Lect. univ. Dr. Veronica GHEORGHI [617116]

​

​
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE
Ș
TIIN
Ț
E SOCIALE

SPECIALIZAREA: SOCIOLOGIE

​
Anul universitar 2019- 2020, semestrul II

PROIECT

​
EXAMEN SOCIOLOGIA RELIGIEI

Profesor coordonator:

Lect. univ. Dr. Veronica GHEORGHI
Ț
Ă

Student: [anonimizat] 2020

CUPRINS

INTRODUCERE
​
……………………………………………………..3

PROIECT
1:
CERCETARE
CALITATIVĂ
PRIVIND
ROLUL

INSTITU
Ț
IILOR RELIGIOASE ÎN SOCIETATEA ACTUALĂ

1.1 Introducere tema ……………………………………………………………4

1.2
Istoric
privind
rolul
institu
ț
iei
religioase(cea
aleasă
pentru
analiza)
în
societatea

românească actuală ……………………………………………………………..5

1.3
Date
statistice
nationale
privind
apartenenta
religioasa
a
romanilor
si
increderea
in

institutiile religioase ……………………………………………………………………………….6

1.4 Metoda
ș
i instrumen tul de cercetare ……………………………………….8

1.5 Obiective ………………………………………………………………………8

1.6 Rezultate ………………………………………………………………………………9

1.7 Concluzii …………………………………………….
​
……………………………….
​
23

PROIECT
2:
CERCETARE
PRIVIND
PERCEP
Ț
IA
ROMÂNILOR

ASUPRA
ROLURILOR
INSTITU
Ț
IILOR
RELIGIOASE
ÎN
TIMPUL

PANDEMIEI DE COVID-19

2.1 Introducere temă ………………………………………………………………24

2.2 Teorii privind religia …………………………………………………………………25

2.3 Metoda
ș
i instrumen tul de cercetare ……………………………………………….26

2.4 Obiective ……………………………………………………………………….26

2.5 Rezultate ……………………………………………………………………….27

2.6 Concluzii ………………………………………………………………………..29

CONCLUZII LUCRARE ……………………………………………
​
.30

BIBLIOGRAFIE ……………………………………………………….
​
31

ANEXE …………………………………………………………………
​
32

Anexa 1- Proiect 1: Instrument de cercetare

Anexa 2- Proiect 1: Transcript instrument de cercetare

Anexa 3- Proiect 2: Ghidul de observa
ț
ie/Grila de analiz
​
ă
​
de con
ț
inut

2

Anexa 4- Proiect 2: Ghidul de observa
ț
ie completat/ Grila de analiz
​
ă
​
de

con
ț
inut completat
​
ă

Introducere

Prezenta lucrare are drept scop ,,Cercetarea calitativă privind rolul institu
​
ț ​
iilor religioase

în societatea actuală.

Sociologii definesc religia drept un sistem cultural de credințe ritualuri împărtă
ș
ite, ce

asigură un sens al înțelesului ultim și un scop, prin crearea unei concepții despre o realitate sacră,

atotcuprinzătoare și supranaturală (Durkheim, 1965; Berger, 1967; Wuthnow, 1988).

Există trei elemente cheie în această definiție:

●
Religia este o formă de cultură. Cultura constă în convingeri împărtă
ș
ite, valori,

norme și idealuri care creează o identitate comună în rândul unui grup de oameni.

Religia împărtă
ș
e
ș
te toate aceste caracteristici.

●
Religia presupune credințe care iau forma unor practici ritualizate. Toate religiile

au astfel un aspect comportamental- activitățile speciale la care iau parte

credincioșii și care îi identifică drept membri ai comunității religioase.

●
Religia asigură un scop în viață- sentimentul că viața are, în cele din urmă, sens.

Aceasta se întâmplă prin explicarea în mod coerent și constrângător a ceea ce

transcende sau eclipsează viața de zi cu zi, în modalități în care alte aspecte ale

culturii (cum ar fi un sistem educațional sau o convingere în democrație) nu o pot

face (Geertz, 1973; Wuthnow, 1988).

3

PROIECT 1:

CERCETARE CALITATIVĂ PRIVIND ROLUL

INSTITU
Ț
IILOR RELIGIOASE IN SOCIETATEA ACTUALA

1.1 Introducere temă

Orice
institu
ț
ie
publică
vizează
în
mod
direct
sau
indirect
omul.
Prin
formele
sale

institu
ț
ionalizate,
religia
este
o
institu
ț
ie
publică.
În
compara
ț
ie
cu
alte
institu
ț
ii
ea

vizează
omul
în
globalitatea
lui,
nu
doar
par
ț
ial.
Religia
urmăre
ș
te
două
aspecte
majore:

originea
ș
i
mai
ales
finalitatea
omului,
datorită
faptului
că
omului
îi
trebuie
o
justificare
a

existen
ț
ei sale pe pământ.

Fiecare
religie
are
specificul
ei
ș
i
fiecare
prescrie
adep
ț
ilor
ei
un
anumit
tip
de

comportament,
cu
inten
ț
ia
de
a-
ș
i
atinge
scopul
în
via
ț
ă
ș
i
în
religie,
altfel
spus,
scopul
nu

î
ș
i
scuză
mijloace le,
dimpotrivă,
constituie
mijlocul
ș
i
condi
ț
ii
pentru
împlinirea
scopului

vie
ț
ii.

Religia
a
fost
ș
i
va
rămâne
un
factor
ș
i
un
mediu
de
formare
a
omului.

Spiritualitatea
cre
ș
tină
este
un
amplu
ș
i
complex
proces
pedagogic,
un
proces
ce
are
în

vedere formarea omului.

Pe
de
altă
parte,
religia
nu
î
ș
i
exercită
în
mod
direct
rolul
ei
educational

informativ
decât
asupra
celor
ce
cred
în
ea.
Credincio
ș
ii
scapă
astfel,
influen
ț
ei
formative

a
religiei.
Puterea
formativă
a
religiei
cre
ș
tine
se
fundamentează
pe
concep
ț
ia
că

Dumnezeu
este
o
realitate
personală
atotputernică
ș
i
creatoare
pe
o
antropologie
în
care

lumea
se
găse
ș
te
deja
în
om
ș
i
structura
intimă
a
omul ui
Dumnezeu
î
ș
i
are
o
anumită

prezen
ț
ă.

Astfel,
de-a
lungul
timpului
religia
a
reu
ș
it
să
fie
prezentă
în
via
ț
a
oamenilor
sub

o
formă
sau
alta,
reu
ș
ind
să
le
influen
ț
eze
via
ț
a,
modul
de
a
percepe
lucrurile,
dar
ș
i

4

viziunea
asupra
vie
ț
ii
ș
i
asupra
mor
ț
ii,
ea
avand
un
rol
important
în
societatea
trecută
ș
i

actuală.

1.2
Istoric
privind
rolul
institu
ț
iei
religioase(cea
aleasă
pentru
analiza)

în societatea românească actuală

În
societatea
românească
actuală,
datorită
faptului
că
pe
teritoriul
României
există

o
mul
ț
ime
de
na
ț
ionalită
ț
i,
există
ș
i
mai
multe
feluri
de
religii.
Astfel
că,
pe
teritoriul

României
regăsim
religia
ortodoxă
în
cea
mai
mare
parte,
religia
catolică,
islamică,

budistă, baptistă, însă există
ș
i atei.

Cre
ș
tinism ul
este
uns
din
religiile
cu
cei
mai
mul
ț
i
adep
ț
i.
Entitatea
spirituală

supremă
este
reprezentată
de
Dumnezeu,
alături
de
care
se
regăse
ș
te
Isus
Hristos,
fiul
Său

ș
i
pe
Duhul
Sfant.
Aceasta
religie
este
considerată
ca
fiind
religia
iubirii,
ea
încurajând

adep
ț
ii să facă bin e altora
ș
i să urmeze cele 10 porunci ale Domnului.

Tema
pe
care
am
ales
să
o
realizez,
este
despre
Biserica
Ortodoxă
Română,

datorită
faptului
ca
este
cea
mai
răspândită
pe
teritoriul
României,
iar
eu
sunt
de
origine

ortodoxă.

În
primul
rând,
trebuie
să
ț
inem
cont
de
faptul
că
biserica
ș
i
mai
ales
istoria

Bisericii
este
o
parte
importantă
a
credin
ț
ei
cre
ș
tine
ortodoxe.
Cre
​
ș
​
tinii
ortodoc
ș
i
se

definesc
în
mod
deosebit
prin
continuitatea
lor
cu
cei
care
au
trăit
înaintea
lor,
aceia
care

au
primit
ș
i
propovăduit
adevărul
lui
Isus
Hristos
lumii,
cu
aceia
care
au
ajutat
la

formularea
ș
i
exprimarea
formulelor
ș
i
cultului
de
credin
ț
ă,
ș
i
cu
aceia
care
au
continuat

să
urmeze
neschimbată,
dar
totu
ș
i
tot
timpul
dinamică,
Sfanta
Traditie
a
Bisericii

Ortodoxe.

În
al
doilea
rând,
Biserica
Ortodoxă
Română
are
un
rol
important
în
via
ț
a

românilor,
ea
făcând
parte
din
educa
ț
ia
acestora,
având
rolul
de
a
aduce
valoare
ș
i

speran
ț
ă
pentru
credincio
ș
i.
Majoritatea
etnicilor
români
apar
ț
in
Bisericii
Ortodoxe

Române,
însă
biserica
ortodoxă
are
ș
i
credincio
ș
i
de
alte
na
ț
ionalită
ț
i:
rromi,
ucraineni,

bulgari, greci, etc.

5

Astfel
că,
religia
în
general,
dar
în
special
religia
Ortodoxă,
din
cele
mai
vechi

timpuri
a
avut
ș
i
are
rolul
de
oferi
adep
ț
ilor
săi,
un
sprijin
în
primul
rând
moral,
prin

credin
ț
a
că
există
Dumnezeu
care
ne
ocroteste
si
ne
îndrumă
calea
spre
o
lume
mai
bună,

chiar dacă în timpul vie
ț
ii suntem supu
ș
i
ș
i la întâmplări
ș
i lucruri nu tocmai plăcute.

1.3
Date
statistice
na
ț
ionale
privind
apartenen
ț
a
religioasă
a

românilor
ș
i încrederea în institu
ț
iile religioase

Datele
statistice
na
ț
ionale
arată
că
numai
în
România
numărul
credincio
ș
ilor

ortodoc
ș
i
este,
potrivit
recensământului
din
2011,
de
16.307.004,
deci
86,45%
din

popula
ț
ia
ț
ării.

În
urma
unui
sondaj
sociologic
desfă
ș
urat
în
Republica
Moldova
în
anul
2000,

21,5%
din
popula
ț
ia
totală
ș
i
un
sfert
din
popula
ț
ia
cre
ș
tină
au
afirmat
că
apar
ț
ine
de

Mitropolia
Basarabiei,
o
subdiviziune
a
Bisericii
Ortodoxe
Române(aproximativ
720.000

de enoria
ș
i).

După
unele
surse,
printre
românii
din
Ucraina
ș
i
Occident,
se
află
încă
sute
de
mii

de ortodoc
ș
i care î
ș
i afirmă subordonarea canonică fa
ț
ă de Biserica Ortodoxă Română.

Aceasta
face
ca
numărul
total
al
ortodoc
ș
ilor
români
să
fie
de
aproximativ

douăzeci de milioane.

Biserica
Ortodoxă
Română
este
organizată
în
6
mitropolii,
12
arhiepiscopii
ș
i
15

episcopii
în
România,
cu
un
total
de
13.527
parohi
ș
i
filii,
deservite
de
14.513
preo
ț
i
ș
i

diaconi,
ce
slujesc
în
15.218
lăca
ș
uri
de
cult.
Pentru
românii
din
diaspora,
există
4

mitropolii
(constituite
din
3
arhiepiscopii
si
6
episcopi)
în
Europa;
o
Mitropolie
ș
i
o

Episcopie pe continentul american
ș
i o Episcopie a Australiei
ș
i Noii Zeelande.

În
​
Enciclopedia
Românilor
​
(coordonator
Dimitrie
Gusti,
vol
1,
1938),
dogma

ortodoxă
este
sintetizată
astfel:
,,Cultul
cre
ș
tin
ortodox
este
adorarea
unui
singur

Dumnezeu în trei ipostaze( Sfanta treime): Tatăl, Fiul
ș
i Sfântul Duh.

Izvoarele
din
care
î
ș
i
scoate
Biserica
Cre
ș
tină
ortodoxă
principiile
sale
morale
ș
i

adevărurile sale religioase, sunt:

●
Sfânta Scriptură a Vechiului
ș
i a Noului Testament (Biblia);

●
Sfânta Tradi
ț
ie (consemnată în scris de Sfin
ț
ii Părin
ț
i
ș
i Scriitori biserice
ș
ti)
ș
i

●
Hotărârile primelor
ș
apte Sinoade Ecumenice.

Biserica
cre
ș
tină
ortodoxă
se
simte
cu
tenacitate
legată
de
acestea
ș
i
î
ș
i
face
o

adevărată
onoare
din
lupta
pe
care
o
duce
pentru
păstrarea
lor
fără
schimbare.
Ele
sunt

norma
credin
ț
ei
celei
drepte,
de
aceea
Biserica
cre
ș
tină
ortodoxă,
legată
exclusiv
de

această normă, î
ș
i merită pe bună dreptate numele ce-l poartă.”

6

Biserica
Ortodoxă
Română
a
luat
fiin
​
ț
ă
în
anul
1872
prin
desprinderea
Mitropoliei

Ungrovlahiei
ș
i
Mitropoliei
Moldovei
sub
ascultarea
canonică
a
Patriarhiei
de

Constantinopol
ș
i
ridicarea
mitropolitului
Ungrovlahiei,
totodată,
arhiepiscop
de

Bucure
ș
ti, în rang ul de mitropolit primat al României.

În
urma
unui
sondaj
realizat
de
​
Ziare.
Com
,
se
ilustrează
faptul
ca
institu
ț
ia
in

care
românii
au
cea
mai
mare
încredere
este
Armata
(64%),
aceasta
fiind
urmată
de

Biserica cu 55.2%.

Hotnews.ro
​
publica topul increderii romanilor in institu
ț
ii:

●
Casatorie (81%)

●
Biserica (72%)

7

●
Organiza
ț
ii ecologiste (65%)

●
Radio
ș
i televiziune (45%)

●
Presa (32%)

După
cum
se
vede,
locul
pe
care
Biserica
Ortodoxă
Română
îl
ocupă
în
rândurile

cetă
ț
enilor este foarte imp ortant, acesta rămânând constant de-a lungul timpului.

Structura
confesională
„a
fost
declarată
de
18.861.9
mii
persoane
din
totalul
populației

stabile.

Din
rezultate
reiese
că
religia
ortodoxă
este
o
caracteristică
definitorie
a
populației
din

România,
„86,5%
dintre
persoanele
care
au
declarat
religia
sunt
de
religie
ortodoxă;
4,6%
s-au

declarat de religie romano-catolică, 3,2% de religie reformată, iar 1,9% penticostală” 21 .

1.4 Metoda
ș
i instrumentul de cercetare

În
cadrul
anchetei
sociologice
cu
tema
​
,,
Rolul
institu
ț
iilor
religioase
în
societatea

actuală”
​
,
am
ales
ca
ș
i
instrument
de
cercetare
chestionarul
care
cuprinde
un
număr
de
15

întrebări, din care 12 intrebari-inchise
ș
i 3 întrebări deschise.

Chestionarul
a
fost
aplicat
unui
număr
de
20
persoane
din
municipiul
Craiova
ș
i
din

Bucure
ș
ti.

Colectarea
datelor
s-a
realizat
în
perioada
01.05-15.05.2020
prin
intermediul
platformelor

online.

1.5 Obiective

Primul
obiectiv
este
acela
de
a
afla
care
este
numărul
de
credincio
ș
i
de
religie
ortodoxă

din România, în func
ț
ie de vârstă, sex
ș
i mediul din care ace
ș
tia provin.

Al
doilea
obiectiv
este
de
a
afla
prin
ce
metode
cei
care
sus
ț
in
apartenen
ț
a
la
religia

ortodoxă consideră că se apropie de biserică.

Al treilea obiectiv este acela de a afla care este rolul Bisericii în societatea actuală.

8

1.6 Rezultate

Tabelul 1
​
. Care este sexul dumneavoastra?

Variante raspuns

Nr. responden
ț
i

Procente

Masculin

6

30

Feminin

14

70

Total

20

100

Fig.
1.
La
intrebarea
,,Care
este
sexul
dumneavoastră?”,
responden
ț
ii
au
răspuns

masculin 30%
ș
i feminin 70%

9

Tabelul 2.
​

​
Care este v
​
â
​
rsta dumneavoastr
​
ă
​
?

 
Variante raspuns
 
Nr. ​
responden
ț
i
 
Procente
 
Sub 18 ani
 
–
 
–
 
18-29 ani
 
10
 
50
 
30-49 ani
 
8
 
40
 
Peste 50 ani
 
2
 
10
 
Total
 
20
 
100
 
 

Fig.
2
​
.
La
intrebarea
,,
​
Care
este
v
​
â
​
rsta
dumneavoastră?”,
​
responden
ț
ii
au
răspuns

50% între 18-29 ani, 40% între 30-49 ani
ș
i 10% peste 50 ani.

 

10

Tabelul 3
​
.
​
Care este ultima formă de învă
ț
ământ absolvită?

 
 
Variante răspuns
 
Nr.
 
respondenți
 
Procente
 
Învățământ primar
 
–
 
–
 
Învățământ gimnazial
 
–
 
–
 
Învățământ liceal
 
10
 
50
 
Învățământ postliceal
 
2
 
10
 
Învățământ universitar
 
7
 
35
 
Învățământ
 
postuniversitar
 
1
 
5
 
Total
 
20
 
100
 

Fig.
3
​
.
La
intrebarea
,,Care
este
ultima
form
​
ă
de
învă
ț
ământ
absolvită?”,

responden
ț
ii
au
spus
învă
ț
ământ
liceal
50%,
învă
ț
ământ
postliceal
10%,
învă
ț
ământ

universitar 35%
ș
i învă
ț
ământ postuniversitar 5%.

 
 

11

Tabelul 4
​
.
​
Din ce mediu proveni
ț
i ?

 
 
Variante răspuns
 
Nr. respondenți
 
Procente
 
urban
 
16
 
80
 
rural
 
4
 
20
 
Total
 
20
 
100
 
 
 
 
 
 

Fig. 4
​
. La intrebarea ,,
​
Din ce mediu proveni
ț
i ?”, responden
ț
ii au răspuns urban

80%
ș
i rural 20% .

 
 

12

Tabelul 5
​
.
​
Cât de importantă este religia pentru dumneavoastră ?

 
 
Variante r​
ă
​
spuns
 
Nr. respondenți
 
Procente
 
Deloc important​
ă
 
–
 
–
 
Putin important​
ă
 
4
 
20
 
Oarecum
 
important​
ă
 
10
 
60
 
Foarte
 
important​
ă
 
6
 
30
 
Total
 
20
 
100
 
 

Fig. 5
​
. La intrebarea ,,
​
Cat de importanta este religia pentru dumneavoastra?”,

răspunsurile au fost 20% pu
ț
in importantă, 50% oarecum importantă
ș
i 30% foarte

importantă.

13

Tabelul 6
​
.
​
De câte ori
ț
ine
ț
i post într-un an?

 
Variante răspuns
 
Nr.
 
respondenți
 
Procente
 
niciodat​
ă
 
9
 
45
 
De Paște și de
 
Craciun
 
6
 
30
 
C​
â
​
nd simt nevoia
 
5
 
25
 
Total
 
20
 
100
 
 

Fig. 6.
​
La intrebarea
​
,,
​
De câte ori
ț
ine
ț
i post într-un a n?”, răspunsurile au fost

45% niciodată, 30% de Pa
ș
te
ș
i de Craciun
ș
i 25% de fiecare dată când simt nevoia.

 
 
 
 
14

Tabelul 7.
​
​
De câte ori merge
ț
i la biserică?

 
Variante r​
ă
​
spuns
 
Nr. respondenti
 
Procente
 
niciodată
 
–
 
–
 
De Paste
 
7
 
35
 
De câteva ori pe
 
lună
 
2
 
10
 
De c​
â
​
teva ori pe an
 
10
 
50
 
săptămânal
 
1
 
5
 
Total
 
20
 
100
 
 

Fig. 7. La întrebarea ,,
​
De câte ori merge
ț
i la biserică?”, răspunsurile au fost

35% niciodată, 50% de cateva ori pe an, 10% de cateva ori pe luna
ș
i 5%

săptămânal.

 
 

15

Tabelul 8.
​
Cât de des vă ruga
ț
i în privat?

 
 
Variante răspuns
 
Nr. respondenti
 
Procente
 
niciodată
 
2
 
10
 
De c​
â
​
teva ori pe
 
lună
 
3
 
15
 
De c​
â
​
teva ori pe
 
an
 
10
 
50
 
Săptămânal
 
 
5
 
25
 
Total
 
20
 
100
 
 
 
 
Fig. 8.
​
La întrebarea ,,Cât de des vă ruga
ț
i în privat?”, răspunsurile au fost 10%

niciodată, 50% de câteva ori pe an, 15% de câteva ori pe lună
ș
i 25% săptămânal.

 
 
 
 
16

Tabelul 9. ​
De câte ori a
ț
i mers în pelerinaj?

 
 
Variante r​
ă
​
spuns
 
Nr. respondenți
 
Procente
 
niciodat​
ă
 
14
 
70
 
De 2-3 ori pe an
 
3
 
15
 
De fiecare dat​
ă
​
c​
ând

am avut ocazia
 
3
 
15
 
Total
 
20
 
100
 
 
 
 
 
 
Fig. 9.
​
La întrebarea ,,De câte ori a
ț
i mers în pelerinaj?”, răspunsurile au fost 70%

niciodată, 15% de 2-3 ori pe an
ș
i 15% cu fiecare ocazie.

 
 
 
 
 
 
 
17

Tabelul 10.
​
Cum v-a
ț
i pregătit pentru pelerinaj?

 
 
Variante r​
ă
​
spuns
 
Nr.
 
respondenți
 
Procente
 
Nu am fost
 
9
 
45
 
Nu m-am pregatit
 
9
 
45
 
Cu credință
 
2
 
10
 
Total
 
20
 
100
 
 
 
 
 
 

Fig. 10.
​
La intrebarea ,,Cum v-ati pregatit pentru pelerinaj?”, răspunsurile au fost

45% nu am fost, 45% nu m-am pregătit
ș
i 10% cu credin
ț
ă.
 
 
 
 

18

Tabelul 11
​
. Lua
ț
i în considerare să mai
​
mergeți​
în pelerinaj?

 
 
Variante r​
ă
​
spuns
 
Nr. responden​
ț
​
i
 
Procente
 
da
 
8
 
40
 
nu
 
12
 
60
 
Total
 
20
 
100
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
Fig. 11.
​
La întrebarea ,,Lua
ț
i în considerare să mai merge
ț
i în pelerinaj?,

răspunsurile au fost 40% da si 60% nu.

 
 
 
19

Tabelul 12​
. ​
În ce scop merge
ț
i la biserică?

 
 
Variante r​
ă
​
spuns
 
Nr. responden​
ț
​
i
 
Procente
 
Evenimente
 
 
4
 
20
 
Rugăciune
 
5
 
25
 
Liniste
 
 
4
 
20
 
De sărbători
 
5
 
25
 
Nu merg
 
 
2
 
10
 
Total
 
 
20
 
100
 
 
 
 
 
Fig. 12.
​
La întrebarea ,,În ce scop merge
ț
i la biseric
​
ă
​
?”, răspunsurile au fost 20%

evenimente( nun
ț
i, botezuri, înmormântări), 25% pentru rugăciune, 20%pentru

lini
ș
te, 25% de să rbători
ș
i 10% nu merg.

20

Tabelul 13.
​
Considera
ț
i că nivelul de prezentă al institu
ț
iilor religioase este

suficient de ridicat în societatea actuală?

Variante răspuns

Nr. responden
ț
i

Procente

Da

18

90

Nu

2

10

Total

20

100

Fig. 13
​
. La întrebarea ,
​
,
​
Considera
ț
i că nivelul de prezenta al institu
ț
iilor religioase

este suficient de ridicat in societatea actuală?”, răspunsurile au fost 90% da
ș
i 10%

nu.

21

Tabel 14
​
. Care considera
ț
i c
​
ă
​

​
este rolul institu
ț
iilor religioase în societatea

actuală?

Variante răspuns

Nr. respondenti

Procente

S
​
ă
​
ajute persoanele

defavorizate

2

10

Să îi îndrume pe

calea dreapt
​
ă

8

40

Să ii sprijine moral

7

35

Nu
​
ș
​
tiu

1

5

Total

20

100

Fig. 14
​
. La întrebarea ,,Care considera
ț
i că este rolul institu
ț
iilor religioase in

societatea actuala?”, răspunsul a fost 20% să ajute persoanele defavorizate, 40% să

îi îndrume pe oameni pe calea dreapt
​
ă
​
, 35% să le ofere sprijin moral
ș
i 5% nu se pot

pronun
ț
a.

22

1.7 Concluzii

Această
anchetă
a
avut
scopul
de
a
determina
rolul
institu
ț
iilor
religioase
în
societatea

actuală,
modul
cum
se
implică
acestea
în
societate,
dar
ș
i
felul
cum
sunt
percepute
de
către

popula
ț
ie.

În
urma
aplicării
chestionarului
s-a
observat
că
institu
ț
iile
religioase
au
un
rol
important

în
societate,
prin
implicarea
în
mod
direct
atât
în
societate,
dar
ș
i
prin
modul
în
care
acestea
se

apropie de enoria
ș
i.

După
cum
se
poate
vedea
în
chestionarele
aplicate,
populatia,
chiar
dacă
nu
are
timp

suficient pentru a merge des la biserică, are încredere în aceasta institutie.

Motivul
pentru
care
populatia
merge
la
biserică,
este
în
principal
faptul
că
acolo
î
ș
i

găse
ș
te lini
ș
tea sufletească
ș
i credin
ț
a într-o lume mai bună.

Responden
ț
ii
consideră
că
rolul
bisericii
în
societatea
actuală
este
acela
de
a
fi
aproape
de

ei,
de
a
le
arăta
calea
cea
dreaptă,
loca
ș
urile
de
cult
fiind
locurile
unde
ace
ș
tia
î
ș
i
găsesc
lini
ș
tea

sufletească, dar nu în ultimul rand de a îi ajuta pe cei nevoia
ș
i.

23

PROIECT 2:

CERCETARE PRIVIND PERCEP
Ț
IA ROMÂNILOR ASUPRA

ROLURILOR INSTITU
Ț
IILOR RELIGIOASE ÎN TIMPUL

PANDEMIEI COVIT-19

2.1 Introducere temă

În
societatea
actuală
rolul
bisericii
este
foarte
important,
mai
ales
în
perioadele
în
care

există anumite stări de incertitudine
ș
i de neîncredere în autorită
ț
ile statului.

Odată
cu
apari
ț
ia
acestei
pandemii,
cunoscută
sub
numele
de
Covit-19,
la
noi
în
ț
ară,

popula
ț
ia s-a confruntat c u o situa
ț
ie nemaiîntâlnită în trecut.

Pe
lângă
faptul
că
este
vorba
despre
un
,,inamic”
nevăzut,
modul
de
infectare
cu
această

boală
este
în
mare
parte
necunoscut.
Însă,
faptul
că
încă
nu
se
cunoaste
tratamentul
adecvat

pentru
acesta,
ș
i
încă
nu
a
fost
descoperit
niciun
vacccin
care
să
împiedice
infectarea,
a
ș
a
cum

există pentru multe alte boli, a făcut ca populatia să se teama de infectarea cu COVIT-19.

O
altă
temere
a
popula
ț
iei
a
fost
ș
i
faptul
că
infectarea
cu
COVIT-19
s-a
produs
în
masă,

numărul de infectări crescand de la o zi la alta a
ș
a cum nimeni nu-
ș
i imagina.

Populatia
a
fost
nevoită
să
înceteze
să
mai
lucreze,
să
mai
iasă
din
casa
,
multe
locuri
de

muncă
au
fost
închise,
restaurante,
mall-uri,
în
magazinele
alimentare
rafturile
s-au
golit,
lumea

făcându-
ș
i provizii pentru o perioadă mai îndelungată, creându-se un adevărat haos în societate.

În
primul
rand,
chiar
dacă
autorită
ț
ile
române
,
din
punctul
meu
de
vedere
,
au
luat
măsuri

de
precau
ț
ie
la
timp,
măsuri
dure,
dar
care
au
dus
atat
cat
s-a
putut
la
evolu
ț
ia
mai
pu
ț
in
agresivă

în
randul
populatiei
a
virusului,
lumea
s-a
sim
ț
it
dezorientată,
unele
persoane
neintelegand
în

mare
parte
ce
se
întâmplă.
Unele
persoane
au
considerat
că
acest
virus
este
unul
inventat,
ș
i
nu

au
respectat
regulile
care
au
fost
impuse
de
către
autorită
ț
i,
fapt
ce
a
dus
la
cre
ș
terea
numărului

de persoane infectate, dar
ș
i al celor decedate.

În
această
perioadă
dificilă,
cel
mai
important
rol
pentru
majoritatea
românilor,
l-a
avut

credin
ț
a
în
Dumnezeu,
credin
ț
a
că
până
la
urmă
totul
va
reveni
la
normal
ș
i
vor
depă
ș
i
această

perioadă
grea.
De
aceea
rolul
Bisericii
a
fost
foarte
important,
prin
mesajele
pe
care
aceasta
le-a

transmis
enoria
ș
ilor
săi,
chiar
dacă
pe
perioada
stării
de
urgen
ț
ă
declarata
de
către
Pre
ș
edintele

României, aceste lăca
ș
e de cult au fost închise.

Biserica
Ortodoxă
Română,
dar
ș
i
celelalte
institu
ț
ii
religioase
au
participat
activ
la

situatia
creat
prin
informarea
populatiei
ș
i
mai
ales
prin
asigurarea
acesteia
că
lucrurile
vor

reveni la normal.

24

În
al
doilea
rând,
închiderea
institu
ț
iilor
religioase
pe
perioada
stării
de
urgen
ț
ă
a
fost

primită
cu
o
oarecare
adversitate
de
enoria
ș
i
datorită
importan
ț
ei
pe
care
spiritualitatea
o
are
în

via
ț
a
acestora.
Majoritate a
popula
ț
iei,
a
credincio
ș
ilor,
au
considerat
că
biserica
îi
poate
ajuta
pe

oameni
în
aceasta
luptă
cu
virusul
Covit-19
ș
i
în
mare
parte
nu
s-a
în
ș
elat.
Biserica
a
fost
alături

de
oameni,
a
împăr
ț
it
mâncare
celor
nevoia
ș
i,
a
mers
prin
spital e
ș
i
a
donat
diverse
echipamente

medicale
necesare
in
lupta
cu
aceasta
boală
nemiloasă
COVIT-19,
a
ajutat
la
strângerea
de

fonduri,
iar
de
Sfintele
Pa
ș
ti
a
ț
inut
slujba
în
biserică
ș
i
fără
enoria
ș
i,
dar
pentru
ace
ș
tia
ș
i
a

împăr
ț
it lumina.

Deci,
chiar
dacă
oamenii
nu
au
mai
avut
cum
să
meargă
la
biserică,
a
ș
a
cum
făceau
de

obicei,
ace
ș
tia
au
ș
tiut
că
biserica
le
este
alături
în
orice
clipă.
S-au
rugat
în
continuare
chiar
ș
i
la

casele
lor,
dar
mai
presus
de
toate
au
ș
tiut
că
Dumnezeu,
prin
Biserica
ș
i
reprezentan
ț
ii
ei
îi
va

ocroti.
Enoria
ș
ii
au
sim
ț
it
toate
acestea
ș
i
au
fost
mul
ț
umi
ț
i
de
modul
cum
aceasta
s-a
implicat
în

timpul pandemiei COVIT-19.

2.2 Teorii privind religia

Biserica
Ortodoxă
din
România,
după
45
de
ani
de
ateism,
datorită
perioadei
comuniste

în
care
vocea
Bisericii
era
într-un
fel
neauzită,
ș
i-a
reluat
cu
o
ș
i
mai
mare
intensitate
misiunea

de
a
semăna
cuvântul
Evangheliei
lui
Hristos
în
sufletele
oamenilor.
A
ș
adar
ea
ș
i-a
reluat

misiunea
în
toate
institu
ț
iile
importante
pentru
societate:
ș
coli,
spitale,
azile,
penitenciare,
unită
ț
i

militare, etc.

Încrederea
crescută
în
biserica
se
datorează
ș
i
faptului
că
imaginea
bisericii
este
cea
a

unei
instituții
care
nu
a
fost
implicată
în
transformările
sociale
ce
au
avut
loc
după
1989.
Biserica

nu
a
avut
nici
un
rol
în
reforma
economică
și
în
scăderea
standardului
de
via
ț
ă
și
a
capitalizat

încrederea
pe
care
actorii
politici
și
economici
implicați
în
reformă
au
pierdut-o
(Stan,
Turcescu,

2000).
Pe
de
altă
parte,
Biserica
Ortodoxă
a
fost
mereu
păstrătoarea
identității
naționale
a

tradițiilor
naționale,
ea
reprezentând
garanția
continuității
și
a
tradiției
într-o
lume
aflată
în
plină

schimbare.

Misiunea
Bisericii
este
aceea
de
a
nu-i
lăsa
pe
oameni
să
rămână
pe
treapta
inferioară
a

degradării
morale,
dându-le
puterea
să
se
ridice
ș
i
să
meargă
mai
departe.
Pentru
ca
societatea

românească
să
fie
sănătoasă
este
necesar
ca
membrii
ei
să
aibă
o
moralitate
sănătoasă,
o

verticalitate
în
ceea
ce
fac,
iar
pe
toate
acestea,
fiecare
din
noi
le
dobânde
ș
te
în
ș
i
prin
Biserică.

Rolul
Bisericii
în
societate
este
acela
de
a-l
ajuta
pe
fiecare
să
respire
aerul
dumnezeirii,
să
iasă

de sub jugul păcatului
ș
i astfel să nu mai fie rob al acestuia.

Religia
a
fost
prezentă
în
societate
încă
din
cele
mai
vechi
timpuri,
ea
având
o
mare

contribu
ț
ie în dezvoltarea societă
ț
ii, a omenirii, a formării acestei a.

De
aceea,
în
societatea
actuală,
religia
este
considerată
de
către
enoria
ș
i
un
sprijin
moral

ș
i
nu
numai.
Cu
ajutorul
religiei,
oamenii
pot
spera
la
o
via
ț
ă
mai
bună,
pot
avea
încredere
că
nu

25

vor
fi
lăsa
ț
i
de
izbeli
ș
te,
că
nu
sunt
singuri
ș
i
mai
ales
pot
spera
că
via
ț
a
lor
pe
pământ
are
un

anume
scop..
Cu
ajutorul
religiei
oamenii
pot
spera
că
încercările
la
care
sunt
supu
ș
i
de-a
lungul

vie
ț
ii pot fi trecute mai u
ș
or, religia având menirea de a le da sper an
ț
ă.

2.3 Metoda
ș
i instrumentul de cercetare

În
vederea
realizării
cercetării
despre
​
,,Percep
ț
ia
românilor
asupra
rolurilor

institu
ț
iilor
religioase
în
timpul
pandemiei
COVIT-19”,
​
am
ales
ca
metodă
de
cercetare

ghidul de observa
ț
ie/grila de analiză de con
ț
inut.

În
acest
scop,
am
ales
drept
mijloc
de
observa
ț
ie
ziarul
,
​
,Lumina”,
iar
perioada
în
care

s-a realizat cercetarea este 01.04 – 07.04.2020.

2.4. Obiective

Obiectivul
cercetării
cu
ajutorul
ghidului
de
observa
ț
ie
este
acela
de
a
observa,
pe

perioada
stării
de
urgentă,
datorată
virusului
COVIT-19,
modul
în
care
Biserica
Ortodoxă

Română s-a implicat alături de autorită
ț
i
ș
i de cetă
ț
eni.

În
primul
rând,
trebuie
observat,
cum
i-au
surprins
jurnali
ș
tii,
pe
reprezentan
ț
ii
Bisericii,

felul în care această institu
ț
ie a fost alături de enoria
ș
ii săi
ș
i nu numai.

În
al
doilea
rând,
trebuie
realizată
tipologia
modalită
ț
ii
de
prezentare
în
presa
scrisă
din

România
a
,,percep
ț
iei
românilor
asupra
rolurilor
institu
ț
iilor
religioase
în
timpul
pandemiei

Covit-19”

În
al
treilea
rând,
trebuiesc
delimitate
ș
i
definite
modalită
ț
ile
specifice
de
construire

mediatică
a
temei
,,,percep
ț
iei
românilor
asupra
rolurilor
institu
ț
iilor
religioase
în
timpul

pandemiei Covit-19”.

26

2.5. Rezultate

1.
Dimensiunile articolului ( in cm/total cm pagin
​
ă
​
)

Categorie

01.04.

2020

02.04.

2020

03.04.

2020

04.04.

2020

05.04

2020

06.04

2020

07.04.

2020

Articol

9/10

12/8

9/10

14/10

14/12

14/10

12/12

Fotografie

7/10

7/8

6/10

6/10

8/12

6/10

6/12

Articol cu

fotografie

16/10

19/8

15/10

20/10

22/12

20/10

18/12

2.
Pozi
ț
ionarea articolului în pagina de ziar

Categorie

01.04.

2020

02.04.

2020

03.04.

2020

04.04.

2020

05.04

2020

06.04

2020

07.04.

2020

Dreapta sus

da

–

–

da

–

–

da

Dreapta jos

–

–

da

–

–

–

–

St
​
â
​
nga sus

–

da

da

–

–

da

–

St
​
â
​
nga jos

–

–

–

–

–

–

da

Mijlocul

paginii

–

–

–

–

da

–

–

27

3.
Pozi
ț
ionarea/vizibilitatea articolelor în economia ziarului

Asezare in

pagina

01.04.

2020

02.04.

2020

03.04.

2020

04.04.

2020

05.04

2020

06.04

2020

07.04.

2020

Prima pag.

da

–

–

da

da

–

da

Altele

–

da

da

–

–

da

–

Ultima

pag.

–

–

–

–

–

–

–

Men
ț
ionat

în sumarul

ziarului

da

da

da

da

da

da

da

4.
Locul desfă
ș
urării temei

Circumstan
ț
e

01.04.

2020

02.04.

2020

03.04.

2020

04.04.

2020

05.04

2020

06.04

2020

07.04.

2020

Biserica

da

da

da

–

–

da

da

Spitale

–

da

da

–

–

–

Alte spa
ț
ii

publice

da

da

da

da

da

–

–

28

2.6 Concluzii

În
concluzie,
în
urma
observatiei
efectuate
în
ziarul
,,Lumina”,
am
observat
faptul
că

Biserica,
prin
reprezentan
ț
ii
ei,
dar
ș
i
împreună
cu
enoria
ș
ii,
au
,,luptat”
alături
de
autorită
ț
ile

statului
împotriva
noului
virus
COVIT-19,
prin
toate
metodele,
astfel
încât
să
poată
să
ajute

popula
ț
ia care se afla în f a
ț
a unui du
ș
man nevăzut.

Biserica
a
strâns
fonduri
pentru
oamenii
nevoia
ș
i,
a
împăr
ț
it
alimente
celor
sărmani
ș
i

azilelor de bătrâni.

Biserica
Ortodoxă
Română,
dar
ș
i
celelalte
culte
religioase,
au
făcut
slujbe
în
biserică,

chiar dacă acestea au fost goale datorită măsurilor impuse stării de urgen
ț
ă.

Împreună
cu
autorită
ț
ile,
reprezentan
ț
ii
Bisericii
au
donat
echipamente
ș
i
aparatură

medicală
spitalelor,
au
ajutat
la
crearea
spitalelor
speciale
pentru
cei
care
au
fost
diagnosticati
cu

COVIT-19.

Percep
ț
ia
român ilor
asupra
rolurilor
institu
ț
iilor
religioase
în
timpul
pandemiei

COVIT-19
a
fost
aceea
că
Biserica
s-a
implicat
activ
în
problema
gravă
cu
care
s-a
confruntat

societatea,
aducându-
ș
i
aportul
în
mod
considerabil
alături
de
autorită
ț
i.
De
asemenea,
românii

au
sim
ț
it
aproape
Biseric a
de
sufletul
lor
cu
toate
că
nu
au
mai
mers
să
se
roage
in
lacasele
de

cult.
Cu
toate
acestea
au
luat
legatura
cu
duhovnicii
lor,
prin
intermediul
re
ț
elelor
de
socializare

sau online.

În
felul
acesta
popula
ț
ia
s-a
sim
ț
it
ocrotită
ș
i
aproape
de
Dumnezeu,
reu
ș
ind
să
meargă

mai departe
ș
i să î
ș
i învingă temerile.

29

CONCLUZII LUCRARE

Lucrarea
realizată
a
avut
drept
scop
cercetarea
calitativă
privind
rolul
institu
ț
iilor

religioase
în
societatea
actuală,
precum
ș
i
cercetare
privind
percep
ț
ia
românilor
asupra
rolurilor

institu
ț
iilor religioase în t impul pandemiei COVID-19.

Concluziile
ce
se
desprind
din
cercetarea
calitativă
privind
rolul
institu
ț
iilor
religioase
în

societatea
actuală,
în
urma
aplicării
chestionarului,
se
referă
la
faptul
ca
populatia
are
o
mare

încredere în institu
ț
iile re ligioase, indiferent de religia căreia apar
ț
in.

Pentru
majoritatea
credincio
ș
ilor,
biserica
are
rolul
de
a
oferi
lini
ș
te,
siguran
ț
ă,
de
a
face

ca oamenii sa fie mai buni
ș
i mai în
ț
elegători cu semenii lor.

Concluziile
ce
se
desprind
din
cercetarea
privind
percep
ț
ia
românilor
asupra
rolurilor

institu
ț
iilor
religioase
în
timpul
pandemiei
COVID-19,
au
fost
deduse
cu
ajutorul
ghidului
de

observa
ț
ie,
raportate
la
ziarul
,,Lumina”
pe
perioada
unei
săptămâni
întregi,
unde
s-a
urmărit

modul
în
care
Biserica
Ortodoxă
Română
s-a
implicat
alături
de
institu
ț
ii
ș
i
guvern
în
lupta

împotriva pandemiei COVIT-19.

Din
analiza
efectuată
s-a
constatat
faptul
că
Biserica
împreună
cu
reprezentan
ț
ii
ei,
dar
ș
i

cu
enoria
ș
ii
a
avut
un
rol
important
în
men
ț
inerea
stării
de
echilibru
în
societatea
românească

greu
încercată,
prin
fapte
de
voluntariat
împăr
ț
ind
hrană
celor
nevoia
ș
i,
prin
strângerea
de

fonduri
cu
ajutorul
cărora
au
cumparat
materiale
de
protectie
pentru
spitale
dar
ș
i
pentru

popula
ț
ie sau prin rugaciu nile facute in lacasele de cult.

30

Bibliografie

●
Chelcea, Septimiu – Analiza de con
ț
inut

●
Gusti, Dimitrie – Enciclopedia Românilor(vol. 1,1938)

●
Ziare.com

●
Hotnews.ro

●
Institutul Na
ț
ional de Statistică, oct. 2013

●
Ziarul Lumina

●
Curs Sociologia Religiei, Anul 1

31

Anexa 2. Proiect 1: Transcript instrument de cercetare

CHESTIONAR

1.
Care este sexul dumneavoastră?

a.
Masculin

b.
Feminin

2. Care este varsta dumneavoastră?

a.
Sub 18 ani

b.
18-29 ani

c.
30-49 ani

d.
Peste 50 de ani

3. Care este ultima formă de învă
ț
ământ absolvită?

a.
Învă
ț
ământ primar

b.
Învă
ț
ământ gimnazial

c.
Învă
ț
ământ liceal

d.
Învă
ț
ământ postliceal

e.
Învă
ț
ământ universitar

f.
Învă
ț
ământ postuniversitar

4. Din ce mediu proveni
ț
i?

a.
Urban

b.
Rural

5. Cât de importantă este religia pentru dumneavoastră?

a.
Deloc importantă

b.
Putin importantă

c.
Oarecum importantă

d.
Foarte importantă

32

6. De câte ori
ț
ine
ț
i post într-un an?

a.
Niciodată

b.
De Paste si Craciun

c.
De fiecare dată când simt nevoia

7. De cate ori merge
ț
i la biserică?

a.
Niciodată

b.
De Paste

c.
De câteva ori pe an

d.
De câteva ori pe lună

e.
Săptămânal

8. Cât de des vă ruga
ț
i în privat?

a.
Niciodată

b.
De câteva ori pe an

c.
De câteva ori pe lună

d.
Săptămânal

9. De câte ori a
ț
i mers în pelerinaj?

a.
Niciodată

b.
De 2-3 ori

c.
Cu fiecare ocazie

10.Cum v-a
ț
i pregătit pentru pelerinaj?

………………………………..

11. Lua
ț
i în considerare să mai merge
ț
i în pelerinaj?

a.
Da

b.
Nu

33

12. În ce scop merge
ț
i la biserică?

……………………………………….

13.
Considera
ț
i
că
nivelul
de
prezentă
al
institu
ț
iilor
religioase
este

suficient de ridicat în societatea actuală?

a.
Da

b.
Nu

14. Ce rol considera
ț
i că au institu
ț
iile religioase în societatea actuală?

………………………………………….

34