Lect. univ. dr. Viorel Țuțui [609871]

UNIVERSITATEA „ALEXANDRU IOAN CUZA DIN IAȘI”
FACULTAT EA DE FILOSOFIE ȘI ȘTIINȚE SOCIAL -POLITICE
SPECIALIZAREA COMUNICARE ȘI RELAȚII PUBLICE

LUCRARE DE LICENȚĂ

Analiza etică a fenomenului de cyberbullying

Coordonator științific:
Lect. univ. dr. Viorel Țuțui
Student: [anonimizat] 2019

CUPRINS

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 5
Capitolul 1 – Fenomenul de Cyberbullying. Aspe cte teoretice ………………………….. ………… 7
1.1 Apariția fenomenului de cyberbullying ………………………….. ………………………….. ……….. 7
1.2 Ce este cyberbullyingul? ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 8
1.3 Medii de propagare a le cyberbullyingului ………………………….. ………………………….. ….. 10
1.4 Tipuri de cyberbullying ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 12
1.5 O comparație între bullying și cyberb ullying ………………………….. ………………………….. 17
1.6 Concepte fundamentale și modele etice ………………………….. ………………………….. ……… 20
1.6.1 Cutia lui Potter: model de soluționare a dilemelor ………………………….. …………….. 21
Capitolul 2 – Efectele cyberbullyingului ………………………….. ………………………….. ………….. 25
2.1 Efecte asupra victimei și agresorului ………………………….. ………………………….. …………. 25
2.2 „Relația” agresor – victimă ………………………….. ………………………….. ……………………….. 28
2.3 Cyberbullying ul în social media ………………………….. ………………………….. ……………….. 30
2.4 Cyberbullyingul în jocurile video ………………………….. ………………………….. ……………… 33
2.5 Consecințele cyberbullyingului ………………………….. ………………………….. ………………… 35
2.6 Cyberbullyingul în România ………………………….. ………………………….. …………………….. 39
Capitolul 3 – Studiu de caz: Sinucide rea Amandei Todd ………………………….. ……………… 44
3.1 Descrierea cazului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 44
3.2 Analiza etică a cazului Amanda Todd utilizând Cutia lui Potter ………………………….. … 48
3.2.1 Definirea situației ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 49
3.2.2 Identificarea valorilor ………………………….. ………………………….. ………………………… 50
3.2.3 Orientări de filosofie morală ………………………….. ………………………….. ………………. 50
3.3.4 Stabilirea loialităților ………………………….. ………………………….. ………………………… 53
3.4.5 Concluziile analizei ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 54
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 56
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 59
ANEXĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 64

5
INTRODUCERE

Cyberbullyingul și -a făcu t apariția de când internetul a devenit pentru prima dată
popular pri ntre oameni și anume anii 1990. Cu toate acestea, fenomenul , pe parcursul anilor, a
crescut dramatic odată cu dezvoltarea din ce în ce mai rapidă a tehnologiei și a apariției rețelelor
de socializare, a site -urilor web și a dispozitivelor mobile.
Lucrarea de față, cu titl ul Analiza etică a fenomenului de cyberbullying , se va centra pe
acest nou fenomen, puțin cunoscut în rândul oameni lor, dar care are , după cum vom vedea,
efecte ne gative grave asupra victimelor. Asta deoarece odată cu apariția internetului,
modalitățile de comunicare ale individului s -au extins extraordinar de mult, mesajele putând fi
trimise în câteva secunde oriunde în lume. Însă, odată cu aceste avantaje, benefice – trebuie să
recunoaștem – și-au făcut apariția și punctele negative, dezavantajele. Printr e acestea regăsim
și apariția fenomenului de cyberbullying.
Tema pe care am decis să o abordez este de actualitate, mai ales că, în ultimii ani, mediul
online și interacțiunile interumane ce au loc în cadrul acestuia s-au dezvoltat cu rapiditate. O
foarte mare parte dintre indivizi, în special tineri, aleg să -și afișeze mare parte din viața lor
personală pe internet, prin intermediul rețelelor de socializare și nu numai. În această categorie
de persoane sunt inclus și eu, iar acest aspect a reprezentat un punct important ce m -a
determinat să optez pentru această temă. La ce ne expunem noi, tinerii, prin activitățile pe care
le desfășurăm în mediul online?
Lucrarea , prin subiectul abordat este una captivantă și interesantă deoarece propune o
analiză etică a acestui nou fenomen, analiză ce va fi realizată cu ajutorul teoriile și modelelor
de soluționare a dilemelor etice plus a orientărilor de filo sofie morală existente . În prima parte
a acesteia , lucrarea își propune să descopere dacă prezența acestui fenome n numit
cyberbullying este o problemă a societății actuale. În acest sens, este nevoie să definim
cyberbullyingul și cum și -a făcut acesta apariția în „universul” internetului. Mai departe, o să
descoperim care sunt mediile de propagare utilizate de agreso ri pentru a -și ataca victimele
respectiv ce tipuri de cyberbullying utilizează aceștia (întrucât acest fenomen a ajuns să
îmbrace mai multe forme ce pot fi folosite î mpotriva țintelor agresorilor). În plus, consider că
ar fi necesară o comparație a cyberbu llyingului cu bullyingul, predecesorul său, dacă îl putem
numi în acest fel . Revenind la laitmotivul lucrării întâlnit și în titlu, analiza etică a
cyberbullyingului, vom demonstra cum modelele și teoriile etice pot reprezenta o soluție în
rezolvarea acest or cazuri de agresiune în mediul digital.

6
Dacă primul capitol ne va ajuta să înțelegem mai în detaliu fenomenul, cum se
manifestă el și prin ce metode sau medii, cel de -al doilea capitol al lucrării se va concentra pe
efectele pe care cyberbullyingului le are, atât asupra victimelor cât și asupra autorilor
agresiunii, așa cum precizează autorii Justin Patchin și Sameer Hinduja. Asta deoarece
cyberbullyingul afectează atât victima , cât și agresorul . Mai departe, întrucât majoritatea
tinerilor își petrec o m are parte din timp pe rețelele de socializare, dar și în jocuri video (un
număr mai mic ce -i drept, dar în continuă creștere), m -am întrebat cum cyberbullyingul
afectează aceste două medii : social media respectiv jocurile video. În plus, fiind pasionat de
acestea și utilizându -le cu regular itate, curiozitate a a fost și mai mare și m -a împins să analizez
în detaliu și să observ ce efecte are fenomenul asupra indivizilor ce le utilizează.
Un alt aspect esențial pe care îl voi aborda este cyberbullyingul în R omânia. Asta
deoarece, în țara noastră, puțini sunt cei care cunosc semnificația acestui termen . Mai puțini
sunt cei care conștientizează efectele negative pe care fenomenul le are asupra victimelor. Chiar
dacă astfel de cazuri de agresiune digitală nu au fost mediatizate, am minți dacă am spune că
cyberbullyingul nu există în România. Aceasta a fost una dintre provocările pe care le -am
întâmpinat: România nu are studii relevante, solide în acest sens și nici foarte multe programe
care să atragă atenția cet ățenilor cu privire la acest fenomen negativ . În continuarea acestei
idei, noutatea temei a reprezentat o altă provocare, însă, acest aspect va putea fi transformat,
ulterior, într -un avantaj, deoarece lucrarea de față vine cu o nouă pe rspectivă asupra
fenomenului de cyberbullying prin analiza etică pe care o voi realiza și descrisă, în detaliu, în
cel de -al treilea capitol.
Ultimul capitol va scoate în evidență efectele negative pe care fenomenul le are asupra
victimelor, iar în acest sens voi face trimit ere la un studiu de caz real, relevant pentru tema
aleasă. Utilizând un model de soluționare a dilemelor etice , mai exact Cutia lui Potter și trecând
cazul prin fiecare etapă a acestuia, voi putea demonstra faptul că cyberbullyingul are efecte
negative rea le asupra victimelor acestora.
Așadar, în urma acestei lucrări, vom putea sesiza și înțelege mult mai bine fenomenul
de cyberbullying, cât și consecințele negative pe care acesta le a re asupr a victimelor , afectând
sănătatea mintală, respe ctul de sine , relațiile sociale cât și intenția de sinucidere a persoanelor
ce experimentează agresiune din online . Toate acestea, ar trebuie să fie un semnal de alarmă
asupra oricărei persoane ce navighează pe internet.

7
Capitolul 1
Fenomenul de Cyberbullying. Aspecte teoretice

Internetul, fără îndoială, a revoluționat atât interacțiunile interumane dintre indivizi, cât
și fiecare domeniu al lumii în care t răim. Cărți, emisiuni de radio sau TV, film e, seriale, artă ,
muzică și tot ce ne -am putea imagina se pot accesa foarte simplu. Autorii Justin Patchin și
Sameer Hinduja în cartea „ Cyberbullying prevention and response ” afirmă că „î n prezent toate
aceste me dii – produse de către utilizatori și produse profesional – se mișcă în to ate direcțiile,
în timp real ( instantaneu ) și sunt împrăștiate împreună pe aceeași platformă virtuală fără limite:
internetul1”. Acesta a câștigat rapid încrederea oamenilor, numărul utilizatorilor crescând
semnificativ odată cu fiecare an (în iunie 2018 , 55,1% din populația lumii folosea internetul2).
Progresele tehnologice au cunoscut, fără îndoială , o dezvoltare extrem de pozitivă.
Multe beneficii educaționale și sociale s -au dato rat faptului că am intrat în această eră
informaț ională. Internetul ne permite să păstrăm un contact mai strâns cu cei dragi, să accesăm
cu mai multă ușurință diverse surse de divertisment și informații, ne pe rfecționează capacitatea
de auto -control, ne de zvoltă respectul față de punctele de vedere ale celorlalți și ne antrenează
pentru a gândi într -o manieră critică. Aceste abilități, cu toate acestea, nu pot fi dezvoltate în
mod eficient dacă mediul de învățare online este nepotrivit sau cu totul ostil fa ță de utilizator.
În ultimul deceniu, marea majoritate a tinerilor au dobândit o înclinație pentru disp ozitivele
digitale și internet, ceea ce automat, a influențat și relațiile interumane.

1.1 Apariția fenomenului de cyberbullying

Justin Patchin și Sam eer Hinduja afirmă că „internetul este un spațiu viu. Informațiile
oferite de el sunt în continuă schimbare și vin în cantități uriașe, fiindu -ne livrate foart e rapid
și sub numeroase metode . În plus, acest mediu este foarte greu de gestionat, fie de autor ități,
de școală, fie de părinți. Așa cum apariția internetului a revoluționat era informațională, tot la
fel, apariția lui a adus modificări și la nivelul relațiilor interumane ”3.
Putem preciza , fără doar și poate că dezvoltarea tehnol ogiei și implicit a rețelelor din
mediul online au condus la o extindere a agresiunii. Și acest lucru s -a întâmplat deoarece, ne

1 Justin W. Patchin, Sameer Hinduja, Cyberbullying prevention and response , ed. Routledge , New York, 2012,
p. 2.
2 https://www.internetworldstats.com/stats.htm , accesat 06.03.2018.
3 Justin W. Pa tchin, Sameer Hinduja, op. cit ., p. 2.

8
spun Patchin și Hinduja „ internetul oferă acces la rețelele personale ale celorlalți accesibile 24
de ore pe zi, 7 zile pe săptămână și este inev itabil ca indivizii să nu intre în diverse conflicte4”
și astfel fenomenul de bullying capătă un nou „partener” și își face apariți a fenomenul de
cyberbullying.
Termenul de cyberbullying a fost pentru prima dată folosit în anul 20 03 de către Bill
Belsey în articolul „ Cyberbullying: An Emerging Threat To The Always On Generation ” despre
fenomenul de acest tip din Can ada. De atunci ș i până în prezent cyberbullying ul s-a dezvoltat
alarmant, fiind afectați atât copiii , în special, cât și tinerii sau adulții. Autorii Justin Patchin și
Sameer Hinduja amintesc c ă nu există un acord în privința definiției termenului, însă ei preferă
să menționeze câteva elemente conceptuale precum: „implicarea tehnologiei pentru a hărțui pe
cineva (folosind computerul, tableta, tele fonul, camera digitală etc.), rănirea sau impactul
negativ asupra victimei și caracterul repetat5”.

1.2 Ce este cyberbullyingul?

Chiar dacă nu există un acord în privința definiției, în literatura de specialitate regăsim
mai multe definiții a le fenomenul ui de cyberbullying . O primă definiție este oferită de Jaana
Juvonen și Elisheva Gross care spun că cyberbullyingul este „utilizarea internetului sau a altor
dispozitive de comunicare digitală pentru a insulta sau a amenința pe cineva6”. Qing Li afirmă
că „bullyingul prin intermediul comunicării electronice cum ar fi e -mail, telefon, mesaje instant
sau pe World Wide Web reprezintă cyberbullying7”. Nancy Willard în cartea intitulată
„Cyberbullying and cyberthreats ” precizează că „trimiterea sau postarea text elor ori imaginilor
dăunătoare sau agresive folosind internetul sau alte dis pozitive de comunicare digitală8” este
considerat cyberbullying. O perspectivă interesantă asupra fenomenului o are Robert Tokunaga
care susține că „cyberbullyingul este un comport ament realizat prin mijloace electronice sau

4 Ibidem , p. 7.
5 Ibidem , p. 14.
6 Jaana Juvonen, Elisheva Gross, Extending the School Grounds? Bullying Experiences in Cyberspace , The
Journal of school health , 2008, vol. 78, pp. 496-505.
7 Qing Li, Cyberbullying in High Schools: A Study of Students' Behaviors and Beliefs about This New
Phenomenon , Journal of Aggression, Maltreatment & Trauma, 2010, vol. 10, pp. 372-392.
8 Nancy E. Willard, Cyberbullying and cyberthreats , ed. Research Press, Illinois, 2007, p. 5.

9
digitale de către indivizi sau grupuri care comunică în mod repetat mesaje agresive sau ostile
cu intenția de a pro duce vătămarea sau discon fortul altora și care nu se poate apăra9”.
Astfel, la o primă analiză observăm câteva puncte comune ale definițiilor oferite de
autori: cyberbullyingul se realizează prin intermediul internetului sau a dispozitivelor de
comunicare digitală prin trimiterea unor mesaje ostile, agresive cu scopul de a face rău altor
persoane ce nu se pot apăra. Această ultimă parte scoate în evidență și diferența dintre
bullying ul tradițional și cyberbullying.
Hinduja și Patchin afirmă că „cyberbullyingul este facilitat de new media (rețele de
socializare, chaturi, e -mail, site -uri web, telefoni a mobilă) unde adolescenții își pot crea cu
ușurință profiluri. Pe acestea, ei postează destul de des numeroase fotografii, clipuri video,
distribuie videoclipuri sau imagini pe care le apreciază, scriu comentarii, creează sau votează
în polluri10” și așa m ai departe . Conform unui studiu realizat de EU Kids Online II11, finanțat
de Comisia Europeană și realizat pe un eșantion aleatoriu de 23.420 de copii cu vârsta între 9
și 16 ani care folosesc internetul, în țara noastră a reieșit faptul că 86% dintre adole scenți au un
profil creat pe o rețea de socializare, 42% dintre aceștia folosesc aplicații sau site -uri web de
mesagerie instant (cum ar fi WhatsApp, Skype, Messenger), iar 32% au fost expuși mesajel or
cu caracter sexual, agresiv sau o fensator.
Pe lângă ac estea, Bitdefender a realizat un studiu în anul 2012 pe un eșantion de 2 .300
de respondenți (părinți cu copii între 7 și 18 ani) și s -a ajuns la concluzia că 4 din 5 copii sunt
expuși unui co mportament agresiv pe internet, argumentând că fenomenul de cyber bullying
este extrem de răspândit. Studiul arată că „u n procent ridicat (82%) dintre cei chestionați au
confirmat un comportament agresiv manifestat asupra copiilor lor și au spus că aceștia au fost
insultați și amenințați în mediul online ori le -au fost p ublicate fotografiile fără permisiunea
lor12”.
Sabina Datcu, e -Threat Researcher la Bitdefender afirmă că „fenomenul de
cyberbullying care se referă la manifestă rile de agresivi tate în mediul online rămâne o
amenințare reală, ce îi afectează serios pe copi i. Aceștia sunt expuși la violență fie prin e -mail,

9 Robert Tokunaga, Following you Home from School: A Critical review and Synthesis of Research on
Cyberbullying Victimization , Computers in Human Behavior , vol. 26, 2010, pp. 277 -287.
10 Justin W. Patchin, Sameer Hinduja, op. cit ., p. 5.
11 http://www.lse.ac.uk/media -and-communications/research/research -projects/eu -kids-online , accesat
12.03.2019.
12 Patru din cinci copii sunt expusi unui comportament agresiv p e internet ,
https://www.bitdefender.ro/news/patru -din-cinci -copii -sunt-expusi -unui-comportament -agresiv -pe-internet –
2625.html , accesat 13.03.2019.

10
fie prin inter mediul telefonului mobil, al reț elelor sociale, al programelor de instant messaging
sau prin diverse website -uri sau bloguri. Fie că sunt victime sau agresori, tinerii sunt extrem de
afecta ți și o parte dintre ei au nevoie de ajutor specializa t pentru a trece peste consecinț ele
psihologice provocate de cyberbullying”13.
Potrivit cercetării realizate de aceeași companie (Bitdefender) cele mai mari amenințări
din această categorie a agresiunii c e are loc în mediul online sunt:
 Împrăștierea de zvonuri – 93% din cazuri;
 Ridiculizarea – 83% din cazuri;
 Insulta – 75% din cazuri;
 Amenințarea – 63% din cazuri14.
Cyberbullyingul este diferit față de agresiunea față în față deoarece agresorii pot păstra
o distanță între ei și victimele lor. Nicole Weber și William Pelfrey precizează că acest lucru
se întâmplă întrucât cyberbullyingul „le conferă un nivel ridicat d e anonim at și securitate care
îi convin g că nu vor fi prinși. De asemenea, este relativ mai uș or să „uite” ce au făcut și,
deoarece nu văd răul cauzat, sentimentele de vinovăție sau de empatie sunt reduse la
minimum15”. „O altă diferență majoră între agresiunea din lumea reală și cyberbullying este că
ea, în mediul online, se poate realiza în orice moment al zilei și pătrunde în locuri pe ca re unele
persoane le considerau sigure, în siguranță16”. Spre exemplu, în cazul unui grup de prieteni pe
o rețea de socializare. Este foarte posibil ca o persoană să considere că mesajele sau fotografiile
pe care l e trimite pe grup sunt în siguranță, însă este de ajuns ca doar o singură per soană să
distribuie public acele conversații și astfel, încrederea persoanei în ceilalți scade, iar locul
considerat de el sigur ajunge să -l afecteze negativ.

1.3 Medii de propag are a le cyberbullyingului

Conform clasificării realizate de Vanessa Rogers în lucrarea „ Cyberbullying. Activities
to hel p children and teens to stay sa fe in a texting, twittering, social networking world ”,
agresorii se pot folosi de mai multe metode în medi ul online pentru a -i agresa pe ceilalți17:

13 Ibidem.
14 Ibidem.
15 Nicole L. Weber, William V. Pelfrey , Cyberbullying Causes, Consequences, and Coping Strategies , ed. LFB
Scholarly Publishing LLC , United States of America , 2014, p. 12.
16 Ibidem.
17 Vanessa Rogers, Cyberbullying. Activities to hel p children and teens to stay sa fe in a texting, twittering,
social networking world , ed. Jessica Kingsley Publishers , London, 2010, pp. 9 -12.

11
(1) Sms-urile sau mesajele text : trimise cu ajutorul telefonului ș i care ades ea iau forma
unor mesaje ameninț ătoare, jignitoare sau persistente. „Fiind o metodă ieftină de comunicare
în timp real este foarte utili zată, în special de tineri și nu numai . Identificarea și urmărirea
făptașului este dificilă întrucât aceasta poate utiliza foarte ușor un număr necunoscut18”.
(2) Fotografii sau filmări prin intermediul telefonului mobil : tehnologia de astăzi ne
permite să filmăm sau să fotografiem la o claritate și rezoluție uimitoare, iar încărcarea acestor
materiale în mediul online sau distribuirea lor și altor persoane poate face victima să se simtă
amenințată sau jenată. Un exemplu relevant în această privință îl cons tituie numeroasele atacuri
fizice, bătăi, ce sunt filmate și apoi „împrăștiate” în online.
(3) Apelurile telefonice mobile : în zilele de astăzi marea majoritatea a indivizilor dețin
un telefon mobil. De aceea, „agresorii adesea bombardează victimele cu ap eluri agresive și
mesaje abuzive sau fură telefonul și îl folosesc pentru a -l șantaja pe proprietar ori îi hărțuiesc
pe alții, cauzând victima responsabilă de apel19”.
(4) E-mail: existența mai multor platforme ce favorizează crearea de multiple conturi,
face posibilă trimiterea de e -mailuri ameninț ătoare sau de agresiune folosind un pseudonim sau
alt nume, agresorii păstrându -și astfel anonimat ul și fiind greu de i dentificat, iar în același timp
cu un singur click emailul poate fi transmis câtorva sute sau mii de persoane.
(5) Camere le de chat : acestea oferă o modalitate excelentă de a comunica cu ceilalți în
timp real și rapid. „Cu toate acestea, daca ajung să fie utilizate necorespunzător, ele pot deveni
cu ușurință un forum pentru amenințarea sau vizarea oamenilor20”. Camerele de chat sunt
prezente peste tot în mediul online, fie că facem referire la rețelele de socializare, site -uri de
jocuri sau jocuri online, site -uri web, blog -uri etc.
(6) Rețelele de socializare : din punctul meu de vedere una dintre cele mai vulnerabile
și mai la îndemână pentru agresori. „Ele permit o modalitate rapidă și ușoară de a distribui,
vedea fotografiile sau filmările altora, iar fără setările de securitate adecvate, acestea pot fi
folosite pentru a răspândi bârfe și zvonuri21”. Unii tineri în obsesia lor de a deveni populari și
de a fi urmăriți de un număr cât mai mare de persoane, divulgă multe informații personale și
acceptă străinii drept „prieteni”. De altfel, este foarte ușor ca un agresor să deschidă un cont
fals și de a urmări o anumită victimă, bucurându -se în același timp de anonimat. Printre cele

18 Ibidem, p. 13.
19 Ibidem.
20 Nancy E. Willard, op cit ., p. 21.
21 Ibidem.

12
mai populare rețele sociale din prezent regăsim: Facebook, WhatsApp, LinkedIn, Pinterest,
Instag ram, Twitter, Tumblr, Snapchat, Reddit22.
(7) Site-uri web : „abilitățile dezvo ltate pentru a utiliza cu succes tehnologia web pot fi
utilizate în mod abuziv pentru a genera un efect devastator23”. Agresorii pot crea bloguri sau
site-uri (multe dintre acestea gratis) despre victimă, în care să posteze numeroase texte sau
fotografii st ânjenitoare despre aceasta sau pot să răspândeasc ă foarte ușor zvonuri, bârfe.
(8) Mesagerie instant : sau chat -ul online se tra nsmit cu ajutorul internetului și ajung la
destinator foarte rapid. „Odată ce mesajele au fost postate, ele pot fi văzute în acee ași se cundă
și există puține șanse de reparare24”. Cu toate acestea, o mare parte din aplicațiile de mesagerie
online au făcut progrese în acest sens și au implementat opțiunea de a pu tea șterge mesajele
primite ori de a bloca o anumită persoană (astfel vic tima nu va mai putea primi mesaje,
comentarii, fotografii de la agresor) , iar tot o mare parte dintre acestea au creat software -uri
care opresc postarea și distribuirea unor imagini indecente, ofensatoare (cum este cazul
Facebook, Instagram, WhatsApp, Mes senger ).
Pe lângă acestea, am mai putea adăuga și (9) jocurile online unde de cele mai multe ori
există și un chat unde jucătorii pot comunica unii cu ceilalți. Astfel, „unii playeri ajung să s e
jignească între ei, iar când cineva face o greșeală, el este găsit vinovat de pierdere a jocului,
fiind marginalizat și făcut să se simte n efolositor25”.

1.4 Tipuri de cyberbullying

Pe lângă acestea, pentru a delimita mai exact tipurile de cyberbullying existente, Nancy
E. Willard distinge între 8 astfel de tipuri: agresiune verbală ( flaming ), hărțuire (harassment ),
denigrare ( denigration ), mascarada ( impersonation ), păcălire ( outing ), dezvăluire ( trickery ),
excludere ( exclusion, ) urmărire online ( cyberstalking )26.
(a) Agresiune a verbală (flaming ) este un schimb de r eplici, de scurtă durată care apare
între doi sau mai mulți protagoniști. Acesta include limbaj ofensator, vulgar, nepoliticos și
uneori chiar și amenințări. O serie mai lungă de astfel de mesaje se numește „flame war”27
(schimb de mesaje jignitoare ). Acest lucru se întâmplă deoarece „flaming -ul stârnește emoții

22 Rețelele de socializare din prezent, https://socialmedialist.org/retele -de-socializare.html , accesat 21.05.2019.
23 Vanessa Rogers, op. cit ., p. 14.
24 Ibidem .
25 Nicole L. Weber, William V. Pelfrey , op, cit. , p. 13
26 Nancy E. Willard, op cit ., p. 5.
27 Ibidem .

13
negative, „încălzește” starea de conflict a oamenilor și îi determină pe aceștia să răspundă
jignirilor, amenințărilor primite de la agresor28”. În foarte multe situații din mediul online, unii
indivi zi, sub protecția anonimatului, postează comentarii cu intenția de a crea un conflict
online. După ce mesajul a fost postat și văzut de un număr semnificativ de oameni, aceștia v or
reacționa și pot intra într-un conflic t de opinie și cu alte persoane, ajun gându -se la mesaje
jignitoare, nepoliticoase, amenințări.
Un exemplu sugestiv de flaming (agresiune verbală) este reprezentat de d oi colegi de
clasă , Joe și Alec care au început un conflict online despre un i ncident ce a avut loc la școală.
Mesajele dintr e cei doi început să devină din ce în ce mai agresive și mai vulgare. În ultimele
mesaje dintre cei doi, Joe l-a amenințat pe Alec spunându -i să-și păzească spatele a doua zi la
școală sugerând faptul că urma să -l bată. Astfel, putem observa cum ceea ce pă rea a fi ceva
inofensiv, doar o discuție în contradictoriu, a degenerat într -un schimb de mesaje agresive și
vulgare, ajungându -se la amenințarea cu bătaia29.
(b) Hărțuire a (harassment ) este un „fenomen de agresiune și constă în trimiterea unor
mesaje ofens atoare repetate către o țintă individuală. Mesajele de hărțuire sunt trimise de cele
mai multe ori prin intermediul canalelor personale de comunicare, incluzând e -mail, mesaje
online prin intermediul rețelelor de socializare sau sms -uri30”. Spre deosebire d e flaming,
„hărțuirea este un fenomen repetitiv. Astfel că de fiecare dată când țintele agresorilor vor intra
online sau își vor verifica telefonul, vor fi „bombardați” cu mesaje ofensatoare. Mai dureros
este faptul că în ciuda eforturilor victimei de a pu ne capăt acestor jigniri, mesajele nu încetează
să apară și se pot lungi pe zile, săptămâni sau chiar luni la rând31”. De asemenea, victima poate
recurge ea însăși la a folosi mesaje ce denotă starea sa de nervozitate sau mesaje nepoliticoase
uneori chiar v ulgare cu intenția de a opri hărțuirea.
Un astfel de exemplu este hărțuirea lui Jonah Lehrer32, un autor de best-seller -uri în
domeniul psihologiei pentru că un blogger numit Michael Mo ynihan a dezvăluit faptul că în
cartea sa „ Imagine: How Creativity Work s” inventase o replică pe care o atribuise lui Bob
Dylan . Lui Michal i -au atras atenția mai multe paragrafe utilizate de Jonah, autorul atribuindu –
i aceste replici lui Bob Dylan: „E foarte greu de descris…genul de trăire pe care -o simți când
ai ceva de zis ” respectiv „De fiecare dată când Dylan citea despre el însuși în ziare, spunea

28 Nancy E. Willard, op cit ., p. 5.
29 Ibidem, p. 6.
30 Ibidem.
31 Patricia D. Netzley, How Serious a problem is Cyberbullying , ed. ReferencePoint Press, United States, 2014,
p. 7.
32 Jon Ronson, Umiliarea publi că în era internetului , Editura Art, București, 2016, pp. 18 -38.

14
același lucru: Doamne, ce bine că nu e vorba despre mine, s punea el. Ce bine că nu sunt așa
ceva”. Astfel, bloggerul, după ce s -a documentat prielnic a descoperit că Jonah Lehr er
inventaseră aceste vorbe. Ulterior, după un schimb de replici cu autorul cărții, Michael a
publicat articolul în care povestea toate minciunile create de autorul cărții, iar odată articolul
ajuns pe internet și citit de milioane de oameni, i -au distrus cariera lui Jonah Lehrer , acesta
fiind jignit și primind sute de comentarii negative la adresa operelor scrise.33.
(c) Denigrarea (denigration ) este un tip de cyberbullying ce constă în a publica online
sau a trimite altora informații neadevărate, dăunăto are cu privire la o anumită persoană. Nancy
Willard precizează că „s copul trimiterii sau postării materialului este de a deteriora reputația
victimei prin răspândirea de zvonuri și bârfe34”. Această metodă de hărțuire nu se adresează în
mod direct victimei ci altora și poate implica pe lângă cele enumerate anterior și modificarea
unor imagini digitale cu victima, astfel încât să fie surprinsă într -o imagina falsă, neconcordantă
cu realitate. Denigrarea este cel mai des folosită de studenți sau elevi împotriv a profesorilor
acestora. Spre exemplu, un student sau un grup de studenți ce sunt nervoși pe un anumit
profesor pentru că au picat un examen pot crea un site web unde să facă publice comentarii,
mesaje, bârfe, zvonuri în ca re să-l ridiculizeze pe acesta.
Asta i s -a întâmplat lui Tyler Clementi , un student în anul I la universitatea Rutgers care
din cauza denigrării la care a fost supus, s -a sinucis în anul 2010 la vârsta de 18 ani, aruncându –
se de pe podul George Washington. Și asta deoarece a descoperit că prietenul și colegul său de
camera, Dharun Ravi a folosit camera web a laptopului pentru a posta pe Twitter o filmare în
care Tyler se săruta cu un alt băiat. În plus, Ravi i -a invitat și pe alți studenți să urmărească și
să distribuie filmulețul. Tyler a descoperit ce a făcut colegul său când a văzut înregistrarea
distribuită pe Twitter. Această invazie a intimității plus faptul că nimeni nu a raportat sau a
încercat să oprească ceea ce i se întâmpla tânărului, au condus la sinuciderea studentului35.
(d) Mascarada (impersonation ) apare atunci când „hărțuitorul capătă, spre exemplu,
contul și parola de la o pagină de socializare a victimei și întră pe contul acestuia trimiț ând
mesaje în numele ei. Frecvent, sch imbul de parole este considerat de tineri o do vadă a unei
prietenii adevărate. În acest fel, schimbul de parole permite agresorului să trimită tot felul de
mesaje în numele victimei, dând astfel naștere unor altfel tipuri de cyberbullying36”. Iar în final,

33 Ibidem.
34 Nancy E. Willard, op cit ., p. 7.
35 Tyler Clementi’s Story , https://tylerclementi.org/tylers -story/ , accesa t 25.05.2019.
36 Nancy E. Willard, op cit ., p. 8.

15
cel care va fi considerat vinovat de toate cel e întâmplate va fi deținătorul contului și nu cel care
s-a dat drept el.
Însuși autorul cărții „Umiliarea publică în epoca in ternetului” s -a confruntat cu un astfel
de atac . Un cercetător pe nume Luke Robert Manson a creat pe Twitter un spambot (ce avea
numele @jon_ronson) pe care acesta îl numea „infomorf37”și care posta pe pagina de
socializare mesaje în numele lui. Vizibil deranjat de faptul că cineva a creat un spambot cu
numele lui, Jon Ronson i -a trimis un mesaj cercetătorului în speranța că aceasta v a dezactiva
infomorful. De aici a început și mascarada la care a fost supus Jon prin substituirea de identitate
și asta deoarece spambot -ul posta până la douăzeci de ori pe zi, în numele lui. În ciuda faptului
că Jon s -a întâlnit cu creatorii identității f alse, ei au refuzat să dezactiveze spambot -ul („Și
tocmai asta mă scoate așa de tare din sărite. Că este o interpretare greșita a propriei persoane”).
Iar Jon, din punctul meu de vedere a vea dreptate, deoarece spambot -ul posta în numele lui,
ceea ce i -ar fi putut afecta imaginea, demnitatea, onoarea. În cele din urmă, după ce Jon a postat
pe YouTube interviul cu creatorii spambot -ului și a fost susținut de marea majoritatea a
persoanelor, în câteva zile cercetătorii l -au dezactivat pe @jon_ronson38.
(e) Păcălire a (outing ) este o metodă de hărțuire online prin care agresorul
„redirecționează către alții mesaje sau fotografii personale, intime pe ca re le-a primit de la
victimă39”. Cel mai frecvent această metodă apare în cazul relațiilor. Când un partener doreș te
să spună stop relației din care face parte, celălalt partener amenință că va posta online imagini
compromițătoa re, intime din timpul relației. „Outing -ul se poate transforma în cyberstalking
când unul dintre parteneri îi transmite celuilalt că dacă nu v a dori să întrețină relații sexuale cu
el, o să posteze în mediul online mesajele și fotogr afiile intime pe care el le deține40”.
(f) Dezvăluirea (trickery ) derivă din outing (păcălire) și este o metodă prin care o „țintă
nevinovată poate fi păcălită în a g ândi că o comunicare sau trimiterea unor imagini este privată,
sigură, de încredere. De fapt, agresorul intenționează să păcălească victima pentru a -i trimite
astfel de mesaje sau imagini ca ulterior să se folosească de acestea pentru a o amenința că le va
trimite și altora41”. De exemplu, un adolescent poate păcăli o fată într -o comunicare cu tentă

37 Corp de informație digital, ce poate stimula diverse trăsături, cum ar fi personalitatea umană. Termenul a fost
folosit pentru prima data de Charles P latt, în romanul The Sillicon Man, pentru a desemna o conștiință biologi că
transferată într -un computer.
38 Jon Ronson, op.cit. , pp. 7 -15.
39 Nancy E. Willard, op cit ., p. 9.
40 Patricia D. Netzley, op cit ., p. 10 .
41 Ibidem.

16
sexuală prin mesaje în mediul online, el fiind înconjurat în fața computerului de prieteni care
asistă și ei la discuții.
Această metodă a fost folosită de Judy și prietenele ei care aflându -se într -o vineri seară
împreună în fața computerului s -au întrebat: „pe cine nu suportăm noi?”, „de cine să ne luăm?”.
Astfel, au ales -o pe Sara care de mai mult timp încerca să se integreze în grupul lor de prietene.
Sara era online, iar Judy a început să -i trimită mesaje private – în tot acest timp fetele urmăreau
discuția ș i îi dădeau sugestii de mesaje: „Întreab -o pe cine place mai mult, pe Jack or pe
Nathan ?”. După această discuție, luni la școală, toată lumea a aflat ceea ce Sara spera să rămână
doar un secret, „ca între cele mai bune prietene42”.
(g) Excluderea (exclusion ) dintr -un anumit grup este considerată de o foarte mar e parte
a oamenilor o pedeapsă greu de suportat. Impactul emoțional al excluderii poate fi intens, în
special pentru tineri. Spre exemplu, „în multe societăți tribale, excluderea unui membru este
considerată o pedeapsă extrem de severă. Excluderea poate apărea într -un mediu de jocuri
online, într -un mediu de blogging în grup sau pe grupurile ce sunt cr eate pe rețelele de
socializare43”. De altfel, de teamă că vor fi excluși din grupul din care fac parte, unii tineri sau
chiar și adulți refuză să -și spună opiniile, convingerile, valorile dacă acestea sunt în con tradicție
cu cele ale grupului.
Foarte mult e astfel de cazuri se întâmplă atât în realitate cât și în mediul online. Spre
exemplu, în cazul jocurilor , un băiat pe nume Michael l -a învins pe un alt player într -un joc din
mediul online. După acest lucru, prietenii băiatului care a pierdut au început să-l amenințe pe
Michael, iar când acesta întra în joc, mai mulți dintre aceștia veneau la el și îi limitau activitățile
astfel încât acesta să nu se ma i poată juca și participa la activitățile din joc44, ca și cum ar fi
fost exclus din ceea ce presupunea j ocul.
(h) Urmărirea online (cyberstalking ) constă în „trimiterea repetată de mesaje
dăunătoare care includ amenințări, sunt extrem de intimidante sau extrem de ofensatoare. De
asemenea, agresorii pot încerca să denigreze victima sau să le distrugă priete niile sau
reputația45”. Urmărirea și hărțuirea online este frecvent legată de problemele din cadrul unei
relații de cuplu, personale sau online. De exemplu, dacă mai devreme în relație victima a
furnizat imagini sexuale explicite, agresorul ar putea trimite sau amenința că va trimite aceste
fotografii altora. Cyberpredatorii, așa cum îi putem numi pe cei care profită de persoanele care

42 Nancy E. Willard, op cit ., p. 9 .
43 Ibidem , p. 10.
44 Ibidem .
45 Ibidem.

17
le cad în plasă, încearcă să seducă și să câștige inițial încrederea victimelor tinere. După care,
dacă acestea din urmă dor esc să pună capăt relației și să nu mai aibă contact cu aceștia,
cyberpredatorii încep să își amenințe victimele și să le creeze emoții negative (cum ar fi frica,
jena, nervozitate).
Când Annie s -a despărțit de prietenul ei Sam, acesta a început să -i trim ită numeroase
mesajele furioase, amenințătoare, de pledoarie în care încerca să -i explice situația. După ce
Annie și -a blocat contul de e -mail, Sam a continuat să -i trimită mesaje fie cu ajutorul unui nou
cont de e -mail, creat sub anonimat, fie sms -uri. În plus, băiatul a trimis mesaje și persoanelor
ce o cunoșteau pe Annie jignind -o și folosind un limbaj ofensator la adresa ei . De asemenea,
acesta a postat o fotografie indecentă (pe care Annie i -o trimisese ) într-un grup de discuții
sexuale în care a adăug at și adresa de e -mail plus numărul de telefon al fostei sale iubite.

1.5 O comparație între bullying și cyberbullying

Conform autoarei Lucy Betts „lumea digitală este un mediu eliberator ”46 pentru tineri.
„În această lume , ei au ocazia să -și exprime așa cum își doresc identitatea, fie ea conformă cu
realitatea, fie din contră, creându -și o imagină falsă asupra propriului eu47”. Ca și în lumea reală
care are o serie de norme, de valori sociale pe care indivizii sunt nevoiți să le respecte și în
mediul digi tal sunt prezente o serie de caracteristici care guvernează interacțiunile dintre
oameni. În comparație cu agresiunea față în față ( bullying ), utilizarea tehnologiei digitale poate
fi nelimitată și, ca atare, hărțuirea pe internet poate să se r ăspândească rapid, să fie realizată
sub anonimat și ușor de făcut.
În altă ordine de idei, Lucy Betts precizează că „o altă caracteristică distinc tă a mediului
digital este eliminarea constrângerilor geografice. În mod specific, mediul online a făcut posibil
ca perso anele care comit hărțuire cibernetică să atace un număr mare de persoane cu
ușurință48”. În acest sens, cyberbullyingul poate să apară fără ca ținta și agresorul s ă fie față în
față. În plus, în comparație cu lumea față -n față, lumea digitală este mai puțin reglementată de
reguli și norme.
În timp ce bullyingul se poate întâmpla în multe locuri, apare cel mai adesea atunci
când victimele nu pot „evada”, cum ar fi în școli. Asemenea fenomenului de cyberbullying,

46 Lucy R. Betts, Cyberbullying. Ap proaches, Consequences and Interventions , ed. PalgravePilot, United
Kingdom, 2016, p. 34.
47 Ibidem.
48 Ibidem.

18
bullyingul este la fel de dificil de definit. D e mult e ori, cercetătorii se luptă în a determina dacă
un comportament este agresiv sau este doar tachinare.
D.R.Coy oferă o definiție mai clară asupra fenomenului de bullying: „comportament
care intenționează să facă rău sau să deranjeze, care apare în m od repetat de -a lungul timpului
și are drept caracteristică un dezechilibru de putere, în sensul că o persoană sau un grup de
persoane mai puternice vor ataca o persoană sau un grup de persoane mai slabe”49. Există mai
multe motive pentru care acest tip de comportament a luat naștere, de la faptul că unui agresor
i s-a părut că o altă persoană s -a „uitat urât” la el până la acțiuni realizate din răzbunare sau
pură plăcere. Cercetările de până acum nu oferă un răspuns exact la întrebarea „de ce apare
acest co mportament”, însă, cu toate acestea, A.G Carney și K.W Merrel găsesc o explicație:
cei care par mai slabi sau sunt percepuți ca fiind așa (aspect fizic, vârstă, statut social, statut
economic, rasă, IQ, competențe) sunt mult mai predispuși să fie ținte ale agresorilor50.
Dan Olweus distinge între cele două indicând că un student este hărțuit sau victimizat
atunci când este expus în mod repetat și pe o perioadă mai mare de timp la acțiuni negative din
partea unuia sau mai multor studenți. Același autor sublin iază că „b ullyingul nu apare atunci
când ambii indivizi au aceeași putere – fizic, psihic sau social – ci o trăsătură a agresiunii față
în față este faptul că agresorul profită de neputința victimei51”.
Conform autorilor Nicole Weber și William Pelfrey, „f recvența agresiunii față în față
tinde să scadă odată cu vârsta52”. Astfel, ne putem da foarte ușor seama că cei care sunt cei mai
afectați de acest fenomen sunt adolescenții . În plus, băieții sunt expuși unor forme mai directe
de bullying decât fetele, car e sunt expuse unor forme de agresiune mai indirecte. Formele
directe de agresiune sunt considerate a fi sarcasmul, gesturile amenințătoare, lovirea, folosirea
unei arme . Formele indirecte includ influe nțarea altora să comită forme directe de agresiune,
răspândirea zvonurilor, ignorarea și excluderea intenționată a altor persoane53. Victimele
agresiunii față în față sunt anxioase și nesigure pe ele, cu o încredere de sine scăzută și cu puțini
prieteni. Toate aceste defecte le fac ideale pentru agresori, însă asta nu înseamnă că este și etic
sau moral să agresezi astfel de persoane. De altfel, diferitele forme de bullying se pot întâmpla
oriunde și nu sunt asociate neapărat cu un anumit sex, zonă geografică, etc.

49 D.R.Coy, Bullying , ERIC/CASS Digest, 2001 , pp. 1 -4.
50 A.G.Carney, K.W.Merrell, Bullying in schools:perspectives on understanding and preventing an international
problem , School Psychology International, 2001, vol 11, pp. 2278 -2286 .
51 Dan Olweus, Bullying at school: What we know and what we can do , ed. Blackwell Publishing , Malden, MA ,
2003, p. 9.
52 Nicole L. Weber, William V. Pelfrey , op. cit. , p. 25.
53 Ibidem .

19
Nicole Weber și William Pelfrey ne prezintă o comparație (tabel 1) între bullying și
cyberbullying pentru a scoate mai bine în evidență diferențele existe nte între aceste două
fenomene.
Bullying Cyberbullying
Direct/Vizibil Anonim
La un anumit moment și loc Oricând
Încet/Restrâns Rapid/Extins
Greu de evitat Ușor de evitat
Tabel 1: Comparație între bullying și cyberbullying54

Astfel, la o primă analiză observăm că bullyingul se realizează în mod direct, persoanele
implicate fiind față în față și putând fi recunoscute . Un aspe ct important aici este faptul că
bullyingul este vizibil și celor din jur, ei putând să intervină pentru a -l opri pe agresor. Î n acest
sens s -au realizat experimente sociale în care erau implicați doi actori. Unul dintre aceștia îl
agresa, îl jignea, îl am enința pe celălalt și erau observate reacțiile celor din jur. Ce este de
apreciat este faptul că o mare parte din persoanele care auzeau aceste lucruri nu rămâneau
indiferenți și interveneau luând apărarea victimei. În ceea ce privește cyberbullyingul aces te
intervenții ale altor indivizi nu pot apărea, mai ales dacă agresiunea are loc prin email sa u prin
mesaje private. De altfel, agresorul își poate crea o identitate falsă de care să se poată folosi
pentru a -și agresa victimele. De aceea, este mult mai di ficil de găsit vinovatul și tras la
răspundere.
Un mare impact negativ pe care cyberbullyingul îl are asupra victimelor este faptul că
el se poate realiza oricând. Și asta deoarece agresorul are la îndemână mai multe metode prin
care poate agresa victimele : fie că o face prin sms -uri sau apeluri telefonice, fie prin postarea
unor fotografii sau filmări stânjenitoare în online sau prin rețelele de socializare și așa mai
departe, victima poate fi agresată oricând, mai ales că în prezent am ajuns să ne petrece m o
mare parte din timp în mediul online. De cealaltă parte, „bullyingul se poate face doar într -un
anumit moment, timp și loc. Cum ar fi la școală, în drum spre casă, la o întâlnire în oraș cu
amicii/colegii, într -o excursie, la o petrecere55”. Din acest p unct de vedere, cyberbullyingul
poate fi mult mai agresiv și mai complex.

54 Ibidem , p. 33.
55 Lucy R. Betts, op. cit., p. 23.

20
Mai departe, observăm că bullying ul este mai restrâns și mai încet în sensul că acesta
se poate face doar când persoanele se află în același mediu și nu se răspândește atât de rapid.
Cyberbullying se poate realiza de oriunde, către oricine și poate ajunge la un număr foarte mare
de persoane în câ teva minute56. Spre exemplu, o imagine stânjenitoare distribuită pe o rețea de
socializare despre cineva poate să fie văzută de câteva sute sa u mii de oameni. De asemenea,
același mesaj jignitor poate fi trimis la mai multe persoane deodată, în timp ce la bullying acest
lucru nu este posibil.
În sfârșit, bullyingul este mult mai greu de evitat decât cyberbullyingul57. Și asta pentru
că în momentu l în care ești față în față cu un agresor nu ai multe opțiuni de scăpare. Fie că alegi
să îl ignori, fie că fugi, făptuitorul poate continua să te jignească, sa te amenințe etc., iar astfel
bullyingul nu poate fi evitat chiar atât de ușor. Pe cealaltă part e, cyberbullyingul poate fi mai
ușor de oprit și asta deoarece ne ajută și tehnologia în acest sens. Putem bloca numărul
agresorului, îl putem șterge și bloca de pe rețelele de socializare astfel încât să nu mai primim
niciun fel de mesaj de la el, putem r aporta la Facebook/Instagram/Youtube fotografiile sau
videoclipu rile pe care acesta le postează, iar aceș tia vor șterge acele imagini etc.
Astfel, putem observa că cele două fenomene diferă și se aseamănă în același timp. Se
aseamănă prin consecințele nega tive pe care le pot aduce victimelor agresiunii (despre care
vom discuta în capitolul următor) și diferă prin modalitățile prin care se pot r ealiza.

1.6 Concepte fundamentale și modele etice

În lucrarea sa „Etica în mass -media” Frank Deaver ne oferă o de finiție a eticii și
precizează faptul că „etica este o ramură a filosofiei care se întreabă cum ar trebui să ne
comportăm în relațiile cu ceilalți și caută răspunsul prin intermediul unor principii morale
universale care pot fi aplicate asupra procesului i ndividual de luare a deciziilor58”. Mai pe scurt,
etica este „știința ce se ocupă cu studiul teoretic siste matic al principiilor și judecăț ilor
morale59”. Prin moralitate se înțelege un ansamblu de norme de conduită împărtășite de o
comunitate ce presupun o aplicare a concepțiilor cu privire la bine și la rău în viața socială.
Literatura de specialitate ne pune la dispoziție mai multe modele și instrumente de
soluționare a dilemelor morale cu care ne putem confrunta, cu scopul de a ne facilita decizia

56 Nicole L. Weber, William V. Pelfrey , op. cit. , p. 38
57 Ibidem.
58 Frank Deaver, Etica în mass media , Editura Silex, București, 2004, pp. 53 -55.
59 Ibidem.

21
finală, iar aceasta să fie în concordanță cu valorile, principiile pe care noi, ca indivizi, le avem.
Printre acestea regăsim c utia lui Potter (creată de Ralph Potter), testul TARES60 (dezvoltat de
Sharry Baker și David Martinson), lista lui Kidder61 (propusă de Ru shworth Kidder), modelul
în 3 pași a lui Clifford Christians62 și modelul în 3 pași propus de Sissela Bok63. Dintre toate
acestea, mă voi raporta la modelul creat de Ralph Potter – Potter’s Box pe care îl voi utiliza și
în capitolul al III-lea al lucrării în analiza unui caz de cyberbullying. Am ales acest model
deoarece el poate ilustra într -un mod mult mai complex, deta liat și obiectiv situația etică în
comparație cu celelalte modele etice enumerate , iar pentru analiza unui studiu de caz relevant
această et apă este esențială. De asemenea, acest model oferă posibilitatea revenirii la o etapă
anterioară pentru a face posibile modificări.

1.6.1 Cutia lui Potter: model de soluționare a dilemelor

Astfel, modelul dezvoltat de Ralph Potter intitulat „Cutia lui Po tter” (Potter’s Box) se
bazează pe patru piloni esențiali (definiții, valori, principii filosofice, loialități) și presupune
parcurgerea a patru etape pentru rezolvarea dilemelor morale . Este de precizat faptul că se poate
reveni oricând la etapele anterio are, chiar dacă ne aflăm într -o etapă finală și asta deoarece este
posibil să descoperim o nouă informație , ce ar putea schimba întreaga noastră decizie „Scopul
final este să -l ajutăm pe individ să înțeleagă și să -și justifice singur din punct de vedere et ic o
decizie și nu să -l forțăm să facă o alegere64”. Astfel, etapele acestui model creat de Ralph Potter
sunt:
1. Să definească situația etică sau dilema în mod detaliat și obiectiv (realizându -se o
descriere cât mai completă și obiectivă a faptelor ce cara cterizează situația respectivă, a
persoanelor implicate și a problemelor care apar ; este necesar ca problema să fie privită în
detaliu și din mai multe puncte de vedere decât cel personal )65; este foarte posibil să fie nevoie
să ne întoarcem la un cadran an ume și să reluăm această etapă. Spre exemplu, decizia societății
dacă avortul este sau nu etic (într -un anume moment din timpul sarcinii) depinde de definirea

60 Sherry Baker, David Martinson , The TARES Test: Five Principles for Ethical Persuasion , Journal of Mass
Media Ethics , 2001, vol. 16 , pp. 148-175.
61 Rushworth M. Kidder , How good people make tough choices : Resolving the dilemmas of ethical living, ed.
Perfectbound, United States, 2003, pp. 183-186.
62 Clifford Christians, Etica mass -media , Editura Polirom, Iași, 2001, p. 15.
63 Sissela Bok, Lying: Moral Choice in Public and Private Life , ed. Pantheon Books , United States, 1978, p. 21.
64 Frank Deaver, op.cit., p. 54.
65 Clifford Christians, op. cit., p. 15.

22
momentului în care începe viață. Iar în funcție de definiția oferită termenului de „viață” se vor
contura celelalte trei cadrane.
2. Să identifice valorile asociate cu situația respectivă (în această etapă este nevoie de
o inventariere a valorilor care întră în conflict în încercarea de rezolvare a problemei ; din
punctul meu de vedere această etapă e ste esențială fiindcă valorile sunt definitorii pentru
lucrurile pentru care noi milităm. Cu un set de valori bine stabilite decizia finală va fi luată
ceva mai ușor ). „Valorile sunt utile pentru o explicare rațională a comportamentelor sau pentru
justific area lor66”. Exemple de valori ce pot fi stabilite în acest cadran: responsabilitate,
onestitate, independență, dreptate, respect, fericire, siguranța aproapelui, egalitatea, armonia, o
viață confortabilă, prietenia, libertatea, recunoaștere socială.
3. Să utilizeze orientări de filosofie morală ca justificare a deciziei ( presupune o
selectare a principiilor morale și a teoriilor etice aplicabile în situația respectivă – principiile
etice enunțate de filosofi ar trebuie să ne ilumineze în respectiva problemă . Printre acestea
putem aminti deontologismul lui Immanuel Kant, utilitarismul lui John Stuart Mill, vălul
ignoranței lui John Rawls, etica virtuții a lui Aristotel și multe altele )67. Frank Deaver
precizează că „unele principii ar putea să pară contradicto rii atunci când dorim să le aplicăm;
însă acest lucru se datorează diferențelor individuale în ceea ce privește definițiile, valorile,
loialităților”68.
4. Să decidă cui îi este loial în ultimă instanță (individul care ia decizie este nevoie să
aleagă cui î i este loial în cele din urmă; spre exemplu el poate alege între familie, colegi, șefi,
colegi, clienți, societate ca ansamblu, iar în funcție de al egerea loialității să ia decizia și în
concordanță cu aceasta). Este posibil ca în cazul anumitor dileme eti ce cu care ne confruntăm,
fiecare dintre noi să aibă loialități conflictuale față de familie și prieteni, față de sine, față de
șef, firmă, colegi, clienți sau chiar față de întreaga societate. În această etapă este nevoie să ne
punem mai multe întrebări, care pot fi: „cui îi sunt loial în cele din urmă și cui în etapele
intermediare? Cine beneficiază? Cine are de câștigat? Cine are de suferit? De cine ar trebui să
țin cont în luarea deciziei finale?69”

66 Frank Deaver, op.cit., p. 54.
67 Ibidem.
68 Ibidem , p. 55.
69 Ibidem.

23

Figura 1 : Modelul de soluționare a di lemelor : Cutia lui Potter70

Utilizând acest model etic de soluționare a dilemelor, indivizii pot ajunge la decizii
diferite care să se bazeze pe propriile valori, principii, loialități și, în ultima instanță să f ie
mulțumiți de decizia finală. Rushworth Ki dder face o diferență descriind fiecare cadran, dacă
le putem numi astfel și precizează ce rol are fiecare. În acest sens , partea stânga a Cutiei lui
Potter – definirea situației și valorile – „este concepută pentru a face față unei descrieri a ceea
ce est e în realitate, în timp ce partea dreaptă – alegerea loialităților respectiv principiile – se
ocupă cu ce ar trebui să fie, cu ceea ce ar trebui să se întâmple de fapt în realitate71”.
Mai departe jumătatea superioară – definirea situației și loialitățile – „pot fi văzute și
ca fenomene sociale, în timp ce jumătatea inferioară – valorile respectiv principiile – se referă
mai degrabă la fenomene analitice și filosofice72”. Kidder mai adaugă faptul că modelul lui
Potter „este un ghid al gândirii73”, dar care se bazează foarte mult pe utilitarism accentuând
mai degrabă loialitățile (în detrimentul principiilor), iar astfel ele devin arbitrul final în procesul
de luare a deciziilor.

70 Frank Deaver, op.cit., p. 53.
71 Rushworth M. Kidder , op. cit., p. 147.
72 Ibidem. .
73 Ibidem.
1
Definirea situației
4
Alegerea
loialităților
2
Identificarea
valorilor
3
Identificarea
principiilor

24
În final, Rushworth Kidder susține că prin faptul că procesul este intenționat circ ular,
este important că el „permite reiterarea ideilor prin mai multe cicluri de discuții74”, sperând că
va fi luată o decizie cât mai pot rivită dilemei etice întâlnite.
Concluzionând acest capitol , observăm cum fenomenul de cyberbullying este un
comportame nt realizat prin mijloace electronice sau digitale de către indivizi sau grupuri care
comunică în mod repetat mesaje agresive sau ostile cu intenția de a produce vătămarea sau
disconfortul altora. În plus, aceste atacuri asupra victimelor pot avea loc prin intermediul mai
multor medii de propagare și sub mai multe tipuri. În plus, am putut observa că orientările de
filosofie morala și modelele de soluționare a dilemelor etice pot reprezenta un punct important
în rezolvarea acestor cazuri de agresiune ce au loc în mediul online.
Capitolul următor va fi dedicat consecințelor pe care acest fenomen le are asupra
victimelor făcând trimitere la două medii utilizate cu regularitate de tineri: social media
respectiv jocurile video și vom analiza ce impact are cyber bullyingul asupra utilizatorilor. În
altă ordine de idei, vom surprinde ce impact are fenomenul asupra țării noastre comparativ cu
alte state din Europa.

74 Ibidem.

25
Capitolul 2
Efectele cyberbullyingului

Cyberbullyingul a existat de când „internetul a devenit pentru prima dată popular
printre masele de oameni și anume anii 1990. Cu toate acestea, fenomenul a crescut dramatic
la sfârșitul anilor ’90 și începutul anilor 2000, din cauza dezvoltării și utilizării din ce în ce mai
frecventă a rețelelor soc iale, a site -urilor de distribuire a fișierelor și a dispozitivelor mobile75”.
Și asta deoarece avantajele utilizării spațiului virtual vin la pachet cu numeroase riscu ri,
dezavantaje. Astfel că, pe de o parte, mediul online presupune oportunități important e și fără
precedent pentru ca indivizii să -și exprime identitatea, să -și manifeste creativitatea, să creeze
conexiuni și asocieri cu alți oameni fără constrângeri de natură geografică. În plus, dacă bariera
intimității nu este depășită și nu se produc abuz uri se conferă astfel protecție, putere, influență
și control ce sunt mult sporite, iar regulile sociale și juridice sunt mult mai puțin restrictive.
Cu toate acestea, pe de altă parte, aceste virtuți se pot transforma în tot atâtea riscuri de
natură mora lă și anume faptul că ele pot fi utilizate foarte ușor și eficient pentru acțiuni de
hărțuire, umilire, denigrare, șantaj, marginalizare, agresiune verbală, păcălire etc. Acest capitol
va pune accent pe efectele negative pe care fenomenul le are asupra victimelor ( afectând
sănătatea mintală, respe ctul de sine , relațiile sociale cât și intenția de sinucidere ). Mai apoi,
vom analiza ce impact are cyberbullyingul în cazul social media respectiv jocuri video, iar în
final vom observa cum se manifes tă acesta și în țara noastră.

2.1 Efecte asupra victime i și agresorului

Chiar dacă astfel de cazuri nu sunt medi atizate foarte des de către mass -media, nu
trebuie să plecăm de la premisa că numărul acestor tipuri de atacuri din mediul online lipsesc.
Din contră, este posibil ca în fiecare zi, cineva să devină țintă a atacurilor acestor agresori din
online. Cum a păț it și un licean pe nume Ghislain Raza76 din Quebec, Canada care a devenit
„celebru” pe internet fiind cunoscut sub numele de „Star Wars Kid”. Povestea acestuia începe
în anul 2002, când tânărul a folosit echipamentul din studioul de televiziune al liceului pentr u

75 Patricia D. Netzley, op. cit. , p. 12.
76 Ibidem, pp. 13 -14.

26

face un filmuleț cu el însuși înarmat cu o crosă de golf pe care o folosea pe post de sabie
asemenea unei arme din celebrul film Star Wars (imaginea 1).
După ce s -a filmat, băiatul a lăsat acolo caseta video pe care se înregistrase și a uitat de
ea. Câteva luni mai târziu caseta a fost descoperită de câțiva colegi de clasă. Aceștia au hotărât
să posteze clip ul în mediul online pentru că li s -a părut amuzant faptul că Raza era
supraponderal și se mișca ciudat în filmuleț.
Câteva zile mai târziu, un dezvoltator de jocuri, Bryan Dube a creat o versiune a
videoclipului în care a adăugat efectele și sunetele speci ale Star Wars și l -a publicat pe blogul
său (imaginea 2) . Imediat după asta, ambele videoclipuri au devenit virale și s -au răsp ândit
foarte rapid pe internet, fiind vizualizate și de scărcate de milioane de oameni, cu toate că Raza
nu a căutat această atenț ie și nu i s -a cerut permisiunea postării acelui videoclip în online. A
început să fie batjocorit de colegii de școală care se distrau pe seama lui jignindu -l,
ridiculizându -l și imitându -i mișcările din filmuleț . De asemenea, pe internet oamenii au postat
comentarii jignitoare la adresa lui despre modul cum arăta și cum se mișca. Unele postări
anonime chiar au sugerat să se sinucidă. Mai târziu, Ghislain Raza a declarat că „pe internet nu
există limite. A fost ca o otravă…nu puteam să fac nimic pentru a op ri ce mi se întâmpla, mă
simțeam fără valoare. A fost o perioadă foarte neagră pentru mine79”.
Tânărul a încetat să mai meargă la școală și a trebuit să petreacă ceva ti mp într -o secție
de psihiatrie pentru a -și reveni. În prezent, Raza este bine. Are o di plomă în drept și este
președinte al unei asociații de conservare al culturii. Videoclipurile cu el sunt și astăzi
disponibile pe You tube, având un număr impresionant de vizualizări: 35 respectiv 14 milioane.

77 Stars Wars kid,
https://www.google.com/search?q=star+wars+kid&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwjUpPD3qPr
iAhX pN-wKHQ85BpsQ_AUIECgB&biw=1536&bih=722 , accesat 28.05.2019.
78 Ibidem.
79 Patricia D. Netzley, op. cit. , p. 12 . Imaginea 1 – fotografie din videoclipul
filmat de Ghislain Raza77 Imaginea 2 – fotogra fie din videoclipul
editat de Bryan Dube78

27
Ghislain Raza este un caz fericit, care și -a revenit din traumă prin care a trecut, „însă alte
victime ale atacurilor online nu au fost atât d e rezistente80”.
Odată cu această perioadă, oamenii de știință socială au început să studieze modul în
care oamenii – atât adulți cât și adolescenți – interacțion ează online. În acest sens, Justin W.
Patchin și Sameer Hinduja au realizat o cercetare pe parcursul a nouă ani, în care au fost
implicați aproximativ 12.000 de adolescenți din 80 de școli. Din studiul lor reiese faptul că
„procentul tinerilor care au sufe rit o agresiune cibernetică la un moment dat în timpul vieții lor
variază de la 18,8% la 40,6% cu o medie de 27% ”81. În cel mai recent studiu realizat în
primăvara anului 2010 autorii au constat că „21% din tineri au fost ținta hărțuirilor din mediul
online82”. Asta înseamnă că unul din fiecare cinci copii a fost agresat. În plus, pe baza
răspunsurilor tinerilor , cercetătorii prezintă și o tipologie a celor mai frecvente atacuri:
 „Am fost hăr țuit cibernetic”;
 „Cineva a postat comentarii răutăcio ase sau jignit oare despre mine”;
 „Cineva a postat fotografii răutăcio ase sau jignitoare despre mine”;
 „Cineva a postat un clip video răut ăcios sau jignitor despre mine”;
 „Cineva a creat o pagină web răutăcio asă sau jignitoare despre mine”;
 „Cineva a răspân dit online zvo nuri despre mine”;
 „Cineva m -a ameninț at că mă va răni prin te xte trimise cu telefonul mobil”;
 „Cineva m -a amenințat online că mă va răni”;
 „Cineva a pretins online a fi eu și a acț ionat în mod răutăcios ș i jignitor”83.
Cel mai obișnuit tip de hărțuire onli ne raportat a fost „cineva a postat comentarii
răutăcioase sau jignitoare despre mine”, cu 14% dintre tineri indicând această experiență. Doar
3% din tineri au spus că cineva a postat un videoclip jignitor despre ei online. În plus,
aproximativ 13% dintre respondenți au spus că cineva a răspândit zvonuri despre ei în online
și 7% au raportat că au fost amenințați84.

80 Ibidem, p. 14.
81 Justin W. Patchin, Sameer Hinduja, op. cit ., p. 17.
82 Ibidem.
83 Ibidem.
84 Ibidem.

28
2.2 „Relația” agresor – victimă

Elizabeth Whittaker și Robin Kowalski în urma unui studiu85 realizat pe un număr de
244 de studenți cu vâr ste cuprinse între 18 și 25 de ani au descoperit mai multe aspecte
interesante. Astfel că, cei mai mulți participanți au declarat că folosesc int ernetul între o oră și
șase ore pe zi, iar vârsta medie de la care au început să -l folosească este de 13 ani.
Mai departe, autorii au aflat că cea mai utilizată metodă de a interacționa în mediul
digital o reprezintă social media86. Un procent foarte ridicat (99,6%) au declarat că folosesc
mesajele text, urmate de e -mail (98,4%), Facebook (86,5%), Instagram (70,9%) și Twitter
(69,4%). Nu este de mirare faptul că acestea sunt și cele mai utilizate metode de hărțuire online:
participanții au indicat că au fost agresați prin mesaje text (56,8%), Twitter (45,5%), Facebook
(38,6%), Instagram (13,7%) și Youtube (11,4%). În total, 18,2% dintre cei intervievați au
precizat că au fost victime ale hărțuirii cibernetice cel puțin o dată în ultimul an. Ceea ce este
însă interesant, este faptul că 12% dintre aceștia au indicat că au fost și autorii unor astfel de
atacuri, așa cum precizează Elizabeth Whittaker, Robin Kowalski : „fiind victime ale
cyberbullying -ului a fost în mod semnificativ corelat cu faptul că au devenit autori al acestei
agresiuni87”.
Peste jumătate dintre participanți au declarat că au asistat la un atac de cybe rbullying
cel puțin o dată în ultimul an. În cele mai multe cazuri, autorul era un prieten (50%) din cazuri,
un alt student de la școală (54,3%), urmat de un străin (30,6%). Ca reacții împotriva
cyberbullyingului, studenții au răspuns că nu au făcut nimic (25%), au raportat cyberbullyingul
(31,8%), au cerut autorului să se oprească (29,5%)88. Alte răspunsuri au fost: i -au blocat în
social media, au salvat dovezile agresiunii, au răspuns în același mod (13,6%).
În continuarea acestei idei, Jacek Pyzalski a creat și examinat o tipologie a relațiile
dintre victimă – autor al cyberbullyingului89. Ea include șase categorii: agresiunea online
împotriva colegilor (adică atât victima cât și făptașul provin din același grup); agresiunea
împotriva persoanelor vulnerabil e (adică victimele ce sunt catalogate „mai slabe” din punct de
vedere social, economic, fizic, mental , cum ar fi persoanele fără adăpost, adolescenții retrași,

85 Elizabeth Whittaker, Robin Kowalski , Cybe rbullying Via Social Media, Journal of School Violence , 2014,
vol. 14, p. 15.
86 Elizabeth Whittaker, Robin Kowalski , op. cit. , p. 16.
87 Ibidem.
88 Ibidem.
89 Jacek Pyzalski , From cyberbullying to electronic aggression: typology of the phenomenon. Emotional a nd
Behavioural Difficulties , 2012, vol. 17, pp. 305 –317.

29
timizi); cyberbullying aleatoriu (când victima este anonimă autorului); agresiunea împotriva
grupurilor (este atacat un grup de persoane, cum ar fi un grup etnic sau religios); cyberbullying
împotriva celebrităților (autorii își îndreaptă atacurile către persoanele cunoscute sau celebre
de o masă de oameni); nu în ultimul rând, agresiunea împotriva p ersonalului școlii (victimele
atacurilor sunt constituite din personalul școlar, fie că este vorba despre directori, profesori,
administratori etc.).
Dacă în anii de debut al acestui fenomen, oamenii nu conștientizau efectele negative pe
care cyberbullying ul le are asupra victi melor90, studiile mai recente arată că indivizii și -au
schimbat această percepție. Marea majoritate a adolescenților (aproximativ 90% în acest caz)
consideră că cyberbullyingul este o problemă care îi afectează, iar 63% consideră că ac est
fenomen reprezintă o problemă majoră91. Această conștientizare, conform unui studiu mai
recent întocmit de Pew Research Center, în perioada martie -aprilie 2018, intitulat „ A majority
of teens have experienced some form of cyberbullying ”, vine la „pachet ” cu o creștere a
atacurilor de tip cyberbullying. În acest sens, numărul persoanelor ce au fost agresate în mediul
online a ajuns la 59%92.
Conform aceluiași studiu, „majoritatea tinerilor cred că grupurile importante din viața
lor cum ar fi profesorii, a sociațiile non -guvernamentale din social media și politicienii nu
reușesc să facă față acestei probleme93”, în sensul că nu iau măsurile necesare împiedicării,
opriri i acestui comportament agresiv.
La nivelul bătrânului continent, autoarea Sonia Livingstone afirmă, în urma studiului
EU Kids Online II realizat în anul 2010, că „cyberbullyingul are cea mai ridicată rată în
România, Estonia și Suedia; cu mult peste media europeană94” (așa cum se observă și în figura
2).

90 Ibidem.
91 A Majority of Teens Have Experienced Some Form of Cyberbullying , Monica Anderson,
https://www.pewinternet.org/2018/09/27/a -majority -of-teens -have -experienced -some -form -of-cyberbullying/ ,
accesat 01.06.2019.
92 Ibidem.
93 Ibidem.
94 Sonia Livingstone, Leslie Haddon, Anke Görzig, Children, Risk and Safety on the Internet: rese arch and
policy challenges in comparative perspective , ed. Policy Press, 2012, p. 29.

30

Figura 2: Agresori și victime ale cyberb ullyingului în Europa, pe țări95

2.3 Cyberbullying ul în social media

Odată cu apariția recentă a aplicațiilor de interacțiune umană (iar aici facem referire la
Facebook, Instagram, Snapchat, Twitter, WhatsApp, Youtube și multe altele) pentru
telefoanele m obile și creșterea utilizării smartphone -urilor au crescut numărul atacurilor în
online. Autorii Chandrashekhar, Muktha și Anjana „ consideră că cyberbullyingul prin
intermediul acestor platforme va afecta victima într -o măsură mai mare decât platformele
obișnuite”96. Odată cu acestea, dezvoltarea tehnologiei și implicit a camerelor capabile să
filmeze la o rezoluție și la o calitate impresionantă, ușurința accesului la internet cât și
disponibilitatea acestor tehnologii97, au condus la un alt tip de agresiune ce nu a mai fost
prezentă până la apariția acestor platforme : cyberbullying în social media.

95 Ibidem.
96 A.M. Chandrashekhar , Muktha G., Anjana D., Cyberstalking and Cyberbullying: Effects and prevention
measures , in Imperial Journal of Interdisciplinary Researc h (IJIR) , 2016, vol. 2, , pp. 95 -101.
97 Ibidem.

31

Figura 3 : Unde sunt agresați tinerii în mediul online98

Conform celor trei autori Chandrashekhar, Muktha și Anjana , persoanele care sunt
agresate prin intermedi ul mijloacelor online, au o gamă mult mai largă de metode de hărțuire
decât cele întâlnite în bullyingul tradițional. Cu toate acestea, în ciuda faptului că tinerii au
devenit mai conștienți de gravitatea fenomenului de cyberbullying, aceștia întâmpină o
dificultate în a face o delimitare între ceea ce reprezintă un caz real de cyberbullying respectiv
„o dramă”, după cum ei cataloghează anumite evenimente99.
Autoarea Danah Boyd susține că „adolescenții au folosit cu regularitate acest cuvânt –
dramă – pentr u a descrie diverse forme de conflicte interpersonale, variind de la o glumă
nesemnificativă la agresivitate gravă. În timp ce adulții ar fi putut eticheta multe dintre aceste
practici drept agresiuni , adolescenții le -au văzut ca drame100”. Din punctul meu d e vedere, din
această cauză provin și numeroasele cazuri de cyberbullying ce au loc peste tot în lume. Este
foarte posibil ca o mare parte din adolescenți să nu cântărească gravitatea mesajelor trimise, a
imaginilor/videoclipurilor distribuite în sociale m edia. Pentru ei, totul este o distracție, un mod
de a se amuza alături de prieteni. Însă, nu își imaginează ce consecințe ar putea avea acțiunile
lor asupra victimei. Consecințe despre care vom disc uta imediat.

98 Ibidem, p. 96.
99 A.M. Chandrashekhar , Muktha G., Anjana D, op. cit ., p. 96.
100 Danah Boyd, It's Complicated: The Social Lives of Networked Teens , ed. Yale University Press, New York,
2014.

32
În studiul celor trei autori precizați anteri or reiese faptul că „un milion de copii au fost
hărțuiți, amenințați sau supuși altor forme de cyberbullying pe Facebook în ultimul an101”. În
plus, cercetarea reliefează faptul că 90% dintre adolescenții care au utilizat platformele de
social media și au as istat la cazuri de cyberbullying spun că au ignorat acest comportament și,
de asemenea, au văzut și alte persoa ne ce au procedat exact la fel.
Un studiu intitulat „ Studiul privind utilizarea internetului în familie ” realizat în
România de organizația S alvați Copiii în septembrie 2015 pe un eșantion de 600 de copii cu
vârste între 7 și 18 ani și 600 de părinți relevă faptul că 86% dintre copii spun că folosesc
internetul zilnic, 87% dintre ei având cont pe Facebook. De altfel, peste 50% dintre copii afirmă
că au fost agresați sau jigniți în mediul online. Tot conform aceluiași studiu cele mai frecvente
metode de cyberbullying au fost: furtul identității (mult mai des la copii și mai rar la adulți),
mai apoi răspândirea de zvonuri răutăcioase sau mincinoase, e xpedierea mesajelor răutăcioase
asociate cu o fotografie falsificată102.
Ceea ce este de apreciat este că marile companii prezente pe rețelele sociale nu au rămas
indiferente la existența acestui fenomen și a reacționat. Este cazul Facebook, MySpace și Bebo
care au colaborat cu Centrul pentru Protecția Copilului și Centrul de Protecție Online din Marea
Britanie pentru a crea o aplicație de tip panic -button care oferă utilizatorilor o modalitate ușoară
de a raporta cyberbullyingul103.
Aplicația a fost intitulată ClickCEOP și poate fi folosită pentru a raporta postări care
vizează în mod explicit un individ sau persoane cu comentarii hărțuitoare, agresive,
amenințătoare, jignitoare. Pagina de Facebook dedicată aplicației include și sondaje
informative, resurse și legături de resurse pentru a crește gradul de conștientizare a problemei
fenomenului de cyberbullying104. În prezent, numărul persoanelor care urmăresc activitatea de
pe pagina de Facebook a aplicației este de aproximativ 64.000.

101 A.M. Chandrashe khar, Muktha G., Anjana D, op. cit ., p. 97.
102 Studiu privind utilizarea internetului în familie,
https://oradenet.salvaticopiii.ro/docs/raport_cercetare_saf er_internet_2015_web.pdf , accesat 01.06.2019.
103 Luxton, D., June, J., Fairall, J., Social Media and Suicide: A Public Health Perspective , American Journal of
Public Health, 2012, vol. 102 , pp. 195 -200.
104 Pagina oficială de Facebook ClickCEOP, https://www.facebook.com/clickceop/ , accesat 01.06.2019.

33
2.4 Cyberbullyingul în j ocurile video

Fără doar și poate că numeroasele jocuri create de marile companii au condus la o
dezvoltare masivă a acestei industrii. Jocurile video au început să fie jucate de un număr
impresionant de copii, adolescenți , adulți . Însă, pe lângă distracț ie pe care jocurile o aduc, ele
stârnesc și multe conflicte în rândul jucătorilor, ajugându -se la jigniri, injurii, amenințări,
excluderi.
Amanda Lenhart împreună cu alți autori declară că „a proape toți tinerii cu vârste
cuprinse între 13 și 17 ani (apro ximativ 92%) sunt zilnic prezenți în mediul online ”105. Având
în vedere această prezență, trebuie luate în considerare implicațiile pentru cyberbullying, „o
preocupare larg răspândită și în continuă creștere106”. În timp ce fetele își petrec cea mai mare
a tim pului pe platformele de social media, băieții sunt cei mai susceptibili să se angajeze în
jocuri107. Jocurile digitale pun la dispoziția jucătorilor o mare varietate de dispozitive și
platforme de jocuri, inclusiv console (de exemplu Playstation, Xbox), disp ozitive portabile
(Nintedo DS) , dispozitive mobile (smartphone -uri, tablete) și compute re sau laptop -uri.
Aceste jocuri sunt interactive și pot fi jucate fie individual, fie în cooperare cu ceilalți
și sau în competiție . Există o gamă foarte largă de genu ri de astfel de jocuri: strategie, simulare,
acțiune, horror, roleplaying, fantezie etc.). Implicarea tinerilor în jocuri diferă în funcție de gen.
„În Statele Unite, între ani i 2014 și 2015, aproape toți băi eții (91%) dețin sau au avut acces la
o consolă de jocuri, comparativ cu 70% dintre fete108”. De asemenea, conform acelorași autori,
27% dintre băieți au declarat faptul că gaming -ul reprezintă activitatea lor digitală preferată,
comparativ cu doar 2% dintre fete.
Într-un studiu realizat de Common Sense în anul 2015 reiese că „băieții au avu t o medie
petrecută în jocuri de 56 de minute pe zi, în timp ce fetele au avut o medie de 7 minute109”.
Acest fapt contribuie la faptul că „gaming -ul poate oferi oportunități importante pentru
dezvoltarea prieteniei110”. Iar faptul că băieții petrec mai mult timp în jocurile online, le permit e

105 Amanda Lenhart., Smith A., Anderson M., Duggan M., Perrin A., Teens , Technology and Friendships , Pew
Research Center, 2015, pp. 1 -9, http://www.pewinternet.org/2015/08/06/teens -technology -and-friendships .
106 Mishna Faye., Coo k C., Gadalla T., Daciuk, J., Solomon S., Cyberbullying behaviors among middle and high
school studen ts, American Journal of Orthopsychiatry, 2010, vol. 80, pp. 362–374.
107 Amanda Lenhart, Smith A., Anderson M., Duggan M., Perrin, op. cit. , p. 2.
108 Lauren McInroy, Faye Mishna, Cyberbullying on Online Gaming Platforms for Children and Youth , Child
and Adole scent Social Work Journal, 2017, vol. 34, pp. 597 –607.
109 Common Sense, The common sense census: Media use by tweens and teens. Common Sense Media Inc.,
2015 https://www.commonsensemedia.org/research/ the -common -sense -census -media -use-by-tweens -and-teens.
110 Amanda Lenhart., Smith A., Anderson M., Duggan M., Perrin A., op. cit. , p. 4.

34
acestora să -și creeze noi conexiuni zilnice de recreere și interacțiune cu alți jucători. Acest
aspect al studiului este relevant și pentru propria persoană . Petrecând o mare parte din timpul
meu liber în jocuri online, am început să cunosc o mulțime de noi persoane, din întreaga țară.
Astfel, în prezent, cel mai b un prieten virtual a devenit cel mai bun prieten din realitate, pe care
am ajuns să -l cunosc în Iași.
Cu toate acestea, mult timp petrecut în fața dispozitivelor digitale special create pentru
jocuri , pot avea numeroase consecințe, atât legate de sănătatea fizică (de exemplu: dureri
musculare, alimentație necorespunzătoare, somn neregulat)111, dar și probleme psihologice și
emoți onale legate de încrederea în sine, dificultăți de atenție, anxietate socială și probleme de
performanță școlară112.
Odată cu dezvoltarea acestei industrii de jocuri video, c ercetătorii au ajuns la concluzia
că „jocurile online oferă oportunități de cyberbul lying113”. Într-un studiu realizat de Meg
Fryling , Jami Cotler și Jack Rivituso, s -a constatat că există o legătură între jocuri și fenomenul
de cyberbullying. Asta deoarece, în urma cercetării realizate pe un eșantion online de tineri și
adulți dintr -o comu nitate de jocuri, atât victimele cât și autorii agresiunii aveau o stimă de sine
scăzută, anxietate sau chiar depresie.
În plus, aceste sentimente negative erau provocate de faptul că băieții , în special, doreau
să comunice în timpul jocului vocal cu coec hipierii sau adversarii. Astfel, discuțiile degenerau
foarte rapid și se ajungea la „trash -talk” sau aceștia foloseau cuvine deranjante, agresive,
obscene astfel încât să se intimideze reciproc114, scopul final fiind acela de a câștiga.
Tocmai din cauza ace stei dorințe de câștig și din cauza game rank -ului (adică a poziției
jucătorului în clasamentul global al jocului), playerii văd aceste lucruri ca un indicator al
dominanței și puterii și ajung să recurgă la mesaje agresive, ostile, jignitoare în așa fel î ncât să –
i intimideze pe ceilalți jucători și să -și atingă scopul: acela de a deveni cei mai buni.

111 Brooks F. M., Chester K. L., Smeeton N. C., Spencer N. H., Video gaming in adolescence: Factors
associated with leisure time use . Journal of Youth Studies, 2016, vol. 19, pp. 36–54.
112 Lauren McInroy, Faye Mishna., op. cit. , p. 602.
113 Ibidem.
114 Meg Fryling , Jami Cotler, Jack Rivituso, Cyberbullying or Normal Game Play? Impact of age, gender, and
experience on cyberbullying in multi -player online gaming environments , Journal of Information Systems
Applied Research, 2015, vol. 8, pp. 4–15.

35
Unele studii precum cele efectuate de Lam, Cheng și Lul115 sau Elly Konijin, Marije
Bijvank și Brad Mushman116 au constatat o relație semnificativă între jocuri le video și
fenomenul de cyberbullying. Totodată, aceștia au precizat că „jucătorii care se regăseau în
personaje violente erau mult mai predispuși să fie agresivi117”. Pe de altă parte, există
cercetători care nu văd o legătură directă între violența din jo curile video și fenomenul de
cyberbullying. Dmitri Williams și Marko Skoric118 afirmă în articolul lor intitulat „ Internet
fantasy violence: A test of aggression in an online game ” că „cei mai mulți playeri, văd jocurile
video ca pe un context în care poți face diverse lucruri – cum ar fi să te lupți sau să ucizi – dar
nu și în viața reală119”. Cei doi susțin, astfel, faptul că jucătorii sunt capabili să facă diferența
între ce se întâmplă într -un joc virtual și acțiunile pe care le pot desfășura în cadrul lui și lumea
reală.

2.5 Consecințele cyberbullyingului

În timp ce unii indivizi preferă să ignore pur și simplu cyberbullinygul deoarece acesta
apare în mediul online și, prin urmare, nu amenință în mod explicit siguranța lor fizică, există
un număr semni ficativ de cercetări care sugerează că există consecințe reale în realitate asupra
victimelor, dar ș i a autorilor. Consecințe la nivel psihologic și emoțional. În cel mai recent
studiu realizat de Justin Patchin și Sameer Hinduja, 45% dintre victimele atac urilor de
cyberbullying au declarat că au fost furioase , 28% se simțeau frustrate și 27% au precizat că
erau triste120.
Pe aceeași linie și subliind realitatea gravă a acestor emoții negative, Janis Wolak și
colegii săi de la Centrul de Cercetare a Crimelor împotriva Copiilor de la Universitatea din
New Hampshire au constatat că aproximativ o treime din tinerii care au experimentat
fenomenul de cyberbullying au descris incidentul ca fiind unul „dureros…care i -a făcut să se
simtă foarte supărați sau înfricoșa ți121”. În plus, același studiu a constatat că de trei ori mai

115 Lam L. T., Cheng Z., LuI X, Violent online games exposure and cyberbullying/ victimization amo ng
adolescent, Cyberpsychology, Behavior, and Social Networking , 2013, vol. 16, pp. 159 -165.
116 Elly Konijn,, Marije Bijvank, Brad Mushman ., I wish I were a warrior: The role of wishful identification in
the effects of violent video games on aggression in adolescent boys , Developmental Psychology, 2007, vol. 43,
pp. 1038 –1044.
117 Ibidem.
118 Dmitri William s, Marko Skoric, Internet fantasy violence: A test of aggression in an online game ,
Communication Monographs, 2005, vol. 72, nr. 2., pp. 217–233.
119 Ibidem.
120 Justin W. Patchin, Sameer Hinduja, op. cit ., p. 24.
121 Ibidem .

36
mulți tineri care spun că au fost agresați, jigniți, amenințați în online, indică și simptome de
depresie în comparație cu cei care nu au experimentat vreun incident de cyberbullying.
La fel ca în cazul bullyingului, experiența agresiuni i în mediul online este asociată cu
o serie de consecințe precum: st imă de sine scăzută, anxietate sporită, depresie, un număr mai
mare de absențe școlare, comportament agresiv, abuz de substanțe interzise și tulb urări la nivel
mintal.
De asemenea, în studiul amintit anterior realizat de Justin Patchin și Sameer Hinduja,
s-a constat că există o legătură între fenomenul de cyber bullying și intenția de sinucidere . În
mod concret, autorii au constat că cei care se co nfruntă frecvent cu bullying sau cyberbullying
– fie că sunt victime sau agresori – sunt mult mai susceptibili de a raporta g ânduri sau încercări
suicidale . Această constatare este, din păcate, confirmată de numeroasele cazuri prezentate
chiar și în mass -media, în care adolescenții și -au luat propria viață după ce au fost agresați
online122.
Însă, cercetătorii ne atrag atenția asupra faptului că nu putem concluziona că
cyber bullyingul provoacă sinucidere . Adolescenții care s -au sinucis au avut o serie de prob leme
în viața lor, care probabil , au fost agravate de agresiunea din online pentru a determina cel mai
rău scenariu. În acest sens, facem trimitere la autorii Justin Patchin și Sameer Hinduja care
afirmă că „u nii dintre acești tineri se luptau din punct de vedere social sau academic, alții se
luptau cu încrederea scăzută în propria persoană , iar alții luau medicamente prescrise de medici
psihiatrii123”. Această mențiune a celor doi autori este întărită și de co -fondatorul P roiectului
împotriva A gresiu nii din statul american Maine, Chuck Saufer, ce afirmă că „sinuciderea în
rândul adolescenților nu este cauzată doar de un singur factor, ci de o combinație a acestora124”.
Însă, din punctul meu de vedere, nu trebuie să ignorăm aceste efecte negative pe care
fenomen ul de cyberbullying îl are asupra copiilor, adolescenților, dar și adulților în unele
situații. Și asta deoarece hărțuirea în mediul online poate fi extrem de agresivă, abuzivă,
dureroasă , ținta putând fi atacată mult mai des și mult mai frecvent în compar ație cu bullyingul.
Autoarea Lucy Betts în cartea „ Cyberbullying. Approaches, Consequences and
Interventions ” a realizat o analiză complexă asupra asocierilor pe care cercetătorii le -au
realizat. Astfel, aceștia au avut tendința de a examina asocierea din tre cyberbullying și
sănătatea mi ntală, respectul de sine și relațiile sociale ale tinerilor125.

122 Justin W. Patchin, Sameer Hinduja, op. cit ., p. 25.
123 Ibidem.
124 Patricia D. Netzley, op. cit. , pp. 43 -44.
125 Lucy R. Betts, op. cit. , p. 82.

37
În ceea ce privește sănătatea mi ntală, o serie de studii au arătat că experiențele de
agresiune în mediul online au un impact considerabil asupra psihicului tine rilor, în special. De
exemplu, „tinerii din Japonia care au raportat că au fost ținta cyberbullyingului au fost, de
asemenea, mult mai susceptibili să raportez e că au o stare de sănătate mi ntală mai slabă, în
comparație cu cei care nu au fost victime ale a cestui fenomen126”. O altă consecință ce intervine
în sănătatea m intală a țintelor este anxietatea. Astfel că, cei care au fost ținta fenomenului de
cyberbullying se confruntă cu niveluri mai ridicate de anxietate127. În plus, acei tineri care se
confruntă cu nivel mai ridicat de agresiune și mult mai frecvente, au mai multe șanse să
raporteze că se confruntă cu un nivel mai ridicat de anxietate în situațiile sociale.
Numeroase studii au fost realizate și în ceea ce privește legătura dintre fenomenul de
cyberbu llying și stima de sine a tinerilor. În plus, cercetătorii au analizat și dacă nivelul
încrederii în propria persoană poate influența reacția la agresiunea online. În acest sens, Patchin
și Hinduja au constatat că atât agresorii, cât și țintele lor au rapo rtat că au un nivel mai scăzut
de stimă de sine , în comparație cu acei tineri care nu au fost implicați în hărțuirea în online128.
Și asta deoarece, cyberbullying stârnește emoții negative foarte puternice precum rușinea, frica,
dezamăgirea sau neputința. To ate acestea, automat, contribuie la o încredere în propria
persoană mult mai scăzută. Pe de altă parte, respectul de sine a unei ținte poate acționa ca un
factor de protecție împotriva cyberbull yingului129. În mod specific, persoanele care au o
încredere ma i mare în ei, pot fi „imuni” la atacurile din mediul online. Din cauza aceasta, o
marte parte din autorii agresiunii în mediul digital își aleg ținte mai slabe, atât din punct de
vedere social, cât și din punct de vedere psihologic. În momentul în care agr esorul
conștientizează că îi este superior țintei pe care o agresează, atunci acestuia îi va fi mai ușor să
profite de slăbiciunile și de vulnerabilitatea pe care o are (bineînțeles că trebuie să avem în
vedere și metoda prin care autorul alege să -și atace victima cât și tipul de cyberbullying pe care
se hotărăște să -l aplice). În ceea ce privește relațiile sociale, victimele cyberbullyingului sunt
mai predispuse să fie persoane retrase, reticente, fără prieteni, ce au nevoie de afecțiune,
prietenie din par tea celor din jur130.

126 Norihito Oshima , Atsushi Nishida , Effects of cellula r phone email use on the mintal health of junior high
school students in Japan , Psychiatry and C linical Neurosciences , 2009, vol. 63, pp. 1024 -1028.
127 Lucy R. Betts, op. cit. , p. 84.
128 Justin W. Patchin, Sameer Hinduja, op. cit ., p. 25.
129 Álvarez -García, D., Núň ez Pérez, Risk factors associated with cybervictimization in adolescence ,
International Jo urnal of Clinical Health Psychology , 2015, vol. 15 , pp. 226–235.
130 Lucy R. Betts, op. cit. , p. 85.

38
Multe victime care au avut gânduri suicidale sunt reticente să vorbească despre ele. Cu
toate acestea, câțiva sunt dispuși să se prezinte pentru a -și împărtăși sentimentele, astfel încât
oamenii să înțeleagă tipul de disperare chiar, pe care fenomenul de cyberbullying îl poate crea.
Într-un articol din luna mai a anului 2013 intitulat „ I Was Cyberbullied ” pentru revista digitală
„Thought Catalog” , terapeutul Kelsey Kangos scrie despre propriile experiențe avute ca
victimă a acestei agres iuni prin care a trecut în liceu131.
Chinul ei a început deoarece colegii ei de clasă au decis brusc că brațele ei erau prea
păroase. Drept urmare, copiii au început să o strige „gorila” și să o urmărească prin holurile
liceului. Apoi, agresiunea față în fa ță s-a transformat în cyberbullying132.
Kangos a declarat că a primit multe mesaje de genul „ Kangos este o gorilă”, „ Kangos
plânge ca un copil”, sau „radeți -ți părul” și multe altele, toate cu scopul de a o jigni și agresa.
Însă, agresorii nu s -au oprit doa r la astfel de mesaje. Ei au început să spună lucruri oribile
despre greutatea fetei, despre cum n -a avut niciodată prieteni până acum și au început să -i
adreseze întrebări precum „de ce nu faci tuturor o favoare și îț i razi părul de pe brațe?”. Situația
a degenerat atât de rapid încât autorii agresiunii i -au transmis că vor fi fericiți dacă ea se va
sinucide133.
Pe lângă toate acestea, a fost creat și un site special prin care tinerii își băteau joc de ea
și râdeau de persoana ei. Acolo erau postate tot felu l de comentarii jignitoare, ostile,
neadevărate, care o umileau pe Kangos . A fost încărcată și o fotografie editată cu corpul unei
gorile ș i fața fetei și au fost create sondaje în care vizitatorii puteau vota dacă Kangos ar trebui
să-și tundă părul sau să se sinucidă.
Punctul critic al expe rienței sale a fost când a început să creadă în mesajele primite,
gândindu -se că poate ar fi mai bine să se sinucidă. Kelsey Kangos a declarat că „l ucrurile au
ajuns atât de grave încât am considerat în mod legitim că a r trebui să mă sinucid. Tot ce știam,
lumea mea, era o mizerie totală134”. În cele din urmă, Kangos le -a povestit părinților lor tot ce
s-a întâmplat, iar aceștia au luat măsuri și astfel site -ul a fost închis. Cu toate acestea, școala la
care învăța fata nu a făcut nimic pentru a o ajuta cu agresiunea față î n față din partea col egilor
ei, așa cum fata a precizat: „a m discutat cu directorul că trebuie luate măsuri și cu toate acestea,
nimeni nu a făcut nimic niciodată. Am încercat să mă descurc de una singură înainte ca situația

131 Kelsey Kangos, I Was Cyberbullied, Thought Catalog , 2013. http://thoughtcatalog.com .
132 Ibidem.
133 Patricia D. Ne tzley, op. cit. , pp. 42 -43.
134 Kelsey Kangos, op. cit. , http://thoughtcatalog.com .

39
să se agraveze atât de mult. Din fericire, am ales s ă îmi implic părinții, în loc să fac ceva drastic
împotriva mea135”.

2.6 Cyberbullyingul în România

În România nu s -au realizat multe studii legate de fenomenul de cyberbullying. Însă, în
ciuda faptului că aceste studii lipsesc, asta nu înseamnă că agres iunea din mediul online nu
există. Există numeroase cazuri de cyberbullying și în țara noastră, însă nu sunt la fel de
mediatizate ca în alte state ale lumii. Din punctul meu de vedere, mediatizarea aceasta a unor
cazuri nu s -a realizat deoarece cyberbully ingul nu a avut consecințe atât de grave a supra țintei
ca în alte cazuri.
Cu toate acestea, ar fi o greșeală să conștientizăm efectele negative ale cyberbullyigului
abia după ce apar și victime ale fenomenului. Ideal ar fi să -l prevenim din timp și să luă m
măsurile necesare pentru a putea fi oprit. Iar victimele, au în primul rând, un rol esențial. Ele
ar trebui să acționeze și să nu rămână indiferente la atacurile autorilor. De cele mai multe ori,
ele preferă, însă, să nu povestească nimănui despre incide nt, „invocând motive precum frica,
lipsa de încredere că ar putea schimba ceva sau faptul că nu au crezut că este necesar să implice
și alte persoane136”.
Iar în al doilea rând, cei care sunt martori la o astfel de agresiune, ar trebui și ei să
reacționeze ș i să vină în sprijinul victimei, fie oprind atacurile primite, fie să nu mai încurajeze
astfel de acțiuni. Și aici România are dificultăți deoarece „ 84% dintre respondenți spun că au
asistat la un astfel de atac în mediul online, însă doar 36% au interveni t în conflict137. Chiar
dacă majoritatea ar fi dorit să -l ajute pe cel agresat, cei mai mulți se tem să nu fie și ei atacați.
În plus, psihoterapeutul Delia Mina care s -a implicat în studiul realizat de cei de la Bitdefender
(realizat de Tribal WorldWide Rom ânia în perioada septembrie -octombrie 2017, prin
chestionar online aplicat pe un eșantion de 800 de respondenți din rândul tinerilor sub 18 ani)
precizează că „victima are nevoie de aliați…iar importanța oamenilor din jurul celui abuzat
este mai mare ca or icând. Adulții, profesorii, părinții, rudele sau orice altă persoană de care

135 Ibidem.
136 80% dintre adolescenți au fost hărțuiți pe internet , https://www.bitdefender.ro/news/80 -dintre -adolescenti –
au-fost-hartuiti -pe-internet -aspectul -fizic-pasiunile -si-situatia -materiala -principalele -motive-3393.html , accesat
07.06.2019.
137 Ibidem.

40
persoana abuzată se simte atașată trebuie să îi ofere suport necondiționat și încredere138”. Din
păcate, în România nu există nicio lege care să sancționeze autorii agresiunii din o nline.
Într-un studiu intitulat „ Cyberbullying victimization prevalence and associations with
internalizing and externalizing problems among adolescents in six European countries ”
realizat de Artemis Tsitsika, Mari Janikian și publicat în Computers in Hu man Behavior139, s-
a analizat impactul pe care fenomenul de cyberbullying îl are asupra victimelor, iar rezultatele
arată că în România agresiunea din online este cea mai ridicată, în comparație cu celelalte țări
europene. În total, 21,4% dintre adolescenți au raportat că au fost victime ale cyberbullyingului
în ultimele 12 luni. Atacurile au fost mai frecvente la fete decât la băieți (24% față de 18,5%)
și printre adolescenții mai în vârstă comparativ cu cei mult mai tineri (24% față de 20%)140.
Autorii afirmă că „cele mai multe cazuri au fost raportate în România (37,3%) și Grecia
(26,8%), iar rata cea mai scăzută a fost înregistrată în Spania (13,3%) și Islanda (13,5%)141”.
Un alt studiu relevant realizat de Brian O'Neill și Thuy Dinh sub numele de „ Mobile
Technologies and the Incidence of Cyberbullying in Seven European Countries: Findings from
Net Children Go Mobile ”, întărește faptul că, în România, rata fenomenului de cyberbullying
este foarte ridicată, comparativ cu celelalte state europene. Cercetarea ce a avut loc la sfârșitul
anului 2013 și începutul lui 2014 a presupus intervievarea a aproximativ 3.500 de copii din
șapte țări europene (Marea Britanie, Danemarca, Italia, România, Irlanda, Portugalia și
Belgia)142.
Conform celor doi autori, în medie, 23% d intre copiii intervievați din cele șapte țări au
declarat că au fost agresați în mediul online. Cea mai ridicată rată a fenomenului de
cyberbullying „o regăsim în România (41%) și Danemarca (39%), până la niveluri mult mai
mici în Portugalia (10%), Belgia respectiv Italia (cu 13%)143”. Singurele țări care se apropie de
media tuturor sunt Marea Britanie și Irlanda (21% respectiv 22%).
Un alt aspect interesant pe care l -au cercetat Brian O'Neill și Thuy Dinh îl reprezintă
sprijinul pe care victimele îl cer de la ce apropiați. Astfel, copiii portughezi și belgieni sunt cei
care solicită cel mai mult sprijin social (80% respectiv 78%). În schimb, copiii din Danemarca

138 Ibidem.
139 Artemis Tsitsika, Mari Janikian , Cyberbullying victimization prevalence and associations with internalizing
and externalizing problems among adolescents in six European countries , Computers in Human Behavior,
2015, vol. 51, pp. 1 -7.
140 Ibidem.
141 Ibidem.
142 Brian O'Neill, Thuy Dinh , Mobile Technologies and the Incidence of Cyberbullying in Seven European
Countries: Findings from Net Children Go Mobile , Societies, 2015, vol 5., pp. 384 -398.
143 Ibidem.

41
sunt mai puțin probabil să facă acest lucru (cu un procent de 56%). Autorii afirmă că „mamele
sunt principala sursă de sprijin pentru copii în majoritatea țărilor, în special în Portugalia,
Belgia și Marea Britanie. În majoritatea țărilor, copiii preferă să discute cu părinții atunci când
ceva îi deranjează pe internet, cu excepția României, unde tine rii aleg să vorbească cu fratele,
sora sau prietenii (25% respectiv 24%)144”.
Din păcate, în majoritatea țărilor, procentele adolescenților care vorbesc cu profesorii
atunci când sunt agresați în mediul online sunt foarte scăzute, variind de la 4 % la 7%. Ac este
procente, din punctul meu de vedere, sunt dezamăgitoare deoarece profesorii ar putea constitui ,
pentru tineri , un sprijin major și un pilon important pentru oprirea agresiunii de pe internet.
Autorii concluzionează că „în general, unul din trei adoles cenți, nu va solicita sprijin din partea
părinților, fraților, prietenilor sau profesorilor145”.
Putem observa că, în ciuda faptului că în România fenomenul de cyberbullying este
cunoscut de o mică parte din populația țării, el există într -un procent extrem de mare. Odată cu
prezența sa, automat, apar și efectele negative pe care fenomenul le are asupra victimelor. Nu
este de mirare că 80% dintre adolescenț i din România au fost hărțuiți pe internet146. Asta s -a
demonstrat în studiu l realizat de compania Bitdef ender. Principalele motive pentru care tinerii
au fost agresați în mediul online se leagă de înfățișarea și felul în care se îmbracă (67%), urmate
de hobby -urile și preocupările pe care aceștia le au (30%), situația materială a familiei din care
provin (13 %) și rezultatele șco lare (12%).
Cyberbullyingul apare cel mai frecvent în rândul adolescenților care utilizează
platformele de social media pentru două sau mai multe ore pe zi. Facebook, Messenger,
Instagram sunt cele mai populare rețele de socializare unde are loc fenomenul de cyberbullying,
iar cele mai des folosite tehnici folosite de agresori sunt „mesajele de amenințare și cele
negative trimise în chatul privat, urmate de comentarii negative la fotografiile postate și în
ultimul rând, furtul de iden titate147”.
Chiar dacă puțini oameni din țară cunosc și conștientizează efectele pe care
cyberbullyingul le are asupra victimelor, dar și asupra autorilor, există companii și inițiative
care doresc să vină în sprijinul celor agresați pe internet. În acest s ens, Asociația Telefonul
Copilului, o organizație non -guvernamentală și non -profit pune la dispoziția copiilor și

144 Ibidem.
145 Ibidem.
146 80% dintre adolescenți au fost hărțuiți pe internet , https://ww w.bitdefender.ro/news/80 -dintre -adolescenti -au-
fost-hartuiti -pe-internet -aspectul -fizic-pasiunile -si-situatia -materiala -principalele -motive -3393.html , accesat
07.06.2019.
147 Ibidem.

42
adolescenților din România singura linie telefonică gratuită de asistență la nivel național148.
Această inițiativă există de peste 17 ani, iar T elefonul Copilului a fost sunat de mai mult de 2
milioane de ori. Este de remarcat că site -ul conține o secțiunea specială dedicată fenomenului
de cyberbullying149, ceea ce înseamnă că, în România, acesta reprezintă o problemă ce trebuie
luată în con siderare .
O altă inițiativă , cu un concept foarte creativ și interesant, sprijinită de compania
Bitdefender este campania „#nutastaură (nu tasta ură) menită să crească nivelul de
conștientizare asupra fenomenului de cyberbullying în țara noastră și a efectelor no cive pe care
acest fenomen le are asupra tinerilor150”. Scopul campaniei este acela de a strânge 50.000 de
semnături în cadrul petiției online deschide pe site -ul https://nutastaura.bitdefender.ro/ , pentru
a lansa un buton de Facebook reactions – un buton contra cyberbullyingului. „ Acest buton nu
ar fi unul de raportare, cenzurare efectivă asupra utilizatorului care face agresiunea , ci ar purta
semnificația simbolică de sancțiune socială asupra conținutul pos tat de natură să afecteze o
anumită persoană . Ar fi pasul atât de important de la privitor indiferent, la privitor care trage
un semnal de alarmă asupra fenomenului151”. Pe scu rt spus, cei de la Bitdefender își doresc să
convingă platforma de social izare Fac ebook să implementeze un buton „Facebook reaction”
care să semnalizeze conținutul de tip cyberbullying, fie că este vorba de remarci răutăcioase,
comentarii de ură sau amenințări152”.
Pe lângă toate aceste inițiative, de curând, mai exact pe data de 23 mai 2019, a fost
stabilită prima condamnare definitivă pentru comportamentul de tip bullying. Aceasta fiind o
premieră pentru justiția și învățământul din România153. Această condamnare ne oferă speranța
că, într -un viitor apropiat, vor fi stabilite și în țara noastră legi concrete pentru sancționarea
autorilor fenomenelor de bullying respectiv cyberbullying.
Împreună, toate acestea trag un semnal de alarma asupra acestui fenomen des întâlnit,
atât în România cât și în alte state europene sau din întreaga lume. Per ansamblu,
cyberbullyingul reprezintă o problemă majoră de o amploare substanțială, inclusiv în România,

148 Telefonul copilului, http://www.116 111.ro/ , accesat 12.06.2019.
149 Ce trebuie să faci pentru a nu fi o victimă a fenomenului de cyberbullying,
http://www.116111.ro/explore/cyberbullying , accesat 12.06.2019.
150 80% dintre adolescenți au fost hărțuiți pe internet , https://www.bitdefender.ro/news/80 -dintre -adolescen ti-au-
fost-hartuiti -pe-internet -aspectul -fizic-pasiunile -si-situatia -materiala -principalele -motive -3393.html , accesat
12.06.2019.
151 Ibidem.
152 Nu tasta ură, https://nutastaura.bitdefender.ro/#pag e1, accesat 12.06.2019.
153 Prima condamnare definitivă pentru bullying , https://realnews.ro/prima -condamnare -definitiva -pentru –
bullying -premiera -in-invatamant -si-in-justitie/ , accesat 12.06.2019.

43
cu care întră în contact mai mult de unul din cinci adolescenți europeni studiați154. De aceea,
este nevoie de măsuri concrete împotriva acestui feno men care să se axeze pe prevenir ea lui
cât mai mult cu putință.
Așadar, capitolul a subliniat efectele negative și consecințele pe care fenomenul le are
asupra victimelor. În plus, analizând cyberbullyingul în social media respectiv cyberbullyingul
în joc urile video, am putut observa că rata tinerilor agresați este destul de ridicată în ceea ce
privește cele două domenii. Asta deoarece, persoanele care sunt agresate prin intermediul
mijloacelor online, au o gamă mult mai largă de metode de hărțuire decât c ele întâlnite în
bullyingul tradițional. Un aspect surprinzător a fost reprezentat de faptul că în România rata
atacurilor din online este foarte ridicată, comparativ cu celelalte țări europene, ceea ce trage un
semnal de alarmă asupra interacțiunilor indi vizilor din mediul digital. Capitolul trei va
demonstra, cu ajutorul Cutiei lui Potter, cum un caz real de cyberbullying a avut consecințe
fatale asupra victimei.

154 Artemis Tsitsika, Mari Janikian , op. cit ., p. 7.

44
Capitolul 3
Studiu de caz : Sinuciderea Amandei Todd

Dacă primele două capitole au fost dedicate înț elegerii în profunzime a fenomenului și
efectelor negative a acestuia, în cel de -al treilea capitol, voi analiza din punct de vedere etic,
cu ajutorul Cutiei lui Potter, un caz real de cyberbullyin g. Astfel, raportându -mă la cele patru
cadrane principale d ezvoltate de Ralph Potter prin modelul său de soluționare a dilemelor etice,
voi realiza o analiză a cazul s inuciderii tinerei Amanda Todd. Adolescenta în vârstă de doar 15
ani nu a mai suportat atacurilor agresive ce a avut loc asupra sa, atât în realitat e, cât în special
pe internet ș i a luat o hotărâre dramatică.
Până la moartea Amandei Todd, cyberbullyingul nu era luat prea în serios, nici de
autorități și nici de oameni, în general. Un motiv pentru care se întâmpla asta este, după cum
am evidențiat și în capitolul anterior, persoanele catalogau, uneori, aceste atacuri drept niște
„drame”, drept niște mici conflicte ce apar între adolescenți. Și asta deoarece există o graniță
destul de fragilă între fenomenul de cyberbullying și micile conflicte, schimb uri acide de păreri,
dezbateri ce au loc în mediul online între tineri.

3.1 Descrierea cazului

Amanda Todd este o adolescentă de 15 ani din Canada care a fost victimă a fenomenului
de cyberbullying. Adolescenta a postat pe 7 sep tembrie 2012 pe platforma Youtube un
videoclip intitulat „My story: Struggling, bullying, suicide, self harm155” în care își descrie
povestea cutremurătoare prin care a trecut din cauza cyberbullyingului (vezi anexă ). O lună
mai târziu după publicarea filmul ețului fata s -a sinucis.
„Am decis să vă spun despre povestea mea fără de sfârșit156” (imaginea 3) , începe
videoclipul alb -negru creat de Amanda. Aceasta își spune în tăcere povestea cu ajutorul unor

155 My story: Struggling, bullying, suicide, self harm , https://www.youtube.com/watch?v=v OHXGNx -E7E,
accesat 18.06.2019.
156 Ibidem.

45
foi albe scrise cu un marker și
poate fi văzută în cea m ai mare
parte a videoclipului de la nas în
jos, uneori mișcându -se și
putând fi văzută și la față.
Fata descrie că totul a
început când a folosit chat -uri
video pentru a întâlni și vorbi cu
oameni noi din mediul online,
fiind în clasa a VII -a. Discutând
cu diverși indivizi, unii au
început să -i spună că este
uimitoare, frumoasă și perfectă,
iar un bărbat a făcut presiuni asupra ei pentru a -și arăta sânii. Aceasta a făcut -o, iar după puțin
timp a primit un mesaj pe Facebook de la un bărbat pe care nu-l cunoștea. Individul îi solicita
fetei să -i „facă un show” la camera web, altfel , în caz contrar, va distribui poz a cu sânii ei în
mediul online158. Amanda a refuzat, iar peste vacanța de Crăciun a declarat că poliția a venit
la ea acasă pentru a -i spune că fotografia a fost distribuită pe internet. „ M-am îmbolnăvit foarte
tare și a apărut anxietatea, depresia și tulburări le de panică159”. După acest moment, Amanda
s-a mutat și a început să consume alcool și droguri.
La un an după mutare, lucrurile au început să meargă mai bine pentru adolescentă, până
într-o zi, când bărbatul ce a hărțuit -o și în trecut a creat o pagină pe Facebook având ca poză
de profil fotografia cu sânii ei. Amanda a po vestit că a plâns în fiecare noapte, și -a pierdut toți
prietenii și tot respectul pe care aceștia îl aveau pentru ea. „ Niciodată nu voi recupera aceea
poză. Rămâne publică pentru totdeauna”, a scris ea. În continuarea, Amanda a povestit că nu
mai avea nici un prieten, era mai mereu singură și a început să -și facă rău singură160.

157 Amanda Todd story,
https://www.google.com/search?q=amanda +todd+story&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwimr –
L6ovriAhWBYlAKHc68CJYQ_AUIECgB&biw=1536&bih=722 , accesat 18.06.2019.
158 Ibidem.
159 Bullied Teen Leaves Behind Chilling YouTube Video , https://abcnews.go.com/International/bullied -teen-
amanda -todd-leaves -chilling -youtube -video/story?id=17463266 , accesat 18.06.2019.
160 Leung Wen cy, Dakshana Bascaramurty, Amanda Todd Tragedy Highlights How Social Media Makes
Bullying Inescapable , The Globe and Mail , 2012, www.theglobeandmail.com/news/nation al/amanda -todd-
tragedy -highlights -how-social -media -makes -bullying -inescapable/article4611068 , accesat 19.06.2019. Imaginea 3 – screenshot din filmulețul p ostat de Amanda
Todd pe Youtube157

46
Pe lângă toate aceste lucruri cutremurătoare povestite, adolescenta a relatat încă o
„greșeală uriașă161” pe care a făcut -o. Fata a început să vorbească cu un băiat mai în vârstă ca
ea. Acesta a început să -i spună cât de mult o place și a invitat -o la el acasă întrucât prietena lui
era plecată într -o vacanță. Amanda a acceptat să meargă și s -a culcat cu el deoarece credea că
o place cu adevărat. O săptămâna mai târziu a primit un sms în care i se spunea să iasă din
școală.
Acolo o așteptau un grup de elevi, condus de prietena băiatului care i -a spus: „Uită -te
în jur, nimeni nu te place!162” Imediat după, au aruncat -o la pământ și au început să o lovească
de nenumărate ori. Cei care au fos t
martori au început să filmeze. În
acele momente, Amanda a declarat
că „își dorea să moară163” când tatăl
său a găsit -o căzută într -un șanț.
Încă din primele secunde ale
videoclipului postat de tânără putem
remarca prin melodia de fundal
aleasă, filmulețul editat alb -negru,
felul în care a decis să se filmeze (de
la nas în jos arătând în prim plan doar
acele hârtii prin care își relata
povestea) că ceea ce urmează să spună nu este o po veste fericită, ci din contră. Odată ce
minutele videoclipului treceau, ne putem da seama că Amanda suferea de o puternică stare de
anxietate, depresie, tulburări de panică, consec ințe despre care am discutat în capitolul anterior.
Acest caz (și multe alte le) ne demonstrează că efectele cyberbullyingului sunt reale și afectează
într-un mod semnificativ victimele fenomenului.
În continuare, povestește Amanda, d upă ce a ajuns acasă, a decis să bea înălbitor în
speranța că suferința ei se va sfârși; a ajuns la spital unde după câteva zile și -a revenit. Ajunsă
acasă, adolescenta a văzut pe Facebook tot felul de mesaje agresive, răutăcioase la adresa ei:

161 My story: Struggling, bullying, suicide, self harm , https://www.youtube.com/watc h?v=vOHXGNx -E7E,
accesat 19.06.2019.
162 Ibidem.
163 Ibidem.
164 Amanda Todd story,
https://www.google.com/ search?q=amanda+todd+story&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwimr –
L6ovriAhWBYlAKHc68CJYQ_AUIECgB&biw=1536&bih=722 , accesat 19.06.2019. Imaginea 4 – screenshot din filmulețul p ostat de Amanda
Todd pe Youtube164

47
„A meritat! Sper că a murit!165” Amanda s -a mutat la o altă școală, într -un alt oraș sperând că
o să scape de toate mesajele jignitoare.
Însă, tortura a urmat -o, prin intermediul Facebook. Acolo elevii postau tot felul de
imagini cu șanțuri în ca re o etichetau și au început să -i trimită mesaje foarte agresive, jignitoare,
de neimaginat aș putea spune: „ar trebui s ă încerce un alt înălbitor, o marcă mai bună”, „sper
că vede și se sinucide166”. Aici, consider eu, apare marea problemă a fenomenului de
cyberbullying: unii dintre autorii acestui tip de agresiune, nu conștientizează efectele negative
pe care comentariile, mesajele postate sau videoclipurile și fotografiile distribuite le au asupra
victimelor. Pentru unii făptași toate acestea reprezintă amuzament, distracție, neștiind de fapt,
sentimentele și stările prin care trece victima. La fel s -a întâmplat și cu Amand a Todd.
Spre finalul filmulețului, tânăra declară în videoclip că „în fiecare zi mă întreb, de ce
mai sunt aici? M -am blocat…ce mi -a mai rămas acum? Nu se va termina niciodată. Nu am pe
nimeni. Am nevoie de cineva. Numele meu este Amanda Todd167”. Toate aces tea, reflectă și
mai mult starea de anxietate, depresie ce au fost cauzate ca urmare a agresiunii la care a supusă .
Pe data de 10 octombrie 2012 la ora 6:00 dimineața , autoritățile au fost chemate la o
reședință din Port Coquitlam , British Columbia pentru a investiga moartea bruscă a
adolescentei Amanda Todd. Aceasta s -a sinucis prin spânzurare ca urmare a șirului interminabil
de agresiuni la care a fost supusă plus a neputinței ei și a familiei de a face față situației care a
scăpat cu mult de sub control și ignorată mai mult sau mai puțin de către cei din jur168. La cinci
ani după moartea fetei a fost găsit și vinovatul. Acesta a fost condamnat la 11 ani de închisoare
cu executare169.

165 Bullied Teen Leaves Behind Chilling YouTube Video , https://abcnews.go.com/International/bullied -teen-
amanda -todd-leaves -chilling -youtube -video/story?id=17463266 , accesat 19.06.2019.
166 Ibidem.
167 My story: Struggling, bullying, suicide, self harm , https://www.youtube.com/watch?v=vOHXGNx -E7E,
accesat 19.06.2019.
168 Bullying, Cyberbullying sau Copita umana , https://sites.google.com/site/dodoverdict/articole –
publicate/bullying -cyberbullying -sau-copita -umana , accesat 19.06.2019.
169 Amanda Todd case: Accused Dutch man jailed for cyberbullying, https://www.bbc.com/news/world -us-
canada -39295474 , accesat 19.06.2019.

48

Imaginea 5 – screenshot -uri din filmulețul p ostat de Amanda Todd pe Youtu be170

3.2 Analiza etică a cazului Amanda Todd utilizând Cutia lui Potter

În capitolul doi, am descris modelul dezvoltat de Ralph Potter intitulat „Cutia lui Potter”
care se ba zează pe patru piloni esențiali (definiții, valori, principii filosofice, loial ități) și
presupune parcurgerea a patru etape (pe care le vom relua pe scurt) pentru rezolvarea dilemelor
morale: prima dintre acestea o reprezintă definirea situației în mod detaliat și obiectiv ce constă
în descrierea completă și cât mai complexă a fapte lor, a persoanelor implicate și a problemelor
ce apar . A doua etapă presupune identificarea valorilor asociate cu situația respectivă . În cea
de-a treia etapă este nevoie să se utilizeze orientări de filosofie morală ca justificare a deciziei
(printre aces tea se regăsesc: deontologismul lui Immanuel Kant, utilitarismul lui John Stuart
Mill, vălul ignoranței a lui Jo hn Rawls, etica feministă etc). În cea de -a patra și ultimă etapă
trebuie să se decidă cui îi este loial în ultima instanță cel care ia decizia (el poate alege între
familie, colegi, prieteni, societate ca ansamblu, iar în funcție de alegerea loialității să ia decizia
și în concordanță cu ace asta).

170 Amanda Todd story,
https://www.google.com/search?q=amanda+todd+story&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwimr –
L6ovriAhWBYlAKHc68CJYQ_AUIECgB&biw=1536&bih=722 , accesat 20.06.2019.

49
În cele ce urmează , voi realiza o analiză etică a cazului Amanda Todd cu ajutorul Cutiei
lui Potter . Mai exact, trecând acest caz prin cele patru cadrane ale modelului etic, voi verifica
dacă acțiunile autorilor agresiunii au determinat -o pe Amanda Todd să se sinucidă .

3.2.1 Definirea situației

În prima etapă, definirea situației, Amanda Todd a fost supusă unor agresiuni din partea
mai multor persoane, atât în realitate (bullying) cât și în mediul online (cyberbullying). Toate
aceste abuzuri au determina t-o pe adolescentă să se sinucidă. Amanda a fost nevoită să îndure
mai multe atacuri: într -o primă fază, a fost păcălită de un individ din mediul online să -și arate
sânii în fața camerei web. Acesta a realizat mai multe fotografii și a început să o șantajeze pe
tânără prin intermediul platformei de socializare Facebook. Amanda a refuzat, iar fotografia cu
sânii ei a fost distribuită în mediul online. Din cauza acestei acțiuni a autorului, fata a fost
cuprinsă de anxietate, depresie și tulburări de panică.
Un alt abuz la care a fost supusă adolescenta, a fost momentul în care a fost bătută de
un grup de elevi „condus ” de prietena băiatului cu care Amanda s -a culcat. În această situație,
unii ar putea afirmă că vina este și a tinerei, deoarece a acceptat să meargă la băiat acasă. Însă,
trebuie să ținem cont de stările de anxietate, singurătate, depresie p rin care trecea. Amanda a și
precizat că se simte singură, că are nevoie de cin eva, întrucât nu are pe nimeni; astfel, aceasta
simțea nevoia de afecțiune, dragoste, prietenie. După acest eveniment, Amanda a băut înălbitor,
în speranță că teroarea prin care trece se va opri. A ajuns la spital și după câteva zile și -a revenit.
Nu în ultimul rând, Amanda a trebuit să îndure numeroasele comentarii, mesaje,
fotografii agresive pe care oamenii au început să le posteze pe Facebook la adresa ei. Unele
persoane îi s ugerau fetei, ca de data aceasta, să nu mai eșueze în tentativa ei de a se sinucide.
Astfel, persoanele implicate în acest caz sunt: Amanda Todd, individul care a manipulat -o să-
și arate sânii și a distribuit fotografia în mediul online, băiatul și prieten a lui care au bătut -o pe
victimă, da r și societatea reprezentată de persoanele care au postat mesaje, comentarii,
fotografii jignitoare la adresa fetei, cât și din cei care au fost martori la aceste abuzuri, dar eu
hotărât să nu se implice și să le opreasc ă. În cazul de față, putem identifica mai mult dileme ce
apar: este moral să profiți de o tânără pentru a -ți satisface propriile plăceri? Este moral să
înjosești o persoană pentru a -ți arăta superioritatea? Este moral să postezi pe platforme de social
medi a comentarii, mesaje, imagini jignitoare la adresa unei persoane pentru propriul
amuzament, pentru propria distracție?

50
3.2.2 Identificarea valorilor

Cea de -a doua etapă dedicată valorilor asociate cazului nostru, ne pune la îndemână o
paletă largă de a stfel de valori: în primul rând, compasiunea, decența, intimitatea tinerei
Amanda Todd nu au fost respectate de autorii abuzurilor la care a fost supusă. Mai departe, alte
valori asociate cazului sunt respectul, siguranța aproapelui, egalitatea, prietenia, dreptatea,
iubirea.
În plus, în cazul indivizilor care au început să posteze pe Facebook tot felul de imagini
și mesaje jignitoare, apare și un tip de dilemă din categoria drept versus drept identificate de
Rushworth Kidder în opera sa „ How good people m ake tough choices: Resolving the dilemmas
of ethical living ”171, categorie ce se diferențiază prin valorile aflate în conflict. Putem spune că
pentru ei lupta se dădea între „individ versus comunitate” . Asta deoarece aceștia aveau de ales
între a gândi în mo d individual acțiunile lor și să evite tot ceea ce puteau posta pe Facebook
despre Amanda (riscând astfel excluderea socială) respectiv de a se ghida după efectul numit
imitație gregară (cunoscut și sub numele de efectul de turmă) și de a face parte din gr upul celor
care o batjocoreau pe fată.

3.2.3 Orientări de filosofie morală

Cea de -a treia etapă conține principiile etice pe care le voi avea în vedere în analiza
cazului. Pentru cazul de față, mă voi raporta la teoria aristotelică a virtuții, deontolog ismul lui
Immanuel Kant, principiul utilitarism al lui John Stuart Mill , vălul ignoranței propus de John
Rawls și etica iudeo -creștină.
Astfel, teoria aristotelică a virtuții susține că „virtutea morală este situarea
corespunzătoare între două extreme172”. În continuarea acestei idei, Aristotel afirmă că
„virtutea morală este o cale de mijloc între două extreme, una implicând excesul, iar cealaltă
lipsa173”. Raportând cazul nostru la această teorie etică, putem remarca cu ușurință că autorii
agresiunii nu au ținut cont, nici de departe, de acest echilibru propus de Aristotel. Din contră,
aceștia și -au bătut joc de Amanda Todd până când aceasta nu a mai rezistat agresiunii . Un alt
aspect ce trebuie amintit este faptul că autorii nu ar fi mai puțin vinovați, dac ă ar fi distribuit și
postat doar unu sau două mesaje jignitoare la adresa fetei. Asta deoare ce și „jefuitorii de bănci

171 Rushworth M. Kidder , op. cit. , pp. 183 -186.
172 Clifford Christians, op. cit. , p. 23.
173 Ibidem.

51
nu sunt mai puțin vinovați dacă își organizează atacul în cursul nopții că sa nu -i rănească pe
clienți174”. Aristotel vorbea prin această teorie etică de ceea ce este „de mijloc pentru noi”,
adică pentru statutul pe care îl are individul, pentru o anumită situație. Astfel, conform teoriei
aristotelice a virtuții acțiunile autorilor sunt imorale.
O altă teorie etică , dezvoltată de Immanuel K ant ce îi poartă și numele , este principiul
imperativ a lui Kant prin care, filosoful spune: „acționează conform acelei maxime care vrei să
capete valoare de lege universală175”. Potrivit lui Kant, fiecare acțiune pe care o facem trebuie
să se bazeze pe o no rmă, regulă morală. Pentru ca o maximă (adică o acțiune subiectivă) să
devină o lege universală ea trebuie să fie acceptată și recunoscută de toți oamenii. Kant
considera „că există adevăruri superioare rațiunii noastre limitate176” iar la ele ne oferă acces
conștiința care „ne informează când se cuvinte să alegem binele și să respingem răul177”.
Pentru cazul Amanda Todd putem afirma, cu siguranț ă, că autorii agresiunii au încălcat
principiul imperativ a lui Kant deoarece nu au acționat astfel încât fapta lor s ă devină o lege
universală, acceptată de toată lumea. Fără doar și poate că lipsa de respect a făptașilor, batjocura
și jignirile aduse tinerei Amanda nu vor deveni niciodată legi universale acceptate de societate.
Dacă ar fi să ne legăm și de deontologis mul simplu care afirmă că o acțiune este corectă
din punct de vedere moral dacă este conformă cu un principiu/regulă/normă care exprimă ceea
ce trebuie făcut178, ajungem foarte rapid la concluzia că acțiunile autorilor cyberbullyingului
asupra victimei Amand a Todd nu sunt conforme cu nici o regulă, cu nici un principiu sau normă
existentă. Astfel, putem concluziona că faptele lor sunt imorale și d in punct de vedere al
deontologismului kantian.
În ceea ce privește utilitarismul dezvoltat de John Stuart Mill, f ilosoful afirmă că în
deciziile pe care le luăm, orice individ trebuie să „caute cea mai mare fericire pentru cei mai
mulți179”. Analizând cazul prin prisma acestui principiu, putem preciza că prin mesajele,
comentariile, fotografiile distribuite în mediul o nline, autorii nu au contribuit la sporirea
fericirii unui număr de oameni, ci din contră, au „contribuit” în mod negativ la agravarea
stărilor de anxietate, depresie, neliniște pe care Amanda Todd le -a exprimat prin videoclipul
postat și prin decizia radi cală pe care a luat -o. În plus, potrivit lui Mill trebuie prevenită

174 Ibidem.
175 Peter Singer, Tratat de etică , Editura Polirom, Iași, 2006, p. 207.
176 Clifford Christians, op. cit. , p. 25.
177 Ibidem.
178 Frank Deaver, op. cit. , p. 105.
179 Clifford Christians, op. cit. , p. 25.

52
suferința, durerea și promovată fericirea, utilitatea, bunăstarea180. Iar în cazul de față, lucrurile
s-au întâmplat, fără doar și poate, total invers. De altfel, acțiunile indivizilor au af ectat nu doar
fericirea și bunăstarea adolescentei, ci și familia acesteia. Astfel, în final, putem afirma că
acțiunile autorilor agresiunii sunt imorale din punct de vedere al utilitarismului dezvoltat de
John Stuart Mill.
O teorie etică ce se pliază perf ect pe cazul pe care îl analizez este contractualismul lui
John Rowls, intitulat și „vălul ignoranței” ce afirmă că „dreptatea se naște când se negociază
fără diferențieri sociale181”. În acest sens, John Rowls susține că pentru a fi echitabil rezultatul
acțiunii noastre , ea ar trebuie să aibă loc într-o situație specială (numită de Rowls „poziția
originară”) în care toți oamenii să fie sub un „văl al ignoranței” , să nu știe ce statut social (sex,
gen, rasă, rol, avere etc .) vor avea în societate. Teoria ar a vea rezultate pozitive deoarece „în
spatele vălului, nimeni nu știe cum vor continua să se comporte participanții, atunci când vor
păși din nou în viată reală182”. În acest sens, precizează Rowls până și cel mai defavorizat
individ va avea o situația mult ma i bună.
Precizam anterior că această teorie etică se pliază pe cazul Amanda Todd și asta
deoarece persoanele implicate, după ce vor ieși de după val, vor putea avea total alt statut.
Autorii agresiunii ar putea ajunge la rândul lor , chiar victime ale ace luiași tip de agresiune și
vor fi nevoiți să treacă prin aceleași traume ca și Amanda. Chiar dacă teoria etică a lui Rowls
este una care ar aduce beneficii fiecărui individ din societatea, „poziția originară” pe care
filosoful o descrie este doar o situați e fictivă și astfel, poate fi pusă foarte greu în aplicare. Însă,
cu toate acestea, filosofia dezvoltată de Rowls poate aduce beneficii pentru orice individ,
indiferent de statutul pe care îl are în cadrul societății în care trăiește.
O ultimă teorie la c are voi face referire în analiza studiului de caz detaliat este teoria
iudeo -creștină care are ca principală sursă Biblia. Această teorie se bazează pe următoarea idee:
„iubește -ți aproapele ca pe tine însuți183”. Această teorie precizează că moralitatea acț iunilor
rezidă în respectarea poruncilor divine, în special conform căreia trebuie să -i iubim pe oameni
ca pe noi înșine și a cărei expresie este mila, ajutorarea, toleranța, iertarea. Conceptul central
pe care se bazează această teorie este iubirea, „agap e”, iar acțiunea este considerată morală
dacă respectă autoritatea divină prin porunci184.

180 Clifford Christians, op. cit. , p. 25.
181 Ibidem, p. 27.
182 Ibidem, , p. 28.
183 Ibidem, p. 29.
184 Ibidem.

53
Aplicând studiul de caz ales acestei teorii, ajungem la concluzia că autorii agresiunii nu
și-au iubit aproapele, în cazul de față pe Amanda Todd deoarece din acțiuni le lor nu reiese
acest lucru. Ci, din contră, au jignit -o, s-au distrat pe seama ei, au publicat în online fotografii
indecente cu ea și nu s -au bazat pe valorile promovate de etica iudeo -creștină: nu au arătat
toleranță, ajutorare, milă, iertare față de t ânăra de 15 ani. Concluzionând, putem afirma că și în
cazul acestei ultime teorii, faptele autorilor agresiunii la care a fost supusă Amanda Todd sunt
imorale.

3.3.4 Stabilirea loialităților

După ce am trecut prin primele trei cadrane: am definit situa ția, am realizat o listă de
valori asociate cu s tudiul de caz și am utilizat orientări de filosofie morală, urmează să trecem
și prin ultima etapă a analizei și anume stabilirea loialitățilo r față de care decidenții moral i sunt
loiali. Fiind implicate mai multe persoane în atacurile efectuate asupra tinerei, o să fie nevoie
de o analiză pentru fiecare dintre cei considerați agresori.
În primă fază, avem individul care a manipulat -o pe Amanda să -și arate sânii în fața
camerei web și care a distribuit mai apo i fotografia cu ea în mediul online. O primă loialitate
la care ne putem raporta în cazul acestuia ar fi datoria față de sine, față de propria persoană.
După cum Immanuel Kant afirma, conștiința este cea care ne ghidează pentru a face diferența
între ce es te rău și ce este bine. În cazul individului, care în final a fost condamnat, vedem că
această diferență între bine și rău lipsește, el profitând de adolescentă pentru a -și satisface
propriile nevoi.
În plus, remarcăm o lipsă a demnității, a integrității umane și o lipsă totală de respect și
compasiune a acestui personaj față de Amanda. Bărbatului nu i -a păsat de sentimentele, stările
provocate fetei după decizia de a posta fotografia pe internet. O altă loialitate față de care
individul este responsabil e ste datoria față de societate. Clifford Christians în cartea sa „ Etica
mass media ”, menționa că „loialitatea față de colectivitate este cea care garantează calitatea
morală185”, aspect ce subliniază importanța pe care făptașul ar fi trebuit să o acorde socie tății
și oamenilor din cadrul ei. Din păcate, acest lucru nu s -a întâmplat, iar individului nu i -a păsat
nici de societate, nici de persoanele care au văzut fotografia distribuită de el pe internet.
Mai departe, în ceea ce privește băiatul care i -a declara t Amandei că o place respectiv
prietena lui, întâlnim și aici câteva loialități pe care le putem avea în vedere. Cei doi adolescenți

185 Clifford Christians, op. cit. , p. 31.

54
deveniți agresori au ales să rămână loiali unui celuilalt, deci loialitatea față de iubită respectiv
iubit. Ceea ce ne pune un semn de întrebare deoarece băiatul i -a mărturisit Amandei că o place,
însă observăm că acesta a rămas loial iubitei pe care o avea. De cealaltă parte, iubita chiar dacă
a fost înșelată, a ales să se răzbune pe Amanda și să rămână în ultimă instanță loi al băiatului cu
care deja avea o relație. O altă loialitate pe care o întâlnim în cazul celor doi este loialitatea față
de prieteni. Cei doi iubiți au fost loiali, într -o mare parte și lor deoarece nu au vrut să devină
subiectul glumelor prietenilor. Este foarte posibil ca tocmai de aceea au hotărât să o bată pe
Amanda Todd, pentru a dovedi că sunt superiori ei și că aceasta merită o pedeapsă pentru ceea
ce a făcut. La fel ca și în cazul individului ce a distribuit fotografia pe internet și în cazul celor
doi tineri transformați în agresori de cyberbullying, regăsim loialitatea față de propria persoană
respectiv lo ialitatea față de societate, loialități față de care , cei doi, nu au ținut deloc cont,
ignorându -le cu desăvârșire .
Nu în ultimul rând, consider c ă trebuie să -i includem aici și pe indivizii care au postat,
distribuit pe rețelele de socializare mesaje, comentarii, fotografii jignitoare la adresa
adolescentei Amanda Todd. Asta deoarece și ei au avut, prin ura afișată în mediul virtual față
de ea , un impact negativ asupra deciziei luate , în ultimă instanță de fată. Loialitățile prezente
în cazul lor sunt loialitatea fiecăruia față de sine (întrucât fiecare dintre ei s -a distrat pe seama
glumelor ce au fost făcute, satisfăcându -și propriile plăceri); loialitatea față de grupul social
din care făceau parte (și asta deoarece văzându -și prietenii de breaslă că fac același lucru, li s –
a părut „cool” și au dorit să facă și ei parte din același grup, evitând să fie excluși) respecti v
loialitatea față de societ ate (prin prisma faptului că prin postările realizate pe platformele de
social media au „stârnit” poate și alți indivizi să se distreze pe seama situației în care se afla
Amanda Todd).

3.4.5 Concluziile analizei

Concluzionând această analiza a cazului Am anda Todd cu ajutorul Cutiei lui Potter,
consider că autorii agresiunii realizate online asupra tinerei, au determinat -o pe această să ia
decizia radicală de a se sinucide întrucât fata nu a mai suportat toate atacurile pe care le -a primit
luni la rând. Ac eastă concluzie este întărită și ca urmare a analizei pe care am realizat -o prin
raportarea studiului de caz la fiecare etapă a modelului etic dezvoltat de Ralph Potter.
În acest sens, am putut observa cum agresorii au încălcat numeroase valori pe care
societatea și conștiința umană le impunea. În ceea ce privește raportarea acțiunilor acestora la
cele cinci orientări de filosofie morală utilizate (teoria aristotelică a virtuții, deontologismul lui

55
Immanuel Kant, principiul utilitarism al lui John Stuart Mi ll, vălul ignoranței propus de John
Rawls și etica iudeo -creștină), niciuna dintre acestea nu poate justifica acțiunile agresorilor,
acestea fiind clar imorale.
În altă ordine de idei, din păcate, abia după sinuciderea tinerei Amanda Todd autoritățile
au început să ia măsuri, atât pentru prevenirea cât și pentru condamnarea cyberbullyingului.
Dovada stă faptul că bărbatul care a manipulat -o pe Amanda să -și arate sânii la camera web și
a distribuit pe internet fotografia cu ea, a fost condamnat de judecători i din Canada la 11 ani
de închisoare. Iar după ce cazul a fost mediatizat în întreaga lume unele state precum Canada,
Marea Britanie, Hawaii, Australia și câteva state din Statele Unite ale Americii186 au
implement at legi stricte care au ca scop prevenirea f enomenului de cyberbullying cu ajutorul
acestor legi ce pedepsesc agresorii.
Așadar, cazul tinerei Amanda Todd reliefează cum efectele cyberbullying produc
traume și tulburări în rândul victimelor acestui tip de agresiune. În plus, după cum am evidențiat
și în primul capitol, este obligatoriu ca victima să ceară și să primească sprijinul celor apropiați.
Fie că vorbim despre părinți, colegi, prieteni, medici specialiști, ei ne pot îndruma și ajuta
pentru a putea depăși aceste abuzuri pe care le -am experimen tat. Din păcate, în cazul
adolescentei Amanda Todd lucrurile nu s -au întâmplat așa, iar tânăra în vârstă de doar 15 ani a
luat o decizie dramatică: aceea de a -și pune capăt zilelor pentru a scăpa de suferința la care a
fost expusă. Cu ajutorul Cutiei lui P otter, am analizat cazul tinerei fete și am putut demonstra
cum acțiunile și deciziile luate de agresorii fetei sunt imorale ș i au determinat -o pe Amanda să
își pună capăt zilelor.

186 Cyberbullying Laws Around the Globe: Where is Legislation Strongest? ,
http://resources.uknowkids.com/blog/cyberbullying -laws-around -the-globe -where -is-legislation -strongest ,
accesat 20.06.2019.

56
CONCLUZII

Lucrarea de față prezintă fenom enul de cyberbullying, care și -a făcut apariția odată cu
debutul internetului și care, pe parcursul trecerii timpului, „a crescut” din ce în ce mai mult
afectând considerabil relațiile interumane din mediul online, uneori fără să conștientizăm și
fără să îi remarcăm existența. Asta deoarece odată cu beneficiile aduse de progresele
tehnologice, prin intermediul internetului, și -a făcut apariția acest nou fenomen ce aduce
consecințe asupra victimelor acestuia.
La o analiză mai atent ă, se poate observa că cy berbullyingul se poate realiza prin
intermediul internetului sau a dispozitivelor de comunicare digitală prin trimiterea unor mesaje
ostile, agresive cu scopul de a face rău altor persoane ce nu se pot apăra. Astfel, fenomenul este
facilitat de new media p rin intermediul cărora tinerii, în special, postează fotografii, clipuri
video sau imagini pe care le apreciază, scriu comentarii și așa mai departe. Însă, când toate
acestea se transformă în modalități de a abuza de cineva, asta ridică, în rândul societăț ii și al
domeniului comunicării , o problemă. O problemă ce a fost destul de neglijată de autorități și
oameni în general, o problemă ce încă persistă în multe state ale lumii și care provoacă efecte
negative grave asupra victimelor, iar dovada stă în numero asele cazuri reale pe care le -am
amintit în lucra re.
Cyberbullyingul este diferit de agresiunea față în față întrucât agresorii pot păstra o
distanță între ei și victimele lor. Acest aspect le conferă un nivel ridica t de anonimat și
securitate care îi convi ng că nu vor fi prinși. În plus, le vine foarte ușor să „uite” ceea ce au
făcut și, deoarece nu văd răul cauzat, sentimentele de vinovăție sunt reduse la minimum. În
aceeași ordine de idei, cyberbullyingul facilitează agresorilor mai multe medii și tipuri prin
care își pot ataca victimele , aspect pe care nu îl regăsim în cazul bullyingului tradițional.
Marea majoritate a studiilor ce au fost realizate asupra fenomenului de cyberbullying
demonstrează cum cea mai utilizată metodă de a interacționa în mediul onl ine o reprezintă
social media. Fie că facem trimitere la Facebook, Instagram, Whatsapp, Snapchat, Twitter etc.,
majoritatea oamenilor sunt prezenți, într -un procentaj extraordinar de mare pe rețelele de
socializare. Jumătate dintre ei, au declarat că au fo st agresați prin intermediul acestor platforme.
Un aspect ce merită precizat în cazul concluziile este faptul că 12% dintre cei agresați au
declarat că au fost și autorii unor astfel de atacuri. Astfel, cercetătorii au des coperit că victimele
cyberbullying ului au devenit autori al aceluiași tip de agresiune .
Și pentru că am amintit de consecințele pe care fenomenul le are asupra victimelor,
trebuie să menționăm că cyberbullyingul afectează sănătatea mintală, respectul de sine și

57
relațiile sociale ale victim elor. În acest sens, tinerii care au raportat că au fost ținta agresiunilor
de pe internet au fost de asemenea, mult mai susceptibili să raporteze stări de anxietate sau
depresie, comparativ cu cei care nu au fost victime ale aceluiași fenomen. Mai departe , în ceea
ce privește stima de sine, aceasta influențează modul în care victimele se raportează la
agresiunea online. În acest sens, agresorii, cât și țintele lor au un nivel mai scăzut de încredere
în ei, în comparație cu acei tineri care nu au fost impli cați în agresiunea în online. Pe de altă
parte, o stimă de sine ridicată poate acționa ca un factor de protecție împotriva
cyberbullyingului. Persoanele care au o încredere mai mare în ei, pot fi „imuni” la atacurile de
pe internet.
Acesta este și motivul pentru care, cea mai mare parte a agresorilor din mediul digital,
își aleg ținte mai slabe, atât din punct de vedere psihologic cât și din punct de vedere social.
Nu în ultimul rând, victimele cyberbullyingului sunt mai predispuse să fie persoane retrase,
reticente, fără prieteni, ce au nevoie de afecțiune, prietenie (cum a fost și cazul adolescentei
Amanda Todd).
Un aspect îngrijorător pe care l -au cercetat specialiștii a fost legătura dintre fenomenul
de cyberbullying și intenția de sinucidere. Iar aici discuția este contradictorie deoarece, pe de
o parte, unii autori afirmă că cei care se confruntă constant cu cyberbullying sau bullying, sunt
mult mai susceptibili în a raporta gânduri sau încercări suicidale, iar pe de altă parte, alți autori
precizează că sinuciderea nu poate fi cauza tă de un singur factor, ci de mai mulți. Din punctul
meu de vedere, cyberbullyingul lucrează ca un factor ce a agravat și mai mult problemele deja
existente din viața celor care s -au sinucis. Unii dintre aceștia se luptau cu o încredere scăzută
în propria persoană, alții aveau probleme din punct de ved ere social sau academic, alții au
suferit o mare pierdere sau tragedie în viață.
Un alt detaliu care mi -a atras atenția îl reprezintă efectele negative pe care
cyberbullyingul le are în ceea ce privește jocurile video. În acest sens, studiile au demonstrat
că există o legătură între cele două deoarece jocurile, în special cele online, oferă oportunități
de cyberbullying prin camerele de chat sau audio chat pe care le pun la dispoziția jucătorilor.
Astfel, se ajunge foarte rapid la ceea ce gamerii ar numi „trash -talk” prin prisma faptului că, în
momentul în care jucătorii simt că pierd, încep să dea vina unul pe celălalt și să foloseas că
cuvinte agresive, deranjante, vulgare. În plus, din cauza dorinței de a câștiga și de a demonstra
că sunt cei mai buni, unii jucători recurg la intimidarea agresivă a adversarului pentru a da
dovadă de superioritate și putere, tocmai pentru a -i demoraliza pe aceștia, astfel încât să -și
atingă scop ul: acela de a deveni cât mai buni și de a câștiga orice joc. Consider că această idee

58
poate reprezenta o posibilă viitoare cercetare deoarece în România există puține studii care să
vorbească despre acest fenomen, cu atât mai puțin cyberbullyingul în jocurile vid eo.
După cum am menționat și în cuprinsul lucrării, cu ajutorul modelelor și teoriile de
soluționare a dilemelor etice, mai exact cu ajutorul Cutiei lui Potter , am analizat un caz real de
cyberbullying, anume sinuciderea tinerei Amanda Todd. Adolescenta a publicat pe Youtube
un filmuleț înregistrat de ea în care, cu ajutorul unor foi albe scrise cu markerul, își spune
povestea. La finalul analizei (trecând cazul prin cele patru etape ale modelului creat de Ralph
Potter) , am putut determina că deciziile luat e de agresori au fost imorale și au determinat -o pe
tânăra de 15 ani să se sinucidă. Din păcate, abia după moartea acesteia și mediatizarea cazului
în întreaga lume, autoritățile au luat măsuri, atât pentru prevenirea fenomenului cât și pentru
pedepsirea a utorilor. Astfel, mai multe state au decis să introducă în legislație legi care să vină
în sprijinul victimelor.
În final , putem aprecia că lucrarea de față reprezintă u n punct de plecare important în
importanța pe care autoritățile și oamenii ar trebuie să o acorde fenomenului, cât și
conștientizarea efectelor negative pe care cyberbullyingul le are asupra victimelor. În plus,
lucrarea demonstrează cum relațiile interumane pot fi afectate și cum domeniul comunicării
poate suferi modif icări din cauza acestei „bacterii”.

59

BIBLIOGRAFIE

Titluri de cărți:
1. BETTS , Lucy, Cyberbullying. Approaches, Consequences and Interventions ,
PalgravePilot, United Kingdom, 2016.
2. BOK , Sissela, Lying: Moral Choice in Public and Private Life , Pantheon Books, United
States, 1978.
3. BOYD , Danah, It's Complicated: The Social Lives of Networked Teens , Yale University
Press, New York, 2014.
4. CHRISTIANS , Clifford, Etica mass -media , Editura Polirom, Iași, 2001.
5. DEAVER , Frank, Etica în mass media , Editura Silex, București, 2004.
6. KIDDER , Rushworth, How good people make tough choices: Resolving the dilemmas
of ethical living, ed. Perfectbound, United States, 2003.
7. LIVINGSTONE , Sonia, Haddon , Leslie, Görzig , Anke, Children, Risk and Safety on
the Internet: re search and policy challenges in comparative perspective , Policy Press,
2012.
8. OLWEUS , Dan, Bullying at school: What we know and what we can do , Blackwell
Publishing, Malden, MA, 2003.
9. NETZLEY , Patricia, How Serious a problem is Cyberbullying , ReferencePoint Press,
United States, 2014.
10. PATCHIN , Justin, HINDUJA , Sammer, Cyberbullying prevention and response ,
Routledge, New York, 2012.
11. ROGERS , Vanessa, Cyberbullying. Activities to help children and teens to stay sa fe in
a texting, twittering, social networking world , ed. Jessica Kingsley Publishers, London,
2010.
12. RONSON , Jon, Umiliarea publică în era internetului , Editura Art, București, 2016.
13. SINGER , Peter, Tratat de etică , Editura Polirom, Iași, 2006 .
14. WILLARD , Nancy , Cyberbullying and cyberthreats , Research Press, Illinois, 2007.
15. WEBER , Nicole, PELFREY , William, Cyberbullying Causes, Consequences, and
Coping Strategies , LFB Scholarly Publishing LLC, United States of America, 2014.

60

Articole :
1. BAKER , Sherry, MARTINSON , David, The TARES Test: Five Principles fo r Ethical
Persuasion , Journal of Mass Media Ethics, 2001, vol. 16(2), pp. 148 -175.
2. BROOKS , F. M., CHESTER , K. L., SMEETON , N. C., SPENCER , N. H., Video
gaming in adolescence: Factors associated with leisure time use , Journal of Youth
Studies, 2016, vol. 19 , pp. 36 –54.
3. CARNEY , A.G., MERRELL K.W., Bullying in schools: perspectives on understanding
and preventing an international problem , School Psychology International, 2001, vol
11, pp. 2278 -2286.
4. CHANDRASHEKHAR , A.M., MUKTHA G., ANJANA D., Cyberstalking and
Cyberbullying: Effects and prevention measures , in Imperial Journal of
Interdisciplinary Research (IJIR) , vol. 2, 2016, pp. 95 -101.
5. Common Sense, The common sense census: Media use by tweens and teens. Common
Sense Media Inc., 2015, https://www.commonsens emedia.org/research/ the -common –
sense -census -media -use-by-tweens -and-teens.
6. COY , D.R., Bullying , ERIC/CASS Digest, 2001 .
7. FRYLING , Meg, COTLER , Jami, RIVITUSO , Jack, Cyberbullying or Normal Game
Play? Impact of age, gender, and experience on cyberbullying i n multi -player online
gaming environments , Journal of Information Systems Applied Research, vol. 8 , 2015,
pp. 4–15.
8. GARCÍA , Álvarez, PÉREZ , Núňez, Risk factors associated with cybervictimization in
adolescence , International Journal of Clinical Health Psyc hology, 2015, vol. 15 , pp.
226–235.
9. JUVONEN , Jaana, GROSS , Elisheva, Extending the School Grounds? -Bullying
Experiences in Cyberspace , The Journal of school health, 2008, vol. 78 , pp. 496 -505.
10. KELSEY , Kangos, I Was Cyberbullied , Thought Catalog, 2013.
http://thoughtcatalog.com.
11. KONIJN , Elly, BIJVANK , Marije , MUSHMAN Brad., I wish I were a warrior: The
role of wishful identification in the effects of violent video games on aggression in
adolescent boys , Developmental Psychology, 2007, vol. 43, pp. 1038 –1044.
12. LAM , L. T., CHENG , Z., LUI, X, Violent online games exposure and cyberbullying/
victimization among adolescent, Cyberpsychology , Behavior, and Social Networking,
2013, vol. 16, pp. 159 -165.

61
13. LENHART, Amanda, SMITH , A., DUGGAN , M., PERRIN, M. , Teens, Tech nology
and Friendships, Pew Research Center, 2015:
http://www.pewinternet.org/2015/08/06/teens -technology -and-friendships.
14. LI, Qing, Cyberbullying in High Schools: A Study of Students' Behaviors and Beliefs
about This New Phenomenon , Journal of Aggression, Maltreatment & Trauma, 2010,
vol. 10, pp. 372 -392.
15. LUXTON , D., JUNE , J., FAIRALL , J., Social Media and Suicide: A Public Health
Perspective , American Journal of Pub lic Health, vol. 102, pp. 195 -200.
16. MCINROY , Lauren , MISHNA , Faye, Cyberbullying on Online Gaming Platforms for
Children and Youth , Child and Adolescent Social Work Journal, vol. 34(6), 2017, pp.
597–607.
17. MISHNA , Faye., COOK , C., GADALLA , T., DACIUK , J., SOLOMON , S.,
Cyberbullying behaviors among middle and high school students , American Journal of
Orthopsychiatry, 2010, vol. 80, pp. 362 –374.
18. O'NEILL , Brian, DINH , Thuy , Mobile Technologies and the Incidence of
Cyberbullying in Seven European Countries: Findings from Net Children Go Mobile ,
Societies, 2015, vol 5., pp. 384 -398.
19. OSHIMA , Norihito , NISHIDA , Atsushi , Effects of cellula r phone email use on the
mintal health of junior high school students in Japan , Psychiatry and Clinical
Neurosciences , 2009, vol. 63, pp. 1024 -1028.
20. PYZALSKI , Jacek, From cyberbullying to electronic aggression: typology o f the
phenomenon, Emotional and Behavioural Difficulties, 2012, vol. 17, pp. 305 –317.
21. TOKUNAGA , Robert, Following you Home from School: A Critical review and
Synthesis of Research on Cyberbullying Victimization , Computers in Human Behavior,
vol. 26, 2010, pp. 277 -287.
22. TSITSIKA , Artemis, JANIKIAN , Mari , Cyberbullying victimization prevalence and
associations with internalizing and externalizing problems among adolescents in six
European countries , Computers in Human Behavior, 2015, vol. 51, pp. 1 -7.
23. WEN CY, Leung , BASCARAMURTY , Dakshana, Amanda Todd Tragedy Highlights
How Social Media Makes Bullying Inescapable , The Globe and Mail , 2012,
www.theglobeandmail.com/news/national/amanda -todd-tragedy -highlights -how-
social -media -makes -bullying -inescapable/article4611068 .
24. WHITTAKER, Elizabeth, KOWALSKI, Robin, Cyberbullying Via Social Media,
Journal of School Violence, v ol. 14, 2014, p. 11 -29.

62
25. WILLIAMS , Dmitri , SKORIC , Marko, Internet fantasy violence: A test of aggression
in an online game , Communication Monographs, 2005, vol. 72, nr. 2., pp. 217 –233.

Adrese internet:
1. Internet users in the world, https://www.internetworldstats.com/stats.htm , accesat
06.03.2019.
2. Enhancing knowledge of European children's online opportunities, risks and safety,
http://www.lse.ac.uk/media -and-communications/research/research -projects/eu -kids-
online , accesat 12.03.2019.
3. Patru din cinci copii sunt expu și unui comportament agresiv pe internet,
https://www.bitdefender.ro/news/patru -din-cinci -copii -sunt-expusi -unui-
comportament -agresiv -pe-internet -2625.html , accesat 13.03.2019.
4. Rețelele de socializare din prezent, https://socialmedialist.org/retele -de-
socializare.html , accesat 21.05.2019.
5. Tyler Clementi’s Story , https://tylerclement i.org/tylers -story/ , accesat 25.05.2019.
6. Stars Wars kid,
https://www.google.com/search?q=star+wars+kid&so urce=lnms&tbm=isch&sa=X&v
ed=0ahUKEwjUpPD3qPriAhXpN -wKHQ85BpsQ_AUIECgB&biw=1536&bih=722 ,
accesat 28.05.2019.
7. A Majority of Teens Have Experienced Some Form of Cyberbullying , Monica
Anderson, https://www.pewinternet.org/2018/09/27/a -majority -of-teens -have –
experienced -some -form -of-cyberbullying/ , accesat 01.06.2019.
8. Studiu privind utilizarea internetului în familie ,
https://oradenet.salvaticopiii.ro/docs/raport_cercetare_safer_internet_2015_web.pdf ,
accesat 01.06.2019.
9. Pagina oficială de Facebook ClickCEOP, https://www.facebook.com/clickceop/ ,
accesat 01.06.2019.
10. 80% dintre adolescenți au fost hărțuiți pe internet ,https://www.bitdefender.ro/news/80 –
dintre -adolescenti -au-fost-hartuiti -pe-internet -aspectul -fizic-pasiunile -si-situatia –
materiala -principalele -motive -3393.html , accesat 07.06.2019.
11. Telefonul copilului, http://www.116111.ro/ , accesat 12.06.2019.
12. Ce trebuie să faci pentru a nu fi o victimă a fenomenului de cyberbullying,
http://www.116111.ro/explore/cyberbullying , acces at 12.06.2019.

63
13. Nu tasta ură , https://nutastaura.bitdefender.ro/#page1 , accesat 12.06.2019.
14. Prima condamnare definitivă pentru bullying , https://realnews.ro/prima -condamnare –
definitiva -pentru -bullying -premiera -in-invatamant -si-in-justitie/ , accesat 12.06.2019.
15. My story: Struggling, bullying, suicide, self harm ,
https://www.youtube.com/watch?v=vOHXGNx -E7E, accesat 18.06.2019.
16. Amanda Todd story,
https://www.google.com/search?q=amanda+todd+story&source=lnms&tbm=isch&sa
=X&ved=0ahUKEwimr –
L6ovriAhWBYlAKHc68CJYQ_AUIECgB&biw=1536&bih=722 , accesat
20.06.2019.
17. Bullied Teen Leaves Behind Chilling YouTube Video ,
https://abcnews.go.com/International/bullied -teen-amanda -todd-leaves -chilling –
youtube -video/story?id=17463266 , accesat 18.06.2019.
18. Bullying, Cyberbully ing sau Copita umana ,
https://sites.google.com/site/dodoverdict/articole -publicate/bullying -cyberbullying –
sau-copita -umana , accesat 19.06.2 019.
19. Amanda Todd case: Accused Dutch man jailed for cyberbullying,
https://www.bbc.com/news/world -us-canada -39295474 , accesat 19.06.2019.
20. Cyberbullying Laws Around the Globe: Where is Legisl ation Strongest? ,
http://resources.uknowkids.com/blog/cyberbullying -laws-around -the-globe -where -is-
legislation -strongest , accesat 20.06.2 019.

64
ANEXĂ

Povestea Amandei Todd spusă în videoclipul postat de ea pe Youtube : „My story:
Struggli ng, bullying, suicide, self harm ”187:
« Am decis să vă spun despre povestea mea fără sfârșit. În clasa a 7 -a intram împreună
cu prietenii mei pe c hat-uri cu camera web să vorbim și să ne cunoaștem oameni noi. Mai apoi,
el m-a numit: uimitor de frumoasă, perfectă etc, încercând să mă convingă să -mi arăt sânii . Am
făcut -o, un an mai târziu. Am primit de la el un mesaj pe Facebook. Nu știam de unde mă
cunoaște. Conținea: dacă nu -mi faci un show, atunci voi trimite tuturor pozele cu sânii tăi. Îmi
cunoștea adresa, școala, membrii familiei, prietenii, numele de familie. Vacanța de Crăciun.
Ciocăneau la o ra 4 dimineața. A fost poliția; pozele cu sânii mei au fost trimise tuturor. Mi s -a
făcut foarte rău și a apărut anxietatea, depresia și tulburările de panică. Pe urmă, m -am mutat
și am intrat în lumea drogurilor și a alcoolului. Anxietatea s -a agravat, nu puteam să depășesc
situația. A trecut un an, iar in dividul a reapărut și a creat o pagina de Facebook, unde ca poză
de profil a încărcat o fotografie cu sânii mei. Plângeam în fiecare noapte, mi -am pierdut toți
prietenii și respectul. Îmi era frică de oameni, iar ulterior nimeni nu mă mai iubea. Au început
să mă judece. Niciodată nu voi recupera aceasta poză. Rămâne publică pentru totdeauna. Am
început sa -mi fac rău singură. N -am avut nici un prieten, stăteam singură la masă. Astfel, iar a
fost nevoie să mă mut la altă școală. Totul a fost mai bine, în ciud a faptului că încă tot singură
stăteam. După o lună, am început să vorbesc cu un băiat mai în vârstă. Am vorbit prin
intermediul sms -urilor de 4 ori și a început să -mi spună că mă place. M -a prostit, avea
prietenă…apoi mi -a spus să merg până la el că priet ena lui este în vacanță. Și așa am făcut…o
greșeală imensă. M -am culcat cu el…credeam că mă place cu adevărat. Peste o săptămână am
primit un sms: „ieși din școală”. Prietena lui și încă 15 persoane au venit, inclusiv el. Fata și
încă alte doua fete au spu s: „uită -te în jur, nimeni nu te place!” Un băiat a strigat: „bateți -o
odată”. Așa că prietena lui a făcut -o. M-a împins și am căzut după care a început să mă lovească
de nenumărate ori. Cei care au fost martori au început să filmeze. Am simțit că sunt o b atjocură
pe această lume. Mă gândeam că nimeni nu merită asta. Credeam că băiatul chiar mă place…nu
voiam să -l rănesc. Profesorii au venit în grabă acolo, dar eu am plecat și m -am întins într -un
șanț. Acolo m -a găsit tata. Voiam să mor. Când m -a dus acasă, am băut clor. M -a afectat fizic,
credeam că de data asta o să mor. A venit salvarea, m -au dus la spital și mi -am revenit. Mi -au
dat drumul înapoi acasă și după ce am ajuns, am văzut pe Facebook postat următorul mesaj:

187 My story: Struggling, bullying, suicide, self harm , https://www.youtube.com/watch?v=vOHXGNx -E7E,
accesat 21.06.2019

65
„A meritat! Sper că a murit!” Nu -i păsa nimănui de mine. M -am mutat într -un alt oraș, la altă
școală unde stătea mama. Nu căutam vinovații, îmi doream doar să merg mai departe. Au trecut
șase luni, iar oamenii încă postau poze cu clor, înălbitor și șanțuri etichetându -mă în ele și
comentând „ am găsit pentru tine o marcă mai bună”, „ar trebui să încerce un alt înălbitor. De
data asta chiar o să moară, n -o să fie așa proastă”. Ziceau: „sper că vede și se sinucide”. Mă
întreb de ce am primit asta. Am ajuns să plâng fără oprire. În fiecare zi mă g ândesc: „de ce sunt
încă aici?”. Anxietatea acum este g roaznică, nu am ieșit vara aceasta niciodată din casă. Totul
este rău din trecutul meu, viața nu o să fie niciodată mai bună. Nu pot merge la școală, nu mă
pot întâlni cu oameni. Sunt foarte depresivă. Trăiesc cu antidepresive și merg la consiliere, iar
în vara aceasta, am luat o supradoză și am stat două zile în spital. M -am blocat…ce mi -a rămas
mie acum…nu se va termina niciodată. Nu am pe nimeni. Am nevoie de cineva. Numele meu
este Amanda Todd ».