LECȚIA DE EDUCAȚIE FIZICĂ Ș I SPORT COORDONATOR ȘTIINȚIFIC: Lect. univ. dr. Șimon Sorin CANDIDAT: Prof. Nuțu Viorica Planul lucrării Capitolul I …. [630874]

PARTICULARITĂȚ I ACTUALE DE
PREDARE A PROBELOR ATLETICE ÎN
LECȚIA DE EDUCAȚIE FIZICĂ Ș I SPORT

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
Lect. univ. dr. Șimon Sorin
CANDIDAT: [anonimizat]. Nuțu Viorica

Planul lucrării

Capitolul I .
1.1 Introducere
1.2 Motivarea alegerii temei
Capitolul II . Fundamentarea teoretică a studiului propus:

2.1 Importanța educației fizice î n procesul educatiei
2.2 Funcțiile, idealul, obiectivele educaț iei fizice
2.3 Mijloace de învățare în educație fizică ,clasificarea mijloacelor (exerciț iul fizic
mijloc specific)
2.4 Calităț ile motrice
2.5 Lecția de educație fizică ș i sport
2.5.1 Tipologie
2.5.2 Conț inut
2.5.3 Structur a
2.5.4 Particularități ele lecției în condiț ii speciale
2.6 Educația fizică în învăță mantul primar
2.7 Particularitățile constituținale, motr ice și psihice a copiilor din î nvatamantul
primar
2.8 Atletismul în lecția de educație fizică
2.9 Locul atletismului în verigile lecț iei
2.10 Probele atletice prevăzute în programa școlară pentru clasele I -IV
2.11 De prinderile motrice specifice atletismului: mers, alergări ,aruncări și să rituri
Capitolul III . Organizarea și desfășurarea studiului
3.1 Etape,locul ș i durata studiului
3.2 Obiectivele și scopul urmărit
3.3 Ipoteza de lucru
3.4 Sarcinile cercetării
3.5 Metodele și tehnicile de cercetare utilizate
3.6 Despre subiecții cercetă rii
3.6.1 Prezentarea subiecților cercetă rii
3.6.2 Parametri constituționali

3.6.3Organizarea, perioada, grupele de lucru
3.6.4 Sistemul de probe și norme de control
3.7 Mijloace de acționare pentru dezvoltarea capa cității motrice a elevilor

Capitolul IV . Rezultatele obținute și interpretarea lor
4.1 Rezultatele obținute la probele date
4.2 Prelucrarea, analiza, interpretarea și reprezantarea grafică
4.2.1. Prelucrarea, analiza, interpretarea și reprezantarea grafică a
Răpunsurilor la chestionar
4.2.2. Prel ucrarea, analiza și interpretarea rezultatelor privind dezvoltarea fizică
Capitolul V . Concluzii și propuneri
Bibliografie
Anexe

1
Capitolul 1
1.1 I ntroducere
,, Atletismul este prezent în toat e programele de educație fizică , datorită
multitudini exerciții de care dispune și a influenței benefice a acestor exerciții asupra
dezvoltării fizice armonioase și mot rice a individului. De asemenea posibilitate a adaptării
exerciț iilor și probelor atletice la particularitățile de vârstă și sex ale elevilor, precizia cu care
se pot stabili și controla cantitatea și calitatea efortului programat sau realizat, recomandă
atletismul ca o disciplină de bază a educației fizice școlare. Spre deosebire de alte tehnologii
didactice, cea a educației fizice are o componentă cu caracter complex și integrativ care se
referă la pregătirea subiecților pentru practicarea si stematică a exercițiilor fiziceʺ1.
1.2 Motivarea alegerii temei:
Am ales această temă pentru că este mult mai uș or de integrat în formatul orei
exerciț ii din atletism la nivelul elevilor din ciclul primar . Elevii sunt foarte încântați câ nd
sunt incluse î n desfășurarea orei întreceri, ștafete, aruncă ri si alte exerciț ii din atletism. Ei
participă activ la ore și iși da u toată silința să execute cât mai corect și în același timp vor să și
câștige.

1 https://www.isjolt.ro/wp -content/uploads/2018/02/VI_Limba -rromani_Georgeta –
SZILAGYI_Exercitii.pdf p.6

2
CAPITOLUL II
. Fundamentarea teoretică a studiului propus:
2.1 Importanț a educației fizice în procesul educaț iei.
Prin educație fizică se acționează asupra fizicului uman.
Educația fizică este importantă deoarece ajută copi ii să se dezvolte armonios și sănătos
și îi învață de mici să facă mișcare individual pentru că este important pentru sănă tate.

2.2 Idealul,funcț iile,obiectivele educaț iei fizice
Idealul educației fizice trebuie să fie în concordanță cu idealul educațional al socie tății
și în formarea lui se ține cont de unele el emente de referință care sunt laturi ale ideal ului:
a) Dezvoltarea fizică corectă și armonioasă
b) Calitaț ile motrice
c) Deprinderi și priceperi motric e
d) Cunostințele ș i tehnic ile individuale sau de grup
e) Trăsăturile ș i compo rtamentele pozitive pe planul moral, intelectual, estetic,
tehnico -profesional ale calităț ii umane.
Funcțiile educaț iei fizice
Unele funcții derivă din id eal și se subordonează acestuia, altele sunt specific e și altele
au un caracter asociat.
Principalele funcț ii sunt:
– Funcția de perfecționare a dezvoltării fizice care are prioritate în educație fizică
și sport,dar este implicată și î n antrenament sportiv.
– Funcția de dezvoltare a capacităț ii motrice . În ora de educație fizică se pune
accent pe dezvoltarea capacităț ii motrice generale.
– Funcția recreativă :
1.Trebuie să acționăm prin educație fizică și sport în așa fel în cat să se asigure fondul
de calități, deprinderi ș i priceperi motr ice necesar pentru ca oamenii să poată petrece în mod
plăcut ș i util timpul liber.
2.Domeniul nostru trebuie să dezvolte interesul pentru urmărirea î ntrecerilor sportive.
– Funcția de em ulație:
Trebu ie să dezvo ltăm spiritul competitiv, dorinț ă permanentă de autodepășire, prin
organizarea de întreceri, ștafete jocuri de miș care,concursuri care sunt introduse î n ora de
educație fizică și sport ș i prin aceste a dezvoltăm creativitatea subiecților și dorința de a
câștiga.

3
– Funcția igienică :
Educația fizică și sportul trebuie să se regăsească pe planul menținerii unei stări
optime de sănă tate.
– Funcția educativă :
Pe plan intelectual influențarea educației fizice și sportului este evidentă și se
concretizează în u rmătoarele direcț ii:
– Elevii învață cunostințe de bază î n domeniul fiziologiei, igienei efo rtului, al
biomecanicii de execuție al actelor și acț iunilor motrice, al psihologiei, toate aceste cunoștinț e
transmise co nform principiului accesibilității asigură conștientizarea științ ifică a practicări
exerciț iului fizic .
– Contribuie î n practicare a exercițiilor fizice , și dezvoltă unele calităț i
intelectuale precum : atenția, memoria, imaginaț ia, rapiditatea gândirii, spiritul de observaț ie.
Pe plan moral se pune accent ul pe formarea unor deprinderi și obișnuințe de
comportament în întreceri și competiții sportive, dar și î n viata de zi cu zi.
Pe plan estetic se contribuie eficient la formarea gustului pentru frumos.
Fiind că educația fizică se desfășoară cu grupuri de elev i sunt posibi lități de a dezvolta
unele calități și deprinderi necesare mai târziu î n procesul muncii unde se lucrează tot î n grup.
Obiectivele educaț iei fizice :
Prin obiecti ve se realizează funcțiile educației f izice ș i sportului.
Obiectivele de rang 1 sunt cele generale ș i ele sunt mai apropiate de funcțile educației
fizice ș i sportului. Ele sunt:
-menținerea sănătății;
-favorizarea creșterii și dezvoltă rii fizice armonioase;
-dezvoltarea calităților motrice de bază ș i a celor care sunt specifice ramurilor
sport ive;
-formarea corecta a u nui sistem bogat de deprinderi ș i priceperi motrice;
-formarea obișnuinței și a capacității de a practica exerciții fizice,inclusiv î n timpul
liber;
-implicarea în dezvoltarea unor trăsături și calităț i intele ctuale, estetice, morale, civice
și responsabile.
Obiectivele de rang ul doi sunt cele specifice subsistemelor educaț iei fizice sau al
spoturilor.
Obiectivele de rangul trei adică cele operaționale numite ș i sarcini specif ice temelor
sau altor activităț i organizate.

4

2.3 Mijloace de învățare în educație fizică ,clasificarea mijloacelor (exerciț iul fizic
mijloc specific)
Mijloacele sunt instrumente cu ajutorul cărora se acționeaz ă în educație fizică și sport
în toate subsistemele. Ele sunt alese de c ătre conducatorul procesului instructiv educativ și
sunt efectuate de catre elevi . În timpul liber acestea sunt concepute de elevi si le apartin lor .
Ele se grupează în două mari categorii:
Mijoace specific e, care sunt:
a) Exerciț iul fizic
b) Aparatura d e specialitate, foarte importantă mai ales în antrenament sportiv.
c) Măsurile de refacere după efort. În caz ul educației fizice refacerea se rezumă la
cele c ateva minute din verigă ,,Revenirea organismului” .
Mijloace nespecifice(asociate), care sunt:
a) Condițiile igienice: care se referă atâ t la igiena individuală cât și la cea
colectivă .
b) Factorii naturali de călire:apă ,aer,soare.
c) Mijloace imprumutate din celelal te laturi ale ducaț iei generale, ex: muzica,
studierea unor lucrări inspirate din viața sportivă ,etc.
Exerciț iul fizic:
Originea sa este în actul motric general al individului realizat pentru intrețin erea
relației cu mediul extern și intern .
Realizarea exercițiilor fizice î ntr-un mod științific reprezintă condiț ia pentru obținerea
eficienț ei optime pentru perfectiona rea dezvoltării fizice și perfecționarea capacităț ii motrice.
Atenție să nu fie confundat cu deprinderile motrice , aceste deprinderi sunt f ormate pe
baza folosirii exerciț ilor fizic e, deci sunt finalităț i.
Conținutul exercițiului fizic se apreciază în general prin influența sa asupra
organizmului uman și este relativ ușor de determinat dacă se iau în considerare urmă toarele:
1. Să știm că efectele se obțin î n timp .
2. Să se respecte calitățile subiecților precum ș i conținutul unor documente
oficiale programe școlare , manual e, instrucț iuni.
3. Să se urmarească toate obiectivele educației fizice și sportului având în vedere
complexitatea exerciț iilor fizice pentru realizarea acestora.
Modul în care se scucced mișcă rile component e reprezintă forma exercițiului fizic ,
aspectul exterior al acestuia. Pentru aprecierea formei se iau în considerare : poziț ia inițială și

5
finală a corpu lui și ale segmentelor acestuia; direcț ia; amplitudinea, relația î ntre segmente,
tempoul, ritmul, sistemul de dispunere față de adversari ș i parteneri.
Tot sub aspec tul formei se dispune că exerciț iul fizic are patru categorii de
caracteristici: spațial, temporal, spațio -temporale ș i dinamice.
Exercițiile fizice se clasifică :
a) După criteriul anatomic avem : exerciții fizice care se execută cu întergul corp
sau exerciț ii fizice care se execută cu anumite segmente ale corpului.
b) După poz iția subiecților : exerciț ii fizice la aparate sau cu aparate.
c) După calităț ile motrice care sunt dezvoltate avem : exerciții fizice pentru viteză ,
îndemanare , rezistență, forță ș i mobilitate.
d) După tipul deprinderilor motrice: exerciț ii fizice pentru deprinderi motrice de
bază și utilitar aplicative și exerciț ii fizice pentru deprinderi specific e ramurilor sportive.
e) După caracterul succesiunilor mișcărilor compo nent:exerciț ii ciclice, aciclice și
mixte.
f) După intensitatea efortului fizic: exerciț ii fizice supramaximale, maximale,
submaximale , de intensitate medie și intensitate mică .
g) După tipul de contracție musculară : exerc iții dinamice, statice ș i mixte.

2.4 C alităț ile motrice
Calitățile motrice sunt insuș iri ale o rganismului uman, ele se desvoltă , dar se pot și
educa până la o anumită vârstă .
Avem calități motrice :
– De bază : viteza, î ndemanare, rezistența și forț a (VIRF), alți autori adaugă și
mobilitatea și suplețea iar alții exclud î ndemanarea.
– Specifice : acestea sunt implicate în pract icarea anumitor sporturi, ramuri
sportive , dar și î n desfășurarea unor meserii. Acestea rezultă din combinarea mai multor
calităț i motrice de b ază, ex: detenta este formată din combinarea vitezei cu forț a.
Fiecare calitate motrică de bază are un element care o caracterizează:
– Pentru viteză –avem repeziciunea
– Pentru î ndemanare – avem gradul de dificultate
– Pentru rezistență – avem durata
– Pentru f orță – avem încărcătura
 Viteza : def: este capacitat ea organismului de a efectua mișcări cu înregul corp sau cu
o anumită parete a corpului într-un timp cât mai scurt, cu rapiditate maximă .( Cârstea,
Gh. Teoria și metodica educației fizice și sportului. București, Ed. An -Da 2000 , p.52)

6
Forme de manifestare:
a) Viteza de reacție: reacț iile pot fi simple sau complexe. Atunci când ră spunsul
este dat sub forma unei mișcă ri dinainte cunoscute reacția este simplă , iar cele complexe se
întalnesc î n jocurile bilateral e unde răspunsul este dat în funcție de mișcă rile coechipierului
sau a adversarului.
b) Viteza de execuție:constă în timpul care trece de la începerea unei execuții și
până la terminare a acesteia .
c) Viteza de repetiție: se cunoaste timpul de la începutul execuției și constă în nr.
de repetă ri ale aceleiași mișcări efectuate î n acest timp.
d) Viteza de de plasare:se masoară timpul în care se parcurge o anumită distanță
dinainte știută sau cât se parcurge î ntr-un anumit timp dinainte prestabilit.
e) Viteza în regimul altor calități motrice: viteza în regim de forța(detenta), viteza
în regim de rezistență,viteza în regim de î ndemanare.
Îndemanarea Definiție: ,,capacitatea organismului uman de a efectua acte și acțiuni
motrice, mai ales în condiții variate și neobișnuite, cu eficiență maximă și cu consum minim
de energie din partea executantului ʺ2
Forme de manifestare:
a) Îndemanare gen erală necesară pentr u a putea efectua toate aclele și acț iunile
motrice.
b) Îndemanarea specifică , caracteristică practică ri anumitor ramuri ș i probe
specific e anumitor sporturi.
c) Îndemanarea în funcție de alte calităț i motrice: îndemanare î n regim de
rezistență, îndemanare în regim de forță etc.
 Rezistenț a este capacitate a organismulu i de a depune eforturi mari fară apariția stării
de oboseală sau prin învingerea stării de oboseală .( Cârstea, Gh. Teoria și metodica
educației fizice și sportului. București, Ed. An -Da 2000 , p58)
Forme de manifestare:
a) În funcție de grupele muscul are avem rezistență generală și rezistență
specifică .
b) În funcție de sursele de energie și durată avem rezistență : anaerobă , aerobă și
mixtă .

2Cârstea, Gh. Teoria și metodica educației fizice și sportului. București, Ed. An -Da 2000

7
c) În funcție de cum se combină cu alte calităț i motrice avem: rezistența în regim
de viteză , rezist ența în reg im de forță , rezistența în regim de detentă și rezistența în regim de
îndemanare.
d) În funcție de tipul efortului rezistența este în efort constant sau în e fort variabil.
 Forț a este capacitatea organismului de a î nvinge o rezistență internă sau externa cu
ajutoru l contracț iei muscular e.( Cârstea, Gh. Teoria și metodica educației fizice și sportului.
București, Ed. An -Da 2000 ,p.61)
Forme de manifestare:
a) După grupele muscular e implicate avem:forță generală ș i forță specifică .
b) După caracterul contracț iei muscular e avem:forță statică, forță dinamică, forță
mixtă .
c) Dupa capacitatea de efort avem : forță absolută și forță relativă .
d) După modul în care se combină cu celelalte calități motrice avem: forță î n
regim de vi teză, forță în regim de rezistență, forța în regim de îndemanare.
2.5 Lecția de educație fizică ș i sport:
Lecția de educație fizică și sport este o forma de bază pentru că :
– Se desfășoară cu colectiv de subiecț i relative constant e, omogene și fiind
prevazută în plan este obligatorie.
– Are durata stabilită finid inclusă î n orarul sau plan ul școlii .
– Este condusă de un profesor cu pregatire î n domeniu .
– Se desfășoară după o programă elaborate pe plan naț ional.
– În ea se respectă anumite cerinț e generale sau fundamentale care s tau la baza
conceperii, organizării desfășură rii sale.
2.5.1 Tipologia lecț iei: este dată de teme ș i obiective.
Avem urmatoarele tipur i de lecție: de învăț are, de fixare , de perfecț ionare, de
verificare și mixte, reieș ite din combin area celor patru luate câ te două . În realitate majoritatea
lecțiilor sunt mixte.
Lecția mai poate fi monosport sau bisport, de pregatire fizică genera lă, introductive de
organizare.
2.5.2 Conț inutul lecției est e impus de tipologie. Acest conț inut presupune o dozare
corespunzătoare și aleg erea formațiilor de lucru care să asigure o eficiență maximă .
2.5.3 Structura
Evoluția istorică a structurii lecț iei:
– pe 4 pă rți (de organizare, pregă tire, fundamental ă și de î ncheiere)
– pe 3 pă rți (pregă tire, fundamental ă, încheiere)

8
-pe verigi.
În prezent se lucrează pe verigi. Verigile unei lecț ii sunt:

a) organizarea colectivlui de elevi
– are durata între 3 și 5 minute
-obiective: disciplinarea elevilor , captarea atenț iei, cunoasterea stării de
sănătate, prezentarea temelor lecț iei.
-continutul acestei verigi: raport ; verificarea echipamentului și a stă rii de
sănătate, verifica rea prezenț ei, anunțarea temelor lecț iei, jocuri, exerciț ii de atenție(dacă este
cazul) .
-formații în care se poate lucra ; în linie pe un râ nd sau 2 râ nduri, careu
semicerc.
b) pregă tirea organismului pentru efort:
-are durata între 5 și 7 minute
– obiective: stimularea treptată a marilor funcț ii ale o rganismului; asigurarea
unei stă ri de excitabilitate corespunzato are pt, activitatea care urmează;
– conținutul: exerc iții de front și formaț ii; variante de mers ș i alergare; jocuri de
mișcare.
-formaț ii de l ucru: coloana cate unu sau doi ș i alte sisteme specific e.
c) Influenț area selectivă a aparatului locomotor:
– are durata între 5 și 6 minute chiar și între 7 și 8 minute
– obiectiv e: stimularea musculaturii segmentare; educarea atitudinii corporale,
globale sau partiale , corecte; prevenirea sau corectarea unor deficiențe fizice; educarea
marilor funcț ii, mai ales respiraț ia.
– conținutul: exerciț ii libere; exerciții pentr u educarea respiraț iei .
d) dezvoltarea, educarea calității motrice V sau Î :
– durata 7 -8 minute
– obiectiv: îmbună tățirea rezultatelor diferitelor form e de manifestare a vitezei sau
îndemână rii
– conținut: exe rciții specific e din deprinderile motrice de bază și utilitar aplicative
izolate sau sub forma de stafete, parcursuri, jocuri de miș care.
– formații de lucru: î n linie pe unu, două sau mai multe rânduri, mai multe grupe sau
echipe.
e) Învăț area,consolidarea,perfectionarea sau verificarea deprinderilor sau priceperilor
motrice:

9
– durata: 10 minute, în anumite situații poate dura între 15 și 20 de minute.
– obiectivele depind de faza învă țării mo trice
– conținutul: exercițiile trebuie să fie selecționate din algoritmul specific sau al te
modele operaționale .
-formații le de lucru: pe ateliere, frontal când este posibil, grupe etc.
f) dezvoltarea calității motrice forță sau rezistență:
– poate dura între 5 și 7 minute , chiar 10 minute.
-obiective: îmbunatațitea manifestării celor două calități.
– continut:ex erciții speciale pentru tot corpul sau pentru anumite segmente ale
acestuia; acțiuni motrice e fectuate în condiții specific e dezvoltării acestor calități.
– formații de lucru:ada ptate procedeelor metodice.
g) Liniș tirea organismului:
-poate dura între 3 și 4 minute
-obiective: conștientizare a modului de participare la lecț ie a f iecărui elev; formarea
capacităț ii de apreciere și autoapreciere.
-conținut: evidențieri pozitive și negative privind comportamentul din timpul lecției;
transmiterea unor recomandări pentru lecția ur matoare sau pentru activitatea din timpul liber ;
salutul.
-formații de lucru: în linie pe un singur râ nd.
Verigi le trebuie realizate în sistem și unele pot să lipsească dintr -o lecție,iar altele se
pot contopii .
2.5.4 Particularităț i ale lecț iei în condiț ii speciale .
 Particul arități ale lecției de educație fizică desfă șurate afară pe timp friguros:
Sunt incontestab ile avantajele unei lecții desfă șurate afară față de una desfășurată î n
interior. Ca să putem desfașura lecția î n exterior sunt necesare următoarele condiții:
-temperatura aerului să nu depașască minus 5 -10 grade
-să nu bată vântul
-să nu fie precipitații
-umiditatea aerului tr ebuie să fie între 35 ș i 65%
-să nu ceață sau poluare a aerului
Conținutul ș i structuta:
Lecțiil e în asemenea condițiipot abordă teme din calitățile motrice și din deprinderi
sau priceperi mot rice cu precizarea ca acestea să nu se învețe.
Organizarea colec tivului de elevi trebuie sa fie scurtă sau să se desfășoare în interior ;
pregatirea organismului trebuie să aibă o dur ată mai mare și sa fie cuplată ș i cu influențarea

10
selectivă; recomandările de la sfârșitul lecției trebuie să f ie scurte sau să fie realizate î n
interior. Lecția trebuie să aibă un character di namic, deci nu se rec omndă exerciții statice sau
pauz e lungi.
 Particularități ale lecției de educație fizică desfășurate în interior,pe timp
friguros, în spații improvizate:
Aceste spații se referă la:culuar,co ridor, sală de clasă.
În aceste lecții se pot folosi teme din:calități motrice si deprinderi sau priceper i
motrice de bază și utilitar a plicative.
Pentru desfăș urarea orelor în asemenea spații sunt necesare unele măsuri de ordin
igienic și organizatoric .

2.6 Educația fizică în învățămâ ntul primar
În învățământul p rimar sunt cuprinși copiii cu vâ rste cuprinse întere5/6 ani și 10/11
ani.
Intrarea în școală î i aduce pe copii sub influența culturii, aici dobândesc scrisul, cititul
și matematica. Jocul care era prioritar până acum cedeaza locul activității de învațare.

2.7 Particularită țile somatice ,functionale, motrice și psihice a le copiilor din
invatamantul primar .
a) Pe plan somatic:
– încetineste cresterea în înălțime care se f ace prioritar pe seama membrelor inferioare
si are valori medi i anuale de 4,5 centimetri la bă ieți si 5 centimetri la fete.
– greutatea corporală crește mai mult
– sistemul muscular ajunge aproximativ la 28% din greutatea corpului
– se intensifică procesul d e osificare dar exista înca și țesut cartilagino s
– sistemul articular se întărește, însă nu sufucient.
b) Pe plan funcțional:
– se dezvoltă și organele interne
– capacitatea de adaptare la efort este din ce în ce mai bună .
– tensiunea este scă zută iar frecvența cardiacă este crescută
Amplitudinea respirației este mica cu fazele de inspirație și expirație superficial
datorita ingustimii toracelui si datorita faptului ca muschiul intercostal nu este suficient
dezvoltat.
d)Pe plan motric:

11
-VITEZA: la vârsta de 9 sau 10 ani reacția motrică se îmbunătățește,cea mai scurtă
fiind la mișcarea mâ inilor și cea mai lungă la mișcarea trunchiului.Viteza de alergare pe
distanțe scurte se imbunătățește spre 10 ani.Se poate acționa în procesul instructiv educativ
pentru dezvoltarea tuturor formelor vi tezei.
-ÎNDEMÂNAREA: orientarea spre repere situate aproape este bună pentru toată
perioada de vârstă .Dezvoltarea preciziei se face până la 8 ani și stagneaza intre 9 -10 ani,iar la
coordonare fetele sunt mai slabe decât băieții.
– REZISTENȚA, posi bilitățil e în alergarea continuă sunt de 7 minute la 7 ani si 15
minute băieții si 12 minute fetele la 10 -11 ani.
– FORȚA,începand cu varsta de 8 ani crește moderat forța toturor grupelor muscular.
– ALERGAREA,se efectuează încă cu multe greșeli: exemplu alergare ingenunchiată ,
așezarea pe călcâie, răsucirea în afară a labei piciorului și orientare a spre exterior a
genunchiului .
– SĂRITURA, pot apărea următoarele greșeli: aterizare dură fără amortizare
suficientă, realizarea unui zbor mai mult razant datorită insu ficienței forței, lipsa coordonării
brațelor și picioarelor.
– ARUNCAREA, pot apărea următoarele greșeli: pauză prea mare între elan și
aruncare, aruncarea cu brațul înt ins prin lateral sau cu brațul î ndoit.La acest nivel de varstă
trebuie să se puna accen tual pe însușirea aruncării la țintă fixă și ladistanță ,aruncare de tip
azvârlire.

2.8 Atletismul în ora de educație fizică
Atletismul ală turi de gimnastică și jocurile sportive contribuie la relizarea obiectivelor
educației fizice în școală .
Gradul de accesibilitate al exercițiilor din atletism este mai mare decâ t al celorlalte
sporturi deoarece ele se bazează pe miscări natural e.
Exerciț iile din atletism contribuie la formarea unor deprinderi motrice de bază cum ar
fi alergă rile, săriturile și aruncă rile.
Nici o altă ra mură sportivă nu cont ribuie prin exercițiile sale atâ t de pregnant la
dezvoltarea calit ților motrice de bază ca atletismul ș i poate fi practicat din copilarie pe tot
parcursul anului. Din aceste motive atletismul este present ca temă de bază în educaț ia fizică
școlară pe toata perioada de școlarizare.

12

2.9 Locul atletismului în verigile lecț iei
Atletismul este present în aproape toate verigile lecției de educație fizic de exemplu în
pregă tirea organismului pentru efort este present prin scoala alergă rii;în dezvoltarea, educarea
calității motrice V sau Î este present prin exerciț iile care le face m pentru dezvoltarea celor
două calități motrice; î n dezvoltarea calității motrice forță sau rezistență este present prin
exerciț iile efectuate pentru dezvoltarea celor două ;chiar și în liniș tirea organismului este
present prin diferite forme de mers și alergare pe ntru revenirea organismului după efort.

2.10 Probele atletice prevăzute în programa scolară pentru clasele I -IV
Probele atlet ice prevăzute în programă sunt :
-alergare de rezistență, în învățământul primar se mai numește și alergare de durată,
pentru că elevii trebuie să alerge un anumit timp nu o onumită distanț ă contra timp.
-alergare de viteza cu startul din picioare ,la clasele a I a si a IIa se dă naveta de 5×5 m
iar la clasele a III a si a IV a avem alergare de viteza pe 25 m
-saritura in lungime cu elan ,procedeul ghemuit
-aruncarea mingii de oină .La clasele a I a si a II a se dă aru ncare la țintă orizontală cu
mingea de oina de la distanța de 3 m si la clas ele a III a si a IV a la țintă vertical ă de la
distanț a de 5 m .
În funcție de vârsta ș i calităț ile cla selor profesorul poate să aleagă doar unele dintre
probe pentru notarea elevilor. Probele trebuie dezvolta te la toate clasele dar putem să nu le
notăm pe toate la toate clasele.

2.11 Deprinderile motrice specifice atletismului: mers , alergă ri ,aruncări și
sărituri
Mersul: în educaț ia fizică mersul es te prezent pe parcu rsul orcăror tipuri de
activităț i,îndeplinind sarcini specifice diferitelor situatii din timpul orelor.

13
Pot să apară următoarele greșeli : – mers rigid, mers cu brațul și piciorul de aceeași
parte, mers săltat sau legănat, mers cu um erii căzuți și spatele rotunjit, mers î njenunchiat,
mers cu varful picioarelor orientate înafară.
Exemple de exerciții care ajută la învățarea corectă a mersului:
-mers pe loc cu autocontrol
– mers pe loc însoțit de lucrul activ al brațelor înd oite din coate pe lângă trunchi.
– stând: îndoirea unui genunchi la piept ș i întinderea piciorului înainte ș i revenirea l ui
pe sol, apoi repetare cu celă lalt picior etc.
Mersul se poate exersa astfel: mers pe vârfuri cu brațele sus; mers pe vâ rfuri cu
palmele pe șo lduri; mers pe partea interioară sau exterioară a labei piciorului; mers pe c ălcâie
cu pa lmele la ceafă , șolduri sau brațele la spate ; mers cu intoarceri sau cu schimbări de
direcție; mers accelerat; mers în cadență ; mers cu mișcări de respira ție etc.
Alergarea este o deprindere motrică de bază care poate asigura deplasarea corpului
uman cu diferite grade de rapiditate și în diferite moduri de execuție.
Greșeli posibile: poziționarea greșită a trunchiului; amplitudinea redusă a mișcărilor
de brațe; alergare îngenunchiată ; alergare cu bărbia în piept; pași sunt prea mari sau prea mici ;
poziționare greșită a tălpilor pe sol; alergarea nu se coordonează cu respirația.
Exemple de exerciții pentru învățarea alergării: alergarea pe li nii trasate lon gitudinal
pe sol ; joc de glezne pe loc urmat de al ergare î n tempo uniform; alergare cu plecare din
diferite poziții; alergare cu menținerea unui tempo uniform; alergare șerpuită; alergare in cerc
etc.
Indic ații metodice pentru învățarea ș i consolidarea alergării: exercițiile utilizate în
învăț area alergării : se lucreaza la început î n tempo uniform; se va urmări automatizarea
corectă a principalelor cu acțiunea brațelor, păstrarea direcției de deplasare,mărimea pașilor
etc;
Săritura este o deprindere motrică de bază întâlnită frecvent în majo ritatea ramurilor
sportive dar și î n activitățile cotidiene.
Sariturile pot fi :
a) sărituri libere cu bătaie pe unul sau ambele picioare

14
b) sărituri sportiv e:
c) în lungime cu elan
d) în înălțime cu elan
e) în lungime de pe loc
f) la aparate de gimnastică
Fazele să riturii sunt: elanul,bătaia, zborul ș i aterizarea.
Greșeli frecvente: aterizare dură pe toată talpa, amplitudine mică, bătaie slabă, lipsă de
coordonare, lipsa de colerare a elanului cu bataia.
Exemple de exercitii: sărituri peste obstacole; sărituri cu atin gerea unor obiecte ;
sărituri pe un obiect; pas să ltat; pas să rit; sărituri ca mingea ; sărituri din ghemuit î n ghemuit
etc.
Aruncările fac parte din conținutul unor probe sau procedee tactice cum sunt:
aruncarea mingii de oina,aruncarea și prinderea mingii din anumite jocuri sportive. Aruncarea
înseamnă proiectarea în spațiu a unui obiect.
Greșeli frecvente : priză greșită ;aruncare greșită ; nu participă toate segmentele
corpului; coordonare incorectă; imprecizia aruncării.
În educație fizică se pot întâlni urmatoarele tipuri de aruncări:
a) aruncare azvâ rlită de pe loc: la distanță,la țintă.la partener
b) aruncarea împinsă de pe loc și din deplasare: cu o mână ,cu două mâini la
distanță, la partener.
Exemple de exerciții: aruncăari în sus cu o mână sau ambele mâini ; aruncări la
partener cu diferite procedee; aruncări la țintă fixă sau în mișcare ; aruncări la distanță.
Indicații metodice: pentru realizarea aruncărilor este necesară și dezvoltarea forței;
pentru învățarea și consolidarea aruncarilor trebuie să repetăm mai mult ; se impune exersarea
pe perechi.

15

16

Capitolul III . Organizarea și desfășurarea studiului

3.1 Etape,locul ș i durata studiului

Etapele privind documentarea , mă suratorile, înregistrăr ile, prelucr area datelor și
redactarea lucrării se prezintă astfel:
– cercetarea a avut loc la Liceul cu Program Sportiv Alba Iulia și s -a desfăș urat din
martie 2019 până î n iunie 2020
-din luna martie până în august am strâ ns material ele necesare ș i le-am studiat
-începâ nd cu luna septembrie a anului scolar 2019/20 20 am realizat măsură torile,
inregistrările datelor obț inute, iar din luna martie am început redactarea lucră rii.

3.2 Obiectivele și scopul urmărit

În cadrul acestei lucrari mi -am propus să fac un studiu comparat iv între două grupe
mixte de la clasele a II I a A clasă normală ș i a IV B ,clasă de step by step de la Liceul cu
Program Sportiv Alba Iulia. Clasa a III a are 26 elevi din care 13 fete și 13 baieț i iar c lasa a
IV a are 30 elevi din care 11 fete și 19 baieț i, am lucrat cu ambele clase la fel pe parcu rsul
orelor dar în aceasta lucrare am luat î n considerare doar rezultatele obținute de că tre 14 elevi
din fiecare clasă pentru ca doar ei au fost de accord să apară în această lucrare.

3.3 Ipoteza de lucru

În această lucrare vreau să demonstrez că nu există foarte mari diferențe între elevii a
doua clase, între care este diferență doar de un an. I ntențion ez să verific dacă sunt diferențe
între rezultatel e probelor din atletism dacă ambele grupe fac aceeasi pregătire fizică . Clasa a
IV a este grupa martor ș i clasa a III este grupe experimentală .
Această cerecetare este bazată pe experiența mea de lucru cu copiii din ciclul primar.
Lucrez de pest e 12 ani în învățământ, iar de 11 ani lucrez doar cu copii de ciclu primar.
Prin chestionar vreau să văd dacă elevii iubesc sportul și dacă îl practică cu plăcere.

17
Vreau să văd cât progres face fiecare elev, pentru că sunt sigură din experiența mea și
din discutiile avute cu alti colegi , profesiri care predau tot la ciclul primar, cred că acești copii
o să fac ă progrese , chiar dacă nu o să facă toți foarte mari progrese cred că ele o să existe.

3.4 Sarcinile cercetării

a) Studierea literaturii de specialitate, pentru a cunoaș te situaț ia de ansamblu a temei
propuse și nivelul actual de prezentare ș i de extragere a ideilor.
b) Selectionarea esantionului de lucru, clasele a III a și a IV a
c) Formularea sarcinilor temei propuse,utilizand atât propriil e cunostințe cât ș i cele
dobîndite în urma materialelor s tudiate pentru realizarea lucră rii.
d) Stabilirea metodelor și tehnicilor de cercetare și interpretare a datelor obținute.
e) Stabilirea sistemului de veri ficare,a testărilor și numărul de măsură tori aplicate.

3.5 Metodele și tehnicile de cercetare utilizate

Metodele și tehnicile folosite î n aceasta lucrare sunt:
– studiul bibliografiei de specialitate;
– metoda observației;
– metoda conversației;
– metoda experime ntală ;
– metoda statistică ;
– metoda reprezentării grafice
– am aplicat și un chestionar elevilor.
Am studiat un amplu material bibliografic si am preluat date care ma ajuta la
realizarea acestei lucrări.
Discutiile avute cu diferiti specialist, cu cadrul didactic indrumator m-au condus la
stabilirea unor parametrii de pregatire necesari si adegvați particularitaților de vârstă și de
pregatire a subiecților.
Observația este primul mome nt al cercetării experimentale. Este contemplarea
intenționată a unui obiect, document, proces, fenomen.
În această lucrare am observant componența clasei, omogenitatea clasei, nivelul de
dezvoltare fizică, nivelul capacității motrice, frecvența participării individuale , interesul de
participare la lecție. Iar in timpul cercetării am observat modul de execuție al comenzilor,

18
receptivitatea elevilor, influențarea efortului fizic asupra elevilor, evolutia grupei martor ș i a
celei de experiment, sesizarea factorilor perturbatori.
Pentru cunoastera nivelului ini țial de pregătire ș i cel final a m uti lizat la nivelul celor
două grupe testări inițiale și testă ri finale.
Metodele statistico -matematice au furnizat elemente neces are ipotezei de lucru și
formulă rii concluziilor și propunerilor.
Tehnicile de cercetare folosite sau axat pe:
– înregistrarea rezu ltatelor obținute la probele de control
– inregistra rea măsură torilor antropometrice
– intabelarea datelor obț inute
– calcularea indicilor statistico -matematici
a) media aritmetică
La calculare mediei trebuie să ț inem seama că ea poate să fie influențată de anumite
valori extreme, fapt ce poate duce la unele concluzii eronate.
Pentru calcularea mediei aritmetice se foloseste formula:
X=(∑ X)/ N
în care: -X este media aritmetică
– ∑ este suma valorilor individuale
– N este numă rul de cazuri
b) Amplitudinea – este difere nța dintre valorile extreme
W = x max -x min.
Unde : x max. Este cea mai mare val oare si x min. este cea mai mică valoare.
c) Abaterea standard – este unul dintre parametrii cei mai semnificativi ai
variabilității. Se calculează după formula:

S= ± √ ∑(Xi – X̅)/ N-1
-unde : ∑ este suma rezultatelor
(Xi – X̅ ) este abaterea valorilor individuale față de medie
N- este numĂ rul de cazuri
O dispersie se numește normal ă dacă î ntr-o abatere standard la sânga și la dreapta sunt
cuprinse între 68% dintre cazuri. De rețin ut este faptul că dacă dispersia este mai redusă cu
atât valoarea centrală este mai reprezentativă.
d) Coeficientul de variabilitate (cv) – reprezintă raportul dintre abaterea standard
și media aritmetică și formula sa este :

19
CV = S x 100/ X̅
Acest coeficient se folosește când vrem să aflăm gradul de omogenitate al unui
colectiv creat. Valorile coeficientulu i de omogenitate sunt cuprinse î ntre:
– 0-10% – dispersie mică, omogenitate medie
– 10-20% – dispersie medie, omogenitate mare
– Peste 20 % – lipsa de omogenitate
Materialul statistic realizat se pr ezintă sub forma unor tabele cu rezultate prelucrate.
Metoda reprezentării gra fice – folos irea metodei grafice permite o î nțelegere mai
ușoară a r aportului dintre fenomenele urmă rite.
3.6 Despre subie cții cercetă rii

Subiecții sunt elevii clasei a III a ș i a IV a. În cadrul claselor sunt atâ t elevi care sunt
puțin supraponderali cât ș i elevi care sunt ceva mai slabi. Elevi i se înțeleg foarte bine î ntre ei
exceptând vreo 3 elevi care de o bicei sunt mai retrași, dar dacă o să intervi n în integrarea lor
sunt primiți î n orice grupa.

3.6.1 Prezentarea subiecților cercetă rii

Subiecții vor fi prezentați sub forma a două tabele cum au fost î mpartiți pe grupe și în
fiecare tabl apare: inițialele numelui ș i prenumelui și anul nașterii .

20
Tabelul numărul 3. 1 cu prima grupă cea de referință (martor) :

Din tabelul prezentat reiese că toți elevii au vârsta de 11 ani.
Nr. Nume și prenume Anul nașterii
1 P B P 2009
2 V E 2009
3 B R S 2009
4 I I 2009
5 Ș K 2009
6 E B V 2009
7 D B A 2009
8 A C 2009
9 P A D 2009
10 R S B 2009
11 C M B 2009
12 I 0 2009
13 Z A V 2009
14 I D A 2009

21
Tabelul nr. 3. 2 cu grupa a II a cea experimental ă:

Nr. Nume și prenume Anul nașterii
1 T G 2010
2 V A C 2010
3 P F 2010
4 U N D 2010
5 I A M 2010
6 M R K 2010
7 B A T 2010
8 C L S 2010
9 D A I 2010
10 H R L 2010
11 N D N 2010
12 O B 2010
13 R D 2010
14 Ș M C 2010

Din parametrii preze ntați se constată ca au vârsta de 10 ani.

22
3.6.2 Parametri constituționali

În vederea stabilirii parametrilor constituționali ai subiecților vom prezenta două
tabele în care sunt măsurtori î n aprecierea taliei si greutații.

Tabelul nr.3 .3 cu măsură torile inițiale de la grupa martor
Nr. Nume și prenume Înălțime(talie) Greutate
1 P B P 145 48
2 V E 144 47
3 B R S 146 35
4 I I 155 60
5 Ș K 135 50
6 E B V 164 42
7 D B A 150 41
8 A C 140 45
9 P A D 146 39
10 R S B 155 47
11 C M B 149 45
12 I 0 150 47
13 Z A V 165 65
14 I D A 149 46

23

Tabel nr 3. 4 cu măsură torile i nițiale de la grupa eperimentală

Nr. Nume și prenume Înălțime(talie) cm Greutate , kg
1 T G 134 29
2 V A C 130 35
3 P F 134 29
4 U N D 140 37
5 I A M 158 72
6 M R K 140 20
7 B A T 140 35
8 C L S 135 45
9 D A I 139 41
10 H R L 131 29
11 N D N 162 80
12 O B 143 39
13 R D 137 30
14 Ș M C 135 31

24

Tabel nr. 3. 5 cu măsură tori finale de la grupa martor

Nr. Nume și prenume Înălțime(talie) Greutate
1 P B P 147 48
2 V E 144 43
3 B R S 149 35
4 I I 157 58
5 Ș K 135 48
6 E B V 167 43
7 D B A 150 41
8 A C 145 45
9 P A D 148 41
10 R S B 156 49
11 C M B 152 47
12 I 0 155 50
13 Z A V 168 64
14 I D A 150 44

25

Tabel nr .3.6 cu mă surători finale la grupa experimental a

Nr. Nume și prenume Înălțime(talie) Greutate
1 T G 134 30
2 V A C 132 35
3 P F 135 31
4 U N D 143 35
5 I A M 160 69
6 M R K 140 25
7 B A T 140 33
8 C L S 137 44
9 D A I 140 41
10 H R L 135 33
11 N D N 163 79
12 O B 145 40
13 R D 137 31
14 Ș M C 135 31

26
3.6.3Organizarea, perioada, grupele de lucru

Cercetarea s -a efectuat la L iceul cu Program sportive Alba I ulia, într -un an școlar, la
clasele a III a A și a IV a B, clasele sunt mixte. Orele de educație fizică cu acești elevi s -au
desfășurat conform orarului claselor, 2 ore pe săptămână, atat în s ala de sport cât și î n exterior
pe terenul de sport din incinta școlii.
Grupa experimental a fost formata din clasa a III a A, care este formată din 14 subiecți
7 fete și 7 băieți și grupa martor a fost format ă din clasa a IV a B, care este formată tot din 14
subiecți tot 7 fete si 7 băieti. Efectivul claselor este format din 30 elevi clasa a IV a și din 26
elevi cla sa a III a. Am ales doar că te 14 elevi din fiecare clasa pentru că doar ei au vrut să
participle la acest experiment.

3.6.4 Sistemul de probe și norme de control

Probele de control din programa școlară pentru probele atletice sunt:
– Alergare de viteză pe distanța de 25 m la ambele clase
– Alergare de rezistență (alergare de durată) constă în cât timp aleargă fiecare
elev fără să se oprească.
– Aruncarea mingii de oina
– Săritura în lungime cu elan, procedeul ghemuit
– Si un chestion ar care a fost trimis elevilor în luna mai când s -a făcut școala
online.
Aceste probe au fost aplicate sub forma de testatre inițială și testare finală.Testarea
inițiala s -a desfășurat în octombrie iar cea finala la î nceputul lunii martie.
Alergare a de viteza se desfașoară pe o distanță de 25 m pt. ambele clase, se pleacă cu
start din picioare și se pleacă la semnal visual și auditiv. Am grupat elevii câte doi și ei stă teau
asezați la start și cand profesorul fluiera și lasa brațul c u cronometrul jos ei incepeau să alerge.
Au repetat de două ori fiecare și s -a notat cel mai bun rezultat.
Alergarea de rezist ența s -a efectuat î n curt ea școlii pe terenul sintetic, și au plecat toți
elevii în același timp la semnal sonor în alergare în tempo uniform de 2/4 și au alergat fiecare
cât au putut fară oprir e. Am notat timpii care i -au scos fiecare de câ nd am dat start ul până la
oprire. La clasele mici nu se alearga o anumită distanță pentru rezistență, ci se cronometrează
timpul alergat de fie care elev fără oprire.
Aruncarea mingii de oina, s-a efectuat în curtea școlii, elevii au fost așezati fiecare pe
rând la linia d e unde trebuie să arunce ș i la comanda profesorului execută aruncarea, fiecare a

27
repeat aruncarea de două ori. Se măsoara dist anța cât a aruncat fiecare elev și se notează
aruncarea cea mai bună .
Săritura în lungime cu elan, procedeu ghemuit, proba s -a desfășurat în sala de sport a
școlii fiecare elev a avut două sărituri la disp oziție și s -a notat cea mai bună .
Am trimis ș i un chestionar ambelor grupe în luna mai când s -a făcut școală online.

3.7 Mijloace de acț ionare pentru dezvoltarea capacităț ii motrice a elevilo r

Exerciții pentru dezvoltarea vitezei:
– exerciții de mers cu trecerea în alergare ușoară în fiecare lecție se schimbă
conducătorul și profesorul corectează poziția corpului și brațelor
– alternări de mers din lent în rapid și alergare pe 15 – 10 m
– se exersează alergarea cu joc de gleznă pe loc;
– alergare pe loc cu ridicarea genunchilor la piapt
– alergarea cu genunchii la piept si se corectează mișcarea brațelor
– alergare cu pendularea gambei
– profesorul demonstrează și corectează ;
– alergarea accelerată în li nie dreaptă pe distanța de 9 -10 metri ;
– alergare în jurul băncii cu accelerarea pe porțiunea dreaptă și încetinirea la capete
– întreceri pe 25 m cu plecare din picioare, câte 5 elevi
– explicare a și demonstrare a alergării accelerate , cu atingerea vitezei maxime la
sfârșitul accelerări i și menținerea vitezei pe ultimii 12 m
– alergarea în grup pe distanța de 20 -25 m, marcând zona de acceler are, cu aplecarea
trunchiului la finalul alergării și trecerea peste linia de sosire.
– profesorul explică și demonstrează startul de sus și pozițiile specifice fiecărei
comenzi;
– exersarea pozițiilor specifice comenzilor
– exersarea startului și lansarea de la start
– exersarea startului, lansă ri, alergări accelerate pe 8 -10 m
– alergări accelerate și menț inerea vitezei maxime pe 10 – 15 m iar înainte de linia de
sosire trunchiul se apleacă înainte pe ultimul pas
– întreceri pe 25 m cu start de sus, în grupe de 5 elevi .
– exers area alergării accelerate pe 9 -10 m și după ce se atinge viteza maximă se
menține pe 13 -16 m;

28
– exersarea alergăr ii de viteză în tempo variat ( câțiva metri accelerare,apoi reducerea
vitezei, pe urmă din nou accelerare și la finiș se menținr viteza maximă)
– se exersează startul de sus
– se fac întreceri de alergare cu startul de
– exersarea startului și alergări accelerate pe distanțe de 10 m.
– exersarea alergării accelerate cu menținerea vitezei maxime .
– exersarea alergării de viteză pe 25 m cu startul de sus,iar zona de accelerare trebuie
să fie marcată.
– alergare de viteză su b formă de întreceri, cu start de sus, grupele sunt formate din câte
5 elevi ;
– accelerări pe distanțe mici la semnale vizuale și auditive, menținând linia dreaptă
– corectări
– demonstrații
– mișcări cât mai rapide efectuate din poziții diferite de plecare
Stafete și jocuri pentru de zvoltarea vitezei și rezistenței
a) Ștafeta cu stop
Descriere : – elevi i sunt împărțiți î n trei grupe, ei execută întreceri sub formă de
stafeta, traseul cuprinzănd diferite exerciții ca sărituri, rostogoliri,tîrari,escalader etc. Pe
parcursul efectuarii traseului profesorul spune stop. La auzirea acestui semnal fiecare elev se
opreș te în poziția în care se află în momentul pronunțării cuvâ ntului. L a fluier întrecerea
continua. Pe parcursul traseului profesorul poate spune de mai multe ori stop și nu de fiacre
dată î n acelați moment, fapt ce duce la determinarea elevilor să fie mult mai atenți. câștiga
echipa care termină prima.
b) Ștafeta suveică
Descr iere: elevii sunt î mpărțiți în 4 grupe, așezate câte d ouă față în față la distanța de
15 m una față de alta. Grupele unu si doi sunt o suveică iar trei și patru altă suveică. În acest
spațiu se așază mai multe obstacole distribuite î n zig -zag.
La semnal so nor, primii elevi din grupele unu ș i trei parcurg acest traseu fară să atingă
nici un obstacol. Trec la coada șirului opus ș i primul elev din șirul opus pleacă la râ ndul său și
parcurge acest traseu.
Grupa care termină prima ș i atinge mai puține obiecte d e pe traseu câștigă.
c) Ștafetă
Descriere: elevii sunt împărțiți î n 5 grupe așezați pe linia de fund a terenului de
baschet ,la o distanță de 10 m etri se așază câte un jalon în fața ficărei grupe. La semnal son or

29
primul elev din fiecare grupă aleargă și ocolește janul se î ntoarce la grupa sa, bate palma cu
următorul și trece la coada șirului. Câștigă echipa care termina prima.

Fig.3.1

d) Ștafetă
Descriere: elevii sunt împărțiți î n 5 grupe așezați pe linia de fund a terenului de
baschet ,la o distanță de 10 m se așază câte un jalon în fața ficărei grupe. Primul el ev din
fiecare grupă are o minge î n mână. La semnal son or primul elev din fiecare grupă aleargă cu
mingea în mâ nă și ocolește ja lonul se î ntoarce la grupa sa, dă mingea următorului elev și
trece la coada șirului. Câștigă echipa care termină prima.
Fig 3.2

e) Ștafetă
Descriere: elevii sunt împărțiți î n 5 grupe așezați pe linia de fund a terenului de baschet , la o
distanță de 10 m se așază câte un jalon în fața ficărei grupe. Primul elev din fiecare grupă are
minge in mână. La semnal sonor elevii rostogolesc mingea pe sol ocolesc jalonul și revin de
unde au plecat, las ă mingea următorului elev și trec la coada șirului. Câștigă echipa care
termina prima.

30

Exerciții pentru dezvoltarea vitezei de reacție cu plecare din diferite poziții la
semnal sonor:
a)Descr iere: Elevii sunt împarțiți î n 4 grupe care lucrează pe rând . Vine o grupă se
așază î n poziție de drepți pe linia de fund a terenului de baschet cu fața la locul unde se
deplasează, la fluier pornesc î n alergare până la linia de centru a terenului de baschet ș i revin
în plimbare de unde au plecat. Același lucru face fiecare echipa. Câte 2 repetări fiecare grupă.
b) descriere: Elevi i sunt împărțiți î n 5 grupe care lucreaz ă pe râ nd. Fiecare grupă se
așază pe rând î n locul de plecare, elevii stau cu spatele la central teren ului la semnal sonor
elevii se î ntorc 180 ̊ și alearg ă până la central terenului și revin în plimbare de unde au plecat.
Câte 2 repetări fiecare grupă.
c) descriere: elevii sunt împățiți în 5 grupe care lucrează pe rând, fiecare grupa se
așază pe rând pe linia de fund a terenului de baschet î n poziț ia ghemuit cu fața la locul de
deplasare, la semnal sonor elevii se rid ică și ale argă până la central terenului și revin î n
plimbare în locul de plecare. Câte 2 repetări fiecare grupă.
d) descriere: elevii sunt împărțiți în 5 grupe care lucrează pe rând. Fiecare grupă se
așază pe rând pe linia de fund a terenului de baschet, în poziția ghemuit cu spatele la locul de
deplasare, la fluier fiecare elev se rid ică se întoarce 180 ̊ și aleargă până la linia de centru și
revin de unde au plecat în plimbare. Câte 2 repetări fiecare grupă.
e) desciere: elevii sunt î mpărțiți în 5 gr upe. Fiecare grupă vine pe rând pe linia de fund
a terenului de baschet se așază în poziție de flotare cu fata la locul de deplasare, la fluier
fiecare elev se ridică și aleargă până la linia de centru a terenului ș i revi ne de unde a plecat în
plimbare . Câte 2 repetări fiecare grupă.
f) descriere: elevii sunt împ ărțiți în 5 grupe. Fiecare grupă vine pe rând pe linia de
fund a terenului de baschet se așază în poziție de flotare cu spatele la locul de deplasare, la
fluier se ridica se întorc 180 ̊ și aleargă până la linia de centru a terenului și revin î n plimbare
de unde au plecat. Câte 2 repetări fiecare grupă.
g) descriere: elevii se î mpart în grup e de cate 5 sau 6 elevi.Se așaz ă la linia de start ș i
la semnal sonor fac alergare pe o distanță de 10 m. 3 repetări fiecare grupă.
h) alergare pe 25 de metri sub formă de concurs:
Descriere . elevii sunt î mpărțiți în mai multe grupe a câte 5 elevi. Fiecare grupă se
așază pe linia de st art și la fluier pleacă î n alergare de viteză pe o distanță de 25 m, caștigă
elevul care ajunge primul din fiecare grupă.

31

Jocuri din amice pentru dezvoltare vitezei și rezistenței:
Joc 1: Leapșa pe ghemuite
Descriere: elevii sunt împră știați pe tot terenul unul dinter e ei prinde, cel care nu vrea
să fie prins se așază ghemuit ș i ambele mâ ini trebuie să atingă solul. Prin acest joc dezvolt ăm
și curajul prin folosirea cât mai rară a poziției ghemuit.
Jocul 2: Leapșa leagăn.
Descriere: elevii sunt împrăștiați pe tot terenul, unul din tere ei prinde, cel care se află
în pericol să fie prins se poate apăra p rin culcare rapidă pe burtă , ridicâ nd capul, brațele și
picioarele.
Jocul 3: Aleargă ultima pereche:
Descriere: elevii sunt așezați în coloană pe perchi. În fața coloanei se află un elev
denumit prinzător. La semnalul profesorului ,,ultima pereche fuge ̛̛ ̛ cei care sunt ul timii
pornesc unul prin dreapa ș i celălalt prin stânga grupului, căutând să își dea mana la capătul
coloanei, în timp ce prinzăt orul încearcă să prindă pe unul dintre ei. Dacă unul este prins
acesta ia locul prinzătorului ,iar prinzătorul îi ia locul în grupă așezându -se în fața coloanei cu
caechipierul celui care a fost prins.
Jocul 4: leapșa(prinselea)
Obiectiv:dezvoltarea atenți ei, dezvoltarea rezistenței și a vitezei.
Se poate organiza î n sală sau afara.
Descriere: din grupul de elevi profesorul alege un prinză tor. L a semnalul profesorului
acesta încearcă să atingă un elev, dacă acesta este atins, acesta ia locul prinzătorului ș i
prinzatorul trece în rândul celor care urmează să fie prinși. Jocul se poate desfășura circa 10
minute.
Jocul 5: urmăritorul dă leapșa.
Obiectiv: dezvoltarea vitezei și atenției
Se poate organiza î n sală sau afară.
Descriere: jucătorii se g rupează pe perechi și se așază în cerc cu fața spre interior.
Distanța dintre perechi se stabilește în funcție de numărul copiilor, de regulă este echivalentă
cu lungimea unui braț. Ultimii doi jucători neincluși în cerc preiau rolul alergăt orului și al
prinzătorului . Dacă prinzătorul îl atinge pe alergător se schimbă rolurile, iar dacă alergătorul
se așază în cerc în fața unei perechi,jucătorul din spate îi preia rolul. Ca în fig. 3.3

32

Fig.3.3.

Jocul 6: alergarea echipelor pe numere:
Obiective: dezvoltarea vitezei și rezistenței.
Descriere: participanții se î mpart în dou ă sau mai multe echipe. Concurenții care
formează echipele sunt dispusi pe doua șiruri, cei care nimeresc în pereche au acelasi numă r.
Distanța dintere echipe este mai mare iar când profesorul strigă un numar elevii din a mbele
echipe care au același număr p ornesc în alergare spre s tanga , înconjoară coechipierii, trec
prin fața primului coechipi er si revin prin partea dreapta la locul de unde au plecat. Câștiga cel
care ajunge primul la locul de plecare și pentru acea echipă se pune un punct. În continuare
profesorul strigă alt număr, uneori poate striga și două sau trei numere, la scurt interval de
timp, înainte ca cei strigați inițial să ajungă la locul lor. Astfel jocul devine mai atractiv.
Jocul 7: alergare spre țintă necunoscută:
Obiectiv: dezvoltarea vitezie si rezistenței.
Descriere: pe teren se trasează două linii paralele la o distanță de 20-25 metri una față
de alta. Toți elevii se grupează î n spatele unei linii ș i la semnal aleargă spre cealaltă linie. De
îndată ce aud fluierul, participanții se întorc spre linia de start. Profesorul poate să fluiere d e
mai multe ori, de fiecare dată elevii trebuie să își schimbe direcția de deplasare. Dupa un timp
profesorul nu mai fluieră iar elevul care ajunge primul la linia din fața sa caștigă.
Jocul 8: Urmărirea:
Obiectiv dezvoltarea vitezei ș i a rezistenței.

33
Descriere: întregul efectiv se plasea ză la distanțe de 3 -5 metri pe un traseu marcat cu
jaloane sau stegulețe. La semnal ul profesorului jucătorii încep să alerge în sens op us acelor de
ceasornic, fiecare î ncercând să depășască un num ăr cât mai mare de adversari . Jucă torul
depășit de toți cel alți este eliminat din joc. Pentru că este foarte solicitant durata jocului se
limitează la un minut.
Avem doua variante la acest joc:
Varianta 1: urmărire pe echipe. Jocul se desfășoară pe un traseu lung de circa 50 de
metri. Echipele se plasează la distanțe egale una față de cealaltă. Din fiecare echipă ia startul
primul jucător care are o ștafetă în mână. Dupa terminarea turului acesta predă ștafeta
următorului jucător ș.a.m.d., până când ștafe ta ajunge din nou la primul jucător. Dacă acesta
este în trecut în alergare de un urmăritor întreaga echipă iese din joc.
Varianta 2: fiecare jucător încearcă să își depășască adeversarul d inaintea sa ca să ii
dea leapșa, dacă reușește iese din joc. Alerg ătorii mai slabi, cărora li se recomandă asemenea
jocuri r ămân astfel mai mult în joc. Cel care rămâne ultimul pierde întrecerea.
Jocul se limitează în timp, de exemplu un minut, după scuregerea intervalului stabilit
sunt declarați învinși toți jucătorii rămași pe traseu.
Jocul 9: alergare spre jalon
Obiectiv: dezvoltare a vitezei
Descriere: se poate juca pe t erenul din sala de sport câ t și p e terenul din curtea școlii.
Efectivul clasei se împarte în doua grupe egale. O grupa se numește alergătorii iar cealaltă
grupă prinzătorii. P e una din laturile înguste ale terenului se află alergătorii iar pe cealaltă
prinzătorii, în centrul terenului se află un jalon. Un alergător și un prinzător pornesc spre jalon
în același timp, la desemnarea lor de catre profesor.
Alergătoru l încearcă să ia jalonul și să î l ducă echipei sale, iar prinzătorul trebuie să î l
prindă pe alegător dar numai dup ă ce a luat jalonul. Dacă alergătorul este prins după ce a luat
ajalonul se pune punct pentru echipa prinzătorului, iar daca alergătorul nu este prins se pune
punct pentru echipa sa. Jocu l se desfă șoară 5 minute pe urm a alergătorii devin prinzători ș i
prinzătorii devin alergători. Câștiga e chipa care are mai multe puncte după 10 minute. Fig.3.4.

34

Jocul 10: alergarea pe grupe:
Descriere: se desfășoară pe terenul de s port din sală sau pe terenul de sport de afară .
Participanții se împart în două grupe ș i se așază pe linia de fund a terenului de baschet sau a
terenului de handbal. La semnalul profesorului componenții ambelor ec hipe aleargă ținandu –
se de mâini în jurul terenului, pe liniile laterale, până în partea opusă. Direcția de deplasare
este indicată de cătere profesor. Câștigă echipa care ajunge î n parte a cealaltă a terenului ș i se
aliniază fără să dea drumul la mâini.
Jocul 11: ferește piciorele.
Obiective :dezvoltarea atenției și a coordonării, dezvoltarea vitezei de reacție și de
deplasare.
Descriere:se poate organiza în aer liber sau în sala de sport. O echipă de circa 10 -15
elevi formează un cerc cu diametrul de 6 -7 m, iar cealaltă echipă, care poate fi formată din 8 –
10 elevi, va sta în interiorul cercului.
Jucătorii care formează cercul, la semnalul profesorului, încep să paseze între ei 1 -2
mingi(de handbal, volei , tenis etc), căutând momentul favorabil pentru a lovi cu mingea
picioarele celor din cerc. Cel lovit iese din joc. Dupa 3 -5 min ute, în funcție de câ t se
stabileste durata de joc, e chipele își schimbă rolurile. Câ știgă echipa care a eliminat mai mulț i
adversari.

Exerciții pentru dezvoltare a rezistenței generale

– exersarea pasului alergător lansat
– explicații – demonstrați
– exersarea alergări în ritm lent, 1 – 2 min ute cu pauză între repetări 2 min ute
– exersarea startului de sus, exersări frontale explicații, demonstrați
– exersarea pasului alergător lansat și a startului de sus

35
– exersarea alergări de durată pe pluton
– automatizarea respirației
– revenirea după efort
– exersarea startului de sus și a pasului alergător lansat
– exersarea startului de sus și a pasului lansat de semifond
– efectuarea unor exerciții specifice dezvoltării calității rezistență: sărituri la
coard , în două reprize cu pauză de 30 s ;
– alergarea accelerată pe loc în do uă trei reprize cu pauze de 30 de secunde
– efectuarea unor exerciții mai ușoare ;
– naveta 5 x 5 m etri se repetă de mai multe ori și se face pauză între repetări
– ștafetă cu trecere peste obstacole repetată de mai multe ori consecuti v cu pauz ă de
30 secunde
– ștafete cu alergări mai lungi
– exersarea alergări i în pluton cu un lider având drept scop menținerea unui anumit
ritm de alergare
– autocontrolul ritmului respirator pe toată durata alergării
pulsometrie
– demonstrații
– corectări generale
– revenire după efort
– precizări de ordin metodic

Exerciți și jocuri pentru pregatirea si învățarea aruncării cu mingea de oina:

– profesorul explică și demonstrează poziția inițală și de aruncare a mingi de oină de
pe loc
– profesorul explică și demonstrează cum trebuie ținută mingea cu degetele ră sfirate pe
toată suprafața ei
– elevii exersează ținerea mingi și fac simulări de aruncare
– elevii exersează mișcări de azvârlire fără obiect
– elevii exersează și execută mișcăr i de azvârlire cu obiect dar nu aruncă
– elevii exersează mecanismului de bază al aruncări m ingi de oină peste o sfoară cu o
înălțime de aproximativ 2 metri se urmărește întiderea brațului
– elevii exersează aruncarea mingii de oina în
– elevii exersează aruncarea mingii de tenis la

36
– elevii aruncă mingi de tenis la perete de la distanța de 6 -10 m etri
– profesorul face corectări
-se fac întreceri de aruncări cu mingea de oină de pe loc
-elevii exersează aruncări la distanță pe grupe v alorice
– efectuarea unor exerciți pentru dezvoltarea vitezei de execuție
– exersarea aruncări mingii de pe loc, î n perechi
– exersarea aruncării mingii de oină la distanță , de pe loc sau cu elan ( obțional)
– profesorul corectează fiecare elev
– se organizează concursuri pe echipe
-se efectuează aruncarea mingi de oină
– se fac pregătiri pentru proba de aruncare
– se exersează aruncarea propriuzisă
– se execută aruncări de pe loc și se înregistrează
– profesorul face aprecieri și evidențiază anumiți elevi

Jocuri pentru în vățarea aruncării mingii de oină :

Jocul 1:aruncarea la țintă
Obiectiv, perfecționarea aruncării la țintă
Se poate desfășura atât în sală cît și afară.
Elevii așezați în linie înapoia unei linii t rasate pe sol, aruncă la țintă, în cercuri sau
pătrate desenate cu creta pe sol sau pe perete. Obiectele cu c are se aruncă sunt mingi de oină ,
mingi de tenis sau mingi mici de cauciuc. De fiecare dată când este atinsă ținta se pune câte
un punct pentru echipa respectivă. Câștigă e chipa care are la final cele mai multe puncte
acumulate.

Fig.3.5

37

Jocul 2: ținta mișcătoare:
Obiectiv,dezvolatrea preciziei de aruncare.
Descriere: se joacă în sală sau afară. Elevii se împart în două echipe și se așază față în
față(pe perechi), la distanță de un metru și fiecar e perec he are câte o minge de oină plasată pe
sol.
La semnalul profesorului, ec hipa indicată ridică mingea și î ncearcă să -i lovească pe cei
din echipa adversă (se lovește doar la picioare) care se feresc deplasându -se în alergare. Cei
care și -au lovit adversarul câștigă un punct pentru echipă. Câștigă echipa care strânge cele mai
multe puncte.

Jocul 3: Cine aruncă mingea mai sus.
Obiectiv:perfecționarea aruncării unui obiect.
Descriere: se poate organiza atât în sală cât și afară. Participanții la joc aruncă o minge
mică (minge de oină, de tenis) cât mai sus posibil.
Pentru a realiza departajarea concurenților, se numără timpul cât mingea a stat în aer
aruncată, pe rând, de că tre fiecare participant.
Câștigă cel a cărei minge a stat mai mult în aer.
Jocul 4: Min gea peste sfoară:
Se poate organiza în sală, dar și afară.
Un teren mai mic, care are dimensiunile aproximative de 5/7m, se împarte cu o s foara
asezată la înălțimea de 1 -1,20m etri.
Se împart elevii în echipe mixte de câte 4 -6 jucători. Coechipierii unei ec hipe pasează
mingea între maxim 5 coechipieri și o aruncă peste sfoară la echipa adversă, fără ca aceasta să
atingă solul sau sfoara.
Se joacă până ce o echipă acumulează 21 puncte.

38
Exerciții , ștafete și jocuri pentru dezvoltarea săriturii în lungime de pe loc.

– fiecare elev exersează sărituri la coardă
– se exersează sărituri la coardă în perechi ( pe ambele picioare)
– se organizează întreceri cu sărituri la coardă
– elevii exersează sărituri ca m ingea pe doua picioare
– elevii exersează sărituri ca mingea pe un picior și pe celălalt
– sărituri cu depărtarea și apropierea picioarelor
– sărituri ca broasca
– sărituri peste banca de gimnastica cu aterizare pe ambele picioare și cu sprijin pe
ambele mâini ( săritura iepurașul )
– elevii exersează sărituri cu apropierea și depărtarea picioarelor
– elevii exersează săritura propriuzisă în lungime de pe loc
– învățare a elanului pentru săritura în lungime de p e loc.

– Ștafete cu sărituri într – un picior
Descriere: elevii clasei sunt împarțiți în 5 echipe egale, acestea fiind așezate în coloane
în spatele unei linii trasate pe sol. La distanța de 10 m etri se așază câte un jalon în fața fieărei
coloane.
La semnalul profesorului primul elev din fiecare grupă pleacă în deplasare cu sărituri
pe piciorul drept până în dreptul jalonului propriu și se întoarce la echipa sa cu sărituri pe
piciorul stâng, bate palma cu următorul coechipier și trece la coada șirulu i. Câștigă echipa
care termină prima.
Fig.3.6

39

– Ștafetă cu coar da
Descriere: elevii clasei sunt împă rțiți în 5 echipe egale, acestea fiind așezate în coloane
în spatele unei linii trasate pe sol. La distanța de 10 m se așază câte un jalon în fața fie cărei
coloane. Primul elev din fiecare coloană are o coardă.
La semnalul profesorului fiecare elev cu coarda pleacă în deplasare cu sărituri la
coardă pe ambele picioare până în dreptul jalonului propriu și se întoarce la echipa sa și predă
coarda următorului și trece la coada șirului. Câștigă echipa care termină prima.

Fig.3.7.

Ștafetă cu sărituri ca broasca:
Descriere: elevii clasei sunt împă rțiți în 5 echipe egale, acestea fiind așezate în coloane
în spatele unei linii trasate pe sol. La distanța de 10 m etri se așază câte un jalon în fața fieărei
coloane.
La semnalul profesorului primul elev din fiecare grupă pleacă în deplasare cu sărituri
ca broasca până în dreptu l jalonului propriu și se întoarce la echipa sa, bate palma cu
următorul coechipier și trece la coada șirului. Câștigă echipa care termină prima.
Jocuri pentru dezvoltarea săriturilor
Jocul 1: Ocupă cercul liber:
Se poate organiza î n sală dar și afară.

40
Descriere: participanț ii la joc sunt așezați sub formă de cerc la distanță de două
lungimi de brațe. Fiecare participant desenează în jurul său un cerc cu diametrul de
aproximativ un metru. Un concurent desemnat de profeso r trece în interiorul formatiei,
eliberând astfel un cerculeț.
La semnalul profesorului toți concurenții sar din cerc în cerc, cu unul sau cu ambele
picioare împiedicându -l astfel pe concurentul din mijloc să ocupe un cerculeț.
În momentul în care concurentul din mijloc ocupă un cerculeț, în mijolc trece cel care
a rămas fără cerculeț. Se joacă aproximativ 5 -10 minute.

Jocul 2: broasca în cerc.
Se organizează în sală sau în aer liber.
Descriere: se formează mai multe echipe formate din aproximativ 10 elevi, fiecare
formând câte un cerc, de aceeași mă rime. La comanda profes orului primul din fiecare echipă
pleacă în sărituri ca broasca în jurul cercului format de echipa sa și când ajunge la locul său iși
reia lo cul în cerc ș i pornește următorul . Câștigă echipa care termină prima.

Jocul 3: Evitarea
Se desfășoară afară sau în sală.
Descriere: participanții la joc sunt dispuși sub formă de cerc, în care se află un elev
care are în mână o sfoară care are legat la capăt o minge dezumflată. Cu această minge el
descrie cercuri fie pe deasupra celorl alți, fie la nivelul solului.
La rotările joase participanții la joc trebuie să sară peste sfoară, iar la rotările înalte
concurenții evită sfoara așezându -se ghemuit. Concurenții atinși au câte un punct penalizare.
Câștigă elevii care au cele mai puține p uncte de penalizare.
Jocul 4: Decasaltul
Se desfașoară în sală sau afară.
Descriere: elevii sunt dispuși în linie. La semnalul profesorului fiecare execută 10
sărituri în lungime de pe loc.
Câștigă cel care, după 10 sărituri, ajunge la cea mai mare distan tă față de linia de start.
Jocul 5: Întreceri de sărituri
Locul de desfășutare: sală sau afară.
Descriere: elevii prin tragere la sorți au stabilită ordine în care concurează. Ei trebuie
să execute sărituri,ca:
– sărituri de pe loc, de pe ambele picioare sau de pe un picior;
– sărituri de pe loc cu spatele, de pe ambele picioare;

41
– sărituri de pe un obstacol;
– sărituri în înălțime cu desprindere de pe ambele picioare sau de pe un singur
picior și încercarea de a face semn cu creta pe un perete cât mai s us.

42

Chestionarul transmis elevilor

1. Vă plac sportul și activităț iile fizice?
– Da
– Nu
2. Aveți timp pentru aceste activităț i fizice?
– Foarte puțin
– Puțin
– Suficient
– Mult
– Foarte mult
3. Cat de des faceț i sport?
– În fiecare zi
– O dată sau de două ori pe săptămână
– De câteva ori pe lună
– Foarte rar
– Niciodată
4. Cu ce scop practi cați sport î n timpul liber?
– Relaxare
– Pură plăcere
– Pentru menținerea sănătății
– Altele:
5. Credeți că sportul este important pentru voi în dezvoltarea fizică și
armonioasă ?
– Foarte important
– Destul de important
– Puțin important
6. Faceți sau ați făcut vreodată parte dintr -o echipă de sport?
– Da fac parte dintr -o echipă
– Am făcut parte dintr -o echipă dar am renunțat
– Doar în timpul orelor de sport de la școală
– Nu am făcut parte dintr -o echipă
7. Care este principalul motiv pentru care faceți sport?
– Vreau să mă mențin în formă

43
– Vreau să slăbesc
– Vreau să mă distrez
– Vreau să transpir
– Vreau să câștig cât mai multe medalii
8. Cum vă simțiți în timpul și după ce petreceți timpul liber făcând diferite
sporturi?
– Nu mă simt bine
– Mă simt la fel ca înainte
– Mă simt bine, revigorat/ă
9. Credeți că stima de sine crește prin practicarea sportului/ activităților
sportive?
– Foarte puțin
– Puțin
– Simțitor
– Mult
10. Ce sporturi practicați? (se pot alege mai multe variante)
– Atletism
– Ciclism
– Fotbal
– Handbal
– Baschet
– Înot
– Judo
– Carate
– Volei
– Tenis
– Aerobic
– Altele:
11. Ați dori să aveți mai mult timp liber pentru activități sportive?
– Da
– Nu
12. V-ați implica în evenimente sportive de gen cross, maraton sau ștafetă?
– Da
– Nu
– Depinde

44
Capitolul IV . Rezultatele obținute și interpretarea lor

4.1 Rezultatele obținute la probele date

Rezultatele obtinute la alergare de viteză.

Tabel 4.1. Grupa martor:

Nr. Nume și prenume Rezultat
Inițial/final
1 P B P 6,10/5,58
2 V E 6,10/5,03 s
3 B R S 6,20/5,33 s
4 I I 6,10/5,24 s
5 Ș K 5,90/5,06 s
6 E B V 4,90/4,51 s
7 D B A 6,10/5,40 s
8 A C 5,30/4,94
9 P A D 5,85/5,24 s
10 R S B 4,80/4,05 s
11 C M B 5,70/5,20 s
12 I 0 5,10/4,74 s
13 Z A V 4,90/4,43 s
14 I D A 4,90/4,53 s

45
Tabel 4.2. Grupa experimentală :

Nr. Nume și prenume Rezultat
Inițial/final
1 T G 5,90/5,74 s
2 V A C 5,72/5,39 s
3 P F 5,72/5,20 s
4 U N D 5,96/ 5,70s
5 I A M 6,20/5,72 s
6 M R K 5,95/5,50 s
7 B A T 5,70/5,34 s
8 C L S 6,10/5,74 s
9 D A I 6,40/5,96 s
10 H R L 6,54/6,10 s
11 N D N 7,88/7,10 s
12 O B 5,61/5,02 s
13 R D 5,62/5,34 s
14 Ș M C 5,30/5,01 s

46
Rezultatele la alergare de rezistență.

Tabel 4. 3.Grupa martor:

Nr. Nume și prenume Rezultat
Inițial/final
minute
1 P B P 2,32/2,45
2 V E 2,20/2,30
3 B R S 2,25/2,31
4 I I 2,23/2,34
5 Ș K 2,30/2,45
6 E B V 2,40/2,55
7 D B A 2,42/2,57
8 A C 2,43/2,55
9 P A D 2,20/2,34
10 R S B 2,50/3,07
11 C M B 2,30/2,38
12 I 0 2,36/2,55
13 Z A V 2,40/2, 50
14 I D A 2,45/2,57

47

Tabel 4.4. Grupa experimentală :

Nr. Nume și prenume Rezultat
Inițial/final
1 T G 2,23/2,30
2 V A C 2,27/2,36
3 P F 2,15/2,32
4 U N D 2,25/2,38
5 I A M 2,09/2,19
6 M R K 2,05/2,20
7 B A T 2,10/2,15
8 C L S 2,12/2,21
9 D A I 2,14/2,20
10 H R L 2,10/2,20
11 N D N 2,05/2,20
12 O B 2,20/2,35
13 R D 2,14/2,26
14 Ș M C 2,20/2,32

48
Rezultatele la săritura în lungime

Tabel 4.5. Grupa martor:

Nr. Nume și prenume Rezultat
Inițial/final
metri
1 P B P 1,25/1,30
2 V E 1,25/1,3 0
3 B R S 1,20/1,25
4 I I 1,20/1,3 5
5 Ș K 1,20/1,30
6 E B V 1,25/1,40
7 D B A 1,15/1,25
8 A C 1,20/1,35
9 P A D 1,20/1,30
10 R S B 1,40/1,55
11 C M B 1,15/1,25
12 I 0 1,30/1,35
13 Z A V 1,35/1,40
14 I D A 1,40/1, 55

49

Tabel 4.6. Grupa experimentală :

Nr. Nume și prenume Rezultat
Inițial/final
Metri
1 T G 1,20/1, 30
2 V A C 1,25/1,35
3 P F 1,20/1,30
4 U N D 1,25/1,35
5 I A M 1,15/1,25
6 M R K 1,15/1,25
7 B A T 1,20/1,30
8 C L S 1,15/1,2 5
9 D A I 1,20/1, 30
10 H R L 1,15/1,25
11 N D N 1,15/1,25
12 O B 1,30/1,40
13 R D 1,20/1,30
14 Ș M C 1,25/1,35

50
Rezulta tele la aruncarea mingii de oină

Tabel 4.7.Grupa martor:

Nr. Nume și prenume Rezultat
Inițial/final
metri
1 P B P 12/15
2 V E 10/14
3 B R S 10/14
4 I I 12/17
5 Ș K 12/18
6 E B V 17/20
7 D B A 15/19
8 A C 13/19
9 P A D 12/17
10 R S B 18/26
11 C M B 14/20
12 I 0 17/22
13 Z A V 16/20
14 I D A 18/25

51

Tabel 4.8.Grupa experimentală :

Nr. Nume și prenume Rezultat
Inițial/final
metri
1 T G 12/14
2 V A C 12/17
3 P F 13/18
4 U N D 13/15
5 I A M 11/15
6 M R K 10/13
7 B A T 12/16
8 C L S 19/21
9 D A I 11/14
10 H R L 8/14
11 N D N 10/16
12 O B 14/19
13 R D 8/12
14 Ș M C 15/20

52

4.2. Prelucrarea, analiza, interpretarea și reprezantarea grafică

4.2.1. Prelucrarea, analiza, interpretarea și reprezantarea grafică a
răspunsurilor la chestionar

Grupa martor

53

54

55

56

57
Grupa experimentală

58

59

60

61
4.2.2. Prelucrarea, analiza și interpretarea rezulta telor privind probele fizice .

Am dat urmatoarele teste:
a) Alergare de viteză pe 25m;
b) Alergare de rezistență(durată);
c) Săritura în lungime;
d) Aruncarea mingii de oină .
Probele de control s -au efectuat în doua etape:
– cea inițială în luna septembrie
– cea finală în luna martie
Cu privire la rezultatele obținute la probe am constat următoarele:
a) Alergare de viteză 25m

Grupa martor:

– Media aritmetică testare inițială: 5,56 s
– Media aritmetică testare finală. 4,94 s
– Amplitudinea testare inițială 1,4
– Amplitudinea testare finală 1,53
– Abaterea standard inițială:
S=±√3,5809 ÷13=±√𝑂,2754 =±O,5247
– Abaterea standard final ă:
S=±√2,5615 ÷13=±√0,1970 =±0,4438

– Coeficientul de variabilitate inițial :
CV=𝑆 ×100
5,56=0,5247 ×100
5,56=52,47
5,56=9,4370%
– Coeficientul de variabilitate final:
CV=0,4438 ×100
4,94=44,38
4,94=8,9838 %

Grupa experimentală :

Media aritmetică: – inițială : 6,04s
– finală: 5,63s

62
Amplitudinea: – inițială 2,58
-finală 2,09
Abaterea standard:
– Inițială: S=±√5,0578
13=±√0,3890 =±0,6236
– Finală: S= ±√3,712
13=±√0,2855 =±0,5343
Coeficientul de variabilitate:
– Initială: CV=0,6236 ×100
6,04=62,36
6,04=10,3245 %
– Finală: CV=0,5343 ×100
5,63=53,43
5,63=9,4902%
b) Alergare de rezistență:

Grupa martor:

Media aritmetică :
– Inițială: 2,34min.
– Finală: 2,50 min
Amplitudinea:
– Inițială: 0,30
– Finală: 0,77
Abaterea standard:
– Inițială: S= ±√0,1151
13=±√0,0088 =±0,0938
– Finală: S= ±√0,4889
13=±√0,0036 =±0,1939
Coeficient ul de variabilitate:
– Inițială: CV=0,0938 ×100
2,34=9,38
2,34=4,0085%
– Finală: CV=𝑜,1939 ×100
2,50=19,39
2,50=7,756%

Grupa experimentală:

Medoa aritmetica:
– Inițială: 2,14min
– Finală: 2,26 min

63
Amplitudinea:
– Inițială: o,22
– Finală:0,23
Abaterea standard:
– Inițială: S= ±√0,0667
13=±√0,0051 =±0,0714
– Finală: S= ±√0,0752
13=√0,0057 =0,0754
Coeficientul de variabilitate:
– Inițială:CV=0,0714 ×100
2,14=7,14
2,14=3,3364%
– Finală:CV =0,0754 ×100
2,26=7,54
2,26=3,3362%
c) Săritura în lungime:

Grupa martor

Media aritmetică:
– Inițială: 1,25m
– Finală:1,35 m
Amplitudinea:
– Inițială:0,25
– Finală:0,3
Abaterea standard:
– Inițială:S= ±√0,09
13=±√0,0069 =±0,0830
– Finală:S= ±√0,135
13=±√0,0103 =±0,1014
Coeficientul de variabilitate:
– Inițială: CV=0,0830 ×100
1,25=8,3
1,25=6,64%
– Finală: CV=0,1014 ×100
1,35=10,14
1,35=7,5111%

Grupa experimentală:

Media aritmetica:
– Inițială: 1,2

64
– Finală: 1,3
Amplitudinea:
– Inițială: 0,15
– Finală:0,15
Abaterea standard:
– Inițială: S= ±√0,03
13=±√0,0023 =±0,0479
– Finală:S= ±√0,03
13=±√0,0023 =±0,0479
Coeficientul de variabilitate:
– Inițială: CV =0,0479 ×100
1,2=4,79
1,2=3,9916%
– Finală:CV=0,0479 ×100
1,3=4,79
1,3=3,6846%
d) Aruncarea mingi de oină:

Grupa martor

Media aritmetică:
– Inițială: 14m
– Finală: 19m
Amplitudinea:
– Inițială: 8
– Finală:12
Abaterea standard:
– Inițială:S= ±√104
13=±√8=±2,8284
– Finală:S= ±√172
13=±√13,2307 =±3,6374
Coeficientul de variabilitate:
– Inițială: CV=2,8284 ×100
14=282 ,84
14=20,2028 %
– Finală:CV=3,6374 ×100
19=363 ,74
19=19,1442%

65
Grupa experimentală

Media aritmetică:
– Inițială:12
– Finală:16
Amplitudinea:
– Inițială:11
– Finală:9
Abaterea standard:
– Inițială: S= ±√106
13=±√8,1538 =±2,8554
– Finală:S= ±√94
13=±√7,2307 =±2,6889
Coeficientul de variabilitate:
– Inițială: CV=2,8554 ×100
12=285 ,54
12=23,795%
– Finală:CV=2,6889 ×100
16=268 ,89
16=16,8056%

66
Capitolul V . Concluzii și propuneri

Prin răspunsul elevilor la chestionar,reiese ca toti iubesc sportul si îl practică și în
timpul liber și sunt conștienți că sportul îi ajută pentru menținerea sănătății.
În această lucrare am vrut să constat dacă su nt diferențe între elevii a două clase la
anumite probe de control, care au urmat aceeași pregătire. Am constatat că da există
diferențe, dar nu la toți elevii, au fost câțiva elevi din grupa experimentală care au fost la fel
de buni ca și cei din grupa martor. Elevii din grupa experimentală care au fost la fel de buni
ca cei din grupa martor, sunt elevi mai cuminți și mai conștiinc ioși, drept dovadă stau
rezultatele obț inute.
La grupa martor nu am avut pr obleme în pregă tirea elevilor, ei fiin d mai mari ș i mai
munci tori, cei din grupa experimentală fiind mai mici cu un an au vrut mai multe jocuri și nu
am avut î n fiecare oră spațiul necesar desfășurării pregătirii.
Din ce se vede î n parametri constituționali la grupa experimentală am avut și doi
elevi mai ,,plinuți ʺ, dar mă bucur, că au făcut și ei progrese și ș i-au dat interesul să fie cât mai
buni.
Din rerultatele obținute se vede că toți elevii au făcut progrese de la testarea inițială la
cea finală și acest lucru este o realizare pentru fiecare dintre ei.
Pe viitor se poate lucra ceva mai greu și la clasele mai mici, dar trebuie introduse în
desfășurarea orei cât mai multe jocuri și ștafete, elevii adoră ștafetele iar la cei mai mici sunt
foarte folositoare jocurile. Orice exercitii sau jocuri care sunt desfășurate sub formă de
concurs, dă foarte multe rezultate pozitive în desfășurarea orei și îi captează pe elevi.
Concluzia finală este că am reușit sa demonstrez ceea ce mi -am propus , toți copiii au
făcut progrese, unii mai mari alții mai mici, iar câțiva dintre ei au reușit sa se ridice la nivelul
celor de clasa a IV a.

67
Bibliografie

1. Barbu, C., Stoica, M., – Metodica predării exercițiilor de atletism în lecția de educație
fizică. Editura Printech, Bucuresti.2000
2. Bogdan V., Pop A., – Inițiere în atletism Scoala atletismului. Editura GMI Cluj -Napoca
2007
3. Cârstea, gh. Teoria și metodica educației fiz ice și sportului . Editura Universul,1993
4. Cârstea, Gh. Educația fizică fundamente teoretice și metodice. Editura Petru
Maior,1999
5. Cârstea, Gh. Teoria și metodica educației fizice și sportului. București, Ed. An -Da
2000
6. Chiriță,G., Educație prin jocuri de mișcare, Editura Sport – Turism, București, 1983
7. Lixandru P.,Atletism,editura Stadion 1974
8. Miloš Z.,Mică Enciclopedie a J ocurilor ,Editura Sport -Turism,București 1980
9. Man M.C.,Metodica Predării Atletismului În Școală Alba -Iulia 2016
10. M.E.C.T, Planul -cadru de învățământ pentru clasele a III -a – a IV-a, Editura M.E.C. –
C.N.C., București 2014
11. Nicolaescu E., Busuioc E., Dănescu S.,Educația fizică în clasele I -IV,Editura de stat
didactică și pedagogică,București 1956.
12. Oprescu, N., Pedagogie, Editura Fundației Romăni a de Mâine, București, 1996
13. Todea S.F., Jocuri de mișcare,Editura Fundației România de Mâine,București 2002
14. Plocon, E., – Atletism. Metodica predă rii exercițiilor. Editura Fundaț iei Romania de
Mâine, Bucureș ti.2000
15. Todea, S., F . – Metodica educaț iei fizice și sportive. Editura Fundaț iei Romania de
Mâine, Bucureș ti 2001
16. Cristea D.I., Didactica Educației Fizice, Curs, Universitatea Din
Oradea ,Https://Www.Coursehero.Com/File/31598377/3 -curs-didacticapdf/
17. https://www.isjolt.ro/wp -content/uploads/2018/02/VI_Limba -rromani_Georgeta –
SZILAGYI_Exercitii.pdf
18. https://domnutrandafir.files.wordpress.com/2012/08/26 -educac89bie -fizicc483 –
proiectarea -unitc483c89bilor -de-c3aenvc483c89bare3.doc
19. https://domnutrandafir.files.wordpress.com/2013/02/20 -educac89bie -fizicc483 –
proiectarea -unitc483c89bilor -de-c3aenvc483c89bare.doc
20. http://prodea.ro/wp -content/uploads/2015/03/Suport -curs-Ed.-psihomotrica -PIPP.pdf

68
21. https://ro.scribd.com/document/346904015/chestionar -studiul -practicarii -exercitiilor -fizice –
si-regim -alimentar -corect -docx
22. http://www.cadredidactice.ub.ro/balintgheorghe/files/2011/03/baze -teoretice -si-
mijloace -de-actionare -pentru-pregatirecorectat.pdf

69
Anexe
PLAN DE LECȚIE
PROFESOR: NUȚ U VIORICA
ȘCOALA: LICEUL CU PROGRAM SPORTIV ALBA IULIA
CLASA a I V a B
DATA:
COLECTIVUL DE ELEVI:.. 30 ELEVI
LOC DE DESFĂȘURARE: TEREN DE SPORT
DURATA : 50 min.
MATERIALE: -jaloane
-fluier

 METODE: CONVERSAȚIA, DEMONSTRAȚIA, EXPLICAȚIA,
EXERCIȚIUL.
TEMELE LECȚIEI:
TEMA 1. Viteza de reacț ie
TEMA 2. Dezvoltarea vitezei generale prin jocuri dinamice
OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
O1 –Dezvoltarea vitezei de reacț ie la semnal sonor
O2-Dezvoltarea vitezei generale prin jocuri dinamice : ,,statuileʺ;, pasărică mutăți cuibul; foc,
apă si avion

CRT
.

VERIGILE
LECȚIEI
CONȚINUTUL LECȚIEI
DOZA
RE
FORMAȚII DE
LUCRU ȘI
INDICAȚII
METODICE
OBS.

1.

ORGANIZAREA
COLECTIVULU
I DE ELEVI
4’
-adunarea, alinierea;
-salutul;
-anunțarea temelor și a
obiectivelor.
30’’
30’’
30’’
30’’
În linie pe un rând

2.

PREGĂTIREA
ORGANISMUL
UI PENTRU
EFORT
8’
-mers;
-mers pe vârfuri cu brațele
sus;
-mers;
-mers pe călcâie cu brațele la
spate;
-mers;
-mers fandat;
-mers;
-mers cu ridicarea

1 L
1 l
1 L
1 l
8 m.
1 l

8 m.
8 m.
ÎN COLOANĂ CÂTE
UNUL:
-brațele ridicate pe
lângă urechi, cu
vârfurile degetelor
întinse

-spatele rămâne drept;

70
genunchiului la piept;
-alergare ușoară;
-mers;
-alergare cu joc de gleznă;
-mers;
-alergare cu pendularea
gambei la șezută;
-mers;
-alergare cu genunchii la
piept;
-mers;
-pas sărit;
-mers;
-pas săltat;
-mers;

1 l
8 m.
1 L
1 l
1 L
8 m.
1 L
8 m.
8 m.
1 l
1 L

1 l

1 l
1D
1 l

-se va merge cu
fandarea piciorului
drept și ducerea
brațului opus la
nivelul pieptului;
-trunchiul ușor lăsat
pe spate;
-trunchiul ușor aplecat
spre înainte;
– se va urmări
executarea corectă a
mișcărilor;
-pe durata exercițiilor
brațele vor fi îndoite
din articulația cotului;
– trunchiul ușor lăsat
pe spate;

-brațele vor fi larg
deschise;
-se va urmări
corectitudinea
executării pasului
sărit;
-brațul opus
piciorului, îndoit la
nivelul pieptului.

3.

INFLUENȚARE
A SELECTIVĂ
A
APARATULUI
LOCOMOTOR
8’

I.
P.I.- stând depărtat cu brațele
pe șolduri:
T1-2, 5 – 6 –aplecarea capului
înainte cu arcuire;
T3-4, 7- 8 – extensia capului;

2 x 8
ÎN COLOANĂ DE
GIMNASTICĂ
CÂTE 4

-se va urmări
executarea corectă a
mișcărilor;
– se vor corecta
greșelile de execuție.

II.
P.I.- stând depărtat cu brațele
îndoite la nivelul pieptului:
T1 -2, 5 – 6 –arcuirea brațelor la
nivelul umerilor cu tragerea
coatelor spre spate;
T3 – 4,7 – 8 – extensia și
arcuirea brațelor întinse
lateral;

2 x 8

-se va urmări
executarea corectă a
mișcărilor;
– se vor corecta
greșelile de execuție.

71

III.
P.I.- stând depărtat cu mâna
dreaptă sus, mâna stângă
lângă corp :
T1 – 2, 5 – 6 –extensia și
arcuirea spre spate mâna
dreaptă sus, mâna stângă
lângă corp;
T3 – 4, 5 – 6 – extensia și
arcuirea mâna stângă sus,
mâna dreaptă lângă corp ;

2 x 8 -brațele vor fi foarte
bine întinse;
-se va urmări
executarea corectă a
mișcărilor;
– se vor corecta
greșelile de execuție.

IV.
P.I.- stând depărtat cu brațele
pe șold:
T1 – 2,5-6 – îndoirea spre stânga
cu arcuire;
T3 – 4,7-8 – îndoirea spre
dreapta cu arcuire;

-se va ține seama ca
spatele să fie drept, iar
tălpile să fie bine
fixate pe sol.

V.
P.I.- stând depărtat cu brațele
pe șold:
T1 – 2,5-6 – răsucirea spre
stânga cu arcuire;
T3 – 4,7-8 – răsucirea spre
dreapta cu arcuire;

2 x 8
-răsucirea trunchiului
se va executa spre
stânga și spre dreapta
cu talpile bine fixate
pe sol;
– privirea va trece ușor
peste umăr.

VI. P.I. – stând depărtat cu
brațele sus:
T1 – 2,5 – 6 –extensia și arcuirea
brațelor;
T3 – 4,7-8 –îndoirea și arcuirea
trunchiului înainte cu
atingerea vârfurilor
picioarelor cu degetele;
2 x 8
-brațele vor fi perfect
întinse, iar genunchii
vor fi întinși, tălpile
bine fixate pe sol.

VII. P.I. – stând depărtat cu
brațele pe șolduri:
T1- intinderea brațelor spre
înainte;
T2–fandare lateral stânga cu
arcuire cu brațele lateral;
T3 – intinderea brațelor spre
înainte;
T4- fandare lateral dreapta cu
2 x 8
-fandarea se va
executa cu răsucirea
trunchiului, tălpile
bine fixate pe sol.

72

arcuire cu brațele lateral;

VIII. P.I. – stând, brațele pe
șolduri :
Sărituri ca mingea, la semnal
sonor ridicarea picioarelor la
piept.
8x

4

5. Viteza de reacție
10'

Alergare de viteză cu
starul din diferite poziții cu
plecare la semnal sonor
-Vine o grupă se așază în
poziție de drepți pe linia de
fund a terenului de baschet cu
fața la locul unde se
deplasează, la fluier pornesc
în alergare până la linia de
centru a terenului de baschet
și revin în plimbare de unde
au plecat. Același lucru face
fiecare echipa.

-Fiecare grupă se așază pe
rând la locul de plecare, elevii
stau cu spatele l a centru l
terenului la semnal sonor

2
repet ăr
i
fiecare
grupă

-5 grupe care lucrează
pe rând

73

elevii se întorc 180 ̊ și aleargă
până la central terenului și
revin în plimbare de unde au
plecat.
– fiecare grupa se așază pe
rând pe linia de fund a
terenului de baschet în poziția
ghemuit cu fața la locul de
deplasare, la semnal sonor
elevii se ridică și aleargă până
la central terenului și revin în
plimbare în locul de plecare
– Fiecare grupă se așază pe
rând pe linia de fund a
terenului de baschet, în
poziția ghemuit cu spatele la
locul de deplasare, la flu ier
fiecare elev se ridică se
întoarce 180 ̊ și aleargă până
la linia de centru și revin de
unde au plecat în plimbare
– Fiecare grupă vine pe rând
pe linia de fund a terenului de
baschet se așază în poziție de
flotare cu fata la locul de
deplasare, la flu ier fiecare
elev se ridică și aleargă până
la linia de centru a terenului
și revine de unde a plecat în
plimbare .
– Fiecare grupă vine pe rând
pe linia de fund a terenului de
baschet se așază în poziție de
flotare cu spatele la locul de

74

Jocuri dinamice
pt dezvoltarea
vitezei
15' deplasare, la flu ier se ridica
se întorc 180 ̊ și aleargă până
la linia de centru a terenului
și revin în plimbare de unde
au plecat.

1.statuile
-elevii sunt pe terenul de
sport, fac alergare în diferite
direcții la fluier se asează ca o
statuie la urm ătorul fluier
aleargă din nou și tot aș a

2 pasărică mutăți cuibul
-căte 2 elevi se iau de mâini
față în față între ei intră alt
elev care este pasărica iar un
elev ramâne fără cuib, când
profesorul strigă păsărică
mutăți cuibul toate pasările își
schimbă cuibul

3. foc,apă și avion
-în linie pe un singur rând
elevii execută joc de glezne
pe loc, când profesorul spune
foc toți elevii se ghemuiesc,
când spune apă toți se ridică
pe vârfuri cu brațele sus iar
când spune avion stau într -un
picior cu brațele lateral, cine
greșeste părăsește jocul

5 min

5 min

-până
ramâ n
e un
singur
copil

-Elevii sunt
împrăștiați pe tot
terenul

-elevii sunt așezați sub
formă de cerc

-în linie pe un singur
rând

6.
REVENIREA
ORGANISMUL
UI DUPĂ
EFORT
2’
-alergare ușoară;
-exerciții de inspirație și
expirație;
-mers normal.
8 m.
8 m.
8 m.
8 m.
În coloană câte unul
7. ÎNCHEIEREA

75
ORGANIZATĂ
A LECȚIEI
1'
-aprecieri asupra desfașurării
lecției;
-se vor face
evidențieri,recomandări;
-salutul 1’
1’

76

PLAN DE LECȚIE
PROFESOR: NUȚ U VIORICA
ȘCOALA: LICEUL CU PROGRAM SPORTIV ALBA IULIA
CLASA a -III –a A
DATA:
COLECTIVUL DE ELEVI: 26 ELEVI
LOC DE DESFĂȘURARE: TEREN DE SPORT
DURATA: 50 min.
 MATERIALE: -MINGI DE DE HANDBAL SI BASCHET
-JALOANE;
-FLUIER.
 METODE: CONVERSAȚIA,, DEMONSTRAȚIA, EXPLICAȚIA,
EXERCIȚIUL.
TEMELE LECȚIEI:
TEMA 1. VITEZA ȘI ÎNDEMÂ NAREA,
TEMA 2. ARUNCAREA MINGII DE OINĂ
OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
O1 -Dezvoltarea vitezei și a îndemânării prin ștafete cu minge și fără minge
O2 – Învățarea aruncării mingii de oină prin jocuri
CRT
.

VERIGILE
LECȚIEI
CONȚINUTUL LECȚIEI
DOZA
RE
FORMAȚII DE
LUCRU ȘI
INDICAȚII
METODICE
OBS.

1.

ORGANIZAREA
COLECTIVULU
I DE ELEVI
3’
-adunarea, alinierea;
-salutul;
-raportul;
-anunțarea temelor și a
obiectivelor.

3'
În linie pe un rând

2.

PREGĂTIREA
ORGANISMUL
UI PENTRU
EFORT
7’
-mers;
-mers pe vârfuri cu brațele
sus;
-mers;
-mers pe călcâie cu brațele la
spate;
-mers;
-mers fandat;
-mers;
-mers cu ridicarea
genunchiului la piept;
-alergare ușoară;

1 L
1 l
1 L
1 l
8 m.
1 l

8 m.
8 m.
1 l
8 m.
ÎN COLOANĂ CÂTE
UNUL:
-brațele ridicate pe
lângă urechi, cu
vârfurile degetelor
întinse

-spatele rămâne drept;

77
-mers;
-alergare cu joc de gleznă;
-mers;
-alergare cu pendularea
gambei la șezută;
-mers;
-alergare cu genunchii la
piept;
-mers;
-alergare cu pas adăugat cu
fața către interiorul cercului;
-mers;
-pas sărit;
-mers;
-pas săltat;
-mers;

1 L
1 l
1 L
8 m.
1 L
8 m.
8 m.
1 l
1 L

1 l

1 l
1D
1 l
-se va merge cu
fandarea piciorului
drept și ducerea
brațului opus la
nivelul pieptului;
-trunchiul ușor lăsat
pe spate;
-trunchiul ușor aplecat
spre înainte;
– se va urmări
executarea corectă a
mișcărilor;
-pe durata exercițiilor
brațele vor fi îndoite
din articulația cotului;
– trunchiul ușor lăsat
pe spate;

-brațele vor fi larg
deschise;
-se va urmări
corectitudinea
executării pasului
sărit;
-brațul opus
piciorului, îndoit la
nivelul pieptului.

3.

INFLUENȚARE
A SELECTIVĂ
A
APARATULUI
LOCOMOTOR
8 min

I.
P.I.- stând depărtat cu brațele
pe șolduri:
T1-2, 5 – 6 –aplecarea capului
înainte cu arcuire;
T3-4, 7-8 – extensia capului;

2 x 8
– pe 2 randuri

-se va urmări
executarea corectă a
mișcărilor;
– se vor corecta
greșelile de execuție.

II.
P.I.- stând depărtat cu brațele
îndoite la nivelul pieptului:
T1 -2, 5 – 6 –arcuirea brațelor la
nivelul umerilor ;
T3 – 4, 7 -8 – extensia și arcuirea
brațelor întinse lateral;

2 x 8

-se va urmări
executarea corectă a
mișcărilor;
– se vor corecta
greșelile de execuție.

III.
P.I.- stând depărtat cu mâna
dreaptă sus, mâna stângă
lângă corp :
T1 – 2, 5-6 –extensia și arcuirea
spre spate mâna dreaptă sus,

2 x 8

-brațele vor fi foarte
bine întinse;
-se va urmări
executarea corectă a
mișcărilor;

78

mâna stângă lângă corp;
T3 – 4 , 7-8 –se schimbă mâinile ;
– se vor corecta
greșelile de execuție.

IV.
P.I.- stând depărtat cu brațele
pe șold:
T1– 2, 5 – 6 – îndoirea spre stânga
cu arcuire;
T3–4, 7-8 – îndoirea spre dreapta
cu arcuire;

-se va ține seama ca
spatele să fie drept, iar
tălpile să fie bine
fixate pe sol.

V.
P.I.- stând depărtat cu brațele
pe șold:
T1 – 2, 5-6 răsucirea spre stânga
cu arcuire;
T3 – 4, 7 – 8 – răsucirea spre
dreapta cu arcuire;

2 x 8
-răsucirea trunchiului
se va executa spre
stânga și spre dreapta
cu talpile bine fixate
pe sol;
– privirea va trece ușor
peste umăr.

VI. P.I. – stând depărtat cu
brațele sus:
T1 – 2,5 – 6 –extensia și arcuirea
brațelor;
T3 – 4,7-8 –îndoirea și arcuirea
trunchiului înainte cu
atingerea vârfurilor
picioarelor cu degetele;

2 x 8
-brațele vor fi perfect
întinse, iar genunchii
vor fi întinși, tălpile
bine fixate pe sol.

VII. P.I. – stând depărtat cu
brațele pe șolduri:
T1- intinderea brațelor spre
înainte;
T2–fandare lateral stânga cu
arcuire cu brațele lateral;
T3 – intinderea brațelor spre
înainte;
T4- fandare lateral dreapta cu
arcuire cu brațele lateral;
2 x 8
-fandarea se va
executa cu răsucirea
trunchiului, tălpile
bine fixate pe sol.

VIII. P.I. – stând, brațele pe
șolduri :
Sărituri ca mingea

8x

79

4

5 Dezvoltarea
calitatilor motrice
viteza si
indemanare

Aruncarea mingii
de oină -alergare cu ocolirea jalonului
si revenire de unde a plecat,
bate palma cu urmatorul si
trece la coada sirului
-primul elev din fiecare grupă
aleargă cu mingea în mână și
ocolește jalonul se întoarce la
grupa sa, dă mingea
următorului elev și trece la
coada șirului.
-rostogo lirea mingii pe sol,
ocolirea jalonului si revenire
de unde a plecat
-rostogolirea mingii pe sol cu
trecere printre picioare la
fiecare pas, pana in dreptul
jalonului si revenire

Jocul 1:aruncarea la
țintă
Elevii așezați în linie
înapoia unei linii tras ate pe
sol, aruncă la țintă, în cercuri
sau pătrate desenate cu creta
pe sol sau pe perete.
Obiectele cu care se aruncă
sunt mingi de oină, mingi de
tenis sau mingi mici de
cauciuc. De fiecare dată când
este atinsă ținta se pune câte
un punct pentru echipa
respectivă. Câștigă echipa
care are la final cele mai
multe puncte acumulate.
Jocul 2: ținta mișcătoare
– se joacă în sală sau afară.
Elevii se împart în două

-pana
castiga
o
echipa

5
min

5 min

– 4 coloane

Pe echipe

Pe echipe

80
echipe și se așază față în
față(pe perechi), la distanță de
un metru și fiecare pereche
are câte o minge de oină
plasată pe sol.La semnalul
profesorului, echipa indicată
ridică mingea și încearcă să -i
lovească pe cei din echipa
adversă (se lovește doar la
picioare) care se feresc
deplasându -se în alergare. Cei
care și -au lovit adversarul
câștigă un punct pentru
echipă. Câștigă echipa care
strânge cele mai multe
puncte.

Jocul 3: Cine aruncă mingea
mai sus.
Obiectiv:perfecționare
a aruncării unui obiect.
-se poate organiza atât în sală
cât și afară. Participanții la
joc aruncă o minge mică
(minge de oină, de tenis) cât
mai sus posibil. Pentru a
realiza departajarea
concurenților, se numără
timpul cât mingea a stat în aer
aruncată, pe rând, de către
fiecare participant.Câștigă cel
a cărei minge a stat mai mult
în aer.
.

O
repetar
e
fiecare

În linie pe un rând

81

6.

REVENIREA
ORGANISMUL
UI DUPĂ
EFORT
2’

-alergare ușoară;
-exerciții de inspirație și
expirație;
-mers normal.

8 m.
8 m.
8 m.
8 m.

În coloană câte unul
7. ÎNCHEIEREA
ORGANIZATĂ
A LECȚIEI
2’

-aprecieri asupra desfașurării
lecției;
-se vor face
evidențieri,recomandări;
-salutul
1’
1’