Lect. univ. dr. Ramona R ĂDUCAN [622998]

UNIVERSITATEA „TIBISCUS” DIN TIMIȘOARA
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE

LUCRARE DE LICENTĂ

Coordonator științific:
Lect. univ. dr. Ramona R ĂDUCAN
Candidat: [anonimizat]
2018

UNIVERSITATEA „TIBISCUS” DIN TIMIȘOARA
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE

TRĂSĂTURI ACCENTUATE DE
PERSONALITATE ȘI AUTOPREZENTARE LA
UITLIZATORII DE FACEBOOK

Coordonator științific:
Lect. univ. dr. Ramona R ĂDUCAN
Candidat: [anonimizat]
2018

CUPRINS
ARGUMENT ……………………………………………………………………………….. …………………………. ……….0 2
CAPITOLUL 1. Fundamentare teoretică …………………………………………………… .……04
1.1.Trăsăturile de personalitate accentuată …………………………………… ……………… .……04
1.1.1. Aspecte generale privind personalitata ………………………………………………….…….04
1.1.2. Personalitatea accentuată ……………………………………………………………… .……..0 6
1.2.Concetptul de autoprezentar e ………………………………………………………….………..08
1.2.1 .Motivația autoprezentării ……………………………………… ……………………… .….….09
1.2.2 .Caracterul credibil și benefic al autoprezentării …………………………………………… …10
1.2.3 .Stilurile de autoprezentare și managementul impresiei …………………………………… …10
1.3.Rețeaua de socializare Facebook ……………………………………………………… .……… 13
1.3.1. Prezentare generală …………………………………………………………………… .…… .. 13
1.3.2. Studii despre rețeaua de socializare Facebook și autoprezentare …………………………….. ……… 17
CAPITOLUL 2 . Metodologia de cercetare ………………………………………………………. ..24
2.1. Scopul cercetării……. ……………………………………………………………………… ………………………….. ..24
2.2. Obiectivele……………………………………………………………………………………. ………………… ………… .24
2.3. Ipotezele cercetării ……………………………………………………………………… ..…… .24
2.4. Populația/eșantionul …………………………………………………………………… .…… …25
2.5. Variabilele cercetării ……………………………………………………………………………………. ……………….26
2.6. Instrumentele cercetării …………………………………………………………………… .…..26
2.6.1. Scala de autoprezentare ………………………………………………………………… ..…..26
2.6.2. Chestioanrul P.A. ……………………………………………………………………… .…… 28
2.7. Procedura de lucru ……………………………………………………………………… .……. .30
CAPITOLUL 3. Prelucrarea și interpretarea rezultatelor …………………………………… ..….…32
CAPITOLUL 4. Concluzii, limite, directii, aplicabilitatea cercetării …………………………… ….39
4.1. Concluziile cercet ării……………………………………………………………………………………………….. …..39
4.2. Limitele cercetării …………………………………………………………………………………………………… ……40
4.3. Directii de continuare ……………………………………………………………………………………………… ……40
4.4. Aplicabilitate ………………………………………………………………………… …………. …………………… ……41
BIBLIOGRAFIE ……………………………………………………………………………… .……42
ANEXE ………………………………………………………………………………………… .….45

2

ARGUMENT

Am fost surprinsă adesea, să întâlnesc persoane a căror imagine online mi se p ărea foarte
diferită de cea din viața reală, și m -am intrebat ce ar putea explica această discrepanță.
Am înțeles că orice persoană încearcă să controleze imaginea pe care o lasă oamenilor din
jur, e ste un proces prin care vrea să le spună ace stora , că el are anumite tr ăsături și că este într-un
anumit fel unic. Autoprezentarea devine mai importantă când oamenii urmăresc să realizeze ceva
anume, cum ar fi să inițieze sau să îmbunătățească o relație, să se descurce bine la serviciu sau să
obțină simpatia celorlați.
Ceea ce face Facebook -ul un loc inter esant pentru un studiu legat de autoprezentare, este
faptul că datorită internetului, avem ac ces la un număr mare de persoane , al căror comportament se
desfășoară în ti mp real, în fața ochilor noștri iar, în același timp , indic i ai autopreznetării lor (poze
postatări , comentarii, reacții) , rămân fidel înscripț ionate în Cronologia acestora , oferind o permaneță
în timp a autoprezentării lor. Facebook -ul poate creea posibilitatea de a prezenta părți ascunse ale
eu-lui sau eul ideal, prin deținerea de identități false (mai multe conturi) sau ascunderea sub anonimat.
Am decis să fac aceast st udiu pentru a cerceta dacă există o asociere între autoprezentare și
trăsăturile de personalitate accentuată.
Pentru evaluarea subiecțiilor am utilizat două instrumente: Scala de autoprezentare și
Chestionarul P.A.
Eșantionul a fost alcătuit din 151 de persoane, 43 de bărbați și 108 femei, cu media de vârstă
de 34,92 de ani.
Pentru verificarea ipotezelor s -a utilizat programul statistic IBM SPSS .20.
În urma verificării ip otezelor am reușit să demonstrez că există o corelație pozitivă ridicată
între autoprezentare și trăsăturile de personalita te accentuată demonstrativă și hipertimică și o
corelație ridicată negativă între autoprezentare și trăsătura de personalite accentuată distimică.
Corela țiile pozitive dintre scorurile ridicate la autoprezentare și personal itățile acc entuate
demonstrativă și hipertimi că le-am explicat prin existența unor puncte comune între persoanele ce
înregistrează cote ridicate la autoprezentare și respectivele trăsături accentuate. Astfel, dorința de a
se situa în centrul atenției și implicit sensibilitatea la reacțiile celorlalți și abilitatea de a -și modifica
comportamentul specifice cotelor ridicate la autoprezentare corelează cu dorința de a se impune și a

atrage atenția celor din jur în cazul personalitatății demonstrative și nevoia de acțiune și de
comunicare în cazul personalității hipertimice.
Corelația negativă dintre autoprezentare și personalitatea distimică, am explicat -o prin faptul
că persoanele distimice au nevoie scăzută de acțiune, participă redus la viața grupului, se simț
decontectate de comunitate, ceea ce î i face să nu mai fie interesați de reacția celorlalți și să își
modifice comportamentul pentru a induce reacții pozitive altora. Pot pe de altă parte prezenta
contradicție înter eul intim și cel public pentru a ascunde stima de sine scăzută și dispoziția depresivă.
Studiul efectuat a investigat autoprezentarea din punct de vedere cantitativ cu ajutorul
chestion arului de autoprezentare realizat de R.D. Lennox și R .N. Wolfe (1984) , dar datele culese nu
sunt suficiente pentru a surpri nde complexitatea autoprezentării online pe Facebook. O direcție de
urmat ar fi completarea studiului, prin colectarea de date prin metode calitative, prin observarea
profilurilor d e Facebook ale utilizatorilor din eșantion și corelarea cu datele culese prin răspunsurile
la chestionar.

CAPITOLUL
1. Fundamentare teoretică

Trăsăturile de per sonalitate accentunată

1.1.1 Asptecte generale privind personalitatea

Utiliz area termenilor persoană și per sonalitatate este des întâlnită în limbajul cotidian,
sensurile adesea se suprapun, dar în psihologie se face o distincție clară între cele două noțiuni.
Termenul persoană desemnează individul uman concret. Personalitatea este o construcție teoretică
psihologică creată în scopul înțelegerii și explicării – la nivelul teoriei științifice – a modalității de
ființare și funcțioanre ce caracterizează organismul psihofiziologic pe care îl numim persoană
umană (Dafinoiu, 2002).
Ursul a Șchiopoiu (1997) afirmă că termenul de personalitate se referă la disponibilitățile
generale și caracteristice pe care le exprimă o persoană și care conturează identiatea ei specifică.
În ceea ce privește opini ile psihologilor cu privire la personal itate, acestea diferă foarte mult,
majoritatea cade de acord doar asupra etimologiei cuvântului, care provine din latinescul “persona”
ce se referea la o mască purtată de romani în interpretarea teatrală a dramelor grecești. Actori i Romei
antice purtau o mască ( persona) pentru a proiecta un rol sau o apareță falsă.
Totuși teoreticienii pers onalității nu au reușit să convină asupra unei singure definiții ,
deoarece nu pot cădea de acord asupra modului în care văd natura umană și pentru că , fiecare a văzut
personalitatea având un punct de referință distinct, adoptând o perspectivă proprie asupra acestui
concept. Unii au fost influențați de formarea lor în pishologie sau psihiatrie, alții de experinețele de
psihoterapeut, unii au fost influe nțați de experiențele religioase, de me diul de proveniență iar alții,
s-au bazat pe cercetarea empirică și au adunat date despre personalitatea umană.
Desi nici o definție nu este acceptată de toți teoreticienii personalității, putem spune că ,
personali tatea este un model de trăsături relativ permanente și caracteristici unice , care dau atât
consistență cât și individualitate comportamentului unei persoane. Tăsăturile contribuie la diferențele
individuale de comportament, consistența comportamentului în timp și stabilitatea comportamentului

în situații diferite. Caracteristicile sunt calități unice ale unui inivid care includ atribute precum
temperament, insușiri fizice și inteligență.
Pentru a înțelege o teorie a personalității este important să avem informații despre
teoreticianul care in ițiază teoria, deoar ece ideile de bază sunt influențate de personalitate a acestuia,
procesarea cognitivă , modul său de dezvoltare și instruire , precum și de experiențele sociale. Alte
informații demne de luat în seamă se referă la felul cum arat ă lumea din punct de vedere social,
psihologic și istoric la momentul când au fost emise teoriile respective. (Feist J., Feist G. , 2005).
Dafinoiu (2002) notează că teoriile științifice asupra personalității își propun ca obiective: să
descrie conduite prin diverse taxonomii, să explice conduitele respective cauzal (ereditate, educație,
mediu) și să ofere o predicție a comportamentului în an umite situații tipice.
Conceptul de personalitate a fost tratat diferit din punct de vedere teoretic, unii autori
preferând o abordare nomotetică, căutând să identifice legile de funcționare a le personalității, ceea
ce indivizii au în comun, să identi fice trăsături și tipuri de personalitate , iar alți autori au adoptat
abordarea idiografică, care an alizează global individul, luând în considerare dinamic, toate
componentele ce interacționează.
O grupare succintă a teoriilor personalității ar curpinde:
1. Teoriile psihodinamice (Freud, Jung, Adler, Klein, Horney, Fromm, Sullivan, Erikson), dau
o mare importanță inconștientului uman, acelor aspecte ale personalității care scapă conștientului și
care sunt cu greu aduse la suprafață. Freud și ur mașii săi, au pus accent pe fen omenele
psihopatologice și au conceput teorii ale personalității centrate pe terapie din dorința de a le explica.
Răducan (2008) consideră că ideea centrală a acestor teorii este integrarea graduală,
procesuală a factorilor de dezvolta re în evoluția personalității .
2. Teoriile umaniste (Maslow, Rogers, May), au ca punct central potențialul înnăscut pentru
creștere și dezvoltare sănătoasă al omului, psihopatologia fiind cauzată de blocarea acestui potențial ,
datorată unui parentaj patoge n sau unor forțe exterioare dăunătoare. Simptomele patologiei fiind
incapacitatea individului de a știi ceea ce dorește cu adevărat și de a se bucura de o viață cu sens
(Ewen, 2012) .
3. Teoriile trăsăturilor de personalitate (Allport, Cattell, Eysenck), se ba zează pe cercetări
empirice nu pe observare clinică, pun accentul pe comportamentul uman, descriu aspecte conștiente
și concrete ale personalității . Dafinoiu (2002) notează că adepții acestui model consideră că trăsătura
de personalitate este cea care evid ențiază particularități stabilie ale individului sau ale unui proces

psihic. Comportamental o trăsătură e indicată de predispoziția de a răspunde în același fel la o
varietate de stimuli.
4. Teoriile învățării (Skinner, Bandura, Rotter, Mischel, Kelly), au apărut la începutul
secolu lui XX din dorința de a face din psihologie un deme rs științific și a studia acele aspecte ce p ot
fi măsurate și cunatificate. Ele își propun să înțeleagă și să explice comportamentul uman, sunt
centrate pe influențele de mediu ( asociații, întăriri, pedepse, recompense) asupra procesului de
învățare.

1.1.2 Personalitatea accentuată

Neuropsihiatrul Karl Leonhard este cel care a introdus în 1972 concep tul de personal itate
accentuată în psihologie . În viziunea autorului , personalitatea accentuată este caracterizată de
trăsături a căror inte nsitate depășeș te media, acest a însușiri speciale, manifestându -se în mod
pregnant.
K. Leonhard plasează personalitățile accentuate într -un cadru incert între normal și patologic ,
fiind acele structur i de per sonalitate care se pot adapta în medii favorabil e dar care , se decompensează
în condiții stresante, solicitante, în medii percepute ostile. Se evidentiază astfel c ă în accepțiunea
autorului, per sonalitatea accentuată nu este una dizaromică, ea prez intă o tendiță spre zona
psihopatologiei , dar încă nu s-a dovedit gradul în care își aduce aportul la declanșare a fenomenelor
psihopatologice. Echilibrul personalității nu est e perturbat grav, un individ cu o persona litate
accentuată se poate adapta socia l și profesional, doar că o face cu dificultate.
În opinia autorului , ceea ce îi deosebește pe oameni între ei este,  în mare măsură, rezultatul
dezvoltării l or diferite în cursul vieții, iar nu felul lor de a fi înnăscut . Comportamentul lor difer ă în
funcție de familia în care au crescut, de școala la care au învățat, de profesia pe care o au și de oamenii
cu care intră în contact. Două persoane cu firi înnăscute asemănătoare pot ajunge în felul acesta cu
totul diferite una de cealaltă, în timp ce o asem ănare a destinului exterior poate avea drep t rezultat ca
persoane foarte diferite ca structură psihică să înceapă să semene una cu cealaltă  (Leonhard, 1972).
Trăsăturil e accentua te sau „trăsături ale firii” (Wesenszuge) , cum le numește autorul , sunt
considerate a fi rezultatul unor factori de natura structurală , provenite dintr -un imbold “instinctiv” ,
dar și a unor factori sociali, cultur ali, educaționali, după cum menționa acesta, forma de manifestare
a acestora este modelată în timpul vieț ii. În apariția acestor trăsături, autorul notează că variații

caracteriale între oameni se pot remarca în sfera asprații -înclinații, afe ctiv-volitiv ă, asociativ –
intelectulă și în modul lăuntric de prelucrare a trăirilor, însă ceea ce dă accentuarea su nt asocieri de
trăsături caracteristice și persistente, predominant cognitive, afective sau relaționale ilustrabile printr –
un comportament ce deviază în măsură mai mare sau mai mică de la normele grupulu i din care face
parte individul. Accentuarea presupu ne deci întotdeauna un anumit grad de intensitate a trăsăturilor
respective , personalitatea omului capătă o notă specială, o caract eristică esențială fiind tendința spre
excesiv (Leonhard, 1972).
Autorul evidențiază vocația personalităților accentuate p entru a se remaca, considerând că ,
marile personalități ale omenirii care au scris istoria, importante figuri din știință, a rtă, politică sau
filosofie au avut trăsături a ccentuate . Personalitățile accentuate sunt destiante să iasă în evidență, fie
in sens pozitiv, fie în sens negativ, fie prin caracterul lor diferit , prin faptul că sunt altfel decât marea
majoritate a oamenilor (Leonhard, 1972) .
Accentuarea unor trăsături poate fi în grade diferite, se poate remarca la oamenii obișnuiți , la
care se po t mani festa doar tendințe slabe sau mai bine conturate, cât și la adevăratele „personalități
accentuate” atunci când , este evident un patern de factori accentu ați bine structurat și manifest. Așa
cum afirma Leonhard, când ajung la a numită intensitate, trăsăturile accentuate își pun amprenta pe
personalitatea omului, iar când se accentuează și mai mult, ajung să perturbe structura personalității
devenind astfel dezadaptative  (Leonhard, 1972).
În diagnosticarea personalității accentuate , foarte importan tă este ca metodă observația ,
deoar ece, în ana mneza persoanei relevante sunt: mimica, gesturile și intonația vocii.
Sunt identificate de autor zece tipuri de perso nalitate accentuată și anume : demonstrativă,
hiperexactă, hiperperseverentă, nestăpânită, hipertimică, distimică, ciclotimică, anxioasă și emotivă.
Leonhard încearcă o clasificare a lor în funcție de originea acestora. Consideră că , dintre cele
zece tipuri, sunt cau zate mai degrabă de constituție și temperament firile: hipertimică , distimic ă,
ciclotimică, exaltat ă, anxioasă și emotivă, iar de ed ucație sau mediu social firile: demonstrativă,
hiperexactă, hiperperseverentă, și nestăpânită.
Conceptul de "accentua re" descris de Karl Leonhard s -a bazat doar pe studierea populației
adulte, în 1977 psihiatrul rus Andrei Y. Lichko a continuat învestiga rea trăsăturilor accentuate asu pra
adolescenților, considerând importantă această etapă , în formarea caracterului. Chiar dacă
accentuările exprimate în adolescență s e pot schimba mai târziu, totuși, trăsăturile cele mai pregnante
ale unui anumit tip de accentuare rămân pentru toată viața.

Conceptul de autoprezentare

Boncu (2004) notează că, oamenii transformă mediul în care trăiesc pentru a îl face mai puțin
amenințător. Aceștia se situ ează în circumstanțe care să le fie avantajoase , pentru a -și atinge scopurile
în plan personal, profesional, social s.a.m.d, bazându -se pe inteligența socială și încercând să
influ ențeze atitudinile și comportamentele persoanelor cu care intră în contact în viața de fiecare zi.
Important este în acest caz , controlul informațiilor despre idetitatea actorilor s ociali,
activitățile desfășurate și relaț iile create. C oncepte precum, autoprezentarea, reglarea impresiei,
managementul impresiei au ca punct de legătură i nteția oamenilor de a contro la infor mația despre
ei înșiși prezentată audienței , intenție ce se manifestă conștient sau nu.
Autorul consemneză opera cercetătorilor Cooley și Mead, care au arătat că auto -reglarea
implică transpunerea în rolul altuia, a nticiparea reacțiilor altora la diferitele comportamente și
selectarea conduitei celei mai adecvate în fun cție de reacția presupusă a lor. Goffman (1959 , apud.
Boncu) a arătat că “ori de cîte ori un individ se găsește în prezența altora, va avea motive să
manipuleze impresia pe care ceilalți și -o fac despre el , în așa fel încât , aceasta să servească propriilor
lui interese”. Același autor, Goffman a specificat că autoprezentarea , prin editarea informații lor
despre sine, în scopul de a oferi cea mai fl atantă varian tă a sa, ajută la câ știgarea aprobării celorlalți
și la atingerea scopurilor, fiind o condiție esențială a interacțiunii.
Pentru a lua parte la interacțiune , actorii sociali trebui e să definească atât situația cât și rolurile
pe care le vor j uca. Astfel , se comunică planurile și definițiile pe care fiecare perso ană le dă identității
sale, fără a fi vorba de superficialitate sau de o încălcare a regulilor ci doar o trasmitere de informație ,
în așa fel încît audiența să ajungă la o anumită con cluzie .
Boncu (2004) mențione ză că autoprezentarea depinde de scopurile actorului sau de
caracteristicile situației și variază în funcție de: e fortul co gnitiv al individului în prezentarea
informației; gradul de conști entizare al actorul ui asupra faptulu i că încearcă să creeze o anumită
impresie; gradul în care comportamentul este perceput ca fiind autentic sau fals precum și de publicul
căruia îi este prezentată informația .
Schlenker ( apud Boncu, 2004), definește termenul de autoidentificare ca fiind procesul prin
care se stabilește identitatea unui individ pentru el însuși și pentru alții, iar autoprezentarea este
activitatea de reglare a identității pentru ceilalți. Terme nul de managementul impresiei este mai larg ,

și face refe rire la actvitatea desfășurată de indivizi, cu scopul de a controla informația despre un
obiect sau un eveniment, inclusiv despre propriul eu.

1.2.1 Motivația auto prezentării

Sunt multiple motive pentru autoprezentare, dar sintentizandu -le putem ident ifica trei
catgorii:
• Auto -glorificarea, sau menține rea și întărirea stimei de sine. U rmărește confortul psihic,
o bună -dispoziție și determină o bună sănătate mentală și adaptare psihiologică.
Boncu (2004) face referire la studiile mai multor autori care afirmă că: atribui rile care
glorifică eul generează afecte pozitive, iar cele care dezavantajează eul generează afecte negative 
Baumgarten și Arkin (apud Boncu, 2004 ) au arătat că autopreze ntarea este folosită pentru reglarea
afectelor . Există și excepții de la această r egulă, așa cum arată F iske și Taylor (apud. Boncu, 2004 )
când indivizii preferă să își asume eșecul în situațiile în care autoevaluările pozitive sunt
dezadaptative și consecințele lor d uc la diminuarea stimei de sine .
• Consistența de sine
O persoană creează condiții pentru a -și verifica concepțiile despre propria perso ană, utilizând
strategii ca: procesarea și actualizarea selectivă a informațiilor, afilierea cu persoane ce oferă
confirmări ale concepțiilor pozitive despre ei precum și autoprezentare a pentru obținerea de
răspunsu ri confirmatorii. Swann (1987, apud Boncu ), mențio neză că auto -verificarea apare atunci
când oamenii sunt sig uri pe credințele lor, urmăresc caracteristici specifice, și nu o impresie globală
fie ea pozitivă ori negativă . El face disctincț ie intre reacțiile afective, guvernate de principiile auto –
glorificării și cel e ale auto-verificării, astfel că , o persoană care are credințe negative desp re sine se
simte bine dacă e evaluată favorabil, dar cognitiv respinge evaluarea ca fiind incorectă (Boncu,
2004) .
• Auto -autentificarea
Prin cercetările sale Trope (1986 , apud Boncu ) a arătat că oamenii manifestă preferință
pentru informația diagnostică atunci c ând există posibilitatea ca credințele despre sine să fie greșite
și să aibă consecințe grave pentru persoana în cauză . Cercetă ori precum Fiske și Taylor (apud.
Boncu, 2004 ) au negat existența motivatiei pentru informația diagnostic, considerând insuficiente
dovezile empirice pentru a confirma auto -autentificarea. Asemeni lor, Brown (apud Boncu, 2004)

consideră că în general oamenii nu caută informații exacte despre ei, decizile oamenilor se bazează
mai mult pe valori și gusturi și mai puțin pe capacități , fiind asfel mai putin motivați să urmărească
obținera unor inform ații diagnostice despre ei înșiși.

1.2.2 Caracterul cred ibil și benefic al autoprezentării

O autoprezentarea nerealistă creează probleme interpersonale (generând expectanțe foarte
înalite) și personale (anxietate) și în timp afectează reputația actorului , existând riscul de a fi
sancționat de auditoriu. Schlenker și Weigold ( apud. Boncu, 2004 ) au menționat următorii factori
ca fiind determinanți pentru credibilitatea autoprezentării: consistența empirică, consistența internă,
simplitatea și calitatea de a putea fi comunicată, consitența cu normele culturale, validarea
consensuală și reputația și calitățile persuasive ale actorului.
Studile au demonstrat că, ne prezentam celorlalți astfel încât să înregistrăm rezultatele dorite
din interac țiuniile cu ace știa. Un studiu care a urmărit lingușirea ca tactică de influențare a șefilor
de către subalterni , realizat de E. Jones ( apud, Boncu, 2004 ), a arătat că autoprezentarea se
conformează așteptărilor audienței c ând actorul depinde de aceasta, managementul impresiei
urmărind să amplifice puterea actorului în relațiile sociale, participarea lui la viața socială fiind astfel
mai profitabilă.
Oamenii nu cultivă o singură imagine pentru autoprezentare, ei urmăresc scopuri și de aceea
în funcție de resursele pe care le au se adaptează contextului perceput, existând și situații când se
prezintă într -o lumingă negativă dacă acest lucru este cerut p entru a -și atinge obiectivele.

1.2.3 Stiluri de auto prezentare și managementul impresiei

Atkins ( apud Boncu, 2004 ) ident ifică două sti luri importante de auto -prezentare: stilul asertiv
și stilul protectiv:
Stiul asertiv – este caracterizat prin tendința de a: valoriza prompt oportunităț ile, de a dobândi
rezultatele dorite, respectul audi toriului, de o participa intens la interacțiunile sociale și de a prezenta
calități distinctive și pozitive. Corelează cu stima de sine ridicată, încrederea în sine sentimentul de
control, lipsa depresiei și a anxietății sociale .

Stilul prot ectiv – este caracterizat prin: tendința de a oco li rezultatele neplăcute, maniferstarea
de comportamente defensive (previn deteriorarea identității), credința în incapactiatea de a creea
impresia pe care ar dori să o lase, participarea redusă la interacțiunile sociale, slabă auto -dezvăluire,
autopr ezentar e modestă, prudentă. Corele ază cu stima de sine scăzută, teamă de evaluare negativă,
timiditate , anxietate socială și depres ie.
Ambele stiluri pot fi induse situațional , dar pot reprezenta și dispoziți i cronice ale unor
persoane (Boncu, 2004) .
Manag ementul impresiei este fie o activitate conștientă, calculată, fie o activitate automată.
O mare parte din autoprezentare este rezultatul unor patternuri de comportament automate declanșate
de indici situaționali. Autoprezentarea aut omată (fără un c ontrol cognitiv ) oferă o informație mai
pozitivă decît cea controlată. Auto -descriera rezultată ca urmare a conce ntrării pe o sarcină este mai
pozitivă decâ t dacă individul se conc entrează asupra auto -descrierii . Când performanța este foarte
importantă pentru individ, sau câ nd actorul în tâmpină sau anticipează piedici în calea identificărilor
dezirabile , se utilizează auto -prezentarea controlată. Controlul îl îndeamnă pe indivizid la: prudență,
reflectare asupra credibilității informațiilor și asupra co nsecințelor. (Paulhus și colaborator ii săi,
apud . Boncu, 2004 ).
Focalizarea atenției pe tipul de impresie pe care o creează persoana poate ameliora sau poate
deteriora performanța. Dacă o persoană se așteaptă să aibă o pe rformanță bună și se concentr ează
asupra autoprezentării , performanța se îmbunătățește, în schimb, dacă expectanțele semnalează o
performanță slabă, concentrarea asupra autoprezentării duce la deteriorarea performanței. Schlenker
și Leary ( apud. Boncu,2004 ) au afirmat că anxietatea socia lă apare atunci cînd persona este motivată
să creeze o anumită impresie celorlalți, dar se îndoiește că poate s -o facă.
Vallacher și Wegner (apud Boncu, 2004), s -au axa t pe comportamentele întreprinse în
autoprezentare și au arătat că acțiunile pot fi de scrise ierarhic din punct de vedere al abstracției. Un
nivel înalt d e abstracție fiind acela când, individul vede sarcina ca pe modalitate de a crea “ o impresie
bună” iar , un nivel inferior de abstr acție este atunci când individul identifică comportament ele
specifice pe care le adoptă în îndeplini rea sar cinii. Din stud iul întreprins a rezultat că sarcinile
dificile , este dezirabil să se realizeze la un nivel inferior de abstracție, iar sarcinile ușo are la un nivel
superior de ab stracție.

Abilități le social e cresc performanța î n autoprezentare dacă individul e focalizat pe tipul de
impresie dorit să îl lase, iar în lipsa unor astfel de abilități , e bine ca individul să se focalizeze pe
activități specifice pentru a per forma și a crea o bună impresie .
Conceptul de self -monitoring are în vedere diferențele individuale ale persoanelor în ceea ce
privește motivația și abilitățile de a ajusta autoprezentarea pe ntru difierite audiențe. Concep tul a fost
introdus de Mark Snyder în anii 70. Autoru l a con ceput o scală pentru măs urarea acestui parametru,
și a constatat că indivizii care înre gistrau cote ridicate prezentau o sensibilitate crescută la indicii
situaționali . Persoanele care identifică oportunitatea unui comportament folosind acești indici pent ru
a-și regla autprezentarea, sunt participanți social i foarte eficienți, se adaptează comportamenta l la
expectanțele sociale, dar dau dovadă de inconsistență comportamentală trans -situațională.
Erori ale self -monitorizării sunt “the spotligt effect” (efectul refelectoarelor) ce se referă la
credința, că audiența este concetrată asupra sinelui mai mult decât este în realitate (Gilovich și colab,
2000). Deci, când suntem foarte conștienți asupr a unui aspect al euli, suntem predispuși la efectul
refelctoarelor . O asemenea prejudecată egocentrică, nu îi face pe oameni doar să se înșele asupra
expectanțelor audienței dar îi determină și să supraestimeze capacitatea altora de a le cunoaște
gânduri le și sentimentele, fiind vorba de o iluzie a transparenței , oamenii fiind mai buni decât își
închipuie în a -și masca sentimentele. (Greenberg si colab., 2015) .
Audiența are o influență semn ificativă pentru autoprezentare, având capacitatea de a modela
credințele și comportamentele indivizilor ca ținte ale comnicării și ca indici pentru informația despre
identitate .
Când audiența reprezintă o țintă a com unicării, emițătorul organizează informația pentru a se
potrivi cunoștințelor și valorilor receptor ului, cu multă abilitate acesta preia imaginar rolul celuilat
pentru a ajusta me sajul ș i a obține efectul dorit .
Audiențele pot activa conștinet sau inconștient anumite informații despre identitatea actorului
cum ar fi: scheme de sine, rolurile, scripți ce pot fi urmați, elemente de care actorii țin sema în
autoprezentare.
Goffman ( apud. Boncu, 2004 ) a distins între “scenă”, locul unde individul trebuie să -și regleze
comportamentul, căci este privit de o audiență, și “culise”, unde individul se poate relaxa. Această
dihotomie reflectă gradul în care comportamentul poate fi observat și eva lut de alții sau poate fi
ascuns vederii lor.

Comportamentul public este diferit de cel pri vat deoarce el este observat, evaluat ș i
comparativ cu acesta din urmă : este mai important, pentru că influențează rezultatele interacțiunilor
și identitatea actorului; cere actorului să se comporte într -o manieră consistentă, este constrângător si
produce o exictație fiziologică în mai mare măsură, fiind o sursă importantă pentr u a contura realitatea
socială.

Rețeaua de social izare Facebook

1.3.1 Prezentare generală

Facebook este un site web de social media de tip rețea de socializare adm inistrat de Facebook
Inc. cu sediul în Menlo Park, California. Rețeaua de scoializare a fost lansată în data de 4 feb ruarie
2004 , inițial sub denumirea TheFacebook , de Mark Zuckerberg împreună cu câțiva colegi studenți
la Harvard.
La început, fondatorii rețelei au dorit ca utilizatorii, să fie doar studenți la Harvard dar, apoi
au adăugat mem brii ai altor universități de elită și licee. P opulariatatea rețelei a crescut atât de repede,
încât acesta a fost deschisă publicului larg. Înceând cu 2006 , vârsta minimă pentru a deveni utilizator
al site -ului este de 13 ani, însă există legi locale ap licate în anumite state ale lumii care solicită o
vârstă mai mare.
Facebook. Inc compania care admini strează rețeaua de socializare, este listată la bursă,
începând cu februarie 2012 , când valora 104 miliarde de dolari. A ctualmente , conform rapoartelor
financiare, valoarea de piată la 26 iunie 2018 este de 569, 26 milia rde de dolari.
Numele Facebook  (Cartea cu fețe ) vine de la denumirea cărților primite de studenți la
începutul anului universitar, pentru a -i ajuta să se cunoască mai bine. Un alt aspect interesant legat
de istoria rețelei, este faptul că, Mark Zuckerberg, suferind de daltonism, a ales albastru pentru
grafica site -ului, fiind culoarea pe care o percepe cel mai bine.
Accesarea reț elei se poate face de pe computere, tablete și telefoane mobile inteligente. După
înregistrare, utilizatorul își poate personaliza profilul indicând numele, orașul în care locuiește,
ocupația s.a.m.d.

Utilizatorul poate personaliza partajarea datelor personale din profil, având opțiunea de a
păstra datele private, de a le împărți cu prientenii sau de a crea un profil public. Acesta poate adă uga
alți utilizatori ca “prieteni”, cu care po ate schimba mesaje, po ate actualiza starea (status update),
împărtăși poze, filme video sau link -uri (legături). În plus po ate să-și categorizeze prietenii ca
prieteni apropia ți sau prieteni de la muncă , iar dacă are interese comune po ate crea cu aceștia
grupuri organizate pe diverse teme de discuție.
Un cont de Fac ebook oferă pentru interacțiune online, două principale zone :
• Acasă/ Noutăți – este pagina care îți apare după autentificare iar pe coloana din mijloc
afișează Noutățile, adică actualizările de stare (status updates) ale prietenilor sau paginilor de profil
pe care le urmărește util izatorul.
• Cronologie/P rofil/Perete – este pa gina care apare dacă accesezi numele utilizatorului în partea
dreaptă de sus a paginii de pornire (Acasă) a contului de F acebook. În coloana din mijloc e ste afișat
conținutul peretelui în ordine cronologică inversă (Cronologia). În 2011, Faceb ook a schimbat
interfața profil ului din Perete (Wall) în Cronologie (Timeline).
Pe scrut , diferența dintre cele două zone este că, zona dedicată Noutăților  se referă la
prieteni și la activităț ile întreprinse de aceștia pe Facebook , iar zona de Cronologie  se referă la
utilizator și activitățile întreprinse de acesta.
Butonul like, a fost activat pentru prima dată în februarie 2009 , pentru ca utilizatorii să
interacționeze cu ușurință cu actualizările de stare, comentariile, fotografiile, videoclipurile, linkurile
partajate de prieteni și reclame.
În februarie 2016 a apărut funcția de Reacții ce dă posibilitatea folosirii în come ntarii a
cinci emoții predefinite: Iubesc,Haha,Wow,Trist și Furios.
Aplicația Facebook Messenger este un servi ciu de mesagerie dezvoltată în 2008 ca chat
(conversație) și restructurat ca serviu separat de mesagerie în 2010.
Începând cu mart ie 2018 , Facebook are peste 1, 45 miliarde de utilizatori activi zilnic și 2,20
utilizatori activi lunar ( sursa: https://newsroom.fb.com/company -info/ ). La nivel mondial, utilizarea
rețelei este influențată de factori culturali, astfel, este cea mai populară pa gină de internet tip rețea
de socializare din mai multe tări vorbitoarea de limbă engleză (Statele Unite ale Americii, Cana da,
Marea Britanie), dar este utilizată limitat în țări precum Japonia, unde rețelele creat e pe plan intern
sunt favorizate.

Pe piețele regionale de pe Internet, Facebook are cea mai ridicată inserție în America de Nord
(69%) Oritentul -Mijlociu – Africa (67%), America Latină (58%) Europa (57%) și Asia -Pacific
(17%).
Utilizatorii de internet și în particular cei de social media , sunt o importantă resur să
informațională pentru mediul social, organizații și corporații. Există numeroase rapoarte și statisitici
cu privire la evolulția acestor piețe de servicii

We Are Social și Hootsuite au realizat în 2018 un rap ort global digital, ce oferă date statisitice
cu privire la: utilizatorii de internet, utilizatorii activi de social media și utilizatorii de interent/ social
media de pe dispozitive mobile. Raportul conține date la nivel global, regional și la nivel de ț ară.
Conform datelor culese a reie șit că în prezent sunt peste 4 miliarde de oameni care folosesc
internetul, un sfert de miliard de oameni au devenit utilizatori noi în 2017, Africa înregistrând o
creștere spectaculoasă în acest se ns. Potrivit aceluia și raport F acebook încă domină piața de rețele
sociale.
În România potrivit studiului respectiv, există 10 milioane de utilizatori de Facebook, cu o
distribuție egală pe sexe ( 50% dintre utilizatori se declară femei și 50% se declară bărbați) se
înregist rează o creștere de 6% față de 2017. 89% dintre utilizatori accesează rețeaua de pe un
dispozitiv mobil.

Fig. 1. Analiza utilizării Faceboo k-ului: număr total utilizatori, creștere anuală de
utilizatori, accesare de pe dispozitive mobile și s tructura utilizatorilor pe sexe.
(Sursa: https: //wearesocial.com/blog/2018/01/global -digital -report -2018 ).

Raportul oferă o distribuție a utilizatorilor pe vârstă și sexe (în mii), cei mai mulți utilizat ori
situându -se în grupa de vârs ă 25-34 de ani (1.287.000 de femei și 1.351.000 de bărbați).

Fig. 2 Profilul utilzatorilor de Facebook
(Sursa: https://wearesocial.com/blog/2018/01/global -digital -report -2018 )
Această popularitate masivă , a condus la o acoperire media proeminentă a companie i,
incluzând o analiză semnificativă asupra vieții private și a efectelor psihologice pe care le are asupra
utilizatorilor. Compania se confruntă, în ultimii ani cu presiuni intense pentru a contracara: știrile
false, discusuril e pline de ură, reprezentările violent e care abundă în spațiul Facebook.
Începând cu 21 ianuarie 2015, algorimul Facebook este programat să filtreze orice conținut
fals sau înșelător, cum ar fi farsele, știrile false, și va fi susținut de utilizatorii care selectează opțiunea
de a semnala o postare ca știri intenți onat false sau înșeleătoare .
Facebook a influențat viața socială și activitatea oamenilor în diferite moduri, permite
oamenilor să râmână în peramnență în contact cu prietenii, rudele și alte persoane cunoscute oriunde
s-ar afla atâta timp cât există a cces la internet. Permite reunirea cu membrii familiei și prietenii
pierduți, să facă schim b de idei, să reunească persoane cu interese și convingeri comune prin grupuri
deschise, închise și p rivate precum și alte pagini. M odul de comunicare s -a schimbat, Facebook
permite utilizatorilor să răs pândească sau să împărtășească informații cu alți utilizatori în timp real.
Facebook a avut un impact atât de mare datorită modului cum este structurat, deoarce prin
bogăția de informații oferite , a reușit să creeze o atmosferă de vecinătate specifică orășelelor mici.
Studiile au arătat că utilizarea rețelei Facebook are efecte negative asupra stimei de sine prin
declanșarea sentimentelor de invidie cauzate de pozele postate care ilustrează prieteni și familii

ferici te, frumusețe fizică și în special fotografii din vancaț e care crează resentimente. Aceste
sentimente îi fac pe anumiți oameni să se simtă singuri și nesatisfăcuți de propria viață.
În aprilie 2016, Mark Zuckerberg într -o conferință de presă a dezvăluit un plan de dezvoltare
pe următorii 10 ani ani , care vi zează utilizarea inteligenței artificiale, creșt erea conectivității la nivel
mondial și augemntarea realității virtuale. Tot în 2016, Facebook a anuțat utili zarea, inteligenței
artificiale – Deep Text care prelucrează limbajul natural ș i va învăța să se folosească de intenția
utilizatorului și a contextului în 20 de limbi.
În mai 2018 , la conferința anuală din California , Facebook a anunțat că va crea propriu l
serviciu de întâlniri ( dating service) .
În martie 2018, aver tizorii de integritate au dezvăluit că informațiile personale de la peste 87
de milioane de utilizatori Facebook au fost vândute către Cambridge Analytica, o companie de analiză
politică a datelor care a lucrat pentru campania prezid ențială a lui Donald Trump. Deși inițial a
încercat să minimizeze impactul scurgerii de informații personale, Mark Zuckererg a fost investigat
de Comisia Federală de Comerț a Statelor Unite, ceea ce a cauz at o scădere de 5 procente a acțiunilor
la bursă.

1.3.2 Studii despre rețeaua de socializare Facebook și autoprezentare

Cum s -a ajuns ca Facebook -ul să aibă o asemenea amploare? Ce îi determină pe oameni să
folosească rețelele de socializare și în particular Facebook -ul? Cât de diferit se prezintă indivizii
online față de cum sunt în realitate ? Există anumite trăsă turi de personalitate care îi predispun pe
oameni să fie mai implicați pe rețelele sociale ?
Iată doar câteva întrebări pe care și le -au pus psihologii și care au stat la baza mai multor
studii, în încercarea de a -și explica fenomenul social media. Unul dintre acestea a încercat să explice
motivaț ia utilizatorilor de Facebook. Cercetarea a fost realizată de Nadkarni și Hofmann (2011),
care au constatat că dorința de a utiliza rețelele sociale, este determinată în primul rând de două
nevoi umane de bază: nevoia de a aparține și nevoia de auto prezentare. Acestea pot acționa
independent și sunt influențate de o serie de alți factori: cultura, variabilele socio -demografice și
trăsăturile de personalitate, cum ar fi introversiunea, extraversiunea, timiditatea, narcisismul,
neuroticismul, stima de sine și valoarea de sine.

Utz, Tanis și Vermeulen (2012) au aprecia t incos istente , studiile care cercetau predictorii
utilizării site -urilor de rețele sociale, axate în principal pe trăsăturile de personalite te- Big Fi ve,
narcisism și stimă de sine. Au considerat nevoia de popularitate a fi un predictor ma i bun, deoarece,
rețelele de s ocializare sunt locații ideale pentru persoanele cu nevoie de popularitate înaltă. Pentru
aceasta au efectuat doua studii paralele. Stud iul 1, a testat nevoia de popularitate, stima de sine, nevoia
de apartenență, sentimentul de îndreptățire și vanitatea ca predictori pentru o serie de comportamente
observate în ca drul rețelelor de socializare. Studiul 2 , a înlocuit sentimentul de îndreptă țire și
vanitatea cu narcisismul și a adăugat , trăsăturile de personalitate a nalizate cu inventarul Big Five .
Comportamente le evaluate în cadrul rețelelo r de socializare au fost: îngrijirea, autoprezentare a
strategică, îmbunătățirea profilului, dezvăluirea sentimentelor , utilizarea de rutină a rețele i de
socializare și numărul de prieteni. Rezultatele au arătat că nevoia de popularitate a fost cel mai
puternic și cel mai consistent predictor al comportamente lor analizate specifice rețelelor de
socializare.
Un alt studiu menționează m aterialism ul ca fiind un motiv pentru utilizarea Facebook –
ului, așa cum per soanele narcisiste folosesc rețeaua de comunicare pentru auto -glorificare și cele cu
stima de sine scazută pentru interacțiu nea cu ceilalți și pentru a se simți mai bine, materi aliștii o
folosesc pentru a dobândi și a promova posesiunile. Într -un mod mai general de interpretare, putem
sublinia faptul că Facebook -ul este o metodă de autoreglare și de satisfacere a unor nevoi dependente
de an umite trăsături de personlitate (Ozimek, Baer, Förster, 2017) .
Traci Ryan si Sophia Xenos (2011) au dorit să ce rceteze impac tul pe care îl area Facebook –
ul asu pra sociabilității. Eșantionul a constat din 1 .324 de utilizatori de i nternet (1.158 utilizatori
Facebook și 166 non -utilizatori Facebook) cu vârste cuprinse între 18 și 44 ani. Cercetarea s -a făcut
online cuprinzând ches tionarele : Inventarul de personalitate Big Five, Inventarul de personalitate
narcisică, Scala de timiditate Cheek ș i Buss revizuită , Scala pentru Adulți a s ingurătății sociale și
emoționale și un chestionar de utilizare a Facebook -ului. Rezultatele au ar ătat că utilizatorii de
Face book tind să fie mai extravertiți și narcisiști, dar mai puțin conștiincioși și singuratici social,
decât non -utilizatorii. În plus, frecvența de utilizare a Facebook -ului și preferințele pentru
caracteristicile specifice folos ite s-a dovedit de asemenea că variază ca urmare a unor caracteristici,
cum ar fi neuroticism, singurătate, timiditate și narcisi sm.
Oamenii au fost întotdeauna preocupați de imaginea lor socială și au fost implicați în
prezentarea strategică , dar creșterea rețelelor de socializare a avut o influență majoră asupra acestor

eforturi sociale. Când oamenii aleg să se prezinte online, ei folosesc strategii și fac alegeri care
influențează preferințele și respectul pe care le primesc de la ceilalți.
Seidman (2013) a analizat relația înt re dimen siuni ale personalității, investigate cu
chestionarul Big Five și îndeplinirea nevoilor de apartenență și auto prezentare prin utilizarea
Facebook -ului, pe un eșantion for mat din 184 studenți (51 de bărbați și 1 33 de femei).
În studiul său autoarea a presu pus că extraversiunea se va aso cia pozitiv cu comunicarea
deoarce aceasta este legată de autoprezentarea strategică, fiind asociată cu conștiința de sine publică
(Trapnell & Campbell, 1999) și de auto -monito rizare (John, Cheek & Klohnen, 1996). Cercetările
efect uate până la momentul studiului cu privire la relația dintre Facebook, auto -dezvăluire ș i
extraversie a fost neconcludente. Bibby (2008) a constatat că extraversiunea a fost asociată cu o mai
mare auto-dezvăluire pe Facebook, în timp ce Amichai -Hamburger și Vinitzky (2010) a constatat că
extravertii dezvăluie mai puține informații cu caracter personal în profilurile lor. Explicația ar fi că,
deși extra verții schimbă mai des fotografiile de profil și postează fotografii mai des, au mai puține
poze singuri și își actualizează mai rar textul de la profil (Gosling et a l.,2011). Aceste constatări
contradictorii sugerează că pentru a înțelege auto prezentarea extraverților e ste mai bine să luăm în
calcul motivațiile și nu activități le specifice. Extraverții, utilizează aceleași strategii de auto –
prezen tare online și offline. Pe de altă parte, introvertiții se simt mai liberi să-și exprime aspecte
ascunse ale eului on -line (Amichai -Hamburger, Wainapel & Fox, 2 002) la fel ca persoanele cu
anxietate socială (McKenna și colab., 2002), o trăsătură care de altfel corelează pozitiv cu introversia
(Trapnell & Campbell, 1999).
Seidman a presupus că agreabilitatea va corela pozitiv cu căutarea de informaț ii, căutare a
acceptării și con ectare a, deoarce, pe rsoane le agreabile sunt populare pe Facebook, au un număr mare
de prieteni on line (Asendorpf & Wilpers, 1998; Wh ite și colab., 2004), sunt orientați către alte
persoane, utilizarea Facebook -ul fiind o modali tate de a îndeplini nevoia de aparteneță. Persoanele
agreabile prezintă o versiune mai consistentă și autentică a sinelui (Leary & Allen, 2011) și au un
control mai mare a supra percepției autoprezentării proprii o nline (Sun & Wu, 2011). Facebook -ul
este folosit pentru a prezenta trăsături reale . Amichai -Hamburger și a Vinitzky (2010) au constatat
că femeile cu scoruri mai la agreabilitate au postat mai multe fotografii.
Deschiderea este corelată de autoare cu comunicarea și căutarea de informații. Facebook -ul
este văzut ca fiind un mijloc de menținere a conexiunilor . S-a constatat că persoanele cu scoruri
ridicate la deschidere au raportat mai multe postări pe paginile de Facebook ale altora (Ross și col ab.,

2009 ) și au completat interacțiunile din viața reală, prin utilizarea Facebook -ului pentru a afla despre
alții și planul lor de activitate (Carpenter, Green & La Flam, 2011). Autoprezentările online ale
indivizilor cu scoruri ridicate la deschidere au un caracter pronunțat auto -revelator. Aceste persoane
sunt mai susceptibile de a creea și de a posta pe un blog personal (Guadagno, Okdie & Eno, 2008) și
să dezvăluie informații personale în profilurile lor Facebook (Amichai -Hamburger & Vinitzky,
2010).
Autoarea a considerat că neuroticismul se va asocia pozit iv cu comun icarea, căutarea de
informații și de acceptare, asta deoarece, persoanele nevroti ce sunt mai puțin satisfăcut e de partenerii
romantici și mai sensibile la respingere ( Malone și colab., 2012) și, astfel, aceștia pot compensa lipsa
resimțită în viața reală, prin acceptarea ș i contactul social virtual. Cercetările sugerează că persoanele
nevrotice s unt preocupate de aspectul auto prezentarii. Nevroza este corelată cu anxietatea socială și
conștiința de sine publică (Trapnell & Campbell, 1999) . Persoanele nevrotice tind să aibă mari
discrepanțe între sinele real și ideal (Watson & Watts, 2001) și se prezintă într -un mod care diferă de
propria lor percepție (Leary & Allen, 2011), rezultând că acestea pot prezenta un sine idealizat on –
line. Nevro za este corelată atât cu anxietatea socială cât și cu auto -prezentarea aspectelor ascunse on –
line (McKenna și colab., 2002). Stima de sine scăzută este deasemenea asociată cu tendința de a
vedea Facebook -ul ca un loc sigur pentru auto -exprimare (Forest & W ood,2012). Astfel, este de
așteptat ca, în concordanță cu constatările lui Amichai -Hamburger și a colaboratorilor săi (2002),
persoanele nevrotice să folosească Facebook -ul pentru a auto prezenta aspecte ascunse.
Conștiinciozitatea , a presupus autoarea, va corela negativ cu comunicarea și căutarea de
informaț ii și acceptarea. Aceat a este corelată pozitiv cu calitatea și cantitatea relațiilor interpersonale
(Asendor pf & Wilpers, 1998), indivizii conștiincioși folosesc Facebook -ul pentru a căuta și a menține
legături sociale. Totuși , conștiinciozitatea este a sociat ă negativ cu utilizarea rețelelor sociale online
(Ryan & Xe nos, 2011 ), ceea ce înseamnă că indivizii conștiincioși sunt precauți online, și pot alege
mediul off -line pentru a -și satisface nevoile de apartenență. Conștiinciozitatea pare să fie legată de
precauție și de autoprezentare autentică. Leary și Allen (2011) au descoperit că participanții c u scoruri
ridicate la conștiinciozitate s -au prezentat în conformitat e cu normele de grup, congruent cu au to-
percepțiile. Moore și McElroy (2012) au sprijinit ideea că indivizii conștiincioși se prezintă cu
prudență online și au constatat că conștiinciozitatea a fost aso ciată cu o mai mare rata a regretul ui în
privința postarilor pe Facebook considerate a fi n epotrivite .

Rezultatele studiului au evidențiat că, s corurile ridicate la agreabilitate și neuroticism au fost
predictorii cei mai buni pentru nevoia de apartenență și motiv ația de a utiliza Facebook -ul.
Extraversia a corelat cu folosirea mai frecventă a rețelei pentru a comunica cu altii. Auto prezentarea
și motivația pentru a folosi Facebook -ul, au fost cel mai bine prezise de către conșt iinciozitate scăzută
și neutoricism înalt.
Rezultatele suger ează că indivizii conștincioși sunt prudenți în prezentarea lor online.
Neuroticismul, agreabilitatea și extraversiunea au fost pozitiv asociate cu tendința de a -si exprima
sinele real. Neuroticismul a fost pozitiv asociat cu exprimarea sinelui ideal și a unor aspecte ascunse
ale eu -lui.
Strano (2008 ) a realizat un studiu calitativ cu privire la autoprezentare , vizând alegerile pe
care oamenii le fac cu privire la imaginile de profil pe Facebook. Rezultatele demonstrează că femeile
tind să își schimbe imaginea de profil mai des și să accentueze pri etenia în imaginile pe care le aleg
să le afișeze. Deși atât bărbații, cât și femeile au șanse egale să afișeze imagini ce prezintă relații de
familie și romantice, interpretările unor astfel de imagini pot varia în funcție de sex. În plus, fiind
printre p rimele cercetări cu privire la Facebook , care includea utilizatorii cu vârsta peste 22 de ani,
acest studiu oferă date comparative , care demonstrează că utilizatorii mai în vârstă sunt mai puțin
susceptibili să -și schimbe imagini le de profil frecvent.
Bareket-Bojmel și colaboratorii (2016) au analizat corelații între: motiv ele pentru auto –
prezentare, comportam entul online pe Facebook și feedback analizat prin răspunsurile membrilor
rețelei sociale ("like", comentarii). O sută cincizeci și șase de studenți (37 de bărbați, 119 de femei,
vârstă medie = 24,5) au raportat ultimele trei actualizări ale statusului Facebook (468 actualizări de
statu s în ansamblu). A utorii studiului au constatat că obiectivele de performanță prevăd : creșterea
nivelului de motivați e, de a se simți bine cu privre la propria persoană pe Facebook și creșterea
nivelului de feedback socia l – "like – uri" și comentarii primite de la alți utilizatori . Obiectivele legate
de învățare , nu prezic niveluri crescute de auto -deprecie re (postări ce au conținut negativ despre sine),
dar cei care aleg să se deprecieze primesc, de asemenea, un număr crescut de " like -uri" și comentarii
de la prietenii lor din rețea.
Un alt studiu si -a propus să identi fice diferențele de gen în auto prezentare pe Facebo ok prin
evaluarea fotografiilor de profil și a coperților . Studiul a reliefat faptul că , fotografiile bărbațiilor
au accentuat statutul (folosind obiecte sau îmbrăcăminte formală) și asumarea de riscuri , în timp ce
fotografiile femelelor au accentuat relațiile familiale și expresi a emoțională (contactul vizual,

intensitatea zâmbetului și lipsa ochelarilor de soare). Cu toate acestea, fotografiile de pe copertă nu
au arătat majoritatea acestor diferențe de gen, probabil deoarece acestea serve sc doar c a un supliment
al autoprezentării din fotografiile de profil. (Tifferet,Vilnai -Yavetz,2014).
Pornsakulvanich (2018) a examinat influența auto -monitorizării și a numărului de utilizări
Facebook asupra dependenței de Facebook, precum și a asocierilor dint re auto -monitorizare,
dependența de Facebook, utilizarea Facebook -ului și sprijinul social , pe un eșantion de 257 de
studenți , utilizatori ai rețelei. S -a constatat că persoan ele care au înregistrat cote înalte la auto –
monitorizare aveau mai multe șanse s ă fie dependente de Facebook decat cele cu cote scăzute. În
plus, numărul de prieteni și activitățile întreprinse pe Facebo ok au fost predictori majori cu privire
la timpul petrecut în rețea, pentru persoanele cu cote înalte la auto -monitorizare. Cotel e mici la
auto-monitorizare au corelat cu numărul de prieteni și supor tul social .
Feldman și colaboratorii (2002) s-au axat pe anumite tehnici utilizate în auto -prezent are,
cum ar fi minciuna. Atunci când vor să fie plăcuți sau să pară mai compenteți indivizii tind să
mintă mai mult în auto -prezentare. Studiul a concluzionat că, c onținutul minciunilor variaz ă în
funcție de scopul ur mărit. Persoanele care doresc să pară competente, mint mai mult cu privire la :
propria persoană, realizări și rezultate obținute, pe când persoanele care vor să fie plăcute, exagerează
mai mult și mint cu privire la sentimente .
Shafie și colaboratorii (2012 ) au realizat un s tudiu pe un eșantion cu 185 de studenți ( 120
de femei și 65 de bărbați), analizând identitatea online și impresia vizuală a profilurilor de Facebook,
invest igând pozele de profil, limba de interfață și textul folosit în prezentare. Studiul sugereză că
identitatea online și impresia vizuală sunt r econstituite, bazate pe valorile asociate percepți ei
colegilor, conexiunii sociale și popularității. Studenții includ imagini și informații care reprezintă
identitat ea lor reală și sinele ideal în constituirea identității lor on -line. Utilizatorii de sex masculin
se simt mai confortabil decât utilizatori de sex feminin în a folosi propriul nume și propriile fotografii.
Gosling și colaboratorii (2011 ), au analizat cum se ref lectă personalitatea utilizatorilor în
cadrul rețelelor de socializare online. Cer cetările întreprinse au arătat că extraversia a pr ezis frecvența
utilizării Facebook -ului dar și implicarea printr -un număr ridicat de ac tivități, asemeni contextelor
offline, indivizii extraver tiți caută implicare socială virtuală maniferstată prin listele de prieteni și
postarea de imagini, ei nu doresc să scape sau să compenseze pentru modul de m anifestare offline ci
par că ex tind acest mod de manifestare și în mediul online. În medi ul online, persoanele extravertite
postează mai puține selfie -uri și își actualizează mai rar textul de la profil.

Relația indirectă dintre utilizarea Facebook -ului și percepția de sine prin comparație socială
negativă a fost atenuată în rândul persoanelor mai fericite. Prin urmare, utilizarea r ețelelor de
socializare online a fost corelat ă negativ cu percepția de sine prin c omparație socială negativă, în
special î n rândul persoanelor nefericite (de Vri es, Kühne , 2015) .
Un studiu efectuat în 2010, (N=133) a conc luzionat că rețelele sociale online, ar putea fi un
mediu eficient pe ntru exprimarea și comunicarea personalității reale, și nu a unui self idealizat, ceea
ce ar putea explica popularita tea acestora. Utilizând inventarul Big Five de investigare a personalităț ii
a reieșit că, prezentarea on line este mai acurată pentru persoanele cu cote mari la extravers ie și
deschidere și mai puțin acurată pentru persoanele cu cote mari la neutroticism (Back și col ab., 2010) .
Muscanell și Guadagno (2012) au efectuat un studiu pentru a examina influența genului și a
personalității asupra utilizarii site -urilor de sociali zare online ( Faceboo k și My Space). Eșantionul
a fost de 238 de participanți, ca instrument s -a folosit chestionarul Big Five. Rezultatele au arătat că,
bărbații utilizează site -urile de rețele sociale pentru a forma noi relații, în timp ce femeile le utilizează
pentru întreținerea relațiilor existente. Femeile cu un nivel scăzut de agreabilitate folosesc serviciul
de mesagerie instantanee ale site -urilor mai des decât femeile cu cote ridicate, iar bărbații cu cote
scăzute la deschidere se joacă mai de s pe site -urile de socializare, comparativ cu cei cu cote ridicate.
În general, aceste rezultate indică importanța examinării diferențelor individuale în comportamentul
online.
Baiyun Chen si Justin Marcus (2012) au făcut o cerce tare pe un eșantion de stu denți,
examinând dacă modul de divulgare a l informaților în cadrul rețelelor de socializare online diferă , în
funcție de factori de personalitate și factorii cu lturali înplicați în perceperea imaginii de sine (selful
este definit independet sau interdepend ent de alte persoane). Studiul a arătat că, indivizii dezvăluie
diferit informații în mediul virtual comparativ cu interacțiunea „față în față”, acest comportament este
influențat atât de factori cultur ali cât și de factori de perso nalitate. Studiul a arătat că persoanele
extravertite tind să fie mai oneste în mediul online, comparativ cu cei ce înregistrează scoruri mai
mici la aceas ta dimensiune a personalității.

CAPITOLUL
2. Metodologia de cercetare

Scopul cercetării

Scopul cercetări i este studiul asocierii dintre autoprezentare și trăsăturile de personalitate
accentuată la utilizatorii rețelei de socializare Facebook.

Obiectivele cercetării

Lucrarea de față are ca obiective:
✓ Studiul asocierii dintre vârstele și abilitatea de mode lare a comportametnului în funcție de mediu și
context (autoprezentarea) ale utilizatori lor rețelei de socializare Facebook .
✓ Analiza asocierii di ntre trăsăturile de personalitate accentuată și abilitatea de modelare a
comportametnului în funcție de mediu ș i context (autoprezentar ea) ale utilizatori lor rețelei de
socializare Facebook.
✓ Studiul diferențelor între utilizatorii rețelei de socializare Facebook în funcție de sexe, în ce privește
autoprezentarea.

Ipotezele cercetării

În vederea atingerii acestor obiective, au fost avansate următoarele ipoteze:
Ipoteza 1. Există o corelație semnificativă statistic între vârsta utilizatori lor rețelei de
socializare Facebook și autoprezentarea acestora .
Ipoteza 2 . Există o corelație semnificativă statistic între autoprezentarea și trăsături le de
personalitate accentuată ale utilizatori lor rețelei de socializare Facebook .
Ipoteza 3 . Există diferențe semnificative statistic în ce privește autoprezentare a utilizatori lor
rețelei de socializare Facebook , în funcție de sexe.

Populația/eșantionul

Cercetarea este de tip non -experiment, și a fost realizată în luna mai 2018, în Timișoara.
Completarea chestionarelor s -a efectuat on -line prin intermediul platformei Facebook, nefiind
condiționată de localitatea de reș edință a utilizatorilor.
Participarea la studiu este neprobabilistică , făcându -se pe bază de voluntariat . S-au stabilit
două criterii de selecție, și anume ca participanții la studiu să dețină un cont Facebook și să aibă vârsta
mai mare de 18 ani.
Eșantionul a fost format din 151 de persoane dintre care 43 de bărbați și 108 de femei .

Fig. 4. Re prezentare pe sexe a eșantionului

Vârsta subiecților a fost între 18 și 72 de ani, media de vârsta fiind de 34,92 de ani.

Fig. 5 Comparație între mediile de vâst ă ale eșantionului.
Chestionarul a cules date și cu privire la nivelul de studii ale respondenților, astfel că, 13
dintre subiecți au studii liceale, 47 au studii universitare și 91 au studii postuniversitare. Bărbați Femei
29 30 31 32 33 34 35 36 37Media de vârsta a eșantionuluiMedia de vârstă a bărbaților din
eșantionMedia de vârstă a femeilor din
eșantion

Variabile

Variabile independente
✓ Sexul
✓ Vârsta
Variabile dependente :

✓ Autoprezentarea: abilitatea de modelare a comportame ntului în funcție de mediu și context (R.D.
Lennox și R.N. Wolfe) .
✓ Trăsăturile de personalite accentuată: personalitatea demonstrativă, personalitatea hiperexactă,
personalitatea hiperperseverentă, personalitatea nestăpânită, personalitatea hipertimică,
personalitatea distimică, personalitatea ciclotimică, personalitatea exaltată, personalitatea anxioasă și
personalitatea emotivă.

Instrumentele cercetării

2.6.1 Scala de autoprezentare (Chestionarul AC01)

A fost realizat de R.D. Lennox, R.N. Wolfe (1984) .
S-a constatat că în orice situație socială oamenii au tendința de a se comporta potrivit oricărei
situații (Michener, Delamater, Schwartz, 1986, apud Lennox și Wolfe, 1984).
Autoprezentarea face trimitere la abilitatea unei persoane de a -și modela compor tamentul
luând în considerare mediul extern și contextul în care se situează. Conceptul vizează trei tendințe
distincte majore, și anume:
– dorința de a se situa în centru l atenției;
– sensibilitatea la reacțiile celorlalți;
– abilitatea de a -și modif ica comportamentul pentru a le induce celorlalți reacții pozitive asupra
propriei persoane.

Chestionarul este alcătuit din 13 itemi, fiecare dintre aceștia au șase varinate de răspuns,
anume: “Întotdeauna adevărat ”, “În general adevărat”, “Oarecum adevă rat” ,“ Oarecum fals” ,“În
general fals ” și “Întotdeauna fals” .

Calcularea scorurilor se face adunând notele obținute la fiecare răspuns, ele fiind puncrate
astfel: 5-Întotdeauna adevărat , 4-În general adevărat, 3 – Oarecum adevărat, 2 – Oarecum fals, 1 – În
general fals, 0 – Întotdeauna fals. Excepție sunt itemii 9 și 12 unde notarea se inversează.
Este obligatoriu să se răspundă la toți itemii, nu există limită de timp.
Interpretarea sc orurilor se face în funcție de încadrarea în una dintre cele trei grupe:

• 0- 22 : cotă scăzută
• 23-44: cotă medie
• 45-65 : cotă ridicată

Persoanele care obțin cote ridicate la autoprezentare:
– sunt acelea care încearcă să identifice în mediu indicii după care să își orienteze
comp ortamentul și să știe ce să autodezvăluie despre ei în fața celorlalți.
– au adaptabilitate comportamentală ridicată, sensibilitate ridicată la factorii externi, se pot
comporta diferit în situații diferite, pot prezenta m ari contradicții între persoana publică și eul intim.
– se încadrează în categoria persoanelor care își modifică comportamentul în funcție de
circumstanțe și sunt sensibili în ceea ce privește credințele celorlalți cu privire la persoana lor.

Persoanele care obțin cote scăzute la testul de autoprezentare:
– își folosesc propriile valori și motivații pentru a -și ghida comportamentul.
– au tendința de a -și exprima adevăratele dispoziții și atitudini în toate situațiile, indiferent de
context, în concluzie există o mare concordanță între ceea ce sunt ei la nivel privat și ceea ce manifestă
la nivel public .
– fac parte din categoria persoanelor care manifestă același comportament indiferent de
situație sau context.

2.6.2 Chestionar P.A. (personalități accentuate)

Chestionarul este elaborat de către D r.H.Schmieschek conform cu conceptul de personalitate
accentuată al Dr. K .Leonhard, fiind tradus și adaptat în limba română de I.M.Nestor (1975) . Este
alcătuit din 88 de întrebări , prezentate amestecat , care alcătuiesc 10 grupe de trăsături accentuate :

I.demonstrativitatea (12 întrebări);
II.hiperexactitatea (12 întrebări);
III.hiperperseverența (12 întrebări);
IV.nestăpânirea (8 întrebări);
V.hipertimia (8 întrebări);
VI.distimia (8 întrebări);
VII.ciclotimia (8 întrebări);
VIII. exaltarea (8 întrebări);
IX.anxietatea (8 întrebări),
X.emotivitatea (8 întrebări).

Chestionarul se aplică individual sau colectiv. Se răspunde prin "da" sau "nu", în funcție de
raportarea întrebării la persona litatea subiectului investigat.
Corecția :
• însemnarea răspunsurilor "nu" semnificative oferite de subiect. Sunt semnificative
următoarele răspunsuri "nu": 5, 12, 25, 31, 36, 46, 51, 53, 59, 65;
• însemnarea tuturor celorlalte răspunsuri "da" ale subiectului, mai puțin cele din dreptul
răspunsurilor "nu" semnificative;
• consemnarea (prin linii), în tabelul cu 10 șiruri (I -X) a numărului de răspunsuri semnificativ
oferit de subiect;
• calcularea notei ponderate pentru fiecare grupă de trăsături accentuate ( înmulțind numărul
de răspunsuri semnificative subliniate la fiecare grupă cu coeficientul corespunzăto r, stabiliți încât să
se obțină la fiecare grupă aceiași cotă maximă ).
Coeficienții sunt :
• 2 pentru I, II, III

• 3 pentru IV, V, VI, VII, IX, X
• 6 pentru VIII
Interpretare :
Se raportează la etalon fiecare scor ponderat și se stabilește nivelul simptomatic (în %),
putându -se compara diferitele grupe de trăsături accentuate. Se poate vorbi de accentuarea propriu –
zisă când numărul de răspunsuri semnificativ e din grupa respectiv ă trece de jumătate. (50%).

Caracte risticile principale ale personalități lor accentuate :

I. Personalitatea demonstrativă : este caracterizată printr -o mare capacitate de refulare,
înclinație spre minciună, dorință marcantă de a se impune, de a atrage atenția celor din jur, intoleranță
la frustrare, egoism, tendință de autocompătimire, pripeală în decizii. În cazul în care persoana
prezintă o adaptare adecvată, această trăsătură accentuată poate fi evaluată pozitiv, mai les când
manifestă unele talente artistice;
II. Personalitatea hiperexactă: este caracterizată prin conștiinciozitate, meticulozitate,
seriozitate, exactitate, muncă ordonată, lipsă de sociabilitate, formalism în plan comportamental și
relațional. Sub masca modestie i sau a autodeprecierii se poate ascunde un orgoliu exagerat susținut
de tendințe spre perfecționism. Prezintă dificultăți în luarea deciziilor;
III. Personalitatea hiperperseverentă: este caracterizată prin susceptibilitate, tendința de a
se simți ușor jignită, dorința de prestigiu personal, exacerbarea sentimentului de dreptate,
neîncrederea față de ceilalți. Aspectele pozitive ale evoluției se concretizează în ambiție și mobilizare
pentru atingerea scopului propus;
IV. Personalitatea nestăpânită: este caracterizată prin predominarea impulsurilor asupra
considerațiilor raționale, nu respectă normele morale, acte antisociale, fără premeditare datorită
impulsivității;
V. Personalitatea hipertimică: se caracterizează prin veselie, nevoia de acțiune, logor ee,
digresiu ni în gândire putând ajunge la fuga de idei . Pozitivism, subestimează necazurile vieții, este
mereu în acțiune și are toate șansele de reușită. Aspectul negativ se referă la dificultatea de realizare
a acțiunilor, atunci când trăsătura este p rea accentuată sau se combină cu iritabilitatea;
VI. Personalitatea distimică: este caracterizată prin severitate, investirea puternică în
evenimente triste ale vieții, nevoie scăzută de acțiune, ritm al gândirii mai scăzut, participare scăzută

la viața grupului. Aceste persoane sunt altruiste, sobre, posedă un sistem etic riguros, reprezentând
latura pozitivă a personalității lor;
VII. Personalitatea ciclotimă : presupune alternarea stărilor timice cu cele distimice,
manifestându -se predominant depresiv sau euforic. Afectele capătă o intensitate și o coloratură
specifică hipertimiei sau distimiei, cu răsunet atât în planul gândirii, cât și în cel al comportamentului;
VIII. Personalitatea exaltată: este caracterizată prin reacții excesiv de intense față d e diferite
evenimente, manifestând entuziasm sau disperare; altruism. Pe plan profesional se pot canaliza spre
domenii artistice, religioase, filosofice, sportive;
IX. Personalitatea anxioasă : se manifestă din copilărie, frica modelând comportamentul
copilului, iar în perioada adultă se manifestă prin timiditate, neexpunerea punctului de vedere. Pot să
apară atitudini de supracompensare, care sugerează siguranța de sine sau chiar aroganța;
X. Personalitatea emotivă: reunește reacții de mare sensibilitate și profunzime în sfera
sentimentelor. Acest sentimentalism diferă de cel al exaltaților prin absența dozei de exagerare;
prezintă o mimică foarte expresivă, fiind modul lor predominant de comunicare.

Procedura de lucru

Aplica rea chestionarelor s -a făcut on line, prin crearea unui formular î n Google Drive.
Forumularul prezenta la început: sco pul cercetării , denumirea chestionarelor care vor fi completate,
cele două condiții pent ru completarea chestionarului ( condiția de a deține un cont de Facebook și
condiția de a avea vârsta peste 18 ani) ș i precizări cu privire la confidențialitatea datelor și scopul
utilizării acestora.
Forumularul a fost structurat ulterior în trei părți:
Prima parte conți nea date personale, utilziatori i fiind nevoiți să com pleteze date socio –
demografice.
A doua secțiune a conținut Scala de Autoprezentare (Chestionar ul AC01) format din 13 itemi,
subiecții fiind instruiți să bifeze una dintre cele șase varinate de răspuns: “Întotdeauna adevărat ”, “În
general adevărat”, “Oar ecum adevărat” ,“ Oarecum fals” ,“În general fals ” și “Întotdeauna fals” .
A treia secțiune a formularului a prezentat Chestioarul P.A. (personalități accentuate) unde
subiecții aveau posibilitatea de a bifa da sau nu, la fiecare dintre cei 88 de itemi ai chestionarului,
conform preferinței pe care o aveau.

Nu a existat o limită de timp pentru completarea formularului, s -a răspuns integral la toate
întrebările de către toți subiecții, deoarce s -a setat Formularul Goo gle să nu poată fi trimis dacă există
câmpuri unde subiecții nu au oferit un răspuns.
Eșantionul final, a fost format din 151 de subiecți femei și bărbați.

CAPITOLUL
3. Prelucrarea și interpretarea rezultatelor

În vederea verificării ipotezelor de cercetare s -a recurs la prelucrarea datelor statistice brute
cu ajutorul programului : IBM SPSS Statistics.20 .
Rezultatele prelucrării statistice sunt redate în tabelele de mai jos, prezentate în cad rul fiecărei
ipoteze analizate.
Pentru verificar ea Ipotez ei 1 care afirmă că : Există o corelație semnificativă statistic între
vârsta utilizatorilor rețelei de socializare Faceb ook și autoprezentarea acestora , s-a utilizat ca și
procedeu statistic calculul coeficientului de corelație r Bravais -Pearson.
Coeficientul de corelație r Bravais -Pearson este un procedeu statistic parametric, fiind utilizat
deoarce variabilele din ipoteză sunt definite pe scală de interval. „ Corelația este o metodă statistică
utilizată pentru a determina relațiile dintre două sau mai multe variabile. Coeficientul de corelație
este o valoare cantitativă ce descrie relația dintre două sau mai multe variabile. El variază între ( -1 și
+ 1) unde valorile extreme presupun o relație perfectă între variabile, în timp ce 0 înseamnă o lipsă
totală de relație liniară .” (Sava, 2000).
În analiza statistică a datelor vom utiliza tehnici statistice parametrice de start în descrierea
eșantionului: media și abaterea standard. Media (m) reprezintă un indicator al tendinței centrale și
oferă o valoare reprezentativă care caracterizează eșantionul.
Totodată, suntem interesați și de omogenitatea grupelor de subiecți. De aceea, calculăm
abaterea standard (S) care arată gradul de îm prăștiere a datelor individuale în jurul mediei fiecărei
grupe. Știm că o valoare mică a abaterii standard înseamnă o împăștiere mică, adică faptul că există
puține valori individuale care apar cu frecvențe mari. În acest caz eșant ionul este omogen (Sava,
2000).
Tabelul 1. Prezentarea indicilor de start ai variabilelor v ârstă și autoprezentare

Variabile Min Max Media Abatere
stand.
Vârstă 18 72 34,92 9,94

Autoprezentare
28
58
43,36
6,88

Tabelul 1 ne oferă câteva inf ormații importante, observăm că media de vârstă a respondenților
este de 34, 92 de ani, iar media la variabil a autoprezentare se incadrează foarte apro ape de limita
maximă a întervalului 22 -44 care cuprinde cotele medii. De asemen ea, valoare minimă la
autopreznetare de 28 de puncte se încadrează în intervalul valorilor medii. Abaterea standard este
mare deci eșantionul nu este unul omogen.

Tabelul 2. Prezentarea coeficientului de corelație r Bravais -Pearson pentru asocierea dintre
vârstă și autoprezentare.
Variabile Auto prezentare
Vârstă
r -0,043
p 0,603
N 151

În urma verificării ipotezei cu ajutorul procedeului statistic parametric de calcul al
coeficientului de corelație r Bravais -Pearson, s -a obținut o corelație negativă între vârstă și
autopreznetare r (149) = – 0,043 , la un prag de semnificație statistică p > 0,001 (p=0,603). Deci,
există o asociere negativă dar care nu este semnificat ivă statistic.
Consider că, faptul că eșantionul a fost format din persoane adulte, media de vâ rstă fiind de
34,92 ani, a fost un factor important, deoarce comportamentul persoanelor care se situează în acest
interval este foarte variat. Cred că ar fi interesant într -o cercetare ulterioară să se coreleze și cu
variabila status marital, cu faptul dacă persoanele respecti ve sunt sau nu intr -o relație, deoarce diferă
foarte mult activitatea online a acestor persoane și modul cum se prezintă și căt de interesați sunt să
își modifice comportamentul în funcție de indicii din mediu.
Asoicerea negativă dintre cele două variabile s -ar putea interpreta că, o dată cu înaintarea în
vârstă în mediul online persoanele tind să își folosească propriile valori și motivații pentru a -și ghida
comortamentul, se cunosc mai bine (spre deosebire de a dolescenți) și caută mai puțini indici în mediu
pentru a se ghida.
Ipoteza 1 nu se confirmă .

Pentru verificarea Ipotezei 2 care afirmă că: Există o corelație semnificativă statistic între
autoprezentare și trăsăturile de personalitate accentuată ale utilizatorilor rețelei de socializare
Facebook. , s-a utilizat ca și procedeu statistic calculul coeficientului de corelație r Bravais -Pearson,
un procedeu statistic parametric, deoarece variabilele din ipotez ă sunt definite pe scală de interval
Tabelul 3 . Corelațiile dintre trăsăturilor de personalitate accentuat ă și autoprezentare

*Corela ția este semnificativă pentru p < 0,05 (2 – tailed)
Autoprezentare

Personalitatea demonstrativă Pearson Correlation 0,453**
Sig. (2 -tailed) 0,000
N 151
Personalitatea hiperexactă Pearson Correlation 0,053
Sig. (2 -tailed) 0,520
N 151
Personalitatea hiperperseverentă Pearson Correlation 0,030
Sig. (2 -tailed) 0,718
N 151
Personalitatea nestapanită Pearson Correlation -0,023
Sig. (2 -tailed) 0,779
N 151
Personalitatea hipertimică Pearson Correlation 0,356**
Sig. (2 -tailed) 0,000
N 151
Personalitatea distimică Pearson Correlation -0,225**
Sig. (2 -tailed) 0,005
N 151
Personalitatea ciclotimică Pearson Correlation 0,024
Sig. (2 -tailed) 0,770
N 151
Personalitatea exaltată Pearson Correlation -0,055
Sig. (2 -tailed) 0,504
N 151
Personalitatea anxioasă Pearson Correlation -0,060
Sig. (2 -tailed) 0,466
N 151
Personalitatea emotivă Pearson Correlation 0,101
Sig. (2 -tailed) 0.217

N

151

**Corela ția este semnificativă pentru p < 0,01 (2 – tailed) .
În Tabelul 3. În urma analizării datelor cu ajutorul testului statistic parametric – coeficientul
de corelație Pearson „r” s -au obținut următoarele rezultate:
• Corelație semnificativ statistică pozitivă între scorul ponderat al personalității demonstrative și
autoprezentarea pe Facebook r = 0,453 p < 0.01 (p =0,000 );
• Corelație semnificativ statistică pozitivă între scorul ponderat al personalității hipertimic e și
autoprezentarea pe Facebook r = 0,356, p < 0.01 (p =0,000 );
• Corelație semnificativ statistică nega tivă între scorul ponderat al personalității disitimice
și autoprezentarea Facebook r = -0,225 p < 0.01 (p =0, 005).
Datele obținute dint prelucrarea statistică cu testul de corelație Pearson „r” nu indică
existența unei legături de corelație semnificativă statistic între autoprezentarea pe Facebook și
scorurile ponderate ale personalit ățiilor: hiperexactă, hiperperseverentă, nestă pânită, ciclotimă ,
exalt ată, anxioasă și emotivă.
Corelația pozitivă ridicată dintre personalitatea demonst rativă și autoprezentare poate fi
explicată prin prezența unor puncte comune ale personalității demonstrat ive și ale persoanelor care
înregistrează cote rid icate la autoprezentarea. Perso nalitatea demonstrativă caracterizează persoanele
care au o capacitate anormală de a refula, care mint și manipulează, care vor să atragă atenția celor
din jur. De asemenea, se pot tr anspune în modul de a gâ ndi și simți al altora, le place să se laude și
sunt agreabile. A semeni persoanelor cu cote ridicate la autoprezentare care vor să se afle în centrul
atenției, „demonstrativii” sunt sensibili la reacțiile celorlalți și își modifică comportamentul pentru a
induce celorlalți reacții pozitive . Personalitatea dem onstrativă poate utiliza rețelele sociale pentru a
căuta informații, acceptare, se pot bucura de popularitate pe Facebook, pot avea un număr mare de
prieteni on line (o scenă mai mare).
Corelația prozitivă între personalitatea hipertimică și autoprezentare se poate explica tot
prin existența unor similitudini dintre perso anele hipertimice , care se caracterizează printr -o energie
excesivă și care se exprimă prin v eselie, optimism, nevoie de acțiune și de a vorbi. Din nevoia de
contact și de a aparține unui grup, pentru a își manifesta trăsăturile expuse mai sus, aceste persoane
pe Facebook, sunt atente la modul lor de autoprezentare, și își modifică conduita, pent ru a se adapta
factorilor externi, a induce optimism și reacții pozitive altor persoane.
Corela ția negativă dintre personalitatea di stimică și auto prezentare se poate explica prin
faptul că persoanele distimice au nevoie scăzută de acțiune, participă redus la viața grupului, sunt

persoane severe, serioase cu principii etice solide, dar care se pot simți decontectați de comunitate,
ceea ce ii face să nu mai f ie intere sați de reacția celorlalți și să își modifice comportamentul pentru a
induce reacții pozitive altora .
Pe de altă parte , pot prezenta contradicție înter eul intim și cel public imaginea afișată să fie
o încercare de a ascunde stima de sine scăzută și dispo ziția depresivă fiind percepute ca indezirabile
social.
Westerbeek (2014) a identificat într -un studiu că , persoanele depresive folosec trei stategii
diferite de auto -rezentarea. O strategie de auto-vină, în care persoanele au o imagine negativă a
propriului lor caracter, predomină carcaterisitici negative și două alte stragii unde imagine de si ne
este alcătu ită din caracterisitici negative și pozitive amestecate. O strategie este de auto-relativizare 
în care imaginea de sine este pliabiliă în funcție de si tuația socială și o strategie de auto-respectare 
în care caracterul era mai stabil.
Ipoteza 2 se confirmă parțial.

Pentru verificarea Ipotezei 3 care afirmă că: Există diferențe semnificative statistic în ce
privește autoprezentarea utilizatorilor rețelei de socializare Facebook, în funcție de sexe , s-a utilizat
ca și test statistic parametric calculul testului t (student) pentru compararea mediilor celo r două
eșantioane independente.
Am ales s ă utilizăm acest test statistic parametric deoarece variabila dependentă
autoprezentare a fost măsurată pe scala de interval. În cadrul testării ipotezei, verificăm dacă
diferențele constatate între mediile categoriilor de subiecți se datorează întâmplări i sau influenței
variabile i independente : apartenența sexuală.
Deoarece numărul subiecților din fiecare grupă este mai mare de 30, cele două eș antioan e
respectă legea normal ității și cele două eșantioante sunt independente, am ales să utilizez testul
parametric t. pentru eșantioane independente
Testul parametric t validează sau infirmă ipoteza nulă conform căreia m1 = m2; ipoteza de
lucru este că cele două medii sunt diferite, fără a se preciza sensul (Sava, 2000).
În analiza datelor vom utiliza tehnic i statistice parametrice pentru descrierea eșantionului:
media și abaterea standard. Media (m) reprezintă un indicator al tendinței centrale și oferă o valoare
reprezentativă care caracterizează eșantionul din punctul de vedere al autoprezentarii subiecțil or
investigați.

Totodată, suntem interesați și de omogenitatea grupelor de subiecți. De aceea, se calculează
abaterea standard (S) care arată gradul de împrăștiere a datelor individuale în jurul mediei fiecărei
grupe. Știm că o valoare mică a abaterii stan dard înseamnă o împăștiere mică , adică faptul că există
puține valori individuale care apar cu frecvențe relativ mari . În acest caz eșantionul este omogen
(Sava, 2000).
Tabelul 4 . Prezentarea rezulta telor autoprezentării pentru cele două eșantioane: bărba ți și
femei

Variabile

N
Medie
Abatere
standard Eroare
standard
medie

Auto prezentare
Bărbați
43
42,91
6,676
1,018

Femei
108
43,55
6,982
0,672

Fig.6 Re prezentarea mediei autoprezentarii pentru bărbați și femei
42.91
43.55
Media autoprezentării la bărbați Media autoprezentării la femei

În Tabelul 4. se observă că media autoprezentării pentru eșantionul de bărbați m 1= 42,91 este
mai mică decât cea a femeilor m 2= 43,55. Abaterile standard ale celor două eșantioane sunt
aproximativ egale.
Tabelul 5 . Testul t pentru identificarea semnif icației dintre mediile autoprezentării între
bărbați și femei la utilizatorii de Facebook

Levene pentru
egalitatea
diferențelor

t
Grade de
libertate

p
Dif.
Mediilor Intervalul de
încredere al
diferenței
mediilor
Autoprezentare a F
P
0,514
149
0,608
-0,639 Inf. Sup.
0,033
0,856 -3,097 1,818

În Tabelul 5 valoare a testului t (149) = 0,514 pentru p >0.05 p = 0, 608, ceea ce înseamnă c ă
rezultatul nu este statistic semnificativ, d eci ipoteza cercetării nu a a fost confirmată , se acceptă
ipoteza nulă .
Oamenii când se prezintă online, folosesc strategii ș i fac alegeri pentru a influența preferințele
și respectul p e care le primesc de la de la audiență. Acest deziderat este urmărit de ambele sexe, atât
bărbații cât și femeile caută indici în mediu la care să adapteze, sun t sensibili la factori i externi , în
egală măsură, doar strateg iile folosite diferă. Bărbații pun accent în autoprezentare pe statut și
asumarea de riscuri iar femeile pe relațiile familiale și exprimarea emoțională (Tifferet,Vilnai –
Yavetz,2014).
Potrivit unui studiu făcut pe utilizatorii de Facebook, bărbații utilizează site -urilor de rețele
sociale pentru a forma no i relații, în timp ce femeile pentru întreținerea relațiilor existente. (Muscanell
și Guadagno, 2012) . Acest lucru nu vine decât să confirme existența în autoprezentare a unor
stereotipii de gen, adânc înrădăcinate, universale, care se cer mereu reconfirmate, bărbații se
autoprezintă ca fiind activi, increzători în sine, independe nți, dețin controlul (inițiază relații no i) pe
când femeile se supun unui tipar pasiv, sunt empatice, preocupate de binele celorlalți (întrețin relații).

Ipoteza 3 nu se confirmă.

CAPITOLUL
4. Concluzii, limite, direcții, aplicabitilatea cercetării

4.1. Concluzii

Scopul acestei cercetări este acela de a studia dacă există o relație d e asociere între trăsăturile
de personalitate accentuată și autorpezentarea utilizatorilor rețelei de socializarea Facebook, de a
identifica care dintre cele zece tipologii de personalitate accentuată coreleaz ă cu autoprez entarea.
Trăsăturile de personalitate accentuată, așa cum au fo st descrise de Leonhard apar ca dispoziții
psihice care difer ențiază indivizii, evidențiând un sens particular al personalității. Aceste accentuări
ale personal ității pot fi cel mai bine înțelese dacă sunt privite ca ex plicații ale adaptării la mediu, în
circumstanțe favorizante, există o probabilitate mai mare de a se dezvolta în sens negativ creând
comportamente dezadaptative.
În partea teoretică au fost prezentate studii ante rioare, care reliefează influența trăsăturilor de
personalitate asupra autoprezentării utilizatorilor de Facebook.
Studiul a mai investigat dacă există o legătură de corelație între autoprezentare și vârsta
subiecților și dacă există diferențe semnificat ive în ceea ce privește autoprezentarea între bărbați și
femei. Ambele ipoteze nu au fost confirmate statistic
Rezultatele prezent ei cercetări au arătat că există o legătură de corelație semnificativ sta tistic ă
între autoprezentare și nivelul de accentuare a trei dintre trăsăturile de personalitate: demonstrativă,
hipertimică și distimică .
✓ Corelația pozitivă ridicată dintre personalitatea demonstrativă și autoprezentare este
eplicată prin prezenta unor puncte comune între personal itatea demonstrativ ă și persoanele
care înregi strează cote ridicate la autoprezentare și anume, dorința de a fi în centrul atenției,
sensibili tatea la reacțiile celorlalți și modificarea comportamentul pentru a induce celorlalț i
reacții pozitive.
✓ Core lația prozitivă între personalitatea hipertimică și autoprezentare se poat e explica prin
similitudinile dintre persoanele hipertimice și cele care înregistrează scoruri ridicate la
autoprezentare, și anume: energie, nevoie de contact, de acț iune să vorb ească, să simtă că
aparțin ă, să fie în centrul atenției.

✓ Corelația negativă dintre personalitatea distimică și autoprezentarea am explicat -o prin
faptul că persoanele distimice au nevoie scăzută de acțiune, participă redus la viața grupului,
se simț decon tectați de comunitate, ceea ce ii face să nu mai fie interesați de reacția celorlalți
și să își modifice comportamentul pentru a induce reacții pozitive altora . Pot pe de altă parte
pot prezenta contradicție înter eul intim și cel public imaginea afișată să fie o încercare de a
ascunde stima de sine scăzută ș i dispoziția depresivă .

4.2. Limite

• În cercetarea efectuată am folosit chestionare standardizate, care oferă date obiective, însă
datele obținute sunt limitate comparativ cu metodele calitative. Chestionarele cer subi ecților un nivel
suficient de auto cunoaștere, astfel că datele pot fi influențate de subiectivitatea partici panților la
studiu în a se auto evalua.
• În alcătuirea eșantionului anumite variabile nu au fost luate în considerare: mediul de
proveniență, valori culturale etc .
• Eșantionul a fost format doar din populația adultă, media de vâstă fiind 34,92 de ani. Au
existat și câteva valori extreme 18 și 7 2 de ani.
• Alte trăsături de personalitate, care nu au fost luate în calcul, pot avea o in fluneță mai mare
asupra autoprezentării ( ex, factori i investigați de inventarul Big Five).
• În evaluarea auto prezentării nu s -a luat în calcul decât perespectiva subiecților, nu și a cea a
unor observatori externi. Autoprezentarea presupune modificarea comportamentul ui pentru a atinge
un obiectiv (ex. a se situa în centrul atenției), acest obiectiv se poa te ati nge în mod conștient dar și
inconștient, desfășurând o serie de comportamente automa te. Pentru evaluarea acestor
comportamente automate un obser vator extern ar putea avea o foaie de observație a profilurilor.

4.3.Direcții de continuare

Studiul prezent a încearcat să evidențieze legăturile dintre trăsăturile de personalitat e și
autoprezentearea utilizatorilor de Facebook . Am evidențiat doar o mică parte a autoprezen tării

invidizilor în rețelele de socializare, pentru a clarifica procesele și factorii implicați studiil e viitoare
ar trebui să :
• Completeze metodele de investigare cantitativă cu cele calitative. De exemplu s -ar putea
întocmi o fi șă de observație a p rofiluirilor de F acebook din punct de vedre al aspectului ( poze postate,
descriere profil ) dar și a activității desfășurate (număr de prieteni, număr de postări, comentarii,
aprecieri ale anumitor conținuturi) etc .
• Să cerceteze influn eța altor variabile de care nu s -a ținut seama, cum ar fi: mediu l de
proveniență (rural/ urban), variabile legate de difernețe culturale (presupun că diferă foarte mult cum
se prezintă o femeie din România față o femeie din tările arabe).
• Extinderea eșant ionului pentru a include subiecți și din alte categorii de vâ rstă (spre ex:
adoles cenți) și a se face o comparație pe grupe de vârstă.
• Evaluarea componentei  inconștiente (automate) a autoprezentarii de anumiți observatori,
care ar compelta chestionare c u privire la autoprezentare, analizând profilurile de Facebook ale
subiecților.

4.4.Aplicabilitate

✓ Având în vedere dezvoltarea programelor de consiliere și psihoterapie online, anumite
informații oferite de profilul clientului, ar putea ghida consilierul/psihoterapeutu l cu privire
la anumite probleme cu care clientul se confruntă (depresie, anxietate, comportamente
adictive etc) .
✓ Crearea unor programe de consiliere pentru persoanele care au dificultăți în a relațion a,
persoanele singure, persoanele cu anxietate socială.

BIBLIOGRAFIE

• Amichai -Hamburger, Y., & Vinitzky, G.( 2010) Social network use and personality. Computers in
Human Behavior, 26(6), 1289 -1295.
• Back,M.D., și colaboratorii, (2010) , Facebook Profiles Reflect Actual Personality, Not Self –
Idealization, Psychological Science 21(3), pg.372 –374
• Bareket -Bojmel,L., Moran,S., Shahar G., (2016), Strategic self -presentation on Facebook: Personal
motives and audience response to online behavior , Compute rs in Human Behavior, Volumul 55,
Partea B, februarie 2016, Pag. 788 -795
• Chen,B., Marcus, J., (2012) , Students' self-presentation on Facebook: An examination of personality
and self -construal factors, Computers in Human Behavior archive, Volume 28 Issue 6 , November,
2012 , Pages 2091 -2099
• Dafinoiu, I., (2002), Personalitatea, metode calitative de abordare. Observația și interviul, Iași:
Editura Polirom.
• Ewen, E.B., (2012). O introducere în teoriile personalității, București: Editura Trei.
• Feist,J., Feist G. (2005) Theories of Personality (6th ed.), Boston:Mc Graw Hill
• De Vries, D.A., Kühne, R., (2015) , Facebook and self -perception: Individual susceptibility to
negative social comparison on Facebook, Personality and Individual Differences, Volumul 86,
noiembrie 2015, Pag. 217 -221nality and Individual Differences, Volumul 86, noiembrie 2015, Pag.
217-221
• Feldman, S.F.,Forrest,J.A.,Happ, B.R, (2002), Self-Presentation and Verbal Deception:Do Self –
Presenters Lie More? Basic And Applied Social Psychology , 24(2 ), pg. 163 –170
• Gosling,S.D., Augustine, A.A., Vazire,S., Holtzman,N. și Gaddis, S., (2011) , Manifestations of
Personality in Online Social Networks: Self -Reported Facebook -Related Behaviors and Observable
Profile Information,Cyberpsychology , Behavi or, and Social Networking Vol. 14, Nr 9
• Greenberg.J și colab. , (2015), Social Psychology, The scien ce of Everyday life. New York : Worth
Publishers
• Leonhard K, (1972 ), Personalități ac centuate în viață și literatură, București : Editura Enciclo pedică
Rom ână.

• Muscanell N, Guadargno R, (2012) , Make new friends or keep the old: Gender and personality
differences in scoial network use. Computeres in human behavior nr. 28/ 2012, pg.107 -112
• Nadkarni,A., și Hofmann, S.G., (2012), Why Do People Use Facebook?, Personality and Individual
Differences. 52(3)/ feb. 2012, pg.: 243 –249.
• Ozimek, P., Baer, F., Förster, J., (2017) , Materialists on Facebook: the self -regulatory role of social
comparisons and the objectification of Facebook friends . Heliyon, Nr. 3 /2017, art. e00449
• Pornsakulvanich, V., (2018) , Excessive use of Facebook: The influence of self -monitoring and
Facebook usage on social support, Kasetsart Journal of Social Sciences nr. 39/ 2018 pg 116 – 121
• Răducan, R., (2008). Int roducere în psihologia personalității, Timișoara:Editura Solness.
• Ryan,T., Xenos S., (2011) Who Uses Facebook? An Investigation into the Relationship Between the
Big Five, Shyness, Narcissism, Loneliness, and Facebook Usage, Computers in Human Behavior
27(5):1658 -1664 · September 2011
• Sava F.A., (2000), Caiet de seminar pentru sociologie aplicată, Timișoara, Editura UVT
• Seidman, G., (2013) Self-presentation and belonging on Facebook: How personality influences
social media use and motivation , Personality a nd Individual Differences, Volume 54, nr. 3/ feb.2013,
pg. 402 – 407
• Strano, M. M. (2008). User Descriptions and Interpretations of Self -Presentation through Facebook
Profile Images. Cyberpsychology: Journal of Psychosocial Research on Cyberspace, 2(2), ar ticolul
5.
• Șchiopu, U., (1997). Dicționar de psihologie, București: Editura Babel.
• Tifferet, S.,Vilnai -Yavetz,I., (2014 ) Gender differences in Facebook self -presentation: An
international randomized study , Computers in Human Behavior, nr. 35/2014 pg. 388 –399
• Utz, S., Tanis,M., Vermeulen,I., (2012) It Is All About Being Popular: The Effects of Need for
Popularity on Social Network Site Use, Cyberpsychology, Behavior, And Social Networking,
Volumul 15, Number 1/2012
• Westerbeek,J. și colab,(2014), Changing p atterns of self -presentation by depressed clients: from
shame to self -respect , Human Figurations, Volume 3, Issue 1, February 2014,
http://hdl.handle.net/2027/spo.11217607.0003.102
• https://www.youtube.com/watch?v=quZAwDmcEbE
• https://newsroom.fb.com/company -info/
• https://www.newyorker.com/magazine/2010/09/20/the -face-of-facebook

• https://www.lifewire.com/use -facebook -profile -wall-and-news -feed-265460
• https://www.digitalsuperhero.ro/rap ort-global -digital -2018/
• https://wearesocial.com/blog/2018/01/global -digital -report -2018
• https://en.wikipedia.org/wiki/Andrey_Yevgenyevich_Lichko
• http://www.psih.uaic.ro/~sboncu/roman a/Curs_psihologie_sociala/curs_index.html

ANEXE

ANEXA 1 : SCALA DE AUTOPREZENTARE

Indicați gradul de adevăr al următoarelor afirmații, încercuind cifra care corespun de cel mai
bine situației Dvs. Întotdeauna
adevărat În general
adevărat Oarecum
adevărat Oarecum
fals În general
fals Întotdeauna
fals
1.În situații sociale am abilitatea de a -mi modifica
comportamentul dacă simt că se cere acest lucru. 5 4 3 2 1 0
2.De obicei reușesc să identific corect emoțiile altor
persoane, uitându -mă în ochii acestora. 5 4 3 2 1 0
3.Am abilitatea de a controla interacțiunile pe care le
am cu alți oameni, în funcție de impresia pe care
doresc să o las. 5 4 3 2 1 0
4.Atunci când sunt implicat într -o conversație sunt
sensibil și la cele mai mici schimbări ale expresiei
faciale a persoanei cu care discut. 5 4 3 2 1 0
5.Intuiția mea funcționează destul de bine în cazul
înțelegerii emoțiilor și motivațiilor altor persoane. 5 4 3 2 1 0
6.Pot să -mi dau seama că o glumă este de prost gust,
chiar dacă alții râd convingător. 5 4 3 2 1 0
7.Când observ că imaginea pe care vreau să o creez
nu funcționează, pot să o schimb fără dificultate. 5 4 3 2 1 0
8.De obicei îmi dau seama că am spus ceva nelalocul
lui urmărind ochii interlocutorului. 5 4 3 2 1 0
9.Am dificultăți în a -mi adapta comportamentul la
situații diferite sau în relațiile cu oameni diferiți. 5 4 3 2 1 0

10.Am observat că pot să -mi modific
comportamentul pentru a face față oricărei situații. 5 4 3 2 1 0
11.Dacă o persoană mă minte, îmi dau seama de
aceasta urmărind exprimarea acesteia. 5 4 3 2 1 0
12.Chiar dacă ar fi în avantajul meu, aș avea
dificultăți în a afișa o imagine falsă. 5 4 3 2 1 0
13.Din momentul în care îmi dau seama că situația o
cere, este ușor pentru mine să acționez în
concordanță cu situația. 5 4 3 2 1 0

ANEXA 2: CHESTIONAR P.A, ( SCHMIESCHEK )

1. În general, sînteți un om voios și fără griji?
2. Sînteți sensibil(ă) la jigniri?
3. Vă dau, uneori, repede lacrimile?
4. După ce ați terminat cu bine o treabă oarecare, vi se întîmplă, totuși, să vă îndoiți că ați făcut bine și
nu aveți liniște pînă cînd nu vă convingeți încă o dată?
5. În copilărie ați fost tot atât de îndrăzneț (îndrăzneață) ca și ceilalți de o vîrstă cu dumneavoastră?
6. Dispoziția dumneavoastră este schimbătoare – de la mare bucurie la mare depri mare?
7. De obicei, într -o reuniune amicală, sînteți în centrul atenției celorlalți?
8. Sînt zile în care, fără motiv aparent, sînteți îmbufnat(ă) și iritat(ă), încât este mai bine să nu vi se
adreseze nimeni?
9. Credeți că sînteți o persoană serioasă?
10. Sînteți în stare să vă entuziasmați puternic?
11. Sînteți foarte întreprinzător?
12. Uitați ușor cînd cineva v -a jignit?
13. Sînteți foarte milos?
14. Atunci cînd puneți o scrisoare la cutia poștală, obișnuiți să controlați, cu mîn a, dacă scrisoarea a intrat
cu adevărat?
15. Aveți ambiția ca, la locul de muncă, să faceți parte din cei mai buni?
16. Vă este frică (sau v -a fost, cînd erați copil) de furtună și de cîini?
17. Cred despre dumneavoastră, unii oameni, că sînteți puțin pedant(ă)?
18. Dispo ziția dumneavoastră depinde de întîmplările prin care treceți?
19. Sînteți totdeauna agreat(ă), simpatizat(ă) de către cunoscuții dumneavoastră?
20. Aveți, uneori, stări de neliniște și de tensiune (încordare) puternice?
21. De obicei, vă simțiți apăsat(ă) de ceva, de primat(ă)?
22. Ați avut, pînă acum, crize de plîns sau crize nervoase (șoc nervos)?
23. Vă vine greu să stați pe scaun timp mai îndelungat?

24. Cînd cineva v -a făcut o nedreptate, luptați energic pentru interesele dumnea -voastră?
25. Sînteți în stare să tăiați un animal?
26. Vă supără faptul că, acasă, perdeaua sau fața de masă sînt puțin cam strîmbe și le îndreptați imediat?
27. Cînd erați copil, vă era frică să rămîneți seara singur(ă) în casă?
28. Vi se schimbă des dispoziția fără motiv?
29. În activitatea dumneavoastră profesională, s înteți totdeauna printre cei mai capabili?
30. Vă înfuriați repede?
31. Puteți fi, câteodată, cu adevărat exuberant(ă), voios (voioasă)?
32. Puteți, uneori, să trăiți un sentiment de fericire deplină?
33. Ați fi de acord să fiți invitat(ă) la o reuniune veselă?
34. De obicei, spuneți oamenilor în mod deschis părerea dumneavoastră?
35. Vă impresionează dacă vedeți sînge?
36. Vă place o activitate cu mare răspundere personală?
37. Sînteți înclinat(ă) să interveniți pentru oameni cărora li s -a făcut o nedreptate?
38. Vă este teamă să vă duceți î ntr-o pivniță (cămară) întunecoasă?
39. Vă plac mult activitățile care trebuie făcute încet și foarte exact – în locul celor care pot fi făcute
repede și fără migală?
40. Sînteți o persoană foarte sociabilă?
41. La școală, vă plăcea (vă place) să recitați poezii?
42. Ați fugit vreodată de acasă, cînd erați copil?
43. Vi se pare grea viața?
44. Vi s-a întîmplat să fiți atât de tulburat(ă) de conflicte sau de supărări încât v -a fost imposibil să vă
mai duceți la lucru?
45. S-ar putea spune despre dumneavoastră că, în general, nu vă pier deți prea repede buna dispoziție
atunci cînd aveți un insucces (cînd nu vă reușește ceva)?
46. Dacă v -a jignit cineva, faceți primul pas spre împăcare?
47. Vă plac animalele?
48. Vă întoarceți, uneori, din drum ca să vă convingeți că – acasă sau la locul de muncă – totul este în
regulă și că nimic nu se poate întîmpla?
49. Sînteți câteodată chinuit(ă) de o frică nelămurită că dumneavoastră sau rudelor dumneavoastră li s –
ar putea întîmpla ceva rău?

50. Credeți că dispoziția dumneavoastră depinde de starea vremii?
51. V-ar displace cumva să vă urcați pe o scenă și să vorbiți în fața publicului?
52. Cînd cineva vă necăjește rău de tot și cu intenție, ați fi în stare să vă ieșiți din fire și să vă încăierați?
53. Vă plac mult petrecerile?
54. Vă simțiți adînc descurajat(ă) cînd aveți decepții?
55. Vă place o muncă unde dumneavoastră trebuie să vă ocupați îndeosebi de partea organizatorică?
56. În mod obișnuit, urmăriți cu tărie scopul pe care vi l -ați propus, chiar dacă întîmpinați rezistență?
57. Poate să vă influențeze într -atât un film tragic încât să vă de a lacrimile?
58. Vi se întîmplă să adormiți cu greutate, pentru că vă gândiți la problemele zilei sau ale viitorului?
59. Ca școlar, ați suflat colegilor sau i -ați lăsat să copieze după dumneavoastră?
60. V-ar displace să treceți prin cimitir, în întuneric?
61. Sînteți pe ste măsură de grijuliu ca, acasă la dumneavoastră, fiecare lucru să aibă un loc al lui?
62. Vi se întîmplă să mergeți seara la culcare și dimineața să vă sculați prost dispus(ă) și apăsat(ă), stare
care să dureze câteva ore?
63. Puteți să vă adaptați ușor la situațiile noi?
64. Aveți uneori dureri de cap?
65. Rîdeți des?
66. Față de oamenii pentru care nu aveți considerație, vă puteți purta prietenos, încât ei să nu observe
adevărata dumneavoastră părere despre ei?
67. Sînteți o persoană vioaie, plină de viață?
68. Suferiți mult din pricina nedreptății?
69. Sînteți un categoric prieten al naturii?
70. Întrucât nu sînteți chiar atât de sigur(ă), aveți obiceiul ca, atunci cînd plecați de acasă sau mergeți la
culcare, să controlați totdeauna încă o dată starea unor lucruri ( de exemplu, dacă gazul este închis,
dacă aparatele electrice sînt scoase din priză, dacă ușile sînt încuiate etc.)?
71. Sînteți sperios (sperioasă)?
72. Vi se poate schimba dispoziția în urma consumării alcoolului?
73. Colaborați sau ați colaborat cu plăcere, în tinerețea dumneavoast ră, la cercuri teatrale de amatori?
74. Vă este câteodată foarte dor de depărtări?
75. În mod obișnuit, priviți viitorul cu pesimism?

76. Vi se poate schimba atât de puternic dispoziția, încât să aveți, uneori, un mare sentiment de bucurie,
pentru ca apoi să cădeți în tr-o stare grea de amărăciune?
77. Vă vine ușor să creați bună dispoziție într -o societate, într -o reuniune?
78. De obicei, rămîneți multă vreme supărat(ă) ?
79. Sînteți foarte puternic impresionat(ă) de suferința altor oameni?
80. În mod obișnuit, în caietele de școală, scriați încă o dată o pagină dacă se întîmpla să faceți o pată de
cerneală?
81. Se poate spune că, în general, vă arătați față de oameni mai mult prudent(ă) și bănuitor (bănuitoare)
decât încrezător (încrezătoare)?
82. Aveți des vise cu spaime?
83. Sînteți, câteodată, terorizat de gândul ca, fiind pe peronul unei gări, să vă aruncați înaintea trenului
împotriva voinței dumneavoastră? Sau, cînd priviți la o fereastră, la etaj, să vă aruncați în gol?
84. În mod obișnuit, deveniți vesel(ă) într -un loc plăcut?
85. În general, vă d ebarasați ușor de problemele apăsătoare și nu vă mai gândiți la ele?
86. Cînd consumați alcool, deveniți – de obicei – impulsiv(ă)?
87. În discuții sînteți mai degrabă zgîrcit(ă) la vorbă decât vorbăreț (vorbăreață)?
88. Dacă ați fi pus în situația să colaborați la o reprezentație teatrală, ați putea să vă însușiți atât de bine
și cu atâta dăruire rolul, încât pe scenă să uitați complet că sînteți un altul?