Lector univ.dr. Oana-Ruxandra Hrișcă ABSOLVENT, Constantina-Lăcrămioara Pintilei SUCEAVA, 2018 UNIVERSITATEA „ȘTEFAN CEL MARE” DIN SUCEAVA FACULTATEA… [308526]

UNIVERSITATEA „ȘTEFAN CEL MARE” [anonimizat].dr. Oana-Ruxandra Hrișcă

ABSOLVENT: [anonimizat]-Lăcrămioara Pintilei

SUCEAVA, 2018

UNIVERSITATEA „ȘTEFAN CEL MARE” DIN SUCEAVA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI

Masterat Comunicare didactică

Modalități de accesibilizare a [anonimizat].dr. Oana-Ruxandra Hrișcă

ABSOLVENT: [anonimizat]-Lăcrămioara Pintilei

SUCEAVA, 2018

CUPRINS

Rezumat ……………………………………………………………………………………………………………………….4

Introducere …………………………………………………………………………………………………………………..5

Capitolul 1 – Curente artistice ale picturii moderne ………………………………………………………..8

Capitolul 2 – Aplicații practice ……………………………………………………………………………………..15

2.1. Curriculum la decizia școlii ……………………………………………………………………………..15

2.2. Modalități de abordare a [anonimizat] 10-11 ani ……..20

Capitolul 3 – Metodologie și rezultate ……………………………………………………………………………35

3.1. Scopul cercetării ……………………………………………………………………………………………..35

3.2. Variabilele cercetării ……………………………………………………………………………………….35

3.3. Ipotezele cercetării ………………………………………………………………………………………….35

3.4. Etapele cercetării …………………………………………………………………………………………….35

3.5. Participanți …………………………………………………………………………………………………….36

3.6. Instrumente de culegere a datelor și procedura ……………………………………………………36

3.7. Strategia de analiză a datelor …………………………………………………………………………….37

3.8. Prezentarea rezultatelor ……………………………………………………………………………………38

Capitolul 4 – Discuții și concluzii …………………………………………………………………………………..45

4.1. Interpretarea rezultatelor studiului …………………………………………………………………….45

4.2. Aplicabilitatea practică …………………………………………………………………………………….47

4.3. Puncte tari și limite ale cercetării ………………………………………………………………………47

4.4. Concluzii ……………………………………………………………………………………………………….48

Bibliografie ………………………………………………………………………………………………………………….49

Anexe …………………………………………………………………………………………………………………………..52

REZUMAT

Începând cu vârsta de 9 ani, în procesul creației și al exprimării prin elementele de limbaj plastic se produce un blocaj..Copilul stagnează pentru că se rușinează de faptul că formele stângace pe care le desenează sau le pictează nu sunt la fel cu cele din realitatea înconjurătoare. Modelul intern care l-a ghidat până la această vârstă nu mai este valabil. (Hrișcă, 2013)

Prin acest studiu calitativ ne-am propus să evaluăm eficiența unui program de intervenție elaborat sub forma unei discipline opționale, care are ca scop dezvoltarea imaginației creatoare a elevilor de 10-11 ani și depășirea acestui blocaj în procesul de creație, prin studierea curentelor artistice din pictura modernă și a operei unor pictori reprezentativi pentru această perioadă din istoria artei.

Am presupus că reinterpretarea în manieră personală a operelor marilor artiști din perioada picturii moderne va avea o influență pozitivă asupra ingeniozității elevilor, stimulând procedeele imaginative.

La studiu au participat cei 15 elevi din clasa a IV-a, de la Școala Gimnazială Nr.1 Unțeni, județul Botoșani. Colectivul clasei este format din 8 fete și 7 băieți, cu vârsta de 10 sau 11 ani împliniți.

Instrumentul de culegere a datelor utilizat a fost analiza produselor activității. S-a aplicat subiecților aceeași probă practică și înainte, și după desfășurarea opționalului: realizarea unei compoziții plastice cu subiect și tehnici de lucru la alegere, în care să integreze armonios și două elemente selectate din lucrarea Le coq, a pictorului spaniol Joan Miró.

În cele două lucrări realizate s-a evaluat ingeniozitatea, ca dimensiune a imaginației creatoare, mai precis capacitatea elevilor de a ilustra subiecte inedite, surprinzătoare, sugestive. S-a utilizat o scală ordinală cu patru niveluri de intensitate a ingeniozității, pentru care s-au elaborat și descriptori de performanță,1 reprezentând cel mai scăzut nivel – compoziție plastică banală, iar 4 nivelul cel mai ridicat – compoziție plastică deosebit de ingenioasă.

Rezultatele prezentate cu ajutorul unor tabele și grafice au confirmat ipoteza. Faptul că, după studierea fiecărui curent artistic și pictor reprezentativ, copiii s-au inspirat, au combinat au transformat, au trecut prin filtrul emoțiilor personale elemente din opera artiștilor respectivi, a avut o influență pozitivă remarcabilă asupra imaginației lor creatoare, a ingeniozității și a sensibilității oglindite în compozițiile plastice realizate la cea de-a doua probă practică.

Valoarea lucrării și contribuția personală constau în setul de activități de învățare și exemplele concrete de aplicații practice oferite prin acest curriculum elaborat și experimentat la clasă.

Cuvinte-cheie: pictura modernă, curente artistice, imaginația creatoare, ingeniozitate

INTRODUCERE

Pablo Picasso spunea, metaforic, că i-a luat patru ani ca să picteze ca Raphael, însă o viață întreagă ca să picteze ca un copil. Arta copiilor reflectă naivitatea și candoarea, comori pe care le pierdem pe măsură ce ne maturizăm.

Desenul și pictura sunt activități foarte importante pentru copil încă din primii lui ani de viață. Cu mult înainte de a învăța să scrie, el le folosește pentru a-și dezvălui trăirile, emoțiile, problemele, pentru a născoci, pentru a reda lumea așa cum o vede. Adultul îi deslușește sentimentele din „eseul” plastic pe care îl așterne pe hârtie sau pe pereții casei.

Odată cu intrarea în școală, copilul învață, treptat, gramatica elementelor de limbaj plastic, cum să folosească punctul, linia, forma și culoarea pentru a transmite idei și emoții, dar și pentru a descifra mesajul operelor de artă.

Pentru a antrena copiii în experiențe de învățare diverse și eficiente, profesorul trebuie să creeze legături între educația plastică și celelalte domenii de studiu din planul de învățământ, ajutându-i astfel să înțeleagă aspectele realității studiate la diferite discipline din planul-cadru și din unghiul de vedere artistic. Compozițiile plastice pot fi pentru elevi un mijloc de exprimare a viziunii proprii asupra unor subiecte despre care au învățat la științe ale naturii, matematică, limba română etc. Interdisciplinaritatea devine un transfer de cunoștințe, acumulate în cadrul diferitelor discipline școlare, către manifestare plastică, ceea ce va conduce și la stimularea imaginației creatoare (Hrișcă, 2013).

Toți oamenii se nasc cu un potențial de creativitate ce are nevoie de șansa practicii și de un teren favorabil cultivării (Hrib et al., 2011). Asemenea oportunități sunt create prin desfășurarea la clasă a unor proiecte educaționale sau discipline opționale axate pe abordarea interdisciplinară a unor teme de interes pentru copii, a unor lecții centrate pe pedagogie muzeală sau a unor activități extracurriculare cu caracter interdisciplinar. Încurajându-se modalitățile de exprimare plastică, creativitatea copiilor va putea fi stimulată în toate aspectele vieții (Dragomir, 2014).

Într-un sistem de învățământ ce se dorește modern, este necesară scoaterea domeniului artelor vizuale din rolul de „Cenușăreasă”, schimbarea percepției asupra lui. Pe nedrept, desenul și pictura sunt asociate cu o activitate superficială, desfășurată pentru destindere și divertisment. Însă compoziția plastică este mai mult decât o formulă de relaxare, ea înseamnă comunicare, zugrăvirea percepției pe care o au elevii asupra unor fragmente din realitate (Dragomir, 2014).

„Creația copiilor, deși nu surprinde elemente de cultură plastică, bazându-se mai ales pe imaginație și intuiție, interferează cu zona artei, întrucât domeniul imaginarului, de unde-și trage existența, este sursă a creației artistice.”(Hrișcă, 2013, p.4)

Începând cu vârsta de 9 ani, în procesul creației și al exprimării prin elementele de limbaj plastic se produce un blocaj. Copilul, până atunci spontan și debordând de fantezie, conștientizează că modelul intern care îl ghida, nu oglindește realitatea înconjurătoare. El începe să se rușineze de stilul naiv ce caracterizează desenul și pictura în primii ani ai școlarității și vrea să redea aidoma tot ce-l înconjoară, ceea ce i se pare greu de realizat. În compoziția plastică a școlarului intervine stagnarea (Hrișcă, 2013). Copilul nu reușește să-și construiască o viziune personală asupra subiectelor abordate și astfel lucrările sale își pierd ineditul, farmecul, personajele și celelalte elemente apar rigide, monotone, ca niște modele standard. Treptat se va înstrăina de un domeniu care altădată îi producea atâta plăcere, își va pierde bucuria de a crea, de a-și exprima trăirile prin arta plastică.

Considerăm că este necesar un set de activități plastice prin care elevilor să li se ofere șansa de a studia noi modalități de exprimare prin desen și pictură, de a-și lărgi experiența cu noi subiecte de explorat, de a exersa noi tehnici de lucru, la un alt nivel, accesibil însă vârstei, astfel încât trecerea la o altă etapă din viața lor, cea a gimnaziului, să se facă firesc, cursiv, fără blocaje.

Prin această cercetare, dorim să aflăm dacă familiarizarea copiilor de 10-11 ani cu principalele curente artistice ale picturii moderne și opera pictorilor reprezentativi pentru acestea, va avea o influență pozitivă asupra imaginației lor creatoare.

Ne propunem ca programul de intervenție să se realizeze sub forma unui curriculum la decizia școlii, adică sub forma unui opțional intitulat „Întâlnire cu Maeștrii”, care să se desfășoare pe durata unui an școlar. Curriculum-ul propus constituie un prilej pentru elevi de a face cunoștință cu mari artiști ai omenirii, de a afla poveștile lor de viață și poveștile din spatele capodoperelor, de a descoperi secretele artei moderne și de a face ei înșiși artă.

O preocupare constantă va fi aceea de a crea mijloace, instrumente, materiale, jocuri, aplicații prin care studierea operei artiștilor reprezentativi din pictura modernă să devină accesibilă elevilor de clasa a IV-a. Vom evidenția, analiza și valorifica acele aspecte, trăsături, elemente de limbaj plastic și tehnici de lucru care pot fi înțelese de către copii și care pot deveni surse de inspirație, de stimulare a fanteziei creatoare, de îmbogățire a propriului stil de lucru. După analiza unor tablouri celebre, copiii le vor putea reinterpreta într-o manieră personală. Anticipăm că această provocare le va stârni curiozitatea și interesul, le va stimula entuziasmul, fantezia și spiritul creator. Prin incursiunea pe teritoriul picturii moderne, dorim să-i apropiem pe elevi de valori autentice, să facilităm înțelegerea operelor de artă – produs al individualității creatoare a marilor artiști, în scopul dezvoltării sensibilității copiilor și a simțului estetic, a îmbogățirii culturii generale și combaterii kitsch-ului pătruns adânc în societatea noastră.

Arta promovează creativitatea, stimulează conexiunile neuronale, formează abilități motorii fine, permite explorarea emoțiilor, dezvoltă capacitatea de a identifica soluții pentru diverse probleme. Arta orientată în primul rând către proces reprezintă oportunitatea de a face alegeri, de a ajunge la concluzii, de a lua decizii, de a anticipa și de a evalua rezultatele. Arta îi ajută pe copii să se înțeleagă pe ei înșiși, precum și lumea din jur. Desigur că scopul nu este acela de a forma artiști de carieră, ci de a crește copii cu stimă de sine, încrezători în forțele lor, conectați cu propria creativitate. Un copil care studiază într-un mediu ce-i facilitează contactul cu arta, își formează capacitatea de a gândi creativ, de a fi original, de a descoperi, de a experimenta, de a inova, de a crea, de a-și gestiona emoțiile – competențe absolut necesare obținerii succesului în orice domeniu, în secolul douăzeci și unu (Van't Hul, 2013).

Programa de arte vizuale și abilități practice pentru clasa a IV-a nu cuprinde competențe specifice sau conținuturi care să prevadă studierea operei marilor artiști, ci doar identificarea unor caracteristici ale elementelor de limbaj plastic „în compoziții, în mediul înconjurător și în imagini” (Ministerul Educației Naționale, 2014, p.5) , lăsând astfel la latitudinea profesorului selectarea lucrărilor plastice necesare unor exemplificări și demonstrații. Dacă opționalul propus își va dovedi eficiența, el poate deveni un instrument de lucru util și inedit în desfășurarea activităților plastice la clasă, rupând monotonia, aducând o notă de originalitate și completând activitățile de învățare propuse în programa școlară a disciplinei arte vizuale și abilități practice. Va putea fi adaptat și aplicat și sub forma unui proiect tematic sau ca activitate extracurriculară, în funcție de necesități.

CAPITOLUL 1

CURENTE ARTISTICE ALE PICTURII MODERNE

Epoca modernă a adus începutul revoluției industriale din Europa de Vest, la mijlocul secolului al XIX-lea, care a constituit un important punct de cotitură în istoria lumii. Odată cu inventarea și disponibilitatea largă a unor tehnologii precum motorul cu combustie internă sau generarea de energie electrică în zonele urbane, ritmul și calitatea vieții cotidiene s-au schimbat radical. O inovație tehnologică majoră, strâns legată de artele vizuale, a fost fotografia. Aceasta a devenit tot mai accesibilă publicului larg, surclasând ca precizie mijloacele artistice clasice de reprezentare a unui subiect. Artiștii au fost obligați să găsească alte modalități de exprimare, care au condus la noi paradigme în artă (Wolf, 2018).

Arta modernă este recunoscută pentru estetica sa avangardistă și artiștii săi geniali. Dezvoltându-se pe parcursul a 100 de ani, încorporează multe mișcări artistice majore și o gamă eclectică de stiluri, începând cu impresionismul, în 1872, și încheind cu curentul pop-art, în 1970. Lucrările realizate în această perioadă reflectă interesul artiștilor de a reimagina, reinterpreta și de multe ori a respinge valorile estetice tradiționale ale stilurilor anterioare (Richman-Abdou, 2017).

Urmărind unele dintre cele mai importante mișcări artistice din istorie, avem o înțelegere mai clară a modului în care pictori de geniu precum Van Gogh, Picasso sau Dalí au revoluționat lumea artei. Unii dintre ei, aflându-se înaintea timpului lor, nu au fost înțeleși, acceptați și apreciați în timpul vieții, ci de către generațiile care le-au urmat.

Gruparea pictorilor în diferite curente artistice nu poate fi realizată întotdeauna cu acuratețe. De exemplu, Van Gogh, Gauguin și Cézanne sunt considerați principalii reprezentanți ai postimpresionismului, curent numit astfel din cauza abaterilor de la direcțiile impresionismului, precum și a locului cronologic în istoria artei. Postimpresioniștii nu au reprezentat o mișcare artistică cu un program estetic unitar, cu o viziune artistică specifică. Ei au urmat direcții diferite, fiecare folosind propriul limbaj expresiv. Alteori, unii pictori nu se încadrează într-o anumită categorie schematică: Amedeo Modigliani, Marc Chagall, Henri de Toulouse-Lautrec (Wolf, 2018). Un alt aspect este acela că nu toate creațiile unui artist pot fi integrate într-o singură mișcare, într-un singur grup definit din istoria artei.

Un curent artistic înseamnă o tendință în artă, care se manifestă pe o perioadă determinată– luni, ani sau decenii, cu o ideologie bine delimitată și care este adoptată de către diferiți artiști. Originea termenilor, a ”ismelor” este variată: unii sunt dați de artiștii înșiși, alții derivă din numele întemeietorilor, cei mai mulți sunt inventați de criticii de artă. (Fride-Carrassat & Marcadé, 2007) Tabelul următor prezintă sintetizat principalele curente din pictura modernă.

(„Abstract art”, n.d.; Casden, n.d.; Collins, n.d.; „Cubism”, n.d.; Florea & Szekely, 2006; Fride-Carrassat & Marcadé, 2007; Gersh-Nesic, n.d.; Gompertz, 2014; LeBourdais, 2016; “Modern art”, n.d.; Myers, 2007; Nelson, 2018; Paul, 2004; Ponce de León, 2009; Prut, 2016; Rewald, 2004; Richman-Abdou, 2017; Richman-Abdou, 2018; Stewart, 2017; Șușală & Bărbulescu, 1993; The Art Story Contributors, 2018; Voorhies, 2004)

CAPITOLUL 2

APLICAȚII PRACTICE

2.1. Curriculum la decizia școlii

Propunător: prof.înv.primar Pintilei Constantina-Lăcrămioara

Instituția de învățământ: Școala Gimnazială Nr.1 Unțeni, județul Botoșani

Clasa a IV-a

Denumirea opționalului: Întâlnire cu Maeștrii

Tipul opționalului: la nivel de disciplină (Arte vizuale și abilități practice)

Aria curriculară: Arte

Durata: 1 an școlar

Modul de desfășurare: pe clasă

Modalități de evaluare:

probe orale

probe practice

observarea sistematică

autoevaluarea

portofoliul

proiectul

Argument

Picasso spunea că fiecare copil este un artist, însă problema e cum să rămâi artist odată ce crești.

În primii ani de școală, copilul iubește pictura și nimic nu i se pare imposibil. Prin clasa a IV-a începe un fenomen de ”rigidizare”. Inefabilul și candoarea se pierd deoarece copilul începe să se rușineze de pasărea strâmbă care-i iese din creion. Acum totul trebuie să fie ”ca la carte”. Și pentru că nu reușește, se blochează, stagnează. Dacă nu intervenim, îl pierdem . Îl pierdem în ignoranță, șablonism, plictiseală.

Anticipăm că acest program de intervenție, gândit și aplicat sub forma unei discipline opționale, va avea un impact pozitiv asupra copiilor. Scopul nu e acela de a-i transforma în artiști plastici, ci de a-i ajuta să treacă fără blocaje de la etapa picturii și a desenului „naiv”, specifică școlarității mici, la o altă etapă de vârstă. Contactul cu marea artă, cu valorile autentice ale picturii, de la nuferii lui Monet și floarea-soarelui cea preferată de Van Gogh la elefanții lui Dali, le va deschide copiilor o fereastră spre o lume a fanteziei și a bunului gust, care poate deveni izvor de inspirație și mijloc de explorare a unor noi modalități de expresie plastică.

Anticipăm că observarea și studierea dirijată, cu sprijin din partea profesorului, a unor mari capodopere, aflarea poveștilor din spatele unora dintre ele sau a unor extraordinare povești de viață, îi va face pe copii să se ridice deasupra kitsch-ului, să iubească frumosul și să nu ocolească muzeele de artă din drumurile lor, mai târziu, ca adulți.

Realizarea unor compoziții plastice inspirate de curentele artistice studiate, într-o atmosferă de lucru relaxantă, fără critici și cu muzică clasică în boxe, va crea starea de bine interioară și bucuria de a lucra pe care elevii ar trebui s-o aibă în școală.

Ne dorim ca, în activitățile desfășurate, copiii:

să-și îmbogățească cultura generală cu noțiuni de istoria artei;

să-și dezvolte capacitatea de observare, investigare, documentare, analiză, comunicare;

să-și îmbogățească vocabularul;

să-și folosească imaginația;

să-și dezvolte memoria vizuală;

să aplice toate cunoștințele și deprinderile însușite în lecțiile de arte vizuale și abilități practice (elemente de limbaj plastic, tehnici de lucru);

să-și exprime propriile idei, impresii, sentimente;

să găsească frumusețea în orice;

să înțeleagă că arta e o terapie când ești trist, o fereastră prin care poți evada într-o altă lume, după cum spunea Chagall;

să se concentreze asupra muncii lor;

să-și împărtășească ideile și să asculte cu răbdare ideile colegilor.

Elevii își vor putea folosi aptitudinile artistice dezvoltate prin participarea la acest opțional și în cadrul altor discipline școlare, abordând diverse noțiuni, concepte, idei și dintr-un unghi artistic, plastic, mai ales că tendința actuală e aceea de a abordare integrată a conținuturilor prevăzute de programele școlare.

Conținuturi

Impresionismul – Claude Monet

Postimpresionismul – Vincent van Gogh

Art Nouveau – Gustav Klimt

Fauvism – Henri Matisse

Expresionism – Edvard Munch, Franz Marc

Cubism – Pablo Picasso, Marc Chagall

Suprarealism – Salvador Dalí, René Magritte, Joan Miró

Arta abstractă – Wassily Kandinsky, Jackson Pollock, Piet Mondrian

Op-art

Pop-art – Andy Warhol

Activități finalizatoare

Proiect – Top 10 picturi preferate

Expoziții în școală și în afara ei, mediatizare în presa locală

Crearea unui album tematic digital și promovarea lui în Consiliul profesoral, pe site-ul școlii, pe platforme de socializare și comunicare

Bibliografie

http://ticdemic.ro/comoara-cu-arta/

https://artsandactivities.com/

https://www.artcampla.com/

Art Curriculum for Kids, Schools and Districts

Cover Page

https://artprojectsforkids.org/

Home

2.2. Modalități de abordare a operei marilor pictori moderni, cu elevii de 10-11 ani

Fără îndoială, tablourile din perioada picturii moderne deschid lumi noi copiilor, stârnindu-le admirația, fascinația, nedumerirea, curiozitatea, uimirea, entuziasmul sau uneori tristețea. Subiectele inspirate din natura înconjurătoare, viața cotidiană, modernitate, geometrie, suferința umană, lumea viselor, fantastic sau subconștient vor revoluționa tematica monotonă abordată de obicei de către copii și modul în care aceștia își vor exprima prin arta plastică propriile idei și trăiri. Pornind în noua aventură, inspirația și creativitatea se vor ține de mână cu cei mici.

Foarte importantă este atmosfera de lucru ce se va crea în clasă:

eliminarea criticismului;

copiii își împărtășesc ideile, apoi ascultă cu atenție și răbdare ideile colegilor;

își pot crea propriile reguli pe care să le afișeze în clasă;

se pot așeza oriunde se simt comod, chiar și pe jos;

se lucrează pe fond muzical adecvat;

se asigură panouri pe care vor fi expuse lucrările și alte materiale realizate de elevi;

fiecare copil va avea propria ”ladă de comori”, o cutie decorată după bunul plac, în care își va aduna de la vopsele, pensule, carioci, creioane și paletă, la furculiță, bețișoare, pene, dopuri, pietre și orice alt obiect care poate fi folosit la un moment dat în procesul de creație;

integrarea tehnologiei moderne: videoproiector, telefoane, tablete, aplicații și instrumente digitale precum Paint, Picassohead, BigHugeLabs, Jigsaw Puzzles, Pinterest.

Într-o lecție introductivă, aplicând brainstorming-ul, se pot lista pe tablă ideile copiilor despre ce este arta pentru om, se pot urmări pe YouTube filmări din marile muzee de artă ale lumii, sunt lăsați să se exprime liber, să spună ce se așteaptă să învețe prin participarea la această disciplină opțională, se fixează pe banda timpului, confecționată la istorie, perioada picturii moderne, li se explică în ce vor consta activitățile.

Pentru a introduce un artist în viața clasei, profesorul poate cere elevilor ca, în colaborare cu un alt coleg, să-și aleagă câte un pictor, să se documenteze din sursele indicate, să completeze fișele care oferă puncte de reper (anexa 1), apoi să prezinte viața și activitatea pictorului respectiv în lecțiile ce îi sunt dedicate, într-o manieră cât mai interesantă. Se vor utiliza hărți pentru a localiza orașul/orașele în care a trăit artistul.

Se vizionează filme, prezentări (PowerPoint, Prezi, PowToon), animații pe Youtube care înfățișează opera pictorului. Copiii își exprimă liber impresiile și emoțiile stârnite. Se observă și se analizează, cu sprijin din partea profesorului, câteva reproduceri de artă (anexa 2), se compară opere ale aceluiași pictor sau pictori diferiți (anexa 3), se completează rebusuri (anexa 4).

În timpul acestor exerciții de analiză a lucrărilor plastice, profesorul va introduce firesc un vocabular specific domeniului plastic și istoriei artei. Elevii își vor însuși diverși termeni treptat, utilizându-i în discuții, fără a simți presiunea obligativității vreunei memorări mecanice.

Ca aplicații practice, se pot organiza jocuri de creație (anexa 5), se pot realiza compoziții folosindu-se instrumente digitale.

Copiii vor avea apoi posibilitatea de a crea ei înșiși lucrări cu elemente inspirate din opera pictorului studiat sau chiar de a reinterpreta în manieră personală una dintre capodoperele acestuia. În realizarea fiecărei compoziții, profesorul va urmări să aducă în discuție anumite teme plastice (punctul, linia, forma și expresivitățile lor, contrastul complementar, contrastul cald-rece etc.) și tehnici de lucru pe care elevii le-au studiat/exersat în lecțiile de arte vizuale și abilități practice, aplicându-se astfel noțiunile învățate anterior.

Ori de câte ori este necesar, copiii vor urmări demonstrații ale profesorului: amestecuri cromatice, folosirea unor tehnici de lucru, utilizarea unor materiale și instrumente noi etc.

La sfârșitul activităților, elevii își vor prezenta lucrările colegilor, precizând etapele creației, idei, trăiri ilustrate și primind feedback. Se va face astfel autoevaluarea.

APLICAȚII

Impresionismul – Claude Monet

În grădina lui Monet – reinterpretare personală a tabloului Podul Japonez (1899)

Sub formă de joc, ”detectivii artei” vor observa reproduceri aparținând impresionismului, apoi grupați în perechi, vor sintetiza într-un tabel subiectele preferate de aceștia. Împreună cu profesorul, se identifică trăsături specifice acestui curent artistic: dorința de a surprinde momente din zi, pictând în aer liber, stil rapid de așternere a culorilor pe pânză, în tușe alăturate, fără linii de contur, deoarece condițiile de lumină se schimbau și ele cu repeziciune etc. Se compară pictura impresionistă cu tablouri din alte perioade, de exemplu Renaștere, pentru a înțelege cu ce a revoluționat impresionismul istoria picturii.

Echipa ”de serviciu” prezintă câteva date biografice. Se vizionează filmări cu grădina de la Giverny, cu Monet la lucru, cu mari muzee în care sunt expuse operele sale. Se observă și se analizează tabloul. Se discută despre punct și linie cu rol de construcție, despre obținerea tonurilor și a nuanțelor culorilor reci. Se reamintește că, pentru a reda iluzia de spațiu, nuferii din partea de jos a foii vor fi mai mari și din ce în ce mai mici pe măsură ce urcă pe pagină. Elevii vor exersa fuzionarea și așternerea culorii pe suport prin tușe alăturate.

Postimpresionismul – Vincent van Gogh

În căutarea lui Van Gogh – compoziție plastică în care cerul este realizat în aceeași manieră ca cel din capodopera Noapte înstelată

Se observă tabloul lui Van Gogh, iar copiii își exprimă liber impresiile și trăirile. În prim-plan se află copacii întunecați și casele de la poalele dealurilor ondulate, însă cerul din fundal domină peisajul nocturn. Senzația generală este cea de mișcare, dată de felul în care artistul a folosit linia. Stelele mari, luminoase și aureolate se învârt parcă. Alte spirale strălucitoare traversează cerul ca niște valuri. Acesta este un prilej excelent de a discuta cu elevii despre expresivitățile liniei ca element de limbaj plastic. Se evidențiază și sentimentele pictorului, profund imprimate pe pânză. Copiii vor combina tehnici precum tempera și colajul.

Art Nouveau – Gustav Klimt

Portretul Adelei Bloch-Bauer I (1907) – reinterpretare în stil personal

Profesorul le poate împărtăși copiilor povestea personajului pictat de Klimt, dar și povestea celebrului tablou, furat de naziști, după care s-a făcut chiar și un film..Se analizează portretul, evidențiindu-se precizia fotografică a chipului, expresia feței, poziția nefirească a mâinilor, decorația abundentă, strălucirea deosebită dată de inserția de aur și argint, rochia fabuloasă decorată cu simboluri exotice precum ochii egipteni și spiralele miceniene.

Subiectul propus oferă oportunități de a discuta despre linia cu rol de contur, despre punct și linie cu rol decorativ, despre tipuri de motive decorative și stilizare.

Copacul vieții – reinterpretare în stil personal

Lucrarea, complexă și luxoasă, este un prilej de a vorbi cu elevii despre forța simbolului în artă. Copacul însuși, prezent în atâtea culturi, simbolizează legătura dintre cer, pământ și infern. Ca niște adevărați detectivi, copiii vor fi provocați să descopere simboluri în coronamentul de aur: ramurile spiralate – perpetuitatea și complexitatea vieții; păsările și peștele – preluate din arta asiatică și islamică; ochii stilizați; femeia – așteptarea; cuplul – împlinirea; pasărea neagră – moartea. (Przybylek, n.d.)

Fauvismul – Henri Matisse

Dansul – reinterpretare în stil personal

Aparent simplă, compoziția reflectă multe idei și asociații mentale: zona verde semnifică spațiul terestru, iar cerul albastru – spațiile interstelare. Între cer și pământ, cinci siluete se prind într-un lanț dinamic. Dansul simbolizează o îmbrățișare universală, în care viata este o armonie ce se desfășoară în cicluri, repetându-se ritmic la nesfârșit (Chiriac, 2009). Figurile sunt distorsionate din cauza efortului, însă asta le sporește expresivitatea. Se va discuta cu elevii despre expresivitățile formei, ritm, compoziția închisă și contrastul complementar.

Bluza românească (1940) – reinterpretare în stil personal

Matisse a arătat lumii întregi și a făcut nemuritoare ia românească, devenită astăzi un ”fashion icon”. Cu atât mai mult tabloul merită să fie cunoscut și apreciat de către copii. Se comentează lucrarea: contopirea liniilor; culorile puternice, dar armonizate; mânecile înfoiate și detaliile decorative; fața ovală care sugerează delicatețea, cu trăsături anonime, schematice.

Lecția este un nou prilej de a evidenția bogăția și originalitatea artei populare românești, cu ornamentica sa specifică. Analizând obiecte de artă populară sau imagini, copiii vor identifica principalele surse de inspirație ale motivelor decorative: geometria, soarele și stelele, plantele, animalele și însuși omul. Vor crea apoi motive decorative prin stilizare sau combinarea de linii și puncte.

Expresionismul – Edvard Munch

Țipătul (1893) – reinterpretare în stil personal

Tabloul face parte dintr-o serie de patru lucrări cu aceeași temă și este unul dintre cele mai recognoscibile din istoria artei. Însă abia acum copiii vor avea ocazia să-l cunoască mai îndeaproape pe autor, să afle trista sa poveste de viață și care a fost momentul ce a declanșat ideea creării celebrei serii. Elevii sunt lăsați să observe reproducerea și să-și exprime impresia produsă asupra lor: ”Cum te face să te simți?”; ”De ce crezi că țipă personajul?”. Se identifică elementele de limbaj plastic și semnificațiile lor: siluete umane distorsionate; culoarea puternică și nenaturală a cerului; liniile curbe care compun cerul și apa. Chipul anonim și fantomatic sugerează suferința, spaima teribilă a omului modern care trăiește într-o societate ce și-a pierdut valorile și credința. Întreg peisajul abstractizat este în perfect acord cu starea personajului. Copiii vor folosi în compoziția lor contrastul complementar și linia curbă, dinamică, pentru a sugera agitația.

Franz Marc

Compoziții plastice inspirate de opera artistului

Elevii vor îndrăgi picturile lui Franz Marc pentru că ele înfățișează o lume a animalelor în habitatul lor. Vor face o listă cu viețuitoarele pictate de artist și vor fi îndrumați să observe abordarea cubistă în redarea acestora. Se vor evidenția în discuții reprezentarea abstractizată a naturii, culorile îndrăznețe, strălucitoare și unghiurile ascuțite ca trăsături ale stilului său. Emoția transmisă este amplificată de faptul că animalele ocupă întreg prim-planul, aproape ieșind din suport. Pictorul a dat un înțeles culorilor sale: albastrul semnifică masculinitatea și spiritualul, galbenul ilustrează feminitatea și bucuria, roșu sugerează violența. (Encyclopaedia Britannica, n.d.) Lecția este un prilej de a discuta despre semnificațiile cromatice și expresivitatea formei.

Cubismul – Pablo Picasso

Portret – compoziție plastică inspirată de tablourile lui Picasso

Se comentează portrete pictate de artist. Se identifică trăsături ale cubismului: caracterul nerealist, semiabstract; descompunerea ființelor, obiectelor în figuri geometrice elementare și prezentarea acestora din mai multe unghiuri de vedere simultan.

Se analizează modul în care Picasso a înfățișat chipurile din două perspective în același timp – frontal și din profil. Copiii își observă fețele reciproc, precizând câte nări se văd frontal și din profil, apoi selectează portretele în care nasul, deși redat dintr-o parte, are totuși două nări. Se evidențiază multitudinea culorilor și faptul că ochii nu se află unul lângă celălalt.

Se discută despre linia cu rol de contur și expresivitățile formei.

Marc Chagall

Parisul prin fereastră – reinterpretare în stil personal

Pânza lui Chagall e magică, poetică, plină de culoare, simboluri, emoție, fantezie, mitologie, optimism. Copiii sunt îndrumați să observe felul în care artistul mânuiește spațiul, formele și simbolurile, să remarce atât zona interioară, a încăperii, cât și cea exterioară, a orașului – spații în care obiectele reale se amestecă cu cele imaginate. Cerul de deasupra orașului este compus din planuri semitransparente de culoare. Pictorul se înfățișează pe sine cu o figură dublă: fața albastră privește spre noua sa viață din Occident, fața albă privește nostalgic spre orașul natal din Rusia, Vitebsk, pe care l-a părăsit. În același timp, această reprezentare e un simbol al lumilor duale: trecutul și prezentul, realul și imaginarul, interiorul și exteriorul. Trenul cu roțile în sus simbolizează imposibilitatea de a se întoarce acasă. Copiii vor sesiza și fața umană a pisicii galbene. În credința poporului evreu, pisicile sunt păcătoșii întorși la viață pentru a-și veghea familia. Vor remarca și oamenii zburători, lipsa gravitației fiind o constantă în opera artistului. Obsesia zborului semnifică dorința de înălțare. Turnul Eiffel este o metaforă pentru Paris și modernitate. Un simbol al progresului este și parașutistul. (Blessing, n.d.)

Suprarealismul – Salvador Dalí

Elefanții – reinterpretare în stil personal

”Suprarealismul sunt eu” spunea la un moment dat Dalí, afirmație enormă, provocatoare, dar exactă. Fără îndoială, copiii vor fi fascinați de lucrările aparținând acestui curent: imaginația nu cunoaște limite, metamorfozele încalcă orice regulă, subiectele sunt ciudate pentru că am pășit pe teritoriul visului, al subconștientului, al delirului, al iraționalului, al hazardului.

Ceasurile care se topesc și elefanții cu picioare de insectă sunt cele mai cunoscute plăsmuiri ale lui Dalí, însă micii detectivi se vor strădui să identifice și alte elemente specifice artistului, dezbătând împreună cu profesorul și posibilele lor semnificații: oul-viața intrauterină, speranța, iubirea; furnicile-moartea, distrugerea; leul-puterea; melcul asociat cu capul omenesc; lăcustele – degradarea, frica etc. (The Art Story Contributors, 2018)

Copiii analizează tabloul care cuprinde foarte puține elemente: doi elefanți cu picioare extrem de subțiri și lungi, multi-articulate, care străbat, la apus, o zonă stearpă, îndreptându-se unul către celălalt. Ei sunt simbolul forței bazată pe o construcție șubredă. Obeliscurile pe care aparent le cară în spinare, de fapt plutesc. Pe sol se află două ființe mărunte și o casă transparentă ce pare a zâmbi. Cerul e vibrant, pictat în galben, orange și roșu. Toate acestea alcătuiesc un univers paralel, o altă planetă unde normele obișnuite nu se aplică.

René Magritte

Reinterpretări ale operelor artistului

Copiii vor explora universul suprarealist al pictorului, descoperind obiectele sale preferate: mărul verde, pipa, oul, păsări, ceasuri, bărbați cu costum și pălării bowler, cerul albastru și norii, marea, ferestre și uși, rame de tablouri și oglinzi. Nimic ciudat până aici, pentru că aceste elemente sunt luate din realitate. Însă totul devine interesant când autorul așază aceste obiecte obișnuite în locuri surprinzătoare: mărul acoperă fața pictorului; bărbații cu pălării și costum cad din cer ca ploaia peste case, iar în alt tablou capul unuia dintre ei stă lângă corp; o piatră uriașă plutește deasupra mării; cerul e irisul unui ochi etc. Tablourile sunt pictate într-un mod realist, ceea ce face ca aceste scene să pară și mai ciudate. Magritte însuși declara că ”O pictură trebuie să fie copleșitoare, năucitoare”, iar spectatorul să ghicească ”ascunsul”.

Se pot organiza câteva jocuri cu elevii. De exemplu, fiecare copil va lua un obiect banal din camera lui sau din clasă și-l va plasa într-un loc neobișnuit. Se comentează cu toată clasa posibile semnificații. Într-o altă activitate, vor desena cu ochii închiși portretul unui coleg. Se discută efectele obținute. Următorul joc implică și scrierea. Copilul va privi fix, fără să se miște, preț de câteva minute, un lucru din jurul său și va scrie orice gând îi trece prin minte legat de obiectul respectiv, oricât de irațional ar fi. Aceste afirmații ciudate pot deveni apoi surse de inspirație într-o compoziție în stil suprarealist. (Tate Kids, n.d.)

Joan Miró

Compoziții plastice cu elemente inspirate din tablourile pictorului

Miró e o voce originală, inventând o lume și un limbaj cu propriul său sistem de coduri și simboluri. Pictorul a combinat arta abstractă cu fantezia suprarealistă..N-a trecut niciodată pe deplin dincolo de granița care duce spre abstract..Formele sale au pornit mereu de la ceva existent în natură, chiar dacă de multe ori sursa este greu de identificat. De asemenea, nu a crezut în spontaneitate, creațiile sale majore fiind precedate de numeroase schițe pregătitoare.

Opera lui Miró e îndrăgită pentru celebrarea cu bucurie a vieții și a culorii. Copiii vor fi încântați să descopere arta sa jucăușă, copilăroasă și naivă la o primă impresie. Cei care pot privi arta și viața cu umilință și simplitate recunosc geniul lui Miró. Tablourile sale sunt dificil de descris. Se caracterizează prin culori strălucitoare combinate cu linii, forme geometrice, obiecte semiabstracte, forme de viață nemaiîntâlnite, angrenate în jocuri ludice. Stilul său unic inspirat de arta copiilor, arta populară catalană și subconștient lasă loc deschis interpretărilor. Astfel, în vreme ce un copil vede o creatură mitică între forme, altul poate distinge o persoană, un animal, o pasăre, un ochi, o clădire. (Park West Gallery, 2017)

Arta abstractă – Wassily Kandinsky

Compoziții plastice cu elemente inspirate din tablourile pictorului

Pentru Kandinsky, pictura a fost, înainte de toate, un act spiritual. El a văzut în arta non-obiectivă, abstractă, modalitatea vizuală ideală de exprimare a universului interior al artistului, a emoțiilor și valorilor umane universale. De asemena, a considerat că a crea un tablou e ca și cum ai compune muzică. A comparat culorile cu clapele unui pian, iar pianul cu însuși sufletul omului. Artistul e mâna care atinge o clapă sau alta pentru a provoca vibrații în suflet. Astfel a încorporat muzica în operele sale. De altfel, în timp ce lucra, asculta muzică clasică. (Lebowitz, 2017)

Cu siguranță că, pentru copii, o pânză de Kandinsky e ca un loc de joacă. Urmărindu-i tablourile, ei vor observa că nu înfățișează ceva anume din realitate, vreun obiect recognoscibil. A combinat linii, forme și culori pentru a crea compoziții ce degajă multă energie. ”Detectivii” vor identifica și clasifica tipurile de linii și forme specifice artistului. Vor urmări animații ale unora dintre celebrele sale tablouri, vor face asocieri între lucrările analizate și piese muzicale potrivite, după care începe aventura – crearea propriului spațiu abstract.

Jackson Pollock

Compoziții plastice inspirate de stilul artistului

Pollock n-a stat în fața unui șevalet. Copiii vor fi curioși, uimiți și entuziasmați să-l privească pe artist cum lucra: stropea, picura și arunca energic vopseaua pe pânze de dimensiuni mari, așezate direct pe pardoseală, mișcându-se rapid de jur-împrejurul ei. Acest stil de lucru, nemaivăzut până atunci și care a fost numit pictură gestuală, l-a făcut celebru. Observându-i tablourile, elevii vor constata că ceea ce obținea artistul pe pânze nu seamănă cu nimic din realitate.

Lucrările lui aparțin unui curent numit expresionism abstract, care se caracterizează prin spontaneitate și dorința de a arăta emoții intense. Expresionismul abstract a fost influențat de un tip de artă suprarealistă numit automatism. Acesta presupunea ca imaginea pe care artistul voia s-o deseneze sau s-o picteze să nu fie planificată, ci să se folosească întâmplarea, hazardul. Copiii sunt solicitați să traseze linii pe o foaie, la întâmplare, cu ochii închiși sau legați cu o eșarfă. Când vor deschide ochii, vor avea în fața lor prima lucrare inspirată de automatism, pe care o vor putea prelucra. (Tate Kids, n.d.)

De data aceasta haosul înseamnă bucuria creației. Copiii, înarmați cu cele mai surprinzătoare instrumente de lucru pe care le vor căuta singuri: pensule, perii, pistol de apă, pulverizatoare, seringi, pahare, mixer, linguri, polonice, mănuși chirurgicale găurite etc. se vor apuca de treabă, preferabil în curtea școlii pentru libertatea de mișcare.

Piet Mondrian

Compoziție cu Roșu, Galben și Albastru – reinterpretări personale

Copiii au aflat deja că arta abstractă respinge imaginea figurativă, bazându-se pe juxtapunerea arbitrară a unor culori, linii și volume, sugerând muzica, sentimente, idei, concepte filozofice etc. Vor face cunoștință și cu stilul abstract al lui Mondrian, ușor de recunoscut și des parodiat..Vor constata că și el folosește geometria, dar într-un mod mai auster..Vor identifica elementele folosite de pictor: forme rectangulare roșii, galbene, albastre, negre și albe, separate de linii groase, negre. Mondrian dezvoltă un alt curent artistic în arta abstractă, numit neoplasticism. Acțiunea formelor și a culorilor pe suprafața pânzei este o nouă metodă de reprezentare a realității moderne. Mondrian a devenit un pictor important. Opera și ideile sale au inspirat mulți viitori artiști. Mai mult chiar, influența picturilor sale poate fi văzută în multe alte lucruri, de la mobilier la modă. (Tate Kids, n.d.)

Op-art

Compoziții plastice inspirate de acest curent artistic

Op-art reprezintă prescurtarea pentru termenul de artă optică. Este un curent artistic care a prezentat o nouă formă de abstractizare ce s-a jucat cu percepția vizuală a privitorului. Artiștii manipulau forme, culori și modele în moduri speciale pentru a crea imagini care arată ca și cum s-ar mișca, deforma, umfla. În general, foloseau numai alb și negru pentru a produce cel mai puternic efect în lucrările lor, acest contrast provocând cea mai mare confuzie pentru ochi. Acesta încearcă să identifice care element al compoziției este în prim-plan și care în fundal. (Tate Kids, n.d.)

Lecțiile despre op-art aduc magia în clasă. Copiii vor experimenta diferitele efecte optice, urmărind compoziții ale unor artiști reprezentativi: Bridget Riley, Victor Vasarely, Jesus Rafael Soto. Vor fi lăsați să se minuneze și să spună cum se simt când se uită la diversele reproduceri de artă. Efectele create de op-art variază de la subtil, la deranjant. Apoi vor identifica formele și contrastele cromatice folosite de artiști.

Pop-art – Andy Warhol

Compoziții plastice inspirate de opera artistului

Observând lucrări ale unor artiști precum Andy Warhol și Roy Lichtenstein, elevii vor identifica principalele tăsături ale artei pop: ridicarea banalului, a produselor societății de consum fabricate la scară largă, la rang de artă. ”Detectivii” vor identifica astfel de obiecte: cutii de Coca-Cola, hamburgeri, indicatoare rutiere și alte diferite surse de inspirație: benzi desenate, ziare, afișe, reclame. Se va discuta și despre tehnicile de lucru. De exemplu, screenprinting este un proces de tipărire ce poate crea o mulțime de opere de artă care arată la fel. Lui Warhol îi plăcea să folosească culori strălucitoare și astfel de tehnici pentru a produce opere de artă în masă, pe baza fotografiilor unor celebrități. Copiii vor urmări felul în care se schimbă culorile pe aceeași fotografie multiplicată. Studioul lui Warhol a fost numit Fabrica, termen ce face referire la producerea în masă a operelor sale. El a considerat arta un produs, la fel ca hainele pe care le purtăm și mâncarea pe care o consumăm. Organizați în echipe, copiii vor căuta răspunsuri la întrebarea: ”Dacă ar fi fost încă în viață, ce credeți că l-ar fi inspirat astăzi?”. (Tate Kids, n.d.)

CAPITOLUL 3

METODOLOGIE ȘI REZULTATE

3.1. Scopul cercetării

Ne propunem să evaluăm eficiența unui curriculum la decizia școlii, respectiv a opționalului „Întâlnire cu Maeștrii”, care urmărește dezvoltarea imaginației creatoare a elevilor de 10-11 ani și depășirea unui blocaj în procesul de creație ce apare la această vârstă, prin studierea operei unor pictori moderni.

3.2. Variabilele cercetării

Variabila independentă:

aplicațiile practice propuse prin intermediul opționalului

Variabila dependentă:

imaginația creatoare

Variabile mediatoare:

subiectele captivante

tehnicile de lucru inedite

Variabile moderatoate:

talentul

pasiunea

spațiul de lucru

3.3. Ipotezele cercetării

Presupunem că reinterpretarea în manieră personală a operelor marilor artiști din perioada picturii moderne va avea o influență pozitivă asupra ingeniozității elevilor, stimulând procedeele imaginative.

3.4. Etapele cercetării

-studierea literaturii de specialitate

– prelucrarea și gruparea informațiilor într-un tabel care să ofere o imagine de ansamblu asupra principalelor curente artistice din pictura modernă și posibilitatea comparării lor

– stabilirea variabilelor și a ipotezei de lucru

– stabilirea instrumentelor folosite în cercetare

– obținerea consimțământului părinților și a elevilor pentru participarea la experiment

– elaborarea programei pentru opționalul „Întâlnire cu Maeștrii”

– elaborarea probei practice pentru testarea capacității imaginative a elevilor înainte și după desfășurarea opționalului

– crearea și selectarea unor materiale necesare desfășurării activităților plastice propuse prin opțional (fișe de lucru pentru elevi; prezentări PowerPoint, Prezi, PowToon; animații; scurte filme; jocuri de creație; aplicații practice)

– aplicarea primei probe practice, înainte de începerea desfășurării opționalului

– analiza produselor activității, colectarea datelor

– implementarea curriculum-ului elaborat

– aplicarea celei de-a doua probe practice, după parcurgerea curriculum-ului

– analiza produselor activității, colectarea datelor

– compararea datelor obținute în urma aplicării celor două probe practice, verificarea ipotezei

– interpretarea rezultatelor

– formularea concluziilor

3.5. Participanți

La studiu au participat cei 15 elevi din clasa a IV-a, de la Școala Gimnazială Nr.1 Unțeni, județul Botoșani. Colectivul clasei este format din 8 fete și 7 băieți. Elevii au vârsta de 10 sau 11 ani împliniți.

Cercetarea s-a desfășurat pe tot parcursul anului școlar 2017/2018, câte 1 oră săptămânal.

Elevii și părinții acestora au fost informați în prealabil despre obiectivele și conținutul activităților, solicitându-li-se consimțământul scris în vederea participării la experiment.

3.6. Instrumente de culegere a datelor și procedura

În această cercetare experimentală calitativă, instrumentul de culegere a datelor este analiza produselor activității.

S-a aplicat grupului de participanți aceeași probă practică și înainte, și după desfășurarea opționalului, pentru a obține date cât mai relevante în urma comparării compozițiilor plastice realizate.

Elevii au primit coli A4 pe care se aflau două elemente din lucrarea ”Le coq”, a pictorului spaniol Joan Miró. Sarcina de lucru a fost aceea de a realiza, pe foaia primită, o compoziție plastică cu subiect și tehnici de lucru la alegere, în care să integreze armonios și elementele respective. Elevii au avut posibilitatea de a așeza acest suport de lucru orizontal sau vertical, după dorință.

Abia la încheierea experimentului, copiilor li s-a dezvăluit că cele două elemente au fost selectate dintr-un tablou celebru, care aparține unui pictor modern studiat în cadrul disciplinei opționale ”Întâlnire cu Maeștrii”.

3.7. Strategia de analiză a datelor

În compozițiile plastice realizate înainte și după parcurgerea disciplinei opționale propuse, s-a evaluat ingeniozitatea, ca dimensiune a imaginației creatoare, mai precis capacitatea elevilor de a ilustra subiecte inedite, surprinzătoare, sugestive, fanteziste.

S-a utilizat o scală ordinală cu patru niveluri de intensitate a ingeniozității, pentru care s-au elaborat și descriptori de performanță, pentru o apreciere obiectivă: 1 reprezintă cel mai scăzut nivel – compoziție plastică banală, iar 4 nivelul cel mai ridicat – compoziție plastică deosebit de ingenioasă; 2 și 3 sunt niveluri intermediare.

3.8. Prezentarea rezultatelor

S – Subiecți; P1 – Proba 1 ; P2 – Proba 2; N – Nivelul ingeniozității

Tabelul de mai sus prezintă lucrările plastice realizate de subiecți (elevii participanți la experiment) la cele două probe practice (P1- proba inițială, de dinaintea implementării opționalului, P2 – proba finală, aplicată după desfășurarea activităților propuse prin opțional), așezate alăturat pentru a facilita compararea lor și observarea evoluției, a preferințelor fiecărui copil. În partea dreaptă a fiecărei lucrări este indicat nivelul de ingeniozitate în care a fost încadrată compoziția, în funcție de criteriile de apreciere formulate anterior și atașate scalei ordinale propuse.

Graficul indică un progres deosebit al tuturor elevilor la cea de-a doua probă practică. Dacă la prima evaluare, niciuna dintre lucrările plastice nu a atins nivelul maxim al ingeniozității, adică 4 conform scalei elaborate, la evaluarea finală 10 dintre compozițiile copiilor s-au clasat pe cel mai înalt nivel. 1 singur elev din cei 15, a avut o evoluție constantă, rămânând la nivelul 2. S6 a transformat elementele plastice date într-un soare și la proba inițială, și la proba finală, iar subiectul ilustrat la cea de-a doua probă practică reprezintă idei pe care doar le-a preluat, fără a-și pune amprenta personală. Toate lucrările, și cele de dinaintea implementării opționalului, și cele realizate după desfășurarea tuturor activităților planificate, au atins cel puțin nivelul 2 de ingeniozitate, conform descriptorilor de performanță precizați.

Se observă că, la prima probă, lucrările celor 15 subiecți s-au situat pe nivelurile intermediare: nivelul 2 – 10 elevi; nivelul 3 – 5 elevi.

La cea de-a doua probă practică, lucrările elevilor au atins: nivelul 2 – 1 elev; nivelul 3 – 4 elevi; nivelul 4, cel maxim – 10 elevi.

CAPITOLUL 4

DISCUȚII ȘI CONCLUZII

4.1. Interpretarea rezultatelor studiului

Rezultatele prezentate cu ajutorul graficelor confirmă ipoteza noastră de lucru. Faptul că, după studierea fiecărui curent artistic și pictor reprezentativ, copiii s-au inspirat, au combinat au transformat, au trecut prin filtrul emoțiilor personale elemente din opera artiștilor respectivi, a avut o influență pozitivă remarcabilă asupra imaginației lor creatoare, a ingeniozității și a fanteziei oglindite în compozițiile plastice realizate.

La prima probă practică, elevii au mers pe aceleași ”cărări bătătorite”, ilustrând subiecte simple, obișnuite, din realitatea înconjurătoare, fără a o metamorfoza în vreun fel pentru a transmite o idee. Excepția este S13 care a înfățișat nave spațiale și ființe extraterestre, integrând ingenios și elementele primite. Alți patru copii au transformat elementele în ochi, pictând apoi trei portrete banale și un papagal ”cuminte”. Se observă că predomină peisajele. În trei dintre ele nu apare nicio ființă, doar mașinile stau parcate în fața unor case. În copacii pictați nu se clintește nicio frunză, iar copiii din parcurile de joacă sau de prin curți creează impresia că sunt de fapt statui. Lipsește complet dinamismul. Însă S8 și S10 au folosit fuzionarea și alte procedee de lucru care dau expresivitate lucrărilor, de exemplu sugerează delicatețea florilor din grădina pictată de S8.

Elementele date au fost transformate în: soare (trei elevi); ochi (patru elevi); roți de mașină (3 elevi); baloane (2 elevi); floare (1 elev); obiecte imaginare (2 elevi). Nu există nicio compoziție nonfigurativă, abstractă la prima probă, iar universul creat de copii pe suportul de lucru, cu foarte mici excepții, se limitează la ceea ce observă ei în jurul lor. Stilul de reprezentare este cel realist, fără visare, fără trăire, fără nimic năstrușnic.

Altfel arată lucrările la cea de-a doua probă practică. Elevii, cu mici excepții, au creat un univers în care și-au pus amprenta personală, chiar dacă au pornit de la idei pe care le-au observat în operele pictorilor moderni studiați.

Unii copii au făcut și de această dată din elementele plastice primite câte un ochi sau vreun balon, însă fac parte dintr-o cu totul altă ”poveste”. În șapte dintre compozițiile plastice, elementele date sunt o componentă dintr-o structură mai complexă.

Copiii au arătat preferințe pentru opera lui Chagall. În șase dintre lucrări, personajele nu se mai supun legii gravitației, copiii îndrăgind ideea de zbor, de înălțare.

De asemenea, a fost extrem de îndrăgit Gustav Klimt. În șase dintre lucrări se vede influența sa. Copacii din compoziții nu mai seamănă cu niște ”cocoașe” verzi în vârful unui dreptunghi. Deosebit de sugestivă și realizată într-o manieră ”lirică” este compoziția lui S11, intitulată Întoarcerea în Rai, în care scena ”sărutului” îi întruchipează pe Adam și Eva lângă ”copacul vieții”. S7 a înfățișat-o pe mama sa, îmbrăcată într-o rochie ornamentată ”în stil Klimt”, cu părul acoperit, stând lângă ”copacul vieții”. Compoziția transmite o puternică emoție prin simbolurile folosite.

Norii spiralați ai lui Van Gogh și satul ”de inspirație Chagall” din compoziția lui S10 alcătuiesc împreună o lume veselă, caldă, în care nu există suferință. De altfel, 8 copii au îmbinat armonios și ingenios în lucrările lor elemente inspirate din operele mai multor pictori studiați. De exemplu, ”un elefant Dali” privește peste umărul lui Monet care pictează în grădina lui, protejat de ”copacul vieții” (S2). În compoziția lui S12, siluetele lui Matisse își desfășoară dansul sub cerul lui Van Gogh, iar dintr-un colț al lucrării, personajul fantomatic al lui Munch nu mai țipă, ci privește de pe podul lui la o nouă lume, în care copiii zboară liniștiți cu zmeele lor colorate.

Copiii au fost impresionați de suprarealism (5 lucrări) care le-a deschis o ușă spre tărâmul visului, al subconștientului, al iraționalului ca sursă de inspirație. Au dat frâu liber imaginației creând forme expresive prin aglutinări, diviziuni și rearanjări, substituție, multiplicare etc. Atrage atenția lucrarea lui S1, intitulată Prietenia, în care personajele împrumută din formele semiabstracte ale lui Miró.

Deosebit de expresivă și originală, cu forme semiabstracte este și compoziția lui S8, care manifestă o vizibilă atracție pentru natură, alegând-o ca sursă de inspirație în ambele compoziții. Dacă în prima lucrare pictează o grădină cu flori delicate și pisici, folosind fuzionarea și dirijarea picăturii de culoare cu jetul de aer, în cea de-a doua, intitulată Lumea vegetală, se observă influența lui Kandinsky și o abordare abstractă. Cele două elemente date au fost transformate într-un ochi supradimensionat, ochiul naturii care supraveghează frunzele și semințele care cresc.

Puțini copii nu au avut curajul unor încercări noi, doar preluând idei, subiecte pe care le-au mai văzut sau le-au mai exersat ei înșiși (S6, S15).

Iată că, studiind cu răbdare arta modernă, arta ”mare” și artiștii de geniu, copiii își dezvoltă imaginația creatoare, fantezia, ingeniozitatea, își lărgesc considerabil paleta lor restrânsă de subiecte, capătă încredere în propria lor capacitate de a transmite idei și emoții. Chiar și un necunoscător în domeniul educației plastice poate observa diferența dintre ce au realizat copiii înainte și după implementarea curriculum-ului experimentat: o cu totul altă manieră de reprezentare a ființelor și a obiectelor, combinații surprinzătoare, compoziții bogate care spun o poveste, elemente abstracte, motive, simboluri și emoții. Toate acestea demonstrează eficiența opționalului desfășurat.

4.2. Aplicabilitatea practică

Activitățile de învățare și aplicațiile practice propuse în acest curriculum pot fi adaptate și folosite de către profesori în cadrul oricărei lecții obișnuite de arte vizuale și abilități practice pentru a îmbogăți experiențele de învățare ale elevilor, pentru a le oferi noi modalități de expresie plastică și surse valoroase de inspirație, pentru a-i apropia de valorile autentice și a-i învăța să le deosebească de kitsch, pentru a rupe monotonia și plictiseala, pentru a-i face să iubească muzeele de artă, pentru a-i face să se simtă deosebiți, pentru a le îmbogăți cultura generală, pentru a-i sensibiliza și emoționa, pentru a-i învăța că arta poate fi o terapie la nevoie.

Acolo unde este posibil, unele activități se pot desfășura chiar și în cadrul unui muzeu de artă, în parteneriat cu muzeograful, ca activități extracurriculare. O astfel de ambianță transformă activitatea într-o celebrare a frumosului artistic, intensificând trăirile copiilor.

Programa acestui opțional poate fi adaptată și aplicată și sub forma unui proiect tematic, care să se desfășoare pe o perioadă mai scurtă, după necesități.

4.3. Puncte tari și limite ale cercetării

Valoarea lucrării și contribuția personală constau în setul de activități de învățare și exemplele concrete de aplicații practice oferite prin curriculum-ul elaborat și experimentat la clasă, curriculum care vine cu un subiect inedit și util în dezvoltarea personală a copilului.

Având în vedere că educația plastică nu e o știință precum matematica, rezultatele elevilor nu pot fi măsurate cu aceeași precizie ca în științele exacte. De altfel, în evaluarea la educație plastică, mai important este procesul, adică implicarea și trăirile copilului, decât produsul final (Dragomir, 2014).

Un factor de luat în calcul este subiectivitatea evaluatorului. Într-o compoziție, copilul transmite emoții, idei, în stilul său, și este posibil ca ceea ce un evaluator consideră deosebit de expresiv, altuia să i se pară banal.

Un alt aspect este acela că, de multe ori, copiii care nu au inspirație în ziua respectivă sau o dispoziție sufletească necesară pentru a crea, se uită în lucrările celorlalți și preiau ideile altora. De asemenea, performanțele copiilor nu sunt constante, ci fluctuează în funcție de mai mulți factori. Există zile când sunt plini de inspirație și „febră” creatoare, și zile când pare că nimic nu le iese, pentru că nu poți face lucrări care să emoționeze, să sensibilizeze ”la comandă”.

4.4. Concluzii

Prin această lucrare ne-am propus să demonstrăm că familiarizarea copiilor cu valoroasele opere aparținând picturii moderne, constant, în lecții cu activități de învățare adaptate puterii lor de înțelegere, este posibilă chiar și la vârsta de 10 – 11 ani, iar beneficiile pentru copii sunt multiple.

Se depășește criza exprimării prin arta plastică pentru că toate curentele artistice ale picturii moderne le oferă noi subiecte de explorat, noi modalități de înfățișare a lumii exterioare și a lumii interioare, noi tehnici de lucru de exersat. Lucrările realizate de copii și prezentate în acest studiu arată că se dezvoltă imaginația creatoare, fantezia, simțul estetic, capacitatea de a utiliza elementele de limbaj plastic pentru a transmite idei și sentimente. Compozițiile nu mai arată ca niște șabloane, mereu aceleași.

Analiza unor tablouri celebre și reinterpretarea lor într-o manieră personală au fost provocări care le-au stârnit curiozitatea și interesul, le-au stimulat entuziasmul, fantezia și spiritul creator. Scopul nu a fost acela de a forma artiști de carieră, ci de a crește copii cu stimă de sine, încrezători în forțele lor, conectați cu propria creativitate. Elevii au învățat că de creativitate au nevoie în toate domeniile de activitate, în orice meserie pe care și-o vor alege în viitor.

Activitățile plastice desfășurate într-o atmosferă de lucru caldă, stimulatoare, fără constrângeri și criticism, le-au indus copiilor starea de bine și bucuria de a crea, de a coopera, de a căuta soluții împreună pentru subiectele propuse. S-au legat noi prietenii, iar cele vechi s-au consolidat, pentru că pasiunile comune îi unește pe oameni, iar pentru unii dintre ei, pictura chiar a devenit o pasiune.

Cercetările personale sau în echipă pe care le-au făcut și discuțiile frontale despre viața deloc ușoară a unor artiști de geniu precum Van Gogh, Chagall sau Munch i-au sensibilizat pe elevi, arătându-le că arta e un mod de a supraviețui în vremuri tulburi, e vindecare, o bucurie, o hrană pentru suflet. Identificarea unor emoții transmise de pictori în tablourile lor și exprimarea propriilor emoții trezite de operele acestora au contribuit la dezvoltarea inteligenței emoționale. Astfel, pe parcursul lecțiilor, s-au îmbinat armonios educația plastică, muzica de calitate și educația emoțională. Ori de câte ori s-a ivit ocazia s-au creat legături și cu celelalte discipline de studiu, integrându-se cunoștințe din diverse domenii. În același timp, arta le-a oferit prilejul de a conștientiza diversitatea și dimensiunea multiculturală a lumii. Una dintre lecțiile importante pe care le-au învățat este aceea că există mai multe căi de a vedea și de a interpreta lumea, iar arta plastică e ca o limbă de circulație internațională.

BIBLIOGRAFIE

Blessing, Jennifer (n.d.), Marc Chagall, Paris through the Window, preluat de pe https://www.guggenheim.org/artwork/793

Casden, Emily (n.d.), Italian Futurism: An Introduction, preluat de pe https://www.khanacademy.org/humanities/art-1010/wwi-dada/art-great-war/a/italian-futurism-an-introduction

Chiriac, Dan (2009), Muzeul muzeelor, Editura Litera Internațional, București

Collins, Neil (n.d.), Modern Art Movements, preluat de pe http://www.visual-arts-cork.com/modern-art-movements.htm#dada

Dragomir, Maria Cosmina (2014), Arte vizuale și abilități practice, Editura Asociația Sfântul Grigorie Palama, București

Florea, V., Szekely, G. (2006), Mică enciclopedie de artă universală, Editura Litera Internațional, București

Franz Marc (n.d.), în Encyclopaedia Britannica online, preluat de pe https://www.britannica.com/biography/Franz-Marc

Fride-Carrassat, Patricia, Marcadé Isabelle (2007), Mișcări artistice în pictură, Editura RAO, București

Gersh-Nesic, B. (n.d.), A beginner's guide to Impressionism, preluat de pe https://www.khanacademy.org/humanities/becoming-modern/avant-garde france/impressionism/a/a-beginners-guide-to-impressionism

Gompertz, Will (2014), O istorie a artei moderne, Editura Polirom, Iași

Hrișcă, Oana-Ruxandra (2013), Educație și comunicare vizuală pentru învățământ primar și preșcolar, Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava

Hrib, Dana-Roxana, Ciobanu, Rodica, Tudorie, Anamaria, Teodorescu, Raluca, Serfözö, Anca-Ioana, Vonica, Ghizela, Luca, Sabin-Adrian (2011), Pedagogia muzeală: un program de success, Editura ALTIP, Sibiu

LeBourdais, George Philip (2016), What Is Art Nouveau?, preluat de pe https://www.artsy.net/article/artsy-editorial-art-nouveau

Lebowitz, Rachel (2017), How to Be an Artist, According to Wassily Kandinsky, preluat de pe https://www.artsy.net/article/artsy-editorial-artist-kandinsky

Ministerul Educației Naționale (2014), Programa școlară pentru disciplina arte vizuale și abilități practice, clasele a III-a – a IV-a, București

Modern art (n.d.), în Encyclopaedia Britannica online , preluat de la https://www.britannica.com/topic/modern-art-to-1945-2080464

Myers, Nicole (2007), Symbolism, preluat de la https://metmuseum.org/toah/hd/symb/hd_symb.htm

Nelson, Ken (2018), Art History and Artists for Kids, preluat de pe http://www.ducksters.com/history/art

Park West Gallery, 2017, Behind the Artist: Joan Miró, preluat de pe https://www.parkwestgallery.com/behind-the-artist-joan-miro/41277

Paul, Stella (2004), Abstract Expressionism, preluat de la https://metmuseum.org/toah/hd/abex/hd_abex.htm

Ponce de León, P. G. (2009), Istoria picturii, Editura Teora, București

Prut, Constantin (2016), Dicționar de artă modernă și contemporană, Editura Polirom, Iași

Przybylek, Stephanie (n.d.), Gustav Klimt's Tree of Life, Stoclet Frieze: Meaning & Painting, preluat de pe https://study.com/academy/lesson/gustav-klimts-tree-of-life-stoclet-frieze-meaning-painting.html

Rewald, Sabine (2004), Fauvism, preluat de la https://metmuseum.org/toah/hd/fauv/hd_fauv.htm

Richman-Abdou, Kelly (2017), What is Modern Art? Exploring the Movements That Define the Groundbreaking Genre, preluat de la https://mymodernmet.com/what-is-modern-art-definition

Richman-Abdou, Kelly (2018), 6 Important Impressionist Painters Who Shaped the Iconic Movement, preluat de pe https://mymodernmet.com/impressionist-artists-list

Richman-Abdou, Kelly (2017), Art History: Exploring the Avant-Garde Art of Surrealism, preluat de pe https://mymodernmet.com/what-is-surrealism-definition

Stewart, Jessica (2017), 10 Revolutionary Art Movements That Have Shaped Our Visual History, preluat de pe https://mymodernmet.com/important-art-movements

Șușală, N. I., Bărbulescu, O. (1993), Dicționar de artă, Editura Sigma, București

Tate Gallery (n.d.), Cubism, preluat de la http://www.tate.org.uk/art/art-terms/c/cubism/all-about-cubism

Tate Gallery (n.d.), Abstract art, preluat de la http://www.tate.org.uk/art/art-terms/a/abstract-art

Tate Kids (n.d.), Who is René Magritte?, preluat de pe http://www.tate.org.uk/kids/explore/who-is/who-rene-magritte

Tate Kids (n.d.), Who is Jackson Pollock?, preluat de pe http://www.tate.org.uk/kids/explore/who-is/who-jackson-pollock

Tate Kids (n.d.), Op art, preluat de pe http://www.tate.org.uk/kids/explore/what-is/op-art

Tate Kids (n.d.), Who is Andy Warhol? preluat de pe http://www.tate.org.uk/kids/explore/who-is/who-andy-warhol

Tate Kids (n.d.), Who is Piet Mondrian?, preluat de pe http://www.tate.org.uk/kids/explore/who-is/who-piet-mondrian

The Art Story Contributors (2018), Modern Movements and Styles, preluat de pe http://www.theartstory.org/section_movements.htm

The Art Story Contributors, 2018, Salvador Dalí, preluat de pe http://www.theartstory.org/artist-dali-salvador.htm

Van't Hul, Jean (2013), The artful parent : simple ways to fill your family's life with art & creativity, Boston : Roost Books

Voorhies, James (2004), Post-Impressionism, preluat de la https://metmuseum.org/toah/hd/poim/hd_poim.htm

Wolf, Justin (2018), Modern Art, preluat de pe http://www.theartstory.org/definition-modern-art.htm

ANEXE