LECT. UNIV. DR. OLIVIAN MASTACAN ABSOLVENT: ROXANA – MARINA C. NIȚĂ ANUL 2018 2 UNIVERSITATEA “VALAHIA ” DIN TÎRGOVIȘ TE FACULTATEA DE DREPT ȘI… [624359]
1
UNIVERSITATEA “VALAHIA ” DIN TÎRGOVIȘ TE
FACULTATEA DE DREPT ȘI ȘTIINȚ E ADMINISTRATIVE
LUCRARE DE LICENȚĂ
COORDONATOR:
LECT. UNIV. DR. OLIVIAN MASTACAN
ABSOLVENT: [anonimizat]
2018
2
UNIVERSITATEA “VALAHIA ” DIN TÎRGOVIȘ TE
FACULTATEA DE DREPT ȘI ȘTIINȚ E ADMINISTRATIVE
Programul de studii: LICENȚĂ/ ZI
SPECIALIZAREA: DREPT
INFRACȚ IUNEA DE VIOL
COORDONATOR:
LECT. UNIV. DR. OLIVIAN MASTACAN
ABSOLVENT: [anonimizat]
2018
3
C U P R I N S
LISTĂ DE ABREVIERI ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 5
CAPITOLUL I – CONSIDERATII INTRODUCTIVE ………………………….. ……………… 6
CAPITOLUL II – NOTIUNI ISTORICE ………………………….. ………………………….. ……. 12
CAPITOLUL III – SCHEMA INFRACTIUNII ………………………….. ………………………. 16
Sectiunea I – Notiunea infractiunii de viol ………………………….. ………………………….. .. 16
Sectiunea a II -a- Conditii preexistente ………………………….. ………………………….. ……. 17
Subsectiunea I – Obiect juridic special ………………………….. ………………………….. ….. 17
Subsectiunea a II -a- Obiectul material ………………………….. ………………………….. … 17
Subsectiunea a III -a- Participantii la infractiunea de viol ………………………….. …. 18
Subsectiunea a IV -a- Locul si timpul savarsirii infractiunii ………………………….. . 22
Sectiunea a III -a- Continutul constitutiv ………………………….. ………………………….. … 22
Subsectiunea I – Latura obiectiva a infractiunii de viol ………………………….. ……… 22
Subsectiunea a II -a- Latura subiectiva a infractiunii de viol …………………………. 27
Subsectiunea a III -a- FORME. MODALITATI. SANCTIUNI ……………………… 29
§1.Forme ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 29
§2. Modalitati ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 31
Ψ1. Fapta savarsita asupra unui subiect care se afla in ocrotirea, educarea, paza
si tratamentul faptuitorului ………………………….. ………………………….. ………………… 31
Ψ2. Fapta comisa asupra unei rude in linie directa ascendenta sau descendenta
ori in linie colaterala de gradul al II -lea ………………………….. ………………………….. . 32
Ψ3. Fapta savarsita asupra unei persoane care are varsta sub 18 ani ……………. 33
Ψ4. Fapta comisa cu scopul producerii materialelor pornografice ………………… 34
Ψ5. Violul care s -a soldat cu vatamari corporale ………………………….. ……………… 35
Ψ6. Fapta savarsita de doua sau mai multe persoane impreuna ……………………. 35
4
Ψ7. Victima a decedat in urma savarsirii faptei ………………………….. ……………….. 36
§3.Sanctiuni ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 37
1. Plangerea prealabila cu incidenta in infractiunea de viol ………………………. 38
2. Competenta de urmarire si judecata ………………………….. ………………………… 39
CAPITOLUL IV – CAUZE CARE DUC LA PRODUCEREA ACTULUI DE VIOL
………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 41
CAPITOLUL V – VIOLENTA SEXUALA FAMILIALA ………………………….. ……….. 44
CAPITOLUL VI – CLINICA MEDICO -LEGALA ………………………….. …………………. 47
Sectiunea I – Notiuni introductive ………………………….. ………………………….. ……………. 47
Sectiunea a II -a- Certificatul medico -legal – regasit si sub prescurtarea – C.M. L. … 49
Sectiunea a III -a- Raportul de expertiza medico -legala – regasindu -se si sub
prescurtarea de R.E.M.L. ………………………….. ………………………….. …………………………. 50
Sectiunea a IV -a- Raportul de noua expertiza medico -legala – cunoscut si sub
prescurtarea de R.N.E.M.L. ………………………….. ………………………….. ……………………… 51
Sectiunea a V -a- Avizul medico -legal ………………………….. ………………………….. ……… 51
Subsectiunea I- Avizul Comisiei medico -legale de control si avizare ……………… 51
Subsectiunea a II -a- Avizul Comisiei superioare medico -legale …………………….. 52
CAPITOLUL VII -EXPERTIZA MEDICO -LEGALA ………………………….. …………… 53
Sectiunea I – Examinarea medico -legala a victimei ………………………….. ………………. 53
Subsectiunea I – Stabilirea constrangerii fizice prin expertiza medico -legala ….. 57
Subsectiunea II – Stabilirea situatiei in care faptuitorul profita de starea
particulara a victimei ………………………….. ………………………….. ………………………….. 57
Sectiunea II – Examinarea medico -legala a faptuitorului ………………………….. ……… 58
CAPITOLUL VIII – ELEMENTE DE JURISPRUDENTA SI DE DREPT
COMPARAT ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 61
Sectiunea I – Elemente de jurisprudenta ………………………….. ………………………….. ….. 61
Sectiunea a II -a- Elemente de drept comparat ………………………….. …………………….. 64
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 67
PROPUNERE DE LEGE FERENDA ………………………….. ………………………….. ……….. 72
BIBLIO GRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 76
5
LISTĂ DE ABREVIERI
1. Art.- articol;
2. Alin.- alineat;
3. Lit.- litera;
4. Prev. – prevazut;
5. Cnf.- conform;
6. Ex.- exemplu;
7. N.C.P.- Noul Cod Penal;
8. V.C.P. – Vechiul Cod penal;
9. N.C.P.P.- Noul Cod de Procedura Penala;
10. C.M.L. – Certificat medico -legal;
11. R.E.M.L. – Raport de expertiză medico -legală;
12. R.N.E.M.L. – Raport de nouă expertiză medico -legală;
13. I.C.C.J. – Inalta Curte de Casatie si Justitie ;
14. U.p.- Urmarire pe nala.
6
CONTINUTUL LUCRARII
CAPITOLUL I
CONSIDERATII INTRODUCTIVE
Infractiunea de viol este reglementata in Codul penal in Titlul I – “Infractiuni
contra persoanei”, Capitolul VIII intitulat “Infractiuni contra libertatii si integritatii
sexuale”. Ac este infractiuni reprezinta grave manifestari contra persoanei si incalcarea
libertatii si inviolabilitatii vietii sexual e ca si libertate individuala a subiectului de a
dispune dupa bunul plac de corpul sau , insa in limita normelor de drept si a morale i.
Intretinerea unor relatii sexuale presupune respect neconditionat fata de cealalta
persoana cat si fata de libertatea ei.
Barbatul considera ca femeia ii este sclava, iar femeia a facut din barbat un sclav.
Este de precizat faptul ca mii de ani, oamenii au trait in sclavie si astfel tind sa fie
liberi, chiar daca ei nu isi dau seama de acest aspect. Cel mai important instinct al
omului este cel sexual, astfel el daca nu isi consuma energia sexuala, el nu poate sa fie
liber. Sexul apartine corpului fiind un proces biologic, ori nu este un proces mintal.
Inca din perioada paleoliticului ertau interzise relatiile sexuale intre parinti – copii
sau bunici -nepoti. Fiecare individ are dreptul de a -si alege partenerul si sa ii fie
respectata decizia, insa cu respectarea conditiei precizate anterior.
Libertatea s exuala se afla in centrul vietii fiecarei persoane. Spaima de sexualitate
a existat inca de cand este lumea si inca exista. Aceasta libertate a fost mereu in
centrul luptei pentru libertatea personala a fiecaruia.
Violul reprezinta o fapta cu care ne conf runtam din ce in de mai des in zilele
noastre, iar jurnalele de stiri pot confirma acest aspect. Pot fi violate atat femeile,
copiii, batranii cat si persoane de acelasi sex cu agresorul. Cand ne gandim la viol ne
imaginam situatia in care o fata se plimba singura pe strada noaptea si este acostata de
catre un barbat care o violeaza – este o situatie tragica, dar cel mai tragic este ca
agresorul poate sa fie – si de cele mai multe ori este – o persoana apropiata cu victima.
7
Dreptul la libertate si mai cu seam a dreptul la libertatea sexuala, reprezinta
drepturi fara de care personalitatea unui om nu isi poate gasi afirmarea.
Libertatea sexual a este o importanta valoare sociala – iar pericolul social der iva din
raul produs victimei car e determina pentru aceasta d in urma o nesiguranta sociala cat
si un dezechilibru in viata sa. Astfel, era impetuos necesar incriminarea unor
infractiuni contra libertatii si integritatii sexuale in Codul penal actual .
Violul este una dintre cele mai grave infractiuni si are o puterni ca semnificatie
antisociala; constituie cea mai brutala atingere a dreptului la libertate sexuala a unei
persoane profitand de imposibilitatea ei de a se apara sau de a -si exprima
consimtamantul, aducand atingeri mai multor drepturi precum: integritatea fi zica,
inviolabilitatea sexual a, demnitate a cat si libertatea persoanei.
Actul sexual oral sau anal, aparent nefiind periculos si nici imoral, devine
periculos in momentul in care este intretinut fara consimtamantul subiectului pasiv.
Studiile au aratat c a instinctu l sexual este primordial in lume, fiind urmat imediat
de instinctu l de a manca si a bea pentru a trai. Totusi constiinta umana, mascheaza
acest instinct considerandu -l un sentiment uman.
Pentru a produce placer e, relatiile dintre sexe trebuie sa satisfaca un minim de
cerinte morale si etice, iar raporturile sexual e trebuie satisfacute astfel incat sa nu
contrazica demnitatea umana si simtul estetic.1
Prin incriminarea infractiunilor prevazute la acest capitol din NCP, remarcam ca
apara o multitud ine de drepturi ale unei persoane, insa savarsirea unor astfel de fapte
pot avea ca si rezultat si vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii, ba chiar si
moartea victimei.
Violul, asa cum este definit de art. 218 NCP, consta in intretinerea unor rel atii
sexuale ( raport sexual, act sexual oral sau anal ori alt act de penetrare vaginala sau
anala) prin constrangere, asadar nu avem consimtamantul victimei. Prin urmare, nu
este neaparat ca faptuitorul sa doreasca sa faca rau fizic unei persoane, ci aces ta are o
1 Radulescu ,Sorin M., Sociologia si istoria comportamentului sexual deviant , Editura Nemira,
Bucuresti, 1997, p.19.
8
fantezie de a intretine relatii sexuale. Nu consider ca exista vreo urma de placere in a
viola o femeie trecuta cu mult de anii tiner etii, ajunsa chiar la batranete ( asa cum ne
relateaza de multe ori si jurnalele de stiri).
In cazul infractiunii de act sexual cu un minor (prev. de art . 220 NCP), pericolul
social al acestei fapte consta in urmarea i mediata pe care o are realizand elementul
material al art. 220 NCP p entru dezvoltarea fizica si morala a minorului ce se afla la o
varsta frageda. La ac eata varsta, minorul se afla in imposibilitate de a se apara contra
savarsirii faptei si nu are nici suficienta experienta pentru aceasta actiune .
In privinta infractiunii de incest prev. de art. 377 NCP consta in raporturi sexuale
consimtite (asadar, exi sta o deosebire de infractiunea de viol ce formeaza obiectul
prezentei lucrari) intre rude in linie directa ascendenta sau descendenta ori in linie
colaterala de gradul al II -lea. Astfel, infractiunea de incest nu presupune nicio
constrangere existenta – comparativ cu art. 218 NCP – aceasta fapta presupune o
incalcare a normelor morale ale familiei si societatii, o degenerare a specie i umane din
punct de vedere moral.
Legea penala ocroteste relatiile sociale privind viata sexuala, sanatatea fizica si
morala a subiectului. Toate infractiunile enuntate anterior au un element comun: acela
privind obiectul material al faptei, acesta fiind corpul persoanei asupra careia se
exercita un raport sexual, act sexual oral ori anal sau alt act de penetrare vaginala sau
anala a subiectului pasiv.
§.Elemente de sexologie
Pentru a intelege cu usurinta aceasta lucrare, este necesar sa prezint cateva
elemente legate de sex, sexualitate, sexologie – notiuni care atrag atentia din ce in ce
mai multor persoane in aceste timpuri. Este de remarcat faptul ca infractiunile cu
conotatie sexuala sunt din ce in ce mai numeroase, iar omul ce savarseste astfel de
fapte devine “antiuman”.
Sexualitatea este un comportament uman destul de natura l, ce are la baza o
doleanta ce se impune a fi satsfacuta si ce cauta sa se manifeste cat mai liber.
9
Astfel, prin sex intelegem distinctia dintre masculin si feminin : masculinul
reprezentand puterea vietii2, iar femininul purtatoarea de viata . Pot afirma ca femininul
este la polul opus masculinul ui din multe puncte de vedere, cu toate acestea femininul
si-a castigat drepturi egale cu masculinul – drepturi care sunt inca incalcate in anumite
situatii.
Prin sexualitate intelegem acei parteneri care se prezinta fiecare in felul lui, prin
personalitate, plac ere sau agresivitate, naivitate sau duritate, teama sau vinovatie.
Sexologia nu este nimic altceva decat o ramura a medicinii care studiaza fenomene
ce fac referire la sexualitatea omului.
Procesul sexualizarii omului prezinta cateva etape si anume:
Etapa genetica – presupune unirea a doi gameti – barbatul si femeia – formand
prima celula a viitorului organism uman;
Etapa embriofetala – dupa ce oul sau zigotul s -a format in etapa precedent a,
urmeaza constituirea fatulu i, iar in final acesta va fi expulzat din
organismul matern prin nastere. Astfel, embrionul devine fat intre
saptamanile 6 -8 ale sarcinii si urmeaza formarea:
Sexul ui gonadic – la femeie fiind ovarul, iar la barbat -testiculul;
Sexul ui genital intern – sexul masculin dobandeste prostata , vezicule
seminale etc., iar sexul feminin uterul, vaginul etc.
Sexul ui genital extern – cand sexul feminin dobandeste labii mari si
mici, clitorisul, himenul; pe cand sexul masculin dobandeste penisul
si scrotul.
Etapa perinatala si infantile – presupune diferentierea sistemului nervos
intre cele doua sexe;
Etapa pubertara – se constata la sexul feminin prin prima menstruatie, iar la
cel masculin prin prima ejaculare; insa tot in aceasta etapa ap are si cresterea
parului pubian, axilar, cresterea sanilor etc.
2 Valentin Iftenie, Dan Dermengiu, Medicina legala ,Ed. A 2 -a, Editura C. H.Beck, Bucuresti, 2014, p. 520.
10
Etapa adolescentin -adulta – cand sexul gonadic, genital intern si extern,
cromozomial se transpune in plan comportamental.
Acestea fiind expuse, reprezinta o evolutie de la un simplu gamet – indiferent de
sex- la o fiinta umana complexa.
Sexul este astfel o norma litate sau o anormalitate? Prin acest fenomen , ne
inmultim, cum am vazut si in expunerea anterioara. Totusi ce este normal si ce este
anormal? Este anormal ca barbatul s a ii expuna partenerei sale o do rinta de a intretine
un act sexual anal? In prezent nu mai vorbim despre anumite limite in privinta acestui
fenomen, totul se lasa la aprecierea partenerilor.
Nu refuzul partenerei de a intretine un act sexual anal il deranjeaza pe barbat, ci
faptul ca acest refuz nu este insotit de o explicatie; iar acest l ucru duce de multe ori la
frustrari. Este relevant ca acest refuz sa fie insotit de o explicatie, pentru ca refuzul sa
ii fie logic partenerului, dar problema apare cand acesta din urma totusi nu intelege
nici dupa ce i-a fost expus un motiv.
Violul este existent inca di n geneze si miturile popoarelor; presupune injosire,
umilirea si intimidarea femeilor. Subiectii ac tivi nu sunt de obicei dereglati mintal sau
anormali, totusi scopul lor este acela de a reduce victima la un simplu obiect.
Infractiunea de viol este prezenta in foarte multe state, mai cu seama in :
Afganistan, Guyana, Columbia, Nepal, Pakistan, Slovacia, Taiwan, Germania, Irlanda,
Iordania, Suedia etc. Totusi, statisticile arata ca cele mai putine violuri sunt existente
in Mauritania, Laos, Georgia si Tunisia.
Romania inca nu se enumera nici in categoria statelor cu cele mai putine
violuri, insa nici in categoria statelor cu un numar foarte mare de astfel de fapte.
Teama aceasta de a deveni victima unui viol, dainuie in constiinta oricarei
femei, aflata oriunde in aceasta lume, astfel femeile cauta sa se casatoreasca cu un
barbat pentru a fi protejate – totusi, faptul ca femeia este casatorita nu il impie dica pe
faptuitor sa o selecteze ca fiindu -i victima.
Majoritatea femeilor sunt de parer e ca violurile sunt comise pe timp de noapte –
nimic mai neadevarat decat aceasta conceptie. Violurile sunt petrecute in orice
11
moment al zilei, faptuitorul putand sa fie chiar si o persoana apropiata victimei – si
studiile arata ca cele mai multe cazuri sunt de acest fel.
In unele state s -au infiintat departamente in care activeaza numai angajati de
sex feminin , pentru ca femeile sa poata reclama violurile.
Totusi, avem state in care se poate invoca in fata instantei trecutul sexual al
victimei, precum: Canad a, Australia, Malaezia, multe state din S .U.A.; dovezile sunt
acceptate numai in mod exceptional.
In cazul Indiei, cand exista violuri practicate in penitenciare, se pleaca de la
premisa unui raport sexual neconsimtit, iar faptuitorul trebuie sa aduca dovezi in sens
contrar. In Marea Britanie se incearca o marire a pedepselor privative de libertate.
Violatorul simte placer e in momentul in care isi vede victima neputincioasa in
mainile sal e, nu exista nicio satisfactie sexual a, insa pentru victim a exista numai
dezgust, dezamagire si constatarea unui spirit animalic existent in barbat.
In prezent, inca exista o confuzie intre raport sexual si act sexual, dar aceasta
deosebire o veti regasi in cuprinsul acestei lucrari.
Printre factorii care au determinat cresterea criminalitatii se pot enumera
informatiile agresive si traumatizate, a existentei pornografiei in toate mediile etc.
Pornografia este raspandita in intreaga lume, iar aceasta prez inta relatiile sexuale
umane intr -un mod pervers, evident urmarea consta in reactii agresive ale individului.
Pentru multe persoane, pornografia este asimilata violului, deoarece in majoritatea
cazurile se regaseste violenta exercitata asupra femeii ori s ituatii in care femeia este
dominata, astfel se creeaza niste stereotipuri legate de viata sexuala umana.
Foarte multe materiale ponografice sunt raspandite la diverse magazine situate in
toate colturile lumii regasindu -se chiar si pe langa scoli, licee sa u gradinite. Astfel,
consider ca este necesar sa se interzica distribuirea unor astfel de materiale in anumite
zone care sunt la indemana copiiilor.
Autorul C. Paunescu in “ Agresiunea umana ” considera ca de cele mai multe ori,
baietii sunt invatati de mic i ca ei reprezinta forta fizica, indemanarea sexuala,
agresivitatea, pe cand fetele sunt invatate sa detina controlul asupra unor raporturi
12
sexuale, vivacitatea si sa atraga fizic. Astfel, barbatul cand comite violul se considera
nevinovat, iar femeia este cea prejudiciata.
Toate acestea, sunt determinate de societate, de atitudinile invatate de pe strazile
din ghetto -uri, de prin baruri, din mass -media, intr -un singur cuvant de catre societate.
CAPITOLUL II
NOTIUNI ISTORICE
Dupa 1989, a avut loc o explo zie a criminalitatii in Romania si astfel, libertatea s -a
corelat cu libertinajul. Modificarile societatii au influentat foarte mult numarul
infractiunilor de viol. Consider ca toate aceste modificari au dus la o interpretare
gresita a notiunii de libertat e.
Acum mult timp, normele legale protejau virginitatea femeii, a legitimitatii
urmasilor cat si a intereselor patrimoniale ale femeii, pe cand in prezent se apara
libertatea sexual a a persoanei, libertate care nu poate fi exercitata oricand si oriunde.
Notiunea de viol a avut multe intelesuri de la un C od penal la altul. Astfel , enumar
cateva dintre acestea: in Codul pena l din 1936 era considerat viol fapta comisa de
barbat prin violenta sau amenintare exercitata asupra unei persoane de orice sex,
pentru a intre tine un raport sexual cu acesta ; in Codul penal din 1968 se definea violul
ca fiind un raport sexual intretinut cu o femeie prin constrangere sau profitand de
situatia imposibila in care se afla aceasta de a -si exprima consimtamantul sau de a se
apara.
Acum, privind la noua reglementare, constatam ca legiuitorul a prevazut ca
aceasta fapta poate fi comisa atat de catre un barbat cat si de catre o femeie impotriva
unor persoane fie de acelasi sex, fie de sex diferit.
Acum doua secole, se afirma ca saruturile, atingerea organelor genital e sunt
elemente de perversitate deoarece acestea exclud penetrarea vaginala, formand alte
forme de actiuni.
13
De-a lungul timpului au aparut reguli scrise ori nescrise sau obiceiuri cu privire la
intretinerea unor rela tii sexuale. Ceea ce pentru societatea dintr -un anume stat este
normal, poate ca pentru un alt stat reprezinta un dezgust total.
O femeie din Zambia, apeleaza la sfatul batranilor facand o plangere ce -l are in
vedere pe sotul ei. Obiectul plangerii sale a constat in faptul ca in opinia ei, sotul sau
este un pervers sexual deoarece ii saruta si dezmierdeaza sanii ca preludiu. La o
analiza a acestui sfat al batranilor, sotul femeii a fost gasit vinovat si pedepsit. Asadar,
acest tip de preludiu, pentru socie tatea din alte state apare ca o normalitate.
Pentru om in prezent, intretinerea unor relatii sexual e reprezinta satisfacerea unor
placer i, pe cand pentru omul culturilor arhaice, aceste relatii sexual e erau vazute ca o
ceremonie. Asadar, cu titlu de e xempl u sunt acele fete care intretineau relatii sexuale
cu preoti pentru a asigura fertilitatea pamantului, insa in prezent acest fapt este
sanctionat foarte grav.
Dintre cele mai controversate practici sexuale, amintesc: adulterul, prostitutia,
violul si homo sexualitate a- practici ce le voi expune mai departe.
Ψ1. Adulterul – Codul lui Hamurabi prevea ca si sanctiune pentru femeia si
amantul acesteia – innecarea lor sau chiar uciderea de catre sotul ce a fost inselat daca
acesta din urma, ii surprindea in tim pul actului sexual.
In Egiptul antic, femeia era arsa de vie, iar amantul era dat prada crocodililor. In
Grecia Antica, normele prevedeau fidelitate numai din partea femeii, nu si a barbatului
in schimb, dar sotul era obligat sa intretina de cel putin 3 o ri pe luna relatii sexual e cu
sotia sa. El nu avea voie sa se afiseze in public cu alte femei in afara de sotia sa, dar
putea sa se afiseze cu alti tineri, cu care se cunostea ca intretinea relatii sexual e cu
acestia.
La germani, vichingi sau franci, poli gamia era atat de raspandita, incat despre
adulter nu aflase nimeni.
14
Ψ2. Prostitutia – in Egiptul antic, prostituatele erau foarte cautate si se bucurau
de multe beneficii material e, ba chiar se spune ca insus i faraonul Kheops si -a obligat
fiica sa se pr ostitueze pentru a ajuta la ridicarea piramidei ce -i poarta numele.
In Grecia antica, prostitutia era raspandita si chiar incurajata. Totusi, ex istau doua
tipuri de prostitutie: cele realizate in templele zeitei Afrodita si cele care isi desfasurau
activit atea fara nicio ingradire. Femeile care proveneau din familii bogate, imbratisau
aceasta cariera de curtezane si erau superioare celorlalte prostituate, in acelasi timp si
foarte cautate. Existau si prostituate masculine, activitatea lor fiind considerata chiar
nobila. In Grecia anti ca, betia si lacomia erau sanctionate mult mai aspru decat actele
sexuale.
In Roma antica, prostitutia era permisa ca si un rau ce era impetuos necesar. Exista
prostitutie juvenila cat si masculina.
Astazi, foarte multe state p ermit practicarea prostitutiei, dar inca o interzic pe cea
juvenila si ma sculina . Cele mai permis ive tari sunt Olanda si Germania si foarte
important de stiut, este ca foarte rar sunt sanctionati si clientii.
Ψ3. Homosexualitatea – a existat din toate timpurile si in toate statele, insa a
diferentiat totusi modul de percepere a acesteia. Pentru multe popoare,
homosexualitatea a fost interzisa, in schimb in conceptia altora, o dragoste purtata de
un barbat unui tanar reprezenta o f orma inalt a de dragoste sexual a ( ca si in Grecia
antica).
La romani, aceasta practica era foarte raspandita, mai ales in privinta militarilor
care erau in executarea stagiilor – dar aspectul care a fost foarte greu de acceptat a fost
acela de a avea rolul activ la femeie sau rolul pasiv la barbat.
Din Evul Mediu si pana la finele sec. al XVIII -lea cei care erau gasiti practicand
homosexualitatea erau ucisi.
In S .U.A., in anul 1800 s -a abolit pedeapsa cu moartea pentru homosexuali,
barbatii fiind castrati, iar femeilor li se taia o portiune din nas. In prezent, in 20% din
15
statele americane inca exista pedepse foarte aspre pentru homosexuali – sanctiuni care
pot ajunge pana la 20 de ani de inchisoare.
Ψ4. Violul – in Grecia antica s -a considerat ca violul nu era premediat, iar cel ce il
savarsea primea cel mult o amenda. La romani, in schimb – violul a fost acceptat pana
la finele perioadei Republicii. Ulterior, in perioada Imperiala, violul a fost sanctionat
cu pedeapsa capitala.
In sec. VII si VIII ale erei n oastre, femeile care deveneau victimele violului erau
considerate corupte si li se interzicea dreptul de a mai avea bunuri in proprietate, astfel
pentru a supravietui ele practicau prostitutia, chiar daca aceasta era interzisa.
In prezent, elementele de s exualitate pentru unele persoane raman ca ceva normal
si firesc, pe cand pentru alte persoane inca este un fenomen de depravare sau pacat.
Astfel, normalitatea se rezuma la consimtamantul partenerilor de a intretine relatii
sexuale, pe cand fenomenul de an ormalitate intervine in momentul in care un partener
este constrains sa intretina relatii sexuale.
Secole la rand, la ordinea zilei erau violate femei pe timpul razboiului. Se spune ca
in razboiul de 9 luni dintre bengalezi si pakistanezi (1971), cei din u rma ar fi violat
intre 200.000 si 400.000 de femei bengaleze. Razboaiele din Vietnam si Iugoslavia
sunt cunoscute pentru torturile sexual e si violurile comise.
Intalnim si violul asupra barbatilor, insa exercitat de catre alti barbati si acestea
sunt exis tente mai cu seama in penitenciare, insa exista foarte putine reglementari
legislative la nivel international in acest sens.
Un lucru este cert, de cand este lumea a existat violul, insa in prezent exista o
crestere foarte rapida a numarului de copii abuzati sexual, indif erent de ce sex au
acestia.
16
CAPITOLUL III
SCHEMA INFRACTIUNII
Sectiunea I
Notiunea infractiunii de viol
Infractiunea de viol consta intr -un raport sau act sexual oral sau anal cu o persoana
de sex opus sau chiar de acelasi sex cu subiectul pasiv, actiune savarsita prin
constrangere ori prin imposibilitatea victimei de a se apara sau a -si exprima
consimtam antul – de aceasta situatie profitand faptuitorul.
Orice alta penetrare vaginala sau anala a subiectului pasiv, in aceleasi conditii ca
cele enumerate mai sus – reprezinta o forma asimilata violului.
Pentru ambele forme specificate, actiunea penala se pune i n miscare la plangerea
prealabila a persoanei vatamate conform art. 218 alin (5) NCP , neexistand posibilitatea
impacarii partilor sau inlaturarii raspunderii penale a faptuitorului, numai daca
persoana vatamata isi retrage plangerea prealabila.
In situati a in care persoana vatamata a decedat inainte de expirarea termenului
pentru introducerea plangerii prealabile , atunci actiunea penala se pune in miscare din
oficiu, conform art. 157 alin (5) NCP.
Infractiunea de viol are urmatoarele agravate conform art. 218 alin (3) NCP:
Victima se afla in ocrotirea, ingrijirea, paza, educarea sau tratamentul celui
care savarseste fapta;
Victima este ruda cu faptuitorul in linie directa ascendenta sau descendenta
sau in linie colaterala de gradul al II-lea;
Victima care are varsta sub 18 ani ;
S-a comis infractiunea cu scopul de a produce material e pornografice;
Fapta savarsita s -a soldat cu vatamari corporale;
Fapta a fost savarsita in participatie penala;
17
Victima a decedat in urma savarsirii faptei de catre faptuitor.
Sectiunea a II -a
Conditii preexistente
Subsectiunea I
Obiect juridic special
Obiectul juridic al infrcatiunii de viol este de doua tipuri: special si secundar.
Astfel, ca obiect juridic special mentionam – acele conexiuni sociale ce se refera la
libertate a cat si imunitatea sexuala a unui subiect de a putea intretine un raport sexual
sau act sexual oral sau anal dupa bunul plac si propria sa vointa.
Obiectul juridic secundar consta in legaturile sociale ce se refera la integritatea
fizica si psihica a unu i subiect cat si viata acestuia.
Subsectiunea a II -a
Obiectul material
Obiectul material al infractiunii de viol consta in corpul persoanei supuse acestei
fapte, cu conditia de a fi in viata.
Regasim situatia in care faptuitorul intretine un raport sau act sexual oral sau anal
cu o persoana, de care el cunostea ca este decedata – atunci nu ne aflam in incidenta
infractiunii de viol ci a infractiunii de profanare de cadav re sau morminte prevazuta de
art. 383 NCP.
18
Subsectiunea a III -a
Participantii la infractiunea de viol
§1. SUBIECTUL ACTIV
Subiect activ al infractiunii de viol poate sa fie orice persoana – fizica , de sex
feminin sau de sex masculin – care savarseste actiunea de viol prin constrangere ori
profitand de imposibilitatea victimei de a se a para sau a -si exprima consimtamantul;
aceasta persoana nu este circumstatiata.
Deducem ca subiectul activ trebuie sa indeplineasca conditiile raspunderii penale,
acestea fiind: faptuitorul sa savarseasca o fapta prevazuta de legea penala in vigoare;
fapta savarsita sa ii fie imputabila; sa aiba capacitatea ceruta de lege pentru a raspunde
penal; faptuitorul sa fi participat la infractiunea savarsita in una din urmatoarele
calitati: instigator, complice sau coautor; sa nu fi intervenit vreo cauza de in laturare a
raspunderii penale.
Ψ1. Calitatile ce le poate avea un faptuitor
Prin coautor intelegem acea persoana care savarseste direct, personal si imediat
aceeasi fapta ca si autorul ei . Autorul este persoana care savarseste o fapta prevazuta
de lege a penala. Notiunile de coautor si autor sunt prevazute de art. 46 N .C.P.
Instigatorul este acea persoana care determina o a doua persoana, cu intentie –
directa sau indirecta – sa savarseasca o fapta prevazuta de legea penala – conform art. 47
N.C.P.
Complicele ajuta, sustine in orice mod o persoana sa comita o infractiune cu
intentie directa sau indirecta. Este complice si acea persoana care promite inaintea
comiterii sau in timpul comiterii infractiunii ca va ascunde bunurile sau va proteja pe
faptuitor – chiar daca aceasta promisiune nu este indeplinita in cele din urma – conform
art. 48 N .C.P.
Complicele, coautorul cat si instigatorul se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta
pentru infractiunea savarsita ca si autorul ei, conform art. 49 din N .C.P.
19
Ψ2. Conditia d e a nu interveni o cauza de inlaturare a raspunderii penale
Fapta trebuie sa ii fie imputabila subiectului activ si nu trebuie sa intervina o cauza
de inlaturare a raspunderii penale , aceste cauze fiind: cauze justificative (legitima
aparare, starea de necesitate, exercitarea unui drept sau indeplinirea unei obligatii si
consimtamantul persoanei vatamate) prevazute de Capitolul II “Cauzele justificative”
incepand cu art. 18 pana la art. 22 N .C.P sau cauze de neimputabilitate (constrangerea
fizica si morala , excesul neimputabil – in cazul depasirii limitelor legitimei aparari sau
starii de necesitate -, iresponsabilitatea, intoxicatia, eroarea, cazul fortuit si minoritatea
faptuitorului) prevazute de Capitolul III “Cauzele de neimputabilitate” de la art. 23
pana la art. 31 din N .C.P.
Ψ3. Capacitatea ceruta de legea penala
Faptuitorul nu poate raspunde penal atunci cand are sub 14 ani, deoarece se
considera ca acesta nu are discernamant. Totusi, atunci cand subiectul activ al
infractiunii are varsta cuprinsa intre 14 -16 ani, el poate sa raspunda penal daca se
dovedeste ca a a vut discernamant in momentul savarsirii infractiunii – fiind o prezumtie
relativa de raspundere penala. Nu in cele din urma, faptuitorul raspunde pentru orice
infractiune savarsita si prevazuta de legea penala daca a implinit varsta de 16 ani – fiind
o prezu mtie absoluta.
a. Personalitatea infractorului
Datorita unor evenimente neplacute, lipsei de educatie sau a uneia deficitara,
practicilor antisocial e o persoana devine delicvent ce este instabil din punct de vedere
emotiv -activ, feno men care determina anumite reactii din partea subiectului, reactii
care constau in salturi de la o extrema la cealalta.
Este logic ca un delicvent nu se poate adapta social. Studiile arata ca majoritatea
delincventilor provin din familii dezorganizate ( parinti divortati, or fani, parinti
alcoolici sau infractori) sau traiesc in medii in care educatia copiilor nu este eficienta.
20
b. Particularitatile violatorului
Satisfactia materiala sau morala – aceasta satisfactie este cautata de catre
infractor. Rezultatul infractiunii nu este necesar sa fie de ordin patrimonial
si imediat, poate fi si unul de ordin moral si care poate sa produca efecte in
timp.
Lipsa oricarei inhibitii – acesta este rezultatul formarii intereselor
infractorului.
Frica permanenta de a nu fi descoperi t- el planuieste savarsirea infractiunii
in taina, executa cu discretie si observa in liniste pentru a savarsi fapta .
Duplicitatea – infractorul nu se mascheaza numai pe perioada savarsirii
faptei, ci in general el joaca rolul omului cuminte, cinstit, cu principii de
viata. Aceasta mascare poate fi depistata imediat de catre un bun
observator, totusi. Infractorul foloseste un anumit limbaj, astfel cercetatorii
au aratat ca infractorul inlocuieste pluralul cu singularul intotdeauna.
Imaturitatea intelectuala – aceas tra particularitate presupune ca infractorul
nu este capabil de a face o evaluare intre castiguri si pierderi in urma
savarsirii faptei. Acesta nu este capabil sa prevada consecintele faptei
comise si este axat numai pe prezent si nici nu delimiteaza delin cventa de
nondelincventa.
Imaturitate a afectiva – aceasta presupune ca infractorul este un individ
nerealist, suferind de un dezechilibru psiho -afectiv; nu face diferenta intre
realitate si placere.
3.Speta si profilul unui violator
Intr- o speta din anul 2010, in Cluj -Napoca mai multe fete (studente si eleve) au
declarat ca au fost violate de un barbat cu varsta de aproximativ 45 de ani in padurea
Hoia.
21
Acest subiect isi alegea victimele in centrul orasului, vazandu -le ca se uita la
vitrinele magazinelor, el intra in discutie cu aceste domnisoare spunandu -le ca le poate
procura haine si incaltaminte mai ieftine, ba chiar si un job cu un salariu foarte mare.
Agresorul le invi ta la Cheile Baciului, loc in care lasa de inteles ca se af la o
doamna care depozita aceste bunuri si mergeau impreuna pe jos, iar la intrarea in
padura Hoia, in locurile care erau mai izolate, domnul cel politicos din centrul orasului
devine dintr -o data agresiv si le ameninta, ba chiar loveste pentru a intretine relatii
sexuale cu el. Dupa ce comitea violul, el le deposeda de bijuterii, uneori si de
imbracamite.
Dupa intocmirea portretului robot al infractorului, a fost identificat ca fiind un
barbat de 45 de ani, strungar si divortat.
Astfel, acest infractor avea ca tinta femeile tinere cu varste cuprinse intre 16 -22
ani; afisa un comprotament linistit si lasa de inteles ca are influente suficiente pentru a
obtine un job victimelor; in momentul in care parasea centrul orasului si ajunge a intr -o
zona izolata, se transforma intr -o persoana dura si agresiva; el isi ameninta victima, o
lovea apoi o forta sa intretina relatii sexuale; dupa comiterea violului o deposeda de
bunuri si o parasea in padure.
§2. PARTICIPATIA PENALA
In prima varia nta a infractiunii, participatia penala este posibila numai sub forma
instigarii si complicitatii ant erioare – notiuni ce au fost prez entate mai sus.
Avem coautorat si complicitate concomitenta in situatia in care infractiunea de
viol este savarsita de mai multe persoane impreuna – fapt ce formeaza agravata acestei
infractiuni prevazuta de art. 218 alin (3) lit. f) NCP.
§3. SUBIECTUL PASIV
Subiectul pasiv al acestei infractiuni este reprezentat de orice persoana fizica – de
sex masculin sau feminin – cu condi tia ca aceasta persoana sa fie in viata, in caz contrar
22
nu suntem in incidenta infractiunii de viol ci a infractiunii de profanare de cadav re sau
morminte prevazuta de art. 383 N .C.P.
Precizez faptul ca nu are nicio relevanta daca victima a intretinut cu f aptuitorul
relatii sexuale anterior violului, relatii care au fost consimtite de catre victima.
Subiect pasiv poate sa fie si sotul faptuitorului atunci cand acesta din urma il
constra nge pe cel dintai sa intretina relatii sexuale.
De remarcat este ca dac a avem mai multi subiecti pasivi suntem in situatia in care
avem o pluralitate de infractiuni de viol – deoarece cate victime existente sunt, atatea
infractiuni avem in realitate .
Subsectiunea a IV -a
Locul si timpul savarsirii infractiunii
Nu exista cerinte speciale cu privire la locul savarsirii infractiunii de viol sau
timpul la care s -a petrecut aceasta fapta prevazuta de legea penala la art. 218 NCP.
Sectiunea a III -a
Continutul constitutiv
Subsectiunea I
Latura obiectiva a infractiunii de viol
§1. ELEMENTUL MATERIAL
Acesta con sta intr -un raport sexual sau orice alt act sexual oral ori anal sau orice
alt act de penetrare vaginala sau anala cu o persoana de acelasi sex sau de sex opus,
lipsind consimtamantul acesteia si constranga nd-o sau profita nd de o situatie in care ea
nu isi poate exprima vointa sau de a se apara de faptuitor. Fapta este savarsita numai
printr -o actiune, nefiind posibila o inactiune sa constituie aceasta infractiune.
23
Prin raport sexual se intelege fapt ul ca organul genital m asculin care realizeaza
procreatia, patru nde in organul genital femeiesc, se considera raport sexual chiar daca
raportul nu se finalizeaza si nu indeplineste conditiile de procreatie.
Nu are nicio relevanta daca femeia a fost dezvirginata sau daca barbatul a ejaculat –
este necesar numai introduc erea organului genital masculin in cavitatea vaginala sau
anala a femeii.
In cazul actelor sexual e savarsite intre persoane de acelasi sex – se realizeaza
actiuni care sunt specific e acestor relatii – spre exemplu: fe latia sau sodomia – in acest
caz, fiind necesara constrangerea victimei si supunerea la asemenea actiuni.
Victim a poate sa fie obligata sa suporte un act sexual sau sa indeplineasca ea
insasi un act sexual cerut de faptuitor.
Alte practici care nu sunt apte sa produca orgasm, nu pot fi considerate acte
sexual e in acceptiunea legii penale, acestea constituind acte de perversiune sexuale –
spre exemplu: mangaieri obscene sau bestialitatea.
Actul de penetrare vaginala sau anala presupune introducerea unor obiect e, degete
sau obligarea victimei de a intretine un act sexual cu un animal, de pilda. Nu are nicio
relevanta daca acest act de penetrare vaginala sau anala a fost savarsit de catre
faptuitor ori de catre faptuitor prin intermediul unui animal. Astfel, aces te acte nu
inseamna ca pot fi realizate numa i prin organul genital masculin , ci si cu alte mijloace
( ca cele enumerate mai sus).
Este necesar ca raportul sexual, actul sexual anal ori oral sau orice alt act de
penetrare vaginala sa se realizeze fara cons imtamantul victimei, ori profitand d e
situatia in care aceasta nu isi poate exprima vointa sau de a opune rezistenta.
Constragerea poate sa fie fizica sau psihica. Constrangerea fizica presupune o forta
care este exercitata asupra unei persoane care nu po ate sa se impotriveasca si
savarseste o fapta prevazuta de legea penala – aceasta este o cauza de neimpu tabilitate
prev. de art. 24 N .C.P; aceasta constrangere trebuie sa fie apta sa paralizeze miscarile
victimei.
24
Constrangerea morala presupune ca o persoa na este amenintata cu un rau la adresa
acesteia sau la o persoana apropiata acesteia si este fortata sa savarseasca o fapta
prevazuta de legea penala – este tot o cauza de neimutabilitate cnf. art. 25 N .C.P.
Constrangerea trebuie exercitata pentru ca victima sa se supuna actului sau
raportului sexual, ori nu de a produce suferinte fizice sau psihice. Violent a trebuie sa
fie concomitenta s au precedata de viol.
Dl. Mihail Udroiu spune ca cele mai frecvente constrangeri in practica judiciara
sunt cele care presupun acte de violent a si amenint ari si mai precizeaza ca aceast a
constrangere nu trebuie sa fie irezistibila ( spre exemplu: o persoana este amenintata ca
daca nu intretine un raport sexual cu faptuitorul, acesta ii va lua geanta).
Curtea European a a declarat ca nu este necesar ca victim a sa opuna rezistenta, ci
este necesar ca ea sa nu -si fi dat consimtamantul in intretinerea acelor raporturi sau
acte sexual e- astfel, Curtea a hotarat sa fie sanctionata orice fapta de viol, chiar daca
nu exista ur me ca victima s -a opus.
Imposibilitatea victimei de a se apara ori de a -si exprima consimtamantul poate sa
preexiste – situatia in care victim a sufera de o boala mintala ori atunci cand i s-au
admini strat sedative si este adormita; aceasta imposibilitate po ate sa fie temporara sau
chiar permanenta.
Violul comis prin constrangere absoarbe infractiunea de lipsire nelegala de
libertate prev. de art. 205 N .C.P pe perioada in care se realizeaza actiunea de viol;
absoarbe si infractiunea de amenintare prev. de art . 206 N .C.P, precum si infractiunea
de loviri sau alte violente prev. de art. 193 N .C.P. Daca totusi, violul este comis de
faptuitor prin faptul ca a profitat de imposibilitatea victimei de a se apara sau de a -si
exprima consimtamantul, nu se absoarbe infr actiunea de lipsire nelegala de libertate
(art. 205 N.C.P.) deoarece nu implica o nece sitate de a lipsi victima de libertate. Daca
totusi, lipsirea nelegala de libertate a fost anterioara savarsirii violului sau chiar a
continuat si dupa realizarea violulu i, atunci se poate retine un concurs real de
infractiuni intre cele doua (infractiunea de viol – art. 218 N .C.P. si infractiunea de
lipsire nelegala de libertate -art. 205 N .C.P.).
25
Concursul real de infractiuni presupune ca doua sau mai multe infractiuni au fost
savarsite de aceeasi persoana prin actiuni ori inctiuni distinct e, infractiuni pentru car e
nu a fost condamnat definitiv pentru vreuna dintre ele. Exista concurs real de
infractiuni si atunci cand una dintre cele doua sau mai multe infractiuni comise , a fost
savarsita pentru a ascunde o alta infractiune – cnf. art. 38 N .C.P.
Nu se poate retine aceasta infractiune daca este incidenta cauza justificativa
privind exercitarea unui drept sau indeplinirea unei obligatii prev. de art. 21 NCP, daca
organele ju diciare procedeaza la examinarea fizica potrivit art. 190 N .C.P.P. fara
consimtamantul persoanei cu scopul de a descoperi bunuri care fac obiectul unei
infractiuni (ex.: se gasesc droguri in vagin).
Nu se poate retine un concurs ideal de infractiuni intre viol si act sexul cu un
minor atunci cand subiectul pasiv este unul si acelasi – se poate retine cel mult in
concurs cu coruperea sexual a a minorului – numai in situatia in care asista la acea fapta
un minor care nu a implinit varsta de 13 ani si observa act e/ raporturi sexual e
intretinute prin constrangere.
Concursul ideal se caracterizeaza prin faptul ca un simplu fapt unic, se
descompune in doua sau mai multe infractiuni distincte.
In ipoteza in care exista doua persoane: una care imobilizeaza victima, iar cealalta
savarseste violul, se va retine tot infractiunea de viol pentru ambii faptuitori.
De-a lungul timpului, au fost depistate mai multe tipuri de viol, astfel avem:
Ψ1. Viol ul pedofilic – acest tip de viol presupune o agresiune sexual a indreptata
impotriva unei persoane care nu este ajunsa la majorat ( 18 ani), agresiune realizata
prin exercitarea unor forte impotriva vointei minorului sau ipoteza in care subiectul
pasiv se af la in imposibilitate de a se apara ori de a -si exprima consimtamantul.
Pedofilia ar putea fi definita ca o tulburare psihica dar sexuala a unui adult care
prezinta anumite atractii si satisfactii sexual e pentru minori. Odata ce o persoana a fost
descoperit a ca fiind pedofil, societatea il va marginaliza, blama si va incerca sa il
26
izoleze – de aceea ped ofilia este sanctionata foarte sever . Multi dintre faptuitori
selecteaza victima, o seduc apoi o violeaza.
Copilul care a fost supus violului devine afectat du pa acest eveniment nefast
emotional, putand sa ajunga la consumul de substante psiho -active, sa intre in
depresie, sa aiba tulburari de alimentati e sau de stres , anxietate, scaderea stimei de sine
s.a.m.d.
Studiile au aratat ca incestul cauzeaza cele mai m ulte traume asupra copilului pe
intreaga viata a sa , traume care pot duce la daune serioase.
Ψ2. Violul asupra barbatilor – multi ani la rand, acest viol era practicat de catre
barbati asupra altor barbati , mai cu seama in cadrul penitenciarelor cand faptu itorul
ajuta victima, iar aceasta era obligata ca in schimb sa intoarca favorul primit – astfel
faptuitorul cerea favoruri sexuale. Studiile arata ca aproximativ 15% dintre detinuti
sunt violati. In prezent, se considera ca si femeile pot viola barbatii, du pa cum sunt
relatate cazuri si in jurnalele de stiri.
Ψ3. Violul martital – un camin ar fi echivalentul fericirii si sigurantei, cu toate
acestea multi dintre barbatii casatoriti considera ca sotia lor constituie o propr ietate si
poate intretine cu ac asta relatii sexuale oricand dupa bunul plac, chiar daca sotia nu
consimte. Astfel, violentele domestic e inca subzista si mai cu seama in zonele rurale,
unde femeile nici nu au curajul de cele mai multe ori de a declara aceste fapte. Totusi,
femeile raman alat uri de sotii lor datorita unui copil r ezultat din casatorie, din motiv e
enonomice sau pudice ori sociale, insa aceste femei nu stiu faptul ca ele deja sunt
victimele unui viol marital repetat.
Este foarte greu sa dovedesti un viol conjugal, fara a atrage a numite suspiciuni ca
doresti sa obtii un divort cat mai rapid ori bunuri material e, astfel organele de cercetare
cand sunt sesizate pentru cazuri de violent a domestica sau sexuala, adopta o atitudine
de non -interventie.
27
Violul martital mai este cunoscut s i sub denumirea de viol in familie. Daca un caz
de viol conjugal ajunge in fata instantei, femeia trebuie sa fie stapana pe sine si in
decla ratii, caci agresorul poate invoca foarte multe motive, unele puerile pentru crima
pe care el tocmai a comis -o. Astf el, el de la un pahar de alcool consumat , la purtarea
de catre femeie a unei fuste mai scurte sau bluze mai decoltate, pot constitui motivele
faptei. In Capitolul VIII al prezentei lucrari am detaliat asa numita “Violenta sexual
familiala.”
§2. URMAREA IM EDIATA
Savarsirea acestei infractiuni are ca si urmare imediata incalcarea libertatii
subiectului pasiv de a intretine relatii sexuale dupa bunul plac.
§3. LEGATURA DE CAUZALITATE
Legatura de cauzalitate rezulta din materialitatea faptei – intre actiunea
faptuitorului si urmarea imediata – pentru fiecare caz in parte, se va dovedi aceasta
legatura de cauzalitate.
Subsectiunea a II -a
Latura subiectiva a infractiunii de viol
Forma de vinovatie cu care se comite aceast a fapta este intentia directa ( faptuitorul
prevede rezultatul faptei sale, il urmareste si totodata acce pta si producerea
rezultatului – conform art. 16 alin (3) lit. a) N .C.P.).
In ipoteza in care victima se afla in imposibilitatea de a se apara sau de a -si
exprima vointa pentru a intre tine relatiile sexual e cu faptuitorul, acesta din urma
trebuie sa cunoasca aceasta stare a victimei si sa profite de existenta ei. In situatia in
care faptuitorul se afla in eroare asupra imprejurarilor – fapt care are influenta asupra
vinovatiei acestuia.
28
Dl. Alexandru Boroi este de parere ca aceasta infractiune poate sa fie savarsita si
cu intentie indirect a si mai ales si cu praeterintentie in cazul in care victima a suferit
vatamari corporale sau a decedat (art. 218 alin . (3) lit. e) si alin . (4).
Sunt de acord cu acest autor in privinta faptului ca poate exista praeterintentie in
cazul in care violul s -a soldat cu moartea victimei – deoarece faptuitorul nu are intentia
de a ucide victim a altfel ar fi existat o infractiune de omor , ci de a intretine relat ii
sexual e, insa cu toate acestea el nu a prevazut faptul ca victim a ar putea deceda.
Evident, sunt de acord ca exista praeteintentie si in cazul in care victima a suferit
vatamari corporale – aceasta infractiune p resupune constrangerea victimei:
constrang ere fizica sau psihica – avand in vedere constrangerea fizica, faptuitorul
pentru a imobiliza victim a, prin diverse metode, ii poate cauza si suferinte fizice – fapt
pentru care acesta nu are de unde sa cunoasca cate zile de ingrijiri medicale necesita:
sub 90 de zile (pentru a exista infractiunea de loviri sau alte violente) sau peste 90 de
zile (pentru a exista infractiunea de vatamare corporala). Faptuit orul poate sa ii
cauzeze prin s avarsirea violului un avort – necunoscand faptul ca aceasta era
insarcinat a, ori in situatia in care victima se apara de agresor – acesta din urm a ii
cauzeaza un prejudiciu est etic grav si totodata permanent sau chiar o infirmitate. Cu
alte cuvinte, concomitant cu savarsirea inf ractiunii de viol, pot interveni si anumite
suferint e fizice povocate victimei, suferinte fizice prevazute de infractiunea de
vatamare corporala.
Astfel, faptuitorul are ca si scop intretinerea de relatii sexual e, folosind
constrangerea – el nu are cum sa prevada faptul ca actiunea lui poate avea rezultate
vadit mai grave.
Totusi, nu sunt de acord ca infractiunea de viol poate sa fie savarsita si cu intentie
indirect a, precum nici dl. Mihail Udroiu in cursurile universitare ce le -a publicat – din
considerentul ca faptuitorul prevede rezultatul si accepta pro ducerea lui, ba chiar il si
urmareste – astfe l nu consider ca este posibil ca violul sa fie savarsit si sub forma
intentiei indirecte.
29
§MOBILUL SI SCOPUL INFRACTIUNII
Mobilul infractiunii este o cauza interna ce desemneaza acea dorinta care a condus
la inc oltirea in mintea faptuitorului ideea savarsirii infractiunii de viol; pe cand scopul
presupune reprezentarea clara a rezultatului faptei de catre faptuitor3.
In acceptiunea legii, nu intereseaza nici mobilul si nici scopul avut in vederea
savarsirii infra ctiunii de viol, insa acestea au o relevant a in instanta de judecata la
individualizarea pedepsei.
Subse ctiunea a IV -a
FORME. MODALITATI. SANCTIUNI
§1.Forme
Actele pregatitoare sunt posibile, insa acestea nu sunt incriminate de legea penala.
Actele pregatitoare mai sunt cunoscute si sub denumirea de “acte preparatorii”; acestea
constau intr -o activitate a faptuitorului de a -si procura instrumentele sau mijloacele ori
cunoasterea imprejurarilor pentru a putea savarasi infractiunea de viol. Acestea, po t
constitui actele de complicitate anterioara sau pot intra in continutul tentativei4.
Tentativa este posibila in forma simpla si este incriminata in art. 218, alin . (6)
N.C.P. Acest tip de tentativa mai este cunoscut si sub denumirile de: tentativa
imperf ecta, indepartata, neterminata. Tentativa de acest fel presupune faptul ca
activitatea infractionala a fost pusa in executare, iar aceasta este intrerupta si rezultatul
nu se produce.
Cauza care intrerupe cursul executarii poate sa fie de natura umana – prin
interventia unei alte persoane – sau de natura neumana – intervin anumite obstacole in
executare care nu po t fi depasite. Aceasta tentativa poate sa fie idonee – adica
3 Constantin si Cristian, Mitrache, Drept penal roman. Partea generala, Editura Universul
Juridic, Bucuresti, 2014, p. 169.
4 Mihail, Udroiu, Drept penal. Partea speciala , Ed. a III -a,Editura C.H.Beck, Bucuresti, 2016, p.
153.
30
mijloacele pe care le -a folosit faptuitorul erau apte de a produce rezultatul daca nu ar fi
intervenit cauza de intrerupere – sau poate sa fie neidonee – cand mijloacele pe care le -a
procurat faptuitorul nu au putut sa produca rezultatul dorit. Specific infractiunii de viol
este tentativa idonee imperfecta.
Este imposibila existent a unei tentat ive perfecte la infractiunea de viol, dupa cum
sustine si dl. Mihail Udroiu in cursurile sale- tentativa care semnifica faptul ca
activitatea infractionala a fost pusa in executare, executare care a fost dusa pana la
capat, insa nu s -a produs rezultatul.
Nu exista tentativa la infractiunea de viol, atunci cand faptuitor ul a dorit sa
realizeze elementu l material al infractiunii, insa el a fost refuzat de victima – prin
urmare, el nu mai continua realizarea altor acte.
Organele judiciare sunt obligate ca in s ituatia in care activitatea infractionala nu
face obiectul art. 218 N .C.P., sa verifice daca nu cumva face obiectul art. 219 N .C.P.-
infractiunea de agresiune sexuala.
Impiedicarea producerii rezultatului nu se poate retine in cazul infractiunii de viol,
insa poate exista desistar ea ca si o cauza de nepedepsire. Totusi, nu se poate retine
desistarea in ipoteza in care datorita unor incapacitati temporare ale faptuitorului nu s –
a putut produce fapta .
Impiedicarea producerii rezultatului presupune zadarnicia faptuitorului in privinta
rezultatului faptei sale care a fost realizat in intregime, pe cand desistarea presupune
renuntarea de buna voie a faptuitorului la a continua activitatea infractionala.
Atat impiedicarea producerii rezultatului cat si desistarea sunt cauze care atrag
nepedepsirea faptuitorului.
Violul se consuma in momentul in care organul genital al barbatului patrunde in
cavitatea vaginala a femeii – impotriva vointei sale ori profitand de starea in care se afla
subiectul pasiv: de a se apara sa u de a -si exprima vointa – sau in momentul consumarii
actului sexual anal sau anal ori consumarea oricarui alt act de penetrare vaginala.
Infractiunea de viol poate sa se comita atat in forma continuata cat si in forma
progresiva.
31
In ipoteza in care urmarile violului se agraveaza dupa momentul savarsirii, suntem
in incidenta unei infractiuni progresive. In cazul in care raporturile, actele sexual e
anale ori orale sau alte acte de penetrare vaginale sau anale sunt executate in mod
repetat, suntem in incidenta unei infractiuni continuate si se epuizeaza in momentul
realizarii ultimului act de executare.
In situatia in care infractiunea prevazuta de art. 218 N .C.P. nu se consuma, aceasta
este o tentativ a si se retine in concurs cu infractiunea de lipsir e de libertate in mod
ilegal prevazuta de art. 205 N .C.P. Totusi, in ipoteza in care imediat dupa ce se
exercita o constrangere asupra subiectului pasiv, insa cu toate aceastea nu se consuma
violul din diferite motive, atunci infractiunea prevazuta de art. 205 N .C.P. este
absorbita de infractiunea prevazuta de art. 218 N .C.P., prin exceptie de la regula
precizata anterior.
§2. Modalitati
Infractiunea de viol conform art. 218 N .C.P., in forma simpla se comite sub doua
modalitati: constrangere si ipoteza in care faptuitorul profita de situatia in care se afla
victima. Totusi, aceasta infractiunea are si forme agravate, ce vor fi detaliate in cele ce
urmeaza:
Ψ1. Fapta savarsita asupra unui subiect care se afla in ocrotirea, educarea,
paza si tratamentul fa ptuitorului
Acea sta forma reprez inta o agravata atat a formei a similate a violului cat si a
formei tipice. Violul savarsit in aceasta forma, reprezinta categoric o incalcare a unor
atributii pe care trebuie sa le aiba o persoana ce detine calitatile enumer ate mai sus –
astfel, reprezinta un pericol acest tip de faptuitor pentru societate si este sanctionat
intr-un mod mai sever decat in varianta simpla a violului.
Prin ocrotirea unei persoane intelegem activitatea desfasurata in acest scop de
parinte le natur al, curator, tutore sau de catre un parinte adoptiv .
32
De educarea unei persoane, in sensul legii ne referim la un profesor, educator –
bineinteles ca si parintele se ocupa de educarea copilului, insa legea nu il prevede in
aceasta categorie.
Prin paza unei persoane ne referim la acele persoane care sunt insarcinate sa
pazeasca subiectii care isi ex ecuta anumite pedepse privative de libertate, masuri
educative sau de siguranta; iar de tratamentul unei persoane se ocupa un doctor,
asistent medical, terapeut s au alte persoane care detin o calitate asimilata celor
enumerate .
Aceasta forma a infractiunii opereaza numai in ipoteza in care faptuitorul detine
una dintre calitatile enumerate mai sus, nu si in situatia in care el pretinde in mod
nereal ca are una din calitatile precizate.
Ψ2. Fapta comisa asupra unei rude in linie directa ascendenta sau
descendenta ori in linie colaterala de gradul al II -lea
La fel si forma precedent a, reprez inta o agravata atat a formei a similate violului
cat si formei tipice.
Astfel, pentru a opera aceasta forma a infractiunii prevazute de art. 218 N .C.P.,
este necesar ca faptuitorul sa fie ruda in linie directa ascendenta sau descendenta cu
victima ( tatal asupra fiicei lui) sau in linie colaterala de gradul al II -lea (fratele asupra
sorei sale).
Noul Cod Penal s -a indepartat mult fata de legislatia anterioara, astfel incestul este
absorbit in infractiunea de viol, in ipoteza in care victima nu isi exprima
consimtamantul pentru relatiile sexuale respective. As adar, remarcam di ferenta intre
infractiunea de viol si incestul prevazut de art. 377 N .C.P.- aceea in care la incest
exista un consimtamant valabil exprimat, pe cand la viol nu avem unul, fapta este
savarsita impotriva vointei subiectului pasiv.
33
Ψ3. Fapta savarsita asupra unei persoane care are varsta sub 18 ani
In urma modificarilor aduse de O.U.G. nr. 18/ 20165, se va retine viol in forma
agravata si in cazul executarii elementului material al acestei infractiuni asupra unei
persoane cu varsta c uprinsa intre 16 -18 ani. La fel ca si la formele precedente,
reprezi nta o agravata atat a formei as imilate viol ului cat si formei tipice aceste ia.
In ipoteza in care minorul asupra caruia se rasfrange activitatea infractionala este o
ruda cu faptuitorul in linie direc ta ascendenta sau descendenta ori in linie colaterala de
gradul al II -lea, ne aflam in incidenta agravatei precedente (art. 218 alin . (3) lit. b)
N.C.P.).
Este esential ca faptuitorul sa fi cunoscut varsta reala pe care o avea victima
(adica, s ubiectul pasiv sa nu fi implinit varsta de 18 ani) , in cazul in care se afla in
eroare cu privire la aceasta – duce la inlaturarea agravantei . Cunoasterea nesigura a
varstei victimei sau o eventual a indoiala in aceasta privinta, nu duce la inlaturarea
raspunderii penale, deoarece faptuitorul si -a asumat si o astfel de eventualitate.
Daca infractiunea a fost savarsita de mai multe persoane, iar una dintre ele
cunostea varsta reala a copilului ori a prevazut aceasta – care este sub 18 ani – atunci se
va retine o circumstanta reala si se rasfrange asupra tuturor participantilor la
infractiune – conform art. 50 alin. (2) N .C.P.
Avem viol si in cazul in care exista o victima de 8 ani chiar daca aceasta si -a
exprimat consimtamantul – deoarece in acceptiunea legii pen ale, acest copil nu are
discernamant, astfel nu are nicio relevant a faptul ca si -a exprimat vointa sa intretina
relatii sexuale.
Daca victima are varsta de 14 ani si 11 luni si a fost supusa unui raport sexual dar
care a ramas in forma tenativei datorita unor imposibilitati temporare a faptuitorului,
insa aceasta “nereusita” a fost urmata de un act sexual oral sau anal consumat, ne
aflam inca in incidenta violului in forma continuata . Daca aceasta victima a fost lipsita
de libertate anterior acestor fapte de mai multe persoane si a fost si supusa unor
5 O.U.G. nr. 18/ 2016 privind modificarea si completarea Legii nr. 286/ 2009 privind Codul
Penal .
34
suferinte fizice pe aceasta durata, suntem in incidenta concursului intre infractiunile
prev. de art. 205 N .C.P. (lipsirea de libertate in mod i legal) si art. 218 N .C.P. (violul).
Daca victima aleasa de faptu itor are varsta de 17 ani, insa aceasta avea trasaturile
unui copil de sub 13 ani, nu ne aflam in situatia unei erori de fapt secundare – decizia
nr. 1148/2009, apartinand I.C.C.J. -ului, sectia penala.
Daca fapta a fost comisa sub forma mai multor agravate, va exista una singura,
instanta de judecata va tine in sa cont de numarul agravantelor la individualizarea
pedepsei.
Ψ4. Fapta comisa cu scopul producerii materialelor pornografice
Material ele pornografice constau in desene, filme, inregistrari audio sau video ,
spoturi publicitare, piese muz icale sau orice alta forma de exprimare care prezinta ori
sugereaza o activitate sexuala – conform art. 2 alin . (3) din Legea nr. 196/2003
republicata.6
Este necesar ca faptuitorul sa fi intretinut un raport sexual, act sexual anal ori oral
sau orice alt act de penetrare vagi nala sau anala , victima aflandu -se sub constrangerea
acestuia – cu scopul de a produce materiale pornografice, nefiind necesara si
producerea efectiva a lor.
Totusi, atunci cand s -au produs material e pornografice cu un minor, infractiunea
de viol se retine in concurs cu infractiunea de pornografie inantila prev . de art. 374
alin. (4) N .C.P.- alineat care pevede ca prin materiale pornografice cu minori
intelegem orice material care prezinta un minor ce are un comportament sexual sau
prezentarea unui major ca si minor ori prezentarea organelor genital e ale unui copil in
scop sexual.
6 Legea nr. 196/2003 – privind combaterea pornografiei.
35
Ψ5. Violul care s -a soldat cu vatamari corporale
Infractiunea prevazuta de art. 194 N .C.P. privind vatamarea corporala e ste
absorbita de art. 218 N .C.P., deoarece concomitant sau ulterior comiterii violului,
victima a suferit leziuni traumatice care au necesitat peste 90 de zile de ingrijiri
medicale, o infirmitate, un prejudiciu estetic grav dar si permanent ( ce nu poate fi
inlaturat prin interventii chirurgicale), un avort sau ii pune viata in pericol.
Totusi, daca faptuitorul a actionat cu intentia de a -i produce victimei una dintre
suferintele fizice enumerate la art. 194 N .C.P. se va retine un concurs intre aceasta
infractiune si cea de viol.
Prin urmare, daca faptuitorul a dorit numai intretinerea unor relatii sexual e cu
victima si totusi datorita imprejurarilor aceasta a fost supusa unor suferinte fizice –
dintre cele mentionate la art. 194 N .C.P.- atunci forma de vin ovatie a faptuitorului este
praeterintentia.
In situatia in care victima ameninta faptuitorul ca daca o va obiga sa intretina
relatii sexual e, va sari pe geam, acesta neascultand de advertismentul victimei –
continua constrangerea si subiectul pasiv se arun ca pe geam, in aceasta ipoteza se va
retine concurs intre infractiunea de viol – deoarece a existat constrangerea victimei cu
scopul savarsirii unui viol – impreuna cu infractiunea de omor prev. de art.188 N .C.P.
Ψ6. Fapta savarsita de doua sau mai multe p ersoane impreuna
Faptuitorii acestei fapte trebuie sa fie coautori sau autori succesivi ori complici
concomitenti. Nu este necesar pentru a opera aceasta agravata ca toti faptuitorii sa
intretina raporturi sexuale, acte sexuale orale sau anale ori orice al t tip de act de
penetrare vaginala cu victima.
Nu exista coautorat daca o persoana imobilizeaza victima, iar cealalta intretine
relatiile sexuale cu victima – primul fiind complice, iar cel de al doilea este autor la
forma agravata a violului.
Nu exista coa utorat daca doua persoane violeaza victima, iar in timp ce unul dintr e
ei intretine relatiile sexuale, cealalta persoana o imobilizeaza si rolurile sunt schimbate
36
si in privinta celui de -al doilea faptuitor – aici se va retine calitatea de autor pentru
fiecare faptuitor.
Daca doua persoane violeaza victima in mod succesiv, avem autori – iar nu
coautori la infractiunea de viol.
In cazul acestei forme de viol nu se poate retine circumstanta agravanta prevazuta
de art. 77 lit. a) care prevede savarsirea infractiunii de trei sau mai multe persoane,
insa se poate retine circumstanta agravanta prev. de art. 77 lit. d) ce prevede savar sirea
faptei de catre un infractor major daca a fost comisa impreuna cu un minor.
Daca un grup de persoane de sex masculin ameninta si abordeaza un grup de femei
pe strada, apoi sunt luate de catre primul grup si duse pe un camp, iar fiecare barbat
violea za cate o femeie pe acelasi camp insa in locuri separate si apropiate unul de
celalalt – se va retine aceasta agravata a infractiunii de viol ori nu infractiunea de viol in
forma sa de baza. Aceasta situatie se explica prin faptul ca barbatii impreuna au
amenintat si acostat grupul de femei si le -au constra ns pe acestea sa intretina relatii
sexuale si a existat o cooperare simultana a barbatilor.
Ψ7. Victima a decedat in urma savarsirii faptei
Aceasta agravata este produsa cu praeterintentie – ceea ce presup une ca rezultatul
produs este vadit mai grav din culpa faptuitorului ( art. 16 alin. (5) N .C.P.). Totusi,
daca moartea nu s -a produs praeterintentionat ci din intentie directa, atunci se va retine
un concurs intre infractiunea prev. de art. 218 N .C.P. si art. 189 N .C.P. (omorul
calificat).
Daca victima s -a sinucis dupa ce a fost violata, atunci faptuitorului nu i se poate
retine infractiunea de viol in concurs cu determinarea sinuciderii, numai in ipoteza in
care subiectul activ al infractiunii actioneaza cu intentie atat cu scopul de a viola
victima cat si cu scopul de a determina sin uciderea ei.
Daca victima in incercarea de a se scapa din mainile faptuitorului si de violul ce o
ameninta cade si se loveste la cap, dupa ce a fost violata, atunci sub iectului activ al
infractiunii i se va imputa infractiunea de viol si culpa mortii victimei.
37
Daca moartea victimei e ste datorata in urma savarsirii violului iar concomitant cu
acesta, faptuitorul ii aplica lovituri mortale, atunci se va retine agravata violului ce s -a
soldat cu moartea victimei, nicidecum concurs intre art. 218 N .C.P. si art. 195 N .C.P.
Daca victima a f ost asfixiata de catre faptuitor in timpul comiterii violului
deoarece aceasta l -a recunoscut ori pentru a o impiedica sa strige dupa ajutor, se va
retine concurs intre infractiunea de viol si infractiunea de omor calificat in vederea
ascunderii savarsirii unei alte infractiuni (art. 189 alin . (1) lit. d) N .C.P.). In cea din
urma ipoteza, moartea victimei nu a fost praeterintentionata ci savarsita cu intentie
directa pentru a ascunde violul comis – indeplinind conditiile ambelor infractiuni.
§3.Sanctiuni
Violul savarsit in variant a tip cat si in cea asimilata (art. 218 alin . (1) si alin. (2)
N.C.P.) este sanctionat cu inchisoarea de la 3 la 10 ani cu pedeapsa complementara de
interzicerea unor drepturi.
Pedepsele complementare sunt prevazute de legea penala, aplicate numai alaturi
de o pedeapsa principala si numai de catre instant a de judecata. Interzicerea unor
drepturi se face pe o anumita perioada de timp dispusa de catre instant a de judecata si
putem enumera cateva drepturi ce pot fi interzise: dreptul de a fi ales in functii publice
sau de a ocupa o functie care implica exercitiul autoritatii de stat; dreptul strainului de
a se afla pe teritoriul Romaniei; drepturi parintesti; drepturi electoral e; de a fi tutore
sau curator etc.
Variantele agravate ale vi olulu i, in numar de 6 situatii prev. de art. 218 alin . (3)
N.C.P. sunt pedepsite mai sever: i nchisoarea de la 5 la 12 ani si implicit pedeapsa
complementara a interzicerii unor drepturi.
Violul care s -a soldat cu moartea victimei praeterinentionata se sanc tioneaza cu
inchisoarea de la 7 la 18 ani si interzicerea unor drepturi. De precizat este ca tentativa
la aceasta ipoteza se sanctioneaza potrivit art. 36 alin . (3) N .C.P. cu pedeapsa pentru
infractiunea consumata ce a fost urmata de moartea praeterintentionata a subiectului
pasiv: de la 7 la 18 ani si interzicerea unor drepturi.
38
Daca infractiunea prev. de art. 218 N .C.P. este savarsita asupra unui minor,
termenul de prescripti e pentru raspunderea penala a faptuit orului incepe sa curga de la
data la care a devenit major (18 ani), iar daca acesta a decedat inainte de a implini
varsta de 18 ani, termenul de prescripti e curge de la data decesului minorului.
Actiunea penala se pune la plangerea prealabila a persoanei vatamate conform art.
218 alin. (5) N .C.P., aceasta plangere se adreseaza orgranelor de cercetare penala sau
procurorului in termen de 3 luni din ziua in care persoana vatamata a aflat de
savarsirea faptei conform art. 295 si art. 296 N .C.P.
1. Plangerea prealabila cu incidenta in infractiunea de viol
Pentru solutionarea unei cauze de infractiuni de viol se aplica normele dreptului
procesual penal obisnuite. Codul penal prevede o regula speciala: aceea ca persoana
vatamata sa depuna plangere prealabila impotriva faptuitorului. Plangerea apare atat ca
o regula de pedepsibilitate cat si de procedibilitate. Lipsa plangerii prealabile duce la
inlaturarea raspunderii penale a subiectului activ.
Plangerea prealabila este un mod de sesizare a organelor de urmar ire penala cu
privire la savarsirea infractiunii de viol (in speta).
Totusi, aceasta plangere poate fi introdusa numai de catre persoana vatamata, iar
daca aceasta este lipsita de capacitate de exercitiu ori este restransa, atunci plangerea
prealabila este depusa de reprezentantul sau legal.
Plangerea prealabila produce efecte “in rem” ci nu “in personam”. Asadar, daca
avem situatia infractiunii de viol comisa asupra mai multor subiecti pasivi, dar numai
unul dintre ei introduce plangerea prealabila, atunc i aceasta este suficienta pentru a
subzista raspunderea penala.
Mai intalnim in practica situatia in care , fapta de viol a fost comisa de mai multi
subiecti asupra unei singure victim e, iar aceasta depune plangere prealabila numai
impotriva unuia dintre f aptuitori – de subliniat este faptul ca aceasta plangere se va
extinde asupra tututor participantilor la infractiunea de viol.
39
In V .C.P., termenul de introducere a plangerii prealabile de catre persoana
vatamata, era de 2 luni, in N .C.P. termenul a fost ext ins la 3 luni curgand de la data
producerii actiunii infractionale.
Aceasta plangere trebuie sa cuprinda date cu privire la descrierea faptei, autorului,
aratarea mijloacelor d e proba, precizarea daca persoana vatamata se constituie si parte
civila, adres a partilor si a martorilor etc., date care sunt mentionate in masura in care
persoana vatamata le cunoaste.
Plangerea se depune la procuro r sau la organul de urmarire penal a, acestia avand
competent a de a decide inceperea urmarii penale sau neinceperea ace steia. Daca se
dispune inceperea u.p., atunci procesul se desfasoara in mod normal.
Totusi, poate sa intervina incetarea procesului de u.p. atunci cand se retrage
plangerea prealabila de catre persoana vatamata; retragere care trebuie sa fie expresa,
reala, explicita, totala, neconditionata intrucat victima poate sa fie supusa unor
constrangeri sa actioneze astfel de catre faptuitor. Daca plangerea a fost retrasa, atunci
procesul penal inceteaza.
Intr-o speta, in care o minora a fost victima unui viol, act iunea penala s -a pus in
miscare din oficiu. Declaratia minorei cum ca nu doreste ca procesul sa continue, nu a
fost luata in calcul, deoarece nu exista nicio cerere depusa in acest sens.
Daca actiunea penala a fost pusa in miscare din oficiu de catre proc uror, o
eventual a retragere a plangerii prealabile (daca s -a facut ulterior una), nu produce
niciun efect si se continua procesul penal.
2. Competenta de urmarire si judecata
Competent a consta in sfera de atributii pe care le are de indeplinit fiecare categorie
de organe judiciare, potrivit legii, in cadrul procesului penal. Competent a material a de
u.p. in cazul infractiunii de viol revine organelor de cercetare penala ale politiei, celo r
special e si procurorului.
40
Asadar, vor incepe procesul d e u.p. organel e de cercetare ale politiei numai in
situatia in care, cazul respectiv nu a fost dat in competent a altor organe de cercetare,
in mod obligatoriu.
Organel e de cercetare speciale prives c infractiunile comise de catre militari .
Procurorul este cel care exercita supravegherea actelor de u.p. si conduce, dar si
controleaza activitatea de cercetare penala a politiei si altor organe, el putand sa
realizeze orice act de urmarire penala in cauz ele pe care le si supravegheaza.
In cazul infractiunii de vol care s -a soldat cu moartea sau sinuciderea victimei,
urmarirea penala este numai de competent a procurorului.
Daca au fost mai multe organe de cercetare sesizate, vor efectua urmarirea penala
organel e de cercetare cele dintai sesizate.
In ceea ce priveste competent a teritoriala, se va tine cont de urmatoarele aspect e:
daca infractiunea a fost savarsita pe teritoriul Romaniei, locul unde a fost prins
faptuitorul, locul unde locuieste faptuitorul sau unde locuieste persoana vatamata.
Daca fapta a fost comis a in strainatate si este incidenta legea penala romana,
competent a in solutionare este judecatoria din Sector II Bucuresti, competenta
aparinand dupa materia si calitatea persoanei ; sau tribunalu lui- in functie de obiectul
cauzei.
Daca victima a fost ucisa sau s -a sinucis in urma violului, competent a apartine
tribunalului. Daca infractiunea este comisa de un judecator de la judecatorie, el va fi
judecat de catre Curtea de Apel, asadar de catre o i nstant a aflata in rang superior.
Persoana vatamata are un drept legal de a declara apel sau recurs in privinta laturii
penale a cau zei.
41
CAPITOLUL IV
CAUZE CARE DUC LA PRODUCEREA ACTULUI DE VIOL
1. MOTIVATIA
Nicio teorie nu poate reda cu exactitate motivele pentru care se comite un viol,
totusi exista cateva exemplificate, precum: furia, puterea, psihopatia, placerea sexuala,
sadismul, standardele etice, presiunile evolutive sau atitudinile fata de sexul opus.
Exista un studiu realizat pe violatorii deja condamnati, iar acestia cand au fost
intrebati motivul pentru care au savarsit violul, au mentionat: furia sau nevoia de
dominare si control.
Factorii care au creat o astfel de persoana care reprezinta un pericol pentru
societate ar putea fi: consumul de droguri sau de alcool; impulsivitatea; tendintele
antisocial e; un sentiment exagerat de masculinitate; existenta unei pareri proaste
despre femei in general; membru al unui grup infractional; anturaj agresiv; au fost
abuzati in copilarie s au crescuti intr -o familie patriarhala.
Aceasta tendinta de criminalitate poate sa fie si transmisa prin gene. Orice
persoana poate sa fie motivata sexual de un grup de prieteni; unii se simt atrasi de
persoane de acelasi sex, sex opus sau de copii – si de aici poate rezulta dorinta lor de a
abuza.
2. FANTEZIA
Fantezia consta in atractia fata de anumite practici sexuale care sunt ilegale,
atractie care este intarita prin masturbare. Satisfactia primita imediat va alimenta si
mai mult fanteziile ilegale. Elementele neprevazute in timpul violului, ca de exemplu
reactia subiectului pasiv, poate constitui elementul unei fantezii viitoare.
42
3. INHIBITORII INTERNI
Inadaptare sociala – este evident ca delicventii sunt persoane care nu se pot
adap ta social, care nu au beneficiat de o educatie eficienta si satisfacatoare.
Frustrarea – aceasta presupune trairea dramatic a a unui esec in viata. Aceeasi
situatie poate fi privita de o per soana ca favorbaila, insa alti oameni o privesc
frustrant a. Astfel, frustrarea presupune o emotie puternica care poate determina
un comportament deviant nemaiavand in seama normele de conduit a. Procesul
de frustrare presupune 3 elemente: cauza frustrarii; starea psihica creata in urma
intampinarii cauzei frustrarii si efectele aceste ia care constau in reactii
comportamentale. La infractor, apare frustrarea atunci cand este privat de
anumite drepturi, satisfactii sau chiar recompense care, in opinia lui i se cuvin.
Complexul de inferioritate – presupune o multitudine de trairi cu un con tinut
afectiv destul de intens determinate de situatii, evenimente sau chiar relatii.
Aceasta inferioritate se caracterizeaza printr -o reacti e impotriva existentei si
predomina un dezechilibru permanent.
Labilitatea – consta intr -o deschidere spre multiple influente, un dezechilibru
emotional. Labilitatea presupune ca infractorul nu este maturizat afectiv
suficient, nerealizand consecintele faptelor sale.
Indiferenta afectiva – aceasta este strans legata de ego -ul persoanei. Astfel,
infractorul este pasiv la nevoile celorlalti sau durerile lor. Asadar, indiferenta
afectiva consta intr -o dezorganizare emotiva si se dezv olta la varste fragede.
Asadar, comportamentul delicventului este cel mai adesea influentat de gradul de
agresivitate si de labilitate. Majoritatea infractorilor au acelasi tip de idei pentru
comiterea infractiunilor . Este de remarcat ca sunt anumiti infractori cu “experienta”,
care s -au pregatit pentru activitatea infractionala un timp indelungat, iar prin faptul ca
au avut “ succes ” si n u au fost prinsi de organel e de cercetare, remarcam ca acestia
devin vanitosi cu timpul, orgoliosi ba chiar increzuti. Elementu l vital al unui infractor
este minciuna .
43
4. ALEGEREA VICTIMEI
Agresorul isi va alege victima in grupul tinta, caz in care el va tine cont de
varsta, sex, aspect fixic, grad de vulnerabilitate si chiar personalitatea acesteia. El va
cauta sa gaseasca locurile pe care le frecventeaza victima pentru a putea comite violul
cat mai usor si cat mai sigur. P regatirea agresorului poate ins emna si crearea unor
relatii cu victima, iar ceasta sa devina dependenta de el.
Agresorul poate crea relatii pana si cu familia victimei pentru a usura realizarea
faptei. Astfel, acesta poate sa ii ofere cadouri, promisiuni victimei sau chiar sa o
convinga sa comita anumite fapte ilegale minore, dar totusi destul de importante
intrucat sa o faca sa se simta vinovata ( iar agresorul sa o aiba la mana cu acest aspect).
5. ABUZUL
Dupa ce si -a creat imprejurarile propice, el va trece la comiterea violului. Ex ista
posibilitatea ca victima sa se opuna, dar totusi el sa continue in ciuda acestui aspect;
sau ca el sa inceteze si sa pregateasca un alt scenariu pentru a pune in aplicare fapta ce
a fost pregatita o perioada indelungata de timp .
6. VINOVATIA
Este p osibil ca in prima faza, infractorul s a aiba remuscari fata de fapta comisa,
sentiment insotit de teama de a fi prins si arestat. In momentul punerii acestuia in
situatia unui interviu, el poate nega – este important sa fie lasat sa declare ceea ce
doreste cu privire la fapta, in prima faza, ulterior expundandu -i-se fapte reale – pentru
care ar putea nega spunand ca victima a dorit sa intretina relatii sexuale, ori ca s -a
intampla t fara sa isi doreasca s.a.m.d.
44
CAPITOLUL V
VIOLENTA SEXUALA FAMILIALA
Violent a in familie este existenta in traditii, mentalitati sau obieceiuri conform
carora femeia este inferioara barbatului. Pana si societatea in care traim in prezent,
taxeaza mult mai mult munca depusa de un barbat, comparativ cu cea depusa de o
femeie .
Printre cauzele violentei familial e se pot enumera cu usurinta infidelitatea, gelozia,
stresul, oboseala, alcoolul sau neintelegerile intervenite intre parteneri.
Astfel, prin violent a familial a intelegem exercitarea unei actiuni fizice sau verbale
cu intentie asupra unui membru de familie, actiune realizata de un alt membru de
familie, ce poate provoca o suferinta fizica, psihica, sexual a sau un prejudiciu material.
Intalnim cazuri de violent a exercitata asupra parintilor de catre copii sau invers,
intre frati si cele mai intalnite spete sunt intre parteneri.
Intalnim abuz fizic, sexual, psihologic, economic sau social. Astfel, voi pune
accent pe abuzul fizic si cel sexual in cele ce vor urma:
§1. Abuzul fizic
Orice act comis de catre un membru de familie impotriva unui alt membru de
familie si care are ca si urmare atingerea vietii, integritatii corporale sau sanatatii,
atingerea libertatii sau chiar poate ingreuna devoltarea person alitatii individului –
constituie abuz fizic.
Poate presupune abuz f izic si privarea de alimente a unui membru de familie sau de
somn, ori simpla negare a atributiilor pe care le are fata de individ in fata legii.
Exemple de agresiune: loviri cu pal ma, pumn, obiecte; ruperea oaselor; arsuri sau
zgarieturi ; folosirea de ar me albe; izbirea victimei de pereti etc.
45
§2. Abuzul sexual
Acest tip de abuz presupune orice tip de contact sexual pe care partenerul nu si -l
doreste. Violent a sexual a in familie este considerata o violent a domestica. Intretinerea
relatiilor sexuale fara consimtamantul partenerul ui constituie un atac sexual care nu se
manifesta neaparat prin exercitarea fortei fizice asupr a acesteia, ci prin amenintare sau
hartuire.
In prezent, un raport sexual intretinut cu un membru de familie, membru care nu -si
exprima consimtamantul constituie infractiunea de viol prev. de art. 218 N .C.P. si
presupune o violent a conjugala.
Violent a conjug ala poate constitui si fortarea unui minor – membru de familie sa
asiste la i ntretinerea unor relatii sexuale fapt care presupune cor upere, atragere,
convingerea m inorului.
Factorii care pot influenta un comportament violent in familie pot fi: lipsa unui loc
de munca; educatie ineficienta; dificultati material e; venituri reduse; abuzuri in
copilaria agresorului; stima de sine scazuta; e xistenta unur copii in fami lie; consumul
de substante psiho – active sau alcool; dependent a fata de celalalt sot din punct de
vedere financiar etc.
De-a lungul timpul ui au aparut numeroase opinii. O parte din populatie,
predominant masculina , cons idera ca nu exista viol intr -o casnicie, ca femeia prin
simplul fapt ca este casatorita cu acel barbat, ea a consimtit la intretinerea relatiilor
sexuale. Ori, casatoria presupune alegerea a doi parteneri de a -si imparti viata,
bunurile, asta nu inseamna ca f emeia trebuie supusa la intretinerea unor raporturi
sexuale pe care ea nu si le doreste din diverse motive.
Astfel, noul cod penal a si incriminat violul comis de catre sot asupra celuilalt sot,
pentru a -i apara libertatea sexual a. Totusi, in N .C.P. se pr evede si posibilitatea ca
femeia sa fie subiect activ al infractiunii, astfel nu presupune nicio discriminare de
sexe acest articol.
Intr-adevar, in momentul con simtirii casatoriei de catre cei doi parteneri s -au
angajat si la intretinerea unor relatii sex uale. Totusi, daca unul dintre parteneri nu
46
doreste sa intretina vreun raport sexual, act sexual oral sau anal ori alt act de penetrare
vaginala sau anala, exista posibilitatea ca sotul vatamat sa ceara desfacerea casatoriei
din culpa sotului, ori nu trebu ie sa existe un viol marital.
Legea nu prevede la ce interval de timp sotii sunt obligati sa intretina relatii
sexuale, ori de cate ori pe luna. Legea prevede respect reciproc intre soti si este greu de
crezut ca respectul consta in obligarea unui sot la intretinerea unui raport sexual.
Violul conjugal exista, fiind multe spete de acest tip pe rolul instantelor; tocmai de
aceea legea penala a si incriminat aceasta fapta.
Violent a exercitata asupra femeii, fie ea fizica sau sexual a are ca si urmare teama ,
neputinta, teroarea. Acestei femei ii scade capacitatea de a rezona cu sentimente
precum in timitatea, sexualitatea, tandretea. Unele victim e incearca sa doarma cat mai
mult, deoarece le este greu sa faca fata realitatii si le este greu sa se mai concentr eze
asupra unor sarcini.
Victimele violentelor pot sa aiba simp tome de depresie sau anxietate, putand sa se
ajunga la urmari foarte grave precum sinuciderea sau sa aiba un comportament
autodistructiv. Alte persoane asteapta doar sa moara pentru ca nu mai a u forta sa se
apere. Acestei categori de victim e ii este teama sa re lationeze, sa nu fie judecate, le
este teama sa nu -si piarda familiile sau prietenii.
Bineinteles, am expus situatia femeilor carora le este foarte greu sa depaseasca
momentele nefaste tra ite sau chiar imposibil. Avem si situatii in tara, in care victimele
parca ar reinvia dupa un astfel de eveniment – schimbandu -si mentalitatea, stilul de
viata si incearca sa se simta cat mai in siguranta.
Majoritatea copiiilor care traiesc in familii unde persista violent a, tind sa devina
urmatorii delicnventi ai societatii. Acesti copii prezinta un comportament agresiv fata
de prieteni, profesori, iar in timp chiar si fata de parinti.
47
CAPITOLUL VI
CLINICA MEDICO -LEGALA
Sectiunea I
Notiuni introductive
Clinica medico -legala isi realizeaza activitatea asupra omului viu pentru a -l
examina, iar rezultatul acestor examinari ajuta la rezolvarea unor sp ete judiciare,
aceasta examinare fiind corelata de multe ori cu consulturi medicale de speciali tate
realizate in ambulator sau prin internarea persoanei supuse examinarii, loc in care se
stabileste si un diagnostic.
Dupa ce se realizeaza aceasta examinare clinica medico -legala, medicul -legist
formuleaza concluziile ce sunt pertinente si utile la rez olvarea spetei judiciare,
concluzii ce se regasesc in documentul medico -legal.
Examinarea medico -legala poate fi ceruta atat de organe le abilitate cat si de orice
alta persoana interesata. Poate efectua examinarea:
O comisie medico -legala : ce poate sa fie simpla (formata numai din medici –
legisti); interdisciplinara ( formata din medici legisti si de medici de diferite
specialitati medicale); speciala (componenta ei este expresa si limitata prin
lege- cu titlu de exemplu, avem: Comisia de control si avizare; Comisia
superioara).
Un medic legist .
Dupa ce documentul medico -legal este intocmit, aceasta urmeaza sa fie semnat de
medicu l legist care a efectuat examinare a sau de toti membri comisiei ( cand a existat
o comisie), iar nu in cele din urma, documentul este semnat si de catre directorul
institutiei medico -legale – semnatura care atesta indeplinirea tuturor conditiilor din
metodologia medico -legala respectiva. Nu in ultimul rand, acest document primeste
48
stampila institutiei respec tive- aspect care ii confera legalitate si devine admisibil
putand sa fie administrat ca si proba.
Evaluarea medico -legala poate sa fie ceruta de:
Instanta de judecata sau organele de urma rire penala printr -o incheiere
motivata sau ordonanta motivata ( dupa caz) – acest document trebuie sa
cuprinda: identitatea persoanei care urmeaza sa fie supusa examinarii; in
antet trebuie sa existe unitatea emitenta; numarul de dosar sau de
inregistrare; data la care s -a emis; obiectivele la care ar trebui sa raspunda
examinarea; numele si calitatea celui care semneaza documentul ca t si
stampila unitatii emitente; nu in ultimul caz in anumite situatii este necesara
si specificare a datei la care victim a a fost supusa unei agresiuni, viol,
accident etc.
Orice persoana interesata : juridica sau fizica ( cu precizarea sa fi implinit
16 ani, in caz contrar se solicita de catre reprezentantul sau legal). Aceste
persoane trebuie sa completeze un formular prin care specifica motivul
solicitarii examinarii.
Inainte de a se incepe evaluarea medico -legala, se verifica toate documentele si
identitatea persoanei care urmeaza a fi supusa examinarii, iar in cazul in care aceasta
nu poseda acte de identitate, identificarea se face prin amprentare.
Documentele care pot sa fie intocmite in cadrul unei institutii medico -legale, sunt:
Certificat medico -legal;
Raport de expertiza medicala;
Raport de noua expertiza medico -legala;
Aviz.
49
Sectiunea a II-a
Certificat ul medico -legal – regasit si sub prescurtarea – C.M. L.
Acest C.M.L. se intocmeste la solicitarea persoanelor si se respecta competent a
teritoriala – solicitantul C.M.L. -ului poate cere emiterea documentului numai la
institutia medico -legala existent a in raz a teritoriala in care isi are domiciliu l- ca si
regula. Astfel, avem si o exceptie – situatia in care o persoana a fost supusa unei
agresiuni intr -o alta localitate, poate cere emiterea C .M.L.-ului in acea raza teritoriala
numai daca mentioneaza expres (scr is olograf si semnat) ca nu a mai solicitat un alt
certificat de la o alta institutie medico -legala pentru aceeasi situatie.
La solcitarea oricarei persoanei interesate, medicul legist poate intocmi un
C.M.L. numai cu privire la leziunile traumatice rece nte si poate preciza o estimare a
datei producerii acestora, in schimb, in cazul leziunilor traumatice vechi – examinarea
poate avea loc numai la solicitarea organelor judiciare si nu va exista un C.M.L. ci un
R.E.M.L. (raport de expertiza medico -legala).
De regula, C .M.L.-ul este intocmit de catre un singur medic legist, care poate
efectua si alte consulturi medicale si poate da un diagnostic – nefiind necesara
semnatura altor medici pe document.
Acest document este asimilat cu un raport de constatare, iar dupa intocmirea
C.M.L.-ului se poate decreta efectuarea unei expertiz e medico -legale, mai cu seama
cand concluziile sunt contestate sau cand au aparut elemente medicale noi ce nu au
avut cum sa fie interpretate la data intocmirii C.M.L. -ului.
Acest documen t se elibereaza num ai in baza unui act de identitate persoanei care a
solicitat documentul sau persoanei careia i -a fost stabilita identitatea olograf.
50
Sectiunea a III-a
Raportul de expertiza medico -legala – regasindu -se si sub prescurtarea de
R.E.M.L.
Acest R .E.M.L. este intocmit la solicitarea instantelor de judecata – penala si civila
cat si a organelor de urmarire penala prin urmatoarele documente: ordonanta motivata ,
incheiere ( in cazul instantei de judecata civila) sau incheiere motivata ( in cazul
instantei de judecata penala) – solicitare care s e face cu respectarea competentei
teritoriale ( asadar, institutia medico -legala trebuie sa existe in raza teritoriala a
organului de urmarire panala sau instantelor judecatoresti solicitante).
R.E.M.L.-ul se intocmeste de catre un singur medic legist, de regula ( aspect care
il aseamana cu C .M.L.-ul) care semneaza raportul si poate realiza si alte consulturi
medicale dispunand un diagnostic.
Se poate solicita intocmirea unui R.E.M.L. in orice faza a pro cesului (penal sau
civil) pentru a afla adevarul in cauza, iar examinarea este una exhaustiva , raspunzand
medicul legist la toate problemele ridicate de instanta – probleme care au necesitat
parerea unui specialist.
In situatia in care se solicita o experti za medico -legala traumatologica, este
necesar ca in documentul de solicitare sa se specifice data la care victim a a afirmat ca
au fost produse leziunile cat si imprejurarile in care au fost produse pentru a verifica
veridicitatea acestor afirmatii.
R.E.M.L .-ul se trimite numai instantelor judecatoresti sau organelor de urmarire
penala care au solicitat acest raport – el putand sa fie completat sau suplimentat cu o
alta expertiza la cerere.
51
Sectiunea a IV-a
Raportul de noua expertiza medico -legala – cunosc ut si sub prescurtarea de
R.N.E.M.L.
Acest raport se dispune in cazul in care organel e de urmarire penala sau instantele
judecatoresti apreciaza ca R.E.M.L. -ul cuprinde concluzii neclare sau contradictorii ori
exista contradictii sau instanta are motive t emeinice sa ceara efectuarea unui nou
raport ce poarta denumirea de R.N.M.L.
Noul raport e ste intocmit de catre o comisie: speciala, interd isplinara sau simpla
(dupa caz); se trece la o noua reexaminare a persoanei in cauza si se verifica toata
documentati a redactata la primul raport de expertiza medico -legala.
Acest raport se remite numai organelor sau instantelor care au solicitat acesta dupa
ce a fost supus unui aviz din oficiu al Comisiei de control si avizare a actelor medico –
legale din institutul medi co-legal teritorial respectiv.7
Sectiunea a V -a
Avizul medico -legal
Avizul medico -legal este un document intocmit de catre Comisia superioara
medico -legala sau de Comisia de control si avizare a unor acte medico -legale prin care
se verifica un document medico -legal din perspectiva stiintifica.
Subsectiunea 1
Avizul Comisiei medico -legale de control si avizare
Aceasta Comisie isi desfasoara activitatea numai in institutele de medicina legala
si este formata dintr -un director al institutului si 4 medici legisti cu o mare experienta,
7 Valentin Iftenie, Dan Dermengiu, Medicina legala, Ed. A 2 -a, Editura C.H.Beck, Bucuresti,
2014, p. 206 .
52
medici ce au fost aprobati prin ordin al ministrului sanatatii. Dintre acesti mem bri se
poate alege pe o perioada de un an de zile un p resedinte al comiei prin vot ma joritar cu
posibilitatea de reinnoire a mandatului.
Avizul poate sa fie intocmit in termen de 30 de zile de la primirea solicitarii scrise
sau din oficiu inainte de remite rea R .N.E.M.L.-ului organelor solicitante.
Comisia poate acorda avizul – ceea ce i nseamna ca documentul este intocmit in
mod corect cu respectarea tuturor conditiilor; poate recomanda organelor solicitante sa
refaca total sau partial documentul si sa se aco rde ulterior avizul documentului redactat
sau poate propune – organelor abilitate sa acorde avizul -efectuarea unei noi expertiz e
in cadrul institutului medico -legal respectiv.
Subsectiunea a II -a
Avizul Comisiei superioare medico -legale
Comisia superioara reprezinta autoritatea suprema stiintifica in a cest domeniu de
medicina legala; isi desfasoara activitatea in cadrul I .N.M.L.-ului “Mina Minovici” din
Bucuresti si are urmatoarea componenta: directorii de institute medico -legale; sefii
disciplinelor de profil din facultati acreditate; seful disciplinei de morfopatologie de la
“Carol Davila” din Bucuresti si patru medici legisti cu ma re experienta propusi de
directorul acestui institut . Se poate alege un presedinte de comisie ( cu o procedura
identica Comisiei medico -legale de control si avizare).
La intrunirile Comisiei superioare pot sa fie invitati si profesori universitari pentru
a fi combatut orice aspect stiintific in speta in cauza.
Avizul acestei Comisii se face numai la solicitarea scrisa a organelor abilitate in
acest scop, trebuie acordat in termen de cel mult 40 de zile de la primirea solicitarii si
se poate efectua si asupr a unui R .N.E.M.L. ce a primit avizul de la Comisia medico –
legala de control si avizare.
Dupa evaluarea stiintifica, Comisia superioara poate: aviza documentul ( ceea ce
semnifica ca a fost redactat conform metodologiei medico -legale); recomanda
53
refacerea t otala sau partial a a documentului medico -legal; formula concluzii proprii
(ceea ce duce la anularea altor concluzii rezultate din document); propune efectuarea
unei noi expertiz e in cadrul INML -ului “Mina Minovici” Bucuresti .
Este de precizat ca asupra rec omandarilor efectua te de cele doua Comisii nu se
poate interveni sub nicio forma, considerandu -se ca ca se ad uce o ingerinta asupra
activitatii expertului ; acestuia din urma neputand sa i se faca nici recomandari de
solutionari sau sa il influenteze in vre un fel, deoarece ar face obiectul unor infractiuni
de coruptie sau de serviciu.
CAPITOLUL VII
EXPERTIZA MEDICO -LEGALA
Pentru a constata existenta unei violente sexuale, se realizeaza expertiza medico –
legala atat asupra victimei violentei cat si asupra f aptuitorului, iar uneori si asupra altor
corpuri delicte.
Sectiunea I
Examinarea medico -legala a victimei
Este recomandat ca aceasta expertiza sa aiba loc cat mai repede cu putinta dupa ce
faptuitorul a exercitat asupra victimei violenta sexuala.
I. In privinta raportului sexual:
la barbat se pot constata in urma expertizei: urme de lichid seminal uscat la
nivelul organelor genital e; contactarea unei boli venerice; echimoze
peniene eventual insotite de mici eroziuni si tumefierea preputului ;
54
la femeie se pot constata urmatoarele semne: fire de par pubian de la
faptuitor; sarcina rezultata in urma violului; sperma in vagin sau la nivelul
regiunii pubiene – sperma ce poate fi regasita si dupa 4 -5 zile -la persoana
aflata in viata – dupa raportul sexual – sau de la 10 pana la 12 zile in cazul
cadavrului; contactarea unei boli venerice – pentru aceasta descoperire este
necesara o perioada mai indelungata de timp dupa viol (pentru sifilis: 1 -4
saptamani; pentru gonoree: de la 2 la 21 de zile etc.); ruperea himenul ui in
cazul femeii care nu a mai intretinut anterior violului vreun raport sexual –
femeia virgina.
Termenul de “himen” se spune ca are in spatele sau o scurta poveste: un tanar care
a iubit o fata -o insoteste intr -o procesiune pana la Eleusis , fiind degh izat in femeie
pentru a o proteja. In aceasta calatorie, c ei doi au fost atacati de pirati, pirati ce au fost
invinsi de catre tanarul indragostit, iar colectivi tatea hotaraste sa -i ofere fata pe care el
o insotea pentru a o proteja, drept multumire. Doar ca, in noaptea nuntii, el moare ceea
ce inseamna pe langa faptul ca tanarul s -a pierdut pe sine in actul iubirii la fel ca in cel
al mortii, mai semnifica si deflorarea. Tocmai din acest caz, se spune ca cei care se
confrunta foarte des cu moartea, sunt iu bitori de viata.
Anatomistul si chirurgul francez Severin Pineau a comparat himenul cu o floare –
fapt pentru care ruperea himenului este asimilata cu “deflorarea” sau “dezvirginarea”.
Exista mai multe tipuri de himen: inelar, septet, chibriform, complezent ,
denticular, labial, imperforat etc. Este de remarcat faptul ca himenul complezent sau
cunoscut si sub denumirea de rudimentar – poate permite realizarea mai multor
raporturi sexual e fara insa a se rupe .
Ruptura himenului produce efecte pe timp de 14 zile cel mult, precum: delimitarea
lobulilor cu margini afrontabile, tumefiate, rosii si usor sange rande sau existenta unor
coaguli sanguini . Dupa aproximativ 7 -8 zile semnele se diminueaza: se reduce
sangerarea, durerea locala si tumefierea.
55
Virginitatea era c onsiderata – cat si in prezent de anumite persoane – o stare de
puritate sau castitate, aceasta fiind o conditie pentru a te putea casatori – a fi virgina in
noaptea nuntii – insa in prezent, o femeie care este dezvoltata normal ce are o varsta
cuprinsa intre 16-18 ani si care este inca virgina, se considera ca dezvoltarea ei
afectiva este insuficienta, pierdandu -se din punct de vedere juridic si mai ales medico –
legal odata cu introducerea unor corpuri straine in vagin.
Astfel, pot specifica cateva tipuri de dezvirginari :
A) Dezvirginarea anatomica: produsa prin auto sau heteroagresiune;
heteroprovocata -atunci cand exista consimtamantul femeii prin raport sexual,
act erogen vaginal (introducerea in vagin a unui corp strain – altul decat penisul
natural ) si prin in terventie medicala – cu sau fara consimtamant – caz in care
poate constitui infractiunea de viol sau act sexual cu un minor, infractiuni
prevazute de Codul penal in vigoare. In cazul in care se produc si alte leziuni,
suntem in prezenta dezvirginarii complic ate sau patologice.
B) Dezvirginarea functionala : suntem in incidenta acestui tip de dezvirginare
atunci cand s -a mentinut integritatea himenului, insa femeia intretine acte
sexuale sau erogene, jocuri sexual e fara introducerea penisului, dar cu
posibilitate a contactarii unor boli venerice sau chiar a unei sarcini daca exista o
ejaculare “anteportas”.
C) Dezvirginarea psihica: atunci cand femeia considera ca nu mai este virgina,
fiind deflorata de demoni, monstri, oameni politici importanti , oameni cu
puteri su pranaturale – dezvirginare care nu se poate constata din punct de
vedere medical ori mai avem situatia inversa acesteia – cand femeia a intretinut
raporturi sexual e, nemaifiind virgina dar considerandu -se inca, cu toate ca a dat
nastere chiar si unui copil.
56
II. In privinta actului sexual – prin introducerea penisului in cavitatea bucala
sau in anus:
a. Actul sexual oral poate fi probat prin existenta unor urme de sperma in
cavitata bucala sau a unor fire de par pubian.
b. Actual sexual anal se poate proba astfel:
La nivelul penisului: prezinta aceleasi leziuni traumatice ca in cazul
raportului sexual, insa mai bine conturate; contactarea unei boli venerice;
tumefierea preputului; urme de continut anal.
In regiunea anala: Canalul anal are o lungime de 3 -4 cm si astfel, pot fi
evidentiate urmatoarele urme: contactarea unor beli venerice; leziuni
traumatice ce imbraca diferite forme (daca a existat un singur act anal sau
mai multe) si putem gasi si urme de sperma ce trebuie cautate profund.
Ca si efecte ale actului sexual anal putem enumera: sangerari, ech imoze
alungite sau chiar rupturi ale perineului.
III. In privinta actului erogen – asa cum am mentionat mai sus – constituie
introducerea in vagin a unor corpuri straine, altele decat penisul natural – de
cele mai multe ori poat e provoca leziuni traumatice foarte grave cum ar fi:
perforarea ut erului sau intestinului; rupturi de perineu etc. – alteori poate sa
creeze leziuni traumatice mortale.
O astf el de agresiune se poate realiza cu: obiecte dure (crengi, sti cle, deget, penis
artificial, be te etc.); substante toxice locale provocand arsuri chimice; aer sau lichide
sub presiune ce poate determina explozia intestinului; substante lichide fierbinti,
corpuri inandescente ori electrozi.
De multe ori, prin realizarea expertizei medico -legale se pot gasi si urme ale
corpului material ce a produs agresiunea.
57
Subsectiunea I
Stabilirea constrangerii fizice prin expertiza medico -legala
Examinarea medico -legala poate stabili si constrangerea fizica exercitata asupra
victimei prin existent a leziunilor traumatice ce pot fi localizate in zona coapselor,
sanilor, perineului; in zonele care sugereaza imobilizarea victimei: incheieturile
mainilor, gleznelor, in zona capului si gatului (cand se incearca im piedicarea victimei
sa strige dupa ajutor sau provocarea asfixierii).
Urmele constrangerii sunt diverse insa cele mai multe sunt reprezentate de
echimoze (ovalare – comprimarea cu degetele; circulare si mai inguste – imobilizarea) ,
excoriatii (multiple cat si paralele ce pot sugera tararea) sau plagi (intalnite mai cu
seama in zonele gatului, sanilor, regiunii pubisului si perineului).
Aceste leziuni traumatice au gravitate diferite: pot fi mortale, infirmizante,
superficial e sau grave si pot fi produse de mijloacele proprii ale agresorului/
faptuitorului sau cu obiecte aduse pentru a le folosi in acest scop – fapt care atesta
premeditarea.
Toate aceste elemente trebuie aduse i n corelatie cu hainele victimei – rupte,
murdare de pamant – sperma, sange etc.
Subsectiunea II
Stabilirea situatiei in care faptuitorul profita de starea particulara a victimei
Faptuitorul poate profita de imposibilitatea victimei de a se impotrivi agresiunii
sexual e sau de a-si exprima consimtamantul , astfel expertiza poate determ ina: starea
de inconstienta a victimei ( datorata epilesiei, comei, alcoolului sau substantelor psiho –
active – in acest caz este important de a se r ealiza o examinare toxicologica cat mai
rapida pentru ca buletinul toxicologic sa fie relevant); tulburari ps ihice care inlatura
58
sau reduce discernamantul; boli organice – din acest caz victima nu se poate impotrivi
agresorului; stari fiziologice precum: som nul profund, oboseala accentuata , extreme de
varsta etc.
Sectiunea II
Examinarea medico -legala a faptuitoru lui
Aceasta examinare este foarte utila in probatiunea judiciara privind infractiunea de
viol, deoarece se pot constata:
a. Leziuni traumatice – produse de victima care opune rezistenta, leziuni ce se pot
regasi la nivelul fetei, trunchiului, gatului, umerilo r si antebratelor. Aceste
leziuni sunt reprezentate mai cu seama de excoriatii generate de unghii prin
zgariere dar si plagi rezultate prin muscaturi chiar si in zona genital a (uneori
musc aturile in aceste zone se pot solda cu am putarea penisului); regasim si
leziuni produse ca urmare a penetrarii brutale a victimei.
b. Urme de continut anal sau vaginal (dupa caz) la nivelul penisului si eventual
par pubian, de la victima, in regiunea puboperineala. 8Cu ajutorul laboratorului,
specific ca se p oate stabili si profilul genetic al victimei printr -un simplu fir de
par pubian regasit pe penisul faptuitorului/ agresorului.
c. Constatarea unor boli venerice luate in urma raportului sexual .
d. Constarea unei sarcini sau urme de sperma in vagin c and victima este de sex
feminin sau in anus.
Este important de stabilit ca in urma examinarii vaginului victimei, unde a fost
introdus penisul agresorului – prin anumite examene de laborator se poate identifica
faptuitorul, chiar daca acesta nu a ejaculat.
8 Valentin Iftenie, Dan Dermengiu, Medicina legala, Ed. A 2 -a, Editura C.H.Beck, Bucuresti,
2014, p. 518 .
59
Categorii de violatori de sex masculin:
Violatorul care nu are incredere in fortele proprii si ataca victim a aflata
singura prin suprindere, pe la spate sau chiar purtand o cagula pentru a nu
putea fi identificat si care se foloseste de anumite obiecte pentru a intimida
victima – cu acest tip de violator se poate negocia.
Violatorul care a facut sport de performanta, isi a lege victima pe care o
brutalizeaza, ii rupe hainele si asupra acestei victim e, el isi exercita forta.
Multi psihologi sunt de parere ca in cazul acestui tip d e violatori, nu exista nicio
placer e, ei doresc numai sa -si exercita forta asupra femeii, sa detina controlul asupra ei
sau asupra sexului slab in general.
Relatiile sexuale pentru aceste persoane nu inseamna sex, ci doar putere – astfel,
ii prin acest fel isi pedepsesc femeile pentru un comportament inadecvat, putand fi in
conceptia lor un act de disciplinare sau de pedepsire.
Unii sociologi sunt de parere ca aceasta actiune este una de dominare, deoarece
barbatul a fost invatat ca femeia este un produs co mercial sau o proprietate a
barbatului.
Femeia are dreptul libertatii sexuale, asadar de a -si alege partenerul cu care
intretine relatii sexuale. Astfel, daca un barbat este refuzat de mai multe femei, se
acumuleaza frustrari, iar acestea duc la savarsire a unui viol.
Barbatul a fost intotdeauna perceput ca si om puternic, cap al f amiliei, dominant
si totodata ca are mai multa putere comparativ cu o femeie . Femeia, in schimb, inca
este perceputa si astazi ca fiind sexul slab, cea care trebuie sa se lase co ntrolata, avand
drepturi cu mult sub cele ale barbatului.
Violatorul care exercita forta trebuie sa creada ca victima s -a bucurat de relatiile
sexuale intretinute si ca si le va asuma pentru a -si pastra reputatia intact a. Acesta
exercita forta numai pentru a realiza raportul sexual, actul sexual oral sau anal ori alt
tip de act de penetrare vaginala si anala asupra victimei, nesupunand -o la torturi .
Asadar, violatorul chiar daca este constient ca victima se impotriveste la inceputul
60
actiunii, considera ca p ana la final, si aceasta va simti placer ( asa cum este privita in
viziunea lui) ca si el – aspect care poate duce la repetarea violului cu aceeasi persoana
sau cu altele.
Violatorul care isi exteriorizeaza furia pedepsindu -si victim a, alegand -o
simobolic – ca de exemplu prostituatele – lasandu -le cu leziuni traumatice
chiar si mortale. Scopul acestuia este de a pedepsi victima, pe cand
satisfactia este pe locul al II -lea.
Violatorul care devine excitat cand chinuie victima si o supune la diverse
acte sadice.
Pentru acest tip de violator agresiunea, furia, puterea reprezinta erotismul
intruchipat, acesta luandu -si placerea dhin maltratarea, chinul, imposibilitatea de
aparare a victimei. Aceste persoane supun victima la robie si tortura, aspect care ar
putea fi echivalentul unui ritual crunt . Astfel, corpul victimei este supus la abuzuri si
vatamari.
Violatorul sadic gaseste o placer e intensa in mutilarea victimei, iar excitarea lui
este asociata cu durerea cauzata victimei. De obicei, persoanele care se incadreaza in
acest tip de violatori sunt aratosi, putand sa atraga cu usurinta victimele – totusi el isi
ascunde aceste impulsuri, astfel nu pot fi depistate gandurile acestuia.
Studiile au aratat ca in majoritatea cazurilor, victimele acestor violatori sa dici nu
supravietuiesc, deoarece placerea maxima a faptuitorului consta in uciderea victimei.
Identificarea sadismului la acesti faptuitori este destul de timpurie, ei incepand cu
anumite crime care nu implica intretinerea de relatii sexual e, cum ar fi fur tul unor
bunuri, ulterior ajungandu -se la un comportament destul de agresiv de violator sadic.
Violatorul sadic poate fi caracterizat ca fiind o persoana brutala, impulsiva, care
nu are control asupra actiunilor sale, violent, are un impuls sexual puterni c, devieri ale
instictului cu tenta sexuala, peversitate, masochism, sadism etc. Acest violator ajunge
la satisfactie fie in momentul in care ii cauzeaza suferinte fizice victimei ( o
61
schingiuie, tortureaza) cat si suferinte morale ( o umileste, o sfideaza ), fie cand ii
spune victimei sa il chinuie pe el insusi. Alte tipuri de violatori, pot sa nu supuna
victima la astfel de torturi, ci este omoara ta in mod direct.
Studiile au aratat ca violatorii de acest tip sunt numai in proportie de 5 % – cei care
folose sc violent a si tortura. Toate atacurile lor sunt premeditate, sunt folosite obiecte in
timpul violului si acesta poate dura o perioada lunga de timp. Victimele sunt alese cu
mare atentie si rapite, ulterior fiind supuse suferintelor.
Voltaire spunea ca es te foarte usor sa savarsesti un viol, dar mai greu de probat –
deoarece exista viol si in situatia in care a existat un raport sexual initial consimtit, insa
ulterior a fost savarsit impotriva vointei victimei. Asadar, in privinta infractiunii de
viol probl ema inca consta in existenta sau lipsa consimtamantului la raportul sexual al
femeii.
CAPITOLUL V III
ELEMENTE DE JURISPRUDENTA SI DE DREPT COMPARAT
Sectiunea I
Elemente de jurisprudenta
Multe discutii si controverse au existat in doctrina pe seama absorbitiei de catre
infractiunea de viol a celei de lipsire de libertate in mod ilegal in temeiul Codului
penal de la 1968.
Astfel, unii autori sunt de parere ca violul absoarbe lipsirea de libertate in mod
ilegal in situatia in care cea din urma act iune a fost realizata pe perioad a savarsirii
violului, atat cat a fost necesara aceasta lipsire. In ipoteza in care lipsirea de li bertate
este si ulterioara violului, atunci se va retine un concurs de infractiuni.
Alti autori sunt de parere ca savasirea violului presupune atat o constrangere cat
si o incalcare a libertatii fizice a subiectului pasiv, asfel acestia considera ca exista
62
intotdeauna infractiunea de lipsire de libertate in mod ilegal absorbita de viol – asadar,
nu va exista niciodata un concurs de infractiuni. Totusi, aceasta parere este una izolata.
Prima opinie presupune o absorbtie naturala a lipsirii de libertate in mod ilegal
considerandu -se ca exista o complexitate naturala a infractiunii, pe cand cea de a doua
opinie consta intr -o absorbtie legala apreciindu -se ca exista o complexitate legala a
infractiunii, unde absorbtia are loc prin vointa legiuitorului.
Sunt de p arere ca este mai relevanta prima opinie, deoarece acea constrangere
exercitata asupra victimei poate sa fie una fizica sau morala. Prin urmare, daca
faptuitorul o lipseste de libertate in mod ilegal pentru a comite violul, pe perioada
acestuia, atunci pre supune o constrangere a victimei.
O alta controversa a doctrinei a fost aceea daca coruptia sexual a este absorbita
de viol atunci cand violul este savarsit asupra unui minor.
In mai multe opinii se considera ca elementu l material al violului – acte sexual e-
are un sens foarte larg, astfel sunt incluse orice tip de act e cu conotatie sexual a.
Asadar , nu se concepe savarsirea unui viol asupra unui minor fara realizarea unor acte
sexual e, ipoteza in ca re se poate discuta de absorbtia coruperii sexual e a minoru lui in
infractiunea de viol, chiar daca cele doua infractiuni au fost bine delimitate de noul
Cod penal.
O alta controversa a Codului penal din 1968 a constat in absorbtia sau nu a
actelor de perversiune sexuala in infractiunea de viol.
Astfel, in practi ca judiciara au fost asimilate actele sexual e cu cele de
perversiune sexual a, totusi au existat dificultati de aplicare a acestei ipoteze in practica
judiciara. Asadar, se pune problema daca actele de perversiune sexual a sunt sau nu
absorbite de infractiun ea de viol.
Curtea Constitutionala a fost sesizata cu o exceptie de neconstitutionalitate
privind art. 197 ( ce prevedea infractiunea de viol in Codul penal din 1968), de indata
ce acest articol a fost modificat ulterior prin lege .
63
Curtea a apreciat ca te rmenul de raport sexual a fost inlocuit cu cel de act
sexual pentru a putea fi inclus e si actele de perversiune sexual a, perversiuni care au loc
pana la savarsirea actului sexual propiu -zis.
Multi autori au fost de parere ca actele de perversiune sexual a savarsite inainte
de comiterea violului sa fie absorbite de acesta, iar actele de perversiune ulterioare
violului sa fie retinute ca infractiune autonoma.
Alti autori sunt de parere ca schimbarea raportului sexual in act sexual pentru a
cuprinde actele d e perversiune sexual a, duce si la includerea raporturilor sexuale intre
persoane de acelasi sex care sunt realizate prin constrangere sau in care victima se afla
in imposibilitate de a se apara sau de a -si exprima vointa.
In alta opinie, se considera ca ac tele de perversiune sexuala trebuie sa cuprinda
acele acte care sunt nefiresti, precum: sadismul, masochismul, fetisi smul,
vampirisum ul, zoofilia etc., iar aceste acte sa se incadreze totusi la pervesiuni sexuale
in ipoteza in care au si cauzat leziuni par tenerului sau persoanei propri sau provoaca
un dezgust publicului.
Inalta Curte de Casatie si Justitie prin Decizia nr. III din 23 mai 2005 a fost de
parere ca in categoria actelor sexuale intra orice act care provoaca satisfactie sexual a
prin folosirea s exului sau asupra acestuia, fie intre persoane de sex diferit, fie intre
persoane de acelasi sex, iar prin perversiune sexuala, a stabilit ca se intelege orice alt
act, deci care nu intra in sfera actelor sexuale, care sa produca satisfactie sexual a.
Multi cercetatori au criticat aceasta decizie, motivand ca instant a suprema a
determinat actul sexual ca fiind elementu l material al infractiunii de viol, ori aceasta
cuprinde pe langa acte sexuale si raporturi sexuale, acestea constand in penetrare
vaginala sa u anala a victimei.
Intr-o alta opinie, se sustine decizia I .C.C.J.-ului ca fiind una corecta motivand
faptul ca daca faptuitorul introduce in anusul victimei o bucata de lemn pentru a o
obliga sa ii dea o suma de bani, nu constituie viol.
64
Cu noua reglem entare a Codului penal, aceasta problema nu mai este de
actualitate, facandu -se o delimitare destul de clara intre infractiunea de viol si cea de
agresiune sexuala.
Sectiunea a II -a
Elemente de drept comparat
Multe legislatii penale au elemente comune in reglementarile infractiunilor
contra vietii sexuale, insa totusi sunt cateva cu titlu de exceptie, spre exemplu in Codul
penal turc – daca un barbat intra deghizat in femeie intr -un spatiu rezervat numai
femeilo r, acesta este pedepsit cu inchisoarea de la 3 luni la un an.
Astfel, in unele legislatii subiectul activ al infractiunii de viol poate sa fie numai
barbatul, pe cand in alte legislatii acesta poate sa fie si o femeie.
In codul penal suedez , daca o femeie este constransa ( chiar si aducerea in stare
de inconstienta) sa intretina un raport sexual cu un barbat, acesta din urma va fi
condamnat pentru viol cu o sanctiune cuprinsa intre 2 si 10 ani de inchisoare .
In majoritatea legislatilor, violul este defini t ca obtinerea unui raport sexual prin
violent a, asa fiind si cazul legislatiei belgiene care prevede amenintarea sau
exercitarea unei violente asupra unei victim e de acelasi sex sau de sex diferit, este
sanctionat cu pedeapsa inchisorii intre 6 luni si 5 ani.
In cazul codului penal francez , violul consta intr -o infractiune savarsita de
oricine impotriva oricui care prevede obtinerea unui raport sexual prin ameninta re,
surpriza, violenta sau constrangere si este sanctionat cu 15 ani de inchisoare.
In codul penal rus , violul este similar celui reglementat de codul penal roman ,
subiectii infractiunii nefiind circumstantiati . Codul penal rus , incrimineaza si violent a
sexual a ( amenintarea sau exercitarea unei violente asupra unei victim e de catre
faptuitor sau de alta persoana care ajuta faptuitorul); constrangerea sexual a (faptuitorul
65
ameninta victima cu distrugerea sau luarea averii acesteia in schimbul intretinerii u nor
relatii sexuale).
In privinta actului sexual cu un minor, majoritatea codurilor penale din intreaga
Europa, nu prezinta mari distinctii.
Astfel, codul penal italian prevede infractiunea de “ Seducerea cu promisiuni de
casatorie facuta de un barbat insu rat9” care consta in inducerea victimei in eroare
asupra starii sale civile si in acest sens, seduce o minora – el este sanctionat cu
recluziune de la 3 luni la 2 ani. Conditia esentiala a acestei infractiuni consta in
existenta unui raport sexual intretin ut intre cei doi subiecti.
In cazul codului penal turc , remarc ca in fractiunea de seducer e a unei minore de
peste 15 ani prezinta o conditie esentiala – victima trebuie sa fie minora. Astfel, daca
faptuitorul se casatoreste cu victima, actiunea si pedeapsa sunt suspendate. Totusi,
daca aceasta casatorie este desfacuta din vina exclusiva a sotului, pedeapsa este
executata. Astfel, se urmareste protejarea atat a minorei cat si a virginitatii sale.
§.Codul penal din Romania
In codul penal din 1865, infractiu nea de viol se regasea sub denumirea “ atentat
contra pudorii, cu violenta ”- astfel, era definita ca si orice atentat impotriva unei
persoane, indif erent de sex, act comis de catre o persoana de sex masculin sau feminin ,
utilizand violent a- urma nd a fi santionat cu pedeapsa maxima de 5 ani. Daca aceasta
infractiune -regasindu -se astazi sub denumirea de viol – era savarsita asupra unei
persoane de sub 15 ani se pedepsea cu maximul pedepsei privind inchisoarea – de10
ani.
Termenul de atentat era defin it de legiuitor ca fiind siluirea unei persoane de a
intretine relatii sexuale. In acest “atentat” erau incluse atat raporturile sexuale normale,
cat si relatiile homosexual e sau chiar perversiunile.
Atunci cand violul se solda cu moartea victimei, faptui torul era obligat la
munca silnica pe viata.
9 Codul penal Italian, art. 326.
66
In codul penal roman de la 1936, aceasta infractiune dobandeste denumirea de
“viol”, fapta care era sanctionata cu inchisoarea intre 2 si 5 ani si interzicerea unor
drepturi. Violul era definit in acest cod ca acele raporturi sexuale intretinute cu victima
impotriva vointei acesteia prin violent a sau amenintare, ori profitand de situatia de
imposibilitate de a se apara sau de a -si exprima consimtamantul, in care se afla
victima , raport sexual care se intretine i n afara casatoriei.
Violul incrimat in 1936 prevedea 4 agravate, acestea fiind: victima a ramas
insarcinata, victimei i s-a transmis o boala venerica sau aceasta este mai mica de 14
ani- in aceste situatii faptuitorul era sanctionat cu pedeapsa inchisorii intre 5 si 10 ani
si pedeapsa interzicerii unor drepturi. Remarc faptul ca in privinta subiectului activ,
legiuitorul nu specifica posibilitatea de a fi si o persoana de sex feminin.
Cea de a pat ra agravata a infractiunii consta in moartea victimei – agrava ta care
era sanctionata cu munca silnica pe viata.
Redactarea textului privind violul in acest cod, avea influente atat din codul
italian, cat si din codurile transilvanean si bucovinean.
Astfel, in codul italian si cel roman de la 1865, subiectii infract iunii de viol
puteau sa fie orice persoane, in schimb codurile transilvanean si cel bucovinean
prevedeau ca subiect activ poate sa fie numai un barbat, iar cel pasiv numai o femeie.
Codul penal din 1936 prevedea print re agravate si ipoteza in care victima
ramanea insarcinata, aspect care noul cod penal roman nu il mai prevede. In 1936 era
incriminata si obligativitatea ca faptuitorul sa se casatoreasca cu victim a, pe cand
codul penal de la 1969, prevedea doar o posibilitate a acest uia, nu o obligativitate.
Aceasta casatorie era privita ca o cauza de nepedepsire a violului comis.
Totusi, aceasta casatorie prevedea consimtamantul ambilor parteneri. Imi este
greu de crezut ca victima si -ar dori sa isi imparta restul vietii, de buna voie, cu
agresorul sau. Inter esul incheierii unei casatorii era strict al faptuitorului pentru a scapa
de executarea pedepsei pentru crima comisa.
Pana la data de 15 noiembrie 2000, subiect activ al infractiunii de viol putea sa
fie numai barbatul, iar subiectul activ fiind numai fem eia. In actualul cod penal,
67
subiectii acestei infractiuni nu sunt circumstatiati, putand sa fie atat persoane de sex
feminin cat si de sex masculin.
Observam ca aceasta infractiune de viol este reglementata de toate statele din
U.E., aparand astfel viata s exuala a persoanei.
CONCLUZII
Infractiunea de viol consta intr -un raport sau act sexual oral sau anal cu o persoana
de sex opus sau chiar de acelasi sex cu subiectul pasiv, actiune savarsita prin
constrangere ori prin imposibilitatea victimei de a se apara sau a -si exprima
consimtamantul – de aceasta situatie profitand faptuitorul.
Savarsirea acestei infractiuni incalca dreptul subiectului pasiv la libertatea sexual a,
iar ca si obiect material avem corpul persoanei in viata.
Atat subiectul activ cat si subiectul pasiv poate sa fie orice persoana fizica, cel din
urma avand conditia de a fi in viata la momentul comiterii infractiunii. Participatia
penala este posibila sub toate formele.
Elemental material al art. 218 consta intr -un raport sexual, act sexua l anal sau oral
ori alte acte de penetrare vaginala sau anala cu caracter sexual . Urmarea imediata
consta in incalcarea libertatii subiectului pasiv de a intretine relatii sexual e dupa bunul
plac, iar legatura de cauzalitate rezulta din materialitatea fapt ei.
Forma de vinovatie cu care se comite violul este intentia directa, pe cand in cazul
agravatelor de la art. 218 alin . (3) lit. e) si alin . (4) forma de vinovatie este
praeterin tentia atat in opinia mea cat si a altor autori de specialitate.
Tentativa la viol este posibila si incrimina ta sunt forma tentative i idonee
imperfect e si intalnim si o cauza de nepedepsire a faptuitorului: desistarea. Fapta de
viol se consuma in momentul intretinerii raporturilor sexuale, actelor sexual e orale sau
anale ori altor acte de penetrare vaginala sau anala a victimei, chiar daca acestea nu au
68
fost finalizate. Violul este posibil si sub forma infractiunii continuate si se epuizeaza in
momentul in care se realizeaza ultimul act de executare.
Ca si modalitati ale art. 218 N.C.P., avem 7 la numar prev. de alin . (3) N .C.P. si
detaliate la Capitolul al III -lea- Sectiunea a IV -a -Subsectiunea a II -a- §2 Modalitati.
In privinta sanctiunilor , aceasta infractiune se pedepseste cu inchisoare a, ani care
difera de la un alineat la celalalt insotita de pedeaps a complementara a interzicerii
exercitarii unor drepturi.
Constrangerea pe care o exercita faptuitorul asupra victimei nu trebuie sa fie
irezistibila. Violul comis prin constrangere fizica sau psihica, absoarbe infractiunea de
lipsire de libertate in mod ilegal pe perioada comiterii violului. Art. 218 N .C.P. mai
absoarbe si infractiunea de amenintare (art. 206 N .C.P.) si cea de loviri sau alte
violente (art. 193 N .C.P.).
Variantele agravate au fost preluate din Vechiul Cod penal cu mici modificari,
precum: a fost exclusa agravata privind sinuciderea victimei, insa legiuitorul a adaugat
variant a privind producerea de material e pornografice.
Infractiunea de viol nu poate fi retinuta in concurs cu infractiunea de act sexual cu
un minor, insa intre art. 218 si infractiunea de corupere sexuala a m inorului este
posibila retinerea concursului de infractiuni atunci cand minorul asista la viol.
Potrivit N .C.P., se retine viol si in cazul in care faptuitorul este sotul victimei ori
var pr imar, insa nu se va retine agravata de la art. 218 alin. (3) lit. b) N .C.P.
Daca este savarsita o tentativa la aceasta infractiune ce a avut ca urmare moartea
victimei, faptuitorul este sanctionat cu pedeapsa prevazuta pentru infractiunea
consumata, adica intre 7 si 18 ani inchisoare si interzicerea unor drepturi.
Raspunderea penala a faptuitorului este inlatura ta numai prin retragerea plangerii
prealabile de catre persoana vatamata si nu este posibila impacarea partilor.
Daca persoana vatamata a decedat inainte de expirarea termenului de prescripti e
de 3 luni prevazut pentru introducerea plangerii prealabile, atunci organel e de
cercetare penala se vor sesiza din oficiu.
69
Un document medico -legal este intocmit de un medic l egist sau de catre comisii
(speciala, interdisciplinara sau simpla), cuprinzand semnaturile acestora, a directorului
institutiei medicale si stampila institutiei pentru a putea fi administrat ca proba in speta
in cauza.
Intalnim certificatul medical (care se elibereaza la cererea oricaror persoane
interesate); raportul de expertiza medico -legala ( se elibereaza la solicitarea organelor
de urmarire penala sau instantelor judecatoresti –penala sau civila) si raportul de noua
expertiza medico -egala ( se eliber eaza la cererea organelor de urmarire penala si a
instantelor judecatoresti numai in situatia in care documentul precedent cuprinde
concluzii contradictorii sau neclare ori pentru motive temeinice) si avizul medical
(prin care se verifica de catre cele dou a comisii : superioara medico -legala sau de
control si avizare – documentul medico -legal daca corespunde metodologiei medico –
legale).
Studiile au aratat ca o femeie perfect sanatoasa si ajunsa la maturitate, nu poate
fi violata decat daca se utilizeaza fort a asupra ei; dezvirginarea nu este posibila in
somn decat in somnul profund si cand faptuitorul considera ca femeia ar consimti
raportul sexual; prezenta spermei pe sau in vaginul, canalul anal al femeii nu este
suficienta pentru a proba existent a unui vi ol; integritatea himenului nu atesta lipsa unei
agresiuni sexual e consumata cu penetrare ( himen complezent sau rudimentar) sau fara
penetrare (tentativa), cum nici o dezvirginare actual a nu este mereu heteroprovocata.
Totusi, suntem inca neputinciosi in f ata raporturilor sexuale consimtite initial ,
insa ulterior femeia devenind o victima si aflandu -se in imposibilitate de a se apara
fortelor exercitate de catre agres or. In aceasta situatie, faptuitorul initial este bland cu
victima, ulterior intretind rapo rtul sexual sau actul sexual oral ori anal cu bestialitate –
astfel, femeia ajunge sa fie victima unui viol.
Spre exemplu, in Pakistan pentru ca o femeie sa dovedeasca in fata instantei ca
a fost violata, trebuie sa aduca 4 martori de sex masculin, altfel ea poate sa fie acuzata
de infidelitate daca este casatorita.
70
Sunt cazuri multe de viol intre doi soti, violuri care nu sunt declarate de teama
sotului, ori victima crezand totusi ca ii este partenerul de viata si nu se “cade” sa
depuna plangere prealabil a. Ma refer la situatiile in care femeile inca sunt supuse
violentelor domestice si fortate sa intretina relatii sexual e, iar de teama ele nu declara
si sunt neputincioase crezand ca legea nu le poate face dreptate.
Studiile au aratat ca o comunicare intr e un barbat si o femeie este destul de
greoaie in privinta aspectelor legate de sex si sexualitate. Astfel, si atitudinea femeii
poate reprezenta o cauza a violului; pot exemplifica situatia in care femei a (devenita
ulterior o victima) saruta barbatul si i l mangaie, creandu -i senzatia barbatului ca
aceasta vrea sa intretinta un raport sexual, totusi femeia se razgandeste. Atunci, in
aceasta situatie, barbatul devine nervos, iritat, crezand ca femeia l-a tachinat si indus in
eroare.
Mai cu seama in situatia in care femeia este virgina, ii este totusi greu sa
accepte inceperea vietii sexuale, crezand ca poate barbatul pe care il are in fata sa nu
este potrivit, astfel barbatul a invatat de -a lungul timpului sa transforme un raspuns
negativ intr -unul pozitiv.
Luand in considerare situatia pe care am expus -o la inceputul prezentei lucrari
(o femeie se plimba singura pe strada noaptea), aceasta femeie trebuie sa fie constienta
de faptul ca se poate expune unui viol la acele ore tarzii sau orice alt tip de perico l.
Unele femei nu declara ca au fost victim e ale unui viol datorita faptului ca poate
se simt vinovate din diverse considerente precum: se aflau in stare de ebrietate ( totusi,
in aceasta situatie, daca femeia spune vehement ca nu doreste sa intretina rela tii
sexual e, nu este tot un viol? ) ; acestea au deschis usa unui barbat pe care il considera
apropiat ori s -au imbracat ademenitor. Majoritatea victimelor se simt vinovate, dar
acest fapt este si firesc?
Violatorul poate profita fie de o femeie care este foarte credibila si ii promite
anumite obiecte de valoare daca se duce cu el intr -un anumit loc; violatorul poate
profita si de capacitatile intelectuale reduse ale unei femei sau de anumite tulburari
psihice ale acesteia.
71
S-a constatat ca persoanele care au savarsit o fapta de viol si au executat o
pedeapsa privativa de liber tate, prezinta mai multe tendint e impulsive, instabilitate si
tendinte antisocial e comparativ cu cel care a savarsit fapta de viol d ar inca nu a
executat pedeapsa.
Portretul unei persoane care comite o fapta de viol, s -ar prezenta astfel:
manifest ari violente, distructive consu mate prin actiuni sau in mod verbal ; cauta sa
creeze conflicte ; prezinta manifestari comportamentale ofensive ; manifestarile sale
sunt dominate de placer e, de obtinere a unei satisfactii ; impulsivitate ; incapacitate de a
se supune unor regului de conduita sociala.
Exista cazuri in Romania in care femeia este lovita la orice vorba, orice pas de
catre sot, supusa r aporturilor sexuale sau relatiilor sexuale orale sau anale de catre
acesta , iar depunand plangeri – totusi nu sunt luate in vedere de organele de cercetare –
ba chiar aceste femei cer divortul si le este acordat un termen de 30 de zile pentru a se
gandi daca isi pastreaza decizia – termen care consider ca este irrelevant in situatia in
care se afla femeia respectiva. Inca subzista ideea conform careia femeia ii este
inferioara barbatului, mai cu seama in zonele rurale .
Unele cercetari au aratat ca violatorul a re un comportament planificat. Exista
convingerea conform careia barbatul are nevoi sexuale mai mari ca ale unei femei si ca
ar fi indreptatit sa comita violul.
Ceea ce este scandalos este existenta unui mit conform careia femeia isi doreste sa
fie violat a, fiind o dorinta secreta a acesteia. Nimic mai adevarat.
O femeie niciodata nu o sa -si doreasca sa fie supusa unor agresiuni pentru a
intretine relatii sexuale, nu o sa -i placa sa simta teama, sa se sperie in urma
evenimentului nefast de orice miscare, nu o sa -i placa sa afle ca exista si astfel de
barbati in societatea in care ea s -a nascut si in care creste. Femeia o sa -si doreasca
intotdeauna ca barbatul sa -i ofere protectie, siguranta si iubire, ori aceste aspecte nu se
regasesc in niciun moment al v iolului.
Am mentionat in cuprinsul prezentei lucrari ca multi cercetatori considera ca
femeia reprezinta sexul slab, insa ea reprezinta aceasta raportat la ce? La forta fizica a
72
unui barbat? Categoric in aceasta situatie reprezinta un sex slab. Insa totusi femeia este
egala barbatului, astfel in urma violului care s -a soldat cu o sarcina – ea da nastere de
multe ori acestui copil nedorit si totusi sunt femei care il cresc si nu il abandoneaza in
maternitate, aceasta este o situatie in care femeia este intr-adevar un sex puternic.
Aceasta femeie isi creste copilul amintindu -si mult timp privindu -l, ca ea a fost violata
si astfel incercand sa uite imprejurarile in care a ramas insarcinata si sa se bucure de
sentimentul matern.
Masurile de prevenire trebui e luate la nivelul familiei cat si a institutiilor care
au atributii in acest sens, dar si la nivelul institutiilor scolare.
PROPUNERE DE LEGE FERENDA
Propunerea mea de lege ferenda consta in strict modul sanctionator al art. 218
N.C.P., deoarece consi der ca pedepsele aplicate nu sunt pe masura faptei comise.
Pentru art. 218 alin . (1) si (2) privind forma tipica si cea asimilata a violului,
propun ca sanctiunea sa fie pedeapsa inchisorii intre 7 -18 ani ( asadar, pedeapsa pe
care legiuitorul a prevazut -o pentru violul soldat cu moartea victimei) si interzicerea
unor drepturi.
Pentru agravatele art. 218 alin . (3), propun urmatoarele:
Lit. a) – care priveste violul comis de catre o persoana care are victima
in paza, ocrotire, educare si tratament – propun i n cazul in care este
parintele victimei faptuitorul sa fie decazut din drepturile parintesti pe
parcursul intregii vietii – termen curgand de la momentul savarsirii
violului; in cazul in care este un educator sau o persoana care pazeste un
subiect in vedere a executarii unei pedepse privative de libertate, masuri
de siguranta sau preventive – propun sa nu mai poata exercita aceeasi
functie de care s -a folosit pentru a savarsi violul pe parcursul intregii
73
vietii – neavand nici o sansa de reintegrare si pedeapsa detentiunii pe
viata ;
Lit. b) – victima este ruda in linie directa ascendenta sau descendenta ori
in linie colaterala de gradul al II -lea cu faptuitorul – propun ca aceasta
persoana sa fie castrata chimic – aceasta sanctiune a fost “imbratisata” si
de alte state precum Germania, Suedia, Danemarca, SUA, Rusia etc., iar
populatia Romaniei este de acord cu aceasta procedura in proportie de
50%, insa Conventia drepturilor omului a afirmat ca este o incalcare a
drepturilor faptuitorul ui.
Totusi, victimei (mai cu seama daca este un minor) violate nu i -a fost incalcat un
drept sau chiar mai multe ? Dreptul la libertate sexuala, dreptul privind integritatea
fizica si psihica a acesteia, dreptul la viata? De ce aceasta discriminare intre un
faptuitor si o victima ? De ce drepturile victimei nu sunt respectate, insa ale
faptuitorului se incearca a se respecta cat de mult posibil si este sanctionat intr -un mod
destul de bland? Trebuie sa se aiba in vedere respectarea integritatii corporale ale
infractorului, ba chiar si dreptul la un posibil al II -lea, al III -lea viol?
Un copil violat nu mai poate sa fie fericit, intotdeauna se va teme, se va speria, iar
copilaria sa este distrusa in urma evenimentului nefast, pe cand violatorul in proportie
de 90% din cazuri nu poat e sa fie reabilitat in ciuda sedintelor psihoterapeutice ori a
executarii pedepsei privative de libertate. Poporul doreste aceasta pedeapsa a castrarii
chimice, fiind oribiliat de atatea cazuri de viol in Romania. Aceasta castrare ar reduce
numarul sarcini lor nedorite rezultate in urma violului, ar reduce numarul considerabil
de abuz sexual.
Lit. c) – victima violului a fost un minor – pentru aceasta agravata propun atat
detentiunea pe viata, castrarea chimica si evident interzicerea drepturilor
parintesti pe parcursul intregii vieti.
Lit. d) – violul comis cu scopul producerii de materiale pornografice – in
aceasta situatie propun interzicerea tuturor materialelor pornografice pe
piata Romaniei, iar oricine publica astfel de material e sa fie sanctionat cu
74
inchisoare intre 10 -15 ani si interzicerea unor drepturi. Aceste materiale
pornografice incita faptuitorul la comiterea unor astfel de infractiuni cu
scop sexual, astfel “raul trebuie taiat de la radacina ”.
Lit. e) – violul a avut ca urmare vatamari corpor ale- propun ca faptuitorul
sa fie schingiut – situatie pentru care sa aiba nevoie de mai mult de 90 de
zile de ingrijiri medicale – si sa i se aplice pedeapsa inchisorii intre 15 -20 de
ani si interzicerea executarii unor drepturi.
In privinta acestei propun eri, o sa spuna Conventia drepturilor omului: “Nu se
poate, deoarece este incalcat dreptul integritatii corporale faptuitorului” – dar dreptul
acesta nu i s-a respectat si victimei.
Lit. f) – fapta a fost savarsita de doua sau mai multe persoane – in aceasta
ipoteza propun pedeapsa inchisorii intre 1 3-20 de ani, iar dupa executarea
acestei sanctiuni, sa fie omorat. Astfel, propun – reintroducerea pedeapsei cu
moartea – pedeapsa cu care este deacord populatia tarii romanesti in
proportie de 91% in urma unui sond aj, iar cu toate acestea Conventia
drepturilor omului se apara spunand ca este o incalcare a vietii infractorului
si revin intreband – de ce atata aparare a infractorului, unde a fost legea sa
apere victim a de violul comis, acesteia nu i s-a incalcat dreptu l la viata?
Art. 218 alin (4) -Fapta a avut ca urmare moartea victimei – propun ca dupa
ce cazul a fost judecat, sa fie mediatizat ascunzand identitatea victimei,
pentru ca populatia tarii sa afle atrocitatile comise de anumite persoane,
care sunt considera te oameni si imediat sa fie omorat – asa cum si victima a
murit in mainile acestui faptuitor.
Propun ca actiunea penala sa se puna in miscare din oficiu de catre organele de
cercetare, deoarece exista multe cazuri de viol pe care victimele nu le declara fi e de
teama, fie de rusine, fie din imposibilitate, astfel faptuitori i pot reataca oricand orice
alta persoana sau chiar pe aceeasi.
Pentru toate formele de viol, propun ca statul sa asigure victimei sedinte
psihoterapeutice si sprijin financiar pana cand aceasta poate sa faca fata vietii in
75
continuare, viata care i -a fost totus i distrusa prin acest eveniment, fericire care i -a fost
inlaturata.
Necesare sunt cat mai multe campanii de prevenire in tara a acestui fenomen, a
expunerii adevarului, a unor spete concrete din Romania publicului – ori nu a veni in
fata unui public si sa ii fie prezentate aspecte imaginare sau chiar false. Adevarul este
crunt in cazul violului si trebuie cunoscut exact asa cum este, nu “imbracat” intr -o
forma frumoasa, caci frumosul nu exista in niciun cuvant din art. 218 N .C.P.
76
BIBLIOGRAFIE
I. Tratate, mo nografii, cursuri universitare și alte lucră ri de specialitate
1. Allport, G., Structura si dezvoltarea personalitatii , Editura didactica si
pedagogica, Bucuresti, 1991;
2. Antoniu, G., Practica judiciara penala Partea generala , vol. I, Editura
Academiei Romane, Bucuresti, 1988;
3. Barbu, C., Ocrotirea persoanei in dreptul penal al Romaniei , Editura Scrisul
Romanesc, Craiova;
4. Belis, Vladimir, Medicina legala , ed. a III -a, Editura Juridica;
5. Boroi, Alexandru, Drept penal: partea speciala:conform noului Cod penal , ed.
a II-a, rev. -, Editura C.H. Beck, Bucuresti, 2014;
6. Boroi, Alexandru, Infractiuni contra vietii , Editura C.H. Beck, Bucuresti,
1999;
7. Boroi, Corlateanu, Alexandru, Sorin, Drept penal. Partea generala. Culegere
de spete pentru uzul studentilor , Editura All Beck, Bucuresti, 2002;
8. Bus, I., David D., Opre, A., Psihologie judiciara , Editura Facultatii Babes –
Bolyai”, 2005;
9. Dobrinoiu, V., Drept penal. Partea speciala , vol. I, Teorie si practica judiciara,
Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2000;
10. Dobrinoiu, Conea, V., N., Drept penal. Partea speciala , Vol. II, Teorie si
practica judiciara, Editura Lumina Lex, Bucresti, 2000;
11. Genoiu, Ilioara, Drept civil. Succesiuni. Caiet de sem inar, ed. a III -a, Editura
C.H.Beck, Bucuresti, 2016;
12. Ghigheci, Cristinel, Infractiunea complexa. Aspecte teoretice si practica
judiciara , Editura Hamangiu, Bucuresti, 2012;
13. Havareanu, C., Cunoasterea psihologica a persoanei , Editura Polirom, Iasi,
2000;
77
14. Iftenie și Dermengiu, Valentin ș i Dan, Medicină legală , ed. a II -a, Editura
C.H.Beck, Bucuresti, 2014;
15. Mitrache, Constantin si Cristian, Drept penal roman. Partea generala , Editura
Universul Juridic, Bucuresti, 2014;
16. Nistoreanu, Paun, Gh., C., Criminologie , Editura Europa Nova, Bucresti, 1996;
17. Paraschiv, Carmen Silvia, Drept procesual penal , Editura Augusta, Timisoara,
1999;
18. Paunescu, C -tin, Agresiunea si conditia umana , Editura Tehnica, Bucuresti,
1994;
19. Poenaru, Iulian, Problemele legislatiei penale , Editu ra Lumina Lex, Bucuresti,
1999;
20. Radulescu S. M., Sociologia si istoria comportamentului sexual “deviant” ,
Editura Nemira, 1996;
21. Udroiu, Mihail, Fise de drept penal. Partea speciala , ed. a II -a, Editura
Universul Juridic, Bucuresti, 2014;
22. Udroiu, Mihail, Drept penal. Partea speciala , ed. a III -a, Editura C.H.Beck,
Bucuresti, 2016;
23. Zlatescu, I.M., Drepturile omului , Editura Andre, Bucuresti, 1993.
II. Articole ș i studii de specialitate
1. C.S.J., Buletinul jurisprudentei. Culegere de decizii pe anul 1993 ;
2. C.A. Suce ava, Buletinul jurisprudentei. Culegere de practica judiciara
pe anii 1997 -1998 , Editura Lumina Lex, 1999;
3. Tribunalul Bucuresti, Culegere de practica judiciara pe anul 1991 .
III. Acte normative
1. Codul penal ; Codul de procedura penala ; Legile de punere in aplicare/
ed. ingrij. s i adnot. De Tudorel Toader, ed. a IX -a, rev., Editur a
Hamangiu, Bucuresti 2017;
78
2. Constitutia Romaniei cu modificarile ulterioare ;
3. Codul penal francez;
4. Codul penal german;
5. Codul penal Italian;
6. Decizia Curtii Constitutionale nr. 211/01.11. 2000 privind constatarea
constitutionalitatii unor dispozitii din Codul penal .
IV. Surse internet
www.otiliasava.ro
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: LECT. UNIV. DR. OLIVIAN MASTACAN ABSOLVENT: ROXANA – MARINA C. NIȚĂ ANUL 2018 2 UNIVERSITATEA “VALAHIA ” DIN TÎRGOVIȘ TE FACULTATEA DE DREPT ȘI… [624359] (ID: 624359)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.