Lect. Univ. Dr. Ștefan Rucareanu Aiordăchioei Timotei Alexandru [603200]

Universitatea Naționala de Artă Teatrala si Cinematografica
''I.L.Caragiale'', București

Facultatea de Film
Specializarea: CFM (Multimedia -Sunet, Montaj)

LUCRARE DE LICENȚĂ

Profesor Coordonator:
Prof. Univ. Dr. Mihai Orașanu A bsolvent:
Lect. Univ. Dr. Ștefan Rucareanu Aiordăchioei Timotei Alexandru

București
Iunie 2018

Universitatea Naționala de Artă Teatrala si Cinematografica
''I.L.Caragiale'', București

Facultatea de Film
Specializarea: CFM (Multimedia -Sunet, Montaj)

SUNETUL FILMULUI MUT

Cuprins

1.Introducere…………………………………………………………………………………………………. ………….2
2.Capitolul I -Filmul Mut……………………………………………………………………………………………..3
1.1.Nasterea Cinematografiei……………………………………………………………………………………. 3
1.2.Controv erse ale Cinematografiei………………………………………………………………………….
1.3. Materializarea Cinematografiei(de la imagini statice la imagini vii)………………………..
3.Capitolul II -Sunetul Filmului Mut….. …………………………………………………………………………
2.1.Începuturi………………………………………………………………………………………………… ……….
2.2.Forme de Manifestare a So norizarii in Filmul Mut…………………………………………………
2.3 Tranzitia spre filmul sonor si incercarile de standardizare ale acestuia……………………..
4.CapitolulIII -Epoca de Aur…………………………………… …………………………………………………..
3.1.Epoca de Aur a Filmului Mut………………………………………………………………………………
3.2.Precursori ai Epocii de Aur a Filmului Mut…………………. ………………………………………..
3.3.Nevoia de Adaptare la Noile Timpuri……………………………………………………………………
5.Partea Aplicativă -Diverse Forme de Sonorizare a unui Film Mut…………………………………..
6.Concluzia…………………………………………………………………………………………………… …………..

Introducere

Lucrarea de fata i si propune sa prezinte principalele aspecte teoretice si practice in
legatura cu evolutia sunetului in cinematografie. Subiectul acestei lucrari este Sunetul
Filmului Mut, si se refera in mod deosebit la perioada filmelor mute si la felul in care acestea
erau sonorizate.
Cuprinsul acestei lucrari prezinta fazele incipiente care au condus la materializarea
cinematografiei, factorii care au facut aceasta noua arta sa se dezvolte, si elementele tehnice
folosite in primele decenii de la aparitia ei.
In acest sens, primul capitol abordeaza factorii care au determinat apraritia
cinematografiei, controversele legate de adevaratul creator al acestei noi arte, si felul in care
ea sa materializat.
Al II -lea capitol prezinta rolul sunetului si importanta asocierii lui cu imaginile de pe
pelicula, formele de sonorizare specifice perioadei filmelor mute, si tranzitia filmelor mute
spre epoca filmelor sonorizate.
Al III -lea capitol dezvaluie o asa zisa epoca de aur a filmelor mute, si prezinta unele dintre
cele mai icoanice filme mute apartinand acestei perioade..
Partea aplicativa a acestei lucrari de licenta uramareste procesul de sonorizare a variantei
mele de montaj a filmului realizat in colaborare cu sectia de an a clasei d e regie si de imagine
a Facultatii de Film. In aceasta parte voi prezenta alegerea unei piese muzicale, apartinand
unui celebru compozitor rus, si motivarea acestei alegeri.

Capitolul 1

Filmul Mut:
1.1 Nasterea Cinematografiei.
In anul 1895 s -a nascut oficial cea de -a saptea arta, Cinematografia. Ea a aparut din
dorinta fratilor Lumiere de a realiza un spectacol cu imagini in miscare. Ei sunt cei care au
reusit intr -un final sa realizeze prima proiectie publica a unor imagini in miscare. Incercari de
a reda ''imaginile miscatoare'' au fost inca din anul 1890, atunci cand Thomas Edison a
inventat Kinetoscopul.

(Sursa: https://pantip.com/topic/305253 78 , in aceasta imagine este prezentat un Kinetoscop).

Folosind aceasta masinarie el reusea sa redea senzatia de miscare. Doar o singura persoana
putea sa foloseasca aparatul si sa vizioneze proiectia. Thomas Edison a incercat si o prima
varianta de sonorizare a unui asa zis film, folosind o alta inventie marcanta in istorie noastra,
si anume, Fonograful. Kinetoscopul nu avea sa fie o inventie care sa dureze, dar a dat Fratilor
Lumi ere ambitia de continua realizarea unui aparat crono -fotografic care avea sa capete in
anii ce urmeaza denimuirea faimoasa de Cinematographe. Exista totusi foarte multe
controverse legate de adevaratul inventator al cinematografiei, aceste controverse
mani festandu -se pana in ziua de astazi si generand concluzia ca au existat mai multe parti
implicate care au dat nasterea celei de -a saptea arta.

1.2 Controverse ale Nasterii Cinematografiei.

Nu avea cum impactul adus de prima proiectie a frat iilor Lumiere sa nu genereze un val
de intrebari fara raspuns, un lung sir de evenimente misterioase si neelucidate si un imens
succes adus celebrilor frati Auguste si Louise Lumiere, dar si lui Thomas Edison. Louis le
Prince este un inventator francez car e in anul 1888 a realizat primele filme de istorie, inaintea
fratilor Lumiere si a lui Thomas Edison. El este considerat de multi istorici si cinefili ca find
adevaratul tata al cinematografiei. Louis le Prince a fost fascinat inca de mic de arta
fotografi ei, specializandu -se in arta fotografiei cu tot ce implica aceata arta. Incepand cu anii
1880 el descopera posibilitatile oferite de pelicula, si isi va aduce aportul la dezvoltarea
primelor procese de captarea a unei imagini miscatoare. Datorita pasiunii sale va reusi sa
inventeze in anul 1886 o camera cu 16 lentile, cerand brevetarea acesteia si primind brevetul
la inceputul anului 1888.
In acelas timp a realizat o alta camera cu doua lentile actionate separat. Se considera ca
folosindu -se de aceasta camera va realiza in curtea casei sale di n Roundhay, Leeds primele
imagini in miscare. Pe langa scena din gradina casei sale, el a mai realizat alte 3 filmulete.
Acestea sunt: '' Man Walking Around A Corner '', '' Traffic Crossing Leeds Bridge '' si ''
Accordion Player ''. Cazul lui Louis de Prince este invaluit in mister datorita disparitiei sale in
drumul sau cu trenul spre Anglia pentru a -si patenta noua sa inventie. El isi programase si un
turneu in S.U. A pentru a arata lumii primele imagini miscatoare si pentru a -si promova
minunata sa inventie. Cazul lui Louis le Prince este un caz special si foarte putin cunoscut, el
a reusit sa creeze primele imagini miscatoare cu aproximativ 2 ani inaintea apratitiei
Kinetoscopului si cu aproximativ 7 ani inaintea celebrei proiectii a fratilor Lumiere.

(Sursa: https://blog.scienceandmediamuseum.org.uk/louis -le-prince -created -the-first-ever-
moving -pictures/ , Camera cu 16 lentile, inventata si folosita de Louis le Prince).

Jacques Aumont, un mare critic de film, a reusit sa catalogheze 4 mari pasi simbolici
precinematografici, pasi la care Fratii Lumiere nu au avut nici -o contirbutie semnificativa.
Unul dintre acesti pasi importanti este Sinteza Miscarii. Acest pas a fost materializat de
inventia lui Thomas Edison.
Prin folosirea Kinetoscopului, Edison a r eusit sa realizeze o asa zisa sinteza a miscarii. Un al
doilea pas este principiul proiectiei. Acest principiu a fost folosit de -a lungul timpului
folosindu -se de dispozitivul pe care il cunoastem in ziua de astazi sub numele de diascop, sau

in termeni pop ulari sub numele de ''Lanterna Magica''. Acest dispozitiv a fost primul care
reusea sa proiecteze imagini pe diverse suprafete. In cele din urma, bazandu -se pe principiul
de functionare al acestui dispozitiv se vor proiecta primele filme.

Un alt pas al precinematografiei este reprezentat de una din inventiile profesorului Jeseph
Plateau. In anul 1832 acesta pe baza unei cercetari va inventa un aparat numit fenakistoscop.
Acest dispozitiv avea o forma circulara si continea o serie de imagini fixe, car e in momentul
in care erau invartite reuseau sa redea o senzatie de miscare. Inventia fenakistoscopului avea
sa fie intr -un fel si nasterea desenului animat, deoarce suportul acestuia si functia lui
permiteau artistilor sa desenze diverse forme si sa vada in momentul in care invarteau
dispozitivul, cum desenele lor prind viata. Folosindu -se de principile aceastei inventie, de
lanterna magica, si de inca o mare inventie( si anume desnarea animatiei pe un suport
transparent care prezenta preforatii) in anul 1 888, francezul Emile Reynaud va da nastere
teatrului optic. Un teatru unde se puteau viziona scurte animatii si multe spectacole ce
implicau proiectii de imagine. Un ultim pas si unul din cei mai importanti de luat in
considerare este reprezentat de inca o inventie semnificativa si folosita pana in ziua de azi.
Aceasta inventie ii apartine lui George Eastman, si este reprezantata de pelicula fotografica
flexibila. Aceasta inventie este una majora pentru ca a permis aparitia aparatelor de
fotografiat de dime nsiuni mai reduse si avea sa devina materialul de baza folosit de fratii
Lumiere in viitoarele lor productii. Pe lanaga acesti pasi importanti, se mai remarca aportul
adus la nasterea cinematografiei a familiei Latham, respectiv Gray Latham, Otway Latham s i
tatalui lor, Woodvile Lathman. Aceasta familie a creat o piatra de temelie pentru functionarea
prioctoarelor de film. Nici -o pelicula de film nu putea sa aiba o lungime mai mare de 3
minute, pentru ca aparatele nu suportau o tensiune a peliculei mai mare , astfel, standardul
unei pelicule era de aproximativ 3 minute. Fratii Latham, impreuna cu tatal lor au creat un
dispozitiv care detensiona pelicula si permitea folosirea unei benzi mai lungi, ducand astfel la
filme mai lungi.
Pe langa aceste ev enimente si inventii ale altor oameni importanti in istorie, se mai
considera ca fratii Lumiere nu au adus un aport semnificativ care sa sustina unicitatea
inventiei lor. In ciuda tuturor controverselor si misterelor un lucru este cert. Fratii Lumiere au
reusit sa promoveze cu succes inventia lor prin reprezentatiile din diferitele mari orase ale
lumii. Aceste reprezentaii au avut mare succes si au generat dorinta publicului ca acest aparat
sa fie comercializat. Datorita acestui fapt, incontestabil putem sp une ca fratii Lumiere au dat
nastere Cinematografiei.

1.3. Materializarea Cinematografiei(de la imagini statice la imagini vii)

Materializarea propriu zisa a cinematografiei isi are originile in data de 28. Decembrie
1895, atunci cand fratii Lumiere organizeaza intr -o cafenea de pe bulevardul Capucinilor, o
prima proiectie publica a unei insiruiri de filme scurte in fata unui publ ic platitor.

Aceasta proiectie a lor a fost prezentata sub forma unui buletin informativ asupra activitatii
desfasurate in uzinele Lumiere, acest buletin avea sa fie Bing -Bangul cinematografiei.
Primul film a lor prezentat in acea dupa amiaza a fost ' ' Le Sortie des Usines Lumiere a
Lyon''. Acesta proiectie prezinta angajatii uzinei Lumiere, parasind fabrica dupa o zi de
munca. Pentru acest film au fost realizate aproximativ 3 variante diferite, fiecare dintre ele
fiind proiectate la reprezetatii difer ite. Fratii Lumiere aveau sa transforme fara sa vrea uzinele
lor, unde produceau aparate de fotografiat intr -un veriabtil platou de filmare. Printre primele
filme ale acestora vom descoperi activitatile angajatilor din uzina respectiva. Un alt film
marcant proiectat in acea seara a fost '' L’Arivee d’un train en gare de la Ciotat''. Acest
filmulet prezenta intrarea in gara a unui tren. Publicul sa speriat la vizionarea acestui film,
crezand ca trenul ii va lovi si s'au grabit sa paraseasca sala inainte de a fi loviti de tren. Acest
film nu era privit ca find un o realizare serioasa si se considera a fi un fel de gluma, datorita
rezultatului pe care il crea. Pe langa aceste doua filmulete, fratii Lumiere au mai realizat
filme care aveau sa devina simboluri a n asterii cinematografiei. Aceste filme sunt: ''
Menuisier'', '' Soutenant le mur'', ''Forgeron'', ''Bain de mer'', ''Peche a la crevette'', ''Pots de
poisson rouges'', '' Jeux de cartes'' si '' Nourrir l'enfant''.

(Sursa: https://www.lomography.com/magazine/139448 -today -in-history -first-commercial –
movie -screening -in-paris -1895 , O fotograma din filmul '' Le Sortie des Usines Lumiere a
Lyon '' al fratilor Lumiere.

Nasterea celei de -a saptea arta avea sa fie un rezultat neasteptat, primele proiectii ale unor
filme fiind privite cu dispret de catre publicul aristocrat si totodata find socotite c a niste
forme de amuzament pentru un public al clasei mijlocii si a celei de jos. Ea a fost privita in
acele momente ca find o moda trecatoare. Au existat totusi persoane care vedeau un potential
in acesta metoda de amuzament, datorita lor au aparut primel e cinematografe numite atunci
Nikel Odeoane sau in termeni populari, temple a artei de doua parale. Prin acest nume putem
sa ne dam seama cum era privita cinematografia in timp ce inca era in fasa.
Putem afirma ca fratii Lumiere au format si indust ria cinematografica, aducand multe
inovatii in anii ce au urmat de la prima lor reprezentatie publica a unui film. Ei au inventat
ceea ce avea sa fie mai tarziu numit ''Buletinul de stiri'', genul ''Documentar'', au avut
tentative de colorizare a peliculei dar au facut si primii pasi in ceea ce avea sa devina si ceea
ce este astazi arta montajului. Pe langa fratii Lumiere, un alt pionier al nasterii

cinematografiei avea sa isi faca simtita prezenta, acest pionier a fost Georges Melies. El este
considerat ca find primul regizor de filme. Inca de cand a descoperit inventia fratilor Lumiere
si-a dat seama de abilitatile acesteia si de -a lungul vietii sale avea sa transforme realitatea in
fantastic cu ajutorul acestei inventii.
Melies a avut inca de mic o pasiune pentru arta trucajului, sau in termeni populari, arta
magiei, dar avea si o mare pasiune pentru teatru, astfel el va cumpara teatrul de divertisment
Robert Houdin din Paris si il va conduce. El avea sa devina fara sa vrea inventatorul
trucajului cinematografic, datorita unui probleme a camerei pe care a avut -o in timpul unei
filmari. In urma acestei probleme a observat ca in filmarea sa, un omnibus se va transforma
intr-o fractiune de secuna intr -un dric. El va realiza intre anii 1896 si 1912 apro ximativ 534
de filme. Datorita relatiei lui cu arta teatrului, isi va pune amprenta in filmele sale prin
abordarea teatrala a subeictelor sale fantasmagorcie, prin folosirea trucajelor optice, prin
folosirea unor decoruri menite sa te transporte intr -o alta dimenisune si prin stilul sau unic cu
care a reusit sa se dierentieze de toti ceilalti regizori aparuti in acea perioada. Unele dintre
cele mai celebre filme ale acestuia sunt: '' Le Voyage dans la lune'', '' Dreyfus mix aus fers'', ''
Evocation spirite' ' si '' Excelsior''. Din pacate la ineputul anilor 1910 Melies nu a mai putut
face fata cu succes concurentei aparute si a trebuit sa se retraga, lasand in urma niste opere
iconice.
Un ultim pionier fara de care materializarea cinematografiei nu ar fi fost posibila este
francezul Leon Gaumont. El a fost un om dedicat artei fotografiei, inginer, si un mare
industrias. La fel cum Melies era fascinat inca de mic de magie si de teatru, Leon Gaumont a
fost fas cinat de fotografie si de incercarile oamenilor de a crea imagini miscatoare. Dealungul
vietii sale, principalele preocupari ale acestuia vor fi incercarile de a coloriza pelicula si alte
incercari de a capta sunetul si de al sincroniza cu imaginile misca toare. Va infiinta impreuna
cu Metro Goldwyn(un alt pionier al cinematografiei timpurii ), firma Goumont Metro
Goldwyn. Aceasta firma va produce aparatura de proiectie si de filmat. Datorita cercetarii lui
Gaumont in domeniul cinematografic, perioada de in registrare a unui film va creste
semnificativ si va da nastere medii -metrajelor si nu in cele din urma lung -metrajelor.

Datorita duratei de proectie mai mare, subiectele abordat de proaspetii regizori vor fi foarte
bine conturate, si vor da naste re la randul lor genurilor cinematografice. Tot odata, multumita
contributiei pe care a adus -o cinematografiei Leon Gaumont, cinematografie ca trece la un alt
nivel, pe langa deja bine cunoscutele Nickel Odeoane se vor materializa primele
cinematografe car e nu vor mai privi filmul ca find o forma de divertisment ci il vor privi
dintr -o alta perspectiva.

Capitolul 2

Sunetul Filmului Mut:
2.1 Inceputuri.

Auzul, este unul dintre cele 5 simturi pe care le avem ca oamen i. Inca din cele mai
stravechi vremuri, omul a folosit la maxim acest simt pentru a -si perpetua existenta. Urechea
umana este un organ foarte complex, care permite captarea sunetelor si transformarea
acestora intr -un semnal trimis catre creier. Valoarea ob isnuita de frecvente pe care o poseda
auzul unui om normal este situata intre 16 Hz, frecventele aflate mai jos find numite
infrasunete, si 20 000 Hz, frecventele mai mari de aceasta valoare find numite ultrasunete.
Aceste cote pot varia de la individ la i ndivid. Sunetul mai este deasemenea un element
fundamental in natura umana care sta la baza gandirii noastre.
Inca din cele mai stravechi timpuri oamenii au incercat sa gaseasca modalitati de a
recepta sunetele, de a le inmagazina pe un suport si de a le reda de pe respectivul suport. Din
pacate acest lucru a fost posibil deabea in secolul al nouasprezecelea, datorita tehnologiei
care a reusit sa atinga aceasta performanta.
Primul dispozitiv ce permitea inregistrarea si reda rea sunetelor a fost inventa cu
aproximativ 20 de ani inaintea celebrului fonograf a lui Thomas Edison. Acest dispozitiv a
fost inventat de catre Edoard Leon Scott de Martinville, respectiv in anul 1857 si sa numit ''
Phonautograph''. A fost un dispozitiv al carui mod de proiectare imita structura urechii
umane. Aparatul reusea doar sa inregistreze suntele si nu avea capacitatea de a le si reda.
Edoard Leon Scott era la baza scriitor si tipograf. Acest lucru avea sa se vada si in inventia
acestuia. Modul de functioanre al acestui dispozitic permitea receptarea sunetelor, iar cu
ajutorul unui stilou, reusea sa transcrie pe hartie vibratile sunetelor receptate. Astfel a fost
facuta prima inmagazinare a unor sunete. A adus un aport semnificativ la dezvoltarea
dispozitivelor de inregistrare si de redare a sunetelor.
Vazand potentialul inventiei lui Edoard Leon Scott, Thomas Edison avea sa reinventeze
masinaria lui Scott. Astfel, in anul 1877, Edison inventeaza prima masinarie care putea sa
inregistreze sun ete dar sa le si redea. Aceasta masinarie purta numele de '' Phonograph''.
Principiul de functionare a aparatului inventat de Edison era similar principiului de
functionare a inventiei lui Scott, numai ca suportul folosit pentru captarea sunetului e ra un
cilindru, acoperit cu o pelicula metalica subite.
Pe aceasta pelicula, acul dispozitivului transcria intr -o reprezentatie grafica vibratile
receptate. In momentul in care cilindul continand sunetele inregistrate era derulat in sens
invers, el reu sea sa redea o parte din gama de frevente inregistrata. Din pacate, suportul
folosit de Thomas Edison era foarte fragil si nu putea face fata unui volum mai mare de
munca. Aceasta problema avea sa fie rezolvata de catre binecunoscutul rival al lui Edison,
Alexander Bell. El a reusit sa rezolve problema suportului folosit de Edison. A inventat un

suport cilindric facut din ceara. A constatat ca ceara permite o mai buna acuritate auditiva, si
prezenta o mai buna durabilitate in timp.

(Sursa:
https://en.wikipedia.org/wiki/Phonograph_cylinder#/media/File:Wax_cylinder_in_Dictaphon
e.jpg , poza reprezentativa pentru inventiile lui Edoa rd Leon Scott de Matinville si Thomas
Edison. Prezinta un suport cilindric care recepteaza sau reda sunete. )

Inventiile si inovatiile aduse de Edoard Leon Scott, Thomas Edison si Alexander Bell au
inspirat multi alti inventatori sa continue gasirea celei mai bune solutii pentru a capta si a reda
un sunet cat mai fidel. In anii 1890 o alta inventie avea sa se faca remarcata si sa ocupe
primul loc in ran dul dispozitivelor sonore. Este vorba de Gramophone -ul inventat de Emile
Berliner.
Inovatia adusa de acesta vizeaza suportul de captare si de redare a sunetului. El a inventat
niste discuri subtiri si plate care ofereau o mai usoara manevrabilitate, un timp mai mare de
inmagazinare a suntelor, si o gama variata de dimenisiuni. Aceasta inventie este stramasoul
celebrului suport din Vinyl.

Din anul 1857 a inceput era sunetului. O era pe care o traim din plin chiar si azi. Aceasta
era se poate clasific a in 4 mari ere. Ere ce vor reprezenta modul in care durata de inregistrare
si calitatea sunetului au evoluat. Prima era este era acustica, ea a debutat in anul 1877, odata
cu aparitia fonografului si avea sa dureze pana in anii 1925. A doua era este era e lectrica. Ea
incepe in anii 1925 si are sa dureze pana in anii 1945. A fost o era care a dat nastere primelor
microfoane, primelor amplificari, si primelor procese de procesare a sunetului.
Datorita evolutiei echipamentului si ajutrului oferit de elec tricitate, calitatea sunetului era
mult mai mare, gama medie de frecvente inregistrata find situata intre 60 Hz si 6000 Hz. Tot
in aceasta perioada au luat nastere primele mixere, si primele case de productie muzicala.
Odata cu sfarsitul acestei ere va lua nastere si filmul sonor. A treiea era este reprezentata de
aparitia bandei magnetice.
Aceasta era a durat din 1945 pana in anii 1975. Banda magnetica este o inventie
revolutionara, a remodelat radical procesul de inregistrare audio, devenind in timp s uportul
standard folosit in industria muzicala, in radio -televizune dar si in cinematografie. Un alt plus
pe care il detine aceasta inventie este faptul ca a permis atat industriei muzicale cat si
celorlalte industrii sa se dezvolte, astfel vor aparea genu ri muzicale noi, oferindu -le
compozitorilor si interpretilor o imensa libertare de exprimare.
Ultima si nu cea din urma este era digitala. Ea sa nascut la sfarsitul anilor 1975 si se
manifesta si astazi. Ea reprezinta o era radicala in dezvoltarea proc esului de inregistrare si
redare a sunetelor.

(Sursa: http://davechitty.com/cigm -project -cd/ , in imagine sunt prezentate niste Compact
Discuri ).

Trecerea sunetului pe un suport digital, a facut posibila nasterea efectelor auditive speciale,
captarea sunetului si redarea acestuia la cea mai inalta calitate posibila, gama de frecvente
find f oarte mare ( 14 Hz si 40.000Hz). Suporturile folosite pentru sunet au evoluat de la an la
an, au fost folosite la inceput celebrele dischete sau '' Digital Audio Tape'', suporul de baza al
acestora find confectionat din banda magnetica, dupa a urmat aparit ia primelor Compact
Discuri '' CD '', si dezvoltarea acestora, mediul lor de stocare realizandu -se printr -un proces
optic cu ajutorul unui laser. Acest suport a dominat piata si a fost folosit pana in anii 2000.
Avea sa fie detronat de aparitia unui suport net sueprior. Este vorba despre aparitia fisierului
audio digital, si a diferitelor lui extensii ( mp3, waw, flac, etc). Acest suport este folosit si
astazi.

2.2 Forme de Manifestare a Sonorizarii in Filmul Mut.

Materializarea concreta a celei de a saptea arta sa facut intre anii 1895 si 1925. Aceasta
perioada mai este numita si perioada filmului mut. Aceasta perioada a permis dezvoltarea
cinematografiei prin libertatea si creativitatea pe care primii regizor i o introduceau in operele
lor, astfel aceasta perioada va da nastere primelor curente ale cinematografiei, primelor

realizari de efecte speciale, primelor genuri de montaj, dar si primelor forme sonorizare a
filmelor.
Tehnologia din acea perioada nu permitea inca acompanierea imaginilor cu sunetele
specifice imaginilor prezentate, astfel a inceput cautarea unor solutii pentru a suplini lipsa
sunetului. Asa au luat nastere caracteristicile reprezentative ale acestei epoci, epoca filmului
mut.
Muzica, una din cele mai stravechi arte va reusi sa isi faca loc si sa se impleteasca intr -o
forma androgina cu proaspata aparitie a cinematografiei. Inca de la prima proietie a fratilor
Lumiere, muzica a fost folosita ca sa substituie imaginile. Se mai poate afirma ca ea
reprezinta cea mai fundamentala caracteristica specifica epocii filmului mut. La prima
proiectie a fratilor Lumiere, un chitarist a intretinut atmosfera, si a acompaniat proiectia
filmelor. In ciuda faptului ca atunci materializarea cinematog rafiei era privita ca find o
modalitate de divertisment trecatoare, un lucru era clar, avea nevoie de acompaniament
muzical. Una din particularitatile speciale oferite de muzica era emotia. Imaginile proiectate
si acompaniate de muzica captivau publicul si reuseau sa le transmita emotia prezenta in
actiunea respectiva a filmului. Primii muzicieni care au fost folositi pentru a acompania
filmele prezentate in celebrele Nikelodeoane, au fost pianistii. Acestia intretineau atmosfera
interpretand arii celebre d in muzica clasica, muzica de teatru sau foloseau partituri special
concepute pentru filmele respective.
Adesea pe platoul de filmare se folosea un pianist sau un alt intrumentist care interpreta o
scriere muzicala special conceputa pentru filmul respecti v, ajutand actorii sa transmita
emotile odata cu fragmentul muzical specific scenei respective.
Muzicienii au ales sa foloseasca arii celebre din muzica clasica si din opera pentru ca aveau
capacitatea sa se muleze perfect pe o scena dintr -un film sau chiar pe intregul film. Muzica
folosita intr -un film era foarte atent aleasa, iar cel care o alegea avea o vasta cultura muzicala.
Cele mai des intalnite arii muzicale pe care am fi putut sa le intalnim in acea perioada sunt:
Peer Gynt compusa de Grieg, Carmen de Bizet, Lucia di Lammermoor, Faust de Gounod,
Tannhauser compusa de Wagner, Semiramide compusa de Rossini, Cavalleria Rustica na a lui
Giusepe Verdi si multe multe alte opere bine cunoscute.

Pe langa muzica clasica sau muzica teateala folosita, o alta tehnica foarte intalnita era libera
improvizatie mu zicala a instrumentistului pe baza imaginilor vizionate in prealabil sau in
momentul respectiv, rezultatul acestei actiuni facand fiecare proiectie a unui film sa devina
unica. In acea perioada lua nastere muzica de film.

Odata cu evolutia filmului, aco mpaniamentul muzical avea sa devina si mai complex, astfel
in teatrele mari care proiectau filme, muzica teatrala avea sa se dezvolte. S -au folosit foarte
des ansambluri muzicale si chiar orchestre pentru a acompania filme. O alta inventia avea sa
fie folo sita pentru a intretine atmosfera, celebrele orgi folosite in teatru pentru a realiza efecte
speciale auditive. Efectele speciale folosite atunci se folosesc si astazi in teatru si reprezinta
niste sabloane foarte bine cunoscute. Zgomotul de tobe folosit i naintea aflarii unei vesti,
aplauzele, zgomote de usi, etc, sunt doar cateva din efectele folosite atunci. Aceste efecte
erau folosite pentru a completa o pauza a pianistului sau a orchestrei, ele avand sa se dezvolte
in cea ce cunoastem astazi ca find Fol ey Sound.
Foley Sound, era o tehnica foarte des folosita atunci nu numai de celebrele orgi proiectate
special, dar cat si de instrumentisti. Prin aceasta tehnica ei foloseau diferite obiecte capabile
sa reproduca zgomote specifice unei actiuni din film sau a mai multor actiuni. De exemplu
puteau sa redea zgomotul pasilor unei persoane care mergea pe coridor, tinand in mana doi
pantofi si batand cu acestie pe o bucata de lemn, sincronizandu -se cu pasii personajului din
film. Aceasta tehnica sa dezvoltat f oarte rapid si a fost o tehnica simbolica folosita mai ales in
comedii.
Producatorii de filme au trebuit sa suplineasca lipsa dialogului din operele lor si au ales sa
foloseasca diverse solutii pentru suplinirea lipesi acestuia. Astfel actorii aveau un j oc cat mai
teatral. Toate actiunile acestora aveau ca baza un joc corporal si facial cat mai expresiv. Se
foloseau foarte des celebrele sabloane folosite in teatru, cum ar fi: mana dusa la gura de o
persoana in momentul in care descopera o veste neasteptat a. Aceasta era doar una din
tehnicile folosite, alti regizori si producatori preferau folosirea unui joc cat mai natural.

Pentru a evidentia dialogul intr -o actiune cea mai des folosita metoda era introducerea de
cartoane care contineau un dialog sumar intre persoane, restul dialogului desfasurandu -se prin
actiunile persoanjelor. Unii producatori au ales ca metoda de sonorizare a unui film sa
foloseasca actorii respectivi, pozitionandu -i pe acestia in spatele ecranului, ei urmand sa
reproduca dialogul lo r in acelas timp cu proiectia imaginilor. O alta metoda foarte intalnita
erau asa zisii naratori. Acesti naratori descriau foarte amanuntit actiunea si cateodata chiar
reproduceau vocile personajelor, in sincron cu miscarile buzelor acestora.

(Artisti Foley ai unei Radio Difuziuni, sursa:
https://www.pinterest.co.uk/pin/62839357270433553/ ).

2.3 Tranzitia spre filmul sonor si incercarile de standardizare ale acestuia.

Primul film sonor a fost '' The Jazz Singer '', realizat de compania Warner Bross in anul
1927 si este punctul de tranzitie spre filmul sonor asa cum il cunoastem astazi. Inca de la
aparitia filmului au fost numeroase incercari de sonorizare a filmului cu sunetul original
provenit din actiunea specifica filmului, insa nu am fost realizate cu succes. Tehnologia
privind captarea si redarea sunetelor avea sa evolueze de la aparitia primului instrument de
captare a sunetului realizat de Edoard Leon Scott de Martiville, iar in anul 1927 avea sa fie
suficient de avansata pentru a permite sincronizarea sunetului cu imaginea acestuia.

(In imagine este prezentat un Vitaphone, sursa: https://warnersisters.com/what -was-to-come –
with-vitaphone/ ).

Producatorii de la Warner Bros au decis sa dea o sansa incercarii de sonorizare a unui film,
folosindu -se de o noua aparitie a unui instrument de captare si de redare a sunetelor, celebrul
Vitaphone. Vitaphone -ul este un aparat inventat in anii 1920 de compania Western Elect ric.
El este instrumentul folosit de compania Warner Bros incepand cu anul 1926 pana la
inceputul anilor 1930. Era un aparat care functiona avea drept suport pentru inregistrare un
disc.
Un mare inventator care a contribuit la inventia Vitaphoneului a fos t Lee de Forest. Acesta
cunoscuse deja succesul pentru realizarile sale in dezovlatrea radiotehnicii, datorita faimoasei
sale inventii, celebrul '' Audion Vacuum Tube''. Aceasta inventia a aparut in anul 1906 si a
fost primul dispozitiv electronic care reu sea cu ajutorul unui gaz vidat in interiorul unui tub
sa transforme si sa amplifice un semnal electric de mici dimenisuni.

In ciuda faptului ca era o mare lupta intre inventatori de a realiza dispozitive cat mai
performante pentru a sincroniza filmele cu sunete inregistrate, Lee de Forest avea o alta
viziune, dorea sa imprime sunetul direct pe pelicula de film. El dorea sa realizeze acest lucru
fara sa fie ajutat de tehnologia de sunet prezenta in acel timp. Va reusi acest lucru inventand o
noua tehnca de captare a sunetului, numita inregistrare optica. Aparatul inventat de acesta
capta sunetul, il transforma intr -un fascicul de lumia pulsator, care la randul sau era imprimat
pe o pelicula foto -sensibila de pe marginea peliculei de film. Pentru proiectare folosea un
aparat care citea pelicula foto -sensibila si transofrma informatia optica intr -un semnal electric
care putea fi amplificat si redat cu ajutorul unor difuzoare. Forest de Lee si -a infintat o
companie numita '' DeForest Phonofilm'', pentru a -si promova inventia prin filmele sale.
Activitatea acestei firme a durat din anul 1923 pana in anul 1928. Din pacate F orest de Lee
nu a avut un succes cu aceasta inventia din cauza calitatii scazute a sunetului pe care o aveau
productile acestuia. Totusi, aceasta inventie avea sa fie dezvoltata de -a lungul timpului de
catre marile companii si sa devina standardul in cinem atografie folosit pana la sfarsitul anilor
1940.
Aparitia Vitaphoneului avea sa schimbe radical proaspat formata industrie a cinematografiei
si sa o aduca la un alt nivel. Folosirea acestui insturment era diferita de folosirea altor
echipamente de inregi strare(Phonofilmul) si a schimbat felul in care persjonajele jucau,
dialogul devenind la fel de important ca celelalte elemente prezente intr -un set de filmare.
Astfel microfoanele erau plantate in cadru sau erau atarnate in pozitii fixe deasupra
personaj elor. Inmagazinarea sunetului captat pe setul se filmare avea loc intr -o camera
speciala, izolata fonic, care avea rolul de a elimina zgomotele perturbatoare produse de
celelalte echipamente prezente in setul de filmare: camera video, reflectoare, generato are, etc.
Un mare avantaj oferit de aceasta inventie era capacitatea de a reda imediat sunetele captate,
un sunet captat optic neavand posibilitatea de a fi redat imediat.
Vitaphoneul folosea un sistem de amplificare bazat pe una din inventiile lui Lee de Forest,
celebrul Audion Tube. Astfel, folosindu -se de un semnal electric, sunetul putea fi amplificat
si redat publicului la un volum comfortabil de decibeli. Vitaphonenul a resit sa fie una din
cele mai de succes inventii folosite atunci in cinematogra fiei datorita calitatii auditive
exceptionale pe care o avea in comparatie cu celelalte dispozitive de sunet prezente atunci.
Boxele si sistemele de amplificare dezvoltate de firma Western Electric erau de ultima
tehnologie iar folosirea acestora impreuna cu Vitaphonenul faceau ca aceasta combinatia sa
fie de neegalat.
Filmul '' The Jazz Singer'', a inaugurat nasterea filmelor sonore dar a marcat si inceputul
sfarsitului erei filmelor mute. Momentul in care dialogul a fost sincornizat cu imaginea avea
sa devina intr -un mod simbolic clipa in care cinematografia se maturizeaza si va incepe sa se
dezvolte si sa ajunga asa cum o stim noi astazi.

Capitolul 3

3.1 Epoca de Aur a filmului mut:

Dupa cum bine stim, in cinematografie a existat o epoca de aur a filmului. Aceasta epoca sa
nascut la Hollywood si sa manifestat intre anii 1916 si 1960. Ea a marcat ultima jumatate a
epocii filmelor mute si primele decenii de la aparitia filmelor sonorizate.
Aceasta perioada este considerata ca find epoca de aur a filmului, datorita numeroaselor
genuri cinematografice care au luat nastere si care se manifesta si in prezent, genuri precum:
slapsticku -uil, westernul , documentarul, etc. Putem spune ca '' The Jazz Singer '' a fost filmul
care a marcat oficial inceputul epocii de aur.

3.2 Precursori ai Epocii de Aur a Filmului Mut:

In epoca filmului mut au fost cateva film care sunt considerate precursori ai epocii de aur.
Aceste filme sunt considerate niste adevarate bijuterii pentru ca au reusit in lipsa sunetului sa
transmita prin imagine, prin efecte sonore si prin muzica un amalgam de emotii care au facut
ca mesaju l sa fie clar inteles de catre public fie considerate unele din cele bune filme.
Un film simbolic al epocii filmului mut este '' The Cabinet of Dr.Caligari'' aparut in anul
1920. Filmul a fost regizat de Robert Wiene, actiunea lui este bazata pe un mit al secolului al
XI-lea, si prezinta povestea unui calugar de munte. El este socotit de multi cinefili ca find
primul film de arta.
Datorita actiunii, decorului sau extravagant, a personajelor, a unghiurilor inedite de filmare,
si a decorului care se i mbina perfect cu personajele ducandu -ne intr -o lume se cosmar, acest
film marcheaza prezenta unui nou curent artistic in cinematografie, expresionismul. Cabinetul
Doctorului Caligari mai este considerat ca find primul film de groaza, iar odata cu aparitia
sunetului in cinematografie genul Horror avea sa se dezvolte semnificativ, filmul regizat de
Robert Wiene avand sa ramana un punct de reper al acestui proaspat gen cinematografic.

''Battleship Potemkim'' realizat in anul 1925 de catre faimosul regizor S erghei Eisenstein,
este un alt film simbolic al acestei epoci a filmelor mute. Filmul prezinta actiunea unei
revolte navale in anul 1905.

(Sursa: https://ca.wikipedia.org/wiki/Fitxer:Potemkin -still2.jpg , o fotograma din filmul
''Battleship Potemkin'').

Aceasta revolta a fost considerata ca find un moment vital pentru dezvoltarea revolutiei
Rusesti. Aceasta revolta a fost provocata din cauza carnii stricate servite echipajului de pe
nava Potemkin. Eisenstein este faimos pentru teoriile sale de motnaj si pentru contributia

imensa adusa dezvoltarii tehnicii montajului. In acest film vom descope ri conceptia filozofica
abordata de Eisenstein. Aceasta conceptie filozofica pleaca de la ideile lui Hagel referitoare la
reflectare si la rezultatul finit al acestei reflectari, arta. El este parintele teoriei
cinematografiei intelectuale, iar in filmele sale va introduce concepte artistice, stiintifice,
filozofice si politice. ''Battleship Potemkin'' a reusit sa exprime cu succes ''montajul de
atractie'' nefind necesare folosirea unor persoanje principale sau folosirea unui fir narativ
logic.

Stilul cinematografic a lui Eisenstein se remarca prin atractia sa spre a documentaria
actiunea, filmele sale reprezentand bazele dezvoltarii genului documentar. Deasemenea,
odata cu aparitia filmelor sonorizate, el a sustinut dezvoltarea acestui fenomen c onsiderand ca
acesta ofera nenumarate posibilitati de dezvoltare a conflictelor, iar cu ajutorul dialogului,
vom putea analiza si interpreta gandirea personajelor.
''The Lodger'' este un alt film simbolic al epocii filmului mut, El a fost regizat de A lfred
Hitchock in anul 1927.
Actiunea filmului se bazeaza pe romanul '' The Lodger'' scris de Marie Belloc Lowndes si
prezinta cautarea celebrului criminal numit Jack the Ripper. Acest film prezinta toate temele
si elementele caracteristice lui Hitchoc k, teme si elemente pe care le vom putea intalni si in
vitoarele sale opere. Munca lui Hitchock dezvaluie felul in care munca regizorilor Friedrich
Christian Anron ''Fritz'' Lang siFriedrich Wilhelm Murnau . In ''The Lodge'' vom observa
atractia psihologic a a lui Hitchock de a imbina armnios temele sexuale cu temele legate de
crima. Un lucru e clar, acest film a facut ca termenul '' Hitchock -nian'' sa apara , iar genul
cinematografic de film politist sa se dezvolte.
Charlie Chaplin, el avea sa devina c ea mai importanta figura a epocii filmelor mute. ''City
Lights'' este o comedie romantica muta, regizata si produsa de Charlie Chaplin. Productia
acestui film a inceput in anul 1928 si a durat pana in anul 1930. Laitmotivul principal al
acestui film este c antecul '' La Violetera'' compus de Jose Padilla. City Lights prezinta o
poveste de dragoste inspirata dintr -un film de -a lui David Wark Griffith, faimosul film ''
Broken Blossoms'', realizat cu 10 ani in urma, actiunea prezenta in City Lights find o
react ualizare moderna a respectivului film. Ce este cu adevarat unic la acest film este faptul
ca este un film mut. Odata cu aparitia filmului '' The Jazz Singer'' in anul 1927, Chaplin a
vazut cum acest fenomen a acaparat intreaga industrie cinematografica si a preferat sa ramana
fidel epocii in care si -a facut debutul, epoca filmului mut. In ciuda succesului sau, filmul City
Lights era privit de catre spectatori cu o oarecare retinere, din cauza faptului ca era un film
mut aflat in era filmelor sonorizate. Cha plin nu inrelegea cum ar putea transmite emotia unui
film folosindu -se de un dialog sonorizat si era de parere ca singura solutie veritabila era aceea
de a ramane la jocul actoricesc foarte bine pus la punct.

(Sursa: http://www.abc.es/cultura/cultural/abci -arte-septimo -cine-
201701180136_noticia.html , O fotograma din fi lmul ''Modern Times''.)

3.3. Nevoia de Adaptare la Noile Timpuri.

Din cauza procesului tehnologic al cinematografiei care era intr -o continua dezvoltare,
Charlie Chaplin nu a avut de ales si a trebuit sa se spuna si el acestui proces si sa accepte
folosirea sunetului in filmele sale. Astfel, dupa o pauza, in anul 1936 avea sa apara in fata
publicului o noua productie apartinand lui Charlie Chaplin, cunoscuta comedie '' Modern
Times''. Aceasta comedie nu numai ca r eprezenta o revenire a lui Chaplin pe marele ecran dar
reprezenta si momentul lui de a merge inainte si de a se adapta cinematografiei, acest film
find sonorizat. Modern Times este un film satiric la adresa dezvoltarii tehnologiei intr -un ritm
alarmant, Ch aplin considerand ca aceasta a fost cauza fundamentala care a provocat marea
criza economica(1929 -1933), dar si la adresa faptului ca a fost nevoit sa se supuna noii ere
cinematografice in care se afla. Frica principala a lui Chaplin era ca prin folosirea dialogului,

esenta comediei sale se va pierde, din aceasta cauza in Modern Times, nu vom intalni foarte
mult dialog. Efectele sonore folosite vor juca un rol semnificativ, pentru a transmite
publicului gandul ca in scurt timp masinarile vor prelua in tota litate munca facuta de om si ca
ele vor spulbera orice actiune interumana autentica.
Aceste efecte sonore au fost foarte bine pozitionate in acest film. In momentul in care
Tramp( personajul principal prezent in aproape toate filmele acestuia ) incearca sa poarte un
dialog, este intrerupt de ''Clangul'' facut de masinarii, aceste efecte spulberandu -i orice sansa
de a putea intretine un dialog.

Momentul de aur al acestui film si care avea sa -i ridice reputatia lui Chaplin, este atunci cand
personajul principal este pus in situatia in care este obligat sa cante dar ramane fara mansetele
pe care avea scrise versurile, urmatorul lucru pe care il va face va avea sa uimeasca lumea,
Tramp v a incepe sa cante.
Acest moment a fost asteptat de public de foarte mult timp si a reusit sa uimeasca prin faptul
ca Chaplin a ales ca Tramp sa nu foloseasca textul propriu -zis al cantecului si sa ii dea
libertatea de a improviza. Prin aceast fapt, el a aratat ca in cinematografie nu este nevoie de
un text bine structurat pentru a face publicul sa rada si sa inteleaga povestea.
In anul 1940 Charlie Chaplin avea sa uimeasca din nou lumea cu filmul '' The Great
Dictator''. Acest film reamintea intr -o ma niera satirica tensiunile politice din Europa care au
dus la izbucnirea celui de -al doilea razboi mondial. Acest film este considerat ca find cel mai
bun film a lui Charlie Chaplin. In '' The Great Dictator'', el isi va folosi pentru prima data
vocea trans mitand un mesaj clar prin intermediul unui discurs. Acest discurs este adresat
tuturor oamenilor si face referire la cele mai inalte idealuri pe care ar trebui sa le avem si sa le
manifestam, indiferent de situatia in care ne aflam. Acest film ne mai arata si cum Chaplin si –
a finalizat tranzitia spre lumea tehnologizata si precizeaza clar in discursul sau ca insusi
aceste noi inventii pledeaza prin natura lor pledeaza pentru bunatatea oamenilor si striga
pentru o fraternitate universala.
Charlie Chaplin reprezinta unul din cele mai bune exemple a tranzitiei epocii mute spre
epoca filmelor sonorizate.

Parte Aplicativa

In aceasta parte a lucrarii voi prezenta diferite metode de sonorizare folosite in perioada
filmelor mute pentru sonorizarea unei variante de montaj a fimului de an cu regia. Filmul cu
regia a fost filmat in format digital, dar pentru a ii reda aspectul bine cunoscut de film al
epoc ii mute, l -am trecut din formatul standard al zilelor noastre de 16/9 la formatul standard
al acelei perioade de 4/3, iar cu ajutorul softului de montaj folosit, l -am transformat dintr -un
film color intr -un film alb -negru, iar cu ajutorul unui alt efect al acestui soft am reusit sa ii
adaug un aspect de pelicula veche. Pentru a ii reda si mai mult o autenticitate pe langa
variantele de sonorizare voi folosi si zgomotul inregistrat al unui proiector de pelicula.

Firul narativ al acestei variante de mo ntaj prezinta povestea unui om antisocial care
locuieste inchis in micul sau univers, elementul sustinator al universului lui find un telefon.
Totul se schimba atunci cand dupa o scurta iesire din acest unnivers isi gaseste spatiul invadat
de doi distrugat ori de lumi care ii vor face zile grele privandu -l pe acesta de accesul la cel mai
important lucru al sau, telefonul. Dupa un timp de asteptare si dupa o joaca haotica al
personajelor invadatoare cu telefonul personajului principal, ele vor pleca lasand pe rsonajul
principal intr -o stare de confuzie. In finalul acestei povesti, tocmai atunci cand personajul
principal se linisteste si adoarme, personajele isi vor face din nou aparitia, acest final lasandu –
ne cu semne de intrebare cu privire la o eventuala con tinuare a acestei povesti.

Diverse forme de sonorizare a unui film mut

Diversele variante de sonorizare a acestei variante de montaj vor cuprinde interpretari a unor
bine cunoscute piese muzicale a unora dintre cei mai mari compozitori la diferite insturmente,
si o varianta de foley sound executata cu ajutorul efectelor unui sintetizator electronic.

Varianta 1: In aceasta varianata de montaj am ales sa o sonrizez cu o interpretare muzicala a
celebrului pianist rus Evgeny Ki ssin a faimoasei opere '' The Hut on Hen's Legs (Baba Yaga).

(Fotograma din varianta de montaj resonorizata).

Modest Petrovich Mussorgsky a fost un celebru compozitor rus, nascut in anul 1839 in
Karevo, Rusia. El este cunos cut pentru celebra sa compozitie ''Boris Godunov'' dar si pentru o
suita celebra de piese interpretate la pian numita '' Pictures from an Exhibition'' compusa in

anul 1874. Aceasta suita de piese contine 10 piese, ea reprezentand un omagiu adus pictorului
si arhitectului rus Viktor Alexandrovich Hartmann decedat cu un an inainte de apartitia
acestei suite.
Mussorgsky provenea dintr -o familie instarita care detinea mult pamant, insa in radacinile
sale, Mussorgsky avea si sange taranesc, datorita bunicii sa le din partea tatalui sau care a fost
servitoare. Inca de mic, cu ajutorul asistentei sale, el a fost familiarizat cu folclorul si cu
basemele si legendele poporului sau, aceste elemente avand sa devina sursa de inspiratie
pentru viitoarele sale compozitii muzicale. Inca de mic, datorita mediului in care traia si cu
ajutorul mamei sale care era o pianista desavarita, Mussorgksy a inceput si si -a dezvoltat
abilitatile de interpetare la pian. Tatal sau isi dorea ca Mussorsky si fratele sau sa urmeze o
cariera militara, dar in acelas timp tinand cont de abilitatile muzicale a lui Mussorgsky a avut
grija ca baietii lui sa isi dezvolte abilitatile muzicale sub indrumarea viitroului profesor de la
Conservatorul din Sankt Petersbutg, Anton Gerke.

In cele din urma, Modest, avea sa renunte la cariera sa militara si sa lucreze o perioada de
timp in Ministerul Comunicatiilor, avand grija sa nu isi neglijeze inclinatiile sale muzicale.
Putem spune ca el va reusi sa atinga o maturitate artistica deabea in anul 1866 printr -o serie
de cantece precum: '' Hopak'', '' The Seminarist'' si ''Darling Savishna''. Putem spune ca acesta
este momentul in care el va incepe sa isi devolte abilitatile sale in ceea ce priveste
compozitia. Astfel, in anul 1869, el va incepe munca la una din cele mai cunoscute opere ale
sale, '' Boris Godunov''. Aceasta opera este bazata pe creatia artistica a celebrului scriitor si
poet rus Alexandr Pushkin.
Ultima parte din viata acestuia avea sa fie dominata de alcoolism, datorita problemolor
intalnite din diferite parti. Totusi, el a reusit sa aduca prin creatia sa muzicala care cuprindea
aproximativ 65 de piese compuse un aport seminficativ muzicii avand sa devina unul din cei
mai importanti compozitori muzicali ai Rusiei. Prin textele si compozi tiile sale el a vrut sa
surprinda cat mai fidel trasaturile si felul de viata a clasei muncitoare de la tara, iar prin
abordarea temelor fantasmagorice el a vrut sa transmita una din cele mai fundamentale
trasaturi a clasei muncitoare.
''Pictures of an E xhibition'' este o compozitie muzicala impartita in 10 parti, tema acestei
lucrari find inspirata din vizita lui Modest la o expozitie de arta apartinand lui Viktor
Hartmann. Fiecare parte a acestei suite muzicala, reprezinta una din lucrarile prezente la acea
expozitie.
Prima parte este intitualata '' The Gnome''. Aceasta lucrare prezinta un Gnom care alearga.
Ca structura muzicala lucrarea lui Modest contine opriri si intrari muzicale bruste, tempouri
contrastante, toate aceste elemente combinate incer cand sa sugereze mersul si alergatul unui
Gnom.

A doua lucrare se intituleaza '' The Old Castle'' si prezinta prin variata tehnica folosita a
acuraelei de catre Hatmann un vechi castel medieval care pare a contine elemente ale
arhitecturii italine. Aici putem sa observam cum Hartmann reuseste sa inchege atat de bine
calitatile sale de arhitect si de pictor. Deasemenea, pentru a sugera monumentalitatea aestei
lucrari el schiteaza foarte finut niste siluete umane la bazele acestui edificiu. Creatia muzical a
a lui Mussorgsky contine un tempo lent, iar motivele muzicale ale acestei lucrari ne indruma
spre particularitatile stilistice ale muzicii medievale.
A treia lucrare se intituleaza '' Tuileries'' sau '' Dispute d'enfants apres jeux''. In aceasta
lucrar e putem regasi gradina Jardin des Tuileries din apropierea celebrului muzeu Luvru din
Paris. Ea prezinta prin viziunea lui Hartmann jocul unor copiii in aceasta binecuoascuta
gradina. Varianta lui Modest asupra acestei lucrari contine o structura de compoz itie care
contine 3 motive muzicale.

A patra lucrare intitulata ''Cattle'' prezinta o caruta avand niste roti supradimensionate trasa
de niste boi. Mussorgsky a vrut sa sugereze miscarea acestei carute. Astfel, ca in precedenta
sa lucrare continand o structura de compozitie ternara.
Prima parte a acestei lucrari va contine un tempo fortissimo incercand sa mute inceputul
deplasarii respectivului car tras de boi in campul publicului. Dupa aducerea acestei parti intr –
un punct culminant, acest marcaj muzical ca fi intrerupt brusc, iar dupa va continua ca un
diminuendo urmand ca in final sa ajunga sa fie pianississimo. Aceasta opera este foarte
speicala pentru ca a fost una din primele incercari de panoramare a unui sunet, prin dorinta
lui Musso rgsky de a face ca un car tras de boi sa se ''plimbe'' prin public.

(Sursa: https://otvet.mail.ru/question/70406812 , O fotografia care prezinta a cincea opera a
lui Viktor Hatmann.)

A cinciea opera se numeste '' Ballet of Unhatched Chiks''. Ea contine 2 personaje cu o
infatisare umanoida care poarta o imbracaminte sub forma unui ou de pasare care executa in
acel moment o scena de balet.

Aceasta lucrare fa ce referire la fintele nenascute. Este o lucrare cu un mare impact emotional.
La fel ca in precedentele sale lucrari, Modest Mussorgsky va folosi in compozitia sa
apartinand acestei teme, o structura muzicala alcatuita din trei parti.
"Samuel Goldenberg an d Schmuÿle" este numele celei de -a sasea lucrari. Ea prezinta un portret a unui
personaj masculin care poarta o palaria din blana. Pentru aceasta lucrare, Modest a decis sa foloseasca
o structura diferita. Inspirandu -se din gamele phyrgiene specifice muzic ii evreiesti, el va modula
aceasta lucrare in patru parti. Prima parte va fi andante si va prezenta tema lui Samuel Goldenberg,
partea a doua va prezenta tema Schmuÿle iar tempoul va fi adantino.

A treia parte va prezenta un contrapunct foarte bine structurar intre prima si a doua tema, iar
tempoul va incepe find andante, avand sa devina spre final grav energico. Ultima parte a
acestei creatii find finalul.
A saptea lucrare se numeste "Limoges. The Market (The Great News)". Actiunea are loc
intr-un orasel din Franta, mai precis in oraselul Limoges. Si surprinde un dialog intre niste
femei care se aflau intr -o piata . Ca si tempo muzical, Modest va folosi un tempo Allegretto
Vivo, structura muzicala a acestei piese avand sa fie alcatuita tot din trei parti, ultima parte a
ultimei parti avand sa devina un pasaj de trecere muzical spre urmatoarea sa lucrare,
"Catacombs (Roman Tomb)". Urmatoarea sa lucrare prezinta o ilustrare a catacombelor
romane aflate sub suprafata Parisului. Viktor Hartmann a tinut ca aceasta lucrare sa il
prezinte pe el atunci cand explora minunatele catacombe, ajutat find doar de lumina unei
lanterne. Mussorgsky a decis ca aceasta structura muzicala sa fie impartita in doua parti.
Folosindu -se de o combinatie foarte bine aleasa de armonii si de o variatiune de tempouri ,
aceasta reuseste sa sugereze formidabil o atmosfera sumbra, invaluita in mister, o atmosfera
specifica unor catacombe.
Cea de -a noua lucrare este intitulata "The Hut on Hen's Legs (Baba Yaga)"(piesa aleasa de
mine pentru sonorizarea variantei mele de montaj). Lucrarea lui Hartmann prezinta un ceas
sub forma unei contructii arhitecturale apartinand lui Baba Yaga, aceasta contructie aflandu –
se pe niste picioare de pasari. Motivele muzicale alese de Mussorgsky pentru a ceasta lucrare
doresc sa deenote clopotele specifice unui ceas de dimensiuni monumentale, iar zgomotul de
vant sa fie realizat in asa fel incat sa ne sugereze o urmaire asupra zborului in mortar al
vrajitoarei. In aceasta lucrare vom intalni o variatiunea de tempouri intr -o combinatie foarte
speciala si unica.
Tempourile folosite de Modest in aceasta lucrare muzicala sunt: Allegro con brio, Andante
mosso si Allegro molto. Acesta a dorit ca prin structura acestei opere sa reflecte la o scara
mai larga elemen tele grotesti prezente in prima sa lucrare, ''The Gnome''.
Ultima lucrare intitulata "The Bogatyr Gates (In the Capital in Kiev)" prezinta prin viziunea
lui Hatmann portile orasului Kiev schitate intr -un stil rusesc vechi de dimensiuni
monumetale.

Aceasta lucrare realizata de Hatmann este un simbol de recunostinta adresat tarului
Alexandru al -II-leo pentru a sarbatorii scaparea acestuia din tentativa sa de asasinat din data
de 04.04.1866. Considerand aceasta lucrare una din cele mai buna lucrari al e sale, el a decis
sa participe la un concurs unde a si castigat, dar din pacate planurile sale de materializare a
acestui proiect au fost anulate. Deasemenea, mai este de mentionat faptul ca termenul de
''Bogatyr'' face o directa referire la niste eroi ca re isi fac aparitia in niste povesti rusesti
intitulate '' bylinas''

(Sursa:
http://www.theateraanhe tvrijthof.nl/voorstellingen/2015/04/schilderijententoonstelling –
orkestversie -door-ravel/ , o fotografie a lucrarii lui Viktor Hatmann, intitulata : '' The Bogatyr
Gates''.

Datorita semnificatiei cu referiri directe la adresa celor mai fundamentale valori ale tarii,
Mussorgsky va face ca ultima sa lucrare sa fie direct proportionala cu incarcatura lucrarii lui
Viktor Hartmann. In aceasta opera, Modest va folosi diverse teme, inspirate de motivele
muzicale folosite in precedentele sale lucrari, ''The Gnome'' si '' The Hut on Hen's Legs(Baba
Yaga)' dar si o tema inspirata dintr -un cantec de botez specific bisericii ortodoxe.
Aceasta lucrare este imparita tot in doua parti principale care abordeaza o varietate de teme
dar contine si structurare foarte bine aleasa de temporui, astfel, prima tempoul primei
teme(tema principala), va fi forte iar urmatorul tempo al acestei teme va fi fortissimo.

Tema imnului prezenta in lucrarea sa va fi seaca, goala si lipsita de coloristica muzicala,
tempoul acestei find senza espressione. Urmatoarele tempouri prezente in celelalte teme vor
fi: mezzo forte cu crescendo la forte pentru a ne simboliza niste zgomote facute de niste
clopote, elemente de ceasornicarie, s i niste zgomote de carlige, fortissimo, tempo semper
maestoso, mezzo cu crescendo dar si un tempo allargando si grav.
Consider ca opera si creatia lui Modest Petrovich Mussorgsky cat si a lui Viktor Hatmann
nu fac nimic altceva decat sa intareasca ideea unui univers fantasmagoric prezent in
conceptul regizoral si imagistic al acestui film, iar aceasta muzica are toate particularitatile
muzicale necesare pentru a ne sugera o veridicitate a actiunii. Aceasta munca colosala pe care
a lasat -o in urma sa Muss orgsky ramane ca find catalogata o bijuterie a muzicii si are sa stea
la baza inspiratiei viitorilor compozitori precum: Maurice Ravel, Leopold Stokowski, Henry.
J. Wood si multi altii. In aceasta incercare a mea de a reproduce sunetul unui film mut
folosi ndu-ma de metodele actuale de sonorizare a unui film, cred ca alegerea acestei creatii a
lui Mussorgsky sub interpretarea acesteia la pian de catre faimosul pianist Evgeny Kissin am
vrut sa ma pun in locul celor care cautau muzica potrivita pentru filmele mute, reusind sa
realizeze o ilustratie muzicala de neuitat pentru spectatori.

Concluzia

In aceasta parte as dori sa mentionez si aportul colosal adus de catre primii teoreticieni de
film.
Teoreticienii de film au avut două preocupări principale: să legitimeze cinematografia ca o
formă de artă și de a identifica proprietățile sale unice și efectele acesteia. Hugo Munsterberg
si Rudolf Arnheim au considerat ca filmul mut să fie considerat artă, deoarece nu era numai o
forma mecanica de captare a realitatii. Acești teoreticieni au făcut o încercare de a înțelege
modurile în care cinematografia era diferită de celelalte arte: Jean Epstein a identificat această
diferență ca o ‘’PhotoGenie’’ a cinematografului. Bela Balazs, a descris cinematografia ca
fiind o ea, chiar spirituala si foarte expresivia.
Teor eticienii de prim rang ai filmului realist au apreciat cinematografia pentru capacitatea sa
de a înregistra realitatea fără o intervenție majora asupra ei. A fost o inversare a pozitiilor
Munsterberg și a lui Arnheim. Această inversare a fost cauzată parț ial de dezvoltarea
cinematografiei în sine, realitatea din care facea parte si din ceea ce a insemnat introducerea
sunetului, a fotografiei de tip deep -focus. Siegfried Kracauer, un critic al esteticii autoritare, a
susținut că cinematografia ar trebui să se concentreze asupra evenimentelor imprevizibile,
neplanificate ale existenței cotidiene. Andre a preferat filme care utilizează adâncimea
câmpului si păstrarea integrității spatiotemporale a scenei și împuternicirea spectatorului pentru
a scana imaginea.
Teoria auteur: Această mișcare, promovată inițial de către criticii de după război care lucrau
pentru revista franceză de film Cahiers du Cinéma, a fost introdusa in America de Andrew
Sarris. Auteurism consideră regizorul de film nu doar un înregistrator mecanic al realității, ci
mai degrabă un artist legitim, a cărui viziune personală se luptă cu limitările impuse
instituționale de moduri industriale de producție de film. Influențat de noțiunile romantice ale
artistului și prin studii de canonizare în ce lelalte arte. Criticii auteurist au salutat regizori de la
Hollywood cum ar fi Nicholas Ray și Samuel Fuller, ca artiști cu titlu de exemplu ale căror
experiențe personale, convingeri și obsesii sunt impregnate in fiecare dintre filmele lor cu stilul
idios incratic.
Semiotica și structuralismul: Influențat de teoria semiologiei și a antropologiei structural,
Claude Levi -Strauss, Ferdinand de Saussure, Umberto Eco și alții au încercat să definească
limba filmului ca pe un set de coduri și structuri care org anizează înțeles în moduri prestabilite
de către mediul în sine.

În analiza sa de narativitate a cinematografului, Christian Metz a identificat prezența a opt
principale sintagme, combinații de sunete și imagini, care sunt organizate în unități ale
autonomiei narative.
Teoria Ideologica: A fost influențată de psihanaliza lacaniană, teoria lui Louis Althusser a
ideologiei și revoltelor studențești în Franța, în luna mai 1968. Oamenii de știință ai filmologiei
au început să analizeze cinematografia ca fiind un aparat ideologic pe care spectatori il

interpreteaza in asa zisul misrecognizing, reprezentand relația lor cu condițiile reale ale
existenței lor.
Un alt jurnalist francez, Cinéthique, a susținut o estetică de film autoreflexivă, care s -ar face
în mod conștient publicul conștient de dispozitivele proprii de construcție și de natura iluzorie
a imaginii filmului. Acești critici au atacat realismul catalogandul ca fiind un constructivism
burghez, care conduce publicul să confunde reprezentarea subie ctivă in detrimental realitatatii
obiective. Teoreticienii aparate, cum ar fi Jean -Louis Baudry au susținut că caracteristicile
tehnologice ale filmului, precum și condițiile (cum ar fi întunericul in care stau spectatorii
cinematografelor și tăcerea), au efecte ideologice inerente.Teoria de film feminista. Au fost si
teoreticene de film, cum ar fi Molly Haskell și Sandy Flitterman -Lewis, teoriile lor de film
fiind axate pe stereotipuri ale femeilor de la Hollywood. Laura Mulvey a susținut că filmele
clasice de la Hollywood invita o privire masculina, dornica de a vedea un element cu tenta
sexuala.
Teoria cognitivă: Spre deosebire de psihanaliza, teoria filmului cognitiv încearcă să înțeleagă
modul în care publicul interpretează filmele în ceea ce priv ește procesele raționale, conștiente.
Folosind terminologia formalistă rusă, David Bordwell împarte narativitatea în syuzhet
(ordinea în care sunt prezentate evenimentele narative) și fabulei (ordinea cronologică a
evenimentelor). Potrivit lui Bordwell, sp ectatorii folosesc metoda ‘’syuzhet’’ pentru a -si
reconstrui fabula în mintea lor intr’un mod inconștient. Teoria cognitivă presupune că percepția
și cogniția sunt caracteristicile universale ale omului, astfel încât să nu ia diferențele culturale
sau isto rice în considerare. Această abordare pune mai mare greutate pe aspectele emoționale,
in detrimental celor intelectuale.
Personal, consider ca rolul teoreticieniilor de film a fost foarte important, si ca nasterea si
evolutia celei de -a saptea arte nu ar fi fost posibila fara ajutorul acestora prin criticile si
teoriile lor constructive, care nu au facut altceva decat sa ajute la dezvlotarea sa pana la ceea
ce a ajuns astazi sa fie.
In concluzie nu pot decat sa afirm cu tarie ca nasterea celei de -a sapt ea arta, cinematografia,
nu a facut decat sa ne bucure in fiecare zi cu operele sale. In procesul de realizare al acestei
lucrari de licenta am descoperit foarte multe lucruri pe care nu le stiam, si am avut bucuria sa
descopar mai detaliat procesele de so norizare a filmelor in epoca lor muta dar si procesele
intermediare de sonorizare care au condus la materializarea concreta a filmelor sonorizate, asa
cum le cunoastem acum.
Deasemenea am descoperit cum niste oameni pasionati, si dedicati muncii pe care o faceau
au reusit sa isi aduca fiecare aportul la nasterea si materializarea cinematografiei. Tot in aceasta
lucrare am descoperit treptat o parte din universul fiecarui personalitati marcante a
cinematografiei mentionate in aceasta lucrare. Este fascina nt cum povestile acestor oameni,
atat de diferite au influentat in diferite feluri nu doar evolutia cinematografiei, cat si evolutia
celorlalte arte, respectiv, literatura, teatrul, coregrafia, dar si a artelor plastice.

Bibliografie

http://www.informatia -zilei.ro/sm/istoria -cinematografiei -de-la-filmul -mut-la-
tehnologia -3d/
http://webcultura.ro/primul -film-din-istorie/
http://www.stefamedia.com/primul -film-al-fratilor -lumiere/
https://ro.wikipedia.org/wiki/Kinetoscop
http://www.art7.fm/ce -au-inventat -fratii -lumiere/
https://blog.scienceandmediamuseum.org.uk/louis -le-prince -created -the-first-ever-
moving -pictures/
https://ro.wikipedia.org/wiki/Lanternă
https://oracoolblog.wordpress.com/2010/04/26/istoric -film-de-animat ie-01/
https://ro.wikipedia.org/wiki/George_Eastman
http://www.unitischimbam.ro/fratii -lumiere -si-prima -proiectie -cinematografica -publica -a-
unui-film-28-decembrie -1895/
https://www.biography.com/people/léon -gaumont -21236565
https://en.wikipedia.org/wiki/Georges_Méliès_filmography
http://www.soundrecordinghistory.net
https://www.nps.gov/edis/learn/historyculture/origins -of-sound -recording -edouard -leon-
scott -de- martinville.htm
https://en.wikipedia.org/wiki/History_of_sound_recording
https://en.wikipedia.org/wiki/Silent _film#Early_studios
https://en.wikipedia.org/wiki/Vitaphone
https://en.wikipedia.org/wiki/Sound_film
http://ethw.org/Phonofilm
https://en.wikipedia.org/wiki/Audion

http://www.good -music -guide.com/reviews/057_mussorgsky_pictures.htm

https://www.britannica.com/biography/Modest -Mussorgsky
https://en.wikipedia.org/wiki/Pictures_at_an_Exhibition