Lector Univ. Dr. Kalambayi Fidelie Absolvent: Sandu Otilia -Ioana Bucure ști 2019 2 UNIVERSITATEA DIN BUCURE ȘTI Facultatea de Sociologie ș i Asisten… [628072]

1
UNIVERSITATEA DIN BUCURE ȘTI
Facultatea de Sociologie și Asistență Social ă

LUCRARE DE LICEN ȚĂ

Coordonator științ ific:
Prof. Univ. Dr. Jderu Gabriel
Lector Univ. Dr. Kalambayi Fidelie

Absolvent: [anonimizat]
2019

2
UNIVERSITATEA DIN BUCURE ȘTI
Facultatea de Sociologie ș i Asisten ță Social ă

Domeniul: Sociologie
Programul de studii: Licen ță

Percepț ia tinerilor asupra buletinelor
biomet rice în Rom ânia

Coordonator științ ific:
Prof. Univ. Dr. Jderu Gabriel
Lector Univ. Dr. Kalambayi Fidelie

Absolvent: [anonimizat]
2019

3
Rezumat

În lucrarea mea, elementul central este reprezentat de percepția tinerilor asupra
buletinelor biometrice în România, așa cum este precizat în titlu, precum și de înțelegerea
fenomenului de dezvoltare tehnologică. Bazându -mă pe elemente științifice în ceea ce
privește explicarea științei biometrice, am dezvoltat întrebăr ile specifice studiului meu.
Având în vedere că subiectul ales este unul ce generează conflicte în ceea ce privește
adoptarea și aplicabilitatea ace stor buletine în România, metoda interviului a fost cea mai
adecvată , din punctul meu de vedere , pentru a ev idenția părerile respondenților. Sunt de
părere că vorbirea liberă este cea care oferă răspunsuri variate și totodată ajută interlocutorul
la formarea unei păreri ample. În cazul acestui studiu este exact ce am avut nevoie pentru
conținut.
Pornind de l a general la particular, analiza a acoperit un spectru larg al temei, având
în vedere că această tehnologie nu este una necunoscută, ci mai degrabă una în care tinerii,
cel puțin, nu au foarte mare încredere că va fi aplicată într -un mod corespunzător sau efic ient,
mai ales la început [conflict, interviu, tehnologie, știință].

4
Cuprins

Rezumat ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 3
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 6
CAPITOLUL 1. CADRU TEORETIC ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 11
CAPITOLUL 2. METODOLOGIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 13
2.1. Limitele cercet ării ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ..14
CAPITOLUL 3. ANALIZA ȘI INTERPRETAREA DATELOR ………………………….. ………………………….. …………………….. 16
3.1. Întrebări generale despre biometrie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 16
3.2. Viața privată și confiden țialitatea în raport cu tehnologia biometric ă ………………………….. …………………. 21
3.3. Încrederea în sistemul actual ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 22
3.4. Adaptab ilitatea persoanei la nou ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …23
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 25
ANEXE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …27
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 29

5

6
INTRODUCERE
Tema de cercetare propusă are în vedere efectele pe care le percep tinerii în legătură
cu aplicarea tehnologiei biometrice pe teritoriul României. Am propus această tema întrucât
sunt de părere că apariția și aplicarea unei tehnologii ce vizează cetățenii țării în mod
obligatioriu, va produce întotdeauna efecte asupra înțelegerii nevoii aplicării acesteia.
Tehnologia biometrică presupune, în linii mari, scanarea datelor personale, ce sunt în
strânsă legătură cu structura A.D.N. a fiecăruia. Am f olosit exprimarea “în linii mari”,
întrucât există legea în care este explicată această tehnologie, lege pe care am menționat -o în
lucrarea mea.
Întrebarea de cercetare are în vedere percepția tinerilor asupra buletinelor biometrice
în România, întrucât, atunci când facem referire la un domen iu care poate fi considerat vag ,
sunt de părere că percepția tinerilor poate avea o mare influență în ceea ce privește formarea
unei opinii generale.
Opinia generală la care am făcut referire poa te ridica întrebări , așa cum am menționat
și în lucrare, legate de aplicabilitatea acestei tehnologii sau de necesitatea acesteia în
România. Având în vedere faptul că această lege va fi obligatorie pentru toți cetățenii țării,
este important să am în vede re în lucrarea mea modalitatea acestora de înțelegere asupra
buletinelor biometrice.
Biometria c a știință poate fi aplicată în mai multe domenii, așa cum am găsit în
lucrările de cercetare folosite pentru studiul meu, însă am ales să fac referi re doar la
buletinele biometrice, întrucât este menționat faptul că acestea sunt propuse adoptării în
programul de guvernare actual.
Pe parcursul lucrării de licență am menționat faptul că tehnologia biometrică este deja
folosită în țară noastr ă, datorită existenței telefoanelor mobile sau a diverselor dispozitive
care au implementat acest tip de recunoaștere inserată.
Având în vedere că în cazul dispozitivelor pe care le utilizăm fiecare dintre noi alege
dacă vrea să folosească recu noașterea de acest gen, tema propusă de mine are în vedere
utilizarea în mod obligatoriu a acesteia, întrucât obligativitatea unor măsuri atrag de la sine
opinii diferite în rândul populației, de regulă, în funcție de nivelul de înțelegere / cunoaștere a
subiectului.
Conceptul utilizat în lucrarea mea este dezvoltat în domeniul științei tehnologice, aflat
în legătură directă cu populația actuală și viitoare. Elementul principal care mi -a atras atenția

7
asupra acestui subiect se bazează pe faptul că tehnolo gia este în continuă dezvoltare , într -un
ritm mai alert, de cele mai multe ori, decât capacitatea de adaptare a oamenilor la acest ritm.
Având în vedere cele precizate anterior, tema m -a atras datorită faptului că reprezintă
atât un punct de plec are în schimbarea imaginii țării, în opinia mea, cât și a dezvoltării interne
a sistemului actual la nivel general (ex. sistemul juridic, de sănătate, administrație publică).
În România această tehnologie este propu să spre implementare pe între g teritoriu l în
programul de guvernare actual. Biometria nu este străi nă de țară noastră, întrucât deținem
telefoane mobile și alte dispozitive pentru care avem nevoie de recunoaștere facială sau a
amprentelor pentru a ne putea autentifica. Dezbaterea pe a ceastă tema intervine în momentul
în care nu va mai fi o alegere a fiecărui individ, ci va fi implementată la nivel național, sub
formă buletinelor biometrice, așa cum am menționat anterior.
Pentru a clarifica unele noțiuni, am apelat la câteva d efiniții c e sunt menționate în
Legea nr. 455 / 2001 : “date în formă electronică sunt reprezentări ale informației într -o formă
convențională adecvată creării, prelucrării, trimiterii, primirii sau stocării acesteia prin
mijloace electronice;
1. înscris în form ă electronică reprezintă o colecție de date în formă electronică
între care există relații logice și funcționale și care redau litere, cifre sau orice alte caractere
cu semnificație inteligibilă, destinate a fi citite prin intermediul unui program informat ic sau
al altui procedeu similar;
2. semnătură electronică reprezintă date în formă electronică, care sunt atașate sau
logic asociate cu alte date în formă electronică și care servesc c a metodă de identificare”.
“Recunoașterea biometrică, sau, mai si mplu, biometria, se referă la utilizarea
identificatorilor și caracteristicilor comportamentale și anatomice distinctive (ex. amprenta
față, iris, voce, geometria mâinii) pentru recunoașterea automată a unei persoane.” (sursă:
Academia de Poliție “Alexandr u Ioan Cuza ”, Revista de Investigare a Criminalității, nr. 1 /
2017, Date biometrice – avantaje și dezavantaje în aplicare) – articolul explică în amănunt ce
reprezintă această tehnologie și de ce este mult mai sigură.
În primul rând, recunoașt erea pe aceste baze distinctive ale fiecărei persoane este mult
mai greu aproape spre imposibil de falsificat, drept urmare, buletinele biometrice pot asigura
securitatea la un nivel net superior față de alte metode de securizare, cum ar fi codurile,
inclu siv codul pin sau alte tipuri de parole.
Această tehnologie este în curs de dezvoltare, astfel că se lucrează în mod constant la
perfecționarea ei. Întotdeauna în teorie lucrurile vor fi impecabile, însă puse în aplicare, pot
apărea diverse ero ri. Având în vedere că este un sistem care se bazează pe un software, în

8
mod automat atrage anumite erori care pot interveni și care trebuie eliminate. Din acest punct
de vedere, consider că implementarea acestor buletine necesită timp pentru a fi perfecți onate;
sistemul pe care se bazează trebuie să tindă către zero erori, iar la nivel al populației, această
tehnologie trebuie explicată pentru a fi acceptată și nu doar impusă.
Ideea introducerii buletinelor biometrice a fost luată în considerare și pusă î n aplicare
deja în alte țări, urmând și în țară noastră, din cauza multiplelor probleme de securitate care
au apărut de -a lungul timpului, printre care, cea mai cunoscută și extrem de gravă, cea a
furtului de identitate. Din dorința de a rezolva aceste pro bleme majore, autoritățile au decis că
aceste buletine reprezintă soluția pentru problemele de securitate ale secolului informaticii .
De-a lungul timpului au fost dezvoltate părți ale acestor buletine, cum ar fi
recunoașterea facială, recunoașt erea irisului, așa cum este specificat într -o revista în care se
dezbate acest subiect: “Deanship of Graduate Studies”.
Articolul publicat face referire la partea de “health care” (ro.“îngrijire medicală” ) a
informației, și anume la faptul că ac este părți analizate separat, dar și puse laolaltă în aceste
tipuri de buletine, aduc un mare plus securizarii. Referință la îngrijirea medicală se află în
linie directă cu referință la securitatea informațională, care în aceste timpuri reprezintă,
practic , viață noastră în totalitate.
În teza propusă în articolul menționat, este explicată legătură strânsă dintre
recunoașterea facială și cea a irisului, care, puse împreună asigura o securitate informațională
la un nivel foarte înalt, iar atacuri le de tip cibernetic devin extrem de reduse.
În România, adoptarea acestei schimbări privind datele noastre cu caracter personal ar
trebui să aibă loc în Programul de guvernare 2017 -2020.
Ministerul Afacerilor și Internelor susține faptul că aceasta schimbare este obligatorie,
întrucâ t ea va avea aplicabilitate la toate persoanele care au atat capacitate de folosin ță1, cât și
de exerciț iu (de la 0 ani până la 18 ani +).2
Aplicabilitatea legii viitoare face referire atâ t la persoanele fizice3, cât și la persoanele
juridice4, întrucâ t ambele forme sunt identificabile , astfel, legea trebuie aplicată î n ambele
cazuri.

1Capacitatea de folosinta este aptitudinea persoanei de a avea drepturi și obligații civile. Capacitatea de folosinta
se dobandeste la nastere.(art. 34 C.Civ.)
2Capacitatea de exercitiu este aptitudinea persoanei de a incheia singura acte juridice civile.Capacitatea de
exercitiu deplina incepe la data cand persoana devine maj ora.(art. 37 C.Civ)
3Persoana fizica este omul, privit individual, ca titular de drepturi si de obligatii civile. (Cartea 1, Titlul 1, art.
25, alin. 2 C.Civ)
4Persoana juridica este orice forma de organizare care, intrunind conditiile cerute de lege, este titulara de
drepturi si de obligatii civile. (Cartea 1, Titlul 1, art. 25, alin. 3 C.Civ)

9
În antiteză cu această reglementare se află legea privind protecția datelor personale,
care se bazează pe confidențialitate și susț ine anonimatul. În perioada 30.05 .2018 –
04.06.2018 , CNIPMMR a realizat un sondaj de opinie privind impactul legii privind protecția
datelor și stadiul de implementare a măsurilor necesare pentru conformare la nivelul
întreprinderii / organizației. Acesta a fost aplicat pe un număr de 210 respondenți, care au fost
în proporție de 51,4 % microîntreprinderi, 21,6 % întreprinderi mici, 18,9% întreprinderi
mijlocii și 8,1% ONG -uri și alte forme juridice.5
Am selectat câteva date care evidențiază dificultatea cu care este pus în aplicare acest
regulament:
“Întrebați dacă au reușit să adopte măsuri la nivelul societății / organizației lor pentru
implementarea Regulamentului General privind Protecția Datelor din dată de 25 mai 2018,
42,1% au răspuns n egativ, 28,9% pozitiv, 28,9% menționând că urmează.
Întrebați dacă au întâmpinat dificultăți în implementarea Regulamentului General
privind Protecția Datelor, 86,% au răspuns pozitiv.
Astfel, printre cele mai importante dificultăți întâmpinate în implementarea GDPR,
respondenții au menționat:
ș 16%: Lipsa unor ghiduri practice / proceduri standard
ș 16%: Creșterea efortului birocratic (noi proceduri, efort sporit pentru obținerea
consimțământului de colectarea și prelucrare a datelor cu caracter personal, etc.)
ș 14%: Complexitatea regulamentului (multe pagini, terminologie dificilă, etc.)
ș 14%: Insuficientă informare și lipsa unor campanii organizate
ș 6%: Creșterea cheltuielilor de consultanță
ș 34%: Altele: t impul insuficient pentru implementare, creșterea cheltuielilor de personal – noi
angajări / măriri de salariu , creșter ea cheltuielilor de investiții – noi echipamente / soft -uri – ,
consultanți insuficienți și dificil de găsit, lipsa unor măsuri d e susținere / facilități fiscale .
Ceea ce vreau să evidențiez este faptul că, indiferent de natură persoanei, acestea
trebuie să se supună acelorași legi în ceea ce privește atât politică de confidențialitate și
protecție a datelor, cât și legii viitoare p rivind buletinele biometrice. Ambele legi au în vedere
identitatea persoanei și protecția acesteia.
Luând în considerare aceste informații, am abordat, pe scurt, noțiunea de
confidențialitate. Ce părere au indivizii despre această? Cum o define sc și ce reprezintă
pentru ei.

5Sursa: www.cnipmmr.ro

10
În Dicționarul Explicativ al Limbii Române, confidențialitatea este definită că ceva ce
poate fi comunicat numai unei singure persoane, cu caracter secret.
Sondajele de opinie au arătat că în această era digitală, viață priva tă este preocuparea
principala a indivizilor, deși aceștia își dezvăluie informațiile personale pe diverse rețele de
socializare sau la crearea conturilor pentru jocuri online. Această disonanță reprezintă un
paradox la nivel global, întrucât oamenii își d oresc că datele personale să fie confidențiale,
identitatea lor să fie cât mai greu de urmărit.
Pe de o parte, apariția telefoanelor cu amprenta sau a diverselor dispozitive ce
folosesc aceeași metodă, arată nevoia omului de intimitate, însă, pe de altă pa rte, aceștia nu
țin cont de câte date au nevoie aceste dispozitive pentru a -i putea recunoaște și nu iau în
considerare că furtul de identitate digitală este un risc major în secolul 21.

11
CAPITOLUL 1. CADRU TEORETIC

Majoritatea lucrărilo r pe care le -am citit explică în detaliu ce reprezintă tehnologia
biometrică, cum și unde poate fi aplicată și care sunt beneficiile acesteia. Lucrările alese
reprezintă doar o parte din bibliografia identificată, însă le -am selectat doar pe acestea pentru
studiul meu, întrucât surprind cel mai bine modalitatea în care este înțeleasă această
tehnologie.
Cunoașterea istoriei referitoare la această știință, precum și riscurile la care ne
supunem odată cu adoptarea ei, sunt câteva noțiuni ce trebuie aduse la c unoștință, lucru pe
care am reușit să îl fac cu ajutorul lucrărilor alese.
De regulă, tehnologia biometrică este explicată în lucrări de specialitate, însă am ales
aceste articole și cartea menționată, deoarece fenomenul prezentat în cercetare are în centru
percepția tinerilor asupra acesteia.
În lucrarea “Wh at else does your biometric data reveal? A survey on soft biometric ”,
publicată în anul 2016, mi -a atras atenția faptul că în anul 1901, în Marea Britanie,
Departamentul de Poliț ie folosea această tehnologie, în Statele Unite această a fost inițiată de
poliția din New York în 1902 și de către F.B.I în 1924, iar poliția franceză a început folosirea
biometriei tot în anul 1902. Cu toate acestea, există încă riscuri la care suntem ex puși și erori
ce apar în continuu, deși tehnologia s -a dezvoltat enorm de atunci și până în prezent.
În cel de -al doilea studiu, “Handbook of research on modern cryptographic solutions
for computer and cyber security ”, cei trei autor i Brij Gupt a, Dharma P. Agrawal și Shingo
Yamaguchi, se concentrează pe problema securități i și a faptului că, deși aceasta se află în
continuă dezvoltare, întotdeauna trebuie actualizate informațiile pentru minimizarea erorilor
ce apar. Se menționează faptul că, de regulă, biometria a fost folosită în sistemele de
recunoaștere a infractorilor, extinzându -se ulterior pentru programele de vot, diverse site -uri,
în principiu în zonele care prezintă risc ridicat de fraudare, aceast a fiind o metodă mult mai
sigură de esto mpare a acestui fenomen.
În cartea scriitorului Ben Muller, Security risk and the biometric, apărută în anul
2010, se pune problema dezumanizarii populației, a identității la nivel socio -uman, a ușurinței
de identificare proprie a persoanei. Fă când referire la societatea de consum, omul devine un
produs ce trebuie identificat oricând și cuantificat prin metodele propuse prin biometrie:

12
recunoaștere facială, a amprentelor, a urechilor, a irisului, a retinei, după geometria mâinilor
etc. Analiz a se produce în sensul identificării condițiilor ce ajută la crearea acestei mișcări de
securizare maximă sau care tinde spre maxim.
În ultimul studiu analizat, „Biometrics: authentication and identification, case
studies ”, apărut în anul 2019, Thales Compa ny explică noțiunea de biometrie că fiind o
știință complexă, bazată pe calcule precise, în care nu trebuie să existe erori. Este descris
procesul de creare a recunoașterii pe baza elementelor personale.
În acest studiu s -a urmărit impactul pro porției caracteristicilor folosite asupra
perfomantei sistemului prin utilizarea sistemului multi -biometric6 și s-a dorit tragerea unui
semnal de alarmă privind proporția caracteristicilor utilizate. Pentru că acest sistem să
funcționeze toate elementele f olosite trebuie foarte bine proporționate, în caz contrar, pot
apărea erori.
Consider că această carte și aceste studii m -au ajutat, pe de o parte să înțeleg mai bine
tehnologia biometrică și să formulez întrebări care să clarifice problema adoptării aces tei
științe la noi în țară, iar pe de altă parte m -au ajutat la formularea corectă a întrebării de
cercetare.
Totodată, sunt de părere că aceste studii sunt relevante pentru tema propusă, întrucât
explică existența în istorie a acestei tehnologii, necesita tea în prezent, dar și riscurile ce pot
apărea la nivelul societății, din cauza depersonalizării oamenilor, dar și a erorilor de sistem
permanente.
Trăind într -o societate ce tinde spre perfecțiune, existența erorilor nu poate fi scoasă
din calcul, lucrân du-se în permanentă la minimizare, chiar inexisten ța acestora. Ideile
principale prezentate sunt relevante pentru continuarea lucrării, întrucât, pentru a putea avea
întrebări ce duc la clarificarea acestui fenomen, este necesară cunoașterea științei din m ai
multe perspective, subliniind faptul că adoptarea acesteia va fi obligatorie.

6sistem multi -biometric= sistem in care se aplica fuziunea tuturor caracteristicilor unui individ.( ”What else does
your biometric data reveal? A survey on soft biometric”. Antitza Dantcheva, Petros Elia, Arun Ross)

13
CAPITOLUL 2. METODOLOGIE

Studiul are ca element central explorarea percepției tinerilor asupra tehnologiei
biometrice, cu precădere asupra buletinelor biometrice la noi în țară. Mi -am propus să
surprind părerea oamenilor despre biometrie în legătură cu viață lor privată, ce efecte
consideră aceștia că va avea asupra lor, făcând legătur a directă cu noțiunea de
confidențialitate.
Ghidul de interviu urmărește următoarele teme:
1. Importantă vieții private
2. Atitudinea față de sistemele digitale
3. Adaptabilitate la situații noi
4. Percepția personală privind identitatea electronică
5. Cunoștințele existente față de acest nou sistem
6. Nivelu l de înțelegere al persoanei privind termenului folosit
7. Nivelul de siguranță electronică actuală
Cercetarea se bazează pe tehnologia biometrică ce va fi introdusă în sistemul nostru,
conform programului de guvernare actual și are că scop dezbatere a în cadrul interviurilor
asupra “fenomenului” biometric ce va există și în România.
Am ales interviul c a metodă de cercetare, întrucât consider că cei intervievați își pot
exprim a părerea în ceea ce privește acest subiect mult mai ușor decât p rin completarea unui
chestionar. Lucrarea are c a scop discuția liberă în ceea ce privește această tem ă, întrucât viaț a
privată și noțiunea de confidențialitate sunt două noțiuni ce au înțeles diferit pentru fiecare
persoană în parte.
Interviul ales de mine este semistructurat, vîntrucât tema și ipotezele sunt prestabilite,
dar întrebările și succesiunea lor nu au fost stabilite dinainte.
Interviul a avut o durata de aproximativ 30 de minute, timp în care fiecare subiect a
avut timp să parcurgă a tât cele 9 întrebări standard alese, cât și să răspundă la întrebări
ulterioare.
Subiecții aleși au făcut parte din populația tânăra, 18 -25 ani, cetățeni români, din
mediul urban, cu studii superioare finalizate sau în curs de finalizare. Eșantionul propus este

14
alcătuit din 12 persoane ce au participat la acest studiu, întrucât consider că a fost suficient
pentru a -mi form a o părere asupra temei aleasă.
Analiza unui subiect la care oamenii pot fi reticenți, având în vedere că este vorba
despre securitatea lor online și nu numai, presupune, din punctul meu de vedere, formularea
unor întrebări cât mai clare, simple, în care părerea să poată fi formată destul de repede.
Metod a aleasă are că punct de plecare în formularea întrebărilor, percepția tinerilor
asupr a biometriei din punctul de vedere al vieții private și al termenului de confidențialitate,
aceast a fiind dezvoltată în urm a temelor urmărite confom ghidului de interviu.

2.1. Limitele cercet ării

Cercetarea prezintă limite din punctul de vedere al eșa ntionului, întrucât subiecții aleși
pentru cercetare nu reprezintă majoritatea populației țării, astfel rezultatele studiului nu pot fi
luate în considerare la nivel național, acestea având caracter informativ și fiind utilizate doar
pentru formarea unei i dei asupra subiectului propus în cadrul lucrării de licență.
Datele obținute nu pot fi aplicate c a o regulă universal valabilă cetățenilor cu vârste
cuprinse între 18 -25 ani, întrucât eșantionul folosit nu prezintă decât persoane din mediul
urban, cu studii superioare finalizate sau în curs de finalizare, ceea ce nu reprezintă o
majoritate a țării. De asemenea, persoanele intervievate sunt persoane atât șomere, cât și
angajate cu normă întreagă, deși se află în cursul finalizării studiilor pe ca re le urmează.
Cercetarea nu a ținut cont de nivelul financiar al fiecărui subiect sau al genului
acestuia, contând doar nivelul cunoștințelor despre tema în discuție, întrucât m -a interesat
obținerea unor răspunsuri diversificate pentru a -mi p utea form a o opinie generală. Genul,
vârst a, situația financiară, mediul de proveniență sau gradul de școlarizare nu au influențat
rezultatele studiului; persoanele au fost alese aleatoriu în urm a acordului dat pentru a
participa la acest interviu.
Drept urmare, având în vedere faptul că subiectul este ambiguu pentru unii, consider
că persoanele alese de mine îmi pot da răspunsurile ce mă pot ajută la formarea unor
concluzii care să fie cât mai aproape de realitatea din țară noastră, cu precizar ea că datele
obținute nu pot fi extrapolate la nivelul fiecărui individ în parte.
Împărțirea subiectului în capitolele ce urmează reprezintă încă o limit ă a studiului,
prin prisma acoperirii subiectului. În cercetarea mea m -am axat pe întrebările principa le ce

15
pot fi puse în cazul subiectului ales, considerându -le aplicabile la nivel general, întrucât, în
opinia mea, acestea sunt principalele temeri ale indivizilor atunci când facem referire la viaț a
lor privată și la modalitatea în care aceast a se va modi fica.
Deși analiz a vieții private implică un studiu amănunțit ce trebuie aplicat pe un număr
de respondenți semnificativ pentru a putea reprezenta majoritatea, având în vedere că studiul
reprezintă lurarea de licență, am considerat suficient at ât numărul întrebărilor, cât și
complexitatea acestora.

16
CAPITOLUL 3. ANALIZA SI INTERPRETAREA
DATELOR

Analiza și interpretarea datelor este bazată pe rezumarea răspunsurilor primite la
fiecare întrebare aleasă, evidențiind răspun surile cele mai relevenate, precum și
concluzionarea datelor obținute. Aceast a este structurată în funcție de temele propuse în
ghidul de interviu.
Prin această analiză am urmărit explicarea atât explicarea științei, cât și percepția
respondenț ilor asupra elementelor ce alcătuiesc, într -un fel sau altul, buletinele biometrice.
M-am referit aici la conceptul de confidențialitate, încredere, necesitate și adaptabilitate a
fiecăruia la nou.
Capacitatea fiecărui participant mi -a generat rezultate din care reiese diversitatea
opiniilor, dar și puterea de acceptare a schimbărilor în cazul fiecărui individ. Sunt de părere
că elementele vieții private pot fi considerate atacate, având în veder e că buletinele
biometrice conți n cele mai confide nțiale date ale fiecăruia.
În continuare, am prezentat toate aceste noțiuni, în ordinea cronologică menționată în
ghidul de interviu.

3.1. Întrebă ri generale despre biometrie

În primul rând, m -a interesat aplicabilitatea sistemului biometric în țar a noastră din
punctul de vedere al tinerilor. Este foarte important să știu părerea celor care, cel mai
probabil, vor trece prin acest sistem aproape toată viață lor. Părerea tinerilor despre țar a
noastr a în legătură cu acest sistem nou ce se vrea i ntrodus cât mai curând, reflectă totodată și
părerea acestora despre țar a noastr a în general și puterea de evoluție.
Această tehnologie ar putea să ne așeze măcar aproape de țările foarte bine
dezvoltate, precum Franța, Danemarca sau Polonia, dacă nu chia r la același nivel cu acestea,
făcând referire la dezvoltarea și adoptarea tehnologiilor de ultima generație.

17
Din păcate, răspunsurile primite nu au putut să îmbunătățească viziunea asupra țării
noastre, întrucât speranța tinerilor este una scăzută, în ce ea ce privește aplicabilitatea noilor
tehnologii la noi în țară.
Pornind de la ideea că suntem o țară subdezvoltată la nivel social și cultural,
răspunsurile primite mi -au reliefat faptul că această părere este generală. Unii dintre
respondenți doar au auz it despre subiect la televizor și nu i -au acordat importantă, plecând de
la ideea că la noi în țară oricum lucrurile merg foarte greu, deci adoptarea acestui tip de
identificare nu va fi facil.
Deși toți au adoptat ideea nevoii de tehnologiei ș i a dezvoltării acesteia, toți și -au
susținut părerea r eferitoare la populația reticent ă sau la v ârstinicii ce nu vor fi de acord cu
aceste buletine, întrucât le lipsește educația în acest sens, pentru a înțelege utilitatea
sistemului.
O altă p roblem ă esențială referitoare la ușurinț a aplicabilității sistemului biometric o
reprezintă faptul că, deși va fi un sistem ce ne va ușura viață de zi cu zi, problemele
nesiguranței sistemului vor fi pe măsură. Drept urmare, în cazul tinerilor, problema nu apare
la aplicabilitatea sistemului, ci mai degrabă la siguranță acestuia.
Toate aceste afirmații s -au bazat în mod constant pe problema subdezvoltarii țării
noastre din punct de vedere tehnologic, cultural și social.
Din punctul meu de vedere , acestea trei reprezintă ramuri importante ce contribuie la
evoluția unei națiuni pe orice plan. Atât timp cât tinerii nu mai cred în ușurinț a aplicării unui
sistem nou din cauza celor trei elemente, dar și din cauza populației îmbătrânite ce se
adaptează foarte greu la elemente de noutate, aplicabilitatea biometriei în România va fi
îngreunată, dacă nu chiar imposibilă în viitorul apropiat.
„Consider că România este o țară care are o mentalitate destul de puți n dezvoltată în
ceea ce privește a doptarea de noi tehnologii. Știu că românii sunt sceptici cu privire la
aplicabilitatea acestora. Inegalitatea socială și culturală care este pe locul întâi în uniunea
europeană , reprezintă o problemă în adoptarea rapidă a acestei măsuri. Oamenii tind să f ie
sceptici când nu au educația necesară să înțeleagă o anumită măsură sau tehnologie ” ( I.P.,
bărbat, 22 ani) .
În ceea ce privește informațiile deținute despre aceste viitoare buletine, părerile sunt
la nivel general, respondenții fiind informați despre subiec t doar din ceea ce au găsit pe
Internet. Nu sunt familiarizați cu subiectul de către autoritățile competențe în explicarea
acestui sistem ce ar trebui să devină obligatoriu.

18
Părerea generală este că ace ste buletine reprezintă cip -uri în care se vor regăsi datele
noastre de A.D.N., precum amprentele, inclusiv cele oculare.
Consider că nefamiliarizarea cu acest subiect reprezintă un impediment în aplicarea
lui, întrucât, respondenții sunt persoane tinere ce au acces la informații mult la ușor, oriunde
s-ar afl a. Dacă ne gândim că această tehnologie va fi implementată pe tot teritoriul României,
putem observ a cu ușurință greutatea cu care acest lucru se va desfășura. În legea destinată
acestui proiect nu se fac referințe clare ale acestor buletine, pur și simplu se menționează ce
înțelegem prin amprenta electronică.
„Aaa…d in informațiile pe care le am, buletinele biometrice sunt acte de identitate în
format asemănător unui card de credit care conț in 2 poze ale persoanei, amprente digitale și
care au o zonă de citire optică ” ( A.B., femeie, 19 ani) .
Făcând referire la părerea fiecăruia despre aceste buletine, răspunsurile au fost pro și
contra. Deși toți respondenții au susținut faptul că ac est sistem ne va ușura viaț a, totuși nu au
putut lipsi părerile contra.
Majoritatea au susținut ideea conform căreia aceste buletine vor ajut a sistemul juridic,
întrucât persoanele care au comis anumite infracțiuni vor fi mult mai ușor de identifi cat; vom
avea mult mai puține acte în portofel, iar riscul de a le uit a acasă va fi zero, deci în momentul
în care vom avea nevoie de orice act, îl vom avea cu noi; sistemul este unul de ajutor pentru
populația tânăra; orice sistem modern este de la sine ș i avantajos pentru că se leagă de ideea
evoluției; nu se va mai st a la cozi interminabile și se va putea rezolva o plata sau o altă
problem ă mult mai repede.
Părerile contra se axează foarte mult pe problema “hack -ingului”, adică a furtului de
date ce va fi facilitat din cauza stocării acestora pe un singur server sau mai multe; intimitatea
va avea de suferit, întrucât datele nu vor mai fi la fel de personale, existența unei baze de date
cu specificații deta liate și complete despre persoan e, reprez intă un pas înapoi spre intimitatea
fiecăruia; iluzia securității este un semn de întrebare adus biometriei, făcând referire strict la
România, precum și rezolvarea problemelor ce vor apărea, în timp util.
Deși și în momentul de față fiecare ne af lăm într -o baza de date, întrucât este necesară
ținerea evidenței populației, informațiile deținute nu sunt considerate de către respondenți la
fel de detaliate că cele pe care le va deține fiecare bulletin biometric.
„Pff… Nu știu ce să zic, dacă avantajele sunt într -adevăr acolo sau dacă e doar ceva care
să dea impresia de securitate. Depinde de cum vor fi implementate, cred că asta contează
foarte mult, și dacă vor crea mai m ulte probleme decât vor rezolva ” (T.R.,bărbat, 23 ani) .

19
Plecând de la problema furtului de identitate, m -a int eresat cum consideră
respondenți i că va fi viaț a privată și intimitatea odată cu adoptarea acestor buletine.
Pot spune că am fost surprinsă de faptul că majoritatea au luat în c alcul foarte ușor
problema vie ții private, în sensul în care, în mare parte, datorită faptului că tehnologia
presupune stocarea datelor de tip A.D.N., tinerii intervievați au fost de părere că furtul de
identitate nu va fi o problema la ordinea zilei. Aceste afirmații nu exclud existen ța scurgerilor
de informații sau a problemelor serverelor statului, însă sunt de părere că prin trecerea la
acest tip de identificare, acestea nu vor fi probleme frecvente.
Furtul de identitate este o noțiune actuală, ce nu ține cont doar de mediu l online, drept
urmare, respondenț ii au afirmat că se simt mai în siguranță din acest punct de vedere, mai
ales că datele de identificare sunt elemente specific fiecărui individ în parte.
„Furtul de identitate este o problema contemporană, iar dat orită acestor buletine, cred că
este mult mai greu de realizat, astfel viaț a privată și intimitatea sunt mai protejate”
(A.B.,femeie, 19 ani) .
Problemele referitoare la viaț a privată și intimitate în raport cu furtul de identitate se
ridică în mom entul în care referințele se fac asupra celui care deține informațiile, și anume,
statul. Unii respondenți au declarat că se îndoiesc de faptul că informațiile ar putea fi folosite
împotriva lor sau chiar sunt de părere că statul deja deține informaț ii mul t mai multe decât
suntem conștienți, deci problema apare la securitatea țării și a stocării datelor personale, deși
acesta este un risc deja existent.
Stocarea într -un singur loc a tuturor actelor de identitate crește riscul de a pierde toate
informațiile legate de persoană respectivă, nu doar pierderea buletinului sau a permisului de
conducere.
“Aici cred că ar fi o problema… pentru ca , daca sunt toate stocate într -un singur loc,
atunci cuiva, cineva care se pricepe să..aa…spargă baze de date, îi este mult mai simplu să ia
totul despre tine dintr -o dată ”( I.O., femeie, 23 ani) .
„Pfff, nu știu ce să zic, eu nu am frici din astea că -mi fură guvernul datele și le folosește în
planurile lui malefice, pentru că deja statul știe foarte mult e despre mine, însă aș vedea o
problemă atunci când ai avea buletinul la ține și l -ai pierde, pentru că n -am încredere că
persoan a care-l găsește îl va înapoia repejor și fără să -l folosească. Mai mult de atât, datele
fiind stocate online (bănuiesc), nu pr ea am încredere în serverele și securitatea din România
că le protejează cu prețul vieț ii. Deci aș fi un pic îngrijorată, dar nu cât să mă ț ină trează
nopțile. Până la urmă îmi ușurează mie viața, cu riscul să mi se fure datele, eventual,
vreodată. Riscul ăsta îl ai întotdeauna la orice ”( C.R.,femeie, 22 ani) .

20
„Aici cred că depinde, din nou, de ce vor conține și de modul în care vor fi
informațiile stocate, fie într -o baz ă de date sau direct pe cartea de identitate. Nu mi s -ar părea
deloc un scenariu incred ibil să existe scurgeri de informaț ii sau atacuri cibernetice asupra
unor astfel de baze de date și să compromită siguranț a a milioane de cetățeni. Mai ales că
fiind sub controlul statului ar putea foarte ușor să fie folosite și împotriva cetățenilor, cum am
văzut recent că se încearcă în China ”( T.R., bărbat, 23 ani) .
„Hmm…Cu siguranță furtul de identitate va deveni mult mai ușor deoarece în absolut
toate sistemele informatice un atacator care are destul de multe cunoștințe întotdeauna va
putea analiz a și combate toate măsurile de securitate. Î n toate sistemele informatice clasice
întotdeauna a existat , în fiecare situație importantă , o breșă de securitate, oricât de mult au
crezut proiectanț ii acelui sistem că acesta este imbatabil ”( I.P., bărbat, 22 ani ).
Făcând referire la schimbările pe care această tehnologie le va aduce în viață fiecărui
individ, respondenț ii au fost de părere că viaț a va deveni mai ușoară și mai lejeră. Inexisten ța
cozilor , ușurinț a de a călători, legitimarea mai facilă, precum și r elația cu autoritățile publice
în general sunt câteva dintre be neficiile pe care biometria le poate aduce în sistemul român
actual.
Impactul psihologic negativ general este acela de supervizare excesivă a indivizilor,
însă nu este un aspect care să doreasc ă împiedicarea implementării buletinelor de tip
biometric, întrucât se dorește simplificarea vieț ii.
„Mi se pare mai simplu; mi se pare că viaț a devine mai simplă un pic… pentru că ai
totul într -un singur loc, ori în momentul ăla nu mai treb uie să cauți acte, să cauți un C.N.P . …
le ai pe toate acolo, poate fi scanat… ăăă… de câte ori ai nevoie scanează cineva, îi apar direct,
nu mai stai să dictezi un C.N.P., nu mai stai să greș ești o cifra și așa mai departe ”
(S.M.,bărbat, 24 ani).

21
3.2. Viața privat ă și confiden țialitatea în raport cu
tehnologia biometric ă

Dacă facem referire strict la intimitatea individului și dacă va fi atacată sau nu,
respondenții au fost de părere că intimitatea nu va fi pusă în pericol datorită sistemului de
recunoașt ere de care dispun aceste buletine.
Pe de altă parte, având în vedere că vorbim despre intimitatea individului, aceștia
consideră că ar trebui să existe anumite bariere în ceea ce privește accesarea sistemului fără
consimțământul persoanei în c auză; de exemplu în sistemul juridic, în momentul comiterii
unei infracțiuni, suspectul poate fi căutat cu ușurință în baza de date exist entă și poate fi găsit
mult mai ușor datorită acestui sistem biometric; în sistemul medical, în cazul unei probleme
de sănătate ce nu îți permite discuția cu medicul, acesta poate scana datele și poate afl a toate
informațiile necesare pentru administarea tratamentului în caz de urgență.
Deși am pus în discuție intimitatea fiecăruia, tinerii sunt conștienți că p rin
existența smartphone -urilor și a altor dispozitive în care folosim amprenta, deja o parte din
intimitate ne -am expus -o și dorința de a simplific a viața este deasupra dorinței existenței
intimității excesive, mai ales că în zilele noastre nu mai putem s ă fim sigur 100% că viaț a
privată rămâne așa, atât timp cât noi o facem publică pe rețelele de socializare sau orice alte
cai de comunicare din mediul online.
Cu toate acestea, există semne de întrebare în aplicabilitatea legii, precum și în
existența efec telor adverse, întrucât vorbim de date personale mult mai detaliate decât cele pe
care alegem noi să le oferim.
„Mmm…Aici este o zon ă gri, deoarece introducerea unui asemenea sistem presupune
cedarea unei bune părți din intimitatea persoanei, în scopul u nei mai bune protecții din partea
statului. Din păcate, nu cred că, în momentul de față, avem garanția că un astfel de
compromis ar fi lipsit de efecte adverse ” ( M.I., bărbat, 22 ani) .
„Sincer? Cred că avem de ales între intimitate și siguranță; și aș pre fera să am mai
multă siguranță, într -un fel sau altul.. .aa… decât foarte multă intimitate, atât timp cât nu am
nimic de ascuns” (S.B.,bărbat, 25 ani) .

22
3.3. Încrederea în sistemul actual

Încrederea în sistemul actual în ceea ce privește confidențialit atea tinde spre zero
conform răspunsurilor primite. Respondenții sunt de părere că noile norme privind protecția
datelor cu caracter personal ajută la perfecționarea acestui sistem, însă nu sunt de părere că
este un sistem foarte bine pus la punct, necesit ă schimbări și nu este suficient pentru a asigura
o platforma sigură buletinelor biometrice.
Lipsa infrastructurii, dar și a personalului pregătit în acest sens reprezintă, conform
tinerilor, o problem ă majoră în dezvoltarea unui sistem de confidențialitat e aproape 100%
sigur.
„Cred că sistemul informațional al statului e cu zeci de ani în urmă, site -urile oficiale
nu funcționează, sistemul de carduri de sănătate cu atât mai puț in, deci nu am prea mare
încredere în stat să ț ină niște informații atât de priv ate în siguranță. A și fost un scandal, dacă
mai ț in minte bine, despre un politician care a făcut rost ilegal de datele medicale ale unui
protestatar pentru a demonstra că nu a fost rănit sau ceva similar. Deci nici nu vreau să îmi
imaginez ce ar însemna să avem amprente și poate chiar ADN -ul într -o baz ă de date
națională. Ar deschide drumul nu doar abuzurilor asupra cetățenilor dar și unor scurgeri de
informație cu impact catastrofal. Dar, cum am zis, depinde de implementare și de informațiile
stocate, ca re vor fi sau nu într -o baza de date națională sau locală ” (T.R., bărbat, 23 ani) .
Necesitatea adoptării buletinelor biometrice nu face parte din ordinea de zi a țării
noastre, conform tinerilor intervievați. Aceștia văd aceste buletine că fiind o oportuni tate sau
un pas spre evoluție, însă, așa cum părerile referitoare la confidențialitate nu sunt chiar cele
mai po zitive, biometria necesită un sistem al confidențialității foarte bine pus la punct.
Pornind de la faptul că respondenții sunt sceptici în aceas tă privința, întrebarea legată de
necesitatea acestui sistem în România, a atras de la sine, răspunsuri cu un aspect ușor negativ.
Prioritățile țării nu au fost atinse din punctul de vedere al persoanelor cu care am
colaborat, drept urmare, adoptarea unui sistem nou ar îngreuna situația țării noastre. Ne -ar
ajută să evoluăm, ne -ar schimb a imaginea la nivel european, însă cetățenii au nevoie și de
siguranță, nu doar de imagine, așadar, încă nu sunt em pregătiți să vedem o necesitate în
schimbarea sistemului d e identificare.
„Nu cred că aceste buletine reprezintă o necesitate, ci mai mult o oportunitate. Este
un lucru nou, care poate fi un real ajutor, însă doar pentru o țară destul de dezvoltată încât să
rezoneze cu această tehnologie” (A.B.,femeie, 19 ani) .

23
„Cred că noi avem probleme mult mai mari în domeniul asta și buletinul biometric
ar putea fi implementat când vom avea deja unele lucruri de baza puse la punct. Citisem mai
demult despre un adolescent care a spart mai multe site -uri ale ministerului edu cației, deci nu
știu ce să zic despre capacitatea României de a ține datele astea în siguranță și de a le utiliza
pentru a îmbunătăți securit atea în vreun fel ” ( T.R., bărbat, 23 ani) .
3.4. Adaptabilitatea persoanei la nou

Având în vedere vârst a în care s -au încadrat respondenții, răspunsurile la ultima
întrebare au arătat încrederea și certitudinea pe care aceștia o au atunci când vine vorba
despre adaptabilitatea la tendințele noi. Având în vedere că discuțiile au avut loc cu tineri
între 18 -25 de ani, a ceștia au afirmat, fără excepție, că nu au probleme în a se adapta la tot ce
are legătură cu tehnologia nouă, mai ales că își doresc evoluție și găsirea metodelor prin care
să ne usuram viaț a în viitor.
„Sunt o persoană care prin natur a muncii pe care o î ntreprinde este obligată să fie la
curent cu ultimele tehnologii, dar c s întotdeauna să fii atent ce date personale diseminezi pe
Internet, deoarece în era în care trăim se duce un război informatic, unde datele personale ale
noastre sunt mult mai importan te și pot aduce venituri imense companiilor gigant, cum ar fi
Google sau Amazon. Dar acesta este până la urmă un caz fericit, pentru că trebuie luat în
calcul că aceste date pot fi prelucrate și pot ajunge la entități care nu urmăresc doar profit și le
pot folosi pentru spionaj sau chiar șantaj sa u furt ” ( I.P., bărbat, 22 ani) .
Deși datele nu pot fi luate în calcul la nivel național, sunt de părere că rezultatele
obținute sunt concludente pentru acest subiect și se poate form a o părere destul de clară în
ceea ce privește implementarea acestor buletine în România.
Tinerii intervievați au răspuns sincer și clar la întrebări, deși subiectul nu este unul
dintre cele mai cunoscute la nivelul populației noastre. Sunt de părere că am reușit să extrag
date suficien te pentru a evidenția importan ța atât a cunoașterii unui subiect de interes
național, cât și claritatea informației ce este distribuită în legătură cu un anumit subiect de o
importantă atât de mare.
Având în vedere răspunsurile primite, pot spune că tineri i ce au participat la acest
studiu reprezintă o parte a populație ce are legătură permanentă cu tehnologia și cu noutatea,
însă devin reticenți atunci când se pune problema adoptării unei astfel de tehnologii la noi în
țară.

24
Studiul raportat la România ara tă o scădere a încrederii în securitatea și
confidențialitatea țării în ceea ce privește mediul online, deși, relativ de curând am adoptat
regulamentul pentru protecția datelor cu caracter personal.
Reticenț a nu apare din cauza imposibilității existenței u nei astfel de rețele în țară, ci
din cauza utilizării acesteia în mod corect, din toate punctele de vedere. Lipsa oamenilor
pregătiți pentru orice situații se impun în momentul existenței unui astfel de sistem, cât și
încrederea în general în ceea ce prive ște elementul de noutate, sunt două elemente ce trebuie
luate în considerare, având în vedere că această tehnologie se vrea a fi obligatorie.
Din punctul meu de vedere, rezultatele studiului constau în conștientizarea
imposibilității adoptării acestei tehn ologii în viitorul apropiat, din cauza lipsei informațiilor
despre aceast a la nivelul populației, lipsei înțelegerii elementelor ce o constituie, precum și
lipsei încrederii oamenilor în sistemul de securitate online actual din România.
Faptul că asociem n oțiunile de biometrie cu ceea ce știm din căutările pe internet sau
din filme, nu arată că sunt em o populație informată, ci curioasă. În cazul adoptării unei
tehnologii ce impune mulți pași și multă răbdare, din punctul meu de vedere, curiozitatea nu
este suficientă pentru a înregistra un succes pe această linie.
Toate acestea reies din corelarea răspunsurilor celor 12 respondenți cu informațiile
prelucrate anterior interviurilor. Cumulate, în opinia mea, rezultatele studiului sunt unele
pozitive, în care s e cere în mod evident îmbunătățirea sistemului de securitate online actual,
fapt ce ar duce, în mod clar, la adoptarea și înțelegerea rapidă a sistemului biometric.

25
CONCLUZII

În concluzie, scopul acestei lucrări este acela de a clarifica atit udinea pe care o au
tinerii față de buletinele biometrice, cum înțeleg aceștia utilitatea lor, precum și percepția
acestora asupra confidențialității mediului online în România.
Sunt de părere că tinerii sunt cei care pot ajut a la îmbunătățirea sistemului actual,
precum și cei care pot dezvolt a sistemul viitor, de aceea, lucrarea are în centrul atenției
părerile acestora.
Consider că metod a interviului semistructurat este o metodă care mi -a oferit date
complete pentru a putea evidenția scopul urmărit în luc rare și pentru a face o analiză a
acestora cât mai elaborată, astfel încât subiectul să poată fi înțeles. Am urmărit c a interviul
aplicat celor 12 respondenți să fie unul cât mai ușor de înțeles, pentru a putea face la final o
analiză cât mai apropiată de adevăr.
Rezultatele studiului au arătat că încrederea tinerilor în sistemul actual din țară este
scăzută în ceea ce privește dezvoltarea și partea de viață privată online. Din fericire, aceștia
nu își fac griji de ceea ce s -ar putea întâmplă cu datele lor, în sensul în care au încredere că
odată cu implementarea acestor buletine biometrice viaț a lor ar deveni mai simplă, dar și mai
sigură, deoarece, orice are legătură cu recunoașterea la nivel de structura A.D.N. este, în mod
cert, mult mai sigur.
Problema a intervenit în momentul în care s -a făcut referire la zona dezvoltării
rețelelor online pentru a avea un sistem bine pus la punct și care să nu aibă erori.
Respondenții au fost de părere că mai avem de lucrat la această parte și, totodată, au susținut
faptul că avem nevoie și de forță de muncă în acest domeniu, oameni specializați cu adevărat
pe acest domeniu.
Ceea ce m -a bucurat a fost faptul că buletinele biometrice nu sunt percepute c a fiind o
implementare ce are doar sensuri negative din cauza sistemul ui nostru învechit. Cei care au
participat la studiu sunt convinși de faptul că acestea ne -ar crea o imagine mult mai bună și ar
ajuta la dezvoltarea mult mai rapidă a altor tehnologii aferente.
Dorința și puterea de adaptare la nou a tinerilor, ajută la î nțelegerea de către populație,
în general, a fenomenelor ce nu sunt atât de cunoscute în țar a noastră. Deși majoritatea
oamenilor au telefoane „smart” și își folosesc amprenta digitală sau oculară pentru a le
debloca, atunci când se pun în discuție date mu lt mai confidențiale, cum ar fi datele de pe

26
buletin sau certificatul de naștere, dar care pot fi accesate prin aceeași metodă, aceștia pot
deveni reticenți în ceea ce privește confidențialitatea vieții lor private.
Din acest punct de vedere m -a interesat acest subiect, întrucât am vrut să clarific
faptul că măcar o parte din populație va îmbrățișa această tehnologie, fapt ce va avea multe
beneficii. Deși nu știm exact dat a de la care vor întră în vigoare aceste buletine, pot spune că
tinerii le așteaptă cu nerăbdare, întrucât, în secolul informatici i, aceștia chiar își doresc o
simplificare a metodelor de plă ți, a sistemului juridic sau medical.
Așa cum am constatat în analiz a datelor, acestea reprezintă cele trei mari probleme la
care tinerii se gândesc at unci când se deschide un subiect ce are în centru dezvoltarea sau
îmbunătățirea unui sistem din România.
Sunt de părere că studiul meu nu acoperă toate întrebările existente referitoare la acest
subiect, dar am urmărit c a, măcar la o parte din acestea să l e pot găși răspuns. Limitele
cercetării împiedică posibilitatea aplicării studiului la o scară mai mare, întrucât atunci când
facem referire la populație trebuie să luăm în calcul detalii ce au legătură cu mediul de
proveniență, sexul sau studiile acestora , pentru a putea afirm a faptul că rezultatele exprimă
părerea majorității.
În cazul lucrării mele, așa cum am specificat, acestea nu au fost detalii luate în
considerare, întrucât eu am urmărit percepția tinerilor în general asupra buletinelor
biometrice, la o scară mult mai mică, folosită doar pentru a -mi genera date utile în mod strict
pentru acest studiu.
În concluzie, mesajul -cheie pe care vreau să îl transmit prin intermediul lucrării mele
de licență este acela că, percepția tinerilor asupra buletinelo r biometrice este una pozitivă,
aceștia au încredere în puterea de dezvoltare a țării, deși sunt de părere că lucrurile se vor
desfășura într -un ritm mai lent față de țările menționate în lucrare, țări care au adoptat aceste
buletine.
Din punctul meu de v edere, încrederea oamenilor se construiește în timp și odată cu
ușurarea vieții acestora, percepția populației, la nivel general, poate fi îmbunătățită cu timpul,
indiferent de domeniul la care ne referim, iar prin adoptarea acestor buletine, sunt de părer e
că mersul lucrurilor la noi în țară va fi într -o direcție pozitivă.

27
ANEXE

Ghid de interviu

Introducere interviu

“Bună ziua, mă numesc Sandu Otilia și s unt studentă în anul 3, la F acultatea de
Sociologie și Asistență socială, Universitatea B ucurești, specializarea “Sociologie” și
realizez un studiu pentru lucrarea de licență despre “Biometria și buletinele electronice în
cadrul societății românești”.
Datele și informațiile prelucrate sunt confidențiale, discuția va fi înregistrată și va
dura aproximativ 30 de minute.
Menționez faptul că înregistrările vor fi folosite doar în scopul realizării studiului
pentru licență.
Sunteți de acord să participați la acest studiu?”

28

Întrebă ri ghid de interviu

1. Întrebări generale despre bi ometrie – Câteva state din cadrul U.E., precum Franța,
Polonia, Danemarca, au adoptat buletinele
biometrice c a sistem de recunoaștere a
identității unei persoane. Ce părere aveți
despre aplicabilitatea acestui sistem în
România?
– Ce știți despre buletinel e biometrice?
– Ce părere aveți despre ele?
2. Viaț a privată și confidențialitatea în raport
cu tehnologia biometrică -Făcând referire la intimitate și viață privată,
cum vedeți furtul de identitate legat de aceste
buletine?
-Cum considerați că se va schi mba viața
dumneavoastră după introducerea buletinelor
biometrice?
-Cum credeți că va afecta intimitatea această
lege?
3. Încrederea în sistemul actual – Făcând o raportare la prezent, ce puteți
spune despre confidențialitatea electronică
din România?
– Sunteți de părere că buletinele biometrice
reprezintă o necesitate pentru sistemul nostru
de securitate?
4. Adaptabilitatea persoanei la nou – Dacă va gândiți la propria persoană, ce
puteți spune despre adaptabilitatea
dumneavoastră la tendințe noi?

29
BIBLIOGRAFIE

1. Alhijiaili ; Shoa , JadAllah (21 iunie 2018). Using biometric techniques in healthcare
security systems. [ONLINE] Disponibil la https://www.kau.edu.sa

2. Brij , Gupta; Dharma , P. Agrawal; Shingo , Yamaguch i (2016). Handbook of research on
Modern Cryptographic solutions for computer and cyber security. S.U.A.: Editura IGI Global ,
[ONLINE] Disponibil la :
https://books.google.ro/books?hl=ro&lr=&id=Ctk6DAAAQBAJ&oi=fnd&pg=PR1&dq=secu
rity+risk+and+the+biometric&ots=8yCF9FCCw8&sig=x63icdHMpgFvKsYWgoKCu9xrIuE
&redir_esc =y#v=onepage&q&f=false

3.Cod Civil, (2019). Bucuresti: Editura Hamangiu

4.Consiliul na țional al intreprinderilor private mici și mijlocii (5 iunie 2018). Sondaj
CNIPMMR: Implicatiile GDPR pentru IMM -uri. [ONLINE] Disponibil la http://cnipmmr.ro/

5.Dantcheva, Antitza ; Elia, Petros ; Ross, Arun (martie 2016). What Else Does Your
Biometric Data Reveal? A Survey on Soft Biometrics. Editura IEEE Transactions on
Information Forensics and Security , Vol. 11. [ONLINE] Disponi bil la
https://ieeexplore.ieee.org

6. Dic ționar explicativ al limbii rom âne, [ONLINE] Disponibil la https://dexonline.ro/
7. Legea nr.455 din privind semnătura electronică (18 i ulie 2001). [ONLINE] Disponibil la
http://www.cdep.ro/

8. Legea nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679
al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind prot ecția
persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind
libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general
privind protecțiadatelor (31 iulie 2018). [ONLINE] Disponibil la https://lege5.ro

30
9. Muller, J. Benjamin (2010). Security risk and the biometric. Oxon: Editura Routledge

10. Podio , Fernando L. (2001). Biometrics – technologies for highly secure personal
authentication. [ONLINE] Disponibil la http://femto -second.com

11. Septimiu , Chelcea (2001). Metodologia cercetarii sociologice. Bucureș ti: Editura
Economic ă. [ONLINE]

12. Spyros , Kokolakis (ianuarie 2017). Privacy attitudes and privacy behaviour: A review of
current research on the privacy paradox phenomenon. Editura Elsevier. [ONLINE]
Disponibil la https://www.sciencedirect.com/

13. Yang , Wencheng; Wang , Song; Zheng , Guanglou; Valli , Craig (19 martie 201 8). Impact
of feature proportion on matching performance of multi -biometric systems. [ONLINE]
Disponibil la https://www.sciencedirect.com/