Lector univ. dr. Iulian VegheYu Absolvent: Student: Badea Andreea-Cristina BUCURE܇TI 2018 2 PROMOVAREA PE FACEBOOK A PROIECTULUI PSIHO- EDUCA܉IONAL “… [607394]

UNIVERSITATEA DIN BUCURE܇TI
FACULTATEA DE JURNALISM ܇I ܇TIIN܉ELE COMUNICĂRII

LUCRARE DE LICEN ȚĂ

Coordonator științific:
Lector univ. dr. Iulian VegheYu Absolvent: [anonimizat]: Badea Andreea-Cristina

BUCURE܇TI
2018

2

PROMOVAREA PE FACEBOOK A PROIECTULUI PSIHO-
EDUCA܉IONAL “ ORA DE EDUCAYaIE RUTIERĂ ”

3

CUPRINS
Introducere. Motivarea Temei …………………………………………………………………………………………………………………..5
1. Comunicarea Online ……………………………………………………………………………………………………………………………..8
1.1 Despre Internet……………………………………………………………………………………………………………………………………..8
 1.1.1 Istoria Internetului ܈i modul în care funcționează ………………………………………………………………………..8
 1.1.2 Componentele rețelei ……………………………………………………………………………………………………………….9
 1.1.3 Funcționarea reț elei……………………………………………………………………………………………………………….10
1.2 Comunicarea pe Internet………………………………………………………………………………………………………………………11
 1.2.1 Comunicarea many- to-many…………………………………………………………………………………………………..11
 1.2.2 Posibilitățile comunicării pe Internet ……………………………………………………………………………………….11
1.3 Despre comunicarea online…………………………………………………………………………………………………………………..12
 1.3.1 Începuturile publicității online ………………………………………………………………………………………………..12
 1.3.2 Modurile de achiziționare ……………………………………………………………………………………………………….13
1.4 Avantajele comunicării pe Internet ………………………………………………………………………………………………………..13
1.5 Dezavantajele comunicării pe Interne t……………………………………………………………………………………………………14
2. Promovarea pe Internet ……………………………………………………………………………………………………………………….15
2.1 Tipuri ܈i suporturi ………………………………………………………………………………………………………………………………..15
2.2. Promovarea prin Social-Media……………………………………………………………………………………………………………..19
3. Promovarea pe Facebook …………………………………………………………………………………………………………………….21
3.1 Facebook Ads Introducere……………………………………………………………………………………………………………………21
3.2 Tipuri de campanii pe Facebook……………………………………………………………………………………………………………22
 3.2.1 Promovarea postărilor ……………………………………………………………………………………………………………22
 3.2.2 Promovarea paginii……………………………………………………………………………………………………………….23
 3.2.3 Trimiterea către o pagină web …………………………………………………………………………………………………23
 3.2.4 Cre܈terea conversiilor pe pagina web ………………………………………………………………………………………24
 3.2.5 Obținerea instalării unei aplicații …………………………………………………………………………………………….24
 3.2.6 Cre܈terea angajamentul în aplicație …………………………………………………………………………………………26
 3.2.7 Ajungerea la persoanele din apropiere…………………………………………………………………………………….27
 3.2.8 Promovarea unui eveniment…………………………………………………………………………………………………..27
 3.2.9 Obținerea de persoane care să revendice o ofertă ………………………………………………………………………28
 3.2.10 Cre܈terea vizualizărilor unui videoclip …………………………………………………………………………………..28
 3.2.11 Atragerea potențialilor clienți ……………………………………………………………………………………………….29
3.3 Alegerea audienței reclamelor pe Facebook ……………………………………………………………………………………………30
 3.3.1 Redirecționarea geografică ……………………………………………………………………………………………………..31
 3.3.2 Vârsta, genul ܈i limbajul …………………………………………………………………………………………………………31
3.3.3 Interese ܈i Comportamente ……………………………………………………………………………………………………..32

4
3.4 Alegerea bugetului…………………………………………………………………………………………………………………………32
3.5 Facebook Ads Strategii populare……………………………………………………………………………………………………..32
4. Studiu de caz: Promovarea pe Facebook a proiectului psiho- educa܊ional “ Ora de educa܊ie
rutieră” …………………………………………………………………………………………………………………………………………………..34
4.1 Despre proiect……………………………………………………………………………………………………………………………………..34
 4.1.1 Echipa………………………………………………………………………………………………………………………………….34
 4.1.2 Organizatori ܈i Parteneri…………………………………………………………………………………. ……………………..35
4.2 Scopuri ܈i obiective……………………………………………………………………………………………………………………………..36
4.3 Campania de promovare………………………………………………………………………………………………………………………36
4.4 Postările ܈i comunicarea pe pagina de Facebook………………………………………………………………… ………………….38
4.5 Concursul desfă܈urat pe pagină………. ……………………………………………………………………………………………………40
4.6 Evenimentul promovat pe pagină…………………………………………………………………………. ………………………………41
5. Concluzii …………………………………………………………………………………………………………………………………………….43
Bibliografie …………………………………………………………………………………………………………………………………………….44
Anexe ……………………………………………………………………………………………………………………………………………………..46

5

INTRODUCERE. MOTIVAREA ALEGERII TEMEI
Lucrarea de licență cu titlul “ Promovarea pe Facebook a proiectului psiho- educațional “ Ora de educație
rutieră ” este atât rezultatul acumulărilor informațiilor teoretice în timpul celor doi ani în care am studiat
publicitatea online în cadrul cursurilor de la facultate, cât ܈i ale activității de voluntariat în echipa de
media a proiectului.
De-a lungul timpului, persoanele care au lucrat în publicitate au avut un scop comun: transmiterea
mesajelor de promovare unui număr cât mai mare de oameni. Pe lângă asta, mesajul trebuia să fie u܈or de
urmărit, să atragă atenția oamenilor, iar promovarea lui să aibă costuri cât mai scăzute.
Odată cu apariția internetului, oamenii au putut avea acces mai rapid la un număr mare de informații ܈i
anunțuri. Internetul le -a oferit oamenilor de publicitate avantaje precum: transmiterea rapidă a mesajelor,
promovarea prin clipuri, imagini, imagini animate, tipuri de publi citate interactivă ܈i comunicarea
eficientă cu clienții prin e -mail, mesaje private sau comentarii.
Printre avantajele publicității online se numără interactivitatea reclamei, urmărirea vizualizărilor ܈i a
evoluției acesteia, alegerea publicului țintă, afi܈area continuă a acesteia ܈i feedback-ul (Anexa 1) în timp
real.
Publicitatea online a evoluat de la simplele anunțuri trimise pe e -mail sau reclamele statice de tip banner
plasate pe paginile web, până la promovarea prin social media ܈i prin colaborarea c u bloggeri sau
vloggeri (Anexa 1).
Motivarea alegerii temei.
Scopul inițial pentru care am ales promovarea pe Facebook (Anexa 1) este acela că acest domeniu este
unul în continuă evoluție. Din câte am observat, în România nu prea se găsesc cărți care să ab ordeze acest
subiect. Puținele cărți publicate la noi în țară nu sunt la zi ܈i prezintă publicitatea online ܈i comunicarea pe
internet ca pe un subiect nou. În aceste cărți promovarea pe social media nu este pomenită, iar atunci când
apare sunt prezentate pagini vechi care nu mai sunt utilizate, precum Hi5.
Alt motiv pentru care am ales această temă a fost dorința de a prezenta cum un proiect care la momentul
respectiv a fost de abia la a III- a ediție ܈i a reu܈it să fie promovat prin intermediul Facebook.
Promovarea pe Facebook se poate face prin intermediul Facebook Ads (Anexa 1) sau prin postările
publicate pe pagina produsului / serviciului / evenimentului promovat.

6
Capitolul 1. Comunicarea online
Capitolul 2. Promovarea pe internet
Capitolul 3. Promovarea pe Facebook. Facebook Ads
Capitolul 4. Studiu de caz. Promovarea pe Facebook al proiectului psiho-
educațional "Ora de educație rutieră "
Capitolul 5. Concluzii

De ce am ales promovarea acestui proiect?
M-a atras scopul proiectului, acela de a îi învăța pe elevii din clasele primare despre regulile de circulație
rutieră deoarece este important ca ei să fie informați de mici despre aceste reguli.
Pentru cercetarea acestei teme am fost voluntară în cadrul proiectului în perioada martie – mai 2017 ܈i am
făcut parte din echipa de media. În cadrul studiului de caz al lucrării am descris etapele de promovare a
proiectului ܈i felul în care a decurs acesta.
Cercetarea temei alese.
Din punctul de vedere al problematicii studiate ܈i din cel al metodologiei utilizate am ales cercetarea
teoretică fundamentală ܈i cercetarea observațională. Aceste tipuri de cercetări au ca scop principal
dobândirea de cuno܈tințe asupra bazelor fenomenelor ܈i faptelor observabile fără a prevedea o aplicație
sau o utilizare specială . (Pisoschi)
Structura lucrării de licen܊ă.
Această lucrare de licență este structurată pe următoarele cinci capitole conform figurii 1.
Structura lucrării de licență
Etapele proiectului de cercetare. Organizarea lucrării de licen܊ă.
În prima parte a acestei lucrări am prezentat istoria internetului, începuturile comunicării ܈i publicității
online împreună cu avantajele ܈i dezavantajele acestora.

7
În cea de- a doua parte a lucrării am analizat mai în profunzime promovarea pe internet. Aici am descris
felul în care funcționează internetul ca ܈i canal de promovare, am prezentat tipurile existente de
promovare pe internet ܈i a celor de social media.
În redactarea primelor două capitole ale lucrării, am folosit ca sursă bibliografică principală ca rtea
„Relațiile publice ܈i publicitatea online” (Veghe & ܈ Grigore, 2003), „Publicitatea. De la planificarea
strategică la implementarea media” (Balaban, 2009) , dar ܈i informații colectate din articole de pe bloguri
de specialitate.
Pentru a treia parte a lucrării am ales un sigur tip de publicitate online, promovarea pe Facebook . În
această parte am început prin a descrie avantajele ܈i dezavantajele promovării pe Facebook, am prezentat
felul în care funcționează Facebook Ads, tipurile de reclame ܈i despre etapele creării unei reclame sau a
unei promovări pe Facebook.
În redactarea acestui capitol am folosit ca sursă principală ghidul „ The complete guide to Facebook
advertising ” (Kevan, 2017).
Ultima parte a lucrării va fi studiul de caz ale s – promovarea „Orei de educație rutieră ”. Aici am început
prin prezentarea proiectului. Partea de prezentare include istoria acestuia, descrierea scopurilor ܈i
obiectivelor proiectului, prezentarea organizatorilor ܈i a persoanelor care au participat la pr oiect.
În partea de promovarea pe Facebook a proiectului am prezentat detalii le despre campania de promovare,
ce tip de content s- a publicat pe pagină în timpul campaniei, felul cum s -a comunicat cu vizitatorii
paginii, despre organizarea unui concurs pe Facebook ܈i promovarea unui eveniment dedicat elevilor de
clasa a III- a.

8
CAPITOLUL 1
COMUNICAREA ONLINE

Internetul a apărut din nevoia de comunicare rapidă ܈i eficientă a oamenilor. De -a lungul timpului
oamenii au încercat să dezvolte modul de comunicare ܈i de transmitere a informațiilor.
Printre aceste moduri de comunicare se află scrisorile, po܈ta, codul morse, telefonul, rețelele de telefonie,
radioul, televiziunea, calculatoarele ܈i lansarea sateliților de comunicații.
Impactul internetului a reu܈it să schimbe felul în care comunicăm, modul de desfă܈urare a muncii ܈i
tipurile de tranzacții existente ܈i a ajutat la evoluția comunicării în masă.
„Internetul s- a născut într -un mediu dihotomic: pe de o parte, cultura Web avea ca punct de pornire
liberul acces la informații; pe de altă parte însă, construirea rețelei era extrem de scumpă din punct de
vedere t ehnic ܈i al conținutului, cu atât mai mult cu cât obiectivul era să rivalizeze cu televiziunea, radioul
܈i presa scrisă în ceea ce prive܈te impactul asupra publicului.” (Veghe & ܈Grigore, 2003)
Obiectivele acestui capitol sunt:
 Definirea internetului.
 Prezentarea apariției ܈i a evoluției publicității online .
 Avantajele ܈i dezavantajele publicității online .

1.1 Despre internet
1.1.1 Istoria internetului ܈i modul în care func܊ionează.
Internetul este format dintr- o legătură între mai multe rețele interconectate (Anexa 1), care sunt conduse
de mai multe organizații.
Acesta reprezintă un mediu de informare universal, oferă o multitudine de resurse ܈i servicii, acces u܈or ܈i
rapid la o ca ntitate mare de informații din întreaga lume ܈i asigură un transport eficient de date.
Internetul mai este definit ܈i ca:
 o comunitate din care fac parte zeci de milioane de utilizatori.
 mulțimea tuturor rețelelor IP (Anexa 1) interconectate.
 milioane de calculatoare gazdă interconectate

9
Anii 60
Începuturi •1960 – P.Baran – rețea de transmisii de date
•1965 – primul proiect de rețea experimentală DARPA (Defence Advanced
Research Projects Agency)
•1966 – prima legătură între ordinatoare
•1969 – ARPANET (Advanced Research Projects Agency NETwork) – rețea de
comunicare în care sunt legate universități, instituții militare ܈i guvernamentale
Anii 70 – 80
Expansiunea •1974 – se creează protocolul transportului de informații TCP / IP (Transport
Copy Protocol / Internet Protocol)
•1980 – prima conexiune între rețelele americane ܈i rețelele europene
•1983 – TCP/IP devine protocol oficial
Anii 90
Mondializare •1990 – 3000 de rețele cu 200000 computere
•1997 – peste 68 mil. utilizatori, servere de comerț internet, sisteme de gestiune a
site-urilor web, servere de aplicații internet, programe ܈i instrumente de
programe eficiente (Java)

1.1.2 Componentele re܊elei de internet
În anul 1992 apare prima asociație de voluntari ISOC (Internet Society) care a avut ca scop administrarea
ansamblului de rețele ale internetului.
Componente ale re܊elei:
 IAB (Internet Architecture Board) – consiliu care supraveghează dezvoltarea ܈i evoluția
protocoalelor
 IETF (Internet Engineering Task Force) – grup care dezvoltă specificațiile care vor deveni
standarde
 IESC (Internet Engineering Steering Group) – grup care are ca responsabilitate stabilirea
strategiilor ܈i programelor de perspectivă ale rețelei
 IRTF (Internet Research Task Force) – aces t grup are ca obiectiv o problematică asemănătoare cu
IETF, dar care se ocupă mai mult cu tehnologia interconectării ܈i ܈tiința informației.
 IANA (Internet Assigned Nubers Authority) – grup care administrează Serviciul de Nume de
Domenii (Internet Society, 2018)
Fig. 1.1 momente semnificative ale evoluției internetului
Sursa:(Tornenbam, 2003)

10
1.1.3. Func܊ionarea re܊elei
Componente ale internetului.
Calculatoarele gazdă sunt computerele care sunt folosite în rețea. Acestea găzduiesc programe pre cum
programele de e-mail sau programele de tip „navigator Web ” (Anexa 1).
Calculatoarele gazdă se împart în următoarele: clienți (calculatoarele PC) ܈i servere (de baze de date, de
web, de mail) (Dertouzos, 1999)
Tipuri de componente.
1. Infrastructuri (Anexa 1) :
a) Toate rețelele IP conectate .
b) Colecția calculatoarelor gazdă .
2. Servicii:
a) Administrare.
b) Comunicarea dintre persoane pe internet.
c) Comunicarea dintre calculatoare.
d) Difuzarea informațiilor .
e) Căutarea informațiilor .
3. Utilizatori.
4. Resurse:
a) Resursele tuturor rețelelor IP i nterconectate.
b) Colecția resurselor calculatoarelor gazdă .

Fig. 1.2 Componente ale internetului

11

1.2 Comunicarea pe internet
1.2.1 Comunicarea many- to-many (Shel Holtz)
“Internetul reprezintă un mijloc de comunicare de masă, dar, spre deosebire de alte media care se
încadrează în schema clasică de comunicare de la emițător către media

comunicarea many- to-many modifica această chema la

(Veghe & ܈Grigore, 2003 )
1.2.2 Posibilită܊ile comunicării pe internet
 Comunicarea asincronă – one-to-one (e-mail)
 Comunicarea asincronă – many- to-many (forumuri)
 Comunicarea sincronă – one-to-one, one- to-few, one- to-many (chat)
 Comunicarea asincronă – many- to-many, one- to-one, one- to-many (pagini web) (Merrill & Christine,
1996)
Fig. 1.3 Reprezentarea grafică a comunicării pe internet
Sursa: Veghe Yu, I,, & Grigore , B. (2003). Relațiile publice Yui publicitatea online

12
1.3 Despre publicitatea online
Publicitatea online este o formă de publicitate interactivă care se folose܈te prin intermediul internetului de
suporturile media online (paginile web, e-mail). Aceasta are scopul de a transmite mesaje în mod rapid
către un număr cât mai mare de public dorit (traget) .
Printre formele de prom ovare ale publicității online se regăsesc bannerele, publicitatea prin motoarele de
căutare (Google, Bing, Yahoo) ܈i publicitatea contextuală.

1.3.1 Începuturile publicită܊ii online
 Începuturile reclamelor prin e-mail.
Una dintre primele forme de publicitate online transmis pe scară largă a fost realizat prin e -mail.
Fig. 1.4 Publicitatea online din punct de vedere al comunicării
Sursa: Veghe Yu, I,, & Grigore, B. (2003). Relațiile publice Yui publicitatea online

13
Pe data de 3 mai 1978, un angajat de la DEC (Digital Equipment Corporation), Gary Thuerk, a trimi s un
e-mail către majoritatea utilizatorilor ARPANET a Coastei de Vest a Americii prin care a publicat o
reclamă pentru un model nou de computer DEC. (Templeton, Reflections on the 25th Anniversary of
Spam, 2008). În zilele de azi, majoritatea reclamelor primite pe e-mail sunt reclame de tip „spam ”
(Anexa 1).
Primul mesaj necomercial de tip spam cunoscut pe scară largă a fost trimis pe data de 18 ianuarie 1994 de
către un administrator al Universității Andrews, în care a trimis un mesaj religios către un număr mare de
utilizatori USENET. (Templeton, Origin of the term spam to mean net abuse, 2008)
 Începuturile reclamelor de tip Display.
Publicitatea online prin bannere a apărut la începutul anilor 1990, deoarece proprietarii de pagini web
voiau un mod suplimentar de venit pentru a- ܈i susține conținutul. Prima reclamă de pe internet de tip
„clickable ” (Anexa 1) a fost vândută de către Global Network Navigator pentru o firmă de avocatură din
Silicon Valley în anul 1993. (Gibson, 2012)
 Începutul reclamelor de tip „Search ” (Anexa 1) .
În anul 2000, Google a lansat primul lor program de publicitate de tip „search ” (AdWords) (Jansen &
Mullen, 2008) , iar în anul 2002 a introdus o alocare în clasament pe baza calității, (Google, 2002) care
sorta anunțurile printr -o combinație de prețuri cu oferte ܈i a clienților care căutau pe Google.
1.3.2 Modurile de achizi܊ionare a publicită܊ii online.
 CPM (Cost Per Mille) – publicitatea este achiziționată la numărul de afi܈ări (1 CPM = costul
pentru 1.000 de afi܈ări).
 CPC (Cost Per Click) – publicitatea este achiziționată în funcție de numărul de click -uri (ex.
publicitatea pe Google).
 CPA (Cost Per Action ) – publicitatea este achiziționată după un număr ul de acțiuni generate de
către utilizatorul care vede reclama.
 CPL (Cost Per Lead) – d upă ce utilizatorul a făcut click pe reclamă ܈i ajunge pe pagina
promovată, utilizatorul trebuie să achiziționeze un produs sau un serviciu. Banii reveniți agentului
de publicitate reprezintă un procentaj din valoarea produsului sau serviciului achiziționa t. (Veghe ܈
&Grigore, 2003)
1.4 Avantajele publicită܊ii online.
În general, avantajele utilizării acestui tip de publicitate sunt audiența globală (orice utilizator de internet
are acces la aproape orice pagină web din lume), accesibilitatea mesajului la orice oră ܈i costurile reduse
față de publicitatea realizată pentru televiziune. Internetul oferă posibilități creative ridicate, iar reclamele

14
se pot realiza într- un mod cât mai interactiv pentru utilizatori. Acestea pot conține imagini, texte, sunete ܈i
videoclipuri.
Numărul de utilizatori ai unei pagini web poate fi u܈or înregistrat (audiența poate fi u܈or calculată ܈i duce
la o segmentare mai u܈oară ܈i mai precisă a publicului țintă). Target -ul poate fi ales în funcție de gen,
vârstă, venituri, studii, naționalitate, preferințe, interese etc. După aceea, reclamele pot fi direcționate
către persoanele care sunt interesați de produsele ܈i serviciil e oferite.
Monitorizarea publicului se face prin urmărirea modului în care ace܈tia interacționează cu produsele sau
serviciile oferite. Scopul monitorizării este acela de a se observa punctele de interes pentru clienții actuali
sau potențiali.
Utilizatorii pot afla prin intermediul internetului părerea altor consumatori care au cumpărat produsul ܈i
î܈i pot forma o părere despre acesta.
1.5 Dezavantajele publicită܊ii online.
Unul dintre dezavantajele publicității online este nivelul scăzut de eficiență al unui mix de publicitate care
utilizează doar internetul.
Un exemplu sunt mesajele de tip promoțional primite în număr mare pe e -mail. Acestea sunt de cele mai
multe ori ܈terse fără a fi deschise sau citite. De cele mai multe ori, acest tip de mesaje îi enervează pe
utilizatori, iar majoritatea mesajelor promoționale ajung în folder -ul de mesaje spam.
Mesajele de tip banner au ܈i ele aceea܈i problemă. Mulți vizitatori ai paginilor web au tendința să ignore
bannerele publicitare, chiar ܈i atunci când bannerul conține informația pe care acesta o caută.
O problemă pe care o întâmpină publicitatea online este interacționarea scăzută dintre vânzători ܈i clienți.
Contactul dintre ei este minim înainte ܈i după vânzarea produsului. Din această cauză, mulți oam eni au
îndoieli să cumpere un produs de pe internet, preferând doar să se informeze ܈i să achiziționeze produsul
dintr-un magazin fizic.
Publicitatea online poate fi de multe ori blocată datorită utilizării unor programe de tip “ AdBlock ”, care
împiedică afi܈area reclamelor. Mulți oameni î܈i instalează acest tip de programe deoarece re clame le
online pot uneori să fie enervante pentru vizitator ܈i pot îngreuna navigarea pe internet.

15

CAPITOLUL 2
PROMOVAREA PE INTERNET

“Noile media se referă la formele inovatoare de interacțiune dintre oameni Yui tehnologie, la relația dintre
oameni Yui instrumente de comunicare folosite în mod creativ pentru a îndeplini nevoi elementare de
informare, comunicare Yui relaționare.” (Guțu, 2007)

“Primele forme de publicitate pe Internet au fost chiar site-urile firmelor, Web-ul fiind din acest punct de
vedere un mediu mult mai publicitar decât cele tradiționale.” (Veghe & ܈Grigore, 2003)
2.1 Tipuri ܈i suporturi de promovare pe internet.
Printre c ele mai întâlnite suporturi ܈i instrumente ale publicității online sunt paginile web, bannerele ܈i
butoanele publicitare.
Bannerele publicitare sunt o formă a publicității online sub formă de imagini grafice. Acestea sunt spații
publicitare amplasate pe partea de sus, de jos sau într-o parte a paginii web. Scopul bannerelor publicita re
este acela de a atrage vizitatorii ܈i de a produce click -uri.
Primele modele de bannere online erau în mare parte o reproducere digitală a formatului tradițional de tip
print.
Tipuri de bannere publicitare:
 Bannere statice : imagini fixe pe o pagină web. Acest tip de bannere fac parte din primele metode
de publicitate online.
Avantaje: se produc cu u܈urință ܈i sunt acceptate de către toate paginile web.
Dezavantaje: nu atrag atenția, generează un răspuns mai mic.
 Bannere animate : imagini care se mi܈că sau care au introduse orice formă de animație. Aceste
bannere atrag mai mult atenția vizitatorilor ܈i le oferă acestora mai multe informații. Bannerele
animate generează un răspuns mai ridicat din partea publicului decât cele statice.
 Bannere interactive : acestea se pot folosi de sondaje de opinie, medii sociale, jocuri sau alte
mijloace care presupun o interacțiune directă cu publicul. Printre avantajele lor se numără
implicarea consumatorului ܈i generarea unui răspuns direct din partea acestuia.

16

 Butoanele publicitare sunt butoane care îl trimit pe utilizator către o altă pagină web. Aceste
butoane pot fi logouri, nume de produse, nume de domenii, imagini, slogane. De obicei ele sunt
plasate în partea dreaptă a paginii web.
 “Skycrapers ” (zgârie-nori) sunt bannere derivate din formele de bază ale bannerelor tradiționale.
Avantajul acestora este dimensiunea mai mare față de cele tradiționale, acestea fiind mai u܈or de
remarcat ܈i avea un conținut mai mare de informație .
Fig. 2.1 Dimensiuni bannere Yui butoane publicitare
Sursa: Veghe Yu, I,, & Grigore, B. (2003). Relațiile publice Yui publicitatea online

17

Interstițialele sunt reclamele publicitare care apar în intervalul de timp dintre părăsirea unei pagini web ܈i
accesarea alteia. Ele apar similar clasice (programele sunt întrerupte pentru mesajele publicitare), doar că
în cazul acestor reclame, utilizatorul nu este anun țat de apariția acestora. Interstițialele se împart în trei
categorii inline , pop-ups, pop-under.
 Inline : apar în fereastra principală a browser -ului în momentul în care este apăsat link -ul. Reclama
va fi afi܈ată aproximativ cinci – zece secunde, iar după aceea pagina accesată va fi încărcată.
 Pop-ups : apar într- o fereastră nouă, mai mică. Ele apar cel mai frecvent în timpul încărcării
paginii, rămânând deasupra ferestrei sau în spatele ei.
 Pop-under : se încarcă într -o fereastră nouă, în spatele celei prin cipale. Fig. 2.2 Distribuirea bannerelor Yui butoanelor publicitare în pagină
Sursa: Veghe Yu, I,, & Grigore, B. (2003). Relațiile publice Yui publicitatea online

18

Newsletter-urile sunt texte publicitare cu scop informativ. Acestea sunt trimise prin e-mail prin
intermediul unor newsgroups (grupuri virtuale, abonați). În categoria de publicitate trimisă prin e -mail se
numără ܈i mesajele de tip spam.
Portalurile web sunt site- uri care cuprind ܈tiri, programe TV, reclame publicitare ܈i de promovare, diverse
servicii ܈i uneori pot conține ܈i un motor de căutare. Cele mai cunoscute portaluri au o audiență
internațională ܈i un număr mare de utilizatori. Printre acestea se numără portaluri precum Yahoo, Alta
Vista ܈i MSN.
Link-ul text apare sub forma unui text subliniat (propoziție, titlu, adresa unei pagini) care face o leg ătură
către o altă pagină web. Aceste tipuri de link -uri se întâlnesc cel mai des în motoarele de că utare (Google,
Bing). În general, rezultatele oferite de motoarele de căutare sunt afi܈ate pe primele locuri anunțuri ca
răspuns la un cuvânt-cheie.
Rich media permite răspândirea mai detaliată a reclamei publicitare. Acest tip de publicitate îi permite
consumatorului să afle mai multe detalii despre produsul sau serviciul oferit, fără a părăsi pagina
respectivă.
Bannerele rich media oferă posibilitatea adăugării unui conținut adițional celui deja existent al bannerelor
tradiționale. Acest tip de bannere sunt afi܈ate în continuu deasupra paginii web ( publicitate plutitoare ).
Tipuri de publicitate plutitoare:
 Flying ads: elementele apar deasupra paginii pe un traseu stabilit.
 Scrolling ads: elementele nu dispar din pagină în timpul navigării în josul paginii, ci coboară
odată cu imaginea. Fig. 2.3 Publicitate de tip display, pop- up Yui pop -under

19
Podcast -urile sunt o înregistrare audio digitală car este încărcată pe internet, pentru a fi descărcată de
către utilizatori. Ele pot fi descărcate pe computer, tablete, smartphon e-uri sau alte tipuri de playere
(iPod).
Podcast-urile sunt cel mai des distribuite prin sistemul RSS (Rich Site Summary/Really S imple
Syndication), care este un tip de feed web (Anexa 1) ce permite utilizatorilor să acceseze actualizările
conținutului online într -un format standardizat, care poate fi citit de calculator. (Libby, 1999)
Publicitatea online în presa scrisă ܈i audiovizual.
Ziare Yui publicațiile : majoritatea ziarelor ܈i publicațiilor scrise au de cele mai multe ori ܈i ediții online.
Acestea sunt prezentate sub forma unor pagini web ܈i includ bannere sau butoane publicitare.
Posturile de televiziune Yui de radio : aceste posturi pot să le ofere vizitatorilor posibilitatea de a urmări
anumite programe pe propria lor pagină web. De cele mai multe ori posturile de radio le oferă
posibilita tea vizitatorilor să asculte programele live pe pagina web, iar unele posturi sunt transmise
exclusiv pe internet.
2.2 Promovarea prin social media
Utilizatorii de social media stochează în aceste rețele diverse informații personale, inclusiv vârsta, genul ,
locația ܈i interesele. Aceste informații le permit agenților de publicitate să creeze target -uri specifice ܈i î܈i
diversifice reclamele în funcție de interesele acestora.
Agențiile de publicitate pot trimite anunțurile către persoanele care sunt interes ate de produsul sau
serviciul respectiv. Utilizatorii au avantajul de a vedea anunțuri publicitare de care ar putea fi interesați.
Facebook a dezvoltat un sistem de direcționare le permite anunțurilor publicitare să ajungă la o anumită
audiență. Acesta este motivul pentru care utilizatorii de Facebook văd pe pagina lor de profil a nunțuri
care sunt adaptate la preferințele ܈i locația acestora.
(Alliance World Wide Web, 2012)
Paginile populare de social media (Facebook, Twitter, Youtube) oferă fiecărui brand modalități diferite a –
܈i face reclamă.
 Facebook : postări promovate, pove܈ti de sponsorizare, postări sponsorizate, anunțuri pentru
paginile de Facebook sau pentru paginile externe.
 Twitter: tweet- uri promoționale, tendințe, c onturi promovate.
 YouTube : canale oficiale pentru brand-uri, videoclipuri de promovare.
(Goyal, 2013)

20
"Buy Buttons"(butoanele pentru cumpărare)
Buy Buttons sunt un tip de marketing direct pentru diverse produse sau servicii promovate pe social
media.
Rețelele sociale precum Facebook ܈i Twitter folosesc deja acest tip de publicitate online. Aceste reclame
apar în news feed -ul (Anexa 1) paginilor de social me dia ܈i le oferă utilizatorilor opțiunea de a face click
pe buton ܈i de a cumpăra produsul sau serviciul fix în acel moment.
(Halzack, 2016)

21
-Campaniile sunt u܈or de urmărit .
-Control complet asupra bugetului
zilnic ܈i al costului maxim pe clic.
-Mai multe opțiuni de direcționare,
inclusiv ora܈ele, regiunile, vârsta,
categorii de interese, venituri ܈i alte
date demografice.
-Puteți utiliza imagini ܈i videoclipuri
pentru a capta interesul target-ului,
ajutându- vă să vă vindeți produsele ܈i
serviciile.
-Dacă reclama este configurată (Anexa
1) ܈i administrată incorect, aceasta
poate fi costisitoare.
-În funcție de publicul țintă, majoritatea
publicului larg potențial poate fi
irelevant.
-Nu există nicio opțiune pentru
direcționarea anunțurilor în anumite
momente din timpul zilei sau în
anumite zile de la săptămână . CAPITOLUL 3

PROMOVAREA PE FACEBOOK

Publicitatea pe Facebook este mai avantajoasă. În unele cazuri, aceasta este de 7 ori mai ieftină ܈i mai
accesibilă decât anunțurile pe alte canale de social media (Twitter). Puteți să cheltuiți mai puțin de $5 pe
zi pentru publicitatea pe Facebook ܈i să vedeți rezultate semnifica tive. (Kevan, 2017)
3.1 Facebook Ads : Introducere
Motive pentru utilizarea Facebook Ads
Facebook Ads este acum unul dintre cele mai eficiente instrumente care îți oferă posibilitatea de a -ți
dezvolta afacerea, a crea clienți loiali, a genera potențiali clienți ܈i de a vinde.
• Mărimea publicului: Facebook se mândre܈te cu peste 1,13 miliarde de utilizator i activi zilnici – de la
1.03 miliarde dintre care accesează rețeaua socială de pe mobil sau tabletă
• Atenția: Oamenii petrec mult timp pe rețelele sociale. Utilizatorul mediu petrece în jur de 50 de minute
doar pe Facebook, Instagram ܈i Messenger în fiecare zi.
• Direcționarea: Afacerea poate alege publicul țintă prin locație, vârstă, sex, interese, comportament ܈i
multe altele. (Kevan, 2017)

Fig. 3.1 Publicitatea pe Facebook (Avantaje Yui dezavantaje)

22

3.2 Diferite tipuri de Campanii pe Facebook
Facebook Ads conține variante diferite care pot fi utilizate pentru a rezolva o întreagă serie de probleme
de afaceri, de la direcționarea traficului către o pagină web până la ajungerea reclamei la persoanele dintr –
o anumită zonă.
 Promovarea postărilor .
 Promovarea paginii.
 Trimiterea către o pagină web .
 Cre܈terea conversiilor pe pagina web .
 Obținerea instalării unei aplicații .
 Cre܈terea angajamentul în aplicație .
 Ajungerea la persoanele din apropiere.
 Promovarea unui eveniment.
 Obținerea de persoane care să revendice o ofertă .
 Cre܈terea vizualizărilor unui videoclip .
 Atragerea potențialilor clienți .
3.2.1 Promovarea postărilor

 Alegerea unei pagini de Facebook/introducerea unei adrese URL.
 Selectarea unei actualizări anterioare care a fost publicată pe pagină .
 Numele campaniei.
 Alegerea publicului ܈i bugetului . Fig. 3.2 Promovarea postărilor
Sursa : The complete guidee to Facebook Advertising
(Buffer)

23

După setarea publicului ܈i a bugetului, se poate trece mai departe la crearea reclamei. Post area poate fi
schimbată sau editată ܈i se poate vedea cum va arăta pe Desktop sau pe Mobil.
3.2.2 Promovarea paginii

 Alegerea unei pagini de Facebook/introducerea unei adrese URL.
 Numele campaniei.
 Alegerea publicului ܈i bugetului .
După setarea publicului ܈i a bugetului, se setează elementele creative ale anunțului: fotografie, text etc.
Există opțiunea de a încărca o imagine sau de a selecta u na dintr- o colecție de fotografii din stocurile de
căutare (Anexa 1) sau alegerea unei imagini dintre cele care au fost utilizate pentru anunțurile anterioare.
Se poate încărca o serie de trei până la ܈apte fotografii pe care Facebook le va îmbina într -un videoclip de
prezentare. În loc de imagine, se poate adăuga un videoclip pentru promovarea paginii.
După selectarea unei imagini, a unei prezentări de diapozitive sau a unui videoclip, se poate personaliza
textul care va apărea deasupra anunțului.
Din pan oul din partea dreaptă a editorului de anunțuri, se poate previzualiza anunțul ܈i se pot selecta
locațiile în care va apărea.
Opțiuni avansate pentru editare :
1. Alegerea titlului.
2. Alegerea locului unde va ajunge vizitatorul dacă acesta face clic pe pagină.
3. Urmărirea conversațiilor.
3.2.3 Trimiterea către o pagină web
 Alegerea unei pagini de Facebook/introducerea unei adrese URL.
 Selectarea unei actualizări anterioare care a fost publicată pe pagină .
 Numele campaniei. Fig. 3.3 Promovarea paginii
Sursa : The complete guidee to Facebook Advertising
(Buffer)

24

 Alegerea publicului ܈i bugetului .

Prima opțiune de personalizare pentru acest tip de anunțuri este alegerea unei singure imagini/videoclip
sau afi܈area mai multor imagini în anunț.
Pentru alegerea imaginii sau a videoclipului vor apărea acelea܈i opțiuni de imagine care au fost la anunțul
de promovare: o singură imagine, o prezentare de diapozitive sau un videoclip.
Pentru opțiunea de imagine multiplă, va apărea un diapozitiv cu imagi nile selectate (maxim cinci imagini)
cu propriile titluri ܈i descrieri.
Personalizarea diapozitivului cu mai multe imagini:
1. Imaginea: Încărcarea unei imagini noi sau alegerea uneia din bibliotecă. Imaginile pot fi decupate din
interiorul editorului.
2. Alegerea titlului.
3. Descrierea.
4. Call to action (Anexa 1): Se poate alege între aplicați acum, rezervați acum, contactați -ne, donați
acum, descărcați, aflați mai multe, cumpărați acum, înscrieți -vă, vizionați mai mult
3.2.4 Cre܈terea conversiilor pe pa gina web
 Introducerea adresei URL.
 Alegerea unui pixel de conversie (Anexa 1) pentru a urmări conversiile anunțului .
 Denumirea campaniei.
 Alegerea publicului ܈i a bugetului .
Fig. 3.4 Trimiterea către o pagină web
Sursa : The complete guidee to Facebook
Advertising (Buffer)

25

Crearea anunțului funcționează în acela܈i fel ca ܈i în cazul anunțului de trimitere către o pagină web. Se
poate alege între o singură imagine, un singur videoclip sau mai multe imagini. Toate acelea܈i opțiuni
sunt prezente aici:
1. Conectarea la o pagină de pe Facebook .
2. Scrierea unui titlu care va apărea sub imaginile / videoclipurile alese .
3. Adăugarea unui text descriptiv pentru a merge deasupra imaginilor / videoclipului .
4. Alegerea unui apel de acțiune .
5. Alegerea locului unde va apărea anunțul .
3.2.5 Ob܊inerea instalării unei aplica܊ii

Fig. 3.6 Obținerea instalării unei aplicații
Sursa : The complete guidee to Facebook
Advertising (Buffer) Fig. 3.5 CreYuterea conversiilor pe pagina web
Sursa : The complete guidee to Facebook Advertising
(Buffer)

26

 Alegerea unei aplicații (introducerea numelui aplicației/adresei URL de pe App Store sau Google
Play).
 Denumirea campaniei.
 Alegerea publicului ܈i a bugetului .
Se poate alege o singură imagine / videoclip sau mai multe imagini. Alte opțiuni de personalizare vor fi
familiare: Titlu, text, pagina de Facebook, etc.
1. Previzualizarea anunțurilor: anunțurile pentru instalarea aplicațiilor apar numai în aplicații ܈i pe site -uri
web.
2. Deep links (Anexa 1) : se poate conecta aplicația la o anumită adresă URL .
3. Butoane Call to Action : Rezervați acum, Descărcați, Instalați acum, Aflați mai multe, Utilizați
aplicația, Vizionați mai multe, Vizionați videoclipul, Ascultați acum, Joacă jocul, Cumpărați acum .
4. Urmărirea conversiilor.
3.2.6 Cre܈terea angajamentul în aplica܊ie

 Alegerea unei aplicații (introducerea numelui aplicației/adresei URL de pe App Store sau Google
Play).
 Denumirea campaniei.
 Alegerea publicului ܈i a bugetului .
Pentru acest tip de anunț setările sunt acelea܈i ca ܈i în cazul campaniei de instalare a apli cației. Principala
diferență dintre cele două este în destinația ܈i obiectivul lor. Pentru instalările de aplicații, scopul este de a Fig. 3.7 CreYuterea angajamentului în aplicație
Sursa : The complete guidee to Facebook Advertising
(Buffer)

27

obține mai multe instalări ale aplicației. Cu acest tip de anunț se vor folosi setările Deep Links din
Facebook.
3.2.7 Ajungerea la persoanele din apropiere

 Alegerea unei pagini de Facebook/introducerea unei adrese URL.
 Numele campaniei.
 Alegerea publicului ܈i bugetului .
Spre deosebire de toate celelalte tipuri de anunțuri pe Facebook, la setările de audiență se poate alege o
zonă de pe o hartă ܈i apoi se va direcționa anunțul către persoanele din zona respectivă. Implicit, harta se
va centra pe adresa străzii companiei, dar se poate introduce orice altă adresă.
Aceste anunțuri de localizare au patru oportunități diferite de a obține angajamentul:
1. Apreciază pa gina – anunțul va avea ca scop cre܈terea numărului de aprecieri a paginii.
2. Apelați acum – se poate include ܈i numărul de telefon.
3. Aflați mai multe – vizitatorii vor fi direcționați către o adresă URL.
4. Trimiteți un mesaj – atunci când utilizatorii fac clic pe butonul Trimiteți mesajul , ace܈tia vor avea
܈ansa să vă trimită un mesaj pe pagina de Facebook.
3.2.8 Promovarea unui eveniment
 Alegerea unui eveniment sau introducerea adresei URL.
 Alegerea numelui campaniei.
 Setarea publicului ܈i a bugetului (Facebook va seta un segment de public din apropierea
evenimentului).
Fig. 3.8 Ajungerea la persoanele din apropiere
Sursa : The complete guidee to Facebook Advertising (Buffer)

28

Facebook va alege automat imaginea principală a evenimentului ܈i o va sugera pentru folosirea ei în
anunț.
Facebook va include în mod automat data, ora, titlul evenimentului, locația ܈i numărul de persoane
interesate sau care vor participa.
3.2.9 Ob܊inerea de persoane care să revendice o ofertă

 Alegerea unei oferte publicate pe pagina de Facebook/crearea unei oferte noi.
 Denumirea campaniei.
Fig. 3.9 Promovarea unui eveniment
Sursa : The complete guidee to Facebook Advertising
(Buffer)
Fig. 3.10 Obținerea de persoane care să revendice o ofertă
Sursa : The complete guidee to Facebook Advertising (Buffer)

29

Crearea ofertei se poate face direct de la editorul de anunțuri sau direct de pe pagina de Facebook. Oferta
poate apărea direct în titlu ܈i text, apoi vă puteți conecta la o adresă web sau să includeți un c od
promoțional. Se pot seta datele ofertei ܈i numărul persoanelor care vor profita de aceasta.
3.2.10 Cre܈terea vizualizări lor unui videoclip

 Alegerea unei pagini de Facebook/introducerea unei adrese URL.
 Numele campaniei.
 Alegerea publicului ܈i bugetului .
În primul rând, se va încărca un videoclip pentru a fi distribuit. Se pot folosi o serie de trei până la ܈apte
imagini care va fi redată ca un videoclip de tip slideshow (Anexa 1) .
După selectarea videoclipului, se poate modifica modul în care apare anunțul prin personalizarea textului
܈i al butoanelor. În mod implicit, Facebook nu va afi܈a un buton, permițând anunțului să se concentreze
pe câ܈tigarea de vizualizări ale videoclipului .
3.2.11 Atragerea poten܊ialilor clien܊i

Fig. 3.11 CreYuterea vizualizărilor unui videoclip
Sursa : The complete guidee to Facebook Advertising (Buffer)
Fig. 3.12 Atragerea potențialilor clienți
Sursa : The complete guidee to Facebook
Advertising (Buffer)

30
 Alegerea unei pagini de Facebook/introducerea unei adrese URL.
 Numele campaniei.
 Alegerea publicului ܈i bugetului .
Construirea anunțului va fi la fel ca în cazul celorlalte campanii. Se va putea personaliza imaginea ܈i
textul care va apărea în toate locurile din anunț. În anunț vor exista opțiuni pentru ܈ase butoane diferite:
Aplicați, Descărcați, Obțineți oferta, Aflați mai multe, Înscrieți -vă, Abonați -vă.
Fiecare dintre aceste butoane va face legătura cu un formular care se va putea crea în cadrul editorului de
anunțuri Facebook.
Sub secțiunea de personalizare se află secțiunea formularului. Pa܈ii pentru crearea unui nou formular pe
Facebook sunt:
 Numirea formularului.
 Alegerea limbii principale.
 Selectarea informațiilor care vor fi primite .
Implicit, Facebook va sugera e- mailul ܈i numele complet al persoanei. Se pot alege aceste două opțiuni
pentru a extinde listarea ܈i pentru a include alte opțiuni. De asemenea, se pot pune trei întrebări
personalizate în plus față de opțiunile date de Facebook. Se pot personaliza răspunsurile pentru fiecare
întrebare sau se pot lăsa să fie răspunsu ri deschise.
3.3 Alegerea audien܊ei reclamelor pe Facebook
În fiecare set de reclame sau de anunțuri există opțiunea de a viza un anumit segment de publi c. Acesta
este unul dintre avantajele semnificative ale publicității pe Facebook.
Setările pentru alegere a publicului:
 Crearea unui public personalizat.
 Direcționarea geografică .
 Vârsta, genul, limba vorbită .
 Vizarea după interese sau comportament .
 Alegerea publicului în funcție de modul în care este conectat sau nu este conectat la pagina de
Facebook promovată .

31

3.3.1 Direc܊ionarea geografică
Segmentarea publicului prin locația acestuia permite includerea sau excluderea persoanelor care vor
vedea anunțul în funcție de locul în care se află.
 Toată lumea din această locație .
 Persoanele care locuiesc în această locație .
 Oamenii care au fost recen t în această locație .

3.3.2 Vârsta, genul ܈i limbajul
Pentru opțiunea de vârstă se poate alege o vârstă minimă ܈i maximă, iar anunțul va fi distribuit numai
persoanelor a căror vârstă se încadrează.
Fig. 3.14 Direcționarea geografică
Sursa : The complete guidee to Facebook Advertising (Buffer) Fig. 3.13 Alegerea publicului
Sursa : The complete guidee to Facebook Advertising (Buffer)

32
Acela܈i lucru este valabil ܈i pentru gen, unde opțiunile sunt Toți bărbații sau Toate Femeile .
Pentru opțiunea de limbă, se poate lăsa acest lucru numai dacă publicul vizat nu vorbe܈te într -o altă limbă
decât cea care se găse܈te de obicei în locațiile alese.
3.3.3 Interese ܈i comportamente
Aceasta este probabil cea mai detaliată secțiune a opțiunilor pentru publicitatea pe Facebook. Facebook
împarte această secțiune în trei categorii. Există ܈i o a patra categorie pentru segmentarea avansată.
1. Datele demografice : Nivelul de educație, Locul de muncă, Relații, Venituri etc.
2. Interese : Fitness, Cumpărături, Sport, Afaceri etc.
3. Comportament : Dimensiunea companiei B2B, Sistemul de operare utilizat, Comportamentul de
cumpărare etc.
4. Conexiuni (Anexa 1) : Se poate alege segmentarea în funcție de modul în care o persoană a
interacționat/nu a interacționat cu pagina, aplicația sau evenimentul promovat. Aceasta poate fi o
caracteristică necesară de segmentare atunci când se urmăre܈te o audiență care s -ar putea să nu fie
familiarizată cu produsul promovat sau dacă se urmăre܈te o audiență care deja ܈tie produsul promovat.
3.4 Alegerea bugetului
În setările de buget pentru anunțurile de pe Facebook se pot controla câteva elemente importante: suma
care se dore܈te a fi cheltuită ܈i momentul de începere al cheltuielii. În acest stadiu, există ܈i alte opțiuni de
personalizare specifice pentru cei care doresc să aibă un control mai mult asupra bugetului.
Cu bugetul zilnic, sum a stabilită este suma maximă care va fi cheltuită pe o anumită azi. Cu bugetul de tip
lifetime (Anexa 1) , suma stabilită este maximul care se poate cheltui pe întreaga durată a anunțului.

3.5 Facebook Ads – Strategii populare
 Alegerea locului de plasare al adresei URL (Jones)
 Informații scurte.
 Includerea unei oferte sau a unui preț.
Fig. 3.15 Alegerea bugetului
Sursa : The complete guidee to Facebook Advertising
(Buffer)

33
 Includerea unor cuvinte cheie sau a imaginilor / videoclipurilor persuasive.
 Scrierea adresei URL deasupra imaginii / videoclipului.
 Fără aYuteptări (Chieruzzi)
 Dublarea lucrurilor care funcționează (să nu se a܈tepte mărirea cheltuielilor pe o reclamă mare).
 Să nu se ignore funcțiile noi ܈i tipurile de anunțuri (formatele noi vor depă܈i performanțele în
primele câteva luni înainte ca utilizatorii să fie familiarizați cu acesta).
 Testarea fiecărui aspect al campaniei.
 Sfaturi pentru utilizarea imaginilor (Perrotta)
 Evitarea utilizării imaginilor de calitate scăzută, al fotografiilor generice sau al imaginilor fără a
avea dreptul de utilizare al acestora.
 Imaginile anunțurilor Facebook sunt mici (100×72 pixeli).
 Utilizarea imaginilor cu persoane care se află în partea dreaptă (utilizatorii vor urmări linia de
vizare a subiectului ܈i va exista o probabilitate mai mare de citire a textului publicitar).

34

CAPITOLUL 4

STUDIU DE CAZ
“PROMOVAREA PE FACEBOOK A UNUI PROIECT PSIHO- EDUCA܉IONAL (ORA DE
EDUCA܉IE RUTIERĂ)”

4.1 Despre proiect
Ediția a III -a a proiectului „Ora de educație rutieră” a avut loc în perioada 20 martie – 14 aprilie 2017.
Această ediție a avut loc în 60 de ܈coli din Bucure܈ti. La proiect au participat 300 de învățători, 50 de
studenți ܈i 30 de poliți܈ti locali (Comunicat de presă: Ora de Educație Rutieră) care le-au prezentat
elevilor de clasa a III- a importanța regulilor de circulație rutieră.

4.1.1. Echipa
Persoanele care fac parte din echipa care a organizat proiectul „Ora de educație rutieră” este format din
psihologi, poliți܈ti, voluntari, studenți la psihologie ܈i pedagogie.
Printre ace܈tia fac parte:
 Asociația EDIT care se ocupă de managementul proiectului, imagine, comunicare ܈i marketing. Fig. 4.1 Evoluția proiectului
Sursa: http://oradeeducatierutiera.ro/proiect-ora-de-educatie-rutiera/

35

 Asociația Împreună Pas cu Pas care contribuie la psihologia copilului ܈i formarea studenților.
 Poliția Română care este prezentă prin poliți܈tii de trafic, cu ma܈inile ܈i echipamentul din dotare
la toate evenimentele.
 Facultatea de Psihologie Yui Etiințele Educației (Universitatea BucureYuti) care livrează studenți
implicați direct în desfă܈urarea activităților.
(Echipa: Ora de Educație Rutieră)

Asociația EDIT (Asociația pentru Educație, Dezvoltare și Implicarea Tineretului)
 Este o organizație non -guvernamentală și non -profit, ale cărei arii de acțiune sunt sănătatea,
educația, cultura și tineretul. (Asociația E.D.I.T.)

4.1.2 Organizatori ܈i Parteneri
Proiectul „Ora de e ducație rutieră” include o serie de ONG- uri, instituții publice ܈i companii private.
Fig. 4.2 Echipă Organizatori
Sursa: http://oradeeducatierutiera.ro/echipa/
Fig. 4.3 Echipă E.D.I.T
Sursa : http://asociatia-edit.ro/echipa/

36

Lista cu organizatorii, partenerii, sponsorii ܈i partenerii media ai proiectului .
 Organizatori : Asociația EDIT ܈i Asociația Împreună Pas cu Pas .
 Parteneri i nstituționali: Primăria Municipiului Bucure܈ti prin PROEDUS – Centrul de Proiecte
Educa ționale ܈i Sportive, Poli ția Română, Inspectoratul ܇colar al Municipiului Bucure ܈ti,
Facultatea de Psihologie ܈i ܇tiințele Educa ției (Universitatea din Bucure܈ti ).
 Parteneri media: Agerpres, Bucure ܈ti FM, Itsy Bitsy, Copilul.ro, Draga mea pentru copii, Ioana,
Femeia de azi, Femeia, România Liberă .
 Sponsori: Carrefour, Generali, Rainbow International Distribution, Sim Top, Meizu, Nilox.
(Parteneri ܈i sponsori: Ora de Educație Rutieră)
4.2 Scopuri ܈i obiective
 Informarea corectă a copiilor cu privire la siguranța rutieră.
 Încurajarea respectării regulilor de circulație rutieră.
 Responsabilizarea socială a elevilor.
 Găsirea echilibrului dintre teorie ܈i practică.
 Dezvoltarea muncii de voluntariat, a lucrului în echipa ܈i a abilităților de comunicare ale acestora.
4.3 Campania de promovare
 Obiective de marketing:
Considerare : scopul de a îi face pe părinți să înceapă să se gândească la proiectul „Ora de educați e
rutieră” ܈i să afle mai multe informații despre activitățile desfă܈urate în cadrul acestuia.
Interacțiunea cu publicul : dorința de a îi face pe vizitatori să interacționeze cu postările / pagina de
Facebook.
 Promovarea postărilor .
 Promovarea paginii.
 Promovarea evenimentului.

Fig. 4.4 Obiective Marketing
Sursa: Arhiva OER

37

 Target:
Locație: Bucure܈ti (România) .
Vârsta: 25 – 40 de ani (vârsta publicului a fost aleasă de către organizatorii proiectului).
Limbi cunoscute: Română .

Date demografice:
 Părinți care au copii în clasele primare
 Căsătoriți / divorțați / văduv(ă)
Interese:
 Cre܈terea copiilor
 Paternitate
 Caritate ܈i cauze
 Probleme de comunitate
 Voluntariat

Fig. 4.5 Target
Sursa: Arhiva OER
Fig. 4.6 Date demografice
Sursa: Arhiva OER

38

Conexiuni : prieteni ai căror persoane le place pagina „Ora de educație rutieră” .

 Reclama de promovare a paginii:
 Montaj : clip video care rulează în buclă (conține imagini de la edițiile anterioare)
 Textul reclamei : „Susținem cursuri cu o durată e 50 de minute despre regulile de circulație, dar ܈i
familiarizarea elevilor cu terminologia de specialitate. ”

4.4 Postări ܈i comunicare pe pagina de Facebook

Fig. 4.8 Reclama de promovare
Sursa: Arhiva OER Fig. 4.7 Conexiuni
Sursa: Arhiva OER
Fig. 4.9 Postări pe Facebook (1)
Sursa : Ora de Educație rutieră (Facebook)

39

Analiza postărilor de pe Facebook ale „ Orei de educație rutieră” :
 Postează conținut nou în fiecare zi.
 Timpul de răspuns la mesajele ܈i comentariile primite este rapid.
 Interacționează cu alte pagini de pe Facebook (Poliția Română, EDIT, Asociația Pas cu Pas,
Agerpres).

Descrierea paginii:
„Ediția a III -a. 60 ܈coli din Bucure܈ti . 10.000 elevi clasa a III- a. 50 studenți. 30 poliți܈ti locali. 300
învățători.” (Ora de educatie rutiera – Acasă | Facebook)

Analiza activității de pe Facebook:
 Postări pe zi: 0.8
 Media de lungime a postărilor: 373
 Pagini apreciate: 37
 Videoclipuri postate: 20
Sursa: (Likealyzer.com)

Fig. 4.10 Postări pe Facebook (2)
Sursa : Ora de educație rutieră (Facebook)
Fig. 4.11 Postare pe Facebook (3)
Sursa : Ora de educație rutieră (Facebook)

40
Angajamentul vizitatorilor paginii:
 7.948 de persoane vorbesc despre “Ora de educație rutieră”
 20.454 aprecieri pe Facebook
 Rata de angajament a vizitatorilor este de 39%
Sursa: (Likealyzer.com)

4.5 Concursul desfă܈urat pe pagina de Facebook
În cadrul ediției proiectului s -a desfă܈urat un concurs cu premii, în care copii trebuiau să realizeze în
echipă o machetă care să cuprindă elementele învățate pe parcursul proiectului (intersecții, semne de
circulație, străzi, pietoni, ma܈ini).
Scopul concursului a fost acela de a îi ajut a pe copii să acumuleze cuno܈tințe despre educația rutieră ܈i de
a le dezvolta lucrul în echipă ܈i imaginația.

Fig. 4.13 Pozele cu machetele
Sursa : Ora de educație rutieră (Facebook) Fig. 4.12 Analiza postărilor de pe Facebook
Sursa: thevisualized.com
Fig. 4.12 Analiza postărilor pe Facebook
Sursa : The Visualized

41

 Detalii concurs:
 Fiecare clasă care a participat la proiect a avut de realizat câte o machetă care să c onțină
elementele învățate pe parcursul proiectului.
 Materialele care au putut fi utilizate: plastilină, plastic, hârtie, carton, figurine.
 Machetele trebuiau să fie realizată de toți copii din fiecare clasă .
 Construirea machetelor a fost supravegheată de fiecare profesor.
 Timpul de realizare: 2 săptămâni.
Etapele concursului:
 Etapa I (faza pe ܈coală): fiecare ܈coală a decis macheta care a reprezentat ܈coala.
 Etapa II (faza pe sector): Comisia de Concurs a decis care au fost cele mai reu܈ite machete din
fiecare sector (3 machete pe sector) + concurs de popularitate pe pagina de Facebook.
 Etapa III (faza pe municipiu): 18 machete au concurat pentru premiile concursului (votul Comisiei
+ votul de pe Facebook).

4.6 Evenimentul promovat pe pagina de Facebook
Evenimentul „Demonstrație Auto” a avut loc de data de 13 mai 2017, în parcarea Bucure܈ti Mall.
Parcarea a fost transformată într -o pistă de raliu. În cadrul evenimentului au participat Vali Porcisteanu și
Adrian Grigore, doi piloți români cunoscuți, care au făcut demonstrații cu ma܈inile de raliu pentru copii ܈i
pentru părinții acestora.
De asemenea, la eveniment au fost prezente ma܈inile ܈i motocicletele celor de la Poliția Locală Bucure܈ti.
Evenimentul a marcat terminarea celei de- a treia ediții ale proiectului „Ora de educație rutieră” .
 Partenerii evenimentului:
 Primăria Municipiului Bucure܈ti, Proedus, Politia Locala Bucure܈ti, Poliția Locală Sector 3,
Facultatea de Jurnalism ܈i ܇tiințele Comunicării. Mulțumim Autonom Rent -a-Car, Rainbow
International Distribuiton ܈i bineînțeles Bucure܈ti Mall. Fig. 4.14 Macheta câYutigătoare
Sursa : Ora de educație rutieră
(Facebook)

42

Fig. 4.15 Banner de promovare de pe pagina de Facebook a
evenimentului
: Ora de educație rutieră (Facebook)

43
CAPITOLUL 5

CONCLUZII
Internetul a apărut din nevoia de comunicare rapidă ܈i eficientă a oamenilor. Impactul acestuia a reu܈it să
schimbe felul în care comunicăm, modul de desfă܈urare a muncii ܈i tipurile de tranzacții existe nte ܈i a
ajutat la evoluția comunicării în masă.
Publicitatea online este una dintre cele mai avantajoase ܈i interactive forme de publicitate existente până
acum. Printre formele de promovare ale publicității online se regăsesc bannerele publicitare, public itatea
prin motoarele de că utare sau publicitatea pe paginile de social media.
Publicitatea pe paginile de social media este avantajoasă deoarece utilizatorii acestor pagini stochează
informații personale, inclusiv vârsta, genul, locația ܈i interesele. Aceste informații le permit agenților de
publicitate să creeze ܈i să trimită anunțuri publicitare către persoanele care sunt interesate de pr odusul sau
serviciul respectiv.
Facebook ads este unul dintre cele mai eficiente instrumente de publicitate pe social media. Printre
avantajele utilizării Facebook Ads se numără : crearea de campanii u܈or de urmărit, controlarea eficientă a
bugetului, diversitatea opțiunilor de direcționare ܈i diverse suporturi media care pot ajuta la atragerea
publicului.

În concluzie, promovarea pe Facebook a proiectului „Ora de educație rutieră” a adus proiectului
următoarele beneficii :
 Promovarea proiectului.
 Promovarea postărilor de pe pagina de Facebook.
 Promovarea paginii în sine.
 Informarea părinților despre proiect ܈i evenimentele desfă܈urate în cadrul acestuia.
 Interacționarea cu publicul prin intermediul postărilor ܈i al concursului desfă܈urat pe Facebook.

44
BIBLIOGRAFIE

1. Alliance World Wide Web. (2012). Preluat pe Aprilie 15, 2018, de pe
http://www.alliancewww.com/social-media.html
2. Asociația E.D.I.T. . Preluat pe Mai 15, 2018, de pe http://asociatia -edit.ro/
3. Balaban, D. C. (2009). Publicitatea. De la planificarea strategică la implementarea media. Ia܈i:
Polirom.
4. Chieruzzi, M. . Facebook Ads Suicide: 6 Deadly Errors to Avoid. 5. Comunicat de presă: Ora de
Educație Rutieră. Preluat pe Aprilie 29, 2018, de pe Comunicat de presă:
http://oradeeducatierutiera.ro/comunicate-de-presa/ 6. Dertouzos, M. (1999). The Oxygen Project: The
Future of Computing.
7. Echipa: Ora de Educație Rutieră. Preluat pe Mai 15, 2018, de pe Ora de Educație Rutieră:
http://oradeeducatierutiera.ro/echipa/
8. Gibson, M. (2012, Iulie 12). History of Online Display Advertising. Preluat pe Februarie 28, 2018, de
pe https://www.frequence.com/
9. Google. (2002, Februarie 20). Google Introduces New Pricing for Popular SelfService Online
Advertising Program. Preluat pe Februarie 28, 2018, de pe http://googlepress.blogspot.ro/2002/02/google-
introduces-new-pricing-for.html
10. Goyal, S. (2013, Noiembrie 5). Advertising on social media. Scientific Journal of Pure and Applied
Sciences. Preluat pe aprilie 25, 2018
11. Guțu, D. (2007). New Media. Bucure܈ti: Tritonic. 12. Halzack, S. (2016, Ianuarie 14). Why the social
media ‘buy button ’ is still there, even though most never use it. Washington Post.
13. Internet Society. (2018, martie 1). Preluat de pe www.internetsociety.org
14. Jansen, B., & Mullen, T. (2008). Sponsored search: an overview of the concept, history, and
technology. International Journal of Electronic Business, 114 –131.
15. Jones, K. How Facebook Advertising Performed vs Google Ads.
16. Kevan, L. (2017). The complete guide to Facebook advertising. Buffer. 17. Libby, D. (1999, Iulie 10).
RSS 0.91 Spec, revision 3. Preluat pe Martie 12, 2018, de pe https://www.aol.com/
18. Likealyzer.com. Preluat pe Mai 25, 2018, de pe https://likealyzer.com/
19. Merrill, M., & Christine, O. (1996, Martie 1). The Internet as Mass Medium. Preluat pe Aprilie 2,
2018, de pe Oxford Academic: https://academic.oup.com/joc/articleabstract/46/1/39/4160238
20. Ora de Educație Rutieră. Preluat pe Mai 15, 2018, de pe Ora de educație Rutieră:
http://oradeeducatierutiera.ro/
21. Ora de educatie rutiera – Acasă | Facebook. (fără an). Preluat de pe Ora de educatie rutiera – Acasă |
Facebook: https://www.facebook.com/pg/Oradeeducatierutiera/about/?ref=page_internal 22. Parteneri ܈i

45
sponsori: Ora de Educație Rutieră. (fără an). Preluat pe Mai 15, 2018, de pe Ora de Educație Rutieră:
http://oradeeducatierutiera.ro/parteneri-sponsori/
23. Perrotta, F. (2012). A Deep Dive Into Facebook Advertising.
24. Pisoschi , A.. Definiții privind cercetarea, dezvoltarea, inovarea. Preluat pe Martie 25, 2018, de pe
http://www.strategiecdi.ro/spice/admin/UserFiles/File/Definitii%20specifice%20domeniului%20cercetari
i %20stiintifice%20si%20dezvoltarii%20tehnologice.doc
25. Tanenbaum, A. S. (2003). Computer Networks.
26. Templeton, B. (2008). Preluat pe Februarie 26, 2018, de pe Origin of the term spam to mean net
abuse: http://www.templetons.com/brad/spamterm.html
27. Templeton, B. (2008). Reflections on the 25th Anniversary of Spam. Preluat pe Februarie 2018, 2018,
de pe http://www.templetons.com/brad/spam/spam25.html
28. The Visualized.com. Preluat pe Mai 26, 2018, de pe www.thevisualized.com 29. Veghe ,܈I., &
Grigore, B. (2003). Relațiile publice ܈i publicitatea online. Ia܈i: Polirom.

46

ANEXA 1

GLOSAR
1. Feedback – informații despre reacția unui consumator la un produs, serviciu, performanță etc. ;
informația ajută de cele mai multe ori la îmbunătățirea produsului / serviciului.
2. Blogger – persoană care scrie regulat materiale pentru un blog.
3. Vlogger – persoană care înregistrează videoclipuri în care vorbesc despre viața lor, păreri, interese
etc. ܈i pe care le încarcă pe diferite site -uri video (Blog video).
4. Facebook – rețea socială apărută în anul 2004 , de tipul Hi5, MySpace, Twitter.
5. Facebook Ads – reclamă creată de Facebook care este utilizată de către utilizatorii acestuia.
6. Re܊ele interconectate – ansamblu format din mai multe sisteme conectate între ele, care pot face
schimb de date
7. Re܊ea de calculatoare – ansamblu de calculatoare care le asigură utilizatorilor folosirea în comun
a resurselor rețelei.
8. Re܊ele IP – număr unic care asigură un serviciu de transmitere a datelor, fără conexiune
permanentă.
9. Navigator web – program care permite acces ul utilizatorilor de internet la conținutul paginilor
web.
10. Infrastructuri – componentele ܈i elementele de bază necesare funcționării rețelelor de
calculatoare ܈i a celor de internet.
11. Spam – e-mail nesolicitat trimis în masă unor utilizatori neinteresați de mesajul respectiv.
12. Clickable – conținut al cărui scop principal este atragerea atenției ܈i încurajarea vizitatorilor să
facă click pe un link -ul respectiv.
13. Search – metodă de plasare a anunțurilor publicitare pe paginile web rezultate din căutarea pe
motoarele de căutare (Google, Bing).
14. URL – adresa unei pagini aflate pe Worl Wide Web.
15. Feed Web / News feed – format de date utilizat pentru a oferi utilizatorilor conținut actualizat.
16. Configurată – reclamă care a fost structurată într -o anumită formă.
17. Stoc de căutare – bază de date online care permite căutarea ܈i achiziționarea de poze contra cost.
18. Call to action – conținut destinat vizitatorilor, cu scopul de a -i îndemna să efectueze un anumit
act.
19. Pixel – zonă de iluminare de pe un ecran de calculator ; element din care este compusă o imagine
digitală.

47
20. Pixel de conversie – instrument de analiză care constă într -un cod care poate fi utilizat pe pagina
de Facebook ܈i care ajută la urmărirea vizitatorilor paginii.
21. Deep links – folosirea unui hyperlink pentru a face legătura cu o pagină web specifică.
22. Slideshow – prezentare bazată pe afi܈area unor imagini sau a unor diapozitive.
23. Conexiuni – legături dintre comportamentul vizitatorilor paginii ܈i a conținutului acesteia.
24. Lifetime budget – buget care permite stabilirea unei sume de bani pentru întreaga durată a
reclamei.