

Vânzări cu bucata Iun 2017 – Iun 2018

Prin furnizarea unui grad înalt de valoare și satisfacție cumpărătorului, oferta yiarului Adevărul a avut succes pe piață spre deosebire de cea a fostului lider Jurnalul Național.

Petru a spori valoarea ofertei pentru client marketerii de la Adevărul Holding au recurs la modificarea designului exterior al cărților prin punerea în evidență a autorului printr-un fond roșu, precum și la modificarea designului interior prin introducerea de ilustrații la fiecare 100 de pagini.

Valoarea oferită se determină ca raport între avantajele primite de cumpărător și costurile suportate de acesta, astfel prin creșterea avantajelor cumpărătorul a beneficiat de o valoare mai mare care l-a determinat să aleagă acest produs și nu cel al concurenței.

2.2EVOLUȚIA ÎN TIMP A ZIARULUI “ADEVĂRUL”

În prima jumătate a acestui an, ziarul editat de Adevărul Holding a reușit să-și crească vânzările cu 93%, detașându-se de titlurile concurente din categoria publicațiilor quality. În timp ce piața presei scrise este în cădere, ziarul „Adevărul“ își continuă ascensiunea, ajungând în iunie la un tiraj vândut de 126.176 de exemplare pe ediție.

Publicația editată de Adevărul Holding a ținut capul de afiș al evenimentelor media, fiind lansată pe mai multe fronturi. Începând cu vara anului trecut, ziarul „Adevărul“ a crescut, în ciuda faptului că vânzările presei naționale și internaționale sunt în declin. Fie că a fost vorba de tiraje, fie de audiențe sau colecții de carte și de DVD-uri, evoluția „Adevărul“ a fost cea mai spectaculoasă din industria de media.

Audiența

Lovite până nu demult de scăderea audienței, majoritatea ziarelor quality naționale au reușit să își majoreze sau să își mențină numărul de cititori, atrași de campaniile de marketing și de informația care are caracter social și economic, potrivit ultimul val de date al Studiului Național de Audiență (SNA), corespunzător perioadei iulie 2017-iulie 2018.

„Jurnalul Național“ este primul clasat în topul ziarelor de calitate cu 698.000 de cititori pe ediție. Pe locul al doilea este „Evenimentul zilei“, al cărui număr de cititori a scăzut cu 1.000 față de valul aprilie 2017 – aprilie 2018.

Ziarul „Adevărul“, a avut cea mai importantă creștere a numărului de cititori, cu aproximativ 9,3% față de valul precedent, aceasta înregistrând în medie 517.000 de cititori pe ediție în perioada iulie 2017 – iulie 2018, cu 44.000 mai mulți decât în valul anterior. „România liberă“ a pierdut în perioada analizată 2.000 de cititori. Lider rămâne „Jurnalul Național“, însă acesta a fost într-o scădere continuă în ultimele cinci valuri. Dacă în perioada iulie 2016 – iulie 2017 publicația avea, în medie, 736.000 de cititori pe ediție, în aprilie 2017 – aprilie 2018 numărul acestora a scăzut la 698.000.

Tirajul vândut

Ultimele date oficializate de Biroul Român de Audit al Tirajelor (BRAT), referitoare la cel de-al doilea trimestru al acestui an, arată că mai toate ziarele și revistele au înregistrat scăderi importante ale vânzărilor. Este un semn că marile trusturi de presă au redus tirajul vândut.

În schimb, Adevărul Holding a adoptat o strategie „împotriva curentului“, investind masiv în produsele sale. Rezultatul: ziarul „Adevărul“ s-a detașat categoric de titlurile concurente din segmentul cotidienelor de calitate. În perioada aprilie-iunie, media tirajului vândut a depășit pragul „sutei de mii“, atingând 109.230 de exemplare. Astfel, publicația a crescut în luna iunie cu 93% față de prima lună a anului.

Dacă în ianuarie „Adevărul“ vindea 65.390 de copii pe ediție, în iunie a ajuns la 126.176 de exemplare. Principalul său competitor, „Jurnalul Național“, a rămas mult în urmă, înregistrând 64.979 de exemplare vândute în luna iunie. Colecția de carte românească, lansată de trustul Intact, la jumătatea lunii martie, nu a reușit să crească spectaculos vânzările „Jurnalului“. În aprilie, în prima lună întreagă în care „Jurnalul“ a fost distribuit cu „Biblioteca pentru toți“, vânzările sale au atins 90.096 de exemplare pe apariție. În luna imediat următoare, tirajul vândut a scăzut, ajungând la 67.145 de exemplare pe apariție, iar în iunie s-a dus la 64.979. „Biblioteca“ s-a dovedit a fi un instrument slab de marketing pentru „Jurnalul“.

Și vânzările „România liberă“ au intrat în declin, trecând sub pragul de 50.000 de exemplare. Este un eveniment neplăcut pentru editorii acestui cotidian care mulți ani au menținut tirajul vândut peste 50.000. În luna iunie a acestui an, „România liberă“ a fost vândută în medie în 45.089 de exemplare, cu 10% mai puțin decât în ianuarie. Pe trimestrul al II-lea, media „României libere“ a fost de 47.113.

„Evenimentul zilei“ este și el în cădere liberă. Acesta a scăzut de la 39.021 de exemplare vândute pe ediție în ianuarie la 33.831 în iunie. O cădere de 13,3%. Nici ziarul „Gândul“, editat de PubliMedia International, n-o duce mai bine. Publicația a avut în luna iunie vânzări de 14.788 de copii pe ediție, în scădere cu 16,7% față de ianuarie.

Ziarul „Cotidianul“ a picat sub pragul de 10.000 de exemplare vândute, fiind depășit chiar de ziarul „Ziua“. Cotidianul a vândut doar 9.089 de exemplare pe ediție, în luna iunie, cu 17% mai puține decât la începutul anului.

Notorietatea

Ziarul a devenit, potrivit unui studiu realizat de compania de cercetare Synovate și comandat de revista „Biz“, brandul media cu cea mai mare notorietate. Mai mult, cel mai recent studiu realizat de compania de cercetare Avangarde despre percepția românilor asupra presei autohtone arată că 25% din respondenți consideră că cel mai de încredere ziar cotidian este „Adevărul“.

La rândul său, „Jurnalul Național“ a fost nominalizat de 22% din cei chestionați, „Evenimentul zilei“, de 20%, iar „Gândul“, de 18%. Mai mult, „Libertatea“, tabloidul care a pierdut poziția de lider între cele mai vândute ziare din România, a fost numit de doar 14% din persoanele intervievate. Dintre cele 3.000 de persoane chestionate în cadrul cercetării, 64% au menționat numele unei publicații, în timp ce 36% fie au declarat că nu citesc presa, fie nu au vrut să facă nominalizări.

În plus, în clasamentul general, „Adevărul“ se află pe locul 12 în topul brandurilor românești cu notorietate ridicată.

Astfel, în topul dedicat brandurilor de pe piața locală, „Adevărul“ se poziționează înaintea unor mărci de renume precum Poiana, Izvorul Minunilor, Bergenbier, Romtelecom și Cris-Tim. În același clasament sunt prezente și brandurile Antena 1 (locul 19) și „Libertatea“ (20).

La succesul „Adevărul“ au contribuit și produsele vândute împreună cu publicația, colecția de carte sau DVD-urile cu filme. Colecția „100 de cărți pe care trebuie să le ai în bibliotecă“ face parte din una dintre cele mai puternice campanii de culturalizare a românilor.

În ultimul an, peste opt milioane de cărți au ajuns în bibliotecile românilor. La acestea, se adaugă și mai bine de cinci milioane de DVD-uri, pentru care „Adevărul“ a fost recompensat de Oficiul Român pentru Drepturile de Autor (ORDA) cu un premiu pentru promovarea filmului românesc. În toată această perioadă, Adevărul Holding a lansat și mai multe publicații noi, printre care, „Adevărul Sporturi“, „Adevărul Magazin de Duminică“ și „Adevărul Jocuri“. La acestea se adaugă și apariția celei mai puternice rețele de ziare locale gratuite, „Adevărul de Seară“, cotidian ce apare în 29 de ediții la nivel național.

decât concuren deoarece se soldează cu pierdere, însă „mai mulți teoreticieni au constatat că firmele care adoptă necondiționat concepția de marketing ajung la performanțe superioare”.

Însă ce i-a determinat pe cei de la Adevărul să adopte concepția de marketing? Principalul motiv, așa cum afirmă și Kotler, este scăderea vânzărilor. „Posibilitatea oamenilor de a afla informațiile de la radio, televizor și internet a condus la scâderea tirajelor la ziar.

„Adevărul” propune cititorilor săi un ziar axat pe interviuri și reportaje exclusive, analize ale principalelor evenimente și articole care explică de ce se întâmplă ceea ce se întâmplă. Noul „Adevărul” înseamnă un ziar adaptat zilelor noastre, adaptat cititorului modern, cu informație mai ușor de identificat, oferind o viziune completă și integrată asupra evenimentelor.   Secțiunile sunt prezentate într-o formă mult mai dinamică, cu elemente grafice actualizate. Introducem o nouă secțiune pe coperta 4 a ziarului: Panorama.   Revine culoarea dominantă: albastru, specifică ziarelor quality „The Guardian”, „Corriere della Sera”, „La Repubblica” sau „La Stampa”.   Adevărul despre România: În întâmpinarea noii identități grafice, „Adevărul” este susținut de o campanie de marketing ce își propune să evidențieze noile atribute ale ziarului oferind cititorilor o perspectivă cât mai clară asupra evenimentelor importante din viața noastră și din țara noastră.   Concomitent, echipa „Adevărul” lansează un proiect jurnalistic inedit, o serie de reportaje-document, în ediția de print și pe adevarul.ro, despre relațiile dintre români și unguri, povești despre cum își păstrează limba și religia, cum se organizează, cum petrec.

Adevărul este un cotidian independent. El este în afara oricăror influențe politice, economice, financiare, de grup ori personale – interne sau din exterior. Adevărul nu face politica nici unui partid. Ca o garanție a statutului sau de independentă, redactorii ziarului nu pot fi membri unui partid politic. Adevărul promovează valorile democrației și statutului de drept, susține instaurarea economiei pe piață. El acționează în apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, definite în Constituție și în documentele internaționale la care România este parte. Ziarul este împotriva oricăror forme de extremism și își propune promovarea toleranței în viața socială și politică. Potrivit însuși titlului său, Adevărul oferă o imagine corectă a vieții, fără prejudecăți, în acord deplin cu realitatea. Adevărul și-a ales ca deviză articolul 16 din Constituție: „Nimeni nu este mai presus de lege” – definindu-se ca un cotidian angajat în promovarea legalității și a justiției sociale.

Scurt istoric

Ziarul „Adevărul” sau cum era numit el înainte de reforma ortografică „Adevărul”. este un cotidian înființat în anul 1888 de Alexandru Beldiman, apărut pentru prima oara la București. Ziarul a funcționat din 1888 până în 1916, a avut o pauză în timpul Primului Război Mondial, ca mai apoi să-și reia activitatea din 1919 până în 1937.

Primul ziar cu titlu „Adevărul”. a fost un săptămânal apărut la Iași, în anul 1871, însă nu a funcționat decât un an, chiar dacă a avut o perioadă scurtă totuși a fost o istorie zbuciumată, pentru că creatorul să, Alexandru Beldiman, a fost dat în judecată pentru conținut antidinastic. Publicația apărea în fiecare miercuri, dar s-a oprit la numărul 13.

Mai târziu, cu sprijinul fiului lui Alexandru Ioan Cuza, după 16 ani ziarul reapare, Alexandru Beldiman a pus din nou pe roate publicația, sub forma unui cotidian cu același titlu „Adevărul”. Acel „ĕ” provenit de la latinescul Veritas, a fost păstrat de toți proprietarii ulteriori ai ziarului, chiar și după introducerea noilor reguli ortografice. Este considerat ziarul cu cea mai lungă apariție, după „Universul”. În cei peste 50 de ani de apariție „Adevărul” s-a situat pe poziții burghezo-democratice, luând adesea apărarea intereselor clasei muncitoare și în special ale țărănimii oprimate. În urma unor neînțelegeri între Al. V. Beldiman, proprietarul ziarului și Toma Basilescu, proprietarul tipografiei, pe parcursul a câteva luni apar două ziare cu titlul „Adevărul”. Toma Basilescu, s-a declarat proprietar și a plecat luând cu sine registrele de abonați, de anunțuri publicitare precum și toți banii din seif, după care a început să scoată alt ziar, cu același titlu, cu același format și cu același număr de ordine. După un timp în care au apărut paralel, iar „Adevărul“ lui Beldiman se tipărea în 32.000 de exemplare, cei doi au ajuns în fața unui „juriu arbitral“, care i-a recunoscut dreptatea lui Beldiman și l-a obligat pe Basilescu să iasă de pe piață. Ziarul apărea în două ediții, una dimineața și alta seara, iar duminica se publica „Adevărul literar“.

După retragerea lui Gr. Ventura, care nu împărtășea opiniile democratice ale lui Beldiman, acestea reorganizează redacția „Adevărul”. Începând din anul 1892, ziarul publică, în numărul de duminică, o pagină literară, redactată de Traian Dimitrescu. Contribuțiile unor ziariști socialiști, ca I. Teodorescu și C.D. Anghel, fratele poetului D. Anghel, accentuează orientarea democratică a ziarului.

Ziarul a apărut fără niciun capital, pe baza unui credit de câteva zile oferit de tipograful Grigore Luis, „cu o redacție alcătuită din oameni de inimă și buni scriitori, dar lipsiți ei înșiși de rutina și îndemânarea gazetărească“.

Ziarul „Adevărul” a fost primul ziar românesc care a introdus caricatura de presă; primul ziar care a publicat o telegramă directă din străinătate; primul ziar cu palat redacțional; prima instituție de presă care a introdus mașina de cules, adică linotipul; prima publicație cu editură, cantină, secție de desen și pictură, bibliotecă și arhivă; cu tiraje imense pentru vremurile acelea și cu salarii mari și sigure pentru ziariștii angajați.

În primele două decenii ale sex. XX-lea, preocupările pentru problemele culturii și literaturii stau în centrul atenției redacției, atât în paginile ziarului „Adevărul” cât și în cele a suplimentelor. După primul război mondial, ziarul „Adevărul” (Dimineața și suplimentele lor culturale și literare) apără drepturile și libertățile democratice, demască pericolul de fascizare a țării, presa de dreapta, sprijină ideologia clasei muncitoare și, implicit, presa de stânga.

După Primul Război Mondial, „Adevărul” a reapărut la 3 ianuarie 1919. La 30 decembrie 1937, la doar o zi de la instalare, Guvernul Goga-Cuza a decis suprimarea ziarelor „Adevărul”, „Dimineața” și „Lupta”, considerate antinaționale, cosmopolite, „servind interese contrare năzuințelor românești” și, în aceeași optică, dăunând „sănătății morale a presei.” În anul 1946 ziarul a reapărut sub titlul „Adevărul vremii”, însă a dispărut cinci ani mai târziu, fiind interzis de autoritățile comuniste.

Directorii „Adevărului”

De-a lungul timpului, ziarul a avut următorii directori:

Alexandru Beldiman 1871 – 1872, 1888 – 1898

Constantin Mille 1898 – 1920

Constantin Graur 1921 – 1936

Mihail Sadoveanu 1937

B. Brănișteanu 1946 – 1947

H. Soreanu 1947 – 1951

Reapariția în anul 1989, imediat în primele zile după revoluție, din denumirea ziarului „Scânteia”, în „Scânteia poporului” ca mai apoi să revină la „Adevărul”. Politica editorială din anii imediat următori revoluției, a continuat principial linia Scânteii, ziarul adoptând puncte de vedere critice în raport cu opoziția anticomunistă din România. Are și un supliment cultural, „Adevărul Literar și Artistic”.

În anul 2006, „Adevărul” a fost cumpărat de omul de afaceri Dinu Patriciu, care a înființat cu acea ocazie trustul Adevărul Holding, în care și-a reunit operațiunile media. Din 6 decembrie 2010 cotidianul „Adevărul” a fost lansat și în Republica Moldova. Ziarul apare de luni până vineri, într-un tiraj de 7.000 de exemplare distribuite în toate localitățile din Republica Moldova. „Adevărul”, ediția de Moldova, tratează subiecte locale, sociale, politice, economice și de actualitate, distribuite în paginile ziarului după o structură similară cu cea a publicației din România. „Adevărul” este primul ziar din Republica Moldova scris atât de jurnaliști basarabeni, cât și de jurnaliști din România.

Actualmente, ziarul „Adevărul” este cotidian național de informație generala ce apare de luni pana sâmbătă (inclusiv) la nivel național. Ziarul „Adevărul” se prezinta sub forma de tabloid, cu dimensiunile tiparului de 29.50 cm x 50.00 cm, având 24-32 pagini, integral policromie. NR.7446 din data de 2 decembrie 2018, are 24 de pagini și un tiraj de 17.400 de exemplare. Ziarul „Adevărul” are ca public țintă persoane cu vârsta intre 25 – 45 ani, cu venit mediu sau ridicat

Are un supliment cultural „Adevărul Literar și artistic”. În anul 2008, „Adevărul” a lansat o colecție de cărți, care însoțeau ziarul în fiecare joi. Oferta purta numele ”100 de cărți pe care trebuie să le ai în bibliotecă”

Alte colecții:

1. Biblioteca Adevărul pentru copii

2. Colecția Pictori de Geniu

3. Enciclopedia Disney

4. Colecția Jules Verne

5. Ghiduri Turistice

6. Marile Muzee ale Lumii

Ziarul apare și în Republica Moldova.

Așa cum e un lucru cunoscut, piața ziarelor de mare tiraj pierd bătălia vânzărilor și a numărului de cititori. Internetul a acaparat teritoriul și i-a revenit toată popularitate. Din acest motiv, principalele cotidiane recurg la tot felul de suplimente care vin la pachet cu ziarul.

Principalele elemente de design al publicației sunt: textul, imaginea, ilustrațiile (elementele grafice) și spațiul alb. Îmbinate, toate aceste elemente au creat o compoziție unitară și individuală a ziarului. Elementele de design sunt funcționale, asigură o înțelegere facilă a mesajului. Din acest motiv ziarul „Adevărul” îmbină elemente de separare și accentuare a articolelor cu o greutate mai mare. Corpul de literă ales, mărimea lui, culoarea, alinierea asigura o lizibilitatea cât mai mare pentru text, de aceea titlurile sunt scrise cu BOLD și cu font fără serife iar textul cu Times New Roman cu serife. La fel, îmbinarea elementelor grafice, culorile, dimensiunile și poziționarea lor garantează aceeași ușurință în înțelegerea mesajul pe care articolul sau imaginea îl transmite.

Adevărul: format tabloid, cu pagina tipărită A3;

Adevărul folosește fontul Times New Roman, corp de litera 12 pentru text, corp de litera 14 îngroșate pentru rezumate, corp de litere 24 pentru supratitluri cu font fără serie, corp de litera 45, 65, 95 pentru titluri la fel fără serie.

Coperta sau prima pagină a ziarului este foarte importantă atât la nivel grafic cât și editorial. În ședințele de machetă, prima pagină este discutată separat, pentru că faptele, evenimentele, opiniile care au o importanță mai mare sunt anunțate pe copertă. Prima pagină a ziarului „Adevărul” are titrare sugestivă, scriitură fluentă, concisă, exactă, cu mesaj clar, coerent și cu imagini care completează articolele.

Frontispiciul ziarului: În partea din stânga, într-un pătrat de culoare gri 25% este scrisă data publicării, numărul ziarului, prețul, numărul de pagini și adresa web care poate fi accesată. Pe mijloc este numele/logoul ziarului, literele sunt toate scrise cu minuscule, iar litera „ă” este stilizată. În partea dreaptă a frontispiciului apare, la fel într-un pătrat de nuanța gri 25% scris „AZI AI DVD! Regele pescar” care se vinde împreună cu ziarul cu 14,99 lei în plus.

Frontispiciul ziarului „Adevărul”

„Adevărul” este un ziar viu, cu pagini bine titrate, iar imaginile folosite sunt suport pentru articole. Cotidianul are o aranjare bună în pagină, cu titluri care te atrag. Prima pagină este împărțită în zone de interes, organizarea grafică la nivel global are mai multe elemente definitorii – culorile folosite sunt vii și dau dinamicitate ziarului, culorile care predomină sunt: albastru (de diferite nuanțe de la 10% până 60%), mov ( de la 20% la 60%), verde (30%-40%), fiecare secțiune are culoare proprie. Aceste din urmă oferă originalitate publicației și sunt în armonie cu textele. Ziarul „Adevărul” are pagini atractive, distribuția este logică care îl ajută pe cititor să parcurg mai ușor articolele. Titlurile în tot ziarul sunt fără serie, e folosită scrierea grotescă. La nivel local se regăsesc mai multe elemente marca „Adevărul”, de exemplu vulturul din logoul la fiecare pagină, ghilimelele albastre (60%) ca element Info grafic.

Prima pagină

Prima pagină este împărțită în zone de interes:

Deschiderea de manșetă cu articolele de pe pagina „Selfie pentru tot poporul din fotoliul lui Dacian Cioloș”, și articolul de pe pagina 23, „Mercurialul vedetelor pentru concertele de Revelion”.

Deschiderea de coloană cu articolul „Zece mii de români au ieșit din nou în

stradă. Acum, doar la Paradă” de la secțiunea EVENIMENT, pagina 2. Articolul

este însoțit de o poză cu tancuri și un preview a articolului.

La secțiunea SPECIAL, prima pagină la deschiderea de coloană face trimiterea la

Articolul „Naufragiul navei Sadu, tragedia ascunsă de Securitate” de la pagina 12.

La secțiunea ECONOMIE, articolul „Dilema imobiliară: proprietate cu rate sau chiriaș?” pe

pagina 10.

La secțiunea OPINII, rubrica Editorial este scris de Traian Ungureanu „Pricepism românesc”.

La rubrica Tableta zilei scrisă de Mihaela Toader, „1 Decembrie în exil”, la rubrica Comentarii Adevărului,

Florin Iaru „Ce avem noi aici?”. Pagina 8

Deschiderea mare are plasat articolul „Atentat dejucat de Ziua

Națională” de la pagina 3.

Deschiderea mică are articolul de la pagina 13, „Morarul gorjean

Care și-a cucerit independența față de restul lumii”.

Analiza pe pagini

Pe pagina de gardă, în casetă raster de culoare albastru cu gradient pe verticală este amplasat articolul de pe deschiderea mare „Cine a fost în spatele atentatului terorist dejucat la Covasna”. Știrea este amplasată pe 4 coloane. Formatul colonajului este 4-3. Amplasarea acestor articole pe această pagină este sub formă de accentuare editorială prin care este sugerată importanța lor. Tocmai din acest motiv, articolul lui Sorin Ghica este accentuat prin culoare pentru că are o importanță mai mare.

La nivel grafic articolele sunt despărțite între ele prin linie punctată de culoare neagră, pozele sunt amplasate neuniform pentru contrast.

Pagina 2(conține două articole cu elemente Info grafice, cel de jos amplasat pe în raster cu un fundal de culoare gri și ocupă 6 coloane), pusă în contrapondere cu pagina 3, care are o greutate editorială mai mare (care la fel

are elemente Info grafice) *pagina de gardă

Pagini afine

Elemente Info grafice

Sursa: https://adevarul.ro/locale/cluj-napoca/

Paginile 2,3,4,5,6,7,8 sunt la secțiunea ACTUALITATE.

La nivel editorial ziarul este după principiul clopotului.

Pe pagina 3 este plasat un reportaj pe 3 pătrimi din pagină. Secțiunea ACTUALITATE are culoarea albastră, la fel și vulturul din logoul.

Primele rubrici apar abia la pagina 9, rubrica fixă Editorial care este de culoare albastră subliniată cu linie neagră punctată, după titlu este poza și numele autorului, rubrica Tableta zilei scrisă cu font fără serif de culoare maro, și care într-un raster la fel de culoare maro, prima literă a paragrafului este îngropată, după titlul este e-mailul autorului. La fel pe pagină mai este o rubrică care este despărțită de cealaltă printr-o linie de culoare albastră 1 pt. În partea de jos în chenar albastru (30%) sunt datele editurii, cu toți membrii, datele de contact.

Pagina 9 este pentru editoriale și secțiunea poartă numele Opinii

Pagina 10 are secțiunea Economie, are rubrica „Pulsul zilei”. Această secțiune are culoarea mov definitorie, aceleași elemente Info grafice doar că în culoarea secțiunii. Colonajul este 1-5, articolul care ocupă marea parte a spațiului este o analiză a situației economice. Pe pagina 10 la fel este secțiunea Economie în aceleași nuanțe, pe pagină este inclus doar o analiză, restul spațiului este amplasată publicitate.

Secțiunea Special, Internațional are aceleași nunțe ca și secțiunea Economie, elementele grafice sunt aceleași ca și în restul publicației. Articolele postate în aceste secțiuni sunt știri, la Special sunt știri din România și la Internațional din lume. La secțiunea TIME OUT, sunt rubricile Horoscop, Jocuri, Program TV, Integramă. Este o pagină pentru distracție și recreere pentru cititori. Pagina 17 se caracterizează prin culoare verde și este secțiunea SPORT, logoul cu vulturul este personalizat cu litera „s”. Este prezentă și o rubrică numită „Focus”. Pe pagină sunt știri din lumea sportului. Pagina 18-19 la fel sunt secțiunea SPORT, cu știri din lumea fotbalului. Pagina 20, este localizată secțiunea Mica Publicitate, pagina este în culoarea mov. Pagina 21 este pagina cu secțiunea Sărbători, unde sunt publicate știri cu tot felul de evenimente din toată țara. Pagina 22-23 este pentru secțiunea Cultură, pe această pagină este publicat un interviu cu Dulce Pontes o interpretă portugheză și pe pagina cealaltă un articol cu „Câți bani fac artiștii români dintr-un show de Revelion. Ultima secțiune a apărut nu foarte demult în ziarul „Adevărul”, se numește Panorama, sunt știri din lumea mondenă. Elementul identificatoriu pentru această secțiune a fost stilizat.

Elementele grafice sunt la fel pentru toate secțiunile și rubricile, unicul lucru care se schimbă este culoare. Problema aceste publicației este lipsa aerisirii, totul este prea condensat și aglomerat într-o pagină. Nu toate paginile sunt structurate după importanța articolelor. Proiectul editorial în mod normal se corelează cu cel grafic și corespunde unui contract de lectură între publicație ceea ce nu e prezent foarte mult la ziarul „Adevărul”.

Site-ul www.adevărul.ro se caracterizează prin hipertextualizare, pentru că în aceeași zi, adică 2 decembrie 2018, pe site a apărut un număr mult mai mare de știri pe tot parcursul zilei, articole care ulterior au mai fost modificate cu date noi. Site-ul permite însă o lectură selectivă, oferă interactivitate. Orice cititor poate lăsa un comentariu la orice articol, poate discuta pe blogul.adevărul.ro. În același timp site-ul oferă vizitatorul oportunitatea de citire mult liniară pe mai multe linkuri în același timp din diferite domeniu cu posibilitatea de a reveni la precedentul oricând.

Opțiunea multimedia este exploatată de varianta online a ziarului, pentru că unele articole nu au decât un suport video fără text inutil, care nu o să spună mai mult decât clipul video, ceea ce nu oferă varianta printată. Sistemul de căutare la fel oferă cititorului doar oportunități în plus și îl scutește de efort în plus, dacă caută un articol de acum două săptămâni de exemplu.

Variante online a publicației „Adevărul” este adaptată și pentru versiunea mobilă, ceea ce permite să fii mereu la curent cu ultimele știri în orice moment al zile, e nevoie doar de un smartphone cu acces la internet. Ceea ce a rămas neschimbat la versiunea online a publicației este deschiderea mare, și în online și în print este plasată imediat după frontispiciu în cât să capteze prima atenția. Online-ul însă oferă alternative de vizualizare: smartview, classic, popular și cronologic. Centrii vizuali diferă la print și online, pentru că coperta ziarului atrage cititorul, pe când pagina web pe lângă atragerea cititorul mai pune la pachet și publicitate care captează atenția prin culori sau interactivitate. La nivel grafic elementele de identificare rămân la fel, culorile pentru fiecare secțiune rămân aceleași în online.

Online-ul oferă cititorului senzația de „participare și comunicare” cu autorii articolului pentru că pot lăsa un comentariu, apare feedbackul de la receptor. Sunt butoane interactive care permite să dai like de pe contul de Facebook, să distribui articolul pe rețele de socializare.

Titluri diferă la online, același articol în online apare cu titlul „Atentatul de la Târgu Secuiesc, plănuit într-o întâlnire conspirativă. „Cumperi o cartelă nou-nouță și un telefon la fel, apelezi și apoi le distrugi”, iar în print „ Atentat dejucat de Ziua Națională”. În online articolul este mai amplu însoțit de mai multe poze și cu câteva modificări ulterioare.

Casetele raster se folosesc în ambele cazuri doar cu motive diferite, în online sunt pentru a delimita rubricile și a oferi o percepere mai bună cititorului, pe când în prin rasterele sunt folosite pentru a delimita textele.

Una dintre cele mai importante evoluții în jurnalismul din ultimii ani este creșterea publicării online sau a site-urilor pe internet. Fiind ușor de realizat și nu foarte costisitoare, site-urile s-au dezvoltat rapid. Acestea au creat multe oportunități pentru jurnaliștii sportive, oferindu-le noi locuri de muncă.

În zilele noastre aproape orice club sportiv sau consiliu de conducere are propriul său site. Calitatea acestora este variabilă.

Deseori, sunt angajate echipe de jurnaliști profesioniști pentru a lucra la site. Aceștia fie pun pe internet o copie a materialului deja produs, fie adaptează materialul conceput pentru presa scrisă, radio sau televiziune, astfel încât acesta să fie mai potrivit pentru accesarea online.

Un avantaj al acestui tip de media este faptul că materialele variază de la reportaje, știri, rubrici și statistici la chaturi, dar și faptul că vizitatorii au acces la mai multe dintre materialele publicate cu luni sau ani în urmă, reunite într-o arhivă. Toate acestea sunt de cele mai multe ori gratis.

Astfel de site-uri oferă de obicei știri, reportaje, comunicate de presă, informații statistice și istorice, dar nu numai în scop jurnalistic. Principala lor funcție este de a vinde sau a promova anumite produse, cum ar fi abonamente la anumite posturi de radio și televiziune. Dar, ca și în cazul instituțiilor clasice de media, conținutul editorial –știri de ultimă oră, reportaje etc- este cel care îi atrage pe utilizatori.

Pentru fiecare site oficial al unui club pot exista mulate alte site-uri create de fani. Acestea sunt, de obicei, de o calitate mai slabă și pot conține bârfe din care se poate vedea ce cred fanii despre anumite subiecte controversate din cadrul organizațiilor sportive.

Spre deosebire de presa scrisă, jurnalismul online elimină termenele limită. Site-ul poate fi actualizat oricând, iar tehnologia permite ca “subiectele arzătoare” să ajungă direct pe calculatoarele utilizatorilor. Aceștia pot afla cele mai recente știri, pe măsură ce se petrec, sau pot să citească relatări despre anumite evenimente chiar în momentul derulării lor. Organizațiile sportive aleg să transmită informațiile mai întâi online, pentru a-și atrage fanii către site-urile lor.

Ca și în presa scrisă, jurnalismul pe internet necesită o bună redactare, acuratețe, impact și echilibru.

O pagină Web poate găzdui doar o cantitate relative mică de informații, astfel încât utilizatorii de site-uri trebuie să fie direcționați ușor și rapid spre alte pagini, unde pot găsi informațiile pe care le doresc. Spațiul disponibil pentru conținutul editorial este limitat nu numai de mărimea monitorului, dar și de faptul că fiecare pagină trebuie sa conțină instrucțiuni de navigare și, uneori, publicitate.

Jurnalismul online înseamnă, de asemenea, un mod diferit de tratare a informației și un mod diferit de organizare a conținutului. Structura nonlineară, link-urile, elementele
care stimulează interactivitatea sunt câteva dintre atributele principale care disting
media online de presa scrisă.

Jurnaliștii online combină unele elemente din presa scrisă, cum ar fi cuvintele, imaginile și grafica, cu elemente din audio-vizual, cum ar fi fragmentele de sunet sau videoclipurile.

Un reportaj ce apare într-un ziar ca o bucată unitară poate fi fragmentat într-un număr de elemente pentru un site. Faptele principale sunt prezentate tot printr-un titlu și paragrafe, dar restul informației poate apărea sub formă de fișiere pe bara laterală, iar citatele pot fi disponibile chiar în format audio sau video.

Conținutul din ziare și audiovizual se reflectă în conținutul paginilor Web de sport. Diferența constă în viteza de transmitere și modul de prezentare.

Contextul de ziar poate fi folosit în contextul internetului deoarece păstrează caracteristicile presei scrise: periodicitate, universalitate, actualitate. La ziarele online se mai adaugă două însușiri: interactivitate și hipermedialitate.

Spre deosebire de ziarul tipărit, varianta online este accesibilă unui public din toată lumea.

În cazul ziarului online caracteristica centrală este actualitatea,datorită faptului că există “text în mișcare”,în timp ce interactivitatea susține receptarea parțială și selectivă a textului,căci receptarea unui text pe monitorul unui calculator este mult mai lentă și mai obositoare decât pe hârtie.

2.3.TIMIȘ ONLINE PREZENTARE

Siteulwww.Tion.ro

Varianta online a publicației Timiș online este susținută în mediul online de siteul de știri generale .

Tion online furnizează un conținut original online. Se pune accent pe interactivitate, cititorii putând comenta, vota și recomanda materiale de opinie, editoriale, știri, anchete, interviuri și informații de ultima oră din domeniile: politic, economic și financiar, cultural, societate, media, comunicații.

Studiul de Audiență și Trafic Internet (www.sati.ro) monitorizează numărul accesărilor siteului de știri generale www.Tion ro, alături de alte sute de siteuri de profil din România. Așa cum se poate observa în tabelul de mai jos, în perioada februarie 2017 – ianuarie 2018, atât numărul afișărilor, cât și cel al vizitatorilor unici au avut o tendință crescătoare în cazul Timiș online.

(Sursa: www.sati.ro, accesat la data de 25.02.2019)

LOCAL

GALERIE FOTO

Robu a dat startul operațiunii Ghilotina din nacelă! A urlat „Victorie!” și a lăsat centrul fără net și cablu TV

A început operațiunea ghilotina! Sub supravegherea atentă a primarului Timișoarei, angajații STPT au lăsat sute de abonați din centrul orașului fără internet și cablu TV. Reprezentanții primăriei au tăiat luni seară primele cabluri aeriene, sub ochii operatorilor de servicii, care îi acuză pe cei din PMT de incompetență. Robu s-a urcat și el în nacelă și a tăiat un fir.

63

Robu a dat startul operațiunii Ghilotina din nacelă

Robu a dat startul operațiunii Ghilotina din nacelă 2

LOCAL

Tot centrul Timișoarei intră în șantier, pentru reparații capitale în Inelul I. Robu: Se va lucra jumătate de an

Încep pregătirile pentru 2021 și se va lucra de zor în următoarele șase luni în centrul orașului. Reprezentanții Primăriei Timișoara au programat reparații capitale pentru interiorul Inelului I de circulație. Se va lucra pe rând, atât la carosabil, cât și la trotuare, piste de biciclete și spații verzi, iar unele străzi vor fi uneori închise .

Web

Timis

Videoclipuri

Partea superioară a formularului

Mediul online are un specific clar definit în ceea ce privește comunicarea, iar eficiența unui site poate fi apreciată analizând o serie de parametri: designul și structura siteului, frecvența actualizărilor, fluxul editorial, facilitățile de utilizare (engl. user-friendliness), prezența elementelor multimedia, serviciile oferite utlizatorilor abonați, stilul de redactare al articolelor, varietatea secțiunilor, gradul de interactivitate, tipul și frecvența elementelor vizuale, tipul de publicitate folosit.

Timiș Online este un site care păstrează identitatea vizuală a publicației, preluând logo-ul acesteia, fonturile și culorile dominante utilizate de ziar. Pe pagina principală pot fi identificate cele mai importante subiecte ale zilei (de obicei, în număr de patru, însoțite întotdeauna de fotografii). Alături de articolele preluate din varianta tipărită, se pot identifica articole de imediată actualitate, postate pe site la intervale de câteva minute, pe întregul parcurs al zilei. Din punctul de vedere al structurii siteului, se remarcă o construcție pe verticală, care pentru a fi vizualizată integral, necesită derularea (scroll-ul).

Siteul preia secțiuni identificabile. Fiecare dintre secțiunile enumerate are, la rândul ei, o bogată serie de sub-categorii, după cum urmează:

-Home – Meteo,Fata zilei, Arhivă;

ȘTIRI – Știrile județului Timș,Poker,Știri internaționale,Celebritate/lifestyle,știri auto,foto,comemorări;

VIDEO- RL – Video Tion ,youtube;

SPORT – Sport local,Poli Timișora,fotbal,formula1,știri sportive;

PARTY –horoscop,party Timișoara,jocuri online,nutriție;

TM 2021 – ;

TURISM

ANGAJĂRI;

ITCOM

ANDROID

Dacă la nivelul secțiunilor remarcăm un grad mai mare de generalitate și o stabilitate în timp, nu același lucru se poate spune despre subcategoriile aferente, care sunt mult mai specifice, uneori chiar chiar conectate de evenimente economice, sociale, politice care fac parte din agenda media a perioadei actuale.

Articolele sunt prezentate într-o ordine clară, articolele cele mai importante sau mai recente fiind plasate în locuri cu vizibilitate mare, pentru o mai facilă orientare a utilizatorului în pagină.

Comentatorii din paginile publicației, dar și alte personalități ale vieții publice își găsesc locul în spațiul virtual în cadrul blogurilor. Aceste siteuri cuprind texte scurte, arată ca prima pagină a unui site de știri, dar materialele3 sunt organizate mai degrabă temporal, decât prin referințele la o agendă de știri al zilei (Thurman și Jones, 2009:285).

Siteul conține numeroase facilități specifice mediului online, care vin în întâmpinarea utilizatorilor (engl. user friendly) permițând trimiterea articolului prin email, tipărirea acestuia, generarea de feed-uri RSS4, partajarea articolului pe rețelele de socializare5, modificarea dimensiunii fonturilor textului. Articolul poate fi votat de către cititori, care au și posibilitatea postării de comentarii. De asemenea, se oferă linkuri la articole cu subiecte pe aceeași temă sau asemănătoare.

3 numite postări în jargonul blogurilor.

4 web feed-urile oferă conținut web sau rezumate de conținuturi web împreună cu legături către conținutul complet al respectivei surse de informații și alte metadate.

5 Linkedin, Digg, Facebook, Mixx, MySpace, Yahoo

Siteul Tion.ro oferă și materiale multimedia (fișiere video și audio, galerii foto) care sunt constituie o facilitate oferita de mediul online și vine să completeze conținutul tradițional care se limitează doar la text și fotografie.

Printre serviciile oferite de site sunt cele de instalare a aplicației pe telefon, posibilitatea de a accesa o parte din conținutul siteului de pe telefoanele mobile de tip Smartphone, facilitatea de a se abona la ediția tipărită plătind abonamentul, o prezentare animată a profilului publicației online, a profilului publicului consumator, a tipurilor de materiale publicitare și a tarifelor aferente, rubrica de contact6, rubrica Syndication, care oferă gratuit articole de pe siteul Tion livrate în timp real către alte siteuri ce doresc să preia respectivele materiale și Newsalert-uri care presupun trimiterea către cititori doar articolelor din sfera lor de interes, selectate pe baza cuvintelor cheie alese de utilizator în prealabil.

Interactivitatea siteului este susținută și de diverse concursuri adresate utilizatorilor, reușind să păstreze un echilibru reușit între conținutul informațional și formatele interactive. Din punctul de vedere al redactării, articolele respectă stilul impus de specificul mediului online, cu titluri vizibile, clare și ușor de înțeles. Publicitatea prezentă nu este agresivă, nu îngreunează parcurgerea siteului și nu ocupă spații mari.

Analiza genurilor jurnalistice capătă o turnură deosebită când vine vorba de mediul online, care, pe de o parte, se eliberează de limitările presei scrise (lungimea articolelor, numărul de pagini) beneficiind de posibilitatea de a publica versiuni dezvoltate ale articolelor tipărite, de a folosi coloanele laterale, de a oferi transcrieri ale interviurilor și sedințelor publice și, mai ales de a actualiza permanent conținutul siteului (Randall, 2007:335-337).

Putând fi considerate un gen jurnalistic nou, relatările în timp real (sau „în serial”) relatează momentele cheie ale evenimentului în ordine cronologică, pe măsura desfășurării acestuia, fără a cunoaște deznodământul. Ultima parte a serialului conține rezumatul informațiilor și va fi, de obicei, folosită ca intro (sau lead). Presa online folosește în mod curent acest tip de seriale, postând fiecare ”episod” imediat ce este scris sau transmis de către reporter, astfel relatând evenimentul aproape în timp real (cf. Andrews, 2006).

În ansamblu, romanialibera.ro este un site a cărui concepție editorială, vizuală și interactivă asigură un produs multimedia dens, interesant, complex, fără a fi greoi sau obositor. Siteul Tion .ro nu se rezumă doar la articole informative de tipul știrilor scurte și al relatărilor, ci oferă reportaje, interviuri, editoriale, materiale de opinie și pune un accent major pe opinia manifestata în cadrul blogurilor, produse online prin excelență.

BIBLIOGRAFIE

1.Andrews, Phil, 2006, Jurnalismul sportiv. O introducere, Iași, Polirom. Aldine, de George 2.Boldur-Lățescu, 23 decembrie 2005 http://www.romanialibera.ro/opinii/aldine/aldine-61236.html Biroul Român de Audit al Tirajelor, www.brat.ro

3.Frost, Christ, 2009, „Designul în presa scrisă”, în Keeble, Richard (coord.), Presa scrisă.

O introducere critică, Iași, Polirom.

4.Incomod de la 1877, de Beatrice Kiseleff, 13 septembrie 2007 http://www. romania libera.ro/util/timp-liber/incomod-de-la-1877-105850.html

5.Keeble, Richard (coord.), 2009, Presa scrisă. O introducere critică, Iași, Polirom.

JOHN, HARTLEY, „Jurnalismul și cultura populară”

6.Colin Sparks, Peter Dahlgren, „Jurnalismul și cultura populară”, Ed. Polirom, Anul 2004, p. 157

7.Mihai Coman, Introducere în sistemul mass-media, Editura Polirom, București, 2007, p. 43.

Webgrafie:

http://www.semneletimpului.ro

Homepage

http://www.adevarul.ro/

http://www.libertatea.ro

http://www.gandul.info/

http://www.sport.ro/

http://www.jurnalul.ro/

http://www.ziare.com/bucuresti/stiri-life-show/scandal-bomba-alin-oprea-si-tavi-colen-s-au-facut-varza-beai-inainte-de-concerte-te-aduceam-pe-8-carari-esti-praf-canti-foarte-prost-live-2747457