Lector, univ. dr. Camelia Teodorescu Absolvent, Măiță Marius-Ionuț București 2020 UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI Facultatea de geografie Domeniul:… [307191]

[anonimizat], univ. dr. Camelia Teodorescu

Absolvent: [anonimizat]

2020

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

Facultatea de geografie

Domeniul: Geografie

Programul de studiu: [anonimizat], univ. dr. Camelia Teodorescu

Absolvent: [anonimizat]

2020

CUPRINS

INTRODUCERE

Turismul pentru tratament sau cură balneomedicală este o formă specifică a [anonimizat]. A luat o mare amploare nu atât ca urmare a dorinței de a [anonimizat] a bolilor profesionale determinate de ritmul vieții moderne. [anonimizat], termale, [anonimizat], etc. [anonimizat]. [anonimizat] o [anonimizat] a capacităților de cazare și la realizarea unor încasări medii sporite pe zi.

[anonimizat], [anonimizat], [anonimizat] ([anonimizat].). Turismul balnear se detașează în cadrul celorlalte forme de turism datorită multiplelor beneficii sociale și economice pe care le aduce ca urmare a efectelor pozitive pe care acesta le are asupra stării de sănătate fizică și psihică a oamenilor.

Turismul pentru sănătate este considerat ca fiind: “[anonimizat], [anonimizat]-și mențină sănătatea și bunăstarea lor”. O [anonimizat]: “[anonimizat]”. [anonimizat], [anonimizat]: [anonimizat], intensificarea acțiunii patogene a [anonimizat] a populației. [anonimizat]. Prin rezultatele eficiente obținute în menținerea și consolidarea sănătății și a [anonimizat] a cărei poziție pe piața turistică internațională este în continuă creștere. [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat]. [anonimizat]-un program realist de dezvoltare generală a turismului, turismul balnear, la rândul său, se poate repoziționa pe piața turismului românesc și pe piața turismului balnear european. Punerea în practică a unui program de dezvoltare se face pe baza unor strategii, de a căror calitate depinde reușita acestei acțiuni, care se poate concretiza atât în creșterea cererii pentru turismul balnear românesc și integrarea stațiunilor balneare din țara noastră în topul celor cu o bună cotă de piață în Europa, cât și în determinarea unui număr cât mai mare de turiști români să aleagă ca destinație de vacanță o stațiune balneară. Strategiile naționale de dezvoltare a turismului din România, trebuie să armonizeze strategiile elaborate la nivel regional, local și al fiecărei stațiuni, ținând cont și de strategiile europene, în vederea evidențierii bogăției ofertei românești de acest gen și pentru a trezi interesul turiștilor străini atrași spre stațiunile balneare din statele dezvoltate ale Uniunii Europene nu numai de calitatea ofertei dar și de promovarea susținută a acesteia. Tocmai de aceea, avantajele deosebite oferite României de importantul potențial balnear de care dispune trebuie să se transforme într-un avantaj competitiv, care în condițiile unei strategii adecvate să devină unul dintre elementele cheie ale turismului românesc. Având în vedere necesitatea dezvoltării acestui segment de turism, turismul balnear sau de sănătate, cât și gradul avansat de uzură al societăilor balneare, se impun în mod stringent și obligatoriu, investițiile ca unic mod de redresare atât din punct de vedere al bazei materiale cât și al tratamentului balnear.

România este una din țările cu cele mai bogate și mai variate resurse turistice și un important potențial economico-social. Turismul reprezintă unul din sectoarele capabile să asigure o dezvoltare economică semnificativă. În condițiile în care România dispune de un potențial balnear de excepție, caracterizat nu numai prin faptul că deține o treime din apele minerale existente în Europa, dar și prin cea mai mare diversitate de factori naturali de cură între care unii cu valoare de unicat sau puțin răspândiți în Europa, poate deveni un pilon de bază al turismului românesc. Aceasta presupune însă un proces profund, o restructurare a turismului românesc, o regândire a acestuia pornind de la cerințele pieței interne și internaționale, de la cerințele pe care le au consumatorii acestui turism și creând un turism balnear de calitate.

Stațiunea Amara, ca mai toate stațiunile balneoclimaterice din România, a suferit de-a lungul timpului urcușuri și coborâșuri în sfera turismului balnear. S-a lasnat pe piața turistică acum mai bine de 100 de ani, când apele minerale ale lacului omonim făceau minuni în tratarea anumitor boli în instalațiile primitive contruite în scop turistic. Potențialul turistic existent, dar și posibilele căi de dezvoltare a turismului, prin lacul său cu apă sulfuroasă și nămolul sapropelic de-o calitate excepțională, le voi prezenta în conținutul lucrării.

Am ales ca temă a lucrării de licență turismul balnear deoarece sănătatea reprezintă cea mai adevărată stare de fericire pe care un om o poate avea, fie că este vorba despre propria sănătate, fie a celor apropiați. În anul 1967, Organizața Mondială a Sănătății a declarat faptul că sanatatea este o stare totală de bunastare fizică, socială și mentală și nu în mod principal absența bolii sau a unei infirmități. Turismul de sănătate contribuie la revitalizarea acestei stări prin îmbunătățirea sistemului funcțional uman.

Prezenta lucrare conține un studiu de caz bazat pe dezvoltarea durabilă întocmită de autoritățole locale din stațiunea Amara. Cuvântul „amar” impune un gând de nedorință, de respingere prin adevărata sa semnificație, denumirea localității venind de la lacul aferent, cărui nume i s-a datorat din pricina gustului ușor amărui pe care il lasă din cauza concentrației mineralogice. Însă, dacă trecem peste senzația „amară”, vom descoperi un loc primitor, plin de viață, menit să își întâmpine oaspeții cu cea mai mare plăcere, o stațiune în adevăratul sens al cuvântului. Stabilirea temei lucrării de diplomă are la bază amprenta pe care activitățile turistice practicate la doar „o aruncătură de băț” de locul unde am trăit, au avut-o în evoluția propriei mele personalități. Prezenta lucrare este împărțită în 3 mari capitole prin care am încercat să evidențiez potențialul turistic balnear existent la nivelul stațiunii Amara și posibilitatea sa de dezvoltare. Chiar dacă nu am participat la conturarea sa ca stațiune turistică și la întreaga sa evoluție, m-am documentat cu mare interes și pasiune, astfel încât să îmi prezint cât mai concret și corect posibil studiul de caz.

Primul capitol este legat de „Aspectele generale” și prezintă localizarea orașului și implicit a stațiunii Amara în cadrul României și în cadrul județului Ialomița. Se evidențiază personalitatea fizico-geografică a teritoriului pe care este amplasat stațiunea, un factor favorabil dezvoltării turismului balnear. Capitolul cuprinde aspecte legate de climă, prin care se conturează capacitatea practicării turismului de agrement și balnear în condiții optime, aspecte legate de hidrografia regiunii, reprezentată de puține lacuri naturale cu calități terapeutice asemănătoare lacului Amara și de principalul curs de apă al regiunii, aspecte legate de vegetație și faună, de relief, precum și aspecte legate de sol. În alcătuirea acestui capitol, a fost necesară documentarea din diverse opere de specialitate.

Capitolul al doilea cuprinde potențialul turistic al stațiunii. Se poate spune că reprezintă o importantă parte în atingerea obiectivelor acestei lucrări și că este capitolul esențial în prezentarea unor concluzii despre valorificarea potențialului turistic existent și în conturarea posibilelor căi de dezvoltare. Este împărțit în 3 mari subcapitole, „Potențialul turistic natural” unde am prezentat calitatea și compoziția deosebită a apelor minerale din lac și a nămolurilor sapropelice atât de renumite, precum și factorii naturali de cură, indicațiile terapeutice sau procedurile terapeutice folosite la Amara, iar al doilea subcapitol „Potențialul turistic antropic” este reprezentat de numeroasele manifestări cultural-artistice și de structurile de agrement existe la nivel de stațiune. În alcătuirea acestui capitol m-am bazat pe informațiile oferite de cărțile specializate în turism balnear, dar și pe propriile cunoștințe în conturarea caracterului turistic antropic. Al treilea subcapitol se datorează strict cercetărilor mele din teren. Aici am prezentat infrastructura turistică existentă la nivelul stațiunii și orașului Amara. Cuprinde infrastrucura de cazare și alimentație publică, cu toate dotările de agrment aferente unităților de cazare, precum și infrastructura de transport și calitatea acesteia. În execuția cuprinsului acestui capitol am încercat să evidențiez nevoile turiștilor, în scopul unei șederi plăcute, pe care stațiunea din bărăgan le îndeplinește întocmai, sau doar parțial.

Al treilea capitol cuprinde strategiile de dezvoltare și de promovare. De menționat că aici am adăugat promovarea prin intermediul activităților cuprinse în strategiile de dezvoltare și prin căi Mass-media. Pentru o acuratețe mai amplă, sursa de informații folosită pentru a învălui acest ultim capitol a fost chiar site-ul primăriei care oferă numeroase studii de piață alcătuite din cererea și oferta turistică. Subcapitolul aferent acestuia, „Strategii de marketing” ce include și „Analiza SWOT”, prezintă capacitatea de management din interiorul conducerii activităților turistice din stațiune. Management care poate fi pe alocuri ineficient, având în vedere perioada sumbră prin care stațiunea a trecut în ultima perioadă. De asemenea, în acest capitol am inclus și modalitățile de promovare prin diverse mijloace.

Cu ajutorul site-ului primăriei, site-urile naționale dedicate fondurilor, presei locale și deplasărilor multiple făcute la fața locului am reușit să dezvolt unul dintre cele mai esențiale și elaborate puncte ale acestei lucrări și anume „proiectele de dezvoltare” aflate în diferite faze de planificare, execuție sau chiar întreținere. Totodată bazându-mă pe infrastructura existentă la nivel de stațiune, pe proiectele în curs de execuție sau deja planificate am încercat să dezvolt o nouă perspectivă spre care Amara ar putea să se îndrepte pentru consolidarea statutului său de stațiune balneoclimaterică de nivel național și chiar posibilități de a-și extinde orizontul spre exteriorul granițelor țării, desigur ieșindu-și din confortul creat de-alungul timpului.

În elaborarea prezentei lucrări am beneficiat de ajutor necondiționat din partea doamnei profesor îndrumător Lector universitar dr. Teodorescu Camelia, căruea tind să îi mulțumesc pe această cale pentru sprijinul oferit.

CAPITOLUL 1. Aspecte Generale

Limitele și asezarea geografică a stațiunii Amara

Bucurându-se de o amplasare mai mult sau mai puțin centrală în cadrul județului Ialomița, orașul Amara se situează din punct de vedere geografic între coordonatele 40°37'12 latitudine nordică și 27°19'12 latitudine estică. Fiind traversată de șoseaua națională DN 2C, care leagă Slobozia de Buzău, la numai 7 km distanță de municipiul reședință de județ și la 130 km de capitala țării, localitatea Amara se află într-o zonă favorabilă comunicațiilor. La o altitudine ce variază între 25 m și 45 m Amara se învecinează în partea de vest cu comunele Perieți și Gheorghe Doja, în partea estică cu cartierul Slobozia Nouă al municipiului Slobozia, la nord cu satul Smirna și comuna Grivița, iar în partea de sud cu municipiul reședință de județ. Pe de altă parte, stațiunea Amara se află în sud-estul orașului, pe malul nordic si vestic al lacului cu același nume, înconjurată de parcul dendrologic.

harta 1. Localizarea orașului Amara în cadrul județului Ialomița. Harta județului Ialomița și localizarea sa pe teritoriul României. Lucrată în ARCMap – Măiță Marius Ionuț

Aspecte de relief și soluri

Situată în partea central- estică a județului Ialomița, Amara împrumută numele lacului atestat documentar cu aproape jumătate de secol înaintea sa. Aparține din punct de vedere geologic platformei Valahe al cărui soclu rigid este format din cristalin metamorfic și din roci magmatice, iar seismologic este afectată de cutremurele cu focarul de 80-180 km adâncime din Carpații de Curbură, zona Vrancei. Prospecțiunile geologice au identificat la Amara gaze naturale în meoțian. Relieful variază ca altitudin între 25 m și 45,5 m.

Câmpul Amara, care după spusele geografului G. Vâlsan, nu este un sinonim cu termenul de câmpie ci este un interfluviu din cadrul zonelor de câmpie, o suprafață slab denivelată de procesele de tasare. Acesta este parte componentă a Bărăganului Central mărginit de Câmpul Roșiori N, Câmpia Padinei V, Câmpia Strachinei E, Lunca Ialomiței S. Specific acestor câmpuri este acoperisul de loess, iar în unele locuri apar nisipurile, structură ce permite producerea tasării și sufoziunii. Din punct de vedere geomorfologic, teritoriul localității este poziționat într-o zonă de interferență între terasa, câmpul și lunca Ialomiței. Cea mai mare parte din teritoriul localității o ocupă terasa Ialomiței, cu altitudinea relativă de 8-12 m și numeroase limane fluviatile. O altă caracteristică o reprezintă existența unui curs părăsit al râului Ialomița cu o structură specificp rezultată în urma proceselor de tasare și abraziune lacustră. În urma acestor fenomene a luat naștere lacul Amara, complet izolat de rețeauna hidrografică majoră a teritoriului, dar supus influenței condițiilor de mediu specifice Bărăganului. Câmpul interfluvial din perimetrul localității prezintă un număr mic de crovuri reduse ca adâncime și suprafață.

Rețeaua hidrografică este absentă, întâlnim în schimb în această zonă movilele, acestea fiind și unitățile cu cea mai mare altitudine de pe teritoriul localității: movila Lupoaelor de 49,9m, movila Motâlva cu o altitudine de 45m, movila Gorganele de 43m și movila Șeicaru cu 45m. Aceste unități ale reliefului antropologic au apărut ca pucte de reper și observație în zona de stepă. Dimensiunile acestor movile au scăzut ăn prezent datorită lucrărilor agricole efectuate. Alte elemente specifice reliefului antropic sunt canalele ale sistemului de irigații Ialomița-Călmățui și digurile de amenajare a lacului Amara.

Fiind situată într-o zonă de câmpie, relieful Amarei este supus unei ușoare denivelări datorată crovuriloe, padinilor sau dunelor de nisip și influenței climatului temperat-continental. În zonă, solurile specifice sunt de tip molisol și halomorf. ”Geografia fizică a Romaniei” include această zonă în regiunea ponto-dunăreană, domeniul molisolurilor, subdomeniul cernoziomurilor si cernoziomurilor freatic-umede asociate cu soluri nisipoase, districtul estul Bărăganului.

Clasa solurilor molice are cea mai mare pondere fiind în același timp și cele mai fertile. Cernoziomul tipic format în acest climat cu precipitații medii anuale cuprinse între 400-500 mm, indice de ariditate între 20-40 iar valorile evapotranspirației potențiale peste 700mm prezintă o textură mijlocie, lutoasă.Cu o structură glomerulară medie, afânat și permeabil, are un înalt grad de fertilitate exceptând perioadele de secetă când se înregistrează deficit de umiditate. Pe suprafețe mai reduse, în partea nordică a orașului, se întâlnesc cernoziomuri levigate. În zona lacului sunt prezente soluri hidromorfe reprezentate de solonceacuri. Orizontul superior al acestor solonceacuri are grosimea de 10-12 cm, culoarea deschisă și un grad înalt de salinitate datorită cărora sunt slab productive.

Aspecte de hidrologie

Rețeaua hidrografică din județ s-a dezvoltat de-a lungul erelor geologice pe direcțiile mișcării tectornice și este reprezentată de ape de suprafață (râuri, lacuri) și ape subterane. Teritoriul localității Amara nu este străbătut de ape curgătoare importante ca debit. Apele freatice se află la adâncimi de 4-12 m și au caracter clorurat-sulfurat. În ”Dicționarul geografic al județului Ialomița” Sorin Geacu menționează că primul foraj hidrogeologic, a fost făcut în Amara în anul 1958, iar în perioada 1951-1954 a funcționat aici și o stație meteo. Profilul hidrogeologic al Bărăganului Ialomiței ”corespunde zonei hidrogeologice de adâncime a stratului acvifer freatic, cu o circulație orizontală a apei freatice foarte lentă favorizând o creștere a conținutului de săruri în apă”

Legătura dintre pânza freatică și lacul Amara în zona căruia s-a dezvoltat un complex de straturi permeabile din nisipuri fine și fin-prăfoase mergând până la nisipuri medii și grosiere cu pietriș rar. În grosimea acestui strat de circa 2-16m, au fost relevate formațiuni impermeabile sau semipermeabile.

În partea nordică a lacului, până la adâncimea de aproximativ 20 metri în zona de câmp, 10 metri în zona de terasă și până la cote absolute situate sub cuveta lacului s-au relevat formațiuni acvifere slab permeabile alcătuite și situate la baza depozitelor lessoide sau în cadrul lor. Straturile acvifere bine dezvoltate, alcătuite din nisipuri fine, medii și grosiere sunt situate la sub 18 metri adâncime și serparate de cele superioare prin deporzite impermeabile sau semipermeabile.

Analiza secțiunilor și forajelor din apropierea lacului a evidențiat dezvoltarea cuvetei pe formațiuni constituite din argile și argile prăfoase. Nisipurile fin prăfoase sunt foarte rar prezentate. S-a ajuns la constatarea că între lac si formațiunile acvifere de la baza acestuia nu există o legătură directă, legătura între stratul acvifer și cel inferior se realizează prin intermediul unor straturi semipermeabile. În partea sudică a lacului, mai exact în zona de luncă, există un strat acvifer mai bine dezvoltat decât cel din partea nordică constituit din nisipuri fine și medii cu o grosime neuniformă de aprox. 5-18m, dar nici acesta nu are legătură directă cu lacul, deoarece ”între stratul freatic din luncă și cuveta lacului există o barieră litologică de formațiuni impermeabile sau slab permeabile și prin urmare laucul este izolat de principalele straturi acvifere”. Lacul Amara este cel mai important element hidrografic al localității, iar în timp au fost înregistrate modificări importante atât ale suprafeței cât și ale meneralizării.

Format pe Crivaia, un curs părăsit și acoperit de loess al râului Ialomiței, cu forma unui S culcat, 168 ha suprafață, 4,2 km lungime, 4 m adâncime, lățimea 0,5 km și un volum de 2,3 mil m3, lacul Amara mai păstreazp spre est caracterele vechii legături ce se desfășoară la contactul luncii cu terasa fluviatilă. Pânza freatică din zona lacului este influențată de precipitații, temperatura aerului, evapotranspirații, deficitul de transpirație al solului precum și de oscilațiile nivelului apelor de suprafață. Alimentat de precipitații și ”orizontul freatic” lacul a prezentat o tendință de crestere a nivelului începând cu perioada 1965-1966. Valori de peste 4m adâncime au fost atinse în anii 1970-1971, pentru a împiedica inundarea terenurilor și construcțiilor din apropiere a fost construit un canal pentru evacuarea apei în exces. Această măsura impusă de situația existentă a avut o mare influență, în sens negativ, asupra chimismului apei. Dacă în 1887 Petru Poni calcula pentru lacul Amara o concentrație în săruri de 89,45g/l, peste aproximativ 90 de ani concentrația va ajunge la 7,7 g/l în anul 1976. În prezent, concentrația de săruri diminuată și ușor fluctuantă nu a mai putut împiedica dezvoltarea unei faune specifice apelor dulci. ”Îndulcirea” apei lacului a avut și un alt efect: proprietățile curative ale apei și nămolului s-au redus. Dezvoltarea faunei piscicole și scăderea salinității au antrenat nu numai la scăderea proprietăților curative ci și a rezervei de nămol a cărui grosime crește de la mal spre centru cu aproape un metru 0,03m-1,10m și are nevoie de perioade lungi pentru formare.

Declarat zonă de protecție hidrogeologică, pentru menținerea mineralizării și reproducerea nămolului este necesară refacerea perdelelor forestiere defrișate abuziv după 1989, interzicerea irigațiilor în zonă și deversarea diverselor tipuri de ape. Se impun de asemenea recoltarea vegetației acvatice și stabilirea ritmului de exploatare a nămolului pe zone nepreferențiale. Inspectoratul pentru Protecția Mediului Ialomița face permanent observații și alte aprecieri vis-a-vis de evoluția lacului, situația patrimonială și protecția ecosistemului.

Încadrat în clasa lacurilor cu apă sărată și nămol sapropelic, lacul își modifică în timp suprafața de la 40ha în 1939 crescând la 168 ha în prezent și gradul de mineraizare. Mărimea suprafeței lacului se datorează umplerii treptate a depresiunii cu apă provenită din precipitații sau/și din aportul subteran la care se adaugă factorii antropici. Este exclus un aprot masiv al scurgerii superficiale deoarece acesta este foarte redus, el reprezentând aproximativ 6% din cantitatea totală de apă, 46,7% provine din precipitații, iar 47,3% din subteran.

Este firesc sa fie căutate răspunsuri la întrebări legate de salinitatea apei. În urma studiilor efectuate s-a ajuns la concluzia că salinitatea lacului este un proces ce se desfășoară natural, în ritm geologic ”prin aportul de săruri pe calea apelor freatice drenate de depresiunea lacustră”

Aspecte de climă

Din punct de vedere climatic Câmpia Bărăganului și implicit Amara aparțin zonei temperat-continentale cu nuanțe de excesivitate. Temperatura medie anuală pentru zona Slobozia-Amara este de 10,5○ C, iar temperatura medie minima lunară variază între -8,2○ C în luna decembrie și 18,2○ C în luna iulie. O. Bogdan include acest teritoriu în provincia climatică cu caracter de ariditate, ținutul de câmpie, districtul de stepă, topoclimatul complex Bărăganul de est. Deși încadrat în zona mai sus amintită este evidentă tendința de creștere a temperaturii medii multianuale datorită încălzirii globale ajungând la o temperatură de 10,5○ C. În timpul verii sunt înregistrate temperaturi extreme cu mult peste 30○ C, iar iarna sub 15○ C. Numarul zilelor cu temperaturi peste 30○ C este cel mai mare din țară, iar regimul precipitaților deficitar , adesea sunt înregistrate perioade prelungite de secetă de circa 80-100 zile.

Cantitatea medie de precipitații se situează între 450 și 500 mm cu greu mai poate fi suplinită de sistemul de irigații în mare parte distrus după perioada 1989, acestui aspect adăugându-i-se și scăderea suprafeței perdelelor forestiere ca urmare a defrișării abuzive sau aplicării inadecvate a legii fondului funciar adoptată în anul 1991. Reducerea suprafețelor cu vegetație forestieră a antrenat modificări climatice, iar tendința de aridizare este în continuă creștere. Pe de altă parte, în spațiul Bărăganului se înregistrează cea mai mare diferență de temperatură între iarnă și vară.

Maxima absolută înregistrată pe teritoriul județului la data de 10 august 1951 a depășit 41○ C. La această dată, la stația meteorologică Amara s-au consemnat 44○ C. Minimele absolute de -29○ C au fost înregistrate la 25 ianuarie 1942 și aș mai putea aminti cu această ocazie lunile ianuarie 1938 și februarie 1954 cînd au fost atinse valori între -27○ C și respectiv -30○ C. Aflat în perioada de iarnă sub influența viscolelor provocate de deplasarea maselor de aer rece, iar vara sub influența maselor de aer continental, Bărăganului îi sunt specifice procese și fenomene meteorologice ce se produc aproape simultan fără deosebiri prea mari de un loc la altul. Pentru Amara, luna cea mai caldă este iulie cu o maximă absolută de 44○ C pe 10 august 1951, iar cea mai rece ianuarie cu valoarea minimă absolută de -28,5○ C înregistrată în lunile ianuarie și februarie din anul 1954. Numărului mediu anual al zilelor cu îngheț este de aproximativ 113. În anul 2003 au fost înregistrate 204 zile fără îngheț și 160 zile cu ingheț, iar meteorologii l-au caracterizat ca fiind un an de excepție deoarece în iarna 2002-2003, 110 zile temperaturile medii zilnice nu s-au ridicat peste 0○ C.

Cantitatea de precipitații atmosferice prezintă diferențieri deși relieful este uniform. Cantitățile medii anuale totalizează 511 mm la Grivița, aflată la 17 km de Amara și 456 mm la Slobozia la 7 km distanță de Amara. Maxima absolută de precipitații a fost înregistrată pe 05.09.1924, valoarea acesteia fiind 153 l/m2. De remarcat este și luna iunie a anului 2020, când după o perioadă secetoasă, în aproxinativ 48h au căzut în jur de 200l/m2 la stația meteorologică de la Slobiozia, provocând numeroase inundații atât la nivelul municipiului cât și păagube însemnate în Amara (foto). Media multianuală a precipitațiilor este 433,1 l/m2 pentru zona Slobozia-Amara. Stratul de zăpadă se caracterizează prin discontinuitate spațială și temporală. Din cauza Crivățului acesta se depune neuniform, este viscolit și troienit în zonele adăpostite. În crovuri, cantitatea de zăpadă este mult mai mare și se topește mai greu. Iernile ultimilor ani au fost lipsite de cantități specifice de ninsoare, în unele luni acestea lipsind cu desăvârșire. Durata medie anuală a stratului de zăpadă este cuprinsă între 36 și 40 de zile. Datorită reliefului neted, elementele de diferențiere sunt rezultatul existenței crovurilor, lacului, covorului vegetal și tipurilor de culturi existente pe teritoriul localității, știut fiind faptul că o cultură cu talie înaltă precum porumb, floarea-soarelui, întreține în sol o umezeală mai mare, reducând temperatura și micșorând viteza vântului.

Temperatura solului scade în perioadele octombrie-februarie. Începând cu luna februarie se înregistrează creșteri interlunare importante de 6-7○ C până în luna iulie când are loc uniformizarea procesului de încălzire. Umezeala aerului este influențată pe de o parte de masele de aer aflate în mișcare, dar în special de evaporația apei de pe suprafața lacului Amara, a bălților luncii umede și ale evapotranspirației plantelor și solului.

Vânturile au un regim influențat de formele de relief, viteza medie anuală este de 3,1 m/s, dar despre o influență localp sub aspectul direcției și vitezei nu poate fi vorba deoarece relieful este plat. Rolul hotărâtor îl au Carpații de Curbură și Podișul Dobrogei. Lanțul carpatic determină orientarea de la NE către SV. Viteza medie lunară atinge maximul în intervalul ianuarie-februarie cu o viteză de 3-4 m/s, iar în perioada caldă a anului 2,3 m/s. Vânturile predominante sunt: Crivățul bătând în direcția N-E, rece și uscat, cu frecvența cea mai mare iarna, și Austrul cu direcția S-V, fiind denumit de localnici Calicu, Sărăcilă, Traistă goală, datorită caracterului său secetos.

Cel mai important fenomen climatic este înghețul. Producerea înghețului este condiția principală pentru apariția celorlalte fenomene climatice de iarnă, precum bruma, poleiul, lapovița, etc. Prima zi cu îngheț se situează în intervalul 21 octombrie – 1 noiembrie, iar ultima între 11 – 21 aprilie. Durata medie în zile a intervalului fără îngheț variază între 190-200 zile. Au fost ani în care această perioadă s-a ridicat la 230-245 de zile, ori redusă la 160-170 zile datorită condițiilor de circulație a atmosferei. Față de înghețul din aer, cel de la suprafața solului poate să apară mai devreme și să dispară cu circa două săptămâni mai târziu. Primul îngheț la suprafața solului poate fi semnalat în ultima decadă a lunii septembrie, iar ultimul chiar și la sfârșitul lunii aprilie sau începutul lunii mai. Înghețul la sol se produce în iernile geroase și foarte geroase, iar grosimea stratului de sol afectat de îngheț variază pe diferitele zone ale teritoriului Amarei în fucție de suprafața activă, altitudinea acestuia, gradul de umiditate a solului acesta fiind mai ridicat în zona lacului, precum și grosimea stratului de zăpadă. Prima brumă de toamnă și primul îngheț se pot produc simultan, această simultaneitate nu trebuie însă considerată obligatorie. De obicei prima brumă se produce în a doua decadă a lunii octombrie, iar ultima primăvara, în decada a doua a lunii aprilie.

Lapovița și ninsoarea se produc la începutul sezonului rece cu precădere între lunile octombrie-noiembrie, iar ultimele manifestări au loc în luna martie. Numărul zilelor cu ninsoare este de 10-12 zile anual, iar lapoviță 4-5 zile. Numărul anual de zile cu zăpadă este de 20-25 zile, iar grosimea stratului relativ redusă exceptând cele câteva cazuri de ninsori puternice și viscole care au format în zonele adăpostite troiene. Deși intervalul favorabil producerii este destul de mare, numărul de zile cu viscol nu depășește 2-3 pe an. Pentru fenomenele climatice care se produc în perioada caldă a anului temperatura are rol determinant. Temperaturile pozitive pot persista timp îndelungat influențând evapotranspitația, roua, producerea grindinei.

Vegetația și fauna

,,Bărăganul a fost totdeauna un domeniu al stepei. Vegetația naturală de odinioară, cu specii caracteristice de colilie si negară. Dovadă a influenței climatului continental, a fost mult mai distrusă prin extinderea culturilor agricole. Astăzi, peisajul Bărăganului de odinioară este transformat într-o stepă cultivată. Aici se obțin cele mai mari producții de grâu, porumb și floarea-soarelui din țară. Totodată, clima Bărăganului este favorabilă atât podgoriilor cât și plantațiilor decorative de conifere ca pinul, zada, acesta fiind un conifer cu frunze cazătoare, care se dezvoltă foarte bine în parcul stațiunii Amara.” Printre culturile agricole, pe suprafețe reduse de pajiști pot fi observate: păiușul, negara, pirul crestat, știrul, colții babei, coada șoricelului, mușețelul, păpădia,, trifoi sălbatic, pătlagina, izmă sălbatică. Vegetația din culturile agricole este reprezentată de volbură, costrei, bozul.

În zona lacului sunt întâlnite diverse specii de arbuști, printre care măceșul, nalba. În zona stațiunii pe lângă livezile de nuci, caiși și plantațiile de plop mai po fi întâlniți stejarii și sălcii.

Fauna este cea caracteristică zonelor de stepă și silvostepă. În câmp pot fi întâlnite specii precum popândăul, hârciogul, șoarecele de câmp, fazanul, cioara, coțofana, nevăstuica, iepurele de câmp, vrabia, turturica, guguștiucul, rândunica, privighetoarea, pupăza. Dintre insecte pot fi amintite lăcusta, greierele, cosașul, licuriciul, buburuza, coropișnița, diverse specii de fluturi etc. Clasa reptilelor este reprezentată de gușter, șopârla de iarbă, șopârla cenușie de câmp, mai rar șarpele de casă.

Lacul Amara reprezintă o zonă avifaunistică deosebită. În prezent se aflp în administrarea Companiei Naționale ”Apele Române” Societatea de Gospodărirea apelor Ialomița Inferioară. Accesul se face pe drumul național DN 2C. Având o zonă lacustră aici se dezvoltă vegetația halofilă algologică și o faună acvatică specifică. Vegetația acvatică este reprezentată de stuf, papură, lintiță, mătasea broștei, rogozul, săgeata apei. În această zonă poate fi întâlnit șarpele de apă, broasca țestoasă de apă, broasca de lac, buhaiul de baltă, libelula. Dintre speciile de pește pot fi întâlniți carasul, bibanul ș crapul.

Zona are o importanță deosebită nu numai ca habitat al păsărilor de apă autohtone. Lacul Amara este unul din puținele lacuri situate pe traseul de migrație estică pentru multe specii, unele rare sau foarte rare, reprezintă loc de hrană și odihnă. O parte din acete specii provin din țară, iar o altă parte din zonele nordice. Inspectoratul pentru Protecția Mediului Ialomița propune ca suprafața lacului șu a unei benzi din jurul acestuia să fie declarate zone de protecție specială. Prin Hotărârea Consiliului Județean Ialomița lacul și zoona propusă sunt declarate arii avifaunistice de protecție specială cu atât mai mult cu cât au fost identificate zece specii de păsări a căror conservare necesită desemnarea unor arii speciale: egreta mică, stârcul de noapte, barza albă, lebăda de vară, eretele de stuf, chira de baltă, dunbrăveanca, ciocănitoarea de grădină, ciocârlia de bărăgan și sfrânciocul roșietic.

O protecție strictă este necesară pentru alte 30 de specii printre care: corcodelul mare, rața mică, rața sulițar, șorecarul comun, vânturelul roșu, cârsteiul de baltă, striga, prigoria, fasa de pădure, etc. Sunt menționate în arhiva IPM alte 14 specii de interes comunitar. Prelevarea acestora din natură și exploatarea lor fac obiectul măsurilor speciale. Sunt obiect al unor astfel de măsuri: rața mare, găinușa de baltă, graurul, cioara grivă și cioara de semănătură.

CAPITOLUL 2 . Potențialul turistic

Potențialul turistic reprezintă condiția esențială a dezvoltării turismului într-un anumit perimetru și poate fi definit ca ansamblul elementelor ce se constituie ca atracții turistice și care se pretează unei amenajări pentru vizitare și primirea călătorilor. Diversitatea cadrului natural oferă premisele unei dezvoltări viitoare a turismului asigurând totodată și substratul pentru o varietate de forme de turism. Prin varietatea formelor de relief: munți, podișuri, litoral, câmpii, deltă, România se situează printre cele mai frumoase și apreciate destinații ale Europei.

Ca parte componentă a ofertei turistice, alături de echipamentele de producție, masa de bunuri destinate consumului turistic, forța de muncă, infrastructura turistică, structurile și condițiile de comercializare, resursele turistice cuprind atracțiile naturale și antropice dintr-o zonă, țară sau regiune geografică.

Fondul turistic natural în calitatea lui de element de baza a potențialului turistic se compune în general din elemente generate de natura, cum ar fi: forme pitorești de relief glaciar, carstic si vulcanic; lacurile naturale si glaciare; râuri si in special malurile acestora , litoralele marilor si oceanelor; văi pitorești si văi cu chei; defilee, cascade, peșteri; păduri, poieni; rezervații naturale si monumente ale naturii; clima prin temperatura aerului a apei, precipitații, durata de strălucire a soarelui; fauna. Fondul turistic antropic, generat de societatea umană în decursul mileniilor se compune din: obiective culturale; obiective istorice; obiective etnografice si folclorice; obiective artistice; obiective științifice; manifestări culturale; manifestări sportive; manifestări artistice; manifestări si obiective economice; așezări urbane si rurale; lucrări de arta, hidrotehnice si de comunicație.

2.1. Potențialul turistic natural

Resursele naturale cuprind ansamblul condițiilor pe care le oferă cadrul natural prin componentele sale: relief, climă, floră, faună, monumente naturale, rezervații. Această ofertă primară potențială, alcătuită din componentele naturale de peisaj, reprezintă potențiale resurse turistice și joacă un rol determinant în dezvoltarea turismului. Elementele care trebuie puse în valoare în mod special sunt: valoarea curativă (balneoclimaterică) a bioclimatului sau a factorilor naturali ai zonei; valoarea recreativă, estetică și peisagistică, nu în puține rânduri determinantă în alegerea destinației; cadrul de derulare al unor momente de destindere sau a unor hobby-uri; valoarea cognitivă în cazul componentelor desemnate ca parcuri, grădini botanice sau zoologice, rezervații științifice sau monumente ale naturii.

Potențialul turistic natural al stațiunii Amara se bazează exclusiv pe valoarea curativă a apelor minerale și a nămolurilor sapropelice. Prin poziționarea sa în mijlocul câmpiei Bărăganului, nu reprezintă un punct turistic de interes din punct de vedere al reliefului, climei sau faunei, mai degrabă această poziționare este una defavorabilă în comparație cu a stațiunilor balneare din zona montană, unde valoarea peisagistică contribuie semnificativ în promovare și atragerea turiștilor. Astfel, Amara se impune pe piața turistică prin alte valori ale resurselor naturale și anume calitatea excepțională a factorilor naturali de cură.

2.1.1. Calitatea și compoziția apelor

Lacul Amara face parte din gruparea lacurilor înșirate pe partea stângă a râului Ialomița, în estul Câmpiei Române, în deosebi între râurile Ialomita, Buzău și Călmățui, unde există un număr important de lacuri cu o mineralizare ridicată. Ele având o concentrație variată în săruri, constituind surse eficiente de tratement în diverse afecțiuni. Punctele de vedere asupra ivirii acestor lacuri sărate din zona Bărăganului Călmățuiului au fost o perioadă îndelungată de timp împărțite. Câțiva cercetători afirmau faptul că aceste lacuri nu ar fi decât niște resturi ale limanurilor Mării Sarmatice, rămase în urmă după ce la începutul Cuaternarului, apele s-au retras în actualul bazin al mării. Alți oameni de știință susțin teoria potrivit căreia salinitatea locurilor din zonă s-ar datora acumulării apelor subterane provenite din dizolvarea zăcămintelor de sare aflate în Subcarpații Curburii. Referitor la geneza apelor sărate apare o nouă ipoteză potrivit căreia apele din această parte a țării se datorează existenței argilei salifere aflată la baza depozitelor de loess. Această ipoteză este acceptată azi de majoritatea cercetătorilor. În meandre abandonate și în crovuri, argilele salifere mijlocesc, în funcție de ariditatea climatului si de ievirea eflorescențelor saline. Acestora adăugandu-se evaporarea întâlnită la suprafața lacurilor.

Lacul Amara, aflat la 3 km distanță de cursul râului Ialomița, la origine pare a fi un vechi liman fluviatil, poate, chiar unul dintre multitudinea de meandre părăsite de Ialomița, care ulterior s-a lărgit ca urmare a unor procese de eroziune și tasare în depozitele de loess. Cu o suprafață de 143 ha din care doar 124 ha sunt utilizate în balneologie, o lungime de circa 3km și cu o lățime ce variază între 200 și 800 m, lacul Amara se înscrie în seria de lacuri , importante ale județului Ialomița. Adâncimea maximă actuală fiind de numai 3 m.

Pentru prima oară analiza apei a făcut-o mineralogul și chimistul român Petru Poni în anul 1887, care a stabilit concentrația în minerale a apei de 89,45 g0/00. Apa lacului, sulfatată, cloruro-sodică, magneziană, hipertonă, are o mineralizare variabilă datorită diversitășii apelor freatice care îl alimentează, precum și fenomenelor eoliene care transportă atât în apa lacului, cât și din aceasta diferite săruri.

Rezultatele analaizelor privind mineralizațiile apei sunt doarte diferite, dacă Petru Poni a indicat inițial un grad de mineralizare de aproape 900/00, D. Petrescu a consemnat 47 de ani mai târziu o concentrație de 28,630/00, urmând ca în anul 1961, în cadrul cercetărilor făcute de B. Demayo mineralizația apei să ajungă la 31,030/00, iar un an mai târziu aceeași cercetătoare stabilind o concentrație mineralogică de 25,210/00. Alimentat din precipitații, dar și de apele freatice, lacul Amara a prezentat o continuă tendință de creștere a nivelului apei începând cu perioada 1965-1966. Astfel că valori de peste 4 m în adâncime au fost atinse în anii 1970-1971, ca urmare pentru a putea împiedica inundarea terenurilor sau a construcțiilor aflate în apropiere s-a construit un canal cu ajutorul căruia se putea evacua apa în exces. Însă, această măsură a influențat în mod negativ asupra salinității apei, astfel încât dacă în anul 1887 concentrația de sãruri a apei lacului Amara era de 89,45 g/l, în anul 1976 aceasta a ajuns la o valoare de doar 7,7 g/l, fapt ce a favorizat dezvoltarea unei faune specifice apelor dulci. În același timp s-a produs și reducerea proprietăților curative ale nămolului și ale apei, precum și rezervelor de nămol.

Valoarea multianuală a chimismului apelor într-o continuă scădere este strâns legată de dinamica apelor, lucru valabil și pentru rezerva de nămol a lacului. În 1961 rezerva de nămol era estimată la 409.00 m3, în 1974 rezerva de nămol reevaluată atingea cifra de 287.000 m3, în 1984 se estima o valoare de 217.000 m3, iar în anul 1997 rezervele totale de nămol abia ating cifra de 150.000 m3. Toate aceste schimbări nu pot fi puse numai pe seama modificărilor hidrologice. Activitățile antropice desfășurate în anii din urmă au determinat și ele, în mare măsură scăderea galopantă a calității apei. Începând cu anul 1990 a fost defrișată perdeaua ferestieră de pe malul sudic. Refăcută târziu și doar parțial nu a mai putut împiedica scurgerea apelor și nici nu a mai putut fi susținut microclimatul lacului. Suprafața construită și asfaltată adiacentă lacului nu este prevăzută cu sistem de canalizare, iar apele provenite din ploi și topirea zăpezilor se scurg în lac. Exploatarea cantitativă nerațională a nămolului are consecințe negative asupra rezervei prezente , institutul de balneologie și institutul de Prospecțiuni rlaborând o serie de studii în acest sens.

O altă cauză a scăderii mineralizării, subliniată de APM Ialomița și Compania Națională ,,Apele Române” S.A., Directia Apelor Ialomita-Buzau, o reprezintă ,,exploatarea cu utilaje învechite” ce produc turbulențe la nivelul apei influențând negativ fenomenul de producere a nămolului, în plus, căzile de tratament după efectuarea procedurilor sunt spălate cu detergenți, iar defecțiunile conductelor de evacuare a apelor de la bazele de tratament și a dușurilor de pe plaje au permis pătrunderea în lac a unor cantități de ape uzate. Un alt aspect negativ menționat de APM îl reprezintă returnarea în lac a nămolului folosit în bazele de tratament. Sunt necesare condiții de epurare naturală a acestuia, atât pentru inactivarea bazelor de tratament până în 1989, necorelate cu suportabilitatea ecosistemului lacului și mai ales nerealizarea lucrărilor de drenaj prevăzute în proiectul de amenajarea a sistemului de irigații Ialomița-Călmățui au avur un rol determinant în modificarea valorilor chimismului apei lacului Amara.

2.1.2 Compoziția nămolurilor

Nămolul din lacul Amara este elementul de bază al tratamentului. Compoziția generala-medie a acestuia este: 39% substanțe organice, 41% substanțe minerale și 20% apă, el prezentându-se ca un material untos, negru-verzui. Devenind apoi cenușiu in contact cu aerul și degajând un miros specific destul de puternic și oarecum neplăcut. Rezerva de nămol a lacului este practic inepuizabilă, având în vedere modul său de formare. Perioada formării se declanșează, ciclic, anual, de regulă la începutul lunii iunie, când plantele acvatice și microorganismele ce-i sunt proprii, înpreună cu vegetația de stufăriș, precum și cu elementele anorganice foarte mărunte aduse de vânt, care cad în lac, putrezesc împreună în contactul cu apa și intră într-un corpus ce devine nămol sapropelic printr-un proces microbiologic specific. Primele cercetări sistematice asupra nămolului din lac au fost inițiate în anul 1904 de către prof. Paul Bujor. Este de remarcat faptul că prezența masivă a peștelui fitofag în apele lacului Amara ar echivala cu un adevărat dezastru. Această specie de pește se hrănește aproape numai cu vegetație, iar consumarea și, astfel, distrugerea vegetației lacului ar conduce pur și simplu la încetarea procesului de formare a nămolului. De aceea pescuitul în lac este permis fără restricții, dispariția peștelui conducând la formarea unui nămol mai abundent și de o mai bună calitate. Se remarcă faptul că, în cazul băilor reci, pe plajele lacului în timpul verii, medicii recomandă ungerea cu nămol a părților din corp ce se cer a fi supuse tratamentului înainte de prima baie și după o expunere insistentă la soare, prentru ca porii deschiși ai pielii să absoarbă mai bine substanțele curative din compoziția nămolului.

2.1.3 Indicații terapeutice

Dezvoltarea turismului a depins semnificativ de cercetările întreprinse în cadrul balneologiei. Aceasta reprezintă știința ce se ocupă cu descoperirea, studiul complex și aplicarea în practica medicală a factorilor naturali: ape minerale, nămoluri, gaze terapeutice etc.

2.1.3.1 Factori naturali de cură

Tratamentul balnear se bazează pe o serie de factori naturali, utilizați, prin diferite tehnici, în cura balneară, numindu-se generic “factori naturali de cură”. Decenii de-a rândul principala condiție a amenajării stațiunilor balneare într-o anumită locație a fost existența resurselor naturale terapeutice, însă, mai recent s-a observat tendința dezvoltării acestor stațiuni și în locații ce nu dispuneau de resurse terapeutice, acestea fiind “importate” sau înlocuite prin alte tehnici de cură.

Lacurile terapeutice sunt importante surse naturale în cura balneară; prin calitatea apelor pe care le conțin, dar și prin topoclimatele caracteristice și peisaj atragând numeroși turiști, având ca motivație odihna și tratamentul balnear. Apele lacurilor terapeutice sunt în general clorurate-sodice, dar pot fi iodurate sau sulfatate, cu o mineralizare de 30-50 g/litru.

Nămolurile terapeutice sunt utilizate în cura balneară aproape în toată lumea, provenind fie din apa lacurilor sau mărilor, fie din alte surse; există astfel nămoluri saproletice, negre, sulfuroase, specifice lacurilor terapeutice sau mărilor, nămoluri minerale de izvor și turbe descompuse chimic.

Lista factorilor naturali de cură ai stațiunii balneoclimaterice Amara este deasemeni generoasă: apa lacului sulfatată, clorurată sodică, magnezică, slab bromurată, apa minerală de sondă (pentru cură internă) de natură sulfuroasă, slab sulfurată, sodică, magneziană, biocarbonată, hipotonă, nămolul sapropelic și climatul de stepă.

2.1.3.2 Indicații terapeutice și proceduri de tratament

Lista indicațiilor terapeutice este una cu care puține stațiuni, chiar și din afară, pot ține pasul:

Pentru ca factorii naturali de cură să-și poată facă efectul sunt necesare o serie de proceduri practicate fie în aer liber, fie în bazele de tratament. Cele mai importante astfel de proceduri sunt cele cu factori sanogeni naturali, respectiv apă mineralizată și nămolul sapropelic.

Procedura cea mai solicitată poartă denumirea de „baie cu nămol la cadă” sau mai simplu „baie cu nămol”. Aceasta constă în imersia corpului timp de 15-30 de minute, într-o cadă cu apă sărată, preferabil apă provenită din lac și cu o cantitate de nămol de 10kg la circa 100 l de apă. Temperatura la care se face cea mai solicitată procedură variază în funcție de indicațiile doctorului specialist, însă, în genereal, aceasta fiind cuprinsă între 36-40șC. După finalizarea timpului alocat, pacienții sunt spălați cu apă simplă de dus la o temperatură de circa 36-37 șC. Cu cât temperatura, densitatea și timpul de aplicare sunt mai mari cu atât procedura este mai solicitată, precum și dacă concentrația în săruri minerale a apei este mai ridicată. La persoanele astenice, suferinde de oboseală cronică, aflate în convalescență sau cu boli organice sau de sistem aflate în afara stadiului de acutizare, bine echilibrate, se va scădea volumul de imersie la ½ sau ¾ din corp, la temperatura de 36-37șC și durata nu mai mult de 15 minute.

Indicațiile pentru care se fac băile cu nămol:

• Boli ale aparatului locomotor: tendinite, artroze ale articulațiilor periferice și ale coloanei vertebrale, artrită urica sau poliartrită reumatoidă în afara stadiului inflamator, periartrite de umăr/șold, , spondilită anchilozanta și fibromialgie.

• Stări posttraumatice și postoperatorii: stări după luxații, entorse, protezări articulare, fracturi sau hernii de disc. La stările postoperatorii înainte de aplicarea tratamentului se lasă un interval de trei sau patru săptămâni postintervenție.

• Afecțiuni dermatologice: psoriazis, eczeme cronice și dermatită atopică.

• Afecțiuni ginecologice: infertilitate, anexite și tulburări de ciclu menstrual.

• Afecțiuni neurologice periferice: nevralgii și nevrite.

În baia de nămol se pot efectua mișcări ale unor segmente corporale pentru creșterea flexibilității. Contraindicațiile specifice sunt reprezentate de stadiul acut și subacut al afecțiunilor enumerate.

Altă procedură specifică turismului balnear se definește ca „împachetări calde cu nămol”, acestea constă în aplicarea de nămol la o temperatură între 40-45 șC, într-un strat cu grosimi diferite, în funcție de consistența nămolului. Această procedură durează timp de 15-30 minute, pacientul fiind așezat pe un pat terapeutic, iar împachetarea făcându-se în triplu strat pentru a încetini pierderea căldurii. Temperatura de indiferență a nămolului este de 38 șC, sub această temperatură se pierde căldura din corp. După ce pacienții sunt unși cu namol sunt înfăsurați cu un cearceaf, o folie sau o pătură și în funcție de recomandarea medicului curant pot efectua de la 5 la 15 minute / procedură, după care, la dușul cu apă minerală din lac, pacienții vor îndepărta stratul de nămol și vor merge la cameră pentru a rămâne cel puțin o oră în cameră, numai în acest fel tratamentul este extrem de benefic.

Indicațiile sunt identice cu cele ale băilor de nămol, cu mențiunea că, în cazul împachetărilor se pot delimita mai precis zona de aplicație. Pentru întregul corp se poartă denumirea de împachetare generală, pentru jumătatea superioară sau jumătatea inferioară se numeșste împachetare parțială sau împachetare locală doar pentru zona de tratat, iar astfel metoda poate fi folosită și în prezența unor contraindicații cu caracter general sau local.

Aplicațiile cu nămol au și efect cosmetic, prin hidratare și detoxifiere cutanată, exfoliere prin cristalele de sare, activarea circulației, pielea devenind catifelată, regenerată, strălucitoare.

Terapia cu nămol rece, numită și metoda egipteană, este o procedură cu efect contrastant, adică răcire și încălzire alternativă, cu efect intens asupra circulației și imunității. Aceasta se practică în mod uzual în aer liber, pe malul lacului. După expunerea timp de 10-15 minute la soare, se aplică nămolul rece, proaspăt, extras recent din lac, pe tot corpul sau doar pe zonele cu afecțiuni, astfel, temperatura corpului scade brusc. Se stă în continuare la soare timp de 30-60 minute, temperatura crește iar, până când nămolul se deshidratează, se usucă și devine cenușiu. Apoi se intră în lac pentru spălarea nămolului, se face mișcare în apă, până când se produce al doilea șoc termic, urmat de o nouă expunere la soare.

Indicațiile terapeutice ale acestei metode de tratament sunt: afecțiuni ale aparatului locomotor, stări postoperatorii/posttraumatice, boli neurologice, boli vasculare, precum varicele în primele stadii sau tulburări de circulație periferică. Contraindicații specifice terapiei cu nămol rece sunt: persoane epuizate, stadii acute și subacute al afecțiunilor tratate. Timpul de execuție al acestei proceduri variază de la 3 la 10 minute, în funcție de recomandarea medicului curant.

O altă procedură utilizată în special de persoanele care nu suportă băile cu nămol este solux cu nămol care constă în ungerea parțială, a articulații, zone de pe coloana vertebrală etc., cu nămol sapropelic și uscarea cu lămpi cu becuri ultraviolete, apoi îndepartarea nămolului cu apă minerală. Aceasta procedură poate dura de la 5 la 15 minute.

Tratamentul cu namol și apa minerală este completat cu proceduri de electroterapie, masaj parțial sau total și gimnastică medicală. Tot acest complex de proceduri permit de cele mai multe ori recuperarea pentru cel putin 6 luni de zile (pentru cei mai in vârstă) sau chiar de un an de zile pentru cei mai tineri.

Pe lângă lista indicațiilor terapeutice pentru terapia cu nămol, din cauza concentrației sale de substanțe minerale, precum și a procedurilor folosite în anumite terapii apar și o serie de contraindicații în folosirea nămolului sapropelic ca sursă balneară de cură. Cele mai des întâlnite astfel de contraindicații sunt:

Pentru un tratament eficient, cu urmări pe termen lung durată minimă a tratamentului, indiferent de tipul aplicației de nămol trebuie sa fie de minin 5 ședințe zilnic sau la interval de 2 zile timp de o săptămână.

2.2 Potențialul turistic antropic

Potențialul turistic antropic reprezintă ansamblul de obiective create de societate care îndeplinesc condițiile valorificării pe plan turistic. Acesta s-a conturat în timp istoric, îmbogățindu-se treptat în urma ascensiunii creative a omului, care a produs mereu noi valori, îmbogățindu-și mediul artificial, în concordanță cu creșterea pretențiilor sale de cultură și civilizație.

Obiectivele turistice antropice, existente în prezent, au fost ridicate de om în alte scopuri, însă au ajuns în aceastã ipostază de ,,potențial turistic” treptat, pe măsură ce ele au devenit reprezentative pentru o anumită regiune sau etapă istorică, socială, culturală sau tehnică. Îndeplinind această condiție ele au rolul de a reîmprospăta memoria sociaă a vizitatorului.

2.2.1 Potențialul de agrement

În sfera de agrement a turiștilor, un loc destul de important îl ocupă diversele excursii organizate în împrejurimile stațiunilor turistice. Însă, nu întotdeauna, aceste excursii sunt și interesante sau cu programe judicios întocmite,iar de multe ori devin foarte încărcate sau chiar obositoare.

Din punct de vedere al posibilităților oragnizării de astfel de excursii în împrejurimi, stațiunea Amara dispune de o amplasare favorabilă în mijlocul teritoriului județului Ialomița. Astfel se pot organiza excursii scurte ca distanță, pe toată raza județului. Principalul furnizor de obiective turistice antropice se află la numai 7 km distanță de stațiune. Orașul Slobozia poate deveni ușor o destinție pentru turiștii sosiți la Amara, prin numeroasele sale obiective. Printre cele mai cunoscute se numără Mănăstirea „Sfinții Voievozi” ctitorită de Matei Basarab în anul 1634 și care reprezintă unul dintre cele mai vechi lăcașuri de cult din județ, Biserica de lemn „Sfântul Nicoale” înscrisă în lista monumentele istorice ialomițene și muzeul agriculturii fiind singurul de acest fel din România.

La câțiva zeci de kilometri de Amara se află Complexul arheologic „Piscul Crăsani”, puțin cunoscut de amatorii excursiilor organizate. Acesta reprezintă unul dintre cele mai vechi situri arheologice din România. În zona acestuia a fost descoperită chiar prima așezare neolitică din regiunea Muntenia cu sistem de fortificație. Pe ruinele acestor așezări, apoi, a fost ridicat un așezământ geto-dac de dimensiuni mari, a cărui reședință a fost cetatea Helis. Săpăturile arheologice făcute aici au scos la iveală niveluri de locuire din neolitic. Sfârșitul existenței davei de la Crăsani este menționată a fi în secolul I î.Hr, când așezările și acropola au fost distruse de un incendiu puternic.

Un alt punct important de vizitat din județul Ialimița îl reprezintă comuna Ograda. Aici se află casa memorială unuia dintre cei mai mari compozitori și dirijori români, Ionel Perlea.Casa memorială a fost înființată în anul 1983, iar în anul 2001 aceasta a intrat în Patrimoniul Mondial U.N.E.S.C.O.

Dacă celelalte componente ale ofertei se pot modifica mai greu sau cunosc o evoluție lentă, agrementul constituie partea cea mai mobilă, deoarece, fantezia poate acționa în limite largi și cu bani mai puțini se pot realiza lucruri frumoase.

Investițiile în structurile de agrement și managementul acestora trebuie optimizate în regim de urgență pentru a înlătura lipsa actuală de competitivitate, comparativ cu oferta de același gen din țările europene.

O astefel de investiție în sfera agremetului este parcul dendrologic ce face granița dintre orașul Amara și stațiunea omonimă, ce reprezintă principala atracție turistică antropică a stațiunii. Parcul se întinde pe o suprafață de peste 64 de hectare, devenind astfel cel mai mare parc dendrologic din sud-estul țării. Istoria parcului este legată de perioada comunistă a României, când conducerea consiliului județean de la acea vreme ia decizia pe ascuns de a defrișa livezile comuniste din imediata apropiere a lacului și a hotelurilor, cu scopul de a creea un parc pentru agrement. Documentele au fost ascunse soților Ceaușescu deoarece planurile acestora pentru zona bărăganului erau exclusiv agricole datorită solurilor propice dezvoltării unei agriculturi intensive și nu permiteau astfel de construcții în detrimentul acestora. Au fost plantate diferite de specii de plante, specifice zonelor de câmpie, precum nuci, arbuști sălbatici sau salcie. De asemenea, au fost create alei pietruite care traversau parcul de la nord la sud și de la est la vest.

Ulterior, parcul a rămas o lungă perioadă de timp în paragină. O aglomerație haotică de vegetație pune stăpânire, pentru câțiva ani, pe parcul dendrologic din Amara. Astfel acesta devine un puternic factor negativ de influență asupra turismului și chiar o pată neagră din punct de vedere estetic. Pentru a putea remedia acest punct negativ al stațiunii, autoritățile întocmesc un plan de amenajare turistcă care avea să prindă contur abia în anul 2011 când parcul dendrologic din Amara, cu ajutorul fondurilor europene nerambursabile, mai precis cu 1,4 milioane de euro, devine un important obiectiv turistic.

Pe lângă parcul dendrologic, în scopul de relaxare și petrecere a timpului liber în incinta complexelor balneare se găsesc numeroase terase în aer liber. Turiștii se pot destinde cu muzica live, mâncare delicioasă pregătită pe loc într-o atmosferă plăcută. Cea mai mare și cea mai cunoscută terasă din stațiune fiind „Garden Park” din incinta Complexului Hotelier Ialomița.

Aceasta oferă spații special amenajate pentru distracția copiilor, fântâni arteziene și locuri pentru servit masa frumos amenajate cu foișoare din lemn. De asemenea, Complexul Hotelier Parc contraatacă cu propria terasă în aer liber, dar și cu o terasă pe plaja Mircești, iar la intrarea spre plajea Zorilor se regăsește altă terasă numită „La sălcii”.

Complexul de Agrement „Laguna Blue” este singurul SPA din stațiune și oferă diverse facilități precum: jacuzzi, tobogane acvatice, piscine pentru copii, saună, hammam, grotă, salină, dar și un restaurant cu mâncăruri tradiționale românești. Centrul SPA se află în incinta Complexului Hotelier Ialomița, chiar în centrul stațiunii.

2.2.2 Manifestările cultural-artistice

De peste 5 decenii Amara găzduiește Festivalul – concurs național de interpretare a muzicii ușoare românești „Trofeul Tinereții Amara”. Festivalul se desfășoară în primul week-end din luna august a fiecărui an. Prima ediție a concursului a avut loc în anul 1968, iar participanții erau exclusiv din județul Ialomița.

Ion Alecu și Andrei Corina îl amintesc într-un articol din „Tribuna Ialomiței” pe fostul redactor șef al ziarului, George Grigorescu, ca fiind omul ce a făcut posibil desfășurarea fenomenului cultural la Amara. Lui îi aparține ideea acestui concurs de interpretare a muzicii ușoare. Primii prezentatori ai festivalului au fost Ion Mustață și Gheorghe Marinel, cărora, peste ani de zile le-au călcat urma, la Amara, nume sonore din industria culturală românească, precum Octavian Ursulescu, Carmen Movileanu, Iuliana Marciuc, Mihai Florea, Alina Sorescu, Cristian Brancu și mulți alții. Prima denumirea a festivalului a fost de „Portativ Ialomițean” fiind desfășurat pentru o scurtă perioadă de timp doar la nivelul județului. În anul 1971, însă, festivalul se impune pe piața respectivă la nivel național, reușind astfel să capete amploare în lumea muzicii românești. Chiar dacă denumirea oficială era încă „Portativ Ialomițean”, pentru majoritatea personalităților muzicale ale vremii, dar și pentru participanți, concursul era cunoscut drept „Festivalul de la Amara”, care, în următorul an primește oficial denumirea de „Trofeul Tinereții Amara”. Desfășurat la acea vreme înaintea festivalului național de la Mamaia, concursul de la Amara oferea participanților puntea de încercare, atât de necesară pentru cei care voiau să își îndrepte viitorul către muzică.

În ciuda faptului că Amara era și încă este o localitate mică cu fonduri insuficient mai mici decât cele ale orașelor mari, este demn de menționat longevitatea festivalului de la Amara. Acesta este singurul festival de muzică din România care a ajuns la 50 de ediții fără a fi întrerupt. Festivaluri de renume, precum Mamaia, sau chiar și Cerbul de Aur de la Brașov au suferit de-a lungul timpului întreruperi din diferite cauze. Atfel Festivalul Trofeul Tinereții de la Amara este considerat în ziua de astăzi ca fiind cel mai important festival concurs de interpretare a muzicii ușoare românești.

„Amara, indiferent de vremuri a continuat să existe. S-au făcut uneori eforturi deosebite. S-a scris chiar despre imposibilitatea organizării festivalului. Din fericire, acest lucru nu s-a întâmplat. Ar fi fost o pierdere imensă pentru viața culturală a Ialomiței și a Amarei și pentru publicul mereu alături de concurenți”

În anul 1973, cunoscutul compozitor Horia Moculescu declară ca este plăcut surprins de valoarea concurenților, cu toții fiind cântăreți amatori, și că lupta pentru cucerirea „Trofeului Tinereții” este una înverșunată, festivalul dovedindu-se a fi un festival serios și unul dintre cele mai importante la acea vreme. Anul 1975 confirmă afirmațiile lui Moculescu cu privire la festival, trofeul Tinereții fiind câștigat de Angela Ciochină, urmată îndeaproape de Mihaela Oancea pe locul întâi, Mirela Voiculescu aflată pe locul al doilea și Viorel Faur fiind cel care completează podiumul. Prezentatorul ediției din anul 1975, Mihai Florea se declară surprins de ceea ce se poate petrece la festivalul din Amara și ține să sublinieze faptul că „Amara a devenit pentru patru zile, prin larga participare, capitala muzicii ușoare românești. Suntem fascinați de acest festival care se desfășoară sub emblema tinereții.”

Grădina de vară din Amara găzduiește nu doar un banal festival-concurs, ci o adevărată școală a talentelor muzicale din România, cărora timpul și nu numai, le-a confirmat valoarea, Laura Stoica, Marina Scupra, Aurel Moldoveanu, Pepe, Aurel Moga și Gina Pătrașcu fiind doar câțiva dintre cei mai renumiți artiști trecuți prin emoțiile de la Amara în zilele toride de august.

După numai 10 ani de existență, pentru locuitorii altor zone din țară, numele de „Amara” nu mai este strict legat de lacul miraculos și de calitățile sale terapeutice, ci și de valoarea festivalului-concurs „Trofeul Tinereții” a cărui jurizare se face numai de compozitori renumiți și muzicologi, precum: Horia Moculescu, Titus Andrei, Vasile Donose, George Grigoriu, Ion Cristinoiu sau Nicolae Kirculescu, printre mulți alții.

În anul 1977, la sugerarea consiliului județean de partid, s-a luat hotărârea ca festivalul să aibă și o secție dedicată muzicii populare românești, astfel în acea formulă, evenimentul purta numele de „Festivalul tinereții de muzică ușoară și popuară Amara ’77”. Rezultatul deciziei impuse de consiliul județean a fost dezamăgitor, festivalul fiind catalogat muzical ca fiind greoi și neinteresant, a ținut doar patru zile, iar singurul său merit a fost acela că l-a afirmat în lumea muzicală pe cântărețul ialomițean de muzică populară Nicolae Rotaru. Ca urmare, în anul următor, ideea de a îmbina muzica ușoară cu muzica populară într-un singur festival la Amara, a fost desfințată definitiv. Apoi, doi ani la rând, în 1990, respectiv în 1991, trofeul nu a fost acordat pe motiv că nu a fost meritat de către nici-un concurent din cei 60 de concurenți aleși dintr-un total de 145 de examinări.

Concursul în care concurenții duceau o luptă aprigă pentru a cucerii celebrul trofeul a fost urmat întotdeeauna de ce recitaluri susținute de vocile de aur ale muzicii ușoare, precum: Corina Chiriac, Doina Badea, Luigi Ionescu, Marina Voica, Dan Spătaru. Luchiar Mihalea, Mădălina Manole, Anca Țurcașiu, Victor Socaciu, Laura Stoica, Gică Petrescu, iar din generațiile mai noi se poate spune că foarte puțini artiști încă nu au călcat pe scena din Amara. Cele mai cerute recitaluri de către publicul ialomițean fiind ale artiștilor cu muzică comercială, precum: Andra, Smiley, Voltaj, 3Sud-Est, Elena Gheorghe, Horia Brenciu, Delia, Ștefan Bănică Jr, Andre, Mandinga sau Connect-r.

Trecutul recent al festivalului de la Amara a fost întâmpinat și cu valuri de nemulțumire din partea publicului amărean și chiar de către turiștii veniți în stațiune. Motivul principal pentru nemulțumirea amărenilor a fost conturat de decizia RADEF în a căror administrație intra în acea perioadă Grădina Cinemascop, locul unde Amara găzduiește an de an festivalul. Consiliul RADEF mută gala laureaților, cea mai importantă partea a unui festival-concurs unde se decid premiile concurenților, în orașul Slobozia, restul festivalului fiind desfășurat la Amara. Taxa de intrare în Grădina de Vară la Amara, binînteles că exista, iar la Slobozia intrarea se făcea în mod gratuit. Însă din pricina criticilor aduse, RADEF ia decizia de a revenii cu întregul festival la Amara. Ca apoi, în anul 2013 consiliul local și Primăria Amara să preia în administrația locală Grădina Cinemascop. După cum și doamna profesoară Dorina Sandu menționează „Fără lacul Amara și fără acest festival nu am fi mai săraci: pur și simpul n-am exista sau am fi niște oarecare”.

În ciuda faptului că astfel de festivaluri pierd zi de zi teren în fața emisiunilor de tip „talent show” difuzate la televiziuni și cu premii mult mai mari, de ordinul sutelor de mii de euro, festivalul de la Amara continuă să se dezvolte. Dacă o lungă perioadă de timp, din pricina fondurilor insuficiente alocate și din lipsa sponsărizărilor, festivalul s-a desfășurat doar pe un interval de două zile, de la ediția cu numărul 50, în anul 2017, numărul de zile de sărbătoare la Amara a mai crescut cu încă două. Așa a apărut și prima ediție a „Festivalului Concurs de Interpretare a Muzicii Ușoare Românești Amara Junior”, însă a durat doar la ceas aniversar, în 2018 festivalul revenind la ,,tradiția” anilor 2000 cu doar doua zile de muzică.

Organizarea festivalului cu ediția 53 rămâne sub semnul întrebării din pricina a două motive: pandemia de COVID-19 și măsurile luate de guvern de a limita organizarea activităților cu public spectator, precum și lipsa spațiului de organizare a festivalului din cauza întârzierilor lucrărilor la modernizarea grădinii de vară. În anul 2019 când a fost semnat contractul de finanțare pentru grădina de vară autoritățile au căutat un spațiu alternativ în care festivalul s-ar putea organiza și analizând toate posibilitățile au ajuns la concluzia că Trofeul Tinereții ar putea marca o premieră și s-ar organizat pe stadion sau chiar pe plajă. La începutul lunii iunie 2020 , într-o emisiune TV, președintele Consiliului Județean Ialomița a vorbit despre posibilitatea organizării festivalului de la Amara în 2020 și afirmă că dacă lucrările vor fi gata festivalul s-ar putea organiza.

Pe lângă celebrul festival al tenereții, Amara se bucură de alte câteva festivalul de o anvergură mai mică, ce-i drept, menite să sporească turismul în stațiune. Inițiate cu fonduri europene nerambursabile în anul 2011, festivalurile din cadrul proiectului „Amara izvor de sănătate, tărâm de recreere”, finanțate din bani europeni timp de cinci ani consecutivi, destind weekendurile turiștilor veniți la tratament.

În ciuda faptului că cei cinci ani de finanțare europeană au trecut, tradiția organizării lor se menține și astăzi. Așa se face că în anul 2018 festivalurie vor ajunge la a opta ediție. Ca și în cazul „Trofeului Tinereții” locația preferată în organizarea acestor festivaluri este tot Grădina de Vară din stațiune. Însă, primele ediții au fost desfășurate și în alte spații.

Primul dintre cele 3 festivaluri din cadrul proiectului poartă denumirea „Amara – Turism și Agrement Balnear” și se desfășoară în cea de-a doua jumătate a lunii iunie. Programul festivalului conține, pe lângă recitalurile artiștilor consacrați ai muzicii ușoare românești în zilele de sâmbătă și ai muzicii populare în serile de duminică, numeroase programe artistice susținute de către elevii școlii generale „George Vâlsan” din Amara, ansamblul coregrafic Ritmic Club Sportic Amara, grupul de cateheză coordonat de părintele din localitate, dar și programe de diverstiment ale unor actori cunoscuți din România. Pentru deliciul spectatorilor și implicit al telespectatorilor, prin intermediul televiziunii locale Antena 1 Slobozia, festivalul conține în programul său și un concurs de miss în care tinerele din localitate se întrec în frumusețe și competențe lingvistice pentru a cucerii titlul de „Miss Amara”.

Al doilea eveniment organizat în Amara cu scopul de a promova stațiunea se desfășoară la două săptămâni distanță de „Amara – Turism și Agrement Balnear”. Acest festival poartă numele de „Festivalul Nămolului”. După cum numele i-a fost dat, evenimentul este menit în a promova exclusiv existența nămolului sapropelic din adâncurile lacului. Cum era și firesc, primele ediții ale sale s-au desfășurat pe plajele lacului Amara. Ulterior, s-a gândit că turiștii veniți la tratament nu pot rezista atâtea ore stând în picioare pe plajă, iar ca noua locație a festivalului a fost aleasă Grădina Cinemascop. Programul este asemănător cu cel al primului festival cu dansuri și interpretări ale elevilor școlii sau grupurilor de cateheză și ale ansamblului Ritmic, iar concursul acestuia este pretru desemnarea celui mai voinic băiat din localitate sub denumirea de „Mister Amara”.

Ajuns și el la a șaptea ediție, evenimentul care încheie seria de festivaluri de pe teritoriul orașului Amara din sezonul estival, poartă denumirea de „Festivalul Clătitelor”. Organizat în a doua jumătate a lunii august, după două săptămâni de la cel mai important eveniment muzical al localității, „Festivalul Clătitelor” este un adevărat deliciu pentru locuitorii orașului și pentru turiști. După cum numele său indică, de data aceasta clătitele sunt punctul culminant, fiind servite peste 3000 de clătite calde, proaspăt făcute, în fiecare zi de festival. Prima zi este dedicată tinerilor cu program de muzică ușoară și concurs de mâncat clătite, iar a doua zi, muzica populară pune stăpânire pe întreaga grădină de vară. Se deosebește de celelalte două prin premierea cuplurilor din orașul stațiune a căror căsnicie a ajuns la nunta de aur.

Pe lângă aceste festivaluri ce au loc cu regularitate, în stațiunea Amara se desfășoară multe alte evenimente culturale, precum: „Caravana Filmului Românesc” ce difuzează filme românești celebre, dar și producții noi; „Gala Folk – Români pentru România” a avut primul concert din țară în grădina din Amara pe data de 3 iunie 2017, o mișcare culturală inedită pentru orașul-stațiune și chiar pentru întreaga zonă a bărăganului.

De asemenea, tinerii s-au putut distra și ei la un festival electronic organizat cu sprijinul unui cunoscut post de radio și al unei companii de bere internațională. Festivalul a purtat denumirea de „Tărăboi fest” și s-a desfășurat la Amara timp de doi ani. În anul 2011 a avut loc pe plaja „Mircești” din cadrul Complexului Balnear Parc, iar în anul 2012 s-a organizat pe ruinele plajei 23 august, pe locul actualului hotel Evergreen.

În anul 2017 la Grădina de Vară din Amara a avut loc și binecunoscutul festival național de folclor „Doina Bărăganului”, care până atunci nu mai fusese organizat niciodata la Amara ci doar la casa de cultură din Slobozia.

Dincolo de zona evenimentelor muzicale sunt organizate competiții sportive de nivel național sau regional. Cea mai importantă astfel de manifestare este „Festivalul Național Turism Dance” desfășurat în cadrul proiectului „Amara, izvor de sănătate, tărâm de recreere”. Pe lângă acesta, în anul 2016 pe plaja „Zorilor” din Amara, a fost organizat campionatul național de lupte pe plajă, eveniment ce a dus la promovarea stațiunii din punct de vedere sportiv. Organizarea campionatului la Amara nu a fost întâmplătoare, clubul sportiv de lupte din oraș având în palmares numeroase trofee câștigate de tinerii luptători amăreni. Totodată la Amara s-a desfășurat la sfârșitul lunii februarie a anului 2020, Turneul Internațional de Șah ,,Cupa Satori”. Evenimentul a avut loc în incinta hotelului ,,Lebăda”

2.3 Infrastructura turistică

Chiar dacă motivația principală este tratamentul, agrementul este o componentă importantă a ofertei balneoturistice, care poate juca un rol esențial în definirea mărcii unui produs turistic, în diferențierea de alte produse similare, în mărirea forței de atracție a unui obiectiv, stațiune sau zonă turistică. Din păcate atât în stațiunile balneoturistice, cât și în localitățile cu amenajări balneare, dotările de agrement-divertisment, indiferent de caracterul lor sportiv-cultural, distractiv sau terapeutic, nu sunt în marea lor majoritate corespunzătoare.

Această situație este rezultatul faptului că dacă sumele disponibile sunt mici, nici preocuparea nu este mare, neglijându-se posibilitățile de a exploata bine cadrul natural sau dotările existente în stațiuni, precum terenuri de sport neîngrijite la Băile Herculane și Băile Tușnad; case de cultură, cinematografe utilizate necorespunzător, unele transformate în depozite la Sovata, Covasna, Băile Felix; zone și alei de plimbare neamenajate sau nereparate, lipsa cluburilor și sălilor de lectură la Amara, Băile Tușnad, Sovata, Vatra Dornei, ș.a.

În stațiunea Amara au fost amenajate: spații speciale pentru petrecerea timpului liber, piscină și topogane pentru copii, pontoane, ambarcațiuni, teren de volei pe nisip, teren de fotbal pentru adulți, centru de închiriere jocuri, plaje amenajate corepunzător cu șezlonguri și terase, săli de billiard, discoteca, sală de sport, pescuit, terenuri de sport, sporturi nautice.

2.3.1 Infrastructura de cazare și alimentație publică

Locurile de cazare sunt grupate în principal în cele trei hoteluri: Ialomița, Lebăda, și Parc, cu baze de tratament ce asigură executarea procedurilor de nămol-terapie, hidroterapie, fizioterapie și gimnastică medicală, precum și în alte numeroase unități hoteliere mai mici, vile turistice, moteluri și campinguri dotate cu săli de mese.

Hotelul Lebăda este clasificat la două și trei stele, deține o capacitate de cazare de 364 de locuri repartizate în două corpuri de cazare. S-a înființat ca societate comercială în 23 decembrie 1992 având ca obiect de activitate prestări servicii către populație: activitate hotelieră, turism, servicii de ocrotire a sănătății, alimentație publică, agrement etc. A aparținut fostelor U.G.S.R.- uri, care ulterior au dispărut și s-au înpărțit în mai multe societăți comerciale. În trecut hotelul Lebăda deținea peste 35% din totalul capacității de cazare, fiind cel mai mare hotel din stațiune cu aproape 1000 de locuri disponibile în cele două corpuri. Astăzi hotelul aparține societății Alfa Hotels, alături de alte hoteluri din fostul U.G.S.R., precum hotelul Venus din Slănic Moldova, hotel Carpați din Predeal, sau hotelul Parâng din Băile Olănești.

Situat în centrul Câmpiei Bărăganului, într-un parc dendrologic de 120 ha recent modernizat, pe malul lacului Amara, hotelul Lebăda este o atracție deosebită pentru cei sosiți în stațiune. Complexul hotelier, dispune de camere single, duble, dar și apartamente. Tot în incinta complexului se găsesc și baza de tratament sau spațiul pentru servirea mesei. Totodată, hotelul dispune de 2 săli de conferințe, bibliotecă, bar, restaurant, sală de fitness, dar și o plajă situată pe malul lacului Amara la numai 2 minute de hotel.

Plaja U.G.S.R., cum era numită în trecut este, în zilele noastre este subiectul disputat în instanță între Primăria orașului și Societatea Alfa Hotels – Hotel Lebăda. Plaja a fost până în ultimii 6 ani în componența dotărilor hotelului Lebăda, însă în urma lipsei investițiilor aceasta a rămas în semi-paragină, fiind încă folosită de turiștii veniți la Amara cazați în apropiere, dar și de către localnici, datorită prețului scăzut practicat aici în comparație cu celelalte plaje. Ulterior, primăria Amara a pus stăpânire pe plajă, amanajând-o cu nisip fin în fiecare an, pontoane noi și umbreluțe de soare.

Hotelul Lebăda asigură tratamentul în baza sa proprie de tratament, aflată chiar în încinta hotelului, amplasată pe doua nivele, la etaj, dar și la parter. De luni până vineri se asigură două proceduri diferite, una de hidroterapie, adică baie cu namol la cada, baie minerala, împachetare cu namol și altele, dar și o procedura de electroterapie, fizioterapie sau kinetoterapie la indicația medicului. Procedurile de hidroterapie sunt asigurate cu apa minerală din lacul Amara, care este incalzită și apoi este distribuită la căzile din dotarea bazelor de tratament, iar procedurile cu nămolul sapropelic se asigură cu nămol extras din adâncurile lacului de către angajații Administratiei Naționale „Apele Române” și livrat, cu factură, în baza contractelor încheiate între unitățile hoteliere și „Apele Române”. Ulterior, nămolul sapropelic se depozitează în bazine speciale de nămol din care zilnic, prin instalațiile specifice din dotarea hotelului, este transferat în bucătăria de nămol în funcție de numărul de turiști ai hotelului. Apoi nămolul este incălzit la o anumită temperatură indicată de medicul specialist pentru fiecare turist în parte și este distribuit cu ajutorul pompelor în bazele de tratament, la cabinele pentru împachetare cu nămol sau baie cu nămol la cadă. Celelalte proceduri de fizioterapie, kinetoterapie sau electroterapie sunt asigurate în cabine speciale dotate cu aparatură medicală de ultimă generație și asistată de asistenți medicali specializați în balneofizioterapie.

Procedurile se efectuează în cabinele dotate cu căzi de fontă emailate recordate la rețeaua de canalizare care se alimentează cu apă minerală din lac, incălzită în boilere de inox în centrala termică. În aceste căzi, la recomandarea medicului specialist, se adaugă 10 kg de nămol sapropelic încălzit și el în bucătaria de nămol “la temperatura de 40oC”. Timpul de sedere a pacientulul în cada cu nămol este menționat pe fișa de tratament și poate fi de la 5 la 15 minute în funcție de recomandarea medicului curant. Pacienții sunt supravegheați de băieși (infirmieri) și de o asistentă BFT. Baza de tratament tot în zona de hidroterapie este dotată cu 4 băi galvanice cu patru celule, două pentru picioare și două pentru mâini, care sunt alimentate, de asemenea, cu apă din lac.

Hotelul Parc este componenta principală a complexului balnear omonim din stațiunea Amara în care se mai înscriu și alte două hoteluri. Cu o capacitate de cazare de 432 de locuri, hotelul Parc este unul dintre cele 3 hoteluri majore din Amara. Clasificat la categoria de 3 stele hotelul pune la dispoziția turiștilor săi sală de mese, restaurant, bar și o frumoasă terasă în aer liber cu muzică live.

Hotelul este amplasat în zona numită în trecut „La plantație”, locul unde se spune că Lacul Amara își are izvoarele minerale, în perimetrul fostului hotel Mircescu, căruia astăzi, plaja complexului barnear Parc, Mircești, îi poartă numele. Plaja este probabil cea mai cunoscută locație de agrement din stațiune, fiind și cea mai aglomerată plajă de pe malurile lacului. Dotată cu piscină pentru copii cu apă sărată provenită din lac, plaja este preferata familiilor cu copii, deși nivelul apei la mal este cel mai ridicat datorită adâncimilor mari ale lacului în această zonă. Spre deosebire de celelate plaje din stațiune, plaja Mircești beneficiază de un tobogan acvatic înalt de 15 metri, care, în urma vechimii sale se află în repaus. Acest tobogan, care zeci de ani a fost folosit de mii de turiști, reprezintă astăzi simbolul plajei.

Pe lângă toboganul acvatic plaja Mircești dispune de numeroase alte atracții pentru tineri în special, fiind plaja preferată a tinerilor. Printre acestea se numără plimbările cu hidrobicicletele, restaurantul cu mâncare pregătită pe loc, posibilitatea plimbărilor cu barca, dar și singurul pod de sărit în apă rămas în picioare în Amara

De asemenea, în componența complexului balnear intră baza de tratament care asigură tratamentul balneo-terapeutic în compania unor cadre medicale specializate. Baza de tratament este dotată cu instalații pentru băi calde cu apă minerală din lacul Amara, împachetări cu nămol, fizioterapie, dar și sală de gimnastică.

Complexul hotelier Ialomița este cel de-al treilea complex balnear din stațiune, având o capacitate de 480 de spații de cazare în camere single, camere duble și apartamente complet renovate și dotate cu TV cu ecran plat, aer condiționat și minibar, precum și cu balcon privat, hotelul Ialomița se înscrie în categoria de 3 stele.

Amplasat în inima stațiunii Amara, între cele două hoteluri majore, Parc și Lebăda, înconjurat de verdeața celui mai mare parc dendrologic din sud-estul României și în imediata apropiere a grădinii de vară unde au loc numeroase evenimente muzicale, hotelul Ialomița este unitatea de cazare preferată de turiști. În incinta hotelului se află un restaurant modern accesorizat și clădit, cu bucătărie specific românească, care își întâmpină clienții cu 240 de locuri.

De asemenea, oaspeții se pot bucura de serviciile oferite de barul de zi, de laboratorul de cofetărie, de serviciile unui boutique precum și de o gamă largă de servicii adiacente: farmacie, centru de închiriere jocuri, difuzarea presei, frizerie, spălatorie și călcătorie, spălătorie auto.

Terasa hotelului, cu 200 locuri disponibile, împrejmuită de copaci, reprezintă un pion important în relaxarea turiștilor. În incinta terasei se pot servi preparate la grătar, pizza, pui la rotisor și un preparat tradițional- pâine coapta la test.

Plaja „Splendid” aflată la 50 de metri de hotel este cea mai modernă plajă amenajată pe malurile lacului Amara. Spre deosebire de celelalte plaje, malurile acesteia sunt lipsite de covorul de nisip, fiind înlocuit de un strat consistent de nămol, astfel efectele băilor reci fiind sporite. În ciuda faptului că plaja este dotată cu modern, pacienții hotelului sunt singurii care își fac curaj să intre în apa mineralizată a lacului din pricina stratului de nămol. În sprijinul tinerilor, conducerea hotelului a amenajat o piscină pentru copii cu mini-tobogane acvatice.

Complexul Ialomița oferă clienților săi 200 de sezlonguri cu umbrele de soare, o terasa cu 110 spații, dar și bar și bucătărie pe plaja proprie. Alături de acestea, pentru a asigura o destindere deplină a turiștilor se mai adaugă și piscină pentru copii, pontoane, ambarcațiuni, topogane, teren de volei pe nisip sau teren de fotbal.

Singurul centru SPA, construit recent în stațiune, vine în sprijinul turiștilor înafara sezonului estival și oferă o gamă variată de modalități de relaxare și de petrecere a timpului liber. Printre facilitățile oferite de complexul „Laguna Blue” se numără: jacuzzi, hamam, grotă, saună, grotă, duș scoțian, piscină pentru adulți, piscină pentru copii cu tobogan acvatic, piscine pentru adulți, de asemena dotate cu tobogane acvatice, restaurant și multe alte facilități.

Centrul de conferințe și evenimente al Complexului Hotelier Ialomița, Amethyst Events este o construcție nouă și modernă dotată după cele mai ridicate standarde în arhitectura contemporană. Sala de conferință oferă posibilitatea alegerii variantelor de așezare fie de tip teatru, fie de tip masă rotundă, iar sala de evenimente diferă prin stil de oricare altă sală din apropiere.

Hotelul Dana este situat la numai 50 de metri de hotelul Parc și face parte din Complexul Balnear Parc. Recent renovat și modernizat, se înscrie în categoria hotelurilor de 4 stele, fiind până în anul 2017 singurul hotel de 4 stele din județul Ialomița. Capacitatea de cazare a hotelului Dana este de 78 de locuri disponibile din care 13 camere duble, 12 apartamente și 14 camere duble superior. Toate camerele fiind spatioase și prevăzute cu balcon, dotate cu tehnologie de ultima generatie. Fiind foarte aproape de hotel Parc, folosește baza acestuia de tratament, dar și plaja Mircești sau restaurantul.

Hotelul Eclipsa încadrat la categoria de 3 stele, face parte din Complexul Balnear Parc și pune la dispoziție 23 de camere duble și 2 apartamente, totalizând o capacitate de cazare de 50 de locuri. Hotelul Eclipsa a intrat în componența Complexului Parc în anul 2016, până atunci fiind în administrarea unor localnici. Vila Eclipsa, așa cum era denumită în trecut, era celebră pentru piscina sa proprie și pentru terenul de tenis privat, singurul teren de tenis din orașul Amara până la inaugurarea parcului balnear în anul 2011. Pe lângă piscina „Blue eyes” și terenul de tenis, hotelul Eclipsa pune la dispoziție și un parc privat cu alei și băncuțe. Hotelul este amplasat lângă hotel Dana, la 50 de metri de plaja Mircești a aceluiași complex balnear. Drept urmare, turiștii cazați aici au acces la plaja privață și la baza de tratament.

Zona „Mircești” a stațiunii Amara este completată de Vila Irina. Fiind un centru de pregătire și perfecționare profesională, în coordonarea Administrației Națională a Penitenciarelor prin intermediul Penitenciarului din Slobozia, găzduiește cu precădere activități ale personalului din cadrul Ministerului Justiției și din unitățile subordonate acestuia. Reamenajat modern și funcțional, centrul dispune de 56 locuri de cazare, o sală de conferințe cu o capacitate de 65 de locuri, cu toate dotările necesare, o sală de fitness, un club pentru activități recreaționale, precum și o sală de mese.

Centrul a făcut parte din societatea comercială Amara Turism S.A. (fostul OJT) până în anul 1999, când a fost vândută statului, care, ulterior a plasat clădirea în administrarea Ministerului Justiției pentru Direcția Generală a Penitenciarelor. Potrivit Ministerului Justiției clădirea recent intrată în componența sa se afla într-un stadiu avansat de degradare, drept urmare a fost modernizată cu suma de 5,4 milioane de lei.

Hotelul Evergreen completează împărăția Complexului Balnear Parc, care cu cele 4 stele ale sale se impune ca fiind cel mai nou și cel mai aspectuos hotel din stațiunea Amara. Este amplasat chiar pe malul lacului Amara într-o zonă total diferită de celelalte hoteluri din cadrul aceluiași complex, în locul unei foste plaje îndrăgită de localnici, de care, în urma căderii comunismului, s-a ales praful și a zăcut în paragină timp de mai bine de 25 de ani cu lacătul pe porți.

Modernul hotel Evergreen pune la dispoziția turiștilor săi o piscină pentru adulți, prevăzută cu secțiune de mică adâncime pentru copii, terasă în aer liber, precum și șezlonguri și umbreluțe de soare atât în zona piscinelor, cât și în zona pontonului de pe lac. De menționat este faptul ca hotelul nu are o plajă cu nisip, însă lângă acesta se află plaja „Zorilor” administrată de primăria orșului Amara cu intrare gratuită.

Hotelul Heaven se înscrie în categoria de hoteluri recent contruite de pe malurile lacului. Inaugurat în anul 2017, hotelul este amplasat la contactul dintre orașul Amara cu stațiunea omonimă, pe strada Lacului, numită astfel datorită faptului că pe o parte a sa se află malurile lacului. Chiar dacă hotelul se află langă lac, acesta nu dispune de o plajă proprie, cea mai apropiată plajă fiind plaja „Zorilor” la 600m distanță. Făcând parte din categoria de 2 stele, hotelul pune la dispoziția oaspeților săi camere single cât și duble, o sală pentru evenimente și o terasă pe malul lacului.

Motelul Diamant este amplasat pe drumul național 2C care leagă județul Ialomița de județul Buzău la intrare în localitatea Amara. Fiind prima clădire de pe teritoriul administrativ al orașului Amara din sensul dinspre Slobozia, motelul Diamant face parte din categoria de 3 stele și pune la dispoziție 11 camere duble și 3 apartamente. Situat întru-n cadru natural excepțioanl înconjurat de maci, la 50 de metri de lacul Amara, motelul nu dispune de propria plajă, mai mult decât atât acestuia îi lipsește și baza de tratament, fiind mai mult o opțiune de cazare a turiștilor în tranzit. Cea mai apropiată plajă sau zonă unde s-ar putea face baie în lac se află la 150 de metri, pe locul fostei plaje „Perla” care astăzi zace în paragină și reprezintă zona preferată a pescarilor.

În fața motelului Diamant sunt amenajate câteva opțiuni de relaxare: două-trei băncuțe, o fântână rustică și un balansoar reprezintă totalul mobilierului stradal din zonă care amintește timid de faptul că pe aici trec turiștii veniți la tratament.

Centrul de agrement „Amara Pavilioane” este folosit pentru taberele școlare, aici organizându-se anual multiple competiții sportive, evenimente culturale pentru promovarea tradițiilor locului, precum și numeroase alte acțiuni.

În România se află în plină dezvoltare turismul cu rulota, iar în sprijinul celor care doresc o astfel de călătorie, Amara oferă și locuri dedicate rulotelor în popasul turistic „Perla” aflat la intrarea în stațiune. Popasul pune la dispoziție numeroase căsuțe turistice familiare, dar și peste 300 de locuri de campare. Aflat în imediata apropiere a motelului Diamant, nici popasul Perla nu dispune de o plaja amenajată pe malul lacului, însă, aici sunt amenajate pontoane din beton, și zonă de pescuit. De asemenea, popasul pune la dispoziție un restaurant, un min-părculeț pentru copii și o grădină.

2.3.2 Infrastructura de transport

Turismul actual datorează foarte mult diversificării și modernizării mijloacelor și căilor de transport. Progresul obținut în ultimii ani în acest domeniu a facilitat includerea în sfera turismului a unor resurse aflate la distanțe considerabile de centrele emițătoare de turiști sau chiar surmontare a unor deosebite obstacole naturale. Dezvoltarea transporturilor și dezvoltarea turismului sunt două probleme aflate în strânsă legătură prin faptul că turiștii au nevoie ca serviciile în transporturi, pentru care platesc din bugetul propriu, să fie sigure, rapide și confortabile. Căile și mijloacele de transport asigură efectuarea călătoriei, adică a acelui segment al actului recreativ fără de care turismul ca fenomen este de neconceput. În ciuda importanței majore pe care infrastructura de transport o are pentru dezvoltarea turismului, stațiunea Amara nu beneficiază de o rețea extinsă de căi rutiere sau ferate pe măsura relevanței sale turistice la nivel național.

Orașul Amara este traversat doar de drumul național 2C care leagă Municipiul Slobozia de Municipiul Buzău. Acesta reprezintă singura cale de acces pentru stațiunea din centrul Câmpiei Bărăgnului. O șosea îngustă, denivelată face legătura dintre reședința de județ și Amara. Se poate spune că stadiul în care se află șoseaua este acceptabil, fiind asfaltată prin anul 2016. Lucrările de modernizare a drumului a cuprins doar kilometri aflați între Slobozia și Amara, nu și drumul de după Amara spre județul Buzău și alte comune din Ialomița, unde viteza recomandată este inferioară a 70 km/h din cauza gropilor din asfalt. Degradarea drumului se datorează mașinilor de mare tonaj care circulă încărcate cu recolte agricole produse în zonă, dar și a celor care traversează județul Ialomița spre autostrada ce leagă capitala de litoral, provenind din județul Buzău. Însă principalul motiv pentru care drumul se află în asemenea stadiu de degradare este dezinteresul arătat de autorități. În anul 2017 se încearcă refacerea stratului de asfalt pe anumite porțiuni ale drumului, însă, lucrările devin nesemnificative din punt de vedere al kilometrilor de asfalt proaspăt turnat în raport cu lungimea totală a drumului național.

Insfrastructura rutieră din staținea Amara este superioară celei existente la nivelul orașului Amara, aici existând chiar bulevarde cu două benzi pe sens. Toate drumurile din stațiune sunt asfaltate prin anii 2009-2011, ca urmare, acestea se află într-o stare destul de bună. Deși circulată doar în perioada sezonului estival, staținea beneficiază de o rețea extinsă de șosele care fac legătura dintre hoteluri prin unul sau mai multe drumuri. Peste 65% din totalul rețelei rutiere din stațiune se concentrează în jurul a doua mari complexe hoteliere, Lebăda cu plaja Zorilor și Ialomița. Tot aici au fost modificate cele mai aglomerate și înguste străzi în șosele cu sens unic, predominante fiind cele cu ieșire la plaja Zorilor.Rețeaua de transport în comun este asigurată de o societate comercilă din județul Ialomița care operează și curse pe rutele Slobozia-București, sau Slobozia-Țândărei. Cursele Slobozia-Amara sunt efectuate cu microbuzele din dotarea firmei de transport persoane S.C.Nana.S.R.L. Transportul se face, însă, în condiții improprii unei societăți civilizate, cu microbuze vechi de zeci de ani, din care curățenia lipsește, aerul condiționat fie nu este funcțional, fie nu este folosit pentru a reduce consumul de carburant, iar unor mașini acesta lipsind din fabrică.

O adevărată problemă des întâlnită de turiștii veniți la Amara, o reprezintă lipsa spațiului pentru depozitarea bagajelor în mijlocul de transport, turiștii fiind obligați să-și înghesuie bagajele sub scaune, pe culoar, blocând astfel culoarul, iar uneori aceștia fiind nevoiți să le așeze chiar pe scaune.

Pe lângă probleme întâmpinate la mijloacele de trasport, în zilele lucrătoare, la orele de vârf în care navetiștii, fie elevi, fie muncitori pleacă sau se întorc în orașul stațiune, se instalează aglomerația. Chiar dacă intervalul de circulație este de doar 30 de minute, capacitatea de transport a microbuzelor este prea scăzută în comparație cu fluxul de călători. Asftel se aglomerează la orele dimineții și în jurul orei 2, când se termină programul școlar. Asemenea scenariu poate crea o senzatie de discomfort turiștilor, dar și celorlalți călători. În orele aglomerate, precum și în perioada sezonului estival programul de circulație se reduce la un interval 15-20 de minute.

În ceea ce privește rețeaua feroviară, aceasta lipsește de pe raza localității Amara. Cel mai apropiat nod feroviar fiind cel de la Slobozia Veche, la circa 7 km distanță de stațiune. Din cauza amplasării în proximitatea municipiului reședință de județ, nu s-a pus niciodată problema construirii unui nod feroviar la Amara, care să lege stațiunea de Slobozia sau de alte localități. CFR operează zilnic 14 curse directe și indirecte spre stația Slobozia Veche, atât din Gara de Nord, cât și din Gara de Est, numită și gara Obor. Pentru turiști schimbul garniturilor de tren spre Slobozia, apoi mersul cu microbuzul spre Amara, devine obositor și astfel ajung destul de extenuați într-o zonă de câmpie favorabilă trasporturilor, dar care nu beneficiază de o infrastructură adecvată.

Pe calea aerului se poate ajunge prin orașul Constanța, cel mai apropiat aeroport de stațiune fiind aeroportul internațional „Mihail Kogălniceanu” aflat la aproximativ 130 km distanță sau prin București, prin aeroportul „Henri Coandă” aflat la o distanță de 150 km.

CAPITOLUL III Strategii de dezvoltare

3.1 Strategii de marketing

Marketingul turistic de promovare al stațiunii Amara este slab dezvoltat. Situația se menține încă din perioada căderii comunismului, când liberalizarea și schimbarea pieței au dus la falimentul multor firme cu tradiție în stațiunea din Bărăgan. De altfel, Amara cade ușor în uitare timp de câțiva ani din pricina neinteresului și bugetului redus alocat turismului. Alături de Amara se înscriu multe alte stațiuni din România, care, din nepăsarea unora rămân doar amintiri frumoase în ochii turiștilor.

Situația se ameliorează abia la începutul anului 2011, când dispare așa-zisă criză economică. Încep construcții noi la Amara, reamenajări și modernizări. Pentru a da un plus de valoare calității terapeutice, dar și a investițiilor făcute aici, autoritățile includ Amara în circuitul stațiunilor balneare din România.

Promovarea intensivă a satțiunii Amara începe cu prezența la târgurile de turism de la București, unde Amara s-a prezentat impecabil la debutul său, organizând spectacole muzicale, de teatru și dans tradițional. Astfel prezența echipei din stațiune a fost și este în continuare obligatorie la toate târgurile de turism importante organizate în România.

De asemenea, un alt mod de promovare, îl reprezintă difuzarea la posturi naționale de televiziune a spectacolelor organizate cu scopul de a promova stațiunea, dar și efectele miraculoase ale apei sulfuroase.

Diversele evenimente organizate la Amara, precum conferințele de presă ale Asociației Stațiunilor Balneare din România, care nu de puține ori au avut loc în sălile de aici, întrunirile politice ale filialelor județene și multe alte astfel de evenimente duc la o promovare indirectă. Pe lângă acestea, cele mai de succes metode de promovare sunt reclamele făcute la TV, radio și presă scrisă. Amara a fost subiectul multor emisiuni televizate, precum bultetine de știri, care au adus stațiunii o imagine pozitivă, fie prin calitatea și efectele nămolurilor, fie prin parcul dendrologic sau alte obiective turistice din zonă. Cei de la postul tv Digi24, în cadrul unui reportaj spuneau că Amara reprezintă „perla bărăganului” și că datorită fondurilor europene atrase în ultimii ani, a fost „schimbată total imaginea locului”. De asemenea, și în cadrul postului Antena 1 a fost prezentat în urmă cu 3 ani un reportaj de promovare al stațiunii. Subiectul principal a fost nămolul sapropelic și efectele lui miraculoase asupra pielii. Printre sintagmele folosite de jurnaliștii de la „Observator” se numără: „Întreaga stațiune este un parc natural cu vegetație bogată, un lac sărat și plaje cu nisip fin.” „Un fel de spa în aer liber”. și Kanal D, post care a criticat dur, în nenumărate rânduri stațiunea Amara prin diverse reportaje al căror simplu nume definește conținutul acestora „Amara, stațiune doar nu mele” „… litoralul pensionarilor” și „cum a devenit Amara, un loc pustiu și de nerecunoscut”, au făcut, în 2017, un reportaj menit să aducă o imagine pozitivă stațiunii. Și la posturile de radio sau TV locale se promovează societățile comerciale din stațiune.

În anul 2007, Amara era prezentă pe cartea oficială cu destinații turistice din România oferită de compania românească de transport aerian TAROM. În secțiunea dedicată stațiunii se promova nămolul de Amara sau apa lacului, precum și infrastructura turistică existentă.

Instrumentele folosite cu scopul de a promova stațiunea balneoclimaterică Amara sunt următoarele: în publicitate: broșuri și pliante, postere și foi volante, reclame tipărite sau difuzate la radio sau TV; în scopul promovării vânzărilor: expoziții, demonstrații, rabaturi și concursuri; iar ca relații publice: activități caritabile, sponsorizări, relații în cadrul comunității și conferințe de presă.

3.2 Proiecte de dezvoltare finalizate

Termenul proiect se poate definii ca fiind un proces unic, ce consistă într-o multitudine de activități controlate și coordonate, având atât termene de începere cât și de terminare, ce garantează realizarea unui obiectiv propus conform cerinelor specificate în contractul de finanțare incluzând restricții de timp, cost, resurse. Prin această definiție, rezultă că proiectul de dezvoltare este un proces alcătuit dintr-un set de activitățiși care se desfășoară într-un anumit interval de timp stabilit, planificate și controlate periodic, care au drept scop producerea unei schimbări în bine a unor situații existente la nivelul localităților

În funcție de gradul de dificultate proiectele pot fi împărțite în simple și complexe, având unele trăsături comune. Fie că este vorba de un proiect simplu sau complex sunt prezente următoarele trăsături: specificațiile proiectului; planul proiectului; termenul de execuție; planificarea și controlul proiectelor; bugetul alocat proiectului; planul de cheltuieli și evaluarea unor riscuri posibile. Toate elemente menționate mai sus sunt comune tuturor proiectelor de dezvoltare locală, dar implementarea lor depinde de fiecare proiect în parte, de mărimea și complexitatea acestuia, dar și de efortul depus în realizarea lui.

Activitatea de investiii se înscrie pe coordonatele unei strategii de dezvoltare economicosocial i se desfoar pe baz de proiecte. Proiectul de investiii poate fi definit ca un ansamblu optimal de acțiuni de investiții bazate pe o planificare sectorială, globală și coerentă, pe baza căreia o combinație de resurse umane, materiale etc. provoacă o dezvoltare economică determinată. Din această definiție un proiect, pentru a fi aplicat, necesită un ansamblu de mijloace prestabilite, pentru implementarea cărora trebuie întreprinse acțiuni și activități în mod coordonat. Orice activitate se va desfășura într-o ordine prestabilită. Un proiect de investiții este întotdeauna rodul inițiativei unui agent economic.

Toate proiectele se realizazea în baza a patru faze: 1.concepția; 2.planificarea; 3.realizarea; 4.încheierea.

Faza de concepție este esențială, scopul ei fiind definirea elementelor caracteristice ale proiectului, necesare pentru ca forul decizional al firmei sau al localității, după caz, să poată lua o decizie privind implicarea și realizarea acestui proiect. După aprobarea derulării proiectului începe a doua fază – planificarea detaliată a acestuia, definindu-se abordarea informațională a proiectului, sarcinile proiectului precum și organizarea resurselor și proceselor. Prin planificare se vor stabili etapele de execuție și momentul execuției acestora, resursele necesare și momentele la care trebuie să fie disponibile, pe ce buget se mizează.

La finalul execuției se realizează evaluarea proiectului, prin care înelegem dacă acesta și-a atins obiectivele propuse. Evaluarea unui proiect se concretizează, în special, pe patru aspecte: – resurse investite; – activități desfășurate; – rezultate obținute; – stadiul realizărilor. În același timp, evaluarea trebuie să răspundă la următoarele aspecte: – în ce măsură proiectul și-a atins obiectivele; – în ce măsură fiecare activitate a fost bine făcut; – în ce măsură resursele au fost utilizate eficient; – ce anume a rămas nerezolvat.

Proiectele de dezvoltare pot fi împărțite în funcție de sursa de finanțare, așa putem vorbi despre proiecte cu finanțare locală, cu finanțare de la bugetul județean sau național prin diferite programe de dezvoltare, dar și de proiecte de dezvoltare cu finanțare europeană. Cele din urmă fiind mai des aplicate de autoritățile locale din orașul Amara.

În perioada 2010-2014 au fost implementate trei proiecte de dezvoltare cu finanțare europeană nerambursabilă în domeniul turismului. Cel mai important proiect, din punct de vedere al bugetului alocat, este cel al reabilitării parcului dendrologic din stațiunea Amara, proiectul poartă denumirea oficială ,,Reabilitarea parcului balnear din stațiunea Amara” având o valoare totală de peste 17 milioane de lei. Proiectul a fost depus în programul Operațional Regional Axa Prioritară 5, dezvoltarea durabilă și promovarea turismului. Perioada de implementare a proiectului a fost de 37 de luni. Proiectul de modernizare a constat în alinierea arbuștilor de interes, defrișarea puieților acestora, precum și a perdelei forestiere în exces, plantarea materialului dendrogic pe o suprafață plantată de 17 hectare și refacerea centurii verzi din zona sudică a lacului Amara pe o suprafață de peste 20 de hectare. Au fost asfaltate toate aleile pietruite anterior, iar la intersecțiile acestora au fost construite piațete moderne cu pavele autoblocante (6.700 mp). Proiectul a presupus demolarea unor alei existente ( 1.827), trotuare noi în limita a 843 mp, refacerea covorului asfaltic și înlocuirea bordurilor aleilor carosabile. Pentru un aspect cât mai plăcut și siguranță pe timp de noapte proiectul a cuprins și o serie de amenajări antropice cu mobilier specific parcurilor de agrement, astfel s-a făcut posibilă introducerea stâlpilor de iluminare (321 de bucăți), amplasarea de reflectoare (21 de bucăți), montarea a peste 350 de băncuțe de lemn, care până în prezent au fost schimbate de 2 ori din cauza deteriorării lemnului, și a 185 de coșuri de gunoi. De asemenea, au fost construite terenuri de tenis iluminate pe timp de noapte, numeroase terenuri de volei și tenis de picior, amenajate atât la intrarea în parc, cât și în zona plajei administrate de primărie, precum și diverse locuri de joacă pentru copii cu tobogane, balansoare și alte instalații specifice. A doua parte a proictului a vizat amenajarea piațetelor pavate, cu balansoare din lemn, suporturi florare și locuri pentru parcarea bicicletelor. Ulterior, a fost montată aparatură fitness în cele mai importate zone din parc, precum și în apropierea hotelurilor sau a grădinii „Cinemascop”.

La data de 20 septembrie, autoritățile locale tăiau panglica celui mai modern parc dendrologic din bărăgan, printr-o premiere fastuasă, cu muzică live, fanfară și cu diverse activități, precum și cu participarea ministrului turismului de la acea vreme. Întreaga presă locală, dar și presă de nivel național urmăreau momentul inaugurării celui mai mare parc din județul Ialomița. Astfel, parcul devine subiectul principal în numeroase articole de presă sau în buletine de știri. Din punct de vedere al întreținerii parcul necesită anual eforturi financiare consistente, deseori superând bugetul local al orașului apelând la rezerve financiare.

Obiectivul genereal stabilit pentru aceste proiecte a fost ,,creșterea gradului de atractivitate a stațiunii Amara prin valorificarea potențialului turistic oferit prin reabilitarea parcului balnear”.

Proiect ,, Amara – izvor de sănătate, tărâm de recreere”

Proiectul a luat naștere prin fonduri europene și a vizat constituirea imaginii de brand a stațiunii Amara. A fost depus pe programul operaționat regional Axa 5 privind promovarea potențialului turistic și crearea infrastructurii necesare. Strategia de marketing realizată cuprindea 50 de banere publicitare stradale pentru corecta informare a turiștilor, realizarea a 6000 de pliante, 600 de afișe, 1000 de cataloage, 10.000 de foi volante, 10.000 de fluturași precum și participarea la 2 târguri naționale de turism pe an.

Cele mai importante resurse financiare au fost folosite pentru organizarea a 4 evenimente specifice de promovare a turismului regional cu invitați ai reprezentanților turistici interni și externi; realizarea a 3 festivaluri de promovare; 1 eveniment târg de turism la Amara; 2 expoziții de fotografie națională pentru promovarea turistică a resurselor turistice identificate în Amara și realizarea unei pagini web de promovare turistică. Totodată a fost inclus publicarea timp de 3 săptămâni anual spoturi de promovare turistică televizată.

Festivalurile de promovare a turismului în Amara s-au afirmat și după cei 4 ani de finanțare europeană, organizarea acestora devenind tradiție locală. Cel mai important din punct de vedere turistic este ,,Festivalul de agrement și turism balnear” deoarece dă startul sezonului estival în stațiune fiind organizat în prima jumătate a lunii iunie. Cel de-al doilea, Festivalul Nămolului se organizează în luna iulie, iar ultimul, ,,Festivalul Clătitelor” marchează finalul sezonului estival. Festivalurile se desfășoară în limita a două zile de weekend și cuprind diverse activități culturale și sociale pe plajă, iar seara concerte de muzică tradițională și muzică ușoară românească îmbinată cu numeroase concursuri și alte evenimente.

Valoarea totală a proiectului a fost de 838.211 lei, din care eligibilă a proiectului 677.977 lei, TVA 160 mii lei, provenite din fonduri nerambursabile, iar contribuția proprie fiind de 13.559 lei. Perioada de implementare fiind de 24 de luni, iar durata de desfășurare de 4 ani. În cadrul acestui proiect nu sunt incluse lucrări de construcții, acesta fiind un proiect de promovare.

Proiectul ,,Dezvoltarea infrastructurii de turism în stațiunea balneoclimaterică Amara prin amenaarea plajei lacului din complexul de agrement Perla, înființarea unui centru de informare turistică șp reabilitarea principalelor căi de acces către unitățile hoteliere”

Cel de-al treilea proiect a cuprins dezvoltarea infrastructurii de acces prin modernizarea și extinderea căilor auto de rulare și căilor pietonale din incinta principalelor zone hoteliere a stațiunii și construirea unui centru de informare turistică pe Drumul Național 2C la intrarea în stațiune din sensul Slobozia-Buzău. Valoarea proiectului a fost de 9,5 milioane de lei, iar perioada de implementare a fost de 9 luni. Obiectivele specifice constau, în principal, în modernizarea infrastructurii rutiere, construirea centrului de informare turistică și realibilitarea zonei de agrement din cadrul complexului PERLA, însă cel din urmă nu a fost realizat până în acest moment, proiectul propriu zis fiind in planificare și așteptând a fi semnat contractul de finanțare.

3.3 Proiecte de dezvoltare în execuție sau finanțate

Proiectul privind ,,Reabilitarea și modernizarea grădinii de vară Amara”

În cadrul Programului Operațional Regional 2014-2020 Unitatea Administrativ-Teritorială Amara obține, prin proiectul de reabilitare, primere fonduri nerambursabile din POR alocate pentru exercițiul financiar 2014-2020 fiind cel de-al doilea proiect finanțat la nivelul regiunii Sud Muntenia. Contractul de finanțare a fost semnat în data de 3 noiembrie 2017, valoarea totală a proiectului este de 13,7 milionale de lei. (11,6 fonduri europene, 1,6 fonduri naționale). Prin acest proiect se urmărește dezvoltarea turismului prin creșterea numărului de vizite cu aproximativ 35% în Grădina de vară. Obiectivul general al proiectului este reprezentat de dezvoltarea turismului în cadrul stațiunii Amara, prin îmbunătățirea infrastructurii specifice activităților de agrement și de relaxare existente la nivelul stațiunii.

Modernizarea și amenajarea Grădinii de Vară Amara, într-o perioadă de 33 de luni de la semnarea contractului de finanțare cuprinde patru etape:

• Întocmirea proiectului tehnic șî obținerea avizelor aferente acestuia, etapă finalizată;

• Etapa lucrărilor propriu-zise de reabilitare a Grădinii de Vară. Se va mări capacitatea de recepție, se vor moderniza construcțiile anexe, refacere alei și suprafețe verzi precum și construirea unui sistem retractabil de acoperire pentru zona gradenelor (etapă aflată în desfășurare);

• Următoarea etapă prevede achiziția de echipamente necesare pentru dotarea clădirilor componente ce vor fi modernizate prin proiect;

• Iar în ultima etapă cuprinde realizarea de materiale de promovare a obiectivului de investiții și difuzarea acestora pe canale de comunicare adaptate grupului țintă. . În acest sens, Primăria și-a propus creșterea număruluide turiști la Grădina de Vară de la 7.100 la minim 9.585.

Termenul inițial de finalizare al investiției era 2 august 2020, însă din pricina decalării întâlnirii dintre autoritățile locale și reprezentantul POR, constructorul nu confirmă data 2 august ca fiind cea prevăzută pentru a finaliza proiectul.

Proiectul „ Reabilitare zona 4 complex balnear Amara plaja Zorilor”

Având o valoarea totală de peste 10 milioane de lei, proiectul privind reabilitarea plajei „Zorilor” beneficiază, în mare parte, de finanțare europeană nerambursabilă prin programul Regio POR 2014-2020. Proiectul este inițiat, ca și cel al plajei Perla, cu ani în urmă în programul anterior de finanțare europeană, dar care, datorită litigiilor pe care primăria le-a avut în instanță cu hotelul Lebăda nu s-a putut duce la bun sfârșit. Fondul European pentru dezvoltare Regională este de aproximativ 8 milioane de lei, alocarea din bugetul de stat se ridică la 1,3 milioane, iar 194 de mii constituie cofinanțarea UAT AMARA. Implementarea proiectului este prevăzută a se realiza până la data de 31 decembrie 2021.

Proiectul pentru plaja „Zorilor” prevede amenajarea unui Complex Balnear prin realizarea unei zone de joacă pentru copii, dotată cu echipamente specifice, a unei zone dotate cu echipamente sportive pentru personale cu dizabilități, terenuri de sport cu nisip, spații de odihnă și recreere dotate cu mobilier adecvat, amenajarea de spații verzi cu plante decorative, alei de promenadă, iluminat ambiental, sistem de irigații, dușuri în aer liber, amplasarea de coșuri de gunoi pentru colectare selectivă. Proiectul mai prevede și montarea unor pontoane flotante din lemn care vor fi ancorate de mal cu semnalizarea perimetrului de baie prin amplasarea unor balize și foișoare pentru operațiunile de salvare.

Terenul aferent plajei va fi îpărțit în 3 areale, fiecare constând într-o plajă delimitată:

• Zona dedicată nudismului va fi divizată în două aparținând ambelor sexe. Proiectul prevede ca cele două plaje să aibă atât secțiuni cu nisip cât și peluze înierbate (gazonate), umbrele de soare, sezlonguri, pontoane pentru îmbăiere și dușuri separate.

• Zona plajei de 3 stele cuprinde cea mai mare suprafată în care se vor construi alei ce vor delimita suprafețele gazonate de cele cu nisip, zonele cu umbrele de soare și șezlonguri de zonele cu pavilioane pentru odihnă. Proiectul prevede construirea unui ponton pentru îmbăiere, precum și ponton destinat ambarcațiunilor fără motor disponibile pentru închiriere.

• Plaja exclusivistă de 4 stele ce va fi delimitată de plaja de 3 stele printr-o serie de terenuri de sport și o zonă cu echipamente sportive.

Zona complexului Balnear va fi completată de un restaurant construit pe o suprafață deja existentă și care se află într-un proces avansat de degradare.

Proiectul „Dezvoltarea infrastructurii de turism în stațiunea balneoclimaterică Amara prin amenajarea Plajei Perla” reprezintă un al treilea contract de finanțare prin Regio POR 2014-2020. Proiectul a fost inclus în reabilitarea infrastructurii turistice, dar nu a beneficiat la acea dată și de finanțarea exclusivă a proiectului. Învestițiile sunt în valoare de peste 15 milioane de lei, din care FEDR alocă 12 milionae, contribuția de la bugetul de stat fiind de 2,5 milioane, iar UAT AMARA având o cofinanțare de 300 mii de lei. Durata de implementare este de 71 de luni, începând cu data de 25 februarie 2016. De menționat faptul că proiectul a fost semnat și finanțat, însă nu s-a decurs la execuția lucrărilor.

Plaja perla are o întindere de peste 4,4 hectare, pe care vor fi amenajate terenuri de sport, o zonă de picnic, spațiu verde, mobilier urban, modernizarea drumului de acces, dar și o zonă unde se poate valorifica nămolul urmând a fi amenajate două bazine speciale procedurilor cu nămol.

Zona Perla este, în prezent, acoperită, în mare parte, de vegetație, plaja inexistentă, singurul spațiu valorificat fiind cel în custodia Campingului Perla unde sunt amenajate spații verzi pentru rulote și camping.

3.4 Proiecte de dezvoltarea planificate pentru finanțare

Proiectul „Reabilitarea parcului Balenar din stațiunea Amara-etapa II” face parte din proiectele propuse de județul Ialomița spre finanțare prin Axa prioritară 7.1 alături de cele două proiecte deja finanțate care prevăd reabilitarea plajelor Perla și Zorilor. Etapa a II-a dorește a implementa o serie de acțiuni spre zonele de parc unde nu s-a intervenit în prima etapă (zona Mircești), dar și modernizarea piațetelor deja existente prin construirea unor fântâni arteziene, spații cu toalete publice, precum și alte numeroase utilități.

„Amenajarea fostei crescătorii pentru practicarea pescuitului sportiv” se dorește a fi un proiect ambițios ce prevede practicarea în condiții optime a pescuitului sportiv prin amenajarea crescătoriei (coada lacului din zona Mircești) cu pontoane speciale pentru pescuit, terase și zone pentru odihnă. Proiectul prevede curățarea suprafeței lucioase a apei precum și aprovizionarea crescătoriei cu pește în vederea reproducerii.Proiectul este propus spre finanțare în strategia de dezvoltare prin bugetul de stat și POR 2014-2020.

Proiectul „Pistă de cicloturism în jurul lacului Amara” cumprinde o serie de alei pietonale în scop de promenadă în jurul Lacului împreună cu piste pentru biciclete destinate cicloturismului ce vor face legătura cu pista de biciclete care se va construi paralel cu Drumul Național 2C spre Municipiul Slobozia. Proiectul a fost propus și așteaptă finanțare POR 2014-2020 prin Axa prioritară 7.1 sau prin finanțări din bugetul de stat.

Proiectul privind amenajarea zonei DN 2C intrarea în orașul Amara prevede dotarea cu mobilier urban, amenajarea trotuarelor spre zone de interes turistic și construirea unei fântâni arteziene pe lacul Amara în zona de pescuit Perla. De asemenea se dorește defrișarea spațiilor verzi și amenajarea acestora în scop turistic. Proiectul se află în propunere și așteaptă finalizarea studiului de fezabilitate pentru a putea fi executat din bugetul local.

3.5 Analiza Swot

Specificul analizei SWOT este ca ea studiaza concomitent caracteristicile interne sau endogene si influentele mediului extern sau exogen, tinând cont atât de factorii pozitivi, cât si de cei negativi. În cadrul analizei SWOT se evalueaza mai întâi specificul intern al entitatii pentru care se elaboreaza o strategie sau un stiudiu de piață, puncte forte si puncte slabe. Apoi se analizeaza influentele exterioare, efect ele pozitive fiind considerate oportunitati, iar cele negative, pericole. Aceasta analiza a resurselor de care dispune comunitatea va releva punctele tari si punctele slabe ale comunitatii si mediului ei, oportunitatile de dezvoltare si posibilele riscuri ce trebuie evitate.

Punctele tari sunt acele valori sau competente distinctive, cu caracteristici legate de localizarea orațului, pe care aceasta le poseda la un nivel superior în comparatie cu alte zone, ceea ce îi asigura un anumit avantaj. Altfel prezentate, punctele forte reprezinta acei factori care îi dau orașului sau stațiunii un avantaj competitiv si îi confera atractivitate. Punctele slabe sunt reprezentate de acei factori sau acele tendinte care creeaza obstacole în calea dezvoltarii economico-sociale si pot lua forme sociale, financiare, de infrastructura sau legislative.

Oportunitatile reprezinta factori de mediu externi pozitivi pent ru procesul de dezvoltare vizat; altfel spus, sanse oferite de mediul extern, a caror anticipare permite stabilirea strategiei în scopul exploatarii profitabile a oportunitatilor aparute. Oportunitati exista, dar acestea trebuie identificate pentru a se stabili la timp strategia necesara fructificarii lor. Amenintarile includ factorii din afara sistemului analizat care ar putea sa puna strategia de dezvolt are într-o pozitie de risc. Acestia sunt factori externi care nu pot fi controlati, dar care pot fi anticipati si permit elaborarea unor planuri de urgenta pentru prevenirea i rezolvarea acestor probleme.

Astfel analiza SWOT a orașului, implicit a stațiunii Amara în vederea fructificării strategiilor de dezvoltare și a canalizării unui studiu de piață, cuprinde următoarele aspecte:

Puncte tari:

• Amara este o localitate cunoscută, cu un element de identificare foarte clar;

• Dispune de resurse naturale importante precum lacul Amara cu izvoare minerale și nămol sapropelic cunoscut la nivel național.

• Condițiile climatice sunt favorabile dezvoltării turismului balnear;

• Existența unor baze de cazare și de tratament importante;

• Amara se află în bune relații comerciale cu piețele regionale si naționale;

• Existența rețelelor de comunicații precum telefonie, internet și cablu;

• Existența rețelei electrice și a apei potabile;

• Apropierea de municipiul Slobozia și acces la infrastructura rutieră și feroviară;

• Autorități locale deschise la noi propuneri;

• Forța de muncă este flexibilă, ieftină și disponibilă;

• Existența unei activități culturale importante, îndeosebi în domeniul muzical-artistic;

• Grad ridicat de toleranță, evidențiat de nivelul redus de conflicte sociale între cetățeni și turiști;

• Ponderea majoră a populației din grupa de vârstă adultă între 20 și 50 de ani, 60% din totalul populației ceea ce reprezintă populația activă;

• Accesarea de programe finanțate din fondurile structurale și din fonduri europene.

Puncte slabe:

• Structura economică și infrasctructura turistică sunt ușor învechite;

• Resurse bugetare alocate dezvoltării economice și turistice locale insuficiente nevoilor existente ale comunității;

• Număr redus de obiective culturale;

• Lipsa conexiunilor cu circuitul turistic intern și extern;

• Lipsa marcajelor rutiere și turistice, ceea ce face dificil accesul turiștilor la obiectivele turistice din zonă;

• Număr redus al investițiilor străine în turism;

• Absența unor politici și programe coerente de dezvoltare a turismului;

• Număr redus de centre de informare turistică;

• Fluctuație mare de personal specializat în turism;

• Calitatea redusă a serviciilor și standardelor în turism;

• Utilizare redusă a mijloacelor informatice și internetului pentru informare, marketing și rezervare turistică;

• Scăderea cantității de săruri în alcăturirea mineralogică a apei, precum și scăderea proprietăților terapeutice ale apei lacului;

• Scăderea rezervei de nămol din lac;

• Exploatarea nămolului cu utilaje învechite;

• Defrișarea perdelei forestirere de pe malul sudic;

• Rețea de sănătate slab dezvoltată;

• Educația și cultura civică slab dezvoltate, grad redus de participare civică;

• Scăderea nevelului de pregătire al resurselor umane;

• Spirit anteprenorial redus;îâ

Oportunutăți:

• Potențialul mare de dezvoltare a sectorului serviciilor;

• Existența resurselor nerambursabile din fondurile structurale;

• Integrarea în Uniunea Europeană, care permite circulația turiștilor în blocul comintar;

• Potențialul extrem de mare al dezvoltării sectorului turistic;

• Perspective bune pentru dezvoltarea agroturismului și a turismului de weekend;

• Posibilitatea de a atrage turiști în regiune în toate anotimpurile;

• Interes crescut la nivel internațional pentru conservarea biodiversității și promovarea turismului durabil;

• Creșterea numărului de investiții străine care pot determina o creștere a competitivității.

Amenințări:

• Resurse bugetare reduse față de nevoia de investiții în infrastructură;

• Legislația instabilă și incoerentă;

• Extinderea Uniunii Europene va aduce creșterea competitivității pe piața turistică;

• Sprijin redus din partea unor autorități publice centrale;

• Concureșta zonelor turistice balneare din regiune și din țară;

• Lipsa perdelei forestiere din jurul lacului Amara care favorizează infiltrarea apei în sol;

• Nerealizarea unor proiecte de turism;

• Eroziunea și degradarea calității solului;

• Existența altor rezerve de nămol cu același grad de mineralizare în lacurile din Bărăgan;

• Concurența pe piața turistică din partea litoralului românesc.

• Nesiguranța existenței pe termen lung a proiectului prin care se asigură bilete de tratament din bugetul casei naționale de pensii.

3.6 Posibile căi de dezvoltare și imbunătățirea infrastucturii curente și servicilor oferite

Pentru a-și putea menține statutul de stațiune balneoclimaterică, Amara va trebui să ia măsuri împotriva degradării apelor minerale și implicit a sărilor din compoziția acestora prin plantarea perdelei forestiere pe malul sudic și în partea de est a lacului întrucât din lipsa acesteia apa minerală a lacului se infiltrează în pământ, iar apele pluviale sunt ape dulci ce contribuie la dezvoltarea vegetației specifice și la demineralizarea lacului, dar și la înfundarea izvoarelor minerale ce alimentau lacul.

Mulțumită faptului că se regăsește în cele 47 stațiunui de interes național, Amara are dreptul de a accesa, cu prioritate, fonduri europene prin Axa Prioritara 7.1 dedicată dezvoltării turismului și astfel numeroase proiecte ce ar putea fi depuse spre finanțare nerambursabilă, ar duce la dezvoltarea turismului balnear din Amara cel puțin în media națională.

Dezvoltarea zonei de sud a lacului Amara

În ultimul deceniu tot mai multe terenuri de pe malul lacului sunt oferite spre contrucții private destinate în alte scopuri în afara turismului. Astfel, au apărut numeroase vile rezidențiale în zone cheie ce împiedică dezvoltarea spatiului turistic pe malul nordic. În lipsa spațiului disponibil în zona Stațiunii Amara (malul nordic al lacului) există posibilitatea amenajărilor în zona de sud, unde terenul se prezintă ca fiind extravilan. Arealul prezintă pontețial ridicat din punct de vedere turistic deoarece cu o minimă investiție în căi rutiere ar putea deveni cea mai accesibilă zonă din oraș.

În prezent, cea mai mare parte din turiștii sosoți la Amara sunt vârstnici veniți prin casa națională de pensii cu sejururi cumpărate la loteria biletelor de tratament. Drept urmare daca nu se vor mai acorda bilete de tratament turismul din stațiunea Amara, ca și în multe alte stațiuni din România, ar dispărea complet și sigur. În acest caz, este nevoie de dezvoltarea unui plan pentru atragerea altor grupuri de turiști, de alte vârste și alte categorii sociale. Un prim pas ar fi crearea infrastructurii pentru dezvoltarea agroturismului, fiind necesară și cerută pe piața turistică în contextul vremurilor actuale. Prin dezvoltarea agroturismului se modifică mediul de proveniență al turistului veniți la Amara, categoria de vârstă și statutul social. Dacă media de vârstă a turiștilor actuali veniți la tratamente se încadrează în jurul a 69-75 de ani, prin agroturism se va reduce spre 50-60 de ani, grupul țintă fiind familiile tinere cu copii (30-45 de ani).

Tinerii fără copii, și adultii de vârstă medie au nevoie de ceva mai mult pentru a se simți atrași de către o destinație turistică balneară, fiind mai pretențioși și alegând deseori litoralul sau stațiunile montane. Pentru a putea convinge această categorie de turiști, Amara are nevoie de investiții serioase în infrastructura turistică astfel încât să dispară structura comunistă învechită, ori să se decidă construcția unei noi zone moderne în partea de sud ce va satisface nevoile acestora. Ideile de dezvoltare a zonei ar duce la creșterea competitivității pe plan național și ar putea deveni o alternativă mai accesibilă a litoralului fiind mai aproape de centre economice importante din țară.

Proiectul „Amenajarea unui complex balnear pe malul sudic”

O posibilitate de investiție ce ar duce la creșterea numărului de turiști în Amara o reprezință realizarea unui complex balnear spre mijlocului lacului alcătuit din cabane de lemn cu podea din sticlă, modern mobilate, așezate pe pontoane separate. Clădirea principală, un hotel de 4 stele, dotată cu un pod suspendat modern din sticlă, luminat și mobilat ce traversează lacul de la nord la sud si făcând legătura dintre noul complex balnear și plaja Zorilor la nord. Înălțimea podului fiind suficient de mare pentru a permite circulația bărcilor cu velă. La jumatatea distanței dintre malul nordic și cel sudic răsare, la nivelul podului, existând o zonă de alimentație, un restaurant cu terasă în aer liber și panoramă asupra lacului și stațiunii.

Proiectul prevede și construirea unui parc de aventură cu diferite zone de dificultate pentru toate vârstele, dezvoltarea unor zone de escaladare, poduri suspendate, tiroliană deasupra lacului, puncte de belvedere și un parc acvatic. Totodată proiectul include și dezvoltarea unei zone pentru tir cu arcul, spații de închiriere, personal antrenat și spații de prim ajutor. Aqua-parcul ar fi o investiție bună pentru Amara deoarece ar putea atrage turiști din toată Câmpia Bărăganului, dat fiind faptul ca în zonă nu există o astfel de investiție, majoritatea doritorilor fiind nevoiți să înfrunte aglomerațiile din București sau litoral. Parcul acvatic ar cuprinde instalații specifice cu numeroase tobogane acvatice de diferite grade de dificultate, piscine în aer liber, canale cu apă curgătoare destinată relaxarii în bărcuțe rotunde fară vâsle sau colace, cascadă artificială utilizată în parcul de aventură pentru escaladări și punct de belvedere, tuneluri subterane cu ape încălzite și deschideri modeste spre suprafață în formă de conuri vulcanice, dar și zone cu piscine încălzite pentru copii.

În prezent, în Amara există un centru spa de agrement deschis în afara sezonului estival, complexul de agrement Laguna Blue, însă nu satisface la scară largă nevoile turistului pentru a-l putea atrage, aici existând un singur tobogan acvatic de mică dimensiune și instalații de relaxare nicidecum de aventură. În trecut, turiștii veniți la Amara beneficiau de un tobogan acvatic mai mare pe plaja Mircești care funcționa în zilele de weekend la un anumit interval de timp, scările de acces deveneau neîncăpătoare datorită numeroșilor doritori de puțină adrenalină și astfel toboganul ajungea atracția principală pentru sutele de turiști ce îl foloseau. Cu trecerea timpului instalația s-a deteriorat și astăzi nu mai este funcțional, unele plăci de tablă fiind scoase și ruginite devenind astfel o amenințare la siguranța turiștilor. Grupul țintă: persoanele între 10 și 45 de ani.

Festival de muzică electronică

Cu scopul de a atrage și turiști din străinătate Amara ar avea nevoie de un alt proiect ambițios după realizarea celor mai sus menționate. Acesta se referă la organizarea unui festival de muzică electronică de anvergură cu invitați recunoscuți la nivel mondial. Marele eveniment ar putea avea scena principală amplasată chiar pe plaja „Zorilor” unde ar încăpea peste 15.000 -20.000 de spectatori , iar alte serii de evenimente culturale precum expoziții, dansuri, petreceri after party, zone de relaxare cu hammace, balansoare, jocuri interactive s-ar putea desfășura în parcul dedrologic, la grădina de vară, iar concursuri de pictură cu nămol ar avea loc pe plaja Perla.. Proiectul ar putea avea succes și în mod independent de celelalte proiecte, însă pentru a reuși convingerea turiștilor să revină la Amara este nevoie de o infrastructură turistică bogată și stimulare prin activități. De asemenea ar trebui modernizate toate structurile de cazare din stațiune și implicate alte structuri din orașele apropiate. Totodată cetățenii orașului si-ar putea închiria, din nou, locuințele pe perioada festivalului, pentru ca Amara să poată suporta un val atât de mare de turiști într-un singur weekend. Plaja Perla alături de Campingul de rulote ar prelua o parte din turiști ce vor dori să se cazeze în mod gratuit la corturi proprii, sau contra cost în corturi puse la dispoziție de agenții economici locali. Proiectul ar cuprinde traducerea în limba engleză a tuturor indacatoarelor, meniurilor restaurantelor și teraselor, pregătirea profesională a personalului din centrul de informare turistică și amplasarea în mai multe zone foișoare de informare cu privire la stațiune și la evenimentele organizate de-a lungul sezonului estival. De asemenea se va elabora o aplicație pemtru mobil dedicată festivalului ce va permite utilizatorului să afle, în timp real, care sunt cele mai apropiate activități aflate în desfășurare, programul evenimentului, dar și locația grupului de prieteni în caz de rătăcire. Beneficiile s-ar număra atât pentru comunitatea locală cât și pentru agenții economici și ar avea un impact pozitiv major. Grupul țintă: tinerii între 18 și 35 de ani.

Proiectul „Cinematograf pentru mașini”

Un proiect mai puțin sofisticat este construirea unui cinematograf în aer liber pentru mașini. Paleta de filme proiectate va fi identică cu filmele noi ce rulează în cinematografele din țară și străinătate. Beneficiul cel mai important este intimitatea, spectatorul poate urmării filmul pe ecran din comfortul propriei mașini fără a fi deranjat de ceilați participanți. Biletul de intrare se plătește pe mașină și nu pe numărul de participanți. Costul proiectului este modest deoarece se desfășoară în aer liber pe terenul din spatele ecranului Cinemascop din Grădina de vară de la Amara. Grupul țintă: posibilii turiști din județul Ialomița și zona limitrofă.

Proiectul „Amenajarea unui parc IT multifuncțional”

Proiectul este destinat, în primul rând, pasionaților de electronice și presupune construcția unui teren multifuncțional cu toate dotările necesare pentru desfășurarea evenimentelor concurs în fiecare weekend.

1. Concurs de drone cu zone de expoziție, de personalizare și închiriere aparatură. Suprafața dedicată concursului de drone cuprinde instalații de iluminare, stâlpi de delimitare, obstacole suspendate. În cadrul concursului, dronele vor avea zona de survol și expunere banere creative atârnătoare, zone de aruncare prafuri colorate non-poluante sau toxice.

2. Eveniment de prezentare zmee personalizate

3. Circuit pentru trotinete electrice. Pasionații își vor putea expune trotinele personalizate și vor putea participa la concursuri de viteză și îndemânare.

4. Concurs de stabilitate si îndemânare pe hooverboard. Pista folosită este aceeasi cu cea pentru circuitul trotinetelor electrice. Sustinărtorii vor putea urmării concursurile de pe margine fiind amplasate tribune de ambele părți.

5. Terenul multifuncțional este prevazut cu un canal de apă menajeră folosit pentru concursurie de barcuțe cu motor.

Evenimentele organizate în cadrul acestui proiect vor alterna cu evenimentele culturale organizate în weekend pe plajele din Amara și la Grădina de vară. Obiectivele proiectului sunt creșterea atractivității și modalități de petrecere a timpului liber.

Proiectul „Pregătirea profesională a lucrătorilor în turism”

O problemă reală și extrem de importantă cu care se confruntă comunitatea din Amara este cea legată de pregătirea profesională precară a populației lucrătoare în turism. Hotelurile, restaurantele și plajele sunt administrate haotic și nu sunt adaptate cerințelor actuale ale pieței. Personalul hotelier, în primul rând, lasă de dorit, întâmpinându-și clienții la recepție cu atitudine superioară „ca și cum ți-ar face o favoare că te primește la el în hotel pe banii tăi” după spusele unui turist la o publicație locală. Pentru o bună dezvoltare durabilă este mai mult decât necesară o mică investiție în personal. Pregătirea profesională de care mulți lucrători angajați încă din perioada comunismului nu au beneficiat poate face diferența dintre o destinație de succes și o destinație manageriată ineficient.

Concluzii