Lect. univ. dr. PETROVAN RAMONA CUTEAN (DOBRE) MONICA -ELENA [618866]

MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII
UNIVERSITATE „1 DECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
FACULTATEA DE DREPT ȘI ȘTIINȚE SOCIALE
SPECIALIZAREA: MANAGEMENT EDUCAȚIONAL

SPECIALIZAREA:
MANAGEMENT EDUCAȚIONAL

LUCRARE DE DISERTAȚIE

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC, ABSOLVENT: [anonimizat]. univ. dr. PETROVAN RAMONA CUTEAN (DOBRE) MONICA -ELENA

ALBA IULIA
2020

2
MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII
UNIVERSITATE „1 DECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
FACULTATEA DE DREPT ȘI ȘTIINȚE SOCIALE
SPECIALIZAREA: MANAGEMENT EDUCAȚIONAL

PARTENERIATUL ȘCOALĂ -COMUNITATE
MODALITĂȚI DE IMPLICARE A COMUNITĂȚII ÎN EDUCAȚIA
ȘCOLARĂ A ELEVILOR CU CES. EXEMPLE DE BUNE PRACTICI

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC ABSOLVENT: [anonimizat]. univ. dr. PETROVAN RAMONA CUTEAN (DOBRE) MONICA -ELENA

ALBA IULIA
2020

CUPRINS

INTRODUCERE ………………………………………………. ………………………. ……………………………. 4
CAPITOLUL 1. PARTENERIATELE EDUCAȚIONALE ȘCOALĂ -COMUNITATE ..6
1.1. Parteneriatele educaționale: definiție, caracteristici ……………. …………………………..6
1.2. Rolul și necesitatea parteneriatelor educaționale în cadrul elevilor cu CES ………….9
CAPITOLUL 2. PARTENERI ÎN EDUCAȚIE …………………………………………………………11
2.1. Școala – nucleul principal al parteneriatului ……………………….. …………………….. ..11
2.2. Comunitatea și rolul acesteia în educație ………………………… …………………………13
2.3. Relația dintre școală și comunitate …………………………………… ……………………….16
2.4. Modalități de implicare a comunității în educația școlară a elevilor cu CES ……17
2.4.1. Partener ii școlii ………………………………………………………… ……………………….. 18
2.4.2. Beneficii ale parteneriatelor școală -comunitate ……………. ………………………..20
2.5. Blocaje ce pot interveni în relația p arteneriat școală -comunitate …………………….21
CAPITOLUL 3. METODOLOGIA CERCETĂRII …………………………………………………….22
3.1. Demersul și organizarea cercetării ………………………………….. ……………….. ……….22
3.2. Interpretarea datelor ……………………………………………………… …………………………27
CONCL UZII ȘI IMPLICAȚII EDUCAȚIONALE……………………………………………………..40
ANEXE …………………………………………………………………………………………………………….. ……….
BIBLIOGRAFIE …………………….. …………………………………………………………………………………43

INTRODUCERE

Noțiunea de CES reprezintă astfel ‚,necesitățile educaționale complementare obiectivelor
generale ale educației școlare, necesități care solicită o școlarizare adaptată particularităților
individuale și/sau caracteristice unei deficiențe (ori tulburări de învățare), precum și o
intervenție specifică prin reabilitare/recuperare corespunzătoare’’. (T. Vrăsma ș, 2001, p.27)
În învățământul românesc, în special în cazul elevilor cu CES, parteneriatul școală –
comunitate, a fost și este în permanență o parte care ajută demersurile inițiate în sensul
schimbărilor atât la nivel teoretic, cât și practic. De aceea, școala, dar în principal cadrul didactic
implică părinț ii și comunitatea în aceste parteneriate.
Pentru ca elevii cu CES să fie integrați în învățământul de masă, este nevoie atât de
părinți, cât și de implicarea comunității.
Am observat că din ce în ce mai mult se nasc copii care au nevoie de îngrijire spe cială,
mai degrabă ei trebuie să fie integrați și să lucreze într -o școală specială. Pentru integrarea
acestora în școli speciale, pentru început este nevoie de o serie de documente care implică atât
părinții, cât și comunitatea și aici avem: primăria, me dicul de familie, psihologul, C.J.R.A.E,
asociații, ONG -uri etc.
Am ales această temă, deoarece lucrez în învățământul special, cu elevi cu CES. Toți
acești copii au dreptul la educație și nu trebuie să uităm că și ,,copiii care au anumite
deficiențe/han dicapuri au trebuințe de bază în creștere și dezvoltare ca toți copiii. Identificăm:
nevoia de afecțiune și securitate, de apreciere și întărire pozitivă, de încredere în sine, de
responsabilitate și independență etc.’’ (T. Vrăsmaș, P. Daunt, I. Mușu, 1996 , p.12)
Parteneriatele educaționale școală -comunitate au un rol foarte important în ceea ce
privește învățământul special, integrarea elevilor cu CES în școli special e. Implicarea școlii
împreună cu părinții și comunitatea contribuie la reușita școlară a elevului.
În această lucrare vreau să evidențiez importanța parteneriatelor școală -comunitate,
modalitățile de implicare a comunității în educația școlară a elevilor cu CES, relația dintre școală
și comunitate, partenerii școlii, beneficii ale parteneria telor școală -comunitate, blocaje ce pot
interveni în relația parteneriat școală -comunitate.
Scopul lucrării este organizarea, implicarea, colaborarea școlii cu comunitatea în educația
școlară a elevilor cu CES.
La început, când am ajuns să lucrez în șc oala specială cu elevi cu CES, mi -a fost destul
de greu să mă integrez și să lucrez cu ei. Dar, mai întâi să amintesc faptul că eu lucrez doar cu
copii rromi, a trebuit să îi însoțesc pe părinți peste tot unde a trebuit să meargă cu copiii pentru a
obține actele necesare înscrierii la școală specială, deoarece majoritatea nu știu să scrie și să

5
citească. De aceea, mi -am dat seama că fără ajutorul școlii și al comunității nu aș fi reușit să ajut
la școlarizarea acestor copii. Doar unul dintre ei a frecventat grădinița, restul fiind neșcolarizați.
Copiii din această clasă prezintă dificultăți în învățare, întarziere mintală ușoară, de aceea au
nevoie de sprijin în tot ceea ce fac. Spre suprinderea mea, s -au adaptat și s -au integrat foarte ușor
la școală, iar a cum pot spune că se poate lucra cu ei într -un mod normal.
Fără ajutorul școlii, implicarea cadrelor didactice și a comunității nu aș fi reușit să formez
această clasă de elevi cu CES. Fiecare dintre acestea a participat în felul ei și m -a ajutat. Cei de
la asistență socială ne -au ajutat cu realizarea anchetei sociale, medicul de familie a eliberat un
certificat medical al fiecărui copil în parte, psihologul care a venit la școală și a evaluat toți
copiii, fără toate acestea nu m -aș fi descurcat.
În conc luzie, sunt de părere că parteneriatele școală -comunitate au o importanță deosebită
în realizarea și formarea unor clase cu elevi cu CES și nu numai. Fără ajutorul acestora, cadrul
didactic nu ar putea elabora acte ș i documente necesare elevilor cu CES în școli speciale.

6
CAPITOLUL 1. PARTENERIATELE EDUCAȚIONALE
ȘCOALĂ -COMUNITATE

1.1. Parteneriatele educaționale: definiție, caracteristici

În prezent, învățământul românesc se confruntă cu o serie de probleme, a căror
soluționare pot fi parteneriatele. În aceste parteneriate ar trebui să își găsească locul t oate
categoriile sociale și toate instituțiile interesate în dezvoltarea educației, a învățământului și a
unităților școlare.
În noua perspectivă asupra funcționării învățământului românesc un loc prioritar îl ocupă
parteneriatul educațional venit ca o soluție reală a marilor probleme ale învățământului.
Parteneriatul implică colaborarea și cooperarea unor categorii extrem de largi, cum ar fi: întreg
personalul angajat în sistemul de învățământ, toți elevii, părinții și susținătorii legali ai lor,
organizațiile guvernamentale și nongvernamentale, reprezentanții cultelor religioase, agenții
economici, sindicatele și autoritățile centrale și locale.
Complexitatea actului educațional, a realității umane și sociale contemporane
argumentează necesitatea unor interrelaționări responsabile în deciziile, acțiunile și rezultatele
educației. Numeroase studii au demonstrat că o relație bună între instituțiile educației: grădiniță –
școală -familie este în avantajul copilului la toate vârstele. Se dezvoltă concepte ca: opinia
copilului, participarea lui la deciziile care îl privesc, opțiunea personală, impli carea acestuia de la
vârstele cele mai mici în responsabilizarea și drepturile pe care societatea le identifică și le
recunoaște, iar garantarea acestor drepturi și responsabilități implică o un itate între familie și
școală .
Pedagogia contemporană dezvoltă un nou concept cu valoare de principiu – parteneriatul
educațional ca extensie a principiului unității cerințelor în educație; acesta presupune nevoia unei
comuniuni în ceea ce privește obiect ivele propuse actului educativ.
Există o serie de documente și norme metodologice de implementare reală a
parteneriatului educațion al atât la nivel internațional, cât și corelări naționale (ca dimensiune s
reformei învățământului). El tindă să devină un concept central pentru abordarea de tip curricular
flexibilă și deschisă a problemelor educative.
Ecaterina Vrășmaș prezintă „parteneriatul educațional ca o condiție a eficienței
instituțiilor socio -educative bazate pe școală și comunitate”(E. Vrășmaș, 2002, p.138 -150).
Identificăm o serie de caracteristici importante ale parteneriatului educațional în studiul autoarei
și anume:

7
Parteneriatul educațional este un concept și o atitudine în câmpul educației: conceptual se
are în vedere abordarea curriculară a educației care se identifică cu nevoia cunoașterii, respectării
și valorificării diversității. Se accentuează caracteristicile subiectiv -individuale și identitatea
socio -culturală a fiecărui individ care, în plan educațional, reflectă stilurile de învățare, ritmurile
dezvoltării, trăsăturile personale, capa citățile, competențele și componentele fiecăruia.
Ca atitudine, parteneriatul presupune:
➢ acceptarea diferențelor și tolerarea opțiunilor diferite;
➢ egalizarea șanselor de participare la o acțiune educativă comună;
➢ interacțiuni acceptate de toți partenerii;
➢ comunicarea eficientă între participanți;
➢ colaborare (acțiune comună în care fiecare are rolul său diferit);
➢ cooperare (acțiune comună în care se petrec interrelații și roluri comune).
➢ Din punct de vedere al acțiunilor educative parteneriatul se realizează între:
➢ instituțiile educației: familie, școli/ grădinițe, comunitate
➢ agenții educaționali: copil, părinți, cadre didactice, specialiști în rezolvarea unor
probleme educaționale (pedagogi, consilieri psiho -pedagogi, terapeuți, etc.);
➢ membri ai comunității cu influență asupra creșterii, educării și dezvoltării
copilului, medici factori de decizie, reprezentanți ai bisericii, ai poliției, etc.
➢ influențe educative exercitate la anumite momente asupra copilului;
➢ programele de creștere, îngrijire și educare a copilului
➢ formele educației în anumite perioade.
,,Parteneriatul educațional este forma de comunicare, cooperare și colaborare în sprijinul
copilului la nivelul procesului educațional" (Vrășmaș, E., 2002, p. 139). Dimensiunile
parteneriatului edu cațional vizează cele trei dimensiuni: familia, grădinița/școala și comunitatea
ca un acord comun în toate acțiunile educative; relația educator -copil cu implicațiile unui
parteneriat în conducer ea democratică și flexibilitate
în luarea deciziilor. La rând ul lor, părinții pot influența comunitatea deopotrivă ca indivizi, sau
ca membri ai unui grup. Ei pot contribui la dezvoltarea valorilor comunității și la fixarea
priorităților sociale .
Astăzi, mai mult ca oricând, determinăm nevoia unui parteneriat educaț ional între
instituții bine determinate ale societății: familia, grădinița/școala și comunitatea în favoarea unei
educații eficiente pentru individ și pentru societate. Multă vreme s -a considerat că
grădinița/școala joacă rolul central și că forme diferite de acțiuni organizate ar putea înlocui
familia, care de cele mai multe ori nu are aspirațiile sau resursele culturale pentru ceea ce ne
propune societatea. Dar grădinița/școala, în rezolvarea multiplelor probleme de dezvoltare și

8
învățare dezvoltă o serie de structuri de sprijin care să organizeze, să planifice și să intervină în
rezolvarea problemelor, nevoilor copiilor dar și a familiei, a cadrelor didactice.
Școala trebuie să evalueze permanent nevoile sale, iar structurile de sprijin aparțin:
❖ cabinetel or de asistență psihopedagogică,
❖ cabinetelor de consiliere,
❖ cabinetelor de rezolvare a unor probleme specifice (cabinete de logopedie și
orientare profesională) și a centrelor de resurse pentru familie sau pentru
profesori.
În același timp, p achetul de resurse pentru profesori elaborat de UNESCO, 2000,
presupune realizarea unor școli eficiente în care toți elevii să învețe și să fie valorizați,
respectând următoarele coordonate:
Învățătorul trebuie să se asigure că :
❖ își cunoaște foarte bine fiecare copi l;
❖ copiii trebuie să fie ajutați să înțeleagă ceea ce încearcă să învețe;
❖ clasele de elevi trebuie să fie organizate încât copiii să fie permanent ocupați/să
aibă și să participle la o activitate adaptată vârstei;
Învățătorii eficienți își ajută copiii, dacă:
❖ accentuează scopul învățării;
❖ oferă diversitate și opțiuni variate elevilor;
❖ sunt reflexivi și se sprijină pe evaluarea prin mijloace variate a activității
educative;
❖ utilizează flexibil resursele din școală dar și resurs ele comunității;
❖ cooperează cu ceilalți colegi și agenți educativi.
Școlile eficiente încurajează pe fiecare profesor în parte oferindu -i:
❖ conducere efectivă;
❖ încredere;
❖ sentimentul de optimism;
❖ sprijin;
❖ preocupări privind continua perfecționare a curricul umu-lui;
❖ metode variate de control ale progresului înregistrat.

9
1.2. Rolul și necesitatea parteneriatelor educaționale în
cadrul elevilor cu CES

Parteneriatele educaționale în cadrul elevilor cu CES joacă un rol foarte important,
deoarece acești copii au nevoie de încurajare, implicare, participare la diverse activități pe care
cadrul didactic împreună cu familia și cu școala le organizează. Aceast ă participare și implicare a
elevilor cu CES în diverse înscrieri la proiecte educaționale pe diferite teme îi ajută să se implice
atât fizic cât și psihic în activități, îi ajută să își dezvolte intelectul, să scape de diverse emoții, să
își recapete încr ederea în sine etc.
Școala realizează un parteneriat cu elevul, prin valorizarea și respectarea identității sale
cu familia, prin recunoașterea importanței acesteia și atragerea în procesul didactic și cu toate
resursele educative ale societății, pe care le identifică, se impl ică și le folosește activ.
Pentru dezvoltarea relațiilor parteneriale trebuie respectate principiile și caracteristicile
oricărei societăți democratice:
– Principiile descentralizării;
– Principiile educației permanente;
– Importanța educației timpurii ;
– Necesitatea racordării permanente a școlii la realitate și la schimbările intervenite la
nivel economic și social;
– Orientarea și consilierea copiilor, tinerilor și adolescenților în universul diversificat și
uneori contradictoriu.
Pentru a se real iza un parteneriat educațional este necesară cooperarea tuturor acestor
categorii interesate în dezvoltarea educației și a reformei în învățământ și respectarea unor valori,
atitudini și comportamente la nivelul tuturor factorilor sociali implicați.
Parte neriatele educaționale se pot organiza la nivel macro și micro -social prin organizarea
unor programe de formare specifice și prin derularea unor proiecte educaționale în regim de
parteneriat care includ reprezentanții diferitelor categorii și instituții al e comunității care
promovează valori comune la nivelul tuturor partenerilor implicați (egalitatea șanselor în
educație, spiritului civic, promovarea dialogului, transparenței, comunicării, inițiativei,
colaborării, statuarea disciplinei și a responsabilită ții. (Petrovan, 2011)
În actualul context social, parteneriatul educațional centrat asupra dezvoltării elevului
trebuie privit ca o prioritate absolută pentru că:
Procesul de descentralizare a educației presupune, prin definiție, parteneriatul unui
evant ai de factori sociali care pot prelua roluri și responsabilități la nivel local;

10
❖ Confruntați cu o varietate de mesaje oferite de medii diferite, elevii au nevoie de o
interpretare unitară, coerentă, echilibrată, care poate fi furnizată doar prin parteneri atul
unor factori sociali și educaționali;
❖ Educația oferită în cadrul școlii trebuie împletită cu educația făcută de alți factori, care
au o influență semnificativă asupra elevilor, rolul conducător îi revine însă școlii;
❖ Contactul permanent al institu țiilor educaționale și, în particular, al unităților școlare cu
diferiți parteneri sociali, facilitează racordarea efectivă a școlilor la realitate, respectiv a
celorlalți factori la realitatea școlară.
Aceste parteneriate educaționale prezintă un process de colaborare/comunicare, care
împreună acționează pentru realizarea scopurilor/intereselor comune. Prin intermediul
organizării parteneriatelor educaționale, elevii contribuie, după capacitatea/puterea fiecăruia, la
creșterea calității comunității în care trăiesc.
Parteneriatele organizate în cadrul unităților de învățământ au o serie d avantaje:
✓ teoria se împletește cu practica, din ceea ce rezultă că tot ce se învață în școală poate
fi aplicat în societate, în acțiuni concrete;
✓ se dezvoltă respo sabilitatea față de cei din jur;
✓ la nivelul comunității se creează diverse legături;
✓ stimularea gândirii critice;
✓ stima de sine se dezvoltă și elevii sunt mult mai devotați în ceea ce privește ideile
civice.
Relațiile dintre membrii școlii și anume elevi -cadre didactice -părinți și comunitate sunt
întărite de implementarea parteneriatelor educaționale. Elevii cu CES sunt mai ușor de integrat în
activitatea școlară și în viața social dacă între școală -familie -comunitate există o bună
colaborare, completare, i mplicare etc. Prin implementarea, crearea și participarea la aceste
parteneriate, elevii reușesc să aibă success atât la școală, cât și în viitor, în viață. Funcționarea
acestor parteneriate este posibilă doar atunci când elevii, cadrele didactice, părinți i și
comunitatea sunt parteneri în educație.
Parteneriatele trebuie să fie private ca o component principal în organizarea claselor de
elevi, cât și a școlii. Elevii învață să gândească complex, să dezvolte anumite abilități, să
socializeze, să se apropie legând prietenii noi, să împărtășească exepriențe personale.

11
CAPITOLUL 2. PARTENERI ÎN EDUCAȚIE
2.1. Școala – nucleul principal al parteneriatului

Educația este una dintre funcțiile esențiale și permanente ale societății. Mai mult, în
epoca modernă, științele educației și -au îndreptat atenția asupra vârstei copilăriei valorificând
datele cercetărilor pedagogice și psihologice, sugerând teme noi ce vi n în sprijinul practicii
educative.
Școala și familia sunt cei doi piloni de rezistență ai educației, iar între aceștia și
comunitate, mediul extrașcolar și extrafamilial, pendulează copilul, obiect și subiect al educației.
Dacă aceste medii educaționale se completează și se susțin, ele asigură într -o mare măsură buna
integrare a copilului în activitatea școlară și pe plan general în viața socială. Școala trebuie să
aibă contacte cu toate instituțiile sociale interesate direct sau tangențial de domeniul ed ucației
copilului de vârstă școlară și să stabilească relații de cooperare și colaborare. Totodată școala
face posibilă participarea grupurilor și colectivităților la viața publică, elaborarea și luarea
deciziilor. Schimbul de informații favorizează intera cțiunea socială și permite unui număr mare
de oameni să ia parte activă la soluționa rea problemelor care îi privesc.
Fiecare instituție din comunitatea apropiată copilului poate influența formarea și
instruirea acestuia prin modalități directe: sprijin, co laborare, cooperare. Este o responsabilitate
pe care o au diferitele instituții de a contribui la efortul educativ și a sprijinii școala. Comunitatea
educativă reprezintă ansamblul instituțiilor și relațiilor sociale din mediul social apropiat al
copilului .
Activitatea educativă desfășurată de școală solicită organizarea unor relații de cooperare
cu părinții elevilor. Aceste relații se desfășoară în cadrul unor forme organizatorice adecvate:
comitete de părinți, adunări cu părinții, lectorate pentru părinț i, vizitele în familie ale cadrelor
didactice.
Ca instituție socială, școala a izvorât din necesitatea resimțită de grupul social de a participa la
formarea ființei umane. Ea este o instituție creată de societate pentru a contribui la îmbunătățirea
vieții sociale. Școala are, deci, o responsabilitate socială, revenindu -i rolul de a pregăti generația
tânără pentru activitatea pe care o va desfășura în cadrul contextului social.
Ca unitate de bază în care se desfășoară fenomenul educațional, școala se aprop ie, prin
relațiile ei, de mediul social specific zonei în care funcționează. Potențialul formativ al relațiilor
interindividuale în cadrul școlii și al relațiilor intergrupale sau interinstituționale este actualizat
de către educator. Valoarea pedagogică a l acestor relații nu constituie rezultatul spontan al

12
acțiunii lor, de aceea fără intervenția educatorului nu este posibila valorificarea educativă a
complexului de relații în care este încadrat elevul.
În conlucrarea școlii cu ceilalți factori formativi – familia, comunitatea, organizații de tineret și
copiii, instituțiile cultural -educative – școlii îi revine menirea de a coordona toate acțiunile
educative. Rolul școlii în această coordonare este determinat de faptul că ea este o instituție
specializată, cu cadre pregătite pentru realizarea scopului educației.
Acțiunea de coordonare pe care o exercită școala se concretizează în selecționarea
influențelor educative pe care le exercită ceilalți factori, în funcție de particularitățile de vârstă
ale copiilo r, asigurând dozarea rațională a întregii munci educative. Din ansamblul influențelor
educative ale mediului educativ școala trebuie să selecționeze însă pe acelea care sunt adecvate
vârstei elevilor. Ea nu acționează asupra unui spectator în general, ci a supra unui om în devenire,
copil de o anumită vârstă. Școala trebuie să integreze influențele educative exercitate de ceilalți
factori într -un sistem al muncii educative din cadrul ei, concretizat într -un plan concret a cărui
realizare este urmărită de înt regul colectiv pedagogic. Cooperarea școlii cu ceilalți factori
educativi sporește forța educativă a acțiunilor pe care acești factori le întreprind pentru formarea
tinerei generații.
Procesul de socializare a individului are ca premisă fundamentală trans miterea
elementelor de bază ale culturii și a ansamblului de valori care reglementează conduita umană.
Acest proces se desfășoară prin intermediul școlii. Școala are de îndeplinit un rol activ în făurirea
progresului uman. Ea reprezintă, alături de alți fa ctori sociali, cultura epocii. Din această cauză,
școala antrenează într -un mod specific pe copil pentru viața socială.
Funcția culturală a școlii se realizează pe următoarele planuri:
❖ asimilarea valorilor culturale;
❖ difuzarea culturii în mase: manifest ări cultural -educative, lectorate cu părinții, conferințe
publice;
❖ crearea de valori culturale.
Pe toate planurile activitatea culturală a școlii are un caracter dinamic, deoarece școala
dezvoltă copilul prin asimilarea valorilor culturale, pregătindu -l pentru activitatea creatoare în
domeniul culturii. În efortul pe care îl face școala de a -și modela structurile sale, în funcție de
nevoile societății se pun probleme numeroase: împletirea pregătirii școlare cu orientarea școlară
și profesională, relația î ntre învățământul de cultură generală și cel profesional, etc.
Școala reprezintă un pilon al comunității, una dintre instituțiile de bază pentru existența și
dezvoltarea unei comunități. Școala creează în jurul său o nouă comunitate, care cuprinde, în
primul rând, beneficiarii direcți ai acesteia: elevii, profesorii, părinții, apoi alte instituții
comunitare de ordin guvernamental sau nonguvernamental, public sau privat. În ambele situații,

13
parteneriatul este un mecanism care facilitează relaționarea dintr e școală, instituțiile și membrii
comunității.
Școala este o instituți publică și ocupă un loc central în comunitate. Misiunea școlii este să
formeze viitori cetățeni în concordanță cu principiile și valorile democrației. Învățarea cetățeniei
trebuie reali zată într -o manieră integrată, prin teme cross -curriculare și prin climatul socio –
educativ al școlii, prin participare la activități extrașcolare, la viața comunității. Școala este un
element de legătură între elev și societate, contribuind la dezvoltarea unei concepții despre lume
și a unei identități civice concordante cu valorile perene ale umanității.

2.2. Comunitatea și rolul acesteia în educație

Comunitatea este considerată „un partener” cu implicații active, pragmatice în formare și
educare. Activitatea școlară și educația familială este completată de educația prin mass -media,
educația prin biserică, educația prin instituții culturale sau alte structuri asociative:
➢ într-o societate informatizată, mijloacele mass -media (ziare, reviste, publicații,
radio,televiziunea și internetul) au o pondere tot mai mare în educația indivizilor, de
aceea se urmărește formarea unei atitudini selective și responsabile față de informație,
formarea competenței educative și a capacității de a dialoga etc.
➢ influența educativă a bisericii se realizează atât în mod nesistematic, cât și o educație
sistematică, explicită în perspectiva valorilor religioase, ale credinței, împărtășite în
cadrul orelor de religie.
➢ medii de transmitere a valorilor și de formare și r eformare a persoanelor, în acord cu
anumite jaloane valorice înalte, sunt și instituțiile culturale (casele de cultură, muzeele).
Aici se pot desfășura programe de formare a tinerilor, de educație a adulților etc.
Structurile asociative includ organizații nonguvernamentale (O.N.G.), asociații ale copiilor și
tineretului, societăți caritabile. Acestea vizează aspecte ale educației informale care au ca sarcini
complementare formarea conștiinței practice, prosociale și culturale.
Construirea unui parteneriat e ducativ în comunitatea în care crește, se dezvoltă și este
educat copilul constituie o cerință a educației de azi. Complexitatea problemelor lumii
contemporane este deschiderea și flexibilitatea strategiilor educative către parteneriatul
educațional. Impli carea ca agenți ai educației a diferitelor instituții și persoane din comunitate
dezvoltă actual o imagine complexă și dinamică a influențelor educaționale
Punerea în practică a parteneriatului educațional presupune deschiderea către resursele
comunității și lărgirea cadrului de desfășurare a activităților din grădiniță, pentru integrarea

14
acestor resurse. Astfel exemplificăm utilizarea spațiilor comunității pentru desfășurarea unor
serbări, întreceri sportive, etc. sau implicarea autorităților locale în org anizarea unor evenimente,
atragerea de sponsorizări, implicarea unor instituții ale comunității -O.N.G. -uri, servicii sociale,
în realizarea unor acțiuni concrete de protecție socială a copiilor și de integrare în sistemul
educațional a unor copii defavori zați, și de proiecte în dezvoltarea instituțională. O cerință
prioritară este formarea resurselor de comunitate pentru dotarea corespunzătoare a școlilor.
Formând diverse ti puri de parteneriate școlile își dezvoltă curriculum -ul, iar comunitatea
înțelege, acceptă mai ușor și beneficiază de tehnolo gia și schimbările din școli. Datorită
comunicației avansate și rețelelor media putem păstra legătura cu indivizi din întreaga lume. Dar
a aduce schimbarea în școli , a restructura educația și a construi infrastruct ura tehnică necesară
înseamnă o investiție considerabilă, este un aspect dificil cu care se confruntă comunitatea, mai
ales că există multe cereri pentru obținerea unor fonduri limitate . Toate aceste modalități prin
care se încearcă sensibilizarea comunită ții sunt necesare pentru a face inovația să devină
legitimă. Adina Băran -Pescaru (2004) prezintă multiple căi prin car e interacțiunea dintre școală
și comunitate poate fi eficientizată:
▪ prin mijlo ace de comunicare de la școală către comunitate și dincolo d e ea;
▪ prin crearea unui mediu prin care copiii să demonstreze că pot face și ei pentru
comunitate și să obțină respectul adulților;
▪ oferirea posibilității pentru membrii comunității de a se implica în activitățile copiilor.
Într-o lume tot mai izolată, mai puțin dispusă pentru socializare, cooperarea intre factorii
educaționali – școala, familie – devine necesară și se impune și ca obligație morală din partea
acestora pentru a favoriza socializarea copiilor, pentru a -i familiariza, prin exemple și modele, c u
adevărate valori ale spiritualității umane. Educația și -a multiplicat necontenit formele de
organizare, odată cu evoluția societății, în care rolul său a devenit din ce în ce mai relevant, mai
important.
Parteneriatul facilitează crearea unui mediu stimu lator, prin care procesul educațional se
extinde și
asupra comunității, având posibilitatea de a identifica problemele comunitare, elevii devin mult
mai atenți
la ceea ce se petrece în jurul lor, mult mai activi în procesul de soluționare a problemelor, mult
mai responsabili în demersurile pe care le întreprind. Totodată elevii își dezvoltă spiritul de
inițiativă în raport cu comunitatea din care fac parte. Dar toate aceste aspecte se pot implementa
cu succes numai dacă fiecare partener va fi considerat e gal cu celălalt. Este de înțeles că în
mediul școlii relațiile fundamentale se construiesc între elevi și profesori. Dar pe lângă acești doi
actori primordiali, intervine și un al treilea actor: părinții. În această relație părinții dobândesc o

15
poziție int ermediară. Acest element este important deoarece sprijinul părinților este foarte
important pentru implicarea elevilor și pentru asigurarea convergenței acțiunilor educative.
Relația între cei trei actori direcți ai instituției școlare trebuie să fie una s imetrică, relația dintre
elevi, părinți și profesori în cadrul mediului școlar trebuie să fie egală pentru ca elevii să poată
participa activ și responsabil la viața comunității.
Principiul egalității părților aplicabil în relația de parteneriat, schimbă v iziunea privind relația
elev-părinte -profesor. Astfel, în cazul realizării unor activități de participare activă și
responsabilă la viața comunității, elevii nu mai sunt văzuți ca subordonați ci ca parteneri egali.
Printr -o asemenea abordare elevii își pot dezvolta mult mai eficient și durabil calitățile personale
și interpersonale:
▪ comunicare permanentă cu cei din jur (familie, școală, colegi, comunitate, etc.) – elevii
culeg informații, le sistematizează, le transmit, lucrează în echipă, etc.
▪ motivare și d isponibilitate crescută pentru învățare – elevii acceptă provocări, caută
soluții, evaluează;
▪ intuiție și flexibilitate – spirit de relaționare și de solidarizare cu ceilalți, capacitatea de a
stabili prioritățile;
▪ capacitatea de a coordona – încrederea în forțele proprii și în cele ale echipei, capacitatea
de a organiza evenimente, capacitatea de a evalua acțiunile personale și ale altora, etc.
Pe termen mediu și lung, tratarea elevilor ca parteneri egali va aduce efectele estimate:
responsabi litate, seriozitate, capacități noi, atașament față de școală și față de comunitate,
încredere în instituțiile comunității, o mai mare vizibilitate a școlii în comunitate.
Formalizarea parteneriatului dintre școală și comunitate, înseamnă recunoașterea imp ortanței
implicării, asociativității, participării active și responsabile a elevilor în mediul școlii și al
comunității.
Prin participarea la viața comunității, elevii simulează procesele elaborării, luării și evaluării
deciziilor. De aceea, încurajarea pa rticipării elevilor prin parteneriatul dintre școală și
comunitate, constituie o premisă pentru educarea lor în vederea exercitării statutului și rolului de
cetățean. Beneficiile participării elevilor la viața comunității se reflectă în:
➢ învățarea procesul ui democratic al guvernării și guvernanței (model de guvernare bazat
pe participarea cetățenilor la luarea deciziilor); observarea procesului decizional din
comunitate și exersarea adoptării deciziilor;
➢ identificarea problemelor din comunitate și a unor so luții de rezolvare a acestora;
➢ dezvoltarea capacităților de cooperare cu autoritățile locale, pentru rezolvarea
problemelor comunității;

16
➢ dezvoltarea capacităților de evaluare a acțiunilor și programelor realizate de instituțiile
comunitare;
➢ consilierea și orientarea altor elevi care doresc să se implice activ în viața comunității.
Prin abordarea de tip partenerial, instituția școlară poate contribui la stimularea participării
active și responsabile a elevilor la viața comunității, prin intermediul asocierii și participării
directe la depistarea și soluționarea problemelor comunitare. De asemenea, prin asociativitate
elevii pot învăța principiile și mecanismele organizării democratice a societăților. În acest
context, este importantă reprezentarea elevilor în diferite structuri de decizie ale școlii – consiliul
elevilor, consiliul școlii, etc.

2.3. Relația dintre școală și comunitate

În cadrul parteneriatului dintre școală și comunitate, profesorii își extind activitatea de la
acea propriu -zisă didactică la cea de moderare și de facilitare a relației cu comunitatea locală.
Aceste două roluri sunt complementare și presupun adaptarea activității cadrelor didactice la
specificul activităților extracurriculare orintate către comunitate.
Ca facilitato r, profesorul este preocupat de crearea unui mediu propice activităților
elevilor, bazat pe încredere, respect, solidaritate și responsabilitate. Îi încurajează pe elevi să
învețe mai mult din propria activitate și să aplice cunoștințele în activități conc rete.
Ca moderator, profesorul orientează elevii în activități, analizează permanent dinamica
grupului, fără a interveni în mod direct și vizibil. În această postură, profesorul trebuie să aibe
abilitatea de a conduce grupul către obiectivul urmărit și de a facilita conștientizarea eventualelor
puncte tari sau dificultăți.
Într-o comunitate, mediul educațional nu se rezumă la mediul școlar. Elevii trebuie să identifice
și celelate instituții cu valențe educative cu care să inițieze parteneriate. Astfel, me diul
educațional comunitar are posibilitatea să se cristalizeze și să se coalizeze în procesul de educație
continuă a cetățenilor.
Factorilor educativi tradiționali, familia și școala, li s -au adăugat alții noi, precum
biserica, instituțiile de cultura, mass -media, diferite centre de agrement, adică toți aceia care
asigură educația non -formală. Nu este posibilă în zilele noastre o existența izolată, în afara
comuniății, cu binele și relele acesteia, deci o educație conceputa și derulată exclusiv în cadrul
familiei, fără aportul calificat al școlii.
Acțiunea concentrată a factorilor educativi este un deziderat important, pe care școala
trebuie să -l conștientizeze și să -l concretizeze. Personalul specializat al școlii ar trebui să
orienteze familia pentru ca aceasta să -și sporeasca rolul în formarea personalității copilului. Are

17
drept atu interesul celor mai multe familii pentru confortul material și spiritual în care crește
copilul, dar și a nivelului cultural .
Proiectul de parteneriat le folosește părinților pentru a cunoaște și respectă obligațiile
legale privind creșterea și educarea copiilor, cadrelor didactice pentru perfecționarea muncii în
echipă, cunoașterea copiilor ce vor fi preluați în clasa I, cunoașterea cerințelor școlii. Presiunea
socială prin care se dorește crearea unui comportament „cuminte” și „ascultător” a elevului în
școală pe de o parte, societate pe de altă parte, face din copii niște victime ale unui sistem, ale
unor stereotipi, etichete și culturi nedefinite înc ă.
Toate aceste componente, nu duc de altfel, decât la inhibiție, introvertire, non -comunicare,
regresie, slabă stimă de sine, derutare, depresie și dramatism fatal.
Paradoxul primordial în această situație nu este altul decât rapo rtul dintre cerere și ofertă.
Pe de o parte, școala și societatea împreună îți cer o anumită etichetă, iar pe de altă parte nu -ți
oferă o alternativă pentru a putea răspunde acestor standarde. În acest context s -a creat conceptul
de elev – codaș, elev -medio cru, elev -premiant, elev -olimpic fără a întreba vre odată de ce un elev
este codaș, iar unul este premiant, indiferent de indicele de inteligență și nivel de educație. Din
perspectiva socio -psiho -pedagocică, copilul ajungând în mediul școlar, vine deja cu u n bagaj de
experiența și investiții din mediul familial si din mediul său de apartenență, precum ”gașcă”.
Astfel, ne dăm bine seama, că acest elev, vine și cu un set de nevoi mai mult sau mai puțin
satisfăcute.

2.4. Modalități de implicare a comunității în educația școlară a
elevilor cu CES

Comunitatea reprezintă una din principalele surse de soluționare a unui spectru larg de
probleme sociale. Comunitatea dispune de resurse neutilizate a căror mobilizare ar putea fi utilă
celor aflați în dificultate. Este foarte important a identifica resursele comunității și a le orienta
spre școala incluzivă.
Scopul implicării comunității:
❖ constă în mobilizarea tuturor resurselor disponibile în comunitate în vederea eficientizării
procesului de identificare și soluț ionare a necesităților și problemelor cu care se confruntă
școala, părinții și/sau elevii cu CES
❖ are menirea de a -i ajuta pe elevi și părinți să -și dezvolte capacități fizice, intelectuale,
spirituale, emoționale și sociale maxime
❖ promovarea drepturilor co piilor și părinților, tratarea acestora de la egal la nivel de
comunitate, indiferent de diferențele individuale.

18
Încurajați membrii comunității să:
❖ participe la activitățile școlii;
❖ ajute la coordonarea unei activității școlare (un grup muzical, cer c de dansuri etc.);
❖ acționeze ca voluntari în școală, ajutând, de exemplu, la procesul de predare;
❖ activeze într -un grup de lucru din școală, de exemplu în Consiliul de administrație;
❖ furnizeze servicii comunitare din cadrul școlii, cum ar fi utilizarea acesteia ca o bază
pentru servicii sanitare și sociale, coordonate de instituții publice sau de ONG -uri.
Colaborarea dintre agenții/instituții/ONG -uri
❖ Implicați agențiile/alți acto ri din localitate în procesul de predare/învățare din școală (ex.:
invitația unui reprezentant ONG pentru protecția mediului la o lecție de geografie);
❖ Invitați la școală un furnizor de servicii publice sau un reprezentant de ONG, pentru a vă
ajuta la pre dare sau la soluționarea altor chestiuni (ex.: căutarea unui loc de muncă);
❖ Invitați la școală reprezentanți ai diverselor agenții (ex.: agențiile de protecție a copilului,
agențiile care activează în domeniul delincvenței juvenile etc.), care ar acorda s uport în
realizarea activităților cu copii cu cerințe educaționale speciale;
❖ Colaborați cu alte agenții care se ocupă de copiii/elevii cu cerințe educaționale speciale

2.4.1. Partenerii școlii

Principalii parteneri ai școlii sunt, de obicei:
– părinții ;
– autoritățile locale;
– organizații guvernamentale cu caracter central sau local;
– agenții economici locali;
– sindicatele;
– organizații nonguvernamentale.
a) Școala și autoritățile loc ale au următoarele modalități de colaborare:
– realizarea de demersuri pentru participarea copiilor la învățământul preșcolar și
obligatoriu;
– dezvoltarea unor programe de educație pentru părinții tineri;
– organizarea și dezvoltarea unor posibilități adecvate de petrecere a timpului liber și
odihnă.
b) Școala și unitățile sanitare
Școlile pot desfășura parteneriate împreună cu acestea în ve derea asigurării sănătății
mentale și fizice a copiilor și familiilor acestora. Cel mai mare rol educativ îl au medicii de

19
familie și cabinetele medicale școlare. Temele care pot fi abordate în programele educative pot fi
multiple:
– igiena personală, a l ocuinței, a spațiului școlii;
– acordarea de prim ajutor în cazuri de urgență;
– educația pentru prevenirea consumului de droguri, alcool, tutun;
– educația pentru practicarea sporturilor;
– educație pentru consum alimentar sănătos;
– educație pentru o viață sexuală sănătoasă.
c) Școala și biserica
Școala și biserica au colaborat încă din cele mai vechi timpuri. Biserica a avut un rol
important în constituirea instituțiilor destinate învățământului dar și în promovarea educației de
tip moral -religios . Cele mai frumoase manifestări ale parteneriatului le întâlnim în:
– organizarea de manifestări cultural artistice comune cu ocazia marilor sărbători creștine:
Crăciun, Paști, Ziua Eroilor Neamurilor;
– organizarea de excursii, pelerinaje la mănăstiri;
– implicare în ajutorarea familiilor nevoiașe.
d) Școala și agenții economici pot colabora prin:
– asigurarea de spații și dotări necesare efectuării practicii în cadrul unităților economice;
– angajarea absolvenților;
– acordarea de burse elevilor cu rezultate bune;
– organizarea și desfășurarea de activități de programe de formare continuă pentru
angajații din școli;
– furnizarea unor servicii de informare, orientare și consiliere pentru cariera elevilor.
e) Școala și organizațiile nonguvernamentale
Parteneriatul dintre școala și organizațiile nonguvernamentale poate fi așezat pe axa public –
privat în oferirea de servicii sociale atât copiilor cât și familiilor acestora, comunității în
ansamblu: centre de zi pentru copii, centre after -school.
f) Școala și poliția pot realiza acț iuni comune
În comunitate, poliția reprezintă o instituție de referință pentru locuitorii săi. Rolurile
poliției în domeniul educațional pot fi împărțite în două mari categorii: preventive și de
intervenție în situații speciale. Domeniile în care întâlnim parteneriatu l școală -poliție sunt
următoarele :
– asigurarea integrității personale a elevilor, cadrelor didactice, a locuitorilor comunității
în general;
– prevenirea delicvenței juvenile;

20
– violența în familie, stradală, în cadrul școlii;
– educația rutieră;
– promovarea unui comportament civilizat în societate.

2.4.2. Beneficii ale parteneriatelor școală -comunitate

Încă din perioada anilor '80, în lume s -a acreditat ideea unui așa numit "management
bazat pe comunitatea locală" a școlii ("site -based management" ), care presupune implicarea
factorilor comunității locale în luarea deciziilor privind predarea și învățarea, finanțarea și
angajarea de personal în școlile care deservesc comunitatea locală respectivă. "Școlile trebuie să
construiască parteneriate cu com unitățile într -un efort comun de îndeplinire a tuturor cerințelor
impuse de procesul educativ. În cadrul comunităților sunt multe instituții -biserici, biblioteci,
muzee -care pot fi dirijate spre sprijinirea achiziției de cunoștințe și deprinderi de către e levi."
(Mircea Agabrian, 2006, p.56)
Relațiile din cadrul parteneriatelor școală -comunitate pot fi reciproce, furnizând astfel
multe beneficii pentru comunitate. Clădirea școlii poate deveni loc de desfășurare a întâlnirilor
reprezentanților comunității, spațiu pentru diverse cursuri de educare a adulților, reprezentații ale
teatrului local, programe de promovare a sănătății, evenimente sportive sau recreative. Elevii pot
juca un rol activ în cadrul comunității, implicându -se în proiecte de servicii comuni tare sau
voluntariat. În sens invers, implicarea școlilor în parteneriat va conduce la sporirea interesului
pentru sistemul public de educație în rândul membrilor activității, părinților și a comunității în
școli include, dar nu se limitează la promovarea dezvoltării copiilor în mediul academic și socio –
emoțional. Literatura de specialitate prezintă o serie de beneficii pe care școala, profesorii și
întreaga comunitatea le au în urma implicării. (Adela – Mihaela Țăranu, 2009, p. 153):
– beneficii pentru pro fesori:cresc cunoștințele personalului didactic referitoare la
contextul socio -cultural al comunității, îmbunătățirea climatului din clasă;
– beneficii pentru părinți: crearea de relații pozitive cu proprii copii și cu școala,
oportunități și rețele de im plicare sporite, ajutorarea familiilor nevoiașe din comunitate;
– beneficii pentru școli: beneficiere a de suport moral, informațional și economic, surse de
finanțare;
– beneficii pentru comunitate: potențial de a forma cetățeni bine educați, revitalizare a
comunităților într -o societate avansată din punct de vedere tehnologic, servicii comunitare.

21
2.5. Blocaje ce pot interveni în relația parteneriat școală -comunitate

Blocajele care pot interveni în relația de parteneriat dintre școală și comunitate:
– cei implicați în relaț ia de parteneriat se raportează la valori diferite;
– școala nu are o po litică în ceea ce privește relaț ia cu comunitatea;
– dezinteresul părinț ilor;
– lipsa educației pentru valorile democraț iei;
– sărăcia;
– neidentifi carea avantajelor și a finalităț ilor;
– rezistenț a cadrelor didactice care pot opta sau nu pentru colaborarea cu agenții sau
organizaț ii exterioare școlii (efort suplimentar neremunerat);
Învăț ământul este considerat de cele mai multe ori ca o prac tică privată iar cadrele
didactice au de prea puține ori iniț iativa sau deschiderea de a împărț i rolurile pe care le dețin sau
de a învăța de la alț ii. Munca de echipă este un obstacol permanent în cadrul unui parteneriat. Un
parteneriat va fi cu atât mai complex cu cât cei implicați nu au competene și abilităț i de a lucra
astfel. Este necesară pregă tirea celor implicaț i.
Un exemplu bun de blocaj care a intervenit la clasa mea, între parteneriatul școală –
comunitate a fost dezinteresul părinților în imp licarea unui parteneriat care s -a desfășurat între
elevii de la clasă și elevii de la alte școli din Alba Iulia. Dat fiind acest parteneriat, numit ,,Vis de
copil’’ dedicat elevilor cu CES, eu, împreună cu alte colege ne -am hotărât să punem bani și să
cump ărăm materiale pentru copii, deoarece părinții acestora au avut și un dezinteres față de
parteneriat, dar și sărăcia i -a făcut să decurga la acest gest. Așadar, știam că le place foarte mult
copiilor acest concurs, am făcut eforturi și am participat cu toț ii la acesta. În final, toți elevii au
primit diplome de participare pe toate domeniile cum ar fi: pictură, desen, proză etc. Chiar dacă a
intervenit acest blocaj între noi și părinții care nu și -au permis acești bani pentru a le cumpăra
elevilor materiale , noi, cadrele didactice care am făcut parte din aceste parteneriat, am depus
acest efort și am depășit blocajul de a stagna din participarea la acesta, iar rezultatele au fost pe
măsură. Am avut chiar elevi din clasele mai mari, tot învățământ special, ca re au obținut la
proză, premiul I.
Cu siguranță, vom depune acest efort și de acum înainte, deoarece fericirea și entuziasmul
elevilor de a participa , ne face să ne reunim mereu forțele. Bineînțeles, fără ajutorul școlii care
ne-a oferit oportunitatea și încrederea de a participa, nu am fi reușit.

22
CAPITOLUL 3. METODOLOGIA CERCETĂRII
3.1. Demersul și organizarea cercetării

Scop:
Scopul principal al proiectului este importanța parteneriatului școală -comunitate;
implicarea comunității în educația școlară a elevilor cu CES.
Locul de defășurare: Liceul cu Program Sportiv ,,Florin Fleșeriu”, Sebeș
Participanți: elevi, cadre didactice, părinți.
Perioada de desfășurare: septembrie 2018 -ianuarie 2019
Obiective propuse:
❖ Cunoașterea opiniilor elevilor privind propria activitate;
❖ Cunoașterea opiniilor cadrelor didactice privind importanța parteneriatelor școală –
comunitate;
❖ Cunoașterea opiniilor părinților privind participarea și susținerea parteneriatelor între
școală și comunitate;
❖ Urmărirea și cunoașterea părerilor formulate de către elevi, cadre didactice și părinți
privind activitatea școlară, respectiv parteneriatele șc oală-comunitate;
❖ Participarea propriu -zisă la un parteneriat școală -comunitate.
Ipoteza :
Buna implicare și colaborare dintre școală -părinți -comunitate în activitățile școlare și
extrașcolare duc întotdeauna la o mai bună cunoaștere și valorificare a pote nțialului și abilităților
elevului.
Metode și instrumente de cercetare: chestionarul, observația , analiza activității elevilor.
Chestionarul reprezintă una dintre cele mai utilizate metode de cercetare. Aceasta constă
într-o serie de întrebări în scopul de a aduna informații. Este ușor de aplicat, dar întotdeauna
întrebările trebuie să fie formulate corect, clar și concis. Aceste chestionare pot fi aplicate pe
hârtie sau la calculator.
Observația este o metodă care ajută la identificarea stărilor emoționala al elevilor, la
schimbarea comportamentului în timpul activităților. Aceasta permite urmărirea intenționată a
diferitelor manifestări ale elevului, evidențiază interesul și atitudinea elevului pentru învățare, la
descoperirea preocupărilor elevului.
Organizarea cercetării:
– documentarea și studiul privind ,,parteneriatul școală -comunitate ”;
– investigarea opiniilor elevilor, cadrelor didactice, părinților cu ajutorul chestionarului ;
– centralizarea opiniilor și elaborarea concluziilor;

23
– participarea și implicarea într -un parteneriat educațional școală -comunitate.
Modalități de valorificare :
– utilizarea rezultatelor în activitatea cu familia elevilor.

24
A. Chestionar pentru cadre didactice

1. Cât de important credeți că este relația dintre dumneavoastră și elevi?
2. Cât de mult credeți că îi ajută pe elevi participarea la diverse concursuri/parteneriate?
3. Ce discuții aveți cu profesorii care predau la clasa dumneavoastră?
4. Sunteți sociabil, comunicativ?
5. Cum comunicați cu elevii?
6. Cum comunicați cu părinții?
7. Cum relaționați cu conducerea școlii?
8. Ce relație aveți cu colegii dumneavoastră?
9. Sunteți implicați în planificarea și realizarea activităților școlare și extrașcolare?
10. Ați participat/participați la concursuri cu elevii?
11. Țineți cont de dorințele și de implicarea elevilor în diverse activități?
12. Există în școală posibilitatea de conectare la internet?
13. Sunteți informat/ă cu privire la toate proiectele/concursurile/parteneriatele?
14. Le comunicați părinților rezultatele elevilor?
15. Cât de mult puneți accentul pe evidențierea abilităților și aptitudinilor elevilor?
16. Vă place să vă faceți noi prieteni prin participarea la diverse activități?

25
B. Chestionar pentru elevi

1. Îți plac activitățile realizate în școala ta?
2. Ce atitudine au părinții de activitatea ta școlară?
3. Le spui părinților ce activitate școlară îți place cel mai mult?
4. Realizezi acasă diverse activități cu familia?
5. Îți place să socializezi cu persoane din jurul tău?
6. Ai mulți prieteni?
7. Ți-ar plăcea să participi la concursuri? De ce?
8. Care membru din familia ta, te susține cel mai mult?
9. Te superi atunci când cineva îți face observații?

26
C. Chestionar pentru părinți

1. Ce părere aveți despre activitatea școlară a copilului dumneavoastră?
2. Vă întrebați zilnic copilul despre ceea ce a făcut la școală?
3. Este necesară insistența copilului atunci când vine vorba de participarea la ședințe cu
părinții?
4. Ce relație există între dumneavoastră și copil?
5. Care sunt ocupațiile preferate ale copilului dumneavoastră în timpul liber?
6. Cât de des vă interesați de situația șc olară a copilului dumneavoastră?
7. Ce activități faceți cu copilul?
8. Țineți cont de sfaturile și părerile învățătorului/profesorului/dirigintelui?
9. Considerați că îi acordați copilului destul timp?
10. Ați încercat să participați cu copilul la diferite activități/ concursuri?
11. Ce părere aveți despre parteneriatele dintre școală și comunitate?

27
3.2 Interpretarea datelor

A. asupra chestionarelor adresate cadrelor didactice

În realizarea acestor chestionare au fost implicați un număr de 30 de cadre didactice din
școală , acestea fiind cadre didactice din cadrul învățământului special . Chestionarul a cuprins un
număr de 16 întrebări care au încercat să reflecte cât de mult își doresc să se implice și să facă
parte din diverse activități atât școl are, cât și extrașcolare, de a vedea câți dintre ei au participat și
vor să mai participe la acestea și în continuare.
În principiu, cadrele didactice vor participa la parteneriate implementate pe viitor, ba
chiar mulț i dintre ei sunt de ja înscriși și con sideră că este benefic să participe cu toții la aceste
tipuri de activități.
Răspunsurile au fost variate, dar în proporție destul de mare și anume 50% dintre cadrele
didactice s -au înscris și vor participa la activități din cadrul parteneriatelor, unii di ntre ei
participă în prezent într -un procentaj de 20%, iar restul în proporție de 30% au participat la acest
tip de activități. Așadar jumătate din aceștia spun că vor participa, mai puțin de jumătate din cei
chestionați au participat la acestea și știu de spre ce este vorba, iar cealaltă parte care a rămas,
sunt în present cuprinși în astfel de activități de acest fel.

Figura 3.1 Reprezentarea grafică a participării cadrelor didactice la parteneriate
educaționale
Figura 3.1

0% 20% 40% 60% 80% 100% 120%vor participaparicipă în prezentau participatparticipare la parteneriateGRAFIC
GRAFIC

28
Figura 3.2 Clasificarea numărului de cadre didactice în funcție de participarea la
parteneriate educaționale

Figura3.2
Număr cadre
didactice Cadre didactice care
au participat la
parteneriate Cadre didactice care
participă în prezent la
parteneriate Cadre didactice care
vor participa la
parteneriate

30
9
6
15

Este un lucru bun că jumătate dintre ei au ales să participle la aceste activități din cadrul
parteneriatelor, deoarece consideră că vor avea numai de câștigat, în sensul că vor descoperi
oameni noi, se vor apropia și îi vor ajuta mai mult pe elevi, aceștia fiind elevi cu CES, iar cei
care în prezent participă la acestea, îi vor încuraja și susține și pe ceilalți colegi să experimenteze
noi locuri și să își descopere singuri limitele.
Au fost îm părțite diverse opinii în ceea ce privesc aceste parteneriate dintre școală și
comunitate, atât pro cât și contra. Este un lucru foarte bun că multe cadre didactice vor participa
la viitoare activități.

B. asupra chestionarelor adresate elevilor

Chestionaru l adresat elevilor a avut ca scop evidențierea dorinței, cunoașterii și a
participării propriu -zise a elevilor la activități desfășurate în cadrul parteneriatelor școală –
comunitate, cât de sociabili, curioși, comunicativi sunt, fiind chestionați un număr d e 50 de elevi ,
elevi cu CES .
În cea mai mare parte, acești elevi cu CES sunt foarte dornici de a cunoaște și de a -și face
noi prieteni, de a -și stabili propriile deprinderi, abilități de lucru, de a -și dezvolta creativitatea, de
a învăța lucruri noi etc. Așadar, în urma chestionării, rezultatele arată că aceștia vor participa cu
siguranță la viitoare activități din cadrul parteneriatelor educaționale desfășurate între școală și
comunitate.
O altă serie de întrebări din chestionar a urmărit să reliefeze da că elevii au o relație bună
cu părinții, cu prietenii, dacă le comunică problemele școlare, dacă îi anunță atunci când vine
vorba de ședințele cu părinții.
Cealaltă parte de elevi a avut răspunsuri sumare, deoarece în prezent fac parte din
parteneriate șc olare și nu pot spune o părere clară și concisă până la finalizarea acestuia.
O analiză de ansamblu face ca pe primul plan să fie elevii care sunt interesați și doresc să
participe pe viitor la parteneriate între școală și comunitate, aceștia reprezentând un procent de
60%, cei care au mai participat la astfel de activități și au rămas cu o experiență de neuitat,

29
reprezentând 28%, iar cei care sunt implicați în prezent în asemenea parteneriate reprezentând un
procent de 12%.
Elevii care au participat cel puțin o dată la un parteneriat, își doresc să mai participe și pe
viitor, deoarece îi ajută să își dezvolte toate abilitățile, dar totodată îi pregătește chiar și pentru
viitor, pentru viață.

Figura 3.3 Reprezentarea grafică a participării elevilor la parteneriatele
educaționale
Figura 3.3

Figura 3.4 Clasificarea numărului de elevi în funcție de participarea la
parteneriatele educaționale
Figura 3.4
Număr elevi Elevi care au
participat la
parteneriate Elevi care participă în
prezent la parteneriate Elevi care vor
participa la
parteneriate

50
14
6
30

Din cele prezentate, concluzia ar fi că există o serie de elevi care își doresc cu adevărat să
fie cuprinși în diferite activități școlare și extrașcolare. Însă, acest lucru se poate întâmpla doar cu
ajutorul și cu îndrumarea și sprijinul cadrelor didactic e, a școlii și a părinților.
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70%VOR PARTICIPAPARTICIPĂ ÎN PREENTAU PARTICIPATGRAFIC
GRAFIC

30
C. asupra chestionarelor adresate părinților

Răspunsurile părinților la chestionare au fost variate, și anume: 20% dintre aceștia nu se
implică și nu le oferă sprijinul de care au nevoie copiii atunci când vine vorba despre act ivitatea
școlară și participarea la diverse concursuri; 36% dintre ei se implică într -o oarecare măsură și îi
susțin puțin pe elevi în ceea ce fac, iar restul de 44% se dedică în totalitate și îi susțin pe elevi
când vine vorba de participare/implicare în parteneriate realizate între școală și comunitate,
indiferent pe ce se bazează acestea.
Acești părinți care se implică în totalitate și îi susțin pe elevi, sunt de părere că acestea îi
ajută și îi pregătește pentru viitor, de aceea merită tot sprijinul, pe când unii dintre părinți cred că
participarea copiilor la aceste parteneriate este o pierdere de timp și nu îi ajută cu nimic în viață
și pe viitor, de aceea nu le acordă timp și nu îi încurajează și nu îi sprijină.

Figura 3.5 Reprezentarea grafică a participării părinților la parteneriatele
educaționale
Figura 3.5

Figura 3.6 Clasificarea numărului de părinți în funcție de participarea la
parteneriatele educaționale
Figura 3.6
Număr părinți Părinți care au
participat la
parteneriate Părinți care participă în
prezent la parteneriate Părinți care vor
participa la
parteneriate

50
10
18
22
0% 20% 40% 60% 80% 100% 120%VOR PARTICIPAPARTCIPĂ ACTIVNU AU PARTICIPATPARTICIPAREA LA PARTENERIATEGRAFIC
GRAFIC

31
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
INSPECTORATUL ȘCOLAR AL JUDEȚULUI ALBA
CENTRUL ȘCOLAR DE EDUCAȚIE INCLUZIVĂ ALBA IULIA
Str. T.Vladimirescu, nr.39, cod …….. , tel…………. , fax………..
e-mail:…………………………

ORGANIZATOR :
CENTRUL ȘCOLAR DE EDUCAȚIE INCLUZIVĂ, ALBA IULIA

CONCURS NAȚONAL
”VIS DE COPIL”
Ediția a IX -a, Alba Iulia, Februarie 2019 -Martie 2019

PARTENERI:

Inspectoratul Școlar Județean Alba Casa Corpului Didactic Alba
Inspector, Director,

Centrul Școlar de Educație Incluzivă, Alba Iulia
Director,

ALBA IULIA
2019

32
Centrul Școlar de Educație Incluzivă, Alba Iulia Școala: LPS ,,Florin Fleșeriu”,
Sebeș
Str. Tudor Vladimirescu, nr. 39 Str: Lucian Blaga, nr.76
Tel: 0258819383 Tel: 0258731220
Director, Director,

CONTRACT DE PARTENERIAT
încheiat azi 26.03.2019

I. PĂRȚILE CONTRACTANTE:
1) CENTRUL ȘCOLAR DE EDUCAȚIE INCLUZIVĂ, ALBA IULIA, str. Tudor
Vladimirescu, nr.39 , reprezentat prin director, ………………, în calitate de organizator
și
2) ȘCOALA LICEUL CU PROGRAM SPORTIV ,,FLORIN FLEȘERIU”, str.
Lucian Blaga, nr. 76, localitatea Sebeș, județul Alba, reprezentată prin director,
…………. și prof: D.M, S.E, B.T, G.A, D.A, O.R, P.A, V.I, A.A, C.N.
II. OBIECTUL CONTRA CTULUI
Obiectul prezentului acord de parteneriat îl reprezintă colaborarea dintre părțile
contractante în vederea organizării și desfășurării Concursului Național ”Vis de
copil”, ediția a IX -a, februarie -martie 2019
III. OBLIGAȚIILE PĂRȚILOR:
Școala coordonatoare se obligă:
✓ să informeze participanții despre organizarea concursului prin distribuirea
regulamentului;
✓ să respecte termenele de desfășurare a concursului;
✓ să colecteze lucrările realizate de către parteneri;
✓ să asigure jurizarea lucrărilor la secțiunile concursului;
✓ să asigure spațiul corespunzător desfășurării concursului;
✓ să emită și să distribuie diplome de participare elevilor participanți și
cadrelor didactice îndrumătoare;
Partenerul se obl igă:
✓ să mediatizeze concursul în instituția de învățământ;
✓ să pregătească elevii pentru activități și să îi îndrume;
✓ să selecteze lucrările elevilor;
✓ să trimită fișele de înscriere ale elevilor în timp util la adresa de e -mail;

33
✓ să expedieze lucrările pe ad resa școlii coordonatoare conform cerințelor
regulamentului;
✓ să trimită acordul de parteneriat înregistrat și ștampilat (în 3 exemplare),
împreună cu fișa de înscriere și plicul autoadresat, prin poștă pe adresa
școlii;
✓ să disemineze rezultatele proiectulu i în unitatea școlară unde își desfășoară
activitatea.
IV. CLAUZE FINALE ALE ACORDULUI:
Partenerii se obligă să colaboreze pe toată durata derulării proiectului pentru buna
sa desfășurare.
Prezentul contract se încheie în două exemplare, câte unul pentru fiecare parte.
Prezentul acord intră în vigoare de la data semnării acestuia.

Organizator, Partener,
Centrul Școlar de Educație Incluzivă Liceul cu Program Sportiv ,,Florin Fleșeriu”
Alba Iulia Sebeș
Director, Director,

34
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
INSPECTORATUL ȘCOLAR AL JUDEȚULUI ALBA
CENTRUL ȘCOLAR DE EDUCAȚIE INCLUZIVĂ ALBA IULIA
Str. T.Vladimirescu, nr.39, cod……, tel…….., fax………..
e-mail:…………………………

CONCURS NAȚIONAL
”VIS DE COPIL”
Ediția a IX -a, Alba Iulia, Februarie 2019 -Martie 2019

ORGANIZATOR: CENTRUL ȘCOLAR DE EDUCAȚIE INCLUZIVĂ, ALBA IULIA
PERIOADA: Februarie 2019 -Martie 2019
PARTENERI:
➢ Inspectoratul Școlar Județean Alba
➢ Casa Corpului Didactic Alba
➢ Consiliul Județean Alba
COORDONATORI PROIECT:
Prof: A.F.
Prof. M.P.
Prof. D.C.
Prof. A.E.
Prof. C.F.

TEMA CONCURSULUI NAȚIONAL ,,VIS DE COPIL”
ARGUMENT:
Desfășurarea unor activități extracurriculare are valențe benefice asupra copiilor
copiilor cu dizabilități, nu numai pe planul echilibrării emoționale ci și pe planul
compensării personalității lor marcate de deficiență, fiind un mijloc eficient pentru
integrarea lor psiho socială.
Venirea primăverii reprezintă încă un prilej de exprimare a capacității de creație
artistică prin lucrări cu ajutorul cărora își exprimă gândurile, ideile și sentimentele față de
anotimpul renașterii naturii.
SCOPUL:
❖ stimularea potențialului art istic și creativ al elevilor cu cerințe educaționale
speciale din învățământul special și special integrat.

35
OBIECTIVE:
✓ Dezvoltarea capacității de exprimare artistică și plastică, utilizând materiale,
instrumente și tehnici variate;
✓ Dezvoltarea unor trăsături pozitive de personalitate;
✓ Dezvoltarea sensibilității, a imaginației și a creativității artistice;
✓ Descoperirea și atragerea în competiție a unui număr cât mai mare de elevi cu
cerințe educative speciale din țară;
✓ Realizarea unei expoziții cu luc rările participante la concurs.
SECȚIUNILE CONCURSULUI:
Concursul cuprinde cinci secțiuni: a) Pictură
b) Desen
c) Colaj
d) Creație literară -versuri
e) Creație literară -proză
GRUPUL ȚINTĂ:
Proiectul se adresează tuturor copiilor cu cerințe educaționale speciale din grădinițe, școli
speciale, clase speciale, școli incluzive.

Regulament de desfășurare:
1. Înscrierea și trimiterea lucrărilor
Lucrările vor fi transmise prin poștă, împreună cu fișa de înscriere la adresa: Centrul
Școlar de Educație Incluzivă Alba Iulia, str. T. Vladimirescu, nr. 39, loc. Alba Iulia, jud.
Alba, până la data de 31 martie 2019.

2. Condiții de realizare a l ucrărilor
Compozițiile plastice vor fi realizate în:
– acuarelă/creion pe hârtie format A4
– colaj pe hârtie format A3/A4, conform dorinței și imaginației elevului.
Pentru compozițiile literare, modalitatea de realizare este la alegerea participanților.
Fiecare lucrare va avea pe verso o etichetă, după modelul din anexă:
– Titlul lucrării
– Secțiunea
– Numele și prenumele elevului
– Clasa
– Școala

36
– Numele și prenumele profesorului coordonator
– Localitatea și județul.
Concursul se va desfășura în trei eta pe:
– trimiterea prin poștă a lucrărilor și a fișelor de înscriere – 31 martie 2019
– jurizarea se va realiza în perioada 08 -11 aprilie 2019
– vernisajul expoziției va avea loc în data de 12 aprilie 2019 la sediul Centrului Școlar de
Educație Incluzivă Alba Iulia.
Pentru fiecare secțiune se vor acorda premiile I, II, III, iar pentru toți participanții vor fi
trimise diplome de participare.
Materialele trimise nu se returnează.
3. Evaluarea lucrărilor
Lucrările elevilor vor fi apreciate de o comisie formată din:
– profesori de specialitate (desen, pictură, limba română);
– inspector învățământ special;
– profesor psiholog;
– cadre didactice din școala organizatoare;
– reprezentant din mass -media.

NOTĂ:
Materialele care nu întrunesc condițiile precizate, nu se vor lua în considerare.
Nu se iau în considerare lucrările trimise fără fișa de înscriere.
Lista completă a câștigătorilor va fi pusă la dispoziție pe site -ul școlii sau la cererea
participanților.
Diplomele vor fi expediate prin poștă până la data de 19 aprilie 2019.

37
În urma aplicării chestionarelor și a interpretării datelor, am ajuns la concluzia că
participarea la un parteneriat va dovedi cu adevărat dacă răspunsurile celor chestionați au fost
adevărate. Așadar, am primit ocazia de a lua parte la un concurs dedicate în totalitate elevilor cu
cerințe educative special din școala noastră, și nu numai.
Pe parcursul acestui concurs am avut plăcuta surpriză de a observa cum elevii cu CES au
trecut peste pragul emoțiil or și au participat cu interes la toate activitățile din secțiunile de lucru
ale proiectului. Grupul țintă din unitatea noastră școlară a fost format dintr -un număr de 30 de
elevi care au fost chestionați și au spus că vor participa pe viitor la parteneria te.
Pentru reușita elevilor la acest concurs, a fost nevoie și de sprijinul cadrelor didactice,
acestea fiind într -un număr de 15, de conducerea școlii și nu în ultimul rând de ajutorul,
susținerea și implicarea părinților. Fiecare elev a avut oportunitat ea de a -și alege o temă din orice
secțiune și de a o realiza după propria -și imaginație.
În prima etapă a concursului s -au completat fișele de înscriere și s -au trimis prin poștă ,
alegându -se din fiecare clasă special, câte un număr de elevi. Selecția ace stor elevi s -a făcut în
funcție de rezultatele elevilor obținute la învățătură și comportament.

Nr.crt. Numele și
prenumele elevului Clasa Secțiunea
(a,b,c,d,e) Titlul lucrării
1. B.R a II-a a, b – Muguri de primăvară
– Un colț de rai
2. P.C a II-a b, c – Curcubeul zâmbitor
– Primăvara
3. B.L a II-a a, b – Mama mea
– Visul meu
4. C.M a II-a b – Ariciul vessel
5. G.I a II-a a, b – Personajul preferat
– Fluturașul multicolour
6. B.I a II-a b – Ghiocelul gingaș
7. C.O a II-a a – Cerul înstelat
8. T.A a II-a a – Albinuța hărnicuța
9. Z.I a II-a b – Copăcelul înflorit
10. G.D a III-a a – Vulpița cumetrița
11. R.G a III-a b, c – Căsuța din povești
– Chipul colegului meu

38
12. C.D a III-a a – Activitatea mea preferată
13. A.F a III-a a – Vaza cu flori
14. R.A a III-a b – Peisaj de primăvară
15. P.U a III-a a, c – Teiul cel bătrân
– Mama, prietena mea
16. S.P a III-a b, c – Vis colorant
– Primul semn al primăverii
17. A.I a III-a a, b – Casa bunicilor
– Joc de culori
18. M.U a V-a a, d – Aventuri cu licurici
– Piticul neastâmpărat
19. N.S a V-a b, c – Semn de primăvară
– Copacul cu flori multicolour
20. R.P a V-a a, c – Floare de camp
– Zâmbetul primăverii
21. O.R a V-a c – Dans în ploaie
22. M.C a VII -a b – Casa mea din vis
23. D.I a VII -a d – Albinuța
24. F.E a VII -a a, d – Loc de recreere
– Primăvară, bine ai venit!
25. M.K a VII -a a, e – Ariciul plimbăreț
– O parte din copilăria mea
26. Ș.R a VII -a b, d – Zi cu soare
– Pisica și cățelul
27. G.M a VIII-a c, e – Flori de camp
– Primăvara în culori
28. Ș.S a VIII -a b, c – La ceas de seară…
– Buchet de flori
29. R.A a VIII -a a, b – O zi în parc
– Reînvierea naturii
30. F.A a VIII -a c, d – Curtea cu animăluțe
– Vestitorul primăverii

39
După cum se observă și în tabelul de mai sus, clasele cu elevi cu CES, a III -a și a III -a au
ales să lucreze pe cele mai ușoare secțiuni și anume: desen și pictură. Datorită faptului că sunt
copii cu CES, au avut mai multă nevoie de ajutor și de susținere din partea celor din jur. În timp
ce am realizat lucrările, elevii au încercat să treacă peste emoții, să dea frâu liberei imaginații și
creativități, fiecare dintre aceștia putând să își arate abilitățile pe care le are. Fiecare copil a
primit material de lucru din partea unității școlare. Elevii din clasele mici au încercat să realizeze
lucrări foarte bune. Totodată, au fost motivați și de recompensele oferite, diploma și premii.
Elevii din clasele gimnaziale, respective clasa a V -a, a VII -a și a VIII -a, s-au implicat în
realizarea de lucrări din toate cele cinci secțiuni de lucru ale concursului, și anume: desen,
pictură, colaj, creații literare -poezie, creații literare -proză. Deoarece aceștia sunt mai mari, dar
fiind tot elevi cu CES, au avut și ei nevo ie de ajutor și de sfaturi, mai ales la secțiunea de versuri
și proză. Cadrele didactice incluse în acest parteneriat au supravegheat îndeaproape toți elevii și
modul lor de lucru, acordându -le ajutor acolo unde au avut nevoie.
În timpul realizării lucrăr ilor, am observat cum fiecare elev, fie el mic sau mare, a
încercat să își arate ,,talentul” prin realizarea desenelor, picturilor, colajelor, dar și prin
creat ivitatea și vocabularul pe care l -au avut atunci când a venit vorba de compunerea de poezii
și scurte proze. Fiecare copil a primit ceea ce a avut nevoie, lucrările fiind realizate individual.
Am observant că fiecare copil este unic și are înclinații spre o arboră care îl ajută să se
exteriorizeze.Toate lucrările au fost realizate în sala de clasă, s ub supravegherea cadrelor
didactice.
După expozițiea lucrărilor, am avut parte numai de suprize plăcute, în sensul că, la
afișarea rezultatelor au fost elevi care au obținut chiar premiul I la secțiunea creatie literară –
poezie. Însă, toate lucrările expuse au fost valorificate și appreciate prin diploma care au arătat
cât de mândrii suntem de elevii noștii, elevi cu CES, dar care merită tot ajutorul și respectul.
După participarea tuturor elevilor, a cadrelor didactice, a conducerii, a părin ților la acest concurs,
cu toții am fost suprinși de rezultatele obținute și cu siguranță așteptăm să participăm și la alte
concursuri.

40
CONCLUZII ȘI IMPLICAȚII EDUCAȚIONALE

În urma implicării și participării la acest parteneriat descris mai sus, am ajuns la concluzia
că elevii, cadrele didactice și părinții au răspuns sincer la chestionarele adresate la început. În
urma răspunsurilor primite am reușit să facem parte din aceste concurs dedicat în special
elevilor cu CES. Am aflat că unii părinți î i susțin pe elevi pentru participarea la acestea, alții îi
susțin mai puțin, iar alții deloc. Am observat că elevii care au susținere mare din partea acestora
s-au implicat foarte mult, au lucrat corect, îngrijit și au avut toate materialele necesare bunei
lucrări. Fiecare dintre elevi a reușit să își arate ,,talentul” și îndeletnicirea atunci când a venit
vorba de toate cele cinci secțiuni ale concursului: desen, pictură, colaj, poezie, proză. Elevii cu
vârsta mai mică au avut nevoie de mai mult ajutor și implicare de către cei din jur, iar cei mai
mari au fost mai stabili pe ceea ce au lucrat. Cel mai mult le -a plăcut copiilor să deseneze și să
picteze, deoarece așa și -au putut exterioriza sentimentele și trăirile. Pe tot parcursul acestui
concurs, toate c adrele didactice au reușit să îi cunoască mai bine pe elevi, să vadă ce abilități și
capacități de lucru are fiecare. Totodată s -a accentuat și spiritul de echipă, de colaborare atât
între elevi, cât și între cadre didactice și părinți. Mi -am dat seama că elevii au fost motivați și de
recompense și s -au ,,luptat ” pentru a le câștiga, deoarece cu toții au primit diplome de
participare sau chiar premii. Școala noastră a fost și este foarte mândră de elevii noștrii, mai ales
acum când am reușit să participăm și cu elevii cu CES la acest concurs și am obținut aceste
rezultate deosebite. Lucrările elevilor au fost puse la expoziție, fapt pentru care aceștia și -au
recăpătat încrederea în sine și au văzut că totul e posibil. Nimeni nu se aștepta ca fiind elevi cu
CES să reușească unii dintre ei chiar să obțină premiul I.
Cu toții ne -am dat seama cât de important este să participăm cu elevii școlii noastre la
acest tip de parteneriate între școală și comunitate. Rolul acestora este de a -i ajuta pe elevi să
depășeas că limita timidității, a emoției. Tot ceea ce am descoperit la acești copii ne -a făcut pe
toți să ne gândim cât de mult i -am ajutat să își dea seama că tot ceea ce își propun este posibil
atunci când există voință și motivație. Cei de la școala incluzivă a u fost foarte bucuroși că au
putut colabora cu noi, iar noi le -am putut demonstra cât de harnici și dedicați suntem atunci când
vine vorba de muncă. Elevii din școala noastră merită tot respectul și prijinul nostru. Pe parcursul
realizării lucrărilor am ob servat că fiecare elev a încercat cât a putut de mult să respecte toți pașii
pe care a trebuit să îi facă. Elevii din școala noastră merită tot respectul și prijinul nostru.
Concluzionând, putem spune cu toții că elevii cu CES sunt copii deosebiți care merită să
îi ajutăm și să le fim alături oricând. Cu siguranță vom participa și pe viitor la toate concursurile
și vom lua parte la toate parteneriatele.

41
ANEXA 1

MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
INSPECTORATUL ȘCOLAR AL JUDEȚULUI ALBA
CENTRUL ȘCOLAR DE EDUCAȚIE INCLUZIVĂ ALBA IULIA
Str. T.Vladimirescu, nr.39, cod……, tel…….., fax………..
e-mail:…………………………

FIȘĂ DE ÎNSCRIERE
CONCURSUL NAȚIONAL
”VIS DE COPIL”
Ediția a IX -a, Alba Iulia, Februarie 2019 -Martie 2019

Numele și pre numele profesorului coordonator:

Unitatea de învățământ:

Strada: Nr:
Localitate: Cod poștal:
Județ:
Adresa de e -mail: Telefon:

Preșcolari/Elevi participanți:
Nr.
crt. Numele și prenumele Grupa/clasa Secțiunea
(a,b,c,d,e) Titlul lucrării

42
ANEXA 2

Eticheta Concurs Național ”Vis de copil”

Concursul Național ”Vis de copil”, ediția a IX -a, Februarie 2019 -Martie 2019
Localitatea…………………Jud………….
Școala………………………………………..
Secțiunea……………………………………
Titlul lucrării……………………………………………………………..
Elev………. ……………Cls………………..
Coordonator…………………………………………………………….
e-mail………………………………………..

43
BIBLIOGRAFIE

1. Agabrian Mircea, Millea, Vlad (2005), Parteneriate școală -familie -comunitate, Editura
Institutul European, Iași
2. Agabrian Mircea (2006), Școala, familia – comunitatea, Editura Institutul European, Iași
3. Bătrînu E, Educația în familie, București, Editura Politică, 1980
4. Băran, Pescaru, Adina Parteneriate în educație Familie -școală -comunitate , București,
Editura Aramis Print, 2004
5. Coman, S (coordonator) Parteneriat în educația integrată a copiilor cu cerințe educative
speciale, Editura Spiru Haret, I ași, 2001
6. Cucoș C. (coordonator) Psihopedagogie pentru examenele de definitivare și grade
didactice, Ediția a III -a revazută și adăugită, Iași, Editura Polirom, 2009
7. Fustei M. (2010), Dezvoltarea relațiilor comunitare prin intermediul proiectelor și
parteneriatelor educative, Revista Educatoarea.ro, Brașov
8. Gherguș Alois (2006) Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii de
educație integrată, Editura Polirom, Iași
9. Gherguț Alois Sinteze de psihopedagogie specială, ghid pentru concursuri și examene de
obținere a gradelor didactice, Editura a II -a, revăzută și adăugită, Iași, Polirom, 2007
10. Pescaru, Băran Adina (2004), Parteneriat în educație, Editura Aramis Print, București
11. Petrovan Ramona Ștefana (coordonator) (2001) Parteneriatele educaționale de la teorie
la pratică, Editura Aeternitas, Alba Iulia
12. Popescu M, (2000), Implicarea comunității în procesul de educație. Ghid pentru părinți
cadre didactice, Editura Corint, București
13. Rădulescu Eleonora, Țârcă Anca (2000), Școala și comunitatea. Ghid pentru profesori,
Editura Humanitas Educațional, București
14. Revista Învățământ ul primar, nr.4/2004, Parteneriat școală -familie, Editura Miniped,
București
15. Speranta Tibu, Delia Goia (coordonator), Parteneriatul școală -familie -comunitate, Ediția
I, Editura Universală
16. Stăiculescu C, (2012), Școala și comunitatea locală. Parteneriat pen tru educație, Editura
ASE, București
17. Velea, L -S (coordonator) (2006), Participarea elevilor în școală și în comunitate. Ghid
pentru profesori și elevi, Editura Agata, Botoșani

44
18. Vrășmaș E., A. (2000), Parteneriatul educațional, E.D.P., București

Adrese de internet:
www.didactic.ro
www.edu.ro
www.referate.ro