Lect. univ. dr. Renate Bratu [615980]

UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
SPECIALIZAREA FINANȚE -BĂNCI

VIITOARELE FORME DE FINANȚARE?
CROWDFUNDING VS PEER -TO-PEER LENDING

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
Lect. univ. dr. Renate Bratu

ABSOLVENT: [anonimizat]
2017

2
CUPRINS

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 1
CAPITOLUL 1 – FINANȚAREA ÎN ECONOMIA DE CAPITAL ………………………….. ………………….. 4
1.1 Rolul finanțării în economie ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 4
1.2 Forme ale finanțării ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 5
Autofinanțarea . ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 6
Creditul bancar ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 7
Factoringul ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 10
Forfetarea ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 11
Linia de credit ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 12
CAPITOLUL 2. NOI FORME DE FINANȚARE.CROWDFUNDING VS PEER -TO-PEER
LENDINGS ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 15
2.1 Crowdfunding ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 15
2.1.1 Istoria Crowdfunding -ului ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 17
2.1.2 Tipuri de Crowdfunding ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 18
2.1.3 Avantaje și dezavantaje ale crowdfunding -ului. ………………………….. ………………………….. … 19
2.1.4 Cele mai importante platforme de Crowdfunding ………………………….. …………………………. 21
2.2 Peer -To-Peer Lending (P2P Lending) ………………………….. ………………………….. ……………………… 24
2.2.1 Istoria Peer -to-Peer Lending (P2P) ………………………….. ………………………….. …………………… 27
2.2.2 Avantaje și dezavantaje ale finanțării prin Peer -to-Peer Lending ………………………….. ……. 28
2.2.3 Cele mai importante platforme de Peer -to-Peer Lending ………………………….. ………………… 29
2.3 Crowdfunding V S Peer -To-Peer Lending ………………………….. ………………………….. ………………… 36
2.4 Crowdfunding și Peer -To-Peer Lending în România ………………………….. ………………………….. .. 38
2.4.1 Crowdfunding în R omânia. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 38
2.4.2 Peer -to-Peer în România ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 39
2.5 Forma tr adițională Vs. Forma nouă ………………………….. ………………………….. ………………………… 40
CONCLUZII: ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 42
BIBLIOGRAFIE: ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 43

3
INTRODUCERE

Conținutul acestei lucrări se concentrează pe v iitoarele forme de finanțare . Am
analizat cele d ouă forme mai cunoscute, și anume C rowdfunding și Peer-to-Peer
Lending (P2P) .
Finanțarea unei firme joacă c el mai important rol , deoarece acela este primul
pas pe care îl face o pe rsoană care vrea să își deschidă o afacere, oricât de mică ar fi.
Finanțarea este considerat ă un factor esențial și punctul de plecare într -o afacere sau
firmă. Există mai multe forme de finanțare la care poate apela un individ pentru a
primi o sumă de bani pentru a începe sau susține o afacere. Cele mai cunoscute și
”vechi” surse de finanțare sunt creditele banc are, autofinanțarea, leasingul și altele.
Cu timpul s -au înființat însă și noi surse cum ar fi platformele de Crowdfunding, Peer –
to-Peer Lending, etc.
În România aceste platforme nu sunt atât de cunoscute și utilizate ca î n afara
granițelor, deoarece românii sunt încă destul de reticienți la schimbare și suspicioși în
ceea ce pr iveste finanțarea de la persoană la persoană sau prin diverse platforme
online.
Am structurat lucrarea în două mari capitole. În primul capitol ” FINANȚAREA
ÎN ECONOMIA DE CAPITAL ” am vorbit mai mult despre vechile forme prin care
se poate primi finanțare, cum ar fi cre ditul bancar, leasing dar și altele. Tot aici am
vorbit despre rolul finanțării și formele prin care se poate primi. În capitolul al doilea
”NOI FORME DE FINANȚARE -CROWDFUNDING VS PEER -TO-PEER
LENDINGS ” am vorbit mai întai despre Crowdfunding, ce reprezintă, istoria sa,
tipuri, avantaje le și dezavantajele acesteia și am analizat cele mai importante
platforme de acest fel. Apoi am vorbi t des pre metoda Peer -to-Peer Lending; ce este,
istoria sa, avantajele și dezavantajele ei și deasemenea cele mai importante platforme.
În următorul subcapitol am vorbit despre diferențele între cele două forme de
finanțare, în general. Mai apoi am analizat ce platforme de finanțare de acest fel , care
există la noi în țără. În ultimul subcapitol a l capitolului doi am scris câteva diferențe
între creditul bancar, care este cea mai cunoscută metodă de a primi bani și cele două
metode menționate mai sus. La sfâr șitul lucrării am notat concluziile apoi bibliografia
studiată.
Am ales tema aceasta, deoarece pe viitor sunt interesată să am propria afacere,
pentru care bineînteles am nevoie de finanțare. Cu timpul, vechiile metode de a primi
finanțare pot disparea, dat orită internetul ui care a devenit tot mai popular și răspâ ndit.
Acesta este și unul din motivele pentru care am dorit să analizez care ar putea fi forma
de finanțare din viitor.

4
CAPITOLUL 1 – FINANȚAREA ÎN ECONOMIA DE CAPITAL
1.1 R olul finanțării în econ omie
„Finanțarea reprezintă exprimarea valorică prin bani, a proceselor și relațiilor
economice a căror seminificare s -a conturat sub impactul dezvoltări schimbului de
mărfuri și organiazării sociale a comunităților umane ”1.
Posibilitatea de finanțare se face pe piața monetară sau pe cea de capital. Pe piața
monetară se realizează creditarea pe când cea de capital constă în emisiunea și
vânzarea de titluri de valoare, precum acțiuni și obligațiuni. De finanțarea firmelor
care sunt organizate ca socitate pe acțiuni contribuie piața de capital . O societate pe
acțiuni se poate finanța prin oferta publică de vânzare, numită și ofertă publică inițială
în vedea deschiderii societății către public .
Piața de capital este un întreg ansamblu de relații de natură fina nciară prin care
se transferă capital de la investitori către utilizatori, cu ajutorul unor instrumente,
mecanisme și operatori specifice . În dezvoltarea economică, pia ța de capital , are rolul
de a avea posibilitatea finanțării directe a agenților economic i; de obicei are loc prin
emisiu nea de acțiunii sau obligațiuni.
Specializarea piaței de capital sunt tranzacți le cu active financiare pe termen
mediu și lung . Activele aceastea au un grad mai mare de risc și sunt negociabile.
Principala m otivația a unei piețe de capital constă în economia și plasarea valorilor
mobiliare ale agenților economici în căutare de capital, către posibilii investitori,
deținători de excedente bănești.
Prin intermediul pieței de capital, este avantajoasă pentru stat, o finanțarea a
economiei , deoarece riscurile acestei finanțări sunt suportate în întregime de către
sectorul privat. Astfel statul preia o parte din riscuri, în situația în care finanțarea
economiei se face prin intermediul băncilor. Piata de capital este o component ă
esențiala a unui sistem financiar matur, de aceea Banca Nationala a Romaniei a
urmărit si urmărește cu interes dezvoltarea pietei de capial. O piată de capital modernă
contribuie la diversificarea riscului dintr -o economie și la multiplicarea canalelor d e
finanțare.
Orice firmă poate obține finanțare și pe piața monetară (prin împrumuturi) și pe
piața capitalurilor (din vânzarea acțiunilor și emiterea de obligațiuni). Relațiile unei
firme cu băncile, cu fondurile de investiții sunt necesare firmelor pentr u a obține
finanțare; relațiile cu societățile de asigurare asigură firmele împotriva riscurilor.
Pentru o firmă l istarea la bursă are avantaje incontestabile, printre acestea numărându –
se: finanțarea activității agenților economici, asigurarea de lichidit ăți, publicitatea și
sporirea reputației comerciale, creșterea lichidității valorilor mobiliare.
Economiile, investițiile și finanțarea unei firme au jucat un rol deosebit de
important în orice societate. Există un ansamblu de factori care influențează de ciziile
fiecărei persoane sau agent economic de a renunța la un câștig prezent în favoarea

1 Nadejda Botnari, “Finanțele întreprinderii”, Editerra Prima, Chișinau, 2008

5
unui avantaj viitor. Aceste economii au însă un rol important la nivelul întregii
economii naționale, deoarece sumele depuse la bănci de către persoanele fizice sau
juridice sunt folosite pentru acordarea de credite altor persoane fizice ori juridice,
finanțând astfel investiții în diverse sectoare economice și contribuind la dezvoltarea
economiei în ansamblul sau.

1.2 Forme ale finanțării

Fig.1 – Formele finanță rii

Sursa: http://www.economiaintreprinderii.ro/cap27/s1.htm – (Accesat în 2017)

Finanțarea poate fi externă sau internă. Cea externă se poate face prin credite
bancare, emitere de acțiuni sau obligațiuni, leasing , forfetare sau factoring.
Pe celaltă parte avem finanțarea interă, care se face prin autofinanțare.

Sursele de finanțare apar sub diverse forme, cum ar fi:
1. În funcție de perioada pentru care se cere: Avem finanțare pe termen sc urt
(perioada de finanțare nu depașește un an de zile ), dar și finanțare pe termen lung
(perioada depășește un an de zile) .

6
Spre deosebire de finanțările pe termen lung care vizează active imobilizate, cu un
anumit grad de independență față de fluctuațiile procesului economic specific,
finanțările pe termen scurt vizează activele de exploatare al căror cuantum variază
promot în funcție de creșterea sau descreșterea activității de la un an la altul sau de la
un trimestru la altul.
2. În funcție de natura sursel or de finanțare: Se împarte în finanțare internă și
finanțare externă .
Finanțare internă : reprezintă alocare de fonduri din sursele proprii ale unei
întreprinderi , cum ar fi autofinanțarea , dar și majorarea capitalului social prin
încorporarea rezervelor și a primelor.
Autofinanțarea este modalitatea de finanțare a unei firme prin folosirea unei
părți din resurse proprii. Ea reprezintă surprusul monetar care rămâne la dispoziția
firmei în urma operațiunilor de încasare și plăți efectuate într -o anumită pe rioada de
timp, de regula un an2. Pentru o întreprindere cele mai importante surse de
autofinanțarea sunt cele aduse din urma nedistribuirii beneficiilor și prin amortizare.
Amortizarea reprezintă parte din valoarea mijloacelor fixe inclusă în costul produ cției
sau în cheltuielile de circulație pentru recuperarea treptată pe măsura uzării lor.
Capitalul propriu ș i autofinanțarea reprezintă baza financiară de la care pornesc
majoritatea anteprenorilor. Această metodă de finanțare este una sigură și simplă,
deoarece nu se cere prezentarea planului de afaceri, căutarea investitorilor,
corespunderea unor standarde. Cu toate acestea s -ar putea ca aceste resurse să nu fie
suficietente pentru dezvoltarea întreprinderii și să ducă la încetarea activității,
deoarece firma este mai puțin cunoscută pe piață. Din această cauză va fi problematic
să se adune fonduri pentru reînceperea activității. Un dezavantaj în finanțarea internă
este în caz că întreprinderea ajunge în faliment, pierderile vor fi suportatate in
totalita te de antreprenor și de cei care i -au oferit suport financiar acestuia.
Dacă antepronorul activează de ceva timp în sfera afacerilor, o altă sursă
internă de finanțare, servește reinvestirea profitului obținut, vânzarea unor active,
darea în arendă a unor spații comerciale sau utilaje care nu sunt considerate
aducătoare de profit întreprinderii. Dacă o parte mai mare din profitul obținut este
alocat pentru dezvoltarea și extinderea afacerii, se va apela la mai puține finanțări
externe. Pentru acest lucru t rebuie să se ia în considerarare politica de dividente și
profitul distribuit proprietarilor să fie mai mic, pe când o parte mai mare a acestora să
rămână pentru reinvestire.
Locul însemnat pe care îl o cupă autofinanțarea printre celalalte căi de finanțar e
decurge din faptul că ea creează avantaje atât pentru acționari, cât și pentru
întreprindere. Acționarii sunt avantajați întrucât, capitalizând o parte a profitului,
crește va loarea bursieră a firmei, crește cursull acțiunilor deținute de ei și prin urma re
crește avuția lor. În afară de aceasta, profitul reinvestit este exonerat de la plata

2 Ilie Moga, “Monedă. Bănci. Finanțele firmei”, Editura “Alma Mater”, Sibiu , 2001, pg.102

7
impozitului pe profit sau se aplică reduceri substanțiale de impoit, ceea ce creaază
posibilități mai mari de reinvestire. Întreprinderea este avantajata întrucât nu m ai este
nevoită să apeleze nici la acționari, nici la piața financiara pentru a obtine fonduri de
care are nevoie pentru dezvolare3. Această formă de finanțare este modalitatea cea
mai de dorit, și datorită următoarelor avantaje pentru firma : Are o sursă p ermanentă
de finanțare; nu are nevoie de apeleze la surse externe, care sunt limitate; îî perminte o
anumită autonomie față de bănci, care impun anumite restricții pentru a acorda
credite; se reduce expunerea la factori pertubatori și de risc ; construirea capitalului se
face progresiv ; se pot restitui credite anterioare ; nivelul costurilor financare se reduc ;
mai bune perspective pentru investiții și modernizare.
Această formă de finanțare are și câteva dezavantaje, și anume: Fondurile
propii pot apărea în dezacord cu termenele pentru cheltuielile necesare realizării
necesare a unei investiții, ceea ce ar compromite punerea în funcțiune la momentul
optim ; resursele proprii nu au costuri de finanțare, dar rentabilitatea așteptată de
acționar depășește constu rile capitalurilor împrumutate .

Finanțare externă reprezintă alocare de fonduri prin aporturile unor persoane
sau instituții străine de aceasta, prin majorări de capital și prin împrumuturi dar și prin
majorarea capitalului social de către asociați prin e misiunea de noi acțiuni sau prin
mărirea gradului de îndatorare cum ar fi contractare de credite bancare, emisiune de
obligațiuni, finanțare prin leasing, forfetare sau factoring.
1. Creditul bancar reprezintă o sumă de bani pe care creditorul o împrumută de
la debitor pentru un anumit termen, în condițiile de rambursare a sumei primite la care
se mai adaugă și achitarea dobânzii. Această forma de finanțare este una foarte
răspândită. Pentru acceptarea cererii de creditare e nevoie ca întreprinderea care
debitează să demonstreze că situația sa financiară și economică din perioada
precendetă sunt la un nivel care ar motiva angajații băncii să îi ofere creditul cerut.
Creditul unei bănci acordate unei firme este o operațiune pe bani. Dobânda reprezintă
o cara cteristica esențială a creditului, este deci prețul creditului. Importanța și locul
creditului bancare în economia de piață sunt date de rolul acestuia, prin funcțțiile pe
care le îndeplineste. Creditul prin însăși natura lui contribui la creșterea vitezei de
rotație a banilor, pe multiplicarea monedei scripturale, a rularea permanentă a
fondurilor 4.
Creditul bancar se acordă sub formă bancară; în această situație este
obligatoriu ca unul dint subiecții raportului de credit să fie o bancă (fie în calitate de
debitor – este creditată de titularii d depozite, fie în calitate de creditor – prin
împrumururile acordate clienților săi, statului, altor bănci, etc).5

3 Mihai Toma și Felicia Alexandru, „Finanțe și gestiune financiară de întreprindere”, Editura Economică,
București 1998, pg.105
4 Ilie Moga, “Monedă și credit”, Editura Universității “Lucian Blaga”, Sibiu, 2008, pg. 189
5 Ilie Moga, “Monedă și credit”, Editura Universității “Lucian Blaga”, Sibiu, 2008, pg. 190

8
Bineînteles că un credit bancar are atât avantaje cât și dezavantaje. Un prim
avantaj în ceea ce p rivește creditul bancare este că î ntreprinzătorul primește de la
creditor sumele de bani care îi sunt necesare pentru dezvoltarea afacerii. Dacă
întreprinderea activează de mai mult timp pe piață, banca îi vine în ajutor cu diverse
opțiuni de creditare. În acest caz întreprinzătorul primește de multe ori credite fără a
prezenta planuri de afaceri sau rapoarte, uneori complicate. În unele cazuri, dacă
debitorul este client fidel băncii, i se acordă și anumite facilitați. Colabrarea cu
anumite insitituții ban care permite accesul liber al debitorului și la alte servicii
prestate de bancă. Debitorul nu doar că revizuiește posibilitățile sale pentru o reușită
sigură și mai ales pentru profitabila cale pe care a ales -o sau nu, dar va și reanaliza
situația în ceea ce privește rambursarea creditului care urmează a fi primit.
Dezavantajele creditului bancar , ar fi că a nteprenorii care nu activează de mult timp
pe piață primesc creditele mai greu, ba uneori chiar le este refuzată cererea, pe
motivul că nu pot argumenta rambursarea sumei care urmează să fie primită sau că nu
oferă suficiente garantii pentru primirea sumelor dorite. Băncile oferă de obicei
credite pe un termen ce nu depașește 3 ani, ceea ce pentru antreprenorul care își
dorește o activitate profitabilă pe termen lung este o perioadă mică pentru
rambursarea creditelor substanțiale contractate . În caz că întreprinderea falimentează,
întreprinzătorul pierde garanțiile depuse în momentul creditării, fiind în incapacitatea
de a rambusa sumele. Iar la momentul p rimirii creditului, debitorul își asuma mai
multe riscuri, printre care, unul din cele mai importante fiind riscul dobânzii.
2. Emiterea de acțiuni și obligațiuni : Datorită operațiunilor de emisune se
formează deopotrivă capitalul propriu cât și cel împru mutat al firmei. Se emit acțiuni
la formarea capitalului propriu, pe când emisiunea de obligațiuni se face la crearea
capitalului împrumutat. Avantajul emiterii de acțiuni și obligațiuni este că are ca scop
atragerea capitalului și rezolvă probleme precum refacerea respectiv reconstituirea
proprietății și optimizarea situției financiare. Ea conservă mai bine puterea de
cumpărare a capitalului investit, prin integrarea mai operativă a inflației în prețuri.
Dezavantajul emisiunii de acțiuni este că e le sunt m ai riscante, datorită caracterului
variabil al dividendelor si a prețului de răscumpărare. Spre deosebire de acțiuni,
obligațiunile sunt mai puțin riscante, datorită termenelor ferme de determinare și de
plată a dobânzilor și a valorii de rambursat. Emisiu nile de obligațiuni s unt mai puțin
conservative pentru puterea de cumpărare a capitalului investit prin volatilitatea ca
preț la variațiil eratei dobânzii de piață.
Finanțare a pe termen lung se poate realiza fie prin emisiunea de acțiuni ca o
finanț are pri n fonduri proprii, fie prin angajamente la termen și deci și prin
împrumuturi obligatare. Se preferă adesea împrumutul ș i, în principal, împrumutu l
obligatar, pentru a vatajele pe care le oferă. Împrumutul obligatar este mai puțin
costisitor decât o emisiun e de acț iuni, în ciuda faptului că rata dobâ nzii asupra
obligațiunilor este î n mod obișnuit mai ridicat ă decât dividendul. În plus, intervine și
incidența fiscală î n sensul c ă dobânzile plătite micsorează baza impozabil ă, ceea ce nu

9
este cazul dividendelor . Dacă finanțarea prin obligațiuni creează incontestabil
avantaje considerente trebuie spus, în acelaș i timp, c ă obligatiunil e comport ă un risc
mai mare pentru î ntrepri ndere decât finanț area prin emisiunea de ac țiuni. Î n cazul
împrumutului obligatar societ atea trebuie s ă plăteasca dob ânzi peri odic, cu caracter
obligatoriu, î n tim p ce plata dividendelor, chiar î n cazul ac țiunilor cu privileghiul de
dividend nu este obligat oriu î n fiecare an. Apoi societatea este obligat ă să ramburseze
împrumuturile obligatar e, ceea ce conduce la micsorarea lichidității, în timp ce
finanțarea prin acțiuni nu trebuie restituită . În caz de recesiune economic ă socitatea
finanț ată prin obligaț iuni va avea greutăț i mai mari pentru efectuarea pl ătitlor
(principal dobânda), decât în cazul finanță rii prin emisiunea de ac țiuni.6
3.Leasingul comercial : este o formă de finanțare specială care se întinde pe un
termen mediu sau lung. Această formă de finanțare presupune existanța a trei terțe
persoane, și anume: furnizorul, societatea de le asing și beneficiarul. Societatea care se
ocupă de leasing, achizitionează bunuri precum: utilaje, echipamente industriale și
altele de la furnizor, de care utilizatorul respectiv beneficiarul are nevoie, și i le dă
acestuia în schimbul unor redevențe luna re. Această redevență este defapt rata de
leasing, care trebuie achitată lunar e către beneficiar în favoarea utilizării bunurilor
care i s -au dat în posesie.
O definiție mai simplă a leasingului ar fi următoarea: Leasingul este o formă de
închiriere a uno r mașini, utilaje, mijloace de transport și altor bunuri întreprinderilor
care, în general, nu dspun de suficiente fondur proproii ori împrumutate, nici de
credite bancare tradiționale de către societăți financiare care le cumpăraă de la
producătoi și le î nchiriază pe o perioadă anumită cu condiții de plată și utilizare clar
stipulate într -un contract ce constitui e suportul juridic al acțiunii. 7
Bineînteles că și leasingul are atât avantaje cât și deavantaje. Un prim avantaj al
leasingului este că acesta p ermite anteprenorului să dezvolte o afacere de dimensiuni
mai mari, chiar dacă acesta nu are o bază financiară solidă să facă acest lucru. El se
obține mai ușor decât un credit. Bunurile achizitionate prin această formă de finanțare
nu sunt trecute pe toat ă durata contractului, în bilanțul de contabilitate, ceea ce
înseamna că firma nu achita impozite pentru acele bunuri, chiria lor este considerată o
cheltuială a firmei. Firma poate obține și alte facilități suplimentare, deoarece el nu
crește datoriile în bilaț și nu limitează posibilitățile de a obține și alte fonduri. Iar un
alt avantaj este că e xistă posibilitatea de a înlocui în timp utilajul vechi cu unul nou.
După cum spuneam are și dezavantaje, și anume leasingul este eficient, d oar
dacă achizition area obiectului poate fi exploatat pe toată perioada de î nchiriere. Din
punctul de vedere al furnizorilor prima închiriere constituie un dezavantaj, deoarece
este posibil să nu mai găseasca un al doilea beneficiar al aceluiași utilaj/bun.

6 Mihai Toma și Felicia Alexandru, „Finanțe și gestiune financiară de întreprindere”, Editura Economică,
București 1998, pg.179 -180
7 Dan Voiculescu și Mircea Coraș, ”Leasing”, Editura Științifică și Enciclopedică, pg.10

10
Pe lângă această formă de leasing mai există alte două și anume: lease -back și
time-sharing. Leasingul lease -back : reprezintă vânzarea unui imobil, pe baza unui
contacte de leasing pe termen lung în care vânzătorul să își păstreze dreptul de
folosire a bunului, în schimbul unei chirii. De exemplu, în cazul în care un beneficiar
are datorii la bancă sau alte probleme financiare, el vinde bunul unei companii de
leasing, în shimbul unei sume de bani, iar apoi închiriază de la compania respectivă.
Leasingul time -sharing : reprez intă închirierea concomitent de către mai mulți
utilizatori a unui bun de valoare ridicată. La expirarea contractului acesta poate fi
prelungit pentru un anumit termen sau poate avea loc cumpărarea bunului la un
anumit preț.
4.Factoringul : reprezintă o for mă de creditare pe termen scurt. Sunt implicate
doar două părti și anume: factorul și aderentul. Factorul este reprezentat de societatea
bancară sau financiara, care se ocupă cu încasarea facturilor, iar de pe urma celor
decontate în avans obține un anumit procent. Pe de cealaltă parte se află aderentul,
care este defapt societatea care furnizează produse sau servicii. Scopul acesteia este
de încasare a prețurilor pentru facturi înainte de temenul de scadență. O firmă solicită
serviciul de factoring când do rește să obțină resurse financiare necesare pentru
dezvoltarea ei, cresterea volumului vânzărilor, într -un termen scurt, dar și pentru
eliminarea riscului de neachitare a creanțelor la timp. Factoringul permite plătirea la
timp sau chiar în avans a furnizo rilor, ceea ce aduce numeroase beneficii.
Există două tipuri de factoring și anume: factoringul disponibil , care este o
sursă de finanțare imediată, care este platită de bancă la prezentarea facturilor și
factoringul indisponibil care are loc doar în mome ntul încasării facturilor.
Avantajele factoringului sunt că a nteprenorul care beneficiază de finanțare pe
termen scurt, chiar dacă are mai multe datorii, fără să aibe garanții suplimentare poate
apela la o finanțare prin factoring. Pentru acasta n u sunt n ecesare atât de multe
documente completate, ca în cazul creditului bancar. Riscul refuzului factorului este
mai mic decât la creditul bancar. Există totuși și cazuri de refuz, doar dacă între
aderent și debitor există legături de actionariat sau condiționă ri de plată, fără a ține
cont dacă acestea sunt în avans sau la livrare. Nu este obligatoriu să se respecte o
anumită destinație a banilor primiți, ele pot fi utilizate în diverse activități. Factoringul
permite colaborarea cu noi cumpărători, fără a fi ne cesară as umarea unor riscuri
financiare; p ermite îmbunătățirea imaginii, creșterea reputației întreprinderii și
competivitatea întreprinderii.
Banca prestatoare de serviciu de factoring are ca scop inclusiv și administarea
creanțelor, presupunând monitori zarea acordurilor dintre părți și decontarea
facturrilor, ceea ce înseamnă că furnizorul este scutit de anumite responsabilități
administrative.
Cea mai întâlnită formă de finanțare prin factoring este cea mixtaă, care
presupune o îmbinare între finanțare a internă și cea externă. În acest caz sunt utilizate
atât capitalul propriu cât și cel provenit din surse externe.

11

5.Forfetarea : constituie o formă de finanțare pe termen mediu, tot mai des
întalnită. Ea presupune operațiuni de vânzare -cumpărare de creanț e, materializate în
titluri de credit, și în cadrul căreia cumpărătorul, care este forfetor, renunță la acțiunea
în regres asupra creditorului anterior. Vânzătorul răspunde pentru legalitatea
creanțelor iar forfetarului îi revin riscurile.
Forfetarea est e un produs bancar complex, prin care banca finanțează pe
termen mediu și în avans, creanțe scadente în viitor, obținute din exporturi fără drept
de regres împotriva acestora. Această formă de finanțare este de aceași natură ca și în
cazul factoringului, are aria riscului transferat și perioada este mai extinsă.
În cazul forfetării, factorul se bazează pe contractul dintre clientul său, beneficiar și
factura emisă, pe când forfetorul cumpără cambii și bilete la ordin deținute de
exportator.
În România fa ctoringul și forfetarea are loc de obicei prin bănci.

Fig.2. Tehnica de forfetare

Sursa: http://www.economiaintreprinderii.ro/cap27/s6.htm – Accesat
în 2017

3. În funcție de m ișcarea f ondurilor în economie exisă8: finanțare indirectă (prin
concentrarea fondurilor disponibile în bănci și utilizarea acestor resurse pentru
creditarea utilizatorilor de fonduri), fie ca o finanțare directă (prin emisiuni de
titluri financiare de către utiliz atorii de fonduri). Și finanțarea directă poate
avea forme în care se apelează la intermediari.

 Finanțare a directă este mai rar întâlnită decât finanțarea indirectă. Aceast fel
de finanțare este atât de importat încât nu poate face față cerințelor un sing ur ofertant.
Acestă tehnică de finanțare este proprie întreprinzatorilor mari și se
concretizează în emiterea unui număr foarte mare de active identice (valori mobiliare)

8 Curs „Piețe financiare“ – Prof.univ.dr. Livia Ilie – ULBS 2011, pg.8

12
de valoare nominală mică ce se achiziționează de un număr de subscriitori. Astfel de
active pot face obiectul tranzacțiilor pe piețe secunda re (burse de valori mobiliare).9
Nu este exclusă intervenția instituțiilor financiare în procesul finanțării directe, fără a
avea aceași importanță ca în cazul celei indirecte. Instituțiile financare joacă de regula
un rol de intermediar sau chiar un rol de subscriitor, asemănător cu oricare alt
împrumutător.
Finanțare a această pune față în față finanțarea unor agentii nefinanciare, de
către alti agenți nefinanciari. Permite acoperirea unro nevoi pe t ermen lung pe seara
unor economisiri pe termen lung.
Finanțarea directă creează două tipuri de active. Pe de o parte acțiuni și părți
sociale, iar pe cealaltă obligațiuni. Din punctul de vedere al ofertantului: acțiunile
creează un drept de proprietate și generază un venit variabil, în timp ce obligațiunile
reprezintă un drept de creanță și generează venituri fixe. Pe partea cealală se află și
punctul de vedere al solicitantului: activele create în cadrul finanțării directe se
potîmpărți in două grupe: ac tive care se integreaza în capitalul propriu (active și părți
sociale) și active care se integrează în capitalul de împrumut (obligațiuni).

 Finanțare a indirectă presupune obținerea surselor de finanțare de la diverse
instituții financiare speciale. Aceste instituții joacă un rol de intermediere deoarece
ele nu lucrează numai cu capitalui proprii, ci și cu capitaluri de împrumutat. Astfel
instituțiile financiare joacă practic rolul de verigă intermediară între cei ce au
capitaluri de plasat și cei ce au nev oie de capitaluri suplimantare prin intermediul
creditului. Instituțiile financiare specializate (bancare sau nebancare) creează în
prodcsul finanțării indirecte doua tipuri de active si anume:
a) Active reprezentând resursele instituțiilor financiare, const ruite din active
monetare (exemplu: cecuri, diferite monede, viramente, cărți de credit) și active
lichide pe termen scurt construite din diverse plasamente disponibile la vedere, care
pot fi convertite în orice moment în mijloaace de plată.
b) Active repre zentând creanțe asupra clienților bancari în care se cuprind toate
categoriile de credite acordate întreprinderilor sau persoanelor fizice.

Finanțarea se poate face pentru activități curente sau pentru investiț ii.
 Finanțarea activității curente: se face p rin creditele pe termen
scurt. Banca pune la dispoziție două tipuri de produse. Și anume: linii de credit și
credite pentru capital de lucru.
Linia de credit : reprezintă sistemul general de acordare a creditelor și
presupune stabilirea unui plafon maxim a l creditelor ce urmează a fi acordate. Linia
de credit functionează precum descoperirea de cont atașat la card pentru persoanele

9 Mihai Toma și Felicia Alexandru, „Finanțe și gestiune financiară de întreprindere”, Editura Economică,
București 1998, pg.23

13
fizice. Dacă plafonul de finanțare este aprobat de către bancă, firma poate retrage bani
atunci când are nevoie, însă doar pent ru plăti curente. Dobanda este socotită doar la
sumele utilizate, iar banii pot fi rambursați oricând. De obicei se aprobă pentru
intervale de 12 luni, care se poate prelungi pentru o nouă perioadă.
Dobanda este plătit doar pentru sume utilizate, ceea ce constituie o
economisire, deci un avantaj. Se pot accesa aceste linii și prin serviciul de interne
banking. Un alt avantaj este f lexibilitate a pentru: plata furnizorilor, achitarea taxelor
și impozitelor curente și restante către stat, plata salariilor, re finanțarea liniilor de
credit contractate de a alte instituții financiare. Posibilitatea de majorare a limitei
liniei de credit în funcție de nevoile afaceri, chiar și p e perioada derulării creditului și
posibilitatea de prelungire a liniei de credit la sc adența finală, dacă este necesară
acoperirea ei din fonduri proprii, dacă sunt respectate condițiile avute în vedere la
acordare sau la prelungirea anterioara. Deși rambusarea este foarte fexibilă, suma
împrumutată nu este una mare, ci este o suma mai redu să, ceea ce constiuie un
dezavantaj liniei de credit.
Pentru a obține mai multi bani, firmele pot apela la credite pentru capital de
lucru : spre deosebire de liniile de credit, banii se primesc toți odată și urmează a fi
plătite rate lunare, indiferent dac ă banii sunt sau nu utilizați. Băncile sunt foarte
selective în ceea ce privește acrodarea acestor credite. Pentru a putea beneficia de
acest credit, întreprinderea trebuie să aibe cifra de afaceri în creștere, sau cel puțin să
nu fie în scădere accelarată și să nu prezinte deosebite probleme în privința încasărilor
de la clienți. În momentul acordării de credit, banca ține cont și dacă firma și -a plătit
alte rate la timp. Împrumutul se acordă doar companiilor care sunt înființate de peste
un an de zile. Sp re deosebire de liniile de credit, creditul pentru capital de lucru se
acordă pe cel mult 3 ani.

 Finanțarea pentru investiți: Băncile pun la dispoziție credite
pentru investiții, care pot fi utilizate în cumpărarea de utilaje, echipamente, mașini sau
chiar imobile. Aceste credite, care pentru firma sunt o sursă de finanțare, se acordă pe
perioade mai îndelungate, pentru a reduce efortul financiar necesar la rambursare.
Durata acestor credite pot ajunge până la maxim 10 ani. Deseori există o perioadă de
grație între 6 si 12 luni, iar suma acordată poate acorperi intergral valoarea investiției.
Banca monitorizeaza utilizarea banilor, iar întreprinderea trebuie să prezinte după
fiecare tragere documente care să ateste că sumele au fost întradevăr cheltuite
comform întelegerii contractuale.
De asemenea finanțarea se împarte din finanțare publică și privată.
 Finanțarea publică: Întreprinderile din sectorul public sunt
deținute în mare parte de către stat, ceea ce înseamnă că statul deține și profituri
substanți ale din activitatea acestor întreprinderi. Susținerea într eprinderii de către stat,
se manifestă diferit în fiecare țară, deoarece depinde de bugetul de care dispune
fiecare. Întreprinderile private sunt în schimb finanțate partial de către stat,

14
acordandu i-se subvenții sau prin obținerea anumitor granturi pentru activitatea ce o
desfăsoară.
Diferența principală între finanțarea publică și cea privată, respectiv intre
primirea unor fonduri din partea statului și a unui împrumut bancar, constă în faptul
că fondurile primite de la stat sunt gratuite și pentru totdeauna, față de creditele
bancare, care trebuie restituite băncii într -un termen prestabilit și suplimentar cu
achitarea dobânzii.
 Finanțarea privată se poate face prin diverse platforme și surse de
finanțare. Exista modalități prin care se poate obține finanțare, în funcție de
dimensiunea afacerii, de banii de care este nevoie, dar și de cat de fezabil și
convingator este proiectul afacerii. Cateva surse de astfe de finanțări sunt: granturile
de tip nn-equity, crowdfunding sau finanțarea participativă, peer to peer lending,
fonduri guvernamentale sau europene și altele.

15
CAPITOLUL 2. NOI FORME DE FINANȚARE.CROWDFUNDING VS PEER –
TO-PEER LENDINGS

Majoritatea studiilor recunosc corelația dintre dezvolt area intermedierii
financiare și creșterea economică ca fiind una pozitivă. Intermedierea financiară este o
trăsătura generalizată a tuturor economiilor lumii. Intermediarii financiari sunt defapt
firmele care împrumuta de l a asociați sau clienți și acordă credite mai departe
companiilor care au nevoie de re surse pentru investiții10.
Gândindu -ne la intermediere financiară, ne gândim automat la bancă, care are
funcție pasivă sau activă, care este receptor de depozite sau furnizor de credite.
Uitându -ne înapoi în istorie, aflăm că defapt vechiul mod de intermediere financiara
se făce de la persoană la persoană sau de la instituție la persoană, fără ca în această
ecuație să existe o bancă. Instituția aceasta a fost creată în istorie abia mai târziu.
În era inte rnetului, tranzacționarea devine aproape o provocare. În așa numitul
mediul a ”împărtășirii economiei” împrumuturile de tip Peer -to-Peer și Crowdfunding
devin o oportunitate a intermedierilor financiare netradiționale. Acestea pot oferi atât
oportunități câ t și profituri foarte mari, evitând totodată și unele costuri ale
intermedierii financiare clasice. Metodele acestea se referă la un diferit mod de a
investii banii sau primi finanțare, prin folosirea unei platform e online.
Cu toate că utilizarea servicii lor de telecomunicații , precum Skype,
FaceTime,WhatsApp etc. sunt în continuă creștere, puține persoane au auzit despre
platforme de tip Peer -to-Peer Leding sau Crowdfunding. Un studiu arată că dintre
britanici doar 15% au auzit despre astfel de platforme, în timp ce 98% dintre ei au
auzit despre băncile principale din Anglia.

2.1 Crowdfunding

Crowdfunding este o metodă de strângere de capital prin efortul colectiv al
prietenilor, al familiei, al clienților și al investitorilor individuali. Această abordare se
înscrie în eforturile colective ale unui grup mare de indivizi, în principal online, prin
intermediul rețelelor sociale și a platformelor speciale , și le utilizează pentru o mai
mare acoperire și expunere.11
Crowdfunding este, în esență, opusul abordări i principale a finanțării afacerilor.
În mod tradițional, pentru strângerea de capital a unei noi afaceri sau pentru a lansa un
produs nou, va trebui întocmit planul de afaceri, cercetarea de piață și prototipurile,

10 Lect.Univ.Dr.Renate Bratu, Conf.Univ.Dr. Răzvan Șerbu, ”Un concept modern de intermediere financiară
present în piață –Creditare Peer-to-Peer-”, Revista Euroeconomia XXI, nr.449, 26 Mai 2017
11 Fundable: Ce este crowdfuning -ul? URL:
https://www.fundable.com/learn/resources/guides/crowdfunding -guide/what -is-crowdfunding – vizitat în Mai
2017

16
apoi să fie facută o idee despre un grup limitat sau persoane sau instituții bogate.
Aceste surse de finanțare includ băncile, investitorii și firmele cu capital de risc,
limitând cu adevărat opțiunile la câțiva jucători -cheie. Această abordare de strângere
de fonduri este ca o pâlnie, la scară largă. Nereușita înseamnă timp și banii pierduți.
Platformele Crowdfunding, pe de altă parte, transformă acea stă pâlnie la final,
oferind antreprenorului, o singură platformă de construire, prezentar e și împărtășire a
resurselor. A ceastă abordare simplific ă dramatic modelul tradițional. În mod
tradițional, se petrecea timpul și banii prin rețeaua personală, verificând investitorii
potențiali pentru a ajunge în fața lor. Cu noua formă de finanțare , este mult mai ușor a
întalni mai multe părți interesate și de a primi ajutor în dezvoltatea afacerii , de a
investi banii în schimbul de capitaluri lor proprii, și contribuind cu câțiva bani în
schimbul unui produs de primă generație sau a altor recompense.

Fig.3 – Crowdfunding în întreaga lume î n anul 2015

Sursa : http://crowdexpert.com/crowdfunding -industry -statistics – Accesat în 2017

Dintr -un total de 34.4 bilioane dolari, v olumul cel mai ridicat de finanț are
înregistrat în anul 2015 a fo st de 17.12 bilioane dolari în America de Nord, pe când
cel mai scă zut a fost în Africa și anume de 24.16 milioane dolari.
Cea mai mare rat ă anual ă de cre ștere a crowdfunding -ului este de 210%
înregistrat în Asia, iar cel mai sc ăzut este în America de Sud cu doar 50% . 12

12 CROWDFUNDING INDUSTRY STATISTICS 2015 -2016 – URL:
http://crowdexpert.com/crowdfunding -industry -statistics – vizitat în Mai 2017

17
Crowdfunding -ul are o rată anuală de creștere de 74%. Este o opțiune de
finanțare incredibil de importantă deoarece alte fonduri (cum ar fi împrumuturile
pentru asociațiile de afaceri mici) au devenit în mod semnificativ mai puțin
disponibi le în ultimii ani.
Acestă metodă de finanțare devine din ce în ce mai mult un instrument de
marketing pentru a spori impactul noilor produse, mai degrabă decât o modalitate
inovatoare de a finanța o companie.
Până în anul 2015 au fost 8,7 milioane de pers oane care au susținut un proiect
pe Kickstarter, iar 2,6 milioane dintre aceștia au susținut mai mult de un proiect, deci
indiferent de ceea ce spun criticii, este greu să ne imaginăm o zi când crowdfunding
își pierde popularitatea, chiar dacă este i nstrum ent de marketing sau nu.13

2.1.1 Istoria Crowdfunding -ului
Crowdfunding -ul are o istorie lungă și bogată, cu rădăcini începând din anii 1700.
Ultimul deceniu a modela t crowdfunding -ul modern și a contribuit la recenta creștere
a activității lui.
 1700 – Fondul d e împrumut irlandez
Începută de Jonathan Swift în anii 1700, fondul a acordat împrumuturi
familiilor cu venituri reduse din zonele rurale, care nu aveau experiență în credit și
păstrau puțin e garanții, care erau totuși consid erate de încredere. Până în anu l 1800,
peste 300 de programe din Irlanda au fost împrumutate și s e estimează că, 20% din
toate gospodăriile au folosit acest program.
 1997 – Începutul Crowdfunding -ului zile lor moderne
Prima înregistrare reușită a crowdfunding -ului a avut loc în 1997, cân d o trupă
de rock britanică , Marillion, și-a finanțat turneul de reuniune prin intermediul
donațiilor online de la fani. Inspirat de această metodă inovatoare de finanțare,
ArtistShare a devenit prima platformă dedicată pentru publicitate în 2000. La scurt
timp după aceea, au început să apară mai multe platforme , iar industria crowdfunding
a crescut în mod constant în fiecare an.
 2009 – Crowdfunding apare ca o sursă majoră de finanțare
Industria crowdfunding a apărut rapid ca o opțiune populară pentru
antre prenorii de a -și valida ideile, de a câștiga expunere și de a obține finanțare.
Venitul Crowdfunding s -a triplat de la 530 milioane dolari în 2009 , la 1,5 miliarde de
dolari în 2011 .
 2012 – Crowdfunding -ul câștigă sprijinul Washingtonului
În aprilie 2012, președintele Barack Obama a semnat legea Jumpstart Business
Startups (JOBS). De asemenea, cunoscut sub numele de "proiectul de lege cu privire
la publicitate", legea JOBS a vizat reducerea sarcinilor de reglementare a
întreprinderilor mici și a legaliza t fondurile de împrumut. Această lege include

13 Natalie Clarkson”O scurtă istorie a crowdfunding -ului”, 5 June 2015
URL: https://www.virgin.com/entrepreneur/brief -history -crowdfunding – vizitat în Mai 2017

18
eliminarea interdicției privind solicitarea generală care împiedică antreprenorii să
publice că fac bani.
Deși a ctul JOBS a fost semnat în lege în aprilie 2012, Comisia p entru Valorile
Mobiliare se afla și în dece mbria anului 2012 în proces de stabilire a reglementărilor
pentru a se asigura că atât investitorii, cât și întreprinzăto rii rămân protejați. Cu toții
așteaptau ca reglementările să fie finalizate abia la începutul anului 2013.
 2012 – ”Fundamental ” lanseaz ă prima platformă de afaceri
Crowdfunding
Platforma Fundamental lansată în 2012 pentru a ajuta antreprenorii să -și
finanțeze și să își dezvolte afacerile prin recompense și crowdfunding de capital.

2.1.2 Tipuri de Crowdfunding
Cele 3 tipuri principale de crow dfunding sunt bazate pe donaț ii, recompense și
pe acțiuni .
 Crowdfunding bazat pe donații
Acest tip de crowdfunding se bazează pe dona țiile primite de la diverse
persoane. Sumele primite nu trebuiesc returnate și nu e nevoie nici să se ofere alte
servicii în schimbul baniilor primiț i. Obiectivele acestei forme sunt strângerea de
fonduri pentru asistența în caz de catastrofe, organizații de caritate, organizații non-
profit și /sau facturile medicale.
 Crowdfunding bazat pe recompense
Pentru acest tip de crowdf unding se implică persoa nele care contribuie la
afacere în schimbul unei "recompense", de obicei o formă a produsului sau a
serviciului oferit de companie . Chiar dacă această metodă oferă sponsorilor o
recompensă, este în general considerată benefică firme i, deoarece nu există returnări
financiare sau de capital. Această abordare este o opțiune populară pe platformele
”Fundamentale ” precum și alte platforme populare cum ar fi ”Kickstarter ” și
”Indiegogo ”, deoarece le permite proprietarilor de afaceri să -și stimuleze
contribuabilul fără a suferi prea multe cheltuieli suplimentare sau să vândă pachete de
proprietate.
Această metodă este o opțiune atractivă de strângere de fonduri pentru mii de
întreprinderi mici și proiecte creative. Este mai eficient ă pregăt irea, lansare și
gestionarea în comparație cu finanț area tradițională a afacerilor. P oate capta inimile
clienților și ajută în popularitate cu partajarea socială și, cel mai bine, aproape oricine
poate sponsoriza cu puțini bani în schimbul unui serviciu sau produs.
Fondatori i care atrag cu succes susținătorii și ridică capitalul crowdfunding -ului
fac acest lucru pentru că fac 2 lucruri foarte bine: Ei au un produs sau un serviciu
validat pe piață , care umple o nevoie nesatisfăcut ă, mai bine decât orice co ncurent și
pot să împărtășească acel produs sau serviciu cu suficienți oameni, anticipând
întrebările lor specifice și făcând cereri convingătoare.

19
 Crowdfunding în schimbul acțiunilor
Spre deosebire de metodele bazate pe donații și bazate pe recompense, acest
crowdfunding permite contribuitorilor să devină părți /proprietari ai companiei prin
tranzacționarea de capital pentru acțiuni. În calitate de proprietar i de acțiuni,
contribuabilii primesc o rentabilitate financiară a investiției lor și, în final, prim esc o
parte din profituri sub forma unui dividend.

2.1.3 Avantaje și dezavantaje ale c rowdfunding -ului.
Crowdfundingul are o serie de avantaje și dezavantaje în ceea ce îl privește. Un
investitor care dorește să primească finanțare prin această metodă, trebui e sa le
analizeze înainte de a se decide dacă aplică pentru o astfel de finanțare sau nu.
Puncte tari ale crowdfunginului sunt următoarele:
Sursă de finanțare cu efort scăzut – Spre deosebire de alte metode, crowdfunding –
ul nu necesită o muncă enormă. Este suficient un ochi bun și un creier dezvoltat
pentru a face rost de sume decente de bani. Bineînțeles depinde de proiect și de
inițiatorul lui. Dar cu atâtea posiblități în față, primul pas este cel mai important.
Desigur sistemul nu trebuie subestimat. Este vorba de interacțiune directă între
finanțator și proiectul finanțat, deci implementarea unor strategii bine gândite trebuie
făcută cu seriozitate. Deși munca fizică nu este copleșitoare, munca intelectuală
trebuie să dea randament de 100%.
Puterea soci al media – Anul 2010 a fost anul decisiv pentru facebook și twitter. S –
au impus ca lideri pe segmentele lor de piață și au crescut intens zi de zi. Acest lucru
permite dezvoltarea un sistem de crowdfunding în jurul acestor relețele, fiind necesară
implica rea unui număr mai mic de resurse financiare decât în crearea unei rețele
proprii. În plus sunt deja formate comunități pe o gamă variată de domenii, posibil și
pe cel de care are investitorul nevoie. Totodată social media înseamnă globalizare și
facilizar ea accesului la un public foarte larg și nișat.
Distribuția și promovarea sigură – Odată strânși banii necesari și creat produsul
final, intrarea lui pe piață se face printr -o strategie de marketing pornită de la 0. În
cazul crowdfunding abordarea se schim bă, deoarece există deja un public format în
jurul produsului, datorită rețelei sociale și a investitorilor în număr mare din spatele
lui. Astfel se beneficiază de o promovare „din vorba in vorba” de primă mână în care
este implicat interesul personal al i nvestitorilor.
Eficiență – Unul dintre cele mai bune lucruri despre crowdfunding online este
capacitatea sa de a centraliza și eficientiza eforturile de strângere de fonduri.
Construind un profil unic și cuprinzător la care se pot îmbogăți toate perspectiv ele și
potențialii investitori, eliminand necesitatea de a urmări fiecare dintre ele în mod
individual. Deci, în loc ul duplicarii eforturilo r prin imprimarea documentelor și
actualizarea manuală a fiecăruia atunci când există o actualizare, se poate prezen ta

20
totul online într -un format mult mai accesibil, oferind mai mult timp pentru a conduce
afacerea în loc de strângerea de fonduri.
Beneficiile ar putea continua mult mai mult pentru această sursă de finanțare,
însă ce este de reținut este faptul că este o sursă care trebuie luată în seamă în cazul
căutarii de fonduri pentru ideea de afacere . Este o sursă de finanțare care cu siguranță
va crește foarte mult în România.

Bineînteles că există și câteva puncte slabe . Acestea ar fi urmatoarele:
Puterea rețel ei sociale create – Dacă rețeaua creată în jurul produsului nu este
suficient de închegată, este improbabil ca suma de bani strânsă în urma
crowdfunding -ului să nu fie suficientă. De aceea este foarte important alegerea
publicului țintă, nișarea exactă și comunicarea în cadrul rețelei, creând astfel o rețea
strânsă, ai cărui membrii pot realiza legături rapide și eficiente. Abordarea directă a
targetului implică o strategie de risc, un plan de rezervă dar și un posibil succes.
Importanța puterii rețelei soc iale crește pe măsură ce proiectul avansează. Dacă
lucrurile se destramă aproape de final, riscurile financiare și legale cresc.
Suma necesară – Sistemul de crowdfunding își pierde eficiența cu cât suma de bani
necesară este mai mare. Indiferent de puterea financiară a publicului vizat, această
tehnică este foarte riscantă cât timp există sume mari în joc. Ideală este alegerea unei
finanțări parțiale a proiectului prin acest sistem și obținerea fondurilor complementare
pe alte căi. Desigur, suma posibilă es te direct proporțională cu mărimea rețelei sociale
și cu nișa publicul țintă. De aceea trebuie creată mai întâi rețeaua și apoi stabilită
suma în buget. Totuși un proiect cu necesar mic de fonduri poate să existe cu o
finanțare crowdfunding de 100%.
Produs ul final – Cu cât produsul final este mai credibil, cu atât este mai ușoară
strângerea de fonduri. Dacă oamenii au încredere în produs, sunt dispuși să dea bani.
De aceea partea de PR a proiectului este extrem de importantă încă din primele stagii.
Comunic area cu publicul devine astfel un aspect vital. De fapt ideea care trebuie luată
în calcul este că publicul devine într -o măsură sau alta finanțatorul proiectului. De
aceea trebuie tratat ca atare. De asemenea pentru ca produsul final să fie viabil, idea
inițală și planul de acțiune creat la început sunt elemente cheie ale proiectului.
Sistemul de recompensare – Dacă acest sistem nu este bine pus la punct riscul de a
strange prea puțini bani sau chiar deloc crește substanțial. Sunt recomandate
recompense câ t mai personale și cât mai diferențiate, organizate într -o structură
ierarhică bine implementată. Secretul stă în atragerea investitorilor și în
recompensarea lor cât mai exactă, fără a pierde bani. Pentru zece dolari este suficient
un tricou de un dolar, dacă acel tricou dă impresia că e creat special pentru cel care a
dat banii. Pentru 1000 de dolari sunt aproape inutile produsele materiale (în general
promoționale), ele fiind asociate cu suvenirurile, iar o astfel de investiție trebuie să -ți
aducă mai mu lt decât un suvenir. Se cere deci un sistem echivalent valoric. Cu cât
sistemul este mai complex cu atât investițiile vor veni în număr mai mare.

21

2.1.4 Cele mai importante platforme de Crowdfunding
În lume e xistă mai multe platforme de crowdfunding. Cele mai întâlnite sunt,
bineînteles, în america de unde de alfel a și început acest concept. Printre aceste
platforme se numără:

2.1.4.1 GOFUNDME
Lansat în 2010, GoFundMe este cea mai mare platformă socială de strângere de
fonduri, cu peste 3 miliarde de dolari strânse până în 2017 .14 Acesta este o platformă
de cultură care permite oamenilor din unele țări, dar nu tuturor, să strângă bani pentru
evenimente variind de la evenimente de viață, cum ar fi sărbătorile și absolvirea, la
circumstanțe provocatoare, cum ar fi acci dentele sau boli. Compania are sediul în San
Diego, California.
Istoria sa începe în luna mai a anului 2010 , cand a fost înființată de către Brad și
Andrew. Acestia au creat inițial site -ul web sub numele "CreateAFund" în 2008, dar
au schimbat ulterior nu mele în GoFundMe după ce au făcut numeroase upgrade -uri la
caracteristicile site -ului.
Este cea mai mare platformă de colectare a fondurilor, fiind responsabilă pentru
creșterea a peste trei miliarde de dolari de la debutul său în 2010. GoFundMe primește
peste 100.000 de dolari din donații pe lună. În 2016, a realizat venituri în valoare de
100 de milioane de dolari.
În iunie 2015, sa anunțat că fondatorii au convenit să vândă o participație
majoritară la GoFundMe către Accel Partners and Technology Crosso ver Ventures.
Apoi acestia s -au retras din supravegherea zilnică a companiei. Acordul a evaluat
GoFundMe la aproximativ 600 milioane de dolari.
În ianuarie 2017, acestă platforma a achiziționat CrowdRise, o altă platorma de tip
crowdfunding.
Platforma GoFundMe permite utilizatorilor să își creeze propriul site web
pentru a descrie ceea ce fac pentru a obține bani. Pe parcursul acestui proces, membrii
pot descrie cauza lor de strângere de fonduri, suma pe care speră să o ridice și pot
încărca fotografii sau videoclipuri. Odată creat acest site, GoFundMe permite
utilizatorilor să -și împărtășească proiectul cu oamenii prin intermediul unor link -uri
de rețea socială integrată (Facebook, Twitter etc.) și prin e -mail. Oamenii pot apoi să
doneze, prin intermedi ul site -ului, doar prin intermediul unui card de debit sau al unui
card de credit și să urmărească progresul finanțării. De asemenea, cei care donează
pot lăsa, comentarii pe site în sprijinul proiectului. GoFundMe generează venituri prin
deducerea automat ă a unei taxe de 5% din fiecare donație primită de utilizatori. Dacă
utilizatorii nu primesc donații, nu se percepe nicio taxă. Această taxă de 5% a permis
ca fondatorii să conducă compania fără capital extern.

14 ”About Us” GoFundMe. URL: https://www.gofundme.com/about -us – vizitat în Mai 2017

22
GoFundMe este unic pentru crowdfunding în se nsul că acestea nu sunt un site
bazat pe stimulente crowdfunding. Cu toate că permite proiecte care sunt destinate să
finanțeze alte proiecte pentru muzicieni, inventatori s.a.m.d., modelul de afaceri este
creat pentru a permite donațiilor cauzelor persona le și a evenimentelor de viață, cum
ar fi facturile medicale. Platforma are, și o secțiune specială dedicată exclusiv
utilizatorilor care încearcă să strângă bani pentru a -și acoperi costurile de școlarizare.
Unul dintre cele mai notabile proiecte de școla rizare a fost acela de a ajuta un
utilizator să ridice 25.000 de dolari pentru a plăti din taxa de stat pentru un program
de doctorat după ce acesta a fost selectat din 125 de solicitanți în acest program.15
Punctele cheie a acestei platforme sunt că:
 Utilizatorii nu primesc penalizări în cazul neîndeplinirii obiectivelor ;
 Exista o aplicatie mobilă GoFundMe;
 Nu există t ermene sau cerințe privind obiectivele ;
 Utilizatorii primesc suport pe e -mail în 5 minute ;
 Au dreptul de a păstra fiecare donație primită. 16

2.1.4.2 KICKSTARTER
Kickstarter , o altă platforma de tip crowdfunding, îi ajută pe artiști, muzicieni,
regizori, designeri și alți creatori să găsească resursele și sprijinul necesar pentru a -și
face ideile realitate . Până în prezent, zeci de mii de proiect e creative – mari și mici –
au venit la viață cu sprijinul comunității Kickstarter.
Din 28 aprilie 2009, 13 milioane de persoane au susținut un proiect, iar
126.909 proiecte au fost finanțate cu succes.17
Platforma este o corporație americană cu benefic ii publice, cu sediul în
Brooklyn, New York, care menține o platformă globală de crowdfunding axată pe
creativitate. Compania declară ca misunea sa este "să ajute la aducerea la viață a
proiectelor creative".
Kickstarter a primit mai mult de 1,9 miliarde de dolari din 9,4 milioane de
susținători pentru a finanța 257.000 de proiecte creative, cum ar fi filme, muzică,
spectacole de scenă, benzi desenate, jurnalism, jocuri video, tehnologii și proiecte
legate de alimente.
Persoanele care sprijină proiectele Kickstarter primesc recompense sau
experiențe tangibile în schimbul angajamentelor lor.

Istoria platformei Kickstarter începe pe când a fost lansat ă pe data de 28 aprilie
2009, de către Perry Chen, Yancey Strickler și Charles Adler. Kickstarter a fost numit
de către New York Times una dintre "cele mai bune invenții ale anului 2010" și "cel

15 Despre GoFundMe . URL: https://en.wikipedia.org/wiki/GoFundMe – vizitat în Mai 2017
16 Website oficial GoFundMe. URL: https://www.gofundme.com – vizitat în Mai 2017
17 Despre Kickstarter – Site oficial. URL: https://www.kickstarter.com/about?ref=nav – vizitat în Mai 2017

23
mai b un W ebsite a anului 2011". Platforma a anunțat că a obținut finanțare de 10
milioane de dolari de la susținători.
Kickstarter a deschis proiecte în:
 31 octomb rie 2012 – Regatul Unit
 9 septembrie 2013 – Canada
 13 noiembrie 2013 – Australia și Noua Zeelandă
 15 septembrie 2014 – Danemarca, Norvegia și Suedi
 19 mai 2015 – Spania
 30 august 2016 – Singapore și Hong Kong
În data de 14 februarie 2013 , Kickstarter a l ansat o aplicație iOS numită
Kickstarter pentru iPhone. În aplicație se pot vedea proiecte. Pentru a fi mai ușor de
urmărit ele au fost impărțite în categori. Și anume: ”Home” – aici se po vedea toate
proiectele, ”Îndragite” – aici sunt ordonate în funcție de câti susținatori au, ”Cele mai
noi” – dupa cum spune și numele categoriei sunt ordonate de la cele mai noi la cele
mai vechi, ”Se termina curând” – sunt ordonate după câte minunte mai sunt valabile,
iar ultima categorie este ”Cea mai finanțată” – care su nt clasificate în funcție de
finanțare. Aplicația este destinată utilizatorilor care creează și sprijină proiecte și este
prima dată când Kickstarter a avut o prezență oficială mobilă.
Platforma aplică o taxă de 5% din suma totală a fondurilor alocate. Pr ocesorul
lor de plăți aplică o taxă suplimentară de 3 -5%. Spre deosebire de multe forumuri de
strângere de fonduri sau de investiții, Kickstarter nu pretinde nici o deținere a
proiectelor și a muncii pe care o produc. Paginile web ale proiectelor lansate p e site
sunt permanent arhivate și accesibile publicului. După finalizarea finanțării, proiectele
și materialele încărcate nu pot fi editate sau eliminate de pe site.18

2.1.4.3 INDIEGOGO
Platforma Indiegogo a fost înființată în anul 2008 de către Danae Ringelmann,
Slava Rubin, and Eric Schell . Indiegogo este una dintre primele site -uri care oferă
finanțare pentru mulțimi, permitând oamenilor să solicite fonduri pentru o idee, o
caritate sau o afacere înființată. Indiegogo plătește o taxă de 5% pentru contribuții.
Această taxă este în plus față de cardul de credit și taxele PayPal care variază de la
3,5% la 9%. Cincisprezece milioane de persoane vizitează site -ul în fiecare lună. Ei
susțin că misiunea lor este de a le permite oamenilor să se unească în jurul ideilor care
le contează și, împreună, să facă aceste idei să vină la viață.19
Platforma rulează pe baza unui sistem bazat pe recompense, adică donatori,
investitori sau clienți care doresc să ajute la finanțarea unui proiect sau a unui produs
primesc un cadou, m ai degrabă decât un pachet de acțiuni în cadrul companiei. Ca
urmare a modificărilor aduse regulilor Comisiei de Securitate și de Comerț la

18 ”Kickstarter”. URL https://en.wikipedia.or g/wiki/Kickstarter – vizitat în Mai 2017
19 Website oficial. URL: https://www.indiegogo.com/about/our -story – vizitat în Mai 2017

24
începutul anului 2016, Indiegogo a colaborat cu MicroVentures, o altă platforma
crowdfunding, pentru a oferi campani i bazate pe acțiuni începând din noiembrie 2016,
permițând investitorilor neacreditați să participe cu participații la capital.
În 2014, Indiegogo a lansat Indiegogo Life, un serviciu pe care oamenii îl pot
folosi pentru a strânge bani pentru urgențe, che ltuieli medicale, sărbători sau alte
evenimente de viață. În anul 2015, Indiegogo Life a fo st redenumită la
Generosity.com, Donatorii folosind exclusiv c arduri de credit pentru a dona. Taxele
de procesare sunt de 3%, plus 30 de cenți din fiecare donație .

Povestea platfomei începe în anul 2002, pe când unul din fondatori, Danae
Ringelmann lucra ca analist pe Wall Street, și a co -produs o lectură a piesei lui Arthur
Miller. Deși performanța a fost populară în rândul publicului, nu au existat prea multe
fonduri, deaceea Ringelmann a decis să caute metode alternative de venit. Ea a fost
inițial inspirată să colaboreze cu producători indepe ndenți și producători de teatru.
După aceea un regizor de 50 de ani, care a văzut -o, ia cerut să -și finanțeze filmul. În
anul 2006, Ringelmann a mers la o Școala de Afaceri pentru a începe o companie pe
care o simțea că ar "democratiza" strângerea de fonduri. Acolo ea a întâlnit pe Eric
Schell și S lava Rubin, care au avut experiențe similare cu strângerea de fonduri.
Schell a lucrat anterior cu The House Theatre Company din Chicago, în timp ce
Rubin a început un colegiu de strângere de fonduri pentru cercetarea cancerului, după
ce și-a pierdut tatăl suferind de cancer pe când era copil.
Cei trei și -au dezvoltat conceptul în 2007 și un an mai târziu au lansat platforma
oficial la Festivalul de Film Sundance, cu accent pe proiectele cinematografice. În
anul iunie 2010, MTV New Media a colaborat cu Indi egogo pentru a dezvolta noi
conținuturi din proiectele site -ului. Câțiva ani mai târziu, în februarie 2012, Startup
America a președintelui Barack Obama a încheiat un parteneriat cu Indiegogo pentru
a oferi o mulțime de finanțare întreprinzătorilor din S.U .A. 20

2.2 Peer -To-Peer Lending (P2P Lending)

Finanțarea de la persoană la persoană numită ”Peer -to-Peer Lending” (P2P)
este o modalitate inovatoare de a permite consumatorilor și întreprinderilor să
împrumute și să se împrumute de bani, fără a utiliza o instituție financiară oficială ca
intermediar. Acordarea de împrumut de la egal la egal elimină intermediarul din
proces. P2P le permit oamenilor, care au ba ni, să împrumute unor persoane fizice sau
juridice , sume de bani prin intermediul serviciilor onlin e care se potrivesc creditorilor
cu debitorii. Deoarece companiile de împrumut peer -to-peer care oferă aceste servicii
în general funcționează online, pot rula cu cheltuieli mai mici și furnizează serviciul
mai ieftin decât instituțiile financiare tradițio nale. Ca rezultat, creditorii pot obține

20 Despre Indiegogo. URL: https://en.wikipedia.org/wiki/Indiegogo – vizitat în Mai 2017

25
câștiguri mai mari decât economiile și investițiile . Există totuși riscul ca împrumutatul
să nu respecte împrumuturile acordate de site -urile de împrumut reciproc.
De asemenea, cunoscut sub numele de aglomerare, mul te împrumuturi de tip
peer-to-peer sunt împrumuturi personale negarantate, deși unele dintre cele mai mari
sume sunt împrumutate întreprinderilor. Împrumuturile garantate sunt uneori oferite
ca garanție prin folosirea de bunuri de lux cum ar fi bijuterii, ceasuri, mașini de epocă,
artă plastică, clădiri, avioane și alte bunuri de afaceri. Ele sunt făcute unui individ,
unei companii sau unei caritate. Alte forme de împrumut peer -to-peer includ
împrumuturi pentru studenți, împrumuturi comerciale și imobiliare , împrumuturi pe
bază de salariu, împrumuturi garantate pentru afaceri, leasing și factoring.
Întreprinderile profitabile sunt i ntermediarii de împrumut . Acestea generează
venituri prin colectarea unei taxe unice pe împrumuturile finanțate de la debitori ș i
prin evaluarea unei taxe de întreținere a î mprumuturilor către investitori sau debitori.
În comparație cu piețele bursiere, împrumu turile de tip peer -to-peer tind să aibă atât o
volatilitate mai mică, cât și o lichiditate mai mică.
Ratele dobânzilor pentru această finanțare pot fi stabilite de către creditorii care
concurează pentru cea mai mică rată a modelului de licitație inversă sau stabiliți de
societatea intermediară pe baza unei ana lize a creditului debitorului. Investiția
creditorului în împrumut nu este în mod normal protejată de nici o garanție
guvernamentală. La unele servicii, creditorii atenuează riscul datoriei neperformante,
alegând împrumutații care să le împrumute și atenuând riscul total prin diversificarea
investițiilor lor în rândul deb itorilor diferiți. De asemenea, în cazul f alimentul
societății de creditare peer -to-peer care a facilitat împrumutul poate, pune riscul unei
investiții a creditorului .
Defapt aceasta finanțarea de la persoană la persoană ca și business se bazează
pe capaci tatea de a pune în contact, în mod virtual, peste i nternet, furnizorii de bani
fie ei indivizi, mici firme sau investitori instituționali cu potențialii clienți, ce au
nevoie de bani, totul desigur contra unor comisioane. Platformele ce funcționează pe
acest principiu nu fac decât să intermedieze cerea și oferta de bani prin mijloace
moderne, fără a avea de susținut o înt reagă rețea de filiale clasice. Prin intermediul
platformelor de împrumut și a platformei de finanțare a facturilor, întreprinderile și
consumatorii se pot "sprijini reciproc" în ceea ce privește serviciile de împrumut și
împrumut, oferind creditorilor și investitorilor rate de rentabilitate atractive și
împrumutători demni de credit cu acces competitiv la finanțare.
Din data de 1 aprilie 20 14, industria de creditare de tip peer -to-peer a devenit
reglementată de Autoritatea de Conduită Financiară. Regulamentul impune
creditorilor de tip peer -to-peer să aibă cerințe minime de capital operațional, să
îndeplinească cerințele de bani ale cliențil or și să adere la un regim bazat pe
divulgare .

26
Clasificarea acordării de împrumuturi de tip peer -to-peer este ca un serviciu
financiar alternativ, deoarece nu se încadrează clar în nici unul dintre cele trei tipuri
tradiționale de instituții financiare – beneficiari de depo zite, investitori, asigurători.

Caracteristicile tipice ale creditării peer -to-peer sunt:
 Uneori este efectuat pentru profit;
 Nu există o obligație comună necesară sau o relație anterioară între
creditori și debitori;
 Tranzacțiile au loc online;
 Creditorii pot alege adesea pe care debitori să investească, în cazul în
care platforma P2P oferă această facilitate;
 Împrumuturile pot fi negarantate sau garantate și, în mod normal, nu sunt
protejate de asigurările guvernamentale, dar pot exista fonduri de
protecție;
 Creditele sunt titluri de valoare care pot fi transferate altor persoane, fie
pentru colectarea datoriilor, fie pentru profit, deși nu toate platformele
P2P oferă facilități de transfer sau alegeri gratuite de prețuri, iar costurile
pot fi foarte ridicate, zeci de procente din suma vândută sau zero.

De asemenea, î mprumuturile peer -to-peer au fost caracterizate, prin
dezintermediere și dependență de rețelele sociale, însă aceste caracteristici au început
să dispară. În timp ce apariți a internetului și a comerțului electronic face posibilă
eliminarea intermediarilor financiari tradiționali și este mai puțin probabil ca
populația comunităților sociale să fie implicată mai puțin, apariția de noi intermediari
s-a dovedit a fi o economisire de timp și costuri. Extinderea aglomerării la creditori și
debitori necunoscuți oferă noi oportunități.

Cei mai mulți intermediari peer -to-peer oferă următoarele servicii:
 Platformă de investiții online care să permită debitorilor să atragă
creditori și investitori pentru a identifica și cumpăra împrumuturi care
îndeplinesc criteriile lor de investiție
 Dezvoltarea modelelor de credit pentru aprobarea și stabilirea prețurilor
 Verificarea identității împrumutatului, a contului bancar, a locurilor de
muncă ș i a veniturilor
 Efectuarea de cecuri de credit împrumutat și filtrarea debitorilor
necalificați
 Procesarea plăților de la debitori și transmiterea acestor plăți către
creditorii care au investit în împrumut
 Servirea împrumuturilor, furnizarea de servicii p entru clienți debitorilor
și încercarea de a colecta plățile de la debitori care sunt în lipsă
 Conformitatea cu legislația

27
 Găsirea de noi creditori și debitori ( prin metode de marketing)

2.2.1 Istoria Peer -to-Peer Lending (P2P)
A început a fi folosit de la începutul anilor 1700, când faimosul autor irlandez
Jonathan Swift (scriitorul cărții: ”Călătoriile lui Gulliver”) a împrumutat sumele mici
celor care au avut nevoie, cu rambursare fără dobândă.
Pe parcursul secolelor al XVIII -lea și al XIX -lea, împrumut urile de la Peer -to-
Peer au devenit una dintre cele mai utilizate metode de creditare a banilor din Europa.
Deși a devenit mai puțin popular în secolul al XX -lea, pe măsură ce băncile au crescut
în influență, acum este în plină expansiune din cauza interne tului.
Istoria Peer -to-Peer în finanțe poate fi urmărită până la lansarea a două
companii. Prima fiind ” Zopa ” (a împrumutat împrumutătorilor peste 635 milioane de
lire sterline) fiind înființată în Marea Britanie în anul 2005 și ” Prosper ” din Statele
Unite înființată în 2006. Ambele au facilitat împrumuturile de tip peer -to-peer, prin
care debitorii și creditorii ar putea ocoli băncile și ar putea trata direct unul cu altul
printr -o centrală piață de desfacere. Chris Larsen, co -fondator al lui Prosper , a descris
oferta companiei sale ca fiind "EBay pentru credit" (Business Wire, 2006) 21
Un punct de cotitură în istoria recentă a împrumuturilor de la Peer to Peer a fost
falimentul Lehman Brothers în 2008. Întrucât oamenii și -au pierdut încrederea în
instituțiile financiare și nu mai puteau să obțină credit la un nivel rezonabil de interes
– creditarea Peer to Peer a părut o alternativă rezistentă.
Înainte de criza financiară, majoritatea oamenilor au folosit exclusiv băncile ca
sursă de numerar atunci când au nevoie. Casele, care anterior fuseseră folosite ca
garanție pentru un împrumut, și -au pierdut multă valoare, iar creditarea instituțională
a devenit mult mai puțin accesibilă.
Începând cu 2007 până în 2013, împrumutul Peer to Peer din Marea Brita nie a
crescut de la o activitate de marjă într -o industrie cu o cifră de afaceri anuală estimată
de 1 miliard de lire sterline în 2014. Nesta , o organizație britanică de inovare, a
constatat că 77% dintre companiile care utilizează împrumuturi P2P "probabi l sau
foarte probabil" să o folosească din nou.
Comparativ cu opțiunile tradiționale de împrumut, împrumutul Peer to Peer are
o serie de avantaje. Oferă o rată mai mare de rentabilitate pentru investitori decât un
cont de economii, un nivel mai ridicat d e acces la finanțare pentru debitori și o mai
bună transparență pentru toți.
Astăzi, băncile sunt conștiente de creșterea rapidă a împrumuturilor de la Peer
to Peer și o consideră o sursă potențială de concurență. O notă internă a Wells Fargo ,
o bancă am ericană listată pe New York Stock Exchange, a interzis în 2013 angajaților

21 Alistair Milne, Paul Parboteeah, „The Business Models and Economics of Peer -to-Peer Lending”,
European Credit Research Institute(ECRI), no.7, May 2016.
URL: https://www.ceps.eu/system/files/ECRI%20RR17%20P2P%20Lending.pdf – vizitat în Iunie 2017

28
bancari să se angajeze în împrumuturi P2P, numindu -i o "activitate competitivă care
reprezintă un conflict de interese". Interdicția a fost abandonată un an mai târziu, în
2014, pr intr-o inversare bruscă a strategiei interne.

Primul parterniat între o bancă și o platforma de finanțare de tip peer -to-peer
lending.
Băncile și creditorii P2P au început să vadă că ar putea fi benefic acest banking
alternativ, deaceea la începutul anului 2014 Santander UK, o bancă din Marea
Britanie, cu sediul central în Santander, Spania și unul dintre cele mai mari instituții
financiare europene, a decis să facă un parteneriat cu FoundingCircle. Acordul dintre
cele două prevedea ca banca să trmită în mod proactiv clienții mici, care cautau un
împrumul, către FoundingCircle.
Până în prezent, platforma a ajutat mai mult de 5.00 de companii să împrumute
290milioane de lire sterline prin itermediul pieței sale. Ca parte a relației, platforma
recoman dă clienților săi serviciile Santander.
Aceast parteneriat s -a dovedit fiind o mișscare inovatoare în modul în care
băncile și furnizorii alternativi de finanțare pot colabora în vederea furnizării unui
serviciu eficient, transparent și onest pentru clie nți.
FoundingCircle avea în 29 iunie 2017: 62.791 investitori care au împrumutat
25.511 de mici antepronori și persoane fizice cu suma de 2,437,863,413 lire sterline.22

2.2.2 Avantaje și dezavant aje ale finanță rii prin Peer -to-Peer L ending
Ratele dobâ nzii
Ratele mai bune decât ratele bancare tradiționale pot reprezinta unul dintre
principalele avantaje ale împrumuturilor de la persoane la persoană pentru debitori.
Pentru creditori a vantajele pot fi profituri mai mari decât cele obținute dintr -un cont
de economii sau alte investiții, dar supuse riscului de pierdere, spre de osebire de un
cont de economii . Ratele de dobândă și metodologia de calcul al acestor rate variază
în funcție de platformele de creditare de tip peer -to-peer. Ratele dobânzilor pot av ea,
de asemenea, o volatilitate mai scăzută de cât alte tipuri de investiții.
Investiție conștientă social
Împrumuturile peer -to-peer oferă p entru investitorii interesați de investiții
conștiente din punct de vedere social, posibilitatea de a sprijini î ncercările indivizilor
de a se elibera de datorii de mare rată, de a ajuta persoanele angajate în ocupații sau
activități considerate morale și pozitive pentru comunitate și Să evite investițiile în
persoane angajate în industrii considerate imorale sau în detrimentul comunității.
Risc de credit
Acordarea de împrumu turi de tip peer -to-peer atrage debitori care, din cauza
statutului lor de credit sau a lipsei acestora, nu sunt calificați pentru creditele bancare
tradiționale. Deoarece comportamentele din trecut indică frecvent performanța

22 Despre FoundingCircle. URL: https://www.fundingcircle.com/ uk/ – vizitat în Iunie 2017

29
viitoare, iar scorurile scăzute ale creditelor se corelează cu probabilitatea mare de
neplată, intermediarii peer -to-peer au început să scadă un număr mare de solicitanți și
să perceapă ratele dobânzilor mai mari pentru creditorii mai riscanți , care sunt
aprobați.
Inițial părea că una dintre caracteristicile atrăgătoare ale creditării peer -to-peer
pentru investitori a fost o r ată scăzută de neplată .
Protecția Guvernului
Deoarece, spre deosebire de depozitarea banilor în bănci, creditorii peer -to-peer
pot alege să -și împrumute banii în favoarea debitorilor mai siguri cu rate ale dobânzii
mai mici sau a debitorilor mai riscanți cu randamente mai mari, investițiile și
rambursarea în caz de neplată a împrumutatului nu sun t garantate de guvernul federal
(Federal Deposit Insurance Corporation) în ceea ce privește depozitele bancare .

2.2.3 Cele mai importante platforme de Peer -to-Peer Lending
În anul 2005, în Marea Britanie a fost înființată pr ima companie de acest tip și
funcț ionează cu succes, se numește Zopa . Zece ani mai târziu, în 2015 , Zopa a
intermediat aproxima tiv 1,3 miliarde EUR (1 miliarde lire sterline ) și a deservit peste
110.000 de clienți.
În anul 2006, în SUA în San Francisco, au luat naștere alte două platfor me din
SUA și anume Prosper și Lending Club . În 2015 , Prosper a intermediat peste 4
miliarde dolari americani, iar Lending Club peste 11 miliarde dolari americani , în
883.000 de credite. De menționat că Lending Club este listată pe bursa NASDAQ
(bursă elec tronică din Statele Unite ale Americii, pe care sunt listate aproximativ
3.200 companii) sub simbolul “LC” și oferă credite atât persoanelor fizice cât și
IMM -urilor. O altă companie, înființată în anul 2007, în SUA, listată pe această bursă
NASDAQ sub sim bolul “ONDK” este On Deck . Această companie intermediază doar
împrumuturi pentru firme mici și mijlocii și a depășit pragul de 3 miliarde dolari
americani, în credite acordate.
Compania estoniană Bondora , care este mai aproape geografic de noi , merită și
ea menționată . A fost înființată în februarie 2009. Până in 2015 a intermediat 60,5
milioane euro pentru 220.000 de clienți. Bondora, înmatriculată în Estonia, operează
în 4 țări: Estonia, Finlanda, Spania și Slovacia iar investitorii provin din 37 de țăr i.
Puțini știu, dar Estonia este ‘campioană mondială’ la înființarea de startup -uri și
administarea țării prin e -government; colosul Skype, deținut de Microsoft este un
business dezvoltat datorită platformei software creată în Estonia. Platformele de tip
P2PL (peer to peer lending) în dorința de a atrage investitori și a -și demonstra buna
credință și etica în afaceri, având în vedere faptul că banii finanțează în general,

30
credite negarantate, au făcut publice rapoarte complexe cu date anonimizate legate d e
portofoliul de clienți și mersul afacerii fără a fi obligate de nici un reglementator.23

2.2.3.1 ZOPA
Această platforma a fost înființată pentru a face bani simplu și corect.
Fondatorii au văzut o problemă simplă: oamenii care împrumutau bani erau taxați la
rate înalte, iar cei care puteau să investească bani obțineau un profit redus. Toată
lumea pierdea. Astfel ei au dorit să schimbe acest lucru și știau că, prin împărțirea
directă a debitorilor și a investitorilor, ambel or părți le va fi mai bine. Scopul lor a fost
și încă este, acela de a face bani simplu și corect.
Co-fondatorul platfomei Zopa, Giles Andrews, declară: "Felul în care servește
clienții Zopa nu se oprește niciodată. Mergem mereu spre o simplitate mai mare" .
”Am realizat această creștere fără a compromite standardele înalte de creditare
responsabilă și de gestionare a riscurilor.” – mai declară Giles Andrews, co -fondator
Zopa .
Zopa ajunge a ajuns în anul 2016 să aibă un total anual de 700 milioane lire
sterline de împrumuturi. Creșterea platf ormei poate fi observată în următorul grafic.

Fig 4. Total aprobat anu al în
toate împrumuturile Zopa

Sursa: https://www.zopa.com/about/our –
story – Accesat în 2017

Cronologie:
2004
Zopa este fondată ca un loc de piață pentru împrumuturi, cu o echipă de
conducere desăvârșită din Marea Britanie .
2005
Este lansată publicului și își are primul împrumut .

2008

23 Cristian Vasile, ” Peer to Peer Lending – Noul model de intermediere financiară ce dă dureri de cap
banking -ului clasic sau cum Internetul și noile tehnologii vor schimba totul.”, 30 OCTOMBRIE 2015.
URL: http://www.economiczoom.ro/editoriale -comen tarii-analize/peer -to-peer-lending -noul-model -de-
intermediere -financiara -ce-da-dureri -de-cap-banking -ului-clasic -sau-cum-internetul -si-noile -tehnologii -vor-
schimba -totul.html – vizitat în Iunie 2017

31
Criza financiară lovește și Zopa continuă să ofere inve stiții pozitive
investitorilor pe tot parcursul anului .
2013
Lansează Fondul de protecție ca o modalitate eficientă din punct de vedere
fiscal pentru investitori de a compensa datoriile neperformante .
2014
Autoritatea de Conduită Financiară începe să r eglementeze industria peer -to-
peer, o mișcare pe care Zopa o susține de mult timp .
Tot în acest an, începe să lucreze cu investitori instituționali, permițând o bază
de clienți mai diversă .
2016
Lansează o nouă suită de produse de investiții: Zopa Acce ss, Zopa Classic și
Zopa Plus, oferind investitorilor mai multe opțiuni în ceea ce privește modul în care
împrumută banii .
De asemenea, tot in 2016, anunță planurile de lansare a unei bănci de nouă
generație, oferind produse de economisire protejate de F SCS și alternative de
descoperit de cont . 24

2.2.3.2 PROSPER :
Prosper este prima platformă americană de creditare, înființată în anul 2006, cu
peste 9 miliarde de dolari împrumuturi finanțate. Această platformă permite
oamenilor să investească unul în celălalt într-un mod care să beneficieze din punct de
vedere financiar și social. Aici, debitorii enumeră cererile de împrumut între 2.000 și
35.000 de dolari, iar investitorii individuali investesc câte 25 de dolari în fiecare listă
de împrumut pe care o selecteaz ă. Prosper se ocupă de întreținerea împrumutului și
colectează și distribuie plățile în numele debitorilor și investitorilor potriviți.
Prosper Funding LLC este o filială deținută în întregime de Prosper
Marketplace, Inc. , care este o companie din San Fr ancisco, cu sediul în California .
Prosper Funding LLC, una dintre filialele sale, operează pe Prosper.com, un site pe
care indivizii pot fie să investească în împrumuturi personale, fie să solicite sau să
împrumute bani. Prosper Marketplace este susținută de investitori de vârf.
Începând d in 2006 până în 2009, Prosper a acționat ca o piață de licitații on line
în stil eBay, în condițiile în care creditorii și debitorii stabilesc în cele din urmă ratele
de împrumut utilizând un sistem simi lar cu licitațiil e din Olanda. Din 19 decembrie
2010, platforma a înaintat un nou prospect, schimbând modelul său de afaceri pentru a
utiliza rate prestabilite determinate exclusiv de Prosper, pe baza unei formule care
evaluează riscul de credit al fiecărui potențial împru mutat. În urma noii abordări,
creditorii nu mai stabilesc rata de împrumut prin descoperirea prețurilor într -o
licitație. În schimb, ei pur și simplu aleg să investească sau nu la rata pe care

24 Website oficial Zopa. URL: https://www.zopa.com/about/our -story – vizitat în Iunie 2017

32
algoritmul de stabilire a prețurilor de împrumut a lui Prosper îl atribuie împrumutului
după ce analizează raportul de credit al debitorului și informațiile financiare.
Ratele de creditare au variat în funcție de categoria de credite, de la 11,57% din
împrumuturile acordate debitorilor cu un scor de credit de 760 sa u mai mare, până la
44,30% din banii împrumutați debitorilor cu un scor de credit mai mic de 600. Ratele
de încasare în multe cazuri au depășit dobânzile primite pentru categoriile de credite,
rezultând o rentabilitate negativă. Raporturile au arătat c ă rentabilitatea mediană la
investitorii Prosper a fost negativă de 2,00%, iar rentabilitatea medie a fost de 2,28.
În iulie 2009, d upă relansarea lui Prosper și punerea în aplicare a unor orientări
mai stricte privind creditele pent ru debitori, rata împrumu tului Prosper a fost redusă
semnificativ. Procentul tuturor împrumuturilor care au împlinit 6 luni și au avut
întârzieri de o lună, a u scăzut la mai puțin de 4%. Începând cu 11 august 2010, a văzut
cel mai mic procent din plățile întârziate pe care Pr osper le-a înregistrat de la început.
25

2.2.3.3 LENDING CLUB
Clubul de împrumut numit ”Lending Club” este cea mai mare piață din lume
care leagă debitorii și investitorii, în care consumatorii și proprietarii de afaceri mici
reduc costul creditului și se bu cură de o experiență mai bună decât creditele bancare
tradiționale, iar investitor ii câștigă venituri atractive.
Clienții interesați de un împrumut completează o aplicație simplă la
LendingClub.com . Solicitanții calificați primesc oferte în doar câteva minute și pot
evalua opțiunile de împrumut fără nici un impact asupra scorului lor de credit .
Investitorii selectează împrumuturi în care să investească și pot obține câștiguri
lunare . Lending Club trece economiile debitorilor sub formă de rate mai mici su b
forma unor profituri atractive investitoriilor. Astfel ei transformă sistemul bancar într –
o piață online fără neîntelegeri, transparente și extrem de eficiente, ajutând oamenii
să-și atingă obiectivele financiare în fiecare zi. Toate împrumuturile facili tate de
Clubul de împrumuturi sunt emise de o bancă și se supun aceleiași cerințe de protecție
a consumatorilor, creditare echitabilă și cerințe de dezvăluire ca orice alt împrumut
bancar. Clubul de împrumut utilizează tehnologia pentru a opera o piață de credit la
un cost mai mic decât programele tradiționale de împrumut bancar "Lending Club
ajută la reinventarea industriei de creditare a consumatorilor" declară Mary Meeker,
Kleiner Perkins, membru al consiliului pentru împrumuturi
Larry Summers, secreta r al Trezoreriei Statelor Unite ale Americii; Membru al
consiliului clubului de credite declară că "Platforma Clubului de împrumuturi are
potențialul de a transforma profund sectorul bancar tradițional în următorul deceniu".
După cum spuneam î ntregul proc es este online, utilizând tehnologia pentru a
reduce costul creditului și pentru a trece din nou economiile sub forma unor rate mai

25 ”Prosper Marketplace”. URL: https://en.wikipedia.org/wiki/Prosper_Marketplace – vizitat în Iunie 201 7

33
scăzute pentru împrumutători și a unor venituri solide pentru investitori. Întregul
proces este astfel rapid, convenabil și privat.
Clubul de împrumut protejează puternic informațiile personale și financiare.
Investitorii și debitorii nu își cunosc niciodată identitatea reciprocă. Se împărtășește
doar ceea ce este necesar pentru a finaliza tranzacțiile solicitate.26
Pentru a reduce riscul de incapacitate de plată, Clubul de creditare se
concentrează asupra împrumutaților cu un grad ridicat de creditare, scăzând
aproximativ 90% din cererile de împrumut pe care le -a primit începând cu 2012 și
atribuind ratelor dobânzilor mai ma ri debitorilor mai riscanți în cadrul criteriilor de
creditare.27

Creșterea Clubului: Piața masivă de credite de consum de 3 trilioane de dolari
a rămas în mare parte netransformată de inovarea tehnologică. Majoritatea oamenilor
au primit creditul de la instituțiile financiare tradiționale, cum ar fi băncile,
companiile de cărți de credit și uniunile de credit, și au investit în ”vehicule ”
tradiționale, cum ar fi acțiunile și obligațiunile. Inovația clubului de creditare a fost
concepută astfel încât să o fere o alternativă simplă, ieftină, convenabilă și benefică
atât debitorilor, cât și investitorilor. Ca și în cazul unui fond mutual, reputația cu
investitorii se bazeaz ă pe performanța și transparenă . De când au fost înființați, au
facilitat acordarea de împrumuturi de miliarde de dolari și au construit un brand de
încredere, oferind valoare excepțională și satisfacție atât debitorilor, cât și
investitorilor. 28

Istoria Lending Club:
2007 :
Inițial Lending Club a fost lansat pe Facebook ca una dintre pri mele aplicații
din Facebook. După ce a primit 10,26 milioane de dolari într -o rundă de finanțare în
august 2007, de la investitorii de capital de risc Norwest Venture Partners și Canaan
Partners. Astfel Clubul de împrumuturi a fost dezvoltat într -o compani e de creditare
de tip peer -to-peer.

2008 :
În 8 aprilie 2008, Clubul de împrumuturi a suspendat temporar noul său
program de afiliere, și a intrat într -o "perioadă liniștită" în timp ce se aștepta la
aprobarea de a emite bilete la ordin pentru creditor i.

26 ” How does an online credit marketplace work?” URL: https://www.lendingclub.com/public/how -peer-
lending -works.action – vizitat în Iunie 2017
27 ”Lending Club” URL: https://en.wikipedia.org/wiki/Lending_Club – vizitat în Iunie 2017
28 Website oficial URL: https://www.lendingclub.com/public/about -us.actio n – vizitat în Iunie 2017

34
2009 :
În martie 2009, Clubul de împrumuturi a ridicat 12 milioane de dolari într -o
rundă de finanțare condusă de Morgenthaler Ventures.

2010 :
În acest an , compania a strâns 24,5 milioane USD într -o finanțare din condusă
de Fundația Capital și s -au alăturat unor investitori existenți .

2011 :
În luna august 2011, Clubul a ridicat o sumă suplimentară de 25 milioane USD
în capital de risc de la Union Square Ventures și Thomvest, aflate în proprietatea
familiei Thomson -Reuters. Acest lucru a dus la obținerea de către Lending Club a
unei valori de 275 de milioane de dolari și a unei majorări de 80 de milioane de dolari
din a nul precedent. Fondatorul Thomson -Reuters, Peter J. Thomson, a investit, de
asemenea, o sumă nespecificată a averii sale personal e în Clubul de împrumuturi.
În toamna anului 2011, sediul Clubului de împrumuturi sa mutat în centrul
orașului San Fr ancisco. Co-fondatorul Soul Hite sa mutat în China pentru a începe
compania Dianrong.com, o companie de creditare de tip peer -to-peer cu sediul în
Shanghai .

2012 :
În anul 2012 compania Lending Club a ang ajat aproximativ 80 de persoane.
Compania a înregistrat o medie de aproximativ 1,5 milioane USD în credite de origine
zilnic, cu un total de 600 de milioane de dola ri de la înființarea a cesteia. În iunie
2012, compania a primit 15 milioane de dolari din finanțare nouă . În noiembrie 2012 ,
a depășit 1 miliard de dolari din împrumuturile emise de la început și a anunțat că de
acesată dată au fost pozitive .

2013:
În mai 2013, Google Capita l a cumpărat o partici pație la Clubul de
împrumuturi . Lending Club a început, să colaboreze cu bănci mai mici pentru a
contribui la eficientizarea operațiunilor cu împrumuturi mici.
În iunie compania a încheiat un parteneriat cu Titan Bank din Texas și cu Bank
of Congressional din Maryland pentru a le ajuta să faciliteze împrumuturile care ar fi
fost altfel nerentabile pentru aceștia.

2014 :
În martie 2014 a început să ofere împ rumuturi întreprinderilor mici iar câteva
luni mai tarziu a format un part eneriat cu Union Bank. În decembrie, compania a
ridicat aproape 900 de milioane de dolari în cea mai mare ofertă publică inițială din

35
Statele Unite ale Americii. Actiunile au incheiat prima zi de tranzactionare cu 56%,
valoarea companiei fiind de 8,5 milia rde de dolari.

2015:
În august 2015, compania a creat Lending Club Open Integration. Două luni
mai târziu, în octombrie, compania a lansat o linie multi -draw de produse de cred it
pentru întreprinderile mici.

2016:
Ca și alți creditori de tip peer -to-peer, inclusiv Prosper, Clubul de împrumut a
întâmpinat dificultăți din ce în ce mai mari de a atrage investitori la începutul anului
2016. Aceasta a determinat compania să majoreze rata dobânzii pe care o plătea
debitorilor în trei oca zii în primele luni ale anului . Creșterea ratelor dobânzilor și
preocupările legate de impactul încetinirii economiei Statelor Unite au cauzat o
scădere importantă a prețul ui acțiunilor Clubului Lending .
În aprilie 2016, un angajat al Clubului de împrumut a informat pe CEO -ul
clubului că datele privind aproximativ 3 milioane de dolari în împrumuturile firmei
par să fi fost modificate. Auditorul intern al Clubului de credite a angajat o firmă
externă să investigheze raportul. Această anchetă a constatat probleme suplimentare
cu împrumuturile, inclusiv faptul că 22 milioane USD din împrumuturi , care fuseseră
vândute băncii de inve stiții Jefferies nu îndeplineau criteriile de investiție ale băncii.
Clubul de împrumuturi a cumpărat aceste împrumuturi din bancă și le -a revândut.
New York Times a raportat că ancheta a constatat că CEO -ul nu a dezvăluit
consiliului de administrație că deținea o parte dintr -un fond de investiții pe care
Lending C lub intenționa să îl cumpere. De asemenea, Wall Street Journal a declarat
că el sa descope rit că nu a dezvăluit pe deplin ceea ce știa de spre împrumuturile
problematice. C onsiliul Clubului de împrumut a pierdut încrederea in CEO , ducând la
demisia sa la 9 mai. Pretul acț iunilor Clubului Lending a scăzut cu 34% după această
demisie. Aceasta a pl asat prețul acțiunilor la 70% din preț la momentul ofertei publice
inițiale a societății. Din mai 2015 până în mai 2016, prețul acțiunilor Clubului de
împrumuturi a scăzut cu peste 60%.
Începând cu anul 2016, o mare parte din fondurile pentru împrumutur ile
acordate de Clubul de împrumuturi au provenit din fondurile sp eculative.

2017:
În luna mai a anului 2017 , Clubul de împrumuturi urmărește să vândă împrumuturi de
sute de mi lioane de dolari ca obligațiuni, fiind parte a unei strategii de depășire a
dificultăților de accesare a unor fonduri suficiente.

36
2.2.3.4 BONDORA
Bondora.com este o platformă de tip Peer -to-Peer pentru investiții în
împrumuturi personale non -bancare europene. Toate împrumuturile sunt emise de
compania mamă, Bondora AS, care păst rează o parte din riscul fiecărui împrumut pe
care îl oferă pe piața Bondora.com.
Această platformă acordă împrumuturi persoanelor fizice în Finlanda, Spania și
Estonia. Aceste piețe sunt subestimate în comparație cu alte piețe din Europa de Vest,
datori tă structurilor bancare și consecințelor crizelor financiare anterioare. Sectoarele
bancare necompetitive și o atenție limitată acordată finanțării consumatorilor au creat
un mediu cu costuri ridicate .
Toți debitorii sunt evaluați la risc folosind modele le sofisticate de subscriere ale
Bondora și sunt alocate grupurilor de credit în care ratele dobânzilor oferite reflectă
riscurile relevante. Bondora oferă instrumente de investiții automate ușor de utilizat,
care fac simplu să investească. Ei se ocupă de evaluarea creditului debitorului, de
notare, de colectare a plăților și de colectare (în caz de neplată), oferind astfel o liniște
totală.29
Există însă o mare diferență între Bondora.com și alte site -uri de împrumut
P2P. În timp ce rivalii pot pretinde c ă oferă rate "înalte" sau au "mult" expertiză,
Bondora are un succes de șapte ani. Experiența în vremuri bune și rele i-au învățat
cum să maximizeze valoarea fiecărui împrumut pe care îl fac, astfel încât să se poată
câștiga profituri atractive cu un risc bine diversificat.
Ei știu că succesul investițional depinde de succesul lor, de aceea se asigura că
majoritatea debitorilor din spatele împrumuturilor respectă obligațiile care le revin.
Încărcarea ratelor dobânzilor ajustate la risc și având practic propria piele în joc ajută .
De asemenea, ei se ocupă de capabilitățile sofisticate de subscriere, de procesele de
control implicite și de instituțiile de calitate instituționale bine gestionate.
Motivul pentru care mai mult de 26.438 de investitori din 40 de țări și -au ales
această platforma de împrumut se pot reduce la două lucruri: 98,6% dintre aceștia au
realizat profituri pozitive, iar 89% au câștigat mai mult de 10% anual. După cum spun
ei pe Wall Street, este linia de jos care contează.

2.3 Crowdf unding V S Peer -To-Peer Lending
Comparând cele două modele, crowdfunding -ul are un risc mai mare, dar ar
putea fi argumentat că recompensele oferite reflectă acest lucru, adică sunt mai
ridicate. Ca urmare, platformele de finanțare a fondurilor de capital prin această
metodă sunt orientate spre investitori sofisticați, respectiv persoane cu un nivel foarte
ridicat de cunoștințe financiare, precum și o bună înțelegere a întreprinderilor în
stadiu incipient și a riscurilor implicate. Pe când acordarea de împr umuturi de tip

29 Website oficiall Bondora. URL: https://www.bondora.com/en/p2p -lending – vizitat în Iunie 2017

37
peer-to-peer oferă venituri mai previzibile, iar atât riscurile, cât și rentabilitatea sunt
relativ mai mici.30
O altă diferența dintre Peer -to-Peer față de crowdfunding este că împrumutul
P2P este de obicei finanțare prin datorii, spre deose bire de investițiile în capitaluri
proprii. Cu majoritatea platformelor P2P, oportunitățile de împrumut oferite
investitorilor sunt adesea împrumuturi personale către debitori – un exemplu aici ar fi
persoane fizice, care caută să consolideze datoriile cu carduri de credit de mare
interes, să îmbunătățească finanțarea casei sau să refinanțeze un împrumut de mașină.
Dar, unele dintre aceste platforme, în special companiile mai mari cum ar fi Lending
Club, oferă și împrumuturi pentru afaceri (și linii de cred it) și chiar soluții de finanțare
a pacienților pentru practicile medicale ale medicilor.31
În timp ce împrumuturile P2P sunt finanțate prin datorii, oportunitățile pentru
investitori pe platformele de crowdfunding sunt adesea investiții în capitaluri propr ii.
Unele platforme de tip crowdfunding, oferă de asemenea opțiuni de finanțare prin
împrumut pentru debitorii care preferă să își ramburseze finanțarea în rate fixe, în loc
să vândă acțiuni în proiectele lor imobiliare.
O altă distincție între aceste ti puri de platforme este aceea că, în cele mai multe
cazuri, o investiție într -un împrumut P2P poate fi mai lichidă decât o investiție plasată
printr -un serviciu de crowdfunding. De exemplu, în cazul aglomerării imobilelor,
investiția poate intra într -o prop rietate fizică (sau mai multe proprietăți), investitorii
primind randamentele acestora după o perioadă de deținere specificată în tranzacție.
Într-un împrumut P2P, prin contrast, creditorii primesc, de obicei, fluxul de numerar
lunar ca rambursare pentru i nvestițiile lor în datorie.
Deși există prea multe variabile pentru a face orice declarație definitivă, cu
privire la siguranța relativă a investiției în crowdfunding față de cea a împrumutului
P2P, câteva puncte ar putea contribui la expunerea riscurilo r.
În primul rând, deși modelul de împrumut P2P oferă investitorilor confortul
relativ al plăților în numerar obișnuite la o rată a dobânzii prestabilită, aceste
platforme avertizează de asemenea că notele pe care le emită nu sunt nici garantate,
nici as igurate – și că, pierde unii sau toți principalii investitori pe care i -au investit.
Cu alte cuvinte, în timp ce împrumuturile de finanțare prin împrumuturi P2P nu
dau creditorului capitaluri proprii cu care să participe la vreun profit, ele încă mai
suportă riscuri de pierderi a unei părți sau a întregii investiții.
Un alt factor esențial pentru a determina dacă împrumuturile de tip
crowdfunding sau P2P sunt mai sigure poate fi metodologia specifică de verificare pe
care fiecare firmă o realizează indi vidual pe potențialii debitori. Atenția cu privire la

30 PAUL MARSTON, ” How Does Crowdfunding Differ to P2P Lending?”
URL: https://fleximize.com/articles/006773/crowdfunding -and-peer-to-peer-lending – vizitat în Iunie 2017
31 Jilliene Helman, ”Crowdfunding vs. P2P Lending: How Do They Differ, a nd Which is Safer?”,
November 22, 2016 URL: https://www.crowdinvestsummit.com/blog/crowdfunding -vs-p2p-lending -differ –
safer.html – vizitat în Iunie 2017

38
felul în care aceste companii își examinează debitorii personali și cei de afaceri pot
face diferența dacă o investiție plasată împreună cu ei va fi solidă sau nu.32

2.4 Crowdfunding și Peer -To-Peer L endin g în România
După cum am mai spus aceste forme de finanțare nu sunt atât de cunoscute în
Europa, iar cu atât mai puțin în România. Totuși ele încep să își facă tot mai mult
simțită apariția și tot mai multe persoane sunt interesate să primeasca sau să ofere
credite sau finanțare prin una din aceste metode. În acest subcapitol sunt prezentate
câteva platforme românești de tip crowdfunding și una de tip peer -to-peer.

2.4.1 Crowdfunding în România .
Cele mai importante platforme de crowdfunding de la noi din țară; bineînteles
nu așa multe și nici prea dezvoltate, dar cu siguranță se vor dezvolta foarte mult în
viitorul apropiat.
Cele mai importante platforme de crowdfunding din Romania sunt33:
1.Crestemidei.ro – În anul 2013 platforma a avut 6 proiecte finanț ate cu o
sumă totală de 11 mii de euro.
– Proiectul va fi finanțat doar dacă suma a fost strânsă în
totalitate. Filozofia lor este de a finanța totul sau nimic .
Dacă se strânge doar jumătate, banii nu se vor duce la
proiect și se vor întoarce la cei care au cotizat.
– maxim 90 de zile de campanie .
2. Multifinantare.ro – prima platformă de crowdfunding din Romania .
– Până în prezent platforma a găzduit finanțarea a peste 30
de proiecte.
maxim 90 de zile de campanie.
3. PotSiEu.ro
– prima platformă de crowdfun ding din Romania care
are ca scop strângerea de fonduri pentru proiecte
sustenabile cu impact social .
– Până în prezent doar 9 proiecte au folosit platforma,
printre care 6 au primit și finanțare .
4. We -are-here.ro
– Scopul = de ajuta la finanțarea eveniment elor si
proiectele creative sau educative .
– Până în prezent au fost publicate peste 45 de proiecte
pe platformă, din care peste 20 au fost și finanțate .

32 Jilliene Helman, ”Crowdfunding vs. P2P Lending: How Do They Differ, and Which is Safer?”, November
22, 2016 URL: https://www.crowdinvestsummit.com/blog/cr owdfunding -vs-p2p-lending -differ -safer.html –
vizitat în Iunie 2017
33 Laurentiu Mihai, ”8 platforme de crowdfunding din Romania ”
URL: https://laurentiumihai.ro/crowdfunding -din-romania/ – vizitat în Iunie 2017

39
5. Kazuu.ro

– Scopul = finanțarea creativității, a proiectelor
inovatoare și a spiritului antreprenoria l.
– Pana acum sunt doar 2 proiecte pe platformă.

6. Bursabinelui.ro

– Este o platformă doar pentru ONG -uri realizată de
BCR.
– Este organizată sub forma unui concurs, iar
câștigătorului i se va dubla suma, cu ajutorul BCR.
7.Crowdfunding
oferit de Univer sitatea
Babeș -Bolyai – Cluj –
Napoca
– Universitatea Babeș -Bolyai din Cluj are propria
platformă de strângere de fonduri pentru Alumni facultății
și nu numai.
-În momentul de față sunt 4 proiecte de finanțat în
derulare.
8. Sprijina.ro
– Scop = de a fina nța proiecte personale, dar și de afaceri.
Prin această platformă pot fi finanțate: afaceri mici, sport,
educație, animale, mediu și călătorii.

2.4.2 Peer -to-Peer în România
În prezent nu există așa multe platforme de Peer -to-Peer in România, precum
cele de crowfu nding. Cu toate acestea românii decid sa aplice pentru platforme din
alte țări. Spre exemplu platforma estoniană Bondora raporta în trimestrul II a l anului
2017 un număr de 135 de invetitori români, care au conturi de tranzacționar e active.
Singura platforma de acest tip care activează momentan pe piața r omâneasc ă
poartă numele de FriendCredit (cu operațiuni in franci elvețieni) .
Pe piața din România va debuta însă, în curând, încă o platformă de acest tip, și
anume firma Lendrise Marketplace, înființată de doi antreprenori români, în
California. Dacă business -ul de creditare, bazat pe platforma de împrumuturi online
oferit de Lendrise Marketplace, va decola în această toamnă , adică 2017, și în
România, va fi un pas mic dar importa nt pe piața financiar -bancară, însă nu va avea o
viață ușoară.
În România competiția este acerbă pe cash -ul investitorilor: băncile cu
diferitele lor produse, instituții financiare nebancare, fonduri de investiții și altele.
Toate afacerile aceste se lu ptă pentru investitorii cu bani sau potențialii clienți cărora
să le acorde un credit de consum. Estonienilor de la Bondora le -au trebuit peste 3 ani
să acumuleze 10.000 de clienți în portofoliu. Lendrise Marketplace dorește să atingă
acest prag în doar 12 luni.
De dorit ar fi ca la un moment dat să apară și în România un business, sau mai
multe, de tip Peer -to-Peer Lending, care să se adreseze focalizat pe creditarea IMM –
urilor, în condiții decente. Sau ar putea să propună investitorilor să finanțeze pro iecte
ce sunt fezabile comercial. Arhitectura poate fi modelată asfel încât să finanțezi orice.

40
Este bine că se încearcă și stimularea moderată a consumului și refinanțarea creditelor
de pe carduri, dar IMM -urile au acces dificil la numerar. Chiar și în ță rile dezvoltate,
coloana vertebrală a economiei o reprezintă IMM -urile și nu corporațiile.
În urma unui sondaj efectuat de Banca Națională în perioada octombrie 2014 –
martie 2015, pe un eșantion de peste 10.000 de companii și publicat în iunie 2015,
primele 5 probleme majore cu care se confruntă companiile în accesarea finanțării de
la bănci sau instituțiilor financiare nebancare sunt: valoarea sau tipul garanției, nivelul
considerat prea ridicat al dobânzilor și comisioanelor, clauzele contractuale, bir ocrația
și gradul de îndatorare permis.
Pe alte piețe, în acest sector al serviciilor financiare, activează jucători cu
vechime ce intermediază creditarea prin metode inovative către consumatori și firme,
în România încă nu au apărut după cum spuneam, î nsa se așteaptă cu interes apariția
acestui model de afacere.34

2.4.2.1 FRIENDCREDIT
FriendCredit este un portal de credite prin intermediul căruia oamenii pot
investi sau se pot împrumuta în condiții mult mai avantajoase decât prin intermediul
băncilor sau a altor instituții financiare35. Utiliează un sistem P2P Loan care este
utilizat cu mare success atât în țările Uniunii Europene cât și în Statele Unite. În timp
ce băncile sau fondurile de investiții folosesc banii populației, pentru a face bani mai
mult pentru ei, fără ca cineva să aibe vreun cuvant de spus, prin FriendCredit se
investește într -o persoană reală, pe care investitorul o alege în baza unor informații
clare și verificate.
Astfel investitorul obține pentru banii lui un randament dublu fa ță de un depozit
bancar similar, iar împrumutatul plătește jumatate din dobândă pe care ar plati -o la un
credit bancar similar. Investitorii pot finanța cu dobandă fixă, pe o perioada de 24
luni. Imprumutații pot solicita sume cuprinse între 1.000 CHF și 1 0.000 CHF, cu
dobandă fixă, tot pe o perioada de 24 luni.
La data de 29 Iunie 2017, platforma avea 1052 membrii înscriși și în jur de 45
proiecte în curs de finanțare sau chiar gata finanțate.

2.5 Forma tradițională Vs. Forma nouă
Forma tradițion ală este reprezentată de către creditul bancar; toata lumea a auzit
sau chiar aplicat pentru un credit bancar. Forma nouă, de a primi finanțare sau credit,
este reprezentată de cele doua metode menționate în lucrare, și anume crowdfunding
sau peer -to-peer.

34 Cristian Vasile, ” Peer to Peer Lending”, 30 OCTOMBRIE 2015.
URL: http://www.economiczoom.ro/editoriale -comentarii -analize/peer -to-peer-lending -noul-model -de-intermediere –
financiara -ce-da-dureri -de-cap-banking -ului-clasic -sau-cum-internetul -si-noile -tehnologii -vor-schimba -totul.html
35 Despre FriendCredit. URL: http://friendcredit.ro/FriendsCredit/#!acasa – vizitat în iunie 2017

41
Între cele două forme există mai multe deosebiri. Și anume:

CREDITUL BANCAR CROWDFUNDING / PEER -TO-
PEER
Este creat de bancă după cerințele
clienților Este creat de către client printr -o scurta
descriere și/sau filmuleț de prezentare
Nu necesită int ernet Nu se poate aplica fără conexiune la
internet
Este mai cunoscută de populație Este la început de drum și necunoscută
Banii împrumutați trebuiesc restituiți Banii nu trebuiesc restituiți în toate
cazurile. Doar la anumite platforme dacă
nu a fost strânsă toat suma
Ține cont de preferințele clienților Clienții își creează singuri anunțul.
Trebuiesc îndeplinite anumite criterii
precum o anumită vârstă. Este nevoie ca
cel care dorște reditul sa aibe un loc de
muncă stabil, pentru ca banca să fie
sigură că își primește banii înapoi Nu e nevoie de a îndeplini atât de multe
criterii.

42
CONCLUZII:
Prin aceste forme noi de finanțare mai multe persoane ajut ă pe cineva să își
îndeplineasca un vis, o idee de afacere , ba chiar mai mult poate ajuta pe cinev a care
are probleme de sanantate sau probleme sociale.
În concluzie noile forme de finanțare sunt o metodă bună si o alternativă
avatajoasă față de vechile forme, precum credite bancare, linii de credit, leasing sau
altele. Formele acestea sunt moderne, recunoscute pe plan internaționar și de viitor.
Deși prezintă și ele riscuri, sunt totuși o alternativă bună pentru cineva care are
nevoie de bani fără a fi nevoie să apleze la b ancă, fără a avea datorii, dobânzi și mai
ales fără a fi nevoie de rambursar e. În schimbul banilor primi ți, prin una din aceste
metode, se pot oferi cadouri sau recompense.
În România, din păcate cele două forme sunt încă la început de drum, fiind mai
puțin cunoscute oamenilor și întreprinderilor. Metoda crowdfunding a început de
câtiva ani să fie folosită și la noi in țară, însă doar de câțiva oameni dornici de a
încerca acesta metodă. Românii fiind puțin suspicioși nu prea donează sau susțin
astfel de proiecte și platforme. După cum am spus finanțarea prin peer -to-peer
lending, este folosită la noi în țară, doar prin platforma FriendCredit, însă o platfomă
americană, înființată de doi români, vor mai ”aduce” încă una . În cazul țării noastre
numărul de potențiali clienți are o dinamică remarcabilă care este în continuă creștere.

43
BIBLIOGRAFIE:

1. Alistair Milne, Paul Parboteeah, „The Business Models and Economics of Peer –
to-Peer Lending”, European Credit Research Institute(ECRI), no.7, May 2016.
URL: https://www.ceps.eu/system/files/ECRI%20RR17%20P2P%20Lending.p
df – vizitat în Iunie 2017
2. Articol ”Prosper Marketplace”. URL:
https://en.wikipedia.org/wiki/Prosper_Marketplace – vizitat în Iunie 2017
3. Cristian Vasile, ” Peer to Peer Lending – Noul model de intermediere
financiară ce dă dureri de cap banking -ului clasic sau cum Internetul și noile
tehnologii vor schimba totul.”, 30 OCTOMBRIE 2015.
URL: http://www.economiczoom.ro/editoriale -comentarii -analize/peer -to-peer-
lending -noul-model -de-intermediere -financiara -ce-da-dureri -de-cap-banking –
ului-clasic -sau-cum-internetul -si-noile -tehnologii -vor-schimba -totul.html –
vizitat în Iunie 2017
4. Cristian Vasile, ” Peer to Peer Lending”, 30 OCTOMBRIE 2015.
URL: http://www.economic zoom.ro/editoriale -comentarii -analize/peer -to-peer-
lending -noul-model -de-intermediere -financiara -ce-da-dureri -de-cap-banking –
ului-clasic -sau-cum-internetul -si-noile -tehnologii -vor-schimba -totul.html
5. CROWDFUNDING INDUSTRY STATISTICS 2015 -2016. URL:
http://crowdexpert.com/crowdfunding -industry -statistics – vizitat în Mai 2017
6. Curs „Piețe financiare“ – Prof.univ.dr. Livia Ilie – ULBS 2011, pg.8
7. Dan Voiculescu și Mircea Coraș, ”Leasing”, Ed itura Științifică și
Enciclopedică, pg.10
8. Despre FoundingCircle. URL: https://www.fundingcircle.com/uk/ – vizitat în
Iunie 2017
9. Despre FriendCredit. URL: http://friendcredit.ro/FriendsCredit/#!acasa – vizitat
în iunie 2017
10. Despre GoFundMe. URL: https://en.wikipedia.org/wiki/GoFundMe – vizitat în
Mai 2017
11. Despre Indiegogo. URL: https://en.wikipedia.org/wiki/Indiegogo – vizitat în
Mai 2017
12. Despre Kickstarter – Site oficial. URL:
https://www.kickstarter.com/about?ref=nav – vizitat în Mai 2017
13. Fundable: Ce este crowdfuning -ul? URL:
https://www.fundable.com/learn/resources/guides/crowdfunding -guide/what -is-
crowdfunding – vizitat în Mai 2017
14. How does an online credit marketplace work?
URL: https://www.lendingclub.com/public/how -peer-lending -works.action –
vizitat în Iunie 2017

44
15. Iie Moga, “Monedă și cr edit”, Editura Universității “Lucian Blaga”, Sibiu,
2008, pg. 190
16. Ilie Moga, “Monedă și credit”, Editura Universității “Lucian Blaga”, Sibiu,
2008, pg. 189
17. Ilie Moga, “Monedă. Bănci. Finanțele firmei”, Editura “Alma Mater”, Sibiu,
2001, pg.102
18. Jilliene Hel man, ”Crowdfunding vs. P2P Lending: How Do They Differ, and
Which is Safer?”, November 22, 2016 URL:
https://www.crowdinvestsummit.com/blog/crowdfunding -vs-p2p-lending –
differ -safer.html – vizitat în Iunie 2017
19. Jilliene Helman, ”Crowdfunding vs. P2P Lending: How Do They Differ, and
Which is Safer?”, November 22, 2016 URL:
https://www.crowdinvestsummit.com/blog/crowdfunding -vs-p2p-lending –
differ -safer.html – vizitat în Iunie 2017
20. Laurentiu Mihai, ”8 platforme de crowdfunding din Romania”
URL: https://laurentiumihai.ro/crowdfunding -din-romania/ – vizitat în Iunie
2017
21. Lect.Univ.Dr.Renate Bratu, Conf.Univ.Dr. Răzvan Șerbu, ”Un concept modern
de intermediere financiară present în piață –Creditare Peer -to-Peer-”, Revista
Euroeconomia XXI, nr.449, 2 6 Mai 2017
22. Mihai Toma și Felicia Alexandru, „Finanțe și gestiune financiară de
întreprindere”, Editura Economică, București 1998, pg.105
23. Mihai Toma și Felicia Alexandru, „Finanțe și gestiune financiară de
întreprindere”, Editura Economică, București 1998, pg.179 -180
24. Mihai Toma și Felicia Alexandru, „Finanțe și gestiune financiară de
întreprindere”, Editura Economică, București 1998, pg.23
25. Nadejda Botnari, “Finanțele întreprinderii”, Editerra Prima, Chișinau, 2008
26. Natalie Clarkson”O scurtă istorie a crowdfu nding -ului”, 5 June 2015 URL:
https://www.virgin.com/entrepreneur/brief -history -crowdfunding – vizitat în
Mai 2017
27. PAUL MARSTON, ” How Does Crowdfunding Differ to P2P Lending?”
URL: https://fleximize.com/articles/006773/crowdfunding -and-peer-to-peer-
lending – vizitat în Iunie 2017
28. Website oficial ”Kickstarter”. URL https://en.wikipedia.org/wiki/Kickstarter –
vizitat în Mai 2017
29. Website oficial ”Lending Club” URL:
https://en.wikipedia.org/wiki/Lending_Club – vizitat în Iunie 2017
30. Website oficial GoFundMe – ”About us”. URL:
https://www.gofundme.com/about -us – vizitat în Mai 2017
31. Website oficial GoFundMe. URL: https://www.gofundme.com – vizitat în Mai
2017

45
32. Website oficial URL: https://www.lendingclub.com/public/about -us.action –
vizitat în Iunie 2017
33. Website oficial Zopa. URL: https://www.zopa.com/about/our -story – vizitat în
Iunie 2017
34. Website oficial. URL: https://www.indiegogo.com/about/our -story – vizitat în
Mai 2017
35. Website oficiall Bondora. URL: https://www.bondora.com/en/p2p -lending –
vizitat în Iunie 2017