Lector univ. dr. NICOLAE CARM EN MAGDA BRAȘOV 2015 UNIVERSITATEA CREȘTINĂ „DIMITRIE CANTEMIR” FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE BRAȘOV PROGRAMUL DE… [602063]

UNIVERSITATEA CREȘTINĂ "DIMITRIE CANTEMIR"
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
BRAȘOV

LUCRARE DE LICENȚĂ

Absolvent: [anonimizat]:
Lector univ. dr. NICOLAE CARM EN MAGDA

BRAȘOV
2015

UNIVERSITATEA CREȘTINĂ "DIMITRIE CANTEMIR"
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE BRAȘOV
PROGRAMUL DE STUDII DE LICENȚĂ FINANȚE ȘI BĂNCI

ANALIZA COMPARATIVĂ A PRODUSELOR ASIGURĂRI
DE VIAȚĂ CO MERCIALIZATE PE PIAȚA ROMĂNEAS CĂ

Absolvent: [anonimizat]:
Lector univ. dr . NICOLAE CARMEN MAGDA

BRAȘOV
2015

UNIVERSITATEA CREȘTINĂ „DIMITRIE CANTEMIR”
FACULTATEA ȘTIINȚE ECONOMICE
BRAȘOV

Programul de studii de licență :
FINANȚE ȘI BĂNCI

ABSOLVENT: [anonimizat]:
ZI/FR
Durata studiilor: 3 ani
Promoția: 2015
CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC: Lector . Univ. Dr.
NICOLAE CARMEN MAGDA VIZA FACULTĂȚII:

LUCRARE DE LICEN ȚĂ

1. TITLUL :
ANALIZA COMRARATIVĂ A PRODUSELOR ASIGURĂRI DE VIAȚĂ
COMERCIALIZATE PE PIAȚA ROMĂNEASCĂ

2. CUPRINS:

INTRODUCERE

CAPITOLUL 1 – DELIMITĂRI CONCEPTUALE PRIVIND ASIGURĂRILE DE VIAȚĂ

CAPITOLUL 2 – STUDIU DE CAZ PRIVIND PRODUSELE ASIGURĂRI DE
VIAȚĂ COMERCIALIZATE ÎN ROMĂNIA

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

ANEXE

3. BIBLIOGRAFIE :

1. Alin Tudor Băiescu , Asigurările de viață la debutul mileniului III , Editura Dacia,
Cluj-Napoca, 2005;
2. Gheorghe D. Bistriceanu , Sistemul asigurărilor din România , Editura Economică,
București, 2002
3. Hammond J.D., Essays in the Theory of Risk and Inssurance , Scott -Foresman, 1968;
4. William L. Wilkie , Consumer Behavior, Thired Edition John Wiley & Sons INC, 1994
5. Legea 32 din 3 aprilie 2000 privind societățile de asigurare și supravegherea asigurărilor cu
modificările și completările ulterioare;

4. APRECIEREA LUCRĂRII DE LICENȚĂ
Lucrarea de licență este/nu este unitară, are/nu are o structură corespunzătoare, rezolvă/nu rezolvă
problemele enunțate în temă, este/nu este de nivel științific ridicat/mediu/satisfăcător/ nesatisfăcător,
conține/nu conține contribuții și interpretări perso nale, nu este/este copiată după o altă lucrare
similară, și în consecință poate/nu poate fi susținută în fața comisiei de licență.
Nota acordată are la bază următoarele criterii de apreciere:
Nr.
crt. Criterii de apreciere Calificative / Note acordate*
Foarte bine Bine Satisfă –
cător Nesatis –
făcător
10 9 8 7 6 5 4
1. Actualitatea, complexitatea și originalitatea temei lucrării
de licență
2. Documentarea din literatura națională și internațională

3. Documentarea practică pentru realizare a studiului de caz

4. Utilizarea unor surse statistice din țară și din străinătate

5. Prelucrarea și sistematizarea informațiilor din literatura de
specialitate
6. Prezentarea informațiilor și rezultatelor în tabele statistice
și sub fo rmă grafică
7. Elaborarea și fundamentarea economică a propunerilor

8. Concluziile finale ale lucrării și contribuția personală a
autorului
9. Utilizarea surselor bibliografice și modul de trimitere la
sursele bibliografice
10. Mod ul de tehnoredactare a lucrării și utilizarea
diacriticelor
Suma pe coloană a notelor acordate pe criterii:
Suma totală a notelor acordate:
Nota acordată**:
Semnătura conducătorului științific:

* Pentru fiecare criteriu de apreciere s e trece semnul X, corespunzător calificativului și notei acordate.
** Nota acordată de conducătorul științific se calculează cu relația: Suma totală a notelor acordate / 10

5. Declarația pe proprie răspundere privind autenticitatea lucrării de licență

Subsemnata ……………………………………………………………………………………………………. declar pe
proprie răspundere, sub rezerva sancțiunilor legale și morale, că la redactarea lucrării mele de
licență nu am folosit decât sursele bibliografice menționate în text și în bibliografia de la
finalul lucrării de licență. Declar că nu am mai prezentat aceast ă lucrare în fața unei alte
comisii de examen de licență.

Semnătura absolventului:

LUCRARE DE LICENȚĂ

C U P R I N S

I N T R O D U C E R E ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 1
Capitolul 1 DELIMITĂRI CONCEPTUALE PRIVIND ASIGURĂRILE DE VIAȚĂ ……………. 3
1.1. Definiția și caracteristicile asigurărilor de viață ………………………….. ………………………….. ………………… 3
1.2. Tipologia și funcțiile asigurărilor de viață ………………………….. ………………………….. ………………………….. 5
1.3. Evoluția domeniului de asigurare de viață ………………………….. ………………………….. ………………………. 19
1.3.1. Asigurările în trecut, prezent și viitor ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 19
1.3.2. Evoluția asigurări lor de viață în perioada 2003 -2014 ………………………….. ………………………….. ………. 22
1.4. Caracteristici ale pieței asigurărilor de viață din România ………………………….. ………………………….. .. 26
1.5. Profilul comportamental al utilizatorilor de asigurări ………………………….. ………………………….. ………. 29
Capitolul 2 STUDIU DE CAZ PRIVIND PRODUSELE DE ASIGURĂRI DE VIAȚĂ
COMERCIALIZATE ÎN ROMĂNIA ………………………….. ………………………….. …………………………. 32
2.1. Organismele de supraveghere a asigurărilor din Romănia ………………………….. ………………………….. .. 32
2.2. Evoluția pieței de asigurări din România ………………………….. ………………………….. …………………………. 35
2.2.1. Evoluția principalilor indicatori ai societăților de asigurari în semestrul I din 2012 – 2014 …………… 35
2.2.2. Evoluția principalilor indicatori ai societăților de asigurări în 2014 ………………………….. ……………….. 38
2.3. Top 10 soci etăți de asigurări în anul 2014 ………………………….. ………………………….. ………………………… 41
2.4. Studiu comparativ pe piața asigurărilor între serviciile oferite de către ING Asigurări de Viață,
BCR Asigurări de Viață VIG și Grawe Ro mânia Asigurare ………………………….. ………………………….. ……. 43
2.4.1 Prezentarea firmelor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 43
2.4.2. Evolu ția firmelor de referință în domeniul asigurărilor de viață din Romănia în perioada 2010 – 2013
………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 47
2.5. A naliza SWOT a societăților ING Asigurări de Viață, BCR VIG și GRAWE România Asigurări .. 57
CONCLUZII ȘI PROPUNERI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 62
B I B L I O G R A F I E ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 64
A N E X E ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 67
ANEXA 1. Lista tabelelor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 67
ANEXA 2. Lista figurilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 68
ANEXA 3. Modele de polițe de asigurări de viață ………………………….. ………………………….. …………………… 69
ANEXA 4. Planuri de asigurări supl imentare ………………………….. ………………………….. ………………………… 72

LUCRARE DE LICENȚĂ

1
I N T R O D U C E R E
Dezvoltarea societății este marcată de efortul și strădania oamenilor pentru propria lor
propășire și pentru propria lor apărare în fața unor evenimente care le pot periclita existența.
Viața oamenilor nu este întotdeauna senină a fost și este amenințată de cele mai imprevizibile
fenomene pe care le comportă natura și activitatea complexă pe care aceștia o dezvoltă .
Indiferent câtă grijă se acordă evitării problemelor sau protejării bunuri lor niciodată, nimeni
nu poate fi sigur de imprevizibil, riscul există în viața noastră aducănd pierderi materiale și
financiare .
Riscul, elementul de bază de la care pornește o asigurare este utilizat în sensul negativ
al evenimentelor pe care nu le dori m. Astfel unele evenimente negative (calamități ale naturii,
accidente, pierderea sau micșorarea capacității de muncă în urma unor boli sau a bătrâneții)
implică traume psihice, pierderi financiare semnificative și chiar decesul.
Cu toate acestea, oamenii doresc să se bucure de propriile lor locuințe, să -și conducă
autoturismele, să zboare cu avionul, să navigheze, să trăiască fără să se teamă de potențialele
probleme care pot apărea.
Asigurarea de viață reprezintă o formă inegalabilă de protecție financi ară a omului în
cazul producerii unui accident, a unei boli, a invalidității sau decesului.
Această l ucrarea este structurată pe două capitole în care sunt prezentate elementele
esențiale și fundamentele, teoretice și practice, ale asigurărilor de viață, precum și contextul
istoric al acestora .
Primul capitol evidențiază noțiunea de asigurator, societate de asigurări ce
administrează și asumă riscul de a despagubi în cazul producerii unui eveniment cuprins în
polița de asigurare și noțiunea de asigurat, pr incipalul inițiator al conceptului de asigurare, cel
care plătește o prima de asigurare în raport cu bunurile asigurate.
Asigurarea a apărut din nevoia de protecție a omului în fața unor pericole și pentru
găsirea soluțiilor adecvate de înlăturare a lor , oamenii au organizat aceasta forma de protecție
sub forma unor societăți de asigurări care să funcționeze în baza unei legislații, a unor norme,
principii economice și de protejare a persoanelor ce consimt să participe la aceste fonduri
financiare.
Dacă pe piața internațională a asigurărilor existau la început doar trei mari clase de
produse (asigurări de viață pe termen limitat, asigurări de viață pe termen nelimitat și asigurări
mixte) sau combinații ale lor, în ziua de astăzi clientul poate alege între s ute de produse.

LUCRARE DE LICENȚĂ

2
Inovațiile în domeniul asigurărilor de viață au fost și continuă să fie cauzate de
circumstanțe economice, sociale si legale.
Capitolul doi este destinat studiului de caz, unde plecând de l a situațiile financiare ale
firmelor de asigurări ING Asigurări de Viață, BCR Asigurări de Viață VIG și Grawe România
Asigurare , s-a analizat poziția financiară a entității pe perioada anilor 2010 -2013 , scoțând în
evidență evoluția lor .
Scopul lucrării este de a prezenta importanța asigurărilor de viață atât asupra
societății,cât și asupra individului.
Această lucrare va cuprinde date referitoare la o asigurare de viață, cu cercetările, funcțiile și
beneficiile unei asigurări de viață , dar și concluzii , care să accentueze importanța unei
asigurări de vi ață și pentru ca oamenii să realizeze că viața lor merită protejată înainte de a
avea un caz nefericit, și chiar să profite de beneficiile asigurării .

LUCRARE DE LICENȚĂ

3
Capitolul 1
DELIMITĂRI CONCEPTUALE PRIVIND ASIGURĂRILE DE VIAȚĂ
1.1. Definiția și caracteristicile asigurărilor de viață

Asigurarea de viață se definește ca fiind asigurarea în virtutea căreia societatea de
asigurări i se angajează, în schim bul primelor încasate de la o persoană fizică (asiguratul), să
plătească asiguratului însuși sau unui beneficiar al asigurării, o sum ă determinată, în cazul
decesului asiguratului sau al suprevie țuirii lui după v ârsta înscrisă în contract1.
Societățile de asigurări care oferă asigurări de viața acoperă cu preponderență riscul de
deces. În țările cu tradiție în asigurări, cea mai mare parte a populației are încheiată o
asigurare de viață. Acest lucru este necesar și firesc datorită grijii pe care fiecare o are și
trebuie să o aibă față de familie și pentru persoana sa . Elementul de protecție financi ară este
decisive, t otuși, pentru că nu întodeauna acest tip de asigurare este foarte atrăgător, societățile
de asigurări combină în produsele oferite elementu l de protecție cu cel de economisire sau de
investiție.
Din punct de vedere al societății de asigurări, asigurarea de viața reprezintă o
modalitate de transfer a riscului legat de pierderea vieții sau sănătății unui individ, asupra unui
grup de indivizi, e xpuși aceluiași risc.
Asigurările de viață au un grad de complexitate ridicat, atât prin natura riscurilor, cât
și prin formele și tehnicile de realizare a lor. După caz, ele au o funcție de protecție de risc
sau o funcție de economisire, dar își pot îmb ina aceste două două funcții în cadrul asigurărilor
mixte. Riscul este definit de majoritatea economoștilor ca o pierdere propriu -zisă sau ca o
pierdere produsă de o neglijență ce poate avea urmări asupra individului sau asupra unei
proprietăți. Cum a zis profesorul J.D. Hammond: „Investigarea de asigurare fără a studia
riscul este ca practicarea medicini fără a studia biologia .2”
În esență, asigurarea de viață se bazează pe încheierea unui contract de asigurarea
(polița de asigurare), prin care asigurator ul se obliga să plătească beneficiarului asigurării o
anumită sumă de bani, în schimbul plății de către contractantul asigurării a unei prime de
asigurare3.
Suma de bani care este plătită de către asigurator la producerea riscului asigurat sau
la încheier ea asigurării se numește suma asigurată . Atunci când aceasta este acordată, într -o

1 Badea D. G., Manualul agentului de asigurări , Editura Economică, București, 2008, p ag. 361
2 Hammond J.D., Essays in the Theory of Risk and Inssurance , Scott -Foresman, 1968, pag. 4
3 Neagru Titel, Asigurări și Rea sigurări -Ghid practic , Editura C.H.Beck, București, 2006, pag. 62 -64

LUCRARE DE LICENȚĂ

3
singură transă, se considera că asigurarea este de capital , iar sumele asigurate plătite
periodic, sunt propii sistemului asigurărilor de rentă ( anuități ).
Prima de as igurare reprezintă prețul protecției oferite asiguratului de către asigurator.
Primele de asigurare sunt:
– Crescătoare , în funcție de grupele de vârsta ale asiguraților;
– Descrescătoare , în raport cu durata contractului și durata platii primelor de
asigu rare.
Se poate spune că așa cum nu există asigurare fără risc tot așa nu poate fi concepută asigurare
fără primă de asigurare.4 Deoarece la asigurarea de viața riscul acoperit este riscul de deces ,
iar decesul unei persoane constituie un eveniment cert, in certitudinea este dată de m omentul
în care survine decesul .
Elementele de bază ale contractului sau poliței de asigurare sunt:
– Asigur atorul este persoana juridic ă romănă autorizată în condițiile legii să execute
activități de asigurare, sucursala sau f iliala unui asigurator dintr -un stat terț, precum și
sucursala unei societăți de asigurare sau a unei societăți mutuale dintr -un stat membru, care a
primit o autorizatie de la autoritatea competentă a statului membru de origine5;
– Asiguratul – persoana a cărei viață se asigura;
– Contractantul asigurării – persoana care încheie contractul de asigurare și care
plătește prima de asigurare; de cele mai multe ori, contractantul este același cu asiguratul. În
caz contrar, asiguratul trebuie să fie de acord cu î ncheierea contractului;
– Beneficiarul – persoana care va încasa suma asigurată în urmă decesului
asiguratului6.
– Obiectul asigurării poate fi viața, decesul sau sănătatea unei peroane.
Dacă asigurările generale (non -viata) sunt bazate pe despăgubire, î n asigurările de
viața acesta nu poate fi valabilă, deoarece viața, sănătatea sau integritatea nu pot fi evaluate în
bani. Privind propia persoană, interesul asigurabil este nelimitat. Însă modul în care o
persoană își determina suma asigurată depinde de p uterea sa financiară și de nivelul de
protecție de care are nevoie.

4 Armeanu D., Asigurări de bunuri și persoane , Editura Economică, Bucureș ti, 2007 , pag.23
5 Legea nr.32/2000 privind societățile de asigurare și supravegherea asigurărilor completată și modificată de
Legea nr.113/2006 privind aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.201/2005 pentru modificarea si
completarea Legii nr.32/2000 privind societățile de asigurare și supraveghere a asigurărilor, art. 2, punctul 5
6 Neagru Titel, Asigurăr i și reasigurări în economie , Editura C.H. BECK, Bucureș ti, 2006 ,pag.55

LUCRARE DE LICENȚĂ

4
Concomitent cu condițile impuse asiguratului și asiguratorul la rândul său, pe lângă
seriozitate, trebuie să îndeplinească următoarele condiții de bază:
– Să fie solid din punct de vedere financiar;
– Să garanteze că va plăti;
– Să garanteze că va exista și în momentul când va trebui să plătească;
– Să garanteze că bani clienților săi sunt în siguranță.
Asigurarile au un conținut complex, iar formele sub care se perfectează s unt variate.
Cu toate acestea ele au anumite elemente comune, respectiv: subiectele, factorii (sau
părțile) implicate, obiectul asigurării, interesul în promovarea asigurării, riscul și suma
asigurată, prima și tariful de asigurare, despăgubirea de asigur are, perioada de asigurare, ale
căror interferențe sunt illustrate în figura de mai jos.

Figura 1.1. Interfențe în sistemul elementelor asigurării
Sursa: Lazăr C istelecan, Rodica Cistelecan , Asigurări comerciale , Editura Dimitrie
Cantemir, Tărgul Mureș 1997, pag.4ASIGURĂTORUL INTERESUL ASIGURATORUL
CONTRACTUL
DE ASIGURARE CONTRACTANTUL
BENEFICIARUL
OBIECTUL ASIGURĂRII
DURATA
RISCUL
SUMA
ASIGURATĂ PRIMA DE
ASIGURARE
PAGUBĂ
DAUNĂ
AVARIE
DESPĂGUBIRE
SUMĂ CUVENITĂ

LUCRARE DE LICENȚĂ

5
1.2. Tipologia și funcțiile asigurărilor de viață

Asigurările comerciale comportă un mecanism complex de înfăptuire și forme de realizare
variate. Prin urmare o clasificare a asigurărilor este posibilă și necesară. Ea se poate realiza
după criterii diverse, între care: regimul juridic; obiectul sau ramura de asigurare, varietatea
riscurilor asigurate; sfera de manifestare și altele.
1. După regimul jurid ic se disting două grupe de asigurări și anume:
 Asigurări prin efectul legii(obligatorii);
 Asigurări facultative (contractuale).
2. După obiectul sau ramura de asigurare se disting trei grupe și anume:
 Asigurările de bunuri;
 Asigurările de persoane;
 Asigur ările de răspundere civilă.
3. După riscurile asigurate se pot identifica o varieatate de forme (produse) de asigurare,
denumirea lor fiind suprapusă riscului: asigurarea de viață, asigurarea de accidente, asigurarea
de incendiu, asigurarea de furt, asigur area de răspundere civilă a persoanei, a deținătorului de
bunuri, a familiei, asigurarea medicală pentru călătorii în străinătate, asigurări de pierderi
financiare din riscuri asigurate și altele. Clasificarea asigurărilor după acest criteriu comportă
o ma re mobilitate în timp, întruncăt societățile de asigurare încearca să ofere asiguraților
forme de asigurare căt mai atractive, dar în acelaș timp profitabile.
În raport cu cadrul național, în care operază diferitele forme de asigurare, putem distinge:
 Asig urările interne;
 Asigurările externe (internaționale).
4. După natura relațiilor dintre părți (subiecte) implicate în asigurare pute distinge:
 Asigurarea directă;
 Coasigurarea;
 Reasigurarea.
Sistemul asigurărilor din țara noastră, în etapa actuală, în fun cție de criteriile de structurare,
este în figura de mai jos:

LUCRARE DE LICENȚĂ

6

1

2

3

Legendă:
1.Ramura de asigurări
2.Regimul juridic
3.Categorii de asiguranți
4.Reasigurări

4

Figura 1.2. Clasificarea asigurărilor
Sursa: Lazăr Cistelecan, Rodica Cistelecan , Asigurări comerciale , Editura Dimitrie
Cantemir, Tărgul Mureș 1997, pag.23.

SISTEMUL
ASIGURĂRILOR
DIN ROMĂNIA
BUNURI PERSOANE RĂSPUNDERE CIVILĂ
Contractual
e
Contractuale
Obligatorii Contractuale
Persoane
fizice Persoane
juridice Persoane
fizice
Persoane
fizice
Persoane
juridice
Persoane
fizice
Persoane
juridice

– Asigurări de
incendiu și alte
pagube;
– Asigurări
agricole;
– Asigurări de
autovehicule;
– Asigurări
maritime și de
transport; -Asigurări de
viață;
-Asigurări de
deces;
-Asigurări de
accidente;
-Alte asigurări
de persoane; Asigurări de
răspundere
civilă auto Asigurări de
răspundere
civilă legală
-Asigurări de
aviație;
-Asigurări de
pierderi
financiare;
-Asigurări de
credite și
garanții;
Reasigurări
de bunuri Reasigurări
viață Reasigurări
răspundere
civilă

LUCRARE DE LICENȚĂ

7
Asigurările facultative de viață, ca măsură de prevedere și de economisire pe termen
lung, cunosc în practică o diversitate de forme cu trăsături bine definite.
Asigurările de viață se pot încheia de persoane în vârstă de la 16 la 65 de ani.
Sumele asigurate se stabilesc, de regulă, în funcție de cerințele asiguraților și în limitele
prevăz ute de actele normative care stau la baza contractării asigurării. Suma asigurată nu se
plătește dacă asiguratul s -a sinucis în primii doi ani de la încheierea contractului.7
Mărimea primei de asigurare se stabilește în raport cu suma asigurată, vârsta
asiguratului în momentul contractării asigurării și durata de timp pentru care se contractează
asigurarea. Prima de asigurare se află în raport direct proporțional cu suma asigurată și invers
proporțional cu vârsta la care se contractează asigurarea. La acee ași sumă asigurată, nivelul
primei de asigurare este direct proporțional cu durata de timp pentru care se încheie contractul
de asigurare.8
Asigurările de viață se practică sub următoarele forme :
a) asigurarea de capital amânat , în care societatea de asi gurări se angajează să
plătească o sumă de bani, la o dată determinată în contract, dacă asiguratul va fi în că în viață.
În caz contrar, societatea de asigurări este eliberată de toate obligațiile sale, mai puțin con tra
asigurarea. Această asigurare poate fi contractată de mai multe persoane, caz în care
supraviețuirea unui singur asigurat, la data fixată, este suficientă pentru a face ca obligația
societății de asigurări să devină executorie9;
b) asigurarea de rentă în caz de viață , când societatea de a sigurări se angajează să
pună la dispoziția asiguratului suma asigurată sub forma unor plăți periodice, cu titlu de rentă.
Fondul de asigurare din care se plătește renta se stabilește pe seama primelor de asigurare care
pot fi unice sau periodice, ce se pl ătesc de asigurat în perioada de valabilitate a contractului.
Contractul de asigurare are caracter de economisire și se poate prezenta sub două
forme: asigurarea de rentă imediată , care poate fi viageră sau temporară și asigurarea de
rentă amânată , pentru care asiguratul plătește prime periodice până la o dată prestabilită și
societatea de asigurări începe să plătească renta de la o dată determinată până la decesul
beneficiarului10.
Asigurarea de viață pe timp limitat este o formă tipică și cea mai simp lă a
asigurării de viață, care se contractează pe o perioadă limitată de timp și acoperă numai riscul

7 Bistriceanu G., Sistemul asigurărilor din România , Editura Universitară, București, 2006, pag. 235
8 Marinică Dobrian, Paul Tănăsescu , Teoria și practica asigurărilor, Editura Eco nomică, București, 2002,
pag. 36
9 Garbo V., Asigurări și reasigurări în România , Editura Risoprint, Cluj Napoca, 2010, pag. 23
10 Bistriceanu G., Sistemul asigurărilor din România , Editura Economică, București, 2002, pag. 47

LUCRARE DE LICENȚĂ

8
de deces. Î n baza contractului de asigurare, asiguratul plătește periodic o anumită sumă de
bani, numită primă de asigurare, în schimbul căreia o altă pe rsoană desemnată de asigurat,
denumită beneficiar, va încasa suma asigurată la decesul asiguratului.
Beneficiarii acestei asigurări pot fi membrii familiei sau alte persoane desemnate de
asigurat. Suma asigurată se plătește beneficiarului numai dacă asigu ratul decedează în
perioada de valabilitate a contractului de asigurare.
Asigurarea de viață pe timp nelimitat constituie o formă a asigurării de viață pe timp
numit nelimitat care acoperă riscul de deces pe o perioadă mai îndelungată de timp, anume
până la o vârstă înaintată (spre exemplu până la 90 de ani) a asiguratului. Condiția este ca
asiguratul să plătească prima de asigurare până la pensionare. Riscul de deces este acoperit pe
toată perioada cuprinsă între data contractării asigurării și împlinire a vârstei respective.
Asigurarea mixtă de viață
Această asigurare este una dintre formele cele mai solicitate de către asigurați,
deoarece ea este atât o măsură de prevedere, cât și un mijloc de economisire pe termen
lung, reprezentând o combinare a asigu rării de supraviețuire cu asigurarea de deces11.
Primele de asigurare se pot plăti – la alegere – fie pe aceeași perioadă (5 -20 de ani),
fie pe perioade mai scurte. Ratele lunare de prime sunt stabilite în funcție de suma asigurată,
vârsta la care se cont ractează asigurarea, durata asigurării, numărul de ani în care se plătesc
ratele etc.
Asigurarea mixtă de viață și suplimentară de accidente
Caracteristic pentru această asigurare este faptul că, în caz de invaliditate permanentă
din accident, societatea de asigurări plătește o sumă asigurată de 6 ori mai mare decât suma
asigurată înscrisă în poliță – în total sau în parte – după cum invaliditatea permanentă este
totală sau parțială. Î n caz de deces al asiguratului din accident se achită, de asemenea, de 6 ori
suma asigurată prevăzută în polița de asigurare.
Asigurarea familială mixtă de viață
Această formă de asigurare este indicată pentru persoanele interesate în a se asigura
împreună cu membrii familiei, luând astfel atât o măsură de prevedere, cât și una de
economisire pe termen mai îndelungat. În contractul de asigurare pot fi cuprinse, pe lângă
asiguratul principal, două sau mai multe persoane care, în momentul încheierii asigurării, sunt
în vârstă de la 5 până la 65 de ani, fără a depăși 75 de ani l a expirarea asigurării.

11 Lazăr Cistelecan, Rodica Cistelecan, Asigurări comerciale , Editura Dimitrie Cantemir, Tărgul Mureș, 1997,
pag. 339

LUCRARE DE LICENȚĂ

9
Asigurarea se contractează pe durate cuprinse între 5 și 15 ani, pentru sume asigurate
care se stabilesc la propunerea asiguratului și în limitele stabilite de actele normative.
Asigurarea mixtă de viață cu pensie pentru urmași
Această formă de asigurare se adresează persoanelor care doresc ca de pe urma
asigurării să obțină anumite foloase atât ei (asigurații), cât și – în cazul decesului lor – urmașii
lor. în ultimul caz, suma asigurată nu se achită beneficiarilor dintr -o dată , ci în mai multe rate.
Această asigurare se contractează pentru anumite sume de lei, cu persoane în vârstă
de la 16 la 50 de ani, pe durate de la 10 ani la 15 ani, cu condiția ca, la expirarea asigurării,
asiguratul să nu depășească vârsta de 60 de ani12.
Asigurarea cu termen fix
Asigurarea cu termen fix este o altă formă a asigurării mixte de viață.. În această
asigurare, societatea de asigurări are obligația de a plăti suma asigurată, indiferent dacă
asiguratul supraviețuiește sau nu la data expirării termenului de valabilitate a asigurării.
Caracteristic acestei forme de asigurare este faptul că suma asigurată se plătește în
toate cazurile numai la termenul dinainte stabilit și altei persoane decât cea care a încheiat
contractul de asigurare13.
Asigu rarea de indemnizație pe timp limitat
Asigurarea de indemnizație pe timp limitat constituie o altă formă a asigurării mixte
de viață. Această asigurare se adresează persoanelor care doresc să asigure copiilor un sprijin
material sub formă de indemnizație lunară pe un anumit interval de timp (de exemplu, pe
timpul studiilor universitare).
Mărimea indemnizației lunare – pentru care se contractează asigurarea – este
diferențiată și plătibilă într -o perioadă de 4 – 7 ani, în funcție de preferința asiguratu lui.
Asigurarea de economie și de invaliditate permanentă din accidente
Această asigurare este o altă formă a asigurării facultative de viață care are
caracteristic faptul că suma asigurată nu se plătește și în cazul decesului asiguratului.
Rezultă că această asigurare poate prezenta interes pentru persoanele singure sau pentru cele
care din motive de sănătate nu pot contracta asigurări care acoperă și riscul de deces.
Asigurarea viageră de deces cu primă unică (cu plata dint r-o dată a primei de
asigur are), a ceastă asigurare se adresează persoanelor care doresc să -și sprijine familiile și
care au posibilitatea de a plăti dintr -o dată prima de asigurare.

12 Iulian Văcărel, Florian Bercea, Asigurări și reasigurări , Ediția a -II- a, București,1998, Editura Expert, pag.76
13 Paul Tănăsescu, Cosmin Șerbănescu, Roxana Ion escu, Mariana Popa, Laura Elly Novac, Asigurări
comerciale , Editura C.H.Beck, București, 2007, pag. 71

LUCRARE DE LICENȚĂ

10
Asigurarea se poate contracta de către persoane în vârstă de la 16, la 50 de ani, pentru
anumite sum e de bani.
Prima de asigurare se stabilește în funcție de vârsta asigurată și se achită anticipat,
dintr -o dată, la contractarea asigurării.
Suma asigurată se plătește de către societatea de asigurări numai la decesul
asiguratului, și anume, persoanelor prevăzute în polița de asigurare14.
Asigurarea în caz de deces este o asigurare care protejează asiguratul sau
beneficiarul în caz de deces. Întrucât decesul este un eveniment viitor și sigur, dar incert ca
dată, societățile de asigurări folosesc mai mult e forme de asigurare care să satisfacă cele mai
diverse preferințe. Astfel, se pot folosi următoarele variante:
a) asigurarea de viață întreagă , în care societatea se angajează să verse capitalul
subscris de asigurat beneficiarului în momentul în care va surveni decesul asiguratului,
indiferent care ar fi perioada;
b) asigurarea de viață amânată , care constă în aceea că prestația societății de
asigurări nu devine exigibilă decât dacă asiguratul decedează după o dată stabilită prin
contract. În aceast ă formulă de asigurare, primele de asigurare sunt mai mici;
c) asigurarea temporară , pr in care societatea se angajează să plătească
beneficiarului o sumă de bani determinată, dacă asiguratul decedează în timpul unei perioade
stabilită prin contract.
Asiguratul se angajează să plătească prima de asigurare periodic în timpul întregii
perioade de garanție sau până la decesul său dacă acesta survine în timpul acestei perioade.
Această variantă de asigurar e se folosește foarte frecvent.
d) asigurarea de sup raviețuire , prin care societatea de asigurări se angajează să
plătească la decesul asiguratului un capital sau o rentă unui beneficiar desemnat, cu condiția
ca acesta să fie în viață în ziua decesului asiguratului. Se constată că în această asigurare se i a
în considerare în același timp decesul asiguratului și supraviețuirea beneficiarului asigurării.
Asigurarea viageră de deces cu plata primelor pe timp limitat
Această asigurare se contractează de către personae cu vârste cuprinse de la 16 la 65
de ani , care au posibilitatea și doresc să -și sprijine familiile mai târziu. Sumele asigurate sunt
variabile.
Primele de asigurare se stabilesc în funcție de : suma asigurată, vârsta asigurată,
durata asigurării și sunt plătibile în rate anticipate pe o perioa dă, la alegere, de 5 – 15 ani.

14 Marinică Dobrin, Paul Tănăsescu, Teoria și practica asigurărilor , ediți a a II -a, Editura Economică, Bucuresti,
2003, pag. 34.

LUCRARE DE LICENȚĂ

11
Sumele asigurate se plătesc de către societatea de asigurări numai în caz de deces al
asiguratului sau al persoanelor înscrise în polița de asigurare. Prima de asigurare constituie
prețul pentru care asiguratorul preia asupr a sa riscul.15
Asigurarea de supraviețuire în această asigurare, societatea de asigurări se angajează
să plătească asiguratului, la expirarea contractului, suma asigurată, cu condiția ca asiguratul
să fie în viață .în perioada de valabilitate a asigurării, asiguratul, plătind primele datorate,
acumulează o sumă de bani la dispoziția societății de asigurări, sumă care devine exigibilă la
expirarea contractului de asigurare.
În concordanță cu condițiile acestei asigurări, asiguratul intră în posesia sumei
asigurate numai dacă este în viață la expirarea contractului de asigurare. Dacă însă acesta
decedează anterior expirării termenului de valabilitate a contractului, societatea de asigurări
se consideră eliberată de angajamentul luat prin contract și, ca urmare , nu are nici o
obligație față de moștenitorii asiguratului16. Rezultă că suma acumulată de societatea de
asigurări pe parcursul contractului rămâne de drept acesteia, după decesul prematur al
asiguratului.
Datorită modului său de reglementare, această asig urare nu este atractivă, nu
stimulează spiritul de economisire prin asigurare.
Asigurarea de rentă
Asigurarea de rentă este o variantă a asigurării de supraviețuire, potrivit căreia suma
asigurată se acordă asiguratului sub forma unor plăți periodice cu titlu de rentă.
Și la asigurarea de rentă, societatea de asigurări plătește renta numai dacă
asiguratul va fi în viață la expirarea contractului deasigurare . Decesul anterior al
asiguratului eliberează pe societatea deasigurări de orice obligație față de moștenitorii
asiguratului. Asigurarea de rentă nu este atractivă17.
Asigurarea medicală are menirea să acopere parțial sau total costurile de spitalizare,
dacă spitalizarea depășește un anumit număr de zile (de regulă 3 sau 5 zile) ca urmare a unei
boli, vă tămări corporale sau/și să compenseze veniturile nerealizate pe perioada respectivă.

15 Popescu D., Macovei I ., Contractul de asigurare, Editura Junimea Iași, 1982, pag.101
16 Lazăr Cistelecan, Rodica Cistelecan, Asigurări comerciale , Editura Dimitrie Cantemir, Tărgul Mureș, 1997,
pag. 337
17 G. Bistriceanu, Sistemul asigurărilor din România , Editura Economică, B ucurești, 2002, pag 34.

LUCRARE DE LICENȚĂ

12
Boala reprezintă „orice alternare a sănătății constatată de către o autoritate
medicală ”18, putănd fi cauzată de epidemii, accidente sau de alți factori.
În asigurarea me dicală riscul de deces nu este asigurat. Primele de asigurare sunt diferențiate
pentru bărbați și, respectiv, pentru femei, având în vedere și categoriile ocupaționale.
Asigurările de deces
Aceste asigurări protejează asiguratul împotriva riscului de d eces.
Asigurarea de deces încheiată pe o durată de timp limitată obligă societatea de asigurări să
achite suma înscrisă în contract, dacă decesul asiguratului a avut loc în perioada de
valabilitate a asigurării. Dacă la expirarea asigurării, asiguratul es te în viață, societatea de
asigurări este exonerată față de asigurat de orice obligație decurgând din contractul de
asigurare. Rezultă că asigurarea de deces nu este o asigurare de economisire (capitalizare), ci
una de protecție împotriva unui risc determ inat19.
Asigurările de viața reprezintă un serviciu financiar a cărui scop este de a compensa
o pierdere bănească generată de producerea unui anumit eveniment neprevăzut. Putem
evidenția faptul că asigurările de viața îndeplinesc două funcții extrem de pr ecise20:
A. Funcția I – Protecție financiară;
B. Funcția II – Economisire / Investire.
De fapt, aceste roluri pe care asigurările le au vin în întâmpinarea a doua categori de
riscuri ce se pot ivi în viața unui individ și care, în momentul apariției, genere ază probleme
financiare:
a) Riscul producerii unei boli sau a unui accident;
b) Riscul ca un individ să nu dispună de resurse financiare suficiente pentru
realizarea anumitor dorințe.
A. Funcția de Protecție Financiară
Este apreciat ă ca fiind una din părghiile sistemului financiar, atăt în economia cu valențe
etatiste, căt mai ales în economia de piață. Este îndeosebi recunoscut faptul că asigurările
constituie în economia oricărei țări un sector de activitate specific, avănd valențe complexe.
În acest context se argumentează ideea considerării asigurărilor ca o ramură prestatoare de
servicii, un intermediar financiar și un activ financiar într -o economie de incertitudini.

18 Alexander Bohnert, Valuation and risk measurement in traditional an innovative life insurance, Publisher
Academiae Friderico Alexandrinae Sigillvm , 2013, pag . 47
19 Violeta Ciurei, Asigurări si reasigură ri: abordari teoretice si practice internaț ionale , Editura All Beck,
București, 2000, pag. 55 .
20 Alin Tudor Băiescu, Asigurările de viață la debutul mileniului III , Editura Dacia, Cluj -Napoca, 2005, pag.
101-108

LUCRARE DE LICENȚĂ

13
În momentul în care un individ se îmbolnăvește grav sau este victima unui accident
cu urmă ri mai serioase, o serie de probleme financiare majore își fac apariția:
a) Probabil că persoana în cauza va avea nevoie de spitalizare , intervenții
chirurgicale și tratamente specifice , toate acesteapresupunand efectuarea unor cheltuieli de
cele mai multe or i foarte costisitoare;
b) Boală sau accidentul poate conduce și la invaliditate (temporală sau
permanentă, totală sau parțială), situație în care este necesară asigurarea unei asistente
medicale continue, precum și o serie de tratamente, toate acestea însemnâ nd, din nou,
cheltuieli; mai mult decât atât, invaliditatea poate însemna și faptul că persoana în cauză nu
mai este capabilă să muncească (temporar sau permanent), adică apar probleme
financiaresuplimentare generate de dispariția venitului produs prin mun ca persoanei
suferinde;
c) Nu în ultimul rând, o boală sau un accident pot conduce și la decesul persoanei
afectate de aceste riscuri; în acest caz, dificultățile financiare sunt generate de două situații
distincte: cheltuielile pe care familia persoanei dece date e revolta sa le efectueze în momentul
producerii decesului (costurile antrenate de organizarea înmormântării, taxe de succesiune și
alte cheltuieli), precum și dispariția venitului generat de persoana afectată de risc.
Pentru a ilustra și mai bine fen omenele prezentate anterior consideram următorul
exemplu21:
Tabelul 1.1. Bugetul lunar al unei familii cu venituri medii
Venituri Cheltuieli
Soțul: 800 Hrana: 600
Soția: 600 Alte cheltuieli Curente: 500
1 copil: 0 Alte cheltuieli (economi etc): 300
Tota l: 1400 Total: 1400
Sursă: Alin Tudor Băiescu , Rolul social si economico -financiar al asigurărilor de
viață pentru Romania în tranzitie , Editura Ecoexpert, Cluj -Napoca, 2003, pag 334

21Alin Tudor Băiescu, Rolul social si economico -financiar al asigură rilor de viață pentru Romania în tranzitie ,
lucrarea publicata în volumul Probleme actuale ale gândiri, științei și practicii economico -sociale , Vol. VI,
publicat sub egida Universității Crestine ―Dimitrie Cantemir‖ – București, Editura Ecoexpert, Cluj -Napoca,
2003, pag 334

LUCRARE DE LICENȚĂ

14
Din partea de cheltuieli aflate la categoria Alte cheltuieli – econom ii, familia
analizată repartizează anumite sume pentru diverse nevoi financiare care vor apărea în viitor,
după cum urmează:
Tabelul 1.2. Alte cheltuieli
Tip nevoie: Rezerve acumulate: Necesar total:
Fond Studii copil 1500 lei 4500 lei
Apartament nou 30000lei
(apartament existent) 40000 lei
Cont bancar 3500 lei –
Sursă: Alin Tudor Băiescu, Rolul social si economico -financiar al asigurărilor de
viață pentru Romania în tranzitie , Editura Ecoexpert, Cluj -Napoca, 2003, pag 334 – 335

Familia studiată își va putea realiza dorințele pe care și le -a propus (acumularea de
bani pentru studiile copilului, precum și achiziționarea unui apartament mai mare) în
condițiile în care fiecaremembtu al familiei producător de venit este sănătos, poate munci și,
prin urmare, poate obține resurse financiare necesare cheltuielilor curente și economiilor
pentru dorințele propuse.
În continuare să analizăm ceea ce se întâmpla în cazul în care, în viața familiei în
cauză, apar anumite evenimente:
1) Decesul soțului :
EFECTE: persoan a dispare, inclusiv venitul pe care îl aducea în cadrul familiei.
Cheltuielile familiei se reduc, dar nu în aceeași proporție în care s -a redus venitul. Prin
urmare, apare un deficit de sume pe care supravetiuitori trebuie să -i acopere.
2) Invaliditatea soțul ui:
EFECTE: persoana nu dispare, ci numai venitul acesteia. Iar în ceea ce privește
cheltuielile, ele nu numai c ă se reduc, dar exista șanse foarte mari să crească deoarece noua
stare a soțului generează costuri suplimentare (spitalizare, medicamente, tra tamente,
intervenții chirurgicale).
În concluzie , în cazul în care unul dintre cele două evenimente punctate anterior
apare în viața unei familii, aceasta este destabilizata din punct de vedere financiar. Realizarea
dorințelor propii nu mai este posibilă ( se consuma rezervele acumulate în acest scop) și
nivelul de trai va avea de suferit (vor trebui reduse sau chiar sistate anumite cheltuieli care,
până în momentul producerii evenimentelor nedorite, puteau fi susținute financiar). Situația

LUCRARE DE LICENȚĂ

15
este și mai gravă în cazul în care familia respectivă nu avea constituite rezerve în alte scopuri.
În acest caz, acoperirea deficitului financiar se poate realiza fie prin vinderea unor bunuri, fie
prin apelarea la un împrumut.

Figura 1.3. Categorii de riscuri care pot afecta individual
Sursă: Alin Tudor Băiescu, Rolul social si economico -financiar al asigurărilor de viață
pentru Romania în tranzitie, Editura Ecoexpert, Cluj -Napoca, 2003, pag 104

În general, impactul acestor evenimente în v iața unei familii este cu atât mai mare cu
cât veniturile acesteia sunt mai mici și nivelul de trăi este mai scăzut. Acestei familii, neavând
resurse financiare prea mari, nici nu au avut posibilitatea de a -și constitui rezerve sau cumpără
anumite bunuri p e care să le poată lichida atunci când au mare nevoie de bani. Și în această
ultimă categorie se afla tot mai mult familii din România. Aflate aproape de limita sărăciei,
dispariția unui membru care aduce venituri în acea familie poate duce la situați extr em de
dificile pentru supravetuitori. În aceeași ordine de idei, pentru a ilustra gravitatea situației, mai RISCURI
Boli
Accidente Resurse fin.
insuficiente A
S
I
G
U
R
A
R
E
A

d
e

V
I
A
Ț
Ă

PROTECTIE
FINANCIARA ECONOMISIRE
INVESTIRE  Spitalizare
 Chirurgie
 Invaliditate
 Incapacitate
de munca
 Deces  Batranete -Pensie
 Fonduri pentru
copii
 Alte nevoi
financiare
……………………
Cheltuieli + Disparitie venit ……………… ………
Nerealizarea unor dorinte

LUCRARE DE LICENȚĂ

16
adăugăm și faptul că: în medie, 53,6% din veniturile unei familii din țara noastră sunt utilizate
pentru achiziționarea de produse alimentare, iar 1 1.8% pentru achitarea diverselor servicii
necesare traiului zilnic (potrivit Anualului Statistic al României din anul 1999).
Tocmai pentru a contracara aceste efecte financiare negative generate de o boală sau
de un accident asigurarea de viața oferă celor care dețin un astfel de produs așa numita
Protecție financiară: un fond substanțial (o sumă mare de bani numită SUMA
ASIGURATĂ) care are două scopuri principale:
1. Acoperirea cheltuielilor generate de spitalizare, intervenție chirurgicalasau
diverse tratame nte, astfel încât aceste costuri să nu fie suportate din resursele financiare propii
ale asiguratului sau familiei acestuia;
2. Înlocuirea venitului care dispare ca urmare a unei incapacități de muncă sau
deces, o anumită perioadă de timp, astfel încât standa rdul de viață al persoanei afectate de risc
sau al familiei să se păstreze neschimbat până la indentificarea unor soluții viabile de
redresare financiară.
B. Funcția de economisire / investire
Cea de -a doua categorie de riscuri care poate afecta o persoană sau familia acesteia
se referă la situația nerealizării unor dorințe foarte importante din cauza inexistenței unor
resurse financiare corespunzătoare pentru a aduce la bun sfârșit anumite planuri.
Printre cele mai importante dorințe ale uni individ, a că ror îndeplinire este
condiționată de existența unei anumite sume de bani se numără22:
1. Asigurarea unui trai decent la pensionare , în condițiile în care sistemul public
de pensii – în majoritatea țărilor lumii – nu mai poate asigura persoanelor care și -au în cetat
activitatea profesională un venit suficient pentru menținerea standardului de viață cel puțin la
nivelul celui existent în peroada activa. Toate asigurările de viață care prevăd plata unei
anumite sume de bani la momentul finalizării contractului po t fi utilizate ca o metodă de
constituire a unei pensii suplimentare , care să se adauge la cea oferită de către stat. Dar care
este motivul pentru care pensionarii au, în prezent, nevoie de o pensie suplimentară? Atât în
România cât și în alte țări ale lum ii, sistemul public de pensii nu mai poate face față în mod
corespunzător cerințelor populației . Deși eficient în momentul introducerii sale, sistemul
public de pensii generează un venit care, în momentul de față, nu mai permite persoanelor
care își încete ază activitatea profesională să aibă un standard de viață cel puțin la nivelul celui
existent înainte de pensionare.

22 Violeta Ciurei, Asigurări si reasigură ri: abordari teoretice si practice internaț ionale , Editura All Beck,
București, 2000, pag. 58 .

LUCRARE DE LICENȚĂ

17
Implementat pentru prima dată în Germania lui Otto von Bismark (la finele secolului
XIX), sistemul public de pensii funcționa după o schem ă foarte simplă: toate persoanele
active trebuiau să continue cu o parte din venituri la crearea nui fond centralizat la nivelul
bugetului de stat, fond din care erau plătiți aceia care își încheiau activitatea profesională și,
prin urmare, rămâneau fără n ici o sursă de venituri.
Schimbările propuse, însă, de -a lungul anilor (inclusiv în țara noastră), atât în viața
economică cât și în cea socială au făcut ca acest sistem să nu mai funcioneze la fel de bine ca
în momentul implementării sale. Iată, în contin uare, cauzele principale care au dus la
reducerea drastică a nivelului pensiilor asigurate de către stat populației23:
– Scăderea populației intre numărul persoanelor active și a celor incactive (adică a
celor care contribuie la creearea fondului de pensii) . De exemplu în 1989, în România,
contribuiau 8 persoane active la venitul unui pensionar, în 2002 proporția a devenit de 1 la 1,
iar în 2003 existau circa 4 milioane de persoane active și aproximativ 6,5 milioane de
pensionari;
– Creșterea vârstei la care indivizii intra în câmpul muncii și încep contribuita la
Fond (acest fenomen se produce deoarece tot mai mulți tineri urmează studii universitare și
post-universitare amand, astfel, intrarea în câmpul muncii);
– Speranța medie de viața a sporit în timp (c eea ce înseamnă că perioada de timp cât
un pensionar trebuie susținut din Fondul de pensii crește).
Alături de protecția financiară prezentată la punctul precedent, asigurarea de viața
reprezintă și o modalitate excelentă pentru creearea unui fond care să fie utilizat pentru
completarea pensiei acordate de către stat. În condițiile în care este foarte greu de anticipat și
de controlat valoarea pensiei publice (nu știm câți activi vor exista, de exemplu, peste 20 de
ani, care le va fi venitul, câți pensionar i vor trebui plati din Fondul de pensii), pensia privată
realizată prin intermediul undei asigurări de viața oferă avantajul deosebit că nivelul îi poate fi
dimensionat de către fiecare persoană în parte. Astfel, dacă contribuția într -o astfel de
asigurare este substanțială, atunci și valoarea pensiei private va fi mai mari, iar dacă
contribuția este mai redusă și beneficiile vor fi pe măsură.
Majoritatea companiilor de asigurări care oferă pe piața astfel de produse financiare
prevăd, pentru finalul contra ctului, mai multe modalități de plată a sumelor din fondul de
pensii creat : plata întregii sume într -o singură tranșă; renta viageră (care presupune plati
periodice până la sfârșitul vieții asiguratului, valoarea acestor rente fiind determinată de suma

23 Violeta Ciurei, Asigurări si reasigură ri: abordari teoretice si practice internaț ionale , Editura A ll Beck,
București, 2000, pag. 60 .

LUCRARE DE LICENȚĂ

18
totală disponibilă precum și de speranță medie de viață); palata sumelor într -o anumită
perooada de timp (de exemplu 5 ani) sau plată în rate specificate (clientul decide valoarea
rentelor pe care le va încasa până la epuizarea întregului fond disponibil) etc .
2. Acumularea unui fond care să fie utilizat pentru susținerea financiară a
studiilor copiilor sau a altor nevoi legate de aceștia (achiziționarea unei locuințe, demararea
undei afaceri etc.);
3. Economisirea unei anumite sume de bani în scopul achiziționării undei
locuințe, demarării sau dezvoltării unei afaceri sau pentru îndeplinirea unei dorințe diverse . În
acest context, acele tipuri de asigurări de viață care conțin și un element investițional
reprezintă o foarte bună modalitate de Economisire / Investire a banilor.
Avantajul major pe care îl are plasamentul într -o poliță de asigurare , fata de
investițiile într -un depozit bancar, în titluri de valoare sau în alte forme de investiție, se referă
la protecția investiției .
Astfel, se presupune situația unei p ersoane carep este 10 ani de zile are nevoie de o anumită
sumă de bani.
Dacă aceasta optează pentru acumularea treptată într -un plasament bancar, exista
riscul ca, în cazul în care persoana în cauză se îmbolnăvește sau suferă un accident care nu îi
mai pe rmite să muncească (deci să obțină bani), procesul de acumulare să se stopeze. Mai
mult de cât atât, se poate întâmpla ca persoana respectivă să fie nevoită să apeleze la resursele
pe care le -a acumulat la banca până atunci pentru a suporta cheltuielile ge nerate de
evenimentele nedorite. Prin urmare, acumularea sumei de bani dorite nu se mai realizează.
În cazul în care modalitatea de investire a banilor este o asigurare de viață, situația se
prezintă cu totul altfel. Chiar dacă evenimentele prezentate ante rior apar, societatea de
asigurări va suporta toate cheltuielile necesare fără a diminua benificiile aferente finalului de
contract cu plățile efectuate pe parcursul derulării poliței. Prin urmare întreagă suma de bani
pe care clientul și -o dorește peste 1 0 ani rămâne intactă, indiferent de evenimentele care
survin pe parcurs.
Evident că, asemeni oricărui plasament care se efectuiaza, înainte de a -l realiza,
clientul -investitor trebuie să analizeze foarte bine bonitatea firmei de asigurări la care își va
plasa resursele financiare. În acest context trebuie subliniat faptul că elementele pe care orice
investitor trebuie să le analizeze înainte de a face un plasament se referă la siguranță,
profitabilitatea, precum și la lichidarea investiției în cauză.

LUCRARE DE LICENȚĂ

19
1.3. Evoluția domeniului de asigurare de viață 24

Asigurările în secolul al XIX -lea rămânând ―fidele‖ avântului înregistrat în perioadele
precedente, asigurările își continuă evoluția ascendentă și în secolul al XIX – lea. Este perioada
revoluției industriale, când afacerile cunosc o dezvoltare și expansiune nemai întâlnite până
atunci, o perioadă în care se conștientizează existenta și a altor riscuri decât cele cunoscute
până atunci, dar apar și altele noi. Forme incipite de asigurare sunt cunoscute pe terito riul
patriei noastre, cu mult înainte de secolul al XIX -lea25.
1.3.1. Asigurările în trecut, prezent și viitor
Asigurarea de răspundere civilă a fost instituită și practicată pentru prima dată în
Franța , la începutul secolului XIX , și avea ca și scop acope rirea daunelor cauzate de
propietarii de cai și trasuri, extinzându -se apoi și la raspunderea propietarilor de fabrici pentru
pagube generate angajatiilor sau unor terți.26
Deoarece până la acea vreme nici o categorie socio -profesională nu beneficia de un
sistem organizat de protecție socială, apar câteva inițiative în acest sens: se constituie
“mutualele muncitorilor și casele de ajutor” (din inițiativă personală), sisteme care
funcționau pe principiul conform căreia fiecare salariat era obligat să aloce o parte din venitul
său pentru alimentarea unui fond destinat plăți de despăgubire persoanelor care se accidentau,
dar și pentru acumularea unei sume de care fiecare individ să poată beneficia în momentul
pensionării.
În Germania, cancelarul Otto von Bisma rk pune în practică, în anul 1883 , un sistem
obligatoriu de asigurare în caz de boală , care presupunea constituirea unor fonduri cu dubla
sursa de alimentare: cotizațiile salariatiilor, dar și ale patronilor. Mai departe, în anul 1889 se
instaurează asigur area de invaliditate din accidente de muncă și un sistem de asigurare a
bătrâneții după 65 de ani .
Planul de acțiune al Rezistenței Franceze (adoptat la 15 martie 1944) prevede un
proiect complet de securitate socială care viza asigurarea tuturor cetățeni lor a mijloacelor de
existență în situațiile în care unii dintre aceștia deveneau incapabil de a -și procura prin munca
veniturile necesare traiului zilnic, personal și al familiilor lor.

24 Iulian Vacărel, Florian Bercea, Asigurări ș i reasigurări , Edi tura Expert, București, 2000, pag. 21-43.
25 Vezi, Apariția și dezvoltarea asigurărilor în Romănia , în volumul Materiale teoretice pentru învățămăntul
profes ional, (ADAS) Ediția a -II a, București, 1972, pag. 92 -94
26 Popescu D. Macovei I., Contractul de asigurare , Editura Junimea, Iași, 1982, pag. 13 – 14

LUCRARE DE LICENȚĂ

20
Mai târziu, tot în Franța, se va adopta un Cod al Securității Social e în cadrul căreia se
stipula faptul că ―… organizarea Securității Sociale este fondată pe principiul solidarității
naționale. ‖ Acesta este momentul în care securitatea socială (bazată pe solidaritate națională)
este departajata foarte clar de asigurare (care este fundamentată pe principiul mutualității).
Un studiu de specialitate27 relevă, prin intermediul datelor pe care le conține, “explozia”
asigurărilor la nivel mondial în prima jumătate a secolului XX. Astfel, în anul 1900 erau
înregistrate, în lume, 1.272 de societăți de asigurări în 26 de țări, în 1910 numărul acestora a
crescut la 2.540 în 29 de țări, iar în 1969 existau circa 9.700 de asiguratori în 71 de țări, din
care 2.676 promovau asigurări de viață, 6.036 – asigurări de bunuri iar 962 de soci etăți
dețineau în portofoliu toată gama de asigurări.
După anii ’50 asigurările cunosc o diversificare și dezvoltare aparte în principal
datorită numeroaselor cuceriri în sfera tehnicii și tehnologiei (cu aplicabilitate în domeniul
industrial), iar în cad rul acestora automobilul ocupa un loc aparte. În același timp,
intensificarea activitatiilor industriale a atras după sine și o creștere spectaculoasă a riscului
de poluarea mediului, a probabilității de apariție a accidentelor de muncă și a bolilor
profes ionale.
Deschiderea, în jurul anilor ’90 , a unor piețe precum cele din Europa Centrală și de
Est, constituie premisa pentru o explozie a domeniului asigurărilor și în aceste zone.
Totodată, identificând imensul potențial al acestor tari, marii asigurator i mondiali nu au
întârziat să își facă simțită prezența pe aceste piețe emergente.
Totodată, alte zone cu un potențial imens , dar prea puțin exploatat până în prezent, sunt
țările din America Latină și Asia, inclusiv cele care au alcătuit (până nu de mult ) fosta
U.R.S.S.
Pentru Europa , crearea pieții unice presupune un spațiu geografic fără frontiere fizice,
administrative sau juridice, în care persoanele, bunurile, serviciile și capitalurile pot circula
liber și fără constrângeri. Pentru domeniul asigură rilor, atingerea acestui obiectiv a presupus
conceperea (iar, apoi, punerea în practică) unui cadru legislativ complex, grupat în trei
generații de “directive” : ―Primele Directive‖ se referă la drepturile de instalare a societăților
europene de asigurări î ntr-un alt stat membru; ―Directivele Secundare‖ reglementează
libertatea prestării de servicii, destinate să joace un rol temporar sau intermediar și, nu în
ultimul rând, ―Directivele cadru‖ destinate a administra viitorul28.

27 Popescu D., Macovei I., Contractul de asigurare , Editura Junimea, Iași, 1982, pag. 15.
28 Cristina Cium aș, Economia asigurărilor , Editura Casa Cărții de Știință , Cluj -Napoca, 2003, pag. 23

LUCRARE DE LICENȚĂ

21
Ca o altă tendința a ultimilor ani se remarca întrepătrunderea domeniului
asigrurărilor cu alte segmente de activitate , rezultatul final concretizându -se în oferirea către
clienți a unor servicii mai complexe, în conformitate cu necesitățile acestora. Cel mai
cunoscut exemplu se referă la conceperea și promovarea pe piață a produselor de
bancasigurare , soluții financiare care îmbina caracteristicile unui serviciu de asigurare cu
cele ale unui produs tipic bancar. Oricum, companiile de asigurări au devenit, în ultima
perioadă, unii dintr e cei mai importanți intermediari financiari de pe piață, gestionând sume
de bani atrase de la clienții lor.
O preocupare actuală a companiilor de asigurări se referă la identificarea celor mai
eficiente canale de distribuție pentru produsele proprii. În acest sens, o importantă aparte a
căpătat în ultimii ani Telemarketing -ul și Internetul , vânzarea prin intermediul rețelelor de
supermagazine , dar și prin sistemul de distribuție Extra -Agentie29.
Nu poate fi trecut cu vederea nici evenimentul (negativ) cel mai important din
industria asigurărilor: atentatul terorist din 11 septembrie 2001, de la World Trade Center .
Acesta a fost, de altfel, evenimentul care a generat cele mai mari despăgubiri din întreaga
istorie a asigurărilor mondiale, valoarea totală a pl ăților efectuate de către companiile de
asigurări care au avut încheiate polițe pentru WTC (asigurări de bunuri și de persoane)
situându -se în jurul valorii de 70 miliarde dolari americani. Totodată, 11 septembrie 2001 a
generat importante schimbări și pe piața: numeroase companii au început să ofere, prin
contractele lor, protecție financiară și împotriva riscului de atac terorist (fapt care a generat
creșterea costurilor de asigurare și reasigurare), iar clienții – individuali și firme – au început
să își îndrepte atenția, cu precădere, către marile societăți de asigurări deoarece au realizat
faptul că doar acestea sunt capabile să facă față unor despăgubiri foarte mari, în situații de
criză30.
În privința viitorului , specialiștii anticipează o continuare a dezvoltării acestui domeniu
pe seama noilor piețe (insuficient exploatate până în prezent), a cerințelor în continuă creștere
și diversificare ale clienților, a interesului crescând al indivizilor și companiilor manifestat
față de ofertele firmelor de a sigurări.
În concluzie , o asigurare de viață ne -ar putea ajuta să ne plătim datoriile, costurile,
funerare, taxele, studiile sau alte cheltuieli neașteptate sau anticipate.31

29 Silvia Elena Cristache, Daniela Șerban, Tribuna Economică , nr.34/2004, p ag. 44
30Alin Tudor Băiescu, lucrarea Coordonatele istorice ale asigurarilor , prezentată în cadrul Sesiunii Științifice
Probleme actuale ale gândirii, știintei si practicii economico – sociale , organizată de către Universitatea
Creștină ―Dimitrie Cantemir‖, Facultatea de Științe Economice, Cluj -Napoca, 17 – 18 mai 2003
31 http://www.aarp.org/mon ey/financial -planning/sessionfive/life -insurance accesat la data de 22.12.2014

LUCRARE DE LICENȚĂ

22
1.3.2. Evoluția asigurărilor de viață în perioada 2003 -2014

În anul 2003 asigură rile de viață, cu un volum înregistrat al primelor brute subscrise
de 619.932.113 RON au crescut fațã de anii anteriori într -un ritm mai rapid, evoluție care s -a
reflectat și în creș terea numãrului de contracte de asigurare în vigoare la sfârșitul anului 2003
de 411.655 (cu 46 % mai mare decât în anul 2002). În 2003 se mențin pe primele locuri
următoarele trei clase de asigurări: asigurãrile legate de investiții (unit -linked), asigurările
mixte de viaț ã și asigur ările de deces. Ponderea acestora reprezintã 82,9% din totalul primelor
brute subscrise de cei 22 de asigurători care au desfășurat activitatea. Primele brute subscrise
din asigurări directe pentru asigurãrile de deces au înregistrat o creștere reală de 120% fațã de
anul 2002 (calculate în funcție d e rață inflației), în principal că urmare a evoluției ascendente
pe care au cunoscut -o creditele de consum și ipotecare acordate de bãnci populației,
încheierea acestor asigurări fiind una dintre condițiile impuse de bănci pentru obținerea
creditului. Valo area profitului net înregistrat de cele 40 de societăți la sfârșitul anului 2003 a
fost de 9.826.957 RON în creștere nominalã faț ã de 2002 cu 19,46% și aplicând rata infla ției
de 4,7%.32
În anul 200433 volumul primelor subscrise a fost de 746.025.160 RON vo lum care a
crescut cu 20,34% în termeni nominali față de 2003. Ca și în anul 2003, în anul 2004 se
mențin pe primele locuri urmãtoarele trei clase de asigurări (care dețin 81,6% din total):
asigurări legate de investiții(unit -linked) cu 253.591.893 RON rep rezentând 33,99% din
totalul subscrierilor la asigurãri de viațã, asigurările mixte de viațã cu 247.780.159 RON
reprezentând 33,2% din total și asigurările de deces cu 14,43%. Creșterile nominale
înregistrate de aceste 3 clase de asigurãri de viață au fost în ordinea menționat ã de
7,42%,28,09% și respectiv 27,51%. Valoarea profitului net înregistrat de cele 42 de societãți
de asigurări care au desfășurat activitatea în 2004 doar 28 de societãții au înregistrat profit net
pozitiv, valoarea cumulatã a profitu lui fiind de 121.384.856 RON în creștere nominală față de
2003 cu 23,58%, respectiv în creștere realã cu 13,06%.
Piața asigurărilor a continuat să se dezvolte și în anul 2005 astfel că volumul raportat
de primele brute subscrise a atins suma de 1.037.995.7 13 RON depășind în același timp
nivelul prognozat de CSA. Pentru industria asigurărilor anul 2005 a reprezentat tot odatã o
importantă perioadă de consolidare prin capitalizarea semnificativã îndeosebi a societăților de

32 http://www.asfromania.ro/publicatii/r apoarte -anuale/rapoarte -anuale accesat în data de 12.11.2014
33 http://www.asfromania.ro/publicatii/r apoarte -anuale/rapoarte -anuale ac cesat în data de 22.11.2014

LUCRARE DE LICENȚĂ

23
asigurare (ca urmare a adecvãrii ca pitalului social la noile niveluri minime legale), achiziții,
fuziunii și transferuri de portofolii de asigurare. În termeni reali, volumul subscrierilor din
activitatea de asigurare cu mulate pentru asigurãrile generale și asigurãrile de via țã a crescut în
2005 cu 17%. În 2005 piața asigurãrilor din România a fost caracterizată de o relansare a
asigurărilor de viaț ã, creșterea realã consemnat ă la această categorie fiind de două ori mai
mare decât cea a asigurãrilor generale (respectiv de 28,12% față de 13,9 6%). În consecință,
contribuția asigurãrilor de viață în totalul subscrierii pe piațã s -a majorat cu douã puncte
procentuale panã la nivelul de 23,5% în anul 2005. Tendințele de creșter e au fost înregistrate
ca și în anul 2004 de subscrieriile pentru asigu rãrile de viață, anuitãți și asigurãri de viață
suplimentare precum și cele legate de fonduri de investiții. La nivelul întregii piețe de
asigurări valoarea profitului net înregistrat de societățile de asigurare la sfârșitul anului 2005 a
fost de 140.286.2 54 RON în creștere reală față de 2004 cu 6,24%.
În anul 2006 valoarea totală a primelor subscrise pe piața românească a asigurărilor
a fost de aproximativ 5,74 miliarde RON în creștere cu 34% fațã de 2005. Pe segmentul
asigurãrilor generale s -au subscris în 2006 prime brute de 4,67 miliarde RON cu 40% mai
mult decât în 2005 în timp ce la asigurãrile de viaț ã s-au înregistrat afaceri de 1,1 miliarde
RON în creștere cu 13%34.
În anul 200735 s-a înregistrat o evoluție peste media pieței asigurărilor de viață.
Astfel, valoarea subscrierilor din asigurări de viaț ă s-a apropiat de 432 mil. EUR, în creștere
cu aproape 34% nominal în moneda europeană, consemnând o dinamică superioară cu
aproape 1,5 puncte procentuale față de media de creștere a pieței. Această dezv oltare pe
segmentul asigurărilor de viață se datorează în principal companiilor de asigurãri de viață și
produselor oferite de acestea. În ceea ce privește strict sectorul de asigurãri de viață, procentul
de 19% din totalul anului 2007 este în scădere cu ș ase puncte procentuale fațã de ponderea din
2005, într -o oarecare măsură determinatã de statutul incert al pensiilor private și atenția
deosebită acordatã acestora.
Alte aspecte ce au caracterizat piața asigurărilor de viaț ã în 2007 au fost creșterea
competiției și reducerea diferențelor dintre oferte pe măsură ce asigurările de viaț ã au
beneficiat și de reformă pensiilor .
În anul 2008 asigurările de viață au generat prime brute subscrise în valoare de
1.798,46 milioane lei, reprezentând 20,5% din total p rime brute subscrise. La fel ca în 2007,

34 Anghelache C., Armeanu D., Aplicarea analizei discriminante pe piața românească a asigurărilor , în Revista
Economie teoretică și aplicată, Nr. 11/2008, pag. 30 -32
35 www.wall -street.ro /tag/asigurari -de-viata –pagina -5.html accesat în data de 01.12.2014

LUCRARE DE LICENȚĂ

24
și în acest an, asigurările de viață au consemnat un ritm de creștere mai mare decât cel
înregistrat de asigurările generale, respectiv de 24,11%.
În valoare absolută, primele brute subscrise din asigurări de viață au fost cu 349,42
milioane lei mai mari decât în 2007, în principal datorită evoluției pozitive a asigurărilor
tradiționale, încadrate la clasa 1 de asigurări de viață. Astfel, primele aferente clasei 1 au
crescut în 2008 față de anul precedent cu 34,07%, adică cu 316,40 milioane lei în termeni
absoluți, valoare care reprezintă 90,5% din creșterea pieței de asigurări de viață. Primele
aferente asigurărilor încadrate în clasa 3 (unit linked) au înregistrat o creștere cu 34,26
milioane lei față de 2007 (+7,0 2%), valoare care a reprezentat 9,8% din creșterea totală a
pieței de asigurări de viață. De altfel, analiza pe ultimii 3 ani arată faptul că asigurările unit
linked contribuie într -un procent din ce în ce mai redus la creșterea pieței de asigurări de
viață.
În anul 2009 piața asigurări lor a încheiat cu un volum de prime brute subscrise de
8,837 miliarde de lei. Nivelul primelor brute subsc rise este comparabil cu cel obiținut în anul
2008, a ceastă dinamică a fost cauzată de evoluția segmentului de asigurări de viață, care a
marcat o scădere a subscrierilor de 13% fată de 2008, de la 1,868 miliarde de lei la 1,625
miliarde de lei.
Primele brute subscrise reprezintă primele încasate și de încasat, inclusiv primele de
reasigurare încasate și de încasat, aferent e tuturor contractelor de asigurare și contractelor de
reasigurare, care intră în vigoare în exercițiul financiar, înainte de deducerea oricăror sume
din acestea36.
“Sectorul asigurărilor de viață a resimțit cel mai acut criza financiară, având în
vedere cr eșterea șomajului și scăderea veniturilor consumatorilor de produse de asigurări.
Unul dintre factorii care au avut o influență importantă asupra acestui sector a fost cel
psihologic, pentru că teama și incertitudinea cu privire la siguran ța financiară a
consumatorilor a dus, în prima parte a anului trecut, atât la cre șterea numărului de rezilieri
și de răscumpărări de contracte, cât și amânarea intenției de cumpărare a unei polițe de
asigurări. CSA recomandă consumatorilor de produse de asigurări de via ță să se informeze
cu privire la toate clauzele pe care aceste contracte le includ și să fie con știenți că acestea
reprezintă instrumente de economisire pe termen lung. Prin urmare, consumatorii trebuie să
știe, chiar de la momentul achizi ționării, că răscump ărările înainte de termen nu vor aduce
beneficiile a șteptate. Primele semne de revenire a l segmentului de asigurări de viață s -au

36 Publicat în Monitorul Oficial, Legea nr. 32/3 aprilie 2000, art. 2, alin. 13 privind activitatea societăților de
asigurare și supravegherea as igurărilor cu modificările și completările ulterioare.

LUCRARE DE LICENȚĂ

25
făcut simțite în ultimul trimestru al anului trecut, când numărul răscumpărărilor și
rezilierilor de contracte s -a diminuat si mțitor”, a declarat pre ședintele CSA, doamna Angela
Toncescu37.
Clasele de asigurări de via ță care au avut o evolu ție pozitivă au fost următoarele:
unit-linked (8,59%), de sănătate (7,54%) și de accidente (14,42%). Indemniza țiile brute plătite
și sumele plă tite pentru răscumpărări și contracte de asigurări de via ță ajunse la maturitate au
totalizat, în 2009, 680,720 milioane de lei, în cre ștere fa ță de 2008 cu 37,48% (495,1 milioane
de lei).
―În 2010 , piața asigurărilor a recupera t ușoara scădere înregistra tă anul trecut.
CSA consideră că această industrie, strâns legată de celelalte sectoare ale economiei
române ști, va încheia anul acesta pe un plus de cel pu țin 5%, în condi țiile în care nevoia de
protec ție a început să fie con știentizată tot mai mult de po tențialii consumatori. Scenariul
acesta optimist, în care vedem o cre ștere a subscrierilor de 5%, ar putea fi înlocuit de unul
pesimist doar în condi țiile în care va avea loc o nouă degradare a indicatorilor
macroeconomici. În acest caz, în care întreaga e conomie ar putea fi supusă unor noi
presiuni, piața de asigurări ar putea încheia anul 2010 la un nivel al subscrierilor similar
celui din 2009 ‖, a mai declarat președintele CSA38.
Piața asigurărilor de viață va continua să crească și î n 2011 , dar avansul v a fi
marginal, evoluția fiind susținută de vănzările în urcare la polițele cu componentă
investiț ională și la planurile financiare pentru copii.
Piața asigurărilor din România a crescut cu 5,75% în 2012 față de anul 2011 , potrivit
comunicatului de presă al Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor (CSA). Companiile de
asigurări au subscris in 2012 prime brute totale de 8,3 miliarde de lei, cu apoape 500 de
milioane de lei mai mult față de 2011.
Segmentul asigurărilor generale a fost cel mai important, prime le subscrise fiind de
6,5 miliarde lei, în comparație cu cele de viață, aici subscrierile ridicandu -se la 1,8 miliarde
lei, realizându -se o crestere de 3,75% față de anul 201139.

37 http://www.bursa.ro/sectorul -asigurarilor -de-viata -a-resimtit -cel-mai-acut-criza -financiara –
76970&s=print&sr=articol&id_articol=76970.html accesat în data de 01.12.2014
38 http://ww w.incont.ro/asigurari/angela -toncescu -piata -asigurarilor -va-creste -cu-5-in-acest -an.html accesat în
data de 01.12.2014
39 http://www.asigurari.ro/noutati -si-opinii/articole/evolutia -pietei -asigurarilor -in-2012 accesat în data de
12.12.2014

LUCRARE DE LICENȚĂ

26
În 2013 asigurătorii au subscris prime brute aferente asigurărilor de viață î n sumă de
1.653 .554.781 lei, înregistrând o scădere nominală de 8,27% față de anul 2012 (1.802.519.132
lei)40.
Piața asigurărilor din România (primele brute subscrise) a atins, în primul trimestru
al anului 2014 , un nivel de 2,05 miliarde lei, în scădere cu 3,43% față de intervalul similar al
anului trecut, anunta Autoritatea de Supraveghere Financiara. Valoare a primelor brute
subscrise , în perioada ianuarie -martie 2014, reprezintă 1,26% din Produsul Intern Brut estimat
de INS pentru primul trimestru al aces tui an41.

1.4. Caracteristici ale pieței asigurărilor de viață din România

Indiferent că este vorba de cea a bunurilor și serviciilor, a forței de muncă, a
capitalurilor sau serviciilor financiare, piața poate fi definită ca fiind ―o categorie economică
a protecției de mărfuri, concepută că o totalitate a actelor de vânzare -cumpărare și a
fenomenelor legate de ofertă și de cererea de mărfuri considerate în unitatea lor, cu relațiile
cărora le da naștere și în conexiune cu spațiul în care acestea au loc. To todată, prin
intermediul raportului dintre cerea și oferta de mărfuri, piața pune în evidență relațiile dintre
producție și consum‖42. Mergând cu definirea mai departe, piața asigurărilor reprezintă
―totalitatea cererilor și ofertelor de asigurare privind p ersoanele, bunurile și răspunderea
civilă, care se întâlnesc și se solutioneza în și între societățile de asigurări dintr -o țara sau mai
multe țări; piața de asigurări cuprinde atât asigurările interne cât și pe cele externe, ocupând
un loc important în me canismul economic‖43.
Cererea de asigurări provine de la persoanele fizice și juridice care au nevoie,
doresc și își permit să cumpere protecție financiară pentru riscurile care planează asupra lor.
Mai concret, se dorește protejarea bunurilor deținute în f ața unor evenimente nedorite, dar și a
vieții și integrității corporale a indivizilor. Deși numărul de asigurați – persoane fizice este
mult superior celui al clienților – persoane juridice, din punctul de vedere al primelor achitate
și al dimensiunii prot ecției financiare cumpărate, sectorul corporativ îl devansează pe cel
alcătuit din asigurați individuali.

40 www.asfroman ia.ro/…/asigurari/ statistici/Evolutia -indicatorilor -pietei -asigurarilor%2520 -pentru -anul-2013 –
Buletin%2520ASF_ian_2014.pdf accesat în data de 20.12.2014
41 http://bancherul.ro/evolutia -pietei -asigurarilor -in-primul -trimestru -al-anului -2014 —13023 accesat în data de
20.12.2012
42 Gheorghe D. Bistriceanu, Lexicon de Finanțe, Banci, Asigurări , volumul III, Editura Economică, București
2001, pag. 40
43 Violeta Ciurei, Asigurări si reasigurări: abordari teoretice si practice internaționale , Editura All Beck,
București, 2000, pag. 61.

LUCRARE DE LICENȚĂ

27
Tot în acest moment, mai trebuie făcută distincție între cererea potențială și cererea
efetiva de asigurări. Un exemplu concret în acest sens este ce l al României: cerea potențială
de asigurări de viață este extrem de ridicată (în principal datorită populației numeroase a țării
noastre), în condițiile în care cererea efectivă este mult mai redusă atât din cauza veniturilor
destul de scăzute a celei mai mari părți a românilor, cât și a faptului că majoritate nu
conștientizează, cel puțin deocamdată, necesitatea unui astfel de s erviciu financiar.
În ceea ce privește oferta de asigurări , aceasta provine din partea unei societăți
specializate, autorizate d e către organismele abilitate să deruleze astfel de activități și care au,
în același timp, capacitatea și puterea financiară de a prelua de la clienții lor efectele
financiare ale producerii anumitor riscuri.
Întrebarea care se pune, la un moment dat, est e ―dacă piața asigurărilor este una cu
concurenta parfecta sau imperfectă? ‖ sau, în situația în care aceasta este imperfectă, ―care
dintre trăsăturile pieței cu concurenta perfectă le regăsim totuși în cazul domeniului
asigurărilor?‖.
Cum bine se știe, o piață cu concurenta perfectă are următoarele caracteristici:
automicitate, libertate de intrare și ieșire a participanților pe și de pe piață, descentralizarea
deciziilor, transparentă și, nu în ultimul rând, omogenitatea pieții44.
Care este, însă, situația în cazul asigurărilor ?
Atomicitatea se referă la faptul că există pe piață, la un moment dat, un număr ridicat
de reprezentanți atât ai cererii cât și a ofertei și nici unul dintre ei nu poate influența, în mod
individual și substanțial, fenomenele din ca drul acestuia. În ceea ce privește domeniul
asigurărilor există, într -adevăr, un număr substanțial de reprezentanți ai cererii, dar situația nu
se regăsește și de cealaltă parte, adică în ―tabăra‖ ofertanților. În cocluzie, se poate afirma că
piața de asig urări nu se caracterizează prin atomicitate.
Libertatea de intrare și ieșire pe și de pe piață a asigurărilor este un element ce putem
considera că este specific și piatei de asigurări. Bineînțeles că orice companie de asigurări
care dorește să își vândă p e piața produsele trebuie să se supună legislației în vigoare și să
primească autorizația de funcționare din partea organismelor de reglementare și supraveghere
ale pieței45 (adică să îndeplinească o serie de condiții bine stabilite). Dar acest fapt nu treb uie
privit ca o îngrădire a libertății de intrare pe piață, ce este vorba, mai degrabă, de o modalitate
prin care legiuitorul încearcă să protejeze piață (și, în primul rând, pe potențialii clienți) de

44 Marinică Dobrin, Paul Tănăsescu, Teoria și practica asigurărilor , Ediția a II -a, Editura Economica, București
2003, pag. 34.
45 În Romania, sarcina supravegherii și, implicit, a autorizării companiilor de asigurari revine Comis iei de
Supraveghere a Asigurărilor (CSA).

LUCRARE DE LICENȚĂ

28
eventualii ―asiguratori cu gânduri necurate‖. Legat de ieșirea de pe piață a firmelor de
asigurări, aceasta se poate reliza fie în urma deciziei luate de către acestea de a părăsi o
anumită tara, zona său domeniu de asigurare, fie în urma ―procesului natural de faliment‖.
Descentralizarea deciziilor se referă la faptul că fiecare companie de asigurări ia
decizii ținând cont de limitele capacității sale financiare, dar, în același timp, trebuie să ia în
considerare și normale legale în vigoare pentru a nu -și prejudicia propriile interese dar nici pe
cele ale te rtolor (clienți și competitori).
Transparenta pieței presupune faptul că actorii pieței au acces neîngrădit la toate
informațiile relevante pentru a putea lua decizii în cunoștință de cauză. În ceea ce privește
piața de asigurări, este cunoscut faptul că i nformațiile la care au acces și le detijn potențialii
clienți – asigurații sun extrem de puține. Mai mult decât atât, în lipsa unei consilieri
profesioniste și oneste din partea consultanților de asigurări, puțini sunt cei care înțeleg în
mod corespunzător mecanismul de funcționare al unei asigurări și pot aprecia în mod
corespunzător avantajele și dezavantajele unei oferte sau ale alteia. În concluzie, se poate
afirma, fără a greși aproape deloc, că ―piața de asigurări este aproape opacă pentru cei
neaviza ți‖46 și, în unele situații nu doar pentru aceștia.
Omogenitatea produsului nu este un element ce caracterizează piața de asigurări
deoarece, cu foarte puține excepții, diversele tipuri de produse de asigurare nu sunt
substituibile între ele (de exemplu, o asigurare de boala nu poate fi substituită cu una de
accidente).
În concluzie, se poate afirma (după cum era și de așteptat) că piața de asigurări este
o piață cu concuren ță imperfectă deoarece, după cum s -a demonstrat în paragrafele
precedente, cel puțin una dintre condițiile caracteristice pieței cu concurenta perfectă nu este
întrunită în domeniul asigurărilor.
În ceea ce privește evaluarea pieței de asigurări , aceasta se poate realiza,
bineînțeles, prin prisma unei multitudini de indicatori, cei mai uti lizați în acest sesns
referindu -se la:
– Numărul contractelor de asigurare încheiate într -o anumită perioadă;
– Numărul polițelor de asigurare aflate în vigoare la un moment dat;
– Valoarea anuală a primelor încasate de către asiguratori;
– Cuantumul total al sumelor asigurate aferente contractelor încheiate într -un interval
de timp dat;

46 Cristina Ciumaș, Economia asigurărilor , Editura Casa Cărții de Știința, Cluj -Napoca, 2003, pag. 86.

LUCRARE DE LICENȚĂ

29
– Contribuția ramurilor de asigurări la realizarea Produsului Intern Brut al unei țări,
sau Produsul Național Brut;

1.5. Profilul comportamental al utilizatorilor de asigu rări

Profilul comportamental al consumatosului este determinat de „activitățile mentale,
emoționale și fizice pe care oamenii se angajează atunci când selectează, achiziționează,
utilizează și elimină produsele și serviciile astfel încât să satisfacă nev oile și dorințele
sale.”47
Tabelul 1.3. Activități implicate în comportamentul consumatorilor

Gândirea despre produse
Evaluănd alternativele
Vizualizarea anunțurilor

Discutănd cu agenții

Discuția cu prientenii/familia
• Căștigarea opiniilor
• Primire a sfaturi lor Decide să cumperi:
• Ce brand?
• Ce tip?
• Căt de mult să
plătesc?
• Etc.

Decide să cumperi:
• Ce produs?
• Unde?
• Cum?
• Cănd? Aranjarea plății

Sursă: Wiliam L Wilkie , Consumer Behavior, Thired Edition John Wiley & Sons
INC, 1994, pag .16

47 William L. Wilkie, Consumer Behavior, Thired Edition John Wiley & Sons INC, 1994, pag.16

LUCRARE DE LICENȚĂ

30

Potrivit unui studiu ING Asigurări de Viață românii manifestă trei atitudini diferite
fațã de protecția financiară și asigurările de viață, în funcție de mediul social, educație și
vârstã:
 O primã atitudine este tipicã tinerilor între 25 și 35 ani, care sunt preocupa ți de
prezent și considerã cã asigurarea de viață și protecția financiară nu sunt prioritare la aceastã
vârstă;
 A doua atitudine include persoanele cuprinse în categoria de vârstã 45 -55 de
ani, pentru care încheierea unei asigurări de vi ață echivalează cu a accepta apropierea morții.
Atitudinea lor este de genul ―nu încă, este prea devreme pentru o asigurare de viațã‖. Deși se
gândesc foarte mult la viitor, prioritățile lor sunt sã economiseascã pentru situații neprev ãzute
precum intrarea în șomaj sau îmbolnăvire.
 A treia atitudine este tipică pentru cei ale căror ocupații implică un risc mare
pentru viețile lor, indiferent de vârsta pe care o au (30 -55 de ani). În cazul lor, asigurarea de
viață este percepută mai mult ca o obligație a ang ajatorului, iar atitudinea este: ―Da, vreau dar
cine plătește pentru ea?‖
Toate aceste atitudini aratã cã românii se bazează pe un optimism nerealist,
considerând că ―moartea nu este ceva ce mi se poate întâmpla mie sau cel puțin nu în viitorul
apropiat‖.A titudinea românilor față de asigurările de viață este similară cu cea a majorității
europenilor, așa cum indică următorul studiu 48 :74% dintre cei neasigurați considerã cã nu își
permit asigurarea de viață, 52% sunt nehotărâți în privința nivelului de pro tecție de care au
nevoie, 43% le este teamă sã nu ia o decizie greșită, 40% preferă sã investească în alte
produse financiare, 29% afirmă că nu le -a fost prezentat niciun astfel de produs, în timp ce
20% refuză să se gândească la asigurări de viață, motivâ nd cã este neplãcut să te gândești la
moarte.
„În timp ce scopul final de publicitate este de a crea vânzări, este evident că
consumatorii rareori se grăbesc să cumpere imediat un brand după ce a u văzut un anunț.”49
Am încercat să arăt că asigurarea de viață este în primul ră nd un mijloc de protecț ie
financiar ă a unui individ sau a familiei sale, iar în al doilea ră nd, dar la fel d e important,
asigurarea de viață este un mijloc de economisire și de acum ulare a unor fonduri pentru o
vărstă în aintată sau pentru diferite momente dificile din viata.

48 www3.agora.ro/in dex.php?qs_sect_id=2291&qs_f_id=101&qs_art_id=6958 (Studiul asociației Limbra)
accesat în data de 10.11.2014
49 William L. Wilkie, Consumer Behavior, Thired Edition John Wiley & Sons INC, 1994, pag.176

LUCRARE DE LICENȚĂ

31
În concluzie consider ca asigurările sunt necesare în viața omului indiferent de tipul de
asigurare și asa cum declarat și Henry FORD "New York -ul nu este opera oamenilor, ci a
asiguratorilor. Fără a sigurări n -ar exista zgărie -nori, deoarece nici un muncitor n -ar
accepta să lucreze la o asemenea înalțime, riscănd să facă un plonjon mortal și să -și lase
familia în mizerie; fără asigurări nici un capitalist nu ar investi milioane pentru a construi
astfe l de clădiri, pe care un singur muc de țigară le -ar putea transforma în scrum; fără
asigurări nimeni nu ar circula cu automobilul pe străzi. Chiar cu un Ford, un bun șofer este
conștient de faptul că în fiecare clipă riscă să dea peste un pieton." 50

50 Arthur C. Williams Jr., Richard M. Heins, Risk Manage ment and Insurance, Edition Fifth, 2007, pag. 15

LUCRARE DE LICENȚĂ

32
Capit olul 2
STUDIU DE CAZ PRIVIND PRODUSELE DE ASIGURĂRI DE VIAȚĂ
COMERCIALIZATE ÎN ROMĂNIA

2.1. Organ ismele de supraveghere a asigură rilor din Romă nia

Uniunea Națională a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România5147

UNSAR este o organizație profesională constituită în anul 1994, în baza OG 26/2000
privind asociațiile și fundațiile. Uniunea a luat ființă la inițiativa unui grup de 13 companii de
asigurare și reasigurare, iar în prezent numără 21 de membri cu drepturi depline, precum și 4
membr i asociați.
Conform statutului Asociației, UNSAR este o organizație neguvernamentală,
apolitică, independența, cu caracter nelucrativ, creată în scopul dezvoltării și extinderii
colaborării și cooperării în domeniul asigurărilor și reasigurărilor.
Princi palele obiective al activității UNSAR vizează apărarea și reprezentarea
intereselor asigurătorilor și reasigurătorilor din România, membri ai Asociației, participarea la
îmbunătățirea cadrului legislativ existent în domeniul asigurărilor, inițierea de solu ții legale
adecvate cu privire la modificările legislației în vigoare, promovarea activității de asigurări
din România, promovarea dezvoltării cât mai durabile a industriei asigurărilor pe plan intern
și internațional.
Organul suprem de conducere al UNSAR îl reprezintă Adunarea Generală a
membrilor Uniunii, iar activitatea operațională desfășurată între două Adunări Generale este
asigurată de un Comitet de Direcție compus din șapte membri.
Președinția UNSAR este asigurată de compania aleasă de Adunarea Ge nerală, să
exercite această funcție. Președintele este reprezentantul societății care deține Președiniția
UNSAR.
De asemenea, pe lângă UNSAR funcționează Comisia de arbitraj în domeniul
asigurărilor. Înființată în anul 2002, că organism independent, Comis ia de Arbitraj are drept
obiectiv rezolvarea pe cale amiabilă a diferențelor dintre asigurători.
Membrii Asociației: societățile de asigurare, societățile de reasigurare sau societățile
de asigurare -reasigurare înregistrate în România. Asociația poate ave a și membrii asociați
care în principal nu au drept de vot și plătesc 1/3 din cotizația de membru cu drepturi depline.

51 http://unsar.ro/despre -noi/cine -suntem accesat în data de 20.02.2015

LUCRARE DE LICENȚĂ

33
La dată de 29 aprilie 2014, membrii UNSAR sunt în număr de 25 societăți de asigurare care
reprezintă peste 90% din piață asigurărilor (d upă volumul de prime brute subscrise). Membrii
cu drepturi depline sunt în număr de 21 de societăți și membrii asociați sunt patru societăți.
Colaborare la nivel Național:
– Colaborarea cu Autoritatea de Supraveghere cu privire la legislația primară și
secundară (și orice altă problematica din sectorul de activitate)
– Relaționare cu instituțiile statului: Guvern (Ministerul Finanțelor Publice,
Ministerul Sănătății, Ministerul Agriculturii, Ministerul Muncii etc.) și Parlament (Senat,
Camera Deputaților), Poliția Română etc.
– Cu asociațiile din domeniul asigurărilor și din domeniul financiar bancar (ex.:
UNSICAR, ARĂ, ADAR, ARB, APAPR etc.)

Autoritatea de Supraveghere Financiară5248
Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) se înființează ca autorita te
administrativă autonomă, de specialitate, cu personalitate juridică, independență,
autofinanțată, care își exercită atribuțiile prin preluarea si reorganizarea tuturor atribuțiilor și
prerogativelor Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare (C.N.V.M.), C omisiei de
Supraveghere a Asigurarilor (C.S.A.) și Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii
Private (C.S.S.P.P.).
ASF este autoritatea competentă la nivel național pentru aplicarea și urmărirea
respectării actelor normative de directă aplicabilitate emise la nivelul Uniunii Europene, în
domeniile prevăzute de prezentul act normativ, precum și pentru transpunerea și
implementarea în legislația națională a acelor prevederi emise la nivelul Consiliului UE,
Parlamentului UE, Comisiei Europene, precum și al altor autorități europene.
ASF este unica autoritate națională competentă pentru reprezentarea intereselor
României în cadrul Organizației Internaționale a Comisiilor de Valori Mobiliare – IOSCO,
Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe – ESMA, Autorității Europene de
Supraveghere pentru Asigurări și Pensii Ocupaționale – EIOPA și Asociației Internaționale a
Supraveghetorilor în Asigurări – IAIS, fiind membă de drept a acestor autorități
internaționale, în baza legislației internaționale ap licabile.

52 http://www.asfr omania.ro/despre -asf/prezentare accesat la data de 20.02.2015

LUCRARE DE LICENȚĂ

34
Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) contribuie la consolidarea unui cadru
integrat de funcționare și supraveghere a piețelor financiare non -bancare, a participanților și
operațiunilor pe aceste piețe și are ca obiective53:49
•asigurare a stabilității, competitivității și bunei functionări a piețelor de instrumente
financiare, promovarea încrederii în aceste piețe și în investițiile în instrumente financiare,
precum și asigurarea protecției operatorilor și investitorilor impotriva practic ilor neloiale,
abuzive și frauduloase;
•promovarea stabilității activității de asigurare și apărarea drepturilor asiguraților;
ASF exercită atribuții de autorizare, reglementare, supraveghere și control asupra:
a) societăților comerciale de asigurare, de a sigurare -reasigurare și de reasigurare, a
societatilor mutuale, denumite în continuare asigurători, respectiv reasigurători, precum și a
intermediarilor în asigurări, supravegherea asigurătorilor și reasiguratorilor care își desfășoară
activitatea în sau d in România, supravegherea activității intermediarilor în asigurări și
reasigurări, precum și a altor activități în legatură cu acestea, conform prevederilor Legii nr.
136/1995 privind asigurările și reasigurarile în România, cu modificările și completările
ulterioare, Legii nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare și supravegherea asigurărilor, cu
modificările și completările ulterioare, Legii nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a
locuințelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren și inun dațiilor, republicată, Legii nr.
503/2004 privind redresarea financiară și falimentul societăților de asigurare, cu modificările
ulterioare;
b) tuturor entitaților, instituțiilor, operatorilor de piață și emitentilor de valori
mobiliare, precum și operatiu nilor și instrumentelor financiare reglementate de legislația
secundară emisă interior intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență de către Comisia
Națională a Valorilor Mobiliare, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, Comisia de
Supraveghere a Sistemului de Pensii Private în sprijinul și pentru implementarea legislației
primare aferente pieței financiare. Etc.

53 http://www.asfromania.ro/despre -asf/misiune accesat la data de 20.02.2015

LUCRARE DE LICENȚĂ

35
2.2. Evoluția pieței de asigurări din România

Piața asigurărilor din România este una dintre cele mai mici din Uniunea Europeană
din toate punctele de vedere, atât ca nivel de prime subscrise cât și ca densitate a asigu rărilor
sau grad de penetrare. Î nsă într -o organizare neconven țională numită a Europei Centrale și de
Est, România ocupă unul din primele locuri după pia ța Poloniei c are subscrie aproximativ o
treime din primele aferente acestei subpie țe, Cehia și Slovenia.5450
În ceea ce prive ște țara de provenien ță a capitalului, investitorii din următoarele țări
dețineau cele mai semnificative ponderi în valoarea totală a capitalulu i social subscris de
societă țile de asigurări, în 2013 :5551
-Franța, 14,97 %;
-Austria, 30,10 %;
-Olanda, 12,89 %;
-Marea Britanie, 1,05 %;
-Italia, 3,31 %.

2.2.1. Evoluția principalilor indicat ori ai societăților de asigurari în semestrul I din
2012 – 2014
Prime brute subscrise, a sigurătorii au cumulat în primul semestru (S1) din 2014 prime
brute subscrise în valoare de 3.973.742.054 lei, în scădere nominală cu 6,81% față de S1 2013
(4.264.340.059 lei), din care:
– prime brute subscrise aferente asigurărilo r de viață (AV) sunt în sumă de
779.190.323 lei și au înregistrat o scădere nominală de 10,03% față de S1 2013 (866.076.986
lei).
Denumiri le claselor de asigurare , conform Legii nr. 32/ 2000, cu modificările și
completările ulterioare, sunt următoarele: Cl ase de asigurări de viață (AV): A I. Asigurări de
viață, anuități și asigurări de viață suplimentare, cu excepția celor prevăzute la A II și A III;
A II. Asigurări de căsătorie, asigurări de naștere; A III. Asigurări de viață și anuități care sunt
legate de fonduri de investiții; A IV. Asigurări permanente de sănătate.

54 Garbo V., Piața de asigurări , Curs online, Universita tea Bogdan Vodă , Cluj Napoca, 201 4, pag. 10
55 Raportul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor 2013, pag 42

LUCRARE DE LICENȚĂ

36
*Clasele B1 și B2 sunt clasele I și II de la asigurări generale dar pe care le pot practica
și societățile de asigurări de viață. Ca altare acestea sunt contorizate la categoria primelor
brute subscrise pentru asigurări de viață.

Tabelul 2.1 . Evoluția primelor brute subscrise pe categorii de asigurări și pe total
PRIME BRUTE SUBSCRISE
Categoria Clasa* Sem I 2012 Sem I 2013 Sem I 2014
1 2 3 4 5
AG Total 3.276.699.872 3.398.263.073 3.194.551.731
AV AI 526.887.959 535.468.272 511.191.864
AII 682.204 625.794 549.317
AIII 295.946.812 294.263.695 222.481.475
AIV 1.144.716 1.761.883 1.811.056
B1 15.379.386 16.044.121 16.906.489
B2 17.082.667 17.913.221 26.250.122
Total 857.123.744 866.076.986 779.190.323
Total
AG+AV 4.133.823.616 4.264.340.059 3.973.742.054
Sursa : http://asfromania.ro/informatii -publice/statistici/statistici -asigurari

Figur a 2.1. Evoluția primelor brute subscrise

LUCRARE DE LICENȚĂ

37
În primul semestru din 2014 asigurătorii au subscris prime brute aferente asigurărilor de viață
în sumă de 779.190.323 lei, înregistrând o scădere nominală de 10% față de perioada similară
din 2013 .

Tabelul 2.2 . Evoluție primelor brute subscrise pentru asigurările de viață (lei)
Sursa: http://asfromania.ro/informatii -publice/statistici/statistici -asigurari

Figura 2.2 . Evoluție primelor brute subscrise pentru asigurările de viață

Din datele prezentate mai sus rezultă faptul că, la data de 30.06.2014 :
– clasa AI ―Asigurări de viață, anuități și asigurări de viață suplimentare‖ a înregistrat o
scădere în mărimi absolute de 24.276.408 lei, respectiv o scădere de 4,53% față de primul
semestru al anului 2013;
– clasa AIII ―Asigurări de viață și anuități care sunt legate de fonduri de investiții‖ a
înregistrat o reducere în mărime absolută de 71.782.220 lei, respectiv o scădere de 24,39%
față de primul semestru al anului 2013; Prime brute subscrise pentru asigurări de viață(lei) Modificare
absolută(lei) Ritm de creștere (%)
31 iunie 2012 31 iunie 2013 31 iunie 2014 31.06.2014/ 31.06 .2013 31.06.2014/ 31.0 6.2013
AI 526.887.959 535.468.272 511.191.864 -24.276.408 -4,53
AIII 295.946.812 294.263.695 222.481.475 -71.782.220 -24,39
Alte
clase 34.288.973 36.345.019 45.516.984 9.171.965 25,24
Total
857.123.744 866.076.986 779.190.323 -86.886.663 -10,03

LUCRARE DE LICENȚĂ

38
– categoria ―alte clase‖ a avut un ritm de creștere de 25,24%, care, în mărimi absolute, a
însemnat o creștere cu 9.171.965 lei. Aceasta categorie include următoarele clase:
 clasa AII Asigurări de căsătorie, asigurări de naștere a înregistrat o scădere de 12,22%
față de pr imul semestru al anului 2013;
 clasa AIV Asigurări permanent e de sănătate a avut o creștere de 2,79% față de pr imul
semestru al anului 2013;
 clasa BI Accidente și boală a înregistrat o creștere nominală de 5,37% față de pr imul
semestru al anului 2013;
 clasa BII Asigurări de sănătate a înregistrat o creștere nomin ală de 46,54% față de
primul semestru al anului 2013.
2.2.2. Evoluția principalilor indicatori ai societăților de asigurări în 2014
Din analiza dat elor pentru anul 2014 rezultă următoarele :5652

Tabelul 2.3. Dinamica primelor brute subscrise pentru asigură rile de viață

Sursa: http://asfromania.ro/informatii -publice/statistici /statistici -asigurari

56 http://asfromania.ro/informatii -publice/statistici/stat istici -asigurari accesat la data de 22.04.2015 Prime brute subscrise pentru asigurări de viață(lei) Modificarea
absolută(lei) Ritm de
creștere (%)
31.12. 2012 31.12. 2013 31.12. 2014 31.12.2014/
31.12 .2013 31.12.2014/
31.12 .2013
AI 1.106.597.613 1.025.144.246 1.004.093.844 -21.050.4 02 -2,05
AIII 626.278.317 543.896.343 554.154.028 10.257.685 1,89
Alte clase 69.643.202 65.255.850 83.737.039 18.481.189 28,32
Total 1.802.519.132 1.634.296.439 1.641.984.911 7.688.472 0,47

LUCRARE DE LICENȚĂ

39

Figura 2.3 . Evoluția structurii portofoliului pe clase pentru asigurările de viață

 Clasa AI „Asigurări de viață anuități și asigurări de viață suplimentare ‖ reprezintă
61,15% din total, înregistrând o scădere de 2,05% față de anul 2013;
 Clasa AIII „Asigurări de viață și anuități ‖ care sunt legate de fonduri de investiții
reprezintă 33,75% din total, în creștere cu 1,89% față de anul 2013 .
 Categoria ―alte clase‖ a avut un ritm de creștere de 28,32%, care în mărimi absolute a
însemnat o creștere cu 18.481.189 lei. Această categorie include următoarele clase:
o clasa AII „Asigurări de căsătorie, asigurări de naștere ‖ a înregistrat o scădere
de 12,0% față de anul 2013;
o clasa AIV „Asigurări permanente de săn ătate ‖ a avut o creștere de 0,13% față
de anul 2013;
o clasa BI „Accidente și boală ‖ a înregistrat o creștere nominală de 8,37% față
de anul 2013;
o clasa BII „Asigurări de sănătate ‖ a înregistrat o creștere nominală de 59,73%
față de anul 2013 .
În concluzie asigurările de viață sunt în creștere cu 0,47% față de anul 2013.

LUCRARE DE LICENȚĂ

40
Tabelul 2.4 . Evoluția structurii îndemnizațiilor brute, maturităților și răscumpărărilor plătite
pentru principalele clase de asigurări de viață
Sursa: http://asfromania.ro/in formatii -publice/statistici/statistici -asigurari

Figura 2.4 . Evoluția s tructurii ponderii î ndemnizațiilor brute, maturități și
răscumpărări plătite pe clase de asigurări de viață

În anul 2014, cele mai mari plăți au fost efec tuate pentru ur mătoarele clase de asigurare:
 clasa AI „Asigurări de viață, anuități și asigurări de viață suplimentare ‖, reprezentând
44,90% (366.826.513 lei) din total plăți efectuate, a înregistrat o scădere de 8,53% față
de anul 2013 (401.049.615 lei);
 clasa AIII „Asigurările de viață și anuități ‖ care sunt legate de fonduri de investiții,
reprezentând 51,74% (422.738.416 lei) din total, a înregistrat o scădere de 22,49% față
de anul 2013 (345.111.861 lei).
Din analiza graficelor de mai sus se pot cons tata că pentru cat egoaria asigurărilor de viață,
îndemnizațiile brute plătite au reprezentat 49,76% din valoarea primelor brute subscrise, în
creștere față de anul 2013, când reprezentau46,88%. Îndemnizațiile brute, maturități și ră scumpărări (lei) Modificare
absolută(lei) Ritm de
creștere (%)
31.12. 2012 31.12. 2013 31.12. 2014 31.12.2014/
31.12 .2013 31.12.2014/
31.12 .2013
AI 406.669.625 401.049.615 366.826.513 -34.223.102 -8,53%
AIII 304.978.127 345.111.861 422.738.416 77.62 6.555 22,49%
Alte clase 18.005.921 19.867.291 27.442.762 7.575.471 38,13%
Total 729.653.673 766.028.767 817.007.691 50.978.924 6,65%

LUCRARE DE LICENȚĂ

41
Tabelul 2.5 . Evoluția răscumpărărilor totale și parțiale plăt ite de asigurători aferente
contractelor de asigurări de viață
Sursa: http://asfromania.ro/informat ii-publice/statistici/statistici -asigurari

Situația răscumpă rărilor plătite de asigurători î n anul 2014, volumul sumelor plătite cu
titlu de răscumpărări (totale și parțiale), la cererea asiguraților, a înregistrat o scădere
nominală cu 13,84% față de anu l 2013. Evoluția răscumpărărilor totale și parțiale plătite de
asigurători, aferente contractelor de asigurări de viață, es te prezentată în tabelul de mai sus.

532.3. Top 10 societăți de asigurări î n anul 2014 5754

În anul 2014 au desfășurat activitate un număr de 37 de societăți de asigurare din
care: 20 asigurători au practicat numai activitate de asigurări generale, 9 asigurători au
practicat numai activitate de asigurări de viață și 8 asigurători au practicat ambele categorii de
asigurare.
În ceea ce pr ivește concentrația pieței, primele 10 societăți au realizat 93,89% din
totalul subscrierilor, în vreme ce primele 5 companii au deținut împreună o cota de 76,24%.
Cel mai mare volum de subscrieri a fost realizat de ING Asigurări de Viață,
"volumul primel or brute subscrise în trimestru 1 din 2014 a fost de 146,25 milioane lei, în
creștere cu 7,3% față de cel re alizat în ianuarie -martie 2013 ".
A două poziție în clasamentul celor mai mari companii de asigurări de viață din
România a fost ocupată de METROPOL ITAN Life. Potrivit calculelor 1asig.ro pe baza
datelor publicate de ASF, coroborate cu cele din revista Insurance Profile, compania a
realizat, în perioada ianuarie -martie , un volum total de prime brute subscrise de circa 62
milioane lei (13,8 milioane eu ro) – echivalentul unei cote de piață de circa 16,2%.

57http://m.romanialibera.ro/economie/finante -banci/asigurari -in-scadere -dupa -primele -trei-luni-din-2014 –
339600 accesat în data de 22.02.2015
Indicatori 31.12. 2012 31.12. 2013 31.12. 2014 Modificare
absolută(%)
31.12.2014/
31.12 .2013 Ritm de
creștere(%)
31.12.2014/
31.12 .2013
Valoarea răscumpărărilor
plătite, din care (lei): 429.79 8.250 438.075.853 377.439.746 -60.636.107 -13,84
– Răscumpărări totale (lei) 308.730.805 343.409.080 294.483.329 -48.925.751 -14,25
– Răscumpărări parțiale (lei) 121.067.444 94.666.773 82.956.417 -11.710.356 -12,37

LUCRARE DE LICENȚĂ

42
Reorganizarea activității BCR Asigurări de Viață VIG a diminuat subscrierile
companiei cu circa 55% – până la circa 7,7 milioane euro. Cifra prezentată a fost calculată
prin diferența dintre valoarea t otală a subscrierilor pe segmentul life realizate de grupul
austriac în România (13,7 milioane euro) și subscrierile ASIROM VIG (6 milioane euro).
Dacă primele trei poziții au fost ocupate de companii specializate pe segmentul life,
următoarele două poziț ii au revenit ASIROM VIG și GENERALI România – două societăți
compozite.
Tabelul 2.6 . Top 5 Asigurări de viață – TRIM.1/2014

PBS. Trim.1/2014 PBS. Trim.1/2013 Evoluția(%) Cota de piață (%)
mil.EU
R mil.Ro
n mil.EU
R mil.Ron EUR RON T1/2014 T1/2013
ING A sigurări de viață 32.5 146.3 31.1 136.3 4.5 7.3 38.3 32.5
Metropolitan Life 13.8 62.0 16.0 70.0 -13.8 -11.5 16.2 16.7
BCR Asigurări de viață
VIG 7.7 34.8 17.6 77.1 -56.0 -54.9 9.1 18.4
Asirom VIG 6.0 26.9 5.4 23.6 10.9 13.9 7.0 5.6
Generali Romania 4.8 21.6 5.2 22.7 -7.3 -4.9 5.6 5.4
TOP 5 64.7 291.5 75.2 329.7 -13.9 -11.6 76.2 78.6
TOTAL 84.9 382.3 95.7 419.7 -11.3 -8.9 100.0 100.0
Sursa: http://www.1asig.ro/Piata -Asigurarilor -2.htm

Pentr u asigurările de via ță, sucursalele societăților de asigurare autorizate în state membre ale
Uniunii Europene care desfășoară activitatea pe teritoriul României au realizat subscrieri
numai pentru asigurări de viață, anuități și asigurări de viață suplimen tare și asigurări de viață
și anuități care sunt legate de fonduri de investiții.

Tabelul 2.7 . Top 10 societăți de asigurare de viață pentru T3 2014
Nr.crt. COMPANIE Prime brute subscrise mil.RON
1. ING Asigurări de Viață 449
2. Metropolitan Life (e) 174
3. BCR Asigurări de Viață VIG (e) 73
4. Asirom VIG 72
5. Eurolife ERB Asigurări de viață 71
6. Allianz Țiriac 71
7. Generali România 59
8. BRD Asigurări de Viață 58
9. Grawe România 35
10. Aegon România 34
Sursa: http://www.1asig.ro/Date -financiare -2,7.htm

LUCRARE DE LICENȚĂ

43

41%
16%
7% 7% 7% 6% 5% 5% 3% 3% ING Asigurări de Viață Metropolitan Life (e)
BCR Asigurări de Viață VIG (e) Asirom VIG
Eurolife ERB Asigurări de viață Allianz Țiriac
Generali România BRD Asigurări de Viață
Grawe România Aegon România

Figura 2.5. Top 10 firme de asigurări de viață măsurat în procentaje pe trimestrul 3

2.4. Studiu comparativ pe piața asigurărilor între serviciile oferite de către ING Asigurări
de Viață, BCR Asigurări de Viață VIG și Grawe România Asigurare

2.4.1 Prezentarea firmelor
ING Groep N.V.5855(cunoscut ca Grupul ING ) este u n
grup bancar din Olanda prezent la nivel mondial, cu peste 60 milioane clienți individuali,
115,000 angajați și subsidiare în 65 țări. Grupul ING a fost creat în 1991 prin fuziunea dintre
Nationale -Nederlanden și NMB Postbank Group . Noul nume al companiei după fuziune a
devenit Internationale Nederlanden Groep fiind prescurtat I-N-G, după care s -a decis
schimbarea numelui în ING Groep N .V.
În august 2010, ING Group era pe locul 5 în Europa și pe locul 13 în lume în topul
celor mai puternice instituții financiare.
Activitatea Grupului ING a debutat pe piața românească în 1994 în domeniul bancar,
prin înființarea ING Bank. După o perioadă de atentă cercetare și analiză a pieței, la 24
ianuarie 1997 au fost lansate operațiunile de asigurări ale grupului în România, sub numele
Nederlanden Asigurări de Viață România, în luna decembrie 2004, numele companiei devine
ING Asigurări de Viață.

58 http://ro. wikipedia.org/wiki/ING_Groep accesat la data de 28.04.2015

LUCRARE DE LICENȚĂ

44
Obie ctivul principal al Grupului ING, în lume și în România, este acela de a oferi
tuturor clienților săi – companii și persoane fizice – produse inovatoare și de calitate, precum
și servicii la cele mai înalte standarde de profesionalism. Prin încrederea clie nților, a
acționarilor și a angajaților săi, ING a devenit principalul jucător pe piața serviciilor
financiare din România, oferind servicii financiare integrate sub un singur nume: ING , în
2015 își schimbă numele în NN .
În prezent, ING Asigurări de Viață oferă pe piața românească 11 produse de
asigurare, care pot fi grupate în două categorii principale:
Asigurări tradiționale Asigurări Unit Linked
Asigurări destinate exclusiv protecției
(SMART, Prudent, Maraton) Planul de economisire pentru Copii ( GentT
pentru Copil )
Asigurări cu componentă de economisire
(Regal, Academica ) Planuri de Asigurare cu co mponentă de
Pensii ( GenT pentru Pensie )
Planuri de Asigurare cu componentă de
Investiții ( GenT pentru Investiție, Capital )

Diferența dintre asigurările tradiționale și cele de tip Unit Linked este modul de
gestionare a riscului investițional:
 In cazul produselor Unit Linked , prin plata contribuțiilor sale asiguratul
cumpără unituri de investiții . Astfel, asiguratul își asumă riscul investiției pentru care a
optat, precum și pe cel al deciziilor pe care le poate lua ulterior cu privire la distribuția
uniturilor între fonduri de investiții cu grade de risc diferite.
 In cazul asigurărilor tradiționa le asigurătorul este cel ce își asumă riscul
investiției .
Asigurările tradiționale sunt recomandate dacă dincolo de protecția financiară
asiguratul dorește și să economisească anumite sume de bani. Aceste asigurări garantează o
sumă asigurată la sfârșitul contractului și, î n plus , oferă posibilitatea de a obține randamente
superioare prin intermediul participării la profit .
Asigurările Unit Linked s unt produse care combină caracteristicile asigurărilor de
viață cu cele ale unor produse de investiție , respec tiv protecția oferită de o poliță de
asigurare de viață cu beneficiile unor investiții administrate în scopul exclusiv al asigurării.
Astfel, Unit Linked reprezintă:

LUCRARE DE LICENȚĂ

45
A) Investiție
 Clientul are posibilitatea de a alege între programe de investiții cu gra de
diferite de risc: de la programe de investiții cu grad scăzut de risc (bonuri de tezaur, titluri cu
venit fix) până la cele cu grad ridicat de risc (care au în componență titluri cu venituri
variabile sau investiții pe piețe de capital)
 La aceste fonduri au acces doar clienții societății de asigurări.
B) Protecție
 Orice produs Unit Linked conține o asigurare de viață încheiată pe perioadă de
timp aleasă de clien t.
 Suma asigurată stabilită la încheierea contractului este garantată pe întreaga
durată a protecției alese, indiferent de valoarea acumulată a contului. Această sumă asigurată
poate fi modificată la cerere oricând pe durata contractului.
BCR Asigurări de Viață VIG 5956 este o companie care oferă
produse de asigurări de viață destinate populației și firmelor. A fost înființată în 2005 , de
către Banca Comercială Română (BCR), împreună cu alte patru entități afiliate. În septembrie
2007, BCR Asigurări de Viață avea 92 de a ngajați și 800 consilieri de asigurare care activau
în 43 de agenții. În martie 2008, asiguratorul austriac Vienna Insurance Group a preluat
pachetul majoritar de acțiuni al BCR Asigurări de Viață. În anul 2007, BCR Asigurări de
Viață a fost autorizată ca administrator de fonduri de pensii facultative, lansând fondul BCR –
Prudent . Fondul are un grad de risc scăzut și se adresează persoanelor care preferă un
plasament prudențial. La sfârșitul anului 2009, BCR Asigurări de Viață și -a vândut fondul de
pensii facultative BCR Prudent către BCR Pensii , ieșind de pe piața pensiilor private.
Prodeuse oferite de BCR VIG pot fi următoarele:
 Asigurare de viață de tip Unit Linked în Euro .
 Asigurare de viață de tip Unit Linked în Lei .
 Asigurare mixtă de viață pentru copii cu acumulare de capital și acoperire
suplimentară pentru invaliditate din accident.
 GARANT – Asigurare de deces cu acoperire suplimentară pentru invalidita te din
accident . Etc
 APOLLO
 OMNIA

59 http://ro.wikipedia.org/wiki/BCR_Asigur%C4%83ri_de_Via%C8%9B%C4%83 accesat la data de 28.04.2015

LUCRARE DE LICENȚĂ

46

Grawe România Asigurare SA sau GRAZER
WECHSELSEITIGE VERSICHERUNG AG 6057a decis în anul 2000 intrarea pe piața
românească a asigurărilor de viață prin înființarea societății Grawe România Asigurare SA, al
cărei acționar majoritar este, deținând 99,98% din capitalul social.
In cei 9 ani de activitate, Grawe România a diversificat paleta de produse, adăugând
asigurărilor de viață, asigurări de sănătate și de accident, precum și asigurări de proprietăți
(locuințe și bunuri c asnice).
Produsele oferite de Grawe Romănia sunt:
 Asigurare mixtă de viață cu acumulare de capital și acoperire suplimentară în
caz de accident.
 Asigurare mixtă de viață cu acumulare de capital și exonerare în caz de
incapacitate de muncă .
 Asigurare mixtă de viață creată special pentru angajații Ministerului
Administrației și Internelor, Ministerului Apărării Naționale, Serviciului de
Pază și Protecție .
 Asigurare de viață de tip Unit Linked în Euro – oferă posibilitatea de
achiziționare de participații la f ondurile de investiții de capital pe piețele
externe administrate de Grupul Grawe.
 Asigurare de viață de tip Unit Linked în Lei – oferă p osibilitatea de
achiziționare de participații la fondul de investiții de capital de pe piața
românească de capital admi nistrat de Grupul Grawe. etc

60 http://www.grawe.ro/despre -noi/grawe -romania accesat la data de 28.04.2015

LUCRARE DE LICENȚĂ

47

2.4.2. Evolu ția firmelor de referință în domeniul asigurărilor de viață din Romănia în
perio ada 2010 – 2013

Tabel 2.8 . Analiza comparativă a societăților de asigurare în funcție de total prime
brute subscrise p e asigurări de via ță, în perioada 2010 – 2013

Sursă: Situațiile financiare ale firmelor

Figura 2.6 . Evolu ția primelor brute subscrise pentru I.N.G

În 2011 I.N.G. a avut prime brute subscrise în valoare de 554.442.021 lei în creștere
cu 0,82% față de anul precendent, în 2012 a avut prime brute subscrise în valoare de
544.539.727 lei în scãdere cu 2,41 % fațã de anu l precedent, în 2013 a avut prime brute
subscrise în valoare de 559.593.6 63 lei în creștere cu 4,03% față de anul precedent .
Anii Total prime brute subscrise (mil.lei)
I.N.G. Cota de
piață % BCR VIG Cota de
piață % Grawe România Cota de
piață %
2010 543.411.301 31,8% 307.345.995 18,45% 59.601.043 3,58%
2011 554.442.021 32,62% 344.646.130 19,8% 55.081.650 3,11%
2012 544.539.727 30,21% 425.194.867 23,59% 53.455.407 2,97%
2013 559.593.663 34,24% 213.350.111 13,05% 49.814.467 3,05%

LUCRARE DE LICENȚĂ

48

Figura 2. 7. Evolu ția primelor brute subscrise pentru BCR VIG

În 2011 BCR VIG a avut prime brute subs crise în valoare de 344.646.130 lei a avut o
creștere de 1,35 % față de anul precedent, în 2012 a avut prime brute subscrise în valoare de
425.194.867 lei a a avut o creștere de 3,79% față de anul precedent, în 2013 a avut prime
brute subscrise în valoar e de 213.350.111 lei în scădere cu 10,54% față de anul precedent .

Figura 2.8 . Evolu ția primelor brute subscrise pentru Grawe România

În 2011 Grawe Romănia a avut prime brute subscrise în valoare de 55.081.650 lei a
avut o scăd ere de 0,47% față de anul precedent, în 2012 a avut prime brute subscrise în
valoare de 53.455.407 lei a avut o scădere de 0,14% față de anul precedent, în 2013 a avut
prime brute subscrise în valoare de 49.814.467 lei în scădere c u 0,08% față de anul prec edent.

LUCRARE DE LICENȚĂ

49
Tabel 2.9 . Analiza comparativă a îndemnizațiilor brute plătite pentru asigurările de
viață , în perioada 2010 – 2013
Anii Indemnizațiile brute plătite pentru asigurările de viață
I.N.G. Cota de
piață % BCR VIG Cota de
piață % Grawe România Cota de
piață %
2010 52.743.855 19,45 % 25.545.005 9,13 % 21.184.319 7,51 %
2011 69.858.669 24,22 % 26.347.680 9,39 % 21.655.060 7,79 %
2012 95.205.510 31,75 % 28.723.092 9,58 % 19.263.432 6,42 %
2013 122.540.471 37,37 % 21.336.603 6,50 % 19.122.126 5,83 %
Sursă: Situațiile financiare ale firmelor

Figura 2.9 . Analiza îndemnizațiilor brute plătite pentru I.N.G.

În 2011 I.N.G. a avut îndemnizații brute plătite în valoare de 69.858.669 lei în creștere
cu 4,77% față de anul prec endent, în 2012 a avut îndemnizații brute plătite în valoare de
95.205.510 lei în creștere cu 7,53 % fațã de anul precedent, iar în 2013 a avut îndemnizații
brute plătite în valoare de 122.540.471 lei în creștere cu 5,62% față de anul precedent .

LUCRARE DE LICENȚĂ

50

Figura 2. 10. Analiza îndemnizațiilor brute plătite pentru BCR VIG

În 2011 BCR VIG a avut îndemnizații brute plătite în valoare de 26.347.680 lei în creștere cu
0,26% față de anul precendent, în 2012 a avut îndemnizații brute plătite în valoare de
28.723.092 lei în creștere cu 0,19 % fațã de anul precedent, iar în 2013 a avut îndemnizații
brute plătite în valoare de 21.336.603 lei în scădere cu 3,08% față de anul precedent .

Figura 2. 11. Analiza îndemnizațiilor brute plătite pentru Grawe România

În 2011 Grawe Romănia a avut îndemnizații brute plătite în valoare de 21.655 .060 lei în
creștere cu 0,28% față de anul precendent, în 2012 a avut îndemnizații brute plătite în valoare
de 19.263.432 lei în scădere cu 1,3 7% fațã de anul precedent, iar în 2013 a avut îndemnizații
brute plătite în valoare de 19.122.126 lei în scădere cu 0,59% față de anul precedent .

LUCRARE DE LICENȚĂ

51
Tabel 2.10 . Analiza comparativă a societăților de asigurare în funcție de numărul de
contracte în vigoare , în perioada 2010 – 2013

Firmele Total număr de contracte în vigoare
2010 2011 2012 2013
I.N.G 416,290 471.94 3 495,010 546.708
BCR VIG 635.584 573.521 540.098 425.194
Grawe România 143.190 133.320 134.166 135.268
Sursă: Situațiile financia re ale firmelor

Figura 2.12. Numărul de contracte în vigoare
Din datele de mai sus se observă ca :
I.N.G. a avut o creștere a contractelor în vigoare din 2010 pănă în 2013 .
BCR VIG a avut o scădere considerabilă a contractelor în vigoare din 2010 pănă în 2013.
Grawe Romănia a avut o scădere în 2011 față de anul anul precedent, dar și -a revenit avănd o
creștere a contractelor în vigoare.
Tabel 2.11 . Evoluția rezervelo r tehnice brute în perioada 2010 – 2013
Firme 2010 2011 2012 2013
I.N.G. 742.480.753
823.706.386 897.202.295 983.730.640
BCR VIG 478.831.551
637.058.441 964.889.047 967.277.789
Grawe România 211.286.624 231.899.807 255.915.955 278.821 .213
Sursă: Situațiile financiare ale firmelor

LUCRARE DE LICENȚĂ

52

Figura 2.13. Evoluția rezervelor tehnice brute
Din datele de mai sus se observă ca cele trei firme au avut o creștere continuă și
semnificativă a rezervelor tehnice brute.

Tabel 2. 12. Activele bilanțiere ale societățilo r de asigurare, î n perioada 2010 -2013
Firmele 2010 2011 2012 2013
I.N.G. 2.129.226.555 2.264.506.167 2.494.716.249 2.694.941.688
BCR VIG 595.312.848
764.026.461 1.109.768.356 1.121.521.028
Grawe România 277.385.775 305.349.365 331.632.016 356.088.244
Sursă: Situațiile financiare ale f irmelor

Figura 2.14 . Evoluția activelor bilanțiere
Din datele de mai sus se observă ca cele trei firme au avut o creștere continuă și
semnificativă a rezervelor tehnice brute.

LUCRARE DE LICENȚĂ

53
Tabelul 2.13. Rezultatul tehnic al firmelor în pe rioada 2010 -2013
Firmele Rezultatul tehnica al firmelor
2010 2011 2012 2013
Profit Pierderi Profit Pierderi Profit Pierderi Profit Pierderi
I.N.G 56.346.913 0 27.277.509 0 46.915.806 0 28.528.477 0
BCR VIG 8.267.972 0 26.148.269 0 28.115.2 44 0 0 13.550.865
Grawe
România 1.961.477 0 5.759.482 0 2.697.255 0 3.015.226 0
Sursă: Situațiile financiare ale firmelor

Din acest tabel se observă faptul ca I.N.G și Grawe Romănia a ieșit pe profit în ultimii patru,
pe cănd BCR VIG a ieșit pe profit din 2010 pănă în 2012, iar în 2013 a ieșit în pierdere.
Tabelul 2.14 .
Rata de utilizare a activelor (RUA)
totale Activetotale Venituri
Anii I.N.G. BCR VIG Grawe
România
2010 Venituri totale (lei) 1.102.2 37.576 389.561.889 81.205.252
Active totale (le i) 2.129.226.555 595.312.848
277.385.775
RUA(%) 0,51 0,65 0,29
2011 Venituri totale (lei) 1.057.089.750 408.413.602 82.156.540
Active totale (lei) 2.264.506.167 764.026.461 305.349.365
RUA(%) 0,46 0,53 0,26
2012 Venituri totale (lei) 1.023.2 85.125 564.837.672 80.055.257
Active totale (lei) 2.494.716.249 1.109.768.356 331.632.016
RUA (%) 0,41 0,50 0,24
2013 Venituri totale (lei) 1.057.360.673 293.167 .043 80.345.360
Active totale (lei) 2.694.941.688 1.121.521.028 356.088.244
RUA(%) 0,39 0,26 0,22
I.N.G. BCR VIG Grawe România

LUCRARE DE LICENȚĂ

54
Tabel 2. 15. Rata profitului
totale VeniturinetofitPr
Anii I.N.G. BCR VIG Grawe
România
2010 Profit net (lei) 38.886.239
13.885.760
2.985.909
Venituri totale (lei) 1.102.237.576 389.561.889 81.205.252
Rata profitului (%) 0,03 0,03 0,03
2011 Profit net (l ei) 14.709.378 26.148.269 3.093.690
Venituri totale (lei) 1.057.089.750 408.413.602 82.156.540
Rata profitului (%) 0,01 0,06 0,03
2012 Profit net (lei) 25.177.551 24.991.431 1.321.459
Venituri totale (lei) 1.023.285.125 564.837.672 80.055.257
Rata profitului (%) 0,02 0,04 0,01
2013 Profit net (lei) 12.100.424 15.403.764 2.024.968
Venituri totale (lei) 1.057.360.673 293.167 .043 80.345.360
Rata profitului (%) 0,01 0,05 0,02

I.N.G. BCR VIG Grawe România

LUCRARE DE LICENȚĂ

55
Tabelul 2.16 . Efectul de p ârghie (multiplicatorul capitalului)

propriu Capitaltotale Active

Anii I.N.G. BCR VIG Grawe
România
2010 Active totale (lei) 2.129.226.555 595.312.848 277.385.775
Capital propriu (lei) 77.391.626 64.194.948 55.334.391
Efectul părghiei (%) 27,51 9,27 5,01
2011
Active totale (lei) 2.264.506.167 764.026.461 305.349.365
Capital propriu (lei) 89.991. 626 69.816.114 58.213.298
Efectul părghiei (%) 25,16 10,94 5,24
2012
Active totale (lei) 2.494.716.249 1.109.768.356 331.632.016
Capital propriu (lei) 89.991.626 93.524.607 28.487.275
Efectul părghiei (%) 27,72 11,86 11,64
2013
Active totale (lei) 2.694.941.688 1.121.521.028 356.088.244
Capital propriu (lei) 104.991.626 51.038.032 61.559.111
Efectul părghiei (%) 25,66 21,97 5,78

I.N.G. BCR VIG Grawe R omânia

LUCRARE DE LICENȚĂ

56
Tabel 2.17 .

Anii I.N.G. BCR VIG Grawe
România
2010 Îndemnizații plătite (lei) 52.743.855 25.545.005 21.184.319
Prime încasate (lei) 543.411.301 307.345.995 59.601.043
Rata despăgubirii plătite (%) 9,70 8,31 35,54
2011 Îndemnizații plătite (lei) 69.858. 669 26.347.680 21.655.060
Prime încasate (lei) 554.442.021 344.646.130 55.081.650
Rata despăgubirii plătite (%) 12,59 7,64 39,31
2012 Îndemnizații plătite (lei) 95.205.510 28.723.092 19.263.432
Prime încasate (lei) 544.539.727 425.194.867 53.455.407
Rata despăgubirii plătite (%) 17,48 6,75 36,03
2013 Îndemnizații plătite (lei) 122.540.471 21.336.603 19.122.126
Prime încasate (lei) 559.593.663 213.350.111 49.814.467
Rata despăgubirii plătite (%) 21,89 10,00 38,38
I.N.G. BCR VIG

Grawe Ro mănia

LUCRARE DE LICENȚĂ

57
2.5. Analiza SWOT a societăților ING Asigurări de Viață, BCR VIG și GRAWE România
Asigurări

Analiza SWOT este un instrument sintetic de analiză a strategiei implementate de o
organizație. Are drept scop să stabilească în ce măsură strat egia curentă a organizației, cât și
punctele slabe sunt relevante și capabile să facă față schimbărilor din mediul extern. Se poate
folosi pentru a evalua dacă există oportunități care se pot exploata și/sau se folosesc în
continuare resursele și competenț ele organizaționale existente.
O analiză SWOT are două componente:
1. analiza internă
a) puncte tari (atuuri) ale companiei
b) puncte slabe (deficiențe) ale companiei
2. analiza externă :
a) ocazii (oportunități) de piață
b) amenințări (pericole , riscuri)

Analiza Swot pentru societatea ING
Puncte tari
 ING ASIGURĂRI DE VIAȚĂ este
una dintre cel mai importante companii
de asigurări de viață din România;
 ING ASIGURĂRI DE VIAȚĂ a avut
o evoluție spectuloasă de -a lungul
timpului, având în prez ent filiale în
aproximativ 65 de țări și jurisdicții.
 Polițele de asigurare ING conferă o
reală siguranță financiară posesorilor
săi.
 ING ASIGURĂRI DE VIAȚĂ are o
excelentă reputație pe piață, în ceea ce
privește plata beneficiilor și a
despăgubirilor acordate. Puncte slabe
 Datorită ariei mari de acoperire a
companiei există, uneori, dificultăți de
control a agențiilor sale.
 Distribuția produselor financiare
prin intermediul brokerilor poate avea
drept efect negativ asigurarea unor
servicii de asis tență clienți
neprofesioniste.
Managementul resurselor umane
necesită îmbunătățiri pentru fidelizarea
personalului prin training și pachete
motivaționale adecvate.

LUCRARE DE LICENȚĂ

58
Oportunități
 Creșterea cotei de piață prin oferirea
de programe financiare flexibile,
adaptate cerințelor clienților.
 Promovarea și dezvoltarea abilităților
și experienței forței de vânzări
 Implicarea activă în dezvoltarea
sistemului de pensii private
Amenințări
 Amenințarea poziției de leader de
piață
 Pătrunderea unor noi operato ri pe
piața asigurărilor de viață
 Pierderea unor clienți datorită unor
practici neloiale ale societăților de
asigurări concurente

O analiză SWOT este utilă pentru a rezuma relația dintre factorii de influență ai
mediului extern, abilitățile strategic e ale organizației și posibilitatea implementării unor
strategii noi.
Sintetizarea informațiile din analiza SWOT duce la formularea următoarelor
concluzii de ordin strategic:
– Compania ING ASIGURĂRI DE VIAȚĂ, prin poziția și cultura organizațională,
bene ficiază astăzi de un statut privilegiat în rândul celor mai importante companii de asigurări
din România. De aceea, ING trebuie să -și asume în mod activ rolul de formator de piață .
Acest lucru, înseamnă investiții în publicitate, conferințe de presă, apari ții civilizate etc.
– Societatea trebuie să îmbine experiența si profesionalismul angajaților săi cu
know -how-ul, puterea financiară și renumele firmei -mamă.
– În ceea ce privește managementul resurselor umane, sunt necesare schimbări
radicale în ceea ce privește raporturile salariat -angajator în principal în cazul personalului cu
funcții administrative (departamentele POS, New Business, Claims, Underwriting, I.T.).
În acest sens, se impun schimbări referitoare la remunerațiile acordate, la pregătirea
și perfecționarea personalului.
Utilizarea combinată a metodelor vechi cu tehnologiile modern foarte bună .
Comunicare foarte bună cu oamenii ce le crează o atmosferă serioasă și profesională ce le
caștigă încrederea, convingandu -i de faptul că asig urarea respective este în beneficiul
clientului.

LUCRARE DE LICENȚĂ

59
Analiza Swot pentru societatea BCR VIG
Puncte tari
 Experiența acumulată de -a lungul
activității în domeniu;
 Comunicarea prompta și deschisă cu
toate parțile implicate;
 Satisfacerea cerințelor clienț ilor cu
costuri rezonabile;
Puncte slabe
 Lipsa campaniilor de promovare a
programelor în mass -media;
 Datorită ariei mari de acoperire a
companiei există, uneori, dificultăți de
control a agențiilor sale.

Oportunități
 Dezvoltarea pieței în domeniul
asigurărilor;
 Implicarea activă în dezvoltarea
sistemului de pensii private
 Interlegătura dintre sistemul bancar și
cel al asigurărilor de viață, băncile
oferind credite clienților deja asigurați.
Amenințări
 Produse competitive din partea
concurenț ei;
 Existența pe piață a unor concurenți
foarte puternici, cu o cotă de piață mult
mai ridicată;

Experiența și bunul renume alcătuies c cartea sa de vizită, recomandă nd-o ca un
partener serios .
Lipsa adoptării noilor tehnologii precum internetul și s istemul video care au rolul de
a reduce costurile și de a a crește eficiența.
Trebuie să le transmită oamenilor o atmosferă serioasă și profesională pentru a le
caștiga încrederea, convingandu -i de faptul că asigurarea este în beneficiul clientului.

LUCRARE DE LICENȚĂ

60
Anal iza Swot pentru societatea GRAWE ROMANIA
Puncte tari
 Experiența acumulată de -a lungul
activității în domeniu;
 Intermedierea contractelor prin
brokeri;
 Produse accesibile pentru un
segment de piață larg din punctul de
vedere al primelor anuale scăz ute;
 Siguranța oferită clienților datorită
companiilor reasiguratoare;
 Beneficiază de experiența firmei –
mamă, care are o vechime de 182 de
ani. Puncte slabe
 Lipsa campaniilor de promovare a
companiei și programelor în mass –
media;
 Au așteptat până î n 2000 să se
lanseze pe piața românească, și nu s -au
lansat din 1997 ca și alți concurenți;
 Service -area slabă care poate duce la
pierderea clienților.
Oportunități
 Dezvoltarea pieței în domeniul
asigurărilor;
 Datorită noii legi privitoare la
majora rea capitalului social al
societăților de asigurări companiile
slabe vor da faliment;
 Imposibilitatea persoanelor de a -și
acoperi cheltuielile în cazul unui
accident;
 Interlegătura dintre sistemul bancar și
cel al asigurărilor de viață, băncile
oferi nd credite clienților deja asigurați.
Amenințări
 Produse competitive din partea
concurenței;
 Existența pe piață a unor concurenți
foarte puternici, cu o cotă de piață mult
mai ridicată;
 Datorită noii legi se preconizează
multe fuziuni în viitor, ce ea ce va da
naștere la firme mai puternice;
 Criza economică.

Lipsa promovării și a adoptărilor noilor tehnologii precum internetul și sistemul video
care au rolul de a reduce costurile și de a a crește eficiența. Varianta optimă constă în
utilizarea com binată a metodelor vechi cu tehnologiile mod erne. T rebuie să le transmită

LUCRARE DE LICENȚĂ

61
oamenilor o atmosferă serioasă și profesională pentru a le caștiga încrederea, convingandu -i
de faptul că asigurarea este în beneficiul clientului.
Cele 3 firme sunt în top 10 asigur ări de viață în ultimii 4 dar fiecare a avuto o evoluție
diferită. Se evidențiază faptul că piața asigurărilor de viață este dominată de ING Asigurari de
Viata , urmată la mare distanță de BCR Asigurari unde ocupă mai mereu locul 3 , iar Grawe
Romănia este un jucător mic ce ocupă un loc 9 sau chiar 10 .

LUCRARE DE LICENȚĂ

62
CONCLUZII Ș I PROPUNERI
Viață noastră este amenințată de multe riscuri, unele mai mari, al tele mai mici, care
ne afectează capacitatea de muncă sau chiar viață. Unele dintre riscuri sunt evenimente
probabile, ele ne pot afecta sau nu, dar există riscul de deces , care este o certitudine,
întrebarea este doar cănd se va î ntampla.
Lucrarea de față își propune să arate în primul capitol că asigurarea de viață este
modalitatea prin care a ceste riscuri sunt p reluate de o companie de asigurări, care î n schimbul
unei sume de bani pres tabilite preia aceste riscuri, și în cazul produceri i evenimentului nedorit
va despăgubi persoana asigur ată sau beneficiarul acesteia .
În România avem de a face cu o piață concurențială de asigurări în sensul că fiecare
organizație de asigurare este preocupată să -și adjudece un segment cât mai mare din cererea
de asigurare. Piața cu concurență perfectă este modelul te oretic pentru piața asigurărilor de
viață din România, cu precizarea că acestea se manifestă în mod diferit în raport cu
specificitatea participanților, a fluidității și a transparenței, a mobilității factorilor de producție
și a omogenității produselor de asigurare. Analizând aceste trăsături pentru piața asigurărilor
de viață din România se deduce că aceasta nu respectă nici una dintre caracteristicile pieței cu
concurență perfectă enumerate mai sus. În ceea ce privește atomicitatea participanților,
număr ul purtătorilor cererii și ofertei de asigurare variază, ei nu sunt de mărime, putere și
competivitate egală. Mobilitatea factorilor de producție este redusă, existând o anume
rigiditate care ține atât de factorul muncă, cât și de factorul capital. În ceea ce privește
transparența pieței, se poate spune că participanții, în mod deosebit solicitanții de asigurări,
dispun de o informație incompletă, aceasta fiind, de obicei orientată, prin acțiunea deliberată a
ofertanților de asigurări. Din păcate, numărul c azurilor când polițele de asigurare de viață se
vând pe baza unor informații false este semnificativ și nu se iau măsuri radicale care să
sancționeze lipsa de etică a consultanților de asigurări.
În sfârșit, omogenitatea produsului de asigurare de viață e ste destul de redusă. Concluzia care
se impune este aceea că piață asigurărilor de viață este, prin excelentă, o piață cu concurență
imperfectă.
Capitolul 2 arată un studiu de caz între I.N.G, BCR VIG și Grawe Romănia
implicându -se în mediul afacerilor din diferite sectoare de activitate, industria asigurărilor de
viață se prezintă ca un domeniu deosebit de dinamic și complex, foarte sensibil la modificările
mediului socio -economic.

LUCRARE DE LICENȚĂ

63
Deși piața asigurărilor de viață din România este încă în formare, asigurăt orii sunt
deplini conștienți de potențialul oferit de aceasta, acționând în consecință. Fiind o industrie de
tradiție în țări precum Marea Britanie, Irlanda, Franța, în România asigurările de viață se
dezvoltă într -un ritm rapid , prejudecățile și inconsecv ențele survenite oricărui început au fost
depășite treptat.
Din situațiile financiare arătate și calculele făcute am arătat că I.N.G este un lider
detașat a asigurărilor de viață ce își atrage clienții p rin campaniile agresi ve și ofertele de
asigurări , deși BCR VIG a ieșit pe pierdere în ultimul an analizat este o societate cu renume în
Romănia deși campaniile promoționale nu prea există, iar Grawe Romănia este o societate cu
potențial ce trebuie să atragă căt mai multă clientelă prin oferte de asigurări căt mai variate și
campanii promoționale agresive .
O propunere pentru creșterea profitabilității pe client, ar fi ca un asigurator să se
concentreze asupra unor obiective ce trebuie îndeplinite. Un obiectiv important este acela de
menținere a clientului. Pentru îndeplinirea acestui obiectiv asiguratorul trebuie să introducă
conceptul de management al calității serviciilor, să utilize ze la maxim oportunitățile de
vănzare și să îmbunătățească semnificativ relația asigurator – asigurat. E xperiența și bunul
renume a unui societăți alcătuies c cartea sa de vizită, recomandă nd-o ca un partener serios al
oricărei companii din lume . Caracteristicile asigurărilor moderne și factorii care le
influențează au determinat companiile de asigurări să adopte noi tehnologii c are au rolul de a
reduce costurile și de a a crește eficiența. Noile tehnolog ii dețin un rol major atat în vă nzarea
de asigurări cat și în activitatea de gestionare a daunelor. Aceste tehnologii sunt: internetul și
sistemele video. Internetul deține cel ma i mare potențial ca modalitate de a vinde asigurări.
Cu toate acestea, nu este folosit încă pe scară largă, avand în vedere aplicațiile utilizate și
accesul limitat. Concluzia este că societățile de asigurare ar trebui să se interese cteze și să
evalueze n oile tehnologii, fără a renunța însă l a cele tradiționale, iar varianta optimă constă în
utilizarea combinată a metodelor vechi cu tehnologiile moderne. Societățile de asigurare
trebuie să le transmită oamenilor o atmosferă serioasă și profesională pentru a le caștiga
încrederea, convingandu -i de faptul că asigurare a este în beneficiul clientului.
Mai ales că consumatorii Romănii încep să conștientizeze necesitatea achiziționării
unei asigurări de viață, atât din punct de vedere al protecției oferite, cât ș i al economisirii
aferente. Există premise suficiente pentru o dezvoltare independentă a segmentului
asigurărilor de viață de alte domenii a asigurărilor. Rezultatele și performanțele obținute vor
depinde de modul în care asigurătorii și ceilalți participa nți vor înțelege să fructifice
potențialul oferit de piața românească a asigurărilor de viață .

LUCRARE DE LICENȚĂ

64
B I B L I O G R A F I E
1. Alexander Bohnert – Valuation and risk measurement in traditional an innovative life
insurance, Publisher Academiae Friderico Alexandr inae Sigillvm, 2013;
2. Alin Tudor Băiescu – Asigurările de viață la debutul mileniului III , Editura Dacia, Cluj –
Napoca, 2005;
3. Alin Tudor Băiescu – lucrarea Coordonatele istorice ale asigurarilor , prezentată în cadrul
Sesiunii Științifice Probleme actu ale ale gândirii, știintei si practicii economico – sociale ,
organizată de către Universitatea Creștină ―Dimitrie Cantemir‖, Facultatea de Științe
Economice, Cluj -Napoca, 17 – 18 mai 2003;
4. Alin Tudor Băiescu – Rolul social si economico -financiar al asi gurărilor de viață pentru
Romania în tranzitie , lucrarea publicata în volumul Probleme actuale ale gândiri, științei și
practicii economico -sociale , Vol. VI, publicat sub egida Universității Crestine ―Dimitrie
Cantemir‖ – București, Editura Ecoexpert, Cluj -Napoca, 2003;
5. Anghelache C., Armeanu D . – Aplicarea analizei discriminante pe piața românească a
asigurărilor , în Revista Economie teoretică și aplicată, Nr. 11/2008;
6. Armeanu D. – Asigurări de bunuri și persoane , Editura Economică, București, 2007;
7. Arthur C. Williams Jr., Richard M. Heins – Risk Management and Insurance, Edition
Fifth , 2007;
8. Badea D. G. – Manualul agentului de asigurări , Editura Economică, București, 2008 ;
9. Bistriceanu Gheorghe D. – Lexicon de Finanțe, Banci, Asigurări , volumul III, Editura
Economică, București 2001;
10. Bistriceanu Gheorghe D. – Sistemul asigurărilor din România , Editura Economică,
București, 2002 ;
11. Bistriceanu G. – Sistemul asigurărilor din România , Editura Univer sitară, București,
2006,
12. Cristina Ciumaș – Economia asigurărilor , Editura Casa Cărții de Știința, Cluj -Napoca,
2003;
13. Garbo V. – Asigurări și reasigurări în România , Editura Risop rint, Cluj Napoca, 2010
14. Garbo V. – Piața de asigurări , Curs online , Universitatea Bogdan Vodă, Cluj Napoca,
2014
15. Hammond J.D. – Essays in the Theory of Risk and Inssurance , Scott -Foresman, 1968;
16. Iulian Vacărel, Florian Bercea – Asigurări și reasigurări , Editura Expert, București,
2000;

LUCRARE DE LICENȚĂ

65
17. Iulian Văcărel, Florian Bercea – Asigurări și reasigurări , Editura Expert, Ediția a -II- a,
București,1998;
18. Lazăr Cistelecan, Rodica Cistelecan – Asigurări comerciale , Editura Dimitrie Cantemir,
Tărgul Mureș, 1997 ;
19. Marinică Dobrin, Paul Tănăsescu – Teoria și practica asi gurărilor , Ediția a II -a, Editura
Economica, București 2003;
20. Marinică Dobrian, Paul Tănăsescu – Teoria și practica asigurărilor, Editura
Economică, București, 2002;
21. Neagru Titel – Asigurări și reasigurări în economie , Editura C.H. BECK, București,
2006;
22. Neagru Titel – Asigurări și Reasigurări -Ghid practic , Editura C.H.Beck, București, 2006;
23. Paul Tănăsescu, Cosmin Șerbănescu, Roxana Ionescu, Mariana Popa, Laura Elly
Novac – Asigurări comerciale , Editura C.H.Beck, București, 2007;
24. Popescu D., Macovei I. – Contractul de asigurare, Editura Junimea Iași, 1982;
25. Silvia Elena Cristache, Daniela Șerban – Tribuna Economică, nr.34/2004;
26. Violeta Ciurei – Asigurări si reasigurări: abordari teoretice si practice internaționale ,
Editura All Bec k, București, 2000;
27. William L. Wilkie – Consumer Behavior, Thired Edition John Wiley & Sons INC, 1994;

28. *** Vezi, Apariția și dezvoltarea asigurărilor în Romănia , în volumul Materiale teoretice
pentru învățămăntul profesional, (ADAS) Ediția a -II a, București, 1972;
29. *** În Romania, sarcina supravegherii și, implicit, a autorizării companiilor de asigurari
revine Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (CSA);
30. *** Publicat în Monitorul Oficial, Legea nr. 32/3 aprilie 2000, art. 2, alin. 13 privind
activitatea societăților de asigurare și supravegherea asigurărilor cu modificările și
completările ulterioare;
31. *** Legea nr.32/2000 privind societățile de asigurare și supravegherea asigurărilor
completată și modificată de Legea nr.113/2006 privi nd aprobarea Ordonanței de Urgență a
Guvernului nr.201/2005 pentru modificarea si completarea Legii nr.32/2000 privind
societățile de asigurare și supraveghere a asigurărilor, art. 2, punctul 5;
32. ***Raportul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor 2013;

LUCRARE DE LICENȚĂ

66

Surse Internet:
1. http://www.aarp.org/money/financial -planning/sessionfive/life -insurance
2. http://www.asfromania.ro/publicatii/rapoarte -anuale/rapoarte -anuale
3. www .wall -street.ro/tag/asigurari -de-viata –pagina -5.html
4.http://www.bursa.ro/sectorul -asigurarilor -de-viata -a-resimtit -cel-mai-acut-criza -financiara –
76970&s=print&sr=articol&id_articol=76970.html
5.http://www.incont.ro/asigurari/angela -tonce scu-piata -asigurarilor -va-creste -cu-5-in-acest –
an.html
6. http://www.asigurari.ro/noutati -si-opinii/articole/evolutia -pietei -asigurarilor -in-2012
7.www.asfromania.ro/…/asigurari/statistici/Evolutia -indicatorilor -pietei -asigurarilor%2520 –
pentru -anul-2013-Buletin%2520ASF_ian_2014.pdf
8. http://bancherul.ro/evolutia -pietei -asigurarilor -in-primul -trimestru -al-anului -2014 —13023
9.www3.agora.ro/index.php?qs_sect_id=2291&qs_f_id=101&qs_art_id=6958(Studiul
asociației Limbra)
10. http://unsar.ro/despre -noi/cine -suntem
11. http://www.asfromania.ro/despre -asf/prezentare
12. http://www.asfromania.ro/despre -asf/misiune
13. http://asfromania.ro/informatii -publice/statistici/statistici -asigurari
14.http://m.rom anialibera.ro/economie/finante -banci/asigurari -in-scadere -dupa -primele -trei-
luni-din-2014 -339600
15. http://ro.wikipedia.org/wiki/ING_Groep
16. http://ro.wikipedia.org/wiki/BCR_Asigur%C4%83ri_de_Via%C8%9B%C4%83
17. http://www.grawe.ro/despre -noi/grawe -romania
18. http://www.1asig.ro/Date -financiare -2,7.htm
19. http://www.1asig.ro/Piata -Asigurarilor -2.htm

LUCRARE DE LICENȚĂ

67
A N E X E
ANEXA 1. Lista tabelelor

pag.
Tabelul 1.1. Bugetul lunar al unei familii cu venituri medii 13
Tabelul 1.2. Alte cheltuieli 14
Tabelul 1.3. Activități implicate în comportamentul consumatorilor 29
Tabelul 2.1 . Evoluția primelor brute subscrise pe categorii de asig urări și pe total 36
Tabelul 2.2 . Evoluție primelor brute subscrise pentru asigurările de viață (lei) 37
Tabelul 2.3. Dinamica primelor brute subscrise pentru asigurările de viață 38
Tabelul 2.4 . Evoluția structurii îndemnizațiilor brute, maturităților și răscumpărărilor
plătite pentru principalele clase de asigurări de viață 40
Tabelul 2.5 . Evoluția răscumpărărilor totale și parțiale plătite de asigurători aferente
contractelor de asigurări de viață 41
Tabelul 2.6 . Top 5 Asigurări de viață – TRIM.1/20 14
Tabelul 2.7. Top 10 societăți de asigurare de viață pentru T3 2014 42
42
Tabelul 2.8 . Analiza comparativă a societăților de asigurare în funcție de total prime
brute subscrise pe asigurări de viață, în perioada 2010 – 2013 47
Tabelul 2.9 . Analiza comp arativă a îndemnizațiilor brute plătite pentru asigurările de
viață, în perioada 2010 – 2013 49
Tabel ul 2.10 . Analiza comparativă a societăților de asigurare în funcție de numărul
de contracte în vigoare, în perioada 2010 – 2013 51
Tabelul 2.11 . Evoluția rezervelor tehnice brute în perioada 2010 – 2013 51
Tabel ul 2.12 . Activele bilanțiere ale societățilo r de asigurare, în perioada 2010 -2013
Tabelul 2.13. Rezultatul tehnic al firmelor în perioada 2010 -2013 52
53
Tabel ul 2.14 . Rata de utilizare a activelo r (RUA) 53
Tabelul 2.15 . Rata profitului 54
Tabelul 2.16 . Efectul de pârghie (multiplicatorul capitalului) 55
Tabelul 2.17. Rata despăgubirii plătite 56

LUCRARE DE LICENȚĂ

68
ANEXA 2. Lista figurilor
pag.
Figura 1.1. Interfențe în sistemul elementelor asigurării 4
Figura 1.2. Clasificarea asigurărilor 6
Figura 1.3. Categorii de riscuri care pot afecta individual 15
Figura 2.1. Evoluția primelor brute subscrise 36
Figura 2.2. Evoluție primelor brute subscrise pentru asigurările de viață 37
Figura 2.3. Evoluția s tructurii portofoliului pe clase pentru asigurările de viață 39
Figura 2.4. Evoluția structurii ponderii îndemnizațiilor brute, maturități și
răscumpărări plătite pe clase de asigurări de viață
Figura 2.5. Top 10 firme de asigurări de viață măsurat în pro centaje pe
trimestrul 3 40

43
Figura 2.6 . Evoluția primelor brute subscrise pentru I.N.G 47
Figura 2.7 . Evoluția primelor brute subscrise pentru BCR VIG 48
Figura 2.8 . Evoluția primelor brute subscrise pentru Grawe România 48
Figura 2.9 . Analiza î ndemnizațiilor brute plătite pentru I.N.G. 49
Figura 2.10 . Analiza îndemnizațiilor brute plătite pentru BCR VIG 50
Figura 2. 11. Analiza îndemnizațiilor brute plătite pentru Grawe România 50
Figura.2.12 . Numărul de contracte în vigoare 51
Figura 2.13 . Evoluția rezervelor tehnice brute 52
Figura 2.14. Evoluția activelor bilanțiere 52

LUCRARE DE LICENȚĂ

69
ANEXA 3. Modele de polițe de asigurări de viață

LUCRARE DE LICENȚĂ

70

LUCRARE DE LICENȚĂ

71

LUCRARE DE LICENȚĂ

72
ANEXA 4. Planuri de asigurări suplimentare
Asigurări și
opțiuni
suplimentare Vârsta de intrare
în as igurare Durata asigurării Beneficiile asigurării
Deces din accident
Vârsta minimă de
intrare în asigurare
este de 16/18 ani.
Trebuie să fie mai mică sau
egală cu cea
corespunzătoare plă ții
primelor pentru contractul
de asigurare principal, dar
nu mai mu lt de
data la care împline ști 65 de
ani. Suma asigurată va fi plătită
beneficiarilor dacă persoana
asigurată decedează ca urmare a
unui accident.

Invaliditate din
accident
Vârsta minimă de
intrare în asigurare
este de 16/18 ani.
Trebuie să fie mai mică sau
egală cu cea
corespunzătoare plă ții
primelor pentru contractul
de asigurare principal, dar
nu mai mult de data la care
împlinești 65 de ani. Dacă un accident provoacă o
invaliditate permanentă,
persoanei asigurate i se va
achita un procent din suma
asigurată, în func ție de
invaliditate, asociat pierderii
suferite, până la maximum
200%.
Deces și
invaliditate din
accident Această asigurare suplimentară reprezintă însumarea prevederilor corespunzătoare
celor două de mai sus.
Deces din orice
cauză pe dur ată
limitată
Vârsta minimă de
intrare în asigurare
este de 16/18 ani.
Trebuie să fie mai mică sau
egală cu cea
corespunzătoare plă ții
primelor pentru contractul
de asigurare principal, dar
nu mai mult de data la care
împlinești 75 de ani. Crește pe perio ada aleasă suma
asigurată corespunzătoare
beneficiului în caz de deces,
pentru contractele cu plata
eșalonată a primelor.

Spitalizare Vârsta minimă de
intrare pentru tine
și soțul/soția ta
este de 16 ani, iar
pentru copiii tăi
este de 3 ani. Minima este de 5 ani, iar cea
maximă de 15 ani.
În cazul spitalizării beneficiul
este egal cu suma asigurată
multiplicată cu numărul de zile
de spitalizare mai pu țin primele
3. Asigurarea acoperă maxim
60 de zile de spitalizare pe an
de asigurare.
Intervenție
chirur gicală
Vârsta minimă de
intrare pentru tine
și soțul/soția ta
este de 16 ani, iar
pentru copiii tăi
este de 3 ani. Minima este de 5 ani, iar cea
maximă de 15 ani.
Suma este achitată toată o dată
și poate fi de maxim 5 ori suma
asigurată aleasă în contrac t.

Scutirea de plată
a primelor Vârsta minimă de
intrare în asigurare
este de 16/18 ani. Este egală cu durata
contractului de asigurare
maxim până la 65 de ani. În cazul invalidită ții, ING preia
plata primelor viitoare pe
contractul de asigurare.