Lect. Univ. dr. TE IUȘAN SORIN CIPRIAN [612106]

1

MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA „1 DECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC

LUCRARE METODICO -ȘTIINȚIFICĂ
PENTRU OBȚINEREA GRADULUI DIDACTIC I

COOR DONATOR ȘTIINȚIFIC :
Lect. Univ. dr. TE IUȘAN SORIN CIPRIAN

CANDIDAT: [anonimizat]
2019

2

MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA „1 DECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC

ROLUL SISTEMULUI INFORM ATIC ÎN
OBȚINEREA ȘI VALORIFICAREA INFORMAȚIEI
CONTABILE

COOR DONATOR ȘTIINȚIFIC :
Lect. Univ. dr. TEIUȘAN SORIN CIPRIAN

CANDIDAT: [anonimizat]
2019

3
CUPRINS

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 5
I. SISTEMUL INFORMAȚ IONAL – BAZĂ DE FUNDAMENTARE A METODELOR
EDUCAȚIONALE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 7
I.1 Considerații privind sistemul informațional ………………………….. ………………………….. …………. 7
I.2 Locul și rolul sistemului informatic de contabilitate ………………………….. ………………………… 10
I.3 Componentele sistemului informatic de contabilitate ………………………….. ……………………….. 12
II. SISTEMUL CONTABIL – PARTE A SISTEMULUI INFORMAȚIONAL ECONOMIC .. 16
II.1 Rolul contabilității în cadrul întreprinderii ………………………….. ………………………….. ………… 16
II.2 Organizarea evidenței contabile la nivel microeconomic ………………………….. …………………. 17
III.2 Obiectul și metoda contabilității ………………………….. ………………………….. …………………….. 19
III.2.1. Patrimoniul întreprinderii ………………………….. ………………………….. ……………………….. 20
III.2.2. Cheltuielile și veniturile întreprinderii ………………………….. ………………………….. ……… 23
III.2.3. Procedeele metodei contabilității ………………………….. ………………………….. …………….. 26
III.2.4. Principiile contabile conform IAS ………………………….. ………………………….. ……………. 30
III. ANALIZA ȘI ALEGEREA UNUI SISTEMULUI INFORMA TIC DE CONTABILITATE –
STUDIU DE CAZ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 33
III.1 Obiectivele analizei ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 33
III.2 Caracteristicile pieței sistemelor informatice de contab ilitate ………………………….. ………….. 33
III.3 Analiza și alegerea sistemului informatic de contabilitate la F.E. „COFFE 4 YOU” S.R.L. 35
III.3.1 Scurt istoric al firmelor de exercițiu ………………………….. ………………………….. ………….. 35
III.3.2 Prezentarea firmei FE „COFFE 4 YOU” SRL ………………………….. ………………………… 37
III.3.3 Analiza și alegerea programului de contabilitat e ………………………….. …………………….. 40
IV. CERCETAREA PSIHO -PEDAGOGICĂ ………………………….. ………………………….. …………. 47
IV.1. Metodica predării contabilității ………………………….. ………………………….. ……………………… 47
IV.1.1. Abordări clasice versus abordări moderne privind predarea disciplinelor de specialitate
în liceul tehnologic ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 48
IV.1.2 Metode și procedee didactice active și incluzive utiliz ate în predarea -învățarea
contabilității ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 55
IV.1.3. Evaluarea didactică în cadrul disciplenelor de specialitate în liceul tehnologic ………. 61
IV.2 Cercetarea psiho -pedagogică ………………………….. ………………………….. …………………………. 67
IV.2.1. Scopul și obiectivele cercetării ………………………….. ………………………….. ……………….. 68
IV.2.2. Ipotezele cercetării ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 69
IV.2.3. Variabilele cercetării ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 70
IV.2.4. Metode de cercetare ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 70
IV.2.5. Lotul de subiecți / grupul de cercetare ………………………….. ………………………….. …….. 71

4
IV.2.6. Etapele cercetării ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 73
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 110
ANEXE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 112
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 139

5

INTRODUCERE

Învățământul românesc a mutat accentul de pe achiziționarea tradițională de
cunoștiințe, pe dobândirea de com petențe și capacități, astfel făcându -se trecerea de la
„pedagogia ascultării” la „pedagogia acțiunii” și, ulterior, la „pedagogia interactivă”.
Reforma actuală a programelor și curriculum -ului se concentrează asupra pregătirii elevilor
pentru viață. Se pune accent pe cultivarea receptivității precum și, a formării abilită ților de
viață , care permit elevilor să se conecteze rapid și eficient la noile informații, facilitând
accesul direct la sursele de informare, stimulând creativitatea și a activității în echipă.
Didactica modernă presupune înlocuirea discursurilor cu învățarea activă,
introducerea unor programe de învățare după un ri tm propriu sau a unor situații de
cooperare î n grup, care, nu în ultimul rând, îi conferă elevului responsabilitatea pentr u
propriile progrese în educație. Practica a demonstrat că folosirea strategiilor interactive
conduce la o învățare eficientă , la o motivație mai puternică, reținere și amintire
îmbunătățite, la o incluziune mai mare și sprijină abilitățile pentru învățare a pe parcursul
întregii vieți.
La filiera tehnologică numărul de ore alocat disciplinelor de specialitate din aria
curriculară tehnologii este de aproximativ de 30% în ultimii doi ani de studiu. Metodele
moderne l a aceste ore sunt vitale , aceste discipline având un ridicat caracter practic –
aplicativ prin natura lor intrinsecă. Prin profil ul de formare actual se acordă un rol
important dezvoltării competențelor, deoarece numai un individ înzestrat cu competențe
diverse și complexe poate asigura un ritm susți nut al progresului.
Lucrarea de față își propune să analizeze metode moderne ale didacticii în predarea
și evaluare a contabilității și să aprecieze efectul implementarii acestor metode în cadrul
modul elor “Contabilitate” și “Utilizarea calculatorului în contabilitate”. În cercetarea pe
care am realizat -o am pornit de la ideea că predarea unei discipline de specialitate folosind
metode moderne și lucrul în echipă conduce cu precădere la creșterea motivației elevilor
pentru învățare și implicit a rezultate lor școlare.
În efortul de a găsi soluții problemelor ridicate, au fost prezentate, în partea
teoretică a lucrării, puncte de vedere aplicabile și necesare activităților didactice concepute
cu scopul predări i – învățării contabilității.

6
Toate demersurile didactice din partea practică au deci ca fundament cunoștințele
prezentate în partea teoretică, ce vor fi transmise elevilor cu ajutorul unor metode
interactive de predare – învățare, gradul lor de asimilare fiind evaluat prin teste
docimologice și alte m etode complementare de evaluare, urmând ca în finalul lucrării să se
verifice în ce măsură aplicarea metodelor interactive de predare – învățare a fost mai
eficientă. Secțiunea destinată cercetării a urmărit evidențierea rolului pe care îl au
metodele mod erne în activitatea de predare -învățare.
Partea de final a lucrării, s -a bazat pe concluzii și sugestii referitoare la
modalitățile de aplicare a metodelor moderne în cadrul orelor de spe cialitate.

7

I. SISTEMUL INFORMAȚ IONAL – BAZĂ DE
FUNDAMENTARE A METODE LOR EDUCAȚIONALE

I.1 Considerații privind sistemul informațional
Un agent economic este compus din diferite componente, iar legăturile dintre ele
trebuie să satisfacă exigențele de calitate și rapiditate provenite din interiorul entității (cum
ar fi cele provenite de la treptele ierarhice superioare) fie din afara entității (de exemplu de
la consumatorul care vrea să știe procesul tehnologic al unui produs ). O cerecetare
economică are la bază informații, bazându -se pe modalitatea de transmitere a lor , astf el
încât ele să ajungă la destinatarfără prea mari pierderi de conținut . Informația este definită
în funcție de sensul conceptual pentru care este folosită. Astfel informația poate fi o
„comunicare, veste, știre care pune pe cineva la curent cu o situație”1, „informație
publică ”, „informație contabilă” etc. La nivel economic , prin informație se înțelege o sursă
de mijloace susceptibile de a fi valorificate la un moment dat pentru a îmbunătăți raportul
cost – beneficiu. Epoca informaticii este încă la începu t de drum, dar a reușit să -și pună
puternic amprenta asupra modului în care informațiile pot fi modificate și se modifică
permanent în funcție de dezvoltarea tehnologiei hardware și software. Dobândirea
informațiilor și adaptarea lor la necesități se realizează cu ajutorul sisteme lor
informaționale. Calculatorul este asociat, în mare parte cu sintagma sistem informațional .
Cu toate acestea , sistemul informațional nu este obligatoriu un sistem computerizat și
mereu observăm exemple de astfel de sisteme inf ormaționale. De exemplu, suntem
beneficiarii unui sistem informațional când dorim să mergem la un concert și pentru
aceasta achiziționăm un bilet sau un abonament . Atunci când prezentăm biletul sau
abonamentul la intrare , biletul / abonamentul este suportul informației pe care cel care îl
controlează o interpretează prin aceea că s-a cumpărat dreptul de a intra la concert .
Sistem informațional face parte dintr -un sistem complet. Un sistem este alcătuit din
părți sistematizate pentru a interacționa și a func ționa cât mai eficace . Subsistemele sunt
părți integrate în sistem . De exemplu, Colegiul Tehnic “Simion Mehedinți” Codlea este un
subsistem al sistemului Inspectoratul Școlar al Județului Brașov, care la rândul lui este un
subsistem al sistemului Minister ului Educației Naționale .

1 DEX. Dicționarul explicativ al limbii române, Editura Univers Enciclopedic, București, 1998

8
Un sistem informațional este compus dintr -o multitudine de subsisteme corelate
între ele care funcționează împreună pentru a colecta , a prelucra , a stoca , a transforma și a
distribui informația. La rândul ei se folosește pentru a planifica , a lua decizii și pentru a
control a. Sistem informațional se poate împărți în trei elemente: intrări,
prelucrări/adaptări/modificări și rezultate/efecte. Într -un sistem informatic intrările sunt
associate datele sau informații le culese . Datele s unt fenomene brute, neprelucrate despre
intâmplări care nu au importanță în sistem și nu sunt ordonate . Pentru sistem însă, aceste
date pot fi organizate și și utile si pot primi o semnificație, astfel încât să devină informații.
În sistemul informațional sunt prelucrate date/informații (sortare a eficientă , prelucrarea
unei înregistrări , precum și efectuarea de calcule specific unei operații ) obținând u-se astfel
informații care sunt configurate pe tipuri de cerințe necesare utilizatorilor . Obiectivele
pentru care este folosită informația pornesc de la anumite cerințe , de exemplu
administratorii entităților economice utilizează informația pentru a-și planifica anumite
decizii viitoare și pentru a avea controlul unei activități de producție – hotărârea de a
cumpăra un utilaj implică informații despre oferte , costuri, eficiențăși eficacitate. Adunarea
datelor, apoi prelucrarea lor duc la acumularea de cunoștiințe.
Toate informațiile și cunoștințe se acumulează, se prelucrează și sunt folosite în
controlul acti vităților . Economiștii/contabilii întocmesc analize economic -financiare astfel
încât persoanele responsabile cu conducerea entității respective să poată confrunta
rezultatele actuale cu cele planificate și să poată verifica activitățile lor pentru a
preînt âmpina pierderile .
Totalitatea informațiilor care circulă de la emițător la receptor formează un flux
informațional . Sistemul informațional are o legătură directă cu mediul său extern prin
fluxuri informaționale ( note informative pentru acționari sau orga ne de control ), dar și în
interiorul său (rapoarte între departamente) , astfel subsistemele își transmit
datele/informațiile între ele prin alte fluxuri informaționale.
Sistemele informaționale au o însemnătate anume în cadrul sectorul în care se
lucrează , rezultatele conturându -se în date/informații specific sectorului respectiv , astfel se
se pot clasifica în „sistemul informațional informatic ”, „sistemul informațional uman ”,
„sistemul informațional de marketing ” etc.
Contabilitatea este deasemenea, un sistem informațional. Este știința care se ocupă
cu strângerea, depozitarea , modificarea/prelucrarea, întocmirea rapoartelor și repartizarea
informaților către departamentele interesate . De exemplu, inginerii care se ocupă de
producție culeg informații de spre procesul tehnologic al unui produs (materii prime, utilaje

9
necesare, timp de execuție etc) pe care le transmit departamentului contabilitate care
prelucrează datele și întocmesc rapoarte necesare managerilor pentru a lua decizii.
Tehnologia informați ei care este tehnologia folosită pentru adaptarea informațiilor
în scopul dorit de utilizator , în particular prin folosirea calculatoarelor, a modificat felul
în care se lucrează în prezent . În urmă 10-15 ani , nimeni nu își putea imagina că vom putea
să coordonăm o afacere din fața unui calculator . Semnătura electronică, folosită pentru
transmiterea declaraților fiscale, este doar un mic exemplu care demonstrează că
tehnologia informației ne influențează în viața de zi cu zi, dar mai ales lumea afacerilor . În
această perioadă în care tehnologia informației a ajuns indispensabilă , iar cererea și oferta
dintr -un domeniu este prezentă pe internet, astfel încât cei interesați să poată analiza și
distribui informația, putem considera că sistemele informatice su nt foarte importante atât
pentru economie cât și pentru fiecare dintre noi. În domeniul contabil, t ehnologia
informației influențează orice tip de contabilitate ( fiscală , financiară , social, de gestiune,
managerială). Sistemul informaț ional contabil al unu i agent economic îndeplinește unul
dintre principalele roluri privind distribuirea de informații economice către toți cei
interesați, atât din interiorul, cât și din exteriorul lui.
Dacă la începutul anilor 90, afacerile funcționau fără un sistem informati c , acum
nici nu putem să ne închipuim o activitate economică fără să -l folosim. Într -o afacere, chiar
dacă sunt întreprinderi mari sau microîntreprinderi, se așteaptă ca un sistem informatic să
îndeplinească o multitudine de funcții: de la evidența plățil or către furnizori la situația
încasărilor de la clienți, la evidența intrărilor și ieșirilor dintr -o gestiune, de verificare a
unor situații despre salariați etc. Astfel, putem considera că în momentul în care folosim
tehnologia informației în domeniul c ontabilității, ne referim la un aspect informatic.
Conform DEX -ului, informatic este definit ca „știință aplicată care studiază prelucrarea
informațiilor cu ajutorul sistemelor automate de calcul”. Pornind de la definiție , concluzia
evidentă este că siste mul informatic face parte din sistemului informațional. În zilele
noastre, prelucrarea datelor financiare se realizează în mare parte automat, prin programe
de contabilitate, astfel sistemul informatic de contabilitate integrează toate domenile unui
sistem informațional de contabilitate . Prin sisteme informatice de contabilitate se obțin tot
felul de date și informații: date despre situațiile financiare , date despre furnizori și clienți ,
analize economico -financiare , informații despre gestiuni și gestionar i, informații despre
angajați, administratori și acționari, etc. Sistemele contabile computerizate subliniază
neconcordanțele dintre subsistemele contabilității financiare și ale contabilității
manageriale. Programe le de contabilitate apărute pe piată în u ltimul timp fac legăturile

10
necesare între datele financiare și non -financiare și realizează rapoarte astfel încât să poată
sa fie folosite atăt de cei din interiorul entității economice cât și de cei din afara acesteia.
Se pot obține rezultate care presup un operații complexe și în mod normal ar necesita mult
timp, într -o perioadă scurtă de timp (de exemplu comenzile ospătarilor care ajung direct la
bucătărie, anumite promoții pentru clienții fideli, situația stocurilor la anumite produse etc) .
Rezultate pot fi vizualizate aproape imediat prin e -mail, sms, site -ul firmei sau pe internet. .
Totuși, pe lângă avantajele evidente există și dezavantajele create de furnizarea de
informații banale sau prea multe care pot duce la luarea unot decizii fără a selecta
informația relevant. Utilizatorii trebuie să învețe să aplice filtre de selecție a informațiilor,
de exemplu contabilii sunt cei care hotărăsc sursa unui venit sau destinația unei cheltuieli
pentru a sincroniza și distribui informația în sistemul contabil. Astfel situația raportărilor
financiare este influențată de furnizarea acestor informații financiar – contabile.
I.2 Locul și rolul sistemului informatic de contabilitate
Afacerile au luat amploare foarte mult în ultimul timp datorită calculatoarelor,
dezvoltându -se sisteme informatice moderne, de mare viteză. Sistemul informatic contabil
a debutat cu realizarea facturilor computerizate, apoi cu mici programe care țineau
evidența încasărilor și plăților de la furnizori și clienți sau în care se introducea u notele
contabile și se obținea balanța de verificare. Fiecare entitate economică stabilește
modalitatea de colectare, prelucrare si obținere a rezultatelor în conformitate cu legislația
în vigoare (păstrarea și arhivarea documentelor, componența și struc tura planului de
conturi, elementele obligatorii ale unui document justificativ/contabil) sau prin procedure
interne ( circuitul documentelor, efectuarea inventarierii, persoanele responsabile pentru
lansarea unei comenzi).

Figura I.1. Faze le funcționării unui sistem contabil
Figura 1. ne arată cum intrările care sunt date sau informații preluate din
documen tele justificative, sunt prelucrate și ordonate în sistem pentru a se obține
informații pentru planificare, luarea unor decizii și co ntrol operaților economice efectuate .
Rezultatul informațiilor poate fi folosit de persoanele din cadrul entității economice, INTRĂRI PRELUC RĂRI REZULTATE
Documente
justificative etc.
Sortare,
înregistrare,
organizare, calcul Balanțe de verificare,
bilant contabil, fișe
de cont etc.

11
diferit, în fucție de necesități în cadrul proceselor decizionale, de exemplu directorul
economic va analiza altfel rapoartele fin anciare decat directorul de producție.
Documentele contabile se clasifică în funcție de rolul lor și de modul de întocmire
în:

Figura I.2. Calsificarea documentelor contabile
În contabilitate se întregistrează, fie fiecare document în parte, fie documentele
centralizatoare care cuprind informații contabile din aceeași perioadă și de aceeași natură.
Informația contabilă trebuie sa fie exactă , verificabilă, utilă si adecvată . Informațiile
contabile trebuie să îndeplinească următoarele caracteristi ci2:
• inteligibilitatea (informațiile pot fi înțelese ușor, sunt clare și pot fi interpretat e);
• relevanța (informațiile au o anumită semnificație în luarea deciziilor );
• credibilitatea (informațiile nu conțin erori concludente și nu lasă loc pentru in terpretări
pentru a crea nesiguranță in luarea unor decizii );
• comparabilitatea (informațiile pot fi comparate datorită elemente lor comune și de aceeași
semnificație).
Sistemul informațional de contabilitate este un subsistem al sistemului
informațional a l agentul economic, iar in figura 3 am realizat o parte a unui astfel de
sistem.

2 Teaciuc, M. ș.a. – Bazele contabilității , Eurostampa 2000, paginile 7 -8 Documente de
sinteză și
raportare
(situații
financiare) Documente de
evidență contabilă
(registre contabile) Documente de
evidență
primară
(documente
justifi cative)
APROVIZIONARE FURNIZORI
GESTIUNI,
DEPOZITE PRODUCȚIE CONTABILITATE
MAGAZIE
PRODUS E FINITE PERSONAL
CALCUL COST
PREȚ

12

Figura I.3. Subsisteme informaționale
Sistemul informațional de contabilitate colectează informații le din subsiteme
diferite . Pentru eficiență, fiecare subsistem trebuie să colecteze, prelucreze și să transmită
doar informațiile necesare subsistemelor cu care interacționează.
În întreprinderile mari și în majoritatea instituțiilor publice sistemul informațional
de contabilitate este alcătuit din subsiste me (aprovizionare, producție, salarizare etc.) care
își colectează și prelucrează doar propriile date, separat, iar rezultatele financiare obținute
se transmit extern (creditori, investitori, direcții fiscal) sau intern (șef serviciu, director
economic, d e producție, director general etc.). Apare însă, uneori, dezavantajul duplicării
datelor sau circuitul documentelor să fie mai anevoios și rezultatele obținute să se
analizeze cu întârziere.
S-a urmărit creearea unui sistem informatic de contabilitate mod ern care să ofere în
timp real atât informații nonfinanciare cât și date și informații financiare, stocate într -o
bază sau depozit de date mare. Această integrare permite firmelor care au mai multe
filiale sau sucursale în teritoriu sa obțină informaț iile necesare pentru luarea unor decizii și
pentru control. Pe piață au apărut programe care leagă toate subsitemele unei entități
economice într -o singură aplicație.
Sistemul informatic de contabilitate are ca rol principal furnizarea de informații
impor tante în timp util referitoare la: înregistrarea drepturilor constatate, încasarea
veniturilor, a cheltuielilor efective, a plăților de casă, atât electronic (email, imagini etc),
cât și pe support de hartie pentru toți destinatarii. Deasemenea, el trebuie să fie capabil să
preia imediat toate datele furnizate de subsitemele lui.
I.3 Componentele sistemului informatic de contabilitate
Rezolvarea unor probleme disticte, precum introducerea documentelor justificative
pe conturi, a altor operațiuni financiar – contabile și realizarea rapoartelor financiare se
efectuează prin intermediul sistemului informatic de contabilitate. Drumul parcurs este:
colectarea documentelor de intrare și informațiilor aferente, stocarea lor, prelucrarea
datelor obținute și scoate rea rezultatelor; acesta poate fi realizat manual (prin parcurgerea
și operarea fiecărui document justificativ de către contabil) și/sau automat (când date sunt
preluate de echipamentele de intrare periferice ale sistemului informatic).

13

Figura I.4. Activitățile unui si stem informatic de contabilitate
Figura 4. ne arată:
 Documentele justificative sunt colectate și sortate în funcție de subsistemul aferent
sitemului informatic de contabilitate (intrări, ieșiri, casă, bancă etc .);
 se efectuează operațiile contabile (contarea documentelor, închideri periodice și/sau
anuale);
 obținerea rezultatelor (note contabile, balanța de verificare, jurnale, fișe de conturi
etc.) care se transmit departamentelor interesate (aprovizionare, vân zări, audit
intern, calitate etc.).
Datele se stochează întru -un sistem de gestiune a fișierelor sau a unei baze de date.
Pentru a obține un sistem informatic de contabilitate eficient trebuie analizate toate
activitățiile din sistem, precum și fluxurile informaționale aferente, trecând apoi la
implementare urmărindu -se dacă rezultatele obținute corespund cerințelor.
Înainte de analiza sistemului informatic există faza de inițiere și planificare, care
are ca scop principal indentificarea tuturor obiective lor. Printre principalele obiective se
disting:
 utilitate (rezultatele trebuie să fie de folos utilizatorilor);
 economie (cheltuielile cu realizarea sistemului trebuie sa fie mai mici decât
veniturile obținute) ; DOCUMENTE JUSTIFICATIVE
( facturi, no te de recepție, chitanțe , ordine de plată, bonuri de consum etc. )
OPERAȚII CONTABILE
(evidența contabilă a documentelor pe conturi, închideri și alte
preluări periodice )

NOTE CONTABILE JURNALE BALANȚE, RAPOARTE
DESTINATARI
(conducere, control intern și audit etc.)

14
 siguranță (datele trebuie prelucrate confor m nevoilor – legislație și proceduri
interne; nu conțin erori, omisiuni sau elemente care ar denatura realitatea si s -ar lua
decitii greșite) ;
 disponibilitate (utilizatorul să aibă acceseze cu ușurință sistemul) ;
 oportunitate (informația cerută trebuie să poată fi accesată în orice moment) ;
 capacitate (sitemul să fie capabil să prelucreze și să stocheze un volum mare de
date);
 flexibilitate (să se adapteze, ori de câte ori este nevoie, la modificările legislative
apărute și la necesitățiile entității econom ice);
 maleabil (meniul sistemul ui trebuie să fie înțeles ușor de utilizatori) ;
 securitate (să ofere siguranța că doar utilizatorii autorizați pot accesa și modifica
datele) .
Structura unui sistem informatic de contabilitate trebuie să îndeplinească nevoile de
funcționare ale agentului economic, precum și să realizeze legăturile reciproce necesare.
Elementele sistemului informatic sunt:
a) Baza tehnico materială ( hardware ) – formată din totalitatea dispozitivelor și
mecanismelor tehnice (calculatoare, case de marcat, cititoare de coduri de bară etc)
necesare pentru colectare, prelucrare, verificare, transmitere și arhivare a datelor.
b) Programe necesare ( software ) – cuprinde totalitatea programelor și aplicațiilor
sistemului informatic necesare funcționării lui (sistem de operare, programe de
aplicații pentru editare și creare rapoarte, pentru gestiunea datelor etc.) ;
c) Baza științifică și metodologică – formată din metodele, procedeele și mijloacele de
prelucrare a datelor;
d) Baza informațională – cuprinde totalit atea datelor prelucrate, fluxurile
informaționale, suporturile de informații;
e) Resursele umane ( utilizatorii ) – cuprind specialiștii (ingineri de sitem, economiști,
analiști, administratorii de baze de date etc.) care lucrează înpreună pentru relizarea
obiectivelor specifice beneficiarilor ;
f) Cadrul organizatoric – cuprinde actele normative în vigoare, precum și procedurile
interne ale entității economice.
Actele normative c ele mai impotante care se folose sc în contabilitate sunt :
1. Legea 82/1991, legea cont abilitatii
2. Legea 227/2015 privind Codul fiscal (2016) + norme
3. Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală

15
4. Ordin Nr.1802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile
financiare anuale individuale și situațiile financiare anu ale consolidate
5. Ordin Nr. 2634/2015 privind documentele financiar -contabile (+ anexa 1 si 4)
6. Lege nr. 31/1990 din 16/11/1990 privind societățile comerciale
7. Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor
(actualizata 2014)
8. L.53/ 2003 Codul muncii, actualizata cu L. 40/2011
9. Ordin Nr. 2861 /2009 pentru aprobarea Normelor privind organizarea úi efectuarea
inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor úi capitalurilor proprii
10. Ordinul nr. 1040/2004 pentru aprobarea Normelo r metodologice privind
organizarea și conducerea evidenței contabile în partidă simplă de către persoanele
fizice care au calitatea de contribuabil;
11. Codul privind Conduita Etica si Profesională a experților contabili și contabililor
autorizați din România;
12. Ordinul nr. 1753/2004 pentru aprobarea Normelor privind organizarea și efectuarea
inventarierii elementelor de activ și de pasiv
Sistemele informatice de contabilitate sunt concepute și structurate astfel încât să
respecte și să corespundă arhitecturii co ntabilității din România. Contabilitatea se împarte
în trei elemente:
1. contabilitatea generală ( intrări și ieșiri; cheltuieli; venituri; datoriilor; creanțelor;
materiale de natura obiecte lor de inventar; stocuri; mijloace fixe; capital; salarii; opera ții
diverse, de închidere);
2. contabilitatea financiară sau de gestiune financiară (operațiile bănești efectuate prin
caserie și banca; inves tițiile financiare; finanțările ; evidențierea plasamentelor, plata
taxelor și impozitelor etc.);
3. auditul prin b ugete (realizarea bugetelor și confruntarea acestora cu ajutorul
contabilității generale ).
Concluzionând, constatăm că sistemele informatice de contabilitate sunt necesare
unei entități economice datorita acțiunilor desfășurate.

16
II. SISTEMUL CONTABIL – PARTE A SISTEMULUI
INFORMAȚIONAL ECONOMIC

Informația economică este prezentă în toate domeniile de activitate devenind o
componentă esențială a progresului social și economic. Datorită ei, reușim să analizăm
rezultatele favorabile și nefavorabile și să luăm cele mai optime decizii în legătura cu
activitatea desfășurată în exercițiile financiare următoare. Sistemul informațional economic
folosește informația economică la capacitatea ei maximă, iar principalul izvor de date îl
constituie contabilitatea.
Prima l ucrare tipărită de contabilitate, intitulată „Summa de l’arithmetica,
geometria, proportioni e proportionalita” a fost redactată de italianul Luca Paciolo în
secolul al XV -lea. În timp au apărut și alte lucrări, iar abordarea esențială a fost:
contabilita tea reprezintă o sursă și o componentă principală a sistemului informațional
economic.
II.1 Rolul contabilității în cadrul întreprinderii
Întreprinderea este pionul principal al economiei naționale, iar activitățile acesteia
se împart în: producție , comerț , prestări servicii, organizatoric e și social e, scopul final fiind
minimizarea cheltuielilor având ca și consecință maximizarea profitului.
Pentru atingerea obiectivelor și pentru a obține cele mai bune rezultate , ea atrage o
serie de resurse material, fi nanciare și umane, numite factori de producție , precum:
terenuri, clădiri, mijloace de transport, utilaje și mașini de lucru , materii prime, materiale,
produse, mărfuri, ambalaje, surse interne și externe de finanțare , dar și personal direct sau
indirect i mplicați în procesul de producție3.
Sursele materiale, financiare și/sau umane dau naștere unui mod de organizare
intern precum: secții, departamente, ateliere, depozite, magazine etc., care împreună fac
din întreprindere un sistem complex.
În România, în treprinderile se pot clasifica după următoarele criterii:

3 O. Bojian – Contabilitatea întreprinderilor, Ed. Economică, București, 1999

17
După mărime După obiectul de activitate După forma de proprietate
 întreprinderi mari
 întreprinderi mijlocii
și mici (IMM -uri)
 întreprinderi industriale;
 întreprinderi agricole;
 întreprinderi c omerciale;
 întreprinderi cu profil de
transport;
 întreprinderi cu profil de
construcții;
 întreprinderi prestatoare
de servicii etc  întreprinderi cu capital
de stat;
 întreprinderi cu capital
privat;
 întreprinderi cu capital
mixt.

Figura II.1. Clasificare a întreprinderilor
Activitățile desfășurate de întreprindere, indiferent de clasificare, sunt efectuarea de
operații economico – financiare referitoare la : achiziționare de bunuri /servicii , achitarea
datoriilor către furnizori, consum de materii prime, materiale, realizare de produse finite,
vânzare de prod use/mărfuri /servicii către clienți sau direct consumatorilor , încasare de la
clienți , , plata drepturilor salari ale către angajați, plata impozitelor și taxelor către stat,
contractarea de credite de la bancă etc.
Orice înregistrare în contabilitate are la bază un document justificativ pentru a
demonstra necesitatea înregistrării lor și pentru a calcula rezultatul activității (profit sau
pierdere). Astfel, c ontabilitatea are în cadrul întreprinderii un scop esențial , oferind atât
utilizatorilor interni cât și celor externi informațiile necesare referitoare la activitatea
desfășurată și rezultatul obținut .
Pe baza acestor informații, se iau măsurile necesare pentru exercițiile financiare
următoare.
II.2 Or ganizarea evidenței contabile la nivel microeconomic
Conform Legii Contabilității nr. 82/1991, organizarea și conducerea contabilității
se face în limba româna și în moneda națională. Organizarea contabilității conform
legislației în vigoare nu este doar o necesitate, ci și o obligație.
Întreprinderea ca și sistem complex (economic, social, administrativ și
organizatoric ), îndeplinește o serie de funcții, iar una dintre funcțiile importante o ocupă
funcția financiar – contabilă, relizată de un compartiment specializat, financiar contabil.
Personalul angajat în cadrul acestui compartiment trebuie să aibă studii medii sau
superioare de specialitate, deoarece are sarcini disticte in domeniul contabilității. În cadrul

18
compartimentului se întregistrează zilnic ș i lunar toate operațiunile economico -financiare
ale entității economice. Perioada de gestiune este considerată o lună calendaristică,
trimestru sau semestru, iar exercițiul financiar începe la 1 ianuarie și se termină la 31
decembrie. Datele furnizate de e vidența contabilă se transformă în rapoarte, după care se
fac analizele economico -financiare, se calculează anumiți indicatori și se determină
rezultatul exercițiului (profit sau pierdere).
Obținerea informațiilor contabile este dată de formele de organiza re ale circuitului
contabil și de prelucrare a datelor.
Exemple de forme de contabilitate:
lunar
lunar

lunar
lunar
31.12

31.12
31.12

Figura II.2. Forma maestru – șah
lunar
lunar

lunar

31.12
31.12

31.12

Figura II.3. Forma pe jurnale
Documente
justificative
Registrul
jurnal
Fișe analitice
și sintetice de
cont Balanța de
verificare
sintetică Balanța de
verificare
analitică
Registrul
jurnal
Bilanț
Documente
justificative
Jurnale
și situații
Registrul
Cartea Mare
Balanța de
verificare
analitică
Registrul
inventar
Bilanț

19

lunar
lunar

lunar

31.12
31.12

31.12

Figura II.4. Forma informatică
În funție de specificul întreprinderii, contabilitatea este împărțită în două circui te
paralele4:
Contabilitatea financiară
(generală) Contabilitatea de gestiune
(internă sau managerială)
 Este reglementată prin norme
unitare  Este la latitudinea fiecărei întreprinderi
 Oferă o viziune globală asupra
activității  Oferă o viziune detaliat ă asupra
activității
 Are un obiectiv financiar –
reflectarea imaginii fidele a
patrimoniului  Are un obiectiv economic –
supravegherea și controlul activității prin
intermediul costurilor
 Generează fluxuri de informații și
documente externe  Generează fluxu ri de informații interne
 Aplică reguli normative  Aplică reguli stabilite în cadrul
întreprinderii
 Oferă date utilizatorilor externi
(furnizori, clienți, bănci, investitori,
organe de control etc)  Oferă date conducerii întreprinderii
 Se referă la perioad e încheiate (lună
și an)  Se referă la prezent și viitor (previziuni)
 Clasifică cheltuielile după natura lor  Clasifică cheltuielile după locul de
realizare și destinația lor.
III.2 Obiectul și metoda contabilității
Contabilitatea este o știință care se oc upă cu teoria operațiilor de înregistrare, pe
baza unor norme și reguli speciale, a mișcării fondurilor și materialelor într -o instituție .

4 Violeta Isai – Contabilitate de gestiune, Ed. Didactică și Pedagogică, ediție actualizată, București, 2004 Documente
justificative
codificate Jurnale
Registrul
Cartea Mare
Balanța de
verificare
Registrul
inventar
Bilanț

20
III.2.1. Patrimoniul întreprinderii
Patrimoniul întreprinderii este definit ca t otalitatea drepturilor și a obligațiilor cu
valoare economică, precum și a bunurilor materiale la care se referă aceste drepturi, care
aparțin unei persoane (fizice sau juridice)
Patrimoniul poate fi reprezentat astfel :

Averea întreprinderii sunt sunt bunuri le economice materiale (terenuri, clădiri,
mijloace de transport, utilaje stocuri de materii prime , materiale,oniecte de inventar etc.)
și nemateriale (proiecte, programe informatice , mărci de fabrică etc).
Patrimoniul pr opriu este relația de drept prin care întreprinderea își achiziționează o
parte din bunurile economice din surse proprii, iar acestea îi aparțin de drept
Patrimoniul străin este relația de obligații prin care întreprinderea își obține o parte
din bunurile economice din surse înprumutate, fiind obligată să restituie persoanelor fizice
sau juridice contravaloarea bunurilor procurate.
Ecuați a patrimonial ă:

cu derivatele sale

și

III.2.1.1. Activul patrimonial
Activul patrimonial e ste format din bunurile economice ale întreprinderii necesare
bunei desfășurări a activității. PATRIMONIU
PATRIMONIUL
PROPRIU
(drepturi)
PATRIMONIU
STRĂIN
(obligații) AVEREA
(bunuri economice)
BUNURI ECONOMICE = DREPTURI + OBLIGAȚII
DREPTURI = BUNURI ECONOMICE – OBLIGAȚII
OBLIGAȚII = BUNURI ECONOMICE – DREPTURI

21
Elementele patrimoniale de activ (activele patrimoniale) se pot clasifica: după
modul de valorificare și după gradul de lichiditate5.
Modul de valorificare
vizează felul în care bunur ile participă la
procesul de producție Gradul de lichiditate
vizează capacitatea bunului de a fi
transformat în bani
 se consumă și se valorifică în mod
treptat, participând la mai multe cicluri
de exploatare (de ex. clădiri, utilaje
etc.);

 se consumă di ntr-o dată,
fiind reînnoite la fiecare ciclu de
exploatare (de ex: materii prime,
mărfuri etc.).  bunuri (active) fixe ex.:
terenuri, clădiri, mijloace de transport
etc.)

 bunuri (active) circulante – cu grad de
lichiditate ridicat (de ex.: materii prime,
materiale, produse, mărfuri,
disponibilități bănești etc.).

Observăm că, după clasificare se conturează două mari categorii de active
patrimoniale: active imobilizate și active circulante:
I. Activele imobilizate (imobilizările) sunt active fixe care se consumă și se
valorifică în mod treptat, în timp, pe parcursul mai multor cicluri de exploatare, având un
grad de lichiditate scăzut. Ele cuprind următoarele grupe, în funcție de natura lor:
imobilizări necorporale, imobilizări corporale și imobilizări fina nciare.
II. Activele circulante sunt active care se consumă și se valorifică imediat, dintr -o
dată, fiind reînnoite la fiecare ciclu de exploatare și având un grad de lichiditate ridicat. Ele
își modifică în permanență forma bani -marfă -bani, în funcție de stadiul circuitului
economic pe care îl parcurg (aprovizionare, producție, desfacere).
Cuprind următoarele grupe în funcție de natura lor: active circulante materiale,
active circulante în decontare și active circulante bănești

5 Violeta Isai – Contabilitate financ iară, Ed. Didactică și Pedagogică, ediție actualizată, București, 2003

22

Figura II.5. Activul patrimonial
III.2.1.2. Pasivul patrimonial
Pasivul patrimonial este format din totalitatea surselor întreprinderii destinate procurării
mijloacelor economice (bunurilor) prezentate anterior.
Elementele patrimoniale de pasiv (pasivele patrimoniale) se pot clasifica: după modul de
finanțare și după gradul de exigibilitate6.
Modul de finanțare
se referă la felul în care bunurile au fost
procurate Gradul de de exigibilitate
se referă la termenul de scadență (de plată)
a surselor
 finanțare proprie, care asigură
procurarea bunurilor din surse proprii (de
ex.: din capitalul social constituit la
înființarea întreprinderii);

 finanțare străină care asigură
procurarea bunurilor din surse precum:
credite bancare, împrumuturi primite de la
alte întreprinderi, sau datorii în curs de
decontare (neachitate încă față de: furnizori,
creditori etc).
 surse permanente – cu grad de exigibilitate
redus, reprezentate prin capitalurile
întreprinderii (de ex.: capital social, credite
bancare pe termen mediu și lung)

 surse curente – cu grad de exigibilitate
ridicat (de ex.: datoriile față de furnizori).

6 Violeta Isai – Contabilitate financiară, Ed. Didactică și Pedagogică, ediție actualizată, București, 2003 ACTIV PATRIMONIAL
ACTIVE IMOBILIZATE ACTIVE CIRCULANTE
IMOBILIZĂRI
NECORPORALE
Cheltuieli
constituire ACTIVE
CIRCULANTE
MATERIALE
IMOBILIZĂRI
CORPORALE IMOBILIZĂRI
FINANCIARE
ACTIVE CIRCULANTE ÎN
DECONTARE ACTIVE
CIRCULANTE
BĂNEȘTI
Cheltuieli de
cercetare –
dezvoltare
Concesiuni, brevete,
licențe, mărci
Alte imobilizări
necorporale Terenuri
Mijloace fixe Titluri imobilizate
Creanțe imobilizate
Creanțe Materii prime
Materiale
consuma bile
Obiecte de inventar
Ambalaje
Produse
Mărfuri
Animale Casa
Banca
Investiții financiare
Avansuri trezorerie
Acreditive
Valori de încasat

23
Observăm că, după ambele clasificări , se conturează două mari categorii de pasive
patrimoniale: capitaluri și dator ii pe termen scurt.
I. Capitalurile sunt surse permanente care asigură procurarea bunurilor prin
finanțare proprie sau din împrumuturi pe termen mediu și lung, având grad de exigibilitate
scăzut. Ele cuprind următoarele grupe, în funcție de natura lor: cap italuri proprii,
provizioane pentru riscuri și cheltuieli și capitaluri străine (împrumutate).
II. Datoriile pe termen scurt sunt surse curente, care asigură finanțare din datorii
în curs de decontare, având un grad de exigibilitate ridicat.
Cuprind: dator ii comerciale, datorii salariale , datorii sociale, datorii fiscale, datorii față de
acționari/asociați, datorii financiare etc.

Figura II.6. Pasivul patrimonial
III.2.2. Cheltuielile și veniturile într eprinderii
În întreprindere, pe tot parcursul activității, au loc continuu operații economico
financiare care conduc la modificarea patrimoniului, prin micșorare sau majorare a
elementelor de active și pasiv.
Modificările elementelor patrimoniale de activ și pasiv sunt realizabile cu ajutorul
proceselor economice. Ele sunt reflectate e prin structurile de venituri și cheltuieli pe care PASIV PATRIMONIAL
CAPITALURI DATORII CURENT E
CAPITALURI
PROPRII PROVIZIOANE
PENTRU RISCURI
ȘI CHELTUIELI CAPITALURI
ÎMPRUMUTATE DATORII
COMERCIALE
DATORII
SALARIALE DATORII
FAȚĂ DE
ACȚIONARI DATORII
FISCALE
DATORII
SOCIALE DATORII
FINANCIARE Capital social
Prime de capital
Rezerve din
reevaluare
Rezerve
Rezultatul curent
Rezultatu l reportat
Subvenții pentru
investuții Provizioane pentru
litigii Credite obligatare
Provizioane pentru
garanții clienți
Provizioane pentru
dezafectări
Provizioane pentru
restructurări Credite bancare
Datorii ce privesc
imobil izări
financiare
Alte împrumuturi

24
entitatea economică le înregistrează și care conduc în final la determinarea rezultatului
activității, sub formă de profit sau pierdere .
Atât veniturile cât și cheltuielile se clasifică în contabilitate pe trei mari activități pe
care se consideră că întreprinderea le desfășoară: activitate din exploatare, activitate
financiară și activitate extraordinară.
Activitatea din expl oatare este activitatea curentă ce generează operațiuni obișnuite
(consumuri, vânzări, amortizări, salarii etc), activitatea financiară este activitatea strict
legată de partea financiară ce generează operațiuni privind diferențe de curs valutar,
tranzacți i cu plasamente financiare, încasări și plăți de dobânzi etc.), iar activitatea
extraordinară vizează evenimente deosebite precum calamități sau subvenții primite de la
buget cu ocazia calamităților.

Figura II.7. Veniturile întreprinderii

VENITURI
VENITURI DIN
EXPLOATARE VENITURI FINANCIARE VENITURI
EXTRAORDINARE
Variația stocurilor
Venituri din prod.
imobilizări
Venituri din subvenții de
exploatare Venituri din imob.
financiare
Venituri din creanțe
financiare
Venituri din provizioane Venituri din vânzăr ea
titlurilor și plasamentelor
financiare
Venituri din diferențe de
curs valutar
Venituri din dobânzi Venituri din vânzări Subvenții pentru evenimente
extraordinare
Alte venituri
Venituri din provizioane

25

Figura II.8. Cheltuielile întreprinderii
Structura proceselor economice ale întreprinderii este următoarea:

CHELTUIELI
CHELTUIELI DIN
EXPLOATARE CHELTUIELI
FINANCIARE CHELTUIELI
EXTRAORDINARE
Cheltuieli cu personalul Cheltuieli cu lucrări și
servicii terți Cheltuieli cu stocurile
Cheltuieli cu diferențe
de curs valutar
Cheltuieli cu
amortizări și
provizioane Alte cheltuieli Calamități și
evenimente
extraordinare
Cheltuiel i cu
amortizările și
provizioanele Cheltuieli cu dobânzile Cheltuieli cu vânzarea
titlurilor și
plasamentelor Pierderi din creanțe
imobiliza te
Venituri din exploatare (+/ -) Cheltuieli din exploatare (+/ -) = Rezultatul din exploatare (+/-)
Venituri financiare (+/ -) Cheltuieli financiare (+/-) = Rezultatul financiar (+/-)
Venituri extraordinare (+/ -) Cheltui eli extraordinare (+/-) = Rezultatul extraordinar (+/-)

Rezultatul din exploatare (+/ -) Rezultatul financiar (+/-) = Rezultatul curent (+/-)
Rezultatul curent (+/ -) Rezultatul extraordinar (+/-) = Rezultatul brut al exercițiului (+/-)

Cheltuieli cu impozitul pe profit

Rezultatul net al exercițiului ( +/-)

26

III.2.3. Procedeele metodei contabilității

Contabilitatea ca știință are ca obiect de studiu, patrimoniul întreprinderii, iar
pentru acest lucru este necesar să dețină și o metodă proprie de cercetare a acestui obiect.
Deoarece patrimoniul se caracterizează prin complexitate și o continuă
transformare, metoda conta bilității cuprinde o serie de tehnici și procedee cu ajutorul
cărora se analizează elementele patrimoniale și se formulează concluziile corespunzătoare.
Ea se caracterizează prin următoarele7:
– analizează patrimoniul întreprinderii sub dublu aspect – al bun urilor economice
(mijloacelor economice) și al surselor de finanțare a acestor bunuri;
– analizează corelația dintre mijloacele economice și procesele economice
(venituri și cheltuieli) pe de o parte și dintre procesele economice și sursele de
finanțare pe d e altă parte.
Având în vedere că elementele patrimoniale de activ și de pasiv se află într -o
permanentă mișcare, dar își păstrează echilibrul permanent, metoda contabilității respectă
acest echilibru prin dubla înregistrare a operațiunilor economico -financ iare.
Acest principiu al dublei înregistrări permite controlul permanent al corectitudinii
înregistrărilor efectuate în contabilitate.
Metoda contabilității cuprinde trei categorii de procedee:
 procedee generale, comune tuturor științelor;
 procedee comune științelor economice;
 procedee specifice contabilității.
III.2.3.1. Procedee generale
Procedeele generale c uprind următoarele categorii: observația, raționamentul,
comparația, clasificarea, analiza și sinteza.

7 Octavian Bojian – Bazele contabilității, Ed. Eficient, București, 1997

27
Observația  reprezintă prima etapă a cer cetării
patrimoniului. Ea se utilizează pentru
cunoașterea fenomenelor și proceselor
economice exprimate valoric. Putem spune
că, prin observație se asociază cantitatea,
calitatea și valoarea.
Poate fi: directă, indirectă, totală, parțială
sau statistică8.

Raționamentul  presupune ca, pornind de la
fenomenele economice observate, să se
ajungă la concluzii privind modul de
reflectare a acestor fenomene în contabilitate.
El face posibilă înțelegerea dublei reprezentări a
patrimoniului – sub formă de mijloace
economice și surse de finanțare, precum și a
dublei înregistrări privind creșterea sau
descreșterea elementelor patrimoniale.

Comparația  presupune alăturarea a două
sau mai multe elemente patrimoniale sau
procese economice în scopul de a determina
asemă nările și deosebirile dintre ele.
Clasificarea  presupune structurarea
fenomenelor economice, a elementelor
patrimoniale și proceselor economice pe
clase și grupe ce prezintă caracteristici
comune. Acest procedeu permite repartizarea
rațională a elementelo r patrimoniale.
Analiza  presupune studierea detaliată a fenomenului
economic pe fiecare element component în
parte și stabilirea rolului acestuia în ansamblul
din care face parte.

Sinteza  asigură trecerea de la particular la
general, de la simplu la com plex, de la analitic
la sintetic. Ea presupune generalizarea
concluziilor rezultate în urma analizei
fenomenelor economice. Generalizarea se
poate efectua atât la nivel de întreprindere, cât
și la nivelul economiei naționale, caz în care
determină stabilir ea politicilor economice și
financiare pentru perioadele următoare.

III.2.3.2. Procedee comune științelor economice

Cuprind următoarele categorii: documentația, evaluarea, calculația și inventarierea.

8 Ghe. Talaghir, Ghe Negoescu – Contabilitatea pe înțelesul tuturor, Ed. All, București, 1998

28
1) Documentația – reprezintă procedeul prin care or ice operațiune economico –
financiară ce reflectă creșterea sau descreșterea elementelor patrimoniale, se consemnează
într-un document ce atestă înfăptuirea ei.
Documentul reprezintă un act scris sau tipărit prin care se adeverește un fapt real
prezent sau t recut. Prin urmare, documentele furnizează informația contabilă, ca sursă a
sistemului informațional economic din întreprindere.
Înscrierea operațiunilor economico -financiare în documente se realizează
respectând reguli și criterii bine definite, în funcți e de necesitățile practice și de legislația
în vigoare.
Documentele se pot completa manual sau cu ajutorul tehnicii de calcul.
Documentele stau la baza înregistrării operațiunilor economice în contabilitate,
reflectând creșteri și diminuări ale activelor și pasivelor patrimoniale și procese economice.
Ele reflectă: mijloace economice, surse de finanțare, drepturi și obligații generate de
acestea, precum și venituri, cheltuieli și rezultate ale activității.
Prin urmare, documentele diferă în funcție de natu ra operațiilor economice și a
elementelor patrimoniale pe care le consemnează.
2) Evaluarea – reprezintă procedeul prin care se asigură exprimarea valorică a
elementelor patrimoniale (mijloace și surse) și a proceselor economice (venituri și
cheltuieli), p entru a facilita culegerea și prelucrarea informațiilor în scopul generalizării
lor. Acest procedeu face posibilă înregistrarea operațiunilor în contabilitate, dar și aplicarea
celorlalte procedee. Atât rezultatul activității (profit/pierdere), cât și indi catorii economico –
financiari ce permit analiza activității întreprinderii și adoptarea de măsuri pentru perioada
următoare, trebuie exprimate valoric. La baza evaluării stă moneda națională . Ea
permite transformarea unităților naturale (kg, to, m3, l etc.) în unități valorice, pentru a
permite cumularea datelor.
3) Calculația – reprezintă procedeul prin care se utilizează operațiuni matematice
în scopul de a determina diverse valori ale fenomenelor și proceselor economice care
urmează a fi înregistrate în c ontabilitate. Ea se regăsește în strânsă legătură cu evaluarea.
4) Inventarierea – reprezintă procedeul prin care se constată faptic la o anumită
dată, existența elementelor patrimoniale din punct de vedere cantitativ, calitativ și valoric.
Apariția acest ui procedeu s -a datorat existenței în timp a unor neconcordanțe între
datele scriptice (din contabilitate) și cele faptice (din teren). Cauzele sunt multiple:

29
 gestionarea defectuoasă a bunurilor, care poate conduce la lipsuri în
gestiune (sustrageri), dar și la plusuri de inventar;
 pierderea în greutate a stocurilor datorită temperaturii sau umidității, dar
și creșterea în greutate în cazul animalelor pentru reproducție și consum;
 producerea unor calamități naturale (cutremure, inundații, alunecări de
teren etc.);
 slaba pregătire sau neatenția personalului de la compartimentul financiar –
contabil, care poate înregistra eronat în contabilitate mișcările
elementelor patrimoniale
III.2.3.3. Procedee specifice contabilității

Cuprind următoarele categorii: bilan țul, contul și balanța de verificare.
1) Bilanțul – reprezintă procedeul specific prin care se evidențiază în expresie
valorică la un moment dat relația de echilibru dintre mijloacele economice și sursele de
finanțare, precum și rezultatele obținute ca urm are a investirii surselor și utilizării
mijloacelor. El asigură informații sintetice (generale) privind situația economico -financiară
a întreprinderii și relațiile acesteia cu terții (furnizori, clienți, bancă, acționari etc.).
Bilanțul asigură de asemenea dubla reprezentare a patrimoniului cu ajutorul
structurilor bilanțiere de activ și pasiv.
Activul bilanțier cuprinde mijloacele economice ale întreprinderii la un moment
dat, sub aspectul utilității și funcționalității lor (averea întreprinderii).
Pasivul bilanțier cuprinde sursele economice ale întreprinderii la un moment dat,
care asigură procurarea bunurilor, sub aspectul raporturilor de proprietate (relații de
drepturi și obligații).
2) Contul – reprezintă procedeul specific prin care se înregistrează și se urmărește
creșterea sau diminuarea fiecărui element patrimonial de activ sau de pasiv.
În acest scop, pentru fiecare element patrimonial trebuie să avem un cont distinct.
Întrucât elementele patrimoniale interacționează în permanență, făcând posibilă
desfășurarea activității întreprinderii și conferind patrimoniului un caracter unitar, este
evidentă legătura reciprocă dintre conturile care le reflectă.
Contul ca procedeu, funcționează pe principiul dublei înregistrări , asigurând
astfel verificarea co rectitudinii înregistrărilor și echilibrul permanent al patrimoniului.

30
Dacă bilanțul prezintă informația economică în mod sintetic (general), contul face acest
lucru detaliat, la nivelul fiecărui element patrimonial.
Contul este instrumentul care face pos ibilă prelucrarea informațiilor economice. El
preia din documentele contabile (justificative) informațiile sub formă valorică și le prezintă
în mod ordonat, în vederea centralizării lor în balanța de verificare și bilanț.
3) Balanța de verificare – reprezi ntă procedeul specific prin care sumele sunt
preluate din conturi, centralizate și transpuse în bilanț.
Practic, balanța de verificare este un instrument care asigură legătura dintre cont și
bilanț. Ea se întocmește la sfârșitul fiecărei luni, sub forma un ui tabel enumerativ al
conturilor utilizate, cu sumele înregistrate în fiecare cont. Sumele se cumulează de fiecare
dată de la 01. ianuarie până la luna curentă inclusiv. Prin urmare, anual la compartimentul
financiar -contabil al întreprinderii se întocmes c 12 balanțe de verificare (la 31.01., 28.02,
…, 31.12.).
Cu ajutorul balanței de verificare, ce cuprinde în mod centralizat sumele
înregistrate în conturi, putem avea o imagine de ansamblu pentru:
– mijloacele economice (intrate, ieșite, existente);
– sursel e economice (create, utilizate, existente);
– veniturile obținute, cheltuielile efectuate și, respectiv, rezultatele realizate
(profit/pierdere).
Așa cum îi spune și numele, balanța asigură verificarea periodică (lunară) a
corectitudinii înregistrărilor efec tuate în conturi, pentru respectarea echilibrului permanent
impus de dubla înregistrare și pentru întocmirea unui bilanț contabil corect și real.
III.2.4. Principiile contabile conform IAS
În contextul armonizării legislației și creării unui cadru comun d e prezentare a
situațiilor financiare, Standardele Internaționale de Contabilitate (IAS) stabilesc pentru
agenții economici următoarele principii contabile ce trebuie respectate9:
a) Principiul continuității activității
Presupune că întreprinderea își continu ă în mod normal funcționarea într -un viitor
previzibil, fără a intra în imposibilitatea continuării activității sau fără reducerea
semnificativă a acesteia. Dacă conducerea întreprinderii are cunoștință de unele
evenimente ce pot conduce al oprirea activit ății, acestea trebuie menționate în notele
explicative care se întocmesc odată cu bilanțul contabil. Acest aspect prezintă importanță,

9 Ministerul Finanțelor Publice – Reglementări contabile pentru agenți economici, Ed. Economică, București, 2002

31
deoarece la sfârșitul fiecărui an evaluarea patrimoniului prin bilanț se face la valoarea
actuală. În cazul necontinuităț ii, evaluarea se va face la valori lichidative (mai mici decât
valoarea actuală), care să permită valorificarea cât mai rapidă a bunurilor prin vânzare (este
cazul întreprinderilor aflate în faliment).
b) Principiul permanenței metodelor
Presupune continuitat ea aplicării acelorași reguli și norme privind evaluarea
stocurilor, calculul amortizării imobilizărilor, înregistrarea elementelor patrimoniale și
rezultatelor, în scopul de a asigura compatibilitatea în timp a informațiilor contabile.
c) Principiul prudențe i
Presupune ca valoarea fiecărui element patrimonial să fie determinată având în
vedere toate pierderile posibile și deprecierile ce s -ar putea produce. Prin urmare, evaluarea
patrimoniului trebuie făcută cu precauție, pentru a nu denatura rezultatul finan ciar, astfel:
 la închiderea exercițiului financiar se înscrie în bilanț doar profitul realizat și nu
cel probabil;
 trebuie să se țină seama de deprecierea activelor care se înregistrează pe seama
provizioanelor de depreciere (dacă este reversibilă), sau pe seama amortizării
(dacă este ireversibilă).
Cu alte cuvinte, evaluarea patrimoniului trebuie făcută în așa fel încât elementele de activ
și veniturile să nu fie supraevaluate, iar elementele de pasiv și cheltuielile să nu fie
subevaluate. Întreprinderea t rebuie să ia în considerare toate riscurile și pierderile posibile
la care ar putea fi supusă în viitor, datorită unor cauze prezente.
a) Principiul independenței exercițiului
Presupune luarea în considerare a tuturor veniturilor și cheltuielilor
corespunzăto are exercițiului financiar pentru care se face raportarea, fără a ține seama de
data încasării sumelor sau efectuării plăților. Cu alte cuvinte, trebuie separate veniturile și
cheltuielile în avans, care se referă la exercițiul următor și care ar denatura rezultatul
exercițiului încheiat.
d) Principiul evaluării separate a elementelor de activ și de pasiv
Presupune ca, în vederea stabilirii valorii totale a unei poziții din bilanț, să se
determine separat valoarea fiecărui element individual de activ sau de p asiv, care intră în
componența valorii totale.

32
e) Principiul intangibilității
Presupune ca bilanțul de deschidere al unui exercițiu să corespundă cu bilanțul de
închidere al exercițiului precedent. Cu alte cuvinte, soldurile conturilor la 01. ianuarie
trebui e să coincidă cu cele de la 31 decembrie anul precedent. Astfel se asigură integritatea
patrimonială și garanția informării corecte a utilizatorilor externi (furnizori, clienți, bănci,
investitori etc.).
f) Principiul necompensării
Presupune că valorile eleme ntelor de activ nu pot fi compensate cu valorile
elementelor de pasiv și nici veniturile cu cheltuielile.
g) Principiul prevalenței economicului asupra juridicului
Presupune ca informațiile prezentate în situațiile financiare să reflecte realitatea
economică a evenimentelor și tranzacțiilor, nu numai forma lor juridică.
h) Principiul pragului de semnificație
Conform acestuia, orice element care are o valoare semnificativă trebuie prezentat
distinct în cadrul situațiilor financiare. Elementele cu valori nesemnific ative, dar care au
aceeași natură sau funcție, trebuie însumate.

33
III. ANALIZA ȘI ALEGEREA UNUI SISTEMULUI
INFORMATIC DE CONTABILITATE – STUDIU DE CAZ
III.1 Obiectivele analizei
Alegerea unui sistem informatic de contabilitate se explică prin faptul că entități le
economice se dezvoltă permanent, iar analiza sistemului informatic de contabilitate
existent este un pas important prin care sistemul devine accesibil în activitatea de
reorganizare a sistemului sau de exprimare a unor cerințe suplimentare Pe de altă pa rte,
numărul mare de utilizatori indică un potențial important. Industria sitemelor informatice a
cunoscut o rată de creștere substanțială înregistrată până în zilele noastre în cadrul oricărei
activități economice. Progresul tehnologic a cunoscut o dezvol tare exponențială în orice
domeniul, dar mai ales în cel al contabilității ajungându -se foarte repede de la depunerea
declarațiilor la ghișeu cu dischetă, la posbilitatea transmiterii lor de acasă din fața unui
calculator. Oferta sistemelor informatice de contabilitate a devenit deosebit de
diversificată, consumatorii având la dispoziție programe multiple în funcție de specificul
activității.
Firmele care proiectează siteme informatice de contabilitate trebuie urgent să se
adapteze la schimbările condi țiilor de mediu, deoarece companiile concurente existente pe
piață vor pune presiune pe piață. Aceasta presupune să recunoască importanța cunoașterii
necesităților și dorințelor consumatorilor.
Importanța acordată de către utilizator ii programelor de conta bilitate este că din ce
în ce mai multe firme se confruntă cu probleme esențiale, precum : schimbările din
domeniul fiscal , volumul tot mai mare de operațini economico financiare, diversificarea
serviciilor care sunt oportunități favorabile de dezvoltare pe teritoriul proiectării
programelor de contabilitate , a constituit motivul pentru care am considerat că realizarea
unei astfel de investigații este deosebit de interesantă și importantă pentru cunoașterea
satisfacției și nevoilor utilizatorilor de sisteme informatice de contabilitate , particularizând
la nivelul firmei de exercițiu „COFFE 4 Y OU S.R.L.” a elevilor de liceu aflați în clasa
aXI-a B de la Colegiul Tehnic „Simion Mehedinți” Codlea în care îmi desfășor activitatea
de profesor de discipline econ omice.
III.2 Caracteristicile pieței sistemelor informatice de contabilitate
Decizia de achiziționare a unui sistem informațional este un demers ca urmare a
etapei de analiză. Când există un sistem de contabilitate care a ajuns la limita capacității

34
pentru care a fost programat sau nu mai prezintă o siguranță a datelor, dar care se pot
îndrepta cu cheltuieli mari în timp și bani, decizia întreprinderea poate fi achiziționarea
unui sistem de contabilitate nou. De asemenea și entitățile economice, care sun t la început
de drum, pot să opteze pentru achiziționarea unui soft de contabilitate Oricare ar fi motivul
ecest lucru se poate face prin două metode:
1. Să meargă la un producător care să creeze un program de contabilitate special, în
funcție de nevoi;
2. Să se lecteze un program de contabilitate existent .
La alegerea softului, prin aceste metode există atât avantaje, cât și dezavantaje; dar
in momentul selecționării trebuie să ținem cont de anumite cerințe de calitate. Prin calitatea
softurilor de contabilitate înțelegem modul prin care programul răspunde cerințelor
utilizatorilor.
Stabilirea cerințelor de calitate este dificilă, deoarece există un număr mare și
divers al acestor însușiri. De aceea, în practică, aceste însușiri se numesc caracteristici de
calitate, caracteristici ce trebuie să influențeze direct utilizarea produsului. Totalitatea
fenomenelor tehnice, sociale și economice ale unui program de contabilitate, precum și
gradul în care acestea satisfac utilizatorii finali prin gradul de utilitate și e ficiență economic
reprezintă calitatea produselor software de contabilitate .
Prin g radul de utilitate al programelor de contabilitate se are în vedere:
 calitatea funcțiilor de proiectare, relizare și execuție ;
 calitatea de conformitate (cerințele utilizat orilor trebuie să fie satisfăcute de
produsele software);
 capacitatea de utilizare în rezolvarea nevoilor pentru care a fost conceput;
 capacitatea de mentenanță în repararea disfuncționalităților .
Caracteristicile de calitate ale produselor software de con tabilitate sunt: ergonomia,
fiabilitatea, mentenabilitatea, corectitudinea, eficacitatea, stabilitatea, adaptabilitatea,
portabilitatea, siguranța în utilizare și claritatea.
Ergonomia se exprimă prin legătura direct dintre utilizator și program prin
urmă toarele caracteristici:
• ușurința cu care poate fi exploatat produsul – interfața produsului trebuie să fie
prietenoasă, cu un desing plăcut, fără încărcarea initilă a suprafeței de lucru;
• securitatea cu care este exploatat produsul – trebuie să exis te elemente de
siguranță (imposibilitatea modificării datelor dintr -o perioadă, a folosirii unui cont
neexistent, a creării unui întegistrări duble etc.);

35
• optimizarea so licitărilor fizice și psihice – programul de contabilitate trebuie să
aibă in compo nență mecanisme cât mai simple de lucru (recunoașterea și completarea
datelor de la furnizori și clienți, completarea unor date – cota de TVA, data etc
• consumul de timp pentru obținerea rezultatului – trebuie să fie cât mai mic pentru
oricare operație .
Pentru că softurile de contabilitate sunt concepute pentru o perioadă de folosință
mare și sunt indispensabile entitășii economice din momentul achizișionării lor, ele trebuie
să fie:
o ușor de păstrat în stare de bună funcționare
o utilizatorii trebuie să știe toate condiții le necesare pentru menținerea
programului ;
o ușor de întreținut dacă programul este modular, utilizatorii trebuie să poate
adăuga cuușurință părțile componente care repară produsul fără ca aceste
componente noi să impieteze asupradatelor ex istente; dacă programul nu
este modular, producătorul trebuie să prevadă mecanismesimple cu ajutorul
cărora utilizatorii să poată înlocui versiunea defectă cu versiunea nouă;
III.3 Analiza și alegerea sistemului informatic de contabilitate la F.E. „COFFE 4
YOU” S.R.L.
III.3.1 Scurt istoric al firmelor de exercițiu
Orele de laborator tehnologic în cadrul modulelor de specialitate sunt desfășurate
pe baza conceptului de proiectare „firmă de exercițiu”. Activitatea FE este o simulare ce
pune accepntul pe legă tura teoriei cu practica, concept didactic al cărui obiectiv este
dezvoltarea spiritului antreprenorial.
Această metodă de învățare ce are la bază simularea se întemeiază pe aplicațiile
practice al cărui scop este dezvoltarea spiritului antreprenorial10.
Perioada 2001 – 2004 a fost una de tatonare pentru 10 școli pilot, tot în 2001 se
înființează Centrala ROCT, iar din anul școlar 2006 – 2007 s -a decis utilizarea metodei la
tote clasele de profil servicii, prin introducerea conținuturilor specific în curri culumul
național. Astăzi ROCT este membru afiliat la EUROPEN – European Practice Enterprises
Network (organizație care reprezintă rețeaua europeană a peste 7500 de firme de exercițiu
din 42 de țări) 11.

10 www.roct.ro
11 www.roct.ro

36
Obiectivul general este reprezentat de dezvoltarea spiritului antreprenorial, prin12:
 obișnuința elevilor cu activitățile caracterisitice unei firme reale;
 simularea activităților proprii unei organizații existente;
 dezvoltarea de abilități, atitudini și competențe indispensabile oricărui
întreprinzător: i nițiativă, gândire critică, lucrul în echipă, puterea creatoare,
statornicie în muncă, adaptabilitate;
 îmbunătățirea noțiunilor și limbajului de afaceri.
Obiectivele specifice ale aplicării acestei modalități de învățare se referă la13:
 dezvoltarea gândiri i antreprenoriale;
 facilitarea trecerii absolvenților învățământului tehnic spre inserție și integrare
Din anul școlar 2012 – 2013 FE se pot înregistra onlie pe platforma ROCT, iar pașii
necesari înregistrării sunt următorii14 :
a. rezervare denumire firmă de exercițiu: elevii accesează în secțiunea Rețeaua Fe
disponibilitatea denumirii firmei pe care o doresc, apoi ei completează documentul
Cererea de rezervare documente cu trei denumiri preferențiale și îl trimit pe mail la
adresa rezervare.denumire arond roc t.ro.
b. înregistrarea firmei de exercițiu pe platforma roct.ro după ce elevii au creat contul,
cont care se utilizeză apoi pentru descărcarea de documente, înregistrarea
tranzacțiilor, comunicarea cu alte firme etc. Elevii completează în formular
denumire a firmei, adresa, date de contact, date contabile/ administrative
c. completarea actelor obligatorii validării FE – este etapa în care managerii firmei
împreună cu profesorul facilitator completează o serie de documente, acte pe care le
trimit online la adre sa firma.de.exercitiu.@roct.ro
d. confirmarea și activarea FE – firma este validată imediat ce documentele sunt
analizate de ROCT, este momentul în care FE începe să funcționeze, poate realiza
tranzacții virtuale și/sau participa la târguri județenee, națion ale sau internaționale.
Certificatul de înregistrare al firmei va fi eliberat de ROCT și transmis unității
școlare.
În liceul nostru activitatea orelor de laborator se desfășoară pe baza firmei de
exercițiu din anul școlar 2014 – 2015, iar firma FE „COFFE 4 YOU” SRL este în prezent

12 http://www.roct.ro/firm e-de-exercitiu/concept /
13 http://www.roct.ro/firme -de-exercitiu/concept /
14 www.roct.ro

37

coordonată de prof. Ionel Georgeta. Preluarea firmei se realizează în fiecare an școlar, între
clasele de profil.
III.3.2 Prezentarea firmei FE „COFFE 4 YOU” SRL
Denumirea firmei : F.E. Coffe 4 you S.R.L.
Motto : “Good, your fa vorite!”
Logo :

Forma juridică de constituire : Societate cu Răspundere Limitată (S.R.L.)
Domenii de activitate (cod CAEN)
o 4637 – Comerț cu ridicata cu cafea, ceai, cacao ș i condimente
Date de indentificare pe piața firmelor de exerciț iu
 C.I.F. : R O1210007535
 Nr. De inregistrare ROCT : J08/62/20.10.2014
 Seria nr. certificat: A -FE 1407535
Date de contact
 Școală : “Colegiul Tehnic Simion Mehedinț i”
 Adresa : Str. Chimiș tilor Nr.3 , Codea , Jud. Braș ov
 Telefon/Fax : 0268251857
 Mail : coffe4you2013 @yahoo.com
Valoare capital
o Capitalul so cial este de 8000 lei, divizat î n 10 acțiuni, valoarea acț iunilor 800 lei.
Misiune F.E. :
“ Ne angajăm să fim un partener de î ncredere pe term en lung pentru colaboratorii
noștri. Dezvoltăm, livrăm, implementăm ș i evaluam diferite sortimente de cafea la un
nivel de calitate ridicat astfel î ncât beneficiarii sî vadă î n noi un part ener pe termen lung
care le susține creș terea. ”
Viziune F.E .:
“F.E. COFFE 4 YOU S.R.L. își propune să devină una dintre cele mai apreciate firme
privind comercializarea de cafea de pe piata ROCT. Ne propunem ca îin 3 ani de activitate
să obținem o cota de piață de 15% ș i o cifra de afaceri de 500000 ron”

38
Strategia F.E:
“Strategia generală are î n vedere folosirea ca nalelor de comunicare ef icientă cu
potențialii clienț i, prin intermediul cărora să atingem cota de piață preconizată. ”
Strategii de marketing:
 Strategii de produs :
 Strategia de diversificarea a produselor
 Strategia oferirii unor produse de înaltă calitate
 Strategii de pre ț:
 Prețurile vor fi corelate cu nivelul de calitate ridicat al produselor .
 Preturi promoționale : diverse reduceri de preț : clientilor fideli
 Strategii de promovare:
 Mijloace de promovare proprii: materiale tiparite (fluturas, pliant,
catalog), pagina web, s pot publicitar
 Medii de promovare: media tiparita, radio, TV, targuri locale,
nationale, internationale, on -line.
Definirea pieț ei
Clienț i:
 potențialii nostri clienți sunt toate FE naționale sau internaționale ,
 personalul tuturor FE pentru consum per sonal
Concurenț i:
 F.E. ButterflyCofee –”Colegiul Economic Iulian Pop” din Cluj Napoca ,
 F.E. CofeeHouse – “Liceul Tehnologic Costache Conachi ” din Pechea
 F.E. Ur banCoffe -”Liceul Tehnologic Sfâ nta Ecaterina” din Urziceni
Analiza SWOT
PUNCTE TARI PUNCTE S LABE
 gamă largă de produse
 angajați dedicați
 prețuri accesibile
 calitate înaltă a produselor
 concurența puternică
 promovare insuficientă
OPORTUNI TĂȚI AMENINȚĂ RI
 Poitici guvernamentale
favorabile
 Lărgirea gamei de oferte
 Intrarea pe noi piețe  Existența altor firme cu profil
asemănător

39

Oferta de produse

Cafea GOOD instant decofeinizată
„Cafeaua instant decofeinizată de la GOOD este ideală pentru a prepara
o băutură rapidă și energizantă în pauzele dumneavoastră de relaxare! ”
Cafea GOOD instant
“Cafeaua instant GOOD are u n rol important asupra capacittății de
concentrare mentală reducâ nd oboseala . ”
Cafea GOOD boabe
“Cafeaua G OOD boabe este o cafea destinată celor care apreciază un
gust amărui al cafelei și, î n acela și timp, o a romă puternică .”

Cafea GOOD măcinată
“Cafeaua GOOD măcinată este special realizată pentru acei oameni care
iubesc cafeaua .”

Cafea GOOD expresso
“Cafeaua GOOD expresso este cremoasă și foarte aromată .”

Cafea GOOD cu aromă de ciocolată
„Cafeaua GOOD cu aromă de ciocolată este o băutură gustoasă și
aromată, ideală pentru a fi servită într -o zi friguroasă .”

Cafea GOOD cu aromă de vanilie
“Cafeaua GOOD cu aromă de vanilie este destinată persoanelor care
preferă gustul dulce ș i foarte aromat.”

Cafea GOOD cu aromă de cremă de cocos
“Cafeaua GOOD cu aromă de cremă de cocos are un gust
desăvârșit, intens , perfect pentru a începe dimineața cu un zâ mbet.”

40

III.3.3 Analiza și alegerea programului de contabilitate
Pentru că firma de exercițiu este o firmă din domeniul come rțului am stabilit ca
metoda de achiziționare a unui program informatic de contabilitate să fie: alegerea unuia
existent.
Pentru acest lucru la modulul „ Utilizarea calculatorului în contabilitate „ am dat ca
temă eleviilor clasei să iden tifice 5 softuri de contabilitate. Rezultatul a fost:

După identificarea softurilor de contabilitate, am împărțit clasa în șapte grupe ,
fiecare grupă reprezentând un soft de contabilitate identificat mai sus.
În cadrul lectiei “Evalua rea softurilor identificate”, lecție de transmitere/însușire de
cunoștiințe, a m distribuit o fișă de documentare despre factorii de evaluare a softurilor.
Parcurgerea fișei s -a realizat în clasă , iar ca temă pentru acasă am împărțit căte o
fișă de lucru grupelor constutuite, în care ei au bifat despre fiecare soft următoarele:
module, cost, rapoarte, mentenanță.

ALEGEREA SOFTULUI DE CONTABILITATE .
FACTORI DE EVALUARE .

Pe piață există multe softuri dedicate gestionării afacerilor. Alegerea unui astfel de
soft presupune să ținem cont de mai mulți factori:

1. Factorul funcț ional : ce anume dorim să urmărim cu acest soft ? Doar par tea de
contabilitate sau dorim și urmă rirea gestiunii , sau poate avem un număr mai mare de SOFTURI DE CONTABILIATATE CIEL
SAGASOFT CONTAFREE
ALBASOFT
NEOMANAGER CONTA BSQL
WIZCOUNT

41

angajaț i pentru care dorim avem o aplicație pentru salarizare care să ne satisfacă toate
novoile ?
Majoritatea s ofturilor sunt construite și comercializate modular, adică se pot
comercializa separate module de : contabilitate, gestiune, salarizare, mijloace fixe,
producție etc.
Înainte de achiziționare trebuie să consultăm furnizorul de soft dacă aceste module
sunt integ rate, adică dacă permit rularea automată a informa ției dintr -un modul în altul,
pentru a evita dublarea muncii.
De exemplu, atunci când firmele dispun de un ges tionar care este
responsabil cu recepția mărfii, gestiunea stocurilor, v ânzare, modul ul de
gestiune să fie integrat cu cel de contabilitate. A tunci contabilul nu va
mai fi nevoit să reintroducă î n modulul contabilitate manual, toate aceste documente ,
obținându -se astfel un plus de eficienta.

2. Factorul tehnic : de câ te calculatoare dispunem, care sun t caracteristicile tehnice,
dacă sunt conectate î n retea ?.
Când alegem un soft trebuie să știm dacă o singură peroană va opera toate
documentele sau vor fi două sau mai multe persoane să lucreze concomitent pe acelaș i
modul. Unele softuri au tarife distincte pentru licență în regim monopost și respectiv rețea.
Altele oferă acces nelimitat, indiferent de numarul de utilizatori.
Un alt aspect tehnic de care trebuie să ținem cont este verificarea platformei unde
va funcționa softul. Exista încă pe piață softuri incompatibile cu unele versiuni de
Windows -ului, ba chiar și cu anumite periferice, generând dificultăț i la listare, salvare.

3. Factorul utilitate : în ce mă sura softul ne poate genera rapoartele necesare : situaț ii
ale stocurilor, rapoarte de vânză ri, registre le obligatorii pentru contabilitate (registrul
jurnal, registrul inventor, cartea mare), balan ța, registrul de casă , jurnalul de bancă , daca se
pot întocmi și lista facturi ș i ce fel de imprimante sunt compatibile .
În general softurile “basic” au inclus un pachet standard de rapoarte în prețul
licenț ei. Acestea trebuie verificate cu atentie întrucâ t pentru orice dezvoltare ulterioară de
rapoarte se va plăti suplimentar. Sunt aplicații care permit însă propria dezvoltare de
rapoarte ș i acest fapt este un aspect pozitiv.
Foarte important este să verificăm dacă informaț ia generată se poate exporta în
diverse formate (excel, pdf etc). Sunt anum ite softur i care nu permit decâ t
listarea rapoartelor, ceea ce este foarte inoportun deoarece , ca și specialist î n
domeniul financiar va fi nevoie să prelucrați î n diverse moduri aceste rapoarte.

4. Modul de licențiere : între softurile care există actual pe piață există o mare diversitate
în ce priveste modul de structurare a ofertei. Deosebirea contă în faptul că unele sofuri,
după achiziționarea licenț ei permit utilizarea ei pentru a înregistra activitatea mai multor
firme , altele ac orda licenț a doar pentru una.
În acest caz, o persoana care conduce contabilitatea mai multor firme, nu va putea
opta desigur pentru prima varianta.

5. Factorul ergonomie: acest aspect se referă la posibilitatea de a urmări ceea ce se
desfășoara î n firm a de la distanță , fară a fi nevoie de prezenț a fizic ă la locul desfășurării
activităț ii.
De exemplu, dacă este angajat un contabil extern, a cărui prezenta fizică nu
este necesară la sediul firmei, el trebui e săcse poată conecta din diverse
locații pe aplicația respect ivă. Acest lucru ține însa și de factorul tehhnic; este

42

necesară existența unei reț ele adecvate, cu conexiu ne la internet suficient de bună .

De obicei, softurile care se găsesc pe piață sunt însoț ite de servici i de consultanță,
clientul beneficiază de o p rezentare prealabilă a aplicației și de consultanță î n momentul
implementă rii.
Trebuie avut grijă la costurile de actualizare a softurilor la cerințele
legislative introduse în contractele de mentenanță, uneori nu sunt deloc de
neglijat, fiind servicii l a care utilizatorii nu pot renunța, mai ales în cazul
aplicațiilor de salarizare.

FIȘĂ DE LUCRU
Program de contabilitate ……………………………….
MODULE COSTURI
RAPOARTE
GENERATE

Licență ……………….
Actualizări ………… …..
Mentenanță ……………

ALTE OBSERVAȚII

43

Rezultatele obținute le -am structurat în următorul tablel:

Saga
C Conta
free WizCount Neo
Manager ContabS
QL Ciel Albasoft Module Contabilitate x x x x x x x
Gestiune x x x x x x x
Imobilizări x x x x x x x
Producție x x x x x x x
Salarii x x x x x x x Costuri
(lei) Licență 0 0 2400 1500 0 2200 1175
Actualizări 350 0 0 0 156 0 350
Mentenanță 0 0 Pe bază de contract Rapoarte x x x x x x x Alte
observații
Modulele se
vând separat
Modulele se
vând separat
Modulele se
vând separat
Modulele se
vând separat
Modulele se
vând separat

Alegerea unui sistem de contabilitate nou intră în genul problemelor mutiatribut sau
multicriteriale pentru că este o hotărâr e ce trebuie să aibă în vedere de o multitudine de
atribute/criterii:
 criterii obiective – cum ar fi: prețul, costul abonamentului de întreținere a
modificărilor în concordanță cu legislația;
 criterii subiective, intangibile – cum ar fi: ergonomia, interfa ța prietenoasă;
 incertitudini – cum ar fi: securitatea garantată a datelor
În urma analizei softurilor de contabilitate găsite de elevi s -au emis următoarele cerințe
minime pentru program:
 C1. Prețul să fie mai mic de 1000 lei
 C2. Actualizarea mofidicărilo r legislative să fie posibilă cu ajutorul internetului .
S-a stabilit următoarea scală:
o 0 – nu există posibilitatea actualizării modificărilor legislative
o 0,3 – actualizările se pot face doar pe bază de abonament anual
o 0,6 – actualizarea se fac pe baza unui cost pentru fiecare actualizare

44
o 0,9 – actualizarea se face permanent, fără costuri suplimentare
 C3. Să se facă o instruire la intalare și pe parcursul utilizării programului cu
ajutorul telefonului sau internetului . S-a stabilit următoarea scală;
o 0 – nu există intruire la instalare și nici după
o 0,3 – instruirea se face d oar pe bază de abonament
o 0,6 – nu există instruire la instalare, dar este posibilă cu ajutorul mail –
ului, telefonului
o 0,9 – instruirea se face permanent, atât la instalare, cât și pe parcu rsul
utilizării
 C4. Interfața grafică să fie prietenoasă S-a stabilit următoarea scală;
o 0 – interfața este încărcată, neprietenoasă
o 0,3 – interfața este mai puțin prietenoasă
o 0,6 – interfața este mediu prietenoasă
o 0,9 – interfață foarte prietenoasă
 C5. Ins talarea și folosirea programului să fie posibilă pe minim 10 calculatoare
 C6. Aplicația să conțină modulele: contabilitate și gestiune.
Primul criteriu a fost să verificăm prețurile, iar după analiză, oferte rămase au fost:
Saga C, ContaFree și Conta bSQL apoi celelalte criterii si s -a ajus la concluzia că C5 și C6
corespund cerințelor, ele nu s -au mai introdus în matricea deciziilor.
S-a realizat matricea deciziilor:

Aj Ci C1. Preț
achiziție C2. Actualizare C3. Instruire C4. Interfață
A1. Saga C 0 0,3 0,6 0,6
A2. ContaFree 0 0 0,6 0,3
A3. ContabSQL 0 0,3 0,9 0,3

Pentru ierarhizarea criteriilor am stabilit ca notele să fie între unu și trei, având trei
criterii, C1.Prețul de achiziție nu mai este luat în calcul fiind 0, iar fiecare ele v a dat note în
funcție de ce a considerat mai important.

45
C2. Actualizare C3. Instruire C4. Interfață
E1 1 3 3
E2 3 3 3
E3 3 3 3
E4 1 3 3
E5 3 3 3
E6 2 2 3
E7 3 3 2
E8 3 3 3
E9 3 3 3
E10 1 3 2
E11 3 2 2
E12 3 2 3
E13 3 3 3
E14 3 3 1
E15 2 3 3
E16 1 3 3
E17 3 3 3
E18 1 3 3
E19 3 2 2
E20 2 2 2
E21 3 1 1
E22 1 3 3
E23 2 3 3
E24 3 3 3
E25 3 3 3
E26 3 3 3
E27 3 4 3
Nj 65 75 73

1,246 1,080 1,096

Unde (Nj) max = nr. de elevi * nota maximă = 27* 3 = 81

Se calculează matricea de depărtare considerând că toate criteriile sunt criterii de
maxim , astfel raportul se face între valoarea criteriului și valoarea cea mai mare dintre
toate valoril e criteriului. :

46

Aj Ci C2. Actualizare C3. Instruire C4. Interfață
A1. Saga C 1 0,333 1
A2. ContaFree 0 0,333 0,5
A3. ContabSQL 1 1 0,5

Se calculează matricea de depărtare folosind formula : ,
Unde – Xij – valorile din matricea de depărtare
 Kj – coeficienții de depărtare
 e se consideră la valoarea de 2,718

Aj Ci C2.
Actualizare C3.
Instruire C4.
Interfață Sumă Clasament
A1. Saga C 0,287 0,698 0,334 1,319 II
A2. ContaFree 1 0,698 0,578 2,279 I
A3. ContabSQL 0,287 0,339 0,578 1,204 III
Kj 1,246 1,080 1,096

Alternativa cea mai bună este considerată ce care a obținut puntajul cel mai mare. În
cazul nostru: ContaFree .

Zij = e –Xij*Kj

47

IV. CERCETAREA PSIHO -PEDAGOGICĂ

IV.1. Metodica predării contabilității
Metoda didactică se definește prin parcursul urmărit pentru atingerea unuia sau a
mai multor obiective definite anterior demersului pedagogic. Metodele didactice se
selectează și s e aplică în prezența și în beneficiul elevilor, într -un climat de colaborare
permanentă și o participare unitară și colectivă la căutarea de soluții.
Însușirea cunoștințelor economice de specialitate este foarte importantă pentru toți
cei care doresc să p articipe la viața economică, întrucât aceasta cunoaște zi de zi schimbări
majore, care solicită celor antrenați în desfășurarea de activități economice o adaptare
rapidă și eficientă.
În predarea disciplinelor economice, în general, respectiv în cea a contabilității , în
special, profesorul trebuie să țină cont de câteva coordonate esențiale:15
 să aibă în vedere necesitățile științifice și practice ale economiei și societății
românești contemporane,
 să prezinte în mod corect concepte, mecanisme, legi și teori i economice, dar
și metode de evaluare a corectitudinii gândirii economice,
 să ilustreze varietatea ideilor și problematicilor economice, mecanismele
acestora, cu aspecte pozitive și negative, fără preconcepții personale,
 să reprezinte cu cele mai importan te școli economice contemporane
Profesorii care predau discipline economice sunt constrânși pentru a -și forma
capacitatea de a explica într -un limbaj adecvat și sugestiv noțiunile și conceptele
economice, în general, cele de contabilitate , în particular.
Obiectivele procesului de învățământ în predarea disciplinelor economice se pot
detalia astfel:
 domeniul cunoașterii economice, care vizează formarea de cunoștințe,
capacități și deprinderi ca: analiza fenomenelor economice, compararea
proceselor economice, evaluarea tendinței unui proces economic complex,
interpretarea de texte economice, utilizarea de tehnici și modalități de

15 Ignat, I., Luțac,Gh. – Exigențe ale modernizării învățământului economic românesc, în “Restructurarea teoriei
economice”, Ed. Economică, București, 1996, p.124

48
prelucrare a informației economice și de prezentare a rezultatelor, utilizarea
de surse și mijloace de cunoaștere specifice etc.
 domeniul afectiv -atitudinal vizează formarea interesului pentru studiu, al
interesului față de relațiile economice și sociale, dezvoltarea
responsabilității față de acțiunile întreprinse în afaceri.
 Domeniul volitiv -acțional vizează formarea spiritului antrep renorial al
elevilor, bazându -se pe metode active.
În ultima perioadă, s -a constatat existența și persistența unui fenomen îngrijorător
în școala românească: dezinteresul elevilor pentru școală, concretizat în rezultatele slabe
obținute, în general. Care a r putea fi explicația pentru acest fapt alarmant? Să fie de vină,
așa cum se vehiculează în rândul cadrelor didactice, al părinților și elevilor, în mass -media
și la nivelul societății civile, în general, programele și metodele didactice depășite?
Neconcor danța dintre ceea ce învață elevii în școală și ceea ce le cere societatea? Influența
„nesănătoasă” a așa -ziselor „modele” de viață, oferite de mass -media? Ideea înrădăcinată
în mințile acestora conform căreia „diploma oricum nu te ajută la nimic”? Mediul
nepropice învățării în care trăiesc o mare parte dintre ei?
Studiile de specialitate din ultimele decenii au încercat să găsească răspunsuri la
astfel de întrebări, precum și soluții pentru rezolvarea acestor probleme, ce au devenit
naționale. Principala s oluție oferită este organizarea unui proces instructiv -educativ care să
vizeze formarea de competențe.
IV.1.1. Abordări clasice versus abordări moderne privind predarea disciplinelor de
specialitate în liceul tehnologic
Predarea, învățarea și evaluarea sun t laturile de bază ale procesului de învățământ
pe care didactica modernă le abordează ca fiind trei activități fundamentale, aflate în relație
de interdependență.
Dacă în didactica tradițională, predarea este cunoscută ca o activitate de
comunicare a cun oștințelor, rezumată doar la transmiterea de informații elevilor, pionul
principal fiind profesorul, care își structurează întreaga strategie didactică pornind de la
conținuturile predate, în timp ce elevul devine un ascultător pasiv, iar învățarea un proc es
de memorare a răspunsurilor date unor întrebări pe care tot cadrul didactic le -a pus în
discuție, didactica modernă își propune să evite și să corecteze tocmai astfel de situații.
Funcțiile predării în didactica modernă se extind dincolo de transmitere a de
informații, prin activități de elaborare și conducere, organizare și conducere a învățării
control și inovare a procesului de învățământ. În școala contemporană, predarea este axată

49
pe formarea de competențe și așază în centru elevul. Este o acțiune a profesorului care nu
se mai rezumă la simpla mijlocire impersonală de date, ci implică captarea și trezirea
interesului elevilor, sensibilizarea acestora, stimularea curiozității și a dorinței de a acționa
pentru a învăța. În accepțiunea modernă predare a include, pe lângă transmiterea de
cunoștințe (care își păstrează un rol important), și acțiunile și operațiile desfășurate de
cadrul didactic pentru a proiecta și desfășura lecția, abordate sistemic.16 . Profesorul nu mai
este doar o sursă de informare pe ntru elevi, este specialistul care ,,stăpânește” o știință, știe
să trateze pedagogic informația științifică, știe să o prelucreze și să o adapteze la sistemul
de gândire al elevilor. Tot profesorul este cel care asigură condițiile pentru ca sursele de
informare să funcționeze optim și îi învață pe elevi cum să învețe. Profesorul are în vedere
stabilirea performanțelor de atins, gândirea progresivă a sarcinilor, stimularea intereselor
de cunoaștere ale elevilor; evaluarea rezultatelor, sporesc funcțiile fo rmative și educative,
de mediere a învățării.
În ceea ce privește relația dintre predare și învățare, este necesar a sublinia faptul că
„eficiența învățării este condiționată de calitatea actului de predare”17, iar „predarea este
privită ca o activitate ca re se justifică în măsura în care determină un proces de învățare din
partea elevilor”18, fără de care este lipsită de sens, dar care nu declanșează automat
acțiunea de învățare, pentru aceasta fiind necesare eforturi volitive și afective atât din
partea pr ofesorului, cât și din partea elevului. De asemenea, activitatea de învățare, prin
rezultatele ei, influențează nivelul de realizare și ritmul de desfășurare al predării, ceea ce
conduce la ideea primatului învățării elevului în raport cu predarea profesor ului.
A treia activitate a procesului de învățământ este cea de evaluare care închide
circuitul predare -învățare. Așa cum am menționat anterior, în societatea actuală, trecerea
de la „pedagogia ascultării” la „pedagogia acțiunii” și, ulterior, la „pedagog ia interactivă” a
determinat mutarea accentului de pe achiziționarea de cunoștințe (specific evaluării
tradiționale), pe dobândirea de capacități și competențe, ca finalitate a procesului
educațional. Evaluarea, ca etapă a procesului de instruire, se supun e și ea acestei tendințe
inovatoare. Astfel, se evaluează nu cât știe elevul, ci ce știe să facă , cum aplică ceea ce
știe și ce comportamente noi a învățat , deoarece, competența „întruchipează
dezirabilitatea și posibilitatea, conduita ce se așteaptă de la cei formați” .19 Modelul clasic

16 Danie la Crețu, Adriana Nicu, Pedagogie pentru definitivat și gradul didactic II, Editura Universității Lucian Blaga,
Sibiu, 2009, pp. 149 -166
17 Ibidem, p. 154
18 Ibidem, p. 153
19 Constantin Cucoș, Teoria și metodologia evaluării, Editura Polirom, 2008, București , p. 89.

50
sau tradițional al procesului de învățământ, chiar dacă este superior modelelor anterioare
care aveau în componență doar predarea și învățarea, are totuși o lacună importantă, anume
autoevaluarea. Lipsa autoevaluării poate cr ea o barieră între profesor și elev, dar și între
aspirațiile personale și realizări. Fără posibilitatea de a se autoaprecia, elevului îi lipsește
acel fundament clar și obiectiv pe care să clădească viitoarele cunoștințe.
Câteva caracteristici ale modelul ui clasic de învățământ sunt redate în figura de mai
jos:
Caracteristici ale modelului clasic de învățământ20
 Memorarea și reproducerea fidelă a informațiilor
 Tendința de acceptare a informației fără a urmări sensul acesteia
 Competiția dintre elevi in scop de ierarhizare
 Elevul e dirijat în gândire și în acțiune
 Accent pe volumul de informație dobândit
 Studiul este predominant individual
 Implicarea redusă a elevilor în clasă
 Lipsa inițiativei elevilor
 Aprecierea conformismului elevilor

Metodologia a evolu at în timp, atât ca urmare a schimbărilor din mediul socio –
profesional, cât și a procesului instructiv -educativ, ca atare. Calitatea rezultatelor se poate
măsura prin nivelul de adaptare al beneficiarilor acestui sistem la cerințele și exigențele
mediului socio -profesional contemporan. O abordare metodologică poate fi declarată ca
eficientă dacă aceasta satisface prin rezultate standardele de nivel profesional, dar și
așteptările beneficiarilor sistemului educațional. Operaționalizarea unei strategii didact ice
necesită o pregătire temeinică și în primul rând selectarea celor mai potrivite metode
pentru elev pentru abordarea activității instructiv -educative. În alegerea unei anumite
metode se ține cont de finalitățile educației, de conținutul procesului de in struire, de
particuarități de vârstă și individuale, stiluri de învățare, de psihosociologia grupurilor
școlare, de mijloacele de învățământ aflate la dispoziție, dar și de experiența și competența
cadrului didactic.
O clasificare des folosită în prezentar ea metodelor de învățământ clasice este cea
elaborată de Ioan Cerghit, după criteriul f inalității vizate, prezentată în figura IV.1 .21

20 Zaharie, Danteș – Formarea continuă a profesoriloe de Științe tehnologice în societatea cunoașterii, CCD Mureș, 2012,
p.227

51
Metode de transfer
și dobândire de
cunoștințe Metode de
transmitere orală expozitive povestirea
explicația
descrierea
conversative conversația
euristică
conversația
problematizarea
discuția colectivă
Metode bazate pe
lectura textului
scris Munca cu manualul
Lecturaindependentă
Lectura explicativă
Metode de
explorare a
realității Explorare directă Observare sistematică independentă
Efectuare de experiențe și experimente
Studiul de caz
Explorare prin
intermediul
substitutelor
realității Demonstrația cu suportul imaginilor,
graficelor, proiecțiilor fixe și dinamice,
înregistrărilor magnetice, modelelor,
machetelor
Metod e bazate pe
acțiune reale Exercițiul
Studiul de caz
Metoda proiectelor
simulative Jocuri didactice
Jocuri simulative
Figura IV.1 Clasificarea metodelor de învățământ
Mai jos am inserat o prezentare comparativă a unor aspecte de bază în predarea
tradițio nală, respectiv cea modernă.22
Predarea
Aspecte Tradițională Modernă
Actor principal Profesorul Elevul
Organizare predare In funcțue de timp Pentru rezultate
Strategia Unică și egală pentru toți
elevii Diferențiată în funcție de
capacitățile elevilor
Repetabilitatea invățării Unică Repetată, pentru fixare
cunoștințe
Grupul țintă Grup fix Grup flexibil
Învățarea Pasivă Activă
Figura IV.2 Aspecte ale predării moderne versus cea tradițională
Un principiu modern care a condus la apariția și dezvoltarea acestui tip de metode
active este cel al “unității temporale a însușirii auditive, vizuale și scrise a cuvintelor și
cifrelor”23. Acest fapt este ilustrat în figura IV.3.
A înnoi și a reevalua metodele folosite în practica instructiv -educativă nu
presupune renunțatrea la metodele clasice de predare. Însă obiectivele de formare impun o

21 Cerghit, Ioan – Metode de învățământ, Ed. Polirom, București, 1997, p.57
22 Bădilă, I. – Abordări inovative în didactica disciplinelor economice, Ed. Univ. L. Blaga, Sibiu, 2015, p.58
23 Tudorică, Roxana –Managementul educației în context european, Ed. Meronia, București, 2007

52
învățare conștientă prin utilizarea unor metode adecvate acestor situații de învățare, pe
fondul stabilirii unor relații de comunicare între elevi, pe de o parte și între elev i și
profesor, pe de altă parte.

Figura IV.3 Rolul implicării active în învățare24
Metodele de predare -învățare de bază la care se adaugă în permanență metode
centrate cu precădere pe elev se regăsesc în tabelul de mai jos (figura IV.4):
Se poate afirma că orice metodă didactică utilizată în mod tradițional poate evolua
și poate fi declarată ca fiind metodă modernă, în urma unor adaptări și ajustări procedurale.
Se vorbește astfel deja despre metode tradiționale activizate, de exemplu.

24 Bădilă, Daniel – Studiul de caz in predarea -învățarea politicilor de marketing, Ed. Univ. Lucian Blaga, Sibiu, 2013,
p.59 90% 80% 50% 20%
30% 10%
AC
TI
V PA
SI
V CÂT REȚ INEM CUM NE IMPLICĂM

53

Figura IV.4 Metode activ -participative

O analiză comparativă a efectelor diferite pe care le exercită utilizarea metodelor
clasice, respectiv a celor moderne asupra procesului instructiv -educativ arată astfel:

54
Modelul clasic Modelul modern activ -participativ
Elevului îi sunt sugerate sau chiar
impuse informațiile, precum și modul de
gândire și acțiune Elevul este încurajat spre inițiativă și spirit
întreprinzător pentru a ajunge la cunoaștere
Elevul acceptă tacit informația primită Elevul pune în trebări când dorește să
înțeleagă un fenomen economic
Accentul se pune pe cantitatea de
informație acumulată Accentul este pus pe calitatea informației
dobândite și utilitatea acesteia
Profesorul este cel care asigură integral
volumul informației transmi se Profesorul este partener și moderator al
procesului de învățare
Se încurajează competiția între elevi Se încurajează cooperarea
Numai elevii eminenți au șanse reale de a
da sens cunoștințelor dobândite Fiecare elev are posibilitatea de a participa
activ, contribui și înțelege fenomenul
studiat
Memorarea și reproducerea sunt
procesele prioritare prezente Experiența are rol determinant în învățare
Studiul este preponderent individual Învățarea este rezultat al interacțiunii în
echipă
Cunoștințele acum ulate vin pe baza
experiențelor altora, ale profesorului Cunoștințele apar ca rezultat al
experiențelor personale, a implicării proprii
Sunt evluate cunoștințe și informații Se evaluează abilități, capacități și
competențe profesionale
Implicare și parti cipare redusă ce derivă
din lipsa motivației personale Implicare ridicată, întrucât elementele și
fenomenele studiate dobândesc sens și
semnificație raportat la viața reală
Figura IV.5 Efectele metodelor clasice și moderne asupra procesului de învățare
Așadar, metodele și procedeele active și incluzive utilizate în predare -învățare –
evaluare, alături de mijloace de învățământ moderne adecvate, prezintă avantaje demne de
luat în considerare pentru utilizarea lor. Acestea produc o atmosferă pozitivă, de relax are și
de încredere, astfel activizând și elevii mai timizi, pot fi folosite ca și antrenament creativ
în orice tip de activitate, reprezintă o sursă de găsire de soluții, de rezolvare de situații
problemă și facilitează interevaluarea obiectivă.

55
Lumea în care trăim este într -o permanentă schimbare, iar elevii vor avea nevoie să
poată sintetiza și selecta informațiile, să fie capabili de a selecta elementele considerate ca
fiind valori și de a respinge pe cele fără semnificație. Prin urmare, pentru ca școal a să
formeze oameni ce se vor putea încadra în societate și nu „repetenți” în viață, profesorul
trebuie să răspundă unei provocări. Provocarea constă, așa cum arată Constantin Cucoș, în
reușita evaluării unei competențe, în cadrul procesului instructiv -educativ, dar și în
„apropierea și compatibilizarea atât a profilului performanțelor cerute în cele două situații
(școala și societatea), cât și a criteriilor subsecvente de valorizare a lor”25.
IV.1.2 Metode și procedee didactice active și incluzive utilizate în predarea -învățarea
contabilității
„Orice metodă pedagogică rezultă din întâlnirea mai multor factori și, din acest
punct de vedere, educația va rămâne mereu o artă: arta de a adapta, la o situație precisă,
indicațiile generale date de cărțile de metodo logie.” Gaston Mialaret
Procesul comunicării se desfășoară și în cazul predării politicilor de comunicație, pe
fondul interacțiunilor dintre elevi sau al interacțiunilor de grup. Conținutul comunicării în
cadrul marketingului, în mod special, poartă ampren ta relațiilor de influență, autoritate sau
a normelor și valorilor individuae, pornind de la un fond al cunoașterii și expunerii
anterioare la fenomene economice generale sau secvențe aplicate în domeniu.
În continuare voi prezenta metodele activ -participa tive pe care le -am folosit în
predarea capitolului ,, Contabilitatea terților ” în cadrul disciplinei ,, Contabilitate”, clasa a
XI –a, specializarea Tehnician în activități economice .
A. Conversația și conversația euristică
Conversația – ca metodă didactică, e ste dialogul permanent dintre profesori și elevi.
Este cea mai utilizată dintre toate metodele didactice căci are aplicabilitate în orice
secvență de lecție, în orice tip de oră (de însușire, de fixare, de recapitulare a
cunoștințelor) inclusiv în studiere a disciplinelor tehnologice. Trebuie însă evitată folosirea
întrebărilor strict reproductive, închise, care nu acceptă decât o variantă de răspuns corect
și îngrădesc creativitatea elevilor.
În scopul modernizării metodei este nevoie de deplasarea accent ului de pe profesor
pe intervenția elevilor, dar și pe natura întrebărilor.
Avantajele metodei sunt:

25 Constantin Cucoș, Teoria și metodologia evaluării, Editura Polirom, 2008, București, p. 104 .

56
 ea solicită atât reproducerea cunoștințelor, cât și imaginația creatoare și trăirile
afective ale acestora
 stimulează comunicarea autentică între profesor – elev, elev – elev
 cultivă capacitatea de a folosi personal cunoștințele dobândite de elevi
 stimulează libertatea de exprimare a cunoștințelor, spiritul critic și abilitățile de
comunicarecunoștințelor și eva
 se bazează pe implicarea și participarea acti vă a elevilor în procesul propriei
formări.
Metoda a fost folosită în cadrul fiecărei ore de predare, recapitulare sau de
verificare și apreciere a rezultatelor școlare.
Conversația euristică: presupune schimburi verbale între parteneri, numite
“episoade”.
Metoda a fost folosită în general în cadrul secvențelor de transmitere de noi
cunoștințe, formare de priceperi și deprinderi, inclusiv ca și procedeu didactic în cadrul
unor metode ca: bulgărele de zăpadă, predarea prin întrebări.
B. Brainstorming -ul sau furtuna de idei – este o variantă a dezbaterii ce
stimulează creativitatea, dezvoltă gândirea critică, ajutându -i pe elevi să participe la un
schimb reciproc de idei, de impresii. Metoda a fost conecepută de A.F. Osborn în 1938 și
are mulre similarități cu o veche tehnică indiană, Prai Bashana (strategie fără critici).
Brainstorming -ul are două etape distincte: 1) producerea ideilor și 2) evaluarea
ideilor. Pentru o bună desfășurare a lecției, elevilor le sunt precizate cele patru reguli ale
metodei: 1. Dați f râu liber imaginației! 2. Nu criticați ideile celorlalți! 3. Produceți cât mai
multe idei! 4. Preluați ideile colegilor și dezvoltați -le, corectați -le, adaptați -le!26
Brainstorming -ul este o metodă care dă posibilitatea elevilor să dețină un rol activ
în de sfășurarea lecției antrenând chiar și pe cei care de obicei refuză implicarea la discuții.
E necesar, însă, să nu fie descurajați cei care au ales variante greșite de interpretare, iar
aprecierile critice sunt interzise.
Este o metodă pe care o folosesc în momentul captării atenției, deci în debutul unei
lecții, dar poate fi folosită și în alt moment care urmărește descoperirea unor idei noi.
Exemplu lecția ”Contabilitea furnizo rilor și cliențiilor ”

26 Sarivan, L. – predarea învățarea interactivă centrată pe elev, Educația 2000+, 2009, p. 25

57

1. Întrebări problematizante:
,,Ce acțiuni reprezintă? ”
2. Asocierea spontană de idei.
”Spuneți tot ce vă vine în minte referitor la imaginea de mai sus.”
3. Formularea unor definiții.
”Ce sunt furnizorii ? Ce sunt clienții? ”
4. Idei în urma observației:
” Ce v -a atras atenția în imaginea de mai sus?”
5. Idei generate prin descoperire:
” Ce clasă de conturi folosim în relația terții ?”
Profesorul sau un elev va aduna toate răspunsurile pe tablă, clasificându -le dacă
este nevoie, aceasta reprezentând etapa luminii verzi. . Ar fi de preferat să nu fim critici la
acest stadiu. Ulterior, în etapa luminii roșii , se realizează evaluarea critică. Această metodă
implică tot grupul și poate înveseli o lecție plicticoasă. Opțional cerem clasei să -și exprime
toate ideile pe grupuri, transformând astfel ora în predare prin întrebări.
C. Predarea prin întrebări: abordarea temei prin lansarea de întrebări care
conduc spre ceea ce vrem să predăm.
De exemplu la lecția : ,,Operații privind aprovizionarea de la furnizori ”
S-a dat următoarea problemă de rezolvat:
,,În data de 15.01 .2019, agentul economic « D » care are ca obiect de activitate
producție, achiziționează de la furnizor, materii prime în valoare de 10000 ron, TVA 19%.
Datoria se plătește din contul de la bancă . ”

58
Întrebările enunțate au fost :
,,Ce conturi folosim ? Sunt conturi de activ sau de pasiv? ”
,,Credeți că au avut loc majorări sau micșorări ale elementelor
patrimoniale ?”
,,În formula contabilă se trec la debit sau la credit? De ce? .”
Modul de lucru pe perechi sau în grupuri mici pentru a răspunde l a întrebare sau la
serii de întrebări bazându -se pe bunul simț, experiența și cunoștințele anterioare. Elevii pot
avea toți aceleași întrebări sau li se pot pune întrebări diferite în cadrul aceleiași teme.
Astfel de discuții în grup pot dura realmente de la mai puțin de un minut până la 20 de
minute sau mai mult. Trebuie să ne asigurăm că fiecare grup are o persoană care notează.
Verificarea a ceea ce au scris asigură profesorul că au fost atenți la sarcina dată, luând în
considerare astfel și calitatea mu ncii lor. Dacă au nevoie de mai mult timp, li se permite să
mai lucreze, iar în situația în care au terminat, cerem fiecărei echipe să prezinte câte o idee,
asigurându -ne că fiecare grup își exprimă părerea. Permitem clasei să discute orice
contradicție de idei până când ajung la un răspuns comun. În momentul în care clasa a
ajuns la un răspuns comun, acesta va fi completat cu aspecte pe care clasa le -a omis și se
corectează greșelile, in cazul în care ele există. Dacă elevii au răspuns pe jumătate, munca
profesorului se reduce la jumătatepentru acea oră, folosul pentru elevi fiind că în același
timp sunt stimulate interesul și gândirea .
Schema de mai jos arată modul în care se poate realiza ,, Predarea prin întrebări ”

D. Învățare cooperantă . Echipele a lcătuiesc întrebări pe baza materialului Este
același lucru ca în cazul ,, predării prin întrebări ”, cu excepția faptului că sunt asigurate
diferite materiale. Elevilor li se cere să se folosească de text pentru a răspunde la
întrebarea/întrebările pregăti te de profesor.
Aceste întrebări sunt legate de punctele -cheie ale textului și de obiectivele -cheie ale
lecției. Ele trebuie să fie provocatore. Spre exemplu în cadrul lecției ,,Contabilitatea
salariilor ” când a fost aplicată această metodă elevilor li s-au pus întrebări de genul :
,,Ce s-ar întâmpla dacă în momentul înregistrării salariilor nu avem toate datele :
ore suplimentare, persoane în întreținere etc. ?”, Se adresează o
întrebare Elevii oferă un
răspuns parțial Profesorul
completează
răspunsul

59
,,Care este importanța contribuțiilor sociale de stat ți a contribuțiilor sociale de
sănata te?”.
Răspunsurile nu trebuie să apară într -un singur loc în text sub forma unor afirmații
simple și neinteresante. Astfel elevii au fost nevoiți să citească, să înțeleagă și să
reformuleze textul (mai exact să gândească ceea ce au citit) pentru a putea ră spunde la
întrebările formulate de profesor. A fost nevoie ca elevii să -și construiască propria lor
imagine despre text, și nu doar să reproducă textul. Au existat diferite materiale (fișe de
documentare) cu grade diferite de dificultate care au circulat p rintre elevi și au ajutat la
găsirea răspunsurilor. Au fost date diferite sarcini individuale elevilor în cadrul grupului
din care făceau parte, pentru a verifica/sesiza problemele de exprimare și felul în care
trebuie condusă munca de echipă, pentru ,,an trena” și a obține o participare maxi mă.
Elevii au lucrat în grupuri iar când au terminat li s -a solicitat feedback -ul din partea
grupurilor, ideile fiind expuse pe rând, cum s -a procedat și în cazul predării prin întrebări.
E. Întrebări pe baza textului. Elevii vor primi un fragment de text necunoscut.
După ce au fost aranjați pe perechi sau grupuri mici, li se va cere:
 Să formuleze întrebări importante la care să se poată răspunde (sau speră să
se poată răspunde) cu ajutorul textului ;
 Să citească textul și s ă sublinieze punctele -cheie;
 Să discute pe marginea punctelor -cheie și să cadă de acord asupra
răspunsurilor date la întrebările formulate.
Am aplicat metoda în cadrul predării lecției ”Contabilitatea taxei pe valoare
adăugată ”, elevii au fost împărțiți î n grupuri, au primit fișe de documentare pe baza c ărora
au stabilit punctele -cheie și au reușit să formuleze întrebări la care membrii celorlate
grupuri au răspuns, răspunsurile acestora fiind completate de profesor, centralizate pe tablă
și constituind no tițe ale lecției respective.
F. Problematizarea este o metodă care prezintă un potențial al descoperirii
deosebit, presupunând că avem un colectiv omogen și un nivel ridicat al clasei de elevi.
Cel mai important lucru este formularea corectă și concisă a prob lemei/ a unei situații
problemă. Astfel ,,problema” trebuie s ă pornească de la o situație cunoscută de elevi, prin
contradicții între cunoștințele anterioare și cele asimilate recent sau chiar prin enunțarea și
verificarea unor ipoteze și confruntarea unor opinii diferite, chiar opuse.
Este o metodă pe care am folosit -o în cadrul mai multor ore pentru rezolvarea unor
situații problemă care s -au ivit pe parcursul predării lecțiilor. De exemplu, probleme de
înregistrare a unor operațiuni economico financiare. Se pornește la soluționarea problemei,

60
astfel: împărțiți în grupe de câte 6, răspund cerinței, ajutându -se de fișa de documentare sau
manual, solicitând informații profesorului, apoi sumarizând ideile existente. Fiecare grupă
oferă câte o soluție, iar pro fesorul evaluează soluțiile propuse, alegând -o pe cea optimă
împreună cu clasa. Se poate apela și la studiu de caz, în completare.
G. Ciorchinele – este o metoda antrenantă, care dă posibilitatea fiecărui elev să
participe individual, în perechi sau în grup. Solicită gândirea elevilor, deoarece ei trebuie
să treacă în revistă toate cunoștințele lor în legătură cu un termen – nucleu, reprezentativ
pentru lecție, în jurul căruia se leagă toate cunoștințele lor. Stimulează gândirea euristică
printr -o structurare și organizare grafică accesibilă elevilor.
Etape:
 Se scrie un cuvânt sau o propoziție nucleu în mijlocul tablei sau al unei coli de
hârtie.
 Se scriu cât mai multe cuvin te, propoziții legate de tema sau noțiunea sau
cuvântul propus(ă).
 Se trasează linii î ntre cuvintele în vederea evidențierii unor conexiuni dintre
aceste idei.
 La final se comentează întreaga structură cu explicațiile de rigoare.
S-a folosit ciorchinele ca fișă de lucru în cadrul orei de laborator tehnologic având ca
termen -nucleu ,, Impoz ite și taxe ”.

H. Cubul: se folosește pentru detalierea unei teme din perspective diferite. Se
realizează lărgirea orizontului de idei al elevului, prin înscrierea pe fiecare față a cubului a
unei sarcini de lucru: descriere, comparare, a nalizare, comparare, asociere, aplicare,
argumentare. Este implicat activ fiecare membru al grupului, prin rolul atribuit.Se poate
folosi ca metodă de transmitere de noi cunoștințe sau ca joc/concurs între echipe.27

27 Cerghit, I. – Metode de învățământ (IV), Editura Polirom, Iași, p. 172 Impozite și taxe Datorie
fiscală Buget
de stat
Impozit
pe venit Contribuție
Impozit
pe salarii Impozit e
locale

61
În cadrul temei Contabilitatea subvențiil or, am împărțit clasa în 6 grupe, care au
lucrat cu manualul ca să răspundă cerinței asociate feței cubului. Grupa 1 descrie cum se
evidențiază conturile aferente subvențiilor, G rupa 2 compară subvențiile aferente activelor
cu subvenșiile aferente venituri lor , G rupa 3 analizează cum se creditează ți cum se
debitează contul 741 « Venituri din subvenții de exploatare », Grupa 4 asociază conturile
conform regurilor de contabilizare în cazul subvențiilor , Grupa 5 argumentează de ce sunt
imoportante subvențiile pentru o firmă , Grupa 6 aplică cum se întregistrează subvenția
primită, pentru achiziționarea unui utilaj în valoare de 70000 lei .
I. Turul galeriei urmărește stimularea învățării și a autoaprecierii. Se poate aplica
individual sau pe grupe de elevi, elemen tul definitoriu fiind expunerea la final a lucrărilor,
prezentarea acestora , analiza și aprecierea reciprocă a muncii.Expunerea se face ca într -o
galerie expozițională. Grupele afișează produsele realizate și lasă comentarii lângă
produsul altei echipe. M etoda stimulează motivația învățării dar contribuie și la
constituirea unui spațiu personalizat în clasă.28
De exemplu, pornind de la întregistrarea operațiilor economice , elevilor li s -a cerut
să elaboreze registrul jurnal și balanța de verificare și să re prezinte grafic , veniturile și
cheltuielile . .
Medode active sunt foarte multe, dar nu toate pot fi folosite în cadrul disciplinei.
Mai sus am evidențiat doar acele metode pe care le -am folosit în cadrul cercetării
didactice.
IV.1.3. Evaluarea didactică î n cadrul disciplenelor de specialitate în liceul tehnologic
Evaluarea didactică constituie cea de -a treia componentă principală a procesului de
învățământ, care are rolul de a măsura și aprecia rezultatele învățării.
Formele evaluării: evaluarea didactică poate fi clasificată după mai multe criterii.
Astfel, din perspectiva temporală evaluarea poate fi: evaluare inițială, evaluare curentă,
evaluare periodică și evaluare finală. Din punct de vedere al cantității și calitații
cunoștințelor sau al experienței asimilate evaluarea poate fi evaluare parțială și evaluare
globală.
Metodele tradiționale de evaluare constau în probe orale, probe scrise și probe
practice.
Din perspectiva didacticii moderne proba scrisă este înlocuită de testul
docimologic, iar probel e practice sunt analizate prin perspectiva fișei de observații.

28 Păcurari, O. coord. – Strategii didactice inovative, Ed. Sigma, 2003, p.78

62
O altă modalitate de evaluare sumativă este portofoliul elevului/elevilor, metodă tot
mai des folosită, care reflectă activitatea acestuia/acestora pe parcursul întregului an de
studiu.
Metod e de evaluare: didactica modernă mai folosește o serie de metode
complementare de evaluare, și anume: observarea sistematic ă a activității și
comportamentului elevilor (fișa de progres a elevului), investigația, proiectul,
autoevaluarea, jurnalul reflexiv , interviul, eșantionarea activității.
Dintre metodele de evaluare enumerate, pe parcursul studierii capitolului ,,Politica
de promovare ” am folosit: testul docimologic (pentru evaluarea inițială și evaluarea finală
a noțiunilor de teorie predate), fișa de observa ție și portofoliul (ca metode de evaluare în
cadrul orelor de laborator) și autoevaluarea.
În cele ce urmează voi prezenta metodele de evaluare aplicate la clasa a XI -a la
care s -au implementat și metodele didactice moderne prezentate anterior.
A. Observarea sistematică a activității și a comportamentului elevilor
Observarea sistematică a comportamentului elevilor în timpul activității didactice
este o tehnică de evaluare care furnizează profesorului o serie de informații utile, diverse și
complete , greu de obținut altfel prin intermediul metodelor de evaluare tradiționale.
B. Fișa pentru înregistrarea progresului elevului . Această fișă este un
instrument detaliat de înregistrare a progresului elevilor. Pentru fiecare elev se pot realiza
mai multe astf el de fișe pe durata derulării modulului, acestea permițând evaluarea precisă
a evoluției, furnizând în același timp informații relevante pentru analiză.
Fișă pentru înregistrarea progresului elevului
Modulul (unitatea de competență) : Contabilitate – Conta bilitatea terților
Numele elevului _________________________
Numele profesorului __________________________
Competențe
ce trebuie
dobândite data Activități
efectuate Aplicare în
cadrul unității
de
competență evaluare
bine satisfăcător refacere

comentarii Priorități de dezvoltare
Competențe ce urmează să
fie dobândite Resurse necesare

63
C. Fișa de observații și concluzii se completează individual, utilizând însemnările
făcute în urma discuțiilor de grup asupra evaluării. S -a folosit fișa de observații în cadrul
orelor de laborator, ore la care elevii au lucrat în grup (clasa fiind împărțită în 4 grupe).
Fișa de observații – Lucrul în echipă
Care este obiectivul voastru comun ? (ex. obiectivele pe care vi s -a spus ca trebuie să le
îndepliniți)

Cu ce coleg vei lucra?
Ce trebuie făcut?
Care dintre colegi va realiza
acest lucru?
De ce fel de materiale,
echipamente, instrumente
și sprijin va fi nevoie din
partea celorlalți?

Ce anume vei lucra tu?

Aceasta fișă stabilește sarcinile memb rilor grupului de lucru, precum și modul de
organizare a activității.
D. Testul docimologic constituie o modalitate de apreciere și măsurare în scris a
cunoștințelor dobândite de elevi pe baza unor itemi formulați.
La elevii acestei clase experimentale, am folosit testul docimologic ca mijloc de
evaluare inițială – faza de pretest a cercetării – la modulul Contabilitate , (plecând de la
ideea că elevii clasei a XI -a au studiat în clasa a IX-a modulul ,, Bazele contabilității ” și în
clasa a X -a ,,Contabilitate generală ” și aveau noțiunile generale despre contabilitate ),
precum și ca modalitate de cuantificare a rezultatelor în cadrul cercetării psiho -pedagogice
desfășurate în faza de evaluare finală sau posttest pentru capitolele sau temele avute în
vedere pent ru compararea eficienței metodelor clasice versus cea a metodelor moderne în
predarea capitolelor Contabilitatea stocurilor , respectiv Contabilitatea terților , la modulul
Contanilitate . La întocmirea celor două teste am folosit itemi cu alegere multiplă, itemi cu
alegere duală, itemi pereche și itemi de tip eseu structurat. Testele au fost concepute cu
grad de dificultate mediu, iar corectarea testelor s -a făcut pe baza unor bareme de corectare
stabilite anterior aplicării testelor.
După recapitularea fin ală am aplicat un test sumativ final pentru modulul aflat în
discuție.

64
E. Portofoliul elevului. Portofoliul reprezintă nu numai ,,cartea de vizită ” a
elevului, evidențiind evoluția sa de la un semestru la altul, de la un an la altul, ci este și o
oglindă a mo dului în care profesorul îndrumă învățarea, profesorul fiind de altfel și cel care
propune proiectarea (structura) portofoliului la începutul întocmirii acestuia.
Portofoliul reprezintă un mijloc de evaluare complex, care include rezultatele
relevante obți nute prin diverse metode și tehnici de învățare. Aceste rezultate vizează
probele orale, scrise și practice, observarea sistematică a comportamentului școlar,
autoevaluarea și sarcini specifice fiecărei discipline.
Portofoliul este forma și procesul de org anizare (acumulare, selectare și analiză) a
metodelor și a produselor activității instructiv -educative a elevului și a materialelor
informative din surse externe (colegi de clasă, părinți, profesori, centre de testare,
organizații obștești etc.), necesare pentru analiza ulterioară, evaluarea multilaterală
calitativă și cantitativă, a nivelului de instruire și ameliorarea procesului didactic.
Scopul principal al portofoliului este de a pune în evidență tot ceea ce este elevul
capabil să realizeze.
Pe parcurs ul predării capitolului ,, Contabilitatea terților” la clasa a XI -a s-a lucrat
pe bază de portofolii, elevii realizând individual propriul portofoliu la disciplina ,,
Contabilitate ”.
Astfel, profesorul a stabilit elementele (conținutul) portofoliului care au fost alese
astfel încât să fie în concordanță cu obiectivele concrete ale disciplinei.
Cuprinsul portofoliului elevului la modulul Contabilitate la clasa a XI -a B, an
școlar 201 8– 2019 este : fișe de documentare, fișe de lucru pe tipuri de înregistrări
(contabilitatea furnizorilor și terților, contabilitatea salariilor, contabilitatea taxei pe
valoare adăugată, contabilitatea impozitelor, contabilitatea decontărilor cu terții,
contabilitatea subvențiilor), teme pentru acasă .
Am lucr at astfel cu elevii c lasei a XI -a, clas ă în care există și elevi reticenți în
îndeplinirea sarcinilor școlare individuale. Încă de la începutul anului școlar le -am solicitat
ca unele dintre temele pentru acasă să fie scrise pe coli de hârtie de format A4. Prezentarea
și analiz a portofoliilor a constituit la finalul capitolului Contabilitatea terților un tip de
evaluare sumativă a întregii activități desfașurate de elev la clasă cât și a muncii
individuale a fiecăruia.
Evaluarea portofoliilor elevilor s -a făcut pe baza fișei de evaluare a portofoliului :

65
Colegiul Tehnic Simion Mehedinți
AN SCOLAR : ……….
MODULUL: …………………………………………
PROF. Chirilă Daniela
EVALUARE PORTOFOLIU ELEV CLASA A ………………….
Of.
10 p
CRITERII DE
EVAL UARE:/ELEV
Punct
e 1 2 3 4 5 6 7 8 9 1
0 OBS
.
I.CONȚINUTUL
PORTOFOLIULUI: 40 P
-pagina de î nceput, 5 P
-aranjarea fiș elor pe
capitole 5 P
-fișe de documentare 10 P
-fișe de lucru pe
grupe/individua l 10 P
Lucrări corectate /
autoevaluare/ evaluare de
către colegi 10 P
II. CALITATEA
PIESELOR DIN
PORTOFOLIU: 30P
-DOVEZI ALE
PARTICIPARII LA
METODELE ACTIVE 20P
-fișe, produse concepț ie
proprie 10P
III. ESTETICA 10P
-tehnoredactarea; 5 P
-calitatea temelor; 5P
Dovezi muncă
suplimentară -referate,
redactare, conceptie
material didactice, etc. 10P
TOTAL PUNCTE 100 P
DAT A EVALUARII

66
Autoevaluarea are un rol esențial în întregirea imaginii elevului prin perspectiva
judecății de valoare pe care o emite profesorul. Prin acest procedeu, ,,notarea unipersonală ”
realizată de profesor este înlocuită prin ,,notarea în colaborare cu alții ”, în cazul de față cu
elevii. Pentru ca evaluarea să fie resimțită de către elev ca având efect formativ, este foarte
utilă formarea și exersarea la elevi a capacității de autoevaluare. Elevii au nevoie să se
autocunoască, fapt care are implicații în plan motivațional și atitudinal. Condiția principală
care favorizează interiorizarea de către elevi a aprecierilor profesorului o constituie
înțelegerea criteriilor de apreciere. Cunoașterea și aprecierea acestor criterii îi ajută pe
elevi să înțeleagă semnificația calificativelor (notelor) acordate de către profesor.
În cadrul orelor de teorie am aplicat autoevaluarea sub forma unor ,,fișe de lucru ”
în etapa de fixare a cunoștințelor din partea de final a orei. Astfel, elevii au primit fi ecare
fișe de lucru cu sarcini precise și itemi diferiți prevăzuți cu punctaje. După rezolvarea
itemilor elevii au schimbat fișele între ei astfel încât fiecare elev a avut de corectat fișa
colegului pe baza unui barem de corectare pus la dispoziția elevil or de către profesor.
Exemplu:
A. Fi șă de inter -evaluare
1. Completați spațiile libere cu informațiile care lipsesc: 3 puncte
Furnizorii reprezintă ………………………… iar clienții reprezintă……………. Pe care
le angajează agentu l economic în relațiile cu terții, cu ocazia desfășurării operațiilor de
…………… și …………………….
2. Apreciați afirmațiile de mai jos cu adevărat (A) sau fals (F) în funcție de valoarea
de adevăr a fiecăreia: 3 puncte
…..Contul 403 „Efecte de plătit” se folosește în contabilitatea furnizorului ;
….. Contul 401 „Furnizori”, înregistrează datoria aferentă imobilizărilor ;
3. Enumerați conturile specifice contabilității furnizorilor și clienților 2 puncte
……………… …………….. …………………. …………………
……… ……… ………………….. …………………….
Notă : Se acord ă 2 puncte din oficiu.
Rezolvați exercițiul individual având la dispoziție 10 minute. Schimbați fișa de lucru cu
cea a colegului, comparați rezolvarea cu folia prezentată de profesor unde veți găsi
răspunsuri le și corectați eventualele greșeli. Acordați notă în funcție de punctaj.
B. Chestionar pentru autoevaluarea proiectului
Bifați răspunsul care corespunde cel mai bine.

67
1. Consideri că ai rezolvat corect cerințele proiectului?
1. În foarte
mică măsură 2. În m ică
măsură 3. Nici -nici 4. În mare
măsură 5. În foarte
mare măsură
2. Consideri că ai rezolvat toate cerințele proiectului?
1. În foarte
mică măsură 2. În mică
măsură 3. Nici -nici 4. În mare
măsură 5. În foarte
mare măsură
3. Ai acordat timp suficient timp pen tru realizarea proiectului?
1. În foarte
mică măsură 2. În mică
măsură 3. Nici -nici 4. În mare
măsură 5. În foarte
mare măsură
IV.2 Cercetarea psiho -pedagogică
Cercetarea pedagogică își propune să ridice anumite semne de întrebare în legătură
cu fenomene educaționale avute în vedere, în scopul îmbunătățirii acestora, prin practici
sau metode utilizate mai potrivite. Pedagogia este de regulă asociată cu psihologia, ca
urmare a faptului că relațiile stabilite în cadrul sistemului educațional sunt efecte ale
interacțiunilor dintre indivizi cu personalități și motivații foarte diferite. Cercetarea
pedagogică este un proces creativ, cu aspecte critice, desfășurat dinamic și continuu în
scopul cunoașterii, explicării și îmbunătățirii tuturor componentelor fenomen ului
educațional cercetat: curriculum, dascăl, elev, mediu educațional, metodă, manual etc.29
Activitatea experimenta lă s-a desfășurat în perioada 04.12.2018 – 12.04 .2019 în
cadrul Colegiului Tehnic ”Simion Mehedinti”, Codlea, județul Brașov. S -a urmărit
îmbunătățirea activităților de predare -învățare -evaluare prin folosirea metodelor moderne
activ -participative.
Profilurile prezente ale școlii, prezentate în oferta educațională pentru anul școlar
în curs , sunt următoarele:
 Profilul Servicii
 Profilul Tehnic
 Profilul Resurse
În prezent, școala dispune de 26 de clase, 654 elevi, 15 specializări, 46 de cadre
didactice titulare.
Aria de atracție a școlii cuprinde pe lângă municipiul Codlea, comunele și satele
învecinate, dar și din județele limitrofe, întrucât o feră regim de internat.

29 Bocoș, M – Teoria și practica cercetării pedagogice, Ed. Casa Cărții de Știință, Cluj -Napoca, 2006, p.7

68
Cercetarea s -a desfășurat la nivelul clasei a XI -a B, profil Servicii, specializarea
“Tehnician în activități economice”. Colectivul clasei este format din 27 elevi, cu vârste
cuprinse între 1 6 și 18 ani. După mediul de proveniență, 59% provin din mediul urban.
IV.2.1. Scopul și obiectivele cercetării
Scopul cercetării pedagogice este înțelegerea, explicarea, îmbunătățirea și
prospectarea fenomenului educațional, a componentelor sale, precum și a metodelor de
acțiune în formarea pe rsonalității elevilor.30
Scopul general al prezentei cercetări constă în identificarea și alegerea celor mai
bune metode de învățământ în cadrul predării disciplinelor de specialitate la profilul
Servicii, filieră tehnologică, ciclul superior de liceu, cu precădere în predarea contabilității .
Obiectul cercetării îl constituie procesul instructiv -educativ al disciplinei
economice de specialitate Contabilitate , cu precădere al temei Contabilitatea terților .
Subiectul cercetării îl constituie eficiența aplicării metodelor moderne activ –
participative în procesul de predare -învățare -evaluare la disciplina sus -menționată.
Obiectivul prezentei cercetări a constat în găsirea și valorificarea metodelor
moderne în predarea cunoștințelor aferente disciplinei ,, Contabilitate ”, respectiv capitolul
,,Contabilitatea terților ”, a celor mai eficiente căi de receptare a informațiilor de
specialitate de către elevii și urmărirea gradului în care punerea în aplicare a unor metode
active duce la op timizarea predării -învățării și la realizarea progresului școlar .
Obiective generale :
1. Elucidarea conceptului, esenței și a fundamentelor psihopedagogice specifice
metodelor didactice moderne;
2. Analiza reperelor teoretico -metodologice în valorificare a metodelor didactice
moderne;
3. Sintetizarea cerințelor pentru proiectarea curriculară și a lecției în contextul
metodelor didactice moderne;
4. Deducerea direcțiilor prioritare de organizare și desfășurare a procesului
educațional prin prisma metodelor didactice moderne;
5. Sistematizarea condițiilor de eficacitate a procesului de valorificare a metodelor
didactice moderne.
Obiective specifice din perspectiva cercetării :

30 Bocoș, M – Teoria și practica cercetării pedagogice, Ed. Casa Cărții de Știință, Cluj -Napoca, 2006, p.7

69
1. Definirea conceptului de metode didactice moderne și evidențierea
caracteristicilo r acestora;
2. Analiza unor metode de predare -învățare care pot fi aplicate în cadrul
demersului pedagogic de predare -învățare a capitolului ,, Contabilitatea terților ”;
3. Elaborarea și aplicarea unor instrumente de evaluare a rezultatelor / achizițiilor
școlare în cazul folosirii unor strategii didactice în care metodele moderne au o pondere
însemnată;
4. Stimularea gândirii critice, autonome și reflexive prin folosirea unor unor
metode moderne care -l determină pe elev să participe activ și conștient în cadrul orel or de
receptare a cuno ștințelor referitoare la ,,Contabilitatea terților ”;
5. Înregistrarea, compararea și interpretarea rezultatelor obținute de subiecții
grupului experimental la testul inițial și la testul final;
6. Evidențierea progresului înregistrat de sub iecții grupului experimental la
sfârșitul experimentului;
7. Evidențierea rolului și a eficienței strategiilor moderne în activitatea de predare –
învățare a cuno ștințelor referitoare la ,, Contabilitatea terților ”;
Obiective specifice din perspectiva elevilor :
 Analiza principalelor componente de structură, de compoziție și de limbaj specifice
disciplinelor economice;
 Dezvoltarea gândirii critice, autonome și reflexive;
 Dezvoltarea spiritului de echipă prin colaborarea cu colegii în vederea rezolvării
unor sarc ini comune;
IV.2.2. Ipotezele cercetării
Urmărind înțelegerea a ceea ce presupune mutarea accentului de pe profesor pe
elev în procesul educativ prin regândirea strategiei didactice ce are drept scop
îmbunătățirea performanței elevilor, activitatea de cer cetare a avut ca centru de interes
studierea rolului metodelor moderne în predarea capitolului ,, Contabilitatea terților ”.
Ipoteza generală : Utilizarea metodelor didactice moderne în activitatea instructiv –
educativă de sfășurată cu elevii clasei a XI -a B conduce la stimularea interesului pentru
învățare a elevilor, îi implică activ în propria lor formare, asigurându -se astfel o creștere a
rezultatelor școlare și implicit realizarea succesului școlar.
Această ipoteză a determinat în studierea capitolului ,,Contabilitatea terților ” ,
proiectarea unei strategii didactice care să aibă în centru metode didactice moderne activ –

70
participative pentru a vedea dacă rezultatele obținute sunt superioare și pentru a stabili
rolul acestor metode în cadrul procesului in structiv -educativ.
Ipoteze subordonate:
1. Dacă sunt utilizate metode și tehnici didactice moderne activ -participative în cadrul
activităților de predare -învățare, atunci elevii își vor îmbunătăți rezultatele școlare;
2. Dacă strategia didactică presupune form a de organizare a elevilor pe grupe atunci
elevii învață să coopereze, să relaționeze manifestând spirit de echipă;
3. Dacă sunt utilizate metode didactice moderne activ -participative atunci elevii își
îmbunătățesc și abilitățile practice .
IV.2.3. Variabil ele cercetării
 Variabila independentă:
– folosirea metodelor didactice moderne activ -participative în activitatea de
predare -învățare a capitolului ,, Contabilitatea terților ”;
 Variabile dependente:
– performanțele elevilor în receptarea cuno ștințelor ref eritoare la identificarea,
interpretarea și aplicarea informațiilor rezultate din documentele justificativeale
operațiilor economico – financiare ;
– îmbunătățirea abilităților practice de utilizare a algoritmilor de calcul pentru
determinarea informațiilor economico – financiare
IV.2.4. Metode de cercetare
Metodele de cercetare psihopedagogică fac parte din categoria metodelor de
cercetare științifică, deoarece își propun descoperirea de noi adevăruri.
În vederea realizării cercetării de față se folosesc următoarele metode: experimentul
psihopedagogic și testele pedagogice (teste docimologice).
Experimentul psihopedagogic:
Experimentul reprezintă metoda de bază în cercetare și se definește ca fiind
provocarea intenționată a unui fenomen, modificându -i con dițiile de apariție și desfășurare
sau cum afirmă Greemwood, experimentul nu este altceva decât „testarea ipotezei cauzale
prin înțelegerea unor situații contrastante controlate”31
Experimentul psihopedagogic este o observație provocată ce constă, practic, în
testarea, verificarea ipotezei, a presupunerii formulate de cercetător. Aplicând această
metodă în cercetarea de față, se are în vedere un complex de acțiuni succesive cu caracter

31 apud Zlate, Mielu – Fundamentele psihologiei, București, 2000, Editura Pro Humanitate, p. 128 .

71
pedagogic formativ prin care să se pună în valoare varietatea și specific itatea metodelor
didactice moderne utilizate în cadrul activităților de receptare a cunoștințelor despre
politica de promovare. Se urmărește în aplicarea experimentului activizarea mecanismelor
intelectuale, precum și cultivarea voinței, a inițiativei, st imularea motivației, a
independenței, dar și a capacității de muncă în echipă.
Experimentul poate fi de scurtă durată sau de lungă durată și poate fi folosit în
colectarea datelor, pentru a verifica în plan concret -aplicativ anumite date, informații sau
pentru a valida ipoteze.. Experimentul psiho – pedagogic reprezintă un experiment natural
aplicat în condițiile specifice activității instructiv – educative de către cadrele didactice.
Este o observație provocată ce constă, practic, în testarea, verificarea ipotezei, a
presupunerii formulate de cercetător. Deci, scopul cercetării este acela de a confirma sau
nu ipoteza cercetării.
În desfășurarea experimentului psihopedagogic de față s -au parcurs mai multe
etape:
 Etapa preexperimentală, etapă cu caracter con statativ
 Etapa experimentală, experimentul formativ
 Etapa postexperimentală, etapa de control, posttestul
Întrucât nu a existat grupul de control, dar am dorit să arăt diferența dintre
rezultatele obținute cu ajutorul predării prin aceste metode moderne, față de predarea prin
metode clasice, compararea rezultatelor s -a făcut la nivelul capitolului anterior,
Contabilitatea stocurilor , la predarea căruia s -au folosit cu precădere metode clasice, atât
tradiționale cît activizate.
Metoda testelor – se utiliz ează atât în evaluarea didactică cât și în cercetările
pedagogice. Ca instrument de cercetare, testul este alcătuit dintr -un ansamblu de itemi
care vizează acumulările la nivel informativ și formativ ale elevilor, respectiv identificarea
prezenței sau abs enței unor cunoștințe, capacități, competențe, comportamente și strategii.
După conținutul lor testele pot fi: psihologice; pedagogice; sociometrice. După numărul de
subiecți distingem teste: individuale; de grup; colective; combinate.
IV.2.5. Lotul de subiecți / grupul de cercetare
Cercetarea s -a efectuat în semestrul II al anului școlar 201 8 – 2019 în cadrul
Colegiului Tehnic ,, Simion Mehedinți” din Codlea , unde îmi desfășor activitatea.
În vederea urmăririi obiectivelor și a verificării ipotezelor formulate s-a constituit
ca grup experimental clasa a XI -a B, specializarea ,,Tehnician în activități economice”.
Clasa a XI -a este formată (în anul școlar 201 8-2019, semestrul al II -lea) din 27 elevi (1 6

72
fete și 11 băieți) având vârste cuprinse între 1 6 și 18 ani. Din punctul de vedere al
provenienței socio – profesionale, marea majoritate provin din familii de muncitori, cu sau
fără studii medii, șomeri, casnice, liber profesioniști. Ca mediu de proveniență 1 6 elevi
provin din mediul urban(din Codlea) și 11 elevi din mediul rural.
59%41%
urban
rural

Analizând reprezentarea grafică procentuală a lotului de subiecți se constată faptul
că pr edomină elevii care provin din mediul urban, în proporție de 59%.
În vederea aplicării celor mai optime metode didactice moderne la începutul anului
școlar s -a procedat la administrarea unui test pentru cunoașterea stilului de învățare a
fiecărui elev, pe ntru a și -l putea valoriza la maxim. Astfel, din 27 de elevi s -a constatat că 7
au ca stil de învățare dominant stilul auditiv, 6 elevi stilul vizual și 1 4 stilul practic.
50%
29%21%
stilul practic
stilul auditiv
silul vizual

Figura IV.7 . Reprezentarea grafică procentuală a lotu lui de subiecți după
stilurile de învățare
Fig. IV.6. Reprezentarea grafică procentuală a lotului de
subiecți după mediul de proveniență

73
Acest rezultat confimă aplicabilitatea metodelor activ -participative în procesul de
predare -învățare -evaluare al disciplinelor economice, care au un caracter practic -aplicvativ
prin natura lor intrinsecă.
La grup ul experimental s -a urmărit variația variabilelor dependente în funcție de
variabilele independente. S -a optat pentru elevi de clasa a XI -a deoarece aceștia în anul
școlar anterior au studiat disciplina Contabilitate generală și se presupune faptul că au
însușite noțiunile de bază despre contabilitate astfel că li se poate aplica evaluarea inițială
(pretestul), din cunoștințele dobândite anterior.
După aplicarea testului de evaluare inițială maniera de lucru în predarea capitolului
Contabilitatea terților a fost bazată pe aplicarea diferitelor metode didactice moderne
activ -participative, pentru a se putea observa care este impactul și consecințele aplicării
acestora, după ce la capitolul anterior, Contabilitatea stocurilor , s-au folosit metode
predominant clasice.
IV.2.6. Etapele cercetării
În urma stabilirii temei, a ipotezei, a obiectivelor cercetării și a grupului de elevi, s –
au delimitat etapele desfășurării cercetării:
IV.2.6.1. Etapa preexperimentală
Pretestul / etapa cu caracter constatativ
Are ro lul de a stabili nivelul existent în momentul inițierii experimentului
psihopedagogic, prin aceasta cercetătorul fiind interesat de nivelul general al grupului.
În cadrul acestei activități de cercetare, etapa constatativă s -a desfășurat în
semestrul II a l anului școlar 201 8 – 2019 și a avut ca obiectiv cunoașterea nivelului de
pregătire existent în momentul inițierii experimentului.
În această etapă s -a aplicat un test docimologic de evaluare inițială ce urmărea să
stabilească măsura în care elevii dețin anumite cunoștințe despre: documentele
justificative , identificarea conturilor, cu ajutorul planului de conturi , analiza contabilă .
Scopul acestui test a fost diagnosticarea nivelului de pregătire a elevilor la început
de semestru și depistarea eventualel or lacune în cunoștințele ce stau la baza înțelegerii și
învățării notiunilor referitoare la mixul promotional – politica de promovare.
Testul a fost constituit din itemi cu alegere multiplă, itemi cu alegere duală, itemi
pereche și itemi de tip eseu, aceșt ia fiind concepuți pe baza noțiunilor însușite în anul
anterior de studiu.
Au fost asigurate toate condițiile desfășurării testului la care participarea elevilor a
fost de 100%.

74
Evaluarea inițială a elevilor a fost una exclusiv independentă, în timpul rezo lvării
testului elevii nu au fost sprijiniți în nici un fel și nici nu li s -a permis să colaboreze sau să
se ajute între ei.
Model test inițial
Nume /Prenume elev:
Clasa: Data:
Contabilitatea terților
EVALUARE INIȚIALĂ

Subiectul I 30
puncte
I.1. Încercuiți varianta corectă: 20 puncte (2×10 p = 20p)
1. Plata obligației către furnizori prin bancă :
a) 411 = 5121
b) 5121 = 401
c) 401 = 5121
d) 4427 = 401
2. Contul 4426 este cont specific :
a) TVA col ectată
b) TVA plată
c) TVA de recuperat
d) TVA deductibilă
I.2. În coloana A sunt indicate operații economice , iar în coloana B diferite formule
contabile . Scrieți asocierile corecte dintre fiecare cifră din coloana A și litera
corespunzătoare din coloan a B:
10 puncte (2*5p = 10 p)
A. Operația economică B. Formula contabilă
1. Cheltuielile cu salariile personalului a) 301 = 401
2. Achiziția de materii prime b) 371 = 404
c) 641 = 421 .

Subiectul II 30
puncte

75
II.1. Definiți Taxa pe valoarea adăugat ă. 10
puncte
II.2. Completați spațiile libere. 10 puncte (5x2p=10 p)
Furnizorii reprezintă ……..(1)……….. iar clienții reprezintă ……….(2)……… pe care le
angajează agentul e conomic in relețiile cu ……….(3)……….., cu ocazia desfășurării
operațiilor de ………(4)……. . și ………..(5)…… .
II.3. Enumerați obligațiile angajatorului și ale angajaților față de bugetul de stat și bugetul
asigurprilor sociale. 10 puncte (4*2,5p = 10p )
Subiectul III 30
puncte
III.1. Agentul economic „A” SRL are ca obiect de activitate producție. La începutul lunii
ianuarie, prezintă următoarea situație în conturi :
5121 – 120000; 1012 – 7000; 401 – 118000; 411 – 5000.
În cursul lunii ianuarie au loc următoarele operațiuni economice:
a) Se plăteș te furnitorului suma de 60000 din contul de la bancă.
b) Se încasează de la clienți suna de 3000 de lei numerar
c) Se achiziționează materii prime de la furnizori în valoare de 50 00 de
lei, TVA 19%.
Se cere:
a) Întocmirea bilanțului inițial 10 puncte
b) Înregistrarea plății către furnizori și a încasării de la clienți 10 puncte
c) Înregistrarea achiziției de materii prime 10 puncte

Notă: Toate subiectele sunt obligatorii!
Se ac ordă 10 de puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărțirea la 10 a
punctajului total. Nota finală se rotunjește numai dacă este mai mare de jumătatea din
valoarea unui punct. Ex. 6.5 – voi trece nota 7.
BAREM DE CORECTARE ȘI NOTARE
Subiectul I
I.1. 1 – c; 2 – d
Răspuns corect 10 puncte , răspuns greșit sau lipsă 0 puncte. Total 20
puncte
I.2. 1 – c; 2 – a

76
Răspuns corect 5 puncte , răspuns incorect sau lipsă 0 puncte. Total 10
puncte
Subiectul II
II.1. Taxa pe valoarea adăugată ( TVA,) este un impozit indirect datorat la bugetul statului
care este aplicat asupra bunurilor și serviciilor, direct proporțional cu prețul acestora. .
Pentru definiția corectă și completă se acordă câte 10 puncte . Total 10
puncte
II.2. (1) – dator ii comerciale , (2) – creanțe comerciale , (3) – terții , (4) – cumpărare ,
(5) – vânzare .
Răspuns corect 2 puncte , răspuns incorect sau lipsă 0 puncte. Total 10
puncte
II.3. angajat : Contributia de asigurari sociale , Contributia de asigurari sociale de sanatate ,
impozitul pe salariu ;
angajator : Contributia asiguratorie pentru munca ;
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2,5 puncte . Pentru răspuns incorect sau lipsa
acestuia 0 puncte. Total 10
puncte
Subiectul III
a)
CONT ACTIV CONT PASIV
411 5000 1012 7000
5121 120000 401 118000
TOTAL 125000 TOTAL 125000

– răspunsuri corecte și complete 2,5 puncte, răspuns greșit sau fară ră spuns 0 puncte
Total 10 puncte
b) 401 = 5121 60000 lei
5311 =411 3000 lei
– pentru fiecare înregistra re corectă și completă 5 puncte, răspuns greșit sau fară raspuns 0
puncte Total 10 puncte
c) 301 = 401 5000 lei
4426 = 401 950 lei
– pentru fiecare înregistrare corectă și completă 5 puncte, răspuns greșit sau fară raspuns 0
puncte Total 10 puncte

77
Se admite orice variantă de răspuns care respectă valoarea de adevăr a cerinței date.
Analiza rezultatelor. Identificarea punctelor ”cheie”
Tipuri de itemi folosiți:
Itemi obiectivi :
– cu alegere multiplă (I.1 (a -d)) ; – de asociere (I.2). ;
Itemi semiobiectivi:
– cu răspuns scurt (II.1).; – de completare (II.2); – de enumerare (II.3)
Itemi subiectivi:
– analiză și rezolvare de probleme (III.)
Testul cuptinde 7 itemi ce au rolul de a evidenția noțiunile pe care le au elevii claselor
a XI – a B după 2 ani de studiu de specialitate.
MATRICEA DE SPECIFICAȚIE
pe care se bazează testul inițial pentru clasa a XI -a
Modulul: Contabilitate ( M3 )
Unitatea de competență:
Înregistrarea operațiilor economice financiare în contabilitate
Competențe speci fice:
 identificarea conturilor, cu ajutorul planului de conturi
 aplicarea reglementărilor contabile privind înregistrarea operațiilor economico
financiare
 utilizarea unui raționament matematic în descrierea analizei și formulei contabile
 înregistrarea oper ațiilor economico financiare
Obiectivele evaluării:

O1: Elevul trebuie să fie capabil să definească taxa pe valoare agăugată ;
O2: Elevul trebuie să fie capabil să identifice înregistrări contabile ;
O3: Elevul trebuie să fie capabil să enumere contribuț iile angajatorilor și ale angajațiilor ;
O4: Elevul trebuie să fie asocieze simbol cont cu denumirea lui ;
O5: Elevul trebuie să fie capabil să analizeze și să rezolve probleme date .
Matrice de specificații 1

COMPETENȚE

CONȚINUTURI
CUNOAȘTERE
ÎNȚELEGER E
APLICARE
ANALIZĂ
REZOLVARE
DE
PROBLEME
TOTAL
C 1 I.1- 1 I.2 2 itemi
28,56%

78
C 2 II.3 1 item
14,28%
C 3 I.1- 1 II.1
II.2 III 4 itemi
57,12%
TOTAL 2 itemi
28,56% 1 item
14,28% 2 itemi
28,56% 1 item
14,28% 1 item
14,28% 7 itemi
100%

Matric e de specificații 2
SUB I SUB II SUB III
Analiza ponderii itemilor folosiți:
Tipul de item Punctaj Procent maxim din notă
Itemi obiectivi (SI – 1, 2, 3) 30p 33,3%
Itemi semiobiectivi (SII – 1,2.3) 30p 33,3%
Itemi subiectivi (SIII – a, b, c, d) 30p 33,3%

După ce am aplicat și corectat testele, rezultatele obținute le-am consemnat în
următorul tabel centralizator care conțin e punctajul fiecărui elev pe fiecare item.
Clasa a XI – a B
Nr.
Crt. Nume și prenume Subiectul Punct
din
oficiu Total
punctaj Nota Proc
ente I II III
30p 30p 30p
1 A. Dorian 20 30 15 10 75 8 80%
2 B. Andreia – Cristina 30 25 21 10 86 9 90%
3 B. A lexandru 20 20 15 10 65 7 70%
4 B. Naomi 30 25 18 10 83 8 80%
5 B.. Ana – Maria 20 20 9 10 59 6 60%
6 C. Mariana 20 30 15 10 75 8 70%
7 C. Alexandru – Vlad 25 15 6 10 51 5 50% Nivel cognitiv

Competențe
CUNOAȘTERE
(A-și aminti)
ÎNȚELEGERE
(A înțelege)
APLICARE
(A aplica)
ANALIZĂ
(A analiza) REZOLVARE
DE
PROBLEME
(A rezolva )
Nr. itemi
Procent
Definirea taxei pe
valoare adăug ată
II.1 1 14,28%
Identificarea
înregistrărilor
contabile I.1- 1 I.1-2 II.2 3 42,84%
Enumerarea
contribuțiilor II.3

1 14,28%
Asocierea
simbolurilor cu
denumirea
conturilor I.2 1 14,28%
Analiza și
rezolvarea de
probleme

III 1

14,28%
Nr. itemi 2 1 1 2 1 7 100%

79
8 D. Andreea 30 25 21 10 86 9 90%
9 F. Cristian – David 15 12,5 9 10 46,5 5 50%
10 F. Mădălina 30 30 24 10 94 9 90%
11 G. Cătălin – George 25 20 15 10 70 7 70%
12 I. Ioana 30 22,5 20 10 82,5 8 80%
13 L. Alina – Cristina 25 22,5 24 10 81,5 8 80%
14 L. Ana – Maria 15 20 15 10 60 6 60%
15 M. Valentin 15 7,5 15 10 47,5 9 50%
16 M. Valentin – Adrian 20 20 9 10 59 6 60%
17 M. Cătălina – Andreea 30 20 21 10 81 8 80%
18 N. Rareș – Gabriel 20 15 15 10 60 6 60%
19 N. V. Andrea 20 15 15 10 60 6 60%
20 O. Diana – Giorgiana 20 15 21 10 66 7 70%
21 O. George – Alexandru 25 25 18 10 78 8 80%
22 P. Cosmin – Ionuț 20 20 9 10 59 6 60%
23 R.. Daniel – Miron 25 20 18 10 73 7 70%
24 S. Alexandra 20 15 9 10 54 5 50%
25 S. Andreea – Petronela 20 10 6 10 46 5 50%
26 S. Clarissa – Elena 20 15 15 10 60 6 60%
27 V. A ndrei 15 17,5 9 10 51,5 5 50%

Rezultatele pe note au fost :
Nota Sub 5 5 6 7 8 9 10
Frecven ța 0 5 7 4 7 4 0

Pe baza rezultatel or obțin ute s-a calculat media:
Media (M) =
;
= suma notelor individuale înregistrate; N= nr. elevilor;
Media (M) = 187/27 = 6,92
Modulul sau dominanta (m) –valoarea sau media cu cea mai mare frecven ță din ș irul
măsurătorilor: m = 7
012345678
note
sub 5note de
5note de
6note de
7note de
8note de
9note de
10frecventa notelor

Figura IV.6. R eprezentarea grafică a frecvenței notelor

80

44%
41%15%
nivel mediocru (note de 5 si 6)
Nivel mediu (note de 7 si 8)
nivel bun sI foarte bun (note de
9 sI 10

Figura IV.7. R eprezentarea grafică procentuală a rezultatelor
În urma aplicării testului de evaluare inițială s-a constatat 12 elevi au un nivel
mediu de cunoștinte (cei care au obținut note de 7 și 8), adică 41%, 12 elevi au un nivel de
mediocritate (cei care au obținut note de 5și 6), adică 44 % și doar 4 elevi are un nivel bun
(cei care a u obținut nota 9), adi că 15%.
Analiza rezultatelor :
Analiza care urmează se bazează pe datele cuprinse în acest tip de test, propus
spre rezolvare individuală, în scris, în cadrul orei de contabilitate .
S-au remarcat următoarele aspecte :
 prima parte a testului nu a creat m ulte probleme elevilor buni și mulți dintre ei au
rezolvat corect subiectul I
 elevii slabi au avut probleme în rezolvarea itemului, probleme datorate faptului că
nu au citit în prealabil textul suport;
 elevii buni au reușit să identifice și să completeze destul de bine răspunsurile
subiectului II, referitoare la definirea taxei pe valoare adăugată , notiuni despre
furnizori și clienți , dar și despre contribuțiile angajaților și angajatorilor . Elevii au
avut cunoștințe despre subiectele propuse din noțiunile învășate la disciplinele
Bazele contabilității clasa a IX -a și Contabilitate generală – clasa a X – a,; totuși
nici un elev nu a raspuns 100% corect la toate intrebările, cei mai mulți elevi au
întâmpinat dificultăți în definirea corectă a conceptului de taxă pe valoare adăugată
și nu au putut răspunde la itemul de completare;
 la subiectul III , 7 elevi obțin peste 20 de puncte, dar un sfert dintre elevii din
fiecare clasă au rezultate sub așteptări. Eșecul elevilor slabi în rezolvarea itemilor
testului s -a datorat neînțelegerii cerințelor .

81
Am constatat faptul că elevii care au avut deficultăți în rezolvarea itemilor acestui
test au fost elevii slabi. Pentru a evita ca acest lucru să se mai repete, am realizat în clasă
jocuri de rol/ simulare, pentru o mai bună înțelegere a etapelor analizei contabile .
IV.2.6.2. Etapa experimentală
Etapa experimentală presupune introducerea la grupul experimental a variabilei
independente, pentru a determina modificarea fenomenului observat în funcție de ipoteza
cercetăr ii și a obiectivelor stabilite.
În această perioadă se urmărește creșterea performanțelor elevilor prin proiectarea
unor strategii didactice în manieră constructivistă. Aceasta înseamnă transferarea
accentului de pe profesor, pe elev care devine astfel fac tor activ al propriei schimbări.
Rolul profesorului nu mai este doar de emițător al mesajului educațional ci de
moderator, animator, consilier, participant alături de elev la soluționarea problemelor.
Organizarea elevilor pe grupe pentru desfășurarea acti vităților și folosirea unor metode
didactice moderne stimulează elevii, antrenându -i cu toată personalitatea lor în rezolvarea
sarcinilor de lucru. Lucrul în echipă le oferă posibilitatea de a -și împărtăși părerile,
experiența, ideile, strategiile personal e de lucru, informațiile; interrelațiile dintre membrii
grupului, emulația sporesc interesul pentru o temă sau pentru o sarcină, motivând elevii
pentru învățare.
Pornind de la aceste considerente și urmărind obiectivul principal, îmbunătățirea
performanțel or elevilor, s -a întocmit demersul didactic astfel:
 S-a stabilit conținutul ce urma a fi predat la clasa a XI -a conform programei
școlare;
 S-au urmărit în proiectare următoarele competențe specifice: însușirea noțiunilor
teoretice privind categoriile de d econtări cu terții, identificarea evenimentelor și
tranzacțiilor privind decontările cu terții, utilizarea analizei contabile pentru întegistrea în
contabilitate a evenimentelor și tranzacțiilor ; efectuarea de aplicații practice. ;
 S-a introdus variabila in dependentă, adică strategia didactică care a presupus ca
formă de organizare activitatea pe grupe și metode didactice moderne.
Obiectivele cognitive au fost însușirea cunoștințelor referitoare la conținutul și
rolul promovării, structura unui mesaj publi citar, tehnicile de promovare a vânzărilor,
caracteristicile constructive ale imaginii de marcă etc. Ca și obiective afective s-au adăugat
două obiective specifice interactivității: să relaționeze și să coopereze manifestând spirit de
echipă, respectiv să colaboreze cu colegii pentru rezolvarea unor sarcini comune. Tot în
acest segment s -a urmărit cultivarea interesului și responsabilității în demersurile de

82
afaceri, respectiv formarea spiritului antreprenorial.
Ca și structură generală a lecțiilor, după ve rificarea temei, prezentarea obiectivelor
și captarea atenției, profesorul a anunțat elevii că vor lucra pe grupe a căror componență a
fost dinainte stabilită. Pentru aceste lecții s -a considerat că este benefic să se formeze grupe
eterogene pentru ca cei slăbuți să poată fi ajutați. Clasa se pretează la o astfel de împărțire
neexistând între membri probleme de comunicare sau de altă natură care ar fi putut
conduce la marginalizarea unora dintre ei.
Elevii, lucrând în echipe, au avut de realizat diferite sarcini de lucru în funcție de
specificul orei și tema lecției. Au avut libertatea de a -și prezenta opiniile/ părerile, de a
formula și susține propriile idei. La sfârșit, fiecare grupă și -a desemnat un reprezentant
care le -a explicat colegilor părerile/ c oncluziile și a adus argumentele de rigoare.
Profesorul a intervenit doar dacă a fost solicitat și a încurajat elevii să caute răspunsuri /
lămuriri. După prezentarea elevilor, dacă au rămas aspecte neabordate sau neînțelese
suficient, profesorul adresează clasei (frontal) întrebări ajutătoare. Conversația euristică
stă la baza oricărui demers didactic, deci nu lipsește nici din lecțiile ”moderne”, însă nu
mai este unidirecționat iar întrebările nu mai sunt închise.
În etapa de realizare a sensului, profe sorul a urmărit, a făcut parte, pe rând, din
fiecare grupă și a adresat întrebări ajutătoare, mai ales că existau și păreri divergente în
cadrul aceluiași grup și a încurajat elevii să ajungă la un consens. Se verifică argumentele
și se aduc altele noi aco lo unde este cazul.
În etapa de reflecție, li s -a solicitat elevilor să facă conexiuni noțiunile teoretice
dobândite și noțiunile practice.
Un exemplu de plan de lecție este prezentat în Anexa 7.
IV.2.6.3. Etapa postexperimentală
A constat în aplicarea l a sfârșitul experimentului (la finalul parcurgerii capitolului
Contabilitatea terților ) a unui test docimologic identic din punct de vedere al tipului de
itemi folosiți în elaborarea acestuia cu cei de la testul de evaluare inițială în următoarele
scopuri:
 compararea rezultelor obținute la testarea inițială a elevilor și după predarea prin
aplicarea metodelor didactice moderne activ -participative;
 stabilirea rolului și a eficienței utilizării metodelor didactice moderne în cadrul
orelor de specialitate .
S-a urmărit progresul/regresul în evoluția rezultatelor școlare în vederea stabilirii
concluziilor referitoare la eficacitatea aplicării metodelor didactice moderne în procesul de

83
predare -învățare.
Modulul: Contabilitate ( M3 )
Unitatea de competență:
Înregistrarea operațiilor economice financiare în contabilitate
Competențe specifice:
 identificarea conturilor, cu ajutorul planului de conturi
 aplicarea reglementărilor contabile privind înregistrarea operațiilor economico
financiare
 utilizarea unui rațio nament matematic în descrierea analizei și formulei contabile
 înregistrarea operațiilor economico financiare
Obiectivele evaluării:

O1: Elevul trebuie să fie capabil să definească taxa pe valoare agăugată;
O2: Elevul trebuie să fie capabil să identifice înregistrări contabile ;
O3: Elevul trebuie să fie capabil să enumere contribuțiile angajatorilor și ale angajațiilor;
O4: Elevul trebuie să fie asocieze simbol cont cu denumirea lui;
O5: Elevul trebuie să fie capabil să analizeze și să rezolve probleme d ate.
TEST DE EVALUARE SUMATIVĂ
Modulul: CONTABILITATE
Clasa :
Numele si prenumele elevului: Data susținerii testului:

Subiectul I____________________________ __30
puncte
I.1 Alegeți varianta corectă: 10
puncte
1. Formula contabilă 4118=4111 reprezintă:
a. Decontarea avansului primit de la clienți
b. Reactivarea clienților scoși din activ
c. Diminuarea creanței față de clienți incerți
d. Înregistrarea creanței față de clienți incerți
2.Înregistrarea obligației de plată pentru impozitul pe profit, se înregistrează în
contabilitate astfel:
a. 635 = 446

84
b. 641 = 444
c. 691 = 4411
d. 121 = 691
3. Creanțele sunt:
a) sume de încasat pe termen scurt;
b) sume ce s e încasează pe termen mediu și lung;
a) sume ce se încasează pe termen mediu;
b) sume ce se încasează pe termen lung;
c) sume de plătit pe termen scurt.
4. Care din următoarele înregistrări semnifică înregistrarea cheltuielilor cu
salariile :
a. 641 = 421 d. 421 = 461
b. 641 = 425 e. 421 = 5311
c. 421 = 641
5. Taxa pe valoare adăugată reprezintă:
a. Un impozit direct;
b. Un impozit indirect cuprins în prețul de factură al bunurilor și serviciilor;
c. Un impozit cuprins în prețul de factură al bunurilor și serviciilor;
d. O sursă de venit importantă pentru bugetul statului;
e. Un impozit direct cuprins în prețul de factură al bunurilor.
I.2. Răspundeți prin adevărat (A), sau fals (F) la următoarele enunțuri: 10
puncte
a) Dividendele primite de către o persoană juridică română de la o altă persoană
juridică română sunt considerate venituri neimpozabile.
b) Contul 404 ”Furnizori de imobilizări” evidențiază datoriile din cumpărări de bunuri
și servicii.
c) Contul 413 "Efecte de primit" ține evidența drepturilor de creanță stabilite pe ba ză
de efecte comerciale.
d) Reformulați enuntul/enunțurile false astf el încât să devină enunț / enunțui
adevărate.
I. 3. Precizați pentru formulele contabile prezentate, operațiile economico -financiare
care le -au generat: 10
puncte
a. 4091=5121

85
b. 456=1011
c. 462=5121
d. 457=446
Subiectul II____________________ _ ________30
puncte
II.1 . Realizați corespondența între coloane: 15 puncte
A B
1. Efecte de
comerț a) apare ca un înscris financiar prin care se confirmă că pe baza unui
ordin necondiționat se v a plăti beneficiarului o sumă de bani la o
anumită dată (scadență) și într -un anumit loc
2. Echivalentele
de numerar b) un înscris financiar, emis de cumpărător în favoarea furnizorului
prin care acesta se obligă (promite) ca la o anumită dată și la un
anumit loc să achite o datorie.
3. Cambia c) cambia; biletul la ordin;CEC -ul
4. Biletul la
ordin d) este este un înscris financiar, deținut de cumpărător, în condițiile în
care are un cont la bancă, fiind folosit pentru achitarea unor datorii,
pe baza un ui ordin dat băncii sale de a plăti o anumită sumă (datoria)
din contul său în favoarea furnizorului
5. CEC -ul e) investițiile financiare pe termen scurt extrem de lichide care sunt
ușor convertibile în numerar și care sunt supuse unui risc
nesemnificati v de schimbare a valorii.
II.2 Stabiliți informațiile corecte care completează spațiile libere:
15puncte
Furnizorii reprezintă …………. (a) …………. iar clienții reprezintă ……………. (b) ………….. pe
care le angajează agentul ecoom ic în relațiile cu ………… (c) ………., cu ocazia desfățurării
operațiilor de ……… (d) ……. și ……… (e)……….
Subiectul III_________________________ ____30 puncte
III.1 Realizați analiza contabilă și întocmiți formulele contabi le pentru următoarele
operații:
1. Se acordă furnizorului un avans în valoare de 3 570 lei pentu achiziționarea de materii
prime, conform odinului de plată numărul 45/12 .01.2019.
2. Se achiziționează de la furnizor materii prime în valoare de 8000 lei și TVA 19%
conform facturii fiscale nr. 12/15.0 1.2019.

86
3. Pentru plata facturii se emite un bilet la ordin care este accep tat de furnizor.
4. Se decontează biletul la ordin în favoar ea funizorului conform extrasului de cont.
5. Se vând produse finite în valoare de 15000 lei și TVA 19%.
6. În contul creanței se acceptă un efect comercial.
7. Se depune în bancă efectul comercial și se încasează la scadență (comisionul băncii
35 lei).
8. Se hotârăș te de către AGA aprobarea retragerii unui asociat. Se restituie acestuia
aportul în valoare de 1000 lei prin cont bancar.
9. Se regularizează TVA – ul.
Notă: Toate subiectele sunt obligatorii!
Se acordă 10 de puncte din oficiu. Nota finală se calculează pri n împărțirea la 10 a
punctajului total. Nota finală se rotunjește numai dacă este mai mare de jumătatea din
valoarea unui punct. Ex. 6.5 – voi trece nota 7.

BAREM DE CORECTARE ȘI NOTARE
Subiectul I________________________ __________30 puncte
I.1 Alegeț i varianta corectă: 10
puncte
1 – d; 2 – c, 3 – a; 4 – a; 5 -b.
Pentru fiecare alegere corectă se acordă 2 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia
0 puncte .
I.2. Răspundeți prin adevărat (A), sau fals (F) la următoarele enunțuri: 10
puncte
a – A; b – F; c – A; d – Contul 404 ”Furnizori de imobilizări” evidențiază datoriile din
cumpărări de imobilizări.
Pentru fiecare răspuns corect se acordă 2,5 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa
acestuia 0 puncte.
I. 3. Precizați pentru formulele contabile prezentate, operațiile economico -financiare
care le -au generat: 10
puncte
a – acordare avans furnizorilor de bunuri și servicii
b – subscriere capital social
c- plată obligații față de creditor
d – înregistrare impozit pe divi dende

87
Pentru fiecare asociere corectă se acordă 2,5 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa
acestuia 0 puncte.
Subiectul II_____ ____________________________30
puncte
II.1 . Realizați corespondența între coloane: 15 puncte
1-c, 2-e, 3-a, 4-b, 5-d.
Pentru fiecare răspuns corect se acordă 3 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia
0 puncte.
II.2 Stabiliți informațiile corecte care completează spațiile libere: 15
puncte
(a) Datori i; (b) creanțe; (c)terți; (d) cumpărare; (e) vânzare.
Pentru fiecare răspuns corect se acordă 3 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa
acestuia 0 puncte.
Subiectul III______________ _______________30 puncte
III.1 Realizați analiza contabilă: 30
puncte
1. % = 5121 3570
4091 3000
4426 570

2. % = 401 9520
301 8000
4426 1 520

3. 401 = % 9520
403 5950
4091 3000
4426 570

4. 403 = 5121 5950

5. 4111 = % 17850
701 15000
4427 2850

6. 413 = 4 111 17850

7. 5113 = 413 17850
% = 5113 17850
5121 17815

88
667 35

8. 1012 = 456 1000
456 = 5121 1000

9. 4427 = % 2850
4426 1520
4423 1330

Pentru fiecare formulă contabilă simplă se acordă 2,5 puncte iar pentru fiecare formulă
contabilă compusă corectă se acordă 3 puncte. Pentru răspuns parțial corect se acordă 1
puncte respectiv 1,5 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa a cestuia 0 puncte.
10 pct. din oficiu.
Total – 100 de puncte
Analiza rezultatelor. Identificarea punctelor ”cheie”
Tipuri de itemi folosiți:
Itemi obiectivi :
– cu alegere multiplă (I.1 (1,2,3 ));
– de asociere (I.2);
– cu alegere duală – A/F (I.3. – a,b,c).
Itemi semiobiectivi:
– cu răspuns scurt (II.1).; – de completare (II.2); – de enumerare (II.3)
Itemi subiectivi:
– rezolvare de probleme (III.)
Testul cuptinde 11 itemi ce au rolul de a evidenția noțiunile pe care le au elevii le-au
învățat în clasa a XI – a.
MATRICEA DE SPECIFICAȚIE pe care se bazează testul sumativ pentru clasa a
XI-a
Modulul: Contabilitate ( M3 )
Unitatea de competență:
Înregistrarea operațiilor economice financiare în contabilitate
Competențe specifice:
 identificarea conturilor, cu aju torul planului de conturi
 aplicarea reglementărilor contabile privind înregistrarea operațiilor economico
financiare

89
 utilizarea unui raționament matematic în descrierea analizei și formulei contabile
 înregistrarea operațiilor economico financiare
Obiectiv ele evaluării:
O1: Elevul trebuie să fie capabil să definească taxa pe valoare agăugată;
O2: Elevul trebuie să fie capabil să identifice înregistrări contabile ;
O3: Elevul trebuie să fie capabil să enumere contribuțiile angajatorilor și ale angajațiilor;
O4: Elevul trebuie să fie asocieze simbol cont cu denumirea lui;
O5: Elevul trebuie să fie capabil să analizeze și să rezolve probleme date .
Matrice de specificații 1

COMPETENȚE

CONȚINUTURI
CUNOAȘTERE
ÎNȚELEGERE
APLICARE
ANALIZĂ
REZOLVARE
DE
PROB LEME
TOTAL
C 1 I.1- 1 I.2 2 itemi
28,56%
C 2 II.3 1 item
14,28%
C 3 I.1- 1 II.1
II.2 III 4 itemi
57,12%
TOTAL 2 itemi
28,56% 1 item
14,28% 2 itemi
28,56% 1 item
14,28% 1 item
14,28% 7 itemi
100%

Matrice de specificații 2
SUB I SUB II SUB III

Analiza ponderii itemilor folosiți:
Nivel cognitiv

Competențe
CUNOAȘTERE
(A-și aminti)
ÎNȚELEGERE
(A înțelege)
APLICARE
(A aplica)
ANALIZĂ
(A analiza) REZOLVARE
DE
PROBLEME
(A rezolva )
Nr. itemi
Procent
Definirea taxei pe
valoare adăugată
II.1 1 14,28%
Identificarea
înregistrărilor
contabile I.1- 1 I.1-2 II.2 3 42,84%
Enumerarea
contribuțiilor II.3

1 14,28%
Asocierea
simbolurilor cu
denumirea
conturilor I.2 1 14,28%
Analiza și
rezolvarea de
probleme

III 1

14,28%
Nr. itemi 2 1 1 2 1 7 100%

90
Tipul de item Punctaj Procent maxim din notă
Itemi obiectivi (SI – 1, 2, 3) 30p 33,3%
Itemi semiobiectivi (SII – 1,2.3) 30p 33,3%
Itemi subiectivi (SIII – a, b, c, d) 30p 33,3%

După ce am aplicat și corectat te stele, rezultatele obținute le -am consemnat în
următorul tabel centralizator care conține punctajul fiecărui elev pe fiecare item.
Clasa a XI – a B
Nr.
Crt. Nume și prenume Subiectul Punct
din
oficiu Total
punctaj Nota Proce
nte I II III
30p 30p 30p
1 A. Dorian 26 20 25 10 81 8 80%
2 B. Andreia – Cristina 24 23 24 10 81 8 80%
3 B. Alexandru 30 30 27 10 97 10 100%
4 B. Naomi 26 22 20 10 78 8 80%
5 B.. Ana – Maria 25 30 24 10 89 9 90%
6 C. Mariana 30 30 25 10 95 10 100%
7 C. Alexandru – Vlad 26 25 20 10 81 8 80%
8 D. Andreea 26 25 21 10 82 8 80%
9 F. Cristian – David 20 20 24 10 74 7 70%
10 F. Mădălina 20 28 24 10 82 8 80%
11 G. Cătălin – George 26 24 20 10 80 8 80%
12 I. Ioana 23 24 18 10 75 8 80%
13 L. Alina – Cristina 30 26 21 10 87 9 90%
14 L. Ana – Maria 28 24 25 10 87 9 90%
15 M. Valentin 21 15 21 10 67 7 70%
16 M. Valentin – Adrian 22 20 21 10 73 7 70%
17 M. Cătălina – Andreea 28 24 21 10 83 8 80%
18 N. Rareș – Gabriel 16 10 20 10 56 6 60%
19 N. V. Andrea 20 15 21 10 66 7 70%
20 O. Diana – Giorgiana 26 24 25 10 85 9 90%
21 O. George – Alexandru 30 24 20 10 84 8 80%
22 P. Cosmin – Ionuț 25 22 18 10 75 8 80%
23 R.. Daniel – Miron 14 14 21 10 59 6 60%
24 S. Alexandra 20 12 20 10 62 6 60%
25 S. Andreea – Petronel a 20 15 21 10 66 7 70%
26 S. Clarissa – Elena 14 17 18 10 59 6 60%
27 V. Andrei 17 14 20 10 61 6 60%

Rezultatele pe note au fost :
Nota Sub 5 5 6 7 8 9 10
Frecven ța 0 0 5 5 11 4 2

91

Pe baza rezultatelor obținute s -a calculat media :
Media (M) =
;
= suma notelor individuale înregistrate; N= nr. elevilor;
Media (M) = 238/27 = 8,81; Se observă că modulul sau dominanta m = 9

024681012
note sub 5 note de 5 note de 6 note de 7 note de 8 note de 9 note de 10frecventa notelor

Figura IV.8. R eprezentarea grafică a frecvenței notelor

59%22% 19%nivel mediocru (note de 5 si
6)
nivel mediu (note de 7 si 8)
nivel bun si foarte bun (note
de 9 si 10)

Figura IV.9. R eprezentarea grafică procentuală a notelor
În urma aplicării testului de evaluare finală s -a constatat o majoritate de 1 6 elevi au
un nivel mediu de cunoștinte (cei care au obținut note de 7 și 8), adică 59%, 6 elevi au un
nivel de bun și foarte bun (cei care au obținut note de 9 și 10), adică 22 % și 5 elevi au un
nivel mediocru (cei care au obținut note de 5 și 6), adică 19%.
Analiza rezultatelor :
S-au remarcat următoarele aspecte :
 prima parte a testului nu a creat multe pr obleme elevilor buni și mulți dintre ei au
rezolvat corect subiectul I .

92
 elevii mediocri din clasa s -au mobilizat mai bine și au rezolvat cu succes unele
sarcini de lucru, astfel itemii 1, 2, 3, 4, 5 nu le -au creat prea multe probleme,
reușind să precizeze corect formulele contabile ;
 elevii buni au reușit să identifice și să completeze destul de bine răspunsurile
subiectului II, referitoare definirea intrumentelor de plata , a furnizorilor și
clienților .
 elevii buni au rezolvat bine cerințele itemilor de c ompletare ;
 elevii buni au rezolvat corect și ceilalți itemi, dovedind implicare în realizarea
sarcinilor de lucru;
 metodele moderne folosite în explicarea noțiunilor i-au ajutat pe elevii clasei să dea
răspunsuri clare, corecte și complexe;
 la subiectul II I 24 de elevi obțin peste 20 de puncte, iar rezultatul este datorită
rezolvării sarcinilor în cadrul FE la orele de laborator .
 elevii buni, dar chiar și cei slabi unde predarea s -a realizat cu metode participative
au reusit să rezolve mai bine itemii pr opuși spre rezolvare;
Analiza și interpretarea rezultatelor prin compararea rezultatelor obținute de lotul
de subiecți la evaluarea inițială (pretest) și evaluarea finală a capitolului “Contabilitatea
terților ”(postest)

Nota sub 5 5 6 7 8 9 10
Evaluarea
inițială
Frecvența
notelor 0 5 7 4 7 4 0
Evaluarea
finală 0 0 5 5 11 4 2

După cum putem observa, nu s -au înregistrat note sub 5 ceea ce înseamnă că elevii
slăbuți, care, în general nu își alocă timp studiului suplimentar, au reușit să învețe din clasă
prin rezolvarea sarcinilor alături de colegii din echipă. De asemenea, numărul notelor
cuprinse între 7 și 9 este de 15 la evaluarea inițială față de 20 la evaluarea finală, iar note
de 10 nu au existat la evaluarea inițială. Un lucru foarte important es te acela că nivelul de
mediocritate (note de 5 și 6) a scăzut de la 11 la 5.

93

024681012
note sub
5note de
5note de
6note de
7note de
8note de
9note de
10test initial
test final
Figura IV.10. Reprezentarea grafică a rezultatelor obținute la evaluarea inițială si
evavaluarea finală

Compararea datelor inițiale cu datele fin ale în funcție de medie:

R

Rezultatele obținute în urma evalu ării inițiale și la cea finală la grupul
experimental au pus în evidență diferențe semnificative, media pe clasa crescând d e la 6, 92
la 8,81 adică cu 1, 89 puncte. Asta înseamnă că elevii acestei clase au reușit să -și
îmbunătățească rezultatele ca efect al utilizării metodelor didactice moderne prin
intermediul cărora au devenit mai motivați, mai conștienți de faptul că învăț area depinde
în mare măsură de ei.
În primul rând, au fost atrași de ineditul orelor , de ceea ce era nou și incitant căci
fiecare etapă din scenariul didactic a însemnat altceva, fiecare sarcină de lucru a fost
considerată o altă provocare. Ori se știe că este nevoie de ”măiestrie” didactică pentru a
menține atenția trează unui număr cât mai mare de adolescenți dint -o clasă.
În al doilea rând, faptul că și la prima oră, s -a lucrat în echipe a oferit posibilitatea
și elevilor care au întâmpinat dificultă ți de receptare să -și lămurească unele aspecte prin
discuțiile purtate între membrii grupului în timpul rezolvării sarcinilor. Se poate constata
că a nu existat nici o sub 6 la evaluarea final ă ceea ce indică faptul că toți elevii au reușit să
înțeleagă no țiunile referitoare la contabilitatea terților .
În al treilea rând, sentimentul de empatie și de apartenență la grup i -a făcut să se
implice în activități, să urmărească cu atenție ideile celorlalte grupuri, să dorească să se
evidențieze, să arate că sun t mai buni. Medie test inițial Medie test final Diferența
6,92 8,81 1,89

94
Concluzionând, se poate afirma că succesul didactic (înțelegând prin aceasta
performanța elevilor) depinde de proiectarea scenariului didactic care trebuie să înceapă cu
elevul și să se sfârșească tot cu el. Grupul țintă a înregistrat progres atât la nivel global cât
și individual căci toți elevii și -au îmbunătățit rezultatele în urma testului de evaluare finală.
Comparând rezultatele celor două teste (testul de evaluare inițială și cel de evaluare
finală), se constată că ipoteza generală: fol osirea metodelor didactice moderne în cadrul
disciplinelor tehnologice, în special la predarea capitolului ,, Contabilitatea terților ”
conduce la stimularea interesului pentru învățare a elevilor, îi implică activ în propria lor
formare, asigurându -se astfe l o creștere a rezultatelor școlare și implicit realizarea
succesului școlar, este adevărată.
Întrucât nu a existat grupul de control, dar am dorit să arăt diferența dintre
rezultatele obținute cu ajutorul predării prin aceste metode moderne, față de preda rea prin
metode clasice, compararea rezultatelor s -a făcut și la nivelul capitolului anterior,
Contabilitatea stocurilor , la predarea căruia s -au folosit cu precădere metode clasice, atât
tradiționale dar și mai activizate. La acest capitol am procedat la testarea cunoștințelor
prin același test inițial și aplicarea unui test final la încheierea capitolului.
Model test inițial
Nume /Prenume elev:
Clasa: Data:
Contabilitatea stocurilor
EVALUARE INIȚIALĂ

Subiectul I 30
puncte
I.1. Încercuiți varia nta corectă: 20 puncte (2×10 p = 20p)
1. În cursul lunii iunie se obține miere de alnine :
a) 711 = 345
b) 345 = 711
c) 347 = 711
d) 711 = 347
2. Contul 301 este cont specific pentru :
a) materiale consuma bile
b) obiecte de inventar
c) materii prime

95
d) produse finite
I.2. În coloana A sunt indicate operații economice , iar în coloana B diferite formule
contabile . Scrieți asocierile corecte dintre fiecare cifră din coloana A și litera
corespunzătoare din co loana B :
10 puncte (2*5p = 10 p)
A. Operația economică B. Formula contabilă
3. Aprovizionare marfuri de la furnizori d) 301 = 401
4. Achiziția de materii prime e) 371 = 404
f) 371 = 401.

Subiectul II 30
puncte
II.1. Definiți mărfurile . 10 puncte
II.2. Completați spațiile libere. 10 puncte (5x2p=10 p)
Stocurile sunt bunuri ……..(1)……….. destinate a fi ……….(2)……… sau ……….(3)………… .
Contabilitatea stocu rilor prezintă particularități în funcție de ………(4)……. … de
contabilizare și modalitatea de evaluare a ………..(5)…… .
II.3. Enumerați 4 categoriile de stocuri după natura lor . 10 puncte (4*2,5p =
10p)
Subiectul III 30
puncte
III.1. Agentul economic „A” SRL are ca obiect de activitate producție.
În cursul lunii ianuarie au loc următoarele operațiuni economice:
 Se aprovizionează de la furnizor cu materii prime în valoare de 4000 lei , TVA 19% .
 Se dau în consum materii prime în v aloare de 2000 lei
 Se cumpără de la furnizori o balanță electronică în valoare de 1500 de lei, TVA
19%.
Se cere:
a.Înregistrarea aprovizionării cu materii prime 10
puncte
b.Înregistrarea dării în consum a materiilor prime 10 puncte
c.Înregistrarea ach iziției obiectului de inventar 10 puncte
Notă: Toate subiectele sunt obligatorii!

96
Se acordă 10 de puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărțirea la 10 a
punctajului total. Nota finală se rotunjește numai dacă este mai mare de jumătatea din
valoarea unui punct. Ex. 6.5 – voi trece nota 7.
BAREM DE CORECTARE ȘI NOTARE
Subiectul I
I.1. 1 – c; 2 – d
Răspuns corect 10 puncte , răspuns greșit sau lipsă 0 puncte. Total 20
puncte
I.2. 1 – c; 2 – a
Răspuns corect 5 puncte , răspuns incorect sa u lipsă 0 puncte. Total 10
puncte
Subiectul II
II.1. Mărfurile sunt bunuri cumpărate în scopul vânzării sau bunuri obținute din producția
proprie destinate vânzării .
Pentru definiția corectă și completă se acordă câte 10 puncte . Total 10
puncte
II.2. (1) – materiale , (2) – consumate , (3) – vîndute , (4) – metoda , (5) – stocurilor .
Răspuns corect 2 puncte , răspuns incorect sau lipsă 0 puncte. Total 10
puncte
II.3. materii prime, materiale consumabile, produse, mărfuri, ambalaje, producșie în curs
de execuție, stocuri aflate la terți etc
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2,5 puncte , în limita punctajului maxim
Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia 0 puncte.
Total 10 puncte
Subiectul III
a) % = 401 4760
301 4000
4426 760
– pentru identificarea conturilor 7,5 puncte, pentru calcul 2,5 puncte , răspuns greșit sau fară
răspuns 0 puncte
Total 10 puncte
b) 601 = 301 2000 lei

– pentru identificarea conturilor 8 puncte, pentru suma corecta 2 puncte, răspuns greșit sau
fară ră spuns 0 puncte Total 10 puncte

97
c) % = 401 1785
303 1500
4426 285
– pentru identificarea conturilor 7,5 puncte, pentru calcul 2,5 puncte, răspuns greșit sau
fară ră spuns 0 puncte Total 10 puncte
Se admite orice variantă de răspuns care respectă valoarea de adevăr a cerinței date.
Analiza rezultatelor. Identificarea punctelor ”cheie”
Tipuri de itemi folosiți:
Itemi obiectivi :
– cu alegere multiplă (I.1 (a -d)) ; – de asociere (I.2). ;
Itemi semiobiectivi:
– cu răspuns scurt (II.1).; – de completare (II.2); – de enumerare (II.3)
Itemi subiectivi:
– analiză și rezolvare de probleme (III.)
Testul cuptinde 7 itemi ce au rolul de a evidenția noțiunile pe care le au elevii claselor
a XI – a B după 2 ani de studiu de specialitate.
MATRICEA DE SPECIFICAȚIE
pe care se bazează testul inițial pentru clasa a XI -a
Modulul: Contabilitate ( M3 )
Unitatea de competență:
Înregistrarea operațiilor economice financiare în contabilitate
Competențe speci fice:
 identificarea conturilor, cu ajutorul planului de conturi
 aplicarea reglementărilor contabile privind înregistrarea operațiilor economico
financiare
 utilizarea unui raționament matematic în descrierea analizei și formulei contabile
 înregistrarea oper ațiilor economico financiare
Obiectivele evaluării:

O1: Elevul trebuie să fie capabil să definească stocurile ;
O2: Elevul trebuie să fie capabil să identifice înregistrări contabile ;
O3: Elevul trebuie să fie capabil să enumere stocurile ;
O4: Elevul tr ebuie să fie asocieze simbol cont cu denumirea lui;
O5: Elevul trebuie să fie capabil să analizeze și să rezolve probleme date.
Matrice de specificații 1

98

COMPETENȚE

CONȚINUTURI
CUNOAȘTERE
ÎNȚELEGERE
APLICARE
ANALIZĂ
REZOLVARE
DE
PROBLEME
TOTAL
C 1 I.1- 1 I.2 2 itemi
28,56%
C 2 II.3 1 item
14,28%
C 3 I.1- 1 II.1
II.2 III 4 itemi
57,12%
TOTAL 2 itemi
28,56% 1 item
14,28% 2 itemi
28,56% 1 item
14,28% 1 item
14,28% 7 itemi
100%

Matrice de specificații 2
SUB I SUB II SUB III
Analiza ponde rii itemilor folosiți:
Tipul de item Punctaj Procent maxim din notă
Itemi obiectivi (SI – 1, 2, 3) 30p 33,3%
Itemi semiobiectivi (SII – 1,2.3) 30p 33,3%
Itemi subiectivi (SIII – a, b, c, d) 30p 33,3%

După ce am aplicat și corectat testele, rezultate le obținute le -am consemnat în
următorul tabel centralizator care conține punctajul fiecărui elev pe fiecare item.
Clasa a XI – a B
Nr.
Crt. Nume și prenume Subiectul Punct
din
oficiu Total
punctaj Nota Proc
ente I II III
30p 30p 30p
1 A. Dorian 15 15 15 10 55 6 60% Nivel cognitiv

Competențe
CUNOAȘTERE
(A-și aminti)
ÎNȚELEGERE
(A înțelege)
APLICARE
(A aplica)
ANALIZĂ
(A analiza) REZOLVARE
DE
PROBLEME
(A rezolva )
Nr. itemi
Procent
Definirea taxei pe
valoare adăugată
II.1 1 14,28%
Identificarea
înregistrărilor
contabile I.1- 1 I.1-2 II.2 3 42,84%
Enumerarea
contribuțiilor II.3

1 14,28%
Asocierea
simbolurilor cu
denumirea
conturilor I.2 1 14,28%
Analiza și
rezolvarea de
probleme

III 1

14,28%
Nr. itemi 2 1 1 2 1 7 100%

99
2 B. Andreia – Cristina 25 25 20 10 80 8 90%
3 B. A lexandru 20 20 15 10 65 7 70%
4 B. Naomi 30 25 18 10 83 8 80%
5 B.. Ana – Maria 20 20 9 10 59 6 60%
6 C. Mariana 20 30 15 10 75 8 70%
7 C. Alexandru – Vlad 25 15 6 10 51 5 50%
8 D. Andreea 25 25 21 10 81 8 80%
9 F. Cristian – David 25 15 10 10 60 6 60%
10 F. Mădălina 30 30 24 10 94 9 90%
11 G. Cătălin – George 25 20 15 10 70 7 70%
12 I. Ioana 30 22,5 20 10 82,5 8 80%
13 L. Alina – Cristina 25 25 25 10 85 9 90%
14 L. Ana – Maria 15 20 15 10 60 6 60%
15 M. Valentin 15 7,5 15 10 47,5 5 50%
16 M. Valentin – Adrian 20 20 9 10 59 6 60%
17 M. Cătălina – Andreea 30 20 21 10 81 8 80%
18 N. Rareș – Gabriel 20 15 15 10 60 6 60%
19 N. V. Andrea 20 15 15 10 60 6 60%
20 O. Diana – Giorgiana 20 15 21 10 66 7 70%
21 O. George – Alexandru 25 15 18 10 72 7 70%
22 P. Cosmin – Ionuț 20 10 9 10 49 5 60%
23 R.. Daniel – Miron 20 15 15 10 60 6 60%
24 S. Alexandra 20 25 10 10 65 7 70%
25 S. Andreea – Petronela 20 10 6 10 46 5 50%
26 S. Clarissa – Elena 20 15 15 10 60 6 60%
27 V. A ndrei 15 17,5 9 10 51,5 5 50%

Rezultatele pe note au fost :
Nota Sub 5 5 6 7 8 9 10
Frecven ța 0 5 9 5 6 2 0

Pe baza rezultatel or obținute s -a calculat media:
Media (M) =
;
= suma notelor individuale înregistrate; N= nr. elevilor;
Media (M) = 186/27 = 6,88
Modulul sau dominanta (m) –valoarea sau media cu cea mai mare frecven ță din șirul
măsurătorilor: m = 7

100

0246810
note
sub 5note
de 5note
de 6note
de 7note
de 8note
de 9note
de 10frecventa notelor
Figura IV.11. Reprezentarea grafică a frecvenței notelor

52%41%7%
nivel mediocru (note de 5 si 6)
Nivel mediu (note de 7 si 8)
nivel bun sI foarte bun (note de
9 sI 10

Figura IV.12. Reprezentarea grafică procentuală a rezultatelor

În urma aplicării testului de evaluare inițială s -a constatat 11 elevi au un nivel
mediu de cunoștinte ( cei care au obținut note de 7 și 8), adică 41%, 14 elevi au un nivel de
mediocritate (cei care au obținut note de 5și 6), adică 52 % și doar 2 elevi are un nivel bun
(cei care a u obținut nota 9), adică 7%.
Posttestele au fost concepute pe aceeași structu ră la ambele capitole, pentru a nu
influența rezultatele măsurate prin schimbarea modalității de evaluare.

Modulul: Contabilitate ( M3 )
Unitatea de competență:
Înregistrarea operațiilor economice financiare în contabilitate
Competențe specifice:
 identi ficarea conturilor, cu ajutorul planului de conturi

101
 aplicarea reglementărilor contabile privind înregistrarea operațiilor economico
financiare
 utilizarea unui raționament matematic în descrierea analizei și formulei contabile
 înregistrarea operațiilor econ omico financiare
Obiectivele evaluării:

O1: Elevul trebuie să fie capabil să stocurile;
O2: Elevul trebuie să fie capabil să identifice înregistrări contabile ;
O3: Elevul trebuie să fie capabil să enumere stocurile;
O4: Elevul trebuie să fie asocieze s imbol cont cu denumirea lui;
O5: Elevul trebuie să fie capabil să analizeze și să rezolve probleme date.
TEST DE EVALUARE SUMATIVĂ
Contabilitatea stocurilor
Modulul: CONTABILITATE
Clasa :
Numele si prenumele elevului: Data susținerii testului:

Subiectul I____________________________ __30
puncte
I.1 Alegeți varianta corectă: 10
puncte
1. Formula contabilă 121 = 707 reprezintă:
a. închiderea contului Venituri din vânzarea produselor finite
b.închiderea contului Venituri aferente costurilor stocurilor de producție
c. închiderea contului Venituri din vânzarea produselor reziduale
d.închiderea contului Venituri din vânzarea mărfurilo r
2.Înregistrarea obținerii de produse finite , se înregistrează în contabilitate astfel:
a.411 = 701
b.711 = 345
c.345 = 711
d.121 = 711
3.Materiile prime constituie :
a) substanța de bază din care se compune produsul finit ;
b) consumabile care ajută la pro cesul de fabricație ;

102
d) materiale destinate a fi consumate sau vândute ;
e) bunuri materiale folosite la mai multe circuite economice ;
4. Care din următoarele înregistrări semnifică înregistrarea achiziției unui obiect
de inventar :
a. 303 = 401 d. 602 = 303
b.303 = 404 e. 303 = 5311
c.302 = 401
5. Contul 301 „Materii prime” este un cont :
a. de pasiv ;
b.de activ ;
c.bifuncțional.
I.2. Răspundeți prin adevărat (A), sau fals (F) la următoarele enunțuri: 10
puncte
e) Contul 301 „Materii prime” se debitează cu intrări de stocuri și se creditează cu
ieșiri sau consumuri de stocuri .
f) Contul 404 ”Furnizori de imobilizări” evidențiază datoriile din cumpărări de bunuri
și servicii.
g) Contul 371 "Mărfuri " înregistrează operațiile de intrări și ieșiri de mărfuri
h) Reformulați enuntul/enunțurile false astf el încât să devină enunț / enunțui
adevărate.
I. 3. Precizați pentru formulele contabile prezentate, operațiile economico -financiare
care le -au generat: 10
puncte
a.371 = 401
b.707 = 121
c.411 = 707
d.607 = 371
Subiectul II_____________________ ________30
puncte
II.1 . Realizați corespondența între coloane: 15 puncte
A B
1. Contul 301
„Materii prime” a) este un cont rectificativ al valorii de intrare a produselor
2. Contul 401
„Furnizori” b) înregistr ează operațiile de intrări și ieșiri de mărfuri

103
3. Contul 348
„Diferențe de
preț la produse” c) înregistrează evidența stocurilor destinate consumului
4. Contul 371
„Mărfuri” d) evidențiază costul mărfurilor vîndute
5. Contul 607
„Cheltuieli
privind
mărfurile” e) înregistrează datoriile față de furnizori pentru aprovizionări de
stocuri
II.2 Stabiliți informațiile corecte care completează spațiile libere:
15puncte
Furnizorii reprezintă …………. (a) …………. iar clienții reprezintă ……….. ….. (b) ………….. pe
care le angajează agentul ecoomic în relațiile cu ………… (c) ………., cu ocazia desfățurării
operațiilor de ……… (d) ……. și ……… (e)……….
Subiectul III_________________________ ____30 puncte
III.1 Realizați analiza contabilă și întocmiți formulele contabile pentru următoarele
operații:
1. Se aprovizionează materii prime de la furnizori în valoare de 5000 lei, TVA 19% .
2.Se achitiționează marfurilor, în valoare de 10000 lei , TVA 19% .
3.Se înregistrează vânzare de mărfuri în valoare de 3000 lei TVA 19% .
4.Se dă în folosință materii prime în valoare de 2500 lei .
Notă: Toate subiectele sunt obligatorii!
Se acord ă 10 de puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărțirea la 10 a
punctajului total. Nota finală se rotunjește numai dacă este mai mare de jumătatea din
valoarea unui punct. Ex. 6.5 – voi trece nota 7.

BAREM DE CORECTARE ȘI NOTARE
Subiectul I__ ______________________ __________30 puncte
I.1 Alegeți varianta corectă: 10
puncte
1 – d; 2 – c, 3 – a; 4 – a; 5 -b.
Pentru fiecare alegere corectă se acordă 2 punc te. Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia
0 puncte .
I.2. Răspundeți prin adevărat (A), sau fals (F) la următoarele enunțuri: 10
puncte
a – A; b – F; c – A; d – Contul 404 ”Furnizori de imobilizări” evidențiază datoriile din
cumpărări de imobilizări.

104
Pentru fiecare răspuns corect se acordă 2,5 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa
acestuia 0 puncte.
I. 3. Precizați pentru formulele contabile prezentate, operațiile economico -financiare
care le -au generat: 10
puncte
a – achiziție mărfuri de la furnizori
b – închiderea contului 707 „Venituri din vânzarea mărfuril or”
c- vânzare mărfuri către clienți
d – descărcare gestiune mărfuri
Pentru fiecare asociere corectă se acordă 2,5 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa
acestuia 0 puncte.
Subiectul II_____ ____________________________30
puncte
II.1 . Realizați c orespondența între coloane: 15 puncte
1-c, 2-e, 3-a, 4-b, 5-d.
Pentru fiecare răspuns corect se acordă 3 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia
0 puncte.
II.2 Stabiliți informațiile corecte care compl etează spațiile libere: 15
puncte
(b) Datorii; (b) creanțe; (c)terți; (d) cumpărare; (e) vânzare.
Pentru fiecare răspuns corect se acordă 3 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa
acestuia 0 puncte.
Subiectul III______________ _______________30 puncte
III.1 Realizați analiza contabilă: 30
puncte
a. % = 401 5750
301 5000
4426 750

b.% = 401 11900
371 10000
4426 1900

c.411 = % 3570
707 3000
4427 570

105
d.601 = 301 2500

Pentru fiecare formulă contabilă simplă se acordă 6 puncte iar pentru fiecare formulă
contabilă compusă corectă se acordă 8 puncte. Pentru răspuns p arțial corect se acordă 3
punct respectiv 4 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia 0 puncte.
10 pct. din oficiu.
Total – 100 de puncte
Analiza rezulta telor. Identificarea punctelor ”cheie”
Tipuri de itemi folosiți:
Itemi obiectivi :
– cu alegere multiplă (I.1 (1,2,3 ));
– de asociere (I.2);
– cu alegere duală – A/F (I.3. – a,b,c).
Itemi semiobiectivi:
– cu răspuns scurt (II.1).; – de completare (II.2); – de enumerare (II.3)
Itemi subiectivi:
– rezolvare de probleme (III.)
Testul cuptinde 11 itemi ce au rolul de a evidenția noțiunile pe care le au elevii le-au
învățat în clasa a XI – a.
MATRICEA DE SPECIFICAȚIE pe care se bazează testul sumativ pentru clasa a
XI-a
Modulul: Contabilitate ( M3 )
Unitatea de competență:
Înregistrarea operațiilor economice financiare în contabilitate
Competențe specifice:
 identificarea conturilor, cu ajutorul planului de conturi
 aplicarea reglementărilor contabile privind înreg istrarea operațiilor economico
financiare
 utilizarea unui raționament matematic în descrierea analizei și formulei contabile
 înregistrarea operațiilor economico financiare
Obiectivele evaluării:
O1: Elevul trebuie să fie capabil să definească stocurile ;
O2: Elevul trebuie să fie capabil să identifice înregistrări contabile ;
O3: Elevul trebuie să fie capabil să înțeleagă funcționalitatea conturilor ;

106
O4: Elevul trebuie să fie asocieze simbol cont cu denumirea lui;
O5: Elevul trebuie să fie capabil să anali zeze și să rezolve probleme date .
Matrice de specificații 1

COMPETENȚE

CONȚINUTURI
CUNOAȘTERE
ÎNȚELEGERE
APLICARE
ANALIZĂ
REZOLVARE
DE
PROBLEME
TOTAL
C 1 I.1- 1 I.2 2 itemi
28,56%
C 2 II.3 1 item
14,28%
C 3 I.1- 1 II.1
II.2 III 4 item i
57,12%
TOTAL 2 itemi
28,56% 1 item
14,28% 2 itemi
28,56% 1 item
14,28% 1 item
14,28% 7 itemi
100%

Matrice de specificații 2
SUB I SUB II SUB III

Analiza ponderii itemilor folosiți:

Tipul de item Punctaj Procent maxim din notă
Itemi obiectivi (SI – 1, 2, 3) 30p 33,3%
Itemi semiobiectivi (SII – 1,2.3) 30p 33,3%
Itemi subiectivi (SIII – a, b, c, d) 30p 33,3%

Nivel cognitiv

Competențe
CUNOAȘTERE
(A-și aminti)
ÎNȚELEGERE
(A înțelege)
APLICARE
(A aplica)
ANALIZĂ
(A analiza) REZOLVARE
DE
PROBLEME
(A rezolva )
Nr. itemi
Procent
Definirea taxei pe
valoare adăugată
II.1 1 14,28%
Identificarea
înregistrărilor
contabile I.1- 1 I.1-2 II.2 3 42,84%
Enumerarea
contribuțiilor II.3

1 14,28%
Asoci erea
simbolurilor cu
denumirea
conturilor I.2 1 14,28%
Analiza și
rezolvarea de
probleme

III 1

14,28%
Nr. itemi 2 1 1 2 1 7 100%

107
După ce am aplicat și corectat testele, rezultatele obținute le -am consemnat în
următorul tabel centralizator care conține punctajul fiecărui elev pe fiecare item.
Clasa a XI – a B
Nr.
Crt. Nume și prenume Subiectul Punct
din
oficiu Total
punctaj Nota Proce
nte I II III
30p 30p 30p
1 A. Dorian 26 20 15 10 71 7 70%
2 B. Andreia – Cristina 24 23 14 10 71 7 70%
3 B. Alexandru 25 15 27 10 77 8 80%
4 B. Naomi 26 22 20 10 78 8 80%
5 B.. Ana – Maria 25 25 24 10 84 8 80%
6 C. Mariana 30 30 25 10 95 10 100%
7 C. Alexandru – Vlad 26 25 10 10 71 7 70%
8 D. Andreea 26 25 21 10 82 8 80%
9 F. Cristian – David 20 20 24 10 74 7 70%
10 F. Mădălina 30 30 26 10 96 10 100%
11 G. Cătălin – George 26 24 20 10 80 8 80%
12 I. Ioana 30 24 24 10 88 9 90%
13 L. Alina – Cristina 30 30 26 10 96 10 100%
14 L. Ana – Maria 28 24 25 10 87 9 90%
15 M. Valentin 21 15 11 10 57 6 60%
16 M. Valen tin – Adrian 22 20 21 10 73 7 70%
17 M. Cătălina – Andreea 28 24 25 10 86 9 90%
18 N. Rareș – Gabriel 16 10 20 10 56 6 60%
19 N. V. Andrea 20 15 21 10 66 7 70%
20 O. Diana – Giorgiana 26 24 25 10 85 9 90%
21 O. George – Alexandru 30 24 20 10 84 8 80%
22 P. Cosmin – Ionuț 25 22 18 10 75 8 80%
23 R.. Daniel – Miron 14 14 21 10 59 6 60%
24 S. Alexandra 20 12 20 10 62 6 60%
25 S. Andreea – Petronela 20 15 21 10 66 7 70%
26 S. Clarissa – Elena 14 17 18 10 59 6 60%
27 V. Andrei 17 14 10 10 51 5 50%

Rezultatele pe note au fost :
Nota Sub 5 5 6 7 8 9 10
Frecven ța 0 1 5 6 7 5 3

Pe baza rezultatelor obținute s -a calculat media :
Media (M) =
;
= suma notelor individuale înregistrate; N= nr. elevilor;
Media (M) = 193/27 = 7,14; Se observă că modulul sau dominanta m = 7

108

012345678
note sub 5 note de 5 note de 6 note de 7 note de 8 note de 9 note de 10frecventa notelor

Figura IV.13. Reprezentarea grafică a frecvenței notelor

48%30%22%nivel mediocru (note de 5 si
6)
nivel mediu (note de 7 si 8)
nivel bun si foarte bun (note
de 9 si 10)

Figura IV.14. Reprezentarea grafică procentuală a notelor
În urma aplicării testului de eva luare finală s -a constatat o majoritate de 13 elevi au
un nivel mediu de cunoștinte (cei care au obținut note de 7 și 8), adică 48%, 8 elevi au un
nivel de bun și foarte bun (cei care au obținut note de 9 și 10), adică 30 % și 6 elevi au un
nivel mediocru (cei care au obținut note de 5 și 6), adică 22%.
Compararea datelor inițiale cu datele finale în funcție de medie:

C

Compararea datelor inițiale cu datele finale pentru cele două cap itole diferite,
în funcție de medie și dominantă:

Medie test inițial Medie test final Diferența
6,88 7,14 0,26

109

0 2 4 6 8 10contabilitatea
stocurilorcontabilitatea
tertilor
test final
test initial

Figura IV.15 Reprezentarea grafică a progresului școlar înregistrat prin
predarea celor două capitole

Rezultatele finale arată clar o imbunătățire a rezultatelor școlare înregistrate prin
testul docimologic aplicat la finalul capitole lor în cazul predării prin metode moderne
activ -participative. Practic, plecând de la rezultate aproximativ egale , prin predarea
modernă în cazul temei Contabilitatea terților s-a obținut o îmbunătățire a mediei generale
de peste aproape 2 punc e la nivelul clasei a XI -a B. De asemenea, dominanta clasei a
crescut cu 2 puncte, față de nici un punct în cazul temei anterioare, unde s -au folosit cu
precădere metode de predare clasice. Analizând notele individuale, se constată o creștere a
numărului elevilor cu n ivel de cunoștințe foarte bun, respectiv al celor cu nivel mediu, mai
semnificativă în cazul predării prin metode moderne activ -participativ. Capitolul Medie
test
inițial Medie
test final Diferența
medie Domin
anta
inițială Dominan
ta finală
Contabilitatea
terților 6,92 8,81 1,89 7 9
Contabilitatea
stocurilor 6,88 7,14 0,26 7 7

110
CONCLUZII

Didactica constructivist ă a adus schimbări majore în ceea ce privește demersul
educațional transformân du-l pe profesor într -un coordonator al activității de învățare a
elevului. Acesta, îndrumat, stimulat, conștientizat de rolul pe care -l deține în propria
formare reușește să -și îmbunătățească performanța școlară.
Pornind de la premisa că o strategie did actică modernă va conduce la succesul
școlar, cercetarea de față și -a stabilit ca obiectiv principal să verifice dacă predarea
noțiunilor referitoare la politica de promovare prin metode moderne va stimula elevii și va
determina astfel o creștere a rezult atelor școlare.
Cercetarea realizată având drept scop determinarea eficienței utilizătii metodelor
didactice moderne în cadrul disciplinelor economice și în special la predarea capitolului
,,Contabilitatea terților ” se înscrie în contextul larg al preocupă rilor specialiștilor în
educație pentru creșterea performanțelor școlare ale elevilor.
După selectarea lotului de subiecți, conținutul capitolului ,, Contabilitatea terților ” a
fost predat utilizându -se metode didactice moderne, care s -au bazat pe spiritul de cooperare
elevi -elevi, elevi -profesor, metode active ce i -au incitat pe tineri. Înainte de asta, la
capitolul ,, Contabilitatea stocurilor ” s-au utilizat metode preponderent clasice, pentru a
putea compara rezultatele obținute în mod corespunzător.
Interactivitatea a solicitat elevii să discute materia învățată anterior, să -și clarifice
unele aspecte, să se verifice între ei și să învețe unii de la alții. Mai mult decât sarcinile de
învățare propriu -zisă, interacțiunea a stimulat efortul și productivitat ea elevilor care au fost
capabili să înțeleagă, să aplice, să sintetizeze și să transfere noul conținut în sistemul lor de
valori, realizând conexiuni între noțiunile teoretice ale capitolului și abilitățile practice. Ei
s-au transformat din simpli recepto ri în subiecți ai comunicării, depășindu -se astfel barajele
evidente din procesul de comunicare didactică.
Testele docimologice aplicate, a scos în evidență diferențele dintre cunoștințele
anterioare și cunoștințele dobândite de elevi prin aplicarea meto delor didactice moderne
concretizate prin rezultatele obținute de aceștia. S -a putut constata un progres remarcabil la
lotul de subiecți, media la evaluarea finală crescând cu 1, 89 puncte comparativ cu media
de la evaluarea inițială. De asemenea, comparaț ia făcută cu rezultatele obținute de către
elevi la capitolul predat anterior prin metode predominant clasice ilustrează și susține
eficiența mai mare a metodelor moderne activ -participative. Rolul decisiv al acestora s -a

111
văzut și în calitatea relațiilor s tabilite între profesor și elevi, aprecierile reușitelor și
încurajările mobilizându -i pe aceștia din urmă și ridicând nivelul de receptivitate și
feedback.
Rezultatele constatate au dus la confirmarea ipotezei cercetării și anume că
utilizarea metodelor didactice moderne în activitatea instructiv -educativă a determinat
stimularea interesului pentru învățare a elevilor, asigurând astfel o creștere a rezultatelor
școlare și, implicit, realizarea succesului școlar. Așadar, putem considera că aplicarea
acesto r metode moderne în cadrul orelor de specialitate devine mai mult decât o opțiune
metodică, devine condiție a reușitei actului didactic, pe de o parte, dar și o modalitate de a
asigura un nive acceptabil de competență profesională pentru toți beneficiarii sistemului de
învățământ, pe de altă parte.
În ceea ce privește propunerile metodologice, rezultatele cercetării de față oferă
deschideri pentru investigații în domeniul problematicii utilizării metodelor didactice
moderne la liceu, astfel:
 Dezvoltă un ca dru de referință pentru formarea continuă a cadrelor didactice
din ciclului superior al liceului;
 Strategiile didactice moderne pot fi adaptate și experimentate în cazul
studierii și altor discipline economice sau în cadrul orelor de laborator și
instruire practică.
Concluzia finală :
Metodele didactice moderne, interactive de predare -învățare -evaluare, lucrul în
echipă, formularea sarcinilor individualizate de lucru, care să țină cont de nivelul de
pregătire, de capacitățile elevului și de stilul de învățar e au condus la o mai bună dirijare a
actului educativ și, în final la o eficientizare a acestuia. Profesorului îî revine sarcina de a
apela la acestea de fecare dată când pot fi anticipate rezultatele pozitive ce derivă din
aplicarea lor. Capacitatea și ab ilitatea fiecărui cadru didactic de a utiliza aceste metode în
mod științific și la momente oportune, fără să le transforme în activități banale, lipsite de
coerență și de sens, vor transforma metodele moderne activ -participative într -o punte între
profeso r și elev, între plăcut și util, între nevoia de manifestare liberă a adolescentului și
activitatea specifică școlii, învățarea.

112

ANEXE
Anexa 1

ALEGEREA SOFTULUI DE CONTABILITATE .
FACTORI DE EVALUARE.

Pe piață există multe softuri dedicate gestio nării afacerilor. Alegerea unui astfel de
soft presupune să ținem cont de mai mulți factori:

1. Factorul funcț ional : ce anume dorim să urmărim cu acest soft? Doar par tea de
contabilitate sau dorim și urmă rirea gestiunii , sau poate avem un număr mai mar e de
angajaț i pentru care dorim avem o aplicație pentru salarizare care să ne satisfacă toate
novoile ?
Majoritatea s ofturilor sunt construite și comercializate modular, adică se pot
comercializa separate module de : contabilitate, gestiune, salarizare, mij loace fixe,
producție etc.
Înainte de achiziționare trebuie să consultăm furnizorul de soft dacă aceste module
sunt integ rate, adică dacă permit rularea automată a informa ției dintr -un modul în altul,
pentru a evita dublarea muncii.
De exemplu, atunci când firmele dispun de un gestionar care este
responsabil cu recepția mărfii, gestiunea stocurilor, vânzare, modul ul de
gestiune să fie integrat cu cel de contabilitate. A tunci contabilul nu va
mai fi nevoit să reintroducă î n modulul contabilitate manual , toate aceste documente ,
obținându -se astfel un plus de eficienta.

2. Factorul tehnic : de câte calculatoare dispunem, care sunt caracteristicile tehnice,
dacă sunt conectate în retea?.
Când alegem un soft trebuie să știm dacă o singură peroană va op era toate
documentele sau vor fi două sau mai multe persoane să lucreze concomitent pe acelaș i
modul. Unele softuri au tarife distincte pentru licență în regim monopost și respectiv rețea.
Altele oferă acces nelimitat, indiferent de numarul de utilizatori .
Un alt aspect tehnic de care trebuie să ținem cont este verificarea platformei unde
va funcționa softul. Exista încă pe piață softuri incompatibile cu unele versiuni de
Windows -ului, ba chiar și cu anumite periferice, generând dificultăț i la listare, sal vare.

3. Factorul utilitate : în ce mă sura softul ne poate genera rapoartele necesare : situaț ii
ale stocurilor, rapoarte de vânză ri, registre le obligatorii pentru contabilitate (registrul

113

jurnal, registrul inventor, cartea mare), balan ța, registrul d e casă , jurnalul de bancă , daca se
pot întocmi și lista facturi ș i ce fel de imprimante sunt compatibile .
În general softurile “basic” au inclus un pachet standard de rapoarte în prețul
licenț ei. Acestea trebuie verificate cu atentie întrucâ t pentru oric e dezvoltare ulterioară de
rapoarte se va plăti suplimentar. Sunt aplicații care permit însă propria dezvoltare de
rapoarte ș i acest fapt este un aspect pozitiv.
Foarte important este să verificăm dacă informaț ia generată se poate exporta în
diverse form ate (excel, pdf etc). Sunt anumite softur i care nu permit decâ t
listarea rapoartelor, ceea ce este foarte inoportun deoarece , ca și specialist î n
domeniul financiar va fi nevoie să prelucrați î n diverse moduri aceste rapoarte.

4. Modul de licențiere : între softurile care există actual pe piață există o mare diversitate
în ce priveste modul de structurare a ofertei. Deosebirea contă în faptul că unele sofuri,
după achiziționarea licenț ei permit utilizarea ei pentru a înregistra activitatea mai multor
firme, altele ac orda licenț a doar pentru una.
În acest caz, o persoana care conduce contabilitatea mai multor firme, nu va putea
opta desigur pentru prima varianta.

5. Factorul ergonomie: acest aspect se referă la posibilitatea de a urmări ceea ce se
desfășoara î n firm a de la distanță, fară a fi nevoie de prezenț a fizic ă la locul desfășurării
activităț ii.
De exemplu, dacă este angajat un contabil extern, a cărui prezenta fizică nu
este necesară la sediul firmei, el trebui e săcse poată conecta din diver se
locații pe aplicația respectivă . Acest lucru ține însa și de factorul tehhnic; este
necesară existența unei reț ele adecvate, cu conexiu ne la internet suficient de
bună .

De obicei, softurile care se găsesc pe piață sunt însoț ite de servici i de consultan ță,
clientul beneficiază de o prezentare prealabilă a aplicației și de consultanță î n momentul
implementă rii.
Trebuie avut grijă la costurile de actualizare a softurilor la cerințele
legislative introduse în contractele de mentenanță, uneori nu sunt delo c de
neglijat, fiind servicii la care utilizatorii nu pot renunța, mai ales în cazul
aplicațiilor de salarizare.

114
Anexa 2

FIȘĂ DE LUCRU
Program de contabilitate ……………………………….
MODULE COSTURI
RAPOARTE
GENERATE

Licență ….. …………..
Actualizări ……………..
Mentenanță ……………

ALTE OBSERVAȚII

115
Anexa 3

1. Fișă pentru înregistrarea progresului elevului
Modulul (unitatea de competență) : Contabilitate – Contabilitatea terților
Numele el evului _________________________
Numele profesorului __________________________
Competențe
ce trebuie
dobândite data Activități
efectuate Aplicare în
cadrul unității
de
competență evaluare
bine satisfăcător refacere

comentarii Priorități de dezvoltare
Competențe ce urmează să
fie dobândite Resurse necesare

2. Fișa de observații – Lucrul în echipă
Care este obiectivul voastru comun ? (ex. obiectivele pe care vi s -a spus ca trebuie să le
îndepliniți)

Cu ce coleg vei lucra?
Ce trebuie fă cut?
Care dintre colegi va realiza
acest lucru?
De ce fel de materiale,
echipamente, instrumente
și sprijin va fi nevoie din
partea celorlalți?

Ce anume vei lucra tu?

116
Anexa 4
Colegiul Tehnic Simion Mehedinți
AN SCOLAR : ……….
MODULUL: …………………………………………
PROF. Chirilă Daniela
EVALUARE PORTOFOLIU ELEV CLASA A ………………….
Of.
10 p
CRITERII DE
EVALUARE:/ELEV
Punct
e 1 2 3 4 5 6 7 8 9 1
0 OBS
.
I.CONȚINUTUL
PORTOFOLIULUI: 40 P
-pagina de î nceput, 5 P
-aranjarea fiș elor pe
capitole 5 P
-fișe de documentare 10 P
-fișe de lucru pe
grupe/individual 10 P
Lucrări corectate /
autoevaluare/ evaluare de
către colegi 10 P
II. CALITATEA
PIESELOR DIN
PORTOFOLIU: 30P
-DOVEZI ALE
PARTICIPARII LA
METODELE ACTIVE 20P
-fișe, produse concepț ie
proprie 10P
III. ESTETICA 10P
-tehnoredactarea; 5 P
-calitate a temelor; 5P
Dovezi muncă
suplimentară -referate,
redactare, conceptie
material didactice, etc. 10P
TOTAL PUNCTE 100 P
DATA EVALUARII

117
Anexa 5
Model test inițial
Nume /Prenume elev:
Clasa: Data:
Contabili tatea terților
EVALUARE INIȚIALĂ

Subiectul I 30
puncte
I.1. Încercuiți varianta corectă: 20 puncte (2×10 p = 20p)
1. Plata obligației către furnizori prin bancă :
a) 411 = 5121
b) 5121 = 401
c) 401 = 5121
d) 4427 = 401
2. Contul 4426 este cont specific :
a) TVA colectată
b) TVA plată
c) TVA de recuperat
d) TVA deductibilă
I.2. În coloana A sunt indicate operații economice , iar în coloana B diferite formule
contabile . Scrieți asocierile corecte di ntre fiecare cifră din coloana A și litera
corespunzătoare din coloana B :
10 puncte (2*5p = 10 p)
A. Operația economică B. Formula contabilă
5. Cheltuielile cu salariile personalului g) 301 = 401
6. Achiziția de materii prime h) 371 = 404
i) 641 = 421 .

Subiectul II 30
puncte
II.1. Definiți Taxa pe valoarea adăugată. 10
puncte

118
II.2. Completați spațiile libere. 10 puncte (5x2p=10 p)
Furnizorii reprezintă ……..(1)……….. iar clie nții reprezintă ……….(2)……… pe care le
angajează agentul economic in relețiile cu ……….(3)……….., cu ocazia desfășurării
operațiilor de ………(4)……. . și ………..(5)…… .
II.3. Enumerați obligațiile angajatorului și ale a ngajaților față de bugetul de stat și bugetul
asigurprilor sociale. 10 puncte (4*2,5p = 10p )
Subiectul III 30
puncte
III.1. Agentul economic „A” SRL are ca obiect de activitate producție. La începutul lunii
ianuarie, prezintă următoarea sit uație în conturi :
5121 – 120000; 1012 – 7000; 401 – 118000; 411 – 5000.
În cursul lunii ianuarie au loc următoarele operațiuni economice:
a. Se plătește furnitorului suma de 60000 din contul de la bancă.
b. Se încasează de la clienți suna de 3000 de lei num erar
c. Se achiziționează materii prime de la furnizori în valoare de 5000 de lei,
TVA 19%.
Se cere:
d) Întocmirea bilanțului inițial 10 puncte
e) Înregistrarea plății către furnizori și a încasării de la clienți 10 puncte
f) Înregistrarea achiziției de materii prime 10 puncte

Notă: Toate subiectele sunt obligatorii!
Se acordă 10 de puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărțirea la 10 a
punctajului total. Nota finală se rotunjește numai dacă este mai mare de jumătatea din
valoarea unui punct. Ex. 6.5 – voi trece nota 7.

119
BAREM DE CORECTARE ȘI NOTARE
Subiectul I
I.1. 1 – c; 2 – d
Răspuns corect 10 puncte , răspuns greșit sau lipsă 0 puncte. Total 20
puncte
I.2. 1 – c; 2 – a
Răspuns corect 5 puncte , răspuns incorect sau lipsă 0 puncte. Total 10
puncte
Subiectul II
II.1. Taxa pe valoarea adăugată ( TVA,) este un impozit indirect datorat la bugetul statului
care este aplicat asupra bunurilor și serviciilor, direct proporțional cu prețul acestora. .
Pentru definiția corectă și completă se acor dă câte 10 puncte . Total 10
puncte
II.2. (1) – dator ii comerciale , (2) – creanțe comerciale , (3) – terții , (4) – cumpărare ,
(5) – vânzare .
Răspuns corect 2 puncte , răspuns incorect sau lipsă 0 puncte. Total 10
puncte
II.3. angajat : Contributi a de asigurari sociale , Contributia de asigurari sociale de sanatate ,
impozitul pe salariu ;
angajator : Contributia asiguratorie pentru munca ;
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2,5 puncte . Pentru răspuns incorect sau lipsa
acestuia 0 punc te. Total 10
puncte
Subiectul III
a)
CONT ACTIV CONT PASIV
411 5000 1012 7000
5121 120000 401 118000
TOTAL 125000 TOTAL 125000

– răspunsuri corecte și complete 2,5 puncte, răspuns greșit sau fară ră spuns 0 puncte
Total 10 puncte
b) 401 = 5121 60000 lei
5311 =411 3000 lei

120
– pentru fiecare înregistrare corectă și completă 5 puncte, răspuns greșit sau fară raspuns 0
puncte Total 10 puncte
c) 301 = 401 5000 lei
4426 = 401 950 lei
– pentru fiecare înregistrare corectă și completă 5 puncte, răspuns greșit sau fară raspuns 0
puncte Total 10 puncte
Se admite orice variantă de răspuns care respectă valoarea de adevăr a cerinței date.

121
Anexa 6
Model test inițial
Nume /Prenume elev:
Clasa: Data:
Contabilitatea stocuril or
EVALUARE INIȚIALĂ

Subiectul I 30
puncte
I.1. Încercuiți varianta corectă: 20 puncte (2×10 p = 20p)
1. În cursul lunii iunie se obține miere de alnine :
a) 711 = 345
b) 345 = 711
c) 347 = 711
d) 711 = 347
2. Contul 301 este cont specific pentru :
a) materiale consumabile
b) obiecte de inventar
c) materii prime
d) produse finite
I.2. În coloana A sunt indicate operații economice , iar în coloana B diferite formule
contabile . Scrieți asocierile c orecte dintre fiecare cifră din coloana A și litera
corespunzătoare din coloana B :
10 puncte (2*5p = 10 p)
A. Operația economică B. Formula contabilă
7. Aprovizionare marfuri de la furnizori j) 301 = 401
8. Achiziția de materii prime k) 371 = 404
l) 371 = 4 01.

Subiectul II 30
puncte
II.1. Definiți mărfurile. 10 puncte
II.2. Completați spațiile libere. 10 puncte (5x2p=10 p)

122
Stocurile sunt bunuri ……..(1)……….. destinate a fi . ………(2)……… sau ……….(3)………… .
Contabilitatea stocurilor prezintă particularități în funcție de ………(4)……. … de
contabilizare și modalitatea de evaluare a ………..(5)…… .
II.3. Enumerați 4 categoriile de stocuri dup ă natura lor. 10 puncte (4*2,5p =
10p)
Subiectul III 30
puncte
III.1. Agentul economic „A” SRL are ca obiect de activitate producție.
În cursul lunii ianuarie au loc următoarele operațiuni economice:
 Se aprovizionează de la furnizor cu materii prime în valoare de 4000 lei, TVA 19%.
 Se dau în consum materii prime în valoare de 2000 lei
 Se cumpără de la furnizori o balanță electronică în valoare de 1500 de lei, TVA
19%.
Se cere:
a.Înregistrarea aprovizionării cu materii prime 10
puncte
b.Înreg istrarea dării în consum a materiilor prime 10 puncte
c.Înregistrarea achiziției obiectului de inventar 10 puncte
Notă: Toate subiectele sunt obligatorii!
Se acordă 10 de puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărțirea la 10 a
punctajul ui total. Nota finală se rotunjește numai dacă este mai mare de jumătatea din
valoarea unui punct. Ex. 6.5 – voi trece nota 7.

123
BAREM DE CORECTARE ȘI NOTARE
Subiectul I
I.1. 1 – c; 2 – d
Răspuns corect 10 puncte , răspuns greșit sau lipsă 0 puncte. Total 2 0 puncte
I.2. 1 – c; 2 – a
Răspuns corect 5 puncte , răspuns incorect sau lipsă 0 puncte. Total 10 puncte
Subiectul II
II.1. Mărfurile sunt bunuri cumpărate în scopul vânzării sau bunuri obținute din producția
proprie destinate vânzării .
Pentru definiț ia corectă și completă se acordă câte . Total 10 puncte
II.2. (1) – materiale , (2) – consumate , (3) – vîndute , (4) – metoda , (5) – stocurilor .
Răspuns corect 2 puncte , răspuns incorect sau lipsă 0 puncte. Total 10 puncte
II.3. materii prime, m ateriale consumabile, produse, mărfuri, ambalaje, producșie în curs
de execuție, stocuri aflate la terți etc
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2,5 puncte , în limita punctajului maxim
Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia 0 puncte.
Total 10 puncte
Subiectul III
a) % = 401 4760
301 4000
4426 760
– pentru identificarea conturilor 7,5 puncte, pentru calcul 2,5 puncte, răspuns greșit sau fară
răspuns 0 puncte
Total 10 puncte
b) 601 = 301 2000 lei
– pentru identificarea conturilor 8 puncte, pentru suma corecta 2 puncte, răspuns greșit sau
fară ră spuns 0 puncte Total 10 puncte
c) % = 401 1785
303 1500
4426 285
– pentru identificarea conturilor 7,5 puncte, pentru calcul 2 ,5 puncte, răspuns greșit sau
fară ră spuns 0 puncte Total 10 puncte
Se admite orice variantă de răspuns care respectă valoarea de adevăr a cerinței date.

124
Anexa 7
PROIECT DE TEHNOLOGIE DIDACTICĂ

Unitatea de învățământ : Colegiul Tehnic « Smion Mehedinți » Codlea
Profesor: Chirilă Daniela
Disciplina: Contabilitatea evenimentelor și tranzac țiilor
Unitatea de învățare: Înregistrarea evenimentelor și tranzacțiilor în contabilitate
Lecția: Aplicații privind contabilitatea TVA -ului
Clasa: a XI a
Data:
Tipul lecției: recapitulare/consolidare a cunoștințelor
Competența specifică: înregistrează evenimente și tranzacții în contabilitate
Competente derivate: – să definească TVA -ul și să identifice categoriile de TVA
– să inregistreze cronologic in cont abilitate principalele evenimente si tranzacții supuse
TVA
– să realizeze analiza contabilă
– să aplice regulile de functionare a conturilor
– să rezolve aplicațiile propuse

Strategia didactică:
a) Metode și procedee de învățământ: conversația, actualiza rea de ancoră,
explicația, dezbaterea, cubul, exercițiu, expunerea

b) Mijloace de învățământ: manualul, fișe de aplicații, planul de conturi, coli
de flipchart, markere
c) Moduri de activitate:
 activitate frontală și pe grupe
d) Surse bibliografice:
Ana Alexan drina Matei – “Contabilitatea evenimentelor si
tranzactiilor”, manual pentru clasa a XI a, Profil servicii,
Editura CD Press, Bucuresti, 2006

Maria Popan – “Contabilitatea evenimentelor si
tranzactiilor”, manual pentru clasa a XI a, Profil servicii,
Editu ra Oscar Print, Bucuresti, 2006

125

Etapele
lecției Timp Conținutul informațional al lecției Strategii didactice
Evaluare
Activitatea profesorului Activitat
ea
elevului Metode
și
procedee Mijloace
de
învățăm
ânt Forme
de
organi
zare
1
Moment
organizatori c 3 min Salutul, scurtă
conversație de
acomodare, verificarea
prezenței, a existenței
caietelor de notițe
Pregătesc
cele
necesare
lecției
Conversa
ția Activit
ate
frontală

2.
Reactualizarea
si verificarea
cunoștintelor 5 min Adresează întrebări
elevi lor pentru a verifica
cunoștințele dobândite in
lecția anterioară,
”Contabilitatea taxei pe
valoarea adaugată”.

Formulea
ză
răspunsu
ri Conversa
tia
interogati
vă
Actualiza
rea de
ancoră Activit
atea
fronală
Evaluare orală
3.
Anunțarea lecției si a
competen țelor
derivate 2 min Prezintă titul lecției și
competențele de atins la
sfârșitul lecției.
Elevii
ascultă
obiective
le
enunțate
de
profesor
și le
conștient
izează Conversa
ția

Tabla Activit
ate
frontală

4.
Prezentarea sarcinilor de învățare și
a modului de
realizare

5 min Prezintă elevilor metoda
Cubul care va fi utilizată
în activitatea de învățare.
Împarte sarcinile de lucru
și materialele didactice
necesare realizării
activității. Explică
fiecărei grupe sarcinile
de lucru și modul de
realizare a ace stora.

Elevii
ascultă
indicațiil
e
profesoru
lui.
Își aleg
una
dintre
fețele
cubului.
Citesc
sarcinile
de lucru.

Explicati
a

Conversa
ția
Planul de
conturi

Fișe de
aplicații
Postituri
Coli de
flipchart
Markere
Activit
ate
frontală
si pe
grupe
Evalu are orală

126
E
t
a
p
e
l
e

l
e
c
ț
i
e
i Timp Conținutul informațional al lecției Strategii didactice
E
v
a
l
u
a
r
e
5.
Dirijarea învățării – sistematizarea și consolidarea cunoștințelor 20
min Profesorul:
– urmărește modul în
care lucrează elevii în
cadrul grupurilor,
încurajează elevii să
discute despre modul de
rezolvare;
– răspunde la eventualele
întrebă ri de clarificare;
– solicită elevilor să
transpună rezolvarea pe o
coală de flip -chart și să
desemneze un raportor
pentru prezentarea
rezolvării Citesc cu
atenție
cerințele
de pe
fișele de
lucru, își
stabilesc
sarcinile
de lucru
în
echipă,
solicită
clarif icăr
i unde
este
cazul.
Se
consultă
în
rezolvare
a
cerințelor
din fișa
de lucru,
pe grupe,
fiecărei
grupe
revenind
u-i
sarcini de
natură
diferită;
– după
rezolvare
a
cerințelor
, fiecare
complete
ază pe
coala de
flip-
chart.

Cubul
Exercițiu

Explicați
a
Fișe de
aplicații
Coli de
flipchart
Markere
Plan de
conturi
Registru
Jurnal
Activit
ate pe
grupe
Observare sistematică

127
E
t
a
p
e
l
e

l
e
c
ț
i
e
i Timp Conținutul informațional al lecției Strategii didactice
E
v
a
l
u
a
r
e
6.
Analiza și evaluarea învățării 10
min. Profesorul solicită
prezentarea rezultatelor
în fața clasei, încurajând
elevii din celelalte grupe
să noteze eventualele
corecturi sau completări;
– se analizează rezultatele
obținute. Raportori
i
grupelor
prezintă
rezolvăril
e
Se
discută
pe
marginea
prezentăr
ilor , se
fac
observați
i și
completă
ri. Expunere
a
Dezbater
ea Coli de
flipchart Activit
ate pe
grupe
și
frontală

Evaluare orală
Interevaluare
7.
Asigurare
a feed –
back -ului 5 min Profesorul solicită
colaborarea elevilor
pentru sintetizarea
cunoștințelor legate de
contabilitatea TVA -ului. Răspund
solicitării
profesoru
lui
conversaț
ia Tabla Activit
ate
frontală

Evaluare
orală

Contabilitatea evenimentelor și tranzacțiilor – clasa a XI a
Fișă de lucru – Metoda CUBUL
Grupa 1 – Realizează
Realizează analiza contabilă pentru următoarele operații:
1. Se primește de la furnizor factura de energie ele ctrică în valoare de 2500 lei și TVA
19%.
2. Se achiziționează materii prime în valoare de 4200 lei și TVA 19%, conform Facturii
fiscale nr.5/12.04.2019.
3. Se vând produse finite clienților conform avizului de însoțire a mărfii nr.
45/24.04.2019 în valoare de 3400 lei și TVA 19%.
4. La sfârșitul lunii se închid conturile de venituri și cheltuieli și se regularizează TVA -ul.

Fișă de lucru – Metoda CUBUL
Grupa 2 – Argumentează
Argumentează utilizarea contului 4428 ”TVA neexigibilă” precizând:
 Modul de funcționa re a contului
 Situația în care apare TVA neexigibilă
 2 exemple de operații economico -financiare care generează utilizarea acestui cont
(inclusiv înregistrarea acestor operații).

Fișă de lucru – Metoda CUBUL
Grupa 3 – Compară

128
Compară situația TVA a lun ii curente cu situația lunii precedente, stabilind valoarea TVA -ului
la sfârșitul fiercărei luni și la sfârșitul perioadei, respectiv 31.03.2019 conform următoarelor
date:
La data de 31.01.2019 RD 4426 = 50.000 lei
RC 2227 = 20.000 lei

La data de 28.02.2019 RD 4426 = 10.000lei
RC 4427 = 70.000 lei

La data de 31.03.2019 RD 4426 = 35.000 lei
31.03.2019 RC 4427 = 20.000 lei

Fișă de lucru – Meto da CUBUL
Grupa 4 – Întocmește
Întocmește Registrul Jurnal pe baza următoarelor operații:
1. SC TOMIS SRL achiziționează de la furnizor piese de schimb de 25000 lei + TVA
19%, conform facturii fiscale nr. 23/ 12.03. 2019.
2. Pentru plata furnizorului emite B iletul la ordin nr.43/13.03.2019.
3. Se încasează un avans de la un client in sumă de 40000 lei și TVA 19%, în vederea
livrării ulterioare de mărfuri, conform extrasului de cont nr. 29/28.03.2019.
4. La 31.03.2019 se regularizează TVA -ul conform decontului de T VA.

Fișă de lucru – Metoda CUBUL
Grupa 5 – Înregistrează
Înregistrează sistematic sumele în contul 4423 ”TVA de plată” la sfârșitul lunii martie
2019, cunoscând următoarele date:
La data de 1.03.2019 SiC 4423=24000 lei
În cursul lunii au loc următo arele operații:
1. Se acordă un avans furnizorului de materii prime în valoare de 15000 lei și TVA 19%,
conform facturii fiscale nr.27/5.03.2019.
2. Se vând produse finite clienților în valoare de 45000 lei și TVA 19% conform facturii
fiscale nr. 67/25.03.2019.
3. Se încasează creanța de la clienți conform Ordinului de plată nr. 34/27.03.2019.
4. La sfârșitul lunii se regularizează TVA -ul conform decontului de TVA.

129

Anexa 8
TEST DE EVALUARE SUMATIVĂ
Modulul: CONTABILITATE
Clasa :
Numele si prenumele elevului: Data susținerii testului:

Subiectul I____________________________ __30 puncte
I.1 Alegeți varianta corectă: 10 puncte
1. Formula con tabilă 4118=4111 reprezintă:
e. Decontarea avansului primit de la clienți
f. Reactivarea clienților scoși din activ
g. Diminuarea creanței față de clienți incerți
h. Înregistrarea creanței față de clienți incerți
2.Înregistrarea obligației de plată pentru impozitul p e profit, se înregistrează în
contabilitate astfel:
e. 635 = 446
f. 641 = 444
g. 691 = 4411
h. 121 = 691
3. Creanțele sunt:
a) sume de încasat pe termen scurt;
b) sume ce se încasează pe termen mediu și lung;
f) sume ce se încasează pe termen mediu;
g) sume ce se încasează pe termen lung;
h) sume de plătit pe termen scurt.
5. Care din următoarele înregistrări semnifică înregistrarea cheltuielilor cu salariile :
a. 641 = 421 d. 421 = 461
d. 641 = 425 e. 421 = 5311
e. 421 = 641

130
5. Taxa pe valoare adăugată reprezintă:
f. Un impozit direct;
g. Un impozit indirect cuprins în prețul de factură al bunurilor și serviciilor;
h. Un impozit cuprins în prețul de factură al bunurilor și serviciilor;
i. O sursă de venit importantă pentru bugetul statului;
j. Un impozit direct cuprins în prețul de factură al bunuri lor.
I.2. Răspundeți prin adevărat (A), sau fals (F) la următoarele enunțuri: 10 puncte
i) Dividendele primite de către o persoană juridică română de la o altă persoană juridică
română sunt considerate venituri neimpozabile.
j) Contul 404 ”Furnizori de imobilizări” evidențiază datoriile din cumpărări de bunuri și
servicii.
k) Contul 413 "Efecte de primit" ține evidența drepturilor de creanță stabilite pe bază de
efecte comerciale.
l) Reformulați enuntul/enunțurile false astf el încât să devină enunț / enunțu i adevărate.
I. 3. Precizați pentru formulele contabile prezentate, operațiile economico -financiare
care le -au generat: 10 puncte
e. 4091=5121
f. 456=1011
g. 462=5121
h. 457=446
Subiectul II_____________________ ________30
puncte
II.1 . Realizați corespondența între coloane: 15 puncte
A B
1. Efecte de
comerț a) apare ca un înscris financiar prin care se confirmă că pe baza unui
ordin necondiționat se va plăti beneficiarului o sumă de bani la o
anumită dată (scadență) și într -un anumit loc
2. Echiva lentele
de numerar b) un înscris financiar, emis de cumpărător în favoarea furnizorului prin
care acesta se obligă (promite) ca la o anumită dată și la un anumit loc
să achite o datorie.
3. Cambia c) cambia; biletul la ordin;CEC -ul

131
4. Biletul la
ordin d) este este un înscris financiar, deținut de cumpărător, în condițiile în
care are un cont la bancă, fiind folosit pentru achitarea unor datorii, pe
baza unui ordin dat băncii sale de a plăti o anumită sumă (datoria) din
contul său în favoarea furnizorul ui
5. CEC -ul e) investițiile financiare pe termen scurt extrem de lichide care sunt ușor
convertibile în numerar și care sunt supuse unui risc nesemnificativ de
schimbare a valorii.
II.2 Stabiliți informațiile corecte care completează spațiile libere: 15puncte
Furnizorii reprezintă …………. (a) …………. iar clienții reprezintă ……………. (b) ………….. pe care
le angajează agentul ecoomic în relațiile cu ………… (c) ………., cu ocazia desfățurării
operațiilor de ……… (d) ……. și ……… (e)……….
Subiectul III_________________________ ____30 puncte
III.1 Realizați analiza contabilă și întocmiți formulele contabile pentru următoarele
operații:
10. Se acordă furnizorului un avans în valoare de 3 570 lei pentu achiziționarea de materii
prime, conform odinului de plată numărul 45/12.0 1.2019.
11. Se achiziționează de la furnizor materii prime în valoare de 8000 lei și TVA 19%
conform facturii fiscale nr. 12/15.0 1.2019.
12. Pentru plata facturii se emite un bilet la ordin care este accep tat de furnizor.
13. Se decontează biletul la ordin în favoarea funizorului conform extrasului de cont.
14. Se vând produse finite în valoare de 15000 lei și TVA 19%.
15. În contul creanței se acceptă un efect comercial.
16. Se depune în bancă efectul comercial și se încasează la scadență (comisionul băncii 35
lei).
17. Se hotârăște de către AGA aprobarea retragerii unui asociat. Se restituie acestuia aportul
în valoare de 1000 lei prin cont bancar.
18. Se regularizează TVA – ul.
Notă: Toate subiectele sunt obligatorii!
Se acordă 10 de puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărțirea la 10 a
punctajului total. Nota finală se rotunjește numai dacă este mai mare de jumăt atea din
valoarea unui punct. Ex. 6.5 – voi trece nota 7.

132

BAREM DE CORECTARE ȘI NOTARE
Subiectul I________________________ __________30 puncte
I.1 Alegeți varianta corectă: 10 puncte
1 – d; 2 – c, 3 – a; 4 – a; 5 -b.
Pentru fiecare alegere corectă se acordă 2 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia 0
puncte .
I.2. Răspundeți prin adevărat (A), sau fals (F) la următoarele enunțuri: 10 puncte
a – A; b – F; c – A; d – Contul 404 ”Furnizori de imobilizări” evidențiază datoriile din
cumpărări de imobilizări.
Pentru fiecare răspuns corect se acordă 2,5 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia
0 puncte.
I. 3. Precizați pentru formule le contabile prezentate, operațiile economico -financiare
care le -au generat: 10 puncte
a – acordare avans furnizorilor de bunuri și servicii
b – subscriere capital social
c- plată obligații față de creditor
d – înregistrare impozit pe dividende
Pentru fiecare asociere corectă se acordă 2,5 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa aces tuia
0 puncte.
Subiectul II_____ ____________________________30 puncte
II.1 . Realizați corespondența între coloane: 15 puncte
1-c, 2-e, 3-a, 4-b, 5-d.
Pentru fiecare răspuns corect se acordă 3 puncte. Pentr u răspuns incorect sau lipsa acestuia 0
puncte.
II.2 Stabiliți informațiile corecte care completează spațiile libere: 15 puncte
(c) Datorii; (b) creanțe; (c)terți; (d) cumpărare; (e) vânzare.
Pentru fiecare răspuns corect se acordă 3 pu ncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia
0 puncte.
Subiectul III______________ _______________30 puncte
III.1 Realizați analiza contabilă: 30 puncte

133
10. % = 5121 3570
4091 3000
4426 570

11. % = 401 9520
301 8000
4426 1 520

12. 401 = % 9520
403 5950
4091 3000
4426 570

13. 403 = 5121 5950

14. 4111 = % 17850
701 15000
4427 2850

15. 413 = 4111 17850

16. 5113 = 413 17850
% = 5113 17850
5121 17815
667 35

17. 1012 = 456 1000
456 = 5121 1000

18. 4427 = % 2850
4426 1520
4423 1330

Pentru fiecare formulă contabilă simplă se acordă 2,5 puncte iar pentru fiecare fo rmulă
contabilă compusă corectă se acordă 3 puncte. Pentru răspuns parțial corect se acordă 1
puncte respectiv 1,5 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia 0 puncte.
10 pct. din oficiu.
Total – 100 de puncte

134
Anexa 10
TEST DE EVALUARE SUMATIVĂ
Contabilitatea stocurilor
Modulul: CONTABILITATE
Clasa :
Numele si prenumele elevului: Data susținerii testului:

Subiectul I____________________________ __30 puncte
I.1 Alegeți varianta corectă: 10 puncte
1. Formula contabilă 121 = 707 reprezintă:
a. închiderea contului Venituri din vânzarea produselor finite
b.închiderea contului Venituri aferente costurilor stocurilor de produc ție
c. închiderea contului Venituri din vânzarea produselor reziduale
d.închiderea contului Venituri din vânzarea mărfurilor
2.Înregistrarea obținerii de produse finite , se înregistrează în contabilitate astfel:
a.411 = 701
b.711 = 345
c.345 = 711
d.121 = 711
3.Materiile prime constituie :
a) substanța de bază din care se compune produsul finit ;
b) consumabile care ajută la procesul de fabricație ;
i) materiale destinate a fi consumate sau vândute ;
j) bunuri materiale folosite la mai multe circuite economice ;
4. Care din următoarele înregistrări semnifică înregistrarea achiziției unui obiect de
inventar :
a. 303 = 401 d. 602 = 303
b.303 = 404 e. 303 = 5311
c.302 = 401
5. Contul 301 „Materii prime” este un cont :
a. de pasiv ;

135
b.de activ ;
c.bifuncțional.
I.2. Răspu ndeți prin adevărat (A), sau fals (F) la următoarele enunțuri: 10 puncte
m) Contul 301 „Materii prime” se debitează cu intrări de stocuri și se creditează cu ieșiri
sau consumuri de stocuri .
n) Contul 404 ”Furnizori de imobilizări” evidențiază datoriil e din cumpărări de bunuri și
servicii.
o) Contul 371 "Mărfuri " înregistrează operațiile de intrări și ieșiri de mărfuri
p) Reformulați enuntul/enunțurile false astf el încât să devină enunț / enunțui adevărate.
I. 3. Precizați pentru formulele contabile prezent ate, operațiile economico -financiare
care le -au generat: 10 puncte
a.371 = 401
b.707 = 121
c.411 = 707
d.607 = 371
Subiectul II_____________________ ________30
puncte
II.1 . Realizați corespondența între coloane: 15 puncte
A B
1. Contul 301
„Materii prime” a) este un cont rectificativ al valorii de intrare a produselor
2. Contul 401
„Furnizori” b) înregistrează operațiile de intrări și ieșiri de mărfuri
3. Contul 348
„Diferențe de
preț la produse” c) înregistrează evidența stocurilor de stinate consumului
4. Contul 371
„Mărfuri” d) evidențiază costul mărfurilor vîndute
5. Contul 607
„Cheltuieli
privind
mărfurile” e) înregistrează datoriile față de furnizori pentru aprovizionări de stocuri
II.2 Stabiliți informațiile corecte care comple tează spațiile libere: 15puncte

136
Furnizorii reprezintă …………. (a) …………. iar clienții reprezintă ……………. (b) ………….. pe care
le angajează agentul ecoomic în relațiile cu ………… (c) ………., cu ocazia desfățurării
operațiilor de ……… (d) ……. și ……… (e)……….
Subiectul III_________________________ ____30 puncte
III.1 Realizați analiza contabilă și întocmiți formulele contabile pentru următoarele
operații:
1. Se aprovizionează materii prime de la furnizori în valoare de 5000 lei, TVA 19% .
2.Se achitiționează marfurilor, în valoare de 10000 lei, TVA 19% .
3.Se înregistrează vânzare de mărfuri în valoare de 3000 lei TVA 19% .
4.Se dă în folosință materii prime în valoare de 2500 lei .
Notă: Toate subiectele sunt obligatorii!
Se acordă 10 de puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărțirea la 10 a
punctajului total. Nota finală se rotunjește numai dacă este mai mare de jumătatea din
valoarea unui punct. Ex. 6.5 – voi trece nota 7.

137

BAREM DE CORECTARE ȘI NOTARE
Subiectul I________________________ __________30 puncte
I.1 Alegeți varianta corectă: 10 puncte
1 – d; 2 – c, 3 – a; 4 – a; 5 -b.
Pentru fiecare alegere corectă se acordă 2 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia 0
puncte .
I.2. Răspundeți prin adevărat (A), sau fals (F) la următoarele enunțuri: 10 puncte
a – A; b – F; c – A; d – Contul 404 ”Furnizori de imobilizări” evidențiază datoriile din
cumpărări de imobilizări.
Pentru fiecare răspuns corect se acordă 2,5 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia
0 puncte.
I. 3. Precizați pentru formulele contabile prezentate, operațiile economico -financiare
care le -au generat: 10 puncte
a – achiziție mărfuri de la furnizori
b – închiderea contului 707 „Venituri din vânzarea mărfurilor”
c- vânzare mărfuri către clienți
d – descărcare gestiune mărfuri
Pentru fiecare asociere corectă se acordă 2,5 puncte. Pentru r ăspuns incorect sau lipsa acestuia
0 puncte.
Subiectul II_____ ____________________________30 puncte
II.1 . Realizați corespondența între coloane: 15 puncte
1-c, 2-e, 3-a, 4-b, 5-d.
Pentru fiecare răspuns co rect se acordă 3 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia 0
puncte.
II.2 Stabiliți informațiile corecte care completează spațiile libere: 15 puncte
(d) Datorii; (b) creanțe; (c)terți; (d) cumpărare; (e) vânzare.
Pentru fiecare răspuns corect se acordă 3 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia
0 puncte.
Subiectul III______________ _______________30 puncte
III.1 Realizați analiza contabilă: 30 puncte

138
a. % = 401 5750
301 5000
4427 750

b.% = 401 11900
371 10000
4427 1900

c.411 = % 3570
707 3000
4427 570

d.601 = 301 2500

Pentru fiecare formulă contabilă simplă se acordă 6 puncte iar pentru fiecare formulă contabilă
compusă corectă se acordă 8 puncte. Pentru răspuns p arțial corect se acordă 3 punct respec tiv
4 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia 0 puncte.
10 pct. din oficiu.
Total – 100 de puncte

139
BIBLIOGRAFIE
1. DEX. Dicționarul explicativ al limbii române, Editura Univers Enciclopedic,
București, 1998
2. Teaciuc, M. ș.a. – Bazele contabilității, Eurostampa 2000, paginile 7 -8
3. O. Bojian – Contabilitatea întreprinderilor, Ed. Economică, București, 1999
4. Violeta Isai – Contabilitate de gestiune, Ed. Didactică și Pedagogică, ediție actualizată,
București, 2004
5. Violeta Isai – Contabilitate financiară, E d. Didactică și Pedagogică, ediție actualizată,
București, 2003
6. Octavian Bojian – Bazele contabilității, Ed. Eficient, București, 1997
7. Ghe. Talaghir, Ghe Negoescu – Contabilitatea pe înțelesul tuturor, Ed. All, București,
1998
8. Ministerul Finanțelor Publice – Reglementări contabile pentru agenți economici, Ed.
Economică, București, 2002
9. Ignat, I., Luțac,Gh. – Exigențe ale modernizării învățământului economic românesc, în
“Restructurarea teoriei economice”, Ed. Economică, București, 1996, p.124
10. Daniela Crețu, Adriana Nicu, Pedagogie pentru definitivat și gradul didactic II, Editura
Universității Lucian Blaga, Sibiu, 2009, pp. 149 -166
11. Constantin Cucoș, Teoria și metodologia evaluării, Editura Polirom, 2008, București,
p. 89.
12. Zaharie, Danteș – Formarea continuă a profesoriloe de Științe tehnologice în societatea
cunoașterii, CCD Mureș, 2012, p.227
13. Cerghit, Ioan – Metode de învățământ, Ed. Polirom, București, 1997, p.57
14. Bădilă, I. – Abordări inovative în didactica disciplinelor economice, Ed. Univ. L.
Blaga, Sibiu , 2015, p.58
15. Tudorică, Roxana –Managementul educației în context european, Ed. Meronia,
București, 2007
16. Bădilă, Daniel – Studiul de caz in predarea -învățarea politicilor de marketing, Ed.
Univ. Lucian Blaga, Sibiu, 2013, p.59
17. Sarivan, L. – predarea învățar ea interactivă centrată pe elev, Educația 2000+, 2009, p.
25

140
18. Cerghit, I. – Metode de învățământ (IV), Editura Polirom, Iași, p. 172
19. Păcurari, O. coord. – Strategii didactice inovative, Ed. Sigma, 2003, p.78
20. Bocoș, M – Teoria și practica cercetării pedagogi ce, Ed. Casa Cărții de Știință, Cluj –
Napoca, 2006, p.7
21. www.roct.ro
22. http://www.roct.ro/firme -de-exercitiu/concept/