Lect. univ. dr. Stegăroiu Carina -Elena [606428]

0
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR
PROGRAMUL DE STUDII: INFORMATICĂ ECONOMICĂ

LUCRARE DE LICENȚĂ

Conducător Științific:
Lect. univ. dr. Stegăroiu Carina -Elena

Absolvent: [anonimizat] – 2019

1

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR
PROGRAMUL DE STUDII: INFORMATICĂ ECONOMICĂ

VALORIFICAREA POTENȚIALULUI PRODUSULUI
MICROSOFT OFFICE ÎN FIRME

Conducător Științific:
Lect. univ. dr. Stegăroiu Carina -Elena

Absolvent: [anonimizat] – 2019

2

Cuprins

MOTIVAREA AL EGERII TEMEI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 2
CAPITOLUL 1 NOȚIUNI GENERALE DESPRE PACHETUL MICROSOFT OFFICE ……… 4
1.1 Deschiderea aplicației și lansarea în execuție ………………………….. ………………………….. …………… 5
1.2 Elementele ferestrei Excel ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 5
1.3 Gestionarea registrelor de calcul ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 6
1.4 Sortarea și filtrarea datelor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 7
1.5 Diagrame (Grafice ) Excel ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 8
1.6 Crearea unei diagrame ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 11
CAPITOLUL 2 FOLOSIREA APLICATIEI MICROSOFT EXCEL IN PRELUCRARE
DATELOR IN PROCESUL DE EVALUARE INTR -O UNITATE SCOLARA
……….. Error! Bookmark not defined.
2.1 Ipoteza de lucru. Obiec tivele cercetarii ………………………….. …….. Error! Bookmark not defined. 3
2.2. Tipuri de lectii utilizate in procesul instructiv – educativ ………… Error! Bookmark not defined. 7
2.3 Lectii experimentale ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 22
2.4 Studiul statistic.Prezentarea si interpretarea rezultatelor ………………………….. ………………………. 32
2.5 Matricea corelațiilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 36
Concluzii ………………………….. ………………………….. …………………………. Error! Bookmark not defined. 8
Bibliografie selectiva: ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 39

3

MOTIVAREA ALEGERII TEMEI

Evoluarea societății umane în ultimul timp , marcată de transformarea ei dintr -o
societate agrară în societae industrială și apoi una predominant informatică, și -a amprenta t
toate subsistemele sale , a direcțiilor de acțiune și a adecvării mijloacelor utiliz ate impunând
un ritm accelerat al procesului și mai ales, nevoia unei mai sigure orientări pe strategi .
Socotind ritmul din ce în ce mai alert pri n care metodele electronice de stocare,
transmitere a informațiilor și prelucrare ,au evoluat în ultimele decen ii, se poate spune că
viitorul va aduce modific ări la fel de spectaculoase începând cu dezvoltarea tehnologiilor
informatice și accederea masivă a acestora în viața de zi cu zi .
„Societatea informațională”, „societatea inteligentă”, „societate a cunoașterii” sau
„societat e a învățării” sunt atribute ce arată impactul foarte mare al tehnologiilor
comunicaționale și informaționale existente sau ce vor veni asupra schimbului și administrării
cunoștințelor.
Prin acest nou mod de dezvoltare socială orientat spr e cunoaștere, tehnologiile
informațiilor și comunicațiilor au un rol extrem de important în economia societății, dar
intervin și în ameliorarea modului și a calității vieții oamenilor. Internetul prin funcția de
interconectare deschide perspec tive nebănuite prin oportunitățil e directe decurgând din
funcți ile sale, difuzarea de informație și prin aportul la crearea și cunoaștere bunuri cognitive
spre anumite pături sociale din ce în ce mai largi.Prezența rețelele și computerele și a
celorlalte device -uri în mediul de zi cu zi , ofer ă acces către o multitudine de aplicații și
servicii prin interfețe tot mai lejer de folosit .
În această lucrare se încearcă o prezentare a structurii editor ului de calcul tabelar
Microsoft Excel precum și unele aplicații la care se utilizează .
Un sheet furnizează câteva instrumente care se pot utiliza pentru interacțiunea cu
structura baze lor de date.
Îm perspectiva lucrului cu tabelele dintr -o foaie de calcul, se pot folosi o gamă largă
de activități cum ar fi , adăugarea sau eliminarea unor tabele, găsirea și înlocuirea datelor și
rularea acestora ,introducerea datelor într -un tabel .
Constituirea acestei lucrări se referă la programul Microsoft Excel ce este conținut în
pachetu l Office fiind o aplicație folosită pentru calcul tabelar: relații intre coloanele tabelului,
calcule, reprezentări grafice etc.
Fiind program ul ce se ocupă cu ținerea evidenței informațiilor (numere, text etc.),
realizează o multitudine de funcții ale statisticii , matematicii , financiare, etc. cu aceste
informatii si deține formule folositoare îin expunerea acestora int r-un un mod cât mai
profesional . Folosirea Excel beneficiază de de multiple avantaje printre care:
-eficiența lucrului prin posibilitat ea personalizări mediului programului;
– aplicațiile de calcul tabelar se folosesc în procesarea și organizarea informațiilor, în special a
acelora de tip numeric.
Procesorul de tabele Excel conțiine un volum mare de funcții predefinite , prezintă însă si
opțiunea ca utilizatorul sa-si definească propriile funcții, potrivit cerințelor de exploatare a
aplicațiilor.
Un document Excel poate avea o multitudine de utilități, de la simple calcule aritmetice până la evidențe
de tip contabil și financiar. Crearea și procesarea unui document Microsoft Excel presupune
cunoașterea celor mai uzuale caracteristici și operații specifice aplicații lor de calcul tabelar .
Funcțiile permit prelucrări și calcule , pornind de la unele simple spre cele mai complexe.
Microsoft Excel fiind la momentul actual cea mai des utilizată aplicație de calcul tabelar
de aceea am ales sa folosesc acest program pentru realizarea acestei lucrari.

4
CAPITOLUL 1 NOȚIUNI GENERALE DESPRE PACHETUL MICROSOFT
OFFICE

Microsoft Office este un grup de aplicații de birou al firmei Microsoft Corporation .
Aplicațiile principale sunt însoțite și de o aplicație specială suprapusă lor pentru accesarea
unitară de pe o interfață simplă , MS Office – Microsoft Frontpage (constructor de pagini web)
– MicrosoftFotoEditor (editor imagine ) – Micr osoft PowerPoint (aplicație care face prezentări
grafice) – Microsoft Outlook (agendă și client de poștă electronică ) . Microsoft Word ( editor
pentru text) Micr osoft Excel prezentare,analiză și calcul tabelar) – Microsoft Access
(program pentru baze de date) . Există și of erte de la Microsoft care cuprind numai unul sau
doar o parte din aceste programe.
Microsoft Office cuprinde :
Microsoft Access este o aplicație ce se ocupă cu crearea și administrarea unei baze de
date relaționale, care este component al grupului de programe Microsoft Office cunoscut
anterior ca Microsoft Access, este un sistem care combină Microsoft Jet Database Engine
pentru baze de date relaționa le de management , cu o interfața grafica si instrumente de
dezvoltare software . Este un membru foarte cunoscut al Microsoft Office suită de aplicații și
este inclusă în versiunile Professional și de asemenea vândut separat ,dar fiind conținut intr -un
pachet mai mare pentru Windows.
Microsoft Word .Procesor ul de text, care face parte din mai largul pachet Microsoft
Office. Denumirea întreg ă e Microsoft Office Word dar printre utilizatori se definește drept
Microsoft Word , MS Word sau mai scurt Word . Producerea lui a î nceput în 1983 folosindu –
se inițial doar în MS-DOS (pentru ultima d ată MS-DOS fiind 6 în 1993). În 1985 a fost
lansat , Microsoft Word și pe ntru noua platformă Apple Macintosh, începând din 1989 pentru
Windows, Microsoft continuând ruleze pe ambele platforme până astăzi ,chiar să dezovolte
variante pentru smarfone cu siste m de operare Android .
Microsoft Excel . Program ul de calcul tabelar. Cel mai utilizat Software astazi este
pentru calcul tabelar. Excel este conținut al grupului de programe Micr osoft Office și este
disponibil pentru smartfone Android,pc Microsoft Windows cât și pentru Mac OS. Versiuni
actuale disponibile 30 ianuarie 2007 pentru utilizatori Microsoft Excel 2007 (din 30
noiembrie 2006 pentru firme respectiv ca și Excel:mac 2008 – versiune actuală pentru
PowerPC – și Intel -Macs . (analiză de business și calcul tabelar) Microsoft Excel pentru Mac
OS Microsoft Excel 2008 (din ianuarie 2008). Mai vechi sunt 1982 Microsoft Multiplan. 1
aprilie 1992 drept Excel 4.0. Office Excel 2003 (versiunea 11.0). Office Excel 2007
(versiun iea 1.2.2). ianua rie-februarie 2008
Microsoft PowerPoint este program ul pentru birotică, care este parte a suitei de
programe Microsoft Office, folosit spre expunerea unor prezentări grafice. PowerPoint este
utilizat pe scară largă de către studenți , cadre didactice, oameni de afaceri, formatori,etc. Ș i
este printre cele mai răspândite forme de te hnologie convingătoare. A început cu Office 2003,
Microsoft a revizuit de branding pentru a sublinia locul PowerPoint în cadrul suitei Office,
numind -o Microsoft Office PowerP oint,în prezent rulează pe Android și iOS.
Microsoft FrontPage Program ul pentru editare a HTML de la Microsoft , produs care
a fost parte din suita de aplicații Microsoft Office din 1997 până în 2006, după decembrie
2006 a fost schimbat de Microsoft Expression Web Designer. A fost întâi creat de
Cambridge, compania Vermeer Technologies Incorporated din Massachusetts . Dovezi de care
poate fi ușor identificat în directoare prefixate,î n numele de fișiere și în site -uri Web creat
folosind FrontPage. Ca un editor WYSIWYG, FrontPage este proiectat pentru a ascunde
detaliile paginilor de cod " HTML din partea utilizatorului, care să facă posibilă pentru
începători de a crea cu ușurință pagini web si site -uri. (editor vizual de pagini web) Microsoft
FrontPage.

5
Microsoft Outlook este aplicația de client de poștă electronică care face parte din
Microsoft Office dezvoltată de compania Microsoft. D eseori folosit în prin cipal ca o aplicație
de e-mail, include și un calendar , Task Manager, Cont act Manager . Se folosește ca un
program de sine stătătoar , sau lucrează cmbinat cu Microsoft Office SharePoint Server și
Microsoft Exchange Server pentru mai mulți clienți într-o organizație sau un grup , pot fi
calendare și căsuțe poștale împărtășite, liste SharePoint și calendare de întâlniri. Microsoft
Outlook.
Microsoft Photo Editor Aplicație de editare imagine găsit în MS Office 97 -variante
construite pentru Windows XP, clasificate ca fiind unul dintre Microsoft Office
Tools.Aplicația este un instrument de lucru în grafică raster având instrumente pentru
editarede texte, a face GIF transparent , negative , ajusta re gama, și multe altele. (editor pentru
fotografie ) Microsoft Photo Editor.

Principali competitor i din piață pentru formatele fișier elor Microsoft sunt
"OpenDocument Format" (ODF), acesta fiind adoptat ca standard oficial ISO în
anul 2006 (standardul ISO/ IEC26300:2006). Formatul Open Document este utilizat într -o
categorie largă de programe, cum ar fi suita liberă Open Office.org , Sun Star Office , IBM
Lotus Notes sau K Office .
Totuși, utili zatorii de MS Office folosesc și articoleîn format OpenDocument, dacă
instalează plugin -ul ODF gratuit , creat de firma Sun Microsystems .
1.1 Deschiderea aplicației și lansarea în execuție
Pornirea și lansarea în execuție a aplicației se face urmând :
Start→ (Toate Programele) All Programs → Microso ft Office → Microsoft Excel
1.2 Elementele ferestrei Excel
Odată lansat programul se va afișa următoarea fereastră:

Fig. 1

1) Butonul Office sau meniul Fișier, deține posibilități pentru operațiile uzuale
(creare, deschidere, salvare cu același/alt nume, imprimare, închidere, stabiliri opțiuni etc.)
2) Bar a Acces rapid – asigură conține opțiuni de acces rapid ale comenzi lor pentr u
anularea și reexecutarea unei comenzi , salvarea unui document, etc.
3) Bara de titlu – expune titlul registrului și numele programului,
4) Buton (Close) pentru închidere – închide aplicația Excel .

6
5)Bara de meniu –conține, comenzile Excel grupate în meniuri; care vor afișa pe
panglica a butoanele care includ opț iunile , grupate (Exemplu: Inserare afisează bara cu
butoane pentru inserare a unui tabel , unui antet , unei imagini/miniaturi, subsol, etc.)
Fig. 2
6) Panglica – folosită în scopul accesul ui rapid către principalele funcționalități ale
Excel. Când bara de instrumente nu se afișează , dezactivă m comutatorul Minimizare panglica
deschizînd lista ascunsa Particularizare bara de ins trumente din bara Acces rapid .Pentru orice
opțiune din bara de meniu se afisează altă bara de instrumente. Unele butoane au, alaturi sau
dedesubt, un buton care indică faptul ca, la activ are cu mouse -ul, se vor deschide într-un
submeniu; alte butoane au, în coltul din dreapta jos (exemplu: Font) un buton lansat or, care
la activare, afisarea unui dialog pentru optiuni (dialogul este similar celui afisat prin meniu la
versiunile Excel precedente).
7) Zona de lucru sau foaia de cal cul (Sheet) curenta. Când se deschide un registru de
calcul conține initial 3 foi de calcul, etichetate drept Foaie1, Foa ie2, Foaie3 în partea de jos a
fiecărei ferestre .
Oricare foaie de lucru se organizează în rânduri și coloane . Foile de ca lcul folosesc un cadru
pentru etichetarea coloanelor și liniilor:
– Coloanele – numite cu literele alfabetului – pentru fiecare foaie de lucru sunt 16384 de
coloane inițial , notate A-Z, AA -AZ,… ZA…ZZ, AAA -AAZ, notarea fiind dispusă în partea
de sus a ferestrei;
-Poziția curentă este indicată în foaie: ca un chenar mai gros, indicator de celula – prin litera si
numarul desemnând coloana respectiv linia curenta în Caseta Nume.
– Rândurile sunt numerotate 1 – 1.048.576. C oloana are, initial, o latime de 2,5 cm iar liniile o
înaltime de 0,6 cm ( printarea unei foi de lucru la dime nsiuni inițiale , latimea ei ar fi de cca.
469 m iar lungi mea totala de 7296 m). Intersecț ia dintre o coloana și un rând se nume ste
celula. A dresa fiecărei celule e formata din literele coloanei urmate de numarul rândului, la
intersectia carora se afla.
-Caseta Nume ,din bara de formule, arată adresa celulei în care se lucrează si permite
deplasarea rapida la o anumita celula a carei adresa se tasteaza în caseta sub panglica în
partea stânga .
8) Etichete registre – bara aceasta în care sunt afisate numele foilor de lucru.
Foile de lucru noi sunt denumite automat Foaie1. P oate fi trecut la o altă foaie făcând
clic pe numele ei din etichetă .
9) Când un registru conț ine foi multiple , nu pot sa apărea numele tuturor în bara de
derulare a foilor de lucru .
În bara de derulare a foilor de lucru au mai fost patru butoane prevă zute ce permit
navigarea între foile registr ului.Aceste butoane permit doar derularea etichetelor cu numele
acestora și nu realizeaza selectarea foilor .

1.3 Gestionarea registrelor de calcul
Lansarea în executie. Excel deschide, automat, un document nou cu numele implicit
Registru1 .Crearea unui registru .Pentru a crea un registru în ori ce alt moment al sesiunii
Excel . Butonul Creare n oul registru de calcul va primi, automat, numele Registru2,
Registru3…, urmând ca la prima salvare acesta sa fie înlocuit cu cel dat de utilizator. Registru
de calcul necompletat .

7
Modificarile efectuate asupra registrului devin efective doar în momentul salvarii acestuia
pe disc. Salvarea unui registru ca.
Salvarea registrului nou se face cu butonul (Excel 2007) sau meniul (Excel 2010) Salvare
Office Fisier sau prin butonul Salvare din bara Acces rapid. Se va afisa un dialog în care :

Fig. 3

1. Nume fișier se trece titlul care îl vrem fără extensia pentru registru.
2.Tip fișier – se alege form atul de salvare pentru registru.
3. în lista ascunsă Salvare se alege discul (partiția) pe care se salvează registrul (dacă este
cazul, se folosește legătura Răsfoire dosare pentru a alege discul și dosarul dorit).
4. Se apasă butonul Salvare sau Enter .

1.4 Filtrarea și sortarea datelor

O parte integrată în analizei datelor este sortarea datelor. Având opțiunea de a se
sorta.i date dupa text (de la A la Z sa u de la Z la A) și dupa date ș i ore (de la cea mai veche la
cea mai noua sau invers) în una sau mai multe coloane dupa numere (de la cel mai m ic la cel
mare sau invers).Există posibilitatea sortare după dupa format sau o lista de coloane (cum ar
fi Mediu , Mic sau Mare ), setul de pictograme inclusiv sau culoarea celulei .i a fontului.
Odată cu registrul de lucru se salvează și criteriile pentru sortare, pentru a se reaplic a
de fiecare data când deschide ș i registrul fiecarui tabel Excel, dar nu și pentru interval ul de
celule.
Sortarea simpla si complex, sortarea datelor dintr -un tabel se poate face în mai multe
feluri. Doua modalitati ar fi.
-sortarea simpla ( select ăm o celulă din capul de tabel și comparativ cu aceasta face sortarea,
ascendent sau descendent);
– sortarea complexa (poate fi făcută în functie de mai multe caracteristici până la 64 de
coloane simultan).
1 Sortarea complexa – sortarea în ordine alfanumerica descendenta sau ascendenta se
face dupa mai multe criterii. .
2. Sortarea simpla – se face dupa o singura coloana sau linie din tabel sortarea în
ordine alfanumerica ascendenta sau descendenta.
Datele Filtrate
Într-o foaie de lucru se pot găsi rapid valorile dorite filtrând informațiile . Există
posibilitatea filtrării după mai multe coloane de date sau doar după una. Cu filtrarea, se
controlează nu doar ceea ce nu doriți să vedeți ci și ceea ce se dorește a se vedea .Avănd
variante de filtrare crearea de filtre specifice pentru a afișa exact datele dorite în baza
selectărilor efectuate într -o listă .

8
Filtrarea de date. S e ascund rânduri întregi dacă valorile din una sau toate coloane nu
respectă regulile de filtrare. Se pot aplica filtre pentru text valori sau numerice.
Fig. 4

Fig. 5

1.5 Diagrame (Grafice ) Excel

1. Gestiunea graficelor folosind Office Excel, datele prezentate în tabele sunt expuse
în forma grafică.G raficul este un instrument necesar îi util în re prezentarea c orectă a datelor,
astfel că oferă un impact vizual imediat. Altfel spus, graficele se înțeleg mai usor "dintr -o
privire" decât liniile si coloanele de date.
Excel crează mai multe tipuri de grafice. Unele din ele sunt bidimensionale (2D),
altele tridimensionale (3D). M ajorita tea tipurilor de grafice, au cel putin doua subtipuri sau
variante. Un grafic se desfasură pe doua axe:
• axa valorilor – axa Y, pe care sunt reprez entate seriile de date
• axa orizontala – axa X, numita si axa categoriilor
.
Un set de valori care descriu evoluția unei mă rimi reprezintă o serie de date .
Un grafic contine mai multe obiecte care pot fi selectate si modificate individual La
graficele 3D este folosită pentru a treia dimensiune axa Z..

9

Fig. 6

Tipuri de diagrame

Excel permite prezentarea datelor în tabele de formă graf ică cu ajutorul diagramelor. .
Există multe feluri de diagrame, principalele pot fi următoarele:
a) Graficul linie prezintă evoluția mărimi lor pentru fiecare intervalel al variație i
acestea fiind egale. Când intervalele de variație nu ar fi egale se va folosi un grafic (dispersat)
XY. În grafic se va obține câte o linie pentru fiecare serie de date.
b) Grafic ul bară es te folosit pentru compararea obiectelor neconectate în timp .
Aratând o variație negativă barele ce află la stânga punctului de referință, pe când cele spre
dreapta arată o variație pozitivă .
c) Intr-un grafic circular se prezintă mărimea părților raport at la întreg .
d) Un grafic prin puncte – XY (Dispersat) se aseamănă cu unul linie, diferind faptul că
prezintă evoluția mărimi lor la care intervalele de variație diferă .
e) Graficele coloană sunt în general folosite pentru prezentarea variației în timp a
mărimi lor necontinue .
f),Graficele inel expun dimensiunea secțiunilor unui întreg. Diferența se află forma
diagramelor ce pot arăta mai multe serii de date .Totalitatea inelelor expun informațiile dintr –
o serie de date.
g) Oricare categorie deține axa pr oprie . Valorile redate în lungul acestor axe.
Graficul radar este rezultatul din unirea punctelor date lor ce conțin aceiaș semnificație
pe toate axele.
h) Grafic suprafață (arie) reprezintă fluctuația în volum a u nor serii de date. Este
folosit graficul arie pentru cifrele referitoare la producție și la vânzări, pentru a evidenția
cantitatea sau volumul schimbării și pentru a arăta modul în care volumul se modifică în timp.

10
Fig. 7

11
Fig. 8

1.6 Crearea unei diagrame

Graficul se pot e face în foaia de lucru curentă sau se pot plasa din registrul de calcul
curent într-o nouă foaie de lucru nouă

Deschideti un registru de calcul nou în Excel .

Fig. 9

Foaia de lucru 1 contine vânzarile dintr -o librarie pentru câteva articole, pe durata
unei saptamâni.

În sheet -ul 1 se introduc urmă toarele date:
În baza tabel ului se construi esc doua grafice.
Un grafic contine cinci serii de date: vânzarile efectuate luni, marti, miercuri, joi si vineri.
În grafic sunt expuse vânzarile di n fiecare zi pentru fiecare articol.

12
-Pentru oricare articol valorile serii lor sunt reprezentate prin bare colorate în mod diferit.
-Barele având culoari asemănătoare sunt in aceeasi serie.
Următorii pasi trebuie parcurși :
a) Pasul unu în executarea unui grafic este alegerea datelor din sheet .
Urmatoarele reguli se vor respecta pentru selectarea datelor:
Datele din grafic să fie introduse în coloane și linii , care pot să nu fie adiacente (celulele
nediacente se selecteaza tinând apasata tasta <Ctrl>).
Etichet ele (textele) care se utilizeză în grafic trebuie puse în primele coloane și primele linii
ale tabelului.
Pentru aplicatia curenta se selecteaza domeniul de celule A1:D6
b) Din g rupul Diagrame se alege tipul si subtipul de diagrama din meniul Inserare, (în caz ul
alicatiei tipul

Fig. 1 0

Fig. 1 1

13

CAPITOLUL II : FOLOSIREA APLICATIEI MICROSOFT EXCEL IN
PRELUCRARE DATELOR IN PROCESU L
DE EVALUARE INTR -O UNITATE SCOLARA

ASPEC TELE CERCETĂRII PEDAGOGICE

2.1 Ipoteza de lucru. Obiectivele cercetării
În această lucrare am pornit de la ipoteza că înțelegerea capitolelor de informatică
corespunzătoare bazelor de date și comerțului electronic este o necesitate posibil a fi realizată
dacă se folosesc metode și tehnici diferite și diferențiate de la caz la caz ce vor stimula
dezvoltarea potențelor creative ale elevilor.
Având la bază această ipoteză și ținând cont de faptul că ea se află într -o strânsă
relație cu tipurile de metode și mijloace didactice folosite în procesul de predare -învățare –
evaluare, cu niv elul anterior de pregătire al elevilor la disciplina “Informatică – tehnologii
asistate de calculator”, cu dotarea laboratoarelor de informatică și cu unele particularități
biologice, psihologice și sociale ce pot fi surprinse la variabilele alese pentru s tudiu, am
căutat să găsesc modalități cât mai eficiente, care să contribuie la cultivarea capacităților
creatoare ale elevilor.
Pe de altă parte, am presupus că identificarea unor corelații complexe între aceste
seturi de variabile este de natură să ofer e soluții pentru optimizarea procesului didactic la
disciplina Informatică, în general, și la capitolele specifice bazelor de date, în special.
Obiectivele cercetării au vizat:
 identificarea entităților definitorii pentru sporirea eficienței procesului
instructiv la disciplina Informatică, la capitolele referitoare la baze de date;
 verificarea eficienței metodelor active de predare -învățare -evaluare,
modalitățile și felul în care trebuie aplicate, îmbinarea lor cu alte metode;
 identificarea unor corelații între variabilele structurale cognitive,
biologice, psihologice și sociale;
 estimarea valorii predictive a acestor corelații.
Pentru verificarea ipotezei pe obiectivele stabilite am utilizat o metodologie de
cercetare pedagogică și metodică specifică pe lâ ngă cea științifică de specialitate inițială. M –
am axat pe o tematică intradisciplinară specificată de tema lucrării; după direcția abordării
cercetării cercetării aceasta a fost una longitudinală și sincronică, iar după funcție descriptiv –
analitică.
După gradul de organizare, cercetarea a fost sistemică, cu o planificare și organizare
prealabilă.
Cercetarea efectuată se dorește constatativă și ameliorativă după finalitate, iar după
esență, de îmbinare a teoriei cu practica pozitivă acumulată. După met odologia utilizată,
cercetarea a fost una experimentală.
Cercetarea a presupus două clase a XII -a A și XII -a B Seral cu profil Transport, anul
școlar 2017 -2018 ambele de la Colegiul Tehnic „Henri Coandă”, Târgu Jiu, Județul Gorj.
La ambele clase am viza t disciplina TIC (1 oră pe săptămână). În cazul primei clase
laboratorul de informatică a avut în dotare 24 de calculatoare Pentium 333 MHz, iar la a doua
clasă s -a lucrat cu un laborator cu 25 de calculatoare Pentium 1,7 GHz.
Variabilele structurale luat e în studiu au fost:
– nota inițială , obținută la un test de evaluare predictivă înainte de
începerea capitolului de comerț electrnic;
– nota finală , obținută la un test de evaluare sumativă la finalul
capitolului;

14
– media la matematică, la finalul anului școlar 2004 -2005, considerând
că aceasta caracterizează nivelul global de pregătire la această disciplină;
– valorile rezultate în urma aplicării unui test sociometric, notat de mine
1/0/-1, în care elevii atribuie fiecăruia din colegi una din valorile 1,0 sau –1 în
funcție de simpatia – antipatia reciprocă;
– numărul de absențe, acumulate de fiecare elev la disciplina Informatică
pe perioada efectuării cercetării, din semestrul II al anului școlar 2017 -2018;
– sexul – am considerat că există o dependență între sexul elevului și
interesul manifestat pentru pregătire și rezultatele finale ale cercetării mi -au
confirmat ipoteza; am notat cu 1 sexul masculin și cu 0 sexul feminin pentru a
putea studia corelațiile cu celelalte variabile cantitative lute în calcul;
– mediul de proveniență, urban sau rural, l -am introdus pentru a verifica
dacă există vreo dependență între acestea și celelalte varibile luate în calcul;
– situația de familie am considerat -o importantă pentru studiul întreprins
și rezultatele obținute mi -au demostrat că am avut dreptate, ea putând interveni de
mai multe ori ca o varibilă perturbatoare;
– sănătatea, este o variabilă pe care experiența la catedră mi -a
demonstrat că trebuie să o iau în calcul, de ea depinzând, intr -o măsură nu tocm ai
mică, performanța școlară, intervenind uneori în mod nedorit ca o variabilă
perturbatoare.

Metodologia cercetării
Cercetarea pedagogică aduce pe plan superior explicarea unor fenomene educaționale,
precum și elaborarea unor predicții privind efectele programelor educaționale în planul de
dezvoltare al personalității, a evoluției muncii ca intervenție a unor factori.
Cercetarea pedagogică se face cu ajutorul metodelor de investigare adecvate scopului
propus de cel care cercetează.
Ioan Nicola afirmă c ă: “metoda de cercetare include un ansamblu de strategii prin care
se poate ajunge la obținerea unor rezultate noi care să asigure perfecționarea și optimizarea
acțiunii educaționale ”.
Pentru realizarea prezentei lucrări am folosit o serie de medode de cercetare
recomandate de pedagogii cu experiență în literatura de specialitate.
Cu ajutorul acestor metode am surprins fenomene, am notat rezultate, am luat măsuri
pentru îndreptarea unor insuccese fiindcă tema a fost urmărită pe parcursul mai multor ani
școlari.
Cercetarea nu am făcut -o sporadic, ci în mai multe etape, întâi pe un colectiv de elevi,
apoi pe mai multe colective.
În studiul pe care l -am făcut, am folosit ca material de bază practica instructiv –
educativă, urmărind cauzalitatea și legăturil e reciproce ale fenomenelor educaționale.
Am folosit, de asemenea, studierea în etape:
a) etapa constatativă – etapa când copii învață primele noțiuni de pagini WEB și se
familiarizează cu noțiunea de comerț electronic;
b) etapa formativă – când se formează deprinderile de a proiecta și de a rezolva diferite
probleme legate de bazele de date;
c) etapa finală – această etapă constă în evaluarea rezultatelor.
Pentru înregistrarea rezultatelor obținute necesare la elaborarea lucrării, am folosit
următoarele metode:

15
METODA OBSERVAȚIEI
Această metodă se caracterizează prin urmărirea intenționată și sistematică a unui
fenomen pentru asigurarea adunării unui bogat material faptic, care se prelucrează pentru a
se ajunge la ridicarea lui pe o treaptă superioară: generalizare.
Observația, așa cum se precizează în literatura de specialitate, trebuie să urmărească
un scop precis, fiindcă, cu cât acesta este mai clar, cu atât se poate pătrunde mai adânc în
procesul instructiv -educativ [8][9] .
În ce rcetarea pe care am făcut -o mi-am stabilit la fiecare lecție ce metode și mijloace
de învățământ voi folosi, fiindcă observația se face în mod sistematic (precizându -se toate
problemele și aspectele urmărite). Datele obținute cu ajutorul metodei observație i le-am
notat pentru a putea să fie prelucrate.
Pentru că observația se face pe o perioadă îndelungată, ea cuprinde tot ce este
caracteristic și esențial, iar rezultatele obținute nu pot fi eronate. Este metoda cea mai des
folosită de cercetători.

EXPERI MENTUL PEDAGOGIC
Este metoda cu ajutorul căreia fenomenele urmărite sunt provocate de cercetător,
acesta modificând condițiile lor de producere în conformitate cu scopurile urmărite.
Experimentul pedagogic, ca metodă și ca rezultat este superior metodei observației,
fiind o metodă fecundă și riguroasă în cercetarea pedagogică, pentru optimizarea procesului
educațional, este expresia unei idei sau unei ipoteze și se organizează pentru a testa ipoteza
respectivă.
Această metodă de cercetare se desfășoară î n trei etape:
a) faza de constatare – am notat ce și -au însușit și ce nu și -au însușit elevii pe
baza lecțiilor zilnice, a temelor curente, a discuțiilor din cadrul orelor de matematică.
b) faza de experiment propriu -zis (lucrări de control, fișe, teme, teste).
c) faza finală (faza de control) – etapa fundamentală.
În cadrul experimentului, am făcut comparație între diferite clase de elevi.
Ca metodă de cercetare, experimentul este de mai multe feluri:
– experiment preliminar;
– experiment individual;
– experiment colec tiv;
– experiment de laborator;
– experiment natural.
În munca mea didactică am folosit experimentul natural prin aplicarea de teste legate
de conținutul lecțiilor și al programei de învățământ.

METODA CONVORBIRII
Este denumită de Ioan Nicola “Metoda convorbirii și a anchetei”. 3 Ea se desfășoară
sub forma unui dialog între cercetător și subiect și este metoda pe care profesorii de
informatică o folosesc cel mai des, în toate etapele unei lecții și toate disciplinele informatice
cuprins e în programa școlară.
Ea se desfășoară sub următoarele aspecte:
a) chestinar scris – care îmbracă forma unei anchete;
b) chestionar oral – convorbire ce se desfășoară pe baza unui plan de
întrebări stabilit înainte de desfășurarea lui.

16
METODA TESTELOR
Testu l este o probă bine definită, care cuprinde o temă sau un grup de teme reunite pe
baza unui criteriu unitar.
Elementele care compun un test se numesc itemi.
Tema sau colecția de teme comportă răspunsuri orale sau scrise. Testul nu se folosește
singur, ci în combinație cu alte metode (de obicei cu experimentul pedagogic sau cu ancheta).
După obiectivul și natura lor distingem opt feluri de teste grupate în trei mari
categorii:
A. Teste de eficiență (de dezvoltare, de inteligență, analitice, de aptitudini, de
comportament)
B. Teste de personalitate (probe obiective de expresie)
C. Teste pedagogice (probe de nivel de conștiință).Aceste teste urmăresc nivelul
de cunoștințe al elevului și răspund scopului cercetării pedagogice.

ANALIZA PRODUSELOR ACTIVITĂȚII
Această metodă constă în: analiza diferitelor produse ale activității elevilor și a
documentelor școlare în scopul relevării unor trăsături ale personalității elevilor. În cadrul
acestei metode am folosit analiza modului cum au fost rezolvate anumite teme, teme care, în
general, au constat în realizarea unor proiecte.

PRELUCRAREA DATELOR (metoda statistică).
Această metodă se folosește în urma aplicării unui experiment, a unei observații, a
unui chestionar, atunci când se obțin o serie de date ce trebuie clasificate, ordonate, prelucrate
statistic pentru a permite relevarea unei legități.
Prin prelucrarea datelor am stabilit nivelul de cunoștințe al unei clase, al unui elev pe
un interval de timp. Datele obținute au fost trecute în tabele și conținutul lo r a fost interpretat
pentru cercetarea pedagogică.
Statistica ajută și la sistematizarea datelor obținute pe baza observației sau prin
cercetarea unor documente. Deci, această metodă lucrează în colaborare cu toate metodele de
cercetare. Metoda statistică ajunge în final la stabilirea unor formule matematice, legi
statistice, verifică ipoteze. Cu ajutorul acestei metode am alcătuit grafice ce au ilustrat nivelul
de cunoștințe.
Pentru realizarea graficelor am folosit din pachetul Microsoft Office XP aplicați a
Excel cu funcțiile puse la dispoziție. Cu ajutorul acestora am prelucrat datele primare obținute
prin: observații, studierea și analizarea produselor activităților elevilor, studiul documentelor
școlare, convorbiri, chestionare și experimentul pedagogic, metodic. Datele obținute în urma
prelucrărilor le -am comentat și am tras concluziile care se impuneau.
La alegerea eșantionului supus cercetării – problema centrală pentru verificarea
adecvată a ipotezei – am ales o clasă, pentru că aceasta întrunea cerin țele de omogenitate din
perspectiva temei, având același nivel inițial în studiul temei. Clasa este eterogenă în
compoziție, cu particularități individuale (ex.: mediul de proveniență). Am aplicat tehnica
grupului unic, în cercetarea acțiune, cu eșantionar e fixă, constantă, cu stabilirea timpilor de
verificare, cu măsurarea diferenței între rezultatele finale și nivelul inițial.
Utilizarea experimentului a evidențiat o serie de limite pe care mi le -am asumat de la
început:
– imposibilitatea cuprinderii tutur or variabilelor necesare;
– nerepetabilitatea în condițiile educației, situațiile fiind unice în
structurarea, desfășurarea, evoluția lor;
– educația presupune scopuri posibile, care nu se supun rigorilor
experimantale (aspecte formative, educative);

17
– inferențe le, generalizările la o populație mai mare sunt riscante, prin
particularitățile individuale variate;
– acționează și restricții morale (nu pot fi introduse măsuri care ar avea
efecte negative asupra elevilor în formare);
– sunt prezente și restricții tehnice privind posibilitățile reale școlare în
realizarea experimentelor, în înregistrarea datelor, în măsurarea cantitativă a
rezultatelor, educația fiind mai ales o problemă de calitate;
– pedagogia nu poate utiliza experimentul după toate regulile sale
științifi ce;
– efectul măsurilor introduse nu se conturează cu ușurință, fie nu este
sesizat la timp, fie nu se introduce corect în context, fie nu se produce, fie s -ar fi
produs oricum, fie se conturează alt efect decât cel așteptat, fie se produce numai
în anumite condiții, fie este rezultatul unor factori neglijați.
Oricât de utile ar fi metodele de colectare a datelor și tehnicilor de prelucrare a
acestora, ele nu pot înlocui imaginația cercetătorului, manifestată în interpretarea datelor, în
analiza lor teoretică . De aceea sunt necesare: acumularea de experiență în cercetare și
exersarea permanentă a imaginației creatoare.
2.2 Tipuri de lecții utilizate în procesul instructiv -educativ
Lecția de asimilare de noi cunoștințe – varianta lecție introductivă începe cu
momentul organizatoric care presupune stabilirea prezenței și absențelor, a aspectelor legate
de disciplină și asi gurarea materialelor didactice necesare lecției.
Profesorul prezintă mai întâi structura capitolului, menționând că acest capitol se
desfășoară pe parcursul mai multor ore.
După realizarea schemei la tablă urmează etapa de operaționalizare în structura lec ției.
Operaționalizarea se realizează cu ajutorul unei teme, la A pentru întreaga clasă și B
pentru elevii care lucrează mai rapid.
Se pun apoi întrebări să se vadă dacă elevii au cunoștințele necesare cu care să
lucreze.
Urmează munca independentă a elevi lor, supravegheată de profesor, stabilirea
rezultatelor cu clasa pentru tema A. Se stabilește rezultatul și pentru tema B.
Urmează tema pentru acasă .
Se apreciază apoi de către profesor participarea elevilor la însușirea noilor cunoștințe
și se comunică a cestora necesitatea scoaterii ideilor principale de la lecția ce urmează,
deoarece urmează o lecție dezbatere.
Lecția de asimilare de noi cunoștințe se poate desfășura și în viziunea intensiv –
participativă și presupune însușirea eficientă, activă a cunoștințelor de către elevi. În această
viziune lecția cuprinde momentul organizatoric, care presupune stabilirea prezenței și a
disciplinei școlare, asigurarea condițiilor didactice materiale necesare desfășurării activității.
Profesorul prezintă structu ra capitolului. Apoi se precizează titlul primei lecții, se
prezintă succint cunoștințele urmând însușirea în clasă a lecției de către elevi și în final
evaluarea cunoștințelor asimilate prin teme, probleme cu aspect operațional.
După prezentarea succintă a schemei pe tablă, urmează activitatea de învățare
independentă a fiecărui elev. Însușirea în clasă se desfășoară astfel: citirea lecției în întregime
de către fiecare elev, citirea pe paragrafe, scoaterea ideilor principale pe fiecare paragraf,
scrierea și apoi însușirea fiecărei idei, adăugându -se celei scoase din paragraful anterior.
În timpul însușirii în clasă, profesorul îndrumă munca elevilor, sprijinindu -i pe cei ce
întâmpină dificultăți.
Urmează operaționalizarea, pentru a vedea dacă elevii pot o pera cu noțiunile însușite,
prin intermediul unei teme.

18
Se pun întrebări elevilor pentru a constata dacă au cunoștințele necesare pentru a
rezolva tema.
Urmează munca independentă a elevilor, supravegheată de profesor și stabilirea
rezultatelor cu întreaga clasă.
Se apreciază apoi participarea elevilor la însușirea cunoștințelor și se dă o temă pentru
acasă.
Se precizează apoi necesitatea scoaterii ideilor principale din următoarea lecție
deoarece urmează o lecție dezbatere.
Lecția de asimilare de noi cunoș tințe – varianta dezbatere se desfășoară mai rar, ca
urmare a unei lecții vizită, vizită de documentare sau pe bază de referate. În general, lecția
dezbatere se realizează în forma intensiv -participativă și are următoarea structură:
Momentul organizatoric începe cu stabilirea prezenței și a aspectelor de disciplină
școlară, organizarea clasei și asigurarea condițiilor didactice, verificarea scoaterii ideilor
principale pe caiet de către elevi.
Dezbaterea problemelor ce au fost studiate, iar pe baza concluzi ilor ce se desprind, se
întocmește o schemă pe tablă, concomitent trecând -o și elevii pe caiete.
Operaționalizarea se realizează cu ajutorul unei teme:
A – pentru întreaga clasă;
B – pentru elevii mai rapizi.
Se pun întrebări pentru a constata dacă elevii au cunoștințele necesare pentru a rezolva
tema propusă.
După aceea urmează munca independentă a elevilor, supravegheată de profesor și
stabilirea rezultatelor cu întreaga clasă.
Se dă tema pentru acasă.
Se concluzionează, la final, asupra conținutului și modului în care elevii s -au pregătit
și au participat la dezbatere. De asemenea, se precizează necesitatea unei fișe de observație
pentru modul în care se derulează activitatea, respectiv ce trebuie să urmărească elevii în
cadrul lecției vizită pe care o v or efectua ora următoare.
Lecția de asimilare de noi cunoștințe – varianta lecție mixtă sau combinată se poate
realiza de obicei după un șir de lecții care prin tipologia lor nu au notare. Poate îmbrăca două
forme: clasică și intensiv -participativă.
Lecția mixtă în forma clasică începe cu momentul organizatoric care presupune
organizarea clasei pentru lecție, notarea absențelor, observații privind ținuta elevilor și
curățenia în clasă.
Se verifică apoi cunoștințele însușite anterior.
Verificarea orală se po ate realiza pe baza întrebărilor puse, notându -se doi sau trei
elevi.
Verificarea orală cu ajutorul întrebărilor puse de către profesor permite și notarea
întregii clase, elevii răspunzând în scris la întrebările orale, răspunsurile fiind verificate de
profesor și comunicându -se rezultatele ora următoare.
O altă modalitate de verificare este prin autocontrol pe bază de planșă cu întrebări.
După trecerea timpului se întoarce planșa pe verso și se prezintă răspunsurile corecte
și punctajul.
Elevii schimbă stiloul și lucrează singuri acordându -și punctajul corespunzător.
Verificarea se mai poat e realiza prin intermediul unei fișe cu aplicații.
După trecerea timpului necesar rezolvării, profesorul vine cu o a doua fișă ce conține
răspunsurile corecte, punctajul și încep corecturile realizate de elevi.
Prezentarea noilor cunoștințe se realizează p rin intermediul discuțiilor și dezbaterilor
cu elevii și sub forma unei scheme detaliate pe tablă.
Operaționalizarea noilor cunoștințe se va realiza prin intermediul unei teme:
A – pentru întreaga clasă;
B – pentru elevii care lucrează mai rapid.

19
Urmează m unca independentă a elevilor, sub supravegherea profesorului, se stabilește
rezultatul cu clasa.
Se dă o temă pentru acasă.
De asemenea se anunță elevii clasei că urmează o lecție de formare de priceperi și
deprinderi, fiind necesară sistematizarea cunoști nțelor din lecția anterioară.
Lecția mixtă în viziunea intensiv – participativă începe cu momentul organizatoric,
care urmărește notarea absențelor, observații privind ținuta elevilor, curățenia în clasă, se
creează climatul favorabil desfășurării activită ții didactice.
Se face apoi verificarea cunoștințelor pe bază de chestionar de autocontrol. În general
chestionarul de autocontrol ( figura 4.1) poate avea între 3 și 5 întrebări, în funcție de timpul
afectat verificării.
Răspunsul corect se stabilește cu clasa, se corectează apoi de către elevi. Aceștia
trebuie să sublinieze asemănările și deosebirile între răspunsul corect și cel scris de ei. Se
stabilește punctajul total și apoi media clasei.
Rezultatele obținute pot con firma faptul că elevii și -au însușit cunoștințele predate și
s-au pregătit foarte bine.
Prezentarea noilor cunoștințe se face succint, printr -o schemă simplă la tablă de către
profesor.
Urmează învățarea în clasă a lecției de către elevi, prin citirea înt regii lecții, citirea pe
paragrafe, scoaterea ideilor principale pe fiecare paragraf, scrierea și apoi însușirea fiecărei
idei, adăugându -se celei scoase din paragraful anterior. Se procedează astfel până la învățarea
întregii lecții. În timpul învățării î n clasă profesorul urmărește munca elevilor, sprijinindu -i pe
cei care întâmpină greutăți [14].
Operaționalizarea, pentru a vedea dacă elevii pot opera cu noțiunile însușite, se
realizează prin intermediul unei teme:
A – pentru întreaga clasă;
B – pentru elevii mai rapizi.
Se pun întrebări elevilor pentru a constata dacă pot realiza tema dată.
Cu răspunsurile date de elevi la întrebările puse se completează schema succintă
realizată de profesor la începutul orei. Urmează munca independentă a elevilor sub
supravegherea profesorului, stabilirea rezultatelor cu întreaga clasă pentru A și pentru B.
Se dă o temă pentru acasă.
Deoarece urmează o lecție de formare de priceperi și deprinderi se recomandă
sistematizarea cunoștințelor însușite.
Dacă notarea se face ritmic, profesorul poate întocmi fișa de progres școlar,
instrument foarte util pentru modelarea procesului instructiv -educativ realizat de profesor.
Lecția de formare de priceperi și deprinderi se particularizează prin activitatea
independentă a elevilor consacrată aplicațiilor practice și efectuării unor lucrări. Prin aceste
lecții se formează și se consolidează cunoștințele, care devin operaționale. Nr. crt. Întrebări
Răspuns elev
Răspuns
corect Punctaj
acordat Punctaj
realizat
1.

Figura – Structura chestionarului de autocontrol

20
Variantele lecției de formare de priceperi și deprinderi sunt:
 lecție de formare de priceperi și deprinderi, de inițiere – situație în care
predomină demonstrarea lucrărilor și prezentarea lor de către profesor și apoi lucrează
independent elevii;
 lecție de formare de priceperi și deprinderi, lucrări curente – în care se asigură
parțial prezentarea și demonstrarea lucrării de către profesor, preponderentă fiind munca
independentă a elevilor;
 lecție de formare de priceperi și deprinderi, lucrări complexe – care nu
cuprinde prezentarea și demonstrarea de către profesor, ci doar munca independentă a
elevi lor, asistată de profesor.
Lecția de formare de priceperi și deprinderi, varianta lecție de inițiere începe cu
momentul organizatoric care presupune stabilirea rezultatelor și asigurarea condițiilor
didactico -materiale utile desfășurării unei lecții cu car acter formativ.
Urmează anunțarea, darea temei, care va fi efectuată de elevi cu A – pentru întreaga
clasă și B – pentru elevi mai rapizi.
Pentru soluționarea și rezolvarea temei date se realizează verificarea și completarea
cunoștințelor utile prin întreb ări și cu ajutorul răspunsurilor date de elevi și completate de
profesor.
Urmează prezentarea și demonstrarea de către profesor a unei părți din temă după care
începe munca independentă a elevilor, perioadă în care profesorul supraveghează activitatea
elevilor, ajutându -i pe cei care întâmpină greutăți. Stabilirea rezultatelor se realizează cu
ajutorul întregii clase pentru A și pentru B.
Se dă o temă pentru acasă.
Se concluzionează, la finalul lecției, asupra corectitudinii calculelor efectuate de elevi.
De asemenea se cere elevilor să dezvolte planul de recapitulare dat, deoarece urmează o lecție
de recapitulare.
Lecția de formare de priceperi și deprinderi, varianta lucrări curente începe cu
momentul organizatoric, ce presupune stabilirea prezenței, notar ea absențelor, asigurarea
materialelor didactice și pregătirea elevilor pentru oră. Se precizează apoi tema care este mai
dezvoltată decât în cazul lecției de inițiere.
Se fac aprecieri asupra activității elevilor și se cere dezvoltarea planului de
recapit ulare anunțat, deoarece urmează o lecție de recapitulare.
Lecția de formare de priceperi și deprinderi , varianta lucrări complexe începe cu
momentul organizatoric ce presupune stabilirea prezenței, notarea absențelor și pregătirea
condițiilor pentru lecție , după care se dă o temă complexă A – pentru întreaga clasă și B –
pentru elevii mai rapizi.
Pentru rezolvarea temei date se face verificarea și completarea unor cunoștințe utile,
prin întrebări puse de profesor, la care elevii vor răspunde.
În cazul lecți ei de formare de priceperi și deprinderi, varianta lucrări complexe,
profesorul poate sau nu să realizeze demonstrarea unei părți a lucrării.
În continuare, elevii își desfășoară activitatea independent, timp în care profesorul
supraveghează și îndrumă elevii care întâmpină greutăți. După expirarea timpului de lucru
urmează stabilirea rezultatelor cu întreaga clasă.
În final se concluzionează și se fac aprecieri și de ordin calitativ, respectiv estetica
lucrărilor, rapiditatea calculelor și punerea în pa gină a lucrărilor.
Lecția de recapitulare și sistematizare se caracterizează prin dezbaterea
cunoștințelor însușite anterior, într -o altă ordine sau din perspectiva unei idei principale,
prezentarea cunoștințelor realizându -se într -o altă formă și având la bază un plan de
recapitulare, dat cu o oră înainte, structurat în ordinea cunoștințelor ce vor fi recapitulate.
Lecțiile de recapitulare și sistematizare pot fi: lecții de recapitulare și sistematizare a
cunoștințelor, lecții de recapitulare și sistematiz are a priceperilor și deprinderilor, lecții de
recapitulare și sistematizare a cunoștințelor, priceperilor și deprinderilor.

21
Lecția de recapitulare și sistematizare a cunoștințelor începe cu momentul
organizatoric, ce cuprinde stabilirea prezenței, notarea absențelor, aspectele de disciplină
școlară și condițiile didactico -materiale pentru desfășurarea activității. Urmează verificarea
dezvoltării planului de recapitulare, dat anterior, de către fiecare elev.
Se recapitulează cunoștințele prin folosirea clas ei, dar într -o altă ordine, prin stabilirea
unei scheme logice, foarte detaliat.
Pentru operaționalizarea cunoștințelor recapitulate se dă o temă pentru întreaga clasă
și una în plus pentru elevii mai rapizi.
Se pun întrebări pentru a constata dacă elevii au cunoștințele necesare pentru
operaționalizare.
După ce elevii au răspuns la întrebări, urmează munca independentă a acestora,
supravegheată de profesor, stabilirea rezultatelor cu întreaga clasă astfel: pentru A și separat
pentru B.
Se dă temă pentru acasă.
Se concluzionează în final asupra modului de pregătire a elevilor și în mod
excepțional se pot nota 1 -2 elevi pentru răspunsurile deosebite.
Lecția de recapitulare și sistematizare a priceperilor și deprinderilor se
caracterizează prin următoarea st ructură: începe cu momentul organizatoric, stabilirea
prezenței, notarea absențelor și pregătirea clasei pentru lecție. Urmează verificarea dezvoltării
planului de recapitulare dat elevilor cu o oră înainte.
Se dă o problemă, temă complexă, care solicită p entru rezolvare noțiunile recapitulate.
Se verifică dacă elevii au cunoștințele necesare pentru rezolvarea temei și cu
răspunsurile date se întocmește o minischemă la tablă, pe care elevii să o treacă în caiete.
Urmează munca independentă a elevilor, supra vegheată de profesor, stabilirea
rezultatelor la tema complexă cu întreaga clasă.
Se dă tema pentru acasă.
Se concluzionează asupra modului de pregătire a elevilor și a rapidității cu care se
rezolvă tema, în mod excepțional putându -se nota 1 -2 elevi, cu r ăspunsuri deosebite.
Lecția de recapitulare și sistematizare a cunoștințelor, priceperilor și
deprinderilo r începe cu momentul organizatoric, care presupune stabilirea prezenței, notarea
absențelor, disciplina școlară și pregătirea condițiilor didactico -materiale pentru desfășurarea
lecției. După această etapă se verifică de către profesori dezvoltarea planului de recapitulare
prezentat în ora anterioară.
Dezbaterea materiei se face fie în paralel cu tema anunțată spre rezolvare, fie prin
sistematizarea cun oștințelor însoțită cu o schemă logică, urmată de rezolvarea temei. În cazul
de față profesorul optează pentru dezbaterea problemelor în ordinea inversă a planului dat și
realizarea la tablă a unei scheme mici care este notată de elevi în caiete.
Se dă tem a pentru întreaga clasă și una suplimentară pentru elevii mai rapizi.
Cu ajutorul întrebărilor puse de profesor se va constata dacă elevii au cunoștințele
necesare pentru a rezolva tema.
Urmează munca independentă a elevilor, sub directa îndrumare a profes orului.
Stabilirea rezultatelor se realizează cu întreaga clasă.
Se dă o temă pentru acasă în scopul aprofundării anumitor probleme.
În finalul lecției se fac aprecieri și concluzii cu privire la modul de pregătire și
activitate a elevilor, în mod excepțio nal putându -se nota 1 -2 elevi care s -au remarcat prin
răspunsuri deosebite și rapiditatea activității.
Lecția de verificare și apreciere are drept obiectiv controlul și evaluarea
randamentului școlar, a formării priceperilor și deprinderilor. De obicei se ține în scris și
durează o oră, putând avea următoarele variante:
 lecție de verificare a cunoștințelor ;
 lecție de verificare a priceperilor și deprinderilor ;
 lecție de verificare a cunoștințelor, a priceperilor și deprinderilor.

22
Lecția de verificare a cunoștințelor începe cu momentul organizatoric, stabilirea
prezenței, notarea absențelor și rezolvarea aspectelor legate de disciplina școlară.
Urmează verificarea elevilor prin chestionare, prezentate sub forma unei planșe cu
întrebări și răspunsuri.
După expirarea timpului afectat se prezintă planșa cu răspunsuri (verso) iar elevii
corectează cu creionul lucrările.
Pe baza rezultatelor obținute se face notarea elevilor prin transformarea punctajului și
apoi se concluzionează asupra modului în care s -au pr egătit elevii. Dacă notarea se face
ritmic, profesorul poate realiza fișa de progres școlar.
Lecția de verificare și apreciere a priceperilor și deprinderilor începe la rândul ei
cu momentul organizatoric, ce presupune stabilirea rezultatelor, notarea absențelor,
verificarea aspectelor de disciplină școlară și asigurarea condițiilor didactico -materiale pentru
desfășurarea lecției. Verificarea elevilor este real izată prin fișă cu explicații, formă specifică
pentru aprecierea priceperilor și deprinderilor.
Urmează ca profesorul, de regulă în ora următoare, să facă notarea elevilor prin
convertirea punctajului obținut în note și să concluzioneze asupra modului cum s-au pregătit
elevii.
Lecția de verificare și apreciere a cunoștințelor, priceperilor și deprinderilor
începe cu momentul organizatoric, notarea absențelor și a aspectelor de disciplină școlară.
Verificarea elevilor prin chestionar de autocontrol, cuprinzâ nd aproximativ trei puncte de
teorie și aproximativ 3 cu aplicații.
Stabilirea rezultatelor sau aprecierea prin autocontrol, elevii comparând răspunsul
corect cu cel dat de ei, fac asemănări și deosebiri, stabilesc punctajul și apoi profesorul face
notarea și concluzionează asupra modului de pregătire putând determina media pe clasă. Dacă
verificarea se face ritmic, profesorul poate întocmi fișa de progres școlar.
Evaluarea se realizează prin folosirea fișelor de lucru , fișelor de evaluare care
cuprind item i (itemi cu alegere duală, itemi cu alegere multiplă, itemi de tip pereche, itemi
semiobiectivi, itemi de completare, itemi -întrebări structurate, itemi subiectivi, itemi de tip
eseu, itemi -rezolvare de probleme, itemi de tip eseu structurat). Gradul de di ficultate al fișelor
se diferențiază în funcție de potențialul intelectual al colectivului de elevi.

2.3 Lecții experimentale

2.3.1. Modelul relațional al datelor
Lecția s -a desfășurat la clasa a –XII-a B Seral cu profil Transport, Colegiul Tehnic
„Henri Coandă”, Târgu Jiu, Județul Gorj, an școlar 2017 -2018. Am comparat rezultatele
obținute la această clasă cu cele pe care le -am obținut la o clasă martor (clasa a -XII-a A,
Seral cu profil Transport, Colegiul Tehnic „Henri Coandă”, Târgu Jiu, Județul Gorj), la care
am predat aceleași noțiuni în anul școlar 2017 -2018.
În cursul acestei activități didactice am urmărit formarea unor abilități pe care le voi
enumera în continuare. Astfel, elevul va fi capabil:
– să cunoască importanța proiectării a structurii bazelor de date;
– să identifice corect situațiile în care trebuie utilizate interogări;
– să identifice corect cheia primară și cheile candidate;
– să identifice și să înlăture anomaliile apărute în proiectarea unor
structuri de date;
– să rezolve corect diferite aplicații practice privind proiectarea cât mai
eficientă a unor structuri de date.
Pentru ca elevii să dobândească aceste cunoștințe în urma activităților la
orele de informatică, am folosit metode activ -participative, cum ar fi învățarea prin
descoperir e care, deși presupune un efort mai mare din partea profesorului decât simpla

23
expunere a noțiunilor, prezintă numeroase avantaje , între care fixarea mult mai rapidă și mai
temeinică a cunoștințelor.
La prima lecție a acestui capitol am început cu o recapi tulare a noțiunilor de SGBD,
bază de date, modele conceptuale, insistând mai mult pe modelul relațional.
În general, în aplicațiile de gestiune problema cea mai mare nu o reprezintă
implementarea aplicației de exploatare a bazei de date create cu Microsof t Excel cât
proiectarea unei structuri care să permită accesul cât mai rapid la date și care să sufere decât
mai puține anomalii.
În continuare, le -am propus elevilor spre rezolvare următoarea problemă:
Dorim să ținem evidența facturilor neachitate la o f irmă. Pentru aceasta vom considera tabela
FACTURI cu următoarea structură:
Nr.- factură (numeric (3)); valoare (numeric), TVA (numeric), furnizor (caracter), adresa
(caracter), cod fiscal (numeric).
Pe tablă am scris un posibil conținut al acestei TABEL de date:

Nr. factură Valoare TVA Furnizor Adresa Cod fiscal
121 12000 100 SC info Valcea 123456
123 10000 0 SC all Bucuresti 123568
128 15000 0 SC vil Craiova 123468
129 4000 20 Rvil Valcea 123499

Stabilesc împreună cu elevii cheia primară a relației care este nr. factură.
Analizând această bază de date elevii au observat că există unele neajunsuri:
a) redundanțe de date : unei firme care achită mai multe facturi; se rețin de fiecare dată
adresa și codul fiscal
a) anomalii la actualizare
– anomalie la inserți e: Introducerea datelor despre un furnizor se face atunci când
trimite o factură. Chiar dacă dorim reținerea datelor despre un partener nu putem
face acest lucru până când acesta nu trimite o factură.
– anomalie la modificare: Modificarea adresei sau a codul ui fiscal pentru un
furnizor trebuie realizată în toate articolele unde apare.
– anomalie la ștergere : Achitarea facturilor presupune și ștergerea liniilor
corespunzătoare din tabelă. Putem pierde astfel informații importante despre
furnizor cum ar fi adresa sau codul fiscal.
Prin discuții cu elevii am ajuns la concluzia că pentru a elimina aceste anomalii
trebuie organizată informația în două tabele diferite: una care să conțină informațiile despre
FACTURI și alta care să conțină informațiile despre FURNIZO RI. Pornind de la structura
tabelei inițiale am construit structura următoarelor tabele: FACTURI (nr. factură, valoare,
TVA, furnizor) și alta FURNIZORI (nume furnizor, adresă, cod fiscal).
Datele din tabela inițială au fost reorganizate astfel:

24

FACTURI
NUMAR VALOARE FURNIZOR

FURNIZORI
NUME ADRESA COD_FISCAL

Anomaliile apărute în exemplul anterior provin în realitate din faptul că au fost
așezate în aceeași tabelă informații despre obiecte distincte: furnizori și facturi.
Operația de „spargere” a relației care manifestă anomalii în alte relații poartă numele
de normalizare. Clasele de relații și tehnicile folosite pentru prevenirea anomaliilor se numesc
forme normale.
Procesul de normalizare are la bază noțiunea de dependență funcțională. Definim
dependența funcțională ca o legătură între două atribute din care al doilea poate fi determinat
dacă se cunoaște primul.
De exemplu, pentru tabela anterioară, între numărul facturii și valoare există o
dependență funcțională. Dându -se numărul facturii putem găsi valoarea acesteia. Spunem,
deci, că atributul valoare este dependent funcțional de numărul facturii..
Prima formă normală se identifică cu noțiunea de relație.
Plecăm de la următorul exemplu, considerăm o tabelă care reține codurile produselor
solic itate pe o comandă precum și numărul, data și valoarea comenzii.

Comanda Data Furn. Adresa Cod1 Cod2 Cod3 Cod4 Cant Val
006 01.05.04 F1 GJ a23 b22 c33 10 1298
007 01.09.04 F2 GJ c33 12 1200

Cheia este atributul comandă(nr. comandă). Dar apar anumite anomalii, cum ar fi:
a) cine ne garantează că nu pot fi comenzi cu mai mult de 4 produse?
b) cine ne garantează că toate produsele, chiar dacă sunt cel mult 4, au aceiași cantitate?
c) unde punem prețul fiecărui produ?
d) prelucrări de tipul valoare totală a c omenzilor pentru produsul „b22” necesită
verificarea tuturor coloanelor și însumarea rezultatelor pentru întreaga bază de date,
lucru care conduce la un timp mare de răspuns.

25
Deci, se impune eliminarea câmpurilor care se repetă și astfel se ajunge la prima
formă normală.
Obținem următoarea tabelă:

Comanda Data Furnizor Adresa Cod
produs Cantitate Preț Valoare
006 01.05.04 F1 GJ B66 10 100 10000
006 01.05.04 F2 DJ C33 15 200 30000
007 01.06.04 F1 GJ A23 23 230 56900
O relație se află în a doua formă normală dacă toate atributele non -cheie sunt
dependente de întreaga cheie.
Deci problema apare când cheia este compusă din mai multe atribute. La exemplul
nostru cheia este grupul (Comanda, cod_produs).
Dependențele funcționale sunt: (comanda, cod_produs)>>>(cantitate),
(comanda)>>>(data) (comanda)>>>(valoare) Observăm că atributele non -cheie nu sunt
dependente de întreaga cheie. Normalizăm și împărțim tabela în alte două tabele :
COMENZI PRODUSE
comanda data furn. adr valoare comanda cod_prod cant pret
006 01.03.04 F1 VL 1280 006 A23 10 100
007 01.08.04 F2 DJ 1200 007 C66 10 120

O relație se află în a treia formă normală dacă se află în forma a doua și nu prezintă
dependențe tranzitive.
Să urmărim exemplul nostru. Cheia relației la tabela COMENZI este comanda. Știind
numărul de comandă putem afla numele furnizorului. Deci (comanda)>>>(furn.). Știind
furnizorul putem determina adresa (furn)>>>(adr). Pare că adresa depinde funcțional prin
tranzitivitate de comandă ceea ce nu este adevărat. Vom normaliza în continuare și obținem
alte două tabele:
cod_furn adresa comanda data furn. valoare
F1 VL 006 02,02,05 F1 1290
F2 DJ 007 08,03,05 F2 1200

26
După realizarea unui alt exemplu asemănător recapitulăm și tragem următoarele
concluzii:
Prima formă normală se identifică cu definiția unei relații
A doua formă normală impune ca toate atributele non -cheie să fie dependente de
întreaga cheie;
A treia form ă normală presupune inexistența dependențelor tranzitive între atribute.
Parcurgând formele normale spectrul anomaliilor de care suferă o relație se restrânge
foarte mult;
Toate aceste forme normale sunt folositoare, dar nici una nu garantează că au fost
eliminate toate anomaliile.
În limita timpului disponibil am făcut si o scurtă prezentare a FN4 si FN5, analizând
exemplele prezentate anterior. Elevii primesc ca temă realizarea unui referat cu privire la FN
4 și FN 5, dar si la alte forme normale prezenta te în literatura de specialitate, punându -se
accent pe analizarea părerilor contradictorii apărute la adresa anomaliilor ce apar la bazele de
date. La sugestia unuia dintre elevi aducem în discuție si subiectul denormalizare.
Denormalizarea reprezintă proc esul combinării de tabele sau obiecte pentru a crește viteza de
acces, de obicei prin evitarea joncțiunilor.

La sfârșitul capitolului Tabele Microsoft Excel elevilor li s -a aplicat următorul test:
1. Evidența cazărilor turiștilor în hotelurile unei stațiuni se face cu tabela TURIST.
Credeți că este corectă?

2.În tabela cu medicamente au fost introduse și informatii referitoare la patronul
farmaciilor. Este corect? Ce anomalii pot apărea?
Nr_farm Patron Buletin Adresa Medicam. Pret Cant
111 Ionica 12349 Valcea Pyram 15000 18
111 Ionica 12349 Valcea Aspirina 12000 20
3. Observați tabela următoare. În ce formă normală este?
CEC

Nr.crt Titular B.I. Adr D_N Data_op Tip_op Suma Sold
11 Popa 1212 GJ 01.02.1975 07.Iun D 200000 900000
11 Popa 1212 GJ 02.02.1975 02.Aug R 5000000 200000
TURIST BILET HOTEL TAXA
Popa Eduard ff123456 Lido 1000000
Enache Sorin xx2369 Azur 500000
Ion Lucian bb2255 Cozia 600000

27

Cu ajutorul aplicatiei Microsoft Excel se realizează evidențierea progresului prin evaluare a
doua clase de elevi.
Comparatia intre cele doua clase de elevi se face cu ajutorul diagramelor din aplicatia
Microsoft Excel. Evaluarea s -a facut la doua clase de elevi de seral de la unitatea scolara
Colegiul Tehnic ,, Henri Coanda,, Tg -Jiu avand o clasa pilot si o cl asa martor.

Notele obținute la clasa pilot, clasa cu 20 elevi (13 băieți și 7 fete) au fost:
Nota 3 și 4 5 și 6 7 și 8 9 și 10 Media clasei
Numar note 3 6 7 4
7,65 Procente 15% 30% 35% 20%

0%5%10%15%20%25%30%35%40%
3 și 4 5 și 6 7 și 8 9 și 10 P
r
o
c
e
n
t
e

Număr note Ponderea grupelor de note la clasa pilot

28

La clasa martor, tot pentru 20 elevi (16 băieti și 4 fete) notele au fost:
Nota 3 si 4 5 si 6 7 si 8 9 si 10 Media clasei
Numar note 3 10 3 4
7,20 Procente 15% 50% 15% 20%

Diferențele între notele obținute de elevi arată faptul că de la un an la an a crescut
interesul elevilor pentru studiul informaticii. De asemenea, elevii de la clasa pilot au
beneficiat de o dotare mai bună a laboratorului de informatică.

Studiate comparati v, rezultatele arată astfel:
Grupe de note 3 și 4 5 și 6 7 și 8 9 și 10
Clasa martor 3 10 3 4
Clasa pilot 3 6 7 4
0%10%20%30%40%50%60%
3 si 4 5 si 6 7 si 8 9 si 10P
r
o
c
e
n
t
e

Număr note Ponderea grupelor de note la clasa martor

29

La sfârșitul capitolului Microsoft Excel , elevilor li s -a aplicat o examinare cu teste
grilă.
Notele obținute de ei au fost:

Nota 3 și 4 5 și 6 7 și 8 9 și 10 Media clasei
Număr note 1 7 4 8
8.10 Procente 15% 35% 20% 40%
3 10
3 4
3 6 7
4
024681012
3 și 4 5 și 6 7 și 8 9 și 10 Distribuția notelor
Clasa martor
Clasa pilot

30

La cl asa martor, tot pentru 30 de elevi notele au fost:

Nota 3 și 4 5 și 6 7 și 8 9 și 10 Media clasei
Numar note 3 10 3 4
7.65 Procente 15% 50% 15% 20%

0%5%10%15%20%25%30%35%40%45%
3 și 4 5 și 6 7 și 8 9 și 10 P
r
o
c
e
n
t
e

Număr note Ponderea notelor la clasa pilot

31

Diferențele între notele obținute de elevi arată că de la an a crescut interesul elevilor
pentru studiul informaticii. De asemenea , elevii de la clasa pilot au beneficiat de o dotare mai
bună a laboratorului de informatică.
Studiate comparativ, rezultatele arată astfel:

Grupe de note 3 si 4 5 si 6 7 si 8 9 si 10
Clasa martor 3 10 3 4
Clasa pilot 1 7 4 8
0%10%20%30%40%50%60%
3 și 4 5 și 6 7 și 8 9 și 10 P
r
o
c
e
n
t
e

Număr note Ponderea notelor la clasa martor

32

2.4 Studiu statistic. Prezentarea și interpretarea rezultatelor

Clasa: XII A, Colegiul Tehnic „Henri Coandă”, Târgu Jiu, Județul Gorj, 2017 -2018
Intervalul de timp în care s -a desfășurat cercetarea: semestrul II, anul școlar 2017 -2018.
Profilul clasei: Transport
Disciplina: TIC
Unitatea de învățare: Microsoft Excel
Date generale:

3 10
3 4
1 7
4 8
024681012
3 si 4 5 si 6 7 si 8 9 si 10
Grupe de note Distribuția notelor
Clasa martor
Clasa pilot

33
Elev Nota
inițială Nota
finală Media
matem. Test
1/0/-1 Nr.
absențe Sex Urban/
Rural Familia Sănătate
1 7 8 7,00 -2 1 0 1 0 0
2 6 8 7,50 12 1 0 1 1 0
3 8 8 8,00 8 0 1 1 0 1
4 7 6 6,50 4 0 0 1 1 1
5 9 10 6,00 10 0 0 0 0 0
6 10 10 8,00 18 0 0 1 0 0
7 10 10 7,50 15 0 0 1 0 0
8 7 5 7,00 0 0 1 1 1 0
9 6 9 7,00 2 0 0 1 0 0
10 7 8 8,50 11 0 0 1 0 1
11 5 6 7,00 3 2 0 1 1 0
12 6 8 7,00 2 0 0 1 1 0
13 9 8 8,00 10 0 1 1 0 1
14 9 9 6,50 10 0 0 1 0 0
15 10 10 9,00 16 0 0 1 0 0
16 6 8 6,00 9 0 1 1 0 1
17 7 10 7,50 14 0 0 1 0 0
18 10 9 8,50 12 0 0 0 0 0
19 7 7 6,00 12 0 0 1 1 1
20 9 9 8,00 9 0 0 0 0 0
Observații:
1) Am transformat variabilele calitative privitoare la sexul elevilor și la mediul de
proveniență (urban/rural)în variabil e cantitative, atribuind valoarea sexului masculin
și mediului urban și valoarea 0 sexului feminin și mediului rural. Am făcut aceasta
pentru a putea evidenția existența sau inexistența unor corelații între toate datele din
coloanele tabelului.
2) Am notat cu Test 1/0/ -1 rezultatele obținute în urma aplicării testului sociometric în
care elevii atribuie fiecăruia dintre colegi una din valorile 1,0 sau –1 în funcție de
simpatia -antipatia reciprocă.
3) Am notat cu Familia, coloana în care am trecut existența (1) sa u inexistența (0) unor
probleme în familia elevului respectiv (ex.: orfan de unul sau ambii părinți, părinți
despărțiți, probleme materiale deosebite, relația slabă a familiei cu școala).
4) Am notat Sănătatea coloana în care am trecut existența (1) sau inexistența (0) unor
probleme de sănătate.
5) Am ales media la matematică, pentru anul școlar 2017 -2018 (semestrul I) și nu note
din perioada supusă studiului pentru că am considerat că aceasta caracterizează

34
nivelul global de pregătire la această disciplină și se apropie mai mult de variabila
structurală pe care o doream pentru cercetare.

Prelucrări

Numar elevi 20
Fete 13 65%
Băieți 7 21%
Nr.ore 15
Nr.absențe 9 3%
Rural 3 15%
Urban 17 85%

35%
65% Structura clasei în funcție de repartiția pe sexe
Fete
Băieți

35

Evaluare inițială

Media clasei: 7.79

Evaluare finală
Media clasei: 8.40

97% 3% Ponderea absențelor în numărul total de ore
Număr prezențe
Număr absențe
15%
85% Structura clasei în funcție de mediul de
proveniență
Rural
Urban

36

2.5 Matricea corelațiilor
Folosind programul Microsoft Excel, funcția CORREL, am calculat automat matricea
coeficienților de corel ație liniară Pearson între toate coloanele tabelului inițial, ce conține
datele generale despre elevii clasei XII A. 7
6 8
7 9 10 10
7
6 7
5 6 9 9 10
6 7 10
7 9
024681012
1234567891011121314151617181920Distribuția notelor inițiale
Nota inițială
024681012
1234567891011121314151617181920Distribuția notelor finale
Nota inițială

37
Nota
inițială Nota
finală Media
mate Test
1/0/-1 Nr.abs Sex Urban
Rural Familia Sănătatea
Nota
inițială 1
Nota
finală 0,714553 1
Media
matem 0,762423 0,585906 1
Test
1/0/-1 0,641224 0,627646 0,515437 1
Nr.abs -0,606890 -0,556100 -0,484250 -0,453610 1
Sex -0,155810 -0,187870 -0,096450 -0,107800 -0,175410 1
Urban
Rural -0,284810 -0,205830 0,287686 -0,132950 0,104828 0,119523 1
Familia -0,550670 -0,693100 -0,393240 -0,572970 0,450694 -0,126490 0,188982 1
Sănătatea -0,330580 -0,432760 -0,374500 -0,117520 0,096008 0,337100 0,161165 0,053300 1
Analizând tabelul de mai sus putem trage următoarele concluzii:
– Faptul că există o corelație mijlocie inversă ( -0.60689) a numărului de absențe cu nota
inițială indică faptul că cei care au acumulat absențe în intervalul de timp cât a durat
cercetarea, nu au fost pr ezenți la toate orele nici în intervalul anterior cercetării.
– Valoarea negativă ( -0,45361) a coeficientului de relație Person între numărul de
absențe și testul 1/0/ -1 arată că elevii care absentează nu sunt priviți „cu ochi buni” de către
colegii lor ceea ce este un fapt îmbucurător cu privire la standardul moral al clasei respective.
– Valorile de 0,55067 și –0,6931 între situația familială și notele obținute indică
importanța, pentru evoluția școlară a elevului, a unei atmosfere de familie normală și a une i
preocupări a părinților pentru cunoașterea situației școlare a copiilor lor.
– Coeficienții negativi de corelație între sănătate și notele obținute ( -0,33058 și –
0,43276) arată influența stării de sănătate asupra performanțelor școlare, ea este pozitivă
pentru o bună stare de sănătate și negativă în caz contrar. O slabă corelație directă (0,161165)
avem între starea de sănătate și starea familială.
– Numărul de absențe prezintă o corelație directă de valoare medie (0450694) și cu
gradul de implicare al famili ei în viața tânărului. Cu cât familia este mai dezorganizată sau mai
puțin interesată de activitatea școlară a elevului, absenteismul de la procesul instructiv –
educativ crește.
– Cea mai puternică corelație dintre variabilele structurale alese pentru cerceta rea mea o
prezintă media la matematică cu nota inițială și nota finală, respectiv valori de 0,762423 și
0585906. Aceste valori indică dependența strânsă care există între nivelul de pregătire al
elevului la matematică și cel de informatică. Matematica și i nformatica fiind discipline care
solicită gândirea logică si capacitatea de algoritmizare și abstractizare a elevilor, este normal
să existe o dependență strânsă între notele la aceste discipline.

38
Concluzii

Prin această lucrare s-a încercat să se descrie o parte din cele mai i mportante aspecte
ale utilizări unui soft , avantajele utilizării calculatorului pentru activitate a unei firme .
Societatea evoluând în ultimele decenii, făcând trecerea ei din tr-o societate industrială
spre una cu predo minanță informatică, modificând toate subsistemele sale, impunând către
un nou suport tehnologic al progresului și mai ales din necesitatea unei orientări mai clare a
strate giilor și a folosinței mijloacelor utilizate.
Considerând ritmul tot mai alert de evoluți e al metodelor electronice pentru stocare a,
prelucrare a și transmitere a informațiilor din ultimele decenii, ne putem gândi la viitorul care
va aduce tran sformări tot mai mari odată cu dezvoltarea tehnologiilor informatice și
pătrunderea masivă a acestora î n viața de zi cu zi .
Acest mod al dezvoltării sociale se bazază pe cunoaștere a, tehnologiilor informațiilor
și comunicațiilor având un rol destul de important în re formarea economică a societății,
interveninând masiv în îbunătățirea calității și a modului de viață al oamenilor.
Internetul deschide noi și nebănuite perspective prin oportuni tățile ce decurg din
aplicațiile sale,mai ales , prin aportul la creare a și difuzarea de informație și actualitate către
segmente sociale tot mai largi .
Folosi rea software -ului în mediul educațional precum și a aplicațiilor multimedia au
dus la depășirea sentimentului de marginalizare contribuind la dezvoltarea personală a
aptitudinilor sociale de comunicare.
Prezența computerelor și rețelelor în mediul de fiec are zi, ofer ă acces pentru o
multitudine de servicii și aplicații cu ajutorul interfețe lor tot mai ușor de utilizat. Microsoft
Excel oferă facilități de calcul, utilizând formule simple sau complexe, schimburi de informații între aplicații
de același tip sau de tipuri diferite, reprezentări grafice, etc.
Funcția principală în folosința sistemelor de calcul este de a orienta d esfășurarea activitații,
încât să se realizeze în condiții cât mai bune procesul de lucru in cadrul unei firme de vanzari.
Aceasta l ucrare conține o prezentare generală a structurii unui editor de calcul tabelar
si aplicațiile la care se folosesc .
O foaie de calcul furnizează instrumente ce se pot utiliza pentru a lucrul cu structura
unei anumite baze de date.
Prin familiariza rea cu tabelele dintr -o foaie de calcul, se poate efectua mai ușor o
suită mai largă de activități, exemplificând introducerea datelor în tabel, crearea și adăugarea
sau eliminarea unor tabele, căutarea și înlocuirea datelor și rularea acestora.
Aceas tă lucrare face referi e la softul Microsoft Excel care aparține pachetul ui Office
și este aplicația folosită pentru calcul tabelar: calcule, reprezentări grafice , relații intre
coloanele tabelului, etc.
El fiind un program ce poate ț ine evidenta multor informatii (numere, text etc.), poate
efectua multe operatii statistice, matematice, financiare cu aceste informatii si ofera multe
facilități necesare în prezentarea într-o forma profesională . Folosin d Excel utilizatorul
beneficiind de avantaje multiple, printre care:
 lucrul mai eficient prin personalizarea mediului programului;
 automatizarea diverselor sarcini,
 utilizarea de macrocomenzi,
 sabloane si formule.
Procesorul de tabele Excel deține un număr de funcții predefinite mare , dar oferă si
opțiunea ca utilizatorul să definească după necesități funcții le, potrivit cerințelor de exploatare
a aplicațiilor.

39
Bibliografie selectiva :

1. Bâzdoacă E. N., Inițiere în Excel, Editura Arves, Craiova
2.Tehnologia informației și a comunicațiilor – Manual pentru clasa a X -a, MEC, Mariana
Panțiru, București, Editura BIC All
3. Steve Johnson, Microsoft Office Excel 2007 , Teora, București, 2008
4. Ana Dulu, ECDL Calcul tabelar Excel , Editura Andreco Educațional, București, 2006
5. Boboilă, C., (2010), Instruirea asistată de calculator în context e -learning. Editura Sitech
Craiova.
6.http://intranet/programator -ajutor/312101.3/capi tol12.htm
7. 8.http://www.creeaza.com/referate/informatica/excel/Functii -financiare -FV-NPV -PMT –
478.php