Lect. univ. dr. Stănese Radu -Dumitru [604361]

UNIVERSITATEA “LUCIAN BLAGA ” SIBIU
FACULTATEA DE ȘTIINȚE SOCIO -UMANE

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator științific:
Lect. univ. dr. Stănese Radu -Dumitru
Student: [anonimizat], 2018

LUCRARE DE LICENȚĂ

FOTOGRAFIA DE SPEC TACOL

Coordonator științific:
Lect. univ. dr. Stănese Radu -Dumitru
Student: [anonimizat], 2018

Cuprins

Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. – 6 –
I. Scurtă istorie a fotografiei ………………………….. ………………………….. ………………………. – 7 –
1.1 Invenția fotografiei ………………………….. ………………………….. …………………….. – 7 –
1.2 Fotojurnalismul ………………………….. ………………………….. ……………………….. – 11 –
II. Introducere in fotografie și fotojurnalism ………………………….. ………………………….. …..- 14 –
2.1 Structura aparatului de fotografiat ………………………….. ………………………….. …… – 15 –
2.1.1 Lentilele ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. – 15 –
2.1.2 Suportul de imagine ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… – 17 –
2.1.3 Apertura ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… – 18 –
2.1.4 Cortina ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… – 18 –
2.2 Setările aparatului de fotografiat ………………………….. ………………………….. …….. – 19 –
2.2.1 Timpul de expunere ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. – 20 –
2.2.2 Deschiderea aperturii ………………………….. ………………………….. ………………………….. – 21 –
2.2.3 Focalizarea ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. – 22 –
2.2.4 Zoom -ul ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… – 24 –
2.2.5 Câmpul de profunzime ………………………….. ………………………….. ………………………… – 24 –
2.2.6 Sensibilitatea senzorului la lumină ………………………….. ………………………….. ………… – 26 –
2.2.7 Balansul culorilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. – 26 –
2.2.8 Expunerea ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… – 27 –
2.3 Introducere in fotojurnalism ………………………….. ………………………….. ……….. – 30 –
III. GENURILE FOTOGRAFIEI DE PRESĂ . FOTOJURNALISTUL. FOTOJURNALISMUL ASTĂZI ….- 33 –
3.1 Genurile de fotografie de presă ………………………….. ………………………….. ……… – 33 –
3.1.1 Portretul ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. – 33 –
3.1.2 Fotografia de sport ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. – 34 –
3.1.3 Fotografia de fapt divers ………………………….. ………………………….. ……………………… – 35 –
3.1.4 Fotografia de spectacol ………………………….. ………………………….. ……………………….. – 36 –
3.1.5 Fotografia de ilustrare ………………………….. ………………………….. …………………………. – 36 –
3.1.6 Fotografia electorală ………………………….. ………………………….. ………………………….. . – 36 –
3.1.7 Fotografia publicitară ………………………….. ………………………….. ………………………….. – 38 –
3.1.8 Fotografia de modă ………………………….. ………………………….. ………………………….. … – 40 –
3.2 Fotojurnalistul ………………………….. ………………………….. …………………………. – 40 –
3.3 Fotografia și fotojurnalismul astăzi ………………………….. ………………………….. – 41 –
3.4 Fotografii impor tante din istoria fotojurnalismului ………………………….. ………. – 44 –
IV. Studiu de caz – Fotojurnalismul de spectacol ………………………….. ………………………….. – 54 –
4.1 Echipamentul necesar ………………………….. ………………………….. ……………… – 54 –

4.2 Setările aparatului de fotografiat în fotojurnalismul de spectacol ………………. – 55 –
4.3 Fotografierea spectacolului ………………………….. ………………………….. ……….. – 57 –
4.4. Fotografii le de spectacol explicate ………………………….. ………………………….. – 60 –
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. – 66 –
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. – 67 –
Webografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… – 68 –
Abrevieri ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. – 70 –
Anexe ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .- 71 –
Lista Figu rilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. – 74 –
Lista Fotografiilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… – 74 –

Fotojurnalismul de spectacol
Bărbosa Alexandru -Daniel
Jurnalism

– 6 –
Introducere

Lucrarea de față prezint ă principalele aspecte teoretice și practice a le fotojurnalismul ui
de la începutul acestuia până la momentul actual. Conținutul lucrării prezintă aspectele tehnice
cât și aspectele teoretice specifice fiecărui gen de fotojurnalism în speci al a fo tojurnalismului
de spectacol .
Primul capitol prezintă istoria fotografiei, de la începutul acesteia până la momentul
actual, de la primele imagini capturate cu ajutorul camerei obscura, până în prezent, unde
aproape oricine poate fotografia cu ajutorul telefoanelor inteligente.
Următorul capitol prezintă aspectele tehnice ale fotografiei, prezentând funcțiile
aparatului de fotografiat și cum anumite setări și opțiuni pot afecta fotografia finală spre
exemplu cum reușim să separăm subiectul de fundal utilizând efect ul de neclaritate a fundalului.
Capitolul III, tratează inițial diferitele genuri de fotografie de presă, cu m ar fi portretul,
fotografia de spectacol, fotografia sportivă și fotografia de fapt divers, trecând apoi la tratarea
diferitelor aspecte ale fotojurnalistului și a fotojurnalismului astăzi.
Studiul este structurat asupra fotografiei de spectacol. Voi pr ezenta aspectele tehnice
legate de echipament ul recomandat fotografierii acestor evenimente și voi prezenta diferite
feluri de încadrări specifice fotografiil or de spectacol. Voi exemplificate aspectele prezentate
mai sus utilizând fotografii realizate de mine la două festivaluri unde am participat ca si
fotojurnalist al festivalului.

Fotojurnalismul de spectacol
Bărbosa Alexandru -Daniel
Jurnalism

– 7 –
I. Scurtă istorie a fotografiei

Fotografia, este o formă de artă, apărută în anul 1830, care va deveni populară mult mai
târziu. Astăzi fotografia este un hobby larg răspândit dar și o profesie, din care doar în partea
de aparatură s -a creat o industrie în valoare de multi -miliarde. Nu multă lume știe ce este o
camera obscura sau timp de expunere, și nici nu au auzit de Henri Cartier -Bresson sau Annie
Leibovitz.
Înainte ca fotografia să fie creat ă, omenirea cuno ștea dej a
principiile de bază ale acesteia, cum ar trebui s ă funcționeze. Ace știa
puteau proiecta imaginea pe un perete sau pe o bucată de hârtie, dar
printul era imposibil, deoarece era mai greu de re ținut lumina, decât
proiectarea ei. Instrumentul folosit pentru procesarea imaginilor era
numit Camera Obscura ne spune Dragoș Asaftei1 pe blogul său și
exista cu câteva secole înainte ca fotografie s ă fie inventata.
Camera Obscura, este in esen ța un spa țiu întunecat, închis în forma unei cutii, cu un
orificiu pe un p erete, prin care trece lumina. Orificiul este de dimensiuni reduse în propor ție cu
cutia, pentru ca aceasta să func ționeze corect. Modul de func ționare, respectă legile opticii,
lumina care trece prin orificiu, creează pe suprafa ța opus ă a acestuia, o imag ine în oglindă și
întoars ă la 180 de grade. Toate principiile ale camerei obscura, sunt folosite și astăzi în
fotografia moderna, diferen ța făcând -o sistemele de lentile și oglinzi din aparatele de
fotografiat.

1.1 Inven ția fotografiei

Prima fotografie, a șa cum cunoa ștem fotografia modernă, a fost realizată în 1825 de
inventatorul francez Joseph Niepce, aceasta prezint ă un peisaj văzut printr -o fereastr ă la Le

1 Dragoș Asaftei, „ Ghid de fotografie: Istoria fotografiei ” din 20.08.2010, disponibil la
http://www.dragosasaftei.ro/ghi d-de-fotografie -istoria -fotografiei/ , data accesării 24.03.2018
Ilustrația 1 Principiul de
funcționare a camerei obscura Ilustr ația 1 – Modul de
funcționare a camerei
obscura

Fotojurnalismul de spectacol
Bărbosa Alexandru -Daniel
Jurnalism

– 8 –
Gras. Nu se cunosc multe detalii despre această imagine, doar c ă este prima fotografie realizată
și conservată.
Datorită limitărilor tehnice, expunerea fotografiei a durat 8 ore, deoarece, soarele trebuia
să treacă de la est la vest, pentru a lumina toate pâr țile clădirilor din imagine. Încă n u se poate
vorbi despre compozite fotografic ă, datorita acest or limitări.
Cum ne spunea Dragoș2 mai devreme, a fost
precizat și mai devreme, erau cunoscute principiile de
bază ale fotografiei, dar nu se găsise încă o solu ție pentru
conservarea imaginilor. Niepce a venit cu idea de a folosi
un derivat din Petroleu m, numit Bitum de Iudeea .
Bitumul se întăre ște când este expus la lumină, ca
urmare, după expunere, partea ne întărit ă a fost cură țată,
lăsând pe o placa metalică negativul imaginii. După ce și
aceasta a fost lustruită, a fost acoperită cu cerneală și
presa tă pe hârtie, realizându -se fotografia. Una din probleme care le avea Niepce, era că aceasta
placa metalic ă era grea, costurile pentru produc ția acesteia erau foarte ridicate și dura foarte
mult procesul de lustruire.
În 1839, Sir John Herschel a început sa folosească sticla în favoarea metalului, pentru a
crea negativele, iar în acela și an a patentat și termenul de “fotografie ”, acesta fiind un derivat
din limba greacă a cuvintelor “fos” care înseamnă lumina și “grafo ” care înseamnă a scrie. Chiar
daca p rocesul se simplificase și rezultatele deveneau mai bune, fotografia a fost adoptată de
publicul larg mult mai târziu.
Prima fotografie în care apare o persoană, a fost
realizat ă în anul 1839 pe Boulevard du Temple, de
către Louis Daguerre. În medie, ex punerea unei
fotografii dura aproximativ 10 minute, fiind destul de
greu capturarea unei persoane, norocul făcând totu și
posibil, ca o persoană să își lase pantofii lustrui ți
pentru destul de mult timp, pentru a apărea în aceasta
fotografie.

2 Ibidem
Fotografia 1 – Prima fotografie cunoscută
realizată de Joseph Niepce
Fotografia 2 – Prima fotografie în care apare
o persoană, realizată de Louis Dauguerre

Fotojurnalismul de spectacol
Bărbosa Alexandru -Daniel
Jurnalism

– 9 –
Ivan Tolmach ev3 ne spune că p rimele fotografii recunoscute de public, erau cele cu
portrete și cu familii, pentru a imortaliza amintirea. Câteva decenii mai târziu, după multe
rafinamente și îmbunătă țiri, începea utilizarea în masa a aparatului de fotografiat, datorit a
companiei Kodak, care în anul 1888 lansa pe pia ța modelul Eastman, sub sloganul “Tu ape și
butonul, noi ne ocupăm de restul ”.
În 1901, Kodak lansa modelul Brownie, acesta fiind primul model de aparat de
fotografiat dedicat clasei de mijloc. Aceasta capta doar imagini în alb și negru, dar era foarte
populara datorită eficien ței și modului de folosire foarte u șor.
Primele fotografii color în masă, aveau să apară doar in 1907, folosind o metodă bazată
pe o lentilă cu filtre. Acesta filtra lumina ro șie, verde și/sau albastră, proiectând negativul, care
urma să fie procesat imaginea pozitivă. Aplicând acela și filtru la developarea imaginii, reu șea
să păstreze culorile intacte.
Prima fotografie color, a fost realizată în 1861, de către
fizicianul James Cle rk Maxwell, care a rămas cunoscut pentru
studiile realizate in câmpul fizicii și nu pentru descoperirile aduse in
fotografie, imaginea reprezentând o funda tartan.
Tot Ivan4 ne spune că urmarea a creșterii timpurii a industriei
foto, în anul 1934, a fost fondată compania Fuji Photo Film. Din
1938, împreună cu filmul, compania a început să facă camere și lentile, devenind un monstru
de produc ție pentru industria foto. Ideea de a aduce fiecare aspect al unei camere foto împreună,
a dat Fujifilm o oportunitat e unică de a crea un mediu de fotografi profesioni ști și amatori, în
cazul în care acestea se putea concentra mai ales pe arta fotografiei și nu aspectele tehnice.
În 1936 fotografia a făcut un nou pas spre o largă recunoa ștere. În acest an, a fost
dezvolt at Kodachrome – primul film color cu mai multe straturi. Aceasta făcând fotografiile tot
mai atractive pentru public, oferindu -le un aspect aproape real.
În 1937 a fost fondată Polaroid Corporation, companie cunoscută în întreaga lume
pentru popularele c amere instant, care au fost lansate 10 ani după ce a fost fondată compania.
Impactul companiilor Fujifilm, Kodak și Polaroid asupra industriei fotografiei este destul de

3 Ivan Tolmachev, „A History of Photography Part 1” din 15.03.2010, disponibil la
https://photography.tutsplus.com/articles/a -history -of-photography -part-1-the-beginning –photo -1908 , data
accesării 25.03.2018
4 Ibidem
Fotografia 3 – Prima
fotografie color, realizată de
J.C. Maxwell

Fotojurnalismul de spectacol
Bărbosa Alexandru -Daniel
Jurnalism

– 10 –
remarcabil, revolu ționând complet modul de fotografie pe care îl putem observa astăzi. Pentru
ca o activitate să devină masiv populară, procesul acesteia trebuie sa fie foarte u șor și accesibil.
Datorăm recuno ștință acestor companii pentru modul in care acestea au transformat fotografia
dintr -o știință într-o artă și o modalitate de exprima re a sinelui.
Cam în acela și timp în care a fost inventat filmul color, camera foto Exakta5 a fost
dezvoltată. Acest aparat foto pioniera un sistem cu un singur obiectiv pentru reflexie, utilizând
un film de 35 mm și o priză rapidă de activat obturatorul. Camera a fost un progres enorm în
ceea ce prive ște tehnologia. Desigur, calitatea imaginilor a crescut și ea și a atras mai multe
persoane la această formă de artă.
În timp ce aparatele de fotografiat și filmul au evoluat, au devenit mai pu țin costisitoare
și destul de accesibile. Au apărut mii de magazine foto, oferind clien ților metode de developare
rapidă a filmului și alte servicii de fotografie conexe. Cu apari ția unui mod simplificat de a
fotografia și a developa fotografii, fotografia a devenit un ho bby în cre ștere rapidă pentru
oricine. Albume foto au ajuns în fiecare casă din întreaga lume.
Situa ția a început să atingă apogeul când Polaroid Corporation a lansat prima cameră
instant, a șa-numita “Camera Land ” în 1947. Acesta încorpora hârtie, developa tor si fixator,
ceea ce făcea posibilă developarea imagini în 60 de secunde. În 1963, filmul Polacolor a fost
introdus, făcând compania Polaroid extrem de populară și profitabilă.
Pe 17 octombrie 19696, George Smith și Willard Boyle au inventat dispozitiv ul de
încărcare cuplat, la Bell Labs, iar în 1970 inventatorii au introdus un senzor CCD în prima
camera video. În 1975 camera CCD reproducea o calitate a imaginii destul de bună pentru a
putea difuza programe de televiziune.
În 1981 Sony Corporation a l ansat primul aparat de fotografiat digital prototip, Mavica,
care a folosit două cipuri CCD pentru a înregistra imagini ca impulsuri magnetice pe o dischetă
(aproximativ 25 imaginile puteau fi stocate pe un disc). Cu toate acestea, Mavica nu a fost un
aparat de fotografiat digital, era o camera video care “înghe ța” cadre video. Cu toate acestea, a
început revolu ția digitală.

5 Ivan Tolmachev, „A History of Photography Part 2” din 13.10.2010, disponibil la
https://photography.tutsplus.com/articles/a -history -of-photography -part-2-the-growth –photo -3921 , data accesării
25.03.2018
6 Ivan Tolmachev, „A History of Photograp hy Part 3” din 04.11.2010, disponibil la
https://photography.tutsplus.com/articles/a -history -of-photography -part-3-going -digital –photo -4003 , data
accesării 25.03.2018

Fotojurnalismul de spectacol
Bărbosa Alexandru -Daniel
Jurnalism

– 11 –
Kodak lucra de ceva timp la revolu ționarea modului în care lucrau camerele de
fotografiat. În 1986, oamenii de știința Kodak au inven tat primul senzor “Mega pixel ” din lume,
apoi în 1987 a lansat șapte produse pentru înregistrarea, stocarea, manipularea, transmiterea și
imprimarea fotografiilor electronice.
În 1991, a fost dezvoltat primul sistem pentru aparate de fotografiat digital, care viza
fotoreporteri. Popularitatea camerelor foto care utilizau film, începea să scadă la începutul
anului 1988, când Fuji a introdus prima genera ție de aparate de fotografiat digitale, numite DS –
1P, folosind senzori CMOS. Primul aparat de fotografiat vândut în masă, care lucra cu un
computer personal prin intermediul unui cablu.
Astăzi, la peste 40 de ani de la inventarea senzorului CCD, există milioane de camere,
de la un SLR digital, până la aparatul de fotografiat în telefonul mobil. Tehnologia est e
incredibil de versatilă și încă o parte extrem de importanta a fotografiei de azi.

1.2 Fotojurnalismul

Începutul fotojurnalismului modern a avut loc în 19257, în Germania, datorită apari ției
aparatelor foto Leica care utilizau un film de 35mm. Înainte de aceasta, o fotografie de calitate
profesională necesita echipamente voluminoase, iar cu aceast aparat de fotografiat, fotografi
puteau merge oriunde și să captureze fotografii discret, fără lumini voluminoase sau trepiede.
Diferen ța a fost dramatică, sa tr ecut de la fotografii în care subiec ții erau con știenți de prezen ța
fotografului, la fotografii unde subiec ții nu se a șteptau să fie fotografia ți, realizându -se astfel
fotografii mai naturale.
Primele fotografii tipărite, trebuiau interpretate de pe gravu ri. Această practică a început
în 1853, când a apărut primul fotojurnalist cunoscut. Carol Szathmari, pictor și fotograf român,
care documenta războiul din Crimeea. Această tehnică a gravuri a fost folosită în timpul
Războiului Civil American, precum și pentru a imprima fotografile lui Matei Brady în
publica ția Weekly Harper. Deoarece această tehnică de imprimare a fost foarte laborioasă,
printuri care au supravie țuit, realizate din gravuri sunt destul de limitate ca număr.

7 Rachael Towne, A Brief History of Photojournalism, din data 18.09.2012, disponibil la
https://www.lightstalking.com/a -brief -history -of-photojourn alism/ , accesat la data de 28.03.2018

Fotojurnalismul de spectacol
Bărbosa Alexandru -Daniel
Jurnalism

– 12 –
Odată cu apari ția primului apara t foto care utiliza film de 35mm Leica în 1925, precum
și inventarea primelor becuri Flash comerciale în 1927, a început “epoca de aur a
fotojurnalismului ”. Această a șa-numita “epoca de aur ” se întinde de la 1930 la 1960. Primele
aparate foto cu film de 3 5mm erau destul de mici și ușoare pentru a fi transportate cu u șurință.
Această nouă libertate fotografică, combinată cu metode mai u șoare de developare, a
transformat fotojurnalismul într-un mod puternic de a transmite evenimente și știri din întreaga
lume.
Marea depresiune8 a stimulat o serie de fotografi să părăsească studioul și să înceapă
documentarea vie ții oamenilor reali dintr -un mediu mai dificil. Într-un fel, aceste imagini
conțineau pu ține “știri” adevărate. Cu toate acestea, documentau via ța atinsă de sărăcie și
furnizau informa ții reale din via ța de zi cu zi oamenilor de rând. Diverse reviste, cum ar fi, Life,
Sports Illustrated, Paris Match și Picture, au început să publice fotografii de la evenimente care
până în acel moment nu ar fi fost vă zute de publicul larg. Câ țiva dintre fotografi remarca ți ai
“epocii de aur a fotojurnalismului ” sunt Walker Evans, Dorothea Lange și Gordon Parks.
Când revista Life a anun țat în 1972 că va sista publicarea săptămânală, multi oameni au
susținut că fotojur nalismul avea să dispară. Cu toate acestea, fotojurnalismul a supravie țuit până
astăzi cum a fost atunci și a evoluat în mai multe forme. Printul tradi țional este încă în existen ță,
dar a devenit mult mai pu țin important în această eră a internetului. Cu t oate acestea,
fotojurnalism este și mai important pe o pagină Web, precum și atunci când este vizualizat pe
pagina unei reviste. Oamenii consuma știri constant și au ajuns să a ștepte documentare
fotografică solidă pentru ceea ce se întâmplă în lumea din ju rul lor.
Una din problemele care au fost discutate cu oarecare îngrijorare este problema
manipulării fotografiilor în jurnalism. Întrebarea final este – cât de mult este acceptabil? Unii ar
putea sus ține că îmbunătă țirile, chiar și de culoare, se consider ă modificarea adevărului
imaginii, în timp ce altele trag linie la adăugarea sau eliminarea elementelor din scena. Oricare
ar fi opinia fiecărui individ în materie de manipulare foto, multe dintre problemele etice ale
fotojurnalismului au fost cu siguran ță complicate de aceasta.
Un alt element al fotojurnalismului modern, care îngreunează procesul, este cre șterea
uriașă a “jurnalism cetă țenesc ”. Astăzi aproape toată lumea de ține un aparat de fotografiat, chiar

8 Jessica Stewart, The History of Photojournalism. How Photography Changed the Way We Receive News, din
data de 20.06.2017 disponibil la https://mymodern met.com/photojournalism -history/ , accesat la data de
28.03.2018

Fotojurnalismul de spectacol
Bărbosa Alexandru -Daniel
Jurnalism

– 13 –
dacă este numai aparatul de fotografiat al tel efonului. Acest lucru înseamnă că mult mai multe
evenimente sunt documentate de ace știa în direct, întâmplarea făcând ca ei să fie în locul potrivit
la momentul potrivit. Puncte de știri majore, cum ar fi CNN, au început să folosească aceste
imagini amator pentru știri de ultimă oră.
În timp ce fotojurnalismul are problemele sale și este activ în sortarea lor, el rămâne la
fel de relevant și important pentru societate ca întotdeauna. Știrile continuă să fie îmbunătă țite
de oameni talenta ți care aleg aceast ă voca ție și democra ția noastră continuă să rămână
informată. Noi nu știm unde va merge în viitor, dar nu există îndoială că ne -a lăsat într-o pozi ție
mai bună.

Fotojurnalismul de spectacol
Bărbosa Alexandru -Daniel
Jurnalism

– 14 –
II. Introducere in fotografie și fotojurnalism

În următoarea parte, am ales să prezint câteva d etalii tehnice ale aparatului de fotografiat
și modul acestuia de func ționare. Temele vor fi structurate mai întâi pe partea tehnica și pe
tipurile de aparate de fotografiat, iar apoi pe partea de setări si moduri ale acestuia. Voi prezenta
aceste aspecte după cursul lui Dragoș Asaftei9, fotograf profesionist.
Există diferite feluri de aparate de fotografiat, dar voi prezenta doar pe cele mai utilizate
tipuri de aparate foto digitale, in special pe cele DSLR si Mirrorless :
• Aparate foto compacte – care și ele sunt de mai multe tipuri – de la cele mici și accesibile
până la compacte cu senzori full frame și cu pre ț pe măsură.
• Aparate foto de tip bridge – adică aparate foto compacte, dar cu zoom optic mare sau
foarte mare iar aici găsim atât aparate foto mai ieftine dar și care ajung sau chiar
depă șesc pre țul unui DSLR pentru începători.
• Mirrorless – aparate fără oglindă, cu obiective interschimbabile, uneori cu capabilită țile
unui DSLR dar cu un corp compact și o greutate mult mai redusă.
• DSLR – care și ele p ot fi împăr țite în mai multe subcategorii: pentru începători, pentru
entuzia ști avansa ți și pentru profesioni ști (categorie greu accesibila pentru majoritatea,
deoarece pre țul acestor aparate foto, inclusiv obiective si accesorii, depă șește pre țul unui
autoturism din clasa medie).

9 Dragoș Asaftei, Primii 10 pași în fotografia digitală, Ed. ISSA, 2010

Fotojurnalismul de spectacol
Bărbosa Alexandru -Daniel
Jurnalism

– 15 –

2.1 Structura aparatului de fotografiat

În imaginea alăturate se poate observa modul de lucru al unui aparat foto înainte de a
captura imaginea și in timp ce capturează imaginea, componentele principale fiind: supo rtul de
imagine (senzorul), lentilele, apertura si cortina (obturatorul).

2.1.1 Lentilele

Lentilele, sunt partea principala a
obiectivului și sunt folosite într-un aparat de
fotografiat pentru a focaliza imaginea pe o
suprafa ță fotosensibilă. Număru l de lentile
folosite la construc ția unui obiectiv poate varia
de la una singură până la ordinul zecilor. O singură lentilă este esen țială, cea ce face razele să
conveargă către senzor. Pentru a ob ține o imagine corect focalizată este nevoie și de o a doua
lentilă ce să permită apropierea sau depărtarea obiectului – imagine până când este situat în
dreptul senzorului. Caracteristicile celei de -a doua lentile sunt astfel încât împreună cu prima
lentilă să permită focalizarea corectă. Din acest motiv opt ica ei nu este neapărat convergentă.
În practică sistemele cu două lentile sunt foarte rar folosite datorită distorsiunilor pe care
le produc asupra imaginii. Obiectivele trebuie să permită o reprezentare cât mai apropiată de
Figura 2 – Elementele componente ale obiectivului
și modul acestuia de funcționare Figura 1 – Modul de funcționare a ale aparatului de fotografiat SLR și DSLR

Fotojurnalismul de spectacol
Bărbosa Alexandru -Daniel
Jurnalism

– 16 –
realitate, deci diverse siste me de lentile au fost create pentru acest scop. Cele mai cunoscute au
rămas sistemul Cooke cu 3 lentile și sistemul Tessar, cu 4, amândouă înglobând atât lentile
convergente cât și divergente.
Imaginea formată în spatele obiectivului va avea o anumită dim ensiune maximă datorită
faptului că luminozitatea maximă ce poate fi ob ținută depinde de obiectiv ne spune Diane
Berkenfeld10 pe pagina de Tips and Tricks Nikon . Această valoare este în general notată la
vedere în format de diafragmă, despre care vom discuta în sec țiunea următoare. Mediul optic
ale lentilelor absoarbe o mică parte din cantitatea de lumină receptată. Din această cauză
valorii deschiderii de diafragmă maximă, asociate luminozită ții maxime, îi este uneori
alăturată și o valoare numită “număr f ” , valoarea deschiderii de diafragmă corespondentă
luminozită ții maxime reale ținând cont de lumina absorbită de lentile.
Pentru a ob ține o imagine mai mare sau mai mică a unui obiect real trebuie să ajustăm
distan ța la care se află lentilele de suportul de imagine. Pentru o lentilă îndepărtată, pe
suportul de imagine va apărea doar o por țiune mică din imaginea ob ținută cu lentila apropiată.
Astfel se ob ține efectul de “zoom ”. Distan ța de la lentila principală p ână la suportul de imagine
se nume ște distan ță focală a obiectivului. În general, valoarea lui este notată și ea la vedere.
Această distan ță nu permite interpretarea formatului imaginii ce va fi ob ținută de către aparat
decât însoțită de dimens iunea suportului de imagine. Din motive de standardizare, dimensiunea
peliculei chimice a fost stabilita la 24x36mm și distan ța focală standard pentru marea majoritate
a obiectivelor simple, 35mm. Echivalentul ochiului uman pentru acest format de film este de
50 mm. Pentru distan țe focale mai mici este folosit termenul de obiective cu unghi mare datorită
imaginii ce va cuprinde în unghi mare obiectele aflate în fată, în timp ce obiectivele folosite
pentru apropiere cu distan țe focale mari au de numirea de obiective cu focalizare lungă.
Pentru a păstra dimensiuni convenabile este folosit un ansamblu de lentile ce produce acela și
efect ca îndepărtarea lentilei principale, practic distan ța focală a sistemului fiind alta decât
lungimea sistemului de lentile. Acest ultim tip de obiective poartă denumirea de telephoto.
Perspectiva ob ținută pentru diferite distan țe focale nu rămâne constantă. Imaginile
făcute cu obiective telephoto vor avea un aspect “plat” în timp ce cele pe lentile cu deschidere
largă tind către imagini “rotunde ”.

10 Diane Berkenfeld, Understanding Focal Length , fără data, disponibil la https://www.nikonusa.com/en/learn –
and-explore/a/tips -and-techniques/understanding -focal -length.html , data accesări 23.04.2018

Fotojurnalismul de spectacol
Bărbosa Alexandru -Daniel
Jurnalism

– 17 –
Tot la modul în care este compusă imaginea putem men ționa și de schimbarea
perspectivei ca setare a obiectivului. Unghiul dintre normala la suprafa ța suportului de imagine
și axa lentilelor poate fi diferit de zero în acest caz. Primele aparate fotografice permiteau,
datorită unei construc ții mai pu țin rigide, ajustarea acestui parametru. În timp, deoarece setări
diferite de zero erau rar folosite s -a renun țat la mobilitatea lentilelor în favoarea pre țului de
fabrica ție mai s căzut și a unui aparat mai solid. Unele sisteme de lentile fabricate în zilele
noastre permit ajustarea perspectivei, dar căutarea lor pe pia ță este foarte redusă. Câmpul în
care sunt utilizate este cel al fotografiei arhitecturale pentru a permite redarea corectă a liniilor
paralele lungi prin modificarea perspectivei.

2.1.2 Suportul de imagine

Să înțelegem modul în care imaginea poate fi înregistrată11. Lumina ce atinge o suprafa ță
trebuie să poată fi „memorată ”. Un doritor ce ar căuta să afle informa ții cu privire la lumina ce
a atins suprafa ța foto -sensibilă ar trebui să le poată afla din compozi ția acesteia.
Acest principiu elementar a stat la baza filmului chimic, mai târziu la baza senzorului digital
foto. La contactul substan țelor cu radia ția lumino asă are loc o reac ție chimică ai cărei produ și
de reac ție pot fi analiza ți. Practic, func ție de radia ția la care este supusă pelicula chimică vor
rezulta diferite concentra ții ale unor substan țe. Aceste concentra ții sunt apoi, prin procesul
numit developar e, transformate în concentra ții ale unor pigmen ți ce vor reprezenta culorile
inițiale. De observat că fotografia digitală a modificat acest proces prin permiterea ob ținerii
informa ției vizuale într-un interval de timp mult mai scurt, practic instantaneu, d atorită u șurinței
cu care senzorii digitali pot oferi date cu privire la radia ția luminoasă la care au fost supu și.
Orice element component ce va îndeplini func ția de înregistrator al informa ției vizuale
trebuie să nu se afle sub influen ța luminii decât în mod controlat. Adică în afara unor scurte
momente în care are loc expunerea senzorului el trebuie să se afle în mediu complet întunecat.
Doua elemente au rolul de a bloca lumina să ajungă la film: apertura și cortina.

11 Ivan Tolmachev, „A History of Photography Part 3” din 04. 11.2010, disponibil la
https://photography.tutsplus.com/articles/a -history -of-photography -part-3-going -digital –photo -4003 , data
accesării 2 3.04.2018

Fotojurnalismul de spectacol
Bărbosa Alexandru -Daniel
Jurnalism

– 18 –
2.1.3 Apertura

Rolul aperturii12 este de a controla cantitatea de lumină ce ajunge pe suprafa ța senzorului.
Mecanismul de func ționare imită irisul uman: un
sistem de foi țe sub țiri, în general 6 la număr,
măresc ori mic șorează suprafa ța unei deschideri.
Acel spa țiu liber este situat pe axa centrală a
lentilelor astfel încât lumina ce este lăsata să
treacă de apertură ajunge la suportul de imagine.
Cu cât apertura este mai deschisă, cu atât mai
multă lumină va ajunge la senzor sau film.

2.1.4 Cortina

Elementul ce opre ște lumina să intre în aparat este cortina13. În mod normal pozi ția ei se
suprapune peste orificiul de pătrundere a luminii. În momentul în care este apăsat declan șatorul,
cortina este ac ționata pentru a elibera calea luminii
către senzor. După un anumit interval, numit timp
de expunere, o a doua cortină se interpune peste
orificiu pentru a bloca lumina. Sensul de deplasare
a celor două cortine coincide, astfel încât dacă pe
perioada în care prima cortină se deplasa peste
orificiu cantitatea de lumină ce a ajuns pe senzor
nu es te egal distribuită a doua cortină să
compenseze distribu ția.
Modul de implementare a acestor elemente componente variază de la aparat la aparat.
Func ție de diverse caracteristici, ce în general influen țează puternic pre țul, se poate realiza o
scurtă clasi ficare:

12 What is Aperture,?, disponibil la http://www.dptips -central.com/aperture.html , data accesării 23.04.2018
13 Caleb Ward, How do Camera Shutters work? , disponibil la https://www.premiumbeat.com/blog/how -camera –
shutters -work/ , 03.02.2015, data accesări 23.04.2018
Figura 3 – Diferite valori ale aperturii
Fotografia 4 – modul de acționare a cortinei
aparatului de fotografiat – dreapta oglinda este în
poziția de stand -by iar in stânga senzorul este
expus

Fotojurnalismul de spectacol
Bărbosa Alexandru -Daniel
Jurnalism

– 19 –
• DSLR – aparatul are vizorul fotografului în prelungire optică a axei lentilelor. În fața
suportului de imagine este pozi ționată o oglindă ce reflectă lumina din lentile către
vizorul fotografului. Imaginea este trecută printr -o prismă pentru a lua dimensiunea și
orientarea corespunzătoare. Compunerea ce apare în vizor este aceea și cu cea de pe
fotografie. La apăsarea declan șatorului oglinda este imediat îndepărtată pentru a permite
luminii să ajungă la suportul de imagine. Obiectivul este, la aproap e toate aparatele de
acest tip, interschimbabil. Datorită construc ției complicate pre țul este foarte ridicat.
Obiectivul cumpărat separat poate ajunge la un pre ț de câteva ori mai mari decât al unui
aparat conven țional.

• TTL – (Through The Lens) – denumire a descrie modul de focalizare cu sistemul aferent
aflat în spatele lentilelor, spre deosebire de sistemul anterior la care este în general
înglobat în obiectiv. Vizorul este separat de lentilele principale, având un mic sistem
optic propriu. Imaginea oferi tă de vizor este deviată fa ță de cea din poză. La aparatele
digitale, senzorul oferă imaginea către un mic ecran LCD disponibil fotografului, deci
marele inconvenient al devia ției observate prin vizor este astfel anulat. Pre țul este în
general redus, dar u nele aparate de acest tip ajung foarte performante și costisitoare.

• P&S – Point and Shoot – „Încadrează și fotografiază ”. Aparatele de acest tip folosesc
sistemul TTL, în eventualitatea în care dispun de modul de focalizare. Denumirea
înglobează o listă l ungă de aparate a căror proprietate comună e u șurința în utilizare.
Fotograful trebuie doar să încadreze și să apese declan șatorul restul fiind realizat, mai
bine sau mai slab, de sisteme automate. Din această gamă de aparate se disting și cele
ce permit u tilizatorului să preia controlul asupra setărilor, deci delimitarea strictă este
greu de făcut. Între aceste categorii există și „hibrizi ” ce oferă un compromis între
calitatea oferită de un aparat SLR și ușurința în utilizare a altor aparate.

2.2 Setăril e aparatului de fotografiat

În următoarea parte, voi prezenta cum modul în care setările aparatului de fotografiat
afectează o fotografie. Voi prezenta timpul de expunere, deschiderea diafragmei, sensibilitatea
senzorului, focalizarea , zoom -ul și balansul culorilor .

Fotojurnalismul de spectacol
Bărbosa Alexandru -Daniel
Jurnalism

– 20 –
2.2.1 Timpul de expunere

Timpul de expunere , după cum prezintă Dragoș14, este durata pe parcursul căreia lumina
poate influen ța senzorul. Importan ța tehnică a timpului de expunere este permiterea unei analize
pe fotografie de care nu ar fi capabilă ochiul uman. Timpul pentru care ansamblul vizual al
ochiului uman alături de sistemul nervos nu mai percepe diferen ța între două cadre este de 1/20
– 1/30 dintr -o secundă, deci orice eveniment ce sar desfășura pe o durată mai scurtă ar trece
neobservat. A paratele fotografice moderne permit timpi de expunere și de 1/4000, suficient de
puțin pentru a captura cu mare acurate țe și cele mai rapide evenimente. La cealaltă extremă se
află fotografiile cu expunere lungă, de peste 3 -4 secunde până la câteva ore. Mi șcarea stelelor
pe bolta cerească poate fi astfel înregistrată, iar lumina foarte slabă poate fi observată.
Din punct de vedere fotografic, folosirea timpului de expunere ține de două aspecte: să
capturezi în imagine toate evenimentele dorite în modul ale s și să nu permi ți aparatului să se
deplaseze în mod nedorit pe durata expunerii.
Spre exemplu, o picătură în cădere liberă poate fi fotografiată, să presupunem de la o
distan ță de 1 metru, cu o expunere de 1/2000. La această setare, picătura va apărea su spendată
în spa țiu. Pentru timpi de expunere mai lungi, 1/500 spre exemplu, pe fotografie va apărea
„urma ” lăsată de picătură. Motivul este simplu: lumina reflectată de ea s -a deplasat, deci aceea și
radia ție luminoasă a fost capturată în mai multe puncte d e pe suprafa ța senzorului, ca și cum
am fi expus peste poza fără picătură o serie de picături transparente dispuse pe direc ția de
cădere. Cu cât viteza obiectului ce se cere fotografiat este mai mare cu atât lumina reflectată
către un anumit punct de pe fi lm va fi mai slabă. Deci dacă în locul picăturii am fi avut un glon ț
la fel iluminat, intervalul de timp în care el ar fi parcurs aceea și suprafa ță ar fi fost mult mai
scurt deci mai pu țină lumină reflectată. Să luam și alt caz: să presupunem că dorim să
fotografiem pendulul unui ceas astfel încât să apară în fotografie deplasarea sa. Deci
evenimentul dorit pentru a fi capturat va avea durata egală cu perioada pendulului. Pentru

14 Dragoș Asaftei, Primii 10 pași în fotografia digitală, Ed. ISSA, 2010, p10
Figura 4 – Diferiți timpi de expunere și cum afectează efectul de neclar de imagine

Fotojurnalismul de spectacol
Bărbosa Alexandru -Daniel
Jurnalism

– 21 –
această setare ori pentru timpi mai lungi pendulul va apărea sub forma unei umb re pe traseul de
deplasare, iar pentru timpi mai scur ți doar o por țiune din drumul pendulului va fi reprezentat pe
fotografie.
Din punct de vedere al mi șcării
aparatului problema se pune pentru
fotografii făcute cu aparatul ținut în mână.
Chiar dacă ima ginea ce trebuie fotografiată
este nemi șcată, dacă aparatul tremură
fotografia va ie și deformată. Timpul maxim
de expunere pentru poze nemi șcate depinde
de la om la om. Trebuie avute în vedere și
setările lentilelor: pentru lentilele situate la
distan ță ma re de suportul de imagine fotografia va ie și mai puternic mi șcată, mai bine zis
tremurul aparatului va fi mai u șor de observat. Pentru a realiza fotografii clare, un om fără prea
mult exerci țiu are nevoie de un timp de expunere de 1/30. Prin diferite tehni ci, fie de control al
respira ției, fie de ata șare a unei mici greută ți după corpul lentilelor ori la capătul mâinii, această
durată poate cre ște semnificativ. Întotdeauna există însă posibilitatea de a sus ține ori măcar
sprijini aparatul, fie cu ajutorul o biectelor înconjurătoare (stâlpi, garduri, mese, ma șini, etc…)
fie cu un stativ, monopied ori trepied.

2.2.2 Deschiderea aperturii

Deschiderea diafragmei15 controlează cantitatea de lumină ce ajunge la senzorul optic.
Modul de setare este prin parametrul numi t „f”, raportul dintre distan ța focală și diametrul
orificiului deschis de diafragmă. f = d / Ø . Cu cât diametrul orificiului este mai mare, cu atât
mai multă lumină ajunge la senzorul optic, deci poza va fi mai luminoasă. Parametrul f este în
relație de invers propor ționalitate cu luminozitatea fotografiei: pe măsură ce valoarea sa cre ște,
fotografie devine mai întunecată. Deschiderea diafragmei este, alături de timpul de expunere,
un mod de a controla luminozitatea.

15 Ibidem, p19
Fotografia 5 – Efectul de neclar de i magine atunci când
folosim bliț -ul si când folosim un timp de expunere lung
pentru a expune corect imaginea

Fotojurnalismul de spectacol
Bărbosa Alexandru -Daniel
Jurnalism

– 22 –
Un obiectiv simplu are o deschidere ma ximă a diafragmei de 2,8. Valoarea poate merge și
până la 0,8 pentru obiectivele destinate jurnalisticii. Pe măsură ce distan ța focală a obiectivului
este mai mare deschiderea maximă tinde să scadă, mai ales la obiectivele cu distan ță focală
variabilă. Num ărul „f ”, ca setare invers propor țională a luminozită ții maxime, va tinde către
valori tot mai mari pentru distan țe focale mari. Raportul dintre două deschideri pentru care
luminozitatea să se dubleze este de 2 datorită faptului că suprafa ța deschiderii este direct
propor țională cu pătratul diametrului. Plecând de la o deschidere de 2,8 pentru a ob ține o poză
cu o luminozitate de două ori mai mare vom avea nevoie de o deschidere de aproximativ 3,95.
În practică aceste valori sunt rotunjite, obiectivul având setări ori marcaje pentru 2,8, 3,5 și 4,
ori uneori în incrementări de 1/3. Valoarea maximă a parametrului f, deschiderea minimă, este
de asemenea importantă, ea permi țând realizarea de fotografii în condi ții de luminozitate mare
folosind timpi de expuner e lungi. În general valoarea maximă nu este notată pe obiectiv. Ea se
situează între f 8 și f 64. În general obiectivul nu permite timpi de expunere scur ți decât pentru
deschideri mici ale diafragmei datorită condi țiilor tehnice: este dificil de realizat o cortină care
să poată parcurge spa țiul deschis de diafragmă într-un timp de 1/2000 dintr -o secundă. Trebuie
menționată și influen ța acestui parametru asupra calită ții imaginii. Fiecare sistem de lentile are
o valoare, mai degrabă practică decât teoretică, a calită ții maxime. Spre exemplu pentru lentile
folosind sistemul Tessar de 50mm, setarea optimă se observă în jurul valorii de f 4. Pentru o
bună parte din obiectivele convenționale multi -lentilă cu distan ță focală variabilă setarea optimă
este în jurul valorii medii.

2.2.3 Focalizarea

Focalizarea16 permite ob ținerea de imagini clare pe suportul fotografic. După cum am văzut
în capitolul anterior ea este realizată cu ajutorul unei lentile ori, în general, cu un sistem de
lentile ce se deplasează de axa princip ală a obiectivului pentru a focaliza imaginea obiectului
pe senzor . Obiecte situate la distan țe diferite fa ță de obiectiv vor avea distan țe diferite de
focalizare. Cum în general o fotografie con ține obiecte a șezate la diferite distan țe fotograful
trebuie să aibă posibilitatea de a alege pe care să îl fotografieze focalizat.

16 Camera Focus ing for Beginners , disponibil la
http://www.amateurphotographer.co.uk/technique/camera_skills/camera -focusing -for-beginners -3967 ,
27.07.2013, ac cesat la data de 25.04.2018

Fotojurnalismul de spectacol
Bărbosa Alexandru -Daniel
Jurnalism

– 23 –
Pentru aparatele de genera ție veche acest lucru nu se putea realiza decât în întregime
manual. Un disc de pe obiectiv îți permitea să alegi o anumită distan ță. Aparatele cu focalizare
automată se folosesc de un „martor ”, în general o bandă sub țire de celule fotosensibile
monocromatice, de pe care măsoară contrastul. Imaginea proiectată pe acest martor corespunde
unei mici por țiuni din imaginea fotografiată, zona aleasă fiind cea ce se do rește a fi capturată
focalizat. În general aceasta corespunde centrului imaginii dar multe aparate permit alegerea
mai multor zone diferite. Prin parcurgerea tuturor setărilor de focalizare de la depărtare la
apropiere obiectivul memorează diferite valori ale contrastului, ob ținut de pe martor, din care
va alege setarea cu valoarea cea mai ridicată. Pentru această valoare muchiile obiectelor situate
în câmpul „martor ” vor apărea redate corect. Focalizarea corectă pe modul automat necesită
deci în primul rân d luminozitate adecvată pentru ca martorul să poată primi informa ție, apoi
alegerea unei zone din fotografie în care muchiile obiectelor să fie pronun țate, diferen ța dintre
două zone cu culori diferite să fie u șor de observat.
Pentru subiecte în mișcare si stemul de focalizare întâmpină în general dificultă ți. O metodă
de a face posibilă realizarea de fotografii corect focalizate și în condi ții dinamice este modul de
focalizare continuă, ce încearcă să men țină focalizarea corectă pe un punct din imagine în mod
continuu. O altă metodă mai degrabă avangardistă și rar folosită datorită pre țului de realizare
ridicat este cea a determinării laser, un fascicul laser străbătând obiectul ce se dore ște a fi
focalizat pentru a determina cu precizie distan ța. Ca o varia ntă mai simplă, unele aparate
folosesc o lampă de putere mică pentru a ilumina subiectul.
Valoarea setării focalizării variază func ție de obiectiv, în general de distan ța focală a
acestuia. Spre exemplu un obiectiv normal de 50mm f 2.8 poate focaliza de la 50cm până la
infinit. Valoarea până la care setarea focalizării corespunde unor raze considerate concurente
este în jurul a 10 metri. După această valoare, razele de lumină reflectate de un obiect aflat la
mai mult de 10 m ajung la obiectiv practic parale le, deci setarea distan ței va fi notată cu valoarea
+∞. Pe măsură ce distan ța focală a obiectivului cre ște valoarea maximă de concuren ță cre ște și
ea.
Obiectivele standard nu sunt capabile să focalizeze corect la distan țe mici, sub 50cm, ori
imaginile ob ținute la aceste distan țe ar apărea puternic distorsionate. Pentru acest segment sunt
des folosite obiective tip „macro ”, capabile să focalizeze corect și la 1 -2 cm și cu un sistem de
lentile adaptat reprezentării corecte a imaginii. Multe aparate oferă posi bilitatea de a regla
obiectivul între modul macro și modul de focalizare normală.

Fotojurnalismul de spectacol
Bărbosa Alexandru -Daniel
Jurnalism

– 24 –
2.2.4 Zoom -ul

Zoomul17 este modul în care poate fi setată distan ța focală la
obiectivele ce permit modificarea ei. Modul tipic de măsurare al
acestui parametru este, pentru marea majoritate a obiectivelor,
propor țional. O setare este exprimată în raport cu alta. Modul tehnic,
de setare a distan ței focale ca parametru direct, nu este prea întâlnit
pe aparate.
Setarea propor țională compară distan țele focale a două setări.
Spre exemp lu, pentru o setare de 2x, distan ța corespunzătoare valorii
de 1x va fi de două ori mai mică. Practic aparatul „apropie ” imaginea
de un număr de ori restrângând cadrul, obiectele din zona „apropiată ”
apărând mai mari în fotografie. Pe lângă acest efect se adaugă și cel
de modificare a perspectivei: imaginea pare mai „plată ” pe măsură
ce cre ștem distan ța focală.
Acelea și efecte pe care le produce modificarea distan ței focale prin setarea obiectivului le
va produce și interschimbarea unor obiective fixe cu ac elași distan țe. Diferen ța constă în
calitatea oferită de fotografie, în general cele fixe depășindu -le pe cele mobile din acest punct
de vedere.

2.2.5 Câmpul de profunzime

Câmpul de profunzime18 este o no țiune ce depinde de valoarea f, de
punctul de focalizar e și de distan ța focală. El define ște por țiunea de
spațiu în care obiectele apar focalizate pentru ochiul uman. Spre
exemplu să presupunem că focalizăm la distan ța de 1m. Obiectele aflate
exact la această distan ță vor apărea evident corect focalizate, dar nu vor
fi singurele: cam aproximativ de la distan ța de 0.7m până la, să

17 Kyle Schurman, Understand Camera Zoom Lenses, din data de 30.04.2018, disponibil la
https://www.lifewire.com/understand -camera -zoom -lenses -493015 , accesat in data de 01.05.2018
18 Bruce Wunderlich, Understanding Depth of Field ofr beginners , disponibil la https://digital -photography –
school.com/understanding -depth -field-beginners/ , data accesării 01.05.2018
Figura 5 – Unghiul
aproximativ de cuprindere a
diferitelor valori de zoom
Figura 6 – Exemplu de
neclaritate atunci când
fotografiem la diferite
valori de apertură

Fotojurnalismul de spectacol
Bărbosa Alexandru -Daniel
Jurnalism

– 25 –
presupunem 1.6m, detaliile vor putea fi observate dar pe măsură ce ne depărtăm de distan ța
optimă, din ce în ce mai neclar. Câmpul de focalizare este în acest caz între 0,7 și 1,6m. De finiția
riguroasă ține de tehnica de construc ție a lentilelor și de definirea cercului de convergen ță,
dimensiunea maximă a unui punct pentru ca el să poată fi considerat punctiform de ochiul uman.
Modul în care obiectivul oferă pentru anumite setări un an umit câmp de focalizare este
esențial de cunoscut. După setare, efectele sunt:
• pentru parametrul f, pe măsură ce valoarea sa cre ște (apertura se îngustează) câmpul
de focalizare devine mai larg iar pe măsură ce scade ( apertura se lărge ște) câmpul
devine ma i îngust;
• pentru punctul de focalizare, cu cât îl apropiem mai mult de aparat câmpul se
îngustează iar cu cât îl depărtăm, se lărge ște; la distan țe sub 15 cm câmpul nu este
mai mare de câ țiva centimetri;
• pentru zoom, la distan țe focale mici câmpul este lar g iar la distan țe mari, îngust;
Toți ace ști parametri pot fi
combina ți pentru a ob ține rezultatul
dorit, efectul fiecăruia se manifestă în
fotografia realizată. Fotografia de
peisaje folose ște și o proprietate
deosebit de valoroasă a obiectivelor:
pentru o anumită distan ță specifică,
câmpul focal se extinde de la jumătate
din valoarea distan ței de focalizare până la +∞. Toate obiectele aflate după jumătatea distan ței
de focalizare vor apărea corect reprezentate. Totu și, calitatea focalizării nu este aceea și cu una
directă punctuală asupra fiecărui obiect. Distan ța de hiperfocală variază func ție de tipul de
sistem de lentile, de distan ța focală și de deschiderea diafragmei folosită.

Fotografia 6 – Exemplu de neclaritate atunci când fotografiem
la diferite valori de apertură

Fotojurnalismul de spectacol
Bărbosa Alexandru -Daniel
Jurnalism

– 26 –
2.2.6 Sensibilitatea senzorului la lumină

Sensibilitatea senzorului la lumi nă19 reprezintă un mod de a cuantifica cantit atea de lumină
necesară pentru a expune o fotografie, sensibilitatea senzorului la lumină. Unitatea de măsură
tehnică este ASA dar pentru simplificare este folosit standardul ISO. Un senzor setat la ISO 50
va ave a nevoie de două ori mai multă lumină, pentru a realiza aceeași fotografie, ca un senzor
setat la ISO 100. Această setare are un rol secundar foarte important în calitatea fotografiei. Cu
cât valoarea sensibilită ții este mai mare, cu atât calitatea scade. La orice sensibilitate, un anumit
număr de celule fotosensibile va reac ționa gre șit la stimulul luminos, va produce valori
corespunzătoare unor culori apropiate de cele corecte, dar u șor diferite. Totalitatea acestor
greșeli de reprezentare formează zgomot ul imaginii. Cu cât sensibilitatea este mai ridicată, fie
că este vorba de senzor chimic, fie digital, zgomotul de imagine devine mai u șor de observat.
Din acestă cauză este de preferat ca oricând există posibilitatea de a folosi o sensibilitate mai
mică, să o alegem în defavoarea uneia mai ridicate.

2.2.7 Balansul culorilor

Balansul culorilor20 permite reprezentarea
corectă din punct de vedere al culorii
obiectelor. Ansamblul creier -ochi ajustează
modul în care percepem mediul înconjurător
astfel încât să pu tem distinge cât mai corect
culorile, dar suportul de imagine al aparatului
fotografic reprezintă valoarea culorilor func ție
de frecven ță, nu de mediul ambiant. Din
această cauză modul de reprezentare poate fi
schimbat pentru a se potrivi cu mediul în care
se vor realiza fotografiile. Pentru senzorul
digital aproape toate aparatele oferă posibilitatea alegerii culorii luminii din o mică gamă de

19 Rob Taylor, What Is ISO in Photography? Here's a Technical Explanation , din data de 15.08.2017, disponibil
la https://photography.tutsplus.com/articles/what -is-iso-a-technical -exploration –photo -11963 , data accesări
01.05.2018
20 Dragoș Asaftei, Primii 10 pași în fotografia digitală, Ed. ISSA, 2010, p13
Fotografia 7 – Diferențe de măsurare a balansului de
culori

Fotojurnalismul de spectacol
Bărbosa Alexandru -Daniel
Jurnalism

– 27 –
valori presetate ori chiar posibilitatea de a măsura culoarea luminii pe o foaie albă etalon.
Această setare poate fi ajustată după realizarea fotografiei prin programe de editare, dar calitatea
imaginii are de suferit dacă fotografia nu a fost memorată în mod RAW.

2.2.8 Expunerea

Expunerea21 este modul în care cantitatea de lumină disponibilă pentru o fotografie este
folosită.
Una din legile fundamentale ale fotografiei este cea a reciprocită ții. Oricare din setările ce
influen țează luminozitatea fotografiei poate fi folosit în combina ție cu o alta. Spre exemplu, o
fotografie realizată la f 2.8, timp de expunere de 1/100 d intr-o secundă va fi la fel luminoasă ca
aceeași imagine fotografiată la f 4 ( 4 ≈ 2,8× 2 ) și timp de expunere de 1/50. Apertura la f 4 va
lăsa de două ori mai pu țină lumină în aparat în timp ce timpul de expunere de 1/50 va dubla
cantitatea de lumină pri n dublarea timpului de expunere, rezultatele celor două opera ții
anulându -se reciproc. În acela și mod am fi putut folosi și viteza senzorului, dublând -o de la ISO
50 la ISO 100, pentru f 2.8 respectiv f4 , dar men ținând timpul de expunere nemodificat.
Acea stă lege nu este decât teoretic valabilă întotdeauna. Datorită supra -încărcării senzorului
digital (la unele aparate din primele genera ții) pentru timpi de expunere lungi, peste 2 -3
secunde, luminozitatea înregistrată pe suport era mai slabă decât pentru o aceea și expunere, dar
la un timp mai scurt. Adică fotografia realizată la f 4, timp de 10 secunde ar fi fost mai
întunecoasă decât aceea și imagine expusă la f 2.8 timp de 5 secunde.
Modul de măsurare a luminozită ții unei scene este fie prin anumite reguli , în general nu
tocmai exacte, fie cu ajutorul unui expo nometru. Expo nometrul măsoară cantitatea de lumină
pentru un anumit cadru ales. Acest cadru poate fi fie întreaga suprafa ță aleasă pentru
fotografiere, fie o por țiune mică considerată reprezentativă ( mod “spot”). Acestor două variante
li se adaugă și altele, func ție de modul în care se dore ște realizarea fotografiei. Expo nometrul
va indica un anumit set de valori pentru ca expunerea dorită să corespundă unei anumite
luminozită ți alese. Aparatele actual e au expo nometrul inclus fie în obiectiv, fie în aparat. Totu și
se pot găsi pe pia ță și expo nometre propriu -zise profesionale.

21 Ibidem, p17

Fotojurnalismul de spectacol
Bărbosa Alexandru -Daniel
Jurnalism

– 28 –
Avantajul de care dispune pelicula chimică este că luminozitatea imaginii poate fi
modificată la developare cu mai mici efecte ne gative asupra calită ții decât ar avea aceea și
modificare aplicată unei fotografii digitale.
Luminozitatea este reprezentată pentru toate aparatele în mod comparativ. Se folose ște o
expunere de “0”, considerată gri 50%, și se raportează toate celelalte lum inozită ți ca multiplii
ai acestei expuneri. Spre exemplu, o expunere de “+1” va avea de două ori mai multă lumină,
una de “+2” de trei ori iar una de “-1” jumătate. Între întregi se folosesc în general și pașii
intermediari de 1/3 și 2/3. Un pas (un stop) între două expuneri este înjumătă țirea sau dublarea
luminozită ții.
Pentru a determina expunerea corectă neutră, dependentă doar de luminozitate nu și de
culoarea ori iluminarea obiectelor, se poate folosi u șor un carton de culoare gri, considerat gri
50%. Expunerea indicată de expo nometrul încadrat pe foi ța de carton poate fi folosită pentru
determinarea compensării corecte pentru obiectele din compunerea dorită.
Pentru luminozitatea aleasă expo nometrul va indica setările necesare. Modul în care aceste
setări sunt oferite poate fi programat conform legii reciprocită ții. Sunt disponibile pentru toate
aparatele cu setări manuale cel pu țin 5 programe:
• M – modul manual, aparatul oferă utilizatorului libertatea de a alege toate setările,
el oferind independent v aloarea expunerii comparative;
• A (Av) – Aperture variation (varia ția aperturii), fotograful setează deschiderea
diafragmei și expunerea comparativă, timpul de expunere fiind controlat de aparat.
Sensibilitatea senzorului poate fi aleasă automat de aparat o ri setată de utilizator;
• S (Tv) – Timing variation (varia ția temporizării), la fel ca la anterioara, doar că
utilizatorul setează timpul de expunere;
• P – Program, aparatul expune fotografia folosind expunerea comparativă oferită de
fotograf, restul setări lor fiind calculate automat. Sensibilitatea senzorului poate fi
automat sau manual aleasă;
• Automat – toate setările sunt alese automat. Unele aparate permit totu și setarea
sensibilitatea senzorului;
La aceasta se adaugă, în general pe aparatele Point & Sho ot, o destul de lungă gamă ce
adaptează setările pentru anumite situa ții specifice: portrete, peisaje, macro, fotografii de
noapte, fotografii sportive, etc.

Fotojurnalismul de spectacol
Bărbosa Alexandru -Daniel
Jurnalism

– 29 –
Gama dinamică22 a unui suport de imagine este reprezentată de numărul de pa și dintre
expunerea de “0” a celui mai negru punct și expunerea de “0” a celui mai alb punct, ambele
puncte fiind reprezentate corect în aceea și imagine. Să luăm cazul suportului de imagine digital
pentru a putea explica mai bine defini ția. Obiectul negru va fi reprezentat în fot ografie cu o
culoare în format RGB (0,0,0) iar obiectul alb, ca (255,255,255). Ambele obiecte sunt
presupuse reprezentate corect, deci dacă iluminăm oricât de pu țin obiectul negru, reprezentarea
sa nu va fi de 0, iar dacă scădem luminozitatea obiectului al b, reprezentarea sa nu va mai fi de
255. Considerăm și două expuneri, amândouă având ca reper cele două obiecte la expunere “0”.
Gama dinamică a senzorului ce a fotografiat cadrul în care se află cele două corpuri va fi dată
de numărul de pa și, raportul între luminozitatea expunerii corpului negru și raportul
luminozită ții corpului alb.
Spre exemplu, un senzor fotografic digital are gama dinamică situată în general în jurul
valorii de 6, în timp ce pelicula chimică între 7 și 11.
Modul în care noi alegem ex punerea pentru o anumită fotografie va determina cât de corect
va fi reprezentată respectiva scenă. În timp ce ochiul uman adaptează cantitatea de lumină ce
ajunge la retină func ție de luminozitatea obiectului către care este îndreptată privirea, aparatul
fotografic are nevoie să afle de la utilizator care este expunerea corectă. A fotografia toate
scenele la „0 ” va da drept rezultat în general fie poze prea luminoase, fie prea întunecate.
Să presupunem că dorim să fotografiem un peisaj de iarnă înzăpezit. Dacă expunem
fotografia la „0 ” obținut prin evaluarea luminozită ții zăpezii fotografia va apărea întunecată.
Problema este că expo nometrul indică setările necesare pentru a ob ține o luminozitate de gri
50% în timp ce zăpada pe care noi dorim să o fotograf iem o percepem ca fiind mai albă. Deci
vom alege o expunere mai ridicată, pentru care luminozitatea ob ținută să fie mai mare astfel
încât zăpada să apară albă. Valoarea indicată variază, func ție de ponderea suprafe ței albe din
imagine, între 2/3 și 1+1/3, pentru o reprezentare corectă. Această valoare este în întregime la
alegerea fotografului, de modul în care el judecă depinzând veridicitatea fotografiei. Acela și
raționament va fi aplicat și pentru fotografii în care dorim să reprezentăm suprafe țe întunec ate.
Cerul liber pe timp de noapte fotografiat la expunere de „0 ” va arăta cu totul altfel decât s -ar

22 Bjorn Peterson, Dynamic Range Explai ned, disponibil la
https://www.bhphotovideo.com/explora/photography/tips -and-solutions/dynamic -range -explained , accesat la
03.05.2018

Fotojurnalismul de spectacol
Bărbosa Alexandru -Daniel
Jurnalism

– 30 –
aștepta fotograful lipsit de experien ță ce a ales această setare. Va fi necesară o expunere de
aproximativ -1-2/3, mult mai mică decât cea presupusă ini țial.
Unele aparate fotografice încearcă, pe modul automat, să găsească elemente ce să
eviden țieze obiectele expuse: suprafe țe incolore la baza imaginii sunt considerate zăpadă,
suprafe țe albastre la partea superioară ar trebui să corespundă cerului, în timp ce o pată albă ori
neagră în mijlocul imaginii ar putea fi doar un obiect, spre exemplu un animal ori automobil.
Func ție de aceste tipare aparatele vor expune fotografia în mod similar cu cel discutat în
paragraful anterior.
Din modul în care o fotografie este expusă anumite elemente vor fi puse în valoare iar altele
mai u șor de trecut cu vederea. Putem expune o persoană situată în fața unui geam luminos ori
putem expune imaginea din spatele geamului și lăsând persoana să apară doar ca o siluetă.
Precedată de compunerea imaginii, expunerea este următorul pas în exprimarea unei anumite
idei printr -o fotografie.

2.3 Introducere in fotojurnalism

Fotojurnalismul este o relatare prin fotografie. Fotojurnalismul mai este definit în general,
ca fiind relatare vizual ă a informa ției prin intermediul unor diferite media. Mediumul specific
fotojurnalismului este presa scrisă, dar pătrunde tot mai des in televiziune și internet, chiar dacă
aceste 2 mediumuri folosesc preponderent imagini în mișcare (video).
Apari ția fotog rafiei în presă a propus cititorului un nou model de comunicare: comunicarea
vizuală. Aceasta oferă publicului un fragment de realitate mult mai clar și sugestiv.
Eugen Iarovici afirmă despre fotografia de presă, în cartea sa „ Fotografia , limbaj specific ”,
că „mare minune ” constă în capacitarea ei de a -l transforma pe cititor in „martor ocular ” al
evenimentelor. El este de părere că fotografiei de presă, i se impun solicitări dificile, dar mail
ales să prezinte o poveste. Presa având un spa țiu limitat, fot ografia trebuie să spună la fel de
multe cât ar fi spus și textul scris care ar ocupa același spațiu. Aceasta este o lege „de fier ” a
presei, de acea fotografia trebuie să transmită un mesaj clar, să fie dinamică și să ofere o mare
putere de atrac ție. Imag inile fotografice trebuie să vorbească despre no țiuni care depă șesc
vizibilul și să permită înțelegerea de ce fotograful a ales sa surprindă momentul prezentat și nu
altul.

Fotojurnalismul de spectacol
Bărbosa Alexandru -Daniel
Jurnalism

– 31 –
Opinia lui Andreas Feininger23 este, cu cât mai general este mesajul unei imagini de presă,
cu atât va fi mai folositoare , aceasta în cazul în care cineva are ceva de comunicat, ceva ce
merita transmis. În caz contrar, fotografiile devin lipsite de sens. Pentru a re ține aten ția
privitorului, o fotografie trebuie să comunice ceva: să fie informativa, educativa, interesantă,
moralizatoare sau comică. În fotografie, lucrul cel mai
condamnabil este imaginea fără conținut. Fotografia este
unul din cele mai puternice instrumente pentru a trezi reac ția
publică. Feininger dă următorul exemplu, p entru a -și susține
afirma țiile: prin fotografiile cu fabricile în care se practica o
exploatare s ălbatic ă, realizate la începutul secolului trecut,
Lewis W. Hine a provocat indignarea public ă și a contribuit
în mare m ăsură la abolirea folosirii muncii copi ilor.
Conștiința asupra responsabilit ății fotografului de a face fotografii cu un mesaj clar reiese din
cuvintele lui Hine: “Am s ă realizez dou ă lucruri: s ă prezint situa ția care trebuia s ă fie îndreptat ă,
să arăt ceea ce trebuie s ă fie judecat. ”
Puterea d e șoc a unei fotografii poate fi definit ă drept calitatea care o face s ă iasă în relief,
să fie neobi șnuită. Pentru a produce efectul dorit asupra privitorului, o fotografie trebuie s ă aibă
în afara puterii de șoc, încă două însușiri: putere emo țional ă și conținut.
În opinia lui H.Beloff, citat de Julianne Newton în lucrarea sa “The Burden of Visual Truth ”,
“fotografia este un fel de clon ă a realității fotografiate. „Fotografia este o iluzie bazată pe lumea
reală, este o părere Corinne Dufka laureat ă în 199 6 a concursului World Press Photo.
Integritatea imaginii r ămâne o întrebare deschis ă, în special în condi țiile în care tehnicile de
manipulare digital ă sunt la îndemân ă. Realitatea este ceea ce exist ă independent de conștienta
uman ă. Abilitatea fotoreporte rului de a reda realitatea const ă în tratarea și interpretarea
elementelor existente, prin ceea ce alege fotoreporterul s ă includ ă în cadru. Un obiectiv de 18
mm d ă o idee diferit ă asupra realit ății față de aceea oferit ă de un obiectiv de 600 mm ”.
Să ne oprim asupra modului în care este folosit ă fotografia de pres ă. Este știut faptul c ă
cititorul de pres ă scrisă prive ște fotografiile, cite ște titlurile și, făcând o selec ție dup ă criterii
numai de el știute, alege articolele pe care le va parcurge integral . Sunt rari cititorii care citesc
ziarul sistematic, articol cu articol, de la prima la ultima pagin ă. Deducem de aici c ă fotografia

23 Andreas Fein inger, Principiile de compoziție in fotografie , Ed. American Photographic Book Pub. Co; No
Edition Stated edition , 1972
Fotografia 8 – Fotografie realizată de
Lewis W. Hine, care prezintă copii
muncind în fabrică

Fotojurnalismul de spectacol
Bărbosa Alexandru -Daniel
Jurnalism

– 32 –
este unul din elementele care incit ă la lectur ă și, de aceea, ea trebuie s ă informeze prima asupra
subiectului textului jur nalistic pe care îl însoțește. Nu de pu ține ori se întâmpl ă însă ca fotografia
doar s ă ilustreze, “să sparg ă” monotonia unui text bloc.

Fotojurnalismul de spectacol
Bărbosa Alexandru -Daniel
Jurnalism

– 33 –
III. GENURILE FOTOGRAFIEI DE PRESĂ .
FOTOJURNALISTUL . FOTOJURNALISMUL ASTĂZI

3.1 Genurile de fotografie de presă
În fotoj urnalism, putem distinge între diferite genuri de fotografie de presă, la fel ca și în
jurnalism între genurile de publicistica.

3.1.1 Portretul

După cum afirmă Paul Almasy în, citat la rândul său de Gabriela Sandu24, lucrarea colectivă
“Le Photo Journalisme ”, originea cuvântului “portret ” trebuie căutată în secolul al XII -lea când
regii și nobilii, dorind să lase posterită ții chipul lor, se adresau pictorilor astfel: ”Faites un
tableau pour immortaliser mes traits ” (Să-mi face ți un tablou pentru a -mi imortaliza trăsăturile,
fizionomia ”). Astfel, “pour traits ” a devenit “portrait ”= portret.
Potrivit lui Almasy, portretul poate fi pictural sau func țional:
– Portretul pictural. În acest caz sunt importante: aspectele plastice ale corpului
subiectului, lumina, vestim entația. Portretul pictural idealizează subiectul în plan estetic, fără
ca personalitatea acestuia să prezinte interes.
– Portretul func țional, trebuie să redea personalitatea subiectului.
Primul portret de presă a fost cel al pre ședintelui Abraham Linco ln.
Mathew Brady este autorul acestui portret, făcut în 1860 și despre care
Lincoln a afirmat: “Fără portretul lui Brady nu a ș fi ajuns pre ședinte al
Statelor Unite ale Americii ”.
Portretul de presă este acea fotografie în care subiectul este
reprezentat d e oameni, indiferent în ce împrejurare, singuri sau în grup. În

24 Gabriela Sandu, Manual de fotojurnalism, Ed. Titronic, București, 2004, p62

Fotografia 9 –
Portretul lui Abraham
Lincoln realizat de
Mathew Brady

Fotojurnalismul de spectacol
Bărbosa Alexandru -Daniel
Jurnalism

– 34 –
presă, este nepotrivit să fie folosit portretul de identificare, deoarece acesta nu transmite
cititorului informa ții de presă. Portretul de presă trebuie să includă elemente cu valoare
informa tivă: expresie, gesturi, atitudini.
Într-un raport prezentat de Zbygniev Wosczynsky25 la Simpozionul de fotografie de presă
desfă șurat în Polonia, în 1976, și pe care îl citează Paul Almasy se spune: “Fotograful picturalist
și fotoreporterul fac portrete, d ar în nici un caz acestea nu sunt fotografii de pa șaport. Fotografia
făcută de fotoreporter trebuie să releve trăsăturile individuale ale subiectului pe care să -l
prezinte într-un moment bine ales, în așa fel încât acesta să fie el însuși. Fotografia trebu ie să
reflecte contextul său socio -profesional ”.
Atitudinea subiectului trebuie să fie una naturală, privirea sa să nu fie îndreptată spre aparat
și să nu pozeze.
Portretul poate fi individual sau de grup, gros plan, prim plan, bust, plan american sau plan
întreg (corpul întreg).

3.1.2 Fotografia de sport

În realizarea fotografiilor de sport sunt deosebit de importante atât tehnica pe care o
folose ște fotoreporterul (aparatul, obiectivele), cât și specializarea acestuia, este de părere
Gabriela26.
Fotoreport erul de sport trebuie să fie specializat în
sport, să cunoască regulile jocurilor sportive de echipă,
precum și specificul fiecărei discipline sportive, să fie
obișnuit cu stadionul și cu modul în care se desfă șoară
competi țiile sportive. De asemenea, treb uie să aibă o
cultură sportivă, să cunoască performan țele sportivilor
participan ți la probele individuale, astfel încât să poată
anticipa ceea ce se va întâmpla.

25 Ibidem, p63
26 Ibidem, p64
Fotograf ia 10 – Fotografie de sport
realizată la campionatul mondial de
fotbal 2018 din Moscova, autor
necunoscut

Fotojurnalismul de spectacol
Bărbosa Alexandru -Daniel
Jurnalism

– 35 –
Tehnica de care dispune fotoreporterul este determinantă. Fotojurnalistul de sport, va
folosi teleobiectivele special create pentru sport: 2.8/300mm, 2.8/400mm, 4/600 m sau alte
teleobiective.
Fotografia de sport redă secven țe ale unui fenomen social folosind mijloacele
fotojurnalistice și rămâne arta de a combina optim posibilită țile tehnice, cu noștințele de sport
și talentul artistului fotograf devenit fotoreporter de sport.

3.1.3 Fotografia de fapt divers

Istoria faptului divers începe în secolului al XVI -lea când în bro șurile numite “canards ”
erau prezentate acte de violen ță și crime de toate gen urile. Pentru ilustra ție erau folosite desene ,
descrie Gabriela San du27 în Manualul de fotojurnalism .
Potrivit autorului citat, tratarea senza țională a faptului divers a fost lansată de cotidianul “Le
Matin ”, la începutul secolului al XX -lea, dar prima pub licație specializată în fapt divers,
“Detective ”, a apărut în anul 1928.
Locul acordat faptului divers în presă e determinat de caracterul spectacular al acestuia
și de proximitatea geografică.
Fotografia de fapt divers trebuie să răspundă celor șase întrebări (cine? ce? unde? când?
cum? de ce?) și să ofere cititorului senza ția că se află la fa ța locului.
Deși va face mai multe fotografii la fa ța locului, fotoreporterul are permanent în vedere,
caută o fotografie care să rezume faptul respectiv și pe car e o poate face observând,
informându -se, înțelegând ce s -a întâmplat, asumându -și riscuri fără să fie imprudent,
comportându -se cu discre ție.
Acțiunile și gesturile pe care le face fotoreporterul când este vorba despre un fapt divers
pun probleme de deon tologie profesională. Pe de o parte, trebuie să aibă în vedere victimele
accidentului, incendiului, actului de violenta pe care îl fotografiază, pe de altă parte cititorii.
Discre ția și delicate țea fată de victime și prezentarea faptului respectiv fără a -i violenta vizual
pe cititori fac din fotoreporter un profesionist.

27 Ibidem, p65

Fotojurnalismul de spectacol
Bărbosa Alexandru -Daniel
Jurnalism

– 36 –

3.1.4 Fotografia de spectacol
În ceea ce prive ște fotografia de spectacol, Michel Maliarevsky , citat de Gabriela
Sandu28 afirmă că aceasta pune numeroase probleme. Iluminarea este, în general , insuficientă
și de aceea este nevoie aparate de fotografiat și obiective specifice, este
de părere au torul citat. De asemenea, posibilită țile de mi șcare sunt
limitate, iar folosirea blitz-ului e interzisă de cele mai multe ori.
În cazul fotografiei de s pectacol este esen țială documentarea pe teren,
obținerea de informa ții privind iluminarea și posibilită țile de mi șcare. De
multe ori se folose ște un trepied pentru o expunere mai lungă, dar aceasta
trebuie să fie în concordan ță cu viteza de mi șcare de pe s cenă.

3.1.5 Fotografia de ilustrare

În opinia lui Michel Maliaresky29, fotografia de ilustrare, folosită în presa scrisă în
paginile de ziar unde se află rubricile de petrecere a timpului liber, dar și în revistele ilustrate,
nu informează, nu dă informa ții privind actualitatea cotidiană, ci tratează subiecte atemporale,
iar con ținutul lor este mai general.
Fotografia de ilustrare se îndepărtează destul de mult de fotografia de presă și tratează
subiecte de ordin general. În timp ce fotografia de presă e făcut ă în condi țiile existente la fa ța
locului, de cele mai multe ori dificile, fotografia de ilustrare își permite să folosească regia.

3.1.6 Fotografia electorală

Fotografia nu poate lipsi din comunicarea electorală, ea fiind folosită pentru transmiterea
mesajulu i electoral al candidatului prin afișe, dosare de presă dar și prin evenimentele publice

28 Ibidem, p66
29 Ibidem, p67
Fotografia 11 – Porterul
din timpul concertului a
lui Devin Townsend,
fotografie realizată de
Alexandru Bărbosa

Fotojurnalismul de spectacol
Bărbosa Alexandru -Daniel
Jurnalism

– 37 –
ale campaniilor electorale, deoarece atenția publicului este în primul rând îndreptată către
elementul vizual, ne spune Gabriela Sandu30 în manualul de Fotojurnalism.
Andrei Stoiciu31 ne spune , în lucrarea sa “Comunicarea politică. Cum se vând idei și
oameni ”, pe plan mondial există două tendin țe în folosirea fotografiei în campaniile de
comunicare:
a. Folosirea unei singure fotografii pentru un candidat sau reprezentant al institu ției. Aceasta
este folosită pe materialele promo ționale, utilizată pe panouri, afi șe, în ziare, în bro șuri etc.
Metoda este utilă în special pentru candida ții care se bucură de notorietate și care sunt
mediatiza ți în timpul unei campanii elector ale în diferite ipostaze. Fotografia oficială unică
creează un impact puternic, mai ales dacă este prezentată în diferite formate și dimensiuni pe
principalele canale media, precum și sentimentul de continuitate și coeren ță în imaginea
propusă de candidat.
b. Folosirea unor fotografii care prezintă candidatul sau reprezentantul institu ției în diferite
ipostaze: în mijlocul oamenilor, în familie, în ora ș etc. Astfel se induce ideea de proximitate
între preocupările unui candidat și obiceiurile cotidiene.
În ceea ce privește selecția fotografului este foarte important să se facă o selecție a unui
fotograf care reușește sa surprindă candidatul în cele mai bune ipostaze. Acesta va fi tot timpul
cu ochii pe candidat și îl va urma la fiecare pas, ne spune Gabriel Thorveron , citat de Gabriela
Sandu32 în „Comunicarea politică azi. Cei care aleargă după fotolii și cei care vor să le păstreze ”
Una dintre problemele complicate ale selec ției este unghiul din
care este fotografiat candidatul. Pozi ția frontală, cu privirea directă, cu
ochii larg deschi și în mod deliberat a țintiți asupra privitorului,
înseamnă adresare directă . Prim -planul accentuează agresivitatea.
Aten ția privitorului se concentrează exclusiv asupra chipului. Persoana
din prim -plan se poate găsi sau nu în fața unui decor. Fără decor, omul
este cu adevărat un „eu, numai eu și nimic altceva ”.
În cazul fotografiei din profil, întreaga imagine se deplasează
către anecdotă, iar discursul ocular este înlocuit cu textul. Omul politic
nu ne mai vede, pr ivitorii sunt cei care îl observă, nemaifiind țintuiți de

30 Idem
31 Andrei Stoiciu , Comunicarea politică. Cum se vând idei și oameni , Ed. Libra, 2000, București
32 Gabriela Sandu, Manual de fotojurnalism, Ed. Titronic, București, 2004, p6 8
Fotografia 12 – Afișul de
campanie al lui Klaus
Iohannis pentru alegerile
prezidențiale din anul
2014

Fotojurnalismul de spectacol
Bărbosa Alexandru -Daniel
Jurnalism

– 38 –
privirea din fotografie. Nu le mai vorbe ște privitorilor, ci altcineva vorbe ște despre el , El este
într-adevăr el, notează Georges Peninou , din nou citat de Gabriela33 din lucrarea sa
„L'Intelligence de la publicite ”.
Semi profilul se află între poziția frontală și profil, î ntre eu și el, omul politic alege de
obicei compromisul, „fiind cel mai aproape de portret ”, după părerea lui Peninou34, semi
profilul va fi solicitat când va fi nevoie de exprimar ea, prin intermediul unui chip, nu a unei
voințe (precum pozi ția frontală), ci a unei psihologii ”.
Candidatul trebuie pus în scenă în existența unui decor care să îl prezinte între oameni
pe stradă, în familie sau în contextul său profesional, multe atenț ie fiind acordată gesturilor și
mimicii sale.
Punctul de stație, relația dintre aparatul de fotografiat, trebuie să fie unul normal, ne
spune Gabriela Sandu35. Niciodată nu se va folosi un punct de stație înalt, deoarece acesta îl va
pune pe candidat înt r-un punct inferior, iar punctul de stație inferior al aparatului de fotografiat,
induce ideea de măreție.
În ceea ce prive ște punctul de sta ție (pozi ția aparatului pe verticală în raport cu subiectul
fotografiat), de obicei acesta este normal. Niciodată nu va fi folosit un punct de sta ție superior,
deoarece aceasta ar duce la ridiculizarea, caricaturizarea celui fotografiat. Dimpotrivă, folosirea
punctului de sta ție inferior are ca efect inducerea ideii de măre ție.

3.1.7 Fotografia publicitară

Fotografia pub licitară ilustr ează cele mai diverse forme ale materialelor publicitare , afișe,
panouri, pliante, flutura și, cataloage , ambalaje și calendare.
Aceasta se fixează ca o ramură a fotografie în perioada interbelică, datorită tirajului mare a
ziarelor și a creș terii spațiului publicitar.

33 Idem
34 Ibidem, p69
35 Idem

Fotojurnalismul de spectacol
Bărbosa Alexandru -Daniel
Jurnalism

– 39 –
Fotografia de reclamă, a folosit ini țial mijloacele jurnalistice de comunicare combinând
fotografia cu textul. Naturale țea și voio șia persoanelor fotografiate permitea privitorilor, viitori
cumpărători, să se identifice u șor cu acestea și să le fie trezită dorin ța de a cumpăra produsul
din reclamă , ne spune Helen Wilkinson36 care este citată
de Liz Wells în cartea sa “Photography: A Critical
Introduction ”.
Fotografiile publicitare au creat noi nevoi , false sau
adevărate și conștientizarea acest ora , creându -se astfel, o
adevărată cultură a mărfii , astfel credem că fotografia
acasă credem că e sinceră și deschisă și că ne recomandă
un produs de calitate.
Roland Barthes37 în eseul său „Mesajul fotografic ”, încearcă să găsească met ode care ar
putea ajuta la descifrarea mesajului fotografic. El descrie fotografiile ca având un mesaj atât
denotativ, realitatea exactă pe care o prezintă fotografia, cât și unul conotativ, elementele care
fac referință la mediul social și cel cultural.
Fotografiile folosite în campaniile publicitare sau/ și electorale sunt întâi codificate de către
fotograf pentru ca apoi să fie decodificate de publicul țintă pentru care au fost creat e. De aceea,
este obligatoriu ca semnele și simbolurile folosite să exist e în referen țialul cultural al publicului
țintă, determinând gradul de descifrare a semnelor și simbolurilor. Putem spune că două
persoane privesc aceeași imagine iar ambele persoane percep imaginea diferit.
Stuart Hall , citat de Gabriela Sandu,38 afirmă în eseul său „Codare/Decodare ” că exisită trei
tipuri de citire a imaginii :
– O citire dominantă sau avansată
– O citire negociată
– O citire opusă, contra intenției autorului
Primul tip de citire, se suprapune și coincide cu inten ția autorului fotografiei. In ca zul
fotografiei publicitare acest aspect este fundamental și acesta este motivul pentru care autorul

36 Liz Wells , Photography: A Critic al Introduction , Ed. Routledge, 1998, Londra, p170
37 Gabriela Sandu, Manual de fotojurnalism , Ed. Titronic, București, 2004, p 70
38 Ibidem, p71
Fotografia 13 – Fotografie publicitară
pentru produsul Coca -Cola Lime

Fotojurnalismul de spectacol
Bărbosa Alexandru -Daniel
Jurnalism

– 40 –
include și un text care să limiteze aria de interpretare, posibilitatea de îndepărtare, prin
descifrare, a cititorului de mesajul transmis de către autor.
Citirea negociată ceea ce concordă doar par țial cu inten ția autorului .
Citirea contrară este aflată în opozi ție cu sensul mesajului transmis de către autor ne spune
Hall. Cel mai des se întâlnesc în exportul de reclame al companiilor internaționale.

3.1.8 Fotografia de modă

Fotografia de modă este un alt tip de fotografie comercială, apărută cu scopul de a vinde
obiectele vestimentare, produsele cosmetice sau accesoriile.
Jennifer Craik în descrierea Gabrielei Sandu,39 ne prezintă o scurtă istorie a tehnici lor
fotografiei de modă în lucrarea sa „The Face of Fashion ”. Ea prezintă picturalismul fotografic
al secolului XIX, prezentarea femeii ca marfă în deceniile trei și patru ale secolului XX,
tehnicile cinematografice, iar in deceniile opt și nouă ale secolu lui XX creșterea erotismului
pentru ca în fotografie să fie mai important produsul.
Fotografia de modă s -a lăsat influen țată de toate celelalte tipuri de fotografie pentru a
crea iluzii . Fotografi de modă precum Andre Barre, Irving Penn și Erwin Blumenfie ld au fost
influen țați de suprarealismul din arta plastică și din fotografia de artă. Puterea fotojurnalismului
din anii 30 au influen țat fotografia de modă, mai ales că fotografii nu erau specializa ți în niciun
domeniu și practicau ambele tipuri de fotogr afie. Dezvoltarea cinematografului a influen țat
fotografia de modă în crearea de “look” și “stil. În inten ția sa de a crea, de a găsi ceva nou,
diferit, fermecător și, adesea, exotic, fotografia de modă a fost influen țată de extinderea
turismului interna țional.

3.2 Fotojurnalistul

Un jurnalist pune pove știle pe hârtie, u n fotograf face poze cu substantive (case, locuri
și lucruri). Fotojurnalistul combină ceea ce este mai bun din ambele lumi într -o singură

39 Ibidem, p73

Fotojurnalismul de spectacol
Bărbosa Alexandru -Daniel
Jurnalism

– 41 –
fotografie. El ne prezintă verbe, acțiuni, emoții și sentimente, toate acestea pot fi prezentate
într-un singur cadru, ne spune Gabriela Sandu40 în „Manualul de Fotojurnalism ”.
Orice fotojurnalist poate să încadreze și sa expună o fotografie corect, dar modul lor
principal de lucru se rezuma la „vânat ” poveșt i. Ei răspund la cele cinci întrebări esențiale în
jurnalism (cine?, ce?, unde?, cum?, de ce?) cu fotografiile lor, cititorii caută întotdeauna o
fotografie care să răspundă în întregime acestor întrebări.
Aceste fotografii ar trebui să fi însoțite de lege nde, textul de sub imagine care să prezinte
tuturor ceea ce se întâmpla în cadru. Fotojurnalistul este reporterul care nu redă evenimentul în
scris sau in fața camerei, ci el îl prezintă în imagini separate , ei sunt reporteri vizuali.
În ziua de astăzi sun tem înconjurați de știri de scandal și de știri false, iar fotojurnalistul
are datoria de a prezenta adevărul prin imaginile sale. El este într -o continuă vânătoare de
imagini care să reușească să transmită viața de zi -cu-zi ale comunității din care face p arte fără
să ascundă părțile negative.
Fotojurnalistul vrea, pur și simplu, să fie prin zonă, să fie uitat și să a ștepte „momentul
decisiv ”, cum spunea Henri Cartiere Bresson, a poi, acesta își va începe din nou vânătoarea.
Care este diferența dintre un f otograf si un fotojurnalist? Fotografii pozează oameni,
locuri și lucruri. Fotojurnali știi pozează ac țiune „lovește”, „explodează ”, „țipă”, etc., iar ei
pictează povești cu lumină.

3.3 Fotografia și fotojurnalismul astăzi

O întrebare simplă, plasată pe o pag ina de social media41 a generat mai multe răspunsuri
foarte puternice. Această întrebare fiind „Care este importanța fotojurnalismului în societate? ”.
Primul răspuns prezintă fotojurnalismul și fotojurnaliștii: Jurnalistul și fotojurnalistul sunt la
fața lo cului atunci când consumatorul de presă nu poate participa, iar ei documentează
evenimentele. De acea dacă cenzurăm ceea ce fotojurnaliști surprind, evenimentele pot rămâne

40 Ibidem, p76
41 Quora , What is the importance of photojournalism in society? , din data de 03.01.201 8, disponibil la
https://www.quora.com/What -is-the-importance -of-photojournalism -in-society , data accesării 25.05.2018

Fotojurnalismul de spectacol
Bărbosa Alexandru -Daniel
Jurnalism

– 42 –
nevăzute sau pot fi ascunse. Diferența pe care o face profesia de fotojurnalist faț ă de un fotograf
normal este că el trebuie să prezinte ceea ce vede cât mai obiectiv.
Am auzit tot timpul proverbul „O imagine spune o mie de cuvinte ”, acesta este aplicabil
și în jurnalism. Un articol bun într -un ziar sau online devine un articol excele nt dacă alături de
el este prezentată și una sau mai multe fotografii care întregesc ce a fost publicat. Cum spune
Joe MacKay tot pe aceată pagina, oameni sunt „creaturi vizuale ”, un fragment de text poate fi
de impact doar dacă luam în considerare mai mul te criterii, etnie, gen, vârstă, religie, etc., dar
pentru ca o fotografie să fie de impact, trebuie doar să fim oameni.
Un alt răspuns prezintă fotojurnalismul ca fiind simpla documentare a oamenilor,
locurilor și a evenimentelor, care în final vor deve ni istorie. Fotografiile prezintă diferențe
culturale importante și din zone politice diferite, dar cel mai important, prezintă umanitatea care
unește toți oamenii de pe planetă, spune Loura Lawrence, fotojurnalistă din Atena, Grecia.
Anusha Sundar, fot ojurnalistă din Londra, prezintă un alt fel de descriere,
fotojurnalismul prezintă realitatea și societatea fără nici un fel de bariera, nu trebuie să
cunoaștem o limbă străină pentru a înțelege o fotografie, ci trebuie doar să ne uitam la ea.
Astăzi orici ne poate face fotografii, spune Nick Mastrini pe medium.com42, cu toții
avem un aparat de fotografiat în buzunar, în geantă sau în rucsac și documentăm evenimentele
la care participam fotografiind acestea sau filmându -le. De ce am mai avea nevoie de
fotojur naliști atunci? Am găsit un exercițiu care va răspunde acestei întrebări într -un mod
practic:
1. Deschidem Instagram sau Facebook
2. Răsfoim prin primele 10 fotografii pe care le găsim
3. Deschidem pagina web a unei publicații renumite sau de încredere, eu am
ales spre exemplu pagina „The Guardian ” alegând albumul cu fotografiile
zilei43
4. Comparăm

42 Nick Mastrini, The Importance of Photojourna lism Today , din data de 29.11.2015, disponibil la
https://medium.com/within -and-without/the -importance -of-photojournalism -today -3264156d8c8a , data ac cesării
25.05.2018
43 The Guardian , Best photographs of the day , din data de 25.05.2018, disponibil la
https://www.theguardian.com/news/series/ten -best-photographs -of-the-day, data accesării 25.05.2018

Fotojurnalismul de spectacol
Bărbosa Alexandru -Daniel
Jurnalism

– 43 –
Acest exercițiu prezintă diferența dintre o fotografie banala și o fotografie realizată de către un
fotojurnalist pentru un articole sau pentru a prezenta realitatea așa cu m este ea, fără să o
ascundă.
Nu consider că fotografiile de pe platformele de socializare nu sunt bune, dar dacă ne
dorim să vedem un material de calitate într -un ziar sau online, totdeauna vor fi apreciate
fotografiile fotojurnaliștilor profesioniști. Ca merele foto din telefoanele mobile încă nu sunt
destul de performante să capteze imaginile la fel de rapid sau la o calitate la fel de bună cum o
face o cameră foto profesională, iar aici intervine costul foarte ridicat al echipamentului si
greutatea sa, p e care mulți dintre noi nu ni -l dorim, deoarece este mai comod sa avem la noi un
telefon inteligent care cântărește undeva la 200g iar un echipament complet al unui fotojurnalist
poate ajunge la peste 5kg doar cu echipamentul strict necesar.
Telefoanele i nteligente joaca și ele un rol major în fotografia de presă, ca exemplu în
timpul protestelor din „Primăvara Arabă ” din anul 2011, acesta au devenit instrumentul prin
care poporul prezenta întregului glob realitatea de la fața locului, iar acest instrument a oferti
putere poporului.
Chiar dacă un singur fotograf amator nu poate fi comparat cu un fotojurnalist
profesionist, platformele digitale pot transmite imagini amator din mai multe unghiuri și
perspective, care pot crea a panoramă a evenimentelor.
Acum a devenit mai simplu datorita online -ului să prezentăm evenimentele, multe
platforme de social media oferind servicii de transmitere live a conținutului tuturor
utilizatorilor. Aceste tehnologii oferă jurnaliștilor si fotojurnaliștilor modalități de a pre zenta
realitatea mult mai repede, fără cenzură și chiar în timp ce ele se petrec.
Ca și consumatori, avem obligația să nu ne lăsăm copleșiți de mulțimea de știri și
fotografii de presă care apar zilnic și trebuie să găsim sursele de încredere care prezint ă
realitatea prin scris și prin imagine cât mai precis.
Fotojurnalismul de astăzi este mai dificil si mai complex cum nu a fost niciodată. Scott
Baradell44 spune în lucrarea sa că profesia de fotojurnalism cum o cunoaștem este în pericol,
datorita avansări lor tehnologice, de creșterea în putere a videografiei și prin fragmentarea media
dar și de către publicul tot mai pretențios, de către blog geri care urmăresc ca totul să fie

44 Baradell, Scott. Photojournalism, technology and ethics. What's right and wrong today?
DesignForBooks.com, 2012, p2

Fotojurnalismul de spectacol
Bărbosa Alexandru -Daniel
Jurnalism

– 44 –
prezentat corect și de către critici care pun la îndoială credibilitatea profesie i și a autorității
acesteia în a prezenta o imagine corecta și reală a lumii.
Istoric văzut, fotografia de presă nu a avut un set concret de reguli pentru ce și cum se
poate fotografia, ci doar niște ghiduri de etice și morale care au ajuns să fie folosit e la nivel
mondial. Fiecare publicație și agenție de presă are seturile ei de reguli dar nu există după cum
spune si Baradell45, o „biblie ” a fotojurnalismului, de acea fotojurnaliștii in toată lumea au
adoptat două principii care le folosesc:
a. Modificarea ș i alterarea imaginilor nu este etică – Fotojurnaliști nu alterează
imaginile mai mult decât este nevoie, ei doar corectează ce aparatul nu a reușit sa
captureze datorită limitărilor tehnice: luminozitate, contrast, saturație, claritatea
imaginii, etc.
b. Mod ificarea și înscenarea nu este etică – Fotojurnaliștii etici nu creează sau
înscenează scene și nici nu recreează aceste scene pentru o fotografie de presă.
Aceste principii le putem găsi și în ghidurile pentru fotojurnaliștii de la Associated Press
și Tam pa Tribune dar și in alte ghiduri ale de jurnalism și fotojurnalism, ele justifică serviciul
public oferit. În locul vânzării ziarelor sau a ratingului pe care îl primește o emisiune la
Televizor, jurnaliști ar trebui să fie conștienți că ei au o chemare m ai presus pusă față de alte
profesii, ei trebuind să ofere publicului un conținut cât mai de calitate și cât mai bine documentat
pentru a informa publicul într -un mod democratic. Acest conținut poate influența credibilitate
și autoritatea publicației, iar dacă o publicație nu este credibilă, e devine un produs defect pe
care consumatorul nu îl va cumpăra.

3.4 Fotografii importante din istoria fotojurnalismului

Fotografia există imediat de două secole. De două sute de ani fotografia contribuie la
scrierea ist oriei. Fotografiile au stat drept dovadă a unui număr extrem de mare de evenimente
care au marcat lumea. Fotografiile înghea ță acel moment și îl transmit mai departe în adevăratul
său înțeles. Cu adevăratul mesaj.

45 Ibidem, p3

Fotojurnalismul de spectacol
Bărbosa Alexandru -Daniel
Jurnalism

– 45 –
Într-o lume în care barierele tehnologice sunt cam ultima noastră grijă, fotografiile joacă
încă un rol extrem de important și trebuie să con știentizăm asta. O fotografie e acea parte dintr –
o secundă care îți pune o poveste. E suficient să prive ști o fotografie și să înțelegi despre ce e
vorba. D e aceea e încă importantă fotografia și de asta va rămâne pentru totdeauna a șa.
În data de 14 Noiembrie 2013, ziarul francez „Liberation ” a publicat o edi ție fără
fotografii, în încercarea de a arata importan ța și puterea pe care o au fotografiile într-o perioada
in care industria media se confruntă cu schimbări fără precedent. Efectul vizual este unul șocant,
potrivit jurnalistei Brigitte Ollier, de la departamentul cultural al Libération: “Pentru prima dată
în istoria sa, Libération este publicat fără fo tografii. În locul imaginilor, poate fi văzută o serie
de chenare goale, care creează o formă de tăcere, una inconfortabilă. Este ceva care atrage
atenția, informa ția lipse ște, este ca și cum am avea de -a face cu un ziar mut. (Un ziar) fără sunet,
fără ace astă muzică internă care acompaniază priveli ștea”
“Pasiunea noastră pentru fotografie nu a fost pusă niciodată la îndoială – nu din cauză
că este folosită pentru a înfrumuse ța, șoca sau ilustra, ci pentru că fotografia ia pulsul lumii in
care trăim. Alege rea zilei de deschidere a Paris Photo pentru «instalarea» acestor imagini albe
scoate în eviden ța angajamentul nostru fa ță de fotografie ”, au mai spus editorii publica ției.

Fotojurnalismul de spectacol
Bărbosa Alexandru -Daniel
Jurnalism

– 46 –
Nagasaki, 20 minute după explozia bombei nucleare, 1945 – Credit foto: Hiromic hi
Matsuda
Pe data de 9 August 1945, Statele Unite ale Americi au lansat bomba atomica numita
“Fat Man ” asupra ora șului Japonez Nagasaki. In urma impactului, 40.000 de persoane si -au
pierdut via ța. Mai multe mii de persoane au murit ulterior datorita arsur ilor sau a radia țiilor.
Scena este devastatoare, mii de persoane fiind îngropate in rămă șite, ora șul fiind redus la un
nivel de mormane de moloz.
Chiar si la prima privire, observam ca aceasta imagine este una foarte puternica. Lucrul
care fascinează cel mai mult, este ca fotografia a fost realizata la 20 minute după explozie,
Nivelul distrugerilor este imens. In partea dreapta a fotografiei, observam 3 persoane care se
uita plini de uimire la cele întâmplate. Nu ne putem imagina ce le treceau prin minte a celor
martori.

Fotografia 14 – Nagasaki, 20 minute după explozia bombei nucleare, 1945 – Credit foto: Hiromichi Matsuda

Fotojurnalismul de spectacol
Bărbosa Alexandru -Daniel
Jurnalism

– 47 –
Apus de soare pe planeta Marte, 2005 – Credit Foto: NASA/JPL/Texas A&M/Cornell

Fotografia 15 – Apus de soare pe planeta Marte, 2005 – Credit Foto: NASA/JPL/Texas A&M/Cornell
Scos din context, nu ne -am putea gândi ca aceasta fotografie sa nu fie realizata pe
planeta noastră. Acesta este de fapt un apus de soare pe planeta Marte, semănând foarte mult
ca un apus al planetei Terra. Aceasta fotografie ne aduce aminte ca apusul pe o alta planetă,
poate semăna foart e mult cu un apus pe planeta noastră.
Aceasta imagine incredibila, a fost realizata de către Mars Rover Spirit, peste marginea
craterului Gusev. Pe lângă imaginile fascinante, robotul a fost trimis pentru a studia atmosfera
planetei si pentru a descoperi g heata si nori de praf. Culoarea ro șiatica provine de la particulele
suspendate in atmosfera sub țire, dar tenta albastra provine de la praful care reflecta lumina. De
asemenea putem nota ca soarele apare mult mai mic fata de cel care îl putem observa pe pl aneta
noastră, deoarece planeta ro șie se afla mai departe de soare.

Fotojurnalismul de spectacol
Bărbosa Alexandru -Daniel
Jurnalism

– 48 –
A 5-a conferinta Solvay, 1927 – Credit Foto: Benjamin Couprie

Fotografia 16 – A 5-a conferinta Solvay, 1927 – Credit Foto: Benjamin Couprie

Cea mai faimoa sa conferin ța Solvay, a adunat cei mai bun oameni de știință pentru a
discuta noul fenomen in domeniul fizicii, fizica cuantică. Ace ști oameni de știință erau
contemporani, dar mul ți dintre ei sunt atât de faimo și ca si indivizi încât este uimitor sa fie
văzuți toți in acela și loc.
In rândul din spate, al șaselea din dreapta, se afla Erwin Schrödinger, cunoscut pentru
dezvoltările in domeniul teoriei cuantice, din care a formulat ecua ția Schrödinger a undelor
mecanice. El este de asemenea faimos pentru pop ularul paradox cunoscut sub numele de Pisica
lui Schrödinger, care a fost formulat in 1935. Premiul sau Nobel a fost împăr țit cu colegul sau
Paul Dirac.
Pe rândul mijlociu, prima persoană din partea dreaptă, sta Niels Bohr. Bohr făcea parte
din proiectul M anhattan, care a dus la dezvoltarea bombei atomice. A fost primul care a
demonstrat puterea energiei atomilor a fost cuantizată, ceea ce înseamnă că electronii pot „sări ”
de la un nivel de energie la următorul. Contribu ția sa în științe, l-a plasat ca fiin d unul din
fondatorii fizicii moderne.

Fotojurnalismul de spectacol
Bărbosa Alexandru -Daniel
Jurnalism

– 49 –
A treia persoană din partea stângă a primului rând, e Marie Curie. Ea a comercializat
termenul de „radioactiv ” și a fost prima persoană de sex feminin care câ știgă premiul Nobel.
De asemenea a fost și printre pu ținele persoane care au câ știgat premiul pentru două discipline,
chimie si fizică.
Primul rând, al cincilea din partea dreapta – nu se poate confunda – e Albert Einstein.
El a fost un personaj cheie în dezvoltarea teoriei cuantice, dezvoltând teoria generală a
relativită ții. Este cunoscut și pentru descoperirea uneia din cele mai faimoase ecua ții, E=MC2.
Datorita contribu țiilor sale, cuvântul „Einstein ” a devenit un sinonim pentru cuvântul „geniu ”.
Pentru a rezuma, conferin ța a creat o platformă pentru dezvoltare a fizicii moderne.
Având toate aceste genii intr -o singură imagine, este ceva spectaculos.

Fotojurnalismul de spectacol
Bărbosa Alexandru -Daniel
Jurnalism

– 50 –
Tank Man, 1989 – Credit foto: Jeff Widener

Fotografia 17 – Tank Man, 1989 – Credit foto: Jeff Widener
„Tank Man ” este un pseudonim pentru bărbatul neidentificat, care s -a oprit in fa ța
coloanei de tancuri in data de 5 Iunie 1989, în diminea ța când armata chineză a intrat în pia ța
Tiananmen. În timp ce primul tanc încerca să modifice traseul, bărbatul își schimba pozi ția
pentru a bloca tancul. Incidentul a fost filmat și difuzat în toata lumea.
O persoana, care vizual nu pare mai diferită fa ță de restul protestatarilor, demonstrează
că oricine, oricât de nesemnificativi ne -am crede, putem face lucruri extraordinare.

Fotojurnalismul de spectacol
Bărbosa Alexandru -Daniel
Jurnalism

– 51 –
Urma unui pas pe l una, 1969 – Credit foto: Buzz Aldrin/NASA

Fotografia 18 – Urma unui pas pe luna, 1969 – Credit foto: Buzz Aldrin/NASA
În data de 20 Iulie 1969 omenirea a pus primul pas pe alt corp al universului. Astronautul
Neil Armstrong, a făcut istorie, a fost prima persoana care a pă șit pe lună. Evenimentul a fost
difuzat interna țional prin televiziune, momentul în care Armstrong a spus faimoasa frază:
„That’s one small step for (a) man, one giant leap for mankind. ”
Armstrong și colegul sau astronaut Buzz Aldrin, au petrecut următoarele 2 ore colectând
mostre, în timp ce al treilea membru al echipei, Michael Collins a rămas în modulul de comandă.
Apollo 11 s -a întors în siguran ță pe data de 24 Iulie 1969. Pe lună nu există curen ți de aer și
vânt, ceea ce înseamnă că urma pasului va rămâne pe lună pentru mul ți ani.

Fotojurnalismul de spectacol
Bărbosa Alexandru -Daniel
Jurnalism

– 52 –
Alte fotografii importante din istoria fotojurnalismului
Atleții americani Tommie Smith (centru) și John Carlos
(dreapta), își ridică pumnul și pleacă capul în timp ce cântă imnul
american la ceremonia de premiere a jocurilor olimpice de vară
din 1968 în Mexico City. Salutul lor ajunge pe prima pagina în
știri, ca un semn al luptei pentru drepturile civile în Statele Unite
ale Americi.

Fotografia lui Alfred Eisenstaed t a unui marinar american
și a unei domni șoare în Time Square, a devenit un simbol al
fericirii la sfâr șitul celui de -al doilea război mondial. Fotograful
revistei Time nu a reu șit să re țină numele celor două persoane, iar
mulți au presupus că este fotogra fia lor. Între timp, persoanele au
fost identificate ca fiind George Mendonsa și Gerta Zimmer
Friedman. „Brusc, am fost prinsă de către marinar ” spune
Firedman în 2005. „Nu a fost un sărut adevărat, mai mult a fost
un act de fericire că nu trebuia să se întoarcă pe front ”.

Yousuf Karsh, a realizat portretul încruntat a lui Winston
Churchill in 1941, această fotografie a fost realizată după ce Karsh
i-a furat țigara lui Churchill . Această fotografie a fost fotografia de
coperta a revistei Life și a împute rnicit reputa ția prim ministrului
ca fiind un „leu furios ”. „Pana mi -am recuperat camera foto, mi -a
aruncat o privire furioasa, de ar fi putut sa mă devoreze ”, își aduce
aminte Karsh. „A fost într-un instant când am făcut fotografia. ”
The Bank of England a printat în anul 2016 faimosul portret pe
bancnota de 5 Lire Sterline.
Fotografia 19 – Atleți americani
la jocurile Olimpice din 1968
Fotografia 20 – Portretul unui
marinar american și a unei
domnișoare în Time Square,
New York
Fotografia 21 – Portretul lui
Winston Churchill

Fotojurnalismul de spectacol
Bărbosa Alexandru -Daniel
Jurnalism

– 53 –
Cinci decenii după decesul ei, Marilyn Monroe este încă
unul din cele mai cunoscute sex -simboluri ale Hollywood -ului.
Fotografia ei de pe platoul de filmare a filmului „Seven Year Itc h”
rămâne una din cele mai cunoscute fotografii ale sale. So țul ei,
Joe DiMaggio, a fost martor când a fost realizată fotografia, însă
devenise atât de gelos, încât au divor țat la câteva săptămâni după
ce a fost realizată fotografia.

Arthur Sasse, a încercat sa il facă pe Albert Einstein să
zâmbească de aniversarea vârstei de 72 de ani în 1951, în schimb,
câștigătorul premiului Nobel, i -a scos limba fotografului, fiind
plictisit de zâmbit pentru fotografii. Această fotografie a devenit
una din cele mai cunoscute fotografii ale fizicianului, lui i -a plăcut
fotografia a șa de mult, încât a cerut 9 copii ale ei. El a semnat una
din cele 9 copii, car a fost vândută in 2009 pentru suma de 74.000
de dolari.
Fotografia 22 – Portretul lui
Marilyn Monroe
Foto grafia 23 – Portretul lui
Albert Einstein

Fotojurnalismul de spectacol
Bărbosa Alexandru -Daniel
Jurnalism

– 54 –
IV. Studiu de ca z – Fotojurnalismul de spectacol

Când vorbim de foto jurnalismul de spectacol ne gândim al fotografiile pe care le vedem
de concerte, teatru, filarmonica sau un spectacol de stradă. Am să parcurg în continuare cele
mai importante aspecte ale fotografiei de spectacol trecând prin echipamentul f olosit, setările
principale ale aparatului de fotografiat , pana la diferite tehnici pentru fotografierea acestora
prezentând fotografii realizate de mine la festivalurile „ARTMania 2017 ” și „FOCUS Festival
2017 ” din Sibiu, unde am participat ca și fotorepo rter freelancer.
Miluță Fluieraș46 ne spune în ebook -ul „Fotografia de concert: Tips and tricks ” că
fotografia de spectacol sau de concert pot avea două abordări, fotojurnalistică sau artistică. Am
să prezint aceste aspecte din punctul de vedere a fotograf ului care face fotografiile pentru a crea
un fotojurnal pe care îl poate oferi organizatorilor, adică din punctul de vedere fotojurnalistic.
Fotografierea concertelor poate fi dificilă datorită schimbărilor rapide de iluminare,
mișcarea scenică a artiștil or poate fi foarte dinamică iar timpul în care se poate fotografia din
photopit (spațiul amenajat între scena și public) este de multe ori imitat la câteva minute. Scopul
final al fotografiilor, indiferent dacă sunt jurnalistice sau artistice, este același , ne spune Miluță,
„de a trezi în privitor o parte din emoția transmisă de artist pe scenă ”.

4.1 Echipamentul necesar

Cel mai important element din echipamentul fotojurnalistului de concert sau de
spectacol este aparatul de fotografiat. Acesta ar trebui să d ispună de o sensibilitate ISO cât mai
ridicată, datorită tipurilor de iluminare scenică dificile care pot fi de la o secunda la alta foarte
luminoase sau foarte întunecate. Aparatul de fotografiat ar trebui să mai dispună și de un sistem
de auto -focus rapi d și care să utilizeze cât mai multe punte de focus. Aparatul de fotografiat
folosit de mine a fost un DSLR Nikon D300, care are o sensibilitate ISO de maxim 6400 și
dispune de 51 de puncte de focus.

46 Miluță Fluieraș, Fotografia de concert: Tips and Tricks, 2016, S.C. F64 STUDIO S.R.L. p4

Fotojurnalismul de spectacol
Bărbosa Alexandru -Daniel
Jurnalism

– 55 –
Pentru alegerea obiectivelor, este foarte important să alegem obiective cu diafragmă cât
mai deschisă posibilă pentru a putea folosi un timp de expunere mai rapid, valori ISO mai
scăzute și pentru a reuși o separare a subiectului față de fundal deoarece pot să apară elemente
care distrag privirea de la punctul central al fotografiei . Exista două obiective zoom favorite ale
fotografilor de eveniment, iar acestea sunt obiectivele 24 -70mm F2.8 si 70 -200mm f2.8. Eu am
fotografiat evenimentele folosind 3 obiective, un zoom standard 17 -50mm f2.8 (echivalentul a
24-70mm pentru aparatele foto full frame) pentru cadrele largi si de acțiune , 70-300mm f3.5 –
5.6 (echivalentul a 110mm -450mm pentru aparatele foto full frame) pentru cadrele din public,
artiști pe care nu îi putem vedea cu obiectivele de zoom mediu sau de portre t datorită mărimii
scenei și pentru detalii și un obiectiv fix de 50mm f1.8 (echivalentul a 85mm pentru aparatele
foto full frame) pentru portretele artiștilor. Miluță Fluieraș47 ne recomandă folosirea unui
obiectiv cu focala fixa deoarece asceta neavând ve rsatilitatea zoom -ului, ne obligă sa devenim
mai creativi, să fim mai atenți la compoziție și ne ajuta în dezvoltarea simțului estetic
Este foarte important să nu lipsească din echipament fotojurnalistului de spectacol
acumulatorii și cardurile de memorie de rezervă pentru a nu avea surprize neplăcute atunci c ând
fotografiem evenimentul.

4.2 Setările aparatului de fotografiat în fotojurnalismul de spectacol

Pentru fotografiile de festival, se recomandă mai multe seturi de setări, dar ele nu
reprezintă o regu lă. Idealul este să obținem imagini clare, fără neclar de mișcare și luminate
corect ne spune Miluță48. Putem folosi neclarul de mișcare atunci când dorim să obținem
imagini care să surprindă dinamismul artiștilor sau să folosim element într -un mod artistic .
Pentru a expune corect imaginea, de multe ori avem tendința să reducem timpul de
expunere, s ă deschidem apertura și să creștem valoarea ISO în funcție de imaginile pe care
dorim să le capturăm și de iluminarea scenei .
Cel mai recomandat mod de fotogr afiere este modul M (manual), aceste ne oferă control
asupra tuturor setărilor, oferindu -ne posibilitatea să fotografiem cum dorim. Ocazional, atunci
când avem suficientă lumină, putem utiliza și modul Program (P) sau putem utiliza modul

47 Ibidem, p5
48 Ibidem, p7

Fotojurnalismul de spectacol
Bărbosa Alexandru -Daniel
Jurnalism

– 56 –
Prioritate de timp (S) atunci când ne dorim să experimentăm cu neclarul de mișcare. Nu se
recomandă utilizarea a modului de prioritate de apertură (A) deoarece aceste va duce la neclar
de imagine, pentru a expune corect fotografia.
Timpul de expunere trebuie să fie unul des tul de lung pentru a ne permite expunerea
corectă a imaginii dar destul de scurt pentru a nu produce neclar de imagine nedorit. Se
recomanda folosirea unui timp de expunere de 1/250s -1/160s sau mai crescut daca ne permite
aparatul de fotografiat, dar acest timp de expunere ne permite înghețarea mișcărilor fără a
produce neclarul de mișcare. Un timp de expunere mai lung se poate utiliza atunci când dorim
să surprindem mișcare, acesta poate fi cuprins între 1/30s -1/60s. Un sfat pe care orice fotograf
de spect acol îl primește la începutul carierei este sa egaleze timpul de expunere cu lungimea
focala a obiectivului, spre exemplu, putem folosi un timp de expunere de 1/50s pentru un
obiectiv de 50mm fără să apară neclarul de mișcare , acesta se aplica de cele mai multe ori pentru
teleobiective ne spune Miluța Fluieraș49.
Datorită diferitelor condiții de iluminat și pentru a obține efectul de separare a
subiectului față de fundal, se folosește o apertura cât mai deschisă. Există însă cazuri in care
dorim să surprin dem un cadru unde toți artiștii de pe scenă, suntem nevoiți să închidem apertura,
pentru a reduce efectul de neclaritate a fundalului. Miluță Fluieraș50 ne recomandă utilizarea
unui filtru de densitate neutră (ND) pentru e reduce lumina care trece prin obie ctiv, ceea ce ne
permite să utilizăm o valoare de apertură deschisa atunci când lumina este foarte puternică.
Pentru valoarea ISO, trebuie să ținem minte că aceasta trebuie menținută la o valoare
cat mai redusa pentru a nu introduce zgomotul de imagine în fotografie. Miluță51 ne spune că
este mai bine să capturăm o imagine clară dar cu zgomot în imagine, în locul al o imagine
neclară dar unde să lipsească zgomotul. Chiar dacă valoarea ISO este mai ridicată pentru a
expune corect fotografia și zgomotul este prezent, o parte din acesta se poate reduce în timpul
post procesării, oferindu -ne imaginea dorită.
Pentru a expune fotografia corect, se recomandă alegerea modului de expunere spot,
acesta măsoară lumina pe punctul selectat. Modul de expunere matrice, se recoman dă pe timpul
zilei când dorim să surprindem un cadru de ansamblu, fără sa pierdem detalii în zonele
luminoase și întunecate a fotografiei. Modul de mediere centrală se poate utiliza atunci când

49 Ibidem, p7
50 Ibidem, p8
51 Ibidem, p8

Fotojurnalismul de spectacol
Bărbosa Alexandru -Daniel
Jurnalism

– 57 –
avem o sursă de lumină constantă și nu există jocuri d e lumini puternice, ne spune Miluță52 în
ghidul său.
Atunci când fotografiem spectacole, este recomandat să folosim auto focusul in modul
continuu, împreuna cu un singur punct de focus, permițându -ne să fim pregătiți atunci când
dorim să capturăm cadrul do rit.

4.3 Fotografierea spectacolului

Un festival de muzica durează de obicei mai multe zile, timp în care fotojurnalistul
trebuie să capteze artiștii, scena, publicul și cel mai important atmosfera. Festivalul începe ziua
și se termină noaptea, de multe ori dis de dimineață, in acest timp întâlnim diferite situații de
iluminare, zi, apus, noapte, lumini scenice, lumini decorative, etc. Fotojurnalistul trebuie să fie
pregătit să fotografieze în fiecare moment al zilei și sub orice fel de iluminare.
Prima situ ație pe care o întâlnim este fotografierea pe timp de zi. Aici după cum spune
si Miluță Fluier aș53, apar probleme doar dacă scena este îndreptată către soare, dar putem folosi
modul de evaluare a expunerii de tip matrice după care putem aplica corecțiile de luminozitate
și contrast în post procesare. Pe timpul zilei putem documenta publicul, să găsim personaje
interesante, fani ai trupelor și momente inedite care pot dura câteva secunde.
Ora de aur (imediat după apusul soarelui) reprezintă un moment ideal p entru a surprinde
cadre largi cu scena, cu publicul și cu diferite atracții ale festivalului, deoarece cerul va fi de un
albastru puternic in imagini, instalațiile de lumini vor fi aprinse, oferind astfel un efect inedit
fotografiilor.
Fotografia pe timpu l nopții depinde foarte mult de diferitele tipuri de luminare care au
fost amplasate și de luminarea scenică.
O parte foarte importantă în fotografierea unui festival este fotografierea publicului.
Cum spuneam mai devreme, fotojurnalistul poate să capture ze aceste fotografii pe timpul zilei
dar atunci când fotojurnalistul se află în photopit, poate să captureze cadre de interacțiune între
artiști și public, portrete de grup care pot transmite atmosfera concertului dar și portrete clasice,

52 Ibidem, p10
53 Ibidem, p16

Fotojurnalismul de spectacol
Bărbosa Alexandru -Daniel
Jurnalism

– 58 –
ne spune Miluță54 în lucrarea sa. Pentru a realiza fotografii de interacțiune între public și artiști,
atenția distributiva și viteza sunt esențiale , aceasta poate dura câteva secunde sau dacă artistul
coboară de pe scenă, atunci trebuie să găsim un punct de stație care ne oferă posibilitatea de a
fotografia acțiunea fără a produce blocaje sau a încurca activitatea serviciului de securitate55.
Atunci când fotografiem artiștii, trebuie să avem în vedere câteva reguli pentru fotografii
reușite. Charles Pietri56 ne sugerează că este important sa menținem o compoziție simplă, o
fotografie care include toți artiștii unei trupe mari pe fundal , poate distrage atenția de la
elementul principal al acesteia, trebuie să ne alegem subiectul, expresia artistului, un gest, un
detaliu greu d e observat, energia care o transmite. Tot Charles ne spune sa fim foarte atenți la
detaliile interacțiunii dintre artiști, zâmbetele, 2 chitariști care își semnalizează ce va urma, o
mișcare ieșită din comun a vocalistului, acestea sunt câteva din detaliil e la care trebuie să fim
atenți atunci când fotografiem artiștii.
Atunci când fotografiem vocaliștii, trebuie să fim atenți ca microfonul sa nu blocheze
fața artistului. Miluță57 ne spune că aceasta este o greșeala foarte des întâlnită, care se poate
rectifica foarte ușor, făcând un pas mai spre stânga sau mai spre dreapta.
Pentru chitariști încadrarea cea mai întâlnită este cea trei sferturi, pentru a surprinde atât
artistul, cât și chitara. O altă greșeală des întâlnită atunci când fotografiem chitariști i, este să
tăiem griful chitarei, Miluță58 ne spune că există totuși o excepție, atunci când dorim o încadrare
strânsă pentru realizarea portretului.
Toboșarii și sunt destul de greu de fotografiat, datorită poziționării acestora pe scenă.
De regula ei sun t poziționați spre spatele scenei, ceea ce creează dificultăți atunci când vrem să
îi fotografiem. Ca să reușim sa capturăm toboșarii, putem folosi un teleobiectiv sau să căutam
un loc lateral de unde să îi surprindem.
Există momente foarte rare, când apa re interacțiunea dintre artist și fotojurnalist, care
pot produce fotografii surprinzătoare și inedite, iar fotojurnalistul trebuie sa fie tot timpul atent
la mișcarea artiștilor pe scenă și să fie pregătit pentru un asemenea moment.

54 Ibidem, p18
55 Ibidem, p32
56 Charles Pietri, Five laws of concert photography , din data de 22.11.2016, disponibil la
https://www.ilfordphoto.com/five -laws-concert -photography/?___store=ilford_brochure , data accesări
14.06.2018
57 Miluță Fluieraș, Fotografia de concert: Tips and Tricks, 2016, S.C. F64 STUDIO S.R.L., p 27
58 Ibidem, p28

Fotojurnalismul de spectacol
Bărbosa Alexandru -Daniel
Jurnalism

– 59 –
Desigur și în fotogra fia de spectacol se aplica regulile principale de compoziție a
fotografiei, regula treimilor, umplerea cadrului și folosirea liniilor conducătoare. În fotografie
de concert se mai aplică câteva reguli. Atenția la fundal este foarte importantă, de multe ori
reușim să prindem un cadru care la post procesare observăm că nu îl putem utiliza datorită
fundalului foarte aglomerat sau cu detalii care nu ar trebui să apară, de exemplu un grif de
chitara care intră în cadru, o mână străină sau alte elemente care dist rag atenția. Miluță59 ne
spune că cel mai important într -o fotografie este starea transmisă, o fotografie reușită tehnic nu
poate să nu transmită nici un mesaj. O altă regula importanta în fotografia de spectacol este sa
focalizăm ochii. Se spune că ochii s unt oglinda sufletului, la fel și Miluță și Charles punctează
această regulă în lucrările lor. Putem realiza aceasta blocând f ocusul pe ochii artistului, iar
atunci când compoziția este unde ne dorim, apăsăm declanșatorul.
Miluță60 ne dă câteva ponturi leg ate de galeria unui concert, aceasta ar trebui să conțină
cadre de ansamblu, cadre de atmosfera, cadre de detaliu, portrete clasice sau de grup cu artiștii
și dacă este posibil cadre cu publicul.
Atunci când fotojurnaliștii sunt în photopit, exista câteva reguli nescrise, pe care
majoritatea le cunosc, sau dacă nu le cunosc, pot fi observate foarte ușor în comportamentul
celorlalți fotojurnaliști:
• Când un fotojurnalist trece prin sp atele altui fotojurnalist, acesta îl va atinge ușor
pe spate pentru a -și anunța prezența și a evita accidente
• Nu este indicat sa ridicăm camera sus pentru a nu obstrucționa cadrele celorlalți
fotojurnaliști și câmpul vizual al publicului, atunci când suntem lângă scena
• Nu trebuie să rămânem în același loc tot timpul, trebuie să o ferim acel loc și altor
fotojurnaliști, și putem captura cadre poate mai bune din alte unghiuri
• Utilizarea bliț -ului nu este permisă la majoritatea concertelor
• Dacă avem un rucsac pentru echipament, nu este recomandat să îl purtam în
photopit datorită spaț iului limitat
• Nu se fotografiază cu telefonul inteligent de lângă scenă

59 Ibidem, p27
60 Ibidem, p24

Fotojurnalismul de spectacol
Bărbosa Alexandru -Daniel
Jurnalism

– 60 –
• Nu se trage de timp atunci când părăsim photopit -ul încercând să mai furăm câte
un cadru.
Când am fotografiat festivalul ARTMania Festival 2017 am observat aceste reguli,
fotojurnaliș tii se respectau între ei, dacă cineva termina de tras cadrele dintr -un anume loc
părăsea acel loc fără să deranjeze colegii, cu toți se anunțau atunci când treceau unul prin spatele
celuilalt iar părăsirea photopit -ului se întâmpla totdeauna într -o ordine manierată.
În continuare voi prezenta ce regulile de compoziție prin fotografii realizate la
festivalurile ARTMania Festival 2017 și FOCUS Festival 2017 în Sibiu.

4.4. Fotografiile de spectacol explicate

Următoarele fotografii au fost realizate de mine la festivalurile menționate mai
devreme, folosind teoria prezentată. Am sa prezint fotografii de ansamblu, portrete și fotografii
atmosferice. Toate fotografiile se pot vedea în format mare pe pagina mea de portofoliu
https://alexbarbosa.myportfolio.com/ .
Prima fotografie pe care am să o
prezint, este o fotografie de ansamblu care
prezintă locația evenimentului ARTMania
Festival 2017 și anume în Piața Mare din
Sibiu. Am ales sa fotografiez și pliantul cu
programul pentru a prezenta artiștii care vor
urca pe scena care se observă în imagine.
Fotografia a fost realizată înainte să înceapă
evenimentele, pentru a ilustra locul de
desfășurare .

Fotografia 24 – Nikon D300, 18mm, ISO 400, f11,
1/160s.

Fotojurnalismul de spectacol
Bărbosa Alexandru -Daniel
Jurnalism

– 61 –
Fotografia
alăturată prezintă tot o
imagine de ansamblu,
de da ta aceasta la ora de
aur, atunci când
luminile decorative au
fost aprinse. Avem din
nou scena în fundal,
locația festivalului
FOCUS Festival 2017 în
parcul Sub Arini iar în partea dreapta se poate observa programul artiștilor care vor urca pe
scena festiva lului.
Trecând la
fotografiile cu publicul,
avem o fotografie cu
publicul de la concertul
trupei Busola,
fotografia a fost
realizate după ce trupa
a terminat de cântat o
melodie și iar
tehnicieni de lumină au
îndreptat reflectoarele
către public. Se poa te observa cum membri ai publicului m -au observat și s -au întors spre mine
pentru ai fotografia iar alte persoane din public care sunt surprinse aclamând artiștii.

Fotografia 25 – Nikon D300, 18mm, ISO 800, f3.5, 1/80s.
Fotografia 26 – Nikon D300, 18mm, ISO 1100, f4.5, 1/30s

Fotojurnalismul de spectacol
Bărbosa Alexandru -Daniel
Jurnalism

– 62 –
În acest cadru a m surprins cum am menționat mai devreme,
între concerte un participant l a festival care se juca cu poi -uri. Am
încercat să prind mișcarea dar datorită faptului că am folosit un timp
de expunere scurt, efectul de neclar de mișcare nu a fost înregistrat de
cameră, înghețând astfel mișcarea și putem vedea clar poi -urile. Ar fi
trebuit să închid apertura până la f8 și să scad timpul de expunere la
1/60s sau 1/30s pentru a surprinde mișcarea poi -urilor cu efectul dorit,
dar aș fi riscat ca personajul să fie neclar.

Această fotografie prezintă un
cadru care a fost realizat din mu lțime, sau
mai bine spus din mijlocul acțiunii, unde
putem observa interacțiunea clară dintre
artiști și reacția publicului. În acest caz am
utilizat obiectivul supra -angular pentru a
surprinde și interacțiunea dintre cele 2
elemente, dar și pentru a surpr inde
atmosfera totală, în prim plan fiind
publicul.
Avem din nou un cadru de
interacțiune cu publicul, de data aceasta
artista fiind în prim plan. Se poate
observa cum întinde mâna spre public în
semn de mulțumire iar in planul secund
observăm reacția pu blicului la acest gest.
Un astfel de moment poate dura 1 sau 2
secunde în unele cazuri, iar daca
fotojurnalistul are privirea în alta parte poate să rateze fotografia. Poziționarea fotojurnalistului
este un alt element foarte important, deoarece dacă sunte m prea aproape de subiect, nu reușim
să captăm publicul, iar dacă suntem foarte departe, riscăm să nu mai vedem artistul clar.

Fotografia 27 – Nikon
D300, 70mm, ISO 400, f4.0,
1/400s
Fotografia 28 – Nikon D300, 18mm, ISO 1600, f3.5, 1/125s
Fotografi a 29 – Nikon D300, 38mm, ISO 1600, f 4.2, 1/100s

Fotojurnalismul de spectacol
Bărbosa Alexandru -Daniel
Jurnalism

– 63 –
În ultima fotografie de interacțiune
cu public, putem observa cum de multe ori
tehnicieni de lumină aprind reflectoarele
către public. Acesta este un moment ideal
în care putem fotografia publicul și artiștii
fără să ne facem griji de lipsa luminii. În
Acest caz putem observa lumina de pe
scenă care luminează artiștii care le
mulțumesc fanilor, dar putem vedea clar și
publicul .
În portretul alăturat putem observa
trei elemente. Fundalul cu jocul de lumini
vibrante, portretul artistei și una din cele
mai întâlnite greșeli, întâlnite atunci când
dorim să fotografiem vocaliștii și anume
microfonul care acoperă fața artistei. Cum
spuneam mai devreme, această greșeala se
poate corecta dacă schimbam poziția din
care fotografiem mai la stânga sau mai la
dreapta.
Următoarea fotografie prezintă tot
un portret al unei vocaliste unde această
greșeală a fost corectată. Elementul de
fundal este interesant dar nu distrage
atenția, portretul artistei este încadrat
corect iar greșeala a fost corectată și
microfonul nu mai acoperă fața artistei.

Fotografia 30 – Nikon D300, 32mm, ISO 1 100, f2.8, 1/60s
Fotografia 32 – Nikon D300, 56mm, ISO 560, f4.5, 1/250s Fotogr afia 31 – Nikon D300, 70mm, ISO 1 600, f4.5, 1/100s

Fotojurnalismul de spectacol
Bărbosa Alexandru -Daniel
Jurnalism

– 64 –
Cum spuneam mai devreme, încadrarea
pe două treimi este cea mai utilizată atunci când
îi fotografiem. În Exemplul alăturat putem
observa această încadrare unde este încadrat
chitaristul și instrumentul, dar avem și efectul de
neclar de mișcare pe mână, care ne arată că acesta
nu pozează ci cântă mai departe. Fotografia a fost
realizată când ch itaristul se apropia de marginea
scenei lângă photopit și a aplecat capul.
Un alt tip de încadrare pe care îl putem utiliza atunci
când fotografiem chitariști, este un cadru larg. De obicei
chitariști sunt foarte energici pe scenă, mișcarea scenică a
acestora prezentând momente bune pentru a realiza niște
fotografii reușit. Dezavantajul cadrelor capturate utilizând
obiective supra -angulare, este că trebuie să fim foarte aproape
de scenă sau de artiști pentru ai fotografia , dar atunci când avem
ocazia de a realiza asemenea cadre, putem deveni creativi,
distorsiunea pe care o crează aceste obiective pot duce la
rezultate surprinzătoare.
Pentru toboșari, trebuie să avem foarte multă răbdare
atunci când dorim să îi fotografiem. Poziția lor pe scenă este de
regulă în spate și ei pot fi acoperiți foarte ușor de alte persoane,
instrumente sau chiar instrumentele lor. Fotografia alăturată a
fost realizată din profil, deoarece setul de tobe îl acoperă
aproape complet pe toboșar iar realizarea unei fotografii din
fața scenei ar fi fost aproape imposibilă. Atunci când încercăm
să prindem cadre cu toboșari, de regulă încercăm să surprindem
bețele acestora în mișcare sau in aer sau să încercăm să îi
surprindem atunci când se ridică să salute publicul.

Fotografia 33 – Nikon D300, 52mm, ISO 1 600, f6.3,
1/60s
Fotografia 34 – Nikon D300,
30mm, ISO 800, f2.8, 1/ 200s
Fotografia 35 – Nikon D300,
65mm, ISO 1100, f 4.5, 1/200s

Fotojurnalismul de spectacol
Bărbosa Alexandru -Daniel
Jurnalism

– 65 –
Atunci câ nd vorbim de fotografia de
concert, nu trebuie să uităm și de abordarea
artistică. Aceasta ne diferențiază ca
fotojurnaliști. Fiecare din noi poate să încadreze
și să captureze același cadru, dar dacă dorim să
surprindem ceva unic, trebuie să devenim
creat ivi și expunându -ne stilul personal.
Fotografia alăturată a fost capturată în
momentul când chitaristul s -a întors, iar eu am
folosit un timp mai lung de expunere pentru ai urmării mișcarea.
Fotografiile de spectacol și cele de concert, combi nă abordarea jurnalistică de tip
documentar și portretistică , cu abord area artistic ă a fiecărui fotojurnalist creând din acest gen
de fotojurnalism, unul cu adev ărat d eosebit.

Fotografia 36 – Nikon D300, 100mm, ISO 560, f4.0,
1/50s

Fotojurnalismul de spectacol
Bărbosa Alexandru -Daniel
Jurnalism

– 66 –
Concluzii

În cadrul studiului prezentat , am stabilit setările necesare pentru a realiza
fotografiile de spectacol , echipamentul de care avem n evoie și am prezentat regul ile de baz ă
pentru încadrarea diferitelor cadre.
Importan ța echipament ului a fost studiat ă și prezentată prin fotografiile prezentate în
studiul de caz, fiind explicate valorile pentru diferitele moduri de expunere și cum se com bină
acestea pentr u a realiza o expunere corecta a fotografiilor.
Am confirmat recomandările lui Miluț ă Fluiera ș legate de valorile de apertur ă, timp de
expunere și ISO specifice fotojurnalismului de spectacol, exemplific ând acestea prin
fotogr afiile realizate.
Trecând la încadrări, am confirmat reco mandările autorilor le gate de încadrări corect e
și incorecte , încadrările str ânse pentru detali i, încadr ările pentru portretele arti știlor și a
publicului . Încadrările largi au fost exemplificate pentru cadre de ansa mblu sau pentru efecte
ieșite din comun, care pot scoate în eviden ță individualitatea fotojurnalistul ui și confirmând
abordarea atât de tip d ocumentar cât și abordarea artistică a aces tui gen de fotojurnalism .

Fotojurnalismul de spectacol
Bărbosa Alexandru -Daniel
Jurnalism

– 67 –
Bibliografie
Andreas Feininger, Principiile de compoziție in fotografie , Ed. American Photographic Book
Pub. Co, 1972
Andrei Stoiciu, Comunicarea politică. Cum se vând idei și oameni , Ed. Libra, 2000, București
Baradell, Scott. Photoj ournalism, technology and ethics. What's right and wrong today?
DesignForBooks.com, 2012
Dragoș Asaftei, Primii 10 pași în fotografia digitală , Ed. ISSA, 2010
Gabriela Sandu, Manual de fotojurnalism , Ed. Titronic, București, 2004
Liz Wells, Photography: A Critical Introduction, Ed. Routledge, 1998, Londra
Miluță Fluieraș, Fotografia de concert: Tips and Tricks, 2016, S.C. F64 STUDIO S.R.L.

Fotojurnalismul de spectacol
Bărbosa Alexandru -Daniel
Jurnalism

– 68 –
Webografie
Dragoș Asaftei, „ Ghid de fotografie: Istoria fotografiei ” din 20.08.2010, disponibil la
http://www.dragosasaftei.ro/ghid -de-fotografie -istoria -fotografiei/ , data accesării 24.03.2018
Ivan Tolmachev, „A History of Photography Part 1” din 15.03.2010, disponibil la
https://photography.tutsplus.com/articles/a -history -of-photography -part-1-the-beginning –
photo -1908 , data accesării 25.03.2018
Ivan Tolmachev, „A History of Photography Part 2” din 13.10.2010, disponibil la
https://photography.tutsplus.com/articles/a -history -of-photography -part-2-the-growth –photo –
3921 , data accesării 25.03.2018
Ivan Tolmachev, „A History of Photography Part 3” din 04.11.2010, disponibil la
https://photography.tutsplu s.com/articles/a -history -of-photography -part-3-going -digital –
photo -4003 , data accesării 25.03.2018
Rachael Towne, A Brief History of Photojournalism, din data 18.09.2012, disponibil
la https://www.lightstalking.com/a -brief -history -of-photojournalism/ , accesat la data de
28.03.2018
Jessica Stewart, The History of Photojournalism. How Photography Changed the Way
We Receive News, din data de 20.06.2017 disponibil la
https://mymodernmet.com/photojournalism -history/ , accesat la data de 28.03.2018
Diane Berkenfeld, Understanding Focal Length , fără data, disponibil la
https://www.nikonusa.com/en/learn -and-explore/a/tips -and-techniques/understanding -focal –
length.html , data accesări 23.04.2018
Ivan Tolmachev, „A History of Photography Part 3” din 04.11.2010 , disponibil la
https://photography.tutsplus.com/articles/a -history -of-photography -part-3-going -digital –
photo -4003 , data accesării 23.04.20 18
What is Aperture,?, disponibil la http://www.dptips -central.com/aperture.html , data
accesării 23.04.2018
Caleb Ward, How do Camera Shutters work? , disponibil la
https://www.premiumbeat.com/blog/how -camera -shutters -work/ , 03.02.2015, data accesări
23.04.2018

Fotojurnalismul de spectacol
Bărbosa Alexandru -Daniel
Jurnalism

– 69 –
Camera Focusing for Beginners , disponibil la
http://www.amateurphotographer.co.uk/technique/camera_skills/camera -focusing -for-
beginners -3967 , 27.07.2013, accesat la data de 25.04.2018
Kyle Schurman, Understand Camera Zoom Lenses, din data de 30.04.2018, dispon ibil
la https://www.lifewire.com/understand -camera -zoom -lenses -493015 , accesat in data de
01.05.2018
Bruce Wunderlich, Understanding Depth of Field ofr beginners , disponibil la
https://digital -photography -school.com/understanding -depth -field-beginners/ , data accesării
01.05.2018
Rob Taylor, What Is ISO in Photography? Here's a Technical Exp lanation , din data de
15.08.2017, disponibil la https://photography.tutsplus.com/articles/what -is-iso-a-technical –
exploration –photo -11963 , data acce sări 01.05.2018
Quora, What is the importance of photojournalism in society?, din data de 03.01.2018,
disponibil la https://www.quora.com/What -is-the-importance -of-photojournalism -in-society ,
data accesării 25.05.2018
Nick Mastrini, The Importance of Photojournalism Today, din data de 29.11.2015,
disponibil la https://medium.com/within -and-without/the -importance -of-photojournalism –
today -3264156d8c8a , data accesării 25.05.2018
The Guardian, Best photographs of the day , din data de 25.05.2018, disponibil la
https://www.theguardian.com/news/series/ten -best-photographs -of-the-day, data accesării
25.05.2018
Charles Pietri, Five laws of concert photography , din data de 22.11.2016, disponibil la
https://www.ilfordphoto.com/five -laws-concert -photography/?___store=ilford_brochure , data
accesări 14.06.2018

Fotojurnalismul de spectacol
Bărbosa Alexandru -Daniel
Jurnalism

– 70 –
Abrevieri

M – Modul manual de fotografiere
A – Modul de prioritate de apertura de fotografiere
S – Modul de prioritare a timpului de expunere pentru fotografiere
P – Modul Program de fotografiere
CCD – Charge -coubled device – Senzorul electronic
SLR – Single lens reflex camera
DSLR – Digital single lens reflex camera
f – Valoarea aperturii
ISO – Standardul de sensibilitate al suportului de imagine ( senzor digital sau film )

Fotojurnalismul de spectacol
Bărbosa Alexandru -Daniel
Jurnalism

– 71 –
Anexe

Fotografia 37 – Fotografie de detaliu

Fotografia 38 – Toți membri trupei You and Me at Six prezentați într -un cadru larg

Fotojurnalismul de spectacol
Bărbosa Alexandru -Daniel
Jurnalism

– 72 –

Fotografia 39 – Încadrarea pe două treimi și din semi -profil

Fotografia 40 – Exemplu de zgomot pe imagine, pentru a reduce efectul de zgomot, am convertit fotografia la
alb-negru

Fotojurnalismul de spectacol
Bărbosa Alexandru -Daniel
Jurnalism

– 73 –

Fotografia 41 – Efectul de distorsiune al obiectivelor supra -angulare, subiectul pare mult mai departe față de
distanța reală între el și aparatul de fotografiat.

Fotografia 42 – Silueata lui Dewin Townsend

Fotojurnalismul de spectacol
Bărbosa Alexandru -Daniel
Jurnalism

– 74 –

Lista Figurilor

Figura 1 – Modul de funcționare a ale aparatului de fotografiat SLR și DSLR ………………………….. – 15 –
Figura 2 – Elementele componente ale obiectivului și modul acestuia de funcționare ………………… – 15 –
Figura 3 – Diferite valori ale aperturii ………………………….. ………………………….. ………………………… – 18 –
Figura 4 – Diferiți timpi de expunere și cum afectează efectul de neclar de imagine ………………….. – 20 –
Figura 5 – Unghiul aproximativ de cuprindere a diferitelor valori de zoom ………………………….. ….. – 24 –
Figura 6 – Exemplu de neclaritate atunci când fotografiem la diferite valori de apertură …………… – 24 –

Lista Fotografiilor

Fotografia 1 – Prima fotografie cunoscută realizată de Joseph Niepce ………………………….. …………… – 8 –
Fotografia 2 – Prima fotografie în care apare o persoană, realizată de Louis Dauguerre ……………….. – 8 –
Fotografia 3 – Prima fotografie color, realizată de J.C. Maxwell ………………………….. ………………….. – 9 –
Fotografia 4 – modul de acționare a cortinei aparatului de fotografiat – dreapta oglinda este în poziția
de stand -by iar in stânga senzorul este expus ………………………….. ………………………….. ……………….. – 18 –
Fotografia 5 – Efectul de neclar de imagine atunci când folosim bliț -ul si când folosim un timp de
expunere lung pentru a expune corect imaginea ………………………….. ………………………….. …………. – 21 –
Fotografia 6 – Exemplu de neclaritate atunci când fotografiem la diferite valori de apertură ……… – 25 –
Fotografia 7 – Diferențe de măsurare a balansului de culori ………………………….. ………………………. – 26 –
Fotografia 8 – Fotografie realizată de Lewis W. Hine, care prezintă copii muncind în fabrică ……… – 31 –
Fotografia 9 – Portretul lui Abraham Lincoln realizat de Mathew Brady ………………………….. ……… – 33 –
Fotografia 10 – Fotografie de sport realizată la campionatul mondial de fotbal 2018 din Moscova,
autor necunoscut ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… – 34 –
Fotografia 11 – Porterul din timpul concertului a lui Devin Townsend, fotografie realizată de
Alexandru Bărbo sa ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. – 36 –
Fotografia 12 – Afișul de campanie al lui Klaus Iohannis pentru al egerile prezidențiale din anul 2014 . –
37 –
Fotografia 13 – Fotografie public itară pentru produsul Coca -Cola Lime ………………………….. ………. – 39 –
Fotografia 14 – Nagasaki, 20 min ute după explozia bombei nucleare, 1945 – Credit foto: Hiromichi
Matsuda ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… – 46 –
Fotografia 15 – Apus de soare pe planeta Marte, 2005 – Credit Foto: NASA/JPL/Texas A&M/Cornell – 47
–
Fotografia 16 – A 5-a conferinta Solvay, 1927 – Credit Foto: Benjamin Couprie …………………………. – 48 –
Fotografia 17 – Tank Man, 1989 – Credit foto: Jeff Wi dener ………………………….. ………………………. – 50 –
Fotografia 18 – Urma unui pas pe luna, 1969 – Credit foto: Buzz Aldrin/NASA ………………………….. – 51 –

Fotojurnalismul de spectacol
Bărbosa Alexandru -Daniel
Jurnalism

– 75 –
Fotografia 19 – Atleți americani la jocurile Olimpice din 1968 ………………………….. ……………………. – 52 –
Fotografia 20 – Portretul unui marinar american și a unei domnișoare în Time Square, New York – 52 –
Fotografia 21 – Portretul lui Winston Churchill ………………………….. ………………………….. ……………. – 52 –
Fotografia 22 – Portretul lui Marilyn Monroe ………………………….. ………………………….. ………………. – 53 –
Fotografia 23 – Portretul lui Albert Einstein ………………………….. ………………………….. ………………… – 53 –
Fotografia 24 – Nikon D300, 18mm, ISO 400, f11, 1/160s. ………………………….. …………………………. – 60 –
Fotografia 25 – Nikon D300, 18mm, ISO 800, f3.5, 1/80s. ………………………….. ………………………….. – 61 –
Fotografia 26 – Nikon D300, 18mm, ISO 1100, f4.5, 1/30s ………………………….. …………………………. – 61 –
Fotografia 27 – Nikon D300, 70mm, ISO 400, f4.0, 1/400s ………………………….. …………………………. – 62 –
Fotografia 28 – Nikon D300, 18mm, ISO 1600, f3.5, 1/125s ………………………….. ……………………….. – 62 –
Fotografia 29 – Nikon D300, 38mm, ISO 1600, f4.2, 1/100s ………………………….. ……………………….. – 62 –
Fotografia 30 – Nikon D300, 32mm, ISO 11 00, f2.8, 1/60s ………………………….. …………………………. – 63 –
Fotografia 31 – Nikon D300, 70mm, ISO 1600, f4.5, 1/1 00s ………………………….. ……………………….. – 63 –
Fotografia 32 – Nikon D300, 56mm, ISO 560, f4.5, 1/250s ………………………….. …………………………. – 63 –
Fotografia 33 – Nikon D300, 52mm, ISO 1600, f6.3, 1/60s ………………………….. …………………………. – 64 –
Fotografia 34 – Nikon D300, 30mm, ISO 800, f2.8, 1/200s ………………………….. …………………………. – 64 –
Fotografia 35 – Nikon D300, 65mm, ISO 1100, f4.5, 1/200s ………………………….. ……………………….. – 64 –
Fotografia 36 – Nikon D300, 100mm, ISO 560, f4.0, 1/50s ………………………….. …………………………. – 65 –
Fotografia 37 – Fotografie de detaliu ………………………….. ………………………….. ………………………….. – 71 –
Fotografia 38 – Toți membri trupei You and Me at Six prezentați într -un cadru larg ………………….. – 71 –
Fotografia 39 – Încadrarea pe două treimi și din semi -profil ………………………….. ………………………. – 72 –
Fotografia 40 – Exemplu de zgomot pe imagine, pentru a reduce efectul de zgomot, am convertit
fotografia l a alb -negru ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. – 72 –