Lect. Univ. Dr. VASILE LUPȘE [302286]

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ NAPOCA

CENTRUL UNIVERSITAR NORD DIN BAIA MARE

FACULTATEA DE ȘTIINȚE

SPECIALIZAREA: INFORMATICĂ ECONOMICĂ

LUCRARE DE LICENȚĂ

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:

Lect. Univ. Dr. VASILE LUPȘE

ABSOLVENT: [anonimizat]

2018

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ NAPOCA

CENTRUL UNIVERSITAR NORD DIN BAIA MARE

FACULTATEA DE ȘTIINȚE

SPECIALIZAREA: INFORMATICĂ ECONOMICĂ

LUCRARE DE LICENȚĂ

SOFTWARE DE GESTIUNE A POPULAȚIEI ÎN JUDEȚUL MARAMUREȘ

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:

Lect. Univ. Dr. VASILE LUPȘE

ABSOLVENT: [anonimizat]

2018

1.INTRODUCERE

Aplicația este utilizată pentru ținerea evidenței populației în cadrul siteului “www.recensamantromania.ro”. Această aplicație poate fi utilizată de către orice angajat. [anonimizat].

Prelucrările care se pot executa sunt: adăugarea, editarea, cautarea și ștergerea. Rolul ferestrelor este de-a [anonimizat], crearea unor rapoarte pentru a [anonimizat], [anonimizat].

[anonimizat] a putea fi usor de utilizat. [anonimizat] a putea vedea anumite inregistrări grupate după anumite condiții.

[anonimizat]. În acest capitol a fost evidențiată și importanța pe care evoluția și dezvoltarea sistemelor software o are în dezvoltarea economică a unei societăți și chiar a unei țări. [anonimizat], [anonimizat], disciplinate și cuantificabile.

Al doilea capitol are menirea de a [anonimizat] 2016 fiind mediul în care am dezvoltat baza de date care este legată de aplicație. [anonimizat].

Ultimul capitol se ocupă cu descrierea părții practice a [anonimizat] “Software de gestiune a populației în județul Maramureș” și baza de date “Populație”, cu care lucrează această aplicație.

Cap.1 [anonimizat], metodologii și instrumente pentru dezvoltarea de sisteme software performante.

[anonimizat], operarea și întreținerea produselor software. O definiție mai elaborată a ingineriei software spune că aceasta reprezintă stabilirea și utilizarea de principii solide pentru a obține în mod economic programe care sunt sigure și funcționează eficient pe mașini de calcul concrete. Software-ul este o [anonimizat], care vin împreună cu documentația și datele asociate acestora.

Aplicațiile software pot avea următoarea clasificare generală:

• sisteme de operare și software de sistem;

• sistem software ‘în timp real’ – care implică restricții legate de timpii de răspuns;

• sisteme informatice – care implică baze de date;

• sistem software științific;

• sistem software inclus (ascensoare, telefoane, aparatură casnică).

Ingineria software propune utilizarea de tehnici și instrumente adecvate în dezvoltarea produselor sofware, specifice acestui domeniu, care să aibă în vedere următoarele:

• problemele care trebuie rezolvate;

• restricțiile impuse;

• resursele disponibile.

Scopul principal al ingineriei software este acela de a dezvolta sisteme software funcționale, eficiente și la niște costuri cât mai scăzute chiar și atunci când teoriile și instrumentele disponibile nu oferă răspuns la toate provocările ce apar.

Produsul software este un produs la fel ca oricare alt produs, care are atribute fizice ca orice alt produs fizic, deci, el are o "viață" similară cu cea a altor produse. De aceea, produsul software Sistem software de gestiune a comenzilor dintr-un restaurant 4 poate fi privit din punctul de vedere al unui “ciclu de viață”, acesta reprezentând toate fazele din cursul procesului de dezvoltare a unui sistem software, începând de la conceperea sistemului și până la retragerea lui din folosință.

Fazele dezvoltării unui sistem software sunt:

• definirea cerințelor utilizatorilor;

• definirea specificațiilor software;

• programarea sistemului;

• implementarea sistemului;

• testarea sistemului;

• documentarea.

Problemele ingineriei software

Pentru dezvoltarea unui sistem software, indiferent de mărimea sau valoarea acestuia, trebuie dată o rezolvare cât mai completă și eficientă următoarelor probleme:

• satisfacerea cerințelor utilizatorilor;

• costul de producție să fie cât mai scăzut;

• performanța să fie cât mai ridicată;

• portabilitate cât mai mare;

• mentenanță cât mai bună – care înseamnă un cost de întreținere cât mai mic;

• fiabilitate ridicată;

• livrare la timp.

Dacă cel puțin una dintre aceste probleme nu este tratată cu maximă seriozitate, este rezolvată necorespunzător sau este ocolită, se va ajunge în final la eșecul sistemului software proiectat.În continuare vom trata cele mai mari probleme ale ingineriei software.

Satisfacerea cerințelor utilizatorilor

Satisfacerea cerințelor utilizatorilor este problema fundamental a ingineriei software. Îndeplinirea cerințelor utilizatorilor tebuie realizată într-un mod cât mai flexibil și pe termen lung. Întotdeauna utilizatorii(clienții) o să îsi dorească ca sistemul software pentru care plătesc să aibă o performanță cât mai bună, costuri de producție și de întreținere cât mai mici, sa fie sigur și să fie livrat la timp. Aceasta este situația ideală, care ar trebui să se întâmple tot timpul, dar din cauza anumitor factori de cele mai multe ori nu se întâmplă așa.

Cerințele utilizatorilor trebuiesc luate foarte în serios și totodată acoperite cât mai bine, deoarece nerespectarea acestora poate avea efecte foarte serioase, care pot crea pagube atât materiale, cât și umane foarte mari(chiar pierderi de vieți omenești). Un exemplu simplu o să demonstreze acest lucru: “Racheta Arianne 5 a explodat în iunie 1996 din cauza unei greșeli de programare, iar costurile s-au ridicat la 500 milioane dolari.”

Costul produselor software

Producerea sistemelor software implică niște costuri imense. Costul unui asemenea produs este influențat de cerințele impuse de către utilizator pentru funcționarea acestuia, de timpul mare de viață și frecventele modificări cerute pentru menținerea sistemului sau pentru adăugarea de noi facilitate care, bineînțeles vor mări costurile generale. Cu cât produsul software este mai complex, cu atât costurile totale vor crește.

În costurilor totale ale obținerii unui produs software, cea mai mare pondere o au costurile cu testarea, care sunt enorme, în timp ce costul codificării este numai o mică parte din dezvoltarea software-ului. O metodă de scădere a costurilor ar fi metoda "magică" de proiectare care ar trebui să asigure corectitudinea de la început a aplicației, astfel încât testarea nu ar mai fi necesară, dar o astfel de metodă nu a fost încă descoperită.

Costul componentei software comparativ cu cel al componentei hardware în costul total al proiectului a iscat controverse de-a lungul timpului.

Spre exemplu, în anii '55 – '60 componenta software reprezenta aproximativ 10% din costul total al proiectului, însă de-a lungul timpului acest lucru s-a schimbat dramatic.

Performanța produselor software

Performanța unui produs software mai este numită în unele situații și eficiență. Terminologia de performanță există din vremea când viteza hardware-ului era destul de mică iar costul acestuia destul mare, de unde rezultă și necesitatea utilizării cât mai eficientă a memoriei și a procesorului central, printr-un program cât mai eficient, care ducea, la scurtarea timpului de execuție și deci la o performanță mai bună a sistemului.

Performanța unui sistem software se referă la obținerea unui răspuns cât mai rapid la comenzile primate și la obținerea unui semnal de control la ieșire (într-un timp rezonabil); Timpul scurt de execuție și utilizarea unei memorii mici sunt două cerințe care ar trebui satisfăcute împreună, pentru o eficiență cât mai mare a programului, însă de regulă există programe mici ca memorie ocupată, dar lente, sau rapide, dar de dimensiuni mari.

O situație nedorită este aceea în care utilizatorii produsului software descoperă erori, care nu au fost descoperite în faza de proiectare și testare. Acest lucru implică costuri destul de mari și un volum de muncă mult mai mare, datorită momentului în care au fost descoperite erorile, care este foarte târziu, aceste erori trebuind descoperite în faza de testare.

Sistemele software, fiind și ele produse nu vor fi solicitate și utilizate dacă nu răspund unor nevoi cruciale ale utilizatorilor. Cu cât sunt mai bine acoperite cerințele celor care beneficiază de facilitățile produsului software respectiv și cu cât acesta va avea o performanță mai bună, cu atât cererea pentru sistemul respectiv va fi mai mare.

Portabilitatea, mentenanța și fiabilitatea produselor software

Dintotdeauna, producători de produse software au visat să poată transfera software-ul de pe un tip de calculator pe altul, cu minimum de efort. Capacitatea de transfer a software-ului de pe un tip de calculator pe altul se numește portabilitate, care prin anii '60 – '70 era destul de dificilă, dar odată cu apariția limbajelor de programare de nivel înalt și cu stabilirea unor standarde internaționale s-a ajuns la o portabilitate foarte bună, chiar completă, în majoritatea aplicațiilor software.

Mentenanța este termenul folosit pentru orice activitate de întreținere a unui produs, chiar și pentru produse software, după ce acestea au fost date în exploatare. În cazul produselor software există două tipuri de mentenanță:

• mentenență corectivă – prin care se înlătură erorile apărute în timpul exploatării;

• mentenanță adaptivă – de care este nevoie atunci când apar schimbări în solicitările utilizatorilor, în sistemul de operare sau în limbajele de programare.

Fiabilitatea unui produs software reprezintă capacitatea sistemului de a acoperi cerințele utilizatorului, adică de a-și executa misiunea, în conformitate cu specificațiile sale de proiectare. Testarea este tehnica principală care certifică faptul că software-ul lucrează corect. Dar problema se complică atunci când trebuie stabilit timpul în care este testată o piesă software pentru a avea certitudinea că este corectă.

Cap.2 Baze de date Access

O bază de date este o colecție de informații interrelaționate gestionate ca o singură unitate. Această definiție este intenționat foarte largă, deoarece există mari diferențe între concepțiile diferiților producători care pun la dispoziție sisteme de baze de date. Spre exemplu, Oracle Corporation definește o bază de date ca fiind o colecție de fișiere fizice gestionate de o singură instanță (copie) a produsului software pentru baze de date, în timp ce Microsoft definește o bază de date SQL Server ca fiind o colecție de date și alte obiecte. Un obiect al bazei de date este o structură de date denumită stocată în baza de date, cum ar fi un tabel, o vizualizare sau un index.

Sistemele de baze de date sunt folosite pentru a stoca informații în orice mediu de afaceri imaginabil în zilele noastre. De la bazele de date mari, cum ar fi sistemele de rezervare a biletelor ale companiilor aeriene și până la colecția de fișe de baseball a unui copil, sistemele de baze de date sunt folosite pentru memorarea și distribuirea datelor de care încep să depindă viețile noastre. Până în urmă cu câțiva ani, sistemele mari de baze de date puteau fi executate numai pe calculatoare de tip mainframe. În mod obișnuit era foarte costisitor să fie proiectate, achiziționate și întreținute aceste mașini. O dată cu apariția calculatoarelor din clasa stațiilor de lucru, care sunt puternice și ieftine, programatorii au posibilitatea de a proiecta rapid ți ieftin produse software pentruîntreținerea și distribuirea datelor. Cel mai folosit model de stocare a datelor este baza de date relațională.

2.1 Informațtii despre structura unei baze de date Access

Familiarizându-vă cu tabelele, formularele, interogările și alte obiecte dintr-o bază de date Access, ați putea efectua mai ușor o gamă largă de activități, cum ar fi introducerea datelor într-un formular, adăugarea sau eliminarea de tabele, găsirea și înlocuirea datelor și rularea interogărilor.

Access furnizează câteva instrumente pe care le puteți utiliza pentru a vă familiariza cu structura unei anumite baze de date.

2.2 Prezentare generala

O bază de date este o colecție de informații legate de un anumit subiect sau scop, cum ar fi urmărirea comenzilor clienților sau păstrarea unei colecții de muzică. Dacă baza dvs. de date nu este stocată pe computer sau este stocată doar parțial, este posibil să urmăriți informații din diverse surse pe care trebuie să le coordonați și organizați.

De exemplu, să presupunem că numerele de telefon ale furnizorilor dvs. sunt stocate în diverse locuri: într-un fișier de cartelă care conține numerele de telefon ale furnizorilor, în fișiere cu informații despre produse dintr-un dulap de dosare și pe o foaie de calcul care conține informații despre comenzi. Dacă numărul de telefon al unui furnizor se schimbă, va trebui să actualizați informațiile în toate cele trei locuri. Într-o bază de date Access bine proiectată, numărul de telefon se stochează o singură dată, astfel încât va trebui să actualizați informația respectivă doar într-un singur loc. Prin urmare, atunci când actualizați numărul de telefon al furnizorului, acesta se actualizează automat oriunde îl utilizați în baza de date.

Puteți utiliza Access pentru a gestiona toate informațiile dvs. într-un singur fișier. Într-un fișier al bazei de date Access, puteți utiliza:

Tabele pentru a stoca date.

•Interogări pentru a găsi și a regăsi doar datele pe care le doriți.

•Formulare pentru a vizualiza, a adăuga și a actualiza datele din tabele.

•Rapoarte pentru a analiza sau a imprima date într-un anumit aspect.

1. Stocați datele o singură dată într-un tabel, dar le vizualizați din mai multe locații. Atunci când actualizați datele, acestea se actualizează automat oriunde apar.

2. Regăsiți date folosind o interogare.

3. Vizualizați sau introduceți date utilizând un formular.

4. Afișați sau imprimați date utilizând un raport.

Toate aceste elemente – tabele, interogări, formulare și rapoarte – sunt obiecte ale bazei de date.

2.3 Tabele si relatii

Pentru a stoca date, creați un tabel pentru fiecare tip de informații pe care le urmăriți. Tipurile de informații ar putea include informațiile despre clienți, produse și detaliile comenzilor. Pentru a reuni datele din mai multe tabele într-o interogare, un formular sau un raport, dvs. definiți relații între tabele.

Stabilirea cheii principale Fiecare tabel ar trebui să aibă cel puțin un câmp a cărui valoare este unică pentru fiecare înregistrare (câmp cheie principală). Acest câmp este util pentru a identifica în mod unic fiecare înregistrare.

Relația între două tabele nu este obligatorie, dar este necesară, în general, pentru construirea interogărilor care acționează asupra acestor table (deși relația s-ar putea construi și când se construiește interogarea). Tipuri de relații:

Relația Mai multi-La-Mai multi – Este nerecomandată în baze de date ACCESS dar existentă în realitate.

Relația Unu-La-Unu – Este utilizată mai rar în proiectarea bazelor de date ACCESS

Relația Unul-La-Mai multi – Este cea mai frecventă în proiectarea bazelor de date ACCESS

2.4 Interogări

Pentru dezvoltarea de interogări, Access oferă un "Designer de interogare", o interfață grafică de utilizator, care permite utilizatorilor de a construi interogări fără cunoașterea limbajului de programare SQL.

În Query Designer, utilizatorii se pot "arăta" sursele de date de interogare (care poate fi tabele sau interogări) și selecta câmpurile pe care le doresc, printr-un simplu clic de mouse. Unul dintre beneficiile Acces din perspectiva unui programator este compatibilitatea relativă cu SQL (structurat Query Language ) – interogări pot fi vizualizate grafic sau editat ca declarații SQL, iar declarațiile SQL pot fi folosite direct în Macrocomenzi și Visual Basic pentru a manipula tabele Access.

Interogările în Access pot fi de următoarele tipuri:

O interogare de tip tabel încrucișat aranjează un set de înregistrări pentru a-l face mai simplu de vizualizat, utilizând atât anteturi de rând cât și anteturi de coloane. Datele pot fi văzute în același timp în raport cu două categorii. De exemplu, salariul mediu al fiecărui departament din toată baza angajaților.

O interogare de acțiune creează un nou tabel sau modifică un tabel existent adăugând date în el, ștergând date din el sau actualizându-l. Deoarece o interogare de acțiune este atât de puternică încât modifică efectiv datele tabelelor, este recomandat să faceți o copie de rezervă a datelor înainte de a executa o interogare de acțiune. De exemplu, crearea unei tabele de joncțiune internă între toate câmpurile angajaților și departamentelor lor.

O interogare cu parametri afișează o casetă de dialog atunci când se execută, solicitând utilizatorului să introducă informații care se vor utiliza drept criterii pentru interogare. De exemplu, selectarea datelor personalului care lucrează la un anumit departament, unde numele departamentului este dat de la tastatură.

2.5 Formulare

Puteți utiliza un formular pentru a vizualiza, a introduce și a modifica cu ușurință date, un singur rând o dată. De asemenea, puteți utiliza un formular pentru a efectua alte acțiuni, cum ar fi trimiterea unor date la altă aplicație. De obicei, formularele conțin controale care sunt legate la câmpurile subiacente din tabele. Atunci când deschideți un formular, Access regăsește datele din unul sau mai multe dintre tabelele respective, iar apoi afișează datele în aspectul pe care l-ați ales atunci când ați creat formularul. Puteți să creați un formular utilizând una dintre comenzile Formular de pe Panglică, Expertul formular, sau să creați dvs. un formular în vizualizarea Proiect.

O metodă foarte bună pentru introducerea datelor în tabele este crearea de formulare. Cu ajutorul unui formular, poți aloca exact atât spațiu cât este necesar pentru fiecare câmp și poți introduce informații în mai multe tabele simultan. Formularele pot interoga o bază de date MS Access, regăsirea înregistrărilor și afișarea pe browser.

Atunci când lucrăm cu date relaționale, (unde datele sunt stocate în tabele separate), de obicei este nevoie să vizualizăm datele din mai multe tabele sau interogări în același formular. De exemplu, doriți să vedeți date despre client, dar, în același timp, să vedeți și informații despre comenzile clientului. Subformularele sunt un instrument util pentru acest lucru.

Un subformular este un formular care se inserează în alt formular. Formularul primar se cheamă formular principal, iar formularul din interiorul formularului se numește subformular. O combinație formular/subformular este denumită uneori formular ierarhic, formular coordonator/detaliu sau formular părinte/fiu.

Formularul principal și subformularul din acest tip de formular sunt legate, pentru ca subformularul să afișeze doar înregistrări relaționate cu înregistrarea curentă din formularul principal.

1. Un tabel afișează mai multe înregistrări în același timp, dar ar putea fi necesar să defilați pe orizontală pentru a vizualiza toate datele dintr-o singură înregistrare. De asemenea, atunci când vizualizați un tabel, nu puteți actualiza datele din mai mult de un tabel o dată.

2. Un formular se concentrează pe o singură înregistrare o dată și poate afișa câmpuri din mai mult de un tabel. De asemenea, poate afișa imagini și alte obiecte.

3. Un formular poate conține un buton pe care faceți clic pentru a imprima un raport, a deschide alte obiecte sau a automatiza altfel activitățile.

2.6 Rapoarte

Puteți utiliza un raport pentru a analiza rapid datele dvs. sau pentru a le prezenta într-un anumit fel la imprimare sau în alte formate. De exemplu, puteți trimite unui coleg un raport care grupează datele și calculează totalurile. Sau puteți crea un raport cu datele despre adresă formatate pentru imprimarea etichetelor poștale.

1. Utilizați un raport pentru a crea etichete poștale.

2. Utilizați un raport pentru a afișa totalurile într-o diagramă.

3. Utilizați un raport pentru a afișa totalurile calculate.

2.7 Macrocomenzi

Macrocomenzile sau macro-urile permit utilizatorilor cu ușurință înlănțuirea de comenzi ușoare, cum ar fi rularea interogări, importul sau exportul de date, de deschidere și închidere forme, previzualizare și tipărirea de rapoarte, macrocomenzi etc Pot conține logica de bază (IF condiții) și capacitatea de a apela alte macro. Macro-urile pot contine, de asemenea, sub-macro-uri, care sunt similare cu subrutinele.

În Access 2007, au fost introduse macrocomenzile încorporate care sunt, în esență proprietățile de eveniment a unui obiect. Aceasta a eliminat necesitatea de a stoca macrocomenzi ca obiecte individuale. Macro-urile cu toate acestea, sunt limitate în funcționalitatea lor, de lipsa de bucle de programare și de logica avansate de codare. Dezvoltatorii cel mai profesionist de acces utilizează limbajul de programare Visual Basic pentru o mai bogată și mai puternic mediu de dezvoltare.

2.8 Module

Într-un program procedural clasic, execuția începe cu prima instrucțiune din program și urmează un traseu bine determinat. În programarea dirijată pe evenimente, – așa cum este Access, – un eveniment este o tastare, acționare de mouse, modificarea datelor unui form, închiderea unei ferestre etc. – ce duce la execuția unei părți de aplicație (macro, procedură, …). Ordinea în care se execută instrucțiunile depinde de ordinea în care au apărut evenimentele recunoscute de aplicație.

Într-o bază Access nu există un program principal; textul sursă este organizat în proceduri și funcții, și păstrat în module.

Orice modul conține o singură secțiune de declarații de variabile și constante, folosită în toate procedurile și funcțiile din modul, și una sau mai multe proceduri sau funcții.

Modulele pot fi:

modulele globale, care sunt obiecte separate în baza de date. Variabilele, constantele, procedurile, funcțiile, – se pot folosi în orice parte a aplicației, deci sunt globale.

 atașate formularelor/rapoartelor (mai bine zis fiecărui formular/raport), – căruia se creează un modul automat; toate declarațiile și procedurile acestora sunt locale/private acestora;

2.9 Evenimente

Un eveniment este un proces care are loc atunci când utilizatorul întreprinde o acțiune asupra unui formular sau unui raport. Evenimentele reprezintă o modalitate de a răspunde la o acțiune, cum ar fi efectuarea unui clic pe un buton.

On Click – Este procedura sau macrocomanda care se execută atunci când se dă click cu mouse pe un obiect de control

On Current – Este procedura sau macrocomanda care se execută atunci când se trece de la un articol la altul în cadrul formularului sau raportului

On Load – Este procedura sau macrocomanda care se execută atunci când formularul sau raportul este încărcat

After Update – Este procedura sau macrocomanda care se execută după ce se actualizează un câmp sau articol

Before Update – Este procedura sau macrocomanda care se execută înainte de a se actualiza un câmp sau articol

Before Insert – Este procedura sau macrocomanda care se execută atunci când se începe introducerea de date într-un articol nou

After Insert – Este procedura sau macrocomanda care se execută după ce se inserează un articol nou

On Delete – Este procedura sau macrocomanda care se execută atunci când articolul este sters

On Del Confirm – Este procedura sau macrocomanda care se execută înainte de confirmarea ștergerii unui articol

On Del Confirm – Este procedura sau macrocomanda care se execută după confirmarea ștergerii unui articol

On Dirty – Este procedura sau macrocomanda care se execută înainte de modificarea unui articol

On Got Focus – Este procedura sau macrocomanda care se execută atunci când controlul sau formularul este focusat

On Lost Focus – Este procedura sau macrocomanda care se execută atunci când se pierde focusul asupra controlului sau formularul

On Dbl Click – Este procedura sau macrocomanda care se execută atunci când se dă dublu clic pe controlul respectiv

On Mouse Up – Este procedura sau macrocomanda care se execută atunci când este apăsat butonul mausului

On Mouse Move – Este procedura sau macrocomanda care se execută atunci când este eliberat butonul mausului

On Key Up – Este procedura sau macrocomanda care se execută atunci când este eliberată apăsarea unei taste

On Key Down – Este procedura sau macrocomanda care se execută atunci când o tastă este inițial apăsată

On Key Press – Este procedura sau macrocomanda care se execută atunci când o tastă a unui caracter tipăribil este apăsată

On Undo – Este procedura sau macrocomanda care se execută înainte de anularea schimbării unui articol

On Open – Este procedura sau macrocomanda care se execută înainte de deschiderea unui formular sau raport

On Close – Este procedura sau macrocomanda care se execută înainte de închiderea unui formular sau raport

On Resize – Este procedura sau macrocomanda care se execută atunci când un formular este redimensionat

On Activate – Este procedura sau macrocomanda care se execută atunci când un formular sau raport este activat

On Deactivate – Este procedura sau macrocomanda care se execută atunci când un formular sau raport este dezactivat

On Unload – Este procedura sau macrocomanda care se execută atunci când un formular sau raport este închis

On Error – Este procedura sau macrocomanda care se execută atunci când se produce o eroare de execuție în formular sau raport

On Mouse wheel – Este procedura sau macrocomanda care se execută atunci când se rotește butonul din mijloc al mausului

On Filter – Este procedura sau macrocomanda care se execută atunci când filtrul este editat

On Apply Filter – Este procedura sau macrocomanda care se execută atunci când filtrul este aplicat sau șters

2.10 Caracteristici

Conceptul original de Access a fost pentru utilizatorii finali să poată să "acceseze" date din orice sursă. Alte caracteristici includ: importul și exportul de date de mai multe formate, cum ar fi Excel, Outlook, ASCII, dBase, Paradox, FoxPro, SQL Server, Oracle, ODBC, etc. De asemenea, Access are și posibilitatea de a folosi baze de date externe, neînglobate, în formatele:Microsoft Excel,Liste SharePoint,text XML, Microsoft Outlock,HTML, dBase,Paradox, conforme cu containerele de date, inclusiv: Microsoft SQL Server,Oracle MySQL, PostgreSQL, având aceleași posibilități de utilizare aceasta pentru vizualizare, interogare, editare, și de raportare. Acest lucru permite apelarea datelor existente cele mai recente date. Se pot efectua operații de join SQL între seturile de date de diferite formate, stocate pe diferite platforme.

Access stochează toate tabelele de baze de date, interogări, formulare, rapoarte, macrocomenzi și module în baza de date Jet Access ca un singur fișier. Microsoft Access utilizează atât formatul ACCDB, cât și MDB.

Un fișier MDE / ACCDE este o bază de date Microsoft Access fișier cu toate modulele compilate și tot codul sursă editabil eliminat, care cuprinde toate componentele: tabele, interogări, module, macrocomenzi, formulare și rapoarte.

Utilizatorii pot crea tabele, interogări, formulare și rapoarte și macrocomenzi Utilizatorii avansați pot folosi Visual Basic pentru a scrie soluții bogate cu avansate de manipulare a datelor și de control al utilizatorului.

Există șabloane pentru baze de date, atât în cadrul programului cât și pe site-ul oficial. Acestea permit utilizatorilor să construiască o bază de date cu tabele, interogări , formulare, rapoarte și macrocomenzi predefinite. Șabloanele nu includ cod Visual Basic.

De asemenea, are și modul de lucru în multiutilizator în rețea.

2.11 Protectia bazei de date

Cea mai simplă formă de protecție este parolarea bazei de date. Aceasta este o formă relativ slabă de protecție care pot fi ușor de spart.

Un nivel mai ridicat de protecție este folosirea unui grup de securitate, care necesită un nume de utilizator și o parolă. Utilizatorii și grupurile pot fi specificate împreună cu drepturile lor la tipul de obiect sau nivel de obiect individual.

Cap.3 Descrierea aplicatiei “Software de gestiune a populatiei în judetul Maramureș”

3.1 Crearea bazei de date “Populatie” cu ajutorul Microsoft Office Access 2013

Pentru crearea unei baze de date în acest mediu este nevoie în primul rând de deschiderea aplicației Microsoft Office Access 2013, o sa fie deschisă aplicația propriu zisă (figura 3.1.1) cu ajutorul căreia o să poată fi creată o bază de date.

Figura 3.1.1 Creare baza de date

După deschiderea programului vom da click pe “baza de date necomplectată” si vom alege numele dorit respect locatia unde o vom salva dupa care apasam pe butonul “crează”(figura 3.1.2)

Figura 3.1.2 Denumirea si crearea bazai de date

Figura 3.1.3 Baza de date goala

În figura 3.1.3 se poate vedea baza de date creată dar goală și fară un nume specific bazei de date momentan.

În cele ce urmează, vor trebui create cămpuri în această bază de date, care vor trebui populate cu date.

Figura 3.1.4 Adăugarea cămpurilor în baza de date

În cele ce urmează, vor trebui create cămpuri în această bază de date, care vor trebui populate cu date,în figura (3.1.5) vor trebui stabilite numele coloanelor, tipul de date, dacă acceptă câmpuri goale și cheia primară. După stabilirea acestor lucruri esențiale trebuie salvat tabelul prin efecturarea de click dreapta pe numele acestuia și alegerea opțiunii “Salvare”, moment în care va fi introdus numele dorit pentru table.

Figura 3.1.5 Numele campurilor in baza de date “Populatie”

Acum nu mai rămâne de făcut altceva, decât complectarea tabelului “Populatie” prin introducerea datelor dorite în table.(figura 3.1.6)

Figura 3.1.6 Baza de data complectata cu date

La fel se procedează pentru crearea tuturor tabelelor acestei baze de date, cât și pentru complectarea lor.

3.2 Descrierea bazei de date “Populație” , “Ocupație” ,“Religii”, “PartidePolitice”

Baza de date “Populație” la care este legată aplicația are în componență alte 3 tabele tip bază de date.(figura 3.2.1) și celelalte baze de date complectate cu date.(figura 3.2.2) (figura 3.2.3) (figura 3.2.4) (figura 3.2.5)

Figura 3.2.1 Relatile dintre tabele

Figura 3.2.2 Bază de date “Populație”

Figura 3.2.3 Bază de date “PartidePolitice”

Figura 3.2.4 Bază de date “Ocupație”

Figura 3.2.5 Bază de date “Religii”

3.3 Descrierea propriu-zisă a aplicației

Această aplicație este un sistem software destinat susținerii și eficientizării activității unei personae aflate la recensamant.

Aplicația propriu zisă este dezvoltată cu ajutorul mediului de programare Microfost Office Access 2013.

Aplicația are în componență patru forme, prima este cea principală care este deschisă la deschiderea aplicației, cea de-a doua este deschisă la deschiderea unui buton care deschide formularul de înregistrare, cea de-a treia forma este deschisă tot la deschiderea unui buton iar cea de-a patra tot la deschiderea unui buton.

Forma principal “Deschidere formular” a aplicației prezentata in figura 3.3.1 , este deschisă la pornirea aplicației și are în componență 9 butoane de tip “buton” și 3 hyperlinkuri către 3 tabele care evidențiează populația în județul Maramureș.

Figura 3.3.1 Pagina principala

La selectarea butonului “ Deschidere formular de înregistrare“ se va deschide o alta forma unde vom putea adăuga o persoana nou in baza de date. (figura 3.3.2)

Figura 3.3.2 Înregistrare persoana noua in baza de date

După ce am adăugat persoanele dorite putem apasa pe butonul “Închidere formular ” și va reveni la pagina principal.

Daca vrem să căutăm persoanele din baza de date după etnie vom da click pe butonul “Date după etnie” si se va deschide formularul cu numele “Date după etnie”.(figura 3.3.3) iar in hyperlink se va deschide un document Excel în care se va prezenta Populația stabilă după etnie în județul Maramureș. (figura 3.3.4)

Figura 3.3.3 Date dupa etnie

Figura 3.3.4 Populația din Maramureș dupa etnie

La selectarea butonului “Date dupa religie” se va deschide un formular nou in care putem selecta din baza existent persoana care vrem sa o cautam si ne va arăta ce religie are si în ce localitate se afla.( figura 3.3.5) iar dacă apasam pe hyperlink se va deschide un document Excel în care ni se prezintă totalu de religii si căte personae sunt de aceea religie în județul Maramureș.(figura 3.3.6)

Figura 3.3.5 Date dupa religie

Figura 3.3.6 Date dupa religie în județul Maramureș

Apăsăm pe butonul “Raport evidența populației” se deschide un raport în care ne este prezentat evidenta populației din baza noastră de date. (figura 3.3.7) si un buton de închidere raport în fiecare formular de rapoarte existent.(figura 3.3.8).

Figura 3.3.7 Raport populație

Figura 3.3.8 Buton de inchidere raport

După apăsarea butonului “Raportul populației dupa localitate și etnie” se va deschide un raport în care ne este prezentat din baza noastra de date persoanele de etnie si localitatea acestora.(figura 3.3.9) și un buton de inchidere raport.(figura 3.3.10)

Figura 3.3.9 Raportul populației dupa localitate și etnie

Figura 3.3.10 Buton de închidere raport populație după etnie și localitate

La apăsarea butonului “Raportul populației după partide” se va deschide un raport în care ne este prezentat raportul populației din baza noastra de date.(figura 3.3.11 și un buton de închidere raport (figura 3.3.12)

Figura 3.3.11 Raportul populației după partide

Figura 3.3.12 Inchidere raportoul populație după partide

După apăsarea butonului “Raportul populației după ocupație” se va deschide un raport în care este prezentata populația din baza noasta de date cu ocupația fiecăruia.(figura 3.3.13) și un buton de închidere a raportului (figura 3.3.14).

Figura 3.3.13 Raportul populației dupa ocupație

Figura 3.3.14 Închidere raport populației după ocupație

Mai avem pe pagina principal un buton “Raportul populatiei dupa religie” în care ne este prezentat populația din baza noastra de date după religie( figura 3.3.15) și butonul de închidere al acestui rapot (figura 3.3.16 ).

Figura 3.3.15 Raportul populației după religie

Figura 3.3.16 Închidere raportul populației după religie

Pe pagina principală mai avem 3 hyperlinkuri în care ne este prezentată o diagrama cu evidenta populației în funcție de religie,localitate,etnie și partide.(figura 3.3.17) (figura 3.3.18) (figura 3.3.19)

Figura 3.3.17 Diagramă după religie

Figura 3.3.18 Diagramă după localitate de naționalitate

Figura 3.3.19 Diagramă după denumirea partidelor

O să va prezint si interogarile după care am realizat rapoartele din baza de date în figurile urmatoare. (figura 3.3.20) (figura 3.3.21) (figura 3.3.22) (figura 3.3.23)

Figura 3.3.20 Interogare după etnie

Figura 3.3.21 Interogare după Ocupație

Figura 3.3.22 Interogare după partide politic

Figura 3.3.23 Interogare după religie

Concluzii

În zilele de azi din ce în ce mai multe sisteme, organizații și chiar economii naționale se bazează din ce în ce mai mult pe aplicații software, ba chiar unele sunt controlate de către acestea. Acest lucru face ca ingineriei software să fie zona în care se duce cea mai mare parte a investițiilor, fapt care duce la dezvoltarea și progresul acesteia pe zi ce trece. Problemelor existente în ingineria software le sunt date rezolvări tot mai rapide și eficiente, acesta fiind un lucru pozitiv privind automatizarea sistemelor, organizațiilor, reducăndu-se astfel numărul erorilor apărute în cadrul acestora.

În prezent, calculatorul reprezintă un instrument de lucru din ce în ce mai răspândit. Gama de aplicații este extrem de cuprinzătoare, calculatoarele fiind folosite în domenii ca: finanțe, comerț, medicină, telecomunicații, învățământ etc., se dezvoltă numeroase sisteme software care au ca scop ușurarea muncii utilizatorului.

Avantajele folosirii aplicației Software de gestiune a populației în județul Maramureș: realizarea unor evidențe rapide în ceea ce privește introducerea unor personae pe religi, localitate,etnie,partiede.

Pe viitor s-ar putea implementa un astfel de software de introducere mai sofisticat privind la datele despre populație

Bibliografie Web

https://ro.wikipedia.org/wiki/Microsoft_Access

Prima pagina

http://www.aut.upt.ro/staff/diercan/data/PSSC/curs-09.pdf

http://cadredidactice.ub.ro/sorinpopa/files/2012/12/carte_cnovac.pdf

Anexe

Butonul “Deschidere formular de înregistrare “ macrocomanda in (anexa 1).

Anexa.1 Deschidere formular de inregistrare

Butonul “Date dupa etnie “ macrocomanda in (anexa 2)

Anexa.2 Deschidere date dupa etnie

Butonul “Date dupa religie“ cu macrocomanda în (anexa 3)

Anexa.3 Deschidere date dupa religie

Butonul “Raport evidenta populației “cu macrocomanda în (anexa 4)

Anexa.4 Deschidere raport evidența populației

Butonul “Raportul populației dupa localitate și etnie “ cu macrocomanda în (anexa 5)

Anexa.5 Deschiderea raportului populației după localitate și etnie

Butonul “Raportul populației după partide “ cu macrocomanda în (anexa 6)

Anexa.6 Deschiderea raportului populației dupa partied

Butonul “Raportul populației după ocupație “ cu macrocomanda în (anexa 7)

Anexa.7 Deschiderea raportului populației după ocupație

Butonul “Raportul populației după religie “ cu macrocomanda în (anexa 8)

Anexa.8 Deschiderea raportului populației după religie

Butonul “Închiderea aplicației “ cu macrocomanda în (anexa 9)

Anexa.9 Închiderea aplicației