Lector univ. dr. Ramona Ciobanu Absolventă: Arghira Ana Brașov 2017 Curtea de Conturi a Români ei Arghira Ana 2 UNIVERSITATEA TRANSILVANIA din BRAȘOV… [617964]

Licență

Lector univ. dr. Ramona Ciobanu Absolventă: Arghira Ana Brașov 2017 Curtea de Conturi a Români ei Arghira Ana 2 UNIVERSITATEA TRANSILVANIA din BRAȘOV… [617964]

Byadmin ianuarie 1, 2024

1
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA din BRAȘOV
FACULTATEA DE DREPT
PROGRAMUL DE STUDII DREPT

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator științific:
Lector univ. dr. Ramona Ciobanu
Absolventă:
Arghira Ana

Brașov
2017

Curtea de Conturi a Români ei Arghira Ana

2

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA din BRAȘOV
FACULTATEA DE DREPT
PROGRAMUL DE STUDII DREPT

DREPT FINANCIAR

Curtea de Conturi a României

Subsemnata _________________________ declar pe proprie
răspundere, sub incidența legii penale și a Legii dreptului de autor, că
lucrarea de licență/disertație prezentată este elaborată de mine și am
respectat normele deonto logice de folosire a bibliografiei.

Data predării lucrării, Semnătură,

Brașov
2017

3
Cuprins
Introducere ………………………………………………………………… pag. 4

Capitolul I – Prezentare generală
1.1. 1.1. Scurt istoric de la înființare până în prezent ……………………… pag. 5
1.2. 1.2. Natura juridică a Curții de Conturi …………………………………. pag. 7
1.3. 1.3. Principii de funcționare ……………………………………………… pag. 7

Capitolul II – Structura Curții de Conturi a Româ niei
2.1. Plenul Cu rții de Conturi………………….. ………………………… pag. 11
2.2. Președintele Curț ii de Conturi……………………………… …….. pag. 13
2.3. Departamen te, Servicii, Camerele județ ene de Conturi.. ………. pag. 14
2.4. Numirea ș i statutul Curții de Conturi ……… ……………… ……. pag. 16

Capitolul III – Funcțiile Curții de Conturi a Româ niei
3.1. Fu ncția de control financiar.. ………………………………… ..…… pag. 22
3.2. Funcț ia de audit pub lic extern…. …………………………………… pag. 35
3.3. Funcț ia de raportare …………….. ……………………………………. pag. 37
3.4. Funcț ia de avizare…. ……………………… …..…………………….. pag. 39

Capitolul IV . Autoritatea Națională de Audit …..………………… .. pag. 45
Capitolul V. Legăturile Curții de Conturi cu alte instituții de
control financiar și audit …………………………………………………

Concluzii ………………………………………………………………….. pag. 53

pag. 57
Bibliografie ……………………………………………………………….. pag. 62

Curtea de Conturi a Români ei Arghira Ana

4
INTRODUCERE

Organismul de stat din România care se ocupă cu controlul folosirii
resurselor economice ale statului și ale sectorului public este Curtea de
Conturi. Această instituție pune la disp oziția Parlamentului , autorităților și
instituțiilor publice și a contribuabilor rapoartele întocmite în acest sens.
Consider că este o instituție foarte importantă pentru statul român și
totodată pentru cetățenii acestuia, deoarece reprezintă suportul pr incipal a l
stării economice naționale.
Am ales această temă pentru prezenta lucrare de licență în speranța
de a înțelege mai bine rolul Curții de Conturi în societatea românească, și
de a descrie activitatea acesteia într -o modalitate clară, cronologică ș i
captivantă pentru toți cei interesați de acest domeniu al dreptului financiar.
Reglementarea juridică a relațiilor financiare are o importanță
deosebită întrucât finanțele publice participă în mod direct la dezvoltarea
economico -socială.
Prin intermed iul finanțelor publice se asigură constituirea, repartizarea
și utilizarea cu eficiență a banului public pentru sporirea producției de
mărfuri, dezvoltarea forțelor de producție, promovarea activității de
cercetare științifică, dezvoltarea învățământului, culturii și sănătății,
protecția ecologică, socială și altele.
Ținând cont de faptul că instituția Curții de Conturi aparține dreptului
financiar este important să subliniem faptul că acesta din urmă se află în
strânsă legătură cu dreptul fiscal.
Dreptu l fiscal este cea mai importantă parte a dreptului financiar, de
aceea este studiat separat. Acesta tratează aspectele legate de veniturile
publice, impozite, contribuții sociale, contribuții la fonduri speciale
extrabugetare, împrumuturile de stat, veni turile statului din valorificarea
proprietăților deținute etc.
Plecând de la toate aceste aspecte în capitolele ce urmează vreau să
evidențiez valoarea unei instituții istorice, cu atribuții clar definite care oferă
echilibru domeniului economic național.

Curtea de Conturi a Români ei Arghira Ana

5
CAPITOLUL I – PREZENTARE GENERALĂ
1.1. Scurt istoric de la înființare până în prezent
Curtea de Conturi a fost înființată prin Legea din 24 I anuarie 1864 sub
denumirea de “Î nalta Curte de Com pturi”, aceasta fiind promulgată de
Alecsandru Ioan I Cu za.
Potrivit art.15 din lege „Curtea este însarcinata cu cercetarea si
hotararea socoteliloru ating tore de veniturile Tesaurului, casieriiloru
generale de judetie, regiiloru si ale administratiiloru contributiuniloru
indirecte, precumu si închearea socotel iloru atingatore de chieltuielile facute
de toti agentii comptabili. Veniturile si chieltuielile, fondurile si incasuirile
speciale ce isvorascu din budgetele judetieloru confirmate de sefulu Statului
precumu si cercetarea si licuidarea socoteliloru cassel oru comunale,
municipale si districtale, sunt asemene de conpetintia Curtei ”1.
Curtea de Conturi a funcționat în mai multe spații, la început în clă direa
fostului Minister de Contr ol, ulterior aceasta s -a mutat într -una din
proprietățile lui Ritordi, apoi după trei ani s -a mutat din nou la una din
propriet ățle lui Teodor Asan, urmâ nd ca sele doamnei Caterina Golescu
până î n anul 1896. Din acel moment odată cu î ntoarcerea arhitectului
Constantin A. Baicoianu de la Paris s -a stabilit noul sediu al Curții de
Conturi pe Calea Griviței, î n apropiere de Minister ul de Finanțe într -o
clădire proprie construită în stil eclectic de sus -numitul arch itect. Sediul a
fost inaugurat în 1899, acesta fiind și momentul în care preș edintele Curții
de Conturi î n exercițiu , Geor ge Lahovari a fost decorat cu marea cruce a
ordinului “Coroana României ”2.
Art.116 din Constituția din 1923 (publicată în Monitorul Oficial nr.282
din 29 martie 1923) prevede că "controlul preventiv și cel de gestiune al
tuturor veniturilor și cheltuielilo r statului se va exercita de Curtea de Conturi,
care supune în fiecare an Adunării Deputaților raportul general rezultând
conturile de gestiune ale bugetului trecut semnalând, totodată, neregulile
săvârșite de miniștri în aplicarea bugetului". Potrivit Leg ii din 1929 "Curtea
de Conturi este o instituție de sine stătătoare, are același rang cu Înalta
Curte de Casație și se bucură de aceleași drepturi". Prin această nouă
reglementare, Curtea de Conturi își menține atât atribuțiile de control cât și
cele judec ătorești.3

1 Bogdan Ioan, Curtea de Conturi a României. 130 ani de istorie, București, 1994, pag.7
2 www.rcc.ro/Istoric [consultat la data de 01.05.2017, ora 17:07]
3 www.rcc.ro/Istoric [consultat la data de 01.05.2017, ora 17:57]

Curtea de Conturi a Români ei Arghira Ana

6
În perioada 1938 -1948 ținând cont de perioada ră zboiului, ocupați a
sovietică, pierderile teritoriale și instaurarea regimului comunist a fost
afectată și activitatea Înaltei Curț i de Co nturi, ceea ce a dus la desființ area
acesteia prin decretul Marii Adunări Națiunii a Republicii Populare Româ ne
la data de 1 Decembrie 1948. Funcț ia de c ontrol financiar a fost preluată
din ace l moment de Ministerul de Finanț e4.
Această desființ are a durat până în 1973 câ nd prin Legea nr.2 din 28
martie 1973, publi cată în Buletinul Oficial nr.44 din 30 martie 1973, a fost
înființată Curtea Superioară de Control Financiar care funcționa pe lângă
Consiliul de Stat. Legea a fost modificată prin Decretele nr.150 din 19 iunie
1974 și nr.36 din 21 februarie 1981. Curtea e ra abilitată să exercite atribuții
de control financiar și jurisdicționale. Legea includea o serie de prevederi
specifice statului totalitar, ca de exemplu, "Curtea Superioară de Control
Financiar urmărește respectarea hotărârilor de partid și de stat în d omeniul
financiar și apărarea proprietății socialiste"5
În urma Revoluț iei anticomuni ste din anul 1989 Curtea Superioara de
Control Financiar a fost desființată atribuț iile acesteia fiind preluate de
corpul de control al primului ministru al Guvernului Rom âniei , iar ulterior de
Direcția Generală de Control Financiar de Stat din Ministerul de Finanțe,
care se desființează î n anul 1992.
În anul 1992 este adoptată Legea nr. 94 de că tre Parlamentul
României astfel încât î ncepând cu data de 1 martie 1993 Curtea de Conturi
își reia activitatea funcționând în clă direa Palatului Parlamentului până la
data de 1 iulie a aceluiaș i an.
Legea nr.94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi
(publicată în Monitorul Oficial nr.224 din 9 septembrie 1992) com pletată și
modificată prin Legea nr.99/1999 privind unele măsuri pentru accelerarea
reformei economice și Legea nr.204/1999 pentru modificarea și
completarea Legii 94/1992 consfințesc în deplin acord cu art. 139 din
Constituție: "Curtea de Conturi este ins tituția supremă de control financiar
asupra modului de formare, administrare și de întrebuințare a resurselor
financiare ale statului și ale sectorului public. Legea nr.94/1992 privind
organizarea și funcționarea Curții de Conturi a fost republicată în Mon itorul
Oficial al României nr.116 din 16 martie 20006. Legea nr.94/1992 a fost
modificată si completată ulterior prin Legea nr.77/2002, publicată în
Monitorul Oficial al României nr.104 din 7 februarie 2002 și prin Legea

4 www.rcc.ro/Istoric [consultat la data de 01.05.2017, ora 18:09]
5 www.rcc.ro/Istoric [consultat la data de 01.05.2017, ora 18:10]
6 Bălan Emil, Drept financiar, Editia a IV -a, Bucuresti, Editura C.H.Beck, 2007, pa g.9

Curtea de Conturi a Români ei Arghira Ana

7
nr.217/2008, publicată în Monitorul Oficial al României nr.724 din 24
octombrie 20087.

1.2. Natura juridică a Curții de Conturi

Natura juridică a Curții de Conturi nu este reglementată expres nici de
Constituție și nici de legea organică chiar dacă în legea fundamentală este
reglementată în Titlul “Economia și finanț ele publice”8. Pentru stabilirea
acesteia au fost folosite mai multe metode , de la funcțiile pe care le
îndeplinește , conținutul activității, procedurile și statutul agenților care
comp un Curtea de Conturi.
Curtea de Conturi e ste” instituția supremă de con trol financiar ulterior
extern și de jurisdicție în domeniul financiar, funcționând în mod
independent pe lângă Parlamentul României dar cu respectarea dispozițiilor
prevăzute î n Constituție și în celelalte legi ale ță rii”9.
În anul 2002 au loc modificări importante în ceea ce privește
organizarea și funcționarea acestei instituții, prin adoptarea ș i promulgarea
Legii nr.77/200210, înființ area Curții de Conturi asigurând populaț iei
posibilitat ea de a cunoaș te dacă banii de care se dispensează prin
impozite și averea publică sunt administrați conform legii cât și convingerea
că toți cei care nu respectă legea sunt obligați să răspundă pentru
recuperarea prejudiciilor cauzate.

1.3. Principii d e funcț ionare

Funcț ionarea Curții de Con turi este guvernată de două principii:
 principiul unicităț ii;
 principiul autonomiei.

Principiul unicităț ii
Art. 1 (1) d in Legea nr. 94/1992 republicată definea Curt ea de Conturi
ca fiind institutța supremă de control financiar. Pentru a evita criticile de
neconstituționalitate a acestei formulări, î n noua fo rmulare a acestui articol

7 Barnea Petru, Turlea Eugeniu, Controlul economico – financiar și expertiza contabilă, Bucuresti, Ed.
România Azi, 1993,pag.12
8 Barnea Petru, Turlea Eugeniu, Controlul economico – financiar și expertiza contabilă, Bucuresti, Ed.
România Azi, 1993,pag .13
9 Dan Drosu Șaguna, Dan Sova, Curs universitar, Drept financiar public, Ed. All Beck, Bucuresti, 2005,
pag. 272
10 Monitorul Oficial Nr.104 din 7 februarie 2002

Curtea de Conturi a Români ei Arghira Ana

8
se dă o definitțe exactă a acestei instituții ca fiind “o instituție supremă de
control financiar ulterior extern asupra modului de form are, de administrare
și de întrebuinț are a resurselor financiare ale statului și ale sectorului
public”11.
În forma inițială a legii organi ce, Curtea de Conturi era numită ca organ
suprem de control, motiv pentru care au avut loc mai multe controverse ș i
reformulă ri cum a r fi: “autoritate admini strativă ș i de control financiar” sau
“instituție supremă de control financiar”12.
Colegiul jurisdicț ional al Curții de Conturi (este o instanță care
funcționează î n cadrul Curții de Conturi , fiind organizată la nivel național,
este condusă de președintele Colegiului ș i se compune din judecător i
financiari, acesta este o instanță de fond, judecata în cadrul său făcându –
se de că tre un judecător financiar în ședința care se desfășoară la sediul
Curții de Conturi )13 și Guvernul a u arătat ulterior că semnificaț ia termenului
de organ suprem este aceea de unic, care are î n vedere jurisdicția
financiară. În aceleași susțineri se argumentează că legea organică a Curții
de Conturi nu definește activitatea jurisdicțională ca fiind a une i instanț e
judec ătoresti ci ca fiind o jurisdic ție în domeniul financiar. Astfel s -a arătat
că înființ area instanț elor extraordinare este interzisă și s -a demonstrat că
instituți a Curții de Conturi este una legal constituită .
De asemenea a mai existat afirmația conform căreia Curtea de Conturi
se află în vârful piramidei organelor de control financi ar și de jurisdicție în
domeniu , acest lucru nu înseamnă însă că hotărârile adoptate în cadrul
activității jurisdicționale nu sunt supuse controlului de legalitate exercitat de
către instanțe le judecătorești, cum ar fi Curtea de Apel (secția de
contencios administrativ)14. În doctrina au existat opinii în sensul supunerii
controlului instanțelor de drept comun și a altor asp ecte ce intră în
competența instanțelor Curții de Conturi. Se arată tot uși că subordinea unei
jurisdicții speciale controlului unui sistem judecătoresc comun este fără
sens atât timp cât jurisdicția specială are organizat propriul sistem
jurisdicțional.
Conform principiului unicității, atribuțiile Curții de Conturi la nivelu l
județelor și a municipiului București sunt exercitate de camerele de conturi

11 Dan Drosu Ș aguna, Dan Sova, Curs universitar, Drept financiar public, Ed. All Beck, Bucure sti, 2005,
pag. 273
12 Idem, pag.274
13 Bostan Ionel, Elemente de drept financiar, Iași, Ed. Dosoftei, 2002,pag.146
14 Boulescu Mircea, Curtea de Conturi – Traditie si Actualitate, Bucuresti, 199, pag. 98

Curtea de Conturi a Români ei Arghira Ana

9
județene, compuse fiecare dintr -o direcție județeană de control financiar
ulterior și un colegiu jurisdicț ional.
Curtea de Conturi controloează aceste direcții și colegii care sunt
considerate o prelungire în teritoriu a organului suprem .

Principiul autonomiei
Acest principiu a fos t consacrat prin legea organică , acesta este al
doilea care stă la baza funcționării Curții de Conturi, este cuprins în art.1,
alin.3 din L egea nr. 94/1992 conform căruia „Curtea de Conturi își
desfășoară activitatea în mod autonom, în conformitate cu dispozițiile
prevăzute în Constituție și în prezenta lege, și reprezintă România în
calitatea să de instituție supremă de audit în organizațiil e internaționale ale
acestor instituții”15. Astfel este evidențiată autonomia de decizie a Curții de
Conturi în realizarea funcțiilor sale. În acest mod, Curtea de Conturi se
supune numai legii și își decide în mod autonom programul de control,
independent de orice altă autoritate publică.
Legea prevede două modalități de limitare a autonomiei Curții de
Conturi în stabilirea programului său de control:
 se iau în considerare hotărârile Camerei Deputaților sau ale
Senatului prin care se cere Curții de Conturi efectuarea unor controale, în
limitele competențelor sale, acestea fiind obligatorii;
 Parlamentul poate opri controalele inițiate de Curtea de Conturi din
oficiu în cazul depășirii co mpetențelor stabilite prin lege16.
Având la baza principiul autonomiei, Cu rtea de Conturi prezintă
următoarele trăsături:
 își întocmește bugetul propriu, care este prevăzut distinct în bugetul
de stat;
 poate participa la activitatea organismelor internaționale de
specialitate și poate deveni membră a acestora;
 membrii săi sunt n umiți de Parlament, iar judecătorii financiari de
Președintele României;
 inițiază acțiuni de control din oficiu;
 salariile personalului Curții de Conturi sunt stabilite prin lege specială
(Legea nr.50/1995);
 Curtea de Conturi are autonomie în recrutarea pe rsonalului de
control;

15 Legea nr.94/1992 republicată și modificată, art.1, a lin.3
16 Bălan Emil, Drept financiar, Editia a IV -a, Bucures ti, Ed. C.H.Beck, 2007, pag. 79

Curtea de Conturi a Români ei Arghira Ana

10
 are acces neîngrădit la informațiile și documentele necesar e
exercitării atribuțiilor sale17.
Conform celor afirmate mai sus se poate observa valoarea socială și
economică pe care instituția o are în România, având la baza principiul
unicității și autonomiei.

17 Drăgoi Adam, Lazăr Ioan, Drept financiar, Cluj Napoca, Ed. Risoprint, 2008,pag.76

Curtea de Conturi a Români ei Arghira Ana

11
Capitolul II – Structura Curții de Conturi a României
2.1. Plenul Curții de Conturi
Acesta este alcătuit de 18 consilieri de conturi, este reglementat de
art.9 din Legea 94/1992 republicată și reprezintă org anul colectiv al Curții
abilitat să ia cele mai importante măsuri privind conducerea și strategia
desfășurării activității Curții18. Atribuțiile plenului conform art.58 din Legea
nr.94/1992 republicată sunt următoarele:
a) adopta politicile și strategiile C urții de Conturi;
b) aprobă normele proprii privind activitatea specifică a Curții de
Conturi;
c) aprobă manualele de audit și ghiduri pe domenii specifice, elaborate
pe baza normelor proprii ale Curții de Conturi, precum și alte norme
procedurale;
d) apro bă programele anuale de activitate a Curții de Conturi;
e) aprobă modul de desfășurare a unor acțiuni specifice, solicitate prin
hotărârile Camerei Deputaților sau ale Senatului, care nu sunt deja
prevăzute în program;
f) aprobă statul de funcții al person alului Curții de Conturi;
g) aprobă denumirea, sfera de activitate și structura organizatorică a
departamentelor Curții de Conturi;
h) aprobă proiectul de buget al Curții de Conturi;
i) dezbate și hotărăște transmiterea execuției bugetului Curții de
Contur i către Parlament;
j) aprobă regulamentul propriu al plenului, regulamentul de organizare
și funcționare a Curții de Conturi, regulamentul concediilor personalului
Curții de Conturi, regulamentul prevăzut la 11 alin. (2), codul de conduită
etică și profesi onală a personalului Curții de Conturi, precum și alte
regulamente specifice;
k) aprobă Statutul auditorului public extern;
l) aprobă structura organizatorică a Curții de Conturi, numește
directorii, directorii adjuncți, șefii de servicii, secretarul gener al al Curții de
Conturi și stabilește atribuțiile acestora, prin fișa postului;
m) aprobă rapoartele prevăzute a fi comunicate Parlamentului;
n) emite avize;
o) aprobă structura organizatorică a secretariatului general și atribuțiile
compartimentelor din c adrul acestuia;

18 Legea nr.94/1992 republicată și modificată, art.9

Curtea de Conturi a Români ei Arghira Ana

12
p) hotărăște asupra modificării organizării interne a Curții de Conturi, în
limitele legii;
q) solicită periodic și examinează rapoartele asupra activității
departamentelor Curții de Conturi și a camerelor de conturi;
r) examinează și aprob ă propunerea de ordine de zi a ședinței plenului,
formulată de președintele Curții;
s) aprobă lista cuprinzând posturile vacanțe care urmează a fi scoase
la concurs, precum și tematicile și organizarea concursurilor pentru
ocuparea posturilor vacanțe;
s) aprobă contractarea de lucrări, bunuri, servicii sau alte prestații
necesare funcționarii Curții de Conturi;
t) alte atribuții stabilite în condițiile legii 19.
Plenul își exercită atribuțiile cu cel puțin 2/3 din numărul membrilor săi,
iar hotărârile se ado pta cu o majoritate de 3/4 din numărul celor prezenți.
Ședințele plenului Curții de Conturi sunt convocate ori de câte ori este
necesar, iar pentru că acestea să se poată ține este necesar un cvorum de
2/3 din numărul consilierilor de conturi la care se a daugă participarea
obligatorie a procurorului general financiar și a secretarului general al Curții
iar dacă este cazul sunt invitați și specialiști cu înalta pregătire profesională
în diferite domenii de activitate ce intră în competență de control a Curț ii20.
Deciziile Curții sunt adoptate cu voul majoritatiimembrilor prezenți. În
această situație Legea interzice abținerea de la vot.
Conducerea Curții de Conturi se exercită conform art. 10 (1) de către
plen, de comitetul de conducere, de președintele și vi cepreședinții Curții,
care sunt consilieri de conturi21.
Mi se pare potrivit să amintim câteva idei și despre comitetul de
conducere după prezentarea plenului Curții de Conturi.
Comitetul de conducere este alcătuit din președintele și
vicepreședintele Curți i și Președinții celor două secții în număr de 4
consilieri care intră în compunerea comitetului de drept și încă 3 consilieri
de conturi aleși de plenul Curții. În concluzie Comitetul de conducere este
alcătuit de 7 membri22.
Atribuțiile Comitetului de con ducere sunt următoarele:
• să emită avize;
• să organizeze efectuarea controalelor solicitate prin hotărârile
Camerei Deputaților sau ale Senatului, precum și a altor controale

19 Legea nr.94/1992 republicat ă și modificată, art.58
20 Ros Viorel, Drept financiar, Bucuresti, Ed. All Beck, 2005, pag.134
21 Legea nr.94/1992 republicată și modificată, art.10(1)
22 Ros Viorel, Drept financiar, Bucuresti, Ed. All Beck, 2005, pag.136

Curtea de Conturi a Români ei Arghira Ana

13
care nu sunt prevăzute în programul de control anual al Curții de
Conturi;
• să inițieze procedurile de cercetare a cazurilor de incapacitate și
incompatibilitate în îndeplinirea funcțiilor de către membrii Curții și
judecătorii financiari;
• să aprobe lista cuprinzând posturile vacanțe care urmează să fie
scoase la concurs în vedere a ocupării lor;
• să aprobe tematicile și să organizeze concursurile și probele de
selecție pentru ocuparea posturilor vacanțe din cadrul
compartimentelor Curții de Conturi, potrivit listei aprobate;
• să numească secretarul general al Curții de Conturi, d irectorii și
șefii compartimentelor de control;
• să aprobe autorizațiile pentru contractarea de lucrări, bunuri,
servicii sau alte prestații necesare funcționarii Curții de Conturi;
• să examineze și să aprobe propunerea de ordine de zi a ședinței
comitet ului de conducere, formulată de președintele Curții;
• să exercite, în ceea ce privește activitatea Curții de Conturi,
personalul și regimul de lucru, prerogativele care nu sunt atribuite,
conform prezenței legi, pl enului sau președintelui Curții23.
Comitet ul de conducere își exercită atribuțiile cu cel puțin 2/3 din
numărul membrilor săi, iar hotărârile se adopta cu o majoritate de 3/4 din
numărul celor prezenți.

2.2. Președintele Curții de Conturi
Președintele Curții de Conturi, vicepreședintele și președ inții de secții,
Secția de control financiar, ulterior și Secția e jurisprudența sunt numiți de
către Parlament.
Potrivit art. 60 din Legea nr. 94/1992 republicată președintele Curții de
Conturi are următoarele atribuții:
• să reprezinte Curtea de Conturi și să asigure relațiile acesteia cu
instituțiile și autoritățile publice și cu organismele naționale și
internaționale de profil;
• să coordoneze activitatea Curții de Conturi;
• să convoace și să prezideze dezbaterile plenului și ale comitetului de
conduc ere și să asigure executarea hotărârilor acestora;
• să propună ordinea de zi a ședințelor plenului și ale comitetului de
conducere și să le supună aprobării acestora;

23 Ros Viorel, Drept financiar, Bucur esti, Ed. All Beck, 2005, pag. 37

Curtea de Conturi a Români ei Arghira Ana

14
• să urmărească transmiterea către Parlament a rapoartelor Curții de
Conturi;
• să numea scă personalul Curții de Conturi, cu excepția celui numit de
plen sau de comitetul de conducere, și să dispună, dacă este cazul,
revocarea din funcție a acestuia, în condițiile legii;
• să exercite acțiunea disciplinară, potrivit art. 120 alin. (1), și să aplice
sancțiuni disciplinare în cazurile prevăzute de Codul etic al profesiei;
• să comunice posturile vacanțe de membri ai Curții de Conturi către
Parlament, pentru luarea de măsuri în vederea ocupării acestora;
• să hotărască constituirea de grupe de co ntrol interdivizii, care vor
funcționa numai pe durata realizării sarcinii de cont rol atribuite24.
Atribuțiile prevăzute mai sus se exercită, în lipsa președintelui Curții de
Conturi, de unul dintre vicepreședinții acesteia, desemnat de el, iar în cazul
în care desemnarea nu este posibilă, se exercită de cel mai în vârstă dintre
vicepreședinți.

2.3. Depart amente, Servicii, Camerele județ ene de conturi
Curtea de Conturi este formată d in 12 departa mente25, fiecare cu
atribuții distincte după cum vom arăta în c ontinuare:
Departamentul I se ocupă de Metodologie, pregătire profesională,
evaluarea activității de audit și control, programare, raportare, sinteze și IT .
Departamentul II se ocupă de Finanțe publice, contractare datorie
publică guvernamentală, autorizar e datorie publică locală, gestionarea
creanțelor României și a drepturilor/obligațiilor statului român, restituirea
proprietăților, statistica guvernamentală .
Departamentul III se ocupă de Transporturi, infrastructură, agricultură,
dezvoltare rurală, sigu ranța alimentelor .
Departamentul IV se ocupă de relația cu Guvernul, afaceri externe,
economie, comerț, mediu de afaceri, intreprinderi mici și mijlocii, resurse
minerale .
Departamentul V se ocupă de Muncă și protecție socială, pensii și alte
drepturi de a sigurări sociale, ocuparea forței de muncă, sănătate, asigurări
de sănătate .
Departamentul VI se ocupă de Coordonarea verificării bugetelor
unităților administrativ -teritoriale .

24 Legea nr.94/1992 republicată și modificată, art.60
25 Structura organizatorică a Curții de Conturi, www.curteadeconturi.ro [consultat la data de 08.05.2017,
ora 23:07]

Curtea de Conturi a Români ei Arghira Ana

15
Departamentul VII se ocupă de Acordarea asistenței juridice și
consultanță str ucturilor de specialitate, reprezintă Curtea de Conturi în
instanțele judecătorești .
Departamentul VIII – Președinție, Parlament, Curtea Constituțională,
Consiliul Legislativ, Consiliul Concurenței, Avocatul Poporului, CNSAS,
Autoritatea electorală Perma nentă, Condiliul Economic și Social, alte
autorități publice .
Departamentul IX se ocupă de Educație, cercetare, inovare, cultură,
presă, știință, audiovizual, mediu și schimbări climatic.
Departamentul X se ocupă cu Administrarea activelor statului,
privatizare, supraveghere financiară, sistem bancar, tineret și sport .
Departamentul XI se ocupă de Apărare națională, afaceri interne,
fonduri europene, comunicații, televiziune, radiodifuziune .
Departamentul XII se ocupă de Justiție, procuratură, magistratu ră,
protecție și pază, telecomunicații speciale, servicii de informații interne și
externe, dezvoltare regională și administrație publică locală26.

In subordinea directă a președintelui Curții de Conturi se află
următoarele servicii :
 Serviciul Relații Ext erne și Protocol;
 Serviciul Comunicare, Imagine și Relații Publice;
 Serviciul Audit Public Intern27.

Camerele județene de conturi exercită funcțiile Curții de Conturi în
unitățile administrativ -teritoriale. Acestea sunt compuse din:
 Direcții de control fin anciar ulterior al camerelor județene formate din
controlori financiari ș conduse de un director și un director adjunct28;
 Colegiile jurisdicționale ale camerelor județene și a municipiului
București, acestea sunt alcătuite dintr -un număr de judecători fina nciari în
raport cu necesarul instanțelor respective, în funcție de volumul activității și
complexitatea cauzelor și sunt conduse de un președinte asimilat
președinților de tribunale care are și atribuții administrative. Judecata se

26 Struct ura organizatorică a Curții de Conturi, www.curteadeconturi.ro [consultat la data de 08.05.2017,
ora 23:07]
27 Structura organizatorică a Curții de Conturi, www.curte adeconturi.ro [consultat la data de 08.05.2017,
ora 23: 15]
28 D.D.Șaguna, D.Ș. , Curs universitar, Drept financiar public, Ed. All Beck, București, 2005, pag. 283

Curtea de Conturi a Români ei Arghira Ana

16
face de către un sing ur judecător, existând mai multe complete de judecată
în funcție de numărul de judecător încadrați29.
Activitatea camerei județene de conturi este controlată și coordonată
de secția de control financiar ulterior prin divizia de coordonare a controlului
în teritoriu în ceea ce privește activitatea de control și de Secția
jurisdicțională a Curții de Conturi, în baza controlului judiciar efectuat de
către o instanță superioară asupra hotărârilor colegiilor jurisdicționale din
componența camerelor de conturi30

2.4. Numirea ș i statutul Curții de Conturi
Conform art. 46 din Legea nr.94/1992 m embrii Curții de Conturi sunt
numiți de Parlament, la propunerea comisiilor permanente pentru buget,
finanțe și bănci ale celor două Camere, pentru un mandat de 9 ani, care nu
poate fi prelungit sau înnoit.
Curtea de Conturi se înnoiește cu o treime din consilierii de conturi
numiți de Parlament, din 3 în 3 ani, începând cu data expirării mandatului
actualilor consilieri de conturi în funcție31.
Consilierii de conturi în funcț ie numiți de Parlament își vor continua
activitatea până la expirarea mandatului.
Înainte de a începe să -și exercite mandatul, membrii Curții de Conturi
depun următorul jurământ în fața președinților celor două Camere ale
Parlamentului: ”Jur să respect Constituția și celelalte legi ale țării, să apăr
interesele României, ordinea de drept, drepturile și libertățile fundamentale
ale cetă țenilor, să -mi îndeplinesc cu onoare, conștiință și fără părtinire
atribuțiile ce -mi revin ca membru al Curții de Conturi. Așa să -mi ajute
Dumnezeu! ”32.
Pe perioada exercitării mandatului, consilierii de conturi pot fi revocați
din funcțiile în care au fost numiți numai în cazurile și în condițiile prezentei
legi.
Posturile de consilieri de conturi devenite vacante pot fi ocupate doar
pentru perioada rămasă până la expirarea mandatului celui a cărui
activitate a încetat33.
Modifică rile ce au fost aduse legii organice prin Legea nr.77/2002 au
produs multe controverse în legătura cu neconstituț ionalitatea din partea

29 Ibidem
30 D.D.Șaguna, Drept financiar public, Editura C.H.Beck, București, 2012, pag.213
31 Legea nr.94/1992 republicată și modifcată, art.46(2)
32 Legea nr.94/1992 republicată și modifcată, art.46(4)
33 Legea nr.94/1992 republicată și modificată, art. 46(6)

Curtea de Conturi a Români ei Arghira Ana

17
unui grup de parlamentari privind dispoziț iile legate de numirea membrilor
Curții de Conturi . Așadar prin sesizare s -a solicitat Curții Constituț ionale
constatarea neconstituționalităț ii punctelor care se referă la reducerea
numă rului de membrii de la 25 la 18 consilieri precum și la faptul că
mandatul actualilor membri încetează de drept l a intrarea î n vig oare a legii
de modificare, urmând ca noii m embri să fie numiț i de Parlament34.
După verificarea sesiză rilor și a opiniilor exprimate de cele două
Camere ale Parlamentului ș i ale Guvernului, Curtea Constituțională a
constatat că cele două dispoziții contestate sunt constitutțonale respectâ nd
toate pr evederile legale.

Consilierii de conturi sunt membri ai Curții de Conturi cu statut de
demnitari de stat, aceștia sunt în număr de 18 și alcătuiesc Plenul Curții de
Conturi despre care am discuat anterior, 9 dintre aceștia fac parte din secția
de control financiar, 7 fac parte din secția jurisdicțională35.
Membrii Curții sunt numiți pentru o perioada de 6 ani și începând cu
dată depunerii jurământului ei intră în exercitarea atribuțiilor. Aceștia sunt
numiți de Parlament în ședința comună la propunerea Co misiei pentru
buget, finanțe, bănci a Senatului și a comisiei similare Camerei Deputaților.
Pentru numirea membrilor secției jurisdicționale este necesar și
acordul comisiilor juridice, de disciplină și imunități ale celor două Camere
ale Parlamentului36.
Numirea se face pentru fiecare consilier în parte respectându -se
structura pe secții a Curții de Conturi astfel încât în secția de control,
consilierii de conturi să aibă o pregătire economico -financiară iar în secția
jurisdicțională consilierii de conturi să aibă o pregătire juridică.
Avizul favorabil se dă doar după audieri în față comisiilor mai sus
menționate. Respectând aceleași reguli, Parlamentul îl numește pe
președintele Curții de Conturi, pe vicepreședintele acesteia și pe cei doi
președinți ai se cțiilor37.
Funcțiile de președinte și vicepreședinte vor fi ocupate de persoane cu
pregătire economică și juridică .
Pentru ocuparea funcției de consilier de conturi o persoană trebuie să
îndeplinească următoarele condiții conform art.47 din Lege:
• studii superioare economice sau juridice;

34 D.D.Șaguna, D.Ș. Curs universitar, Drept financiar public, Ed. All Beck, București, 2005, p ag. 275
35 D.D.Șaguna, Drept financiar public, Editura C.H.Beck, București, 2012, pag.214
36 D.D.Șaguna, D.Ș. Curs universitar, Drept financiar public, Ed. All Beck, București, 2005, pag. 274
37 D.D.Șaguna, D.Ș., Curs universitar, Drept financiar public, Ed. All Beck, Bucuresti, 2005, pag. 275

Curtea de Conturi a Români ei Arghira Ana

18
• vechime de minimum 10 ani în specialitatea studiilor absolvite și
pregătire profesională temeinică38.
Consilierii de conturi vor depunde jurământul în față președinților celor
două Camere ale Parlamentului României. Doa r 7 consilieri de conturi ai
secției jurisdicționale vor desfășura activitate jurisdicțională.
Membrii Curții de Conturi sunt independenți și inamovibili iar potrivit
legii organice, aceștia nu pot face parte din partied police sau să
desfășoare activități cu character politic.
Cercetarea, reținerea, arestarea sau judecarea membrilor Cutii de
Conturi pot fi făcute doar la cererea Procurorului General al României cu
aprobarea Birourilor Permanente ale celor două Camere ale Parlamentului,
la propunerea comisi ilor de specialitate .
Judecătorii financiari sunt numiți prin decret de Președintele României
pentru 6 ani, având posibilitatea de reinoire a mandatului, la propunerea
Plenului Curții de Conturi.
Judecătorii financiari desfășoară activități de jur isdicție la colegiile
jurisdicționale județene și al municipiului București. Președinții colegiilor
jurisdicționale sunt numiți dintre judecătorii Plenului Curții de Conturi .
Pentru a ocupă funcția de judecător financiar o persoană trebuie să
îndeplineasc ă următoarele condiții:
• studii juridice;
• înaltă competență profesională;
• vechime în funcții juridice de minim 14 a ni (gradul I), 11 ani (gradul
II) și respectiv 8 ani (gradul III)39.
Judecătorii financiari își depun jurământul în față Plenului Curții de
Conturi. Aceștia sunt independenți și inamovibili și li se interzice prin lege
să facă parte din partide politice sau să desfășoare activități cu caracter
politic la fel că în cazul consilierilor de conturi40.
În cazul în care are loc săvârșirea unei in fracțiuni, a restarea sau
trimiterea în judecată a judecătorilor financiari se aprobă de către Plenul
Curții de Contur i, la sesizarea Parchetului .
Atât pentru membrii Curții de Conturi cât și pentru judecătorii financiari,
legea organică prevede o serie de interdicții și incombatibilităț i potrivit
art 49 d in Legea nr. 94/1992 membrii Curții de Conturi sunt independenți în
exercitarea mandatului lor și inamovibili pe toată durata acestuia. Aceștia

38 Legea nr.94/1992 republicată și modificată, art.47
39 Ros Viorel, Drept financiar, Bucure ști, Ed. All Beck, 2005, pag.134
40 Idem,pag.135

Curtea de Conturi a Români ei Arghira Ana

19
sunt demnitari de stat și sunt supuși incompatibilităților pre văzute de lege
pentru judecători.
Membrilor Curții de Conturi li se interzice să facă parte din partide
politice sau să desfășoare activit ăți publice cu caracter politic și în același
timp li se interzice și exercitarea, direct sau prin persoane interpuse, a
activităților de comerț, participarea la administrarea ori conducerea unor
societăți reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și
completările ulterioare, sau civile41. Ei nu pot fi experți sau arbitri dese mnați
de parte într -un arb itraj.
Tot legea organică în cadrul art.50 arată că obligațiile membrilor
Curții de Conturi sunt următoarele:
a) să își îndeplinească funcția încredințată, cu imparțialitate și cu
respectarea Constituției;
b) să păstreze secretul deliberărilor și al voturi lor și să nu ia poziție
publică sau să dea consultații în probleme de competență Curții de Conturi;
c) să își exprime votul afirmativ sau negativ în adoptarea actelor Curții
de Conturi, abținerea de la vot nefiind permisă. În caz de vot negativ,
acesta tre buie motivat în scris;
d) să comunice în scris președintelui Curții orice situație care ar putea
atrage incompatibilitatea cu mandatul pe care îl exercită;
e) să nu permită folosirea funcțiilor pe care le îndeplinesc în scop de
reclamă comercială sau propa gandă de orice fel;
f) să se abțină de la orice activitate sau manifestare contrare
independenței și demnității funcției lor.
Încălcarea gravă a vreuneia din obl igațiile prevăzute anterior atrage
revocarea din funcție a celor care au săvârșit -o 42.
Mandatul de consilier de conturi și cel de judecător încetează conform
art. 56 din legea o rganică la expirarea termenului pentru care a fost numit
sau în caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de demitere de
drept ori de deces; în situațiile de inco mpatibilitate sau de imposibilitate a
exercitării funcției mai mult de 6 luni consecutive și în cazul revocării din
funcție43.
După încetarea mandatului, în condițiile legii, consilierii de conturi au
dreptul să revină în postul ocupat anterior, dacă numire a lor la Curtea de
Conturi s -a făcut de pe un post dintr -o instituție publică.

41 Legea nr.94/1992 republicată și modificată, art.49
42 Legea nr.94/1992 republicat ă și modificată, art.50
43 Legea nr.94 /1992 republicată și modificată , art.56

Curtea de Conturi a Români ei Arghira Ana

20
Pe perioada în care postul este rezervat, acesta poate fi ocupat numai
prin contract de muncă pe durata determinată44.
Controlorii financiari sunt numiți de Președintele Curții d e Conturi și
sunt supuși acelorași interdicții și incompatibilități că și categoriile de
personal prezentate anterior. Acestea nu pot fi cercetați, reținuți, arestați
sau trimiși în judecta decât la cererea Procurorului General al Parchetului
de pe lângă Î nalta Curte de Casație și Justiție a României cu aprobarea
plenului Curții de Conturi .
Personalul de specialitate , arhivari, grefieri, administratori se numește
de Președintele Curții de Conturi, iar secretarul general este numit de
comitetul de Conducere al Curții.
Personalul cu funcții de conducere și cel de specialitate sunt supuși
incombatibilitatilor prevăzute de Statutul funcționarilor publici și de Codul
etic al profesiei .
Magistrați asistenți au următoarele atribuții:
 întocmirea și prezentarea în ședință a rapoartelor cu privire la natura și
situația fiecărei cauze aflată pe rol;
 iau note de susținerile făcute de părți sau de procurorii financiari;
 consemnează declarațiile și depozițiile făcute în fața instanței de părți,
martori, experții sau a lte persoane prevăzute de lege;
 redactează încheierile de ședință;
 întocmesc lucrările dispuse de completul de judecată;
 redactează deciziile conform repartiției făcute de președintele
completului;
 contrasemnează corespondența semnată de președintele
compl etului45.
Magistratul asistent coordonator asigură programarea celorlalți
magistrații asistenți la ședințele de judecată ale secției, ține statistici
judiciare și evidența redactării hotărârilor secției, de asemenea participă la
ședințele de judecată ale Cu rții de Conturi46.
Judecătorii financiari inspectori funcționează în cadrul Secției
jurisdictionale și sunt numiți în funcție și au aceleași incompatibilități ca și
judecătorii financiari de la colegii. Aceștia efectuează periodic controale ale
activități i de judecată și ale activității adminstrative din colegiile
jurisdicționale.

44 Ros Viorel, Drept financiar, Bucuresti, Editura All Beck, 2005, pag.176
45 D.D.Șaguna, Drept financiar și fiscal, Ed. Oscar Print, București,2000, pag.304
46 Idem, pag.305

Curtea de Conturi a Români ei Arghira Ana

21
Grefierii funcționează în cadrul compartimentelor de grefă ale colegiilor
jurisdicționale și ale secției jurisdicțonale47. Acești a au ca principale atribuții :
 participarea la ședi nțele de judecată ale colegiilor jurisdicționale și
ale Secției Jurisdicționale, îndeplinnd toate lucrările și operațiunile ce le
revin în această calitate;
 execută orice alte sarcini stabilite de președintele instanței;
 contrasemnează corespondența
Grefie rul de semnat are urmă toarele atribuții suplimentare:
 răspunde de activitatea compartimmentuluui de grefă, arhivă și
registratură;
 propune președintelui colegiului repart izarea grefierilor la ședințele
de judecată;
 conduce evidența hotărârilor definitive și executorii, propunând
președintelui de colegiu și măsuri pentru punerea în executare a acestora;
 verifică dosarele colegiului înainte de trimiterea lor Secției
jurisdicționale pentru soluționarea recursului jurisdicțional ori la alt organ
urmărind ca dosa rele să fie complete;
 îndeplinește în limita funcției orice alte atribuții date în sarcina sa de
președintele Colegiului j urisdicțional sau al Secției jurisdicționale48.
Arhivarii și registratorii funcționează în cadrul compartimentelor de
registratură și arhivă ale colegiilor jurisdicționale și ale Secției jurisdicționale
a Curții de Conturi49 și au următoarele atribuții:
 efectuarea înregistrărilor corespunzătoare în Registrul general de
dosare și în Registrul de intrare -ieșire a corespondenței și operează
mișcarea dosarelor în Registrul informativ și Registrul de termene ale
arhivei;
 alcătuiesc dosa rele pe care le dau în circuit î n vederea îndeplinirii
procedurii;
 înaintează instanței superioare după o verificare prealabilă dosarele
în care s -a declarat rec urs jurisdicțional;
 păstrează pe ani calendaristci dosarele definitiv soluționate, mapele
de hotărâri, registrele și condicile de ședință;
 exercită alte sarcini stabilite de președintele de instanță50.

47 D.D.Șaguna, Drept financiar și fiscal, Ed. Osca r Print, București,2000, pag.307
48 Idem, pag.308
49 D.D. Șaguna, D.Ș. , Curs universitar, Drept financiar public, Ed. All Beck, Bucureș ti, 2005, pag. 282
50 Ibidem

Curtea de Conturi a Români ei Arghira Ana

22
Capitolul III – Funcțiile Curții de Conturi a Românie i
3.1 Funcți a de control financiar
Funcția de control a Curții de Conturi se regăsește atât în Constituția
României cât și în Legea nr. 94/1992, republicată și modificată, conform
acesteia Curtea de Conturi este instituția supremă de control financiar
ulterior extern. Prin lege sunt stabilite, totodată, atribuțiile de control și de
audit financiar, precum și obiectivele și persoanele care sunt supuse
controlului obligatoriu al Curții de Conturi. În general atribuțiile de control și
de audit financiar ale C urții de Conturi se exercită asupra modului de
formare, de administrare și de întrebuințare a resurselor financiare ale
sectorului public, precum și a modului de gestionare a patrimoniului public
și privat al statului și al unităților administrativ -teritor iale, de către
persoanele juridice de drept public, urmărindu -se concordanța dintre starea
reală constatată de controlorii financiari și situația prescrisă de lege,
precum și realizarea unei „activități de cenzurare a unor operațiuni care,
dacă ar fi săvâr șite, prin ele însele sau pe cale de consecință, ar duce la
încălcarea legii51.
Prin control financiar este definită „acțiunea de stabilire a exactității
operațiunilor financiare ce se efectuează anticipat, concomitent sau ulterior
derulării operațiu nilor”52. Controlul financiar are și o sarcină pedagogică prin
faptul că formează, conso lidează și dezvoltă deontologia profesională a
celor ce desfășoară activități legate de gestionarea banului public.
Trăsăturile caracteristice ale controlului financiar exerc itat de Curtea de
Conturi sunt:
 este un control extern, el exercitându -se din afara entităților bugetare
supuse controlului;
 este un control periodic, efectuându -se la intervale de timp stabilite
anual prin programul de control al Curții de Conturi;
 este u n control de execuție, prin care se urmărește modul în care au
fost puse în practică prevederile legale;
 este un control total, prin efectuarea lui urmărindu -se toate aspectele
impuse de lege;
 este un control ulterior prin aceea că verifică legalitatea,
oportunitatea și eficiența activității financiare53.

51 D.D.Șaguna, D.Ș. , Curs universitar, Drept financi ar public, Ed. All Beck, Bucureș ti, 2005, pag. 288
52 Idem, pag.289
53 D.D. Șaguna, Drept financiar, op.cit. pag. 289

Curtea de Conturi a Români ei Arghira Ana

23
Obiectul controlului Curții de Conturi, care vizează raporturile juridice
dintre subiecții de drept, este de a urmări respectarea legii și a calității
gestionării mijloacelor materiale și bănești prin respe ctarea principiilor de
economicitate, eficiență și eficacitate54.
Obiectivele controlului exercitat de Curtea de Conturi sunt următoarele:
 formarea și utilizarea resurselor bugetului de stat ale bugetului
asigurărilor sociale de stat și ale bugetelor unităț ilor administrativ -teritoriale,
precum și mișcarea fondurilor între aceste bugete;
 constituirea, utilizarea și gestionarea fondurilor speciale și a
fondurilor de tezaur;
 formarea și gestionarea datoriei publice și situația garanțiilor
guvernamentale pentru credite interne și externe;
 utilizarea alocațiilor bugetare pentru investiții, a subvențiilor și
transferurilor și a altor forme de sprijin financiar din partea statului sau a
unităților administrativ -teritoriale;
 constituirea, administrarea și utilizarea fondurilor publice de către
autoritățile administrative autonome și de către instituțiile publice cu
caracter comercial și financiar înființate prin lege, precum și de organismele
autonome de asigurări sociale ale statului;
 situația, evoluția și modul de administrare a patrimoniului public și
privat al statului
 și al unităților administrativ -teritoriale de către instituțiile publice,
regiile autonome, companiile și societățile naționale, precum și
concesionarea sau închirierea de bunuri care fac parte din proprietatea
publică;
 constituirea, utilizarea și gestionarea resurselor financiare privind
protecția mediului, îmbunătățirea calității condițiilor de viață și de muncă;
 utilizarea fondurilor provenite din asistența financiară acordată
României de Uniunea Europeană și din alte surse de finanțare
internațională;
 alte domenii în care, prin lege, s -a stabilit competența Curții55.
Raporturile juridice supuse controlului financiar sunt analizate sub
două aspecte:
 aspectul juridic care vizează legalitatea raportu rilor juridice în cele
trei ipoteze: al încheierii, modificării și încetării lor;

54 D.D.Șaguna, Drept financiar public, Editura C.H.Beck, București, 2012, pag.214
55 D.D.Șaguna, D.Ș., op.cit.pag.290

Curtea de Conturi a Români ei Arghira Ana

24
 aspectul economic care urmărește respectarea principiilor de
economicitate, eficacitate și eficiență în realizarea operațiunilor economice.

Controlul financiar ulterior se caracterizează astfel:
 este un control ulterior deoarece se exercită asupra actelor și
operațiunilor econo – mico -financiare după ce acestea au fost executate.
Acest tip de control contribuie la „identificarea, mobilizarea și formarea
resurselor interne din economie, verifică oportunitatea și eficiența activității,
reface integritatea patrimoniului lezat prin fraudă și sancționează
persoanele care au încălcat reglementările juridice”;
 este un control financiar, în sensul că atribuțiile de control vizează
creditele bugetare sub aspectul legalității formării, repartizării, întrebuințării
și stingerii acestora;
 este un control extern deoarece sfera activității sale se bazează pe
documentele existente la alți agenți economici;
 este un control total deoarece sunt u rmărite toate aspectele pe care
legea le impune;
 este un control periodic deoarece se face la o dată stabilită prin
Programul anual de control al Curții de Conturi;
 este un control de execuție prin el urmărindu -se modul de aducere la
îndeplinire a dispoziț iilor legale56.
Curtea de Conturi este instituție supremă de control financiar, în sensul
că ea este considerată a fi o instituție cu jurisdicție specială, având calitatea
de organ suprem în domeniul jurisdicției financiare57.
În cadrul Curții de Conturi fun cționează Secția de control financiar
ulterior, formată din nouă consilieri de conturi și condusă de un președinte.
Secția de control financiar ulterior este însărcinată cu exercitarea atribuției
de control având drept obiective:
 verificarea exactității și realității bilanțurilor contabile și a conturilor
de profit și pierderi;
 verificarea îndeplinirii obligațiilor financiare către bugetul de stat sau
către alte fonduri stabilite prin lege;
 verificarea utilizării fondurilor alocate de la buget sau din alte fonduri
speciale, conform destinației stabilite;

56 D.D.Șaguna, Drept financ iar public, Editura C. H.Beck, București, 2012, pag.217
57 D.D.Șaguna, D.Ș., op.cit. pag.291

Curtea de Conturi a Români ei Arghira Ana

25
 verificarea calității gestiunii economico -financiare dacă prin aceasta
se afectează drepturile statului, ale unităților administrativ -teritoriale sau ale
instituțiilor publice ori se creează obligații în sar cina acestora;
 verificarea economicității, eficacității și eficienței achizițiilor publice;
 verificarea modului în care autoritățile cu atribuții în domeniul
privatizării respectă metodele și procedurile legale de privatizare, precum și
respectarea clauzel or contractuale stabilite în contractele de privatizare;
 verificarea respectării dispozițiilor legale privind modul de
administrare și între buințare a resurselor financiare rezultate din acțiunile
de privatizare;
 verificarea operațiunilor indicate prin ho tărâri ale Camere i Deputaților
sau ale Senatului58.
Curtea de Conturi de asemenea efectuează auditul financiar asupra
următoarelor conturi de execuție:
 contul general anual de execuție a bugetului de stat;
 contul anual de execuție a bugetului asigurărilor s ociale de stat;
 conturile anuale de execuție a fondurilor speciale;
 conturile anuale de execuție a bugetelor locale, ale municipiului
București, ale județelor, ale sectoarelor municipiului București, ale
municipiilor, ale orașelor și comunelor;
 contul a nual de execuție a bugetului Trezoreriei Statului;
 conturile anuale de execuție a bugetelor instituțiilor publice
autonome;
 conturile anuale de execuție a bugetelor instituțiilor publice finanțate
integral sau parț ial de la bugetu l de stat, de la bugetul asigură rilor sociale
de stat, de la bugetele locale ș i de la bu getele fondurilor speciale, după
caz;
 conturile anuale de execuție a bugetelor instituțiilor publice finanț ate
integral din venituri proprii;
 contul general anual al datoriei publice a statu lui;
 conturile anuale de execuție a bugetului fondurilor externe
nerambursabile;
 alte conturi de execuție a unor bugete prevă zute de lege59.
Rațiunea pentru care s -au atribuit Curții de Conturi atribuții de control
financiar ulterior și nu s -a atribuit și atribuția de control financiar preventiv a
fost aceea de a nu implica activitatea exercitată de Curtea de Conturi în

58 D.D.Șaguna, op.cit.292
59 Legea 94/1992 actualizată și modificată, art. 26

Curtea de Conturi a Români ei Arghira Ana

26
procesul de guvernare și de a nu o pune în situația de a exercita în paralel
cu Ministerul Finanțelor Publice controlul financiar60.
Proced uri de control
Exercitarea controlului financiar ulterior al Curții de Conturi are la bază
o procedură complexă, iar finalitatea acestui proces constă în descărcarea
de gestiune a ordonatorilor de alocații bugetare, la sfârșitul fiecărui exercițiu
bugetar anual.
Procedura de control cuprinde două faze:
– faza preliminară pe parcursul căreia se întocmește raportul de
constatări, se pun concluzii și se fac propuneri de către controlorul financiar
pe baza documentației găsite la sediul instituției controlate sa u a celei
trimise la sediul Curții de Conturi conform solicitării. Controlorul desemnat
poate cere completarea sau refacerea de către cei în drept a documentației
supuse controlului.
– faza descărcării de gestiune care este mult mai complexă și care are
drept punct final soluția definitivă a completului prin care titularul de cont,
ordonatorul de credite, este degrevat de orice responsabilitate financiară în
legătură cu operațiunile săvârșite de el înt r-o anumită perioadă de timp. În
cazul constatării unor ne reguli, soluția este aceea de a sesiza Colegiul
jurisdicțional al Curții de Conturi sau a unui colegiu jurisdicțional județean
competent cu soluționarea cauzei61.
Prezentarea conturilor anuale de execuție, în vederea efectuării
controlului Curții de Conturi se face astfel:
 conturile privind execuția bugetului de stat ale ordonatorilor de
credite și conturile privind fondurile speciale, în structura legală, trebuie să
cuprindă două componente: veniturile în care sunt încadrate evaluările
bugetare, drepturile constatate, încasările realizate, sumele de încasat și
cheltuielile care încorporează creditele aprobate inițial, creditele definitive,
plățile efectuate, obligațiile cu termenele legale de plată până la data de 31
decembrie;
 conturile de execuție pentru b ugetele locale sunt prezentate potrivit
metodologiei elaborate de Ministerul Finanțelor Publice;
 conturile de execuție a bugetului asigurărilor sociale de stat (se
primesc în forma depusă de titularii conturilor respective, deoarece
structura de prezentare și competența de stabilire a acesteia nu este legal
stabilită), contul anual al datoriei publice interne și externe, situația

60 D.D.Șaguna, Drept financiar public, Editura C. H.Beck, București, 2012, pag.291
61 Idem,pa g.292

Curtea de Conturi a Români ei Arghira Ana

27
garanțiilor guvernamentale pentru credite interne și externe primite de alte
persoane, precum și conturile de tezaur al statului și județene.
Competența controlului conturilor anuale de execuție este stabilită
astfel:
 Secția de control ulterior a Curții de Conturi este competentă să
controleze: contul general de execuție a bugetului de stat; conturile de
execuție ale ordonatorilor p rincipali de credite ai bugetului de stat; contul de
execuție al bugetului asigurărilor sociale de stat; conturile anuale de
execuție ale fondurilor speciale; contul fondurilor de tezaur ale statului;
contul general al datoriei publice a statului; situația garanțiilor
guvernamentale pentru creditele interne și externe primite de la alte
persoane62;
 Direcțiile județene de control financiar și direcția municipiului
București sunt com petente să controleze: conturile de execuție ale
ordonatorilor secundari și t erțiari de cre dite ai bugetului de stat sau ai
bugetului asigurărilor sociale de stat care au sediul în raza lor de
activitate63;
 Direcția de control financiar ulterior din cadrul camerelor de conturi
județene și a municipiului București este competentă să controleze conturile
anuale de execuție a bugetelor locale și conturile de execuție ale fondurilor
de tezaur județene64.
În faza preliminară a controlului financiar ulterior este desemnat unul
sau mai mulți controlori financiari, în funcție de volumul de m uncă și
importanța operațiunilor, însărcinați cu controlul fiecărui cont anual de
execuție. Controlorul financiar desemnat se deplasează la sediul instituției
ce urmează a fi controlată sau solicită acesteia trimiterea documentației la
sediul Curții de Con turi65. În timpul studierii documentației, controlorii
financiari se pot întâlni cu situații în care conturile prezentate nu sunt
întocmite în așa fel încât să fie posibil controlul, deoarece nu conțin toate
operațiunile de încasare și plată care privesc ex ercițiul bugetar la care se
referă sau nu au fost prezentate în structura prevăzută de lege66. În acest
caz, controlorii financiari restituie documentația titularilor, solicitându -le ca,
într-un termen anume stabilit de controlorul financiar, să o completez e sau
să o refacă.

62 Postulache Rada, Drept financiar, București, Ed. C.H.Beck, 2009,pag.124
63 Idem,pag.125
64 Ibidem
65 D.D.Șaguna , D.Ș., Curs universitar, Drept financi ar public, Ed. All Beck, Bucureș ti, 2005, pag. 295
66 Idem, pag.296

Curtea de Conturi a Români ei Arghira Ana

28
În cazul în care titularii conturilor nu se conformează, Curtea de
Conturi, la propunerea controlorului financiar, numește pe cheltuiala
titularilor un expert contabil, care va completa sau reface contul aflat în
discuție. Numirea exper tului contabil se face, după caz: de către directorul
direcției de control din cadrul diviziei sectoriale, dacă este vorba de
conturile ce intră în competența secției de control ulterior67; de către
directorii direcțiilor județene de control și a municipiul ui București pentru
ordonatorii secundari și terțiari ai bugetului de stat și bugetului asigurărilor
sociale de stat; de către directorul direcției de control financiar ulterior din
cadrul camerelor de conturi județene și a municipiului București pentru
conturile de execuție ale bugetelor locale68.
În termen de cel mult o lună, experții desemnați vor completa sau
reface documentația conform obiectivelor propuse de controlorii financiari și
aprobate de directorul competent să numească expertul și să stabileas că
onorariul ce se cuvine acestuia69. Plata integrală a onorariului stabilit cade
în sarcina titularului de cont și se face după prezentarea raportului de către
expert și primirea confirmării că și -a îndeplinit integral, la timp și în bune
condiții atribuți ile.
Legea dă posibilitatea controlorilor financiari desemnați, în cazul în
care apreciază că există pericolul dispariției sau al substituirii documentelor,
să dispună preluarea acestora pe bază de inventar și păstrarea lor până la
terminarea controlului, dar nu mai mult de un an după descărcarea de
gestiune. Restituirea acestor documente se face tot pe bază de inventar.
Rapoartele întocmite de controlorii financiari desemnați, după ce
aceștia au verificat conturile, cuprind, constatările și concluziile lor privind
controlul efectuat atât pe parcursul execuției, cât și cu ocazia descărcării de
gestiune, precum și propuneri privind măsurile ce urmează a fi luate în
legătură cu situația conturilor.
Măsurile care pot fi propuse de controlorii financiari sunt ur mătoarele:
 descărcarea de gestiune dacă inventarierea patrimoniului public și
privat al statului și al unităților administrativ -teritoriale s -a făcut în condițiile
legii și în te rmen; dacă nu s -au constatat prejudicii sau abateri cu caracter
financiar, nu s-au săvârșit fapte care constituie infracțiuni; dacă veniturile au
fost legal stabilite și încasate la termenele pre văzute, cheltuielile au fost
efectuate potrivit destinației și cu respectarea condițiilor legale; dacă banii
publici au fost utilizați po trivit principiului de economicitate, eficiență și

67 D.D.Șaguna, D.Ș., Curs universi tar, Drept financiar public, Ed. All Beck, București, 2005, pag. 297
68Idem, pag.298
69 Ibidem

Curtea de Conturi a Români ei Arghira Ana

29
eficacitate; dacă contractarea împrumuturilor, rambursarea ratelor scadente
și plata dobânzilor aferente s -au făcut în condițiile legale.
 altă măsură privește sesizarea Colegiului jurisdicțional al Curții sau a
colegiului jurisdicțional al camerei de conturi pentru stabilirea răspunderii
juridice. Sesizarea se face dacă s -au constatat fapte cauzatoare de
prejudicii sau abateri cu caracter financiar, inclusiv pentru cazurile în care
sumele datorate statului, dobânzile și majorările de întârziere aferente
acestora nu au fost virate conform prevederilor legale.
 controlorul financiar poate propune sesizarea organelor de urmărire
penală compe tente atunci când constată că faptele săvârșite întrunesc
elementele co nstitutive ale unei infracțiuni.
 controlorul financiar poate solicita colegiului jurisdicțional competent
luarea unor măsuri asigurătorii, în limitele prejudiciului constatat, dacă
există pericolul înstrăinării bunurilor ce aparțin persoanelor răspunzătoar e.
 la dispoziția controlorului financiar stau propuneri de: suspendare a
aplicării măsu rilor ilegale din domeniul financiar -contabil și fiscal, blocare a
fondurilor bugetare sau speciale care sunt utilizate necorespunzător sau
ilegal, înl ăturarea nereguli lor financiar -contabile, corectarea bilanțurilor
contabile și a conturilor de execuție, suspendarea din funcție a persoanelor
găsite vinovate70.
Cu excepția primei categorii de măsuri, aceea a descărcării de gestiune,
pentru toate celelalte categorii mențio nate controlorii financiari întocmesc
rapoarte intermediare bila terale „care se anexează la raportul de control și
despre care fac referiri exprese în acest raport”71.
Faza a doua din cadrul procedurii de control ulterior debutează cu
valorificarea constat ărilor făcute de controlorul financiar desemnat, după
cum urmează:
 la nivelul Secției de control financiar ulterior, de către un complet
format din trei consilieri de conturi, pentru ordonatorii principali de credite
ale căror bugete se aprobă prin lege;
 la nivelul direcției de control financiar ulterior de un complet format
din directorul direcției, directorul adjunct, șeful de serviciu și un controlor
financiar, altul decât cel care a efectuat controlul pentru ordonatorul de
credit;

70 D.D.Șaguna, op.cit. pag.296
71 Idem, pag.297

Curtea de Conturi a Români ei Arghira Ana

30
 la nivelul direcție i de control financiar ulterior a Camerei de conturi a
municipiului București de un complet format din directorul direcției,
directorul adjunct și un șef de serviciu72.
Examinarea rapoartelor se face în ședință la care poate participa și
procurorul financia r. Dacă se constată că raportul este neconcludent,
completul poate decide motivat restituirea spre completare sau refacerea lui
de către controlorul financiar în cauză73. De asemenea, în timpul examinării
rapoartelor, completul este în drept, dacă este cazu l, să ceară lămuriri
titularilor de conturi sau altor persoane în măsură să furnizeze asemenea
informații.
După verificarea raportului, completul poate decide luarea uneia dintre
măsurile propuse de controlorul financiar sau luarea măsurii pe care o
consid eră necesară în cauză, în cazul în care, în urma examinării
raportului, a actelor și documentelor, constată într -o cauză săvârșirea unor
fapte ce întrunesc elementele constitutive ale unei infracțiuni, completul
suspendă examinarea cazului și dispune sesiz area organelor de urmărire
penală74. Dacă există pericolul înstrăinării bunurilor ce aparțin persoanei
răspunzătoare, completul poate solicita colegiului jurisdicțional care
urmează a fi învestit cu judecarea cazului încuviințarea pentru luarea
măsurilor as igurătorii în limita valorii prejudiciului constatat.
Urmarea examinării raportului, completul pronunță încheieri prin care
dispune fie descărcarea de gestiune, fie sesizarea colegiului jurisdicțional
competent pentru stabilirea răspunderii juridice potriv it legii. Încheierile sunt
acte ale completului care nu au valoarea unei hotărâri judecătorești
asemeni încheierilor date de instanțe. Ele sunt acte juridice de control care
pot fi atacate în fața Colegiului jurisdicțional75.
Art. 35 din Legea nr.94/1992 re publicată și modificată precizează faptul
că entitatea auditată poate face obiecț ii scrise la constatările din rapoartele
întocmite de audi torii publici externi, î n termen de 15 zile de l a data primirii
acestora. Obiecț iile formulate se depun la sediul ins titutiei din care face
parte auditorul public extern și vor fi avute în vedere la valorificarea
constată rilor76.
În termen de 30 de zile de la comunicarea încheierii prin care s -a
dispus des cărcarea de gestiune se poate introduce împotriva acesteia, la
Colegiul jurisdicțional, plângere care are rol de cerere introductivă de

72 D.D.Șaguna, Drept financiar public, Editura C.H.Beck, București, 2012, pag.224
73 Idem, pag. 225
74 D.D.Șaguna, Drept financiar public, Editura C.H.Beck, București, 2012, pag.226
75 Ibidem
76 Legea nr.94/1992, republicată și modificată, art.35

Curtea de Conturi a Români ei Arghira Ana

31
instanță, și nu de cale de atac a unei hotărâri judecătorești. În ceea ce
privește încheierea, aceasta se comunică părților și procurorului financiar în
termen de 3 zile de la pronunțar e77.
Completul poate cere suspendarea aprobării unor măsuri, blocarea
unor fonduri, refacerea conturilor de execuție etc.78, printr -o încheiere ce se
comunică președintelui secției de control financiar ulterior, de către
consilierul de conturi care conduce d ivizia sectorială în cauză, în termen de
3 zile. După ce analizează încheierea, președintele secției de control își
însușește și semnează proiectul de decizie și îl transmite celor ce trebuie
să îndeplinească măsurile dispuse .
Cele două soluții ale încheie rii sunt descărcarea de gestiune sau
sesizarea cole giului jurisdicțional. Prin descărcarea de gestiune definitiv ă,
care este o procedură necon tencioasă, titularul de cont este degrevat de
orice responsabilitate financiară în legătură cu operațiunile săvâr șite de el
într-o perioadă de timp. Această soluție devine irevocabilă dacă, în termen
de un an de la pronunțarea încheierii, nu s -a redeschis procedura
examinării contului79.
Cea de a doua soluție, aceea a sesizării Colegiului jurisdicțional al
Curții sau a unui colegiu județean, are ca efect soluționarea judiciară a
cauzei în urma descoperirii unor acte încheiate în mod nelegal. Dacă se
constată săvârșirea unei infracțiuni, concomitent, sunt sesizate și organele
de urmărire penală80.
O altă situație întâln ită în cadrul procedurii controlului financiar ulterior
exercitat de Curtea de Conturi este procedura de control ulterior al actelor
care se desfășoară pe parcursul exercițiului bugetar în baza programului
anual de control al Curții.
În controlul efectuat pe parcursul exercițiului bugetar sunt urmărite
obiectivele arătate anterior în lucrarea de față iar procedura de efectuare a
acestui tip de control este diferită de procedura de control al conturilor
anuale de execuție și descărcare de gestiune81.
În urma controlului efectuat pe parcursul exercițiului bugetar, controlorii
financiari sau consilierii de conturi ai secției de control ulterior pot descoperi
existența unor prejudicii sau abateri cu caracter financiar, motiv pentru care
încheie procese -verbale î n condițiile legii. Aceste procese -verbale cuprind:
data, numele și prenumele controlorului financiar, cu indicarea numărului

77 D.D.Șaguna, op.cit. 349
78 Legea nr.94/1992 republicată și modificată, art. 43
79 D.D.Șaguna, Drept financiar public, Editura C.H.B eck, București, 2012, pag.224
80 D.D.Șaguna, Drept financiar public, Editura C.H.Beck, București, 2012, pag.225
81 Ibidem

Curtea de Conturi a Români ei Arghira Ana

32
legitimației; perioada în care s -a efectuat controlul, obiectul controlului și
perioada supusă controlului; persoana juridică cont rolată; persoanele care
au asigurat conducerea unității în perioada controlată; constatările făcute.
Aceste constatări sunt expuse clar și precis și se bazează numai pe date și
documente. Aceste procese -verbale mai cuprind: cazurile de nerespectare
a legil or și a altor acte normative, abaterile de la disciplina financiară și
bugetară, deficiențe în administrarea valorilor materiale și bănești, precum
și orice alte nereguli82. În redactarea proceselor -verbale trebuie să se țină
seama de o serie de elemente: f iecare abatere trebuie expusă în mod
corect și complet, cu respectarea exactității datelor și faptelor consemnate;
trebuie precizate actele normative încălcate și determinat prejudiciul
produs; despăgu birile civile și consecințele financiare și fiscale al e
gestionării necorespunzătoare; cauzele subiective; persoanele vinovate și
funcțiile lor; măsurile dispuse în timpul controlului de unitatea controlată83.
Orice obiecție asupra constatărilor formulată de conducătorul organului
controlat sau a persoanelor r ăspunzătoare se soluționează ș i se clarifică
înainte de semna rea procesului -verbal84. Procesul -verbal poartă
semnăturile controlorilor financiari, conducerii persoanei juridice controlate
și a persoanelor răspunzătoare pentru prejudicii85. Dacă obiecțiile nu pot fi
clarificate și soluționate, ele se prezintă în scris, deodată sau în termen de
trei zile de la semnarea procesului -verbal, și vor fi analizate de controlorii
financiari obligați, la rândul lor, să -și formuleze punctul de vedere, legal și
cu fundame nte.
Refuzul de a semna din partea organelor de conducere sau a
persoanelor răspunzătoare se menționează la sfârșitul actului de control. La
procesul -verbal sunt anexate situații, tabele (dacă deficiența se repetă sau
constatarea se bazează pe un număr mar e de acte sau operațiuni),
documente86, acte în copie sau original, explicațiile scrise strict necesare
susținerii constatărilor, toate acestea fiind semnate de aceleași persoane
care semnează și procesul -verbal.
Documentele prin care se fundamentează cons tatările controlorilor se
anexează la procesul -verbal în funcție de utilitatea pe care ar putea să o
justifice anexarea, respectiv fie în copie certificată de către controlorul
financiar și de conducerea persoanei juridice controlate87, fie în original

82 D.D.Șaguna, Drept financiar public, Editura C.H.Beck, București, 2012, pag.226
83 Idem, pag.227
84 D.D.Șaguna, Drept financiar public, E ditura C.H.Beck, București, 2012, pag.228
85 Ibidem
86 D.D.Șaguna, Drept financiar public, Editura C.H.Beck, București, 2012, pag.229
87 Ibidem

Curtea de Conturi a Români ei Arghira Ana

33
dacă se constată săvârșirea de infracțiuni sau există indicii că documentele
ar putea fi sustrase sau distruse. în toate cazurile sunt necesare explicațiile
scrise date de persoanele găsite responsabile și care sunt trecute în
procesul -verbal de constatare, da r și explicațiile acelor persoane care pot
furniza informații menite să clarifice împrejurările și cauzele existente.
Explicațiile scrise se pot lua în oric e etapă a controlului, de obicei după ce
s-a epuizat controlul asupra obiectivului la care s -a const atat abaterea,
îmbrăcând forma întrebărilor formulate de controlorii financiari și a
răspunsurilor. Prin ultima întrebare a controlorului financiar se solicită
persoanei care dă explicațiile să precizeze dacă „față de întrebările puse și
răspunsurile date mai are ceva de adăugat, în legătură cu constatările
controlului ”88.
În cazul în care persoanele solicitate să dea explicații scrise refuză
acest lucru, se formulează întrebări de către controlorii financiari prin
adresă scrisă înregistrată la persoana juri dică controlată, stabilindu -se
termenul de primire a răspunsului89. Pentru nerespectarea termenului de
răspuns, legea prevede sancționarea celui în cauză cu amendă.
Procesul -verbal de constatare a prejudiciilor cu caracter financiar
însoțit de anexe este în tocmit într -un număr de exemplare suficient, astfel
încât câte un exemplar să revină unității controlate, organelor Curții de
Conturi, inclusiv procurorului financiar și se înregis trează la persoana
juridică și la Curtea de Conturi după caz la: direcția j udețeană de control
financiar, pentru procesele -verbale care se înaintează pentru valorificarea
Curții de Conturi sau Secției de control financiar ulterior, pentru procesele –
verbale care se întocmesc de controlorii financiari din cadrul Curții de
Conturi.
Aceste procese -verbale se trimit procurorului financiar în cinci zile de la
întocmire de consilierul de conturi din secțiile de control sau de șefii
direcțiilor de control financiar ai camerelor de conturi județene90.
Actele, însoțite de propunerile celor c are au efectuat controlul, se trimit
procurorului financiar care trebuie să se pronunțe în termen de 10 zile din
momentul înregistrării procesului -verbal și a documentelor aferente la
Curtea de Conturi.
Pentru nerespectarea termenelor pot fi aplicate sancț iuni administrative
și disciplinare.

88 D.D.Șaguna, op. cit, pag.230
89 Idem, pag.231
90 Ibidem

Curtea de Conturi a Români ei Arghira Ana

34
Dacă este cazul, procurorul financiar poate dispune motivat restituirea
procesului -verbal pentru completare sau refacerea controlului.
Procurorul financiar se pr onunță asupra procesului -verbal de
constatare, adoptând una din următoarele soluții:
– emite actul de sesizare a colegiului jurisdicțional competent, care se
comunică părților interesate;
– emite actul de sesizare a organelor de urmărire penală;
– emite actul de clasare a cazului în urma aprecierii ca neîntemeiată a
sesizării, act ce se comunică părților interesate91.
În ceea ce privește ultima soluție, aceea a clasării, atât organele de
control, cât și cei interesați pot face plângere în termen de 30 de zile la
procurorul general financiar.
În urma judecării, procuror ul general financiar poate adopta una din
următoarele soluții:
– poate dispune restituirea dosarului pentru refacerea sau completarea
controlului;
– poate fi de acord cu clasarea;
– poate decide sesizarea colegiului jurisdicțional competent sau a
organelor de ur mărire penală92.
Împotriva soluției procurorului general financiar, în termen de 30 de zile
de la comu nicare, organul de control și partea interesată pot face cerere de
reexaminare a cauzei de către Curtea de Conturi într -un complet alcătuit
din 3 consilie ri de conturi, memb ri ai Secției jurisdicționale93.
În această situație, completul poate respinge cererea, ceea ce îi
conferă caracter definitiv, sau poate admite cererea, fapt ce duce la
sesizarea colegiului jurisdicțional competent să judece cauza în pri mă
instanță sau, dacă este cazul, sesizarea organului de urmărire penală94.
În concluzie putem să -l cităm pe D.D.Șaguna care a făcut următoarea
afirmație ” garanțiile bazate pe controlul ierarhic al soluțiilor procu rorului
financiar au ca scop asigurarea d eplinei legalități a acestor soluții, astfel
încât orice persoană care se face vinovată de săvârșirea unor abateri
financiare și, eventual, de producerea unor prejudicii să fie trasă la
răspundere”95.

91 D.D.Șaguna, Drept financiar public, Editura C.H.Beck, Buc urești, 2012, pag.232
92 Idem, pag.233
93 Ibidem
94 D.D.Șaguna, Drept financiar public, Editura C.H.Beck, București, 2012, pag.234
95 Idem, pag.235

Curtea de Conturi a Români ei Arghira Ana

35
3.2. Funcția de audit public extern
Funcția de contro l a Curții de Conturi este realizat ă prin proce duri de
audit public extern. Acestea sunt prevăzute în standardele proprii de audit
și respect ă standardele de audit internaționale .
Etimologic, cuvântul audit provine din latinescul audire , care î n limbajul
curent are semnificaț ia de a ascul ta, iar cea mai apropiată accepț iune, în
plan semantic, a cuvântului audit provine din li mba engleză, unde are
semnificaț ia de verificare sau revizuire contabilă.
Audit public extern analizează modalitatea de utilizare a b anului public
si reprez intă activitatea de audit desfăș urată de Curtea de Conturi care
cuprinde, în principal, auditu l financiar și auditul performanț ei.
În țara noastră noț iunea de audit a început să fie util izată după anii
1990, din dorinț a de a ne adapt a la t erminologia folosită în Europa și în
dorinț a de a conexa reglementările românești privind economia de piaț ă la
reglemen tările similare pe plan internațional. Bineînțeles că a trebuit
adaptată și adoptată legislaț ia în domeniu. Astfel, pentru a uditul public
extern s -a înființ at în 1992 Curtea de Conturi a Româ niei. Anul 1993
marchează apariția în ț ara noastră atât a auditului extern exercitat prin
reînființarea Curț ii de Conturi ca organism suprem de control financiar al
fondurilor publice, dar si a au ditului contractual prin auditorii financiari
independenti ce s-au organizat în cabinete și societăț i de audit financiar96.
Auditul public extern este de competen ța Cur ții de Conturi și a
Autorită ții de Audit pentru fondurile europene primite de România.
În vederea îndeplinirii unor obligaț ii în domeniul auditului extern, ce
revin României în calitate de stat membru al Uniunii Eu ropene, este
organizată și funcț ionează Autoritatea de Audit, pentru fondur ile
nerambursabile de preaderare acordate României de Un iunea Europeană
prin programele specifice97.
Autoritatea de Audit despre care vom discuta în penultimul capitol al
lucrării este singura autoritate națională competentă să efectueze audit
public extern, în conformitate cu legislația comunitară și națională , asupra
fondurilor prevăzute de art.12 din Legea nr.94/1992 : ” In vederea îndeplinirii
unor obligații in domeniul auditului extern, ce revin României în calitate de
stat membru al Uniunii Europene, este organizată și funcționează
Autoritatea de Audit pent ru fondurile nerambursabile de preaderare
acordate României de Uniunea Europeană prin programele PHARE, ISPA

96 Tătaru Violeta, Auditul financiar, București, Ed. Cavallioti, 2007, p. 43
97 Ibidem

Curtea de Conturi a Români ei Arghira Ana

36
și SAPARD, pentru fondurile structurale și de coeziune, pentru Fondul
European de Garantare în Agricultură, pentru Fondul European pentru
Agricultu ră și Dezvoltare Rurală, pentru Fondul European pentru Pescuit,
precum și pentru fondurile ce vor fi acordate în perioada postaderare,
denumită în continuare Autoritatea de Audit, care are atribuții și proceduri
de lucru proprii”98.
Activitatea de audit pub lic extern se desfășoară de către un auditor
public extern – ”persoana care efectuează activități specifice Curții de
Conturi sau îndeplinește și alte atribuții legate strict de funcția de control,
cât și persoanele ce dețin funcțiile de conducere de direc tor, director
adjunct, șef serviciu/șef oficiu regional de audit și șef birou din structurile de
specialitate ale Curții de Conturi și ale Autorității de Audit ”99.
De asemenea se precizează în Regulamentul Curții de Conturi că ”în
funcția de auditor public extern pot fi încadrate persoane cu studii
superioare economice, juridice și de altă specialitate necesare desfășurării
activităților specifice Curții de Conturi”100.
Conform art.10 (1) din Regulamentul Curții de conturi privind statutul
personalului ” în st ructurile de specialitate ale Curții de Conturi, o persoană
poate fi angajată pe o funcție vacantă de auditor public extern dacă
îndeplinește cumulativ următoarele condiții:
a) are cetățenia română și domiciliul în România;
b) cunoaște bine limba rom ână, scris și vorbit;
c) are capacitate deplină de exercițiu;
d) are o stare de sănătate corespunzătoare funcției pentru care
candidează, atestată pe bază de certificat medical;
e) nu a fost condamnată pentru săvârșirea unei infracțiuni și se bucură
de o bună reputație morală și profesională;
f) a absolvit studiile necesare ocupării funcției, prevăzute de Legea
94/1992, republicată;
g) deține vechimea în specialitate prevăzută de lege pentru funcția și
gradul pe care le ocupă;
h) a fost declarată „admis” la concursul sau examenul susținut pentru
ocuparea funcției de auditor public extern ”101.

98 Legea nr.94/1992 republi cată și modificată, art.12
99 Regulamentul Curții de Conturi preluat de pe www.curteadeconturi.ro [consultat la data de 22.05.2017,
ora 12:05]
100 Regulamentul Curții de Conturi preluat de pe www.curteadeconturi. ro [consultat la data de 22.05.2017,
ora 12:05]
101 Regulamentul Curții de Conturi preluat de pe www.curteadeconturi.ro [consultat la data de 23.05.2017,
ora 12:00]

Curtea de Conturi a Români ei Arghira Ana

37
. Auditorii publici externi au următoarele obligații în legătură cu
activitatea profesională , conform Regulamentului Curții de Conturi privind
statutul personalului:
a) să îndeplinească atribuțiile de serviciu în limita competențelor și
responsabilităților atribuite prin fișa postului;
b) să se conformeze dispozițiilor primite de la șefii ierarhici și să
rezolve în termenul stabilit lucrările repartizate de către aceștia;
c) să respecte modul de întocmire, păstrare și circuitul documentelor
care constituie secret de serviciu sau de stat, precum și confidențialitatea
acestora, potrivit legii;
d) să respecte și să îndeplinească toate celelalte obligații profesionale
prevăzute atât în Regulamentul de organizare și funcționare a Curții de
Conturi, cât și în celelalte reglementări interne; Pe lângă obligațiile
prevăzute, auditorii publici externi mai au, în prin cipal, și următoarele
obligații de natură etică:
e) să promoveze relații bazate pe responsabilitate, loialitate, respect
reciproc, colaborare și sprijin profesional în cadrul Curții de Conturi;
f) să acționeze întotdeauna astfel încât să nu fie afectată imagin ea și
prestigiul Curții de Conturi;
g) să notifice conducerea Curții de Conturi în situația în care se află în
relație de subordonare ierarhică directă cu soți, soții, sau rude de gradul I
sau II, pentru luarea măsurilor care se impun102.

3.3. Funcția de rapo rtare

Curtea de Conturi prezintă anual Parla mentului un raport asupra
conturilor de gestiune ale bugetului public național din exercițiul bugetar
expirat, cuprinzând și neregulile constatate.
Alături de Raportul public anual, Curtea de Conturi întocmeșt e și
prezintă rapoarte prin care sunt relevate rezultatele și mddul de desfășurare
a activității Curții de Conturi ca instituție de control și de jurisdicție în
domeniul financiar103.
Printre rapoartele pe care Curtea le elaborează sunt enumerate:
Raportul a nual al Curții de Conturi a României; Rapoartele anuale ale
camerelor județene de conturi; rapoartele facultative care se înain tează
Parlamentului sau consiliilor locale și a căror întocmire este lăsată la

102 Regulamentul Curții de Conturi, art.37, pre luat de pe www.curteadeconturi.ro [consultat la data de
23.05.2017, ora 12:05]
103 D.D.Șaguna, Drept financiar public, Editura C.H.Beck, București, 2012, pag.240

Curtea de Conturi a Români ei Arghira Ana

38
aprecierea Curții sau a camerelor județene de con turi; rapoartele
intermediare pe domeniile pe care Curtea este competent conform legii
care se înaintează Parlamen tului sau prin camerele de conturi județene
autorităților publice deliberative ale unităților administrativ -teritoriale, dacă
prezentarea ace stor rapoarte se consideră necesară de către Curte104.
Raportul public anual este avizat de plenul Curții de Conturi, după ce a
urmat procedura de întocmire prevăzută de legea organic.
Raportul public anual este avizat de plenul Curții de Conturi după ce a
urmat procedura de întocmire prevăzută de legea organică. Raportul public
anual este elaborat de Curtea de Conturi într -un termen de șase luni de la
primirea conturilor prezentate anterior în lucrarea de față (contul anual de
execuție a bugetului de stat, c ontul anual al bugetelor fondurilor speciale,
contul anual de execuție a bugetului de asigurări sociale de stat, contul
anual al datoriei publice a statului și situația garanțiilor guvernamentale
pentru credite interne și externe primite de către alte pers oane juridice) de
la organele competente să le alcătuiască și să le remită Curții.
După ce a fost elaborat și avizat, Raportul public anual este prezentat
Parlamentului.
Conținutul raportului public anual cuprinde: observațiile Curții de
Conturi asupra con turilor de execuție a bugetelor supuse controlului său;
concluziile degajate din controalele dispuse de Camera Deputaților sau de
Senat sau efectuate la regiile autonome, societăți comerciale cu capital
integral sau majoritar de stat și la celelalte persoa ne juridice supuse
controlului Curții; încălcări ale legii constatate și măsurile luate pentru
tragerea la răspundere a celor vinovați; alte aspecte considerate necesare
de către Curtea de Conturi.105
Pentru nerespectarea termenului de șase luni nu este prev ăzută nici o
sancțiune, fapt ce conduce la considerarea acestui termen ca fiind unul de
recomandare. Data la care începe să curgă acest termen este ziua primirii
ultimului bilanț referitor la unul dintre conturile mai sus menționate.
Raportul public anual este publicat, în Monitorul Oficial al României și
prezentat Parlamentului României. Raportul este considerat a fi o informare
asupra activității Curții, cuprinzând observații asupra conturilor de execuție
ale bugetelor pe care le controlează106. Au existat cazuri care au dus la
formarea opiniei conform căreia nu se poate vorbi, în legătură cu
prezentarea Raportului public anual, de o dare de seamă asupra activității

104 D.D.Șaguna, Drept financiar public, Editura C.H. Beck, București, 2012, pag.241
105 D.D.Șaguna, Drept financiar public, Editura C.H.Beck, București, 2012, pag.242
106 Ibidem

Curtea de Conturi a Români ei Arghira Ana

39
Curții de Conturi, deoarece aceasta nu este subordonată Parlamentului,
deci nu intră în struc tura organizatorică a acestei instituții. Scopul
prezentării acestui raport este de a oferi Parlamentului o documentare
temeinică asupra finanțelor publice ale țării, însoțită de concluziile care se
desprind din controalele efectuate de Curte107.
Rapoartele anuale privind finanțele publice locale sunt înaintate,
autorităților publice deliberative ale unităților administrativ -teritoriale de
către camerele de conturi județene. Autorită țile deliberative prin care se
realizează autonomia locală în comune și oraș e sunt consi liile locale,
comunale și orășenești.
Rapoartele anuale privind finanțele publice locale sunt obligatorii, se
întocmesc separat și se înai ntează fiecăruia dintre consilii .
Camerele de conturi județene sunt abilitate de lege să elaboreze
aces te rapoarte cu respectarea cerințelor referitoare la conținut. Nu sunt
prevăzute expres termene de elaborare a acestor rapoarte dar termenul nu
poate depăși data la care Raportul public anual trebuie prezentat108.
Curtea are facultatea de a elabora și de a î nainta Parlamentului sau
autorităților publice deliberative ale unităților administrativ -teritoriale, prin
camerele de conturi județene, rapoarte pe domeniile pe care este
competentă. Este o facultate la îndemâna Curții de Conturi menită a -i crea
posibilit atea de a lămuri anumite aspecte cu caracter special, atunci când
consideră că este necesar acest lucru.
Prezentarea acestor rapoarte obligatorii prezintă importanță din mai multe
puncte de vedere astfel:
 raportul public anual al Curții de Conturi stă la b aza legii de aprobare
a contului general anual de execuție a bugetului administrației centrale de
stat, a conturilor de execuție a fondurilor speciale și a contului anual de
execuție a bugetului asigurărilor sociale de stat;
 rapoartele camerelor județene d e conturi stau la baza hotărârii de
aprobare a contu lui anual de execuție a bugetului local109.

3.4. Funcția de avizare

Curtea de Conturi avizează, la cererea Senatului sau a Camerei
Deputaților, proiec tul bugetului de stat și proiectele de lege în domen iul
finanțelor publice și al contabilității publice sau prin aplicarea cărora ar

107 D.D.Șaguna, Drept financiar public, Editura C.H.Beck, București, 2012, pag.243
108 Idem, pag.244
109 D.D.Șaguna, Drept financiar public, Editura C.H.Beck, București, 2012, pag.245

Curtea de Conturi a Români ei Arghira Ana

40
rezulta o diminuare a veniturilor sau majorare a cheltuielilor aprobate prin
legea bugetară și de asemnea avizează înființarea de către Guvern sau
ministere a unor organe de s pecialitate în subordinea lor.
Curtea de Conturi, își exprimă astfel opinia asupra proiectelor unor
acte normative, caracterul avizelor fiind consultativ, în sensul că sunt
necesare, dar pentru a putea fi adoptat un proiect de act normativ nu este
obligat orie opinia exprimată de Curte110.
Pentru adoptarea unui act normativ nu este necesar să se țină cont de
opinia exprimată de Curte, dar plenul Curții de Conturi este obligat să emită
acest aviz.
Conform opiniei lui D.D. Șaguna doctrina afirmă că răspunderea pentru
adoptarea unor acte normative contrare avizu lui Curții este politică, dacă
avem în vedere Parlamentul sau Guvernul, și financiară sau penală, dacă
în discuție sunt conducătorii ministerelor ca ordonatori principali de credite.

Alte competențe și atribuții ale Curții de Conturi
Legea nr. 94/1992, prin art. 42, stabilește în competența Curții de
Conturi și alte atribuții în domeniul financiar astfel:
 să evalueze activitatea de control financiar propriu și de audit intern
a persoanelor juridice contro late, prevăzute la art. 23;
 să solicite organelor de control financiar, fiscal, inclusiv de inspecție
bancară ale Băncii Naționale a României, verificarea, cu prioritate, a unor
obiective, în cadrul atribuțiilor lor legale;
 să ceara și să utilizeze, pentr u exercitarea funcțiilor sale de control și
de audit, rapoartele celorlalte organisme cu atribuții de control financiar,
fiscal, audit intern și inspecție bancară;
 să ceară unor instituții specializate ale statului, ori de câte ori este
necesar, să efectu eze verificări de specialitate care să contribuie la
clarificarea unor constatari111.
Persoanele juridice supuse controlului Curț ii de Conturi s unt obligate
să transmită acesteia, până la sfârș itul trimestrului I pentru anul pr ecedent,
raportul privind desf ășurarea ș i realizarea programului de audit intern112.
Curtea de Conturi va dezvolta colaborarea cu structurile de audit intern de
la nivelul persoanelor juridice, în vederea asigurării complementarității și a
creșterii eficienței activităț ii de audit.

110 D.D.Șaguna, Drept financiar public, Editura C.H.Beck, București, 2012, pag.248
111 D.D.Șaguna, Drept financiar public, Editura C.H.Beck, București, 2012, pag.249
112 Idem, pag.250

Curtea de Conturi a Români ei Arghira Ana

41
Curtea de Conturi printre alte atribuții enumerate mai sus are și
activitate jurisdicțională. S -a apreciat în doctrină că instanțele Curții de
Conturi ar fi organe administrative sau de jurisdicție administrativă.
Constituția României a atribuit puterii judec ătorești întreaga activitate
jurisdicțională astfel:
 prin organe de jurisdicție ordinare – instanțele judecătorești;
 prin organe de jurisdicție specială – Curtea de Conturi sau Curtea
Constituțională113.
Instanțele Curții de Conturi sunt instanțe judecătoreș ti speciale a căror
natură juridică este stabilită prin legea organică. Judecata la instanț ele
Curții de Conturi se face conform normelor instituite prin Legea nr. 94/1992,
republicată și modificată, completată cu normele Codului de procedură
civilă – pe două grade de jurisdicție.114
Activitatea de jurisdicție se caracterizează prin următoarele trăsături
generale:
 este necesar să existe un act de sesizare al unei autorități sau
persoane fizice cu privire la încălcarea unui drept, precum și împotrivirea
din pa rtea unei persoane fizice sau juridice de a respecta sau a acorda
dreptul pretins;
 organul sesizat să fie competent cu rezolvarea conflictului;
 să existe o procedură contencioasă legală de soluționare a
conflictului;
 finalitatea activității să se concretiz eze în puterea de lucru judecat și
caracterul obligatoriu al actului juridic de finalizare;
 după pronunțarea actului de finalizare, organul care a soluționat
conflictul să se desesizeze115.
Asemănările dintre instanțele jurisdicționale ale Curții de Conturi și cele
de drept co mun sunt evidente, mai ales în ceea ce privește: învestirea
instanței, procedura de jude cată aproape identică, solemnitatea ședințelor
de judecată, hotărârile pronunțate care se numesc sentințe sau decizii,
dreptul de a exercita căile de atac ordinare și extraordinare, forța juridică a
hotărârilor116.
Atribuțiile jurisdicționale ale Curții de Conturi sunt, într -o foarte mare
măsură, consecința controalelor efectuate de către organele de control ale
Curții.

113 D.D.Șaguna, Drept financiar publi c, Editura C.H.Beck, București, 2012, pag.251
114 Idem, pag.252
115 Ibidem
116 D.D.Șaguna, Drept financiar public, Editura C.H.Beck, București, 2012, pag.253

Curtea de Conturi a Români ei Arghira Ana

42
Un aspect foarte important în ac tivitatea instanțelor Curții de Conturi
este legat de competența în ce privește jurisdicția acestora, adică acel
atribut al instanțelor de a soluționa anumite cauze. Altfel spus, soluționarea
cauzelor cu caracter financiar cade în sarcina instanțelor Curți i de
Conturi117.
Spre deosebire de instanțele de drept comun la instanțele Curții de
Conturi, pe lângă competența teritorială și cea materială, întâlnim o
competență specială. Colegiile jurisdicționale județene și Colegiul
jurisdicțional al Curții, căruia îi sunt subordonate, sunt considerate instanțe
jurisdicționale financiare competente să judece în primă instanță cauzele
financiare. Secția jurisdicțională este un organ având competențe exclusiv
jurisdicționale. Curtea Supremă de Justiție, prin regulatorul de competență,
soluționează conflictele de competență apărute între instanțele Curții de
Conturi.
În cazul în care de exemplu , într -o anumită cauză s -a pronunțat o
hotărâre definitivă , iar instanța a dispus aplicarea amenzii civile sau au fost
acordate che ltuieli de jude cată în favoarea statului, a unităților
administrativ -teritoriale sau a instituțiilor publice, aceasta va fi înregistrată în
registrul de executare, procedându -se la emiterea ordinului pentru
executarea numai a acestor debite, iar acesta va fi trimis spre executare
organelor financiare competente118.
Instanța de executare trimite organelor financiare competente sau
persoanei juridice creditoare, împreună cu ordinul de executare, și actele
privitoare la executarea măsurilor asigurătorii încuvii nțate anterior.
După confirmarea primirii ordinului de executare, poziția din registrul
de evidență se închide prin mențiunea și semnătura arhivarului registrator
în registrul informativ și care depune dosarul în conservare119.
Orice executare se poate conte sta de cei interesați sau de persoanele
vătămate prin executare.
Contestația la executare reprezintă mijlocul procedural prin care se
atacă actele de executare silită contrare legii sau se cere clarificarea
înțelesului, întinderii și aplicării ordinului de executare, sau se solicită alte
măsuri cum ar fi eșalonarea plății, înlăturarea sau înlocuirea măsurilor
asigurătorii etc120.

117 D.D.Șaguna, op.cit. pag.254
118 Idem, pag.255
119 D.D.Șaguna, Drept financiar public, Editura C. H.Beck, Bu curești, 2012, pag.256
120 Ibidem

Curtea de Conturi a Români ei Arghira Ana

43
Persoanele care pot face contestație la executare sunt: persoana
juridică cre ditoare, organele teritoriale ale Ministerului Finanț elor Publice,
debitorul obligației și procurorul financiar.
În funcție de obiectul ei, contestația la executare este de două feluri:
contestație cu privire la titlul care se execută și contestația împotriva actelor
de executare propriu -zise121.
Contestația l a executare trebuie să îndeplinească toate condițiile unei
cereri adresate instanțelor, fiind asemănătoare cu cererea de chemare în
judecată.
Contestația la executare este supusă taxei de timbru la valoarea
debitului sau a bunului contestat, după caz; în i poteza admiterii contestației,
taxa se restituie petiționarului.
Obiectul contestației la executare îl poate constitui: lămurirea
înțelesului, întinderii și aplicării ordinului de executare (contestația cu privire
la titlu), anularea unui act de executare silită sau a unor măsuri în legătură
cu executarea, stabilirea unei moda lități de executare mai avantajoasă
(contestația împotriva actelor de executare propriu – zise)122.
Instanța competentă să judece contestațiile la executare este Colegiul
jurisdic țional care a emis ordinul de executare, indiferent dacă bunurile
urmărite în baza acestuia se găsesc și în circumscripția teritorială a altui
colegiu jurisdicțional. Î n cazul contestației cu privire la titlu, competența
aparține instanței care a pronunțat hotăr ârea ce se execută123.
Acesta poate fi Colegiul jurisdicțional, dacă sentința nu a fost atacată
sau au f ost respinse căile de atac, sau după caz, Secția jurisdicțională,
Curtea de Conturi în complet de trei consilieri de conturi s au Curtea
Supremă de Justiț ie-Secția de contencios administrativ, în cazul admiterii
recursului jurisdicțional, a recursului la instanțele judecătorești și reținerea
cauzei pentru judecarea fondului124.
Termenul de executare a contestației la executare are în vedere toată
durata execu tării, indiferent de obiectul contestației125. După efectuarea
ultimului act de executare nici o contestație la executare nu mai poate fi
primită.
Judecarea contestației la executare se face de urgență și cu precădere
asupra tuturor celorlalte cauze.

121 D.D.Șaguna, Drept financiar public, Editura C.H.Beck, București, 2012, pag.256
122 D.D.Șaguna, Drept financiar public, Editura C.H.Beck, București, 2012, pag.257
123 Idem, pag.258
124 D.D.Șaguna, Drept financiar public, Editura C.H.Beck, București, 2012, pag.259
125 Ibidem

Curtea de Conturi a Români ei Arghira Ana

44
Soluții le pronunțate de Colegiului jurisdicțional ca urmare a judecării
contesta ției la executare pot fi admiterea sau respingerea contestației. în
cazul admiterii contes tației împotriva executării propriu -zise se pot dispune
următoarele măsuri: anularea acte lor de executare, amânarea executării,
eșalonarea plății, înlăturarea sau înlocuirea măsu rilor asigurătorii126.
Căile de atac împotriva soluției date contestației la executare sunt
aceleași ca pentru orice sentință pronunțată de colegiu; cu alte cuvinte,
împotriva acesteia se poate declara recurs jurisdicțional în termen de 15
zile de la comunicare, ce se soluționează de Secția jurisdicțională.
Hotărârea definitivă prin care instanța de executare a admis
contestația la executare și a dispus măsuri de natură a afecta executarea,
se trimite organului financiar sau persoanei juridice creditoare care execută
ordinul de executare pentru a proceda în mod corespunzător.
Când se constată că domiciliul sau sediul debitorului se află în raza
teritorială a altui organ de executare, titlul executoriu, împreună cu dosarul
executării, vor fi trimise acestuia, înștiințând, dacă este cazul, organul de la
care s -a primit titlul executoriu127.
Organele de poliție, persoanele fizice și juridice sau alte organe
competente sunt oblig ate să ofere de îndată relațiile solicitate de organul de
executare, fără perceperea vreunei taxe sau tarif. La cererea organului de
executare, băncile sunt obligate să -i furnizeze în scris relațiile solicitate,
necesare urmăririi debitorilor prin poprire și pentru luarea altor măsuri
privind realizarea creanțelor bugetare. Organele de executare sunt obligate
să asigure secretul informațiilor primite.
La cererea organului de executare, poliția are obligația să -și dea
concursul în îndeplinirea activității de executare silită.
Am considerat important să fie prezentate și atribuțiile jurisdicționale
ale Curții de Conturi pentru o imagine cât mai completă a acesteia.

126 D.D.Șaguna, Drept financiar public, Editura C. H.Beck, București, 2012, pag.259
127 D.D.Șaguna, Drept financiar public, Editura C. H.Beck, București, 2012, pag.260

Curtea de Conturi a Români ei Arghira Ana

45
Capitolul IV. Autoritatea Națională de Audit

Misiunea Autorității de Audit
Pentru ca România să aibă posibilitatea să -și îndeplinească unele
obligații în domeniul auditului extern, ce ne revin în calitate de stat membru
al Uniunii Europene, este organizată și funcționează Autoritatea de Audit
pentru fondurile nerambursabile de preaderare a cordate României de
Uniunea Europeană prin programele PHARE (instrument de preaderare ce
are ca obiectve: întărirea administrațiilor și instituțiilor publice pentru
funcționarea eficientă întru Uniunea Europeană, promovarea convergenței
cu legislația vaste i legislații a Uniunii Europene și reducerea nevoilor de
perioade de tranziție, promovarea coeziunii economice și sociale)128, ISPA
(instrument de preaderare prin care s -a urmarit in domeniul protectiei
mediului, sprijinirea tarilor beneficiare in vederea al inierii standardelor de
mediu la cele ale Uniunii Europene)129 si SAPARD (instrument de
preaderare ce se ocupă de domeniul agriculturii în principal)130, pentru
fondurile structurale și de coeziune, pentru Fondul European de Garantare
în Agricultura, pentru Fo ndul European pentru Agricultură și Dezvoltare
Rurală, pentru Fondul European pentru Pescuit, precum și pentru fondurile
ce vor fi acordate in perioada postaderare.
Autoritatea de Audit are proceduri de lucru și atribuții proprii.
Articolul 13 din legea or ganică definește Autoritatea de Audit ca fiind ”
un organism independent din punct de vedere operațional față de Curtea de
Conturi și față de celelalte autorități responsabile cu gestionarea și
implementarea fondurilor comunitare nerambursabile, cu sediul în
municipiul București. În teritoriu, Autoritatea de Audit are structuri regionale
organizate în județele în care iși desfășoară activitatea agenții, autorități de
management și/sau organismele intermediare care gestionează fondurile
comunitare”131.
Autorit atea de Audit este singura autoritate națională competentă să
efectueze audit public extern, în conformitate cu legislația comunitară și
națională asupra fondurilor prezentate la începutul capitolului.
Pentru realizarea atributiilor ce îi revin (pe care le vom prezenta
imediat ce urmează), Autoritatea de Audit poate încheia acorduri cu
structurile responsabile pentru managmentul fondurilor amintite. Autoritatea
de Audit poate încheia contracte cu societăti specializate sau cu experti

128 www.wikipedia.org/wiki/PHARE [consultat la data de 19.05.2017, ora 14:34]
129 www.apaprod.ro/ISPA.htm l [consultat la data de 19.05.2017, ora 14:35]
130 www.w ikipedia.org/wiki/SAPARD [consultat la data de 19.05.2017, ora 14:36]
131 Legea nr.94/1992 republicată și modificată, art.13

Curtea de Conturi a Români ei Arghira Ana

46
autorizati pentru reali zarea unor activităti, în vederea îndeplinirii atributiilor
sale. În scopul realizării atributiilor sale, Auto ritatea de Audit, poate angaja
și personal de altă specialitate decât cea economică.
Fondurile necesare pentru desfăsurarea activitătii Autorităti i de Audit
se asigură de bugetul de stat si vor fi incluse în bugetul de cheltuieli ale
Curtii de Conturi. Pentru desfășurarea activității Autorității de Audit,
Guvernul și Curtea de Conturi au obligația să asigure condiț iile nece sare
angajării ș i pregătir ii profesionale a personalului, spațiile de lucru, dotările ș i
logistica aferente132.

Atribuțiile Autorității de Audit
Conform art.14 din legea organică atribuțiile Autorității de Audit sunt
următoarele:
 evaluarea conformității sistemelor de management și c ontrol pentru
programele operaționale cofinanțate prin instrumentele structurale și prin
Fondul European pentru Pescuit, cu prevederile legale comunitare;
 verificarea, pe bază de eșantion reprezentativ, a cheltuielilor
declarate de autoritațile responsabi le cu gestionarea și implementarea
fondurilor prevăzute la art. 12 din lege (PHARE, ISPA, SAPARD) ;
 raportarea anuală privind compatibilitatea sistemelor de
management și control ale autorităților responsabile cu gestionarea și
implementarea fondurilor prev ăzute la art. 12 din lege , referitor la
capacitatea acestora de a asigura conformitatea operațiunilor cu
reglementările comunitare;
 verificarea existenței și corectitudinii elementului de cofinanțare
national;
 eliberarea certificatelor de audit pri vind c onturile anuale ale agențiilor
de plăți, precum și pentru contul Euro SAPARD, în ceea ce privește
integralitatea, acuratețea ș i veridicitatea acestor conturi;
 emiterea opiniei asupra declarației de asigurare, emisă de agențiile
de plăți pentru agricultură și dezvoltare rurală ;
 emiterea declarațiilor de închidere, însoț ite de rapoarte de audit,
pentru fiecare program sau măsură, finanț ate din fondurile prevăzute la art.
12 din lege , după caz;
 urmă rirea respectarii crite riilor de acreditare a autorităț ilor
responsabile cu gestionarea ș i implementarea fondurilor comunitare

132 Ros Viorel, Dre pt financiar, București, Ed. All Beck, 2005, p. 411.

Curtea de Conturi a Români ei Arghira Ana

47
nerambur sabile, destinate agriculturii și dezvoltării rurale, pe toată perioada
de implem entare tehnică și financiară a acestora;
 urmă rirea mod ului de implementare de entitățile auditate a
recomandărilor formulate ca urmare a acț iunilor de audit efectuate de
Autoritatea de Audit133.
Tot potrivit art.14,alin.3 fondurile comunitar e nerambursabile, destinate
susținerii agriculturii și dezvoltă rii rurale, Autoritatea de Audit îndeplineș te
rolul de organism de certificare .
Pentru ca Autoritatea de Audit să -și poată realiza atribuțiile care îi
revin, aceasta poate să încheie acorduri cu structurile responsabile de
managementul fondurilor, structure despre care am discutat la începutul
capitolului ( PHARE, SAPARD, ISPA)134. În acest caz Autoritatea de Audit
raportează Comisiei Europene asupra modului de utilizare a fondurilor
comunitare nerambursabile iar principalele constatări și recomandări
rezultate în urma auditurilor efectuate sunt incluse în rapo rtul public anual al
Curții de Conturi135, raport despre care am discutat în capitolul anterior.
Totodată, Autoritatea de Audit poate încheia contracte cu societăți
specializate sau cu experți autorizați pentru realizarea unor activități, în
vederea îndepli nirii atribuțiilor sale.
Autoritatea de Audit are acces neîngrădit la acte, documente și
informații necesare exercitării atribuțiilor sale, oricare ar fi persoanele
juridice sau fizice deținătoare136.

Conducerea Autorității de Audit
Autoritatea de Audit e ste condusă de un președinte și 2
vicepreședinți numiți de Parlament dintre consilierii de conturi , pentru
perioada mandatului de consilier de conturi pentru care aceștia au fost
numiți. Mandatul nu poate fi reînnoit137. Pentru organizarea și funcționarea
structurilor centrale și regionale pe care le coordonează, președintele
Autorității de Audit emite decizii și instrucțiuni138.
Conform art.15, alin.3 atribuțiile președintelui Autorității de Audit sunt,
în principal, următoarele:
 aprobă rapoartele de audit și semnează opiniile de audit privind
evaluarea conformității sistemelor de management și control cu prevederile

133 Legea nr. 94/1992, republicată și modificată, art.14
134 www. curtead econturi.ro/AutoritateAudit [consultat la data de 19.05.2017, ora 14:34]
135 www. curtead econturi.ro/AutoritateAudit [consultat la data de 19.05.2017, ora 15:12]
136 www. curteadeconturi.ro/Aut oritateAudit [consultat la data de 19.05.2017, ora 15:13]
137 www. curtead econturi.ro/AutoritateAudit [consultat la data de 19.05.2017, ora 15:14]
138 www. curtead econturi.ro/AutoritateAudit [consultat la data de 19.05.2017, ora 15:15]

Curtea de Conturi a Români ei Arghira Ana

48
legale comunitare, pentru programele operaționale cofinanțate prin
instrumentele structurale și prin Fondul European pentru Pescuit;
 aprobă rap oartele de audit și semnează opiniile de audit de
operațiuni, că urmare a verificării cheltuielilor declarate de autoritățile
responsabile cu gestionarea și implementarea fondurilor prevăzute la art.
12 (PHARE, ISPA, SAPARD) ;
 aprobă rapoartele anuale pri vind compatibilitatea sistemelor de
management și control ale autorităților responsabile cu gestionarea și
implementarea fondurilor prevăzute anterior , referitor la capacitatea
acestora de a asigură conformitatea operațiunilor cu reglementările
comunitare;
 aprobă rapoartele de verificare a existenței și corectitudinii
elementului de cofinanțare națională;
 semnează certificatele de audit privind conturile anuale ale agențiilor
de plăți, precum și pentru contul Euro SAPARD, în ceea ce privește
integralita tea, acuratețea și veridicitatea acestor conturi;
 semnează opiniile asupra declarațiilor de asigurare, emise de
agențiile de plăți pentru agricultura și dezvoltare rurală;
 semnează declarațiile de închidere și aprobă rapoartele de audit,
pentru fiecare program sau măsură, finanțate din fondurile prevă zute
anterior , după caz;
 reprezintă Autoritatea de Audit și asigură relațiile acesteia cu
instituțiile și autoritățile publice naționale și comunitare, precum și cu
organismele naționale și internaționale de profil;
 aprobă deplasarea personalului Autorității de Audit pentru
îndeplinirea atribuțiilor acesteia, inclusiv participarea la diverse reuniuni și
grupuri ale auditorilor din tara sau străinătate, specifice domeniului
gestionării și controlului fondurilor prevăzute anterior; ;
 aprobă regulile de procedură ale Autorității de Audit privind
activitatea specifică a acesteia în ceea ce privește auditul fo ndurilor
prevăzute anterior;
 aprobă manulele și strategiile de audit necesare îndeplinirii cerințelor
specifice Autorității de Audit, prevăzute în regulamentele comunitare;
 aprobă și transmite, după caz, serviciilor Comisiei Europene
programele anuale de activitate a Autorității de Audit;
 avizează regulamentul propriu de organizare și funcționare a
Autorității de Audit, pe care îl supune aprobării plenului Curții de Conturi;

Curtea de Conturi a Români ei Arghira Ana

49
 avizează structură organizatorică și statul de funcții ale Autorității de
Audit, numirea directorilor, a directorilor adjuncți, a șefilor de serviciu și le
prezintă plenului Curț ii de Conturi, în vederea aprobării;
 aprobă criteriile de promovare a personalului Autorității de Audit și
stabilește atribuțiile acestuia, specifice auditului fondurilor europene, prin
fișa postului;
 aprobă criteriile specifice pentru ocuparea posturi lor necesare
exercitării auditului fondurilor europene și scoaterea la concurs a posturilor
vacanțe ale Autorității de Audit;
 informează, semestrial și ori de câte ori consideră necesar, plenul
Curții de Conturi asupra principalelor constatări rezultate din acțiunile de
audit desfășurate și asupra măsurilor luate în concordanță cu
reglementările comunitare;
 prezintă plenului Curții de Conturi sinteză constatărilor și a
rezultatelor activității de audit asupra fondurilor europene, în vederea
includerii î n raportul public anual ce se înaintează Parlamentului;
 îndeplinește alte atribuții, stabilite în condițiile legii139.
Potrivit articolului în discuție fondurile necesare îndeplinirii atribuțiilor
Autorității de Audit se asigură de la bugetul de stat și sunt reflectate distinct
în bugetul Curții de Conturi.
Autoritatea de Audit este singura autoritate națională competentă să
efectueze audit public extern , în conformitate cu legislația comunitară și
națională, asupra fondurilor menționate; poate efectua a udit public extern și
asupra altor categorii de fonduri, urmând ca reglementările care vizează
fondurile respective să prevadă și asigurarea resurselor necesare140.
Structura organiza torică, numărul de personal și statul de funcții ale
Autorității de Audit se aprobă de plenul Curț ii de Conturi, la propunerea
președintelui Autorității de Audit. Coordonarea și atribuțiile structurilor
centrale ș i regionale (pe care le vom prezenta imediat ce urmează) din
aparatul propriu al Autorit ății de Audit ș i ale pe rsonal ului de la nivel central
și regional se stabilesc p rin regulamentul de organizare și funcționare a
Autorităț ii de A udit, care este parte integrantă a regulamentului de
organizare și funcționare a Curț ii de Conturi, potrivit art.16 din legea
organică141.
Salarizarea personalului din cadru l Autorității de Audit se face în
conformitate cu legislaț ia privind salariza rea personalului din cadrul Curț ii

139 Legea nr.94/1992 republicată și modificată, art. 15, alin.3
140 www. curteadeconturi .ro/Autorit ateAudit [consultat la data de 20.05.2017, ora 16:52]
141 Legea nr.94/1992 republicată și modificată, art. 16

Curtea de Conturi a Români ei Arghira Ana

50
de Conturi si cu prevederile Legii nr. 490/2004 privind stimularea financiara
a personalului care gestioneaza fond uri comunitare, cu modificarile si
completarile ulterioare142.

Structura organizatorică a Autorității de Audit
Așa cum am menționat în secțiunea dedicată Conducerii Autorității de
Audit, aceasta este condusă de un președinte și 2 vicepreședinți numiți de
Parlament dintre consilierii de conturi , pentru perioada mandatului de
consilier de conturi pentru care aceștia au fost numiți143.
Autoritatea este organizată în directii și servicii după cum urmează:
– Direcția de audit pentru proiectele de Infrastructură Mare
– Direcția de audit a fondurilor pentru agricultură, dezvoltare rurală
și pescuit
– Direcția de audit pentru Fondul European de Dezvoltare
Regională
– Direcția de audit pentru Fondul Social European și alte fonduri
– Direcția de coordonare, metodologie, sinteză, evaluarea calității
auditului și pregătirea profesională a personalului
Serviciile și Direcțiile care se află în subordnea direct a Președintelui
sunt următoarele:
– Biroul de comunicare și relații externe
– Direcția de coordonare, metodologie, sinteză, evalu area calității
auditului și pregătirea profesională a personalului.
În final se regăsesc Direcțiile regionale de audit care se află în
județele: Alba, București -Ilfov, Călărași, Cluj , Dolj, Galați , Neamț și
Timiș144.
Funcțiile Autorității de Audit
Autorita tea de Audit a unui program operațional trebuie să:
a. se asigure că se efectuează audituri în vederea verificării funcționării
eficiente a sistemului de gestiune și a controlului programului operațional;
b. să se asigure că se efectuează controale ale operațiun ilor pe baza
unui eșantion adecvat pentru a se verifica cheltuielile declarate;
c. să prezinte Comisiei, în cele nouă luni care urmează aprobării
programului operațional, o strategie de audit care să includă organismele
care

142 Legea nr.94/1992 republicată și modificată, art. 17, alin.1
143 Popescu Marin, Gruia Petrișor Dănuț, Podolan Claudiu Mihai, Control financiar extern și auditul
performanței, București, Editura Bren, 2011,pag.247
144 www.curteadeconturi.ro/AutoritateAudit [consultat la data de 20.05.2017, ora 17:02]

Curtea de Conturi a Români ei Arghira Ana

51
d. procedează la auditurile și contro alele menționate la literele (a) și
(b), metodologia care trebuie utilizată, metoda de eșantionare pentru
e. controalele operațiunilor și planificarea indicativă a auditurilor și
controalelor pentru garantarea faptului că principalele organisme sunt
f. controlat e și că auditurile și controalele se repartizează în mod
regulat pe parcursul întregii perioade de programare. În cazul în care
g. se aplică un sistem comun mai multor programe operaționale, se
poate prezenta o strategie unică de audit;
h. se asigure că se efect uează audituri în vederea verificării funcționării
eficiente a sistemului de gestiune și a controlului programului operațional;
i. să se asigure că se efectuează controale ale operațiunilor pe baza
unui eșantion adecvat pentru a se verifica cheltuielile decla rate;
j. să prezinte Comisiei, în cele nouă luni care urmează aprobării
programului operațional, o strategie de audit care să includă organismele
care
k. procedează la auditurile și controalele menționate la literele (a) și
(b), metodologia care trebuie utilizat ă, metoda de eșantionare pentru
l. controalele operațiunilor și planificarea indicativă a auditurilor și
controalelor pentru garantarea faptului că principalele organisme sunt
m. controlate și că auditurile și controalele se repartizează în mod
regulat pe parcur sul întregii perioade de programare. În cazul în care
n. se aplică un sistem comun mai multor programe operaționale, se
poate prezenta o strategie unică de audit145;
De asemenea în același articol al Publicației Curtii de Conturi se precizează
faptul că până la 31 decembrie a fiecărui an din 2008 până în 2015 era
necesar:
I. să prezinte Comisiei un raport anual de control care să prezinte
rezultatele auditurilor și controalelor realizate pe parcursul perioadei
precedente de doisprezece luni care se încheie la da ta de 30 iunie a anului
în cauză în conformitate cu strategia de audit a programului operațional și
care să indice eventualele lacune constatate în sistemele de gestionare și
de control ale programului. Primul raport trebuie prezentat până la 31
decembrie 2008 și cuprinde perioada de la 1 ianuarie 2007 până la 30 iunie
2008.
Informațiile privind auditurile și controalele realizate după data de 1
iulie 2015 se includ în raportul de control final, susținute de declarația de
încheiere care care să evalueze val abilitatea cererii de plată a soldului,

145 www.curteadeconturi.ro/AutoritateAudit [cons ultat la data de 20.05.2017, ora 17:02]

Curtea de Conturi a Români ei Arghira Ana

52
precum și legalitatea și regularitatea tranzacțiilor adiacente reglementate de
declarația finală de cheltuieli, precum și un raport de control final;
II. să formuleze un aviz, pe baza controalelor și a auditurilor care a u
fost efectuate sub supravegherea sa, indicând dacă sistemul de gestionare
și de control funcționează eficient, astfel încât să confirme în mod
satisfăcător că declarațiile de cheltuieli prezentate Comisiei sunt corecte și
prin urmare, că tranzacțiile adi acente sunt legale și reglementare;
III. să prezinte, după caz, o declarație de încheiere parțială care să
evalueze legalitatea și regularitatea respectivelor cheltuieli.
În cazul în care se aplică un sistem comun mai multor programe
operaționale, informațiile menționate la punctul (I) pot fi reluate într -un
raport unic, iar avizul și declarația menționate la punctele (II) și (III) pot
include toate programele operaționale în cauză146;
Aceeași declarație de încheiere pe care am menționt -o mai devreme a
fost prezen tată Comisiei până la data de 31 martie a acestui an147. Se
respectă așadar o rânduială calendaristică pentru ca toate lucrările să se
desfășoare în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
În concluzie Autoritatea Națională de Audit are o valoare sem nificativă
în cadrul Curții de Conturi și este specială prin faptul că se organizează ș
funcționează independent, având totodată o structură organizatorică
temeinică, similară cu cea a Curții de Conturi. Atribuți ile acesteia sunt bine
definite astfel î ncât permit menținerea și îmbunătățirea relațiilor pe plan
internațional pentru obținerea beneficiilor/avantajelor pe care Uniunea
Europeană le pune la dispoziția țărilor membre pentru dezvoltarea
economică și socială.
România s -a dezvoltat în ultimii ani din punct de vedere al
productivității, al creșterii afacerilor dar și al apariției unor noi domenii de
activitate, puțini cetățeni știu că Autoritatea de Audit ajută și facilitează
obținerea acestor beneficii cum sunt de exemplu fondurile europene
rambursabil e sau nerambursabile. Aceste schimbări influențează foarte
mult aspectul social, economic și de ce nu și al numărului de locuitori,
întrucât tinerii sunt mai atrași să rămână în țară, să fie întreprinzători știind
că au posibilitatea pe termen lung să se d ezvolte profesional și s ă ofere mai
departe copiilor lor o afacere care să le aducă un confort material.

146 www.curteadeconturi.ro/AutoritateAudit [consultat la data de 20.05.2017, ora 18:02]
147 www.c urteadeconturi.ro/AutoritateAudit [consultat la data de 20.05.2017, ora 18:05 ]

Curtea de Conturi a Români ei Arghira Ana

53
Capitolul V. Legăturile Curții de Conturi cu alte instituții de
control financiar și audit

Potrivit statutului, Curtea de Conturi poate fi calific ată ca o autoritate
administrativă autonomă, nefiind în subordinea în sensul dreptului
administrativ, a nici unei alte autorități a statului. Ea îndeplinește o funcție
complexă, de control care îi conferă un grad ridicat de autonomie ȋn
domeniul său de act ivitate. Altfel spus, acestei instituții i se conferă o poziție
solidă ȋn cadrul instituțiilor fundamentale ale statutului, asigurȃndu -se o
deplină și reală independență a membrilor Curții de Conturi, a personalului
de control ȋn raport cu entitatea contro lată, puterea executivă (Guvern) și
Parlamentul148.
Înainte de a prezenta legătura Curții de Conturi cu alte instituții de
control financiar aș vrea să menționez legăturile internaționale ale acesteia.
Curtea de Conturi a României , în calitate de Instituție Supremă de Audit
(SAI), colaborează în primul rând cu Curtea de Conturi Europeană,
aceasta(Curtea de Conturi a României) fiind membră a următoarelor
organizații și asociații profesionale internaționale de profil:
1. Organizatia Internatională a Institutiilor Supreme de Audit (INTOSAI);
2. Organizatia Europeană a Institutiilor Supreme de Audit (EUROSAI);
3. Com itetul de Contact al Uniunii Europene (CC);
4. Asociatia Institutiilor Supreme de Audit care au în comun utilizarea
limbii franceze (AISCCUF) ”149.
S-a afirmat faptul că ”Rom ânia a dezvoltat relații politice, diplomatice,
economice și culturale bilaterale încă de timpuriu, semnând tratate
economice, comerciale și de promovare a investițiilor, care au consolidat
imaginea de țară europeană și au construit brandul națio nal, iar după
transformările democratice din Decembrie 1989 a inițiat o serie de acorduri
care se disting prin soliditate și amploare și care s -au materializat prin 42
semnarea unor documente parteneriale strategice și relații speciale cu 12
state. Astfel, în cadrul acestui amplu proces bilateral caracterizat prin
flexibilitate și dinamică, Curtea de Conturi a României și -a manifestat
preocuparea de a dezvolta activitatea internațională pe plan bilateral încă
de la înființarea sa, în anul 1993”150.

148 D.D.Șaguna, Tratat de drept financiar și fiscal, București, Editura All Beck, 2001, p. 231.
149 Băltățescu Corina Mihaela, Relații internaționale, 2014, București, pag.31, www.curteadeconturi.ro [
consultat la data de 23:05.2017, ora 13:24]
150 Băltățescu Corina Mihaela, Relații internaționale, 2014, București, pag.31, www.curteadeconturi.ro [
consultat la data de 23:05.2017, ora 13:28]

Curtea de Conturi a Români ei Arghira Ana

54
Revenind l a tema capitolului putem afirma că având în vedere
obiectivele menționate ȋn capitolele precedente, instituțiile care sunt supuse
obligatoriu controlului exercitat de Curtea de Conturi și care stabilesc
legături cu aceasta sunt următoarele:
– Statul și uni tățile administrativ -teritoriale, ȋn calitate de persoane
juridice de drept public, cu serviciile și instituțiile lor publice, autonome sau
nu;
– Banca Națională a Romȃniei;
– Regiile autonome;
– Societățile comerciale la care statul, unitățile administrat iv-teritoriale,
institutiile publice sau regiile autonome dețin singure sau împreună, integral
sau mai mult de jumătate din capitalul social;
– Organismele autonome de asigurări sociale sau de altă natură, care
gestionează bunuri, valori sau fonduri, ȋntr -un regim legal obligatoriu, ȋn
condițiile ȋn care prin lege sau prin statutele lor există prevederi ȋn acest
sens.
Ca și autoritate de control, Curtea de Conturi este un organ al
Parlamentului pentru exercitarea controlului general a supra gestiunii
bugetului public național din exercițiul bugetar expirat, deci a bugetului de
stat, a bugetului asigurarilor sociale de stat și a bugetului local.
Curtea de Conturi efectuează și controlul execuției bugetelor Camerei
Deputaților, Senatului, Administrației Prezidențiale, Guvernului, Curții
Supreme de Justiție, Curții Constituționale, Consiliului legislativ și
Avocatului Poporului, în vederea certificării conturilor. Controlul bugetului
Curții de Conturi se exercită de către o comisie institu ită ȋn acest scop de
către cele două Camere ale Parlamentului151.
Limitele autonomiei funcționale a Curții de Conturi sunt stabilite prin
lege și acestea se referă la posibilitatea Parlamentului de a opri controalele
inițiale din oficiu de către Curtea de Co nturi în cazul depășirii competențelor
stabilite prin lege și la posibilitatea Camerei Deputaților sau Senatului de a
cere Curții de Conturi, prin hotărâre, să efectueze unele controale
individuale asupra modului de gestiune a resurselor publice și de a raporta
asupra celor constatate.
Așa cum am menționat în capitolul precedent Curtea de Conturi
elaborează Raportul public anual cuprinzȃnd oservațiile asupra conturilor
de execuție a bugetelor supuse controlului său, abaterile financiare și

151Legea nr.94/1992 republicată și modificată, art.25(2)

Curtea de Conturi a Români ei Arghira Ana

55
neregulile const atate, măsurile de tragere la răspundere luate și alte
aspecte pe care Curtea de Conturi le consideră necesare.
În concluzie, Curtea de Conturi a României, ca organ ce func ționează
pe lângă Parlament este ținută să -și respecte anumite obligații faț ă de for ul
legislativ. Realizarea acestora dă nastere și întreț ine legături sistematice
care contribuie la atingerea scopurilor pentru care instituț ia a fost creată.
Expresia legăturilor concrete ce se sta tuează între Curtea de Conturi ș i
Parlament apare sub forma onorării unor obligaț ii rezultate din prevederi
legale.
Implicarea P arlamentului în activitatea Curț ii de Conturi este restrânsă
și are un caracter exceptional, ea rezultând din autoritatea Parlamentului ca
organ legislativ. Legea proprie a Curț ii de Con turi din România acordă
acestei instituții de control toată autonomia și independența în organizarea
și desfășurarea activităț ii sale profesionale152.
Cazurile de implicare sau intervenție rezultă din acț iunea de
supraveg here a Parlamentului a activității C urții ș i ele reprezintă corective
pe care puterea legislativă întelege să le aducă atunci când, în activitatea
sa, se a preciază că instituția îsi depășeste competenț ele legale.
Potrivit dispoziț iilor art. 3 alin (2) din Legea 94/1992, Parlamentul poate
opri controa lele Curtii de Conturi în situaț ia în care aceasta îsi depăseste
competentele legale. Oprirea unui control presupune o hotărâre a Plenurilor
camerelor reunite ale Senatului si Camerei Deputatilor cu un raport de
analiză adresat birourilor reunite ale ambelor camere153.
În urma analizei si discutării acestui raport se decide convocarea
camerelor în sedintă comună si elaborarea unei hotărâri a Parlamentului.
Se poate deci conchide că oprirea unui control nu este un act arbitrar, ci ea
este o vointă a P arlamentului transată prin vot.
Un alt mod prin care Parlamen tul poate să -si marcheze prezenț a
pentru sp rijinirea activitătii Curții de Conturi, fără să ș i-o subordoneze sub
nici o formă, este cel stabilit prin art. 3 alin. (3) din Legea nr. 94/1992, în
sensul că legislativul poate solicita includerea în programul de control sau
poate dispune un control de c ompetența Curț ii de Conturi asupra unor
chestiuni sau aspecte pe care le consideră prioritare. Ș i în acest caz se
elaborează o hotărâre a plenului Camer ei.
Segmentul esen țial al legăturii Cur ții cu Parlamentul este raportul
public na țional; pe lângă acesta Curtea de Conturi mai poate înainta ori de
câte ori consideră necesar, forului legislativ sau prin camerele de conturi

152 Revista Curții de Conturi a României – Nr. 1/2011
153 Legea nr.94/1992 republicată și modificată, art.3

Curtea de Conturi a Români ei Arghira Ana

56
județene, autorită ților publice deliberative ale unitătilor administrativ –
teritoriale, rapoarte pe domenii de activitate în care este competentă154.
Serviciul de relații externe și protocol al Curții de Conturi colaborează
cu structuri similare și cu alte servicii ale Parlamentului, cu Can celaria
Președinției, cu Secretariatul General al Guvernului, cu Ministerul Afacerilor
Externe și cu celelalte ministere și agenții guvernamentale precum și cu
misiunile diplomatice din țară și din străinătate155.
Legea nr. 94/1992 în titlul privind organiza rea și funcționarea Curții de
Conturi, republicată, cât și Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice
locale, cu completările și modificările ulterioare, prevăd că formarea și
utilizarea fondurilor publice locale și contul de execuție a bugetelor locale
sunt supuse contr olului Curții de Conturi, care în unitățile administrativ –
teritoriale își exercită funcțiile prevăzute de lege prin camera de conturi
județeană. În conformitate cu aceste dispoziții legale, camera de conturi
județeană trebuie să înainteze autorităților publice deliberative ale unităților
administrativ -teritoriale un raport anual referitor la finanțele publice locale,
privind utilizarea și administrarea acestora, în conformitate cu principiile
legalității, regularității, economicității, efic ienței și eficacității156.
O legătură constantă și eficientă a Curții de Conturi se realizează cu
Ministerul Finanțelor Publice. Astfel, ȋn perioada iunie -iulie 2012, la nivelul
tuturor județ elor s -a derulat actiunea comună – Curtea de Conturi ȋmpreună
cu M inisterul Finantelor Publice (ANAF), prin care s -au efectuat verificări la
1.657 unităti administrativ -teritoriale, beneficiare de sume alocate de la
bugetul de stat din fondul de rezervă bugetară la dispozitia Guvernului, în
valoare totală de 649 milioane lei, potrivit H.G nr. 255/2012157. Destinatia
sumelor alocate era plata unor arierate aferente cheltuielilor curente si de
capital, precum si pentru cofinantarea unor proiecte cu finantare externă
nerambursabilă.

154 Legea nr.94/1992, republicată și modificată, ar t.40
155 Neagu Aurel, Drept financiar public, Bucuresti, Ed. Universul Juridic, 2009, pag.253
156 Idem,pag.254
157 www.anaf.ro , [consultat la data de 23.05.2017, ora 20:03]

Curtea de Conturi a Români ei Arghira Ana

57
Concluzii
Din ceea ce am analizat pe parcursul întregii lucrări am ajuns la
concluzia că apariția statului și a instituțiilor sale a determinat începutul
activitătii de control, care și -a imbunătătit permanent metodele și tehnicile
îndreptate spre noi domenii, scopuri și obiective. În funcți e de dezvoltarea
statului și a nevoilor sale s -au înființat instituții specializate care să asigure
activitatea de control, care este și s -a dovedit a fi obligatorie.
Această misiune este indeplinită de Curtea de Conturi, instituție a
statului de drept c e apare în secolul al XIX – lea, cu o mare tradiție și cu o
istorie de peste 140 de ani.
Așadar, prima instituție supremă de control asupra finanțelor publice
românești a luat fiintă în anul 1864, când domnitorul Alexandru Ioan Cuza a
înființat Înaltă C urte de Conturi, în cadrul procesului de modernizare.
Trebuie să mentionăm și faptul că pană la înființarea Curții de Conturi
controlul financiar a lipsit. De la înființarea Principatelor pană la
Regulamentelor organice s -a constatat o completă lipsă de sistem financiar,
deoarece domnitorii din ambele principate cumulau toate puterile fiind
domni absoluți.
La data la care R omânia a înființat instituția sa supremă de control
financiar, în Europa deja existau astfel de instituții. Din acest fapt putem
aprecia că România a înțeles necesitatea creării unui cadru instituțional de
desfăsurarea controlului financiar.
Legea Înaltei Curți de Conturi a fost supusă unor modificări, care au
urmărit diminuarea competențelor și a personalului acesteia, ducând într -un
final la declinarea, respectiv desfi ințarea sa .
Ulterior, în anul 1973 a fost aprobată înființarea Curții Superioare de
Control Financiar de către Nicolae Ceaușescu care dorea să dispună de o
pârghie de control asupra administrației și economiei. Aceas tă a păstrat
competențele Înaltei Curți de Conturi dar în decembrie 1989 a fost
desfiintată de nouă putere instalată.
Preocupările pentru reînființarea acestei instituții fundamentale a
statului de drept au fost materializate prin Constituția României a doptată în
anul 1991 prin care la art. 139 au fost enumerate principalele atribuții ale
Curții de Conturi.
Constituția din 1991 a fost revizuită în anul 2003 prin adoptarea Legii
de revizuire a Constituției României, intrată în vigoare la data de 29
octombrie 2003, această dată reprezentând și data publicării în Monitorul
Oficial. Revizuirea majoră a Constituției din 1991 a dus la câteva

Curtea de Conturi a Români ei Arghira Ana

58
transformări ale Curții de Conturi, instituție care este în prezent
reglementată în art. 140 din Constituția din 2003.
Curtea de Conturi este o instituție a statului de drept, instituție
fundamentală de origine constitutională și nu în cel din urmă o instituție
specializată care asigură controlul financiar.
Spre deosebire de vechea reglementare, Curtea de Conturi
regle mentată în art. 140 din Constituție, exercită controlul asupra modului
de formare,administrare și întrebuințare a resurselor financiare ale statului
și ale sectorului public. În condițiile legii, litigiile rezultate din activitatea
Curții de Conturi se sol utionează de instanțe judecătoresti specializate.
Această instituție are o identitate distinctă și inconfundabilă iar la bază
functionării sale stau două principii de bază: unicitatea și autonomia.
Structură și organizarea acestei instituții specializ ate sunt prevăzute
de Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi.
Organizarea și conducerea Curții de Conturi sunt reglementate în
dispozițiile art. 8 -15 ale Legii privind organizarea și funcționarea Curții de
Conturi. Institu tional, conducerea Curții de Conturi se exercită de Plenul
Curtii de Conturi, compus din 18 membri numiti, în conditiile legii actuale de
către Parlament. Conducerea Curții de Conturi este de tip colegial, iar cei
18 membrii ce compun Plenul au rang de con silieri de conturi.
Structura Curții de Conturi cuprinde departamente, camerele de conturi
județene și a le Municipiului București, care sunt structuri fără personalitate
juridică, și un secretariat general. Conducerea Curții de Conduri se exercită
de Ple nul Curții de Conturi, iar conducerea executivă a acesteia se exercită
de către președinte ajutat de doi vicepreședinți, care sunt la rândul lor
consilieri de conturi.
În vederea îndeplinirii unor obligații în domeniul auditului extern, ce
revin României î n calitate de stat membru al Uniunii Europene, este
organizată și funcționeză Autoritate de Audit, care are atribuții și proceduri
de lucru proprii. Autoritatea de Audit este un organism independent din
punct de vedere operațional față de Curtea de Conturi și față de celelalte
autorități responsabile cu gestionarea și implementarea fondurilor
comunitare nerambursabile, cu sediul în Municipiul București.
Conform prevederilor Legii nr. 94/1992 privind organizarea și
funcționarea Cur ții de Conturi, principalel e activită țile specifice ale acestei
institu ții sunt cele de control și de audit public extern. Auditul public extern
cuprinde auditul financiar și auditul performan ței. Aceste categorii de ac țiuni
intră în competen ța Cur ții de Conturi.
Acțiunile de contr ol, audit financiar și audit al performan ței se ini țiază
din oficiu și nu pot fi oprite decât de Parlament și aceasta numai în cazul

Curtea de Conturi a Români ei Arghira Ana

59
depă șirii competentelor stabilite prin lege pentru Curtea de Conturi. În ceea
ce prive ște procedura executării controlului financiar, aceasta este alcătuită
dintr-un ansamblu de acte și opera țiuni privind organizarea, desfăsurarea
si valorificarea rezultatelor ac țiunii de control. Rezultatele ac țiunii de control
sunt determinate tocmai de modul de programare și organizare,
asigurându -se astfel ordinea în muncă.
În cazul controalelor efectuate pe parcursul execuției bugetare și
pentru perioadele expirate, organele de control materializează activitatea
desfășurată în anumite documente care constau în fundamentarea
concluziilor, a constatărilor și a măsurilor propuse, prezentarea abaterilor si
a dispozi țiilor legale încălcate, persoanele răspunzătoare, pozi ția acestora
în fa ța echipei de control, punctul de vedere al echipei de control și
concluzia definitivă.
Principalele tipuri de acte de control ce se întocmesc de organele de
control sunt: raportul de control, procesul -verbal de constatare, nota de
constatare și nota unilaterală.
Raportul de control este documentul principal al controlului care
cuprinde deficientele și abateril e constatate, precum și cauzele și
consecin țele asupra bunei gospodăriri a unită ții controlate.
Cel mai reprezentativ document în care se materializează activitatea
organului de control financiar este procesul verbal care este comun tuturor
organelor de c ontrol financiar. Este considerat din punct de vedere juridic
ca un act bilateral dat fiind că în cuprinsul său găsim atât constatările
organului de control cât și explicațiile sau obiecțiile persoanei fizice –
juridice controlate
Notele de constatare reprezintă acte constatatorii pentru situa ții în care
reconstituirea ulterioară nu este întotdeauna posibilă. În aceste note se
consemnează situa ții de fapt, precum și măsurile luate pentru remedierea
deficien țelor.
Notele explicative se întocmesc în cazul în care se constată abateri
sau fraude care atrag răspunderea juridică. Aceste acte sunt întocmite sub
forma unor răspunsuri la întrebările organelor de control, pe care le dau
persoanele considerate răspunzătoare de abateri și de alte persoane care
pot clar ifica cauzele și împrejurările care au determinat nerespectarea
actelor normative. Ca urmare a acestor note se definitivează constatările
controlului.
Ultima etapă a executării controlului financiar constă în valorificarea
rezultatelor actiunii de control care se concretizează în adoptarea măsurilor
care se impun și urmărirea executării lor de către unitatea care a dispus
controlul, ca urmare a constatărilor făcute în acte.

Curtea de Conturi a Români ei Arghira Ana

60
Valorificarea constatărilor controlului se face conform prevederilor
legale, conduc ătorului unitătii revenindu -i o serie de obligatii: să ia măsurile
necesare pentru înlăturarea si prevenirea abaterilor si să urmărească
aplicarea acestora în timp, să ia măsuri pentru aplicarea sanctiunilor
disciplinare, contraven ționale etc.
Așa cum am arătat anterior, în situația în care, după aplicarea
procedurilor de audit financiar, se constată regularitatea conturilor, se emite
certificatul de conformitate și se comunică entității audiate.
Dacă se constată existența unor abateri de la regularita te, care au
determinat producerea unor prejudicii, se comunică conducerii entității
publice audiate această stare de fapt.
În cazul în care organul de control care exercită verificarea constată
anumite neregularități sau ilegalități va putea dispune anumit e măsuri care
vor avea efecte juridice proprii asupra entității controlate sau asupra
persoanei care a cauzat prejudicii.
Potrivit statutului, Curtea de Conturi poate fi calificată ca o autoritate
administrativă autonomă, nefiind în subordinea în sensul dreptului
administrativ, a nici unei alte autorități a statului. Ea îndeplinește o funcție
complexă, de control care îi conferă un grad ridicat de autonomie ȋn
domeniul său de activitate. Altfel spus, acestei instituții i se conferă o poziție
solidă ȋn cadru l instituțiilor fundamentale ale statutului, asigurȃndu -se o
deplină și reală independență a membrilor Curții de Conturi, a personalului
de control ȋn raport cu entitatea controlată, puterea executivă și
Parlamentul.
Curtea de Conturi între ține legături at ât cu institu ții naționale cât și cu
institu ții interna ționale.
Curtea de Conturi a României, ca organ ce functionează pe lângă
Parlament este ținută să -și respecte anumite obliga ții față de forul legislativ.
Realizarea acestora dă na ștere și între ține leg ături sistematice care
contribuie la atingerea scopurilor pentru care institu ția a fost creată. Baza
legăturilor între Curtea de Conturi și legislativ este constitutională, ea fiind
dată de art. 140 din Constitu ția României, extinsă și codificată prin Lege a
nr. 94/1992 de organizare și func ționare a Cur ții de Conturi.
Implicarea Parlamentului în activitatea Cur ții de Conturi este restrânsă
si are un caracter excep țional, ea rezultând din autoritatea Parlamentului ca
organ legislativ. Legea proprie a Cur ții de Conturi din România acordă
acestei institutii de control toată autonomia și independen ța în organizarea
și desfă șurarea activită ții sale profesionale.
Curtea de Conturi este obligată să înainteze Parlamentului rapoarte în
domeniile sale de control în care este competentă. Asem enea rapoarte

Curtea de Conturi a Români ei Arghira Ana

61
înaintează si consiliilor locale, prin intermediul camerelor de conturi
judetene. Necesitatea informării puterii legislative cu rapoarte anuale
decurge din prevederea art. 140 din Constitu ția României, potrivit cărei a
Curtea de Conturi trebuie să prezinte anual Parlamentului un raport asupra
conturilor anuale de gestiune ale bugetului public na țional, cuprizând si
neregulile constatate
O legătură constantă și eficientă a Curții de Conturi se realizează cu
Ministerul F inanțelor Publice
Curtea de Conturi a României , în calitate de Instituție Supremă de
Audit (SAI), este membră a următoarelor organizații și asociații profesionale
internaționale de profil: Organiza ția Interna țională a Institu țiilor Supreme de
Audit (INTOSA I), Organizatia Europeană a Institutiilor Supreme de Audit
(EUROSAI), Comitetul de Contact al Uniunii Europene (CC) si Asociatia
Institutiilor Supreme de Audit (AISCCUF).
În finalul prezentei lucrări, pot concluziona faptul că această institu ție
fundament ală de origine constitu țională are un rol foarte important în
societatea noastră, fiind o institu ție a statului de drept cu o misiune ce
constă în exercitarea func ției de control asupra modului de formare, de
administrare și de întrebuin țare a resurselor financiare ale statului și ale
sectorului public, punând la dispozi ția Parlamentului, autorită ților și
institu țiilor publice, precum și contribuabililor rapoarte privind utilizarea și
administrarea performantă a acestora în condi ții economice , eficien te și
eficace .
De asemenea, din cele analizate pe p arcursul lucrării putem afirma că,
această institu ție urmăreste promovarea responsabilitătii, a corectitudinii și
a celor mai bune practici în opera țiunile efectuate în legătură cu fondurile
publice prin inter mediul serviciilor de calitate în domeniul controlului și
auditului public extern, în vederea ob ținerii și furnizării de informatii reale și
obiective privind legalitatea, eficienta și transparenta utilizării fondurilor
publice și a celor reprezentând fina nțări externe.

Curtea de Conturi a Români ei Arghira Ana

62
Bibliografie

Legislație:
 Constituția României (2003), republicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, n r. 767, din 31 octombrie 2003, București, Editura
Blassco, 2006;
 Legea nr. 217/2008 pentru modificarea și completar ea Legii nr.
94/1992 privind organizarea și func ționarea Cur ții de Conturi;
 Legea nr. 94/1992 privind organizarea și func ționarea Cur ții de
Conturi a României, modificată și republicată în Monitorul Oficial,
Partea I nr. 238 din 3 aprilie 2014 ;
 Regulament ul de organizare și func ționare a Cur ții de Conturi a
României, intrat în vigoare la 1 ianuarie 2011 .

Lucrări și Tratate
 Bălan Emil, Drept financiar, Editia a IV -a, Bucure ști, Editura
C.H.Beck, 2007;
 Bogdan Ioan, Curtea de Conturi a României. 130 ani de i storie ,
București, 1994;
 Bostan D. Ionel, Auditul public extern, București, Editura Universul
Juridic, 2010;
 Boulescu Mircea, Ispir Ovidiu, Audit Public Extern – Național și
European, București, Editura Tribuna Econom ică, 2009;
 Drăgoi Adam, Lazăr Ioan, Dre pt financiar, Cluj Napoca, Editura
Risoprint, 2008;
 Minea Mircea Stefan, Costas Cosmin Flavius, Dreptul finan țelor
publice, Volumul I. Drept financiar, Edi ția a II – a, revizuită,
Bucure ști, Editura Universul Juridic, 2011;
 Neagu Aurel, Drept financiar p ublic, Bucure ști, Editura Universul
Juridic, 2009;
 Postulache Rada, Drept financiar, București, Editura C.H.Beck, 2009.
 Ros Viorel, Drept financiar, Bucures ti, Editura All Beck, 2005;
 Șaguna Dan Drosu,Dan Șova, Curs Universitar, Drept financiar public
,Bucureșt i, Editura All Beck, 2005 ;
 Șaguna Dan Drosu, Drept financiar public , Bucure ști, Editura
C.H.Beck, 2012 ;
 Tătaru Violeta, Auditul financiar, Bucure ști, Editura Cavallioti, 2007.

Curtea de Conturi a Români ei Arghira Ana

63
Reviste, Publicații
 Revista Cur ții de Conturi a României – Nr. 1/2011

Site-uri consultate
 www.curteadeconturi.ro .
 www.anaf.ro
 www.wikipedia.ro
 www.euroavocatura.ro
 www.documentslide.com
 www.legislatie.just.ro
 www.dsclex.ro
 www.legislatie.just.ro
 www.clr.ro
 www.curierulfiscal.ro

Copyright Notice

© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.

Acest articol: Lector univ. dr. Ramona Ciobanu Absolventă: Arghira Ana Brașov 2017 Curtea de Conturi a Români ei Arghira Ana 2 UNIVERSITATEA TRANSILVANIA din BRAȘOV… [617964] (ID: 617964)

Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.

Lector univ. dr. Ramona Ciobanu Absolventă: Arghira Ana Brașov 2017 Curtea de Conturi a Români ei Arghira Ana 2 UNIVERSITATEA TRANSILVANIA din BRAȘOV… [617964]

Copyright Notice

Viorel Serban Tratat Vol2 [617625]

ROAD FREIGHT T RANSPORT SERVICES Background Note by the Secretariat 1 This Note has been prepared at the request of Members, with a view to… [608240]

Fаcultаteа de Automatica, Calculatoare, Inginerie electrica si Electronica [302777]

Conf.univ.dr. Iorgulescu Ioana-Alexandra ABSOLVENT, Pătra șcu Ion CRAIOVA 2015 2 UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE LITERE Specializarea:… [601963]

Alte tipuri de încălcare [613196]

Herpes Simplex Licenta Provizoiu Pdf (1) [610708]

Copyright Notice

Similar Posts