(Lector Univ. Dr. Sorina-Mihaela BALAN ) [631761]

UNIVERSITATEA „DIMITRIE CANTEMIR ” TÂRGU MUREȘ
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI
SPECIALIZAREA: PSIHOLOGIE

IMPLICAȚIILE PSIHOSOCIALE ALE
ADIC ȚIEI FA ȚA DE JOCURILE DE
NOROC

LUCRARE DE LICENȚĂ

COORDONATOR : Prof. Univ. Dr. Adriana-Elena TOMULEȚIU
(Lector Univ. Dr. Sorina-Mihaela BALAN )

STUDENT: [anonimizat] , 2020

2
UNIVERSITATEA „DIMITRIE CANTEMIR ” TÂRGU MUREȘ
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI
SPECIALIZAREA : PSIHOLOGIE

IMPLICAȚIILE PSIHOSOCIALE ALE
ADIC ȚIEI FA ȚA DE DE JOCURILE DE
NOROC

COORDONATOR : Prof. Univ. Dr. Adriana-Elena TOMULEȚIU
(Lector Univ. Dr. Sorina-Mihaela BALAN )

STUDENT: [anonimizat], 2020

3
CUPRINS

ABSTRACT ……………………………………………………………………………………………………………. 5
INTRODUCERE ……………………………………………………………………………………………………. 7
CAPITOLUL 1. PROBLEMATICA ADICTIEI FATA DE JOCURILE DE NOROC ……. 10
1.1.Simptome …………………………………………………………………………………………………………. 12
1.2.Cauzele dependentei de jocuri de noroc ……………………………………………………………….. 13
1.3.Stadiile dependentei …………………………………………………………………………………………… 15
1.4.Factorii de risc ………………………………………………………………………………………………….. 22
1.4.1.Semne referitoare la bani ……………………………………………………………………… 23
1.4.2.Semne emoționale ……………………………………………………………………………….. 23
1.4.3.Semne referitoare la timp ……………………………………………………………………… 24
1.4.4.Schimbări comportamentale …………………………………………………………………. 24
1.5.Efectele jocurilor de noroc ………………………………………………………………………………….. 25
1.6.Impactul asupra familiilor …………………………………………………………………………………… 25
1.7.Sănătatea fizică și mentală ………………………………………………………………………………….. 26
1.7.1.Burn-out …………………………………………………………………………………………….. 26
1.7.2.Abuz fizic și emoțional ………………………………………………………………………… 27
1.7.3.Riscul de sinucidere …………………………………………………………………………….. 27
1.8.Fazele schimbării ………………………………………………………………………………………………. 28
1.9.Tratament …………………………………………………………………………………………………………. 29
CAPITOLUL 2. DEMERSUL METODOLOGIC AL CERCETĂRII …………………………… 32
2.1.Operationalizarea conceptelor …………………………………………………………………………….. 33

4
CAPITOLUL 3. REZULTATELE CERCETĂRII ȘI INTERPRETAREA ACESTORA … 37
3.1.1.Cunoasteti vreun joc de acest tip? …………………………………………………………………….. 38
3.1.2.Va voi citi o lista cu diferite tipuri de jocuri. Spuneti-mi care se incadreaza in jocurile
de noroc? ……………………………………………………………………………………………………………….. 39
3.1.3.Ati jucat vreodata la jocurile de noroc? ……………………………………………………………… 41
3.1.4.Exista vreo diferenta intre jocul de noroc clasic si jocul de noroc online? ……………… 42
3.1.5.Puteti recunoaste o persoana care participa la jocurile de noroc dupa felul in care
arata? …………………………………………………………………………………………………………………….. 43
3.1.6.Cunoasteti persoane care participa la jocurile de noroc? ……………………………………… 44
3.1.7.Cum ati reactiona daca in grupul dumneavoastra de prieteni ar exista o persoana care
pratica jocuri de noroc?……………………………………………………………………………………………. 46
3.1.8.Credeti ca v-ar putea influenta in vreun fel faptul daca unii membri ai grupului
dumneavoastra ar apela la jocurile de noroc? ……………………………………………………………… 48
3.1.9.V-ati lasa copii sa pratice astfel de jocuri? …………………………………………………………. 50
3.1.10.Credeti ca ar aparea dificultati in cadrul familiei daca parintii sau copilul ar practica
jocurile de noroc? ……………………………………………………………………………………………………. 51
3.1.11.Considerati ca in Romania exista multe casinouri? ……………………………………………. 52
3.1.12.Considerati ca asociatiile specializate si mass-media informeaza indeajuns publicul
despre efectele jocurilor de noroc? ……………………………………………………………………………. 54
3.1.13.Credeti ca jocurile de noroc se desfasoara in conditii corespunzatoare Uniunii
Europene? ……………………………………………………………………………………………………………… 55
3.1.14.Credeti ca organizatiile se implica suficient in ajutarea persoanelor dependente de
jocurile de noroc? ……………………………………………………………………………………………………. 56
3.1.15.Ce reprezinta dependenta de jocuri de noroc? …………………………………………………… 58
3.1.16.Care credeti ca sunt factorii care ii determina pe indivizi sa apeleze la jocurile de
noroc? ……………………………………………………………………………………………………………………. 60

5
3.1.17.Credeti ca acesti factori sunt decisivi in aparitia acestui tip de dependenta? …………. 62
3.1.18. Alegeti unul dintre raspunsurile de mai jos in privinta urmarilor produse de
practicarea acestui viciu in cazul dumneavoastra. ……………………………………………………….. 63
3.1.19.V-ati dorit vreodată să va răniti sau ati avut intenții de suicid din cauza jocurilor de
noroc? ……………………………………………………………………………………………………………………. 65
3.1.20.Considerati ca psihologii au un rol important in combaterea adictiei fata de jocurile
de noroc? ……………………………………………………………………………………………………………….. 67
3.2.Corelații …………………………………………………………………………………………………………… 69
3.2.1.Corelație privind IPOTEZA Nr. 1 – “Daca o persoana apartine unui grup
ai carui membri practica jocurile de noroc, atunci aceasta va deveni la randul ei
dependent. ” ……………………………………………………………………………………………………………. 69
3.2.2.Corelație privind IPOTEZA Nr. 2 – “In cazul in care apar factori endogeni
sau exogeni precum stresul, lipsa banilor, monotonia, anturajul, adictia fata de jocurilor de
noroc se profileaza intr-un mod abrupt. ” …………………………………………………………………… 70
3.2.3.Corelație privind IPOTEZA Nr. 3 – “Daca un individ participa in mod
repetat la jocurile de noroc, atunci vor aparea probleme de comportament in relatia cu
membrii rețelei sociale de suport (familie, vecini, prieteni). ” ……………………………………… 71
3.2.4.Corelație privind IPOTEZA Nr. 4 – “In cazul in care o persoana devinde
dependenta de jocurile de noroc, aparitia unui comportament autodistrucitv si sansele de
suicid cresc considerabil. ” ………………………………………………………………………………………. 72
CONCLUZII ………………………………………………………………………………………………………… 73
BIBLIOGRAFIE …………………………………………………………………………………………………… 77
ANEXA 1 ……………………………………………………………………………………………………………… 79

6
ABSTRACT

The temptation of gambling of all kinds, from the illegal ones to those that can hardly be
called gambling, has always existed. Their history is almost as old as that of ancient so ciety. The
evolutions have improved both their form of presentation, as well as the rules and the legal
framework in which they are carried out. Among them, the oldest history seems to have lotteries of
any kind and for any event.

A person addicted to betting can not refrain from this activity, they would be able to do
absolutely anything to satisfy this pleasure. It behaves this way because it is attrac ted by bets and
large sums of money. For gambling addicts, money is on the forefront. They cannot conceive of li fe
without bets and this makes them unable to give up in their subconscious.

Each era has its specificity, a certain psychological mark, in which social changes,
modernizations, changes of attitudes and behavior occur, the emergence of new ideas and
institutions, which directly influence the life of the members of the society, forcing them to adapt to
the factors of change or progress factors.

Often, the brutal confrontation of the individual with these changes that force the
adaptation, by assimilating the factors of the novelty, implies a renunciation of the old behavioral
patterns, behaviors, activities, way of thinking, lifestyle, interunune relations.

Through gambling, adolescents satisfy the need to be older, to be considered adults, which
is impossible in normal situations, including due to cultural prejudices. The young people have the
false impression that the money won easily, just by simply buttoning some devices, give them
satisfaction and responsibility and thus continue to play everything turning into a vicious circle,
which you enter easily but do not know if you go out.

7
The gambling industry is like a drug, which, together with the common pathology,
represented by chronic fatigue, anxiety, depression, reactive and psycho-mental disorders, as well a s
the dizzying development of mass media, and especially television and Internet, can lead to
behavioral disorders, mental disorders, visual perception or identity, to the confusion of the virtual
world with the real world.

In the same category of symptoms may also include drastic weight loss or the
accumulation of kilos, insomnia, frequent and sudden changes in personality, unexplained and
prolonged absences from school, decreased school performance.

These changes, as a rule, have a negative effect on the psychic life, the behaviors and the
interhuman relations of the social groups. Such changes also bring justice to those who resort to
gambling. I chose this theme for the license project because, being employed in a small casino in
Ludus town, I notice around me how the youth is absorbed more and more of this world of
gambling, without being aware of the adverse impact they can have on their psychic and social
evolution.

8
INTRODUCERE

Tentatia jocurilor de noroc de orice fel, de la cele ilegale la cele care cu greu pot fi numite
jocuri de noroc, a existat dintotdeauna. Istoria lor este aproape la fel de veche ca cea a societatii
antice. Evolutiile au imbunatatit atat forma de prezentare a acestora, cat si regulile si cadrul legal in
care se desfasoara. Intre acestea, cea mai veche istorie se pare ca o au loteriile de orice fel si pentru
orice eveniment.
O persoană dependentă de pariuri nu se poate abține de la această activitate , ar fi în stare să
facă absolut orice pentru a -și satisface această plăcere. Se comportă în acest fel deoarece este atrasă
de pariuri și de sumele mari de bani. Pentru dependenții de pariuri banul este pe primul plan. Ei nu
pot concepe viața fără pariuri și asta -i face să nu poată renunța în subconștientul lor.
Orice dependent nu numai că are aceste probleme, dar încearcă să -și ascundă toata
activitățile în care este implicat, să nu ofere prea multe explicații despre ceea ce f ace și încearcă să
facă rost de bani folosind orice metodă. Fiind atât de atras de gambling, un dependent începe să -și
neglijeze familia și poate acest lucru este cel mai vizibil în rândul acestor persoane.
Adolescentii isi cauta o identitate proprie, iar cautarea de relatii si grupuri e strans legata de
dorinta de a se separa de parinti si familie. Dorinta de a se integra unui grup ii fac uneori sa uit e de
normele si regulile sociale, sa uite de ei ca indivizii si sa se raporteze doar la ideea de conformare
sau/si de imitatie sub influenta unei majoritati, s-ar putea sa ajungem sa numin negru ceea c e este
alb. Tinerii isi doresc sa fie independendenti pentru a face ceea ce vor si aventura jocurilor de noroc
e cu atat mai incitanta cand stiu ca parintii nu cunosc aproape niminc despre aceasta lume.
Prin intermediul jocurilor de noroc, adolescentii isi satisfac nevoia de a fi mai mari ca varsta,
de a fi considerati adulti, fapt imposibil in situatii normale, inclusiv datorita unor prejudecati
culturale. Tinerii au falsa impresie ca banii castigati usor, doar prin simpla butonare a unor aparate,
le dau satisfactie si responsabilitate si astfel continua sa joace totul transformandu-se intr-un cerc
vicios, in care intri usor dar nu se stie daca mai iesi.

9
Industia jocurilor de noroc este asemenea unui drog, care alaturi de patologia comuna,
reprezentata de oboseala cronica, de anxiatete, depresie, boli psihice reactive si psihomatice,
precum si de dezvoltarea vertiginoasa a mijloacelor de comunicare in masa, si mai ales, a
televiziunii si internetului, poate duce la aparitia unor tulburari de comportament, tulburari psihice,
de perceptie vizuala ori de identitate, la confundarea lumii virtuale cu cea reala. In aceeasi c ategorie
de simptome se mai pot inscrie si scaderea drastica in greutate sau acumularea de kilogram e,
insomnii, schimbari dese si subite ale personalitatii, absente nemotivate si prelungite de la scoala,
scaderea randamentului scolar.
Referitor la reactia parintilor la consecintele expunerii excesive la jocurile de noroc, la
influentele mass-media, libertatea trebuie acordata in perioada pubertatii/adolescentei, treptat, lin,
fiind necesare niste limite bine stabilite si ferme. Increderea acordata nu exclude controlul, caci
lipsa acestuia echivaleaza pentru unii copii cu dezinteresul si, automat, cu lipsa iubirii.
Un lucu atragator la jocurile de noroc, si probabil unul din motivele pentru care adolescentii
sunt atrasi de acesta, consta in faptul ca are capacitatea de a stinge aceasta ambivalenta , creatoare
de tensiuni, conferind un sentiment de eliberare. Jocurile de noroc online au devenit si ele extrem de
populare si exista, la nivel global, un interes crescut pentru dezvoltarea si lansarea de noi site-uri de
jocuri de noroc, de pariuri sportive sau cazinouri online.
Fiecare epoca are specificul ei, o anumita marca psihologica, in care se produc schimbari
sociale, modernizari, schimbari de atitudini si comportament, aparitia unor idei si institutii noi, care
influenteaza in mod direct viata membrilor societatii,obligandu-i sa se adapteze factorilor de
schimbare sau factorilor de progres.

Adesea confruntarea brusca, brutala a individului cu aceste schimbari care obliga la
adaptare, prin asimilarea factorilor de noutatea, implica o renuntare la vechile pattern-uri
comportamentale, conduite, activitati, mod de gandire, stil de viata, relatii interuname. Schimbarile
acestea, au de regula, un efect negativ asupra vietii psihice, a conduitelor si relatiilor interumane ale
grupurilor sociale. Astfel de schimbari se produc dreptat si asupra celor care apeleaza la jocurile de
noroc.

10
Am ales aceasta tema pentru proiectul de licenta pentru ca, fiind angajata intr-un cazino de
mici dimensiuni din orasul Ludus, observ in jurul meu cum tineretul este absorbit din ce in ce mai
mult de aceasta lume a jocurilor de noroc, fara sa fie constienti de impactul nefast pe care il pot
avea asupra evolutiei lor psihice si sociale.

În scopul redactării prezentei lucrări, am utilizat diverse metode, plecând de la studierea
legislației în acest domeniu, a tratatelor, lucrărilor și a cursurilor universitare. De asemenea, am
consultat și opiniile exprimate în reviste de specialitate dar si site-uri care ofera date statistice. În
ultima parte a cercetării am realizat patru corelații î n SPSS care sunt vizate p rin obiective și
generate de ipoteze.

În tot cuprinsul lucrării, am avut în vedere și examinarea practicii sociale, economice,
juridice, cu scopul obținerii unei viziuni cât mai ample cu privire la persoanele dependente de
jocurile de noroc având în vedere cele mai importante probleme intâmpinate de aces tea.

11
CAPITOLUL 1 . PROBLEMATICA ADICTIEI FATA DE JOCURILE DE
NOROC

Se consideră “ joc de noroc ” dacă vă asumați riscul de a pierd e bani sau bunuri personale
și,totodată, câștigul sau eșecul este ghidat de noroc. Există o mulțime de căi diferite de a participa la
jocuri de noroc, acestea incluzând :

• Jocuri de casino;
• Bingo;
• Keno;
• Jocuri electronice;
• Bilete de loterie;
• Bilete răzuibile ;
• A paria pe jocuri de cărți, mah -jong sau domino;
• A paria pe curse de cai;
• A paria pe alte sporturi;
• A paria pe anumite jocuri de îndemânare, cum ar fi golful sau biliardul;
• Participarea la tombo lă sau alte concursuri similar;
• Jocuri de noroc online (Internet);
• Supoziții asupra valorilor de la bursă .

Jocurile de noroc și pariurile în societatea contemporană reprezintă o formă de divertisment
acceptată social, dar riscul ca practicarea acestora să degenereze într -un obicei necontrolat, cu
numer oase consecințe negative, a transformat jocurile de noroc și în obiect de studiu al psihologilor
și sociologilor.
“Pentru cea mai mare parte a populației, jocurile de noroc au constituit, secole la rând, o
modalitate de recreere sau petrecere a timpului li ber și o tentativă, reușită sau nu, de a câștiga sume
mari de bani, în timp foarte scurt, iar pentru o minoritate alcătuită din oameni de știință remarcabili,
un obiect de studiu asiduu, aceștia din urmă încercând să descopere „ legi ale hazardului ”, în
regulile și desfășurarea jocurilor.” (Felicia Iftene, 2007, p.21)

12
“Concepute prin scheme de joc de o rară simplitate și atractivitate, jocurile de noroc, de la
zaruri, la ruletă sau jocuri de cărți, au fascinat mințile unor mari astronomi, matematicieni și
fizicieni. Demersul lor specific de cunoaștere și cercetare, începând cu Galileo Galilei, care scrie
primul o lucrare dedicată lor în întregime și intitulată „ Considerazione sopra il Giuco dei Daddi ” și
continuând cu Blaise Pascal, Pierre de Fermat sau Chris tiaan Huygens și, mai ales, Jacob Bernoulli,
este axat pe experimente legate de jocuri de noroc, generând și dezvoltând treptat o nouă teorie
matematică, teoria probabilităților, fără de care gândirea oamenilor de știință din zilele noastre, nici
nu mai p oate fi imaginată și nici nu ar mai fi posibilă, determinismul conceptual al secolelor trecute
fiind astfel înlocuit cu abordarea probabilistă a lumii moderne.” (Steliana Rizeanu, 2012, p.19)
Fie ca vorbim despre poker, black jack, ruleta, pariuri sportive, la casino sau online,
dependenta de jocuri de noroc are repercusiuni semnificative asupra vietii tale, precum si a relatiil or
tale cu ceilalti.Dependenta de jocuri de noroc este o tulburare legata de controlul impulsurilor. Daca
ai o asemenea dependenta nu iti poti controla impulsul de a juca, chiar daca esti constient ca jocul
are consecinte negative asupra ta, a persoanelor apropiate tie, asupra finantelor, serviciului etc.
Chiar daca la un anumit nivel stii ca sansele sunt impotriva ta si nu iti mai poti permite sa pierzi, nu
poti sa te opresti din jucat.
Jocul patologic de noroc este o afectiune cu mult mai des intalnita, decat putem noi sa
intuim, si asta pentru ca sunt prea putini cei care o privesc drept o boala. Insa familiile in care cel
putin un membru sufera de aceasta tulburare de control a impulsului, stiu sigur ca, jocul patologic
de noroc afecteaza sever, nu doar viata persoanei dependente, ci si a celor din jurul ei. Este o
problema care interfereaza cu capacitatea de munca a persoanei, cu responsabilitatea de care ar
putea da dovada acasa sau la locul de munca, cu relatiile intersociale ale acesteia.

Jocul patologic de noroc este tulburarea de control a impulsului, ce se explica prin
incapacitatea persoanei de a rezista impulsului de a juca, in ciuda constientizarii efectelor negative
pe care acesta le are asupra sa si a celor din jurul sau. Individul simte o senzatie crescanda de
tensiune sau de excitatie inainte de a comite actul, si apoi simte placere, gratificatie sau usurare in
timpul jocului. Jocul patologic de noroc este insotit de sentimente de vinovatie si izolare atunci
cand jucatorul incearca sa reduca sau sa inceteze aceasta activitate, precum si de dificultati in
relationarea sociala, ca o consecinta a izolarii cauzate de jocul excesiv.

13
1.1.Simptome

Jocul patologic de noroc este vazut ca o afectiune ascunsa, datorita lipsei simptomatologiei
fizice. Manualul de Diagnostic si Statistica a Tulburarilor Mentale DSM- IV-TR a stabilit
urmatoarele criterii de diagnosticare a jocului de sansa patologic:

“Comportament dezadaptativ de joc de sansa persistent si recurent , dupa cum este indicat de
cinci (sau de mai multe) dintre urmatoarele: ” (Steliana Rizeanu, 2012, p. 52)

 Este preocupat de jocul de sansa (de ex., este preocupat de retrairea experientelor de joc
anterioare, de handicap sau de planificarea sansei ori se gandeste la modalitatile de procurare a
banilor cu care sa joace);
 Necesita sa joace sume crescande de bani in vederea obtinerii excitatiei dorite;
 Are repetate eforturi nereusite de a controla, reduce sau stopa jocul de sansa;
 Este nelinistit sau iritabil cand incearca sa reduca sau sa stopeze jocul de sansa;
 Joaca pentru a scapa de probleme ori pentru usurarea unei dispozitii disforice (sentimente de
vulnerabilitate, de culpa, anxietate sau depresie);
 Dupa pierderea banilor la joc, revine in alta zi pentru a recupera ( „urmarirea recuperarii
propriilor pierderi);
 Minte membrii familiei, pe terapeut sau pe altii, spre a ascunde dimensiunea implicarii in jocul
de sansa pathologic;
 A comis acte ilegale, precum fals, frauda, furt sau delapidare, pentru a finanta jocul de sansa;
 A periclitat sau pierdut o relatie importanta, un post, ori o oportunitate educationala sau de
cariera din cauza jocului de sansa;
 Se bazeaza pe altii spre a procura banii necesari iesirii dintr-o situatie financiara dispera ta
cauzata de jocul de sansa;

14
Comportamentul jocului de sansa nu este explicat mai bine dIn stabilirea diagnosticului,
specialistii iau in considerare si alte semne sau comportamente din categoria celor mentionate
anterior si, este necesara intervievarea membrilor familiei acestor persoane, cu privire la
comportamentul jucătorului din viata de zi cu zi.

Jocul de sansa patologic trebuie diferentiat de jocul de sansa social, care se desfasoara
impreuna cu prietenii pe o perioada limitata de timp si presupune cheltuirea unei sume fixe de ba ni;
ocazional, jucatorii sociali pot cheltui in timpul jocului o suma mai mare de bani decat cea stabilita
initial, pot ascunde pierderea de membrii familiei lor, dar in acelasi timp, se bucura de starile de
buna dispozitie si distractia ce insotesc activitatea de jocuri de sansa.
De asemenea, jocul de sansa patologic trebuie diferentiat de jocul de sansa profesionist,
desfasurat pe baza unei discipline stricte; jucatorul profesionist joaca doar pentru a castiga bani, in
nici un caz pentru a scapa de plictiseala, de problemele de acasa sau pentru a-si recupera pierderile;
el pariaza o suma fixa de bani, stabilita in prealabil, nu iese niciodata in pierdere la sfarsitul jocului,
si nici nu suporta consecintele negative asociate: stari de depresie, anxietate, probleme cu cei din jur
datorita jocului.
Comparativ cu acestia, jucatorul care prezinta forma patologica a jocului de sansa nu mai
resimte nici o bucurie a jocului, ci urmareste doar sa-si recupereze pierderea de bani anterioara, ceea
ce il determina sa fie mai tot timpul depresiv, anxios, absent cand isi petrece timpul in mijlocul
familiei, foarte iritabil atunci cand este in imposibilitatea de a juca si aceasta incapacitate de a mai
simti bucuria vietii, ajunge sa fie deja o regula in modul lui de viata.
1.2.Cauzele dependentei de jocuri de noroc
“Cercetatorii vorbesc despre ipoteza existentei unui sindrom de deficient, a sistemului de
recompense a creierului, aparut in urma unei modificari genetice, care duce la existenta unui
dezechilibru in eliberarea de dopamina (neurotransmitator ce intervine in sistemul de recompense si
intariri a creierului), in sensul eliberarii unei cantitati insuficiente. Rezultatul acestui dezechilibru
este o nevoie continua de emotii pozitive, care ii determina pe indivizi sa caute surse de placere,
cum ar fi drogurile, alcoolul sau jocurile de noroc, comportament ce la nivel biologic, corespunde
nevoii de reglare a cantitatii insuficiente de dopamina, substanta cunoscuta ca si molecula placerii. ”
(Viorel Lupu, 2008, p. 38)

15
La nivel psihologic, jucatorul patologic este un individ foarte competitiv si preocupat de ce
cred ceilalti despre el, nelinistit si superstitios sau care considera ca poate controla mersul lucrurilor
atunci cand joaca; un individ care vede banii, in același timp, ca sursa tuturor problemelor sale, dar
și ca rezolvare a acestora.
La nivel psihosocial, se poate vorbi despre dependenta de jocurile de noroc, ca despre un
comportament invatat si continuat, datorita existentei unor recompense initiale substantiale (cei mai
multi jucatori patologici au avut experienta unui castig foarte mare la inceputul carierei lor).
La nivel biologic, jucatorii patologici sunt dependenti de emotiile resimtite in timpul jocului,
acestea fiind motorul actiunilor lor, si nu castigurile financiare. Dependenta este sustinuta si de
asocierea dependentei de jocurile de noroc, cu dependenta de alcool sau alte droguri, cat si de
modificari similare care apar la nivel genetic si neurochimic, la unii dintre dependenti.
Comportamentul jocului de sansa nu este explicat mai bine de un episod maniacal.
In stabilirea diagnosticului, specialistii iau in considerare si alte semne sau comportamente
din categoria celor mentionate anterior si, este necesara intervievarea membrilor familiei acestor
persoane, cu privire la comportamentul jucătorului din viata de zi cu zi.
“Jocul de sansa patologic trebuie diferentiat de jocul de sansa social, care se desfasoara
impreuna cu prietenii pe o perioada limitata de timp si presupune cheltuirea unei sume fixe de ba ni;
ocazional, jucatorii sociali pot cheltui in timpul jocului o suma mai mare de bani decat cea stabilita
initial, pot ascunde pierderea de membrii familiei lor, dar in acelasi timp, se bucura de starile de
buna dispozitie si distractia ce insotesc activitatea de jocuri de sansa. ” (Viorel Lupu, 2011, p. 66)
De asemenea, jocul de sansa patologic trebuie diferentiat de jocul de sansa profesionist,
desfasurat pe baza unei discipline stricte; jucatorul profesionist joaca doar pentru a castiga bani, in
nici un caz pentru a scapa de plictiseala, de problemele de acasa sau pentru a-si recupera pierderile;
el pariaza o suma fixa de bani, stabilita in prealabil, nu iese niciodata in pierdere la sfarsitul jocului,
si nici nu suporta consecintele negative asociate: stari de depresie, anxietate, probleme cu cei din jur
datorita jocului.

16
Comparativ cu acestia, jucatorul care prezinta forma patologica a jocului de sansa nu mai
resimte nici o bucurie a jocului, ci urmareste doar sa-si recupereze pierderea de bani anterioara, ceea
ce il determina sa fie mai tot timpul depresiv, anxios, absent cand isi petrece timpul in mijlocul
familiei, foarte iritabil atunci cand este in imposibilitatea de a juca si aceasta incapacitate de a mai
simti bucuria vietii, ajunge sa fie deja o regula in modul lui de viata.
1.3.Stadiile dependentei
Prima etapa este cea de castig, in care o suma mare castigata, stimuleaza sentimentul de
omnipotenta. De aceea se considera ca exista doua tipuri de motivatii care declanseaza
comportamentul de joc:
 Cautarea de actiune, dinamism (descrisa de marele castig);
 Cautarea unei evadari (din problemele din viata individului);
A doua etapa este cea a pierderii, in care individul are „ghinion de mai multe ori la rand sau
resimte pierderea ca fiind insuportabila. Alternează strategiile de joc incercand sa recupereze toate
pierderile deodata, si , astfel apar datoriile, pe care persoana va incerca sa le ascundă mintind.
Va incerca de asemenea sa ascunda comportamentul sau, iar pe masura ce devine mai secretos si
mai iritabil, relatiile sale semnificative vor avea de suferit.
In cea de a treia etapa, disperarea jucatorului va recurge la comportamente care nu il
caracterizeaza in mod normal, de multe ori ilegale (furt, frauda) pentru a face rost de bani pentr u
joc. Relatiile sunt deteriorate si apar simptome de depresie, se poate gandi la suicid sau chiar poate
comite tentative.
In ultima etapa, cea de resemnare, individul constientizeaza ca pierderile nu mai pot fi
recuperate. Jocul de sansa continua, avand ca principal factor motivant starea de excitatie si euforie.
Problemele legate de jocurile de noroc nu determină doar probleme legate de bani. Acestea pot
afecta întreagă viață a unei persoane.

17
“Jocurile de nor oc devin o problemă atunci când:” (C.A.M.H.)
 Intervin în bunul mers al activităților de la locul de muncă, de la școală sau al altor activități;
 Creează probleme sănătății dumneavoastră psihice sau fizice ;
 Creează probleme financiare ;
 Vă strică reputația ;
 Cauzează probleme familiale sau probleme cu prietenii .
Jocurile de noroc și pariurile în societatea contemporană reprezintă o formă de divertisment
acceptată social, dar riscul ca practicarea acestora să degenereze într -un obicei necontrolat, cu
numeroase consecințe negative, a transformat jocurile de noroc și în obiect de studiu al psihologilor
și sociologilor.
Jucătorul care prezintă forma patologică a jocului de șansă nu mai resimte nici o bucurie a
jocului, ci urmărește doar sa -și recupereze pierderea de bani anterioară, ceea ce îl determină să fie
mai tot timpul depresiv, anxios, absent când își petrece timpul în mijlocul familiei, foarte iritabil
atunci când este în imposibilitatea de a juca și această incapacitate de a mai simți bucuria vieții
ajunge să fie deja o regulă în modul lui de viață .

„Urmărirea recuperării pierderilor devine țelul suprem al vieții unui dependent de jocuri de
noroc – inițial acesta urmărește câștigul și are parte de o experiență emoțională deosebită de plăcere
atunci când câștigă, dar se reîntoarce cu banii câștigați să joace din nou ș i inevitabil, el va pierde tot.

Dependența de jocuri de noroc este dificil de diagnosticat, deoarece aceasta nu prezintă
semne vizibile pentru cei din jur și persoanele ce prezintă acest comportament nu
solicită ajutor profesional decât în ultima fază de dependență .” (Scheiter Keith, 1999, p. 32)

Membrii familiei jucătorului sunt aceia care descoperă de obicei dependența; puțin informați
cu privire la acest aspect, ei tind fie să nu observe semnele acesteia, fie să se îndoiască de faptul că
cel iubit este într- adevăr dependent.

18
„Orice jucător poate considera că este posibil să aibă o problemă de dependență, dacă în
afara banilor cheltuiți, această activitate ajunge să -i afecteze întreaga viață, în următoarele
sensuri:

 Interferează cu munca sa, cu școala sau celelalte activități;
 Ii provoacă stări emoționale negative sau alte probleme de sănătate;
 Ii cauzează importante pierderi financiare;
 Ii afectează relația cu membrii familiei și cu ceilalți.” (Steliana Rizeanu, 2012, p. 54)

„Cercetările în domeniu au demonstrat existența următoarelor manifestări psiho –
comportamentale ale persoanelor dependente de jocuri de noroc pe calculator :” (Irina Macsinga,
2000, p. 73)

-Petrec foarte mult timp în fața calculatorului;
-Iși lasă proiectele neterminate;
-Iși mint partenerii și pe alți membri ai familiei în legătură cu sumele cheltuite ;
-Manifestă lipsa de interes pentru orice aspect al vieții lor c are nu are legătură cu jocurile on line;
-Se retrag din mijlocul familiei și al prietenilor;
-Par tot timpul cu gânduri le aiurea, anxioși;
-Au dificultăți de concentrare;
-Prezintă numeroase schimbări ale dispoziției și accese bruște de furie;
-Sunt mai tot timpul neliniștiți sau plictisiți;
-Par triști, apatici, depresivi;
-Se plâng de frecvente probleme cu stomacul;
-Prezintă dificultăți în legătură cu somnul;
-Iși pierd pofta de mâncare .

19
Studii recente au relevat faptul că dependența de jocuri de noroc are următoarele consecințe
negative asupra jucătorilor: depresia, gândurile suicidare, anxietatea, consumul de alcool și de
droguri, dificultăți în menținerea locului de muncă, minciuni și înșelătorii, scăderea performanțelor
cognitive, simptome fizice. Specialiștii în domeniul adicțiilor au afirmat faptul că pentru fiecare
persoană dependentă de jocuri de noroc, vor exista consecințe negative care afecteaz ă în medie
între 5- 10 persoane din anturajul său .

Efectele negative ale acestui comportament sunt în strânsă corelație cu normele,
valorile, caracteristicile comportamentale și prioritățile personale ale fiecărui jucător de șansă
patologic și se reflectă în situația sa financiară, în relațiile cu persoanele semnificative și în
perceperea stimei de sine.

Tratamentul psihologic care, în principal, încearcă să schimbe convingerile distorsionate ale
pacienților cu formă patologică a jocului de șansă beneficiază de cel mai important suport empiric;
studii recente au demonstrat că atât consilierea, cât și terapia cognitiv -comportamentală reprezintă
modalități eficiente de tratare a jocului patologic de șansă. Consilierea și terapia cognitiv –
comportamentală se fundamentează pe principiile teoriei învățării sociale și consideră că
schimbarea gândurilor și a comportamentului sunt esențiale în patologia jocului de șansă.

„În general, jucătorii dependenți de jocul de șansă prezintă următoarele fantezii:” (Steliana
Rizeanu, 2012, p. 44)

Mă pot opri din joc atunci când vreau;
Mă voi opri după primul câștig;
Pot învăța să joc moderat;
Problemele mele au apărut numai datorită unei împrejurări;
De îndată ce problema mea reală va fi rezolvată, dependența de jocuri de noroc va dispărea;
Dependența de jocuri de noroc reprezintă doar o etapă trecătoare a vieții mele;
Terapeutul meu va rezolva problema în scurt timp;
Vindecarea (recuperarea) mea va fi ușoară, fără dureri de cap;
Odată ce renunț la joc, toate celelalte probleme ale mele vor dispărea;
Dacă joc încă o dată sau de două ori, nu se va întâmpla nimic rău ;

20
Pentru ca terapia să aibă efectul scontat, persoana dependentă trebuie să accepte că scopul
final al acesteia este renunțarea definitivă la joc, având în vedere modelul biologic al dependenței,
din care reiese că exercitarea unei activități plăcute în mod excesiv (în cazul nostru, jocul de noroc)
duce la disfuncționalități progresive în sistemul de recompensă al creierului, ceea ce îl împiedică pe
dependent să mai poată controla vreodata jocul. El prezintă, din acest motiv, o vulnerabilitate
cronică spre recădere în această dependență periculoasă.

Puținii jucători dependenți care ajung la psiholog sunt împinși sau aproape obligați de către
membrii familiei lor – părinți, soție, frate, atunci când iese la iveală dimensiunea
pierderilor financiare suferite, însoțite de multe ori chiar de pierderea locului de muncă . De
asemenea, persoanele dependente de jocuri de noroc ajung la psiholog într- o fază târzie a
dependenței lor, ceea ce îngreunează procesul psihoterapeutic și îi prelungește durata, știut fiind că
o tulburare psihologică este cu atât mai greu de tratat cu cât a debutat de mai multă vreme.

„Prevenția primară în cazul dependenței de jocurile de noroc presupune măsuri de informare
în masă a populației privind riscurile asociate și limitarea accesului copiilor în sălile de jocuri; în
acest sens, prevenția trebuie aplicată cât mai precoce, începând cu vârsta de 10 ani, având în
vedere că riscul de a dezvolta dependență de joc crește cu atât mai mult cu cât debutul practicării
jocului este mai precoce. ” (C.A.M.H.)

Strategiile de prevenție secundară se adresează persoanelor care au început deja să joace și
prezintă riscul de a deveni dependente și se centrează asupra procedeelor de screening
pentru evaluarea jocului de șansă patologic; programele de prevenție secundară au ca scop învățare a
unor abilități de rezolvare de probleme, însușirea unui comportament pro -social (aptitudini
sociale, flexibilitate, comunicare eficientă), asumarea propriei responsabilități și crearea unor
perspective optimiste pentru viitor.

Prevenția terțiară se referă la măsurile întreprinse în timpul tratamentului persoanelor care
prezintă acest comportament: intervenții clinice de sănătate, servicii terapeutice și de consiliere,
servicii financi are și lucrul cu familiile subiecților. Tratamentul presupune intervenții
psihoterapeutice care se adresează atât tulburării jocului de șansă patologic, prin tehnici
de restructurare cognitivă, cât și tulburărilor as ociate: depresie, anxietate, abuz de alcool,
droguri, tentative de suicid, etc.

21
În literatura de specialitate se precizează faptul că principalele consecinț e ale
formei patologice a jocului de șansă sunt următoarele :

 Probleme profes ionale: pierderea jobului sau compromiterea carierei din cauza preocupării
pentru jocul de șansă, care determină scăderea randamentului la serviciu și creșterea
absenteismului;
 Probleme cu familia, prietenii: jucătorul dependent în general ascunde adevăru l despre a ceastă
dependență care îl stăpânește, abuzează sau își neglijează responsabilitățile familiale;
 Probleme financiare: se împrumută, vinde bunuri, face datorii pentru a -și finanța adicția;
 Probleme legale: înșelătorii, falsuri, furturi;
 Boli ale stresului: insomnie, nervozitate, depresie, anxietate, culminând cu tentative de
sinucidere atunci când viața însăși devine un joc de șansă.

„Repercusiunile psihice ale adicției au pus problema structurii de pe rsonalitate a individului
și a trăsăturilor premorbide de personalitate. În structura psihică a indivizilor cu
comportamente adictive se întâlnesc o serie de constante, dintre care se pot enumera: ” (George
Ionescu, 1997, p. 92)

Dependența afectivă;
Angoasa de separație;
Izolarea imediată a dorințelor;
Lipsa de încredere în sine și pasivitatea;
Incăpățânarea și iritabilitatea;
Timiditatea și hipersensibil itatea;
Lipsa ambițiilor și a competitivității.

O sursă de conflict intrapsihic o constituie dezacordu l subiectului cu propria lui identitate
(biologică, tipologică și corporală); el poate fi nemulțumit de șansele pe care le -a avut în viață, de
firea sa, de propriile slăbiciuni, de statutul social, de felul în care este apreciat și sprijinit de ceilalți.
Toate acestea îi induc o stare de nemulțumire cronică ce se poate traduce prin conflict cu sine, prin
creșterea agresivității.

22
Pentru tinerii jucători din România la care a fost identificată o depend ență de
joc, coordonatele sunt următoarele: pe de o parte există tineri introvertiți ce provin dintr -un
mediu familial și social nefavorabil, în care se confruntă cu diverși stimuli traumatizanți, variind
de la neglijare pînă la abuz fizic și sexual, la care dependența funcționează ca mecanism de c oping
la stresul cronic ; pe de altă parte, există un pattern specific adolescenților de 15 -16 ani proveniți
dintr- un mediu familial și social favorabil, cu un venit mediu spre mare, în care motivul neglijării
acestora este cel mai frecvent din cauza programului încărcat al părinților.

În ambele situații în care delimităm fenomenul de dependență, este dece lată și
încercarea de a depăși dispoziția depresivă și insecuritatea personală.

Structurile labile și vulnerabile găsesc în jocul de șansă patologic o pseudomodalitate de a -și
asigura confortul psihoafectiv; astfel, cu cât apelul la jocuri, ca modalitate de resimțire a plăcerii și
evadare într-o lume iluzorie, este mai frecvent, cu at ât desprinderea de realitatea obiectivă este
mai puternică și constantă, iar distorsiunile intrapsihice sunt mai pronunțate.

„Atât în dependența de droguri și de alcool, cât și în jocul de șansă patologic vom regăsi
următoarele aspecte comune:” (Viorel Lupu, 2011, p. 75)

 Dorința crescută de a juca (sau a ingera substanțe);
 Negarea severității problemei de către dependent;
 Probleme în relația cu familia;
 înaltă rată a recăderilor;
 Pierderea controlului;
 Minciuna, pentru a- și acoperi aceste activități;
 Preocuparea crescută pentru aceste activități;
 Tulburarea psihologică progresivă; dezvoltarea toleranței;
 Apelarea la aceste activități pentru a scăpa de probleme .

Oportunități privind jocurile de noroc sunt pretutindeni. Jocurile de noroc sunt foarte
populare, acceptate și mediatizate intens.

23
Asta înseamnă că mai mulți oameni joacă, și că aceștia se joacă mai des. Majoritatea
oamenilor nu cunosc riscurile implicate în practicarea jocurilor de noroc sau semnele sau indiciile
problemelor legate de jocurile de noroc.

Din cauza aceasta mulți oameni dezvoltă probleme privind jocurile de noroc fără să își dea
seama ce se întâmplă de fapt. Mulți oameni practică jocurile de noroc fără a întâmpina probleme.

Ei văd jocurile de noroc ca un mod de a se distra sau o cale de a petrece timpul cu prietenii.
Acești jucători speră la un câștig, însă nu se așteaptă la el.

“Oamenii care dezvoltă problemele legate de jocurile de n oroc pot începe în acest mod. Însă,
deseori, au alte motive pentru a practica jocuri de noroc, precum: ” (Steliana Rizeanu, 2013, p. 65)

a) Speră la un câștig consistent;
b) Incearcă să își câștige banii pierduți înapoi ;
c) Senzația intensă trăită în momentul asumării riscurilor ;
d) Impulsivitate (a cționează fără să se gândească);
e) Incearcă să își îmbunătățească stima de sine;
f) Singurătatea;
g) Fuga de problemele vieții;
h) Alinarea suferinței fizice și emoționale;
i) A face față depresiei și anxietății;
1.4.Factorii de risc

Există o mulțime de factori de risc legați de problemele privind jocurile de noroc. Factorii de
risc sunt caracteristici care pot să facă un om să aibă o anumită predispoziție pentru jocul de noroc
problemă. Cu cât mai multe puncte din această listă caracterizează persoana respectivă, cu atât e ste
mai important și necesar să își rezolve problemele legate de jocurile de noroc.

Oamenii care au probleme privind jocurile de noroc s- ar putea să vă ascundă lucruri sau să
vă mintă în legătură cu locul unde au fost sau în legătură cu banii pierduți.

24
Acest lucru îngreunează identificarea jocului de noroc problemă. Aici găsiți câteva semne
referitoare la problemele legate de jocurile de noroc.
1.4.1.Semne referitoare la bani

 Lipsesc bani din casă sau din conturi le bancare.
 Acel membru al familiei este rezervat și prost dispus în privința banilor.
 Împrumută bani prin intermediul cărților de credit sau de la familie și prieteni.
 Facturile se adună, plățile nu sunt făcute, iar creditorii vă hărțuiesc.
 Planurile de pensionare și asigurare sunt folosite, sau plățile nu sunt făcute.
 Obiectele de valoare dispar, iar apoi reapar.
 Și-a luat mai multe slujbe, însă dumneavoastră nu sesizați bani în plus.
 Nu are niciodată bani.
 Mânuiește banii pentru a putea juca sau plăti datoriile.
1.4.2. Semne emoționale

Acest membru al familiei:

 Se izolează de familie și prieteni;
 Pare anxios, absent sau î ntâmpină dificultăți de atenție;
 I se schimbă des stările de dispoziție și are izbucniri de furie ;
 Câteodată are o părere bună despre el/ea (atunci când persoana are parte de câștiguri) ;
 Vi se plânge de plictiseala și neliniște ;
 Este deprimat și/sau se gândește la sinucidere .

25
1.4.3.Semne referitoare la timp

Acest membru al familiei:

 Intârzie adesea la lucru sau la școală;
 Este plecat pentru perioade lungi și inexplicabile de timp.
1.4.4. Schimbări comportamentale

Acest membru al familiei:

 Incetează să mai facă lucruri care îi ofereau satisfacție ;
 Prezintă schimbări în ceea ce privește somnul, alimentația, sau sexul ;
 Nu respectă promisiunile făcute sau inventează anumite scuze ;
 Nu are grijă de el/ea însuși/însăși sau își ignoră munca, școală sau sarcinile din familie ;
 Consumă alcool sau alte droguri mai des ;
 Nu are grijă de copii ;
 Lipse ște de la evenimente familial;
 Se gândește la și vorbește încontinuu despre jocurile de noroc ;
 Iși schimbă prietenii/anturajul (valabil în special la adolescenți) ;
 Are mai multe probleme de sănătate sau probleme legate de stres (de exemplu: dureri de cap);
 Minte despre jocurile de noroc;
 Nu dorește să cheltuiască bani pe nimic altceva decât jocuri de noroc ;
 Inșeală sau fură pentru a -și furniza bani pentru jocurile de noroc sau pentru a -și plăti datoriile ;
 Are conflicte legate de bani cu alți oameni ;
 Are probleme legale din pricina jocurilor de noroc.

26
1.5.Efectele jocurilor de noroc

“Majoritatea oamenilor care practică jocurile de noroc pierd încet controlul asupra timpului
și banilor pe care îi investesc în practicarea jocurilor de noroc. Ei se concentrează asupra jocu rilor
de noroc și își ignoră celelalte responsabilități, și totodată, ignoră prejudiciile cauzate de jocurile de
noroc. Unii oameni care joacă în mod excesiv nu asociază problemele vieții lor cu practicarea
jocurilor de noroc. Alții au încercat să reducă sau să se oprească, însă au eșuat. Acum, aceștia se
simt irascibili și supărați de fiecare dată când încearcă să facă o schimbare. Majoritatea oamenilor
care joacă în mod excesiv trăiesc adevărate traume interioare.” (Irina Macsinga, 2000, p.67)

Sunt conștienți de faptul că le cauzează probleme celor dragi lor. S -ar putea să devină
anxioși/neliniștiți sau nefericiți și adesea au sentimente de ură față de ei înșiși. Dorința de a se juca
este puternică și foarte greu de controlat.

Ei nu se simt în stare să renunțe la timpul, banii și sentimentele investite în jocurile de noroc.
Nu pot să accepte faptul că nu își vor recupera pierderile niciodată. Alți oameni promit că renunță la
aceste obiceiuri, însă nu pot să o facă. Ei se tem să nu fie descoperiți de cei dragi lor.

Acest lucru îi împinge înspre izolare și datorii. Ei speră că problemele lor vor fi rezolvate în
urma unui câștig substanțial. Primul pas în reabilitarea oamenilor cu problemele legate de jocurile
de noroc este acela d e a renunța la pierderile lor și la speranța unui potențial câștig mare. Mai apoi,
ei pot să redobândească control asupra jocurilor de noroc și asupra propriilor vieți.
1.6.Impactul asupra familiilor

Deja probabil știți cât de mult pot fi rănite familiil e din pricina jocurilor de noroc. Familiile
pot fi afectate în diferite feluri. Problemele legate de jocurile de noroc pot fi ascunse pentru un timp
îndelungat, astfel, multe familii sunt șocate când află, de fapt câți bani s -au irosit. Unele relații nu
pot rezista în fața problemelor legate de jocurile de noroc.

27
Alte familii luptă în ciuda dificultăților, iar membrii devin mai uniți și mai puternici
împreună. Oamenii care se confruntă cu jocul de noroc problemă pot fi reabilitați, însă această
reabilita re necesită timp și răbdare pentru ca ei să își poată rezolva toate problemele .

“Economiile, proprietatea sau bunurile ar putea să fie pierdute pe neașteptate. Acest fel de
criză financiară poate face familia să se simtă speriată, nervoasă și trădată. Probleme emoționale și
izolare Probleme legate de jocurile de noroc generează sentimente foarte puternice. Membrii
familiei s- ar putea simți rușinați, răniți, speriați, nervoși, confuzi și neîncrezători. Aceste sentimente
îngreu nează soluționarea problemelor .” (Scheiter Keith, 1999, p. 81)

“Persoana care joacă ar putea chiar să nege faptul că există o problemă. Izola rea
constituie o altă problemă:” (George Ionescu, 1997, p.57)

Mulți parteneri preferă să se depărteze atât emoțional cât și f izic de persoana care i- a rănit;
Mulți oameni care se confruntă cu probleme legate de jocurile de noroc, se poate să evite
compania altor persoane, deoarece se simt rușinați. Astfel, sprijinul și dra gostea pot fi mai greu
de găsit;
Prieteniile se pot încheia din cauza datoriilor neplătite.
1.7.Sănătatea fizică și mentală

Câteodată, stresul provocat de problemele legate de jocuri de noroc poate să cauzeze
probleme de sănătate atât pentru jucători, cât și pentru familie. Aceste probleme pot fi
anxietate/neliniște, depresie și alte probleme legate de stres, precum tulburări de somn, ulcer,
probleme intestinale, dureri de cap și dureri musculare.
1.7.1.Burn-out

Multe familii care se confruntă cu stresul familial fac față cu greu problemelor existente. Un
singur membru s- ar putea să preia mai multe responsabilități și sarcini pentru a menține un control
și un echilibru familial. Acest lucru poate conduce la ceea ce se numește burn -out, o stare de
epuizare și apatie. Adesea, membrii familiei își concentrează atenția înspre persoana cu probleme
legate de jocurile de noroc și se neglijează pe ei înșiși sau uită să se mai distreze.

28
Impactul asupra copiilor. Atunci când un părinte sau o rudă se confruntă cu o problemă
legată de jocurile de noroc, copiii se pot simți neglijați, deprimați și nervoși. S -ar putea să își asume
vina, crezând că afișarea unui comportament supus va opri problema. Unii copii au grijă de frații
sau surorile lor mai mici, sau încearcă să își sprijine părintele. Această responsabilitate provoacă
stresul la copii. Totodată, copiii s -ar putea să creadă că trebuie să aleagă între părinți. Este posibil ca
ei să își piardă încrederea în părintele care nu își îndeplinește promisiunile. S -ar putea să își fure
părintele sau să aibă probleme la școală.

“Mai mult, pentru a distrage atenția părintelui cu probleme, unii copii s -ar putea să recurgă
la:” (Viorel Lupu, 2011, p. 101)
 Consumul de alcool sau alte droguri;
 Jocuri de noroc;
 Incălcarea legii.

Este important să ajutați copiii să înțeleagă că problemele famili ei nu sunt din vina lor.
Copiii au nevoie de un mediu familial sigur și echilibrat și de o copilărie normală. Consilierea
familială sau individuală poate ajuta copiii să facă față acestor schimbări
1.7.2. Abuz fizic și emoțional
Violența în familie este mai frecventă atunci când familia se află într -o criză. Probleme
legate de jocurile de noroc pot să provoace abuzul fizic sau emoțional al partenerului, al unui
părinte în vârstă sau al unui copil. Anxietate și depresie Stresul, anxietatea și depresia sunt l ucruri
obișnuite atât pentru oamenii care au probleme legate de jocurile de noroc, cât și pentru familiile
lor.
1.7.3.Riscul de sinucidere
“Ratele de suicid pentru oamenii care se joacă în mod excesiv și membrii familiilor lor sunt
mai mari. Cei înclinați să recurgă la sinucidere sunt cei care au problemele mentale (precum
depresia) sau cei care consumă alcool sau alte droguri. Oamenii care au amenințat că se vor sinucide
și cei care s -au rănit în trecut prezintă un risc mai mare pentru suicid. Dacă vă gândiți la sinucidere
sau vă faceți planuri pentru a vă pune capăt vieții, cereți ajutor imediat. Nu este nevoie să vă
înfruntați singur problemele.” (Felicia Iftene, 2007, p. 88)

29
1.8.Fazele schimb ării

“Oamenii cu probleme privind dependența, precum jocurile de noroc, trec prin niște faze
similare în demersul lor de acceptare și nevoie a schimbării. S -ar putea ca o persoană care joacă în
mod excesiv să se răzgândească în privința procesului de schimbare. Puteți avea o influență mai
mare dacă vă raportați sprijinul la aceste faze ale schimbării.” (Steliana Rizeanu, 2012, p. 124)

Acest lucru poate fi dificil și poate necesita un efort suplimentar. Totuși, mulți oameni
realizează că au nevoie de sprijin și din partea unui consilier.

Faza 1 : Persoana n u este interesată să se schimbe La început, persoana nu realizează că se
confruntă cu o problemă și refuză consiliere. El/ea neagă sau justifică problemele legate de jocurile
de noroc. Este posibil ca această persoană să îi blameze pe ceilalți sau să consi dere lipsa banilor ca
problemă unică

Faza 2: Persoana nu este sigură în privința schimbării Persoana începe să conștientizeze că
practicarea jocurilor de noroc provoacă inconveniente. Însă, el/ea nu va renunța încă la jocurile d e
noroc. Înainte de a acțio na într-un fel anume, persoana se va gândi un timp la schimbare.

S-ar putea ca el/ea să:

•Iși stabilească o anumită dată pentru schimbare;
•Fie mai îndrepta ți spre a vorbi despre problem;
•Fie mai deschiși la ajutorul dumneavoastră. S -ar putea ca perso ana să fie mai înclinată să facă față
problemei după o criză majoră.

Aceasta poate însemna o pagubă mare cauzată de jocurile de noroc, o tentativă de sinucidere
sau după o concediere cauzată de jocurile de noroc. Persoana se pregătește pentru a acțiune S -ar
putea ca persoana să înceapă să facă pași mici înspre a -și schimba comportamentul față de jocurile
de noroc, precum stabilirea unor limite legate de timp și bani. Este posibil ca el/ea să vorbească în
curând despre schimbări mai mari. Persoana s -ar put ea să fie mai înclinată să vorbească despre
recompensele și riscurile jocurilor de noroc atunci când ia o pauză de la practicarea acestora.

30
Faza 4 : Persoanaacționează Persoana a redus sau a încetat practicarea jocurilor de noroc.
El/ea chiar încearcă să își rezolve problema. Atunci când oamenii încearcă să se schimbe, ac eștia
pot să aibă o recădere, cedând în fața jocurilor de noroc. De obicei pot să treacă peste aceste
recăderi, și chiar să învețe din acestea.

Faza 5 : Persoana menține controlul Persoana a încetat să practice jocurile de noroc pentru
cel puțin șase luni și încearcă să mențină această reușită. După cum am precizat mai sus, mulți
oameni suferă recăderi în ceea ce privește jocul de noroc problemă. Aceste recăderi pot să pară
devastatoare pentr u persoana care se confruntă cu o problemă legată de jocurile de noroc, dar și
pentru membrii familiei. Însă, datorită recăderii, persoana poate să înțeleagă mai bine problema. În
final, poate să întărească deciziile proprii privind schimbarea.
1.9.Tratame nt

“Tratamentul dependentei de jocuri de noroc este in primul rand un tratament psihologic si
social care adreseaza 3 componente: ” (George Ionescu, 1997, p. 41)
a. Dependenta psihica de comportamentul de joc;
b. Managementul datoriilor;
c. Managementul finantelor personale.

a. Tratamentul dependentei psihologice de joc este foarte asemenator cu tratamentul
dependentei psihologice de substante. Acesta presupune, foarte simplist formulat,
dezvoltarea de tehnici si masuri pentru a putea face fata poftei (craving) de a juca. Craving-
ul sau pofta este un fenomen care caracterizeaza orice dependenta si are substrat neuro-
fiziologic. Asta inseamna ca daca te punem intr-un aparat care scaneaza creierul si-ti a ratam
fotografia unui casino sau a unei rulete.. vom vedea activandu-se o zona din creier si tu vei
trai senzatia de pofta de joc. Pentru o persoana dependenta de alcool sau de droguri, aceeasi
zona din creier se va aprinde. E interesant ca tot aceleasi circuite se vor aprinde si in cazul
unei persoane ne-dependente careia i se arata fotografia unei mancari apetisante sau o
imagine care trezeste o pofta sexuala. Se pare ca expresia “foame de drog ” este mai putin
metaforica decat am putea crede.

31
Multa lume considera ca tratamentul presupune disparitia poftei. Gresit! Tratamentul
presupune inarmarea pacientului cu resursele necesare pentru a avea succes atunci cand pofta apare.
Ca intr-un razboi, dusmanul nu va disparea doar pentru ca ne- ar placea sa nu ne mai ameninte, e
nevoie sa luptam cu el si sa razbim.
b. Managementul datoriilor este o componenta foarte importanta a tratamentului dependentei
de jocuri de noroc, deoarece multi jucatori rationalizeaza continuarea jocului prin dorinta de
a castiga bani pentru a achita datoriile facute de-a lungul timpului, la joc. Aceasta reprezinta
o spirala care duce la cresterea datoriilor, accentuarea severitatii adictiei si destabilizarea
vietii persoanei.

Este ca si un dependent de alcool care spune ca bea pentru a-i trece sevrajul.
Simptomatologia de sevraj trece, intr-adevar, daca bei.. dimineata, cand incepi sa tremuri si sa-ti fie
rau, te simti mai bine daca bei un paharel, dar dependenta va deveni tot mai severa.
La fel, grijile legate de datorii, frica de a se intampla ceva rau daca nu le ac hiti la timp dispar
in momentul in care joci, dar dependenta va deveni mai severa si la pierderile vechi se adauga altele
noi. Managementul datoriilor presupune formularea unui plan (impreuna cu toti cei interesati sa
participe si sa te sustina) care sa includa:
 Toate datoriile existente la momentul respectiv (suma si creditorul);
 Ordinea achitarii acestora;
 Sursele (altele decat jocul) din care datoriile vor fi achitate;
 Orizontul de timp in care se vor achita aceste datorii (date precise, calendaristice).
Inca un lucru: este foarte important ca, daca sunt implicate si alte persoane in acest plan
(parinti, prieteni), sa existe un contract ferm ca orice alte datorii facute dupa acest moment NU vo r
mai fi achitate de acestia! In caz contrar, se initiaza o alta spirala in care cel car e joaca “stie” ca nu
conteaza ce se intampla, pentru ca cineva va achita datoriile.

32
c. Managementul finantelor se refera la crearea unui sistem prin care, o perioada, persoana
care are o problema de joc de noroc patologic nu va avea acces la bani, fie cash, fie card,
cont bancar, etc. In primele etape ale tratamentului, a avea acces la bani este, pentru un
jucator, o situatie similara cu a unui dependent de heroina care are un plic cu drog in
buzunar.. presiunea de a juca este mult prea mare pentru a putea rezista. E ca si cum i-ai cer e
unui om care tocmai si-a fracturat piciorul sa joace sotron.

“Dependenta este o fractura a sistemului de auto-control. De aceea, este nevoie de un gips,
de un sprijin rigid din afara. Acest sprijin poate veni in forma diferite, negociate cu cei implicati: de
exemplu, salariul poate fi pus pe un card la care persoana nu are acces si primeste doar sume mic i
de bani in fiecare zi, iar orice cheltuiala mai mare poate sa fie monitorizata (bon fiscal) sau sa fie
facuta de altcineva. In timp, persoana poate primi acces la sume din ce in ce mai mari. ” (Viorel
Lupu, 2008, p. 70)
Evaluând toate aceste aspecte teoretice abordate în primul capitol privind problematica
adictiei fata de jocurile de noroc, vom analiza în continuare demersul metodologic al unei cercet ări
sociologice și vom interpreta rezultatele acesteia.

33
CAPITOLUL 2. DEMERSUL METODOLOGIC AL CERCETĂRII

Situația este reprezenta tă de persoanele care se confruntă cu probleme relaționale și
psihologice determinate de adictia fata de jocurile de noroc.

Sistemul- țintă este reprezentat de persoanele aflate în situații de risc social și psihologic cu
criza de prestigiu generata de fenomenul dependentei și de miturile promovate de societate cu
privire la jocurile de noroc.

Motivul pentru care am ales să îmi să realizez această temă de cercetare constă în faptul că ,
în opinia mea, dependentii reprezintă o categorie eminamente defavorizată și discriminată în această
perioadă de perpetuă tranziție prin care trece România.

Sărăcia, slăbirea legăturilor cu familia, scăderea valorizării sociale a le acestor persoane,
discriminarea economică și instituțională, sunt tot atâtea elemente care grevează asupra calității
vieții persoanelor dependente.

Cercetarea de față are o componentă cantitativă operaționalizată prin folosirea în cadrul
etapei de culegere a datelor a metodei anchetei sociologice pe baza chestionarului , metodă pe care
am folosit- o în primul rând din rațiuni pragmatice deoarece mi -a permis să culeg date relevante
despre problematic a studiată de la un număr relativ mare de persoane într -un timp scurt.

Am folosit datele culese prin aplicarea chestionarului în special la evaluarea diferențelor
dintre bărbați și femei , tineri si varstnici, persoane implicate în procesarea experienței adictiei fata
de jocurile de noroc.

In desfășurarea activităților de cercetare am folosit ca model referențial al cercetării
modelul ecologic, deoarece oferă o grilă de analiză completă a problemelor umane. Modelul
ecologic a fost preluat din teoria gene rală a sistemelor și stipulează că problemele individuale sunt
rezultatul unui cumul de factori care se regăsesc la nivel personal, la nivelul grupului de apartenență
al individului și la nivel societal.

34
Aplicat la problematica acestei cercetări, modelul ecologic oferă următoarea grilă de
analiză structurată pe următoarele nivele: subsistemul ontogenetic, microsistemul, exosistemul și
macrosistemul.

Nivelul subsistemului ontogenetic este reprezentat de caracteristicile psihologice
individuale, gradul de s ănătate mentală (tendințe depresive și suicidare tendințe ipohondrice, gradul
de anxietate, etc), starea de sănătate fizică și senzorială .
Microsistemul se ref eră la istoria familială a dependentului: ciclurile vieții familiale, relația
maritală a pe rsoanei, tip ul de relații cu proprii copii etc.
Exosistemul este reprezentat de mediul mai larg de existență al persoanei dependente și
cuprinde: familia extinsă și în general rețeaua de relații sociale proxime în care este ins erat individul
(membri, comun ității religioase, vecinătatea).
Macrosistemul este un cadru de influență larg care acționează asupra sistemelor și
indivizilor și se regăsește în atitudinea societății în ansamblu față de persoanele dependente , modul
în care este reflectată în presă acea sta problematica , reglementările legislative specifice acestei
categorii de beneficiari , calitatea vieții etc.

2.1.Operationalizarea conceptelor
“Grupul social se refera la un numar oarecare de indivizi care interactioneaza regulat si
constient pe baza unor norme si valori comune. ” (Catalin Zamfir, 1996, p. 76)
Indicatorii sunt:
 Numarul de ore petrecute cu membrii grupului
 Numarul de activitati practicate cu membrii grupului
 Numarul utilizatorilor de internet in cadrul grupului
 Numarul celor din grup care practica jocurile de noroc

35
“Jocurile de noroc se refera la activitatea comerciala de atribuire a unor castiguri
materiale, de regula banesti, urmare a oferirii publice de catre organizator a unui potential castig
si a acceptarii ofertei de catre participant, cu perceperea unei taxe de participare directe sau
disimulate, castigurile fiind atribuite prin selectiea aleatorie a rezultatelor evenimentelor care fac
obiectul jocului indiferent de modul de producere a acestora ” (Steliana Rizeanu, 2012, p. 88)
Indicatorii sunt:
 Numarul de casinouri
 Tipuri de jocuri de noroc existente
 Numarul de site-uri online cu jocuri de noroc
 Conditii optime desfasurarii
Dificultatile in viata de cuplu reprezinta problemele cu care o pereche trebuie sa se
confrunte.
Indicatorii sunt:
 Numarul de ore petrecute in familie
 Numarul de activitati realizate in familie
 Gradul comunicarii in cadrul cuplului

A. Scopul cercetarii

Scopul cercetării reprezintă evaluarea implicațiilor psihosociale ale dependentei fata de
jocurile de noroc. Am ales aceasta tema pentru proiectul de licenta pentru ca, fiind angajata intr-un
cazino de mici dimensiuni din orasul Ludus, observ in jurul meu cum tineretul este absorbit din ce
in ce mai mult de aceasta lume a jocurilor de noroc, fara sa fie constienti de impactul nefast pe
care il pot avea asupra evolutiei lor psihice si sociale.

36
B. Obiectivele cercetării

Identificarea cauzelor care ii determina pe dependenti sa apeleze la jocurile de noroc.

Stabilirea efectelor practicarii jocurilor de noroc.

Estimarea gradului de vulnerabilitate al dependentilor de jocurile de noroc la fenomenul
discrimi nării.

Identificarea calității relației dintre persoanele dependente și membri rețelei sociale de suport
(familie, vecini, prieteni).

C. Ipotezele cercetarii

 Daca o persoana apartine unui grup ai carui membri practica jocurile de noroc, atunci ace asta va
deveni la randul ei dependenta;

 In cazul in care apar factori endogeni sau exogeni precum stresul, lipsa banilor, monotonia,
anturajul, adictia fata de jocurilor de noroc se profileaza intr-un mod abrupt;

 Daca un individ participa in mod repetat la jocurile de noroc, atunci vor aparea probleme de
comportament in relatia cu membrii rețelei sociale de suport (familie, vecini, prieteni) ;

 In cazul in care o persoana devinde dependenta de jocurile de noroc, aparitia unui comportament
autodistrucitv si sansele de suicid cresc considerabil;

Am considerat ca oportună folosirea unei strategii de investigare calitative . Am optat pentru
realizarea unei astfel de cercetări deoarece tematica aleasă se pretează unei abordări calitative
având în vedere că efectele desocializante ale retragerii sociale au reverberații personale profunde și
multiple cum ar fi afectarea stimei de sine, afectarea rolurilor și expectanțelor sociale ale
persoanelor vârstnice . Toate aceste efecte sunt retrăite subiectiv de fiecare individ în parte și de
aceea am considerat că o astfel de cercetare este oportună.

37
D. Populația investigată

Populația investigată a cercetării este reprezentată de 40 de persoane dependente de jocurile
de noroc , cu vârsta cuprinsă între 18-65 de ani care frecventeaza in mod constant cazinourile din
orasul Ludus. Din cele 40 de persoane care au participat la aceasta cercetare, 36 de pe rsoane au fost
de gen masculin si 4 de gen feminim. In cazul variabilei statut marital, lotul de subiecti are
urmatoarea structura: 19.5% dintre respondenti sunt casatoriti, 39.6% nu au fost casatoriti niciodata,
33.6% au declarat ca sunt divortati si 7.3% vaduvi.

E. Proceduri de culegere a datelor

Etapa de culegere a datelor este foarte importantă deoarece de corectitudinea informațiilor
obținute depinde întreg procesul de cercetare, fapt care poate afecta potențialul de generalizare a l
datelor. Am folosit ca instrument de cercetare chestionarul (Anexa 1 ). Chestionarul a fost aplicat
tuturor celor 40 de subiecți ai cercetării. Unitățile tematice ale chestionarului au fost următoarele:

 Efectele jocurilor de noroc;
 Relația cu famili a;
 Factorii care ii determina pe indivizi sa apeleze la jocurile de noroc;
 Influenta anturajului;
 Evaluarea statutului social si economic al persoanelor care devin dependente;

Am folosit chestionarul deoarece am dorit să obțin o imagine de ansamblu a fenomenului
studiat, deși numărul mic de subiecți investigați nu permite o generalizare exhaustivă a datelor
obținute.

38
CAPITOLUL 3 . REZULTATELE CERCETĂRII ȘI INTERPRETAREA
ACESTORA

Etapele urmărite în prelucrarea și interpretarea datelor sunt următoarele:

 Citirea și adnotarea materialului (protocoalele de interviu, fișele de observație) în vederea
realizării grilei de clasificare ;
 Clasificarea și categorizarea, această procedură se va realiza având în veder e întrebările
principale și secundare ale cercetării ;
 Stabilirea legăturilor între date, în această etapă urmând să se releve regularitățile de asociere ;
 Conexarea datelor și emiterea unei judecăți de ansamblu în privința datelor obținute ;
 Interpretarea finală a datelor ;

3.1.Analiza și interpretarea datelor

Analiza și interpretarea datelor reprezintă ultima etapă de cercetare . În acestă etapă voi
urmări să stabilesc care este legătura dintre miturile și stereotipurile vehiculate de societa te în
legătură cu dependenta fata de jocurile de noroc, gradul de inserare socială al acestora.

Chestionarul pe baza căruia s -au recoltat datele prezentei cercetări este alcătuit din 16
întrebări. Unitățile tematice ale chestionarului sunt următoarele: relația dependentului cu familia
naturală, relația individului in cauza cu pr ietenii și vecinii, timp liber , posibilele acte de discriminare
cu care se confruntă persoanele care se confrunta cu aceasta problema, autoidentificarea
dependentilor cu mi turile și stereotipiile promovate de societate.

39
3.1.1.Cunoasteti vreun joc de acest tip?
RASPUNS FRECVENTA PROCENT
Da 36 90%
Nu 4 10%

Figura 3.1.Tipuri de jocuri de noroc
Dintre persoanele chestionate, 90% au afirmat ca detin informatii despre jocurile de
noroc. Totusi, desi au devenit in timp dependenti, 10 procente dintre intervievati nu recun osc ca
detin cunostinte despre jocurile mai sus amintite ceea ce confirma faptul ca negarea reprezint a
un mecanism in fata suferintei.

90% 10% Cunoasteti vreun joc de acest tip?
Da
Nu

40
3.1.2.Va voi citi o lista cu diferite tipuri de jocuri. Spuneti-mi care se incadreaza in
jocurile de noroc?
RASPUNS FRECVENTA PROCENT
Ruleta 18 45%
Carti 3 7,5%
Jackpot 7 17,5%
Remy 2 5%
Tombole 4 10%
Loto 6 15%

Figura 3.2.Lista cu diferite jocuri de noroc
024681012141618
Va voi citi o lista cu diferite tipuri de jocuri. Spuneti-mi care
se incadreaza in jocurile de noroc?Ruleta
Carti
Jackpot
Remy
Tombole
Loto

41
“Intr-un joc de noroc se considera ca trebuie să mizezi bani pe un potențial rezultat, iar
rezultatul acelui pariu depinde de noroc. Un joc de noroc se numește și joc de hazard, denumire ce
vine din arabă (hazard – joc cu zaruri). Dacă te uiți pe site -uri din străinătate scrise în limba engleză
vei vedea că jocurile de noroc poartă numele de ” gambling ”. Acestea există într -o formă sau alta de
secole sau chiar milenii. ” ( Viorel Lupu, 2008, p. 43)
De exemplu jocurile de loto sunt considerate ca fiind printre cele mai vechi jocuri de noroc,
fiind găsite dovezi cu urme de bilete de keno ce datau di n Dinastia Han chineză (din jurul anilor
205-187 I.Hr.).
Se consideră că chiar și Marelui Zid Chinezesc a fost ridicat parțial cu bani proveniți din
profitul rămas guvernului din urma vânzării de bilete loto. Este însă drept că unele dintre cele mai
cunosc ute tipuri de gambling din zilele noastre au apăr ut abia în ultimele 2-3 secole.
“Joc de noroc sau Joc de hazard (arabă ira ac ucocoj – cucoa ) sunt denumite categoria
de jocuri unde pierderea sau câștigul depind în mare parte de întâmplare ( noroc ). Aceste tipuri de
jocuri depind într-un grad diferit de noroc sau de iscusința jucătorului. Astfel jocul de ruletă
practicat în cazinouri nu poate fi influențat deloc de inteligența jucătorului ci numai de întâmplare.
Pe când „ Black Jack ” (jocul de cărți 21) depinde într -o măsură mai mare de iscusința jucătorului.”
(www.wikipedia.com)
Există o mulțime de căi diferite de a participa la jocuri de noroc, acestea incluzând: jocuri de
casino, bingo, keno, jocuri electronice, bilete de loterie, bilete răzuibile, a paria pe jocuri de cărți,
mah-jong sau domino, a paria pe curse de cai, a paria pe alte sporturi, a paria pe anumite jocuri de
îndemânare, cum ar fi golful sau biliardul, participarea la tombolă sau alte concursuri similar, jocuri
de noroc online (Internet), supoziții asupra valorilor de la bursă.

In urma raspunsurilor putem concluziona ca jucatorii dependenti considera ruleta
practicata in cazionouri un joc care nu poate fi influentat de niciun factor extern, un joc care
tine doar de noroc. La polul opus, doar doua persoane afirma ca jocul de remy poate fi luat in
calcul cand vine vorba de jocurile de noroc.

42
3.1.3.Ati jucat vreodata la jocurile de noroc?
RASPUNS FRECVENTA PROCENT
Da 36 90%
Nu 4 10%

Figura 3.3.Participarea la jocurile de noroc
Aproape toti participantii la acest studiu afirma fara echivoc ca au luat parte cel putin o
data la jocurile de noroc. Interesante sunt raspunsurile celor patru persoane care nu recunosc
participarea lor la astfel de practici nefaste intrucat chestionarul a fost aplicat indivizilor prezenti
intr-un cazino din orasul Ludus ceea ce ne duce din nou cu gandul la mecanismul de negare mai
sus amintit care poate fi considetat uneori cea mai grava afectiune.

90% 10% Ati jucat vreodata la jocurile de noroc?
Da
Nu

43
3.1.4.Exista vreo diferenta intre jocul de noroc clasic si jocul de noroc online?
RASPUNS FRECVENTA PROCENT
Da 22 55%
Nu 18 45%

Figura 3.4.Diferenta intre jocul de noroc clasic si jocul de noroc online
Cand vine vorba de diferenta dintre jocurile de noroc online si cele clasice raspunsurile
sunt impartite aproape in egala masura. Totusi, odata cu avansarea si dezvoltarea tehnologiei
putem anticipa ca mediul online va castiga teren si in categoria jocurilor de noroc.
0510152025
Exista vreo diferenta intre jocul de noroc clasic si jocul
de noroc online?
Da Nu

44
3.1.5.Puteti recunoaste o persoana care participa la jocurile de noroc dupa felul in care
arata?
RASPUNS FRECVENTA PROCENT
Da 13 32,5%
Nu 27 67,5%

Figura 3.5.Recunoasterea unei persoane care participa la jocurile de noroc dupa felul in care arata
Desi sunt bine-cunoscute efectele negative care apar in urma acestui tip de dependenta
chiar si asupra aspectului fizic (decadere cauzata de stres, lipsa banilor, ingrijire precara etc.),
majoritatea persoanelor care practica jocurile de noroc afirma ca nu pot recunoaste un alt
individ care participa la aceste activitati nocive dupa aspectul fizic.

0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%100%
Puteti recunoaste o persoana care participa la
locurile de noroc dupa felul in care arata?13 27
Da Nu

45
3.1.6.Cunoasteti persoane care participa la jocurile de noroc?
RASPUNS FRECVENTA PROCENT
Da 22 55%
Da, am membri ai familiei 16 40%
Nu 2 5%

Figura 3.6.Persoane cunoscute care participa la jocurile de noroc
Pe langa dependentele de care am tot auzit, de bautura, de tigari, de droguri sau chiar si
de mancare sau sex, exista si unele mai rare si mult mai costisitoare, cum este gamblingul,
dependenta de jocurile de noroc. 0510152025
Da Da, am membri ai familiei NuCunoasteti persoane care participa la jocurile de noroc?

46
Cei care se confrunta cu aceasta problema joaca o data din curiozitate, apoi o fac din placere
si sfarsesc prin a cauta in mod constant sa isi satisfaca acest hatar nesimtindu-se impliniti in niciun
alt mod.
“Jocul patologic este o tulbu rare de control a impulsului nu o dependență în sensul comun al
cuvântului. Problema la jocurile de noroc nu este jocul propriu-zis ci timpul în exces petrecut cu
astfel de activități și pierderea, în mod constant, a banilor.
De obicei, jocurile de noroc afectează viața de familie și relațiile subiectului cu persoanele
din anturaj. Inevitabil, se ajunge la însingurare, tensiuni familiale și la o stare psihică vulnerabilă.”
(C.A.M.H.)
O persoană dependentă de jocurile de noroc se poate trata, dar are nevoie nu numai de
psiholog, ci și de suportul familiei, al partenerului de viață și al prietenilor.
Un prim pas constă în îndepărtarea dependentului de mediul de joc, deoarece în acel loc se
folosesc metode psihologice prin care sunt atrași jucătorii: lumini, muzică, sunete, culori, imagini,
mesaje subliminale care „vrăjesc“ jucătorul și îl subjugă, promisiuni mincinoase de câștig. Într-un
cuvânt, se vând iluzii.
Este indicat, de asemenea, să se urmărească tendințele specifice ale jucătorului dependent și
să se lucreze cu el chiar pe acele caracteristici. Șe știe că un dependent are preocupă ri mentale
accentuate legate de joc și, prin urmare, persoana care îl ajută să se trateze trebuie să fie a tentă și să –
i furnizeze alte preocupări care să -l distragă.
Observam in urma raspunsurilor colectate prin aplicarea chestionarului ca anturajul
joaca un rol important in perpretuarea acestui fenomen.
Astfel 55% dintre intervievati recunosc ca au cunostinte care participa la jocurile de
noroc. Mai mult si mai grav decat atat, 16 persoane afirma ca au membri in familie care au
devenit dependenti.

47
3.1.7.Cum ati reactiona daca in grupul dumneavoastra de prieteni ar exista o persoana
care pratica jocuri de noroc?
RASPUNS FRECVENTA PROCENT
As fi indiferent 22 55%
As incerca sa comunic cu ea 11 27,5%
As evita orice apropiere de respectiva persoana 7 17,5%

Figura 3.7.Reactii privind practicarea jocurilor de noroc de catre alti prieteni
“În sinuosul proces al vindecării, perioada sevrajului este, poate, cel mai dificil moment atât
pentru dependent, cât și pentru apropiații lui. Semnele sevrajului sunt ușor de recunoscut, deoarece
dependentul este neliniștit, extrem de agitat și stăpânit de o stare excesivă de iritabilitate. Iar
confruntat cu astfel de stări, riscul de recidivă este mare.

0510152025
Cum ati reactiona daca
in grupul
dumneavoastra de
prieteni ar exista o
persoana care pratica
jocuri de noroc?As fi indiferent
As incerca sa comunic cu ea
As evita orice apropiere de
respectiva persoana

48
În astfel de situații, familia și prietenii trebuie să fie înarmați cu foarte multă răbdare și să
persevereze în discuții constructive de susținere.” (Irina Macsinga, 2000, p. 94)
De asemenea, dependentul trebuie supravegheat îndeaproape întrucât, pentru a ascunde o
eventuală recidivă, va începe să mintă. Dacă este prins cu minciuna, cei din jur trebuie să facă un
efort și să se abțină de la reproușuri, acuze și dispreț pentru că îi pot face mai mult rău.
Chiar dacă este greu, jucătorul trebuie să se simtă acceptat și ajutat în continuare cu
tenacitate . Atenție însă Nu toleranța recăderilor este binefăcătoare, ci sprijinul ca astfel de episoade
să fie cât mai rare.
Un dependent de jocurile de noroc poate risca totul fără să clipească. Sunt situații când
persoana în cauză își riscă chiar relația de familie, serviciul și orice lucru care îi poate alimenta
viciul.

Iar de aici și până la actele ilegale, de exemplu furtul din casele celor apropiați, or mai grav
la actele suicidale calea este scurtă, în unele cazuri. La astfel de situații extreme se poate ajunge pe
fondul neputinței și a senzației că situația este fără ieșire.

Părinții ar trebui să fie foarte atenți dacă apar astfel de tentații în viața tinerilor, vorbesc de
băieți, pentru că la ei se instalează mult mai frecvent această dependență. Dacă părinții sesizea ză o
plăcere spre astfel de activități, chiar online, trebuie să intervină.

Este mult mai greu să schimbi un dependent, decât un posibil dependent. Cu atât mai
mult cu cât s-a observat că dependența nu se instalează la maturitate, ci în adolescență .
Totusi, desi sfatul specialistilor este evident, dependentii in marea lor majoritate (55%) ar
fi indiferenti sau nu ar reactiona in cazul in care ar afla ca o alta persoana apropiata ar participa
la jocurile de noroc. De aici putem concluziona faptul ca in primul rand interventia trebuie
efectuata “de la radacina ”.

49
3.1.8.Credeti ca v-ar putea influenta in vreun fel faptul daca unii membri ai grupului
dumneavoastra ar apela la jocurile de noroc?
RASPUNS FRECVENTA PROCENT
Da 24 60%
Nu cred 7 17,5%
Nu 9 22,5%

Figura 3.8.Influenta practicarii jocurilor de noroc de catre unii membri ai grupului
Consilierea, programele bazate pe anumiti pași ca în orice altă dependență, susținerea
anturajului și medicamentația sunt soluțiile recomandate pentru tratarea dependenței de jocurile de
noroc. 60% 17% 23% Credeti ca v-ar putea influenta in vreun fel faptul daca unii
membri ai grupului dumneavoastra ar apela la jocurile de noroc?
Da
Nu cred
Nu cred

50
Psihologul va identifica procesele de gândire legate de joc, tulburările cognitive care sporesc
manifestările comportamentului de joc, emoțiile disfuncționale care împing spre o formă de
descărcare prin joc și va schimba această interdependență disfuncțională.
Terapia prin hipnoză este terapia care, combinată cu terapia cognitiv- comportamentală, are
rezultate în acest gen de problema .
“Un alt aspect pe care trebuie insistat este modificarea modului de viață. Familia trebuie să
implice și dependentul în luarea deciziilor. Este total greșit ca acesta să fie marginalizat, deoare ce,
fiind vulnerabil, există riscul să se confrunte cu sentimentul de inutilitate care îl va împinge, din
nou, spre sălile de joc. În plus, tot familia, dar și prietenii trebuie să acționeze astfel încât să -i
mențină vie jucătorului dorința de schimbare.” George Ionescu, 1997, p. 103)
Psihoterapeuții mai susțin că un aspect care de obicei este neglijat în timpul tratamentului
este menținerea unui contact permanent cu jucătorul.
Concr et, acesta trebuie să fie supravegheat, pe cât psobil, în permanență, pentru că numai
astfel nu va mai fi tentat să joace. În plus, deși este foarte dificil, mai ales în cazul unui adult,
dependentul nu ar trebui să aibă bani asupra sa, deoarece este o alt ă formă de a nu intra în joc.
De asemenea, sub nici o formă, după o perioadă de abstinență, nu este înțelept să i se
permită unui dependent să joace drept recompensă, pentru că, în mod sigur, va recădea.
Revenind la anturaj, si raspunsurile la aceasta intrebare din chestionar confirma faptul
ca daca un membru din reteaua sociala de suport apeleaza la jocurile de noroc, ar putea
influenta negativ evolutia dependentului.
De aceea consiliera in cazul dependentilor de acest tip este imperios necesara iar expun erea
lor la factori de risc externi ar fi extrem de daunatoare.

51
3.1.9.V-ati lasa copii sa pratice astfel de jocuri?
RASPUNS FRECVENTA PROCENT
Da 7 17,5%
Nu 22 55%
Nu stiu 11 27,5%

Figura 3.9.Practicarea jocurilor de noroc de catre copii
Chiar daca majoritatea persoanelor chestionate isi recunosc „statutul ” de dependenti,
peste 50% nu ar accepta ideea participarii la aceste tipuri de jocuri a copiilor sau a altor
apropiati. Indiferenta, nepasarea si incertitudinea se observa insa la ceilalti indivizi.
0510152025
Da Nu Nu stiuV-ati lasa copii sa pratice astfel de jocuri?
V-ati lasa copii sa pratice
astfel de jocuri?

52
3.1.10.Credeti ca ar aparea dificultati in cadrul familiei daca parintii sau copilul ar
practica jocurile de noroc?
RASPUNS FRECVENTA PROCENT
Da 29 72,5%
Nu 11 27,5%

Figura 3.10.Dificultati in cadrul familiei daca parintii/copiii ar practica jocurile de noroc
Continuand pe acelasi sir logic, participantii la acest chestionar sunt convinsi, in ciuda
practicilor nefaste la care au cazut prada, ca dificultatile sunt inevitabile daca cei din familie ar
participa la randul lor la unele jocuri de noroc.

051015202530
Credeti ca ar aparea dificultati in cadrul familiei daca
parintii sau copilul ar practica jocurile de noroc?Da
Nu

53
3.1.11.Considerati ca in Romania exista multe casinouri?
RASPUNS FRECVENTA PROCENT
Da
22 55%
Nu
11 27,5%
Nu stiu
7 17,5%

Figura 3.11.Numarul de cazinouri din Romania
45%
32% 23% Considerati ca in Romania exista multe casinouri?
Da Nu Nu stiu

54
“Romania detine cele mai multe sali de jocuri si aparate electronice din UE . Numai la
nivelul Capitalei exista 700 de sali cu jocuri electronice de noroc, din care 11 cazinouri, asta in
conditiile in care, de exemplu, in toata Ungaria sunt doar trei cazinouri, iar Grecia sunt noua. ”
(www.wikipedia.com)
La baza faptului ca in Romania numarul acestui tip de locatii este mult mai mare fata de
media europeana sta legislatia nepermisiva din tara noastra.
In cele mai multe tari din Europa legislatia din domeniu limiteaza acordarea licentelor pentru
activitatile legate de jocuri de nororc. In cazul Romaniei oricine isi poate deschide o locatie de ac est
fel, acordarea licentelor fiind nelimitata.
Din cauza numarului mare de locatii, apare un fenomen inevitabil, respectiv concurenta
neloiala.La nivelul industriei de profil exista un mare deficit de forta de munca.
“Lipsa de personal este efectul concurentei neloiale practicate de unele cazinouri car e
platesc angajatii la gri sau la negru astfel incat personalul migreaza catre cazinourile c are acorda
salarii mai mari, remuneratie nu tocmai legala. In acest sens, avem nevoie de o lege mai restrictiva
in domeniul jocurilor de nororc. ” (www.anpc.ro )
Un client isi petrece jucand in medie doua ore si jumatate, iar cele mai solicitate sunt jocurile
electronice. La acestea, cel mai mic pariu este de cinci bani, iar maximul este de un leu. La mese,
pariul minim este de 10 lei, iar maxim de 500 euro. In ce priveste jocul de blackjack se pariaza pana
la 5.000 de euro.
Un aspect imbucurator il putem observa in raspunsurile primite la aceasta intrebarea
adresata persoanelor chestionate.
Peste 50% dintre indivizii dependenti considera ca in Romania intalnim un numar prea
mare de cazinouri in ciuda dorintei lor de a practica si de a participa la activitatile si
evenimentele petrecute in cadrul unor societati de acest gen.

55
3.1.12.Considerati ca asociatiile specializate si mass-media informeaza indeajuns
publicul despre efectele jocurilor de noroc?
RASPUNS FRECVENTA PROCENT
Da 7 17,5%
Nu 22 55%
Nu stiu 11 27,5%

Figura 3.12.Eficienta asociatiilor specializate
Din pacate, in opinia persoanelor dependente de jocurile de noroc, asociatile specializate
si mass-media nu reprezinta si nu asigura un ajutor in lupta lor pentru combaterea acestui
fenomen desi e cunoscuta importanta acestor institutii in formarea si schimbarea mentalitatii
poporului roman. 0510152025
Da Nu Nu stiuConsiderati ca asociatiile specializate si mass-media informeaza
indeajuns publicul despre efectele jocurilor de noroc?

56
3.1.13.Credeti ca jocurile de noroc se desfasoara in conditii corespunzatoare Uniunii
Europene?
RASPUNS FRECVENTA PROCENT
Nu,deloc 13 32,5%
Da,dar in mica masura 18 45%
Da 9 22,5%

Figura 3.13.Conditiile in care se desfasoara jocurile de noroc
Aproape jumatate dintre respondenti considera ca jocurile de noroc se desfasoara in mica
masura in conditii corespunzatoare Uniunii Europene. Pe langa ei, 13 indivizi dependenti afirm a
ca aceste conditii nu se incadreaza deloc in limitele legale si morale impuse de normele in
vigoare la nivelul Comunitatii Europene.
024681012141618
Credeti ca jocurile de noroc se desfasoara in conditii
corespunzatoare Uniunii Europene?13 18
9
Nu, deloc Da, dar in mica masura Da

57
3.1.14.Credeti ca organizatiile se implica suficient in ajutarea persoanelor dependente
de jocurile de noroc?
RASPUNS FRECVENTA PROCENT
Da
7 17,5%
Nu stiu
13 32,5%
Nu
20 50%

Figura 3.14.Implicarea organizatiilor de profil
17%
33% 50% Credeti ca organizatiile se implica suficient in ajutarea
persoanelor dependente de jocurile de noroc?
Da Nu stiu Nu

58
“Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc este organ de specialitate al administrației publice
centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului Romaniei, înființat prin OUG
nr.20/27.03.2013, aprobată prin Legea nr. 227/19.07.2013, care funcționează în conformitate cu
prevederile HG nr.298/29.05.2013, modificată și completată prin HG nr.644/28.08.2013. ”
(www.onjn.gov.ro)
Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc a fost înființat ca organism unic de specialitate în
scopul gestionării unitare a unor baze de date și a unui sistem informatic de monitorizare și control
care să permită diminuarea evaziunii fiscale în domeniu și creșterea încasării taxelor și impozitelor
la bugetul de sta t.
La baza înființării Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc, a stat și necesitatea
îmbunătățirii și adaptării reglementărilor jocurilor de noroc la dinamica acestui domeniu extrem de
activ, cu implicații sociale asupra unor categorii vulnerabile, ținând seama de necesitatea asigurării
prevenirii dependenței de jocuri de noroc și a protecției minorilor.
Reglementarea corectă, echitabilă, responsabilă și transparentă, combaterea sectorului ilegal
al jocurilor de noroc prin consolidarea instrumentelor tehnice și juridice care permit depistarea și
sancționarea operatorilor ilegali, promovarea unei oferte legale de servicii sigure și de calitate în
domeniul jocurilor de noroc, sunt direcții prioritare pentru Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc. ”
(www.onjn.ro)
Jocul responsabil este responsabilitatea comună a guvernului, a operatorilor, a asociațiilor, a
ONG -urilor și, totodată, a jucătorilor.
Conform noii legislații a jocurilor de noroc, din aceasta vor face parte, la cerere, membrii
Consiliului Consult ativ de pe lângă O.N.J.N., al cărei obiectiv principal va fi respectarea măsurilor
privind jocurile de noroc responsabile social, adoptate de Comitetul European pentru Standardizare.
Desi la nivel national exista un organ de specialitate pentru reglementarea corecta a
sectorului privind jocurile de noroc, jumatate dintre dependenti sunt de parere ca organizatiile
din acest domeniu nu se implica suficient in ajutarea persoanelor dependente.

59
3.1.15.Ce reprezinta dependenta de jocuri de noroc?
RASPUNS FRECVENTA PROCENT
Infractionalitate crescuta 18 45%
Tulburari de comportament 13 32,5%
Indepartarea de familie, prieteni 9 22,5%

Figura 3.15.Urmarile dependentei fata de jocurile de noroc
Dependentul de pariuri are impresia că nimeni nu -l poate înțelege și de aceea nu prea
socializează, motiv pentru care are foarte mult de pierdut. Dacă ar încerca să păstreze contactul cu
cât mai mulți pariori, ar avea șansa de a vedea alt fel pronosticurile sale și poate ar reuși să își
gestioneze mai bine pariurile pe termen lung. Dar cum el nu face acest lucru, se învârte într-un cerc
vicios din care nu se știe când va reuși să scape.
0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%100%
Ce reprezinta dependenta de jocuri
de noroc?Indepartarea de familie,
prieteni
Tulburari de comportament
Infractionalitate crescuta

60
“De fapt este greu de spus exact care sunt motivele pentru care un astfel de jucător nu se
poate lăsa. Pentru cei fără probleme pare de neconceput un astfel de comportament, iar acesta este și
unul din motivele principale pentru care dependentul se detașează de prieteni și rude – pentru că
nimeni nu îl înțelege.” (Steliana Rizeanu, 2013, p. 77)
El va afirma că pur și simplu nu se poate opri fără a avea neapărat un motiv concret pe care
să-l poată explica. Cert este că fără a fi în locul lui este greu să înțelegem exact cum gândește
acesta.
Un parior profesionist pariază pentru a putea genera un venit constant. Acesta va folosi
diferite strategii și tehnici de pariere, va plasa pariuri doar pe baza de argumente logice și nu haotic,
nu se va lăsa controlat de sentimente și emoții, se poate opri din pariat oricând dorește și are un
management al banilor bine stabilit.
Practic el este stăpân pe propriile gândiri și emoții și nu se lasă copleșit de ele în nici un
moment. Asta îl și face ” profesionist ” și îl diferențiază nu doar de dependenți, ci și de pariorii
obișnuiți.
De partea cealaltă, dependentul va face pe dos tot ce am enumerat mai sus. Și el ar vrea să
câștige constant, dar trece rapid peste documentare, uită complet de money management și de toate
celelalte reguli care stau la baza unui pariat responsabil.
Cea mai mare diferență este aceea că el nu se va putea opri când dorește, și nici nu are
control asupra propriilor trăiri care de multe ori îl copleșesc.
Venind vorba despre efectele dependentei fata de jocurile de noroc, in opinia
respondentilor raspunsurile sunt variate si interconectate.
Astfel 45% considera ca infractionalitatea crescuta poate fi o repercusiune reala, 32,5%
sunt constienti ca o consecinta poate fi tulburarea de comportament pe cand 9 persoane (22,5%)
sunt convinse ca jocurile de noroc ii pot indeparta de familie, prieteni, apropiati.

61
3.1.16.Care credeti ca sunt factorii care ii determina pe indivizi sa apeleze la jocurile
de noroc?
RASPUNS FRECVENTA PROCENT
Lipsa banilor 9 22,5%
Anturajul 13 32,5%
Stresul 7 17,5%
Lipsa afectiunii 7 17,5%
Monotonia 4 10%

Figura 3.16.Factorii care ii determina pe indivizi sa apeleze la jocurile de noroc
02468101214
Lipsa banilor Anturajul Stresul Lipsa afectiunii MonotoniaCare credeti ca sunt factorii care ii determina pe indivizi sa apeleze la
jocurile de noroc?

62
Identificarea timpurie a formei patologice a jocului de șansă reprezintă o adevărată
provocare pentru personalul specializat; prevenția primară presupune măsuri de informare în masă a
populației privind factorii de risc ce pot determina apariția formei patologice a jocului de șansă și
limitarea acces ului minorilor în sălile de jocuri.

Factorii de risc al apariției acestui comportament în rândul tinerilor sunt comune cu cele ale
consumatorilor de substanțe și anume: un nivel scăzut al stimei de sine, o rată înaltă a tulburărilor
depresive și anxioase și existența unor abilități reduse de coping.

“Cauzele acestui comportament sunt foarte dificil de identificat, nu exista un singur factor
care sa ducă la jocul patologic de șansa. Exista persoane care joaca de cateva ori si se opre sc fara
probleme si exista persoane care joaca o singura data si apoi comportamentul scapa de sub control. ”
(Felicia Iftene, 2007, p. 113)

Exista o multitudine de factori care contribuie la declanșarea tulburării, de la factori
biologici la cei genetici, neuro-chimici, cogni tivi sau care tin de mediu. De asemenea este nevoie să
se diferentieze între jocurile de sansa.

Unele sunt mai adictive , de obicei cele care oferă recompense imediate si frecvente (aparate,
pariuri, ruleta, poker), altele sunt mai putin adictive, nu ofers recompense imediate si frecvente
(loto). Totusi, trebuie să existe o vulnerabilitate din partea individului pentru ca jocul de sansa sa
devina patologic.

Comportamentul de risc al jucatorilor patologici poate fi explicat si printr-o teorie
biochimica – comportamentul este caracterizat de disfunctii de reglare a sistemului
serotonergic (activitate scazuta a monaminoxidazei plachetare, marker corelat cu activitatea
serotoninergica, care este implicata in mecanismele de inhibitie a unor comportamente).

In consecinta, analizand raspunsurile primite, putem afirma ca exista numerosi factori
care ii determina sa apeleze la jocurile de noroc: lipsa banilor (22,5%), anturajul (32,5%), stresul
(17,5%), lipsa afectiunii (17,5%), monotonia (10%).

63
3.1.17.Credeti ca acesti factori sunt decisivi in aparitia acestui tip de dependenta?

RASPUNS FRECVENTA PROCENT
Da
38 95%
Nu
2 5%

Figura 3.17.Importanta factorilor care conduc spre dependenta

Pentru a ne convinge ca ideile si concluziile amintite la itemul precedent din chestionar
sunt veridice, aproape toti participantii la acest studiu au cazut de acord cu faptul ca factorii
precum stresul, lipsa afectiunii, lipsa banilor, monotonia, fie ei endogeni sau exogeni, sunt
decisivi in aparitia acestui tip de dependenta.

0510152025303540
Credeti ca acesti factori sunt decisivi in aparitia acestui tip
de dependent?
Da Nu

64
3.1.18. Alegeti unul dintre raspunsurile de mai jos in privinta urmarilor produse de
practicarea acestui viciu in cazul dumneavoastra.

RASPUNS FRECVENTA PROCENT
Timpul alocat muncii sau activitatii scolare
petrecut in cazino, dezorganizare sociala
13 32,5%
Influenta nefavorabila asupra reputatiei
8 20%
Scădere a încrederii în tine, în capacitate ta de
muncă și în principiile de etică
11 27,5%
Insomnii, ingrijorari cauzate de eventualele
datorii si bani irositi
8 20%

Figura 3.18.Urmarile produse de practicarea acestui viciu
02468101214
Timpul alocat muncii sau
activitatii scolare petrecut
in cazino, dezorganizare
socialaInfluenta nefavorabila
asupra reputatieiScădere a încrederii în
tine, în capacitate ta de
muncă și în principiile de
etică Insomnii, ingrijorari
cauzate de eventualele
datorii si bani irositiAlegeti unul dintre raspunsurile de mai jos in privinta urmarilor produse
de practicarea acestui viciu in cazul dumneavoastra:

65
Practicarea în exces a jocurilor de noroc are consecințe negative atât asupra jucătorilor, cât și
asupra societății în ansamblul ei, începând cu sărăcia, dezmembrarea familiilor, comportamente
ilegale în vederea obținerii banilor necesari pentru a juca.

Principalele consecințe ale dependenței de jocuri de noroc sunt următoarele: probleme
profesionale (pierderea jobului sau compromiterea carierei din cauza preocupării pentru jocuri, care
determină scăderea randamentului la serviciu și creșterea absenteismului); probleme cu familia,
prietenii (jucătorul dependent ascunde adevărul despre această dependență, abuzează familia sau își
neglijează responsabilitățile familiale); probleme financiare (se împrumută, v inde bunuri, face
datorii pentru a- și finanța adicția); probleme legale (înșelătorii, falsuri, furturi); boli ale stresului
(insomnie, nervozitate, depresie, anxietate), culminând cu tentative de sinucidere atunci când viața
însăși devine un joc de noroc.

Principalii factori de risc cu un rol determinant în apariția acestei patologii sunt următorii:
vârsta jucătorilor (tinerii sunt de două ori mai vulnerabili decât adulții); sexul (bărbații prezintă un
risc mai mare decât femeile); iluzia controlului asupra jocului; disponibilitatea de a juca;
posibilitatea de recompensă; atmosfera plăcută din interiorul sălilor de jocuri; consumul de droguri
și delincvența.

De asemenea, pot exista argumente sporite în privința bugetului familiei și a
finanțărilor atunci când există o problemă în domeniul jocurilor de noroc în familie. Adesea,
jucătorul este convins că va fi capabil să sorteze problemele în sine, când în realitate au
nevoie de ajutor pentru a opri jocurile de noroc și pentru a- și rezolva problemele legate de
datorii într-un mod mai realist.
Se putea preconiza ca la un astfel de item raspunsurile vor fi multiple iar opiniile
impartite dar apropiate ca importanta. Astfel, in cazul nostru, putem aminti cateva urmari
produse de practicarea acestui viciu in ordinea raspunsurilor primite: timpul alocat muncii sau
activitatii scolare petrecut in cazino, dezorganizare sociala (32,5%), scădere a încrederii în tine,
în capacitate ta de muncă și în principiile de etică (27,5%), iar 20% intalnim atat in dreptul
influentei nefavorabile asupra reputatiei cat si a insomniilor, ingrijorarilor cauzate de
eventualele datorii si bani irositi.

66
3.1.19.V-ati dorit vreodată să va răniti sau ati avut intenții de suicid din cauza jocurilor
de noroc?

RASPUNS FRECVENTA PROCENT
Da 27 67,5%
Nu 13 32,5%

Figura 3.19.Intentii de suicid si comportament autodistructiv

Psihologii atrag atenția că de la falsa stare de bine, determinată de dorința de a fi învingători,
și până la instabilitatea emoțională e un pas foarte mic și adesea insesizabil pentru cei dependenți de
jocurile de noroc. În astfel de situații, pot să apară și tentativele de suicid.

67% 33% V-ati dorit vreodată să va răniti sau ati avut intenții de suicid din
cauza jocurilor de noroc?
Da
Nu

67
Specialiștii spun că un individ din patru reușește să se „ vindece ” complet de această adicție.
„În momentul în care noi îi dăm creierului senzații foarte tari, el ajunge la un moment dat să conști –
entizeze și să aibă nevoie de aceste senzații. Tentativele de suicid nu apar, în general, pe o stabilitate
emoțională favorabilă, ci apar, mai ales, în rândul bărbaților, ca urmare a unei grave insta -bilități
financiare.

“La persoanele dependente de jocurile de noroc și la persoanele adictive, pentru că noi
vorbim aici de adicție, indiferent că avem adicție față de anumite substanțe sau activități, toate
aceste adicții creează același lucru la nivelul creierului nostru. Din păcate, recuperarea lor este
foarte mică. În general, unul din patru reușesc să se recupereze fără să mai recidiveze vreod ată. Pot
exista recidive și la trei ani de zile după ultima dependență.” (Viorel Lupu, 2011, p. 99)

Peste tot pe planetă există persoane dependente de jocuri de noroc , dar sunt anumite țări
unde acest fenomen a scăpat cu totul de sub control. Probabil te aștepți ca în fruntea listei să se
afle SUA sau Marea Britanie, dar de fapt o altă țară ocupă detașat primu l loc într-un top în care
nimeni nu ar vrea să se afle. Este vorba de Australia, țară în care anual se sinucid peste 400 de
persoane din cauza jocurilor de noroc. Asta înseamnă o medie îngrijorătoare de o persoană pe zi.

Studiile efectuate de profesorul B laszczynski au relevat că dependența de jocuri de noroc
are ca efecte negative asupra jucătorilor: depresia, gândurile suicidare, anxietatea, consumul de
alcool și de droguri, dificultăți în menținerea locului de muncă, minciuni și înșelătorii, scăderea
performanțelor cognitive, simptome fizice etc.

Multe persoane dependente de jocuri de noroc prezintă un nivel ridicat al stresului, se
panichează atât de mult în legătură cu problemele financiare cu care se confruntă încât ajung să
se gândească la sinucide re ca la singura modalitate de rezolvare a tuturor problemelor lor, iar
consumul de alcool poate duce la intensificarea acestor gânduri. Aproximativ 60% din totalul
persoanelor dependente de jocuri de noroc s-au gândit la un moment dat la sinucidere sau au
avut comportamente autodistructive.

68
3.1.20.Considerati ca psihologii au un rol important in combaterea adictiei fata de
jocurile de noroc?

RASPUNS FRECVENTA PROCENT
Da
29 72,5%
Nu
4 10%
Nu stiu/Nu ma intereseaza
7
17,5%

Figura 3.20.Rolul psihologilor

051015202530
Considerati ca psihologii au un rol important
in combaterea adictiei fata de jocurile de
noroc?Da
Nu
Nu stiu/Nu ma intereseaza

69
De cele mai multe ori pacienții vin în cabinetul unui psiholog sau psihiatru aduși de
propria suferință și de atingerea insuportabilității resimțirii simptomelor.Dar în cazul jocului
patologic de noroc acest lucru se întâmplă de foarte puține ori. Jucătoru l patologic de noroc
nu consideră că el însuși are vreo problemă. Dacă i se atrage atenția el încearcă să riposteze
sau să reasigure că de fapt nu e așa o mare scofală și că el este în control. Mai spune că dacă
vrea se poate opri oricând din joc, dar că, deocamdată nu o face pentru că nu vrea și pentru
că e totul foarte bine calculat.

După ce încetează – fie că ies din sala de jocuri, fie că părăsesc online-ul – adesea își
dau seama că au cheltuit mai mult decât și-au propus sau că deja au atins o limita nedorită
anterior. Și atunci continuă să mintă pentru a evita neplăcerile cu cei din jur. Dar cum orice
minciună are picioare scurte și foarte scurte, la un moment dat apar datoriile, apar
recuperatorii de împrumuturi și așa, părinții sau soții află despre niște situații și datorii
probabil de neașteptat.

„Primul lucru care zdruncină încrederea în jucător este minciuna. Și sunt experți în
asta. Mint încât și ei înșiși cred ceea ce spun. Știu că dacă vor spune adevărul, vor ieși la
iveală lucruri care prob abil ar duce la renegarea lor din relația avută, poate la divorț chiar,
dacă e vorba de soț-soție. Atunci persistă în minciuni, certurile sunt tot mai frecvente,
partenerii se îndepărtează unul de celălalt, părinții devin tot mai supărați. Sunt două mari
categorii de relații afectate – cele de sânge (când copilul este jucătorul și părinții devin
înnebuniți de ceea ce face copilul, ajungând uneori până la a-l da afară din casă și a-l
renega), și cea de-a doua categorie de relație, soț-soție (când marele amen ințător este
divorțul).” (Scheiter Keith, 1999, p. 49)

Cu toate acestea, la ultima intrebare din acest chestionar am primit raspunsuri
care ne pot aduce o raza de speranta privind viitorul dependentilor fata de jocurile de
noroc deoarece peste 70% din persoanele care au acceptat sa participe la aceasta
cercetare au afirmat ca psihologii pot avea un rol important in combaterea adictiei fata de
jocurile de noroc.

70
3.2.Corelații

În ultima parte a cercetării am realizat patru corelații î n S.P.S.S. care sunt vizate prin
obiective și generate de ipoteze.
3.2.1. Corelație privind IPOTEZA Nr. 1 – “Daca o persoana apartine unui grup ai carui
membri practica jocurile de noroc, atunci aceasta va deveni la randul ei dependent. ”
Correlations
Anturaj Dependenta
Anturaj Pearson Correlation 1 ,849
Sig. (2-tailed) ,000
N 40 40
Dependenta Pearson Correlation ,849 1
Sig. (2-tailed) ,000
N 40 40

Anturajul este grupul de prieteni care influențează activitățile zilnice, deciziile,
comportamentul și așa mai departe. De aceea, este important ca acesta să fie unit și pozitiv. Un
grup cu care să ai activități constructive și nu distructive .

In acest caz intalnim o corelatie pozitiva (+0,85 ) între cele două variabile măsurate ceea
ce ne indică faptul că dependenta de jocurile de noroc apare de multe ori si din cauza
anturajului cu o influenta negativa. Ipoteza se confirmă .

71
3.2.2. Corelație privind IPOTEZA Nr. 2 – “In cazul in care apar factori endogeni sau
exogeni precum stresul, lipsa banilor, monotonia, anturajul, adictia fata de jocurilor de
noroc se profileaza intr-un mod abrupt. ”
Correlations
Factori Determinanti Adictie
Factori Pearson Correlation 1 ,378
Sig. (2-tailed) ,016
N 40 40
Adictie Pearson Correlation ,378 1
Sig. (2-tailed) ,016
N 40 40

Corelația fiind pozitivă (+0.38) putem concluziona că majoritatea persoanelor care au suferit
sau au experimentat factori precum stresul, lipsa banilor, monotonia, dezorganizare sociala etc. au
cazut prada in cele din urma unor dependente printre care se numara si adictia fata de jocurile de
noroc.

Factorii individuali care sunt implicati in aparitia si mentinerea formei patologice a jocului de
sansa includ personalitatea jucatorului, cognitiile acestuia, starile emotionale negative si factorii
biologici. Ipoteza se confirmă.

72
3.2.3. Corelație privind IPOTEZA Nr. 3 – “Daca un individ participa in mod repetat la
jocurile de noroc, atunci vor aparea probleme de comportament in relatia cu membrii
rețelei sociale de suport (familie, vecini, prieteni).”
Correlations
Dependenta Probleme Relationare
Dependenta Pearson Correlation 1 ,774
Sig. (2-tailed) ,000
N 40 40
Probleme Pearson Correlation ,774 1
Sig. (2-tailed) ,000
N 40 40

Există in aceasta situatie o corelație pozitiva (+0,77) de unde putem remarca fapt ul că
ipoteza se confirm ă deoarece dependenta de acest tip este direct proporț ionala problemele
relationale, cu gradul de stigmatizare și excluziune socială .

Nimeni nu realizează sau nu vrea să realizeze efectele ac estei dependențe: sute de sinucideri
anual, mii de infracțiuni pe care acești dependenți le com it pentru a -și hrăni dependența, zeci de mii
de familii distruse, oameni ajunși pe străzi, sunt efectele dezastruoase ale acestui viciu .

73
3.2.4. Corelație privind IPOTEZA Nr. 4 – “In cazul in care o persoana devinde
dependenta de jocurile de noroc, aparitia unui comportament autodistrucitv si sansele de
suicid cresc considerabil. ”
Correlations
Dependenta Suicid
Dependenta Pearson Correlation 1 ,812
Sig. (2-tailed) ,000
N 40 40
Suicid Pearson Correlation ,812 1
Sig. (2-tailed) ,000
N 40 40

Fiindca discutam de o corelatie pozitiva (+0.81) putem concluziona că majoritatea
dependentilor fata de jocurile de noroc care au intampinat momente extreme si dificile, sunt dispusi
sa apeleze ca ultima solutie la un comportament autodistructiv sau chiar la sinucidere. Ipoteza se
confirmă .

In spatele fiecarui dependent se ascunde o poveste tragica: oameni care-si pierd familia, casa
si chiar viata. Daca pana acum tinerii erau cei care cadeau in capcana aparatelor, in ultimii ani si
pensionarii joaca tot ce au si raman pe drumuri. Cand jucatorii sunt in stare de orice ca sa faca rost
de bani, e semnalul alarmant ca au nevoie de ajutor. Dependenta de jocuri e considerata de multe ori
o boala psihica si are nevoie de tratament si consiliere. Intrerupe cursul normal al vietii, iar uneori e
chiar mai grava decat consumul de droguri.

74
CONCLUZII

Consecințele dependenței de jocuri de noroc sunt multiple, de la probleme financiare, la stres
intensificat sau prelungit, de la familii distruse, la averi pierdute, de la vieți risipite, la abandon
educațional, și devine tot mai important ca populația tânără, în special, dar și restul populației care
intră tot mai des și în număr tot mai mare în sălile de jocuri sau în cazinouri să înțeleagă ce
înseamnă să joace responsabil și cum să evite alunecarea spre dependență.
Avem de- a face cu o creștere progresivă a categoriilor de persoane care practică activita tea
de jocuri de noroc, iar gradul de acoperire cel mai ridicat se înregistreaz ă la tinerii adolescenți, care
petrec din ce în ce mai mult timp în sălile de jocuri sau în compania jocurilor video .

Studiile de specialitate au relevat existența unei diversități de caracteristici și experiențe
personale ale persoanelor afectate de forma patologică a jocului de șansă, după cum urmează: unele
au înregistrat debutul jocului devreme, încă din adolescență, în timp ce altele au început să joace
recent; cauzele apariției acestei probleme nu sunt suficient elucidate, iar modalitățile prin care
persoanele afectate solicită tratament și depun eforturi în scopul schimbării sunt foarte diverse, fără
a putea preciza cu exactitate un pattern comportamental al anumitor categorii specifice de grupuri,
cum ar fi bărbați sau femei sau anumite grupuri culturale .

Aproape toti participantii la acest studiu afirma fara echivoc ca au luat parte cel putin o
data la jocurile de noroc. Interesante sunt raspunsurile celor patru persoane care nu recunosc
participarea lor la astfel de practici nefaste intrucat chestionarul a fost aplicat indivizilor prezenti
intr-un cazino din orasul Ludus ceea ce ne duce din nou cu gandul la mecanismul de negare mai
sus amintit care poate fi considetat uneori cea mai grava afectiune.
Nu toți oamenii care se joacă în mod excesiv sunt la fel, precum nici problemele pe care le
întâmpină aceștia. Oamenii cu probleme legate de jocurile de noroc sunt de toate vârstele, ap arțin
tuturor grupurilor sociale, culturale și de muncă. Unii oameni manifestă rapid probleme legate de
jocurile de noroc, în timp ce alții le manifestă în timp. Există o mulțime de motive care ar putea
cauza dezvoltarea acestor probleme.

75
De exemplu, unii oameni dezvoltă aceste probleme când încearcă să își câștige banii pierduți
anterior sau fiindcă sunt fascinați de euforia jocului. Alții care sunt foarte stresați consideră jocurile
de noroc ca fiind o alinare, un refugiu.

Există o mulțime de căi diferite de a participa la jocuri de noroc, acestea incluzând: jocuri de
casino, bingo, keno, jocuri electronice, bilete de loterie, bilete răzuibile, a paria pe jocuri de cărți,
mah-jong sau domino, a paria pe curse de cai, a paria pe alte sporturi, a paria pe anumite jocuri de
îndemânare, cum ar fi golful sau biliardul, participarea la tombolă sau alte concursuri similar, jocuri
de noroc online (Internet), supoziții asupra valorilor de la bursă.
Jocul patologic este o tulburare de control a impulsului nu o dependență în sensul comun al
cuvântului. Problema la jocurile de noroc nu este jocul propriu-zis ci timpul în exces petrecut cu
astfel de activități și pierderea, în mod constant, a banilor. De obicei, jocurile de noroc afec tează
viața de familie și relațiile subiectului cu persoanele din anturaj. Inevitabil, se ajunge la însingurare,
tensiuni familiale și la o stare psihică vulnerabilă.
Este indicat, de asemenea, să se urmărească tendințele specifice ale jucătorului dependent și
să se lucreze cu el chiar pe acele caracteristici. Șe știe că un dependent are pr eocupări mentale
accentuate legate de joc și, prin urmare, persoana care îl ajută să se trateze trebuie să fie a tentă și să –
i furnizeze alte preocupări care să -l distragă.
Observam in urma raspunsurilor colectate prin aplicarea chestionarului ca anturajul
joaca un rol important in perpretuarea acestui fenomen. Astfel 55% dintre intervievati recunosc
ca au cunostinte care participa la jocurile de noroc. Mai mult si mai grav decat atat, 16 persoane
afirma ca au membri in familie care au devenit dependente.
Un dependent de jocurile de noroc poate risca totul fără să clipească . Sunt situații când
persoana în cauză își riscă chiar relația de familie, serviciul și orice lucru care îi poate alimenta
viciul. Iar de aici și până la actele ilegale, de exemplu furtul din casele celor apropiați, or mai grav
la actele suicidale calea este scurtă, în unele cazuri. La astfel de situații extreme se poate ajunge pe
fondul neputinței și a senzației că situația este fără ieșire.

76
Părinții ar trebui să fie foarte atenți dacă apar astfel de tentații în viața tinerilor, vorbesc de
băieți, pentru că la ei se instalează mult mai frecvent această dependență.

Dacă părinții sesizează o plăcere spre astfel de activități, chiar online, trebuie să
intervină. Este mult mai greu să schimbi un dependent, decât un posibil dependent. Cu atât mai mult
cu cât s-a observat că dependența nu se instalează la maturitate, ci în adolescență .
Totusi, desi sfatul specialistilor este evident, dependentii in marea lor majoritate (55%) ar
fi indiferenti sau nu ar reactiona in cazul in care ar afla ca o alta persoana apropiata ar participa
la jocurile de noroc. De aici putem concluziona faptul ca in primul rand interventia trebuie
efectuata “de la radacina ”.
Consilierea, programele bazate pe anumiti pași ca în orice altă dependență, susținerea
anturajului și medicamentația sunt soluțiile recomandate pentru tratarea dependenței de jocurile de
noroc. Psihologul va identifica procesele de gândire legate de joc, tulburările cognitive care sporesc
manifestările comportamentului de joc, emoțiile disfuncționale care împing spre o formă de
descărcare prin joc și va schimba această interdependență disfuncțională. Terapia prin hipnoză este
terapia care, combinată cu terapia cognitiv- comportamentală, are rezultate în acest gen de problema .
Un alt aspect pe care trebuie insistat este modificarea modului de viață. Familia trebuie să
implice și dependentul în luarea deciziilor.
Este total greșit ca acesta să fie marginalizat, deoarece, fiind vulnerabil, există riscul să se
confrunte cu sentimentul de inutilitate care îl va împinge, din nou, spre sălile de joc. În plus, tot
familia, dar și prietenii trebuie să acționeze astfel încât să -i mențină vie jucătorului dorința de
schimbare.
Revenind la anturaj, si raspunsurile la aceasta intrebare din chestionar confirma faptul
ca daca un membru din reteaua sociala de suport apeleaza la jocurile de noroc, ar putea
influenta negativ evolutia dependentului.

77
De aceea consiliera in cazul dependentilor de acest tip este imperios necesara iar expune rea
lor la factori de risc externi ar fi extrem de daunatoare.
Venind vorba despre efectele dependentei fata de jocurile de noroc, raspunsurile sunt
variate si interconectate in opinia respondentilor. Astfel 45% considera ca infractionalitatea
crescuta poate fi o repercusiune reala, 32,5% sunt constienti ca o consecinta poate fi tulburarea
de comportament pe cand 9 persoane (22,5%) sunt convinse ca jocurile de noroc ii pot inde parta
de familie, prieteni, apropiati.
Exista o multitudine de factori care contribuie la declanșarea tulburării, de la factori
biologici la cei genetici, neurochimici, cognitivi sau care tin de mediu. De asemenea este ne voie să
se diferentieze între jocurile de sansa.

In opinia persoanelor care au acceptat sa raspunda la intrebarile din chestionar exista
numerosi factori care ii determina sa apeleze la jocurile de noroc: lipsa banilor (22,5%),
anturajul (32,5%), stresul (17,5%), lipsa afectiunii (17,5%), monotonia (10%).

Unele sunt mai adictive , de obicei cele care oferă recompense imediate si frecvente (aparate,
pariuri, ruleta, poker), altele sunt mai putin adictive, nu ofers recompense imediate si frecvente
(loto). Totus i, trebuie să existe o vulnerabilitate din partea individului pentru ca jocul de sansa sa
devina patologic.

Comportamentul de risc al jucatorilor patologici poate fi explicat si printr-o teorie
biochimica – comportamentul este caracterizat de disfunctii de reglare a sistemului
serotonergic (activitate scazuta a monaminoxidazei plachetare, marker corelat cu activitatea
serotoninergica, care este implicata in mecanismele de inhibitie a unor comportamente).

Cu toate acestea, la ultima intrebare din acest chestionar am primit raspunsuri
care ne pot aduce o raza de speranta privind viitorul dependentilor fata de jocurile de
noroc deoarece peste 70% din persoanele care au acceptat sa participe la aceasta
cercetare psihosociala au afirmat ca psihologii pot avea un rol important in combaterea
adictiei fata de jocurile de noroc.

78
BIBLIOGRAFIE

 Catalin Zamfir, Dicționar de Sociologie , Editura București , 1996, Bucuresti;

 Felicia Iftene, Comportamente adictive ale copiilor și adolescențiilor, Editura Alma
Mater, 2007, Cluj -Napoca;

 George Ionescu, Tulburarile personalitatii , Editura Asklepios, 1997, Bucuresti;

 Irina Macsinga, Psihologia diferentiala a personalitatii, Tipografia Universitatii de
Vest din Timisoara , 2000, Timisoara;

 Jocul de noroc. Ghid pentru familii, Centre for Addiction and Mental Health
(C.A.M.H.), “A Pan American Health Organization / World Health Organization
Collaborating Centre Affiliated with the University of Toronto ”;

 Maria Radulescu, Jocurile de noroc – Dependenta de jocuri de noroc , tratat in format
electronic disponibil la www.la -psiholog.ro;

 Petru Iluț, Abordarea calitativă a socio -umanului , Editura Polirom, 1997, Iași;

 Scheiter Keith, Cum sa devii bogat fara sa castigi la loto sau la bingo , Editura Digital
Data, 1999, Cluj -Napoca;

 Steliana Rizeanu, Addiction – a problem in the way of the responsible gambling ,
Editura Universitara, 2012, Bucuresti;

79

 Steliana Rizeanu, Dependența de jocuri de noroc. Ghid de ajutor pentru jucători ,
Editura Universitara, 2012, Bucuresti;

 Steliana Rizeanu, Psihoterapia jocului de șansă patologic . Editura Universitara, 2013,
Bucuresti;

 Viorel Lupu, Jocul patologic de noroc la adolescenți , Editura Risoprint, 2008, Cluj-
Napoca;

 Viorel Lupu, Profilaxie și intervenție în jocul patologic de nor oc. De la intervenție în
psihologie , Editura Universitara, 2011, Bucuresti;

Site-uri de specialitate:

 www.onjn.gov.ro (Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc);

 www.wikipedia.com ;

 www.insee.ro (Institutul National de Statistica);

 www.anpc.ro (Autoritatea pentru Protectia Consumatorului);

80
ANEXA 1
CHESTIONAR UL

Acest chestionar are ca obiectiv identificarea problemelor cu care se confruntă persoanele
dependente de jocurile de noroc . Vă rugăm citiți întrebările următoare și încercuiți varianta de
răspuns care credeți că vi se potrivește cel mai bine. Vă mulțumim pentru atenția acordată.

1. Cunoasteti vreun joc de acest tip?
a.Da
b.Nu

2. Va voi citi o lista cu diferite tipuri de jocuri. Spuneti-mi care se incadreaza in
jocurile de noroc?
a.Ruleta
b.Carti
c.Jackpot
d.Remy
e.Tombole
f.Loto

3. Ati jucat vreodata la jocurile de noroc?
a.Da
b.Nu

4. Exista vreo diferenta intre jocul de noroc clasic si jocul de noroc online?
a.Da
b.Nu

81
5.Puteti recunoaste o persoana care participa la jocurile de noroc dupa felul in care
arata?
a.Da
b.Nu

6. Cunoasteti persoane care participa la jocurile de noroc?
a.Da
b.Da, am membri ai familiei
c.Nu

7. Cum ati reactiona daca in grupul dumneavoastra de prieteni ar exista o persoana
care pratica jocuri de noroc?
a.As fi indiferenta
b.As incerca sa comunic cu ea
c.As evita orice apropiere de respectiva persoana

8. Credeti ca v-ar putea influenta in vreun fel faptul daca unii membri ai grupului
dumneavoastra ar apela la jocuril e de de noroc?
a.Da
b.Nu cred
c.Nu

9. V-a ti lasa copii sa pratice astfel de jocuri?
a.Da
b.Nu
c.Nu stiu

82
10. Credeti ca ar aparea dificultati in cadrul familiei daca parintii sau copilul ar
practica jocurile de noroc?
a.Da
b.Nu

11. Considerati ca in Romania exista multe casinouri?
a.Da
b.Nu
c.Nu stiu

12. Considerati ca asociatile specializate si mass-media informeaza indeajuns publicul
despre efectele jocurilor de noroc?
a.Da
b.Nu
c.Nu stiu

13. Credeti ca jocurile de noroc se desfasoara in conditii corespunzatoare Uniunii
Europene?
a.Nu, deloc
b.Da, dar in mica masura
c.Da

14. Credeti ca organizatiile se implica suficient in ajutarea persoanelor dependente de
jocurile de noroc?
a.Da
b.Nu stiu
c.Nu

83

15. Ce reprezinta dependenta de jocuri de noroc?
a.Infractionalitate crescuta
b.Tulburari de comportament
c.Indepartarea de familie, prieteni

16. Care credeti ca sunt factorii care ii determina pe indivizi sa apeleze la jocurile de
noroc?
a.Lipsa banilor
b.Anturajul
c.Stresul
d.Lipsa afectiunii
e.Monotonia

17. Credeti ca acesti factori sunt decisivi in aparitia acestui tip de dependenta?
a. Da
b. Nu

18. Alegeti unul dintre raspunsurile de mai jos in privinta urmarilor produse de
practicarea acestui viciu in cazul dumneavoastra:
a.Timpul alocat muncii sau activitatii scolare petrecut in cazino, dezorganizare sociala
b.Influenta nefavorabila asupra reputatiei
c.Scădere a încrederii în tine, în capacitate ta de muncă și în principiile de etică
d.Insomnii, ingrijorari cauzate de eventualele datorii si bani irositi

84
19.V-ati dorit vreodată să va răniti sau at i avut intenții de suicid din cauza jocurilor de
noroc?
a.Da
b.Nu

20.Considerati ca psihologii au un rol important in combaterea adicti ei fata de jocurile
de noroc?
a. Da
b. Nu
c. Nu stiu/Nu ma intereseaza