Lect. Univ. Dr. , Teodorescu Apostu Trandafir Cara Maria [609088]

1

UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIȘOARA
FACULTATEA DE ARTE ȘI DESIGN
DEPARTAMENTUL : ARTE VIZUALE
PROGRAMUL DE STUDII DE LICENȚĂ: GRAFICĂ

LUCRARE DE LICENȚĂ

ANXIETY BOXES

COORDONATOR: ABSOLVENT: [anonimizat]. Univ. Dr. , Teodorescu Apostu Trandafir Cara Maria

TIMIȘOARA
2018

2

UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIȘOARA
FACULTATEA DE ARTE ȘI DESIGN
DEPARTAMENTUL: ARTE VIZUALE
PROGRAMUL DE STUDII DE LICENȚĂ: GRAFICĂ

LUCRARE DE LICENȚĂ

ANXIETY BOXES

COORDONATOR: ABSOLVENT: [anonimizat]. Univ. Dr., Apostu Teodorescu Trandafir Cara Maria

TIMIȘOARA
2018

3
CUPRINS:

1. Introducere
2. Capitolul I
3. Capitolul II
4. Capitolul III
5. Concluzii
6. Anexe
7. Bibliografie

4

INTRODUCERE

,,Arta nu ne face sa reproducem ce vedem, arta ne face sa vedem”
-Paul Klee –

Anxietate ? Ceva pe care mul ți o na ștem, sau deja ins ămânțată, ii acord ăm aten ție fără
sa știm cu adev ărat cu ce ne otr ăvim fluxul psihologic constant. O dat ă ce intr ă în
control, cicatrizeaz ă permanent existan ța egoului, totu și, o dat ă descoperit si descifrat,
intrând in mecanismul sau și disciplin ându-l, poate deveni un sistem de func ționare prin
excelen ță a propriei voin țe. o data ingenunchiat, poate fi asociat cu descoperirea
propriului constient si poate deveni un izvor de creativitate etern, sau cheia succesului
nostru.
Cu toate acestea, nu poate fi inclus ă și situa ția scuzelor nelimitate, din partea multor
persoane care își asuma, principalul motiv de vinova țire pentru lipsa de motiva ție în a
evolua in orice domeniu ales, de acestia, cu alte cuvinte, mul ți oameni își dezvolt ă o
zona, o carapace de confort, prin care refuza sa practice vreo activitate de orice mod,
acuzand ace st blocaj psihic de propriile esecuri, dar persoanele acestea, neavand nicio
caracteristica a anxietatii.
Acest proiect de licență îl dedic anxietății și nu numai, cu speranța că va stărnii
curiozitatea persoanelor care suferă din cauza acestui blocaj p sihic și altor persoane
care au cazuri în familie sau in cercul lor de prieteni. Așadar, voi începe cu începutul, de
unde a pornit aceasta curiozitate despre anxietate?
Cu toții am trecut prin anxietate , o aglomerare de sentimente mult mai amplificate c e te
copleșesc , făcând să fie foarte greu e ignorat . Se spune că 1 din 4 oameni suferă de
aceasta tulburare printr -o form ă mai grav ă ajungând în tr-un final la tratamente le
medicamentoase, iar pe langă aceștia mai sunt cei 25% din populatie care suferă de o
forma mai puțin amenințătoare1. Din păcate eroarea aceasta de nivel psihic este tratată
cu indiferesță, deși în societatea modernă in care trăim , unde grijile ne compleșe sc încă
de la o vârstă fragedă, devine o problemă tot mai des intalnită iar procentajul oamenilor
ce suferă de anxietate ,tulburări de panică și depresie crește în conti nuare.

1 Alexandra Ignea “Suferi de anxietate?” www.doctor.info.ro

5
Precum am menționat mai sus, prin acest proiect îmi doresc sa trag un semnal de
alarmă pentru cei ce tratează anxietatea cronică cu indiferență. De la anxietate sunt
mari șanse sa se ajungă la tulburări de panică având ca urmă depresia. Lumea se
alarmează când victima ajunge în stadii cronice ale tulburărilor de panică și depresie .
Dacă nu s -ar trata cu indiferență până să se ajungă în aceste limite -muchie, multe
cazuri tragice se puteau evita .
Așadar, eu la rândul meu am ajuns la aceste stări din cauza lipsei de serotonină pe
care glanda mea pinală refuza să o produc ă, în urma unor evenimente neplacute ce s-
au petrecut in urmă cu doi ani . Din pacate aceste evenimente m-au lăsat cu traume la
nivel psih ic, începându -mi aventura anxioasă până în prezent . Mă simțeam singură,
aveam o frică incredibil de mare de abandon de ca re nici acuma nu am scăpat ,
pierdându -mi nopțile iar după un timp și zilele cu atacuri de panică. Aveam noroc cu
familia mea c are mă susținea și programul facultății . Acești factori erau singurii care mă
mai ținea u pe picioare și care ma obligau sa ies din casă evitând sa stau toată ziua
închisă , deși viața mea socială s-a distrus în două bătăi de palme, asta explicând pe
deoparte senzația de singurătate. Imaginează -ți cum este să -ți duci zilele cu o frică
inexplicabilă, să tresari la fiecare creion picat î ncercând să nu pari nebun în timp ce
atacurile de panică își fac loc automat . Nu pare prea plăcut, nu-i așa? Așa că ajută -ți
fratele, sora, prietenul, etc. care sufer ă de aceasta tulburare și nu -i spune că îi doar în
capul lui/ei și că este nebun.
Am menționat serotonina mai devreme. Ce este aceasta? Este un neurotranmițător
din creier respo nsabil cu menținerea bunei dispoziții , numit si „hormonul fericirii” . Cea
care este responsabilă cu producerea acestei substanțe este glanda pineală care la
răndul ei, elibereaza acest hormon in creier dându -ne starea de bine. Cănd nivelul
serotoninei scade, anxietatea și depresia se vor instala cu ușurință în viețile noastre.
Cu toate acestea, tema proiectului este anxietatea nu doar din întămplare. M -am
decis să iau aceasta oportunitate și sa aplic și terapia prin artă , deoarece mersul la
psiholog nu mă încanta iar tratamentele medicamentoase abia de își faceau efectul. Am
mai incercat terapia prin arta și pot să zic că aceasta m -a ajutat cel mai mult până
acuma.

6
Terapia prin artă este folosită incă din 1940 în urmă ce medicii specialiști în tulburări
mentale au început sa dea importanță „produselor artistice ”, ei au descoperit că atât c ât
pacienții ce sufer ă de boli m entale c ât și copiii au obținut rezultate bune prin obiectele
realizate manual , prin care reușeau sa se exprime nonverbal. Terapia prin art ă, se
concentrează pe a -ți elibera găndurile și sentimentele cu ajutorul unei pensule, creion,
pix etc. dar aceasta nu se limitează doar la arta des enul sau a picturii , ci și a muzicii,
sculpturii, modelajului , poeziei, litaraturii, dansului, teatrului și alte mijoalece prin care
arta poate fi exprimată . Terapia prin artă este folosită adesea la copii, reușind să -i aduci
la potențial maxim de colabora re. Aceasta modalitate terapie ajuta la dezvoltarea
inteligenței emoționale , a abilităților de exprimare , adaptarea in societate și multe altele.
Așadar, lucrarea este formată din trei cuburi transparente și trei măști negre acestea
formând o instalați e. Natura cutiilor e un mediu perfect pentru lucrare deoarece scopul
principal e ca privitorul să vadă cutiile ca și cabinete ale curiozității, care s ă îl atragă și
să-l pătrundă în acest e microuniverse creat să se indentifice în scenariile respective, să
empatizeze cu personajul principal urmărit de entitățile -umbră care sunt concepute sa îi
transmită o stare de anxietate, dar la urmă să poata ieși din acel microunivers și sa se
detașeze.
După ce pr ivitorul își va ridica privirea, va da peste aceste măsti de natur ă sumbră
care îi vor reamintii ca de fapt toate fricile fac parte din el ca o smoală lipită de el, iar
textura fibrei de sticlă este ca un paianjen cu care trebuie sa treiești mai mult sau m ai
puțin.
Mediul și stilul în care sunt făcute personajele sunt menite să amintească privitorului
de teatrul tip "shadow playing ”, să îi reamintească că pâna la urm ă sunt niște umbre, c ă
e o realitate virtuală, un scenariu paralel construit in capul fi ecăruia și că poți, depinzând
de frica care te urmarește să o controlezi precum un personaj întru -un treatru.

7
CAPITOLUL I.I
Despre sănătatea Mentală. S ănătatea mentală în Romania

Premis ă: In ulti mii ani a existat o crestere dramatică în probleme legate de sănătatea
mentală a populației. Modul in care le percepem si le abordăm poate să facă o diferență
considerabilă în viața noastră. Constientizand acestea, felul in care trăim și
interacționăm cu cei din ju rul nostru poate fi imbunătățit.
„Problemele psihice au ajuns sa tulbure vietile tot mai multor romani, astfel ca tara
noastra ocupa locul 3 intr -un clasament european. Medicii specialisti spun ca in
ultimii ani s -a dublat numarul celor care sufera de afe ctiuni psihice si ajung la spital.
Problemele care tulbura linistea psihica a romanilor sunt tot mai frecvente de
aceea si numarul celor care ajung in spitalele de specialitate s -a dublat in ultimii
ani. Cele mai intilnite sint depresiile legate de slujba, de problemele conjugale, si
de neajunsurile financiare. ”2
„Prevalența depresiei în România este între 12 -20%, dar problema este că nu
toate cazurile au acces la tratament. Tulburările anxioase sunt undeva mai sus,
atingând un prag de 25 -28%. Cauzele se știu care sunt: stresul prelungit,
consumul de substanțe psihoactive, bolile somatice, cum ar fi atacul de inimă
etc.”, a declarat marți dr. Ileana -Mihaela Botezat -Antonescu, directoarea Centrului
Național de Sănătate Mintală și Luptă Antidrog, în cadrul u nei conferințe de
presă.3

Studiul privind sănătatea mentală – România
Articolul prezintă rezultate din Studiul Sănătatea Mentală România 2007, referitoare la
prevalența pe durata vieții, variația pe grupe de vârstă, vârsta de debut a tulburărilor
mentale, riscul proiectat până la vârsta de 75 de ani, comparații ale acestui r isc cu
prevalența pe durata vieții, proporția celor care se adresează unui profesionist în
vederea inițierii tratamentului în anul de debut sau până la 50 de ani. De -a lungul vieții,

2 https://stirileprotv.ro/stiri/sanatate/romania -pe-locul -3-in-topul -european -al-persoanelor -cu-afectiuni -psihice –
10-dintre -romani -sunt -diagnosticati.html
3 http://adevarul.ro/sanatate/minte -sanatoasa/anxietatea -depresia -insuficient -tratate -romania –
1_54341c340d133766a8beb029/index.html

8
13,4% dintre adulții de 18 ani și peste vorbitori de limba română îndepli nesc criteriile
sistemului de diagnostic DSM -IV pentru cel puțin o tulburare mentală, având debutul de
obicei în adolescență sau la începutul maturității. Dintre tulburările mentale, cea mai
ridicată prevalență se întâlnește la tulburările de anxietate.
Pentru tulburările de anxietate, fobia specifică, fobia socială și tulburarea
posttraumatică de stress, tulburarea de panică, abuzul de alcool, cu sau fără
dependență, se observă o creștere a prevalenței la maturitate față de tinerețe, urmând
un declin la vârsta de 65 de ani și peste. Tulburarea depresivă majoră înregistrează în
schimb creșteri progresive, având cea mai mare prevalență la vârstnici.
Riscul proiectat la vârsta de 75 de ani arată valori mai mari decât prevalența observată.
Proporția celor care se adresează unui profesionist în anul de debut al afecțiunii este
cuprinsă între 32 -63% pentru tulburarea bipolară, distimie, abuzul de droguri, între 10,2 –
24,6% pentru tulburările de dispoziție și agorafobie și se situează sub 10% pentru
episodul de presiv major, tulburarea de panică, abuzul de alcool cu dependență,
anxietatea generalizată, tulburarea posttraumatică de stress, tulburările de anxietate,
fobia specifică, abuzul de alcool și tulburările legate de consumul de alcool și droguri.4

În volumul “Tânăr în Romania Noi Valori, noi identități” Sabina -Adina Lucaci cu
ajutorul a altor autori, analizează construcția identitară a tinerilor in contextul social din
Romania, atrăgând atenția asupra valorilor care pot avea o influență puternică asupra
tinerilor de azi. În capitolul “Construcția identității psihosociale si semnele crize i sfertului
de viață la tinerii de etnie maghiară” care louiesc în Romania, Annamaria Kadar
analizează cu ajutorul bibliografiei de specialitate și date din 120 de interviuri
aprofundate, tinerii cu v ârsta intre 18 si 35 de ani, din jude țul Mure ș.
Criza Sf ertului de via ță este mai pu țin cunoscut dec ât criza v ârstei mijlocii, chiar dac ă
izvor ăște în mare, din acelea și cause. Sentimentul ca majoritatea vie ții a trecut și
regretul fa ță de oportunita țiile neexplorate induce panica și anxietate în rândul tinerilor
între 20 și 30 de ani.

4 http://journal.managementinhealth.com/index.php/rms/article/view/30/105

9
Presiune mare de a ie și în eviden ță intr-o lume a meritocra ției (referin ță despre
meritocra ție și dezvoltat ulterior) și a concuren ței crescute creaz ă impresia tinerilor c ă
trebuie s ă munceasc ă mai mult ca niciodat ă ca să își ating ă scopurile.
De asemenea, compara ția cu semenii constitue o mare cauz ă a crizei sfertului de
viață, iar social media o amplific ă . (referin ța articol despre asta și ce face mai exact:
hrănește standarde ridicole si creaz ă iluzia ca iarba e mai verde la vecin).
– Celelalte presiuni/ cause care duc la criza

10

CAPITOLUL I .II
Despre anxietate
,,Nu trebuie sa lași anxietatea să te controleze ”5

Din proprie experiență pot spune că, c ontrolarea anxietății este un subiect rezonabil,
dar să scapi de ea, nu este. Simțeam că mă indreptam spre eșec din momentul în care
obiectivul meu era să de ea . Această tulburare face parte din natura noastră . De fapt,
puțină anxietate este chiar benefic ă. În diferitele sale forme, este adaptativ ă și servește
unor funcții esențiale . Cheia este felul în care gestion ăm anxietatea prin autoreglare,
întelegere si acceptare. Încercarea de a elimina anxietatea din experiența noatră zilnic ă
ne va face să ne simțim frustrați și învin și.
Ce este anxietatea?
Grijile, stresul, angoasa , nervozitatea, panica, teama, jena, frica, tensiunea sunt
sentimentele ce descriu perfect anxietatea . Chiar dacă definițiile variază din punctul de
vedere al complexității, în general, anxiatetea este văzut ă ca un sentiment neplăcut de
teamă, îngrijorare sau groază. E un sentiment palpabil de agitație și neliniște și este
adesea critic în materie de cauze, dificil de descris și e o adevărata provocare șa îl
ignori.
În cartea scrisa de Bret A. Moore, se face referire la trei termeni care se aseamănă
și sunt folosiți cel mai des pentru a ne descrie anxietatea: îngrijorarea, teama și stres.
Îngrijorarea este ceea ce ne -o asumăm singuri pentru că rămâmen blocați pe un
subiect dându -i mai multă importanță decăt ar merit a. Îngrijorarea în sine nu este mare
lucru avănd în vedere că aceasta este un mecanism natural pe care îl avem pentru a
evita un pericol de oricefel . Este imposibil sa treacă o zi fără s ă ne facem griji pentru
ceva. Însă, aceasta poate devenii o problem ă din momentul în care îngrijorarea , începe
sa apară în fiecare moment al vieții noastre . Mai important, dacă începe să ne tulbure
partea emoțională , atunci vine vremea sa ieșim din acest cerc vicios.

5 Bret A. Moore, „ Cum să -ți controlezi anxietatea: Ia tot ce e mai bun din griji , stres și
temeri ”, pg.13

11
Teama este cea mai primitivă form ă de anxietate, este reacția emoțională la o
amenințare cunoscută sau bănuită în cazul unui pericol real . Aceasta apare în mod
normal prin intermediul panicii . Teama sau frica este considerată o emoție primitivă,
deoarece a servit unei funcții importante în evoluția noastră . De fapt, continu ă să
servească unei funcții importante în societatea modernă, deși din motive ușor diferite.
Teama și panica sunt sisteme de aver tizare ce ne ajută să luăm decizii rapide și
importante legate de siguranța noastră și siguranța celorlalți. În unele cazuri, în absența
unei amenințări reale, sistemele de avertizare nu funcționeaza corespunzător, făcându –
ne să ne simțim jenați și secătuiți emoțional și fizic.
Stresul, este un termen folosit pentru a descrie starea neplăcută resimțită din punct de
vedere fizic căt și psihic, după ce ne suprasolicită m, incercând să duc em mai mult decât
ni se cere si a m putea suporta. Doar să ascul tăm pe parcursul a doua zile de câte ori
auzim pe cineva spunând c ă este stresat din cauza serviciului, casniciei, treburilor
domestice, școlii, rolului de părinte, prietenilor, finanțelor, sănatății și a șa mai departe.
Stresul s -a transformat într -un stil de viața în lumea modernă .
Când anxietatea devine o problemă.
Așadar, precum am scris mai sus, anxietatea face parte din natura noastră . Probabil
că daca nu am resimț ii nici macar o mică stare de anxietate, poa te ca ar trebui s ă ne
gândim puțin și să incep em să devenim anxio și din privința asta. Anxietatea devine o
problemă din momentul in care aceasta incep e să ne perturb e grav și persistent în
punctele majore din viața noastră , cum ar fi familia, relațiile sociale, l ocul de munc ă etc.
Ce înseamn ă o perturbare gravă? Cu toții raspundem diferit în fa ța stresului si a
anxietății. De exemplu, „să zicem că o profesoara este ingrijorată in privința posibilității
ca elevii săi să nu întrunească standardele de permormanță ale școlii în luna următoare
și, în consecință, se confruntă cu câteva nopți de insomnie, atunci probabil că aceasta
va fi considerată mai degrabă ca o neplăcere temporară. Totuși dacă aceași profesoară
are în permananță probleme cu somnul, fapt pentru care o face să primeasca un
advertismen t pentru că vine târziu la serviciu, sau daca se confruntă cu o creștere a
iritabilității, ca o duce la mai multe certuri cu soțul ei, atunci problema necesită atenție .”6

6 Bret A. Moore, „ Cum să -ți controlezi anxietatea: Ia tot ce e mai bun din griji ,stres și temeri ”, pg.17

12
Cu toate astea, asta nu inseamnă ca persoana este nebună sau bolnavă, înseamna ca
are nevoie de puțin ajutor, sprijin din exterior pentru a putea face față problemelor de zi
cu zi care devin din ce în ce mai multe.
Despre tulburări le anxioase
În cartea „ Cum să -ți controlezi anxietatea” de Bret A. Moore, face referire la „Manualul
de diagnostic și statistică a tuburărilor mentale”, pe scurt DSM, acesta fiind o publicație
a Asociației Americane de Psihiatrie.7 Manualul drept numit și „biblia psihiatriei”
cuprinde mai multe tipuri de tulburari legate de anxietate cu diagnostice pentru f iecare
în parte. Medicii profesioniști din domeniul sănătații mentale se bazeaza pe aceste
coduri de diagnosticare.8
Cu toate acestea, DSM se bazează pe faptul că toți suntem diferiți și toți avem
diagnostice diferite. De exemplu, poate ne întalnim cu cineva care are simptome
asemanatoare cu ale noastre dar felul în care le resimți m noi nu sunt lafel cu felul în
care le resimte cealaltă persoană, ca și concluzie, nu trebuie sa fi m tratați și privit î ca
restu. Suntem singur ii care ști m ce simt im și ce merge cel mai bine pentru noi, noi
suntem exper ții în materie de sine. În DSM există o lista cu principalele tulbur ări
anxioase:
Tulburarea de anxietate generalizată predomina puternic și nu se limitează la nici un
fel de circumstanțe sau mediul în care ne aflăm . Se poate zice ca aceasta este ”liberă” .
Cei ce suferă de anxietate generalizată se plâng de anumite simptome ce variază cum
ar fi: stare de nervozitate continuă, tensiuni musculare, tremurături, palpitații, discomfort
epigastr ic, transpirații și amețeli. Aceasta se descrie cel mai bine prin îngrijorarea
excesivă fără motiv în legatură cu sănătatea lor și a celor din jur , familiei, finanțelor,
viitorului și multe altele .
Tulburarea de panică include atacuri de panică, acestea fiind sentimente intense de
temeri și frică ce apar pe perioade scurte. Simptomele apar la nivel psihic, frica de a nu
înnebunii, frica de moarte, cât și fizic, palpitații, transpirații, tremurături și multe altele. În

7 Bret A. Moore „ Cum să -ți controlezi anxietatea: Ia tot ce e mai bun din griji, stres și temeri”, pg.18

8 Bret A. Moore „ Cum să -ți controlezi anxietatea: Ia tot ce e mai bun din griji, stres și temeri” pg.19

13
general, aceste simptome apar din se nin cu sentimentul că există o amenințare care nu
este exista de fapt.
Fobia socială , îi se mai zice si anxietate socială, aceasta persistă în teama excesivă
de situațiile în care suntem puși față în față cu socializarea directă iar frica de a nu fi
analizați cu atenție și judecați de ceilalți oameni apare. De aceea mediul petrecerilor și
a evenimentelor soiale sunt cel mai nepotriit loc pentru cei ce sufera de fobie socială. Î
În general, problema dominantă este frica puternică de a nu se face de râs în fața
celorlalți.
Tulburarea de stres posttraumatic este urma unui eveniment traumatizant, cum ar fi
maltratarea, asistarea la o maltratare a unuei persoane, violul și amulte alte cazuri
nefericite. Unu din simptome este retrăirea traumei, prin coșmaruri, tulburări de somn,
evitarea unor lucruri ce pot sa amintească de traumă, Cu toae acestea persoana ajunge
sa se sperie foarte ușor.
Fobia specifică este frica extremă de anumite elemente, obiecte sau anumite situații.
În cazul asta vom evita cu orice pre ț situațiile sau elementele ce ne declanșeaza
această frică. Exemplele cele mai frecvent întâlnite este frica de înalțime, de zbor,
paianjeni, sânge sau ace și de șerpi.
Tulburarea obsesiv -compulsivă este atunci când gândurile intruzive ce nu dispar,
produc griji, teamă, disconfort sși compulsii ce au ca scop reducerea disconfortului.
Scăpăm de aceasta tulburare cu greu deoarece tentativele de a scapa de ea nu dau
rendament

De unde apare anxietatea?
Daca vei încerca sa gasești o cauză pentru anxietate, vei incepe doar sa te simți
dezamăgit și frustrat. Anxietatea are ca bază mulți factori, aceasta fiind cauza pentru
care nu te va ajuta cautarea cauzei. Nu va fi o cauza, o gena sau o experiență de via ță
care să explice anxietatea.
Tulburările de panică
Este normal ca atunci cănd ne apropi em de marginea unei o prăpăstii să ni se faca
frică. Este de înteles când cineva ne amenință cu moartea să intr ăm în panică. Dar frica
pentru unii din noi este exagerată și nu se limitează la nici un grad de agitație care să

14
corespundă la situația respectivă. Panica apare de nicăieri și fără motiv. Tulburările de
panică sunt un lanț de atacuri de panică ce par a fi interminabile, ce te lasă cu o frică
conti nuă de a nu mai avea unul. Cum funcționează atacurile de panică și cum apar? De
exemplu, dacă primul atac de panică l -ai avut într -un lift este foarte posibil ca atunci
cănd vei intra în alt lift să apară din nou și te vei intreba „de ce acuma?” . Nu este e xclus
să reapară la un moment specific al zilei sau în timpul unei activități. Creierul va face
legatură automat cu locul, timpul sau activitatea pe care o faceai în momentul atacului
de panică, declanșând de fiecare dată aceste trăiri, stări de groază că nd vei fi în același
loc sau stare. Atacul de panică este o tulburare de tip axios în care avem episoade
bruște și inexiplicabile de frică exagerată, având un avalgam de sentimente amplificate
ce ne copleșesc. Frica de moarte și frica de a nu înnebuni sunt cele mai frecvent stări
întalnite. Frica de moarte este indusă din cauza simptomelor ce se aseamănă foarte
tare infarctul ui miocardic . Mulți dintre noi ajung la urgențe din cauza aceasta. Cu toate
acstea, un atac de panică nu poate să pună în pericol viața noastră.
Vorbind din proprie experiența, e ste important sa ajung em în punctul în care să
realiz ăm că este doar un atac de panică iar viața noastră nu poate fi pusă în pericol de
acesta. Fiecare dintre noi trebuie să gasească o motodă personală, fie auzită, fie
inventată, pentru a prevenii un atac d +e panică sau pentru a ne ajuta să ieșim din unul.
Deoarece toți suntem diferiți, așadar, la fiecare func ționează o metodă diferită , căutată
cu răbdare.

Intr-o lume în care oricine poate s ă ajung ă orice, unde posibilit ățile noastre sunt
nelimitate, problemele în sănătatea mental ă cresc, oare de ce? S -ar putea ca
nenumaratele posibilit ăți sa ne cople șeasc ă? Scriitorul și inițiatorul școlii pentru adul ți
„The School of Life”, in Londra, Alain de Botton, ne explica acest paradox.
Egalitatea e un concept minunat

Defecte evolutionare
Deși avea o carier ă de invidiat comediantul și intervievatorul Ruby Wax suferea de
depresie. Dupa ce și-a luat un ragaz de timp pentru a putea coopera cu condi ția ei, a
revenit cu un show de comedie intitulat “Loosing it” care se adreseaz ă experientelor ei
cu sănătatea mental ă, într-un mod hilar, dar totodat ă cu un impact puternic. În acela și

15
timp a lansat o re țea social ă online numit ă “Black Dog Tribe”, dup ă cum își numea
Winston Churchill depresia care l -a acaparat. A fost onorat ă ca ofi țier al ordinii s ănătății
mental e al Imperiului Britanic pentru angajamentul ei in domeniul s ănătății mentale.
Intr-o confe rinta “TedGlobal” din 2012, Ruby Wax încearc ă să constientizeze popula ția
despre felul în care este perceput ă sănătatea mental ă și afec țiunile ei. În primul r ând
scoate în eviden ță situa ția alarmant ă în care ne afl ăm av ând în vedere ca 1 din 4
persoane suf eră de probleme la “departamentul superior”. Exista o stigm ă care vine la
pachet cu problemele în sănătatea mental ă, care ii face pe cei afecta ți să simtă o rușine
îngrozitoare pentru c ă nu au o problem ă „adev ărată”, care se poate vedea la
radiografie.
Într-o maniera c ât se poate de comic ă Ruby Wax argumenteaz ă că evolu ția nu ne -a
pregătit pentru lumea secolului 2 1, suferim din cauza erorilor din evolu ția noastr ă. Acum
milioane de ani, cand omul se confrunta cu un pericol, în corpul lui se rev ărsau
adrena lina și cortisol ul, iar în cele din urm ă, de cele mai multe ori, problema se
soluționa prin a fi omor ât sau a omor î. Problema const ă în faptul c ă în corpul omului
modern se întampla exact acela și proces, doar ca avem de -aface cu mult mai multe
situa ții în care ne sim țim amenin țați pe care nici nu le putem rezolva prin ac țiuni
definitive, precum omul preistoric. A șadar, mechanismul care ne ținea aler ți și ne salva
acum milioane de ani, ne face s ă înnebunim în ziua de azi.9 10

Percep ții gre șite despre natura uman ă

Secole la rănd am mo ștenit un mod de a percepe natura uman ă bazat ă pe no țiunea c ă
suntem celule divizate, ca ra ționalul este separate de emo ție și că societatea noastr ă
progreseaz ă doar în cazul în care ra țiunea oprima pasiunea. Aceasta a condus la faptul
că vedem natura uman ă ca indivizi ra ționali care r ăspund în moduri directe la îndemne.
11

9 Wax, Ruby, Ted Global 2012, What’s so funny about mental illness?”,
https://www.ted.com/talks/ruby_wax_what_s_so_funny_about_mental_illness/transcript#t -399387.
10 https://www.ted.com/talks/ruby_wax_what_s_so_funny_about_mental_illness?language=en#t -425936
11 David Brooks, “The social animal”, Ted2011, filmed march 2011.

16
În drumul lor spre maturitate oamenii încep s ă se confrunte cu formarea propiei
identități, totodat ă temându-se ca lumea înconjur ătoare o s ă o resping ă. Asta poate
cauza o serie de probleme precum stress, anxietate, panic ă și comportament auto –
distructiv. E foarte important pentru oameni s ă simtă că aparțin de un grup și pe ei
replica ți în alti oameni. Imens a industrie a propiei imagini , joburile și banii create de
aceast ă consti ție o mare parte din cultura contemporan ă. Proiec țiile pe care le creăm
despre noi înșine, se transform ă într-un fel de fiin țe vii, care necesit ă îngrijire zilnic ă. Ele
ne distrag de la realitatea mor ții, o parte fundamental ă a vie ții. La conferin ța Ted Global
din 2011, actri ța Thandie Newton vorbe ște despre conceptul de „oneness” ca o
conec siune infinit ă cu alte fiin țe umane care ne aduce înapoi la esen ța noastr ă. Aceasta
se poate realiza prin a face un pas înapoi, a lua o pauz ă de la încercarea de a g ăsi
autenticitatea, a fi co știent de oamenii din jurul nostru și de a ne conecta cu ei. 12
Aici intervine importan ța tradi țiilor (Terapia prin arta?), aceste ritualuri sociale, ca timpuri
în care ne oprim de a ne focusa pe noi și realiz ăm că avem emo ții, scopuri si idealuri
comune și facem parte din ceva mai mare.

Rețelele sociale și tendin ța de a ne izola. Effectul „Goldilocks”

În ultimii 15 ani, Sherry Turrkle, a studiat cum dispozitivele noastre și personalit ățile
noastre online red efinesc conexiunea inter -uman ă. Turkle este de p ărere c ă
dispozitivele noastre altereaz ă ce facem și cine suntem. De exemplu oamenii trimit
mesaje, scrisori și fac cump ărături în timp ce se afl ă la ședințe sau la masa de sear ă și
așa mai departe. P ărinții nu le mai dau întreaga aten ție copiilor, acestia sufer ă, dar le
oglindesc comportamentul. P ână și la ceremoniile funerare evadam în tehnologie. Toate
acestea ne conduc spre a nu mai putea rela ționa cu al ții, schimb ă felul în care ne
raport ăm la propia p ersoan ă și diminueaz ă capacit ățile noastre de reflec ție interioar ă.
Cu alte cuvinte: „Ne obi șnuim s ă fim singuri impreun ă”. Chiar daca vrem sa socializ ăm
în via ța real ă, totodat ă există dorin ța de a fii în permanen ță conectat cu toate celelalte
locuri unde am mai vrea sa fim în momentul respectiv.

12 https://www.ted.com/talks/thandie_newton_embracing_otherness_embracing_myself?language=en

17
Oamenii vor s ă își personalizeze vie țile. Vor s ă aibă posibilitatea s ă intre și să iasă din
orice loc în care se afl ă, pentru c ă cel mai important este, s ă poți să controlezi ce și cui
îi dai aten ție. Oamenii vor s ă mearg ă la ședință, dar vor s ă dea aten ție doar aspectelor
de care sunt interesa ți. Faptul c ă putem controla cum ne distribuim aten ția este un lucru
bun, dar contribuie și la a ne ascunde unu de altul. Efectul „Goldilocks” ne domin ă
relația cu oameni i din jurul nostru: îi vrem nici prea aproape, nici prea departe, îi vrem la
o distan ță corespunz ătoare, pe care o putem controla. Nu putem controla durata
conversa țiilor purtate fa ță în față cu semenii no ștrii. Nu ne putem edita textul și nici
retușa chip ul. Rela țiile interumane sunt dezordonate, vaste, provocatoare și avem
tendin ța de a le ordona cu tehnologia. Sacrific ăm conversa ția pentru conexiune, iar în
timp pare c ă uităm de asta. Dar conversa țiile cu al ții ne învață cum s ă convers ăm cu noi
înșine. Deseori auzim c ă „decat s ă sun, a ș trimite un mesaj”. Ne tenteaz ă mașinăriile
care ofer ă promisiunea de a avea grij ă de bătrâni, suntem sensibili la empatia virtual ă,
oare nu mai suntem siguri pe noi c ă vom fi în stare sa avem grij ă de cei dragi? Avem
mai multe a șteptări din partea tehnologiei, dec ât din partea noastr ă. Suntem singuri, dar
ne este fric ă de intimitate, dispozitivele ne dau iluzia companiei f ără provocarile unei
prietenii. Mediul online ne satisface nevoia de a fi intotdeuna auzi ți, nicioat ă singuri,
singur ătatea fiind o considerat ă o problem ă care trebuie rezolvat ă prin conexiune,
conexiune care e din ce în ce mai mult un siptom dec ât leacul. Împărtășesc, a șadar
sunt, vreau s ă fim o emo ție, așadar trebuie s ă trimit un mesaj, în cazul în care nu
suntem conecta ți nu ne sim țim în largul nostru. Ne pierdem capacitatea de a sta în
singur ătate și ne folosim semenii ca s ă ne sim țim mai pu țin anxio și și mai vii, c ând
singuratatea este de fapt momentul în care ne g ăsim pe noi înșine, un punct di n care ar
trebui s ă plecăm ca s ă îi întâmpin ăm pe al ții și să formăm ata șamente reale. Astfel
formăm rela ții mai con știente cu noi și cu cu al ții.13
Social Media a devenit înlocuitorul mai performant a jucăriei Tamagotchi. Această
jucărie cere ca nevoile sale zilnice să fie menținute de proprietar. Am ajuns la un nou
stil de viața unde realitatea virtuală se hrănește din impulsurile umane de a experimenta

13 –- Sherry, Turkle: Connected, but alone?

18
pe noul “eu”. Imperfecțiunea a ajuns sa fie vazută e ca fiind o latură vulnerabilă de -a
noastră.

19
CAPITOLUL II.I

Terapie prin Art ă
+-
Terapia prin arta si creatie artistica
De Maria Urma
Terapia prin arta, ca metoda psihiatrica de tratament este din ce in ce mai populara in
lista activitatilor specifice mileniului III care incearca sa readuca armonia naturala in
viata omului acaparat de dezordine si haosul abuzului tehnologic.14
„Termenul terapia prin arta este legat de doua domenii arta si psihoterapie. Are doua
intelesuri: a rta ca terapie sau arta in terapie.”
In terapia prin arta, procesul creatiei artistice este folosit in domniul sanatatii cu intentia
de a imbunatatii starea fizica, mentala si emotionala a omului.

„Se bazeaza pe convingerea ca procesul creativ implicat in auto-expresia artistica ajuta
oamenii in gestionarea comportamentului, reducerea stresului, cresterea stimei de sine
si constiintei de sine.”

„Utilizare in maniera profesionala, in scop terapeutic a artei de catre oameni care trec
prin traume si incercar i sau care urmaresc dezvolatrea lor personala.”

„metoda care utilizeaza potentialul expresiei si creativitatii artistice in scopuri
psihoterapeutice sua de dezvoltare personala”

Utilizarea artei in tratamente a sanatatii mentale isi are radacinile in sec olul 18

Artist britanic Adtrian Hill, autorul „Art versus illness” a introdus in 1942, termenul de
terapie prin arta (art therapy). „El a explicat ca valoarea acestui tip de terapie consta in

14 P.39 same

20
orientarea completa a spiritului catre eliberarea energiei cre atoare a pacientului ( de
obicei inhibat) care sa il ajute in construirea unei apasari solide impotriva necazurilor.”15

Exista deja multe tari in care asociatii profesionale de terapie prin arta contribuie la
stabilirea de standarte in educatie si practica . In Romania acest fel de terapie exista
doar pentru persoanele cu dizabilitati.

Persoanele in varsta, cu handicap mintal sau fizic (schizofrenie etc.) persoanele cu
probleme psihice constante sau pasagere ( depresie, durere, anxietate, dependenta de
droguri, boli mintale, abandon, prob.cognitive)

Scopul terapiei este de a decele toate mechanismele: psihologice, fizice si sociale,
implicate in activitatea artistica, in ideea de a le utiliza pentru ingrijirea individului sau
ajutorarea sociala cu scopul de a imbunatatii calitatea vietii prin intelegere de sine.

Mijloace artistice utilizate: argila, colajul, desenul, fotografia, fotomontajul,
scrisul,marionetele.

Confectionarea, oferirea de papsi, spectacolul de marionete in scop terapeutic,

„Punerea in scena a jocului de marionete pe baza de scenariu sau pe simpla
improvizatie, teatrul de psihodrama ca mijloc de punere in scena a unor conflicte
constiente si inconstiente sau de exprimare a unor emotii reprimate.”

Teatrul poate „scoate in evidenta cine sunte ce pot sa fiu, poate si suportul a ce nu se
poate spune, posibilitatea eliberarii unor energii tinute in frau mult timp, psihodrama fiind
o modalitate de a pune in scena experiante afective dureroase si inacceptabile de
societeta sau de sine.” 16

15 Pg 39
16 Pg 40

21
Teatrul de masti
Terapie prin arta se practica cu ajutorul persoanelor calificate numite art -terapeuti cu o
pregatire profesionale in arta, dar si in psihologie

22

CAPITOLUL I II.I
Analiza de conținut si forma proiectului personal

Instala ția const ă în șase obiecte: trei cuburi și trei măști turnate din r ășină poliesteric ă.
Cuburile sunt construite din pl ăci de plexiglass transparent cu grosimea de 3 mm.
Fiecare cub con ține c âte cinci folii de plastic transparente, care sunt prinse cu a ță
transparent ă în col țurile interior -superioare.
Foliile de plastic sunt montate la distan ță de 4 cm una de cealalt ă și servesc ca și
suport pentru elemente grafice. Privite prin planul neacoperit al cubului, aceste folii
încarcate cu elemente grafice se suprapun și creează i luzia unei ilustra ții
tridimensionale.
Datorit ă faptului c ă foliile sunt fixate de cub doar în partea superioar ă, ele penduleaz ă
de fiecare dat ă când se creeaz ă un curent de aer, oglindind astfel mi șcările privitorului.
Deși cinci din cele șase planuri ale cuburilor sunt închise, transparen ța materialului ales,
nu ne limiteaz ă viziunea, nu conteaz ă din ce unghi am privi i lucrarea.

Ilustrațiile sugerează intruchiparea anxietății, având două personaje principale, “eu” și
“anxietatea”. “Eu”, e ste personajul ce încearcă să confrunte în mod direct influențele ,
gândurile negative ce “anxiet atea” ni le induce în gânduri, acesta este reflexia noastră,
a celor ce suferă de anxietate . Al doilea personaj este cel cu influența negative cu chip
de drac reprezentat cu coarne de țap. Acesta are un cojoc lung și îmbâcsit,
reprezentând nori grei încărcați cu energi negative ce le imprăștie asupra noastră
dându -ne stări și gânduri anxioase. A mbele personaje sunt reprezentate cu chip de
craniu pentru a exprima o senzație de oboseala cronică, slabire, consumare psihică.
Aceste doua personaje au chip de craniu desi din motive diferite. “Eu” este obosit fizic și
psihic deoarece această confruntare cu răul , cu anxietatea, devine o bătălie ce te seacă
de orice resurse de energie. Același motiv se aplică și faptului că “Eu” este înalt și slab,
adică, slăbit în urma confruntărilor repetate. Iar pe de altă parte, “Anxietatea” este
reprezentat ca având u n craniu în loc de cap pentru a duce la gândul de încărcătură
energetică negativă, îmbacseală, răutate și frică.

23

De ce 3 măști și 3 cutii? În articolul “Misterele lui 3, numărul biblic al perfecțiunii” de
Adina Stănilă17, se explică faptul că în cartea ri tualică Li -ji omul este asociat cu cifra 3,
susținănd că suntem formați din spirit, trup, și suflet. Aceste trei elemenete sunt
îmbinarea perfectă ce reproduce univers ul, ce este format din lumină, spațiu și timp. În
antichitate, filosofii indieni susținea u ca sinele uman are trei straturi , iar expresia
desăvârșirii era tot 3: Dharma, Buddha și Sangha. Chinezii considerau că 3 este
simbolul perfecțiunii, al desăvârșirii și al totalității, din cauza că nu îi se mai putea
adăuga nimic. Numărul 3 este echilibr ul între 1 și 2, este numarul care unește celelalte
două cifre și care independent, este sufficient.

MASTILE
Mastile descriere tehnică
Masca ca simbol
CAPITOLUL III.I
Simboluri

Albul este denumirea oficiala a nonculorii fiind înțeleasa ca „nici o culoare”. Este
simbolul luminii, a purității, inocenței și a divinului. Hainele albe fac parte din numeroase
culturi ca fiind hainele preoților deoarece această culoare simbolizeaza puritatea și
adevărul.18 Albul este opusul negrului, face partea din extremitățile gamei cromatice alb –
negru. Este culoarea absolută, ce nu are o gamă de variații. Una din cele mai
cunoscute interpretări a culorii albe este neprihanirea, curătenie și candoarea. Cel ce -și
schimbă condiția, este îmbrăcat în alb cum ar fi candidații ce au locuri în funcții publice .
Dionisie Areopagul spune că “noul cre știn, n ăscut la via ța adev ărată îmbrac ă niște
haine de alb str ălucitor, sc ăpând printr -o hot ărâtă și divina statornicie de atacurile
patimilor și tanjind cu tarie spre unitate, ceea ce era dereglat în el ordonandu -se, ceea

17 https://www.libertateapentrufemei.ro/articol/misterele -lui-3-numarul -biblic -al-perfectiunii -61184
18 Hans Biedermann, „Dicționar de simboluri – vol. I”, pg.15

24
ce era gresit in el infrumu țesându-se, ajung ând să răspândeasc ă întreaga lumin ă a unei
vieți curate și sfinte” .19

Culoarea neagră simbolizează absolutul, exact ca fratele ei din partea opusă a gamei
cromatice. Negru este culoarea ce simbolizează întunericul, a inconștientului, a beznei ,
moartea, angoasa, răul și a tristeței. Tot ce este întunecat și reprezintă puțină speranță,
este negru, șarpele negru, omul negru, etc.20 Negrul este pasivitate și starea de moarte,
așadar, este o culoare de doliu. Doliul negru diferă de cel alb, deoarece doliul alb indică
doar o abseță temporară, este culoarea de doliu a zeilor și a regilor pe când doliul negru
semnifică lipsa de speranță. Semnifică pierderea definitivă și prăbușirea definită în
Neant. Ce ce sunt izgoniți din rai sunt reprezentați in veșminte negre, este culoarea
hasului, a morții și a apelor inferioare. Până și in evul mediu, Iuda, trădătorul îi
reprezentat în câteva icioan e cu aureola neagr ă.21
Când zicem „cub” ne gândim la varianta tridimensională a pătratului. Este simbolul
rezistenței și a durabilității.22
Spațiul nostrum psihologic este cubul . Centrul cubului este intrarea catre “sufletul
nostru” iar spațiul din interior este spațiul nostru psihologic . Dimensiunile cubului
reprezintă dimensiunile psihologice ale experiențelor noastre propria. Acesta poate sa
fie mai mare sau mai mic, depinzând de experiențele noastre emoționale. “Mintea este
un aspect care gandest e, in timp ce inima este un alt aspect al aceleiasi minti, care
simte. Sentimentul si gandirea, emotiile si gandurile… ”23

Cruce a este cel mai raspândit simbol. Acesta nu se limitează doar în spațiile creștine.
Ea este un simbol al protecției, dar cu toate acestea ea reprezintă în primul rând
orientarea în spațiu. Reprezintă punctele de convergență sus -jos și dreapta -stânga. Ca
simb ol creștin crucea face aluzie la obiectul pe care Hristos a fost răstignit . Este vazuă

19https://anatolbasarab.ro/despre -culori -albul/
20 Hans Biedermann, „Dicționar de simboluri – vol. I” , pg.273

21 http://dictionardemotive.blogspot.com/2017/01/negru.html
22 Hans Biedermann, „Dicționar de simboluri – vol. I” , pg. 112
23 https://myhealinggame.wordpress.com/2010/03/08/intelegerea -lectiei -despre -cub/

25
ca un intrument de execuție de o cruzime excesivă, care după învierea lui Hristos a
devenit un simbol al vieții veșnice .24

Lumina , simbol al divinității și a spiritualității este simbolul divinității, a spiritualității .
Un semn al speranței, vieții, lumina simbolizieaza și cunoașterea, bunatății și al
adevarului. Lumina soarelui reprezintă cunoșterea directă când lumina lunii,
întunericului semnifica cun oașterea meditativă .25 „Mer- gînd spre lumina, o luăm pe un
drum care pare să poată duce dincolo de lumină, adică dincolo de orice formă, dar și
dincolo de orice senzație și de orice noțiune”26

Coarne sunt un simbol al diviniăților cu înfățișare de taur , ele erau folosite pentru a
înfățișa și pentru a simboliza ființe supranaturale cu caracter diabolic. simbolizate astfel.
Acestea reprezintă arma vitelor fiind simbol al agresivității si a forței brute27.

Umbra nu reprezintă din punct de vedere simbolic do ar nepătrunderea luminii, ci
reprezinta și entitățiile întunecate într -un stil aparte. Umbrele simbolizează un fel de
alter ego a nostru și sunt considerate adesea ca fiind o reflecție a sufletului nostru . 28

Țapul este replica feminină a caprei iar spre deosebire de aceasta , în general acesta
este un simbol negativ. Fiind catalogat ca fiind ce mai urăt mirositoare ființă și cea mai
impură, la judecata de apoi, acesta își atribuie rolul de comandant al chinurilor
neterminale din iad. Ț apul devine o fiin ța „ cea mai ur ât mirostoare, cea mai impur ă”29.

24 Hans Biedermann, „Dicționar de simboluri – vol. I ”, pg. 119
25 Hans Biedermann, „Dicționar de simboluri – vol. I ”, pg. 233
26 http://dictionardemotive.blogspot.com/2017/01/lumina.html
27 Hans Biedermann, „Dicționar de simboluri – vol. I ”, pg. 102
28 Hans Biedermann, „Dicționar de simboluri – vol. I I”, pg. 470
29 Hans Biedermann, „Dicționar de simboluri – vol. I I”, pg.467

26
-+BIBLIOGRAFIE:
1. Bret A. Moore, „ Cum să -ți controlezi anxietatea : Ia tot ce e mai bun din griji ”
Editura T REI, București, 2016
2. Franz Ruppert, „Traumă, atașament, constelații familiale”,
Editura TREI , București, 2012
3. Ion Truică, „Arta compoziției”,
Editura POLIROM , Iași, 2011
4. Will Gompertz, „O istorie a artei moderne : Tot ce trebuie să știi despre ultimii 150 de
ani”
Editura POLIROM , Iași, 2014
5. Rudolf Arheim, „Arta si percepția vizuală: O psihologie a văzului creator”
Editura POLIROM , Iași, 2011
6. E.H Gombrich, „Istoria artei”
Editura ART, București, 2012
7.Hans Biedermann, „Dicționar de simboluri – vol. I”
Editura SAECULUM I.O, București, 2002
8. Hans Biedermann, „Dicționar de somboluri – vol II”
Editura SAECULUM I.O, București 2002
9. Marinela Rusu (coord.), „Arta și personalitate: dimensiuni filosofice și psihologice ale
creației artistice – vol I”
Editura ARS LONGA , Iași, 2014
10. Rudolf Arheim, „Forța centrului vizual: Un studiu al compoziției în artele vizuale”
Editura POLIROM, Iași, 2012
11. Florin Marcu , „Dicționarul explicativ ilustrat al limbii române”
Editura SAECULUM I.O – Editura VESTELA, București, 2001
12. Cathrin K lingsohr -Leroy, „Suprarealismul”
Editura TASCHEN, Koln, 2007
13. Karl Rosenkranz, „O estetică a urâtului”
Editura MERIDIANE, București, 1984
14. Constantin Prut „Dicționar de artă modernă și contemporană”
Editura POLIROM, Iași, 2016

27
15. https://stirileprotv.ro/stiri/sanatate/romania -pe-locul-3-in-topul -european -al-
persoanelor -cu-afectiuni -psihice -10-dintre -romani -sunt-diagnosticati.html
16. http://adevarul.ro/sanatate/minte -sanatoasa/anxietatea -depresia -insuficient -tratate –
romania -1_54341c340d133766a8beb029/index.html
17. https://www1.agerpres.ro/sanatate/2014/10/07/cele -mai-frecvente -tulburari -psihice –
in-romania -anxietatea -depresia -si-tulburarile -psihosomatice -17-22-07
18. http://www.manager.ro/articole/sanatate -21/tot -mai-multi -romani -au-probleme –
psihice -(statistica) -62805.html
19. http://www.euro.who.int/en/health -topics/noncommunic able-diseases/mental –
health/data -and-resources/key -terms -and-definitions -in-mental -health#anxiety

20. http://journal.managementinhealth.com/index.php/rms/article/view/30/105

21.https: //www.youtube.com/watch?v=Iipn6yM43sM&list=FLNu8DRDG4nFWEZJVvHS
WyoA&index=10

22.https://www.ted.com/talks/alain_de_botton_a_kinder_gentler_philosophy_of_succes
s

23. Wax, Ruby, Ted Global 2012, What’s so funny about mental illness?”,

24.https://www.ted.com/talks/ruby_wax_what_s_so_funny_about_mental_illness/transcr
ipt#t-399387.

25.https://www.ted.com/talks/ruby_wax_what_s_so_funny_about_mental_illness?langu
age=en#t -425936

26. David Brooks, “The social animal”, Ted2011, filmed march 2011.

27. https://www.ted.com/talks/david_brooks_the_social_animal?language=en

28.https://www.ted.com/talks/thandie_newton_embracing_otherness_embracing_myself
?language=en