Lector univ. dr. Ramona Ciobanu Absolventă: Arghira Ana-Maria Brașov 2017 Curtea de Conturi a României Arghira Ana -Maria 2 UNIVERSITATEA… [617965]
1
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA din BRAȘOV
FACULTATEA DE DREPT
PROGRAMUL DE STUDII DREPT
LUCRARE DE LICENȚĂ
Coordonator științific:
Lector univ. dr. Ramona Ciobanu
Absolventă:
Arghira Ana-Maria
Brașov
2017
Curtea de Conturi a României Arghira Ana -Maria
2
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA din BRAȘOV
FACULTATEA DE DREPT
PROGRAMUL DE STUDII DREPT
DREPT FINANCIAR
Curtea de Conturi a României
Subsemnata _________________________ declar pe proprie
răspundere, sub incidența legii penale și a Legii dreptului de autor, că
lucrarea de licență/disertație prezentată este elaborată de mine și am
respectat normele deontolog ice de folosire a bibliografiei.
Data predării lucrării, Semnătură,
Brașov
2017
3
Cuprins
Introducere ………………………………………………………………… pag. 4
Capitolul I – Prezentare generală
1.1. 1.1. Scurt istoric de la înființare până în prezent ……………………… pag. 5
1.2. 1.2. Natura juridică a Curții de Conturi …………………………………. pag. 7
1.3. 1.3. Principii de funcționare ……………………………………………… pag. 7
Capitolul II – Structura Curții de Conturi a Româ niei
2.1. Plenul Cur ții de Conturi………………….. ………………………… pag. 10
2.2. Președintele Curț ii de Conturi……………………………… …….. pag. 12
2.3. Departamen te, Servicii, Camerele județ ene de Conturi.. ………. pag. 13
2.4. Numirea ș i statutul Curții de Conturi ……… ……………… ……. pag. 14
Capitolul III – Funcțiile Curții de Conturi a Româ niei
3.1. Fu ncția de control financiar.. ………………………………… ..…… pag. 18
3.2. Funcț ia de audit pub lic extern…. …………………………………… pag. 28
3.3. Funcț ia de raportare …………….. ……………………………………. pag. 34
3.4. Funcț ia de avizare…. ………………………… ..…………………….. pag. 36
Capitolul IV . Autoritatea Națională de Audit …..………………… .. pag. 37
Capitolul V. Legăturile Curții de Conturi cu alte instituții de
control financiar și audit ………………………………………………… pag. 45
Capitolul VI. Studiu de caz ……….. ………………………………….. ……. pag.49
Concluzii ………………………………………………………………….. pag. 56
Bibliografie ……………………………………………………………….. pag. 61
Curtea de Conturi a României Arghira Ana -Maria
4
INTRODUCERE
Organismul de stat din România care se ocupă cu controlul folosirii
resurselor economice ale s tatului și ale sectorului public este Curtea de
Conturi. Această instituție pune la dispoziția Parlamentului , autorităților și
instituțiilor publice și a contribuabilor rapoartele întocmite în acest sens.
Am ales această temă pentru a evidenția rolul Curț ii de Conturi în
societatea românească, și pentru de a descrie activitatea acesteia .
Reglementarea juridică a relațiilor financiare are o importanță
deosebită întrucât finanțele publice participă în mod direct la dezvoltarea
economico -socială.
Prin inter mediul finanțelor publice se asigură constituirea, repartizarea
și utilizarea cu eficiență a banului public pentru sporirea producției de
mărfuri, dezvoltarea forțelor de producție, promovarea activității de
cercetare științifică, dezvoltarea învățământulu i, culturii și sănătății,
protecția ecologică, socială și altele.
Ținând cont de faptul că instituția Curții de Conturi aparține dreptului
financiar este important să subliniem faptul că acesta din urmă se află în
strân să legătură cu dreptul fiscal întruc ât impozitele și taxele reprezintă
coloana vertebrală a acestuia.
Plecând de la toate aceste aspecte în capitolele ce urmează vreau să
evidențiez valoarea unei instituții istorice, cu atribuții clar definite care oferă
echilib ru în economia națională.
Curtea de Conturi a României Arghira Ana -Maria
5
CAPITOLUL I – PREZENTARE GENERALĂ
1.1. Scurt istoric de la înființare până în prezent
Curtea de Conturi a fost înființată prin Legea din 24 I anuarie 1864 sub
denumirea de “Î nalta Curte de Com pturi”, aceasta fiind promulgată de
Alecsandru Ioan I Cu za.
Potrivit art.15 din lege „Curtea este însarcinata cu cercetarea si
hotărâ rea socoteliloru ating ătore de veniturile Tesaurului , casieriiloru
generale de județie, regiiloru și ale administrațiiloru contribuț iuniloru
indirecte, precumu ș i închearea socote liloru atingă tore de chieltuielile facute
de toți agenții comptabili. Veniturile și chieltuielile, fondurile și încasuirile
speciale ce isvorăscu din budgetele județieloru confirmate de șefulu Statului
precumu ș i cercetare a și licuidarea socoteliloru ca seloru comunale,
municipale ș i districtale, sunt asemene de conpetinț ia Curtei ”1.
Curtea de Conturi a funcționat în mai multe spații, la început în clă direa
fostului Minister de Contr ol, ulterior aceasta s -a mutat într -una din
proprietățile lui Ritordi, apoi după trei ani s -a mutat din nou la una din
propriet ățile lui Teodor Asan, urmâ nd ca sele doamnei Caterina Golescu
până î n anul 1896. Din acel moment odată cu î ntoarcer ea arhitectului
Constantin A. Bă icoianu de la Paris s -a stabilit noul sediu al Curții de
Conturi pe Calea Griviței, î n apropiere de Minister ul de Finanțe într -o
clădire proprie construită în stil eclectic de sus -numitul arch itect. Sediul a
fost inaugurat în 1899, acesta fiind și momentul în care preș edintele Curții
de Conturi î n exercițiu , Geo rge Lahovari a fost decorat cu marea cruce a
ordinului “Coroana României ”2.
Art.116 din Constituția din 1923 (publicată în Monitorul Oficial nr.282
din 29 martie 1923) prevede că "controlul preventiv și cel de gestiune al
tuturor veniturilor și cheltuielil or statului se va exercita de Curtea de Conturi,
care supune în fiecare an Adunării Deputaților raportul general rezultând
conturile de gestiune ale bugetului trecut semnalând, totodată, neregulile
săvârșite de miniștri în aplicarea bugetului". Potrivit Le gii din 1929 "Curtea
de Conturi este o instituție de sine stătătoare, are același rang cu Înalta
Curte de Casație și se bucură de aceleași drepturi". Prin această nouă
reglementare, Curtea de Conturi își menține atât atribuțiile de control cât și
cele jude cătorești.3
1 Bogdan Ioan, Curtea de Conturi a României. 130 ani de istorie , Ed. Monitorului oficial al României,
București, 1994, pag.7
2 www.rcc.ro/Istoric [consultat la data de 01.05.2017, ora 17:07]
3 www.rcc.ro/Istoric [consultat la data de 01.05.2017, ora 17:57]
Curtea de Conturi a României Arghira Ana -Maria
6
În perioada 1938 -1948 ținând cont de perioada ră zboiului, ocupați a
sovietică, pierderile teritoriale și instaurarea regimului comunist a fost
afectată și activitatea Înaltei Curț i de Co nturi, ceea ce a dus la desființ area
acesteia prin decretul Marii Adunări Națiunii a Republicii Populare Româ ne
la data de 1 Decembrie 1948. Funcț ia de c ontrol financiar a fost preluată
din ace l moment de Ministerul de Finanț e4.
Această desființ are a durat până în 1973 câ nd prin Legea nr.2 din 28
martie 1973, publ icată în Buletinul Oficial nr.44 din 30 martie 1973, a fost
înființată Curtea Superioară de Control Financiar care funcționa pe lângă
Consiliul de Stat. Legea a fost modificată prin Decretele nr.150 din 19 iunie
1974 și nr.36 din 21 februarie 1981. Curtea era abilitată să exercite at ribuții
de control financiar . Legea includea o serie de prevederi specifice statului
totalitar, ca de exemplu, "Curtea Superioară de Control Financiar urmărește
respectarea hotărârilor de partid și de stat în domeniul financiar și apărarea
proprietății socialiste"5
În urma Revoluț iei anticomuni ste din anul 1989 Curtea Superioara de
Control Financiar a fost desființată atribuț iile acesteia fiind preluate de
corpul de control al primului ministru al Guvernului României , iar ulterio r de
Direcția Generală de Control Financiar de Stat din Ministerul de Finanțe,
care se desființează î n anul 1992.
În anul 1992 este adoptată Legea nr. 94 de că tre Parlamentul
României astfel încât î ncepând cu data de 1 martie 1993 Curtea de Conturi
își rei a activitatea funcționând în clă direa Palatului Parlamentului până la
data de 1 iulie a aceluiaș i an.
Legea nr.94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi
(publicată în Monitorul Oficial nr.224 din 9 septembrie 1992) completată și
modific ată prin Legea nr.99/1999 privind unele măsuri pentru accelerarea
reformei economice și Legea nr.204/1999 pentru modificarea și
completarea Legii 94/1992 consfințesc în deplin acord cu art. 139 din
Constituție: "Curtea de Conturi este instituția supremă de control financiar
asupra modului de formare, administrare și de întrebuințare a resurselor
financiare ale statului și ale sectorului public. Legea nr.94/1992 privind
organizarea și funcționarea Curții de Conturi a fost republicată în Monitorul
Oficial al României nr.116 din 16 martie 20006. Legea nr.94/1992 a fost
modificată si completată ulterior prin Legea nr.77/2002, publicată în
Monitorul Oficial al României nr.104 din 7 februarie 2002 și prin Legea
4 www.rcc.ro/Istoric [consultat la data de 01.05.2017, ora 18:09]
5 www.rcc.ro/Istoric [consultat la data de 01.05.2017, ora 18:10]
6 Bălan Emil, Drept financiar , Ediția a IV -a, Bucureș ti, Editura C.H.Beck, 2007, pag.9
Curtea de Conturi a României Arghira Ana -Maria
7
nr.217/2008, publicată în Monitorul Oficial al Români ei nr.724 din 24
octombrie 20087.
1.2. Natura juridică a Curții de Conturi
Natura juridică a Curții de Conturi nu este reglementată expres nici de
Constituție și nici de legea organică chiar dacă în legea fundamentală este
reglementată în Titlul “Economi a și finanț ele publice”8. Pentru stabilirea
acesteia au fost folosite mai multe metode , de la funcțiile pe care le
îndeplinește , conținutul activității, procedurile și statutul agenților care
comp un Curtea de Conturi.
Curtea de Conturi este” instituția su premă de con trol financiar ulterior
extern în domeniul financiar, funcționând în mod independent pe lângă
Parlamentul României dar cu respectarea dispozițiilor prevăzute î n
Constituție și în celelalte legi ale ță rii”9.
În anul 2002 au loc modificări import ante în ceea ce privește
organizarea și funcționarea acestei instituții, prin adoptarea ș i promulgarea
Legii nr.77/200210, înființ area Curții de Conturi asigurând populaț iei
posibilitat ea de a cunoaș te dacă banii de care se dispensează prin
impozite și ave rea publică sunt administrați conform legii cât și convingerea
că toți cei care nu respectă legea sunt obligați să răspundă pentru
recuperarea prejudiciilor cauzate.
1.3. Principii d e funcț ionare
Funcț ionarea Curții de Conturi este guvernată de două principi i:
principiul unicităț ii;
principiul autonomiei.
Principiul unicităț ii
Art. 1 (1) d in Legea nr. 94/1992 , republicată , definea Curt ea de Conturi
ca fiind institu ția supremă de control financiar. Pentru a evita criticile de
neconstituționalitate a acestei f ormulări, î n noua fo rmulare a acestui articol
7 Barnea Petru, Turlea Eugeniu, Controlul economico – financiar și expertiza contabilă , Bucuresti, Ed.
România Azi, 1993,pag.12
8 Barne a Petru, Turlea Eugeniu, Controlul economico – financiar și expertiza contabilă , Bucuresti, Ed.
România Azi, 1993,pag.13
9 Dan Drosu Șaguna, Dan Sova, Curs universitar, Drept financiar public , Ed. All Beck, Bucuresti, 2005,
pag. 272
10 Monitorul Oficial Nr. 104 din 7 februarie 2002
Curtea de Conturi a României Arghira Ana -Maria
8
se dă o definitțe exactă a acestei instituții ca fiind “o instituție supremă de
control financiar ulterior extern asupra modului de form are, de administrare
și de întrebuinț are a resurselor financiare ale stat ului și ale sectorului
public”11.
Conform principiului unicității, atribuțiile Curții de Conturi la nivelul
județelor și a municipiului București sunt exercitate de camerele de conturi
județene, compuse fiecare dintr -o direcție județeană de control financia r
ulterior.
Curtea de Conturi control ează aceste direcții ce sunt considerate o
prelungire în teritoriu a organului suprem .
Principiul autonomiei
Acest principiu a fos t consacrat prin legea organică , acesta este al
doilea care stă la baza funcțio nării Curții de Conturi, este cuprins în art.1,
alin.3 din Legea nr. 94/1992 conform căruia „Curtea de Conturi își
desfășoară activitatea în mod autonom, în conformitate cu dispozițiile
prevăzute în Constituție și în prezenta lege, și reprezintă România în
calitatea să de instituție supremă de audit în organizațiile internaționale ale
acestor instituții”12. Astfel este evidențiată autonomia de decizie a Curții de
Conturi în realizarea funcțiilor sale. În acest mod, Curtea de Conturi se
supune numai legii și își decide în mod autonom programul de control,
independent de orice altă autoritate publică.
Legea prevede două modalități de limitare a autonomiei Curții de
Conturi în stabilirea programului său de control:
se iau în considerare hotărârile Camerei Deputa ților sau ale
Senatului prin care se cere Curții de Conturi efectuarea unor controale, în
limitele competențelor sale, acestea fiind obligatorii;
Parlamentul poate opri controalele inițiate de Curtea de Conturi din
oficiu în cazul depășirii co mpetențelor s tabilite prin lege13.
Având la baza principiul autonomiei, Curtea de Conturi prezintă
următoarele trăsături:
își întocmește bugetul propriu, care este prevăzut distinct în bugetul
de stat;
poate participa la activitatea organismelor internaționale de
specia litate și poate deveni membră a acestora;
11 Dan Drosu Ș aguna, Dan Sova, Curs universitar, Drept financiar public , Ed. All Beck, Bucuresti, 2005,
pag. 273
12 Legea nr.94/1992 republicată și modificată, art.1, alin.3
13 Bălan Emil, Drept financiar , Editia a IV -a, Bucures ti, Ed . C.H.Beck, 2007, pag. 79
Curtea de Conturi a României Arghira Ana -Maria
9
membrii săi sunt numiți de Parlament ;
inițiază acțiuni de control din oficiu;
salariile personalului Curții de Conturi sunt stabilite prin lege specială
(Legea nr.50/1995);
Curtea de Conturi are autonomie în recrut area personalului de
control;
are acces neîngrădit la informațiile și documentele necesar e
exercitării atribuțiilor sale14.
Conform celor afirmate mai sus se poate observa valoarea socială și
economică pe care instituția o are în România, având la baza prin cipiul
unicității și autonomiei.
14 Drăgoi Adam, Lazăr Ioan, Drept financiar , Cluj Napoca, Ed. Risoprint, 2008,pag.76
Curtea de Conturi a României Arghira Ana -Maria
10
CAPITOLUL II – STRUCTURA CURȚII DE CONTURI A ROMÂNIEI
2.1. Plenul Curții de Conturi
Acesta este alcătuit de 18 consilieri de conturi, este reglementat de
art.9 din Legea 94/1992 republicată și reprezintă organul colectiv al Curții
abilitat să ia cele mai importante măsuri privind conducerea și strategia
desfășurării activității Curții15. Atribuțiile plenului conform art.58 din Legea
nr.94/1992 republicată sunt următoarele:
a) adopta politicile și strategiil e Curții de Conturi;
b) aprobă normele proprii privind activitatea specifică a Curții de
Conturi;
c) aprobă manualele de audit și ghiduri pe domenii specifice, elaborate
pe baza normelor proprii ale Curții de Conturi, precum și alte norme
procedurale;
d) aprobă programele anuale de activitate a Curții de Conturi;
e) aprobă modul de desfășurare a unor acțiuni specifice, solicitate prin
hotărârile Camerei Deputaților sau ale Senatului, care nu sunt deja
prevăzute în program;
f) aprobă statul de funcții al per sonalului Curții de Conturi;
g) aprobă denumirea, sfera de activitate și structura organizatorică a
departamentelor Curții de Conturi;
h) aprobă proiectul de buget al Curții de Conturi;
i) dezbate și hotărăște transmiterea execuției bugetului Curții de
Conturi către Parlament;
j) aprobă regulamentul propriu al plenului, regulamentul de organizare
și funcționare a Curții de Conturi, regulamentul concediilor personalului
Curții de Conturi, regulamentul prevăzut la 11 alin. (2), codul de conduită
etică și prof esională a personalului Curții de Conturi, precum și alte
regulamente specifice;
k) aprobă Statutul auditorului public extern;
l) aprobă structura organizatorică a Curții de Conturi, numește
directorii, directorii adjuncți, șefii de servicii, secretarul ge neral al Curții de
Conturi și stabilește atribuțiile acestora, prin fișa postului;
m) aprobă rapoartele prevăzute a fi comunicate Parlamentului;
n) emite avize;
o) aprobă structura organizatorică a secretariatului general și atribuțiile
compartimentelor di n cadrul acestuia;
15 Legea nr.94/1992 republicată și modificată, art.9
Curtea de Conturi a României Arghira Ana -Maria
11
p) hotărăște asupra modificării organizării interne a Curții de Conturi, în
limitele legii;
q) solicită periodic și examinează rapoartele asupra activității
departamentelor Curții de Conturi și a camerelor de conturi;
r) examinează și ap robă propunerea de ordine de zi a ședinței plenului,
formulată de președintele Curții;
s) aprobă lista cuprinzând posturile vacanțe care urmează a fi scoase
la concurs, precum și tematicile și organizarea concursurilor pentru
ocuparea posturilor vacanțe;
s) aprobă contractarea de lucrări, bunuri, servicii sau alte prestații
necesare funcționarii Curții de Conturi;
t) alte atribuții stabilite în condițiile legii 16.
Plenul își exercită atribuțiile cu cel puțin 2/3 din numărul membrilor săi,
iar hotărârile se adopta cu o majoritate de 3/4 din numărul celor prezenți.
Ședințele plenului Curții de Conturi sunt convocate ori de câte ori este
necesar, iar pentru că acestea să se poată ține este necesar un cvorum de
2/3 din numărul consilierilor de conturi la care s e adaugă participarea
secretarului general al Curții iar dacă este cazul sunt invitați și specialiști cu
înalta pregătire profesională în diferite domenii de activitate ce intră în
competență de control a Curții17.
Deciziile Curții sunt adoptate cu vo tul ma jorităț ii membrilor prezenți. În
această situație Legea interzice abținerea de la vot.
Conducerea Curții de Conturi se exercită conform art. 10 (1) de către
plen, de comitetul de conducere, de președintele și vicepreședinții Curții,
care sunt consilieri de conturi18.
Comitetul de conducere este alcătuit din președintele și
vicepreședintele Curții și Președinții celor două secții în număr de 4
consilieri care intră în compunerea comitetului de drept și încă 3 consilieri
de conturi aleși de plenul Curții. În c oncluzie Comitetul de conducere este
alcătuit de 7 membri19.
Atribuțiile Comitetului de conducere sunt următoarele:
• să emită avize;
• să organizeze efectuarea controalelor solicitate prin hotărârile
Camerei Deputaților sau ale Senatului, precum și a altor controale
care nu sunt prevăzute în programul de control anual al Curții de
Conturi;
16 Legea nr.94/1992 republicată și modificată, art.58
17 Ros Viorel, Drept financiar, Bucuresti, Ed. All Beck, 2005, pag.134
18 Legea nr.94/1992 republicată și modificată, art.10(1)
19 Ros Viorel, Drept financiar, Bucuresti, Ed. All Beck, 2005, pag.136
Curtea de Conturi a României Arghira Ana -Maria
12
• să inițieze procedurile de cercetare a cazurilor de incapacitate și
incompatibilitate în îndeplinirea funcțiilor de către membrii Curții ;
• să aprobe lista cuprinzând p osturile vacanțe care urmează să fie
scoase la concurs în vederea ocupării lor;
• să aprobe tematicile și să organizeze concursurile și probele de
selecție pentru ocuparea posturilor vacanțe din cadrul
compartimentelor Curții de Conturi, potrivit listei ap robate;
• să numească secretarul general al Curții de Conturi, directorii și
șefii compartimentelor de control;
• să aprobe autorizațiile pentru contractarea de lucrări, bunuri,
servicii sau alte prestații necesare funcționarii Curții de Conturi;
• să exam ineze și să aprobe propunerea de ordine de zi a ședinței
comitetului de conducere, formulată de președintele Curții;
• să exercite, în ceea ce privește activitatea Curții de Conturi,
personalul și regimul de lucru, prerogativele care nu sunt atribuite,
conform prezenței legi, pl enului sau președintelui Curții20.
Comitetul de conducere își exercită atribuțiile cu cel puțin 2/3 din
numărul membrilor săi, iar hotărârile se adopta cu o majoritate de 3/4 din
numărul celor prezenți.
2.2. Președintele Curții de Co nturi
Președintele Curții de Conturi, vicepreședintele și președinții de secț ii,
Secția de control financiar ulterior .
Potrivit art. 60 din Legea nr. 94/1992 republicată președintele Curții de
Conturi are următoarele atribuții:
• să reprezinte Curtea de Co nturi și să asigure relațiile acesteia cu
instituțiile și autoritățile publice și cu organismele naționale și
internaționale de profil;
• să coordoneze activitatea Curții de Conturi;
• să convoace și să prezideze dezbaterile plenului și ale comitetului de
conducere și să asigure executarea hotărârilor acestora;
• să propună ordinea de zi a ședințelor plenului și ale comitetului de
conducere și să le supună aprobării acestora;
• să urmărească transmiterea către Parlament a rapoartelor Curții de
Conturi;
20 Ros Viorel, Drept financiar , Bucur ești, Ed. All Beck, 2005, pag. 37
Curtea de Conturi a României Arghira Ana -Maria
13
• să numească personalul Curții de Conturi, cu excepția celui numit de
plen sau de comitetul de conducere, și să dispună, dacă este cazul,
revocarea din funcție a acestuia, în condițiile legii;
• să exercite acțiunea disciplinară, potrivit art. 120 alin. (1), și să aplice
sancțiuni disciplinare în cazurile prevăzute de Codul etic al profesiei;
• să comunice posturile vacanțe de membri ai Curții de Conturi către
Parlament, pentru luarea de măsuri în vederea ocupării acestora;
• să hotărască constituirea de grupe de control interdivizii, care vor
funcționa numai pe durata realizării sarcinii de cont rol atribuite21.
Atribuțiile prevăzute mai sus se exercită, în lipsa președintelui Curții de
Conturi, de unul dintre vicepreședinții acesteia, desemnat de el, iar în caz ul
în care desemnarea nu este posibilă, se exercită de cel mai în vârstă dintre
vicepreședinți.
2.3. Depart amente, Servicii, Camerele județ ene de conturi
Curtea de Conturi este formată d in 12 departa mente22, fiecare cu
atribuții distincte după cum vom arăt a în continuare:
Departamentul I se ocupă de Metodologie, pregătire profesională,
evaluarea activității de audit și control, programare, raportare, sinteze și IT .
Departamentul II se ocupă de Finanțe publice, contractare datorie
publică guvernamentală, aut orizare datorie publică locală, gestionarea
creanțelor României și a drepturilor/obligațiilor statului român, restituirea
proprietăților, statistica guvernamentală .
Departamentul III se ocupă de Transporturi, infrastructură, agricultură,
dezvoltare rurală , siguranța alimentelor .
Departamentul IV se ocupă de relația cu Guvernul, afaceri externe,
economie, comerț, mediu de afaceri, intreprinderi mici și mijlocii, resurse
minerale .
Departamentul V se ocupă de Muncă și protecție socială, pensii și alte
dreptur i de asigurări sociale, ocuparea forței de muncă, sănătate, asigurări
de sănătate .
Departamentul VI se ocupă de Coordonarea verificării bugetelor
unităților administrativ -teritoriale .
21 Legea nr.94/1992 republicată ș i modificată, art.60
22 Structura organizatorică a Curții de Conturi, www.curteadeconturi.ro [consultat la data de 08.05.2017,
ora 23:07]
Curtea de Conturi a României Arghira Ana -Maria
14
Departamentul VII se ocupă de Acordarea asistenței juridice și
consultan ță structurilor de specialitate, reprezintă Curtea de Conturi în
instanțele judecătorești .
Departamentul VIII – Președinție, Parlament, Curtea Constituțională,
Consiliul Legislativ, Consiliul Concurenței, Avocatul Poporului, CNSAS,
Autoritatea electorală Permanentă, Condiliul Economic și Social, alte
autorități publice .
Departamentul IX se ocupă de Educație, cercetare, inovare, cultură,
presă, știință, audiovizual, mediu și schimbări climatic.
Departamentul X se ocupă cu Administrarea activelor statului ,
privatizare, supraveghere financiară, sistem bancar, tineret și sport .
Departamentul XI se ocupă de Apărare națională, afaceri interne,
fonduri europene, comunicații, televiziune, radiodifuziune .
Departamentul XII se ocupă de Justiție, procuratură, magi stratură,
protecție și pază, telecomunicații speciale, servicii de informații interne și
externe, dezvoltare regională și administrație publică locală23.
In subordinea directă a președintelui Curții de Conturi se află
următoarele servicii :
Serviciul Relaț ii Externe și Protocol;
Serviciul Comunicare, Imagine și Relații Publice;
Serviciul Audit Public Intern24.
Camerele județene de conturi exercită funcțiile Curții de Conturi în
unitățile administrativ -terito riale. Acestea sunt compuse din Direcții de
contro l financiar ulterior al camerelor județene formate din controlori
financiari ș conduse de un director și un director adjunct25;
Activitatea camerei județene de conturi este controlată și coordonată
de secția de control financiar ulterior prin divizia de coo rdonare a controlului
în teritoriu în ceea ce privește activitatea de control .
2.4. Numirea ș i statutul Curții de Conturi
Conform art. 46 din Legea nr.94/1992 m embrii Curții de Conturi sunt
numiți de Parlament, la propunerea comisiilor permanente pentru buget,
23 Structura organizatorică a Curții de Conturi, www.curteadeconturi.ro [consultat la data de 08.05.2017,
ora 23:07]
24 Structura organizatorică a Curții de Conturi, www.curteadeconturi.ro [consultat la data de 08.05.2017,
ora 23:15]
25 D.D.Șaguna, D.Ș., Curs universitar, Drept financiar public , Ed. All Beck, București, 2005, pag. 283
Curtea de Conturi a României Arghira Ana -Maria
15
finanțe și bănci ale celor două Camere, pentru un mandat de 9 ani, care nu
poate fi prelungit sau înnoit.
Curtea de Conturi se înnoiește cu o treime din consilierii de conturi
numiți de Parlament, din 3 în 3 ani, începând cu data expirării mandatulu i
actualilor consilieri de conturi în funcție26.
Consilierii de conturi în funcție numiți de Parlament își vor continua
activitatea până la expirarea mandatului.
Înainte de a începe să -și exercite mandatul, membrii Curții de Conturi
depun următorul jurământ în fața președinților celor două Camere ale
Parlamentului: ”Jur să respect Constituția și celelalte legi ale țării, să apăr
interes ele României, ordinea de drept, drepturile și libertățile fundamentale
ale cetățenilor, să -mi îndeplinesc cu onoare, conștiință și fără părtinire
atribuțiile ce -mi revin ca membru al Curții de Conturi. Așa să -mi ajute
Dumnezeu! ”27.
Pe perioada exercitării m andatului, consilierii de conturi pot fi revocați
din funcțiile în care au fost numiți numai în cazurile și în condițiile prezentei
legi.
Posturile de consilieri de conturi devenite vacante pot fi ocupate doar
pentru perioada rămasă până la expirarea manda tului celui a cărui
activitate a încetat28.
Modifică rile ce au fost aduse legii o rganice prin Legea nr.77/2002 au
produs multe controverse în legătura cu neconstituț ionalitatea din partea
unui grup de parlamentari privind dispoziț iile legate de numirea memb rilor
Curții de Conturi . Așadar prin sesizare s -a solicitat Curții Constituț ionale
constatarea neconstituționalităț ii punctelor care se referă la reducerea
numă rului de membrii de la 25 la 18 consilieri precum și la faptul că
mandatul actualilor membri în cetează de drept l a intrarea î n vig oare a legii
de modificare, urmând ca noii membri să fie numiț i de Parlament29.
După verificarea sesiză rilor și a opiniilor exprimate de cele două
Camere ale Parlamentului ș i ale Guvernului, Curtea Constituțională a
consta tat că cele două dispoziții contest ate sunt constituți onale respectâ nd
toate prevederile legale.
Consilierii de conturi sunt membri ai Curții de Conturi cu statut de
demnitari de stat, aceștia sunt în număr de 18 și alcătuiesc Plenul Curții de
Conturi.
26 Legea nr.94/1992 republicată și modifcată, art.46(2)
27 Legea nr.94/1992 republicată și modifcată, art.46(4)
28 Legea nr.94/1992 republicată și modificată, art . 46(6)
29 D.D.Șaguna, D.Ș. Curs universitar, Drept financiar public , Ed. All Beck, București, 2005, pag. 275
Curtea de Conturi a României Arghira Ana -Maria
16
Numirea se face pentru fiecare consilier în parte respectându -se
structura pe secții a Curții de Conturi astfel încât în secția de control,
consilierii de conturi să aibă o pregătire economico -financiară .
Avizul favorabil se dă doar după audieri în față com isiilor mai sus
menționate. Respectând aceleași reguli, Parlamentul îl numește pe
președintele Curții de Conturi, pe vicepreședintele acesteia și pe cei doi
președinți ai secțiilor30.
Funcțiile de președinte și vicepreședinte vor fi ocupate de persoane cu
pregătire economică și juridică .
Pentru ocuparea funcției de consilier de conturi o persoană trebuie să
îndeplinească următoarele condiții conform art.47 din Lege:
• studii superioare economice sau juridice;
• vechime de minimum 10 ani în specialitatea st udiilor absolvite și
pregătire profesională temeinică31.
Consilierii de conturi vor depunde jurământul în față președinților celor
două Camere ale Parlamentului României.
Membrii Curții de Conturi sunt independenți și inamovibili iar potrivit
legii organic e, aceștia nu pot face parte din partied police sau să
desfășoare activități cu character politic.
Cercetarea, reținerea, arestarea sau judecarea membrilor Cu rții de
Conturi pot fi făcute doar la cererea Procurorului General al României cu
aprobarea Birour ilor Permanente ale celor două Camere ale Parlamentului,
la propunerea comisiilor de specialitate .
Pentru membrii Curții de Conturi , legea organică prevede o serie de
interdicții și incombatibilităț i potrivit art 49 d in Legea nr. 94/1992 membrii
Curții de Conturi sunt independenți în exercitarea mandatului lor și
inamovibili pe toată durata acestuia. Aceștia sunt demnitari de stat și sunt
supuși incompatibilităților prevăzute de lege pentru judecători.
Membrilor Curții de Conturi li se interzice să facă pa rte din partide
politice sau să desfășoare activit ăți publice cu caracter politic și în același
timp li se interzice și exercitarea, direct sau prin persoane interpuse, a
activităților de comerț, participarea la administrarea ori conducerea unor
societăți reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și
completările ulterioare, sau civile32. Ei nu pot fi experți sau arbitri dese mnați
de parte într -un arbitraj .
30 D.D.Șaguna, D.Ș., Curs universitar, Drept financiar public , Ed. All Beck, Bucure ști, 2005, pag. 275
31 Legea nr.94/1992 republicată și modificată, art.47
32 Legea nr.94/1992 republicată și modificată, art.49
Curtea de Conturi a României Arghira Ana -Maria
17
Tot legea organică în cadrul art.50 arată că obligațiile membrilor
Curții de Cont uri sunt următoarele:
a) să își îndeplinească funcția încredințată, cu imparțialitate și cu
respectarea Constituției;
b) să păstreze secretul deliberărilor și al voturilor și să nu ia poziție
publică sau să dea consultații în probleme de competență Curții de Conturi;
c) să își exprime votul afirmativ sau negativ în adoptarea actelor Curții
de Conturi, abținerea de la vot nefiind permisă. În caz de vot negativ,
acesta trebuie motivat în scris;
d) să comunice în scris președintelui Curții orice situație care ar putea
atrage incompatibilitatea cu mandatul pe care îl exercită;
e) să nu permită folosirea funcțiilor pe care le îndeplinesc în scop de
reclamă comercială sau propagandă de orice fel;
f) să se abțină de la orice activitate sau manifestare contrare
independenței și demnității funcției lor.
Încălcarea gravă a vreuneia din obl igațiile prevăzute anterior atrage
revocarea din funcție a celor care au săvârșit -o 33.
Mandatul de consilier de conturi încetează conform art. 56 din legea
organică la expirarea terme nului pentru care a fost numit sau în caz de
demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de demitere de drept ori de
deces; în situațiile de incompatibilitate sau de imposibilitate a exercitării
funcției mai mult de 6 luni consecutive și în cazul revocă rii din funcție34.
După încetarea mandatului, în condițiile legii, consilierii de conturi au
dreptul să revină în postul ocupat anterior, dacă numirea lor la Curtea de
Conturi s -a făcut de pe un post dintr -o instituție publică.
Pe perioada în care postul es te rezervat, acesta poate fi ocupat numai
prin contract de muncă pe durata determinată35.
33 Legea nr.94/1992 republicată și modificată, art.50
34 Legea nr.94 /1992 republicată și modificată , art.56
35 Ros Viorel, Drept financiar , București, Ed. All Beck, 2005, pag.176
Curtea de Conturi a României Arghira Ana -Maria
18
CAPITOLUL III – FUNCȚIILE CURȚII DE CONTURI A ROMÂNIEI
3.1 Funcți a de control financiar
Funcția de control a Curții de Conturi se regăsește atât în Constituția
României cât și în Legea nr. 94/1992, republicată și modificată, conform
acesteia Curtea de Conturi este instituția supremă de control financiar
ulterior extern. Prin lege sunt stabilite, totodată, atribuțiile de control și de
audit financiar, precum și o biectivele și persoanele care sunt supuse
controlului obligatoriu al Curții de Conturi. În general atribuțiile de control și
de audit financiar ale Curții de Conturi se exercită asupra modului de
formare, de administrare și de întrebuințare a resurselor fi nanciare ale
sectorului public, precum și a modului de gestionare a patrimoniului public
și privat al statului și al unităților administrativ -teritoriale, de către
persoanele juridice de drept public, urmărindu -se concordanța dintre starea
reală constatată de controlorii financiari și situația prescrisă de lege,
precum și realizarea unei „activități de cenzurare a unor operațiuni care,
dacă ar fi săvârșite, prin ele însele sau pe cale de consecință, ar duce la
încălcarea legii36.
Prin control financiar este definită „acțiunea de stabilire a exactității
operațiunilor financiare ce se efectuează anticipat, concomitent sau ulterior
derulării operațiu nilor”37. Controlul financiar are și o sarcină pedagogică prin
faptul că formează, conso lidează și dezvoltă deont ologia profesională a
celor ce desfășoară activități legate de gestionarea banului public.
Trăsăturile caracteristice ale controlului financiar exercitat de Curtea de
Conturi sunt:
este un control extern, el exercitându -se din afara entităților bugetare
supuse controlului;
este un control periodic, efectuându -se la intervale de timp stabilite
anual prin programul de control al Curții de Conturi;
este un control de execuție, prin care se urmărește modul în care au
fost puse în practică prevederile legale;
este un control total, prin efectuarea lui urmărindu -se toate aspectele
impuse de lege;
este un control ulterior prin aceea că verifică legalitatea,
oportunitatea și eficiența activității financiare38.
36 D.D.Șaguna, D.Ș. , Curs universitar, Drept financiar public , Ed. All Beck, Bucureș ti, 2005, pag. 288
37 Idem, pag.289
38 D.D. Șaguna, Drept financiar , op.cit. pag. 289
Curtea de Conturi a României Arghira Ana -Maria
19
Obiectul controlului Curții de Conturi, care vizează rapo rturile juridice
dintre subiecții de drept, este de a urmări respectarea legii și a calității
gestionării mijloacelor materiale și bănești prin respectarea principiilor de
economicitate, eficiență și eficacitate39.
Obiectivele controlului exercitat de Curte a de Conturi sunt următoarele:
formarea și utilizarea resurselor bugetului de stat ale bugetului
asigurărilor sociale de stat și ale bugetelor unităților administrativ -teritoriale,
precum și mișcarea fondurilor între aceste bugete;
constituirea, utilizarea și gestionarea fondurilor speciale și a
fondurilor de tezaur;
formarea și gestionarea datoriei publice și situația garanțiilor
guvernamentale pentru credite interne și externe;
utilizarea alocațiilor bugetare pentru investiții, a subvențiilor și
transferu rilor și a altor forme de sprijin financiar din partea statului sau a
unităților administrativ -teritoriale;
constituirea, administrarea și utilizarea fondurilor publice de către
autoritățile administrative autonome și de către instituțiile publice cu
carac ter comercial și financiar înființate prin lege, precum și de organismele
autonome de asigurări sociale ale statului;
situația, evoluția și modul de administrare a patrimoniului public și
privat al statului
și al unităților administrativ -teritoriale de căt re instituțiile publice,
regiile autonome, companiile și societățile naționale, precum și
concesionarea sau închirierea de bunuri care fac parte din proprietatea
publică;
constituirea, utilizarea și gestionarea resurselor financiare privind
protecția mediu lui, îmbunătățirea calității condițiilor de viață și de muncă;
utilizarea fondurilor provenite din asistența financiară acordată
României de Uniunea Europeană și din alte surse de finanțare
internațională;
alte domenii în care, prin lege, s -a stabilit comp etența Curții40.
Raporturile juridice supuse controlului financiar sunt analizate sub
două aspecte:
aspectul juridic care vizează legalitatea raporturilor juridice în cele
trei ipoteze: al încheierii, modificării și încetării lor;
39 D.D.Șaguna, Drept financiar public , Ed. C.H.Beck, București, 2012, pag.214
40 D.D.Șaguna, D.Ș., op.cit.pag.2 90
Curtea de Conturi a României Arghira Ana -Maria
20
aspectul economic care ur mărește respectarea principiilor de
economicitate, eficacitate și eficiență în realizarea operațiunilor economice.
Controlul financiar ulterior se caracterizează astfel:
este un control ulterior deoarece se exercită asupra actelor și
operațiunilor econo – mico -financiare după ce acestea au fost executate.
Acest tip de control contribuie la „identificarea, mobilizarea și formarea
resurselor interne din economie, verifică oportunitatea și eficiența activității,
reface integritatea patrimoniului lezat prin fra udă și sancționează
persoanele care au încălcat reglementările juridice”;
este un control financiar, în sensul că atribuțiile de control vizează
creditele bugetare sub aspectul legalității formării, repartizării, întrebuințării
și stingerii acestora;
este un control extern deoarece sfera activității sale se bazează pe
documentele existente la alți agenți economici;
este un control total deoarece sunt urmărite toate aspectele pe care
legea le impune;
este un control periodic deoarece se face la o dată stabil ită prin
Programul anual de control al Curții de Conturi;
este un control de execuție prin el urmărindu -se modul de aducere la
îndeplinire a dispozițiilor legale41.
În cadrul Curții de Conturi funcționează Secția de control financiar
ulterior, formată din n ouă consilieri de conturi și condusă de un președinte.
Secția de control financiar ulterior este însărcinată cu exercitarea atribuției
de control având drept obiective:
verificarea exactității și realității bilanțurilor contabile și a conturilor
de profit și pierderi;
verificarea îndeplinirii obligațiilor financiare către bugetul de stat sau
către alte fonduri stabilite prin lege;
verificarea utilizării fondurilor alocate de la buget sau din alte fonduri
speciale, conform destinației stabilite;
verificarea calității gestiunii economico -financiare dacă prin aceasta
se afectează drepturile statului, ale unităților administrativ -teritoriale sau ale
instituțiilor publice ori se creează obligații în sarcina acestora;
verificarea economicității, eficacității și ef icienței achizițiilor publice;
41 D.D.Șaguna, Drept financiar public , Ed. C.H.Beck, București, 2012, pag.217
Curtea de Conturi a României Arghira Ana -Maria
21
verificarea modului în care autoritățile cu atribuții în domeniul
privatizării respectă metodele și procedurile legale de privatizare, precum și
respectarea clauzelor contractuale stabilite în contractele de privatizare;
verificarea respectării dispozițiilor legale privind modul de
administrare și între buințare a resurselor financiare rezultate din acțiunile
de privatizare;
verificarea operațiunilor indicate prin hotărâri ale Camere i Deputaților
sau ale Senatului42.
Curtea de Conturi de asemenea efectuează auditul financiar asupra
următoarelor conturi de execuție:
contul general anual de execuție a bugetului de stat;
contul anual de execuție a bugetului asigurărilor sociale de stat;
conturile anuale de execuție a fondurilor sp eciale;
conturile anuale de execuție a bugetelor locale, ale municipiului
București, ale județelor, ale sectoarelor municipiului București, ale
municipiilor, ale orașelor și comunelor;
contul anual de execuție a bugetului Trezoreriei Statului;
conturile anuale de execuție a bugetelor instituțiilor publice
autonome;
conturile anuale de execuție a bugetelor instituțiilor publice finanțate
integral sau parț ial de la bugetu l de stat, de la bugetul asigură rilor sociale
de stat, de la bugetele locale ș i de la bugetele fondurilor speciale, după
caz;
conturile anuale de execuție a bugetelor instituțiilor publice finanț ate
integral din venituri proprii;
contul general anual al datoriei publice a statului;
conturile anuale de execuție a bugetului fondurilor exte rne
nerambursabile;
alte conturi de execuție a unor bugete prevă zute de lege43.
Rațiunea pentru care s -au atribuit Curții de Conturi atribuții de control
financiar ulterior și nu s -a atribuit și atribuția de control financiar preventiv a
fost aceea de a n u implica activitatea exercitată de Curtea de Conturi în
procesul de guvernare și de a nu o pune în situația de a exercita în paralel
cu Ministerul Finanțelor Publice controlul financiar44.
42 D.D.Șaguna, op.cit.292
43 Legea 94/1992 actualizată și modificată, art. 26
44 D.D.Șaguna, Drept financiar public , Ed. C.H.Beck, București, 2012, pag.291
Curtea de Conturi a României Arghira Ana -Maria
22
Proceduri de control
Exercitarea controlului financiar ulterior al Curții de Conturi are la bază
o procedură complexă, iar finalitatea acestui proces constă în descărcarea
de gestiune a ordonatorilor de alocații bugetare, la sfârșitul fiecărui exercițiu
bugetar anual.
Procedura de control cuprinde două faze:
– faza prelim inară pe parcursul căreia se întocmește raportul de
constatări, se pun concluzii și se fac propuneri de către controlorul financiar
pe baza documentației găsite la sediul instituției controlate sau a celei
trimise la sediul Curții de Conturi conform solici tării. Controlorul desemnat
poate cere completarea sau refacerea de către cei în drept a documentației
supuse controlului.
– faza descărcării de gestiune care este mult mai complexă și care are
drept punct final soluția definitivă a completului prin care tit ularul de cont,
ordonatorul de credite, este degrevat de orice responsabilitate financiară în
legătură cu operațiunile săvârșite de el înt r-o anumită perioadă de timp.
Prezentarea conturilor anuale de execuție, în vederea efectuării controlului
Curții de C onturi se face astfel:
conturile privind execuția bugetului de stat ale ordonatorilor de
credite și conturile privind fondurile speciale, în structura legală, trebuie să
cuprindă două componente: veniturile în care sunt încadrate evaluările
bugetare, drept urile constatate, încasările realizate, sumele de încasat și
cheltuielile care încorporează creditele aprobate inițial, creditele definitive,
plățile efectuate, obligațiile cu termenele legale de plată până la data de 31
decembrie;
conturile de execuție pe ntru bugetele locale sunt prezentate potrivit
metodologiei elaborate de Ministerul Finanțelor Publice;
conturile de execuție a bugetului asigurărilor sociale de stat (se
primesc în forma depusă de titularii conturilor respective, deoarece
structura de prez entare și competența de stabilire a acesteia nu este legal
stabilită), contul anual al datoriei publice interne și externe, situația
garanțiilor guvernamentale pentru credite interne și externe primite de alte
persoane, precum și conturile de tezaur al sta tului și județene.
Competența controlului conturilor anuale de execuție este stabilită
astfel:
Secția de control ulterior a Curții de Conturi este competentă să
controleze: contul general de execuție a bugetului de stat; conturile de
execuție ale ordonator ilor principali de credite ai bugetului de stat; contul de
execuție al bugetului asigurărilor sociale de stat; conturile anuale de
execuție ale fondurilor speciale; contul fondurilor de tezaur ale statului;
Curtea de Conturi a României Arghira Ana -Maria
23
contul general al datoriei publice a statului; si tuația garanțiilor
guvernamentale pentru creditele interne și externe primite de la alte
persoane45;
Direcțiile județene de control financiar și direcția municipiului
București sunt com petente să controleze: conturile de execuție ale
ordonatorilor secundar i și terțiari de cre dite ai bugetului de stat sau ai
bugetului asigurărilor sociale de stat care au sediul în raza lor de
activitate46;
Direcția de control financiar ulterior din cadrul camerelor de conturi
județene și a municipiului București este compete ntă să controleze conturile
anuale de execuție a bugetelor locale și conturile de execuție ale fondurilor
de tezaur județene47.
În faza preliminară a controlului financiar ulterior este desemnat unul
sau mai mulți controlori financiari, în funcție de volumu l de muncă și
importanța operațiunilor, însărcinați cu controlul fiecărui cont anual de
execuție. Controlorul financiar desemnat se deplasează la sediul instituției
ce urmează a fi controlată sau solicită acesteia trimiterea documentației la
sediul Curții de Conturi48. În timpul studierii documentației, controlorii
financiari se pot întâlni cu situații în care conturile prezentate nu sunt
întocmite în așa fel încât să fie posibil controlul, deoarece nu conțin toate
operațiunile de încasare și plată care priv esc exercițiul bugetar la care se
referă sau nu au fost prezentate în structura prevăzută de lege49. În acest
caz, controlorii financiari restituie documentația titularilor, solicitându -le ca,
într-un termen anume stabilit de controlorul financiar, să o com pleteze sau
să o refacă.
În cazul în care titularii conturilor nu se conformează, Curtea de
Conturi, la propunerea controlorului financiar, numește pe cheltuiala
titularilor un expert contabil, care va completa sau reface contul aflat în
discuție. Numirea expertului contabil se face, după caz: de către directorul
direcției de control din cadrul diviziei sectoriale, dacă este vorba de
conturile ce intră în competența secției de control ulterior50; de către
directorii direcțiilor județene de control și a muni cipiului București pentru
ordonatorii secundari și terțiari ai bugetului de stat și bugetului asigurărilor
sociale de stat; de către directorul direcției de control financiar ulterior din
45 Postulache Rada, Drep t financiar , București, Ed. C.H.Beck, 2009,pag.124
46 Idem,pag.125
47 Ibidem
48 D.D.Șaguna , D.Ș., Curs universitar, Drept financiar public , Ed. All Beck, Bucureș ti, 2005, pag. 295
49 Idem, pag.296
50 D.D.Șaguna, D.Ș., Curs universitar, Drept financiar public , Ed. All Beck, București, 2005, pag. 297
Curtea de Conturi a României Arghira Ana -Maria
24
cadrul camerelor de conturi județene și a municipiului București pen tru
conturile de execuție ale bugetelor locale51.
În termen de cel mult o lună, experții desemnați vor completa sau
reface documentația conform obiectivelor propuse de controlorii financiari și
aprobate de directorul competent să numească expertul și să sta bilească
onorariul ce se cuvine acestuia52. Plata integrală a onorariului stabilit cade
în sarcina titularului de cont și se face după prezentarea raportului de către
expert și primirea confirmării că și -a îndeplinit integral, la timp și în bune
condiții at ribuțiile.
Legea dă posibilitatea controlorilor financiari desemnați, în cazul în
care apreciază că există pericolul dispariției sau al substituirii documentelor,
să dispună preluarea acestora pe bază de inventar și păstrarea lor până la
terminarea control ului, dar nu mai mult de un an după descărcarea de
gestiune. Restituirea acestor documente se face tot pe bază de inventar.
Rapoartele întocmite de controlorii financiari desemnați, după ce
aceștia au verificat conturile, cuprind, constatările și concluzii le lor privind
controlul efectuat atât pe parcursul execuției, cât și cu ocazia descărcării de
gestiune, precum și propuneri privind măsurile ce urmează a fi luate în
legătură cu situația conturilor.
Măsurile care pot fi propuse de controlorii financiari s unt următoarele:
descărcarea de gestiune dacă inventarierea patrimoniului public și
privat al statului și al unităților administrativ -teritoriale s -a făcut în condițiile
legii și în te rmen; dacă nu s -au constatat prejudicii sau abateri cu caracter
financi ar, nu s -au săvârșit fapte care constituie infracțiuni; dacă veniturile au
fost legal stabilite și încasate la termenele pre văzute, cheltuielile au fost
efectuate potrivit destinației și cu respectarea condițiilor legale; dacă banii
publici au fost utiliz ați potrivit principiului de economicitate, eficiență și
eficacitate; dacă contractarea împrumuturilor, rambursarea ratelor scadente
și plata dobânzilor aferente s -au făcut în condițiile legale.
controlorul financiar poate propune sesizarea organelor de ur mărire
penală compe tente atunci când constată că faptele săvârșite întrunesc
elementele constitutive ale unei infracțiuni.
controlorul fina nciar poate solicita luarea unor măsuri asigurătorii, în
limitele prejudiciului constatat, dacă există pericolul îns trăinării bunurilor ce
aparțin persoanelor răspunzătoare.
la dispoziția controlorului financiar stau propuneri de: suspendare a
aplicării măsu rilor ilegale din domeniul financiar -contabil și fiscal, blocare a
51Idem, pag.298
52 Ibidem
Curtea de Conturi a României Arghira Ana -Maria
25
fondurilor bugetare sau speciale care sunt uti lizate necorespunzător sau
ilegal, înl ăturarea neregulilor financiar -contabile, corectarea bilanțurilor
contabile și a conturilor de execuție, suspendarea din funcție a persoanelor
găsite vinovate53.
Cu excepția primei categorii de măsuri, aceea a descărcăr ii de gestiune,
pentru toate celelalte categorii menționate controlorii financiari întocmesc
rapoarte intermediare bila terale „care se anexează la raportul de control și
despre care fac referiri exprese în acest raport”54.
Faza a doua din cadrul procedurii de control ulterior debutează cu
valorificarea constatărilor făcute de controlorul financiar desemnat, după
cum urmează:
la nivelul Secției de control financiar ulterior, de către un complet
format din trei consilieri de conturi, pentru ordonatorii princi pali de credite
ale căror bugete se aprobă prin lege;
la nivelul direcției de control financiar ulterior de un complet format
din directorul direcției, directorul adjunct, șeful de serviciu și un controlor
financiar, altul decât cel care a efectuat control ul pentru ordonatorul de
credit;
la nivelul direcției de control financiar ulterior a Camerei de conturi a
municipiului București de un complet format din directorul direcției,
directorul adjunct și un șef de serviciu55.
Cele două soluții ale încheierii sun t descărcarea de gestiune sau
sesiz area instanței. Prin descărcarea de gestiune definitiv ă, care este o
procedură necon tencioasă, titularul de cont este degrevat de orice
responsabilitate financiară în legătură cu operațiunile săvârșite de el într -o
perioa dă de timp. Această soluție devine irevocabilă dacă, în termen de un
an de la pronunțarea încheierii, nu s -a redeschis procedura examinării
contului56.
O altă situație întâlnită în cadrul procedurii controlului financiar ulterior
exercitat de Curtea de Con turi este procedura de control ulterior al actelor
care se desfășoară pe parcursul exercițiului bugetar în baza programului
anual de control al Curții.
În controlul efectuat pe parcursul exercițiului bugetar sunt urmărite
obiectivele arătate anterior în lu crarea de față iar procedura de efectuare a
53 D.D.Șaguna, op.cit. pag.296
54 Idem, pag.297
55 D.D.Șaguna, Drept financiar public , Ed. C.H.Beck, București, 2012, pag.224
56 D.D.Șaguna, Drept financiar public , Ed. C.H.Beck, București, 2012, p ag.224
Curtea de Conturi a României Arghira Ana -Maria
26
acestui tip de control este diferită de procedura de control al conturilor
anuale de execuție și descărcare de gestiune57.
În urma controlului efectuat pe parcursul exercițiului bugetar, controlorii
financiari sau consilierii de conturi ai secției de control ulterior pot descoperi
existența unor prejudicii sau abateri cu caracter financiar, motiv pentru care
încheie procese -verbale în condițiile legii. Aceste procese -verbale cuprind:
data, numele și prenumele contr olorului financiar, cu indicarea numărului
legitimației; perioada în care s -a efectuat controlul, obiectul controlului și
perioada supusă controlului; persoana juridică controlată; persoanele care
au asigurat conducerea unității în perioada controlată; con statările făcute.
Aceste constatări sunt expuse clar și precis și se bazează numai pe date și
documente. Aceste procese -verbale mai cuprind: cazurile de nerespectare
a legilor și a altor acte normative, abaterile de la disciplina financiară și
bugetară, de ficiențe în administrarea valorilor materiale și bănești, precum
și orice alte nereguli58. În redactarea proceselor -verbale trebuie să se țină
seama de o serie de elemente: fiecare abatere trebuie expusă în mod
corect și complet, cu respectarea exactității datelor și faptelor consemnate;
trebuie precizate actele normative încălcate și determinat prejudiciul
produs; despăgu birile civile și consecințele financiare și fiscale ale
gestionării necorespunzătoare; cauzele subiective; persoanele vinovate și
funcții le lor; măsurile dispuse în timpul controlului de unitatea controlată59.
Orice obiecție asupra constatărilor formulată de conducătorul organului
controlat sau a persoanelor răspunzătoare se soluționează ș i se clarifică
înainte de semna rea procesului -verbal60. Procesul -verbal poartă
semnăturile controlorilor financiari, conducerii persoanei juridice controlate
și a persoanelor răspunzătoare pentru prejudicii61. Dacă obiecțiile nu pot fi
clarificate și soluționate, ele se prezintă în scris, deodată sau în termen de
trei zile de la semnarea procesului -verbal, și vor fi analizate de controlorii
financiari obligați, la rândul lor, să -și formuleze punctul de vedere, legal și
cu fundamente.
Refuzul de a semna din partea organelor de conducere sau a
persoanelor răspunz ătoare se menționează la sfârșitul actului de control. La
procesul -verbal sunt anexate situații, tabele (dacă deficiența se repetă sau
constatarea se bazează pe un număr mare de acte sau operațiuni),
57 D.D.Șaguna, Drept financiar public , Ed. C.H.Beck, București, 2012, pag.225
58 D.D.Șaguna, Drept financiar public , Ed. C.H.Beck, București, 2012, pag.226
59 Idem, pag.227
60 D.D.Șaguna, Drept financiar public , Ed. C.H.Beck, București, 2012, pag.228
61 Ibidem
Curtea de Conturi a României Arghira Ana -Maria
27
documente62, acte în copie sau original, explicațiile scr ise strict necesare
susținerii constatărilor, toate acestea fiind semnate de aceleași persoane
care semnează și procesul -verbal.
Documentele prin care se fundamentează constatările controlorilor se
anexează la procesul -verbal în funcție de utilitatea pe c are ar putea să o
justifice anexarea, respectiv fie în copie certificată de către controlorul
financiar și de conducerea persoanei juridice controlate63, fie în original
dacă se constată săvârșirea de infracțiuni sau există indicii că documentele
ar putea f i sustrase sau distruse. în toate cazurile sunt necesare explicațiile
scrise date de persoanele găsite responsabile și care sunt trecute în
procesul -verbal de constatare, dar și explicațiile acelor persoane care pot
furniza informații menite să clarifice împrejurările și cauzele existente.
Explicațiile scrise se pot lua în oric e etapă a controlului, de obicei după ce
s-a epuizat controlul asupra obiectivului la care s -a constatat abaterea,
îmbrăcând forma întrebărilor formulate de controlorii financiari și a
răspunsurilor. Prin ultima întrebare a controlorului financiar se solicită
persoanei care dă explicațiile să precizeze dacă „față de întrebările puse și
răspunsurile date mai are ceva de adăugat, în legătură cu constatările
controlului ”64.
În cazul în car e persoanele solicitate să dea explicații scrise refuză
acest lucru, se formulează întrebări de către controlorii financiari prin
adresă scrisă înregistrată la persoana juridică controlată, stabilindu -se
termenul de primire a răspunsului65. Pentru nerespect area termenului de
răspuns, legea prevede sancționarea celui în cauză cu amendă.
Procesul -verbal de constatare a prejudiciilor cu caracter financiar
însoțit de anexe este întocmit într -un număr de exemplare suficient, astfel
încât câte un exemplar să revin ă unității controlat e, organelor Curții de
Conturi și se înregis trează la persoana juridică și la Curtea de Conturi după
caz la: direcția județeană de control financiar, pentru procesele -verbale
care se înaintează pentru valorificarea Curții de Conturi s au Secției de
control financiar ulterior, pentru procesele -verbale care se întocmesc de
controlorii financiari din cadrul Curții de Conturi.
Aceste procese -verbale se trimit în cinci zile de la întocmire de
consilierul de conturi din secțiile de control sa u de șefii direcțiilor de control
financiar ai camerelor de conturi județene66.
62 D.D.Șaguna, Drept financiar public , Ed. C.H.Beck, București, 2012, pag.229
63 Ibidem
64 D.D.Șaguna, op. cit, pag.230
65 Idem, pag.231
66 Ibidem
Curtea de Conturi a României Arghira Ana -Maria
28
Pentru nerespectarea termenelor pot fi aplicate sancțiuni administrative
și disciplinare.
3.2. Funcția de audit public extern
Funcția de control a Curții de Conturi este real izată prin proce duri de
audit public extern. Acestea sunt prevăzute în standardele proprii de audit
și respect ă standardele de audit internaționale .
Etimologic, cuvântul audit provine din latinescul audire , care î n limbajul
curent are semnificaț ia de a as culta, iar cea mai apropiată accepț iune, în
plan semantic, a cuvântului audit provine din li mba engleză, unde are
semnificaț ia de verificare sau revizuire contabilă.
Audit public extern analizează modalitatea de utilizare a banului public
si reprez intă act ivitatea de audit desfăș urată de Curtea de Conturi care
cuprinde, în principal, auditu l financiar și auditul performanț ei.
În țara noastră noț iunea de audit a început să fie util izată după anii
1990, din dorinț a de a ne adapta la t erminologia folosită în E uropa și în
dorinț a de a conexa reglementările românești privind economia de piaț ă la
reglemen tările similare pe plan internațional. Bineînțeles că a trebuit
adaptată și adoptată legislaț ia în domeniu. Astfel, pentru a uditul public
extern s -a înființ at în 1992 Curtea de Conturi a Româ niei. Anul 1993
marchează apariția în ț ara noastră atât a auditului extern exercitat prin
reînființarea Curț ii de Conturi ca organism suprem de control financiar al
fondurilor publice, dar si a auditului contractual prin audito rii financiari
independenti ce s-au organizat în cabinete și societăț i de audit financiar67.
Auditul public extern este de competen ța Cur ții de Conturi și a
Autorită ții de Audit pentru fondurile europene primite de România.
În vederea îndeplinirii unor obli gații în domeniul auditului extern, ce
revin României în calitate de stat membru al Uniunii Eu ropene, este
organizată și funcț ionează Autoritatea de Audit, pentru fondur ile
nerambursabile de preaderare acordate României de Uniunea Europeană
prin programele specifice68.
Autoritatea de Audit despre care vom discuta în penultimul capitol al
lucrării este singura autoritate națională competentă să efectueze audit
public extern, în conformitate cu legislația comunitară și națională, asupra
fondurilor prevăzute d e art.12 din Legea nr.94/1992 : ” In vederea îndeplinirii
67 Tătaru Violeta, Auditul financiar , București, Ed. Cavallioti, 2007, p. 43
68 Ibidem
Curtea de Conturi a României Arghira Ana -Maria
29
unor obligații in domeniul auditului extern, ce revin României în calitate de
stat membru al Uniunii Europene, este organizată și funcționează
Autoritatea de Audit pentru fondurile nerambursabile de preaderare
acordate României de Uniunea Europeană prin programele PHARE, ISPA
și SAPARD, pentru fondurile structurale și de coeziune, pentru Fondul
European de Garantare în Agricultură, pentru Fondul European pentru
Agricultură și Dezvoltare Rurală, pentru Fondul European pentru Pescuit,
precum și pentru fondurile ce vor fi acordate în perioada postaderare,
denumită în continuare Autoritatea de Audit, care are atribuții și proceduri
de lucru proprii”69.
Activitatea de audit public extern se desfășoară de căt re un auditor
public extern – ”persoana care efectuează activități specifice Curții de
Conturi sau îndeplinește și alte atribuții legate strict de funcția de control,
cât și persoanele ce dețin funcțiile de conducere de director, director
adjunct, șef serv iciu/șef oficiu regional de audit și șef birou din structurile de
specialitate ale Curții de Conturi și ale Autorității de Audit ”70.
De asemenea se precizează în Regulamentul Curții de Conturi că ”în
funcția de auditor public extern pot fi încadrate persoan e cu studii
superioare economice, juridice și de altă specialitate necesare desfășurării
activităților specifice Curții de Conturi”71.
Conform art.10 (1) din Regulamentul Curții de conturi privind statutul
personalului ” în structurile de specialitate ale C urții de Conturi, o persoană
poate fi angajată pe o funcție vacantă de auditor public extern dacă
îndeplinește cumulativ următoarele condiții:
a) are cetățenia română și domiciliul în România;
b) cunoaște bine limba română, scris și vorbit;
c) are capacitate deplină de exercițiu;
d) are o stare de sănătate corespunzătoare funcției pentru care
candidează, atestată pe bază de certificat medical;
e) nu a fost condamnată pentru săvârșirea unei infracțiuni și se bucură
de o bună reputație morală și p rofesională;
f) a absolvit studiile necesare ocupării funcției, prevăzute de Legea
94/1992, republicată;
g) deține vechimea în specialitate prevăzută de lege pentru funcția și
gradul pe care le ocupă;
69 Legea nr.94/1992 re publicată și modificată, art.12
70 Regulamentul Curții de Conturi preluat de pe www.curteadeconturi.ro [consultat la data de 22.05.2017,
ora 12:05]
71 Regulamentul Curții de Conturi preluat de pe www.curteadecon turi.ro [consultat la data de 22.05.2017,
ora 12:05]
Curtea de Conturi a României Arghira Ana -Maria
30
h) a fost declarată „admis” la concursul sau exame nul susținut pentru
ocuparea funcției de auditor public extern”72.
Auditorii publici externi au următoarele obligații în legătură cu
activitatea profesională, conform Regulamentului Curții de Conturi privind
statutul personalului:
a) să îndeplinească atribuții le de serviciu în limita competențelor și
responsabilităților atribuite prin fișa postului;
b) să se conformeze dispozițiilor primite de la șefii ierarhici și să
rezolve în termenul stabilit lucrările repartizate de către aceștia;
c) să respecte modul de întoc mire, păstrare și circuitul documentelor
care constituie secret de serviciu sau de stat, precum și confidențialitatea
acestora, potrivit legii;
d) să respecte și să îndeplinească toate celelalte obligații profesionale
prevăzute atât în Regulamentul de organi zare și funcționare a Curții de
Conturi, cât și în celelalte reglementări interne; Pe lângă obligațiile
prevăzute, auditorii publici externi mai au, în principal, și următoarele
obligații de natură etică:
e) să promoveze relații bazate pe responsabilitate, l oialitate, respect
reciproc, colaborare și sprijin profesional în cadrul Curții de Conturi;
f) să acționeze întotdeauna astfel încât să nu fie afectată imaginea și
prestigiul Curții de Conturi;
g) să notifice conducerea Curții de Conturi în situația în care se află în
relație de subordonare ierarhică directă cu soți, soții, sau rude de gradul I
sau II, pentru luarea măsurilor care se impun73.
Auditul public extern cuprinde pe lângă auditul financiar și auditul
performanței.
Auditul performanței reprezintă evalua rea independentă a modului în
care o entitate, un program, o activitate sau o operațiune funcționează din
punct de vedere al eficienței, economicității și eficacității. Curtea de Conturi
poate exercita auditul performanței asupra gestiunii bugetului genera l
consolidate, precum și a oricăror fonduri publice74.
Așadar, Curtea de Conturi efectuează o evaluare independentă asupra
economicității, eficienței si eficacității cu care o entitate publică, un program,
un proiect, un proces, sau o activitate utilizează resursele publice alocate
pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite.
72 Regulamentul Curții de Conturi preluat de pe www.curteadeconturi.ro [consultat la data de 23.05.2017,
ora 12:00]
73 Regulamentul Curții de Conturi, art.37 , preluat de pe www.curteadeconturi.ro [consultat la data de
23.05.2017, ora 12:05]
74 Legea nr.94/1992 republicatp și modificată, art.28(1)
Curtea de Conturi a României Arghira Ana -Maria
31
Prin constatările și recomandările sale, auditul performanței urmăreste
diminuarea costurilor, sporirea eficienței utilizării resurselor si îndeplinirea
obiectivelor propuse75. Activitate a de audit al performanței exercitată de
Curtea de Conturi se desfășoară în conformitate cu metodologia proprie,
adoptată pe baza standardelor de audit INTOSAI și a celor mai bune
practici în domeniu și se finalizează prin elaborarea unui raport de audit,
care va fi înaintat Parlamentului României. Auditul performanței este una
dintre cele mai importante misiuni ale Curtii de Conturi si se poate efectua
atât la finalul, cât și pe parcursul desfășurării proiectelor, programelor,
proceselor sau activităților.
Cele trei principii de bază urmărite în auditul performanței sunt76:
economicitatea, eficienț a si eficacitatea. Principiul economicitătii presupune
ca resursele utilizate de entitatea audiată pentru desfăsurarea activită tii
sale să fie puse la dispoziție î n timp util, în cantitatea și la calitatea
adecvată și la cel mai bun preț . Principiul eficienței urmăreș te realizarea
celui mai bun ra port între resursele utilizate și rezultatele obț inute iar
principiul ef icacităț ii vizează îndeplinirea ob iectivelor spec ifice stabilite ș i
obtinerea rezultatelor scontate
Prin verificările sale la persoa nele amintite în acest capitol ș i prevăzute
în legea de or ganizare și funționarea a acestei instituț ii (art. 23 s i 24),
Curtea de Conturi urmăreș te în princ ipal, următoarele : exactitatea și
realitatea situațiilor financiare, aș a cum sunt stabilite în reglementările
contabile în vigoare; evaluarea sistemelor de m anagment și control la
autorităț ile cu s arcini privind urmărirea obligaț iilor financiare către bugete
sau către alte fonduri publice stabilite prin lege, ale persoanelor fizice sau
juridice; utilizarea fondurilor alocate de la buget sau din alte fonduri
speciale, conform destinaț iei stabilite; calitatea gestiunii economico –
financiare; economicitatea, eficiența, ș i eficacitatea utilizării fondurilor
publice.
Auditul trebuie să înceapă, întotdeauna cu activitatea de planificare.
Prin planificarea auditului, auditorii caută să asigure că vor realiza auditul
într-o manieră economică, eficientă și eficace ș i într-o perioadă de timp bine
determinată77. Economic presupune minim de resurse sau co sturi, eficient
se referă la obținerea productivităț ii cu minim de efo rt și eficace înseamnă
să obț ii rezultatele propuse.
75 Postulache Rada, op. cit., p. 309.
76 www.curteadeconturi.ro [consultat la data de 22.05.2017, ora 06:22]
77 Curtea de Conturi a României, Manualul de audit financiar și regularitate , București, 2003, p. 8,
www.curtea de conturi.ro [consultat la data de 22.05.2017, ora 07:00]
Curtea de Conturi a României Arghira Ana -Maria
32
Funcția de control a Curț ii de Conturi, în calitate de auditor public
extern al României, se realizează prin proceduri de audit public extern.
Activitatea de audit public extern se realizează în principal prin activităti de
audit financiar si audit al performanței , în baza Standardelor proprii de audit
și a Regu lament ului privind organizarea ș i desf ășurarea activităț ilor
specifice Cur ții de Conturi, precum ș i valorificarea actelo r rezultate din
aceste activități. Aceste activităț i abordează următoarele aspecte78. În cazul
auditului financiar se realizează o prezentare f idelă, sub toate aspectele
semni ficative ș i conform cadrului de raportare financiară aplicabilă, a
situaț iilor financiare, a rezultatelor ș i flux urilor de numerar pentru exerciț iul
dat. Spre deosebire de auditul financiar, în cazul auditului performanței se
realizează asigurarea unei bune gestiuni financiare a fondurilor publice,
respectiv asigurarea respectării următoarelor principii: economicitatea (dacă
fondurile alocate unui program, proie ct, process sau a unei activităț i au fost
utilizate cu economie), eficienț ă (dacă rezultatele programului, proiectului,
procesului sau a unei activități au fost obț inute cu cel mai r edus nivel de
resurse alocate) ș i eficacitatea (dacă obiectivele stabilite au fost realizate).
În ceea ce privește obiectivul auditului, î n cazul auditului performanței ,
acesta evaluează modul în care fondurile publice au fost utili zate în mod
economic, eficient ș i eficace. Auditul financiar evaluează dacă: a).
admi nistrarea patrimoniului public și privat al statului și al unităț ilor
adminis trativ – teritoriale și execuția bugetelor de venituri și cheltuieli al
entităț ilor publice s -au făcut conform scopului, obiectivelor și atribuț iilor
prevăzute de actele normative; b). situaț iile financiare sunt întocmite cu
respectarea cadrului de raporta re financiară aplicabil în România , respectă
principiile legalității și regularității și oferă imaginea poziției ș i performanței
financiare.
După sfera de aplicare79, auditul performanței se exercită asupra unor
progra me, proiecte, procese, activități sau entităț i publice pe când auditul
financiar se exercită as upra conturilor anuale de execuț ie ale bugetului
public consolidate, situațiilor financiare, entităț ilor publice ale statului,
unităț ilor administrative – teritoriale ș i ale organismelor autonome de
asigurări sociale sau de altă natură, precum ș i la alte persoane prevăzute
de lege.
În cazul auditului performanței sunt necesare cunoștinț e profesiona le
în domeniile economic, stiinț e politice, sociologie, etc iar în cazul auditul ui
financiar în domeniile finanțelor, contabilității ș i dreptului.
78 Tătaru Violeta, op. cit., p. 29.
79 Neagu Aurel, op. cit., p.369.
Curtea de Conturi a României Arghira Ana -Maria
33
În ceea ce priveș te metodele utlizate, acestea diferă de la un audit la
altul, în cazul auditului performanței iar în cazul auditului financiar acestea
sunt stabilite printr -un cadru standardizat elaborate în baza standardelor de
audit.
Auditul performanței se carac terizează prin libertate mai mare pentru
auditori în exprimarea părerilor în domenii multiple, criteriile de audit fiind
specifice fiecărui audit. Caz contrar pentru auditul financiar, unde libertatea
este mai mică pentru auditori în exprimarea părerilor, circumscrise
aspectelor economic – financiare. Criteriile unice sunt stabilite de legislație
și de reglementările aplicabile auditurilor financiare.
În cazul auditului performanței , spre deosebire de aud itul financiar,
rapoartele sunt specifice pentru fiecar e sferă de aplicare, structura și
conținutul în acest caz variază în funcț ie de obiectiv.
O altă deosebire între cele două forme de audit este perioada de timp
audiată80. Auditul performanței se efectue ază atât la finalul, pe parcurs ul cât
și înaintea desfăș urării programului, proce selor, proiectelor sau activităț ilor,
spre deosebire de auditul financiar care se ef ectuează după încheierea
exerciț iului bugetar.
Auditul performanței permite Curț ii de Cont uri să furnizeze
Parlamentului, Guvernului, entităților publice audiate, instituțiilor interesate
și contribuabilor, rapoarte privind modul de utilizare a fondurilor publice care
includ ș i recomandările formulate de auditorii publici externi pentru
îndepli nirea criteriilor de economicit ate, eficiență ș i eficacitate.
Prin examinarea celor “3E”81 se stabilește, performanța obți nută în
cheltuirea banilor publici. Auditul performanței nu presupune, în mod
obliga toriu analizarea concomitentă a celor 3E. Examinare a performanței (a
celor 3E) se poate realiza printr -un audit direct al acesteia, caz în care
accentul se pune pe resurse, realizări, rezultate ș i impact sau printr -un audit
al sistemului de managment ș i control , caz în care accentul se pune pe
gradul de ad ecvare al politicilor ș i procedurilor urmărite de către conducere
pentru promovarea, monitorizarea ș i evaluarea performanței .
80Legea, nr.94/1992 republicată și modificată, art.28(3)
81Curtea de Conturi a României, Manualul auditului performanței , 2013, p. 11 , www.curteadeconturi.ro
[consultat la data de 22.05.2017, ora 07:2 0]
Curtea de Conturi a României Arghira Ana -Maria
34
. 3.3. Funcția de raportare
Curtea de Conturi prezintă anual Parla mentului un raport asupra
conturilor de gestiune ale bugetul ui public național din exercițiul bugetar
expirat, cuprinzând și neregulile constatate.
Alături de Raportul public anual, Curtea de Conturi întocmește și
prezintă rapoarte prin care sunt relevate rezultatele și mddul de desfășurare
a activității Curții de Conturi ca institu ție de control în domeniul financiar82.
Printre rapoartele pe care Curtea le elaborează sunt enumerate:
Raportul anual al Curții de Conturi a României; Rapoartele anuale ale
camerelor județene de conturi; rapoartele facultative care se î naintează
Parlamentului sau consiliilor locale și a căror întocmire este lăsată la
aprecierea Curții sau a camerelor județene de conturi; rapoartele
intermediare pe domeniile pe care Curtea este competent conform legii
care se înaintează Parlamen tului sa u prin camerele de conturi județene
autorităților publice deliberative ale unităților administrativ -teritoriale, dacă
prezentarea acestor rapoarte se consideră necesară de către Curte83.
Raportul public anual este avizat de plenul Curții de Conturi, după ce a
urmat procedura de întocmire prevăzută de legea organic.
Raportul public anual este avizat de plenul Curții de Conturi după ce a
urmat procedura de întocmire prevăzută de legea organică. Raportul public
anual este elaborat de Curtea de Conturi într -un termen de șase luni de la
primirea conturilor prezentate anterior în lucrarea de față (contul anual de
execuție a bugetului de stat, contul anual al bugetelor fondurilor speciale,
contul anual de execuție a bugetului de asigurări sociale de stat, contul
anual al datoriei publice a statului și situația garanțiilor guvernamentale
pentru credite interne și externe primite de către alte persoane juridice) de
la organele competente să le alcătuiască și să le remită Curții.
După ce a fost elaborat și avizat, Rapor tul public anual este prezentat
Parlamentului.
Conținutul raportului public anual cuprinde: observațiile Curții de
Conturi asupra conturilor de execuție a bugetelor supuse controlului său;
concluziile degajate din controalele dispuse de Camera Deputaților sau de
Senat sau efectuate la regiile autonome, societăți comerciale cu capital
integral sau majoritar de stat și la celelalte persoane juridice supuse
controlului Curții; încălcări ale legii constatate și măsurile luate pentru
82 D.D.Șaguna, Drept financiar public , Ed. C.H.Beck, București, 2012, pag.240
83 D.D.Șaguna, Drept financiar public , Ed. C.H.Beck, București, 2012, pag.241
Curtea de Conturi a României Arghira Ana -Maria
35
tragerea la răspundere a cel or vinovați; alte aspecte considerate necesare
de către Curtea de Conturi.84
Pentru nerespectarea termenului de șase luni nu este prevăzută nici o
sancțiune, fapt ce conduce la considerarea acestui termen ca fiind unul de
recomandare. Data la care începe să curgă acest termen este ziua primirii
ultimului bilanț referitor la unul dintre conturile mai sus menționate.
Raportul public anual este publicat, în Monitorul Oficial al României și
prezentat Parlamentului României. Raportul este considerat a fi o inform are
asupra activității Curții, cuprinzând observații asupra conturilor de execuție
ale bugetelor pe care le controlează85. Au existat cazuri care au dus la
formarea opiniei conform căreia nu se poate vorbi, în legătură cu
prezentarea Raportului public anual , de o dare de seamă asupra activității
Curții de Conturi, deoarece aceasta nu este subordonată Parlamentului,
deci nu intră în structura organizatorică a acestei instituții. Scopul
prezentării acestui raport este de a oferi Parlamentului o documentare
temeinică asupra finanțelor publice ale țării, însoțită de concluziile care se
desprind din controalele efectuate de Curte86.
Rapoartele anuale privind finanțele publice locale sunt înaintate,
autorităților publice deliberative ale unităților administrativ -teritoriale de
către camerele de conturi județene. Autorită țile deliberative prin care se
realizează autonomia locală în comune și orașe sunt consi liile locale,
comunale și orășenești.
Rapoartele anuale privind finanțele publice locale sunt obligatorii, se
întocmesc separat și se înai ntează fiecăruia dintre consilii .
Camerele de conturi județ ene sunt abilitate de lege să elaboreze
aceste rapoarte cu respectarea cerințelor referitoare la conținut. Nu sunt
prevăzute expres termene de elaborare a acestor rapoarte dar termenul nu
poate depăși data la care Raportul public anual trebuie prezentat87.
Curtea are facultatea de a elabora și de a înainta Parlamentului sau
autorităților publice deliberative ale unităților administrativ -teritoriale, prin
camerele de conturi județene, rapoarte pe domeniile pe care este
competentă. Este o facultate la îndemâna Curții de Conturi menită a -i crea
posibilitatea de a lămuri anumite aspecte cu caracter special, atunci când
consideră că este necesar acest lucru.
Prezentarea acestor rapoarte obligatorii prezintă importanță din mai multe
puncte de vedere astfel:
84 D.D.Șagun a, Drept financiar public , Ed. C.H.Beck, București, 2012, pag.242
85 Ibidem
86 D.D.Șaguna, Drept financiar public, Ed. C.H.Beck, București, 2012, pag.243
87 Idem, pag.244
Curtea de Conturi a României Arghira Ana -Maria
36
raportu l public anual al Curții de Conturi stă la baza legii de aprobare
a contului general anual de execuție a bugetului administrației centrale de
stat, a conturilor de execuție a fondurilor speciale și a contului anual de
execuție a bugetului asigurărilor soci ale de stat;
rapoartele camerelor județene de conturi stau la baza hotărârii de
aprobare a contu lui anual de execuție a bugetului local88.
3.4. Funcția de avizare
Curtea de Conturi avizează, la cererea Senatului sau a Camerei
Deputaților, proiec tul buge tului de stat și proiectele de lege în domeniul
finanțelor publice și al contabilității publice sau prin aplicarea cărora ar
rezulta o diminuare a veniturilor sau majorare a cheltuielilor aprobate prin
legea bugetară și de asemnea avizează înființarea de c ătre Guvern sau
ministere a unor organe de specialitate în subordinea lor.
Curtea de Conturi, își exprimă astfel opinia asupra proiectelor unor
acte normative, caracterul avizelor fiind consultativ, în sensul că sunt
necesare, dar pentru a putea fi adopta t un proiect de act normativ nu este
obligatorie opinia exprimată de Curte89.
Pentru adoptarea unui act normativ nu este necesar să se țină cont de
opinia exprimată de Curte, dar plenul Curții de Conturi este obligat să emită
acest aviz.
Conform opiniei lui D.D. Șaguna doctrina afirmă că răspunderea pentru
adoptarea unor acte normative contrare avizu lui Curții este politică, dacă
avem în vedere Parlamentul sau Guvernul, și financiară sau penală, dacă
în discuție sunt conducătorii ministerelor ca ordonatori principali de credite.
88 D.D.Șaguna, Drept financiar public , Ed. C.H.Beck, București, 2012, pag.245
89 D.D.Șagun a, Drept financiar public , Ed. C.H.Beck, București, 2012, pag.248
Curtea de Conturi a României Arghira Ana -Maria
37
CAPITOLUL IV. AUTORITATEA NAȚIONALĂ DE AUDIT
4.1.Misiunea Autorității de Audit
Pentru ca România să aibă posibilitatea să -și îndeplinească unele
obligații în domeniul auditului extern, ce ne revin în calitate de stat me mbru
al Uniunii Europene, este organizată și funcționează Autoritatea de Audit
pentru fondurile nerambursabile de preaderare acordate României de
Uniunea Europeană prin programele PHARE (instrument de preaderare ce
are ca obiectve: întărirea administrațiil or și instituțiilor publice pentru
funcționarea eficientă întru Uniunea Europeană, promovarea convergenței
cu legislația vastei legislații a Uniunii Europene și reducerea nevoilor de
perioade de tranziție, promovarea coeziunii economice și sociale)90, ISPA
(instrument de preaderare prin care s -a urmă rit in domeniul protectiei
mediului, s prijinirea țărilor beneficiare î n vederea alinierii standardelor de
mediu la cele ale Uniunii Europene)91 și SAPARD (instrument de
preaderare ce se ocupă de domeniul agricultu rii în principal)92, pentru
fondurile structurale și de coeziune, pentru Fondul European de Garantare
în Agricultura, pentru Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare
Rurală, pentru Fondul European pentru Pescuit, precum și pentru fondurile
ce vor fi acordate in perioada postaderare.
Autoritatea de Audit are proceduri de lucru și atribuții proprii.
Articolul 13 din legea organică definește Autoritatea de Audit ca fiind ”
un organism independent din punct de vedere operațional față de Curtea de
Conturi și față de celelalte autorități responsabile cu gestionarea și
implementarea fondurilor comunitare nerambursabile, cu sediul în
municipiul București. În teritoriu, Autoritatea de Audit are structuri regionale
organizate în județele în care iși desfășoară activitatea agenții, autorități de
management și/sau organismele intermediare care gestionează fondurile
comunitare”93.
Autoritatea de Audit este singura autoritate națională competentă să
efectueze audit public extern, în conformitate cu legislația comunit ară și
națională asupra fondurilor prezentate la începutul capitolului.
Pentru realizarea atribuț iilor ce îi revin (pe care le vom prezenta
imediat ce urmează), Autoritatea de Audit poate încheia acorduri cu
structurile responsabile pentru managmentul fond urilor amintite. Autoritatea
90 www.wikipedia.org/wiki/PHARE [consultat la data de 19.05.2017, ora 14:34]
91 www.apaprod.ro /ISPA.htm l [consultat la data de 19.05.2017, ora 14:35]
92 www.wikipedia.org/wiki/SAPARD [consultat la data de 19.05.2017, ora 14:36]
93 Legea nr.94/1992 republicată și modificată, art.13
Curtea de Conturi a României Arghira Ana -Maria
38
de Audit poate încheia contracte cu soc ietăți specializate sau cu experț i
autorizaț i pentru realizarea unor activităț i, în vederea îndeplinirii atribuț iilor
sale. În scopul realizării atribuț iilor sale, Auto ritatea de Audit, po ate angaja
și personal de altă specialitate decât cea economică.
Fondurile necesare pentru desfășurarea activităț ii Autoritătii de Audit
se asigură de bugetul de stat ș i vor fi incluse în bugetul de cheltuieli ale
Curții de Conturi. Pentru desfășurarea act ivității Autorității de Audit,
Guvernul și Curtea de Conturi au obligația să asigure condiț iile nece sare
angajării ș i pregătirii p rofesionale a personalului, spațiile de lucru, dotările ș i
logistica aferente94.
4.2.Atribuțiile Autorității de Audit
Conform art.14 din legea organică atribuțiile Autorității de Audit sunt
următoarele:
evaluarea conformității sistemelor de management și control pentru
programele operaționale cofinanțate prin instrumentele structurale și prin
Fondul European pentru Pescuit, cu p revederile legale comunitare;
verificarea, pe bază de eșantion reprezentativ, a cheltuielilor
declarate de autoritațile responsabile cu gestionarea și implementarea
fondurilor prevăzute la art. 12 din lege (PHARE, ISPA, SAPARD) ;
raportarea anuală privind compatibilitatea sistemelor de
management și control ale autorităților responsabile cu gestionarea și
implementarea fondurilor prevăzute la art. 12 din lege , referitor la
capacitatea acestora de a asigura conformitatea operațiunilor cu
reglementările comun itare;
verificarea existenței și corectitudinii elementului de cofinanțare
national;
eliberarea certificatelor de audit pri vind conturile anuale ale agențiilor
de plăți, precum și pentru contul Euro SAPARD, în ceea ce privește
integralitatea, acuratețea și veridicitatea acestor conturi;
emiterea opiniei asupra declarației de asigurare, emisă de agențiile
de plăți pentru agricultură și dezvoltare rurală ;
emiterea declarațiilor de închidere, însoț ite de rapoarte de audit,
pentru fiecare program sau măsură, finanț ate din fondurile prevăzute la art.
12 din lege , după caz;
94 Ros Viorel, Drept financiar , București, Ed. All Beck, 2005, p. 411.
Curtea de Conturi a României Arghira Ana -Maria
39
urmă rirea respectarii crite riilor de acreditare a autorităț ilor
responsabile cu gestionarea ș i implementarea fondurilor comunitare
nerambur sabile, destinate agriculturii și dezvoltării rura le, pe toată perioada
de implem entare tehnică și financiară a acestora;
urmă rirea mod ului de implementare de entitățile auditate a
recomandărilor formulate ca urmare a acț iunilor de audit efectuate de
Autoritatea de Audit95.
Tot potrivit art.14,alin.3 fondurile comunitar e nerambursabile, destinate
susținerii agriculturii și dezvoltă rii rurale, Autoritatea de Audit îndeplineș te
rolul de organism de certificare .
Pentru ca Autoritatea de Audit să -și poată realiza atribuțiile care îi
revin, aceasta poate să în cheie acorduri cu structurile responsabile de
managementul fondurilor, structure despre care am discutat la începutul
capitolului (PHARE, SAPARD, ISPA)96. În acest caz Autoritatea de Audit
raportează Comisiei Europene asupra modului de utilizare a fondurilo r
comunitare nerambursabile iar principalele constatări și recomandări
rezultate în urma auditurilor efectuate sunt incluse în raportul public anual al
Curții de Conturi97, raport despre care am discutat în capitolul anterior.
Totodată, Autoritatea de Audit poate încheia contracte cu societăți
specializate sau cu experți autorizați pentru realizarea unor activități, în
vederea îndeplinirii atribuțiilor sale.
Autoritatea de Audit are acces neîngrădit la acte, documente și
informații necesare exercitării at ribuțiilor sale, oricare ar fi persoanele
juridice sau fizice deținătoare98.
4.3.Conducerea Autorității de Audit
Autoritatea de Audit este condusă de un președinte și 2
vicepreședinți numiți de Parlament dintre consilierii de conturi , pentru
perioada mand atului de consilier de conturi pentru care aceștia au fost
numiți. Mandatul nu poate fi reînnoit99. Pentru organizarea și funcționarea
structurilor centrale și regionale pe care le coordonează, președintele
Autorității de Audit emite decizii și instrucțiuni100.
95 Legea nr. 94/1992, republicată și modificată, art.14
96 www. curtead econturi.ro/AutoritateAudit [consultat la data de 19.05.2017, ora 14:34]
97 www. curtead econturi.ro/AutoritateAudit [consultat la data de 19.05.2017, ora 15:12]
98 www. curteadeconturi.ro/Aut oritateAudit [consultat la data de 19.05.2017, ora 15:13]
99 www. curtead econturi.ro/AutoritateAudit [consultat la data de 19.05.2017, ora 15:14]
100 www. curtead econturi.ro/AutoritateAudit [consultat la data de 1 9.05.2017, ora 15:15]
Curtea de Conturi a României Arghira Ana -Maria
40
Conform art.15, alin.3 atribuțiile președintelui Autorității de Audit sunt,
în principal, următoarele:
aprobă rapoartele de audit și semnează opiniile de audit privind
evaluarea conformității sistemelor de management și control cu prevederile
legale co munitare, pentru programele operaționale cofinanțate prin
instrumentele structurale și prin Fondul European pentru Pescuit;
aprobă rapoartele de audit și semnează opiniile de audit de
operațiuni, că urmare a verificării cheltuielilor declarate de autorit ățile
responsabile cu gestionarea și implementarea fondurilor prevăzute la art.
12 (PHARE, ISPA, SAPARD) ;
aprobă rapoartele anuale privind compatibilitatea sistemelor de
management și control ale autorităților responsabile cu gestionarea și
implementarea fondurilor prevăzute anterior , referitor la capacitatea
acestora de a asigură conformitatea operațiunilor cu reglementările
comunitare;
aprobă rapoartele de verificare a existenței și corectitudinii
elementului de cofinanțare națională;
semnează certi ficatele de audit privind conturile anuale ale agențiilor
de plăți, precum și pentru contul Euro SAPARD, în ceea ce privește
integralitatea, acuratețea și veridicitatea acestor conturi;
semnează opiniile asupra declarațiilor de asigurare, emise de
agenți ile de plăți pentru agricultura și dezvoltare rurală;
semnează declarațiile de închidere și aprobă rapoartele de audit,
pentru fiecare program sau măsură, finanțate din fondurile prevă zute
anterior , după caz;
reprezintă Autoritatea de Audit și asigură relațiile acesteia cu
instituțiile și autoritățile publice naționale și comunitare, precum și cu
organismele naționale și internaționale de profil;
aprobă deplasarea personalului Autorității de Audit pentru
îndeplinirea atribuțiilor acesteia, inclusiv pa rticiparea la diverse reuniuni și
grupuri ale auditorilor din tara sau străinătate, specifice domeniului
gestionării și controlului fondurilor prevăzute anterior; ;
aprobă regulile de procedură ale Autorității de Audit privind
activitatea specifică a aces teia în ceea ce privește auditul fo ndurilor
prevăzute anterior;
aprobă manulele și strategiile de audit necesare îndeplinirii cerințelor
specifice Autorității de Audit, prevăzute în regulamentele comunitare;
aprobă și transmite, după caz, serviciilor Com isiei Europene
programele anuale de activitate a Autorității de Audit;
Curtea de Conturi a României Arghira Ana -Maria
41
avizează regulamentul propriu de organizare și funcționare a
Autorității de Audit, pe care îl supune aprobării plenului Curții de Conturi;
avizează structură organizatorică și statu l de funcții ale Autorității de
Audit, numirea directorilor, a directorilor adjuncți, a șefilor de serviciu și le
prezintă plenului Curții de Conturi, în vederea aprobării;
aprobă criteriile de promovare a personalului Autorității de Audit și
stabilește atribuțiile acestuia, specifice auditului fondurilor europene, prin
fișa postului;
aprobă criteriile specifice pentru ocuparea posturilor necesare
exercitării auditului fondurilor europene și scoaterea la concurs a posturilor
vacanțe ale Autorității de A udit;
informează, semestrial și ori de câte ori consideră necesar, plenul
Curții de Conturi asupra principalelor constatări rezultate din acțiunile de
audit desfășurate și asupra măsurilor luate în concordanță cu
reglementările comunitare;
prezintă ple nului Curții de Conturi sinteză constatărilor și a
rezultatelor activității de audit asupra fondurilor europene, în vederea
includerii în raportul public anual ce se înaintează Parlamentului;
îndeplinește alte atribuții, stabilite în condițiile legii101.
Potrivit articolului în discuție fondurile necesare îndeplinirii atribuțiilor
Autorității de Audit se asigură de la bugetul de stat și sunt reflectate distinct
în bugetul Curții de Conturi.
Autoritatea de Audit este singura autoritate națională competent ă să
efectueze audit public extern , în conformitate cu legislația comunitară și
națională, asupra fondurilor menționate; poate efectua audit public extern și
asupra altor categorii de fonduri, urmând ca reglementările care vizează
fondurile respective să p revadă și asigurarea resurselor necesare102.
Structura organiza torică, numărul de personal și statul de funcții ale
Autorității de Audit se aprobă de plenul Curț ii de Conturi, la propunerea
președintelui Autorității de Audit. Coordonarea și atribuțiile stru cturilor
centrale ș i regionale (pe care le vom prezenta imediat ce urmează) din
aparatul propriu al Autorit ății de Audit ș i ale pe rsonalului de la nivel central
și regional se stabilesc p rin regulamentul de organizare și funcționare a
Autorităț ii de A udit, care este parte integrantă a regulamentului de
organizare și funcționare a Curț ii de Conturi, potrivit art.16 din legea
organică103.
101 Legea nr.94/1992 republicată și modificată, art. 15, alin.3
102 www. curteadeconturi .ro/AutoritateAudit [consultat la data de 20.05.2017, ora 16:52]
103 Legea nr.94/1992 republicată și modificată, art. 16
Curtea de Conturi a României Arghira Ana -Maria
42
Salarizarea personalului din cadru l Autorității de Audit se face în
conformitate cu legislaț ia privind salariza rea personalu lui din cadrul Curț ii
de Conturi si cu prevederile Legii nr. 490/2004 privind stimularea financiara
a personalului care gestioneaza fonduri comunitare, cu modificarile si
completarile ulterioare104.
4.4.Structura organizatorică a Autorității de Audit
Așa cum am menționat în secțiunea dedicată Conducerii Autorității de
Audit, aceasta este condusă de un președinte și 2 vicepreședinți numiți de
Parlament dintre consilierii de conturi , pentru perioada mandatului de
consilier de conturi pentru care aceștia au f ost numiți105.
Autoritatea este organizată în directii și servicii după cum urmează:
– Direcția de audit pentru proiectele de Infrastructură Mare
– Direcția de audit a fondurilor pentru agricultură, dezvoltare rurală
și pescuit
– Direcția de audit pentru Fondul Eu ropean de Dezvoltare
Regională
– Direcția de audit pentru Fondul Social European și alte fonduri
– Direcția de coordonare, metodologie, sinteză, evaluarea calității
auditului și pregătirea profesională a personalului
Serviciile și Direcțiile care se află în s ubordnea direct a Președintelui
sunt următoarele:
– Biroul de comunicare și relații externe
– Direcția de coordonare, metodologie, sinteză, evaluarea calității
auditului și pregătirea profesională a personalului.
În final se regăsesc Direcțiile regionale de a udit care se află în
județele: Alba, București -Ilfov, Călărași, Cluj , Dolj, Galați , Neamț și
Timiș106.
4.5.Funcțiile Autorității de Audit
Autoritatea de Audit a unui program operațional trebuie să:
a. se asigure că se efectuează audituri în vederea verificăr ii funcționării
eficiente a sistemului de gestiune și a controlului programului operațional;
104 Legea nr.94/1992 republicată și modificată, art. 17, alin.1
105 Popescu Marin, Gruia Petrișor Dănuț, Podolan Claudiu Mihai, Control financiar extern și auditul
performanței , București, Ed. Bren, 2011,pag.247
106 www.curteadeconturi.ro/AutoritateAudit [consultat la data de 20.05.2017, ora 17: 02]
Curtea de Conturi a României Arghira Ana -Maria
43
b. să se asigure că se efectuează controale ale operațiunilor pe baza
unui eșantion adecvat pentru a se verifica cheltuielile declarate;
c. să prezinte Comisiei, în cele nouă luni care urmează aprobării
programului operațional, o strategie de audit care să includă organismele
care
d. procedează la auditurile și controalele menționate la literele (a) și
(b), metodologia care trebuie utilizată, metoda de eșantionare pentru
e. controalele operațiunilor și planificarea indicativă a auditurilor și
controalelor pentru garantarea faptului că principalele organisme sunt
f. controlate și că auditurile și controalele se repartizează în mod
regulat pe parcursul întregii perioade de programare . În cazul în care
g. se aplică un sistem comun mai multor programe operaționale, se
poate prezenta o strategie unică de audit;
h. se asigure că se efectuează audituri în vederea verificării funcționării
eficiente a sistemului de gestiune și a controlului progra mului operațional;
i. să se asigure că se efectuează controale ale operațiunilor pe baza
unui eșantion adecvat pentru a se verifica cheltuielile declarate;
j. să prezinte Comisiei, în cele nouă luni care urmează aprobării
programului operațional, o strategie de audit care să includă organismele
care
k. procedează la auditurile și controalele menționate la literele (a) și
(b), metodologia care trebuie utilizată, metoda de eșantionare pentru
l. controalele operațiunilor și planificarea indicativă a auditurilor și
controa lelor pentru garantarea faptului că principalele organisme sunt
m. controlate și că auditurile și controalele se repartizează în mod
regulat pe parcursul întregii perioade de programare. În cazul în care
n. se aplică un sistem comun mai multor programe operați onale, se
poate prezenta o strategie unică de audit107;
De asemenea în același articol al Publicației Curtii de Conturi se precizează
faptul că până la 31 decembrie a fiecărui an din 2008 până în 2015 era
necesar:
I. să prezinte Comisiei un raport anual de con trol care să prezinte
rezultatele auditurilor și controalelor realizate pe parcursul perioadei
precedente de doisprezece luni care se încheie la data de 30 iunie a anului
în cauză în conformitate cu strategia de audit a programului operațional și
care să i ndice eventualele lacune constatate în sistemele de gestionare și
de control ale programului. Primul raport trebuie prezentat până la 31
107 www.curteadeconturi.ro/AutoritateAudit [consultat la data de 20.05.2017, ora 17:02] și
www.legislatie.just.ro [consultat l a data de 20.05.2017 , ora 17:02]
Curtea de Conturi a României Arghira Ana -Maria
44
decembrie 2008 și cuprinde perioada de la 1 ianuarie 2007 până la 30 iunie
2008.
Informațiile privind auditurile și con troalele realizate după data de 1
iulie 2015 se includ în raportul de control final, susținute de declarația de
încheiere care care să evalueze valabilitatea cererii de plată a soldului,
precum și legalitatea și regularitatea tranzacțiilor adiacente reglem entate de
declarația finală de cheltuieli, precum și un raport de control final;
II. să formuleze un aviz, pe baza controalelor și a auditurilor care au
fost efectuate sub supravegherea sa, indicând dacă sistemul de gestionare
și de control funcționează eficie nt, astfel încât să confirme în mod
satisfăcător că declarațiile de cheltuieli prezentate Comisiei sunt corecte și
prin urmare, că tranzacțiile adiacente sunt legale și reglementare;
III. să prezinte, după caz, o declarație de încheiere parțială care să
evaluez e legalitatea și regularitatea respectivelor cheltuieli.
În cazul în care se aplică un sistem comun mai multor programe
operaționale, informațiile menționate la punctul (I) pot fi reluate într -un
raport unic, iar avizul și declarația menționate la punctele (II) și (III) pot
include toate programele operaționale în cauză108;
Aceeași declarație de încheiere pe care am menționt -o mai devreme a
fost prezentată Comisiei până la data de 31 martie a acestui an109. Se
respectă așadar o rânduială calendaristică pentru c a toate lucrările să se
desfășoare în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
În concluzie Autoritatea Națională de Audit are o importanță
deosebită, se organizează ș i funcționează independent, având totodată o
structură organizatorică, similară cu cea a Curții de Conturi. Atribuți ile
acesteia sunt bine definite astfel î ncât permit menținerea și îmbunătățirea
relațiilor pe plan internațional pentru obținerea beneficiilor/avantajelor pe
care Uniunea Europeană le pune la dispoziția țărilor membre pent ru
dezvoltarea economică și socială.
România s -a dezvoltat în ultimii ani din punct de vedere al
productivității, al creșterii afacerilor dar și al apariției unor noi domenii de
activitate, puțini cetățeni știu că Autoritatea de Audit ajută și facilitează
obținerea acestor beneficii cum sunt de exemplu fondurile europene
rambursabile sau nerambursabile.
108 www.curteadeconturi.ro/AutoritateAudit [consultat la data de 20.05.2017, ora 18:02]
109 www.curteadeconturi.ro/Autoritat eAudit [consultat la data de 20.05.2017, ora 18:05 ]
Curtea de Conturi a României Arghira Ana -Maria
45
CAPITOLUL V. LEGĂTURILE CURȚII DE CONTURI CU ALTE
INSTITUȚII DE CONTROL FINANCIAR ȘI AUDIT
Potrivit statutului, Curtea de Conturi poate fi calificată ca o autoritate
administrativă autonomă, nefiind în subordinea în sensul dreptului
administrativ, a nici unei alte autorități a statului. Ea îndeplinește o funcție
complexă, de control care îi conferă un grad ridicat de autonomie ȋn
domeniul său de activi tate. Altfel spus, acestei instituții i se conferă o poziție
solidă ȋn cadrul instituțiilor fundamentale ale statutului, asigurȃndu -se o
deplină și reală independență a membrilor Curții de Conturi, a personalului
de control ȋn raport cu entitatea controlat ă, puterea executivă (Guvern) și
Parlamentul110.
Înainte de a prezenta legătura Curții de Conturi cu alte instituții de
control financiar aș vrea să menționez legăturile internaționale ale acesteia.
Curtea de Conturi a României , în calitate de Instituție Sup remă de Audit
(SAI), colaborează în primul rând cu Curtea de Conturi Europeană,
aceasta(Curtea de Conturi a României) fiind membră a următoarelor
organizații și asociații profesionale internaționale de profil:
1. Organizatia Internatională a Institutiilor Su preme de Audit (INTOSAI);
2. Organizatia Europeană a Institutiilor Supreme de Audit (EUROSAI);
3. Com itetul de Contact al Uniunii Europene (CC);
4. Asociatia Institutiilor Supreme de Audit care au în comun utilizarea
limbii franceze (AISCCUF) ”111.
S-a afirmat faptul că ”Rom ânia a dezvoltat relații politice, diplomatice,
economice și culturale bilaterale încă de timpuriu, semnând tratate
economice, comerciale și de promovare a investițiilor, care au consolidat
imaginea de țară europeană și au construit brandul național , iar după
transformările democratice din Decembrie 1989 a inițiat o serie de acorduri
care se disting prin soliditate și amploare și care s -au materializat prin 42
semnarea unor documente parteneriale strategice și relații speciale cu 12
state. Astfel, în cadrul acestui amplu proces bilateral caracterizat prin
flexibilitate și dinamică, Curtea de Conturi a României și -a manifestat
preocuparea de a dezvolta activitatea internațională pe plan bilateral încă
de la înființarea sa, în anul 1993”112.
110 D.D.Șaguna, Tratat de drept financiar și fiscal , București, Editura All Beck, 2001, p. 231.
111 Băltățescu Corina Mihaela, Relații internaționale , 2014, București, pag.31, www.curteadeconturi.ro [
consultat la data de 23:05.2017, ora 13:24]
112 Băltățescu Corina Mihaela, Relații internaționale , 2014, București, pag.31, www.curteadeconturi.ro [
consultat la data de 23:0 5.2017, ora 13:28]
Curtea de Conturi a României Arghira Ana -Maria
46
Revenind la t ema capitolului putem afirma că având în vedere
obiectivele menționate ȋn capitolele precedente, instituțiile care sunt supuse
obligatoriu controlului exercitat de Curtea de Conturi și care stabilesc
legături cu aceasta sunt următoarele:
– Statul și unităț ile administrativ -teritoriale, ȋn calitate de persoane
juridice de drept public, cu serviciile și instituțiile lor publice, autonome sau
nu;
– Banca Națională a Romȃniei;
– Regiile autonome;
– Societățile comerciale la care statul, unitățile administrativ -teritoriale,
institutiile publice sau regiile autonome dețin singure sau împreună, integral
sau mai mult de jumătate din capitalul social;
– Organismele autonome de asigurări sociale sau de altă natură, care
gestionează bunuri, valori sau fonduri, ȋntr -un regim legal obligatoriu, ȋn
condițiile ȋn care prin lege sau prin statutele lor există prevederi ȋn acest
sens.
Ca și autoritate de control, Curtea de Conturi este un organ al
Parlamentului pentru exercitarea controlului general asup ra gestiunii
bugetului public național din exercițiul bugetar expirat, deci a bugetului de
stat, a bugetului asigurarilor sociale de stat și a bugetului local.
Curtea de Conturi efectuează și controlul execuției bugetelor Camerei
Deputaților, Senatului, Ad ministrației Prezidențiale, Guvernului, Curții
Supreme de Justiție, Curții Constituționale, Consiliului legislativ și
Avocatului Poporului, în vederea certificării conturilor. Controlul bugetului
Curții de Conturi se exercită de către o comisie instituită ȋn acest scop de
către cele două Camere ale Parlamentului113.
Limitele autonomiei funcționale a Curții de Conturi sunt stabilite prin
lege și acestea se referă la posibilitatea Parlamentului de a opri controalele
inițiale din oficiu de către Curtea de Contu ri în cazul depășirii competențelor
stabilite prin lege și la posibilitatea Camerei Deputaților sau Senatului de a
cere Curții de Conturi, prin hotărâre, să efectueze unele controale
individuale asupra modului de gestiune a resurselor publice și de a rapor ta
asupra celor constatate.
Așa cum am menționat în capitolul precedent Curtea de Conturi
elaborează Raportul public anual cuprinzȃnd oservațiile asupra conturilor
de execuție a bugetelor supuse controlului său, abaterile financiare și
113Legea nr.94/1992 republicată și modificată, art.25(2)
Curtea de Conturi a României Arghira Ana -Maria
47
neregulile constata te, măsurile de tragere la răspundere luate și alte
aspecte pe care Curtea de Conturi le consideră necesare.
În concluzie, Curtea de Conturi a României, ca organ ce func ționează
pe lângă Parlament este ținută să -și respecte anumite obligații faț ă de forul
legislativ. Realizarea acestora dă nastere și întreț ine legături sistematice
care contribuie la atingerea scopurilor pentru care instituț ia a fost creată.
Expresia legăturilor concrete ce se sta tuează între Curtea de Conturi ș i
Parlament apare sub forma on orării unor obligaț ii rezultate din prevederi
legale.
Implicarea P arlamentului în activitatea Curț ii de Conturi este restrânsă
și are un caracter exceptional, ea rezultând din autoritatea Parlamentului ca
organ legislativ. Legea proprie a Curț ii de Contur i din România acordă
acestei instituții de control toată autonomia și independența în organizarea
și desfășurarea activităț ii sale profesionale114.
Cazurile de implicare sau intervenție rezultă din acț iunea de
supraveg here a Parlamentului a activității Curț ii și ele reprezintă corective
pe care puterea legislativă întelege să le aducă atunci când, în activitatea
sa, se a preciază că instituția îsi depășeste competenț ele legale.
Potrivit dispoziț iilor art. 3 alin (2) din Legea 94/1992, Parlamentul poate
opri c ontroa lele Curtii de Conturi în situaț ia în care aceasta îsi depăseste
competentele legale. Oprirea unui control presupune o hotărâre a Plenurilor
camerelor reunite ale Senatului si Camerei Deputatilor cu un raport de
analiză adresat birourilor reunite ale ambelor camere115.
În urma analizei si discutării acestui raport se decide convocarea
camerelor în sedintă comună si elaborarea unei hotărâri a Parlamentului.
Se poate deci conchide că oprirea unui control nu este un act arbitrar, ci ea
este o vointă a Parl amentului transată prin vot.
Un alt mod prin care Parlamen tul poate să -si marcheze prezenț a
pentru sp rijinirea activitătii Curții de Conturi, fără să ș i-o subordoneze sub
nici o formă, este cel stabilit prin art. 3 alin. (3) din Legea nr. 94/1992, în
sensu l că legislativul poate solicita includerea în programul de control sau
poate dispune un control de c ompetența Curț ii de Conturi asupra unor
chestiuni sau aspecte pe care le consideră prioritare. Ș i în acest caz se
elaborează o hotărâre a plenului Camerei.
Segmentul esen țial al legăturii Cur ții cu Parlamentul este raportul
public na țional; pe lângă acesta Curtea de Conturi mai poate înainta ori de
câte ori consideră necesar, forului legislativ sau prin camerele de conturi
114 Revista Curții de Conturi a României – Nr. 1/2011
115 Legea nr.94/1992 republicată și modificată, art.3
Curtea de Conturi a României Arghira Ana -Maria
48
județene, autorită ților publice del iberative ale unitătilor administrativ –
teritoriale, rapoarte pe domenii de activitate în care este competentă116.
Serviciul de relații externe și protocol al Curții de Conturi colaborează
cu structuri similare și cu alte servicii ale Parlamentului, cu Cancel aria
Președinției, cu Secretariatul General al Guvernului, cu Ministerul Afacerilor
Externe și cu celelalte ministere și agenții guvernamentale precum și cu
misiunile diplomatice din țară și din străinătate117.
Legea nr. 94/1992 în titlul privind organizarea și funcționarea Curții de
Conturi, republicată, cât și Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice
locale, cu completările și modificările ulterioare, prevăd că formarea și
utilizarea fondurilor publice locale și contul de execuție a bugetelor locale
sunt supuse contr olului Curții de Conturi, care în unitățile administrativ –
teritoriale își exercită funcțiile prevăzute de lege prin camera de conturi
județeană. În conformitate cu aceste dispoziții legale, camera de conturi
județeană trebuie să înainteze aut orităților publice deliberative ale unităților
administrativ -teritoriale un raport anual referitor la finanțele publice locale,
privind utilizarea și administrarea acestora, în conformitate cu principiile
legalității, regularității, economicității, eficien ței și eficacității118.
O legătură constantă și eficientă a Curții de Conturi se realizează cu
Ministerul Finanțelor Publice. Astfel, ȋn perioada iunie -iulie 2012, la nivelul
tuturor județ elor s -a derulat actiunea comună – Curtea de Conturi ȋmpreună
cu Mini sterul Finantelor Publice (ANAF), prin care s -au efectuat verificări la
1.657 unităti administrativ -teritoriale, beneficiare de sume alocate de la
bugetul de stat din fondul de rezervă bugetară la dispozitia Guvernului, în
valoare totală de 649 milioane le i, potrivit H.G nr. 255/2012119. Destinaț ia
sumelor alocate era plata unor arierate120 aferente cheltuielilor curente și de
capital, precum ș i pentru cofinanțarea unor proiecte cu finanț are externă
nerambursabilă.
116 Legea nr.94/1992, republicată și modificată, art.40
117 Neagu Aurel, Drept fi nanciar public , Bucureș ti, Ed. Universul Juridic, 2009, pag.253
118 Idem,pag.254
119 www.anaf.ro [consultat la data de 23.05.2017, ora 20:03]
120 Obligație financiară neonorată la scadență din contracte, recunoscută de regulă ș i de debitori
Curtea de Conturi a României Arghira Ana -Maria
49
CAPITOLUL VI – STUDIU DE CAZ
Constituți a României, republicată și Legea nr. 94/1992 privind
organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicată, prevăd că
exercitarea controlului asupra modului de formare, de administrare și de
întrebuințare a resurselor financiare ale statului și ale se ctorului public se
face de către Curtea de Conturi, care își desfășoară activitatea în mod
autonom atât la nivel central, cât și prin camerele de conturi la nivel
județean și în municipiul București.
Curtea de Conturi, prin structurile sale teritoriale, el aborează și
transmite autorităților publice deliberative ale unităților administrative –
teritoriale rapoarte referitoare la finanțele publice locale.
Structurile Curții de Conturi în cadrul competețelor stabilite de lege, au
efectuat cu prioritate și prepon derență misiuni de audit financiar și de au dit
al performanței, în cazul pe care îl voi prezenta în acest studiu.
Obiectivul principal al acțiunilor de control/audit la instituțiile publice
audiate a fost acela de a obține asigurarea că modul de administra re a
patrimoniului public și privat al unităților administrative -teritoriale, execuția
bugetelor locale sunt în concordanță cu scopul , obiectivele și atribuțiile
entităților verificate și respectă principiile legalității, regularității,
economicității, efi cienței și eficacității, iar situațiile financiare sunt întocmite
în conformitate cu cadrul de raportare financiară din România și oferă o
imagine fidelă a poziției și performanței financiare a entităților.
În continuare voi preze nta o speță prin a cărei soluționare se vor
eviden ția unele modificări și completări ale Legii nr. 94/1992 privind
organizarea și func ționarea Cur ții de Conturi.
Cazul pe care îl voi prezenta este soluționat de Curtea de Apel Ploiești,
Secția Comercială de Contencios administrativ -fiscal având ca obiect
soluționarea r ecursului declarat de reclamantă Curtea de Conturi a
Românie i.
Curtea de Conturi a României, prin reprezentanții săi legali cu sediul în
București, Sector 1 dorește soluționarea recursului împotriva sentinței nr.
257 d in 28 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova – Secția
Comercială și de Contencios Administrativ. În contradictoriu sunt intimații
pârâți P rimăria comunei N. Județ Prahova, E. N. – comuna N., Județ
Prahova, J.M. – comuna N., Județ Prahova și J. G., C omuna N., Județ
Prahova.
Cererea de recurs a fost scutită de plata taxei de timbru. La apelul
nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile: recurenta reclamantă
Curtea de Conturi a României, intimații părâți Primăria comunei N., E. N., J.
Curtea de Conturi a României Arghira Ana -Maria
50
M. si J. G. Procedura a fost legal îndeplinită. S -a realizat referatul cauzei de
către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că recursul se
află la al doilea termen de judecată, este scutit de platat taxei de timbru,
este motivat, iar prin intermedi ul Serviciului Registratură s -a depus la dosar
de intimata pârâtă Primăria comunei N. o întâmpinare și de recurenta
reclamantă, Curtea de Conturi a României note scrise.
Curtea a verificat actele și lucrările dosarului, a constatat cauza în
stare de judeca tă și ră mânând în deliberare a pronunțat următoarea
decizie.
Astfel Curtea de Apel Ploiești deliberând asupra recursului de față a
constatat următoarele: prin încheierea nr. 70/30.01.2009, Curtea de Conturi
a României – Camera de Conturi Prahova a di spus sesizarea instanței în
vederea stabilirii răspunderii juridice pentru prejudiciile constatate, prin
raportul de control intermediar, nerecuperate până la data pronunțării
încheierii. Aceste prejudicii constatate prin raport au fost reținute astfel:
Pentru pejudiciul în sumă de 89.864 lei și 11.909 lei dobânzi,
respunderea juridică revenind numiților E. N. – primar și ordonator principal
de credite și J. M. – contabil.
Pentru prejudiciul în sumă de 7.339, 94 lei și dobânzile aferente de
764, 03 lei, res punderea revenind numiților E. N – ordonator principal de
credite și primar care a aprobat efectuarea plăților până la data de
06.07.2008 și J. M. – contabil pentru suma de 6593, 64 lei și dobânzile
aferente de 737, 89 lei, J. G. – ordonator principal de credite și primar care
a aprobat efectuarea plăților începând cu 07.07.2008 și J. M . – contabil
pentru suma de 746, 30 lei și dobânzile aferente de 26,14 lei.
La termenul de judecată din data de 28.04.2009, instanța din oficiu a
invocat excepția inadmisib ilității sesizării. Prin sentința nr. 257 din
28.04.2009 pronunțată de tribunalul Prahova – Secția Comercială și de
contencios administrativ, a admis excepția inadmisibilității sesizării invocate
din oficiu și a respins sesizarea formulată de reclamanta Cu rtea de Conturi
a României împotriva pârâților primăria comunei N., E. N., J. M. și J. G. ca
inadmisibilă.
Prima instanță a pronuntat această hotărâre deoarece a reținut că
anterior intrării în vigoare a Legii nr. 217/2008, dispozițiile art.31 alin.(2) di n
Legea nr. 94/1992 prevedeau că în situația în care, cu ocazia controalelor
efectuate de către Curtea de Conturi dacă se constată existența unor
prejudicii, asupra rapoartelor încheiate cu ocazia finalizării controalelor
completul (format conform dispozit iilor art.31 alin.(1) din aceeasi lege)
pronunță încheieri prin care dispune sesizarea Colegiului jurisdicțional al
Curtea de Conturi a României Arghira Ana -Maria
51
Curții sau, după caz, a colegiului jurisdicțional al camerei de conturi, pentru
stabilirea răspunderii juridice potrivit legii.
Cum activita tea Colegiilor Jurisdicționale și a Secției Jurisdicționale ale
Curții de Conturi a fost preluată de către instanțele judecătorești, încheierile
Curții de Conturi, prin care se solicită repararea pagubelor si stabilirea
răspunderii juridice a persoanelor v inovate de producerea acestora, se
soluționează de către completele specializate de contencios administrativ.
Instanța de fond a mai re ținut că, Legea nr.217/2008 a abrogat
dispozițiile legale menționate anterior, reglementând o altă procedură de
valorific are și reparare a prejudiciilor constatate cu ocazia controalelor Curții
de Conturi, în sensul că “în situațiile în care se constată existența unor
abateri de la legalitate și regularitate, care au determinat producerea unor
prejudicii, se comunică conduce rii entității publice auditate această stare de
fapt și stabilirea întinderii prejudiciului și dispunerea măsurilor pentru
recuperarea acestuia devenind obligație a conducerii entității auditate”.
Ca urmare, Tribunalul a constatat că, după intrarea în vigo are a Legii
nr.217/2008, nu mai poate fi sesizată instanța de judecată în vederea
repararii prejudiciilor constatate de către Curtea de Conturi și a angajării
răspunderii juridice a persoanlor vinovate de producerea acestora, ci
rapoartele se înaintează co nducătorilor autorităților publice controlate, care
sunt obligați prin lege să ia măsurile necesare în acest sens și cum Legea
nr.217/2008 a intrat în vigoare la data de 27.10.2008, din acel moment
instanța de judecată nu mai putea fi sesizată cu încheier i ale Curții de
Conturi prin care se solicita repararea prejudiciilor constatate de către
Curtea de Conturi și angajarea răspunderii juridice a persoanlor vinovate
de producerea acestora.
Pentru toate aceste considerente, în temeiul dispozițiilor legale
menționate anterior, Tribunalul a admis excepția inadmisibilității, invocată
din oficiu, și a respins sesizarea Curții de Conturi, ca inadmisibila.
Împotriva acestei sentinte, reclamanta Curtea de Conturi a României
a declarat recurs, criticând hotărârea pentru nelegalitate si netemeinicie,
invocând totodată dispozitiile art. 304 pct. 9 Cod Procedură Civilă, pe motiv
că sentinta este dată cu încălcarea dispozitiilor art. 1 si art. 4 din OUG nr.
117/2003, aprobată prin Legea nr. 49/2004, coroborat cu art. 1 40 din
Constitutia României si că au fost aplicate gresit dispozitiile din Legea nr.
217/2008 privind modificarea si completarea Legii nr. 94/1992, privind
organizarea si functionarea Curtii de Conturi.
Recurenta – reclamantă Curtea de Conturi arată că es te un caz de
ultraactivitate a legii civile si că vechea lege trebuie să continue să -si
producă efectele până când o altă reglementare o va înlocui. Aceasta
Curtea de Conturi a României Arghira Ana -Maria
52
consideră că Plenul Curtii de Conturi a României este singurul organ
abilitat să hotărască asupra modului de valorificare a actelor de control,
ceea ce a si făcut cu respectarea dispozitiilor legale, astfel încât sesizarea
formulată de recurentă era admisibilă.
Un alt aspect arătat de recurentă este acela că instanta de fond nu a
retinut că prin abrog area dispozitiilor art. 40 – 88 din Legea nr. 94/1992,
prin intermediul Legii nr. 217/2008, competenta materială ce fusese
atribuită instantelor judecătoresti ordinare nu a fost înlăturată de legiuitor,
raportat la dispozitiile OUG nr. 117/2003, dispozitii prin care instantele de
judecată au fost învestite cu încheierile Curtii de Conturi pentru repararea
prejudiciilor constatate si angajarea răspunderii juridice de persoanele
vinovate de producerea acestora.
Pentru toate aceste considerente, Curtea de Cont uri solicită admiterea
recursului, casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare la
aceeași instanță de fond.
Curtea, examinând sentința prin prisma criticilor din recurs, în raport de
actele și lucrările dosarului și de dispozițiile lega le ce au incidență în cauză,
constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente.
Prin Legea nr. 217/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr.
94/1992, privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, au fost
abrogate dispozitii le art. 31 alin. (2) din Legea nr. 94/1992, care prevedeau
că în situația în care cu ocazia controalelor efectuate de către Curtea de
Conturi s -a constatat existența unor prejudicii, asupra rapoartelor încheiate
cu ocazia finalizării controalelor completu l (format conform dispozitiilor art.
31 alin.(1) din aceeași lege) pronunța încheieri prin care se dispunea
sesizarea Colegiului jurisdicțional al Curții sau, după caz, a Colegiului
Jurisdicțional al camerei de conturi, pentru stabilirea răspunderii juridi ce
potrivit legii.
Cum activitatea Colegiilor Jurisdicționale si a Secției Jurisdicționale ale
Curții de Conturi a fost preluată de către instanțele judecătorești, aceste
încheieri se soluționează de către completele specializate de contencios
administrati ve din cadrul tribunalului.
Dispozițiile Legii nr. 217/2008 au intrat în vigoare la data de
27.10.2008, astfel că după această dată, nu mai poate fi sesizată instanța
de judecată cu încheierile Curții de Conturi, în vederea reparării
prejudiciilor consta tate de către Curtea de Conturi și angajării răspunderii
juridice a persoanelor vinovate de producerea acestora. Considerente
pentru care criticile aduse sentinței de către recurentă că în mod greșit s -a
admis excepția inadmisibilității sesizării și respin să sesizarea ca
Curtea de Conturi a României Arghira Ana -Maria
53
inadmisibilă, sunt nefondate, instanța de judecată nu mai putea fi sesizată
cu încheierile Curții de Conturi.
Dispozițiile privind competența materială a instanțelor judecătorești,
sunt de strictă interpretare și cum potrivit dispozițiil or legale imperative
mai sus arătate nu mai este de competentța instanței de contencios
administrativ, sesizările Curții de Conturi, criticile recurentei aduse sentinței
sunt total nefondate.
Forța juridică a unei legi, impune ca aceasta să poată fi mod ificată sau
completată printr -un act normativ de aceeași forță juridică precum legea, si
nu o hotărâre a Curții de Conturi să modifice o lege.
Astfel, recursul formulat se consideră nefondat și în temeiul dispozitiilor
art. 312 alin. (1) Cod Procedură Civ ilă, va fi respins ca atare.
O altă speță pe care am ales să o prezint are ca obiect solu ționarea
unui recurs de către Curtea de Apel Suceava – Secția comercială și de
Contencios Administrativ și Fisca l, recurs declarat de reclamantă Curtea de
Conturi a României, cu sediul în Municipiul Bucuresti, Sector 1, împotriva
sentin ței nr. 3321din 20.11.2008 pronun țată de Tribunalul Suceava – Secția
comercială, de contencios administrativ și fiscal.
La apelul nominal au lipsit recurenta, reclamanta intimată Came ra de
Conturi a Județului Suceava și pârâta intimată N. COM SRL S. Procedura a
fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care luând act că nu s -au formulat
cereri și nu s -au invocat chestiuni prealabile, instanța constată recursul în
stare de judecată și în conformitate cu dispozitiile art. 150 Cod procedură
civilă, rămâne în pronunțare.
Prin sesizarea nr.18/2D/2000 adresată la data de 28.02.2000 Curții
de Conturi – Colegiul Jurisdicțional, Camera de Conturi a Județului
Suceava a solicit at obligarea N. Com. SRL S să vireze la bugetul de stat
sumele de:
– 486.189.600 lei reprezentând alocații sub formă de prime de H.
încasate nelegal în 1988;
– 357.857.351 lei reprezentând foloase nerealizate calculate la data
controlului.
Cauza a f ost înregistrată la Colegiul Jurisdicțional Suceava la data de
28.02.2000, fiind preluată la Tribunalul Suceava la 21.01.2004.
Prin sentința nr. 3321 din 20 noiembrie 2008 a Tribunalului Suceava
s-a respins sesizarea formulată de către Curtea de C onturi față de pârâta
N. Com. SRL Suceava ca inadmisibilă, cu motivarea că, prin sentința
nr.627/20.11.2007 (irevocabilă prin decizia nr.281/14.02.2008), s -a dispus,
Curtea de Conturi a României Arghira Ana -Maria
54
în temeiul art.131 din Legea nr.85/2006, închiderea procedurii insolvenței și
radierea d ebitoarei N. Com. SRL din Registrul Comerțului.
Împotriva sentinței a declarat recurs Curtea de Conturi a României,
solicitând casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de
fond.
În motivarea recursului s -a arătat că în mod greșit a fost resp insă
acțiunea ca inadmisibilă, fără a se avea în vedere dispozițiile art.13 alin. (2)
din Legea nr. 31/1990 care arată că: „răspunderea pentru prejudiciul de
486.189.600 lei cauzat bugetului de stat revenea și administratorului
societății și co ntabilului șefˮ.
S-a mai arătat că instanța nu a citat „N. Co m” SRL Suceava prin
lichidator și că achitarea administratorului pentru faptele penale nu poate
constitui temei legal pentru respingerea acțiunii ca inadmisibilă.Criticile sunt
nefondate.
Sesizarea Curții de Conturi viza „N. COM.” SRL societate comercială
radiată din registrul comerțului, ca urmare a închiderii procedurii
falimentului. Față de această situație este dată inadmisibilitatea cererii.
În cauză nu sunt aplicabile prevederile art. 13 alin. (2) din Legea nr.
31/1990.
Faptul că „N. Com.” SRL nu a fost citată prin lichidator, nu poate
constitui motiv de recurs invocat de reclamantă.
În aceste condiții, nefiind dat motivul de recurs invocat – art. 304 pct.
9 Cod procedură civilă, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă se va
respinge recursul ca nefondat.
Pentru aceste motive, în numele Legii, Curtea de Apel Suceava
respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta Curtea De Conturi a
României , cu sediul în Municipiul Bucure ști, Sector 1, împotriva sentinței nr.
3321 din 20.11.2008 pronunțată de Tribunalul Suceava – Secția
Comercială și de Contencios Administrativ și Fiscal121.
După cum am observat în cele menționate anterior, din organizarea și
structura anterioară a Curții de Co nturi unele date și aspecte atât
organizatorice cât și funcționale s -au păstrat și în actuala structură și
organizare a Curții de Conturi. Dar anumite aspecte esențiale au fost
modificate, pentru a se desfășura un control financiar cât mai judicious,
pentr u a înlătura toate formele de încălcare a legii din punct de vedere
financiar.
121 www.jurisprudența.ro [consultat la data de 25.05.2017, ora 08:23]
Curtea de Conturi a României Arghira Ana -Maria
55
Cea mai importantă schimbare pe care a suferit -o Legea nr. 94/1992
a fost dată de Legea nr. 217/2008 privind modificarea și completarea Legii
pentru organizarea și funcționare a Curții de Conturi, prin care activitatea
jurisdicțională a acestei instituții a fost transferată instanțelor judecătorești
specializate; a șadar activitatea Colegiilor Juridic ționale și a Sec ției
Jurisidc ționale ale Cur ții de Conturi a fost preluată de că tre instan țele
judecătore ști, complete specializate de contencios administrativ.
Curtea de Conturi a României Arghira Ana -Maria
56
Concluzii
Apariția statului și a instituțiilor sale a determinat începutul activităț ii de
control, care și -a imbunătăț it permanent metodele și tehnicile îndreptate
spre noi domenii, scopuri și obiective. În funcție de dezvoltarea statului și a
nevoilor sale s -au înființat instituții specializate care să asigure activitatea
de control, care este și s -a dovedit a fi obligatorie.
Această misiune este î ndep linită de Curtea de Conturi, instituție a
statului de drept ce apare în secolul al XIX – lea, cu o mare tradiție și cu o
istorie de peste 140 de ani.
Așadar, prima instituție supremă de control asupra finanțelo r publice
românești a luat ființ ă în anul 1 864, când domnitorul Alexandru Ioan Cuza a
înființat Înaltă Curte de Conturi, în cadrul procesului de modernizare.
Trebuie să mentionăm și faptul că pană la înființarea Curții de Conturi
controlul financiar a lipsit. De la înființarea Principatelor p ână la apariția
Regulamentelor organice s -a constatat o completă lipsă de sistem financiar,
deoarece domnitorii din ambele principate cumulau toate puterile fiind
domni absoluți.
La data la care R omânia a înființat instituția sa supremă de control
financiar, în Europa deja existau astfel de instituții. Din acest fapt putem
aprecia că România a înțeles necesitatea creării un ui cadru instituțional de
desfăș urarea controlului financiar.
Legea Înaltei Curți de Conturi a fost supusă unor modificări, care au
urmă rit diminuarea competențelor și a personalului acesteia, ducând într -un
final la declinarea, respectiv desfi ințarea sa .
Ulterior, în anul 1973 a fost aprobată înființarea Curții Superioare de
Control Financiar de către Nicolae Ceaușescu care dorea să dis pună de o
pârghie de control asupra administrației și economiei. Această a păstrat
competențele Înaltei Curți de Conturi dar în decembrie 1989 a fost
desfiintată de nouă putere instalată.
Preocupările pentru reînființarea acestei instituții fundamentale a
statului de drept au fost materializate prin Constituția României adoptată în
anul 1991 prin care la art. 139 au fost enumerate principalele atribuții ale
Curții de Conturi.
Constituția din 1991 a fost revizuită în anul 2003 prin adoptarea Legii
de re vizuire a Constituției României, intrată în vigoare la data de 29
octombrie 2003, această dată reprezentând și data publicării în Monitorul
Oficial. Revizuirea majoră a Constituției din 1991 a dus la câteva
transformări ale Curții de Conturi, instituție ca re este în prezent
reglementată în art. 140 din Constituția din 2003.
Curtea de Conturi a României Arghira Ana -Maria
57
Curtea de Conturi este o instituție a statului de drept, instituție
fundamentală de origine constitutională și nu în cel din urmă o instituție
specializată care asigură controlul finan ciar.
Spre deosebire de vechea reglementare, Curtea de Conturi
reglementată în art. 140 din Constituție, exercită controlul asupra modului
de formare,administrare și întrebuințare a resurselor financiare ale statului
și ale sectorului public. În condiții le legii, litigiile rezultate din activitatea
Curții de Conturi se solutionează de instanțe judecătoresti specializate.
Această instituție are o identitate distinctă și inconfundabilă iar la bază
functionării sale stau două principii de bază: unicitatea și autonomia.
Structură și organizarea acestei instituții specializate sunt prevăzute
de Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi.
Organizarea și conducerea Curții de Conturi sunt reglementate în
dispozițiile art. 8 -15 al e Legii privind organizarea și funcționarea Curții de
Conturi. Institutional, conducerea Curții de Conturi se exercită de Plenul
Curtii de Conturi, compus din 18 membri numiti, în conditiile legii actuale de
către Parlament. Conducerea Curții de Conturi es te de tip colegial, iar cei
18 membrii ce compun Plenul au rang de consilieri de conturi.
Structura Curții de Conturi cuprinde departamente, camerele de conturi
județene și a le Municipiului București, care sunt structuri fără personalitate
juridică, și u n secretariat general. Conducerea Curții de Conduri se exercită
de Plenul Curții de Conturi, iar conducerea executivă a acesteia se exercită
de către președinte ajutat de doi vicepreședinți, care sunt la rândul lor
consilieri de conturi.
În vederea îndepli nirii unor obligații în domeniul auditului extern, ce
revin României în calitate de stat membru al Uniunii Europene, este
organizată și funcționeză Autoritate de Audit, care are atribuții și proceduri
de lucru proprii. Autoritatea de Audit este un organism independent din
punct de vedere operațional față de Curtea de Conturi și față de celelalte
autorități responsabile cu gestionarea și implementarea fondurilor
comunitare nerambursabile, cu sediul în Municipiul București.
Conform prevederilor Legii nr. 94/1 992 privind organizarea și
funcționarea Cur ții de Conturi, principalele activită țile specifice ale acestei
institu ții sunt cele de control și de audit public extern. Auditul public extern
cuprinde auditul financiar și auditul performan ței. Aceste categorii de ac țiuni
intră în competen ța Cur ții de Conturi.
Acțiunile de control, audit financiar și audit al performan ței se ini țiază
din oficiu și nu pot fi oprite decât de Parlament și aceasta numai în cazul
depă șirii competentelor stabilite prin lege pentru Cu rtea de Conturi. În ceea
ce prive ște procedura executării controlului financiar, aceasta este alcătuită
Curtea de Conturi a României Arghira Ana -Maria
58
dintr-un ansamblu de acte și opera țiuni privind organizarea, desfăsurarea
si valorificarea rezultatelor ac țiunii de control. Rezultatele ac țiunii de co ntrol
sunt determinate tocmai de modul de programare și organizare,
asigurându -se astfel ordinea în muncă.
În cazul controalelor efectuate pe parcursul execuției bugetare și
pentru perioadele expirate, organele de control materializează activitatea
desfășu rată în anumite documente care constau în fundamentarea
concluziilor, a constatărilor și a măsurilor propuse, prezentarea abaterilor si
a dispozi țiilor legale încălcate, persoanele răspunzătoare, pozi ția acestora
în fa ța echipei de control, punctul de vede re al echipei de control și
concluzia definitivă.
Principalele tipuri de acte de control ce se întocmesc de organele de
control sunt: raportul de control, procesul -verbal de constatare, nota de
constatare și nota unilaterală.
Raportul de control este docu mentul principal al controlului care
cuprinde deficientele și abaterile constatate, precum și cauzele și
consecin țele asupra bunei gospodăriri a unită ții controlate.
Cel mai reprezentativ document în care se materializează activitatea
organului de control financiar este procesul verbal care este comun tuturor
organelor de control financiar. Este considerat din punct de vedere juridic
ca un act bilateral dat fiind că în cuprinsul său găsim atât constatările
organului de control cât și explicațiile sau obiec țiile persoanei fizice –
juridice controlate
Notele de constatare reprezintă acte constatatorii pentru situa ții în care
reconstituirea ulterioară nu este întotdeauna posibilă. În aceste note se
consemnează situa ții de fapt, precum și măsurile luate pentru remedierea
deficien țelor.
Notele explicative se întocmesc în cazul în care se constată abateri
sau fraude care atrag răspunderea juridică. Aceste acte sunt întocmite sub
forma unor răspunsuri la întrebările organelor de control, pe care le dau
persoanele considerate răspunzătoare de abateri și de alte persoane care
pot clarifica cauzele și împrejurările care au determinat nerespectarea
actelor normative. Ca urmare a acestor note se definitivează constatările
controlului.
Ultima etapă a executării controlul ui financiar constă în valorificarea
rezultatelor actiunii de control care se concretizează în adoptarea măsurilor
care se impun și urmărirea executării lor de către unitatea care a dispus
controlul, ca urmare a constatărilor făcute în acte.
Valorificarea constatărilor controlului se face conform prevederilor
legale, conducătorului unitătii revenindu -i o serie de obligatii: să ia măsurile
Curtea de Conturi a României Arghira Ana -Maria
59
necesare pentru înlăturarea si prevenirea abaterilor si să urmărească
aplicarea acestora în timp, să ia măsuri pentru a plicarea sanctiunilor
disciplinare, contraven ționale etc.
Așa cum am arătat anterior, în situația în care, după aplicarea
procedurilor de audit financiar, se constată regularitatea conturilor, se emite
certificatul de conformitate și se comunică entități i audiate.
Dacă se constată existența unor abateri de la regularitate, care au
determinat producerea unor prejudicii, se comunică conducerii entității
publice audiate această stare de fapt.
În cazul în care organul de control care exercită verificarea c onstată
anumite neregularități sau ilegalități va putea dispune anumite măsuri care
vor avea efecte juridice proprii asupra entității controlate sau asupra
persoanei care a cauzat prejudicii.
Potrivit statutului, Curtea de Conturi poate fi calificată ca o autoritate
administrativă autonomă, nefiind în subordinea în sensul dreptului
administrativ, a nici unei alte autorități a statului. Ea îndeplinește o funcție
complexă, de control care îi conferă un grad ridicat de autonomie ȋn
domeniul său de activitate. Altfel spus, acestei instituții i se conferă o poziție
solidă ȋn cadrul instituțiilor fundamentale ale statutului, asigurȃndu -se o
deplină și reală independență a membrilor Curții de Conturi, a personalului
de control ȋn raport cu entitatea controlată, put erea executivă și
Parlamentul.
Curtea de Conturi între ține legături atât cu institu ții naționale cât și cu
institu ții interna ționale.
Curtea de Conturi a României, ca organ ce functionează pe lângă
Parlament este ținută să -și respecte anumite obliga ții față de forul legislativ.
Realizarea acestora dă na ștere și între ține legături sistematice care
contribuie la atingerea scopurilor pentru care institu ția a fost creată. Baza
legăturilor între Curtea de Conturi și legislativ este constitutională, ea fiind
dată de art. 140 din Constitu ția României, extinsă și codificată prin Legea
nr. 94/1992 de organizare și func ționare a Cur ții de Conturi.
Implicarea Parlamentului în activitatea Cur ții de Conturi este restrânsă
si are un caracter excep țional, ea rezultând din autoritatea Parlamentului ca
organ legislativ. Legea proprie a Cur ții de Conturi din România acordă
acestei institutii de control toată autonomia și independen ța în organizarea
și desfă șurarea activită ții sale profesionale.
Curtea de Conturi este obligat ă să înainteze Parlamentului rapoarte în
domeniile sale de control în care este competentă. Asem enea rapoarte
înaintează si consiliilor locale, prin intermediul camerelor de conturi
judetene. Necesitatea informării puterii legislative cu rapoarte anuale
Curtea de Conturi a României Arghira Ana -Maria
60
decurge din prevederea art. 140 din Constitu ția României, potrivit căreia
Curtea de Conturi trebuie să prezinte anual Parlamentului un raport asupra
conturilor anuale de gestiune ale bugetului public na țional, cuprizând si
neregulile constatate
O legătură co nstantă și eficientă a Curții de Conturi se realizează cu
Ministerul Finanțelor Publice
Curtea de Conturi a României , în calitate de Instituție Supremă de
Audit (SAI), este membră a următoarelor organizații și asociații profesionale
internaționale de profi l: Organiza ția Interna țională a Institu țiilor Supreme de
Audit (INTOSAI), Organizatia Europeană a Institutiilor Supreme de Audit
(EUROSAI), Comitetul de Contact al Uniunii Europene (CC) si Asociatia
Institutiilor Supreme de Audit (AISCCUF).
În finalul pre zentei lucrări, pot concluziona faptul că această institu ție
fundamentală de origine constitu țională are un rol foarte important în
societatea noastră, fiind o institu ție a statului de drept cu o misiune ce
constă în exercitarea func ției de control asupra modului de formare, de
administrare și de întrebuin țare a resurselor financiare ale statului și ale
sectorului public, punând la dispozi ția Parlamentului, autorită ților și
institu țiilor publice, precum și contribuabililor rapoarte privind utilizarea și
administrarea performantă a acestora în condi ții economice , eficien te și
eficace .
De asemenea, din cele analizate pe p arcursul lucrării putem afirma că,
această institu ție urmăreste promovarea responsabilitătii, a corectitudinii și
a celor mai bune practici în opera țiunile efectuate în legătură cu fondurile
publice prin intermediul serviciilor de calitate în domeniul controlului și
auditului public extern, în vederea ob ținerii și furnizării de informatii reale și
obiective privind legalitatea, eficienta și transparenta utilizării fondurilor
publice și a celor reprezentând finan țări externe.
Curtea de Conturi a României Arghira Ana -Maria
61
Bibliografie
Cărți
Bălan Emil, Drept financiar , Editia a IV -a, Bucure ști, Editura
C.H.Beck, 2007;
Bogdan Ioan, Curtea de Conturi a României. 130 ani de is torie,
București, 1994;
Bostan D. Ionel, Auditul public extern , București, Editura Universul
Juridic, 2010;
Boulescu Mircea, Ispir Ovidiu, Audit Public Extern – Național și
European , București, Editura Tribuna Econom ică, 2009;
Drăgoi Adam, Lazăr Ioan, Drep t financiar , Cluj Napoca, Editura
Risoprint, 2008;
Minea Mircea Stefan, Costas Cosmin Flavius, Dreptul finan țelor
publice , Volumul I. Drept financiar, Edi ția a II – a, revizuită,
Bucure ști, Editura Universul Juridic, 2011;
Neagu Aurel, Drept financiar pu blic, Bucure ști, Editura Universul
Juridic, 2009;
Postulache Rada, Drept financiar , București, Editura C.H.Beck, 2009.
Ros Viorel, Drept financiar , Bucures ti, Editura All Beck, 2005;
Șaguna Dan Drosu,Dan Șova, Curs Universitar, Drept financiar
public , Bucu rești, Editura All Beck, 2005 ;
Șaguna Dan Drosu, Drept financiar public , Bucure ști, Editura
C.H.Beck, 2012 ;
Tătaru Violeta, Auditul financiar , Bucure ști, Editura Cavallioti, 2007.
Reviste
Revista Cur ții de Conturi a României – Nr. 1/2011
Legislație:
Cons tituția României (2003), republicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, n r. 767, din 31 octombrie 2003, București, Editura
Blassco, 2006;
Legea nr. 217/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr.
94/1992 privind organizarea și func ționarea Cu rții de Conturi;
Curtea de Conturi a României Arghira Ana -Maria
62
Legea nr. 94/1992 privind organizarea și func ționarea Cur ții de
Conturi a României, modificată și republicată în Monitorul Oficial,
Partea I nr. 238 din 3 aprilie 2014 ;
Regulamentul de organizare și func ționare a Cur ții de Conturi a
Român iei, intrat în vigoare la 1 ianuarie 2011 .
Webografie
www.curteadeconturi.ro .
www.anaf.ro
www.wikipedia.ro
www.euroavocatura.ro
www.documentslide.com
www.legislatie.just.ro
www.dsclex.ro
www.clr.ro
www.curierulfis cal.ro
www.jurisprudenta.ro
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Lector univ. dr. Ramona Ciobanu Absolventă: Arghira Ana-Maria Brașov 2017 Curtea de Conturi a României Arghira Ana -Maria 2 UNIVERSITATEA… [617965] (ID: 617965)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.