Lect. Univ. Dr. Teodorescu Camelia Student Ciomag D. Elena Raluca BUCUREȘ TI 2017 2 UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘ TI Facultatea de Geografie ANALIZA… [609836]

1

UNIVERSITATEA DIN BUCURE ȘTI
Facultatea de Geografie

LUCRARE DE DISERTAȚ IE

Coordonator științ ific
Lect. Univ. Dr. Teodorescu Camelia

Student: [anonimizat]
2017

2

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘ TI
Facultatea de Geografie

ANALIZA INDUSTRIEI DE CAZARE Î N ZONELE
RURALE MOLDOVENEȘ TI CU BOGAT
POTENȚ IAL TURISTIC

Coordonator științi fic
Lect . Univ. Dr. Teodorescu Camelia

Student: [anonimizat]
2017

3
CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITOLUL I
Caracterist ica generala a industriei unităț ilor de cazare cu specific turistic rur al din regiunile cu
bogat potenț ial turistic………………………………………. . ………. …………………… ………………………. ….. 10
1.1. Anali za factorilor de importanță majora în determinarea calitaț ii infrastructurii oferite turi știor
pentru cazare, alimentație și agrement î n structurile turistic e …………………….. ………………… …….. 10
1.2. Rolul principal al industriei un ităților de cazare cu specific turistic rural. … …………………….. 20
1.3. Caracteristica importanței legislației cu privire la organizarea și desfășurarea activității
unităților de cazare cu specific turisti c rural. ………. ………. …………………………………….. …….. ……… 24
CAPITOLUL II
Determina rea strategiilor de dezvoltare în privința perfecționării calității serviciilor prestate de
unitățile de cazare din spaț iul rural…………. ………………………….. . ……………………………………. ……. 34
2.1. Strategiile de dezvoltare a turismului rural în contextul unităților de cazare și primire turistică
cu specific rural. ………….. ………………………. ………………………………………………… ……………………. 34
2.2. Factorii cheie care contribuie la dezvoltarea industriei de ca zare cu tenta turismului
rural …………………………………………………………….. ………….. ………. …………………………………… …… 40
CAPITOLUL III
Analiza specifică a unităților de cazare focusate în zonele cu un bogat potenț ial turistic rural
3.1. Metode de promovare a industriei de cazare și barierele întâln ite în această
privință. ……… ………………………………… …………………………………………………………… ………………… 60
3.2. Caracteristica calității serviciilor prestate în cadrul industriei de cazare din mediul rural.
Analiza satisfacției turiștilor prin chestionar, cu privire la calitatea serviciilor prestate în unitățile
de cazare turistice rurale. ………………….. ………………………………………………………………… …………. 68
3.3. Metode de petrecere a timpului liber în cadrul unităților de c azare, analiza formelor de
agrement prezente în industria de cazare din mediul rural. ……. ………………………………………. …. 78
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
ANEXE

4
INTRODUCERE

Turismul rural a cunoscut în ultimul decen iu o evoluție spectaculoasă, atât în planul ofertei
cât și al cererii sub influența a numeroși factori. R epublica Moldova considerată pe bună dreptate
colțișor de rai, prin cadrul natural deosebit, are mari posibilități de a dezvolta turismul rural, fiind
gazdă a turiștilor veniți aici să petreacă cîteva zile de liniște și relaxare, departe de zgomotoasele
orașe.
Necesitatea elaborării unei lucrări privin d analiza industriei de cazare în zonele rurale
moldovenești cu bogat potenț ial turistic a derivat din faptul că, pe aceste meleaguri întâlnim
numeroase forme native, valori fundamentale ale existenței umane și ele mente specifice de atracție
turistică care, în contextul unei optime exploatări, ar putea genera un plus în ceea ce privește
dezvoltarea așezărilor umane din zonă. Astfel, majoritatea direcțiilor de cercetare au vizat o analiză
obiectivă asupra diversități i și calității resurselor turistice, precum și modalitățile prin care pot fi
valorificate acestea, în contextul mai larg al dezvoltării durabile.
Prin dezvoltarea turismului se urmărește dezvoltarea armonioasă și echilibrată a
localităților rur ale. Tipul t urismului rural jucâ nd aici rolul primordial. Prin dezvoltarea acestui tip
de activitate în localitățile rurale se urmărește modernizarea sistemului de locuire și a
infrastructurii în corelație cu păstrarea specificului arhitectural și valorificarea eficie ntă a
resurselor existente pe teritoriu, asigură o dezvoltare economică echilibrată a teritoriului prin
antrenarea disparităților existente între regiuni și valorificarea eficientă a tuturor categoriilor de
resurse de cele mai multe ori la scară mică și ca re nu pot fi valorificate maxim prin alte activități.
Scopul prezentei lucrări este de a studia și expune potențialul turistic al Republicii Moldova
de primire și deservire a turiștilor în spațiile rurale, dar și punerea în discuție a problemelor cu care se
confruntă azi turismul rural al țării și obstacolele care stau în calea dezvoltării mai eficiente a turismului
Moldovei, cît și studierea posibilităților și metodelor de înființare și dezvoltare a unei afaceri în mediul
rural. Apare necesi tatea de a ana liza și cercetata potențialul turistic din mediul rural deoarece numarul
de turiști interni și externi în Republica Moldova este în c reștere de la un an la altul.
Din faptul că Moldova mai dispune și de un potențial turistic – natural bogat, cultural și
istoric se deduce o dezvoltare de viitor a turismului țării. Ca acest viitor să fie câ t mai aproape
trebuie să rezolvăm problemele cu care se confruntă actualmente industria turismului Moldovei,
infrastructura, probleme ecologice ș i financiare . Republica Moldova are unele avantaje în

5
dezvoltarea turismului, create în mare măsură de însăși așezarea geografică , unde turismul poate
fi practicat și iarna , dar ș i vara.
Lucrarea dată „Analiza industriei de cazare în zonele rurale moldovenești cu bogat
potenț ial turi stic„ este o încercare de a cerceta și analiza posibilitățile de dezvoltare de viitor a
turismului în mediile rurale și nivelul actual de dezvoltare a acestuia, cazarea și deservirea turiștilor
în mediul rural, realități și planuri de viitor. Toate astea p e baza analizei literaturii de specialitate
și a observației pe teren.
Prezenta lucrare include introducere, trei capitole, concluzii, studiu de caz, bibliografie,
anexe.
Conturarea și structurarea acestei lucrări s -a reali zat cu sprijinul doamnei lector universitar
doctor Teodorescu Camelia , coordonatorul științific al lucrării, căreia îi aduc cele mai sincere
mulțumiri.
În CAPITOLUL I am încercat să fac o caracterizare mai generală a industriei unitaț ilor
de cazare cu specific turistic rural din regiunile cu bogat potențial turistic. Analizâ nd detaliat
factorii de importanță majoră în determinarea calitaț ii infrastructurii oferite turi știlor pentru cazare,
alimentație și agrement î n structurile tu ristice rurale. De asemenea am încercat să determin rolul
principal al industrie i de cazare cu specific rural. Și nu în ultimul rînd m -am axat pe importanț a
legislatiei cu privire la organizarea și desfășurarea activităț ilor turistice rurale.
În CAPITOLUL II am determ inat strategiile de dezvoltare pentru perfecționarea calităț ii
serviciilor prestate de unitațile de cazare din spațiul rural. La acest capitol am încercat săv pun
accentul pe factorii cheie ce contribuie la dezvoltarea industriei de cazare cu tenta turismului rural.
CAPITOLUL III constă din analiza specifică a unităților de cazare focusate în zonele cu
un bogat potenț ial turistic rural. La acest capitol am desc ris metod ele de promovare a industriei de
cazare și barierele întâlnite în aseastă privință. Am î ncercat să fac o ampla caracteri stică a calității
serviciilor prestate î n cadrul industriei de cazare din mediul rural, analizând satisfacția turiș tilor
prin chestionar. De asemenea am propus metode de petrecere a timpului liber în cadrul unităț ilor
de cazare, am analiza t formele de agr ement prezente î n industria de cazare din mediul rural.
Astfel, această lucrare reprezintă un studiu complex al desfășurării turismului moldav în
mediile rurale. Trebuie însă de remarcat că cererea pentru turismul rural încă nu este bine formată,
deoarec e în Moldova sunt un număr mic de pensiuni rurale, dar consumatorii încă nu au cunoscut
avantajele turismului la sat.

6
CAPITOLUL I
Caracteristica generală a industriei unităț ilor de cazare cu specific turistic rural din
regiunile cu bogat potenț ial turistic
1.1. Analiza factorilor de importanță majoră în determinarea calității infrastructurii oferite
turiștilor pentru cazare, alimentație și agrement în structurile turistice rurale.
Definirea ruralului nu este nou ă, la fel ca ș i turis mul rural în general. R uralul ș i ruralitatea
sunt obie cte de studio pentru mai multe științ e, cum ar fi sociologia, economia, geografia,
agronomia și în special etnografia.
Turismul rural reprezintă o activitate economică , ce face parte din ramura economi e și
anume tuismul, în același timp face parte și din baza economiei așeză rilor natural e. Turismul rural
este cea mai întrebuințată modalitate de conservare a calităților umane și natural pentru un spaț iu
geografic, un excelent mod de creștere și educaț ie a calității vieț ii.
Practicarea turismului într -o anumită regiune, implică pe de o parte dezvoltarea
infrastructurii în vederea asigurării condițiilor optime pentru o bună valorificare a resurselor
turistice de care dispune zona, iar pe de altă parte presupune o presiune mai mare sau mai mică
asupra mediului apărută în urma diferitelor tipuri de amenajări pentru turism. Astfel, dacă
considerăm numai numărul de locuri în unitățile de cazare putem de duce intensitatea fenomenului
turistic pentru o zonă/ regiune/ localitate, fie p rin raportarea acestuia la populația totală a unității
luate în considerare, fie prin raportarea la suprafața de referință .
“Infrastructura turistică este un factor de importanta majoră ce are menirea să contribuie
maximal la îmbunătățirea accesului vizita torilor la atracțiile de interes turistic, si valorificarea lor,
oferind cele mai diferite comodități de ordin social pentru vizitatori în spaț iile unde sunt s ituate
obiectivele turistice. Republica Moldova dispune și de o mulțime de locuri pitorești ce of eră
turiștilor satisfacția și relaxarea dorită. Fără o atare infrastructură turismul în masă nu poate avea
loc. Înzestrarea unui teritoriu cu infrastructură turistică este posibilă prin asigurarea lui cu
următoarele obiective, ce formează diverse sisteme t eritoriale, și anume:
1. instituții, organizații și î ntreprinderi de stat, particulare, sindicale și mixte, care să se
ocupe de managementul și gestiunea industriei turismului;

7
2. întreprinderi de cazare și deservire complexă a turiștilor;
3. căi de com unicație și unități respective de transport pentru călători;
4. instituții de învățăm înt pentru pregătirea și perfecț ionarea din punct de vedere
profesional a personalului serviciilor de turism.”

Unele obiective, cum sunt drumurile, hotelurile, motelurile, întreprinderile de alimentație
publică și de comerț, stațiile de alimentare cu combustibil și de deservire tehnică a autovehiculelor
etc., sunt menite nu numai pentru turiști, ci și pentru toți c etățe nii ce se deplasează dintr -un loc în
altul c u cele mai diverse ocazii. Însă în comparație cu Republica Moldova în statele cu turism
dezvoltat infrastructura este maximal orientată și acomodată inclusiv pentru necesitățile turiștilor.
“Rețeaua de cazare turistică este formată din hoteluri, hoteluri -restaurante, moteluri, vile
turistice, bungalouri, pensiuni turistice, pensiuni agroturistice, campinguri, sate de vacanță, tabere
de vacanță, apartamente (sau camere) de închiriat în locuinț e familiale și altele.
Esențial în infrastructura turistică sunt și căile de acceas spre pensiunile și locurile de
recreație – toate tipurile de drumuri (de automobile, căi ferate, fluviale, maritime, aeriene) cu
punctele de primire și relansare a pasager ilor – gările auto, stațiile de cale ferată, portur ile,
debarcadele, aeroporturile, amenajate cu multiple servicii pentru călători. Cele mai importante căi
pentru turism sunt drumuri le publice pentru automobile. Căile ferate ale republicii, ca și cele
fluviale, în scopuri turistice se folosesc slab. Gările feroviare și debarcadele fluviale nu au o
amenajare suficientă pentru călători și aproape că nu sunt solicitate.
Un număr considerabil de călători solicită căile aeriene, îndreptâ ndu-se din aeroportul
internațional Chișinău spre marile aeroporturi europene (Frankfurt pe Main din Germania, Siphol
din Olanda, aeroporturile Parisului, Londrei, Moscovei etc.), de unde călătorii pot ajunge aproape
în toate colțurile lumii .
Desigur însă pentru turiștii străini și cei locali cel mai preactic mijloc de transport rămîne
a fi autoturismul propriu, însă sunt și frecvenți turiști ce preferă călătoriile aeriene, pentru că sunt
cele mai comode, ajungâ nd la destinație într -un timp minimal posibil .
Ca și în orice alt dom eniu de activitate, dezvoltarea turismului depinde foarte mult de
nivelul pregătirii profesionale a personalului ocupat în această sferă .

8
De la o vreme încoace se văd și încercările de a pregăti specialiști în domeniul turismului
rural, nu doar cel hotelie r. După cum se observă și tendința de dezvoltare și promovare a turismului
rural în localitățile din republică.
Una din părțile componente ale infrastructurii turistice este sistemul existent creat de
promovarea și propagare a turismului, inclusiv prin rec lamă. Reclama ofertei turistice are o
însemnătate decisivă în formarea și orientarea direcțională a contingentelor de turiști.
O însemnătate deosebită pentru dezvoltarea tu rismului au expozițiile internaț ionale
specializate „Sports, Leisure, Tourism” orga nizate anual în pavilionul „Moldexpo”.
În ascensiune se află sistemul de informare și reclamă computerizată, ce oferă accesul la
sistemul informațional mondial (internet). În viitorul apropiat computerul are perspectiva să
înlocuiască treptat majoritatea celorlalte forme de reclamă. De baza de date pentru o plată modestă
se poate folosi oricine. La solicitarea ofertantului, reclama poate să se afle în rețeaua computerizată
orice durată de timp.
“Privite în ansamblu, starea și functionare a infrastructurii t uristice a Republicii Moldova
lasă mult de dorit. Serviciile de cazare s unt nesatisfăcătoare, mai ales î n ce privește nivelul
comodităților. Din cauza numărului redus de turiști străini care vizitează republica și costul înalt
de cazare pentru turiștii băș tinași, capacitatea de ocupare a serviciilor de cazare este slabă ”.
În general, prin capacitate de cazare se înțeleg acele dotări de bază materială care asigură
înnoptarea și odihna turiștilor pe o anumită durată de timp, în baza unor tarife determinate,
diferențiate în funcție de gradul de confort oferit pe perioada din an în care sunt solicitate. În
practica turismului modern, serviciul de cazare este produsul a ceea ce se numește industria
hotelieră, sector care înglobează ansamblul activităților desfășu rate în spațiile de cazare, acele
prestații oferite turistului pe timpul și în legătură cu rămânerea lui în unitățile hoteliere.
“Capacitatea de cazare turistică poate fi evaluată folosind un set de indicatori ca capacitatea
de cazare existentă, respectiv numărul total de paturi (locuri de cazare) construite. În funcție de
scopul și necesitățile analizelor specifice activității hoteliere, din acest indicator global poate fi
desprinsă o serie de indicatori parțiali care caracterizează structura distributivă a locurilor de cazare
și anume: oferta de camere individuale; oferta de locuri de cazare în camere individuale; oferta de
camere duble; oferta de locuri de cazare în camere duble ”.
Capacitatea de cazare în funcțiune, exprimă oferta de cazare ținând cont de numărul de
locuri care pot fi oferite la cazare și numărul de zile cât pot fi ele utilizate într -un an luând în

9
considerare zilele de neutilizare datorită unor lucrări de reparații, igienizare, etc.; se exprimă prin
numărul de zile -locuri de cazare. Ofert a programată de cazare, exprimă volumul activității de
cazare pe care și -l propune să -l realizeze într -o anumită perioadă de timp (lună, sezon, an), luând
în considerare caracterul sezonier al cererii, posibilitățile de încălzire a spațiilor.
În republica Moldova oferta de cazare în mediul rural este dezvoltată în centrul republicii.
În zona de nord și sud a Republicii Moldova oferta de cazare în mediul rural în unele regiuni este
slab dezvo ltată iar în altele nu se găsește nici un hotel sau o pensiune rurală.
Lipsa unei infrastructuri corespunzătoare (drumuri de tip european, spații de cazare,
hoteluri cu servicii impecabile la nivel mondial etc.), situația economică precară în care se află țara
și un șir de alte cauze nu permit valorificarea eficientă a acestui potențial.
Conform unor surse oficiale, în Republica Moldova din oferta de cazare funcționează circa
60 de structuri de cazare care oferă 5479 de locuri pentru vizitatori. Conform unor autori, în
Republica Moldova ramura turismului dispune de 70 hoteluri, pensiuni, case pentru cazarea
vizitatorilor și moteluri. Capacitatea de cazare este de 6700 locuri, capacitate utilizată în proporție
de numai 20 la sută anual. Majoritatea ofertelor structurilor de cazare rurale nu cores pund
criteriilor internaționale de calitate. În principiu, în afara perimetrului mun. Chișinău, în toate
localitățile din republică se observă o insuficiență a structurilor de cazare ce prestează servicii de
calitate la prețuri libere. Numărul de apartamen te private folosite în scopuri de cazare nu este
cunoscut. Funcții deosebite pentru turiști îndeplinesc vilele rurale. În Republica s -au păstrat și
activează peste 200 de tabere de odihna pentru elevi, ce funcționează în timpul de vară . Funcții
deosebite p entru turiști îndeplinesc vilele rurale .
Oferta alimentației publice, alături de transport și cazare, constituie o componentă
importantă a activității din domeniul turismului, încadrându -se integral în categoria ofertelor
serviciilor de bază. Privită prin prisma calității sale de componentă a ofertei produsului turistic,
respectiv a serviciilor de bază, alimentația publică determină calitatea prestației turistice în
ansamblul ei, influențează conținutul și atractivitatea ofertei turistice cu majore implicaț ii asupra
dimensiunilor și orientării fluxurilor turistice.
În conformitate cu normele aprobate, în Republica Moldova pot funcționa următoarele
tipuri de unități de alimenta ție pentru turism :

10
1. restaurant – categoria lux, I, a II -a, a III -a;
2. bar – categoria lux, I, a II -a, a III -a;
3. unități de fast -food – categoria I, a II -a, a III -a;
4. cofetărie – categoria lux, I, a II -a, a III -a;
5. patiserie, plăcintărie, simigerie, covrigărie – categoria I, a II -a, a III -a;
Oferta restaurantul c lasic din mediul rural este un larg sortiment de preparate culinare
gustări calde și reci, minuturi, salate, produse de cofetărie, patiserie, fructe, băuturi alcoolice și
nealcoolice, produse din tutun etc.
Oferta restaurantul specializat din mediul rural este un sortiment specific de preparate
culinare și băuturi care se află permanent în lista -meniu, în cond ițiile unor amenajări și dotări
clasice sau adecvate structurii sortimentului pescăresc, vânătoresc, rotiserie, zahana, dietetic,
lactovegetarian, fa milial, pensiune etc. care formează obi ectul specializării.
Oferta restaurantul cu specific din mediul rural este o unitate de alimentație de recreere și
divertisment care, prin dotare, profil, ținută vestimentară a lucrătorilor, meniurile recreative și
structura sortimentală trebuie să reprezinte obiceiuri gastronomice locale, naționale și tradiționale,
ori specifice diferitelor zone.
Oferta grădinilor de vară este o unitate amenajată în aer liber, dotată cu mobilier specific
“de grădină” și decorată în m od adecvat. Servește un sortiment diversificat de preparate culinare,
băuturi alcoolice și nealcoolice, cafea, fructe, produse de tutun.
Oferta barului în mediul rural este un sortiment diversificat de băuturi alcoolice și
nealcoolice și o gamă restrânsă de produse culinare. Cadrul ambiental este completat cu program
artistic, audiții muzicale, video, TV . În republica Moldova în mediul rural se întâlnesc diferite
tipuri de baruri: bar de noapte, bar de zi, cafe -bar cafenea, disco -bar, bufetul -bar.
Patiser ia este o unitate specializată pentru consumul pe loc sau desfacerea la domiciliu a
producției proprii specifice, în stare caldă ca plăcinte, ștrudele, pateuri etc. Sortimentul de băuturi
include bere la sticlă, băuturi nealcoolice, răcoritoare, lactate.

11
“În cadrul gospodăriei țărănești, turistul poate opta pentru servirea mesei sau nu. Cu toate
acestea, masa constituie o motivație de bază în alegerea acestei forme de turism. Pregătirea mesei
de către gazdă se face cu respectarea tradițiilor culinare ale l ocului. Indiferent dacă vesela este din
lut sau din porțelan, servirea trebuie făcută, în principiu, cu respectarea regulilor de mânuire și
așezare pe masă valabile în restaurant. Pentru vânzarea produselor alimentare obținute în
gospodărie trebuie avut gr ijă ca animalele să fie sănătoase, iar tratamentele chimice să fi e restrânse
la minimum necesar.”
Transportul reprezintă una dintre componentele de bază ale prestației turistice . În
desfășurarea practică a traficului turistic se utilizează o gamă variată de mijloace de transport .
Transportul rutier se situează pe primul loc în derularea traficului turistic atât pe plan intern cât și
pe plan internațional . Opțiunea masivă a turiștilor pentru transportul rutier este motivată de
avantajele pe care acesta, în special autoturismul, le oferă în privința libertății de mișcare,
atractivității călătoriei, costului călătoriei etc. Deși în ceea ce privește rapiditatea și confortul
deplasării, mijloacele auto sunt concurate de cele feroviare și aeriene, participarea lo r la traficul
turistic este în continuă creștere .
Activitățile de agrement se grupează și se regrupează, în timp, în funcție de locul unde se
desfășoară, de nivelul de organizare (stațiune, unitate de cazare și/sau de alimentație, de către alți
terți pentr u întreaga activitate turistică), de forma de participare a turiștilor. Cel mai frecvent,
organizarea agrementului se particularizează pe formele rurale de turism cunoscute, clasificate, în
funcție de destinațiile de călătorie:
– de litoral pe malurile râ ului Nistru și Prut;
– agro – de vară și de iarnă;
– balnear în toate stațiunile balneo climaterice din republica Moldova
– în sate pe trasee turistice cultural istorice.
Pregătirea specialiștilor pentru turism este coordonată slab. Nu se duce o evidenț ă
satisfăcătoare a numărului de specialiști pregătiți și a celor încadrați în muncă pe specialitate.
Problema ghizilor nu este atâ t de simplă, cum pare la prima vedere. De câ nd cu specialiștii
de profil larg (istoricii, muzeografii, geografii) aici trebui e angajate persoane care cunosc

12
obiectivele turistice pe c are le prezintă turiștilor. La î ntreprinderile vinicole sunt necesari agronomi
viticultori, tehnologi – oenologi; la întreprinderile și secți ile (atelierele) de artizanat –specialiști în
prelucrarea artistică a lemnului, metalelor, pielii, țesutului covoarelor, confecționarea hainelor
naționale, a obiectelor de broderie, croșetat etc. în gospodăriile țărănești în cazul dezoltării
turismului rural ghizii principali ar trebui să fie stăpînii acestor gos podării, care să cunoască
engleza, franceza. Sunt necesari și specialiști regionaliști care ar cunoaste bine regiunile și
localitățile pe care le prezintă.
1.2. Rolul principal al industriei unităților de ca zare cu specific turistic rural
Un rol destul de important în atr agerea turiștilor î ntr-o destinație turistică din mediul rural
îl reprezinta calitatea serviciilor și totodată criteriile de calitate. Turismul reprezintă forța motrice
globală a dezvoltăr ii, prosperității și bunăstării.
Un element specific turismului rural este reprezentat de celelalte tipuri de structuri de
primire:
• motelul este inclus în cadrul structurilor de primire ale turismului rural atâta timp cât e
situat în apropierea localității rurale și oferă servicii specifice acestui tip de turism;
• hotelul rustic pavilionar este considerat acel tip de hotel turistic situat în mediul rural,
oferind mai multe pavilioane rustice;
• cazarea în campinguri necesită pentru turismul rural elaborarea și aplicarea unor
reglementări specifice acestei forme de turism care să includă elemente legate atât de terenurile pe
care sunt amplasate, cât și de comportamentul turiștilor;
• pensiunile turistice au, ca și gospodăriile, o capacitate cuprinsă între 3 -20 camere, oferind
turiștilor găzduirea, servirea mesei și servicii de agrement, dar ele pot funcționa atât în cadrul
locuințelor cetățenilor cât și în clădiri independente ce includ spații s pecial amenajate pentru
cazarea turiștilor pregătirea și servirea mesei acestora;
• în cadrul taberelor școlare, de creație artistică sau pentru activități ecologice, se desfășoară
activități ce asigură menținerea și transmiterea unor tradiții cultural -artistice populare
moldovenești dezvoltarea unor aptitudini și îmbogățirea cunoștințelor din diverse domenii sau
chiar de creație artistică, în contextul menținerii, protejării și conservării mediului natural.

13
Serviciile rurale care dau conținut produsului t uristic se constituie dintr -o combinație de
cel puțin patru tipuri de bază (total diferite ca natură). Este vorba de serviciile: de transport, de
cazare, de alimentație și de agrement. Nu întotdeauna produsul turistic rural presupune prestarea
tuturor celo r patru tipuri de servicii. Dintre toate serviciile care dau conținut produsului turistic,
indispensabil este serviciul de agrement (căruia îi sunt as imilate și serviciile de tratament și de alt
interes, care motivează călătoriile), în lipsa căruia celelal te trei categorii ies din sfera de cuprindere
a turismului.
“Structura de primire turistică împreună cu satul și spațiul, în condițiile derulării
activităților specifice turismului rural creează tendința de comprimare a timpului și spațiului,
conferind ace stuia o activitate și un interes crescând pentru practicarea lui, modificându -și
favorabil dimensiunile dezvoltării economice, sociale și culturale ”.
Pentru atragerea turiștilor potențiali și păstrarea relațiilor bune cu foștii clienți și cei fideli ,
un ma nager competent ar trebui să știe principalele elemente specific e produsului turistic, deoarece
toate componentele produsului turistic a u menirea de a asigura satisfacția consumatorilor , lucru nu
tocmai ușor de realizat .
Fiind foarte conștienți de faptul c ă fiecare persoană are nevoie de odihnă și recreere, este
evident că atât cererea, cât ș i oferta în turism nu va disparea niciodată. De asemenea, tendința este
evidentă: tot mai mulți turiști caută locuri liniș tite, neaglomerate, intime, uneori “să lbatice” , puțin
cunoscute. Vor al ege să -și petreacă timpul liber în mijlocul naturii, preferâ nd pensiunile turistice
rurale. Toate acestea deoarece, pentru turiști, pensiunile reprezintă, pur și simplu, șansa de a
petrece un sejur într -un loc plăcut, liniștit, dep arte de zgomotul și forfota specific e orașelor în care
locuiesc și muncesc . Prestatorii serviciilor ar trebui să se ocupe în primul rând de amenajarea
unităților de cazare ținâ nd cont de mediul rural, fac ând în aș a fel ca și clientul să se regăsească în
ruralitatea, tradițiile încă păstrate și obiceiurile stră bune, prin urmare casa bunicilor sau a părinților
de la țară, o casă cumpărată, casă de vacanță sau propria locuință să fie transformate în pensiuni .
În concluzie putem s pune că turiștii pentru a dev eni cu adevărat impresionați și atrași de
locurile date, rămânâ nd clienți fideli ai pensiunii ar trebui ca totul să fie la cel mai înalt nivel, atâ t
ospitalitatea, amabilitatea, buna dese rvire, câ t și ambianța plăcută liniștită și prietenoasă .

14
1.3. Caracte ristica importanței legislației cu privire la organizarea și desfășurarea
activității unităților de cazare cu specific turistic rural.
Legislatia î n domeniul turismului reglemeantează raporturile juridice ce țin de elaborarea
și promovarea politicii de stat î n do meniul turismului, organizarea ș i coordonare a activității
turisticie și a activității de î ntreprinz ător î n domeniul turism ului, forme de turism, crearea ș i
activitat ea zonelor turistice naț ionale, stabilește cerinț ele privind c alitatea serviciilo r turistice și
asigurarea securității turiștilor, precum ș i principi ile de colaborare internațională în domeniul
turismului. Legislaț ia consti tuie o madalitate de asigurare ș i dezvoltare a turismului și serviciilor
calitative și inofensive în urma acțiunil or de plasare pe piaț a din partea operatorilor turistici și
reprezintă una din instituțiile legislaț iei civile.
În prezent problema privind conștientizarea importanței turismului este destul de actuală,
deoarece turismul adeseori este perceput ca o activit ate neesențial ă pentru dezvoltarea economică.
Fiind un sector de prestare servicii, turismul contribuie la dezvoltarea economiei prin acumularea
de capital în cadrul a cca 12 tipuri de activități specifice ramurii.
La etapa inițială se evidentiază tot mai tare necesitatea conștientizării problemei date la
nivel instituțional, ceea ce ar asigura o mai bună înțelegere și percepere a necesităților dezvoltării
turismului la nivelul instituțiilor guvernamentale (ministere, departamente). Conștientizarea
importan ței turismului la nivelul autorităților administrației publice locale este necesara precum și
al populației. Atr agerea investițiilor din industria turismului întâmpină în calea sa deficienț e, cum
ar fi:
Lipsa de înțelegere a importanței turismului în de zvoltarea economica și socială.
Lipsa informației necesare pentru conștientizarea importanței turismului.
Lipsa unor programe naționale de conștientizare a importanței turismului.
În actualitatea importanței turismului, direcț iile strategice au un r ol destul de important,
antrenarea mass -media în promovarea potențialului turistic natural și antropic al Republicii
Moldova, cu anunțarea de concursuri și publicitate. O alta veriga în conștientizarea importanț ei
turismului ar fi s ș elaborarea programelor naționale, ce va include diferite acțiuni pentru întreaga
societate. O directivă strategică în acest sens, ș i cea mai importantă ar fi în primul rî nd introducerea

15
în programele de învățămînt, în licee, școli, colegii și instituții de învățămînt superior a unor cursuri
ce țin de conștientiza rea importanței patrimoniului turistic național, ș i anume, atragerea popula ției
în a p romova turismul rural, cu tradiț iile si obiceiuril e zonelor respective, inclusiv și excursii cu
caracter instructiv. De altfel ș i antrenarea societății civile din sectorul neguvernamental în
programele de conștientizare a importanței turismului ar avea un success deosebit.
În cadrul industriei turismului activează mai multe companii turistice și ho teluri cu capital
străin. Iar până l a momentul de faț a, la nivel de stat, nu au fost întreprinse măsuri majore pentru
încurajarea investițiilor străine în domeniul turismului la general, ne mai vorbind aparte de
turismul rural, ce are nevoie intr -devar de mult efort, investiție, ș i promovare .
“Este foarte necesar extinderea investițiilor străine, nu numai din motive financiare, dar și
pentru conștientizarea internațională a potențialul ui de dezvoltare a produsului turistic
moldovenesc. Î n acest sens experiența internațională ne demonstrează c ă aplicarea unor stimulente
financiare specific domeniului investițional (investiții solide) nu este totalmente eficace și poate
provoca distorsiuni în cadrul pieței. În această ordine de idei se impune eliminarea barierelor
birocratice. O atare opțiune nu reflect ă activitatea întreprinderilor mici și mijlocii ”.
La fel ca și în cazul conștientiză rii importanț ei turi smului în promovarea investițiilor
întâlnim câteva deficienț e majore cum ar fi o atitudine inegală față de investitorii locali și cei
străini. U n alt impediment ar fi c ă legea cu privire la investițiile străine nu corespunde prevederilor
legislației turisti ce Republicii Moldova. La o altă etapă a inves tițiilor putem spune ca avem un ritm
destul de lent de privatizare și succese modeste la privatiz area obiectivelor aferente industriei
turismului . De asemenea nu avem nici agenț ie specializa tă în atragerea și promovarea investițiilor,
în particular, în industria turismului. Cel mai ră u lucru e legat de existența unor bariere birocratice
pentru investitori.
Nu există o structură a statului responsabilă de implementarea politicilor în domeniu. Lipsa
armonizării legislației turistice cu legislația Uniunii Europene în domeniu turistic are un impact
negativ în acest sens. La fel ș i absența amendament elor la actele legislative privind armonizarea
legislației turistice cu alte prevederi legale, inițiate anterior sau în alt e domenii conexe este o
problemă majoră . Lipsa unor acte normative care să contribuie, prin diferite facilități, la
dezvoltarea turis mului la fel ca ș i armonizarea legislației turistice cu legislația Uniunii Europene .

16
Corelarea legislației turistice cu alte prevederi legale din: Codul apelor, Codul silvic, Legea
privind spațiile verzi ale localităților urbane și rurale, Legea privind oc rotirea monumentelor,
Legea privind Fondul ariilor natural protejate de stat, Legea privind principiile urbanismului și
amenajării teritoriului, Legea privind protecția consumatorilor etc. Elaborarea de acte normative
care ar contribui la crearea unui medi u economic stimulativ pentru dezvoltarea diferitelor forme
de turism în Republica Moldova, precum și la atragerea investițiilor în proiectele de infrastructură
turistică (turism rural, turism balnear, turism vitivinicol, turism ecologic etc.).Toate astea l uate în
ansamb lul ne vorbesc de sim plul fapt că, deși avem foarte multe locuri și atracț ii turistice,există
mai multe dificiente si problem e la aceasta etapa.
Autoritățile centrale, regionale și locale le revine un loc cheie în promovarea politicii de
dezv oltare eonomică, socială și ecologică. Ele au un rol important în elaborarea strategiilor de
dezvoltare și în facilitarea coordonării activităților celorlalți agenți economici, implicate în aceasta
activitate la nivel național.
Autoritățile centrale, pe lâ ngă atribuțiile pe care le au în elaborarea politicilor și strategiilor
generale de dezvoltare a turismului, de perf ecționare a cadrului legislativ , de cooperare cu alte
departamente, de dezvoltare a relațiilor internaționale, prin instituții specializate efectu ează și
studii de piață în domeniu și promovează forme de parteneriat cu autoritățile locale și cu industria
turistică regională și națională.
Pentru planificarea și dezvoltarea turismului în profil teritorial și cu precădere în spațiul
rural, legisl ația privind protecția mediului și cea referitoare la amenajările turistice, de realizare a
dotărilor, conceptul arhitectural, utilizat în construcțiile turistice, derularea activității turist ice,
reprezintă elementul hotărâ tor în prevenirea degradării med iului ambiant și a protejării resurselor
turistice ale acestuia ca și a intereselor comunităților locale .
“Participarea comunități i și autorității locale se poate realiza prin:
crearea unui parteneriat î ntre autorități și asociația turistică locală, agenții economici din
turism sau din alte domenii conexe, care să conduă la o mai eficientă organizare, dezvoltare și
promovare a turismului rural. În cazul acestui parteneriat asociațiile de turis m și agenții economici
implicați în activitatea de turism trebuie să contribuie financiar la realizarea obiectivelor de
dezvoltare econ omică generală a localității.

17

dezvoltarea rețelei comerciale de aprovizionare și a rețelei de prestări de servicii;
divers ificarea și dezvoltarea d otărilor de agrement;
dezvoltarea dotărilor tehnico -edilitare și de infrastructură generală;
diversif icarea activității culturale, tâ rguri, manifestări tradiționale;
sprijinirea inițiativei locale în dezvoltarea meșteșugurilor și a artei tradițion ale locale;
crearea de facilități și sprijinirea dezvolării rețelei de pensiuni turistice rurale și a altor
dotări turistice;
realizarea unor microcomplexe de producție agroalimentară pentru aprovizionarea
populației și a turiștilor cu produse locale ;
sprijinirea Asociației Turistice locale în promovarea și dezvoltarea durabilă a turismului
rural;
gestionarea activității de turism și a acțiunilor de protejare și conservare a mediului
înconjurător, a resurselor turistice naturale și cultural -istorice și a patrimoniului construit”.
Ca și concluzi e la primul capitol se poate menționa că, u n rol important în dezvoltarea
tuturor formelor de turism îl au structurile de cazare, care, în unele localități nu corespund
standardelor internaționale. De aceea direcția principală în acest domeniu este efectuarea
clasificării structurilor de primire turistică cu funcții de cazare și servire a mesei, conform
legislației în vigoare. Durabilitatea, pentru turism la fel ca și pentru alte industrii, are trei aspecte
independente: economic, social -cultural și de mediu. Implementarea politicilor și planurilor
turistice reprezintă o responsabilitate atât a guvernului, cât și a sectorului privat .
CAPITOLUL II
Determina rea strategiilor de dezvoltare în privința perfectionă rii calității serviciilor
prestate de unităț ile de cazare din spa țiul rural
2.1. Strategiile de dezvoltare a turismului rural în contextul unităților de cazare și
primire turistică cu specific rural.

18
Potențialul turistic natural alături de baza tehnico – materială și infrastructura generală
constituie oferta turistică efectivă a fiecărei țări, care poate fi promovată pe piața turistică sub
formă de produse turistice. Deși are o suprafață mică, Republica Moldova la această etapă dispune
de un considerabil p otențial turistic, reprezentat întâi de toate de aspectul geomorfologic al
teritoriului de o neobișnuită diversitate de rezervații peisajistice sau landșafturi naturale și
monumente geologice unice, de valoare. Formele prioritare ale turismului practicate în ultimul
deceniu în Republica Moldova su nt turismul rural, vitivinicol, cultural, de sănătate și frumusețe,
cu regret mai puțin cel de agrement. Turismul moldovenesc are un mare potențial încă neexplorat .
Potențialul natural (fizico -geografic) este văzut în calitate de factor determina nt în condițiile
Republicii Moldova. Factorul natural constituie factorul – cheie în procesul de elaborare a
modelului turistico -recreativ de utilizare și organizare a activităților turistico -recreative. De
asemenea evaluare a condițiile climaterice pentru scopuri turistico -recreative constă în
determinarea duratei timpului favorabil pentru agrement. Aceasta este considerată drept parte
componentă a aspectului fiziologic de evaluare a cadrului natural pentru turism și agrement .
“Selectarea criteriilor pentru evaluarea turistico – recreativă în ansamblu a unităților
peisagistice teritoriale se bazează pe dependența alegerii unei zone de agrement de condițiile
cadrului natural de către turiști. În acest scop vom efectua evaluarea atât a unităților tipologice a
varietăților de landșaft câ t și a unităților regionale naturale. Criteriile evaluării respective a
peisajului pentru turismul de recreere și agrement sunt: gradul de împădurire, caracteristicile
calitative ale pădurilor din localitate, lacurile de acumulare, relieful și pitorescul peisagistic. S-a
efectuat un studiu asupra regiunilor cu posibilități de desfășurare a agrementului, analizând
cercetările realizate de către specialiștii în domeniul turismului, cercetări de Efros Vasile (1996)
preluată ulterior și de Turcov Elena (2006) au fost delimitate următoarele zone turistice de
agrement. Evaluate în funcție de valoarea și concentrarea resurselor de recreere și agrement sunt
delimitate 6 zone turistice în cadrul cărora se dis ting alte centre, localități și stațiuni”
Zona turistică Centru: cu subzona turistică – Vadul lui Vodă , subzona turistică Vatra cu
lacul Ghidighici (supranumit “Marea Chișinăului”), subzona turistică Chișinău; Zona turistică
Edineț – Ocnița; Zona turistică Codru cu subzona turistică Orhei, ce dispune de peis aje atât cu
valențe culturale câ t și de un areal deluros și calcaros cu stânci recifilate ce permite practicarea
unor sporturi extreme (parașutism, alpinism) de asemenea prezente și pădurile de interes

19
peisagistic social –recreative; subzon a turistică Călărași și Hâ ncești; Zona turistică Dubăsari; Zona
turistică Cahul; Zona turistică Nistrul Inferior;
Analiza dezvoltării turismului în cadrul Republicii Moldova este axată pe examinarea
avantajelor comparati ve oferite de componentele de bază (dispersate sau concentrate în locații
turistice periurbane) care stau la fo rmarea potențialului turistic: c omponența naturală: reprezentată
de spațiile naturale cu funcționalitate turistică, peisaje urbane și rustice spe ctaculoase, condițiile
balneoclimatice favorabile. Componența antropică: reprezentată prin monumente de cultură și
civilizație, obiecte de artă, muzee, elemente de etnografie și folclor, spații urbane amenajate și
soluții tehnologice de performanță. Infras tructura: reprezentată de trasee turistice și excusioniste,
stațiuni, complexe hoteliere, unități de alimentație publică, transport, agrement. Aceste
componente într -o mare varietate de combinații formează oferta turistică națională de o atracție
specială. Diversitatea atracțiilor turistice determină polifuncționalitatea municipiului ca cea mai
importantă destinație solicitată pe piața turistică. Motivația călătoriilor în cadrul Republicii
Moldova este legată de mai mulți factori. În primul rând datorită st atutului de capitală, un număr
mare de vizitatori vin cu interese de afaceri sau participare la diverse evenimente, activități
culturale naționale sau locale. De asemenea alături de aceste puncte de agrement vom enumera și
alte câteva de zone de recreare a ferente bazinelor acvatice de importanță națională în zonele de
odihnă: Lacul de la Ți gănești, Satul Moldovenesc (Hâ ncești), Costești -Stânca, unde se află cel mai
mare lac din Moldova, Costești, Holercani, Soroca, Dubăsari, Tiraspol, Bender, care sunt un b un
suport pentru amplasamente turistice majore. Alături de aceste subzone se va evidenția și orașul
Chișinău ca centru de agrement ce este dotat la un nivel mai înalt de cât restul țării cu infrastructură
de deservire a turiștilor, după cum urmează: structu ri de cazare – 19 hoteluri, cca.90 baze de odihnă
Condrita, Vatra, Vadul lui Vodă cu circa 10 000 locuri de cazare, 3 sanatorii; restaurante, structuri
de agrement 420; cca. 86 trasee locale și naționale.
Am realizat ca, î n mare parte , agrementul din țara noastră are vechile tradiții ce joacă un
rol important în atragerea turiștilor, agrement desfășurat mai mult în spațiul rural de sărbători cum
ar fi: nedeile, festivalurile folclorice, hramurile, horele, și sculptatul în piatră, țesutul, broder ie,
dansuri le, gastronomia, ș.a. Dar totodată, sunt necesari pași insistenți de promovare a destinației
Republica Moldova pe piața turistică internațională. De asemnea un alt aspect al spațiului de
desfășurare a agrementului sunt spațiile verzi cu funcțion alitate tur istică și recreativă.

20
Odihna în localitățile rurale are mai puțin caracter pasiv și mai mult – activ. Aici turiștilor
le pot fi propuse mai multe activități cu carater distractive plus posibilitatea de a cunoaște lucruri
noi:
Recreație cu caracte r etnof olcloric:presupune participarea la diferite ateliere de creație
ale meșterilor populari, vizionarea unor concerte etnofolclorice, participarea la sărbătorile
tradiționale, vizitarea unor expoziții, muzee;
Participarea la culegerea strugurilor, merelor, producerea vinului, vizite la întreprinderi
vitivinicole cu degustarea vinurilor;
Cunoașterea istoriei satului, zonei geografice, localității:presupune vizitarea muzeelor
de istorie, cetăților, unor memo riale, organizarea taberelor pentru realizarea săpăturilor
arheologice sub supravegherea unor specialiști;
Odihna în locuri liniștite cu peisaje plăcute;
Organizarea unor excursii în rezervații peisagistice;
Odihnă activă – pescuit și vânat;
Plimbări în pădure pentru colectarea ciupercilor, pomușoarelor, plantelor medicinale etc.
Activități sportive.
Strategia de dezvoltare a agrementului, trebuie să țină cont, pe de o parte, de motivațiile și
aspirațiile turiștilor, iar pe de altă parte , de profilul, structura și specificul zonei rurale.Desfășurarea
activității de agrement presupune existența unor echipamente adecvate tipului de agrement, a
personalului cu pregătire specială .
“Strategia de relansare a turismului rural în Republica Moldov a are ca scopuri principale
promovarea prin turism a comunităților locale, dezvoltarea economică, ridicarea nivelului de trai
prin dezvoltarea sectorului turistic, ce va crea noi locuri de muncă, va putea contribui la
îmbunătățirea condițiilor de viață. Ob iectivele strategiei de relansare a turismului au în vedere
încheierea unui parteneriat amplu și corelarea tuturor inițiativelor cu privire la prezentul și viitorul
turismului rural, cu participarea efectivă a autorităților publice, a societății civile și a sectorului
privat în vederea atragerii resurselor și investitorilor autohtoni, publici și privați, pentru

21
diversificarea și creșterea serviciilor turistice și în final, pentru creșterea numărului de turiști
precum și a veniturilor directe și indirecte di n turism. ”
Obiectivele strategiei de dezvoltare se pot concretiza prin implementarea unor programe
operaționale după cum urmează :
• dezvoltarea căilor de acces și a infrastructurii;
• susținerea economică și legislativă a investițiilor în unități de cazare;
• amenajarea unor spații de alimentație publică;
• susținerea comerțului cu produse autohtone;
• implicarea comunităților în organizarea de programe tematice;
• implicarea localnicilor în elaborarea unor programe turistice care să vizeze inițierea
turiștilor î n activități specifice (zootehnie, pomicultură, artizanat, olărit etc.).
2.2. Factorii cheie care contribuie la dezvoltarea industriei de cazare cu tenta
turismului rural.
În ceea ce privește factorii interesați cu privire la valorificarea și dezvoltarea turistică a
republicii Moldova, aceștia sunt rep rezentați de următoarele aspecte:
•
atragerea fondurilor pentru dezvoltarea zonelor rurale din punct de vedere
economic pri re facerea infrastructurii de comunicație existente , aceasta fiind
deficitară iar accesul spre unele localități și obiective turistice destul de anevoios;
•
promovarea tradițiilor și obiceiurilor populare, participarea la activități turistice
pentru creare c ondiții lor mai optime de trai, înființarea pensiunilor turistice și
agroturistice, pentru acest scop este necesară crearea unor oportuniți financiare de
dezvoltare;
•
persoanele cointeresate de dezvoltarea turistică rurală a Republ icii Moldova. În
acest s ens sunt dezvoltatori i și finanțatorii diferitor programe precum și persoane
fizice ce dispun de resurse materiale și doresc reamenajarea și dezvoltarea
infrastructurii turistice;
•
instituțiile guvernamentale ce sprijină dezvoltarea durabilă din punct de vedere
turistic.

22
Prestațiile de agreement ca o componentă a produsului turistic, alături de transport, cazare
și alimentație în ansamblu au un conținut foarte variat, în dependență de zona turistică rurală,
motivația și sezon. Importantele motivații în acest sens sunt:
•
mai aproape de na tură, posibilitatea de a respira aer curat;
•
posibilitatea de a cun oaște o altă cultură și tradiție ;
•
dorința de a participa la diferite sărbători, comunicare;
•
tradițiile familiale;
•
lipsa mijloacelor pentru odihna spre o altă destinație;
•
posibilitatea practicării diferitor tipuri de sport
Turismul rural reprezintă o formă de turism ce presupune, în linii generale, o vacanță la
țară cu cazare în structuri de pr imire rustice, de tip hanuri, ferme, pensiuni, în propr ietățile private
ale locuitorilor locali, și petrecerea timpului liber în spațiul rural.
La dezvoltarea industriei de cazare în mediul rural î n ansamblu participă o serie de factori
și procese, precum implicarea câ t mai activa a turistului în viața cotidi ană a omului de la țară.
“Strategia de dezvoltare a industriei de cazare, trebuie să se țină cont, pe de o parte, de
motivațiile și aspirațiile turiștilor, iar pe de altă parte, de profilul, structura și specificul zonei
rurale. Desfășurarea activității de agrement presupune existența unor echipamente adecvate tipului
de agrement, a personalului cu pregătire specială”
Noile forme de odihnă care se impun să fie oferite de agențiile de turism, conduc la o mărire
a ponderii activităților de agrement în totalul preocupărilor din timpul liber. Însă trebuie luat în
considerare pentru unele categorii de turiști poate fi total indiferentă sau chiar respinsă de alții, mai
ales dacă aceștia provin din altă țară. De aceea majoritatatea turiștilor străini preferă ca agr ementul
în locul de odihnă să fie cît mai efectiv și activ ca turistul să -și refacă forma fizică și să scape de
stresul apărut în locul de ședere și de munca.
În vederea dezvoltării turismul ui în contextul durabilității au fost determinate o serie de
probleme strategice care au îngreunat dezvoltarea turistică:
• promovarea insuficientă a potențialului turistic al zonei, accesul dificil la informație
și la produsul turistic;

23
• lipsa unui organism instituțional specializat, c u atribuții de promovare a turismului
local;
• infrastructură turistică deficitară, calitatea slabă a drumurilor, lipsa unor căi de
acces și a unor marcaje rutiere și indicatoare de circulație internațională, parcările
insuficiente pentru autocare la obiect ive, lipsa indicatoarelor spre diverse obiective
turistice s.a.;
• investițiile reduse realizate în turism, lipsa mijloacelor financiare față de costul
ridicat al investițiilor, lipsa unui cadru favorabil acordării unor credite în vederea
deschiderii unei a faceri;
• insuficienta valorificare a bazei materiale și a logisticii;
• nevoia de diversificare a ofertei turistice cu noi posibilități de agrement și refacere,
lipsa unor pachete și produse turistice care să acopere în totalitate nevoile turiștilor
față de serviciile oferite;
• calitatea redusă a serviciilor și a standardelor la nivelul infrastructurii turistice;
• lipsa forței de muncă calificate în turism precum și fluctuația de personal aflată
mereu în căutarea unui loc de muncă mai bun;
• existența unor de zavantaje competitive față de spațiile înconjurătoare în care
turismul este mai bine dezvoltat și promovat, iar serviciile oferite sunt la standarde
mai înalte.
Fac parte din structurile turismului rural pensiunile, casele gospodarilor, fermele
agroturistice, motelurile, taberele școlare amplasate în spațiul rural . Agroturismul trebuie înțeles
ca formă și parte integrantă a turismului rural, a cărui ofertă și activita te este axată pe gospodăria
țărănească și agrofermă, utilizând aceste unități ca zare și servirea mesei din produsele locale.
Regiunile rurale din economiile dezvoltate se confruntă cu o serie de probleme comune,
printre care declinul populației, schimbări economice determinate de industrializare și urbanizare,
îmbătrânirea populației și necesitatea regenerării comunităților locale. În același timp agențiile
locale, regionale, guvernamentale din aceste zone încearcă rezolvarea acestor probleme și
menținerea viabilității regiunilor rurale, dată fiind importanța crescută a conservării nat urii și
peisajelor, a reconsiderării clădirilor istorice și a societăților rurale tradiționale. Un domeniu în
care aceste regiuni rurale au devenit și continuă să devină o interesantă țintă este cel al turismului.

24
Activitățile turistice s -au concentrat, și trendul se menține de altfel, în ariile cu plaje, lacuri, stațiuni
montane, ca și centre culturale majore, dovedindu -se puternice motoare ale creșterii economice. O
nouă dimensiune, din ce în ce mai puternică, se adaugă însă acestor activități turistice – este vorba
despre creșterea numărului turiștilor independenți în căutare de vacanțe rurale neorganizate.
Această nouă dimensiune a contribuit și contribuie la consolidarea și dezvoltarea turismului rural.
Este bine să precizăm, că în două dintre țările eu ropene , cu vech e activitate in domeniul
turismului rural – este vorba de Franța și Anglia – se încearcă a se realiza o distincție între
“agroturism” și “turismul la fermă” pentru a evidenția simplu utilizarea caselor țărănești drept
locuri de cazare pentru turiști. Închirierea gos podăriilor drept case de oaspeți, case de sănătate,
cabane de vânătoare, etc. este considerat a nu fi agroturism, datorită pierderii unei părți din
încăr cătura/funcția agricolă, ele ne fiind ocupate de țăranii reali/activi. Trebuie precizat că în
majoritatea cazurilor, gazdele pun la dispoziția turiștilor spațiu locuibil excedentar, cel dezafectat
și amenajat ori construit special pentru astfel de activități.
În ciuda acestor considerații este evident că ambele forme fac parte din s fera turismului
rural. Practicarea adiacentă de către țărani a turismului conduce la realizarea unei dezvoltări
superioare a zonelor sătești, atât prin aportul adus de încasările din cazare cât mai ales prin
valorificarea unor altor produse agricole locale , prin includerea lor în consumul turistic.
Deși se desfășoară în același spațiu, agroturismul și turismul rural sunt două noțiuni care
se identifică până la un anumit nivel, fiecare fiind completat și conturat de diferite elemente de
departajare. Un eleme nt specific turismului rural este reprezentat de celelalte tipuri de structuri de
primire:
• motelul este inclus în cadrul structurilor de primire ale turismului rural atâta timp cât e
situat în apropierea localității rurale și oferă servicii specifice ac estui tip de turism;
• hotelul rustic pavilionar este considerat acel tip de hotel turistic situat în mediul rural,
oferind mai multe pavilioane rustice;
• cazarea în campinguri necesită pentru turismul rural elaborarea și aplicarea unor
reglementări spe cifice acestei forme de turism care să includă elemente legate atât de terenurile pe
care sunt amplasate, cât și de comportamentul turiștilor;

25
• pensiunile turistice au, ca și gospodăriile, o capacitate cuprinsă între 3 -20 camere, oferind
turiștilor găzdu irea, servirea mesei și servicii de agrement, dar ele pot funcționa atât în cadrul
locuințelor cetățenilor cât și în clădiri independente ce includ spații special amenajate pentru
cazarea turiștilor pregătirea și servirea mesei acestora;
• în cadrul taber elor școlare, de creație artistică sau pentru activități ecologice, se desfășoară
activități ce asigură menținerea și transmiterea unor tradiții cultural -artistice populare
moldovenești dezvoltarea unor aptitudini și îmbogățirea cunoștințelor din diverse d omenii sau
chiar de creație artistică, în contextul menținerii, protejării și conservării mediului natural.
Satul reprezintă “agregatul” care include îmbinarea armonioasă a capacității d e primire,
servire a mesei și desfășurării a unor activități de agreme nt, a serviciilor aferente acestora, a
resurselor naturale și antropice și a vieții cotidiene specifice localităților rurale cu dimensiunea
umană de la simplii localnici până la remarcabil i artizani și meșteșugari cu intimitatea socială și
animația locală în contextul promovării tradițiilor culturale, etnofolclorice, a păstrării și conservării
mediului rural.
Prin turismul rural se poate înțelege deplasarea unei persoane într -o zonă rurală nepoluată,
unde este gazduită cel puțin 24h într -o structură de prim ire turistică adecvată mediului rural, cu
scopul petrecerii timpului liber într -un mod cât mai diversificat, în strânsă concordanță cu natura,
cultura și arta țărănească, în condițiile existenței posibilității de a consuma alimente proaspete
naturale.
Această formă de turism presupune ca turistul să accepte stilul de viață rural, confortul și
serviciile corespunzătoare acestuia
CAPITOLUL III
Analiza specifica a unitatilor de cazare focusate in zonele cu un bogat potential
turistic rural
3.1. Metode de promovare a industriei de cazare și barierele întîlnite în această privință.
Promovarea înglobează ansamblul acțiunilor de informare, atragere și păstrare a clienților
potențiali și tradiționali spre o anumită ofertă de stimulare a deciziei de cumpărare, p rin trezirea
interesului și crearea convingerii că oferta respectivă le satisface la cel mai înalt nivel anumite

26
trebuințe. În timp ce producția și comercializarea se realizează mai cu seamă la nivel local,
promovarea poate favoriza pensiunile turistice.
Instrumentele promoționale esențiale utilizate, în general, sunt:
• publicitatea ofertei: orice formă impersonală de prezentare și de promovare a unor
idei, bunuri sau servicii, plătite de către un sponsor precis identificat;
• publicitatea directă a ofertei: presupune, utilizarea serviciilor poștale, a telefonului
sau a oricăror alte mijloace impersonale de a intra în legătură cu oamenii pentru a
comunica, a solicita răspunsuri către sau din partea unor clienți bine precizați;
aceștia putand fi clienți actuali sau potențiali;
• promovarea vânzărilor: acordarea de stimulente pe termen scurt, cu scopul de a
încuraja clienții să încerce sau să achiziționeze un anumit produs sau serviciu;
• relațiile publice: programe diverse menite să p romoveze sau să protejeze pe piață
imaginea firmei sau a produselor ei;
• vânzarea personală: intrarea în legătură nemijlocită cu unul sau mai mulți clienți
potențiali, în scopul de a le vinde ceva
Rezultatele promovării ofertei în turism pot fi atinse numai după o repetare continuă a unor
teme bine precizate, prin asocierea mai multor mijloace folosite izolat. Sporadic mijloacele au un
impact foarte scăzut în mod deosebit în turism.
Informațiile furnizate prin reclamă trebuie să fie relevante pentru public, să răspundă
trebuințelor și aștept ărilor consumatorilor, pentru că în felul acesta să dea o satisfacție receptorilor,
să le recompenseze efortul de parcurgere a mesajului publicitar.
Publicitatea ofertei rurale prin mass -media este foarte importantă pentru dezvoltarea
continuă a turismului. Ziarele constituie în mod tradițional mijlocul prin care majoritatea
produselor turistice rurale își fac reclamă. Acesta oferă câteva avantaje pentru firmele care îl
utilizează, dintre care menționăm:
• acoperirea ariei d e comercializare a firmei prin faptul că se adresează la un mare
număr de consumatori;
• flexibilitatea mesajelor transmise prin intermediul ziarelor;

27
• timpul de prezentare a intenției de reclamă a companiei este de regulă foarte scurt;
• costul redus. În mod normal, ziarele oferă spațiu de reclamă la un cost absolut
redus . Răspunsurile prompte ale clienților potențiali. Reclama prin intermediul
ziarului este probabil generatoare de vânzări a doua zi.
Cu toate acestea, reclama în ziare are și unele dezava ntaje, precum:
• procentul irosit de clienții potențiali. Deoarece se adresează la o varietate de oameni,
cel puțin o parte din aria de acoperire a reclamei se va irosi;
• limitele reproducerii. Calitatea reproducerii în ziare este limitată, comparativ cu
revistele și corespondența prin poștă;
• lipsa de proeminență. Faptul că, ziarele reproduc în paginile lor și reclame, face ca
mesajul firmei să fie estompat. O modalitate de a diminua acest dezavantaj este
creșterea dimensiunii sau redarea color a acesteia, ceea ce crește probabilitatea de a fi
citită, cu 80% față de reclama alb -negru;
• diminuarea numărului de cititori a unui ziar, pe măsura creșterii numărului de ziare.
Deși costul reclamei prin canalele televiziunii naționale constituie o barieră, din ca uza că
majoritatea spoturilor tur istice rurale ar putea costa considerabil , spoturile prin canalele TV
locale pot constitui mijloace foarte eficiente de a transmite mesajele reclamei pentru acestea.
Eficiența publicității ofertei turistice rurale prin canale radiofonice este dependentă de modul
în care se face alegerea posturilor, a emisiunilor de care se leagă, a momentului transmiterii,
de calitatea mesajelor, de frecvența transmiterii.
Internetul este u n mijloc eficient pentru reclama produselor turistice rurale, dat fiind
posibilitatea acestuia de a ajunge direct la domiciliul consumatorului de turism. Amploarea pe
care a cunoscut -o în ultimul deceniu a făcut ca Internetul să ocupe un loc de frunte în rândul
mediilor de publicitate.
Republica Moldova este o țară receptoare de tu riști și este interesată pentru asigurarea unei
oferte turistice naționale cat mai atractive și diversificate care să determine atragerea unui flux
turistic cat mai mare. Încasările in valută de la turiștii stră ini, precum și sumele plătite de turiștii
naționali care călătoresc in alte țări influențează, prin soldul lor excedent sau deficitar, balanța
de plăți externe a unei țări.

28
3.2. Metode de petrecere a timpului liber în cadrul unităților de cazare, analiza f ormelor
de agreement prezente în indus tria de cazare din mediul rural
Datorită potențialului antropic bogat care se regăsește în cadrul Republicii Moldova, precum
și al caracterului puternic ruralizant, în ceea ce privește turismul de odihnă și recreere, p recum și
turismul rural, reprezintă una din zonele în care aceste tipuri de turism se pot dezvolta. Astfel,
există numeroase sate în care încă se mai păstrează vii tradițiile, cultura și sărbătorile populare.
O importanță deosebită pentru turiș ti o constit uie nu în ultimul râ nd oferta de agrement propusă
de întreprinderile cu funcții de cazare și alimentare. Agrementul constituind unul din elementele
principale incluse în oferta turistică, spre care se orientează turiștii la alegerea tipului și destinației
turistice.
Ofertele de agrement propuse de întreprinderile turistice din mediul rural sunt practic
asemănătoare pe tot teritoriul republicii, dar se fac și unele excepții, avînd fiecare în parte cîte un
element de agrement propriu complexului sau pensiunii turistice. Republica Moldova, în ceea ce
privește turismul rural și oferta de agrement din aceste medii, propune: excursii, pescuit, vînătoare,
organizarea unor mini concerte pentru a prezenta folclorul național; în complexele turistice sunt
incluse și amena jate terenuri sportive speciale, în timpul sărbătorilor de iarnă se fac demonstrări
din obi ceiurile și tradițiile Moldovei. U n avantaj destul de mare îl re prezintă și mediul înconjurător.
Ceva mai puțin cunoscut este că în satul Bardar, turiștii pot f i cazați la o pensiune turistică –
fermă de struți. Tot în această zonă se mai poate combina plăcerea odihnei cu degustarea vinurilor
de la fabrica de vinuri Bardar si s -ar putea include și călăritul pe struți.
Dar, deoarece ca și ramură industrial -tehnol ogică, industri a turismului este în permanent ă
dezvoltare, apare necesitatea de a introduce noi ofer te de agrement, în cazul dat, câ t mai originale
și mai ingenioase. Și Republica Moldva are posibilități de inventare și propunere a noi oferte
turistice de agrement în mediul rural natural existent.
Conform mediului natu ral al Moldovei C entrale s-ar putea dezvolta turismul la pensiunile
rurale, compexe rurale, care s -ar putea ocupa cu vânătoarea și apicultura, datorită concentrării
înalte aici a pădurilor ; in nordul Moldovei s -ar putea dezvolta turismul sportiv, care ar include ca
oferte de agreme nt speologia sau minialpinismul.

29
Putem concluziona că turismul rural al Republicii Moldova începe să ia viteză în ritmul său de
dezvoltare, un ro l destu l de important în acest sens ava ndu-l pensiunile și complexele turistice din
mediile rurale, ele fiind baza unei dezvoltări durabile a turismului. Problema încă există, de
infrastructură si organizare.
CONCLUZII
Turismul în spațiul rural este o noțiune mai vastă și toto dată mai nouă pentru Moldova, care
include toate activitățile de turism din mediul rural, inclusiv cazare în mici hoteluri, vile, castele,
conacce. În schimb turismul rural în parte are o noțiune puțin mai restrînsă, care include un șir de
activități și se rvicii oferite turiștilor de către fermieri, țărani -mici proprietari de pămînt, și de alte
categorii de locuitori de la sate, în scopul obținerii unor venituri. Acest turism se bazează pe
valorificarea spațiilor rurale: a resurselor naturale, patrimoniului arhitectural, etno -cultural, a
produselor agricole și cele meșteșugărești de aici cu cazarea oaspeților în pensiuni, sate de
vacanțdar și în locuințele țăranilor.
Marele avantaj al țării sunt resursele naturale și culturale de o mare diversitate și armonios
repartizate în teritoriu, dînd posibilitatea practicării unor forme de turism diferite. Însă fără o
dezvoltare cantitativă si calitativă optimă a structurilor de primire, de restaurație și de agrement,
aceste resurse turistice nu pot fi valorifica te, nu se poate realiza o creștere a numărului de turiști, a
duratei de ședere, a gradului de ocupare, a profitului în turism.
Turismul în general, este o activitate profitabilă. Republica Moldova este o țară ce dispune de
bogății subterane, de resurse nat urale sigure, de aceea dezvoltarea infrastructurii turistice este o
posibilitate unică pentru a atrage vizitatorii străini. Dezvoltînd turismul și valorificînd obiectivele
de artă și arhitecturale am putea atrage foarte mulți turiști, care ar aduce în țară un capital
considerabil .
Turismul rural ocupă în ultimul timp tot mai mult teren față de tradiționalele forme de călătorii.
Fiecare al cincilea european alege o călătorie la țară pentru odihnă în mediul rural într -o casă
țărănească, servirea preparatelor unei bucătării tradiționale și admirarea unor peisaje și locurii
pitorești liniștite

30
BIBLIOGRAFIE

1. Angelescu C. Jula D. Timpul Liber – Condiționări și implicații economice, București:
Editura Economică, 1997.
2. Berbecaru I. Strategia promoțională în turism, București: Editura. Sport -Turism, 2008.
3. Cosmescu I. Turismul , fenomen complex contemporan, București: Editura Economică,
1998
4. Efros V. Potențialul turistic natural al Republicii Moldova Politica industrială și comercială
în Republica Moldova, Chișinău: Editura Știința, 1997
5. Erdeli G., Istrate I, Amenajări turistice, București: Editura Universitarii, 1996
6. Florea S. Potențialul turisitc al Republicii Moldova. Chișinău: Editura labirint, 2005
7. Ioncica M. Stra tegii de dezvoltare a sectorului turistic, București:Editura Uranus, 2004
8. Jolondcovschi A., Florea S. Turismul ecologic și rural: realități și perspective. Chișinău:
Editura Prometeu, 2001
9. Livandovschi R. Turism ecologic, Chișinău: Editura Știința, 2009
10. Livandovschi R. Fundamentarea strategiilor de marketing în dezvoltarea și promovarea
turismului rural în Republica Moldova , Chișinău: Editura Știința, 2003
11. Minciu, R. Zadig, R. Economia și tehnica serviciilor de alimentație publică și turism,
București: E ditura ASE, 1994
12. Miron V. Managementul resurselor turistice în mediul rural din Republica Moldova ,
Chișinău: Editura Știința, 2006.
13. Miron V. Relațiile comerciale dintre Republica Moldova și țările Uniunii Europene în
domeniul turismului. Chișinău: Editura Bons offices, 2007
14. Miron V. Turismul rural în Moldova. îndrumar pentru Autoritățile Publice Locale.
Chișinău:Editura Știința, 2002
15. Miron V., Miron M. Afaceri în turismul rural. Amenajarea și tehnologia deservirii
oaspeților în pensiunea turistică. Chișină u: Editura poligrafică „Tipografia Centrală", 2005
16. Nistoreanu P. Ecoturism si turism rural ediția a II -a, București: Editura ASE, 200 .

31
ADRESE WEB
1. www.anat.md
2. www.moldova.md
3. www.moldova -turism.com
4. www.tur.md
5. www.turism.gov.md
6. www.turism -md.com
7. www.vacante.md
8. www.statistica.md
9. www.hanulhanganu.md
10. www.ilis.md/index.php/ro/casa -printeasc.html
11. www.ilis.md/index.php/ro/pensiunea -qfrapatq.html
12. www.ilis.md/index.php/ro/hanul -lui-stamati.html
13. www.store.ectap.ro/articole/644_ro.pdf 73. www.publika.md/mol dova –pe-ultimul -loc-
in-europa -la-capitolul -competitivitate -in-turism_1294511.html 74.
www.infoprut.ro/2013/studiu -competitivitatea -rep-moldova -din-sectorul -turistic.html