Lector univ. dr. Valentina Boureanu Absolvent: Florentina Nicoleta Dobre BUCUREȘTI -2019- UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI Facultatea de Jurnalism și… [304856]

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării

LUCRARE DE DIPLOMĂ

Coordonator:

Lector univ. dr. Valentina Boureanu

Absolvent: [anonimizat]2019-

[anonimizat]:

Lector univ. dr. Valentina Boureanu

Absolvent: [anonimizat]2019-

INTRODUCERE

Am ales această temă pentru realizarea lucrării de licență din dorința de a [anonimizat] o cercetare temeinică a teoriei brandingului personal.

Brandingul personal a devenit un imperativ profesional în epoca internetului și a retelelor sociale. [anonimizat], poți avea dificultăți în a te vinde și a-ți dezvolta cariera.

[anonimizat]. Am optat pentru această artistă deoarece o [anonimizat] o [anonimizat], [anonimizat]. Omul Delia, a [anonimizat], inspirația, distracția și spontaneitatea de care a [anonimizat], până în momentul actual. În cei 20 [anonimizat], Delia a [anonimizat]-și atragă un public mare care este empatic cu valorile pe care aceasta le promovează.

Lucrarea mea de licență este alcătuită din patru capitole.

[anonimizat] l-am denumit “Cadru teoretic general” am prezentat conceptele utilizate în realizarea cercetării mele. Acesta conține definirea relațiilor publice, a brandingului, etapele de construire a unui brand și rolul internetului în crearea unui brand personal. [anonimizat], dar și despre tipurile de nume de brand. Spre final am făcut o scurtă definire a [anonimizat], oportunitățile și amenințările pe care brandul personal cercetat le are.

Cel de al doilea capitol este intitulat ,,Metode de cercetare”. [anonimizat]-am folosit în realizarea studiului: metoda analizei de conținut și metoda studiului de caz. În continuare am prezentat și câteva noțiuni teoretice ce privesc cele două metode de cercetare pentru o întelegere mai bună a lucrării.

Al treilea capitol este ,,Studiul de caz: brandul Delia”. Acesta este capitolul practic al lucrăii pe care am realizat-o și cuprinde unsprezece subcapitole. [anonimizat], apoi am scris date biografice despre artistă și am efectuat o analiză de conținut pentru a [anonimizat]. Am făcut o analiză a rețelelor de socializare a artistei pentru a identifica platforma pe care aceasta interacționeză cel mai mult cu publicul său si am continuat cu o analiza de conținut pe baza reacțiilor pe care fanii le-au avut in urma ascultării pieselor Deliei pentru a determina atitudinea publicului prin prisma melodiilor sale, iar la final am realizat analiza SWOT a artistei.

În capitolul patru ,,Concluzii”, cel care încheie lucrarea mea de licență, sunt validate ipotezele de la care am pornit cercetarea, după o trecere prin rezultatele obținute la finalul cercetării.

CAPITOLUL I. CADRU TEORETIC GENERAL

I.1.DEFINIREA RELAȚIILOR PUBLICE

Relațiile publice reprezintă un domeniu vital în clădirea și păstrarea imaginii unui brand, deoarece ajută la stabilirea credibilității, reputației și ajută la creșterea vânzărilor. Rex Harlow a identificat toate definițiile dintre anul 1906- 1975, peste 500 de definiții , și a creat o singura definiție, pornind de la cele identificate. Definiția construită de acesta este:

“Relațiile publice sunt o funcție managerială distinctă, care contribuie la stabilirea și menținerea unor direcții reciproce de comunicare, întelegere, acceptare și cooperare între o organizație și publicurile sale. Această funcție implică gestionarea problemelor sau a evenimentelor, ajută conducerea să fie informată despre opinia publică și să reacționeze față de ea, definește și întărește responsabilitatea conducerii de a sluji interesul public, ajută conducerea să țină pasul cu schimbarea și să o folosească eficient, servind ca un sistem de avertizare timpurie și de anticiparea tendințelor, și folosește atât cercetarea, cât și tehnicile comunicarii etice ca intrumente principale de lucru.” .

Termeniul de PR presupune comunicarea eficientă, fie că este vorba între o corporație și publicul țintă, fie între o persoană și oamenii pe care doresc să îi influențeze. Programele de relații publice îmbunătățesc înțelegerea internă și externă a strategiilor, obiectivelor și realizărilor brandului. Ele construiesc o imagine și o reputație publică pozitivă.

Practicanții în relațiile publice sunt esențiali în procesul de comunicare între un brand și publicul său, acestora revenindu-le obligația de a se asigura că orice formă de comunicare este clară, astfel încât mesajele să fie ușor de înțeles.

Relațiile publice sunt foarte importante mai ales pentru brandurile care se bazează exclusiv pe imaginea lor, informațiile nefavorabile brandului putând duce la degradarea imaginii, rezultând chiar dispariția brandului.

,,Relațiile publice se concentrează pe reputație- rezultatul a ceea ce faci, a ceea ce spui și a ceea ce alții spun despre tine. Practica Relațiilor Publice este disciplina care pune accent pe reputație cu scopul câștigării întelegerii și a sprijinului și al influențării opiniei și a comportamentului.” .

Strategia de PR trebuie să aibă o viziune pe termen lung pentru a putea atinge obiectivele brandului, pentru a dezvolta relații cu publicul-țintă și pentru a-și construi o reputație.

Doug Newsom menționează că “relațiile publice presupun cercetarea tuturor publicurilor: primirea de informații de la acestea, avertizarea conducerii în legatură cu atitudinile și reacțiile lor, ajutorul în stabilirea de politici care demonstrează atenția crescută față de publicuri și evaluarea constantă a eficienței tuturor programelor de relații publice.”.

I.2.BRANDING

O formă brandingului include activități de relații publice.

Potrivit Prof. Univ. Marian Petcu, brandingul este un „concept ce vizează un proces de manageriere cât mai atentă a valorilor emoționale și materiale atașate brandului, astfel încât acesta să aibă un anumit succes, să câștige longevitate și credibilitate în ochii consumatorului” (Petcu, 2014, p. 59).

Și Wally Olins a formulat o definiție a brandigului spunând că ,,ține în principal de implicare și asociere, de demonstrarea exterioară și vizibilă a filierii private și personale. Brandingul ne permite să ne definim pe noi înșine cu ajutorul unei prescurtări imediat inteligibile pentru lumea din jurul noastru. Diesel, Adidas și hotelurile W înseamnă un stil de viață: Hermes, Ralph Lauren și Ritz sunt un altul.”.

Pentru ca un brand să se poată identifica acesta trebuie să aibă un nume sonor, unic și ușor de reținut; un logo; culori alese bine cromatic; și un slogan care să transmită povestea din spatele produsului.

,,În zilele noastre, brandingul ține în principal de implicare și asociere, de demonstrarea exterioară și vizibilă a filierii private și personale. Brandingul ne permite să ne definim pe noi înșine cu ajutorul unei prescurtări imediat inteligibile pentru lumea din jurul noastru.”.

I.3.CREAREA IMAGINII DE BRAND

George David vorbește în cartea sa “Relații Publice. Garanția Succesului” despre procesul de construire a imaginii unui brand și definește fiecare noțiune care ia parte la realizarea acesteia. Astfel crearea unei identități reprezintă ,,totalitatea modalitaților prin care ea poate să se identifice pe sine în fața diferițelor sale publicuri-țintă. Identitatea transmisă publicului prin intermediul comunicarii are ca rezultat imaginea, adică modul în care publicul percepe organizația.’’ .

Potrivit lui David (2002, p.82), caracteristicile identității sunt numele, emblema, sloganul, simbolurile, atmosfera și evenimentele. Numele pe care brandul îl are trebuie sa fie sonor, unic și ușor de reținut de către public. Emblema, sau logo-ul trebuie să conțină culori potrivite pentru a fi ușor de identificat de public, iar sloganul trebuie să transmită povestea din spatele produsului.

Pentru o mai bună distingere a brandului de cele concurente, acesta trebuie să aibă simboluri care să-l reprezinte. Conform lui George David ,,o imagine puternică se bazează pe unul sau câteva simboluri representative pentru o organizație sau pentru produsele ori serviciile sale.” Aceste simboluri pot fi reprezentate de animale, obiecte sau chiar oameni. După alegerea simbolurilor, acestea ,,trebuie introduce în mesaje ce transmit informații reprezentative despre personalitatea organizației sau performanțele produselor ori serviciilor sale.’’.

Mesajele pe care brandul le transmite publicului trebuie să fie unitare, să insufle calitățile brandului și punctele sale tari. Mesajele transmise trebuie să fie ,,formulate într-un mod distinctiv. Imaginea trebuie să aibă suficientă forță emoțională, pentru a putea suscita interesul publicului țintă.’’.

Atmosfera reprezintă locul în care brandul își desfașoară activitatea. Acest loc trebuie să corespundă cu identitatea brandului. ,,Ex: băncile care vor să aibă succes în afaceri trebuie să-și aleagă cel mai potrivit sediu, un interior adecvat, iar culorile, materialele si mobila trebuie să transmită și ele același mesaj despre solvabilitatea ce le caracterizează.”.

Evenimentele susținute de brand sugerează imaginea brandului, de aceea un brand ar trebui să susțină evenimentele cu care se identifică, pentru a fixa o imagine clară în mintea publicului, dar și pentru a nu crea confuzie în vederea a ceea ce transmite. ,,O organizație își poate crea propria identitate și, prin aceasta, o proprie imagine, legând-o de un anumit tip de evenimente pe care le sprijină financiar.’’.

În zilele noastre imaginea brandului primează în fața calităților produsului. ,,Se poate spune că oamenii de astazi nu cumpară produse ca atare, ci imagini de marcă, pe care nu știu cum să le diferențieze de alte produse similare decât prin considerente afective, profund subiective.”.

Și practicianul britanic, Wally Olins, este de acord cu această afirmație, spunând despre branduri că ,,au fost create de oamenii de marketing din marile companii pentru a seduce clienții- pentru a vinde produse prin crearea și proiectarea clară, în mod repetat, a unor idei colorate, dar simple.”(Olins, 2006, p.16)

I.4. BRANDUL

Potrivit Deliei Cristina Balaban ,,un brand este mai mult decât un cuvânt, un logo sau un simbol pentru identificarea produselor sau companiilor. Brandul este un conglumerat de emoți, percepții, atitudini, ale consumatorilor față de un produs. Brandul presupune percepția despre calitatea, imaginea, lifestyle, statut și se referă la calitățile, aspectele tangibile și intangibile ale unui produs sau serviciu.”.

Se poate consideră un brand, ideea sau imaginea pe care oamenii o au în minte atunci când se gândesc la anumite produse, servicii și activități ale unei companii, atât pe cale fizică, cât și pe cale emoțională (cum te face să te simți produsul). „În relații publice, conceptul de imagine a organizației desemnează reprezentarea pe care o are un anumit public despre o organizație sau o anumită componentă a acesteia. Aceasta reprezentare se formează în mentalul publicului ca o sumă de credințe, atitudini, opinii, prejudecați, experiențe sau așteptări referitoare la respectivele organizații sau la componentele lor, la indivizi, fenomene,sau obiecte. Reprezentarea se constituie ca o consecință a ceea ce face, ce comunică organizația despre ea însăși și ce se spune despre ea.”.

Prin urmare, în relația brandului cu publicul nu sunt importante doar caracteristicile fizice care creează o marcă, ci și sentimentele pe care consumatorii le dezvoltă față de companie sau de produsul său. Această combinație de indici fizici și emoționali este declanșată atunci când este expus numelui, siglei, identității vizuale sau chiar mesajului comunicat. David George spune că modul în care este văzută o companie, un produs, o persoană este foarte important ,,pentru că o imagine favorabilă îi va spori reputația într-un mod substanțial, contribuind nemijlocit la succesul organizației. În sens contrar, o imagine defavorabilă va știrbi serios prestigiul organizației, cu consecințe mergând până la eșec total și definitiv.”.

I.5. BRAND PERSONAL

,,Așadar, întrucat este mai important cine scrie, decât ce se scrie, este esențial să-ți construiești brandul personal, să faci personal branding.” (Bădău, 2015, p.252).

Având în vedere că ,,construirea unui brand pornește de la alegera unui nume, crearea de asocieri și promisiuni pentru numele brandului și dirijarea tuturor contactelor consumatorilor cu brandul astfel încât acesta să se ridice la nivelul așteptărilor lor față de un brand sau chiar să le depășească”, putem spune că și un brand personal trebuie să aibă în vedere tot asemenea caracteristici pentru a putea exista.

Daca un brand presupune ansamblul de păreri pe care un public le are despre un produs, atunci brandul personal reprezintă ansamblul părerilor pe care un public îl are despre o persoană. Fiecare interacțiune cu o persoană, fiecare ieșire în public, fiecare articol postat în online rămâne în mintea celorlalți, astfel ceilalți își pot forma o părere despre noi, conturându-ne brandul personal. ,,Poate că titlurile iți mângâie ego-ul, însă în ansamblu ceea ce contează cu adevărat este felul în care te cunoaște lumea, proiectele din care faci parte și câtă încredere au oamenii în persoana ta. Mai contează pe cine cunoști, cine te cunoaște și impresia pe care o lași celor din jur. Sigur, ceea ce faci este important, dar s-ar putea să conteze mai mult ceea ce știu ceilalți că faci.”.

,,Înainte de toate, brandul personal, conturat și exprimat prin intermediul unor platforme care oferă căi de comunicare eficientă, pune în valoare două informații fundamentale: cine ești tu ca persoană și ce știi să faci tu cel mai bine. Pornind de la această bază, trebuie să răspunzi la următoarele întrebări: – Pentru ce aș vrea să fiu cunoscut?, – Cu ce calități aș vrea să mă asocieze oamenii?, – Ce cuvânt/simbol aș dori să le apară în minte oamenilor când se gândesc la mine?” (Bădău, 2015, p.253).

,,În urma raspunsurilor rezultate se pot contura ,,-valori – imaginea de sine prin care îți construiești brandul trebuie sa spuna ceva despre sistemul tau de valori, -interese – ce anume te interesează? Interesele spun multe despre sistemul tău de valori, -personalitatea – trebuie să evoce principalele trăsături ale personalității tale, -comportamentul – este un indicator pe baza căruia oamenii își construiesc o imagine (…), – stil de viață, – motivații – ce te motivează?” (Bădău, 2015, pp.253-254)

Descoperirea personală joacă poate cel mai important rol în realizarea unui brand personal, având în vedere că ne confruntăm cu o situație în care din ce în ce mai puțini oameni știu ce îi pasionează, ce îi motivează, la ce au talent, ce valori au. Aceste patru lucruri sunt esențiale în construirea unui brand personal, deoarece brandurile personale sunt o expunere a ceea ce suntem noi cu adevărat în interior. În general, persoanele care apelează la specialiștii în branding personal, sau care se ocupă individual de crearea reputației lor, sunt artiști sau oameni care lucrează în avocatură, consultantă etc., deoarece concurența lor este foarte mare și au nevoie de mijloace prin care să se promoveze și diferențieze de restul.

Pasiunea pentru cea ce faci, dar și plăcerea de a vorbi despre meseria ta sunt cele două elemente esențiale în crearea neplanificată a unui brand personal. Există mulți oameni care fac lucruri extraordinare cu multă pasiune și competentă, dar pentru că nu le place să vorbească despre ele rămân mai puțin vizibili.

1.6. CREAREA NUMELUI DE BRAND

Numele este una dintre caracteristicile fizice ale unui brand. Cu ajutorul numelui de brand, un produs poate fi identificat cu ușurință de către utilizatorii produsului. ,,Numele identifică ceva sau pe cineva. Daca am avea cu toții același nume, ar domni confuzia.”.

Sutherland a specificat că numele brandurilor poate să denote ceva ,,ele transmit o semnificație. Semnificația poate avea mai multe niveluri și principala definiție a cuvântului poate avea mai multe sensuri secundare sau derivate. De fapt, poate fi vorba de omonime: cuvinte cu aceeași formă, dar cu înțeles diferit sau chiar opus.” ori pot sugera anumite însușiri care trec dincolo de sensul lor denotativ. ,,Ca să dăm un scurt exemplu, Auschwitz și Hitler fac trimitere nu doar la un oraș polonez, respectiv un politician, ci sugerează cel mai mare lagăr de concetrare în perioada celui de-al doilea Război Mondial și liderul care a ajutat la crearea lui.’’.

Clasificarea tipurilor de nume de brand este stabilită în patru categorii. Acestea sunt numele descriptive, aluzive, arbitrare și născocite. ,,Numele descriptive sunt de 2 tipuri (…) primul tip afirmă una dintre trăsăturile caracteristice prin care produsul, serviciul sau compania își doresc să se cunoască. Celalalt tip se referă la numele care denotă cauza, sursa sau originea. .

La fel ca și numele descriptive, și cele aluzive se folosesc de cuvinte, deși uneori acestea pot fi compuse neologice. ,,Numele aluzive diferă de cele descriptive prin faptul că doar sugerează sau dau indicii despre produs, serviciu sau instituție sau despre beneficiul principal al acestora. Operează prin conotații și aluzii, lucrând asupra minții cu instrumente insinuante precum comparația, metafora sau referințele culturale.’’.

,,Numele arbitrare par să nu aibă nicio legătură cu referenții săi, iar numele născocite sunt în întregime inventate.’’.

,,Numele născocite pot părea descriptive, aluzive sau arbitrare, dar toate au o singură caracteristică: sunt inventate. Tylenol este un neologism. La fel sunt și Teflon, Exxon și Pepsi.” .

1.7. PUBLICUL ȚINTĂ

Unul dintre principalele lucruri pe care un individ trebuie să le decidă la începutul realizării unui brand personal este stabilirea în mintea cui vrea să fie prezent, adică stabilirea publicurilor.

Termenul de publicuri ,,se referă la orice grup ai cărui membri au un interes comun, într-o anumită situație, sau împărtășesc valori comune, astfel, un partid politic, managerii unei corporații, fanii unei formații, candidații la examenul de admitere etc. pot fi considerați ca publicuri.” .

O definiție a lui Dumitru Iacob spune că publicul reprezintă ,,categoria socială și statistică ce desemnează o colectivitate de persoane, puțin numeroasă sau foarte numeroasă, concentrate sau dispersată stabil, omogenă sau eterogenă din diferite puncte de vedere (…), care are însă comun un centru de interes sau informații identice și simultane la un moment dat.” (Iacob, 2003, p.64).

Daca un grup de oameni descoperă că este supus unor acțiuni, care îi afectează viață (șomaj, poluare, insecuritate etc.) sau îi rezolvă anumite probleme cu care se confruntă (…), și dacă identifică sursa acestor acțiuni, va începe să se simtă legat de acea organizație și devine ,,public” al acestuia.” .

Serviciile unui brand personal trebuie să satisfacă nevoile unui individ ca acesta să devină parte a publicului său. Realizarea publicului se face segmentat în funcție de ceea ce brandul dorește să livreze. ,,Criteriul geografic- cuprinde poziționarea în spatiu urban sau rural, granițele naturale sau politice. Criteriul demografic- cuprinde date referitoare la gen, vârstă, sex, stare civila și educație. Criteriul psihografic- stilurile de viață au devenit un criteriu important în determinarea publicului țintă, deoarece determină maturitatea psihografică.” .

Delia Cristina Balaban explică într-un mod elaborat caracteristicile sociodemografice și psihografice pe care publicul țintă le poate avea. În continuare aceasta a enunțat și criteriile sociodemografice pe baza cărora se poate defini un public țintă: sexul- ,,acest criteriu este foarte important pentru descrierea publicului țintă al anumitor categorii de produse, precum cele de igienă corporală și cele cosmetice, destinate unui public-țintă în exclusivitate femei; există produse (…) obiecte de îmbrăcăminte, unde sexul consumatorului este important doar într-o manieră relativă.’’ . La fel ca în cazul categoriilor de produse, și brandurile au fost stabilite publicuri cărora li se adresează, în funcție de sex. Un exemplu este brandul Victoria’s Secret, o casa de modă americană care se adresează exclusiv femeilor, producând lenjerii de damă, cămăși de noapte de damă, pijamale de damă etc.; vârstă- ,,este importantă pentru anumite categorii de produse cum sunt produsele alimentare pentru nou născuți, paste de dinți create special pentru persoane peste patruzeci de ani, anumite medicamente etc.” ; veniturile- ,, sunt importante pentru că descriu posibilitățile financiare ale consumatorilor; produsele de lux necesită posibilități financiare superioare.” ; profesia și nivelul de educație- ,,sunt importante pentru descrierea publicului-țintă al unor publicații, de exemplu, sau al unor obiecte tehnice necesare profesării unei meserii, dar nu numai.” ; regiunea de apartenență- ,,este relevantă deoarece există unele cutume de natură gastronomică, culturală care influențează comportamentul consumatorului.” .

Continuând descrierea publicului, Delia Cristina Balaban a enumerat și caracteristicile psihografice pe care un produs sau brand le poate avea. Acestea sunt ,,dorințele, orintările, atitudinile, prejudecățile, temerile, ceea ce constituie personalitatea consumatorului. Lor li se alătură anumite caracteristici specifice legate de consum, ca de exemplu: preferințele pentru petrecerea timpului liber, comportamentul la cumpărături, pretențiile de posesie.’’.

,,Un alt criteriu este cel comportamental ,,care se deduce din cercetarea pieței de consum și se referă la alegerea produsului, intensitatea utilizării, alegerea mărcii, fidelitatea față de marcă etc.’’ .

I.8. ROLUL INTERNETULUI ÎN CREAREA BRANDULUI PERSONAL

Până la apariția Internetului au existat recomandările. Când aveam nevoie de serviciile unei persoane, întrebam cunoscuții, iar aceștia ne făceau recomandări. Însă azi povestea asta este mai complicată pentru că sunt din ce în ce mai mulți oameni care își doresc un loc de muncă, din ce în ce mai mulți oameni care își doresc să se diferențieze unii de alții și atunci procesul de branding personal și de a te diferenția unul de altul devine din ce în ce mai important.

,,Online-ul este un mediu excelent pentru construirea unui brand personal, deoarece oferă platforme cu posibilități eficiente de comunicare.” (Bădău, 2015, p.254).

,,Din punct de vedere al relațiilor publice, cheia succesului afacerilor online stă în construirea și menținerea reputației prin schimbul de informații între organizație și publicul online. Desigur, o comunicare bună a fost întotdeauna importantă în lumea economică, diferența consta în faptul că, o dată cu sosirea erei Internetului, ea a devenit esențială.” (Vegheș, 2003, p.26).

Efectul evident pe care Internetul îl are asupra lumii este foarte puternic, astfel odată cu apariția sa a început și era digitală.

,,În 1990, Internetul se folosea doar la schimbul de informații științifice. Azi Internetul a devenit un instrument familiar, fiind un instrument al comunicării globale pentru milioane de oameni. Potrivit unui studiu realizat de PR reporter în 1998, utilizarea noii tehnologii este tendința principală în relațiile publice.” (Wilcox, 2009, p.264).

Cea mai mare caracteristică pe care o are Internetul este ușurința accesului la informație pe care o oferă internauților . Însă Internetul are avantaje și dezavantaje. Dennis L. Wilcox a prezentat care sunt aspectele cheie ale Internetului, dar și problemele legate de acesta.

Aspectele cheie pe care Internetul le deține sunt: ,,1. Prezența în toată lumea. Un mesaj conceput pentru utilizarea locală sau regională poate atrage reacții pozitive sau negative din locuri neașteptate. Conținutul Internetului nu poate fi, în principiu, controlat. 2. Oricine poate spune sau arăta orice, fără a trece prin filtrul unor gatekeeper-i și editori care aprobă publicarea unui material ce ajunge la public prin canale media tradiționale. 3.Urmărirea unui subiect se poate efectua mai rapid prin Internet.’’ (Wilcox, 2009, pp.272-273).

Aspectele negative ale Internetului sunt: ,,1. Dificultatea în găsirea informațiilor pe care le caută, datorită complexității sistemului, îi frustrează pe unii utilizatori. 2. Probleme controversate legate de securitate și chestiunile legale referitoare la încălcarea drepturilor de autor, calomnie, invadarea intimității și pornografie rămân nerezolvate. 3. Proceduri care consumă mult timp pentru tranzacțiile online sau înregistrarea produselor pot fi oprite transmitându-se un mesaj prin care se anunță că procedura nu a avut success, generând scepticism în legătură cu eficiența web-ului și fiabilitatea sa ca instrument de comunicare. În asemenea situații, a susține că relațiile publice online construiesc o relație pozitivă cu evenimentul-cheie poate avea urmări grave.’’ (Wilcox, 2009, p.272-273).

,,Chiar și lucrurile pe care le faci în timpul liber îți pot afecta cariera într-un mare fel. (…) Chiar și lucrurile mărunte: cum te comporți, cum te îmbraci, prezenta pe care o ai în mediul online, limbajul trupului și cunoștințele cu care te asociezi pot să te ajute în a-ți contura cariera sau, dimpotrivă, să o înfunde cu totul.”.

Brandingul personal a devenit un imperativ profesional în epoca internetului și a rețelelor sociale. Poți fi foarte bun în ceea ce faci, dar dacă nu ești cunoscut în domeniul în care activezi poți întâmpina piedici în a te vinde și a-ți dezvolta cariera.

I.9. VALORILE

,,Valorile noastre personale sunt întotdeauna importante pentru noi. Și devin din ce în ce mai importante și rigide o dată cu înaintarea în vârstă.”..

,,Valorile se află în miezul componentului nostru. Ele își au rădăcinile în credințele noastre fundamentale, cum sunt cele despre ce este bine și ce este rău, important sau neimportant, valoros sau lipsit de valoare etc. Sistemele de valori deja formate se schimbă foarte puțin de-a lungul vieții noastre (…) Sistemul nostru de valori este cel care influențează modul cum aplicăm logica la lucrurile pe care le trăim și le percepem, precum și genurile de conexiuni pe care le facem între percepțiile noastre asupra realității.”.

Valorile pe care un brand personal le face cunoscute publicului, trebuie să fie adevărate și să-l reprezinte întru totul. Dacă valorile prezentate publicului nu coincid cu ceea ce brandul este de fapt, atunci există o problemă care poate aduce la scăderea credibilității acestuia. ,,De mici suntem învățați că unele valori sunt adevăruri eterne, dar dacă vedem că ele sunt încălcate în mod repetat, fară a fi pedepsite, începem să ne îndoim de caracterul lor adevărat ori etern.”.

I.10. ANALIZA SWOT

SWOT este un agronim din limba engleză care înseamnă ,,Strengths’’, ,,Weaknesses”, ,,Opportunities” și ,,Threats”.

Analiza SWOT reprezintă un ansamblu de atuuri, slăbiciuni, ocazii și amenințări cu care se confruntă o firmă („Strengths, Weaknesses, Opportunities, Threats“). Acest tip de analiză presupune monitorizarea mediului extern al firmei, precum și a mediului intern. .

Punctele tari și cele slabe fac parte din zona interioară a organizației sau a propriei persoane. Acestea se află sub controlul nostru, mai exact ține de voință și priceperea noastră de a le modela și gestiona. Oportunitățile și amenințările se află în zona exterioară de control și nu avem puterea de a le schimba, doar ne putem adapta contextului creat de acestea. ,,Ele pot apărea datorită clienților, furnizorilor, concurenței, mijloacelor de informare, politicii guvernamentale noilor reglementări, venind întotdeauna din afară.” .

Punctele tari presupun scoaterea în evidență a abilităților și resurselor de care brandul dispune. Punctele slabe sunt evidențiate în modul cel mai sincer cu putință, având scopul de a forma acele slăbiciuni în puncte tari.

Oportunitățile presupun găsirea zonele în care am putea avea un avantaj concurențial. Ideea e să concretizăm aceste zone de potențial pentru a putea deveni mai eficienți.

În cazul amenințării ne focalizăm asupra mediului socio-economic și financiar în care activăm pentru a identifica din timp factorii care ne-ar putea perturba desfășurarea realizării planului personal pe care ni l-am propus.

În concluzie, pentru a folosi corect analiza SWOT trebuie să conectăm punctele tari la oportunități, pentru a deveni mai eficienți și mai profitabili trebuie să încercam să transformăm punctele slabe în puncte tari și să eliminăm amenințările. ,,În mod evident, firma nu trebuie nici să-și corecteze toate punctele slabe, nici să se împuneze cu toate atuurile sale! Ar trebui să se limiteze la acele ocazii favorabile care-i solicită doar atuurile existente.” .

CAPITOLUL II. METODE DE CERCETARE

II.1. ANALIZA DE CONȚINUT

Analiza de conținut este „un set de tehnici de cercetare cantitativ-calitativă a comunicării verbale și nonverbale, în scopul identificării și descrierii obiective și sistematice a conținutului manifest și/sau latent, pentru a atrage concluzii privind individul și societatea sau comunicarea însăși, ca proces de interacțiune socială.”.

Obiectivele analizei de conținut: ,,Analiza de conținut calitativă și cea cantitativă sunt două abordări complementare, astfel ea poate fi realizată în „două feluri de date: 1. cantitative, care sunt analizate statistic ; de pildă, în situația stereotipiei reclamelor de gen din revistele pentru bărbați poate fi categorizată și numărată frecvența lor ; 2. calitative, care sunt analizate prin înțelegerea semnificațiilor ; de exemplu, mesajul caracteristic din telenovele care zugrăvește fericirea familiilor nucleare ; analiza încearcă să facă vizibile mesajele și sugestiile comportamentului tipic ce constituie suportul acestor producții de televiziune” (M. Agabrian, 2008, p.23)

Principalele scopuri ale analizei de conținut sunt: „ (1). Descrierea pattern-urilor sau tendințelor în prezentările media; (2). Testarea ipotezelor despre strategiile sau scopurile procedeelor media; (3). Compararea conținutului media cu lumea reală; (4). Aprecierea reprezentării unui grup particular în societate; (5). Extragerea inferențelor legate de efectele media.” (R.D. Wimmer, J.R. Dominick ,1987, apud Valentina Marinescu, 2005, p.110).

Analiza de conținut se obține in urma a trei etape:

1.Alegerea temei de cercetare. „Având in vedere specificitatea „instrumentului de lucru” și dependența lui de un cadru teoretic clar articulat, în manualele de studiere ale comunicării se consideră că „definițiile operaționale ale unitații de analiză ar trebui să fie clar delimitare și atotcuprinzătoare; criteriile pentru includere ar trebui să fie clare și ușor observabile” (D. Deacon, P. Golding, 1999:123). Acest lucru se poate realiza prin pre-testări succesive ale definițiilor unitaților de analiză și prin rafinarea lor ulterioară. ”.

2. Deciderea materialului pentru cercetare. Aceasta decizie se ia „în funcție de problema cercetată, de extinderea pe care dorim să o dăm studiului, de timpul pe care îl avem la dispozitie, de posibilitațile tehnice și materiale de care dispunem, materialul (textile, filmele, benzile imprimate etc) supus analizei de conținut poate fi mai redus sau mai extins.”.

3. Eșantionarea. Cea din urma etapă implică alegerea surselor de comunicare. ,,Din multitudinea surselor de informare, cercetatorul trebuie sa aleaga acea clasă de documente care este cea mai relevantă pentru tema de studiu.”.

Avantajele analizei de conținut:

„- urmărește direct comunicarea prin texte sau transcrieri (a interviurilor, de pildă) și, în consecință, evidențiază trăsătura centrală a interacțiunii sociale.

– permite atât operațiuni cantitative, cât și calitative.

– prin analiza textelor, oferă o valoroasă cunoaștere de profunzime din punct de vedere istoric/cultural. – permite apropierea de text, care poate oscila între categorii specifice și relații, și, de asemenea, analiza statistică a formei codate textului.

– reprezintă un mijloc nonobstructiv de analiză a interacțiunilor. – oferă o cunoaștere profundă a modelelor complexe ale gândirii umane și ale utilizării limbajului” (M. Agabrian, 2006, pp. 24-25).

II.2. STUDIUL DE CAZ

Studiul de caz este ,,o investigație empirică prin care se investighează un fenomen contemporan în contextul său din viața reală, în special atunci când granițele dintre fenomen și context nu sunt foarte bine delimitate, iar investigația studiului de caz (…) se bazează pe surse multiple de dovezi, existând necesitatea ca datele să conveargă conform unui proces de triangulare, și ca al doilea rezultat, beneficiază de elaborarea anterioară a unor ipoteze teoretice, în scopul de a dirija colectarea și analiza datelor.”.

Studiul de caz este ,,o metodă activă de învățământ, bazată pe o implicare intensă a participanților la procesul de pregătire în abordarea și de regulă, în soluționarea unei soluții-problemă cu scopul aplicării creatoare a cunoștințelor dobândite și a formării și dezvoltării de aptitudini și comportamente de management eficace” (Nicolescu, 2003, p. 7)

„În plan general, studiul de caz reprezintă un mod aparte de a privi tehnica rezolvării de probleme (pentru că, într-adevăr, studiul de caz presupune un asemenea mecanism).” ( Pânișoară, 2008, p. 372).

Această metodă este utilizată pentru a oferi cercetatorului informații cu privire la subiectul cercetării și ,,presupune o metodă atotcuprinzătoare care include logica designului, tehnicii de colectare a datelor și abordările specifice pentru analiza acestora“.

În faza inițială a proiectului de cercetare sunt formulate întrebările de studiu și este creat designul de cercetare, acesta din urmă fiind necesar pentru a ajuta cercetatorul la enunțarea unor concluzii precise.

Robert K Yin definește designul ca fiind ,,secvența logică ce leagă datele empirice de întrebările inițiale ale studiului și, în cele din urmă, de concluziile sale. La modul colocvial, un design de cercetare este un plan logic pentru a ajunge de aici până acolo- unde aici poate fi considerat setul inițial de întrebări la care trebuie găsite răspunsuri, iar acolo, setul de concluzii (răspunsuri) privitoare la aceste întrebări. Între ,,aici” și ,,acolo” se parcurg o serie de etape majore, printre care colectarea și analiza datelor relevante.”.

Pentru realizarea studiului de caz, Robert K Yin, a relatat 5 componente importante ale designului: “ (1). Întrebările de studiu, (2). Ipotezele, dacă există, (3). Unitatea sau unitațile de analiză, (4). Logica prin care se leagă datele de ipoteze, (5). Criticile de interpretare a descoperirilor”.

Cât despre stabilirea întrebărilor de cercetare, acestea ,,sunt cele mai semnificative pentru un subiect și dobândirea unei anume precizii în formularea lor necesită o pregătire consistentă.” .

Potrivit lui Robert K Yin, aptitudinile cercetătorul poartă un rol important în buna realizare a cercetării, fiind nevoie de ,,un cercetator bine instruit și experimentat pentru a realiza un studiu de calitate, deoarece există o interacțiune continuă între aspectele teoretice și examinate și datele colectate.”.

Prin urmare, acesta a realizat o listă cu cele mai importante aptitudini pe care trebuie să le aibă cercetatorul:

,,Un bun cercetător al cazurilor trebuie să poată pune întrebări relevante și să interpreteze răspunsuri

Cercetătorul trebuie ,,să știe să asculte” și să nu cadă în capcana propriilor ideologii sau prejudecăți

Cercetătorul trebuie să manifeste adaptabilitate și flexibilitate, astfel încât noile situații întâlnite să fie văzute ca oportunități, nu ca amenințări

Chiar și în situațiile explorative, cercetătorul trebuie să cunoască foarte bine problemele studiate, fie că este vorba de orientarea teoretică sau de una politică. Acest lucru reduce evenimentele și informațiile relevante la proporții care pot fi manevrate” .

,,Întrebările de studiu pot oferii indicii în ceea ce privește alegerea celei mai relevante strategii pentru activitatea de cercetare. Ipotezele sunt foarte importante în realizarea unui studiu de caz, deorece prin formularea corectă a acestora, se indică, automat, unde trebuie căutate informațiile necesare. Unitatea de analiză în studiul de caz reprezintă toate aspectele care urmeaza sa fie discutate si rezolvate si rezolvate prin realizarea studiului de caz.”

CAPITOLUL III. BRANDUL DELIA

III.1. IPOTEZE

În etapa inițială a lucrării mele de cercetare voi propune două ipoteză pe care doresc să le validez la finalul cercetării efectuate: Delia este un brand personal de succes și faptul că publicul brandului Delia este diversificat.

III.2. OBIECTIVE

Obiectivele pe care îmi propun să le atig pe parcursul realizării lucrării de cercetare sunt:

Identificarea valorilor brandului Delia

Identificarea publicului brandului Delia

Stabilirea canalele de comunicare pe care aceasta se promovează

III.3. BIOGRAFIA

Delia Matache este una dintre cele mai cunoscute cântărețe de muzică pop din România. Aceasta s-a născut în anul 1982 pe data de 7 februarie, în București fiind primul copil al familiei. Delia este fiica unei interprete de muzică populară, Gina Matache, de la care a moștenit talentul vocal.

Studii: Cântareața a absolvit Liceul de Muzică “Dinu Lipatti” din București și a continuat cu “Universitatea Națională de Muzică București”. Pe lângă vocea încântătoare, artista știe să cânte și la pian, chitară și flaut.

Carieră: Artista a debutat în lumea muzicii la începutul anului 1999, în trupa N&D alături de Nicolae Marin, cu care a colaborat până în anul 2003. Împreună au reușind să scoată trei albume "Altfel", "Fac ce vreau" și "Nu e vina mea". În anul 2003, aceasta a decis să înceapă o carieră solo și se pare că alegerea facută i-a adus un mai mare succes.

Prima melodie din cariera sa solo a fost ,,Parfum de fericire”. Astăzi, artista deține în portofoliul profesional un număr de 23 de videoclipuri oficiale cu peste 500 de milioane de vizionări.

De-a lungul carierei sale, Delia, a colaborat cu artiști precum Smiley (2005), Matteo (2007), F.Charm (2012), Puya (2012), Mihai Bendeac (2013), Kaira (2014), Carla’s Dreams (2015, 2017), Deepcentral (2016), The Motans (2017, 2019), Grasu XXL (2018).

Alături de Smiley, în anul 2005, a contribuit la coloana sonoră a telenovelei ,,Secretul Mariei”

În prezent Delia este și om de televiziune, acceptând provocarea de a fi jurat în doua dintre cele mai îndragite emisiuni de talent din România, respectiv iUmor (2016) și X Factor (2012). (vezi anexa 1)

Premii câstigate (vezi anexa 2):

BEST POP ARTIST – ELLE AWARDS 2017

“DELIRIA” BEST ALBUM – RADIO ROMANIA AWARDS 2017

“IN GURA TA” BEST POP SONG – RADIO ROMANIA AWARDS 2017

THE MOST POPULAR ARTIST – TV MANIA AWARDS 2016

ARTIST OF THE YEAR – RADIO ROMANIA AWARDS 2015

“PE ARIPI DE VANT” BEST SONG – RADIO ROMANIA AWARDS 2014

Albume scoase în cariera solo (vezi anexa 3):

Deliria Live

2017 Cover1

Pe aripi de vânt

Evenimente (vezi anexa 4):

Acadelia 2018

Psihedelia2017

Winter Wonderland 2016

Welcome to Deliria 2016

Pe aripi de vant 2015

Artista a fost ambasador de brand pentru mărci precum Coca-Cola, Tuborg, IFUSE, Batiste, BSB, Teilor, Vodafone (vezi anexa 5).

Autobiografie: ,,Oboseala mă enervează cel mai tare, rutina. Nu-mi place să am același obicei zi de zi, să fac același lucru. Mă sperie, mi se pare că sunt închisă.”

,,Nu știu cate pot să fac, dar simt că mai sunt lucruri de făcut. Am o grămadă de idei pe care nu am timp să le pun în practică. (…) Eu sunt obișnuită să fac lucruri pentru mine și să muncesc pentru ele de mică.

,,Nu m-a ajutat nimeni, chiar dacă parinții mi-au dat un acoperiș și mâncare, nu m-a împins nimeni de la spate.”

,,Intotdeauna am avut un soi de dorinta nebuna si curaj.”

III. 4. ANALIZA PUBLICULUI PE PAGINA DE FACEKOOK-UL IUMOR

Publicul brandului personal Delia Matache este împarțite în funcție de profesiile pe care artista le are. Potrivit biografiei anterioare, Delia este cantareață, om de televiziune și jurat în cadrul emisiunilor X Factor România și iUmor. Principalul public căruia aceasta i se adresează sunt consumatorii muzicii sale, apoi urmând cei care urmăresc show-urile tv în care acesta este jurat. Potrivit informațiilor primite din partea Anei Maria Hâncu, Label Manage la Global Records (vezi anexa 6), publicul Deliei este alcătuit din 62% femei și 38% barbati, iar procentul pe vârstă este:13-17 11%; 18 – 24 33%; 25 – 34 31%; +35 25%.

În misiunea de a contura profilul publicului-țintă al artistei Delia Matache, am decis a analiza reacțiile publicului la postările de pe pagina de Facebook a emisiunii iUmor. Am ales să analizez doar pagina iUmor, deoarece de la terminarea sezonului 8, respectiv decembrie 2018, pagina X Factor a postat frecvent pe Facebook conținut care nu are legătură cu emisiunea, iar informațiile relevante lucrării mele s-au pierdut.

iUmor este o emisiune de divertisment care aparține postului de televiziune Antena 1. Emisiunea constă în prezentarea talentului de către participanți, la final, momentul artistic fiind jurizat de cei trei jurați: Delia Matache, Mihai Bendeac și Catalin Ștefan Ion (Cheloo).

În acest an se desfăsoară sezonul cu numarul 6, iUmor. Emisiunea a început să fie difuzată pe televizor la data de 23 februarie și se desfăsoară și în acest moment.

La data de 18.05.2019 pagina de Facebook iUmor (fig.1) deține 553.192 de aprecieri.

Figura. 1 (pagina de facebook iUmor)

Sursa foto: https://www.facebook.com/OfficialDelia/ accesat la data de 2 aprilie 2019

În urma monitorizării efectuate, în intervalul 15 martie 2019 – 25 mai 2019, am obervat că pagina de Facebook Iumor este foarte activă, acesta ajungând să aibă până la 12 postări pe zi. Printre principale postări pe care le putem găsi pe pagina de Facebook iUmor sunt clipuri video cu fragmente din edițiile deja difuzate la TV, dar și știri distribuite de pe site-ul Antenei 1. Însă, nu la fel de activi sunt și urmăritorii paginii. Postările remarcate de către public sunt doar cele din zilele în care emisiunea este difuzată la TV, respectiv sâmbăta. Dacă o postare din timpul săptămânii are în medie 30 de aprecieri, conținuturile postate sâmbăta primesc peste 700 de aprecieri și mai mult de 100 de comentarii.

Axându-mă pe ceea ce îmi doresc să obțin, anume profilul publicului emisiunii pentru a putea determina publicul artistei, am analizat o parte din emițătorii comentariilor celor mai apreciate postări de pe pagina de Facebook iUmor.

În urma extragerii de date personale de pe profilul public de Facebook al persoanelor care au comentat la postari, am putut segmenta publicul iUmor din punct de vedere demografic și geografic, dar și din punct de vedere al stilului de viată (vezi anexa 7). Astfel, am remarcat că, în cea mai mare parte publicul emisiunii este alcătuit din femei și bărbații, vârsta cuprinsă între 18-45 ani, căsătoriți, cu un job stabil, duc un trai modest, au simțul umorului, sunt familiști, prietenoși, le place să iasă cu prietenii și caută în această emisiune relaxarea după o săptămănă de muncă.

Conform rezultatelor analizei de conținut realizată pe baza comentariilor legate de brandul Delia (vezi anexa 8), artista este apreciată de către fani în primul rând pentru cum arată și pentru ceea ce ea exprimă în mod natural, iar mai apoi pentru talentul său muzical.

Cel mai întalnit cuvânt în comentariile analizate este “frumoasă”, fiind prezent în 25% din comentarii. În plus, pe langă acest termen se mai distig și cuvinte din câmpul lexical al adjectivului frumos: simpatică și minunată. Astfel, putem defini o primă caracteristică a publicului cum ar fi superficialitatea, deoarece predomină aprecierea din punct de vedere fizică a artistei.

Termeni cu privire la profilul comportamental al artistei sunt frecvent regăsiti în comentariile postate: “energică, abilă, dinamică, feminină, vesală, nonconformistă”, acești termini având frecvența 1-2/ comentariu. Dacă aceste caracteristici comportamentale ale brandului Delia sunt apreciate de către public, putem rezulta faptul că publicul se identifică cu caracteristicile menționate sau își dorește să le deprindă.

Cuvântul “concurs” și derivatele acestuia sunt termeni des întâlniți în comentariile analizate, făcând referire la show-ul iUmor. Fiind publicul unui concurs de divertisment care se focusează pe haz, putem contura înca doua caracteristici al publicului, anume amuzamentul și simțul umorului.

La fel de des întâlnit este și termenul “public” cu referire la noțiunea de target. Aducerea în discuție a acestui cuvant de însuși publicul artistei, este clar o dovadă de apreciere și devotement față de artistă, aceștia fiind conștienți că fac parte dintr-un grup care are un interes comun, brandul Delia.

Sintagme precum “îmi placi mult”, “te iubesc” sunt folosite frecvent, fanii exprimandu-și sentimentul și aprecierea față de artistă în mod direct și profund. Acestea fiind spuse putem contura alte trei caracteristici ale publicului cum ar fi iubirea, blândețea și aprecierea.

Termenul “îmbrăcămine” și cuvinte din câmpul său semantic sunt frecvent regăsite în comentariile analizate, acestea întărind noțiunea de public superficial. Dacă publicul apreciază stilul caracteristic Deliei, atunci putem rezulta un public modern cu însușiri iesite din tipare, care este deschis la noi experiențe.

Cuvantul “hit” și derivate precum melodie, videoclip sunt întâlnite doar în 3 comentarii. Deși este un termen elementar în cariera artiste, care ține de domeniul artistic și de ceea ce ea vinde, fanii nu au fost atat de activi pe acest subiect, preferând să facă observații asupra caracteristicilor fizice și comportamentale ale artistei.

În urma caracteristicilor publicului pe care le-am descoperit am putut segmenta publicul țintă al artistei.

Din punct de vedere demografic și geografic publicul este reprezentat de tineri, femei și bărbați, în cea mai mare parte cu vârstele cuprinse între 18 și 35 de ani, cu venituri stabile, iar datorită faptului că Delia este un artist național, ea se adresează persoanelor din România, mai mult de atât din mediul urban. Din punct de vedere comportamental, fanii săi sunt superficiali, amuzanți, cu un simț al umorului dezvoltat, afectivi, curajoși în a-și exprima trăirile în mod public, moderni și ieșiți din tipare. Ei se identifică cu caracteristicile comportamentale ale Deliei cum ar fi: energici, abili, dinamici, veseli si nonconformisti. Din punct de vedere psihografic, publicul țintă al brandul personal Delia este un public cu o personalitate extrovertită asemenea artistei. Sunt prietențioși, entuziasmați, pozitivi, pasionați de muzică, le place să se exprime în mod liber și sunt dornici de a experimenta lucruri noi.

III.5. VALORILE BRANDULUI

În misiunea de a identifica valorile pe care brandul Delia le promovează, am realizat o analiză de conținut a articolelor din presă în care se vorbește despre artistă. (vezi anexa 9)

Prin analiza de conținut, am observat frecventa folosire a cuvântul “modă”, dar și a cuvintelor din câmpul semantic al modei. Termenul a fost întâlnit în 5 articole de presă și a avut cea mai mare frecvență dintre toate cuvintele cheie extrase, respectiv 16 afișări pe articol. Astfel, o primă valoare conturată pe care Delia o promovează este frumusețea.

Cuvântele situate pe locurile 2 și 3 sunt “concert” și derivatele acestuia, dar și cuvântul “melodii” , cel din urmă fiind în strânsă legatură cu primul menționat. Termenul “concert” este întâlnit în mai mult articole, respectiv 8 din 10, având o frecvență de până la 7 repetări pe articol. Cuvantul “melodii” este regăsit în mai puține articole însă are o frecvență mai mare față de termenul “concert”, fiind menționat de 12 ori într-un articol. Având în vedere că aceste două cuvinte cheie țin de partea profesională a artistei, valorea conturată este pasiunea pentru muzică.

Pe a patra poziție în tabelul valorilor se află cuvântul “bani” și cuvinte din campul său semantic, acestea având o o frecvență de până la 12 apariții pe articol. Alături de cuvântul “bani” este și “vacanță” cu șapte apariții pe articol. Aceste două cuvinte conturează valori precum bogăție, câștiguri, dar și distracție.

Urmatoarea valoare conturată este profesionalismul care a reieșit în urma folosirii frecvente a unei sintagme. Această sintagma este “cea mai bună artistă” și este întâlnită în 4 articole avand o frecvență de 4 apariții pe articol.

Un subiect care ține de viața privată a artistei a fost des întâlnit în presă. În acest caz fac referire la “adoptarea unui copil” de către artistă. Această sintagmă a a avut o frecvență de 4 apariții pe articol, și a reușit să contureze alte două valori: familia și compasiunea.

Cuvinte cheie regăsite în articole au mai fost “celebritate” și “nonconformism”, având o frecvență mai mică decât a termenilor precedenți, dar având o însemnătate mare pentru brand. Acestea scot în evidență valori legate de diferentierea ei ca brand față de alți artiști, cantăreața reușind să se facă iubită și să devină celebră prin însuși nonconformismul pe care îl promovează.

Deși aștepările privind valorile unui cântăret ar fi în principal muzica și ceea ce el vinde, potrivit analizei de conținut pe bază articolelor din presă, Delia preferă să lase muzica pe locul 2, primând valorile care țin de aspectul fizic, stilul vestimentar, look-ul și prestanța afișată.

III.6. EVOLUȚIA BRANDULUI

Brandul personal Delia, în momentul acesta se află într-o etapă de maturizare, surprinzand publlicul cu spectacole de mare anvergură în fiecare an, însă de-a lungul anilor aceasta a parcurs mai multe etape și a folosit mai multe tipuri de comunicare pentru a-și atrage publicul și a-l ține aproape.

Prima etapă în formarea brandului personal, a fost lansarea în industria muzicală. Potrivit studiului de caz (vezi biografia), artista și-a început cariera în muzica in anul 1999, la vârsta de 17 ani, în trupa N&D alături de colegul ei din acea vreme, Nicolae Marin.

Urmatoarea etapă a fost creșterea brandului, ajungând la notorietatea pe care și-o dorea. Conform studiului de caz, în urma unui mare succes pe care l-a avut în trupa N&D, Delia a luat hotărârea de a începe o carieră solo. În perioada de creștere a brandului, artista a încercat să fie cat mai mult prezentă în vizorul presei și al publicului pentru a se face remarcată. Aceasta a participat la concursul “Dansez pentru tine” pentru o fapta umanitară, și tot în acea perioadă, aceasta a urcat pentru prima data pe scena Cerbului de Aur. Pentru a se diferenția de ceilalți colegi de breaslă, Delia a făcut multe schimbări în ceea ce privește muzica pe care o cântă, prestația scenică și a abordat un nou look, aceste lucruri ajutând-o să-și creeze o identitate.

În acestă ultimă etapă, anume maturizarea brandului, Delia este un brand recunoscut la nivel național devenind cel mai scump artist din România. În prezent, aceasta are mai multe ocupații. Pe lângă cea de cantăreață, artista este și jurat în cadrul a două emisiuni de divertisment X Factor și iUmor. (vezi biografia). Mai nou artista este compozitoarea melodiilor pe care le interpretează. Melodii ca Du-te-mă, Despablito, Rămâi, Verde Împărat și Acadelia o au ca autoare pe artista. Devenită o artistă remarcabilă, Delia a reușit în ultimii ani să-și surprindă fanii cu spectacole care trimit privitorii într-un alt univers, în funcție de tematica aleasă. Spectacolele organizate sunt: Acadelia (2018), Psihedelia (2017), Winter Wonderland (2016), Welcome to Deliria (2016), Pe aripi de vânt (2015).

Artista se află în cea mai bună variantă a sa de până acum, iar asta o spun și sumele pe care fanii sunt dispuși să le plătească pentru a participa la un concert marca Delia. Un bilet la concertul său a ajuns să coste chiar și 690 de lei. Fanii au sesizat că prețul Deliei este mai ridicat decât la concertul Rihannei, unde cea mai mică sumă pe care românii au scos-o din buzunar a fost 172 lei.

„La Rihanna intrau 70.000 de oameni, la TNB intră 700. Punct! Sala mică, chiria mare, plus set up foarte foarte scump! E o investiție fără profit! E vorba despre o experiență complexă, nu doar un simplu spectacol. Luxury food and drinks (mâncare și băutură exclusiviste), înainte și după show, after-party în Nuba (n.r. club în București), cadouri și multe surprize! Un spectacol accesibil e cel de la Sala Palatului, din luna martie.” a spus Delia.

De-a lungul carierei solo aceasta a câștigat mai multe premii importante cum ar fi: Best Pop Artist, “DELIRIA” Best Album, “Gura Ta” Best Pop Song,The Most Popular Artist, Artist Of The Year, “Pe Aripi de Vânt” Best Song.

Conform studiului de caz, în urma etapelor parcurse de brandul Delia, rezultă că artista a reușit să-și păstreze publicul aproape prin activitatea sa în mediul online, prin diversificarea melodiilor, prezența numelui său în presă, dar și prin premiile pe care aceasta le-a câștigat.

III.7. CE SEMNIFICAȚIE ARE NUMELE BRANDULUI DELIA?

Delia este un nume arbitrar, este prenumele artistei. Probabil, aceasta nu a simțit nevoia de a folosi un nume descriptiv sau aluziv deoarece nu mai exista cineva cu acest nume în industria muzicală din acel moment. Într-un interviu acordat celor de la Pulsul Zilei, Delia spune că l-a întalnit pe NiCK din trupa N&D cand acesta căuta D-ul din formatie. „M-am întalnit cu NiCK care a venit la mine în clasă. Căuta

D-ul din formație și l-a găsit”. Intrebată de cei de la Pro Fm ce alt nume ar fi ales dacă numele Delia era deja existent pe piața muzicală, aceasta a răspuns: ,,Matache, PsiheDelia sau Deliria.”. Matache este chiar numele de familie al artistei, iar celelalte doua reprezinta numele spectacolelor pe care artista le sustine. Psihedelia este ,,un show tematic, Delia invitându-și spectatorii într-o lume pe care a creat-o special pentru ei, un univers în care fiecare poate să fie ceea ce își dorește.” La fel ca Psihedelia, Deliria este un spectacol tematic, iar termenul face parte din familia lexicala a cuvantului delir care înseamnă nebunie, agitatie, cuvinte care o reprezintă pe artisă potrivit valorilor pe care le-am conturat anterior.

III.8. CE COMUNICĂ BRANDUL DELIA?

Delia comunică prin atitudinea sa nonconformistă, prin look-ul său nebun și extravagant, apariții spectaculoase, nemaiîntalnite în România, și prin versurile melodiilor la care chiar ea este autoare. Fie că vorbim de schimbarile de look, ori de genul

muzical, cantăreața a cautat mereu imprevizibilul prin care să-și uimească fanii. S-a adaptata întotdeaua trendului, dar a venit și cu ceva nou în industria muzicii și în ceea ce privește înfățisarea sa.

Dacă luăm în considerare brandurile pe care aceasta le-a promovat de-a lungul timpului , vom descoperi pe paginile sale de socializare fotografii cu brandurile Coca-Cola, Tuborg, Teilor, Batiste si Vodafone. (vezi anexa 10)

In anul 2015, Delia a fost imaginea a brandului Coca-Cola, in campania aniversara a 100 de ani de Coca-Cola. Alaturi de aceasta, imagine de brand a mai fost si Connect-R. Avand in vedere publicul Coca-Cola, tineri cu varsta cuprinsa intre 12-30, mereu conectati la internet, entuziasti, plini de viata, moderni, putem face o asemanare cu publicul tinta al Deliei care se incadreaza in aceiasi parametri. Astfel, Delia, a fost aleasa ca fiind imagine deoarece publicul brandului Delia si publicul brandului Coca-Cola au acelasi caracteristici.

În anul 2016, artista a fost imagine în campania de Crăciun a brandului Tuborg. Targetul brandului Tuborg este alcătuit ,,preponderent din tineri, amatori de distracție și aventură.” Cu aceste caracteristici se identifică și Delia, dar și publicul acesteia, acesta fiind unul dintre motivele pentru care cântăreața a fost aleasă să promoveze acest brand. Un alt aspect poate fi principala valoare a brandului, respectiv frumusetea. Aspectul fizic al acesteia, tenul deschis la culoare și părul blond, o face să arate ca o Crăiasă a Zăpezii, pusă în cadrul unui peisaj de iarnă.

Tot în anul 2016, artista a fost imagine pentru brandul Batiste (vezi anexa 11), șampon de păr uscat. În spotul publicitar este reprezentat un concert al artistei, în jurul ei aflându-se fanii. Acestia sunt tineri, în mare parte fete cărora le place să se distreze. Brandul promovează frumusețea, aceasta fiind și principala valoare pe care Delia o are conform analizei de conținut.

În anul 2018, Delia a fost imagine în spotul publicitar Vodafone.(vezi anexa 12). În respectiva reclamă artista și-a lansat pentru prima dată melodia “Traiește frumos”. Vodafon este un brand care se adresează în principal tinerilor care petrec mult timp în mediul online, la fel cum spun și versurile melodiei “Traiește frumos”.

Din anul 2018, Delia este ambasadoare a brandului Teilor.(vezi anexa 13). Publicul brandului Teilor se identifică cu Delia, acesta fiind format din femei, cu vârsta peste 25 de ani, din mediu urban, rafinate, potente financiar care apreciază frumusețea exterioară. La fel ca precedentul brand, și Teilor promovează frumusețea, din acest motiv a fost aleasă Delia ca ambasadoare.

În urma celor menționate, putem concluziona faptul că Delia și brandurile pe care le promovează, transmit același mesaj.

Potrivit studiului de caz, Delia a demonstrat publicului de-a lungul carierei că este perseverentă prin premiile câștigate, albumele, lansarea nenumaratelor melodii, dar și prin concertele sale cu tematică ( Deliria, Psihedelia, Acadelia) (vezi biografia ).

Însă obstacolele întampinate în acestă cercetare, m-au facut să identific afirmațiile eronate pe care artista le-a făcut.

Într-un interviu acordat lui Radu Andrei Tudor, jurnalist TVR 1, pentru emisiunea Pulsul Zilei, Delia susține că raspunde personal la mesajele fanilor, ba chiar specifică faptul că are un grup în care comunică cu cațiva fani. Această informație m-a încurajat, crezând că pot intra în contact cu artista și voi avea un interviu pentru lucrarea de cercetare, însă încercarile mele au fost în zadar.

Întrând pe pagina sa de Facebook am putut observa lipsa butonul de Messenger. În acest caz am analizat 3 pagini de Facebook, ale colegilor săi de breaslă, respectiv Andra, Smiley și Lora pentru a identifica dacă este o setare a platformei de socializare de a nu permite contactul cu persoanele publice, sau e o setare particulara facuta de Delia (vezi anexa 14). Astfel am descoperit ca lipsa butonului de Messenger este doar decizia Deliei de a nu interacționa cu fanii în privat.

Am încercat să o contactez pe reteaua de socializare unde este extrem de activă, anume Instagram. Am trimis un mesaj privat, însă acesta a rămas necitit și până la ora actuală (vezi anexa 15).

Ultima incercare de a intra în contact cu aceasta a fost contactarea pe mail a casei de discuri Global Records. Am primit informația că Delia nu este în țară și vor încerca să mă ajute la momentul întoarcerii acesteia, dar nu am mai primit informații. Am mai insistat, urmărind intoarcerea Deliei, însă nu mi s-a mai raspuns la mailuri. (vezi anexa 16)

Delia nu întotdeauna îndeplinește ceea ce comunică fanilor despre ea. Putem considera că a făcut acea afirmații doar pentru a atrage simpatia publicului, dar această ipoteză ar fi înlăturată de cuvintele artistei care spune într-un interviu acordat ziarului Adevarul: “Nu vreau să fiu artistul poporului, numarul unu care să împace și capra și varza, vreau să fiu pe o directie, nu pe 70. Nu vreau să ma iubească toată lumea, ar fi o problemă dacă m-ar iubi toată lumea.”

Aceaste afirmații neadevărate pot crea confuzie în randul publicului, acesta având încredere în informațiile transmise de către artistă, iar afirmatia ii poate afecta imaginea, ajungând să își pierdă credibilitatea.

III.9. ATITUDINEA PUBLICULUI FAȚĂ DE MELODIILE DELIEI

Pentru a identifica atitudinea publicului față de melodiile pe care artista le promovează, am realizat o analiză de continut pe baza versurilor melodiilor, dar și pe baza comentariilor postate de către fani. Pentru efectuarea analizei de conținut am ales trei dintre melodiile artistei care sunt diferite între ele prin prisma versurilor, cât și a clipurilor video, respectiv piesele: ,,Da, mamă” (2015), ,,1,2,3,4”(2016) și ,,Verde Împarat”(2017).

Prima melodie, ,,Da, mamă!” spune povestea unei tinere fete care, de durerea despărțirii se afundă în patima alcoolului, iar versurile sunt adresate mamei sale: „Da, mamă, sunt beată”, „Zâmbesc acum doar pentru că mă vezi tu.” Deși această melodie a venit ca un BOOM, era ceva diferit de ceea ce exista pe piața muzicală din acel moment, publicul a fost deschis noului, melodia ajungând la 43.693.188 de vizualizări pe YouTube.

În prima fază a analizei de conținut am studiat versurile melodiei si am selectat cuvintele cheie regăsite (vezi anexa 17). Astfel, cuvintele cele mai des folosite au fost ,,iubire” și ,,beată” cu o frecvență de 9 apariții. Aceste doua cuvinte conturează ideea poveștii din spatele melodiei: suferință din dragoste și urmarea rezultată din suferintă, adică afundarea în alcool. Urmatoarele cuvinte cheie rezultate, cu o frecvență de 5, respectiv 4 apariții au fost ,,frică”și ,,plânsă” acestea făcând referire la teama de a pierde persoana iubită și contribuie la crearea poveștii dramatice, cât și la accentuarea emoțiilor publicului care se regăseste în situația prezentată. Cuvântul ,,mamă”, prezent și în titlul melodiei, determină persoana căreia i se adresează monologul, persoana care în trecut a avut și ea parte de o astfel de experiență neplacută și singura persoană care o poate ajuta pe protagonistă să se vindece ,,ai fost și tu asa cândva”. Un alt aspect pe care l-am remarcat a fost frecvența negației în versurile melodie, aceasta ajungând să aibă 30 de apariții, iar cuvintul ,,da” regăsindu-se doar de 8 ori. Acest aspect, plus clipul melodiei care este alb-negru, rezulta faptul că este o melodie tristă, cu încărcătură dureroasă care transmite emoțiile unei despărțiri.

În urma analizării comentariilor de la această melodie (vezi anexa 18), am putut observa că predominantul cuvânt folosit de către public a fost “frumoasă” și cuvinte din câmpul său semantic, termenul având 70 de apariții, aceasta fiind și principala valoare pe care artista o oara. Însă la diferență de două apariții, cuvantul ,,melodie” și derivatele acestuia se află pe locul al doilea ca numar de utilizari. Acesti termeni construiesc parerea dominantă a publicului față de melodia ,,Da, mama”, anume frumusețea versurilor, dar și a emoțiilor transmise. Urmatorul cuvant des utilizat a fost ,,te iubesc” acest cuvânt fiind în unele cazuri adresat Deliei, dar și adresat persoanelor iubite din pricina cărora acum suferă, prin această melodie publicul găsind un mod în care să-și exprime sentimentele încă vii pentru fostele iubiri. Din rubrica comentariilor nu au lipsit ,, felicitările” pe care publicul i le-a adresat artistei, vizibil multumiți de melodie. Alte comentarii cu o frecventă mai scazută, dar importante pentru brand, au fost legate de “vocea” artistei aceștia apreciând-o pentru felul în care cantă, dar și afirmații precum ,,cea mai bună artistă” care exprimă aprecierea supremă față de cântăreață.

A doua melodie pe baza căreia am realizat o analiză de conținut pentru a determina atitudinea publicului față de melodiile Deliei a fost “1,2,3,4” (vezi anexa 19). Aceasta vine ca o continuare a precedentei melodii, clipul începând chiar cu o secvență din clipul ,, Da, mamă”. Dacă in precedenta melodie tot firul clipului video a fost filmat în nuante de negru și alb, în cazul de față filmul prinde culoare. Adolescenta rănită din dragoste este vindecată și pregatită de a petrece în prezența prietenilor. În această melodie interpreta este îmbrăcată sumar, dansează lasciv și face gesturi indecente. În videoclip se pot distinge numeroase papuși gonflabile pe podea, acestea fiind un obiect sexual, dar și simularea unei scene de sex cu o jucarie din pluș. Versurile vin în completarea clipului care creaza idea unei petreceri indecente.

Cea mai predominantă sintagmă din versurile melodiei, este “n-am să plâng” având o frecvență de 8 apariții. Această sintagmă transmite faptul că tânăra care până ieri suferea după fostul iubit în brațele mamei, azi este resemnată și pregătită să se distreze. În continuare regăsim cuvintele ,,dragoste” și ,,baby” care au câte 6 apariții pe melodie. Cuvântul dragoste este urmat de negație ,,dacă dragoste nu e” întărind ideea că adolescenta este singură și nu mai suferă, dragostea a dispărul, iar cuvantul ,,baby” este folosit într-un mod sarcastic. Următorul cuvânt întâmpinat în text este ,,petrecere” cu cinci apariții în melodie. Acest cuvânt conturează contextul în care are loc acțiunea din videoclip, protagonista și în același timp interpreta aflându-se într-un local unde se distrează alături de prietenii săi. Ultima sintagamă regasită în text ,,dai din fund” completează imaginile cu artista îmbrăcată sumar, aceasta afișându-și posteriorul spre camera de filmat. Ultimul aspect observat este frecventa apariție a negației, de această dată fiind mult mai prezentă față de cazul precedentei melodii, această melodie conținând 55 de termeni precum ,,nu” și ,,n-am”, din acest lucru reieșind mascarea sentimentelor pe care protagonista încă le are pentru fosta sa iubire.

În cazul acestei melodii nu am putut analiza comentariile publicului deoarece publicul a răspuns cu limbaj licențios pe care nu îmi permit să-l reproduc în această lucrare de cercetare, însă potrivit ziarului Evenimentul Zilei, părinții au fost foarte revoltați cu privire la videoclipul acestei melodii, spunând că Delia este o influență negative asupra copiilor săi. În urma acestor reacții negative, artista nu a trecut cu vederea. Cu o atitudine puțin sfidătoare, un limbaj deloc elevat și vizibil deranjată, cântăreata a dat replica: „Bună! Sunt Delia și nu mă ocup cu educația ta! Nu-s nici mă-ta, nu-s nici tac-tu, nu-ți sunt diriginte și în niciun caz profa de religie! Tu mămico ține-ți pruncul “ocupat” ! Ține-l departe de MTV, de internet și alte nenorociri care-l pot afecta emoțional pe minorul în cauza. MTV-ul nu va intră în casă cu forță, mami! Scoate cablul, mami! Du-l la teatru, mami! Ai opțiuni destule, mămico!” Cu toate astea, melodia a strâns 32,916,062 de vizualizări devenind un hit in acea perioada.

Verde Împărat (2017) este a treia melodie pe care am ales-o în completarea analizei. Piesa are un videoclip pastelat cu cadre de basm si versuri pline de metafore, iar muzica este creația artistei, de la versuri pana la negativul melodiei, aceasta cântand la pian și la flaut. Potrivit reacțiilor publicului, aceasta a fost denumită o astfel ,,o capodoperă”.

Analizând cuvinele cheie reieșite din versurile melodiei (vezi anexa 20), am observat că cel mai frecvent cuvânt este ,,verde”, urmat îndeaproape de termeni care aparțin câmpului lexical al cuvântului ,,plantă”, cum ar fi brad, codri, frunze. Aceste cuvinte construiesc contextul în care are loc acțiunea prezentată, dar și personajele principale deoarece această piesă spune povestea naturii. Următorii termeni care dispun de aceeași frecvență, respective 5 apariții în melodie sunt: ,,însori”, ,,iubire” și cuvinte care aparțin câmpului lexical al cuvântului ,,natură”. Acești termeni conturează povestea de basm prezentată de artistă. Piesa este o metaforă deoarece prezintă nunta dintre ,,Pădure” și protagonista videoclipului, aceasta fiind o ființă umană, prin acest lucru reflectându-se dragostea pentru natură. Ultimii termeni regăsit au fost cuvinte care aparțin câmpului lexical al cuvântului ,,animale” care în această melodie semnifică invitaii la nunta de poveste.

Fanii au fost profund impresionați de ideea acestei piese, melodia primind o mulțime de comentarii prin care fanii îi aduc laude artistei (vezi anexa 21). Cuvântul predominant pe care publicul l-a folosit a fost ,,hit” detronând cuvântul care descrie principala valoare a artistei ,, frumoasă”, acesta aflându-se de această dată pe locul doi. Asta înseamnă că în cazul de față, publicul s-a focalizat pe vocea artistei și pe emoția pe care aceasta a transmis-o, frumusețea artistei fiind al doilea aspect care le-a atras atenția fanilor. Următorul termen folosit frecvent a fost ,,felicitări”, publicul apreciând artista pentru munca depusă în crearea respectivei piese. În continuare am regăsit sintagmele ,,te iubesc” și ,,cea mai bună artistă” care reflectă prețuirea artistei, sentimentele acestora față de ea, cât și gradul de profesionalism pe care artista îl are în ochii publicului. Un alt cuvant care determină profesionalismul este ,,Eurovision’’. Acest cuvânt a fost întalnit de 3 ori printre comentariile analizate, publicul exprimându-și dorința ca interpreta să participle la un concurs internațional. Printre comentarii se mai distinge termenul ,,Harap-Alb”, fanii făcând asemanare dintre ,,Verdele Impărat” din basmul scris de Ion Creangă și ,,Verdele Impărat” despre care interpreta cântă, în piesă fiind vorba despre padure.

Deși, melodia a primit comentarii de toată lauda, aceasta nu este la fel de cunoscută precum cele de mai sus. Piesa a strâns doar 6,011,514 vizualizări.

Centralizând într-un tabel cuvintele și sintagmele regăsite (vezi anexa 22), am putut observa faptul că termenii care aparțin câmpului semantic al ,,negației” sunt cei mai predominanți în versurile pe care artista le cânta. Acest aspect a fost găsit doar în două dintre cele trei melodii studiate, acestea fiind despre suferință, respectiv negarea suferinței. Al doilea cuvânt predominant este ,,iubire”, fiind prezent în toate trei melodiile. Acest termen indică faptul că artista este o persoană sementală, iar publicul ei apreciază poveștile de iubire. Pe poziția a treia ca și predominantă se află cuvântul ,,beată", acesta fiind termenul pe care se focusează melodia ,,Da, mamă”. În continuare au fost prezentate în tabel cuvinte cheie care aparțin fiecărei melodii în parte, care au legătură doar cu povestea din piesa în care au fost regăsite, fară a exista o intersectare a termenilor în două, respectiv cele trei melodii.

În cazul comentariilor, cuvintele și sintagmele predominante s-au regăsit în cazul tuturor melodiilor analizate. Astfel cel mai frecvent cuvânt regăsit printre comentariile fanilor, a fost ,,hit”, acesta marcând faptul că lucrul pe care publicul îl apreciază cel mai mult la artistă este profesionalismul de care dă dovadă prin crearea unor melodii care ajung într-un scurt timp de la apariție hituri. Al doilea cuvând predominant este ,,frumoasă”. Acest cuvânt reprezintă valoarea principală pe care o are artista, dar și termenul care indică superficialitatea publicului. Fanii apreciază atât frumusețea fizică a artistei, cât și frumusețea poveștilor pe care artista le conturează prin versurile și ritmurile pieselor sale. Următorul termen predominant este ,,felicitări”, cuvânt prin intermediul căruia publicul îi aduce laude artistei, cât și susținere în a continua această abordare diversificată a stilurilor muzicale. Ultimul cuvânt regăsit în comentariile tuturor celor trei melodii este ,,cea mai bună”, publicul considerând-o cea mai profesionalistă din industria muzicală românească.

In urma celor menționate, a rezultat faptul că brandul Delia are un public diversificat care apreciază melodii de la cele triste de dragoste sau cele cu conotații sexuale până la melodii profunde care te trimit într-un univers de basm.

III.10. ANALIZA BRANDULUI PE REȚELELE DE SOCIALIZARE

În perioada 2 aprilie- 2 mai am efectuat o analiză pe rețelele de socializare prin intermediul carora Delia interacționeaza cu publicul său.

Facebook

Pagina de Facebook a Deliei (fig.2) este apreciată de 2.219.930 de persoane la data începerii analizei. Postările predominante pe pagina sa conțin informații cu privirea la viitoarele concerte pe care Delia le va susține și imagini din țările exotice pe care aceasta le vizitează dorind să își țină la curent fanii cu ceea ce face și să fie în permanentă interacțiune cu aceștia.

În imaginea atașată se poate remarca poza de profil a paginii, aceasta fiind imaginea de pe afișul turneului ,,Acadelia”, dar și comunitatea de fani ai Deliei.

Figura.2 (pagina de facebook a artistei Delia Matache)

Sursa foto: https://www.facebook.com/OfficialDelia/ accesat la data de 2 aprilie 2019

De-a lungul analizei au fost înregistrate 31 de postări (vezi anexa 23), dintre care 11 sunt imagini cu ea în diferite ipostaze nebunești. Acest tip de imagini construiesc portretul nebun, nonconformist și plin de viață al artistei.

Prima postare regăsită pe pagina sa de Facebook în intervalul 2 aprilie-2 mai a fost conținutul ultimei sale melodii în colaborare cu The Motans “Rămâi!”, această postare fiind fixată cu “pin” (vezi anexa 24).

Am observant mai multe postări în care își promovează cinci din urmatoarele concerte ”ACADELIA”, ceea ce înseamnă că este un artist foarte cerut de public.

Pe data de 1 aprilie, Delia a lansat melodia “Rămâi” în colaborare cu The Motans, iar zece zile mai târziu, pe 11 aprilie, Delia anunță printr-o postare succesul melodiei sale. “Tot locul 1 in tranding si 5 milioane de vizualizari.” (vezi anexa 25).

Pe 20 aprilie Delia a distribuit conținutul postat de pagina Flow.ro în care artista se plimba prin parc cu trotineta. Flow.ro este un magazine de trotinete electrice,iar în imaginea cu Delia aceștia își promovau produsul ( vezi anexa 26).

Pe data de 25 aprilie, Delia a făcut o postare în care își prezenta fapta umanitară pe care a făcut-o pentru Mișcarea Umanitară Crucea Roșie, și îndemna fanii să recurgă la acest gest. “Fă și tu o fapta bună!” a scris artista la descrierea postării. Fapta umanitară a constat in donarea de haine. Aceasta postare denota latura empatică a artistei, iar fanii nu au întârziat să îi aducă laude (vezi anexa 27).

Artista nu este foarte activă pe Facebook precum alți colegi din breaslă, pe această platformă postând în mare parte despre evenimente mai mult profesionale.

La sfarsitul perioadei de analiză am observant o descreștere semnificativă a fanilor pe care contul său de Facebook îi deținea. Deși la începutul analizarii contul său erau 2.219.930 de fani, la diferență de o lună, numărul fanilor a scazut cu 2.000 de urmăritori, ajungând la 2.217.784 (vezi anexa 28). Acest lucru poate fi o consecinta a faptului ca nu exista o conexiune intre public si artista pe acesta retea de socializare. Putem presupune doar că o parte din aceștia s-au mutat pe o altă platformă de socializare sau pur și simplu nu mai apreciază artista și ceea ce ea vinde.

Instagram

Contul său de Instagram (fig.3) este apreciat de 1,6 milioane de persoane pâna la data de 2.04.2019, are 17,3 postări și urmărește 2.697 de persoane. Monitorizând timp de o lună contul de Instagram al artistei, aceasta a adăugat 197 de postări pe profil, dar și o medie de 13 insta-stories pe zi prin care ține la curent fanii cu activitățile pe care le va efectua in respectivele zile. Conținutul de pe profilul ei este în mare parte asemănător cu cel de pe Facebook, dar în proporție mult mai mare. Artista strânge în jur de 20.000 de aprecieri la o poza și în jur de 80 de comentarii pe postare. Probabil a recurs la decizia de a fi mai activă pe Instagram deoarece în ultimii ani Instagramul a devenit mult mai popular în rândul tinerilor decât Facebookul.

Figura 3.(pagina de instagram a artistei Delia Matache)

Sursa foto: https://www.instagram.com/delia/?hl=ro 2 aprilie 2019

Pe 25 aprilie artista a postat o imagine amuzantă, distribuita de pe o pagină de fan a artistei. În imaginea prelucrată, fața Deliei este pusă pe corpul unei doamne care este înconjurată de copii mici (vezi anexa 29). Această poză poate face aluzie la zvonurile din presă care spun că Delia ar dori să înfieze un copil.

Și la Instagram, Delia are ca poză de profil o imagine cu afișul din turneul Acadelia.

La finalul analizei, m-am întors la numărul fanilor de pe care contul de Instagram al Deliei. Comparativ cu situatia paginii de Facebook, pe Instagram numarul fanilor a crescut cu 2.000 (vezi anexa 30). În acest situație putem constata faptul că pe instagram s-a creat acea conexiune care lipsește în cazul Facebook-ului.

YouTube

Pe canalul de YouTube, Delia are 158,418 de abonați la data de 2 aprilie (fig.6). Conținul paginii de YouTube este alcatuit din albumele sale, clipuri din concertele susținute de aceasta, dar și live-uri pe care le face pentru a fi în contact cu fanii săi. Clipul care rulează în pagina principală este cel din campana „Trăiește frumos” Vodafone și are 2.057.876 de vizualizări. Piesele artistei sunt publicate pe canalu de YouTube al caselor de discuri cu care aceasta colaborează: Cat Music, Media Services și Red Clover Media, acolo având mult mai multe vizualizari piesele sale decât pe pagina sa. Poza de la profil, dar și cea de la copertă sunt aceleași ca pe Facebook și Instagram.

Figura 6 (pagina de YouTube a artistei Delia Matache)

Sursa foto: https://www.youtube.com/channel/UCnwuVNhrwtxnGEbwkxuK6Sw accesat la data de 2 aprilie 2019

III.11. ANALIZA SWOT

PUNCTE TARI

Recunoaștere, renume la nivel național – Delia este considerată una dintre cele mai bune artiste din România, bucurându-se de o notorietate pe plan național.

Promovare constantă în mediul online – În urma analizării paginilor sale de socializare din mediul online, am constatat că artista este prezentă în mod frecvent pe rețelele de socilizare, fiind în permanentă legatură cu fanii săi.

Rebraduire în fiecare an – în ultimii ani, Delia și-a obișnuit fanii cu spectacole de mare avergură, rare în România. În 2016, Deliria și Delia’s Winter Wonderland, în 2017 Psihedelia, iar în 2018 aceasta a susținut concertul de 3 zile Acadelia (vezi biografia).

Premiile caștigate- Music Awords, Delia plecând acasă cu șase trofee – Best Female Artist, Best Featuring, Best Pop, Best Video, Media Forest Award și Best Youtube; Best Pop Artist, “DELIRIA” Best Album, “Gura Ta” Best Pop Song,The Most Popular Artist, Artist Of The Year, “Pe Aripi de Vant” Best Song. (vezi biografia)

Pregătire în domeniu- Conform studiului de caz, Delia este absolventă a Liceului de Muzică “Dinu Lipatti” și a Universității Nationale de Muzică din București,

Artista este compozitoarea melodiilor sale – este clar că Delia este un artist complet, mai mult aceasta depune multă muncă în legătură cu melodiile sale, in ultima perioadă aceasta fiind chiar compozitoarea versurilor.

PUNCTE SLABE

În trecut, Delia a fost implicată în scandaluri sexuale. În anul 2010, în presă au apărut filmulețe cu interpreta de muzică pop și fostul ei iubit în ipostaze indecente. În anul 2017, s-a speculat în presă că ar avea o altă relatie, în paralel cu casnicia sa.

Faima redusă la nivel internațional. Deși aceasta concertează și în alte țări, publicul său este format din românii din diaspora.

Artista Delia Matache a fost acuzată în anul 2018 după lansarea hitului DU-TE-MĂ, că ar fi plagiat melodia cântăreței Lady Gaga “You and I”

OPORTUNITĂȚI

Debutul în industria muzicală pe plan internațional. Grație originalității sale și mereu umbrită de gândul de a persevere, artista a ajuns la nivelul în care împlinește toate calitățile unui artist de talie internațională.

Colaborarea cu nume celebre internaționale îi poate aduce notorietate la o scară mondială. În ultimii ani mai mulți artiștii din România care activează la scară națională, au abordat această strategie: Xonia a colaborat în anul 2014 cu J Balvin, Nicole Cherry în 2015 cu Mohombi, Karmen a scos un hit în 2018 cu cantărețul englez Krishane, iar Andra a lansat doua hituri în 2018 în colaborare cu Enrique Iglesias, dar și cu Pachanga.

AMENINȚĂRI

Apariția unui alt brand personal cu caractere diferite pieței, dar asemănătoare Deliei. În industria muzicală debudează din ce în ce mai mulți cântăreți care doresc să se afirme, iar apariția unui artist cu o diferențiere remarcabilă ar putea fi o amenințare pentru Delia.

Conflictele și apariția în scandaluri mondene i-ar afecta simțitor imaginea artistei. Odată devenit brand personal trebuie să fi atent la imaginea pe care o vinzi publicului, neriscând ca imaginea sa-ți fie pătată de apariția în ziarele tabloide.

Comunicarea unor informații cu privire la anumite performanțe și valori care nu pot fi susținute (nu poate livra publicului ceea ce promite)..

IV. CONCLUZII

In urma realizarii acestui proiect am ajuns la rezultatul ca Delia Matche este un brand personal/ am validat ipotezele propuse la inceputul cercetarii conform carora Delia este un brand personal de succes și faptul ca brandul Delia are un public diversificat.

Facând o analiza de continut asupra paginii de Facebook iUmor, emisiune in cadrul careia artista Delia Matache este jurat, dar si cu ajutorul informatiilor primite din partea casei de discuri Global Records, am putut contura profilul sociodemografic, psihografic si comportamental al publicului artistei. In urma rezultatelor a reiesit un public tanar, cu varsta cuprinsa intre 18-35 ani, cu venituri stabile din mediul urban. Acest public este superficial, are simtul umorului, sunt afectivi, moderni si le place sa fie diferiti. Caracteristicile psihografice ale publicului au rezultat ca fiind extrovertiti, pasionati de muzica, dornici de a experimenta lucrui noi si le place sa se exprime liber in orice circumstante. Astfel am putut valida ipoteza conform căreia, cântăreața are un public diversificat, care se identifică cu profilul ei psihografic si comportamental.

Pentru a contura valorile pe care artista le promoveaza am realizat o analiza de continut pe baza cuvintelor cheie regasite in articolele din presa care se axau pe subiectul cercetarii mele, brandul Delia. Astfel am determinat prima valoare si cea mai importanta a Deliei, anume frumusetea, cuvântul moda fiind cel mai frecvent termen intalnit in articolele analizate. Urmatoarea valoare reiesita din analiza de continut a fost pasiunea pentru muzica, deoarece termenul concert si derivatele acestuia sunt situate pe locul al 2-lea ca frecventa in articolele analizate. Tot pe pozitii fruntase se afla si valori precum bogatia si distractia, des intalniti fiind termenii bani si vacanta precum si derivatele acestora. Alte valori conturate in urma analizei de continut au fost profesionalismul, familia si compasiunea.

In urma studiului de caz realizat, am observat evolutia pe care brandul Delia a avut-o pe parcursul celor 20 de ani de cand activeaza in industria muzicii. Astfel am vazut ca interpreta a parcurs pasii esentiali in realizarea propriului brand personal.

Prima etapa in evolutia sa a fost startul in muzica, adica perioada in care sa lansat in trupa N&D alaturi de Nicolae Marin.

A doua perioada remarcata in evolutia sa a fost cea de crestere a brandului, respectiv momentul in care a inceput o cariera solo. De atunci Delia a incercat sa se promoveze cat mai mult, dorind sa se puna in contact cu publicul, participand la emisiuni televizate, concursuri nationale, frecventa prezenta in vizorul presei, dar a facut si schimbari privind infatisarea sa, de la operatii estetice pana la crearea unui stil nonconformist care in momentul de fata o reprezinta.

In ultima etapa, maturizarea brandul dispune de o notorietate indiscutabila la nivel national, fiind cel mai cunoscut si mai bine platit artist din Romania. Artista s-a dezvoltat in cariera de cantareata incepand sa fie chiar compozitoarea versurilor pe care le canta. Pe langa faptul ca este cantareata, Delia este si om de televiziune avand statutul de jurat in doua dintre cele mai vizionate emisiuni ale momentului, X Factor (2012) si iUmor (2016), amandoua facand parte din grila de emisiuni ale Antenei 1.

In continuare am acordat un subcapitol unei caracteristicii esentiale unui brand, anume numele. In urma studiului de caz am putut determina tipul de nume pe care artista il are, dar si motivul alegerii. Delia este un nume arbitral, fiind prenumele pe care artista l-a primit la nastere, si de asemenea este numele de scena pe care aceasta a dorit sa-l aibă. Cantareata nu a dorit sa foloseasca un nume descriptiv, aluziv sau nascocit doarece in momentul lansarii in industria muzica, nu mai exista un alt artist cu acest nume, insa Delia avea in cap cateva nume pe care posibil le-ar fi folosit in caz contrar, Psihedelia, Deliria sau chiar Matache, numele sau de familie.

In urma analizei de continut realizta pe baza comentariilor melodiilor artistei, am determinat atitudinea publicului fata de melodiile Deliei. Am ales pentru aceasta analiza trei melodii complet diferite din portofoliul Deliei, anume „1234”, „Da, mamă” și „Verde Împărat”. Prima dintre cele enumerate este o melodie cu versuri care au conotatii sexuale, dar si imagini in care artista este imbracata sumar. Aceasta melodie a strans 32,916,062 de vizualizări, insa comentariile sunt jignitoare si licentioase. A doua melodie prezinta o drama a adolescentei, in care fiica ravasita de durerea despartirii se afunda in viciul alcoolului, adresandu-se mamei sale “Da, mama, sunt beata/ Pentru ca altfel nu il pot uita”. In anul 2015 aceasta reprezenta ceva diferit fata de cee ace se promova in Romania, insa fanii au raspuns pozitiv la aceasta indrazneala a artistei. Acesta melodie a strans 43,693,188 de vizualizări, si comentarii in mare parte pozitive. Ultima melodie analizata este Verde Imparat, o melodie sensibila care te trimite intr-un taram al povestilor. Versurile sunt acompaniate de catre flaut si pian, se aud ciripiturile pasarilor, iar culorile pastelate creeaza un universal cu printi si printese. In urma reactiilor fanilor am putea spune ca melodia este o capodopera a muzicii romanesti, insa numarul vizualizarilor este semnificativ mai mic decat ale melodiilor precedent discutate, 6,011,514 de vizualizari a strans aceasta melodie.

Prin urmare, statutul de fata rea, nonconformista ii aduce succesul brandului Delia. Desi comentariile ar spune contrariul, cifrele arata modul in care au fost ascultate melodiile artistei si care din ele au parte de popularitate.

In continuare am analizat retelele de socializare prin intrmdiul carora brandul Delia comunica cu publicul. Astfel, a reiesit ca pe pagina de Facebook, artista posteaza zilnic, sau la distanta de doua zile, insa nu creaza o conexiune cu publicul, aceasta postand mai mult imagini informative cu locurile in care va concerta in viitorul apropiat. Lipsa conexiunii s-a observant si la finalul perioadei de analiza, cand am sesizat o descrestere considerabila a fanilor, fata de perioada in care am inceput analizarea. Aceasta descrestere a constat in lipsa a 2.000 de urmaritori. Insa, tot aceast numar l-am putut observa si la finalul analizarii paginii de Instagram a Deliei, de aceasta data constand in cresterea numarului de urmaritori.

Pagina de Instagram este locul in care Delia posteaza in mod constant imagini amuzante si nebunesti de pe platourile de filamre, dar si din viata ei personala. Tot pe aceasta platflorma, artista posteaza zilnic in jur de 13 insta-stories, purtandu-se natural si tinandu-si fanii la curent cu fiecare activitate pe care o realizeaza in decursul acelei zile, de aceasta data creând acea conexiune cu publicul care lipseste in cazul Facebook-ului.

Analizand si pagina de YouTube am sesizat ca artista posteaza clipuri din concertele pe care le-a sustinut, dar si liveuri pentru a fi in contact cu fanii sai. Pe aceasta pagina mai sunt prezente si piesele artistei, insa nu se bucura de aceeasi popularitate precum melodiile sale publicate pe canalele de YouTube ale caselor de discuri cu care aceasta colaborează: Cat Music, Media Services și Red Clover Media.

In acest proiect am stabilit ce comunica Delia, prin intermediul caror canale, si am facut o analiza a reactiilor la ceea ce ea promoveaza. Am descoperit o persoana unica pe piata romaneasca care promoveaza un stil excentric, nebunesc care i-a adus notorietatea in lumea muzicii. Ea este in permanenta legatura cu fanii sai pe retelele de socializare si nu uita sa-i incante cu postarile sale zilnice.

Vorbind de longevitatea brandului, Delia este veterana am putea spune in aceasta industrie. A intrat in atentia publicului in aceiasi perioada cu artisti cum ar fi Smiley, Andra, Andreea Balan, si a reusit sa smentina o perioada in topuri, insa proiectul solo i-a adus succesul.

Prin urmare, potrivit analizei facute reiese ca Delia Matache este un brand personal de succes, cu o buna strategie de diferentiere care promoveaza originalul si dispune de un public diversificat.