Lect. univ. dr. Natalia Cugleșan Ioana Muntean [617983]

UNIVERSITATEA BABEȘ BOLYAI
FACULTATEA DE ISTORIE ȘI FILOSOFIE
SPECIALIZAREA STUDII DE SECURITATE

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator științific: Absolvent: [anonimizat]. univ. dr. Natalia Cugleșan Ioana Muntean

Cluj Napoca
Iunie 2016

UNIVERSITATEA BABEȘ BOLYAI
FACULTATEA DE ISTORIE ȘI FILOSOFIE
SPECIALIZAREA STUDII DE SECURITATE

EUROPENIZAREA PARTIDELOR SUCCESOARE DIN
ROMÂNIA , DUPĂ ADERAREA LA UNIUNEA EUROPEANĂ
STUDIU DE CAZ: PARTIDUL SOCIAL DEMOCRAT ȘI
AGENDA ANTICORUPȚIE

Coordonator științific: Absolvent: [anonimizat]. univ. dr. Natalia Cugleșan Ioana Muntean

Cluj-Napoca
Iunie 2016

CUPRINS
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 1
Contextul cercetării ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 1
Problema de cercetare ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 1
Întrebări de cercetare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 2
Scopul cercetării ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 2
Contribuția studiului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 3
Structura ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 4
Capitolul 1. Revizuirea literaturii de specialitate ………………………….. ………………………….. ………… 5
1.1 Preambul ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 5
1.2 Probleme și dezbateri ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 6
1.3 Întrebări și ipoteze ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 10
1.4 Cont ribuții și lacune ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 16
Capitolul 2. Teorie ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 18
2.1 Cadrul analitic ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 18
2.2 Definire a conceptelor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 18
2.3 Operaționalizarea datelor ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 21
Capitolul 3. Metodologia ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 23
3.1 Cole ctarea datelor ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 23
3.2 Reducția datelor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 24
3.3 Interpretarea datelor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 25
Capito lul 4. Studiu de caz ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 27
4.1 Contextul ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 27
4.2 Problema corupției ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 27
4.3 Dimens iunea partid -guvern ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 29
4.3.1 Perioada 2008 -2009 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 30
4.3.2 Interpretarea rezultatelor ………………………….. ………………………….. ………………………… 35
4.3.3 Perioada 2012 -2015 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 36
4.3.4 Interpretarea rezultatelor ………………………….. ………………………….. ………………………… 41

4.4. Schimbarea programatică ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 43
4.4.1 Interpretarea rezultatelor ………………………….. ………………………….. ………………………… 51
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 53
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 56

Lista F igurilor

Figura 1 . Model propriu de analiză ……………………………………………………….. …………………………. 20
Figura 2 . Indicele de percepție a corupției 2007 -2015 ……………….. ………….. ……………….. ……….. .28

Abstract
În ultimii ani literatura de specialitate despre europenizarea partidelor politice a început
să manifeste un interes deosebit față de partidele succesoare, care au fost treptat incluse în
cercetările din științele politice. Majoritatea cercetărilor din Eur opa Centrală și de Est au fost
centrate pe momentul ante -aderare, ignorând evoluțiile ace stora din perioada post -aderare.
Scopul prezentei cercetări rezidă în analizarea europenizării Partidului Social Democrat după
aderarea României la Uniunea Eur opeană l a 1 ianuarie 2007, prin intermediul a două
dimens iuni preluate din modelul de analiză propus de Robert Ladrech – relația partid -guve rn și
schimbarea programatică, corelate constant cu agenda anticorupție și cu raportarea la
Mecanismul de Cooperare și Verif icare pentru a observa modificările survenit în retorica de
partid odată cu obținerea de către România a statutului de stat membru. Apelând la analiza de
conținut a unor documente și declarații ale unor personalități marcante de partid concluzionăm
că impa ctul europenizării asupra partidului succesor din România este extrem de limitat –
discursurile de partid suferă modificări ușoare în preajma momentelor electorale, când
dimensiunea europeană tinde să fie exploatată pentru obținerea unei imagini favorabile . Când
succesul politic este atins, interesul partidului față de agenda anticorupție și atingerea
obiectivelor trasate în rapoartele Comisiei Europene se estompează. Modelul de analiză pe care
această lucrare îl propune poate fi aplicat oricărui partid suc cesor. Dime nsiunea corupției
permite aprof undarea cercetării și evidențiază clar reacția Partidului Social Democrat la
cerințele impuse de o entitate transnațională. În cazul de față, PSD a confirmat ipotezele din
literatura de specialitate: impenetrabilit atea și refractaritatea partidelor succesoare, inclusiv la
puternice presiuni externe.
Cuvinte cheie : europeniza rea partidelor politice, europenizarea partidelor succesoare, agenda
anticorupție, Mecanismul de cooperare și verificare

Ioana Muntean Introducere

1
INTRODUCERE
Contextul cercetării
Europenizare a constituie o temă amplu cercetată în domeniul științelor politice, ce a
înflorit odată cu primele alegeri dire cte ale Parlamentului European din 1979, propulsând
partidele politice pe agenda europenizării. Începând de atunci, studiile despre europenizare ,
centrate preponderent asupra Europei Occidentale vor cunoaște o permanentă dezvoltar e, pentru
ca în cele din urmă să fie înglobat și spațiul central -estic, făcându -și loc timid în literatura de
specialitat e o altă problematică de cercetare – europenizarea partidelor politice succesoare.
Începând cu anii ’90, harta geopolitică a Europei a suferit modificări, la fel si cadrul
politic din acest spațiu. Căderea regimurilor comuniste nu a echivalat însă și cu di spariția fostelor
partide comuniste, care s -au implicat activ pe scena politicii naționale din spațiul central -est
european. Aceste partide, cunoscute drept partide succesoare prezentau anumite particularități
care le distanțau considerabil de alte partide politice din acest spațiu. În acest context, cercetarea
procesului de europenizare părea să fie o nouă provocare pentru cercetătorii pasionați de acest
subiect, mai ales având în vedere că o bună parte din fostele state comunite intenționau să se
alăture marii familii euro pene, să se reîntoarcă la Europa .
Problema de cercetare
Cercetarea fenomenului europenizării în Europa Centrală și de Est este deficitară și
insuficient exploatată. Majoritatea analizelor sunt centrate pe anii ’90, pe evoluțiile partidel or din
perioada de tranziție spre democrație a fostelor state comuniste și prea puține urmăresc
dezvoltările de la începutul secolului XXI sau mai precis, după aderarea anumitor state la
Uniunea Europeană. Ce s -a întâmplat cu partidele politice în general, și cu cele succesoare, în
particular după obținerea statului de membru al țărilor respective, rămâne un subiect asupra
căruia planează o serie de incertitudini, care necesită a fi lămurite.
Având în vedere lacunele existente în literatura de specialitate internațională, și în special
în cea românească, unde europenizarea partidelor politice a constituit de prea puține ori obiectul
cercetărilor, în prezenta lucrare, problema de cercetare este centrată asupra acestui subiect, în
speță europenizarea partidel or succesoare, iar pentru aprofundarea studiului și obținerea unor
dovezi empirice cât mai concludente, cercetarea este realizată prin prisma dimensiunii

Ioana Muntean Introducere

2
anticorupției. După cum am punctat, numeroase studii românești negijează această tematică, de o
import anță majoră, având în vedere apartenența României la Uniunea Europeană încă din 2007.
Percepută în sens larg ca reacția, răspunsul actorilor (de orice natură) la integrarea europeană,
europenizarea influențează mai mult sau mai puțin arena politică naționa lă. Ca stat membru,
România trebuie să încorporeze în logica internă directivele obligatorii ale Uniunii Europene,
care vizează și politica românescă. Europenizarea partidelor politice necesită a fi cercetată pentru
că, în fond, reflectă modalitatea acesto ra de a se adapta la presiune unor puternici factori externi,
în cazul de față, integrarea europeană. În România, această subiect este cu atât mai interesant, cu
cât cel mai mare partid , care activează în spațiul politic național și care a fost la guvernar e cea
mai lungă perioadă de timp, este un partid succesor, moștenitor al regimului comunist și,
implicit, partid cu o pregnantă relevanță politică.
Cu o problemă de cercetare centrată pe europenizarea partidelor politice, obiectivele
acestei analize vizează evaluarea europenizării partidelor politice din Europa Centrală și de Est,
în special a europenizării partidelor succesoare și analiza europenizării Partidului Social
Democrat prin intermediul a două dimensiuni specifice: relația pa rtid-guvern și schimbarea
programatică și prin prisma agendei anticorupție.
Întrebări de cercetare
Pe parcursul lucrării urmărim conturarea unor răspunsuri clare la întrebări precum: Putem
vorbi de o europenizarea a Partidului Social Democrat? Care este ev oluția acestuia după aderarea
României la Uniunea Europeană? Cum s -a raportat la agenda anticorupție/Mecanismul de
Cooperare și V erificare? Reflectă schimbările programatice europenizarea acestui partid? Dar
relația partid -guvern?
Scopul cercetării
Scopul prezentei cercetări îl constituie aducerea unui aport la dezvoltarea literaturii de
specialitate despre europenizarea partidelor succesoare, printr -o analiză specifică a europenizării
Partidului Social Democrat în perioada post -aderare, care poate fi ident ificată în răspunsul,
raportarea partidelor politice (în special a celor aflate la guvernare) la recomandările și obiectivele
trasate în rapoartele anuale pentru România de către Comisia Europeană. Mecanismul de
cooperare și verificare reprezintă instrumen tul prin care Uniunea Europeană monitorizează
evoluțiile din România în chestiuni de importanță, astfel că agenda politică a fiecărui partid, mai

Ioana Muntean Introducere

3
ales a celor cu aspirații la guvernare, ar trebui să se afle în consonanță cu prevederile și
recomandările anu ale ale Comisiei Europene
Contribuția studiului
Prin această lucrare propunem un model de analiză, pornind de la cel gândit de Robert
Ladrech și detaliat în capitolul „Teorie”, pentru cercetarea europenizării partidelor politice,
aplicat în cazul partidelor succesoare, căruia i -am adăugat un element ino vativ: dimensiunea
corupției, respectiv preluarea agendei anticorupție de către partidele politice, mai ales în
contextul guvernării. Construirea modelului de analiză urmează o structură bazată pe întrebări de
cercetare, teorii și ipoteze, care va facilita elaborarea studiului de caz, într -o manieră care să
demonstreze aplicabilitatea și utilitatea informațiilor furnizate de către literatura de specialitate.
Astfel, în cadrul primelor întrebări de cercetare: Ce înseamnă fenomenul europenizării
aplicat în cazul fostelor partide comuniste? Ce fel de evoluție au cunoscut acestea după
aderarea la Uniunea Europeană? răspunsurile vor fi căutate în schimbările programatice ale
partidului. Este trasată următoarea ipoteză: cu cât moștenirea post -comunistă este mai profundă,
mai puternic resimțită, cu atât europenizarea se produce mai greu, mai ales într -o chestiune –
cheie, cu multiple implicați i, cum este agenda anticorupție. Analiza programelor de partid, a
declarațiilor publice ale liderilor sau ale me mbrilor cu so noritate politică vor furniza sau nu
dovezi ale europenizării Partidului Social Democrat în perioada post -aderare, când acesta nu s -a
aflat la guvernare.
Pentru o altă întrebare de cercetare: Ce înseamnă europenizarea partidelor succesoare și,
implicit, a PSD în contextul guvernării? luăm în considerare teoria lui Ladrech, care vizează
relația partid -guvern, funda mentată pe modelul „push -pull”, unde sesizăm două direcții diferite:
maximizarea aspectelor ce pot aduce beneficii partidelor, corelate cu proble me specific
naționale, care pot mobiliza electoratul și minimalizarea celor care vizează intruziunea
dimensiunii europene pe scena politică națională și care ar putea aprofunda integrarea, care este
percepută drept o diminuare a deținerii controlului de că tre partide. În acest context, ipoteza este
următoare: cu cât viziunile, perspectivele partidului și ale guvernului (mai ales în cazul în care
funcțiile nu se suprapun) sunt mai divergente, cu atât este mai dificil să se evalueze gradul de
europenizare al partidului din p erspectiva agendei anticorupție . Pentru a analiza raportarea

Ioana Muntean Introducere

4
Partidului Social Democrat la problema corupției din perioada în care s -a aflat la guvernare, vom
apela la aceleași surse de date.
Structura
Lucrarea este structurată patru mari c apitole interconectate. Primul capitol vizează
revizuirea literaturii de specialitate, în care sunt tratate principalele probleme și dezbateri despre
europenizare, restrângând abordările înspre europenizarea sistemului politic național și a
partidelor pol itice, întrebările și ipotezele vehiculate în mediul academic și contribuțiile și
lacunele asupra cărora cercetările viitoare trebuie să fie centrate. Al doilea capitol, Teorie ,
ilustrează cadrul analitic, definirea conceptelor și operaționalizarea datelor, iar revizuirea
literaturii de specialitate constituie punctul de plecare al construcției propriului model de analiză.
Acest capitol definește clar problema și întrebările de cercetare, teoriile și ipotezele pe care
studiul de caz va fi fundamentat. Al treilea capitol, Metodologia , explică etapele care au condus
la elaborarea studiului de caz, modul în care datele utile cercetării au fost colectate, respectiv
excluse în scopul conturării unor răspunsuri concludente la întrebările de cercetare formulate în
capitolul anterior. Al patrulea capitol, studiul de caz, reprezintă analiza propriu -zisă a surselor de
date în vederea identificării unor dovezi concrete ale europenizării Part idului Social Democrat
post-aderare, prin prisma celor două dimensiuni: relația partid -guvern și schimbările
programatice.

Ioana Muntean Capitolul 1. Revizuirea literaturii
de specialitate

5
Capitolul 1. Revizuirea literaturii de specialitate
1.1 Preambul
Acest capitol își propune prezentarea literaturii de specialitate, într -o manieră departe de
a fi exhaustivă. Cu o centrare pe europenizarea partidelor politice, vom porni de la ilustrarea
unor abordări considerate relevante ale europenizării și implicațiile pe care aceasta le denotă.
Extindem explicațiile spre subiecte cărora literatura de specialitate le acordă o deosebită atenție
și în acest sens vom vorbi despre europenizarea sistemelor politice și a partidelor politice, ca
elemente constit utive ale acestora. Capitolul este structurat în trei subcapitole: Probleme și
dezbateri , în care sunt tratate temele și problemele existente în literatura de specialitate,
Întrebări le și ipoteze le care stau la baza temelor, conceptelor și problemelor de cercetare și al
treilea subcapitol vizează Contribuțiile și lacunele , reluând temele și rezultatele la care au ajuns
autorii ale căror lucrări au fost lecturate, dar și aspectele rămase neabordate în literatura și asupra
cărora pot fi centrate alte cercetări.
Scopul revizuirii literaturii de specialitate este de a ilustra dezbaterile existente asupra
fenomenului de europenizare, respectiv evidențierea lacunelor. Cunoscând abordările existente în
spați ul academic, cercetarea acesteia poate fi extinsă și/sau aprofundată, mai ales că în România
acest subiect nu a fost exploatat suficient, iar literatura românească de specialitate este departe de
a acorda un loc privilegiat unei teme cu o importanță relati v mare, mai ales în contextul
apartenenței la Uniunea Europeană.
Tema europenizării a constituit obiectul central a numeroase cercetări, dintre care unele
considerate lucrări de referință pentru prezenta analiză. Cu toate că vorbim de o bibliografie
subst anțială, tema reprezintă un subiect relativ nou în mediile academice, motiv pentru care
există prea puține cărți dedicate acestui subiect și mai multe articole de specialitate, identificate
în reviste internaționale, dintre care amintim: Party Politics , Journal of Communist Studies and
Transition Politics , West European Politics , Comparative Politics , Politics&Policy , East
European Politics and Societies . Deși strategia cuvintelor cheie ( europenizare, europenizarea
partidelor politice) s-a dovedit utilă în scopul selectării lucrărilor relevante, nu a fost suficientă.
Cercetările ce au vizat partide politice din Europa de Vest au fost excluse, întrucât, acestea au
cunoscut o dezvoltare și o stabilizare mult diferită față de cea a partidelor succesoare și impl icit a

Ioana Muntean Capitolul 1. Revizuirea literaturii
de specialitate

6
Partidului Social Democrat din România, subiectul analizei de față. Investigând europenizarea
partidelor politice anumiți autori au tratat cazul altor partide, preponderent din Europa
Occidentală, care au avut un context istoric și o evoluție mult d iferită față de partidele politice
succesoare, din Europa Centrală și de Est. Astfel, lucrările ce au avut în vedere dimensiunile
propuse de Robert Ladrech (ce vor fi tratate în continuare), altele decât schimbările programatice
de la nivelul partidelor sa u relația partid -guvern, au fost lecturate și analizate, dar nu s -a insistat
asupra lor.
1.2 Probleme și dezbateri
Conceptul de europenizare a devenit foarte popular în literatura de specialitate din
domeniul științelor politice și procesul de integrare, numărul lucrărilor de cercetare crescând
exponențial, mai ales în ultimii ani. Există multiple semnificații atribuite europenizării,
majoritat ea făcând referire la interacțiunea dintre Uniunea Europeană și statele membre,
respectiv maniera în care influența acesteia este exercitată asupra membrilor sau existența unei
legături între nivelul național și cel supranațional (nivelul european). Robert Ladrech preciza în
lucrarea Europeanization and political parties că, în sens larg, europenizarea vizează răspunsul
actorilor – instituționali sau de altă natură – la impactul integrării europene. De asemenea,
termenul de europenizare este utilizat și pen tru a eticheta sau descrie un proces de transformare
la nivel național, cauzată de integrarea europenă, dar și a instituțiilor europene.1
Neexistând o definiție a europenizării unanim acceptată în mediul academic, în rândurile
următoare vom prezenta anumi te abordări conceptuale, considerate relevante în sensul acestei
lucrări. Așa cum John Ishiyama preciza, europenizarea înseamnă multe lucruri diferite pentru
diferiți cercetători.2
Maria Green Cowles, James Caporaso și Thomas Risse, în lucrarea Tranformin g Europe:
Europeanization and Domestic Change, echivalează europenizarea cu integrarea europeană și o
definesc astfel: „apariția și dezvoltarea la nivel european a unor structuri distincte de guvernare

1 Robert Ladrech, „Europeanization and political parties”, în: Party Politics , vol. 8, nr. 4, 2002, p. 391.
2 John Ishiyama, „Europeanization and the Communist Successor Parties in Post -Communist Politics”, în: Politics &
Policy , vol. 34, nr. 1, 2006, p. 5.

Ioana Muntean Capitolul 1. Revizuirea literaturii
de specialitate

7
care formalizează interacțiunile dintre actori și rețe lele politice specializate în crearea regulilor
europene cu caracter obligatoriu.”3
Atilla Agh percepe europenizarea ca fiind emergența unei noi arhitecturi europene sau a
unui sistem de instituții ce implică atât adâncire, aprofundare – transformarea sub stanțială a
sistemului anterior – cât și dezvoltare, extindere – încorporarea și/sau integrarea jumătății estice a
continentului european.4
Pentru John Ishiyama europenizare nu este doar un proces prin care are loc o integrare
politică la nivel transnațion al, ci mai degrabă vizează penetrarea de către dimensiunea europeană
a arenelor politice naționale,5 ceea ce implică și alterarea acestora, iar la această schimbare
actorii domestici (printre care și partidele politice) reacționează. Contrar opiniei lui Is hiyama,
Thomas Lawton consideră că prin europenizarea are loc un transfer de jure de suveranitate către
nivelul european6, opinia lui fiind susținută și de Svein Andersen și Kjell Eliassen care vorbesc
de o europeificare , reprezentând împărțirea puterii între guvernele naționale și Uniunea
Europeană.7
După cum am precizat anterior, anumite definiții ale europenizării aduc în discuție
sistemele politice naționale. Din această perspectivă, atât Ladrech, cât și Radaelli, oferă definiții
ale europenizării centrate pe răspunsurile, reacțiile adaptive ale actorilor naționali la un mediu
schimbat sau în curs de transformare și în acest sens vorbim despre arena principală în care
acestea operează. Astfel, Ladrech consideră europenizarea un proc es incremental de reorientare
și remodelare a politicilor până în măsura în care dinamicile politice și economice europene
devin încorporate în logica organizațională a politicilor naționale.8 Pentru Claudio Radaelli,
europenizarea se referă la procesele d e construcție, transmitere și instituționalizare a regulilor
formale și informale, a procedurilor, paradigmelor politice, stilurilor, a modurilor de a „face”
lucrurile și a credințelor și normelor comune, care sunt inițial definite și consolidate în luarea

3 Maria G. Cowles, James A. Caporaso, Thomas Risse, Transforming Europe. Europeanization and domestic
change , Ithaca, New York, Cornell University Press, 2001, p. 3.
4 Apud Atilla Agh, în: John Ishiyama, op.cit., p. 5.
5 John Ishiyama, op.cit ., p. 5
6 Thomas Lawton, „Governing the skies: Conditions for Europeanization of Airline Policy”, în: Journal of Public
Policy , vol. 19, nr. 1, 1999, p. 92.
7 Apud, Svei Andersen și Kjell Eliassen (eds.), în: Robert Ladrech, op.cit., p. 391.
8 Robert Ladrech, op.cit., p. 392.

Ioana Muntean Capitolul 1. Revizuirea literaturii
de specialitate

8
deciziilor la nivelul Uniunii Europene și ulterior încorporate în logica discursului intern, a
identităților, structurilor politice și a politicilor publice.9
În lucrarea The limited impact of Europe on national party systems , Peter Mair oferă o
scurtă e valuare a impactului europenizării directe asupra sistemelor politice naționale, medii în
care partidele politice operează. În acest scop, autorul își centrează analiza asupra a două
caracteristici definitorii ale sistemelor politice – structură și mecanis me, la nivelul cărora efectele
europenizării (dacă există) s -ar resimți inițial. O consecință directă a europenizării asupra
stucturii sistemelor politice națională e reprezentată de apariția a noi partide (cu o retorică pro –
sau anti -UE) relevante care să modifice astfel conținutul sistemului.10 În ceea ce privește
mecanismele, felul în care partidele (relevante) interacționează efectele directe ale europenizării
pot fi resimțite prin modificarea distanței ideologice care le separă, respectiv prin alinierea lor în
funcție de dimensiunea pro – sau anti -integrare europeană.11
Mair a sugerat încă din introducere și a argumentat pe parcursul lucrării că sistemele
politice s -au dovedit a fi cele mai impenetrabile la orice schimbare, presiune asupra lor, că
impactu l direct e limitat sau chiar inexistent. Una dintre explicațiile propuse în acest sens rezidă
în absența oricăror efecte majore de spillover de la nivel european spre arenele electorale
naționale și aceasta din cauza inexistenței unui sistem politic europe an veritabil, autentic, ceea ce
inhibă orice restructurare a competiției domestice inter -partid ce ar fi putut rezulta din competiția
de la nivel european. O altă explicație ar fi distribuția neadecvată a competențelor asociate cu
arena electorală național ă și cea europeană. Din această perspectivă, ar fi fost mai indicat ca
problematicile europene să fie contestate la nivel național și invers.12 Această logică poate fi
invocată și în prezent, pentru a justifica absența impactului direct al europenizării asu pra
sistemelor politice naționale și, implicit, asupra partidelor politice.
Simon Hix și Klaus H. Goetz stabilesc două dimensiuni ale procesului de europenizare:
mobilizarea actorilor domestici la nivel european și efectele integrării europene asupra siste melor

9 Claudio M. Radaelli, „The Europeanization of Public Policy”, în: Kevin Featherstone, Claudio M. Radaelli (eds.),
The Politics of Europeanization , Oxford, Oxford University Press, 2003, p. 30 .
10 Peter Mair, „The limited impact of Europe on national party systems”, în: West European Politics , vol. 23, nr. 4,
2000, p. 30.
11 Ibidem, p. 31.
12 Ibidem , p. 28.

Ioana Muntean Capitolul 1. Revizuirea literaturii
de specialitate

9
naționale. Referitor la potențiala schimbare la nivel domestic, aceștia precizează că „cealaltă
jumătate a poveștii vizează modalitatea prin care o nouă arenă instituțională de la nivel european
influențează sistemele politice naționale prin furnizar ea/crearea unei noi structuri de oportunități
pentru actorii politici naționali, care e posibil să aibă anumite efecte asupra acestora, în sensul că
aceștia trebuie să își adapteze obiectivele, strategiile, structurile funcționale și organizaționale la
acest ambient.”13
Așa cum Robert Ladrech preciza, în ciuda creșterii substanțiale a literaturii de specialitate
cu privire la fenomenul de europenizare, există prea puține lucrări centrate pe rolul partidelor
politice ca actori în procesul de integrare sau i mplicați în acest proces, sau mai exact ca actori
cheie cu potențial de influențare a naturii sau direcției de schimbare și adaptare a instituțiilor.14
O altă lucrare relevantă în scopul prezentei cercetări o constituie cea a lui Pavel Pšeja și
Vit Hlou šek, Europeanization of Political Parties and the Party System in the Czech Republic ,
deși centrată pe Republica Cehă, dar care furnizează un model de analiză pentru examinarea
proceselor de europenizare, pornind de la cel elaborat de Ladrech și Mair. Autori i urmăresc
stabilirea impactul europenizării asupra partidelor politice și asupra sistemului politic național
ceh prin examinarea sistemului politic înainte și după aderarea la Uniunea Europeană, din 2004,
momente cheie, extrem de relevante pentru a analiz a transformările existente sau nu asupra
structurii și mecanismelor acestuia. Analiza lor (comparativă) este fundamentată, printre altele și
pe manifestele și documentele oficiale ale partidelor, tocmai pentru a ilustra schimbările
programatice.
Unii autor i tratează tema europenizării/ integrării europene prin prisma efectelor directe
și indirecte pe care le au asupra sistemelor de partide, asupra partidelor politice ca unități
individuale sau asupra interacțiunilor dintre dimensiunea europeană și cele nați onale. Conform
lui Erol Külahci, efectele directe sunt definite ca schimbările, consecințele vizibile petrecute la
nivel național ca răspunsuri/reacții la integrarea europeană. Efectele indirecte, deși mai puțin

13 Simon Hix, Klaus H. Goetz, „Introduction: European Integration and National Political Systems”, în Klaus H.
Goetz and Simon Hix (eds.), Europeanised Politics? European Integration and National Political Systems , Londra,
Ed. Frank Cass Publishers , p. 12.
14 Robert Ladrech, op.cit., p. 390.

Ioana Muntean Capitolul 1. Revizuirea literaturii
de specialitate

10
observabile, pot avea o importanță mult mai mare decât cele directe.15 Literatura de specialitate
nu neglijează nici variabilele cu un aport considerabil în europenizarea partidelor politice. În
acest sens vorbim de variabilele dependente (de exemplu, pozițiile, orientarea generală a
partidelor – pozitivă sau negativă – față de chestiuni ce țin de integrarea europeană),
independente (de exemplu, integrarea europeană, procesele, care pot include și alegerile la nivel
european și partidele europene) și intervenționale (factorii specifici și non -specific i fiecărui
sistem politic național).16
Spre deosebire de alți autori, Ioana Dodi oferă o altă modalitate de a analiza
europenizarea partidelor politice – prin intermediul componentei de gen. Cu un studiu de caz
centrat pe Partidul Social Democrat, autoarea analizează dacă partidele politice naționale au
parcurs un proces de europenizare, armonizându -și propriile principii și practici interne cu cele
ale grupurilor politice europene din care acestea fac parte, în cazul PSD, Grupul Alianței
Progresiste a Soci aliștilor și Democraților din Parlamentul European. Aceasta a comparat
comportamentul electoral al partidului din timpul alegerilor naționale și cele pentru Parlamentul
European, tocmai pentru a observa dacă există diferențe, mai ales în contextul în care la alegerile
supranaționale există presiuni din partea familiilor politice transnaționale.
1.3 Întrebări și ipoteze
Până nu de mult, literatura de specialitate a acordat o poziție privilegiată Europei
Occidentale în ceea ce privește cercetările legate de efec tele europenizării asupra dezvoltării
partidelor politice, ignorând evoluțiile din Europa Centrală și de Est. Relativ recent și destul de
târziu, atenția cercetătorilor s -a îndreptat asupra acestora, în ciuda numeroaselor studii legate de
efectele europeni zării asupra partidelor politice de orientare stânga din Europa de Vest, care
concluzionează că partidele socialiste și social democrate au fost constrânse să se distanțeze de
bazele ideologice moștenite de la regimul anterior și să „îmbrățișeze” politice de orientare spre
piață. Unele s -au adaptat cu brio acestui nou tipar, pe când altele, cum e cazul și celor din

15 Erol Külahci, „Introduction to European Integration, Party Systems and Political Parties”, în: Erol Külahci (ed.),
Europeanisation and Party Politics How the EU affects Domestic Actors, Patterns and Systems , Colchester , Ed.
ECPR Press, 2012, p. 2.
16 Ibidem , pp. 6 -8.

Ioana Muntean Capitolul 1. Revizuirea literaturii
de specialitate

11
România, par să fi revenit, conform lui Ishiyama, mai mult sau mai puțin, la fundamentele
marxist -leniniste, naționalism, particularism etnic sa u spre economia autarhică.17
Analizând evoluțiile din Europa Centrală și de Est, alți autori și -au centrat atenția asupra
impactului factorilor externi, considerați principalele forțe care au modelat evoluția dezvoltării
(interne) a partidelor în politicile post-comuniste din acest spațiu și care pot justifica reacția,
răspunsul acestora la procesul de europenizare/integrare europeană. În acest sens, sunt amintite o
serie de variabile interne (caracteristicile organizaționale interne) sau intervenționale, al ături de
care se ține cont de caracteristicile sistemului politic național specifice fiecărui stat. De asemenea
este invocată cultura instituțională, care determină strategia prin care actorii domestici răspund la
presiunile declanșate de europenizare. Mar tin Bursis conceptualizează această cultură
instituțională ca implicând un set de atitudini legate de reguli, roluri definite instituțional și
acțiuni legitime care ghidează decidenții politici și care sunt influențate de cultura regimului
anterior18. Din a ceastă perspectivă, diferitele culturi instituționale trebuie luate în considerare
într-o analiză explicită a europenizării partidelor politice, deoarece pot oferi răspunsuri relevante
la întrebări ce vizează reacția partidelor la un mediu ambiental asupra căruia se exercită stimuli
externi puternici (în cazul de față putem lua în considerare mai ales implicațiile aderării la
Uniunea Europeană, criteriile de eligibilitate pe care un stat candidat trebuie să le îndeplinească
vizează și arena politică naționa lă și cer modificări ale acesteia, în cazul în care nu sunt
împlinite). Astfel, dintre cultura instituțională birocratică și patrimonială (care exista în România
anilor ’90), prima este mai favorabilă europenizării decât cea din urmă.
Cercetând europenizar ea în Europa Centrală și de Est, dezbaterile ne conduc inevitabil la
problematica partidelor succesoare, chiar partidul care face obiectul studiului nostru de caz
încadrându -se în această tipologie. Pentru aprofundarea acestui subiect am avut în vedere o s erie
de lucrări aparținând lui John Ishiyama, figură emblematică a cercetătorilor a căror lucrări sunt
centrate, printre altele teme, și asupra partidelor din Europa Centrală și de Est și, în speță, asupra
partidelor comuniste succesoare din acest areal ge ografic. Lucrările oferă o imagine de ansamblu
a ceea ce aceste partide presupun, a modului în care s -au dezvoltat, a ceea ce justifică

17 Ishiyama, op.cit., p. 1.
18 Apud Martin Brusis, în: John Ishiyama, op.cit., p. 11.

Ioana Muntean Capitolul 1. Revizuirea literaturii
de specialitate

12
succesul/insuccesul lor politic, a adaptării lor la metamorfozele sistemului politic în anii imediat
următori colapsului comunismului și, nu în ultimul rând a europenizării lor.
Aceste partide s -au confruntat cu circumstanțe noi, complet diferite, iar adaptarea, în
cazul lor a echivalat cu supraviețuirea. Totodată, se presupune că sunt mai refractare la
schimbare, la presi unile externe din cauza moștenirii istorice. Având în vedere aceste aspecte
este imposibil pentru un cercetător al științelor politice să nu se întrebe dacă în cazul partidelor
succesoare putem vorbi despre o europenizare? Dacă da, în ce măsură? Dacă nu, d e ce? Ce
explică eșecul europenizării lor? Trecutul? Prezentul?
Importanța analizei partidelor succesoare este dată tocmai de faptul că aceste partide sunt
partidele moștenitoare ale partidelor comuniste, s -au aflat la guvernare în perioada comunistă și
au moștenit majoritatea resurselor și a personalului partidului anterior. Mai mult, spre deosebire
de alte partide politice din Europa Centrală și de Est, partidele succesoare nu sunt doar „cluburi
de personalități politice sau cluburi elitiste, ci organiza ții distincte, partide politice veritabile, cu
o lungă tradiție politică și o istorie organizațională, precum și o structură internă care le
deosebește de celelalte partide politice din regiune.”19 Având în vedere resursele substanțialele
de care aceste par tide au dispus, putem afirma, fără să ne înșelăm că au jucat un rol vital în
dezvoltarea și conturarea politicii în noile state democratice, reprezentând un element cheie al
unei tranziții de succes spre democrație.
În ianuarie 1995 apărea lucrarea Communi st Parties in Transition: Structures, Leaders,
and Processes of Democratization in Eastern Europe , care debuta cu precizarea că „în ciuda
colapsului comunismului în estul Europei, nu toate partidele comuniste au dispărut de pe scena
politică și că multe au încercat să se adapteze la noile condiții politice. Însă nu toate au făcut -o în
același mod și nu toate s -au bucurat de succes politic”.20 Astfel, în această primă lucrare avută în
vedere, Ishiyama își propune evaluarea a două argumente ce pot explica evol uția (diferită) a
fostelor partide comuniste. În primul rând, adaptarea partidelor comuniste este strâns legată de
mediul politic în care acestea operează și în funcție de care se adaptează. În al doilea rând,

19 John Ishiyama , „Party Organization and Political Success of the Communist Successor Parties”, în: Social Science
Quarterly , vol. 82, nr. 4, 2001, p. 846.
20 Idem, „Communist Parties in Transition: Structures, Leaders, and Processes of Democratization in Eastern Europe ,
în: Comparative Politics , vol. 27, nr. 2, 1995, pp. 147.

Ioana Muntean Capitolul 1. Revizuirea literaturii
de specialitate

13
conflictele din interioriul partidului existe nte în timpul perioadei de tranziție spre democrație și
influențează profund viitoarea traiectorie a acestora.
Ishiyama își fundamentează analiza, pornind de la o tipologie oferită de Huntington
referitoare la grupurile existente în interiorul partidelor și ia totodată în considerare rolul
factorilor interni și caracteristicile mediului politic în care partidele operează și care au modelat
relația dintre aceste grupuri, concluzionând că evoluția partidelor succesoare este, în fond,
rezultatul interacțiunii acestora. Astfel, vorbim de trei grupuri principale existente în interiorul
partidelor succesoare în perioada tranziției și între care, în general, au existat tensiuni. Este vorba
de cei care nu doreau nicio reformă și la care ne vom referi în continuare cu termenul de „anti –
reformiști”, reformiștii liberali și reformiștii democrați. Aceste trei grupuri se diferențiază prin
atitudinea față de democrație, în sens larg. Succesul în ceea ce privește o tranziție democratică de
succes rezida tocmai în capacitat ea liberalilor și a democraților de a -i domina pe anti -reformiși.21
De asemenea, se consideră că dacă lupta din interiorul partidelor din perioada tranziției a fost
câștigată de reformiștii liberali (ceea ce în cazul Partidului Social Democrat s -a întâmplat , cu
ușoare oscilații în favoarea anti -reformiștilor), atunci fostele partide comuniste s -ar fi putut
adapta mai ușor la noile provocări politic e și implicit la europenizare.
În cazul României, stimulentele electorale, oportunitățile politice și structura competiției
dintre partide, corelată cu moștenirea istorică și dinamicile tranziției, adesea invocate drept
factori interni explică evoluția partidului succesor și justifică de ce PSDR a urmat o anumită cale.
În primul rând, câștigarea alegerilor prezindențiale de către candidatul propus de partidul
succesor a primat în fața celorlalte obiective politice. De aceea, leadership -ul partidului, dominat
de grupul reformiștilor liberali până în 1993, a fost dispus să -și abandoneze parțial bagajul
ideologic pentru a -și atinge obiectivul prezidențial, iar succesul adaptării viitoare, care să
conducă spre europenizarea partidului succesor a depins și continuă să depindă de existența unui
leadership de partid alcătuit din reformiști democrați.
În al doilea rând, oportunitățile politice explică de ce legăturile cu trecutul nu au fost
rupte în totalitate. Una dintre temele ce au putut fi exploatate în anii ’90 a fost reforma
economică. România se afla printre țările cu cele mai mari probleme economice, având în vedere

21 Ibidem , p. 148 -149.

Ioana Muntean Capitolul 1. Revizuirea literaturii
de specialitate

14
PIB-ul real, inflația și rata șomajului, motiv ce a declanșat o nostalgie după trecut. Pe fondul
agravării situației economice, în ciocnirea dintre cei care doreau abandonarea trecutului și cei
care considerau trecutul mai favorabil, ultimii aveau o poziție mai avantajoasă.22 De aceea,
leadership -ul a optat pentru o poziție moderată, păstrând anumite conexiuni cu trecutul
communist.
În al treilea rând, din perspectiva factorilor interni, Ishiyama precizează că istoria
particulară a fiecărui partid influențează existența reformiștilor democrați. Mai precis, dacă
partidul anterior a permis o tradiție a toleranței și a pluralismului int ern, care să conducă spre
dezvoltarea înclinației spre reforme democratice. În România asemenea tradiție a fost inexistentă
având în vedere dictatura personală a lui Ceaușescu.23 Prin urmare, având în vedere
caracteristicile sistemului politic național și cele interne, la care se adaugă alte realități socio –
economice ale perioadei de tranziție, putem afirma că evoluția PSDR nu e deloc surprinzătoare.
În Party Organization and the Political Success of the Communist Successor Parties ,
Ishiyama își aduce aport ul în dezvoltarea cercetării comparative sistematice a partidelor
succesoare, prin examinarea empirică a relației dintre dezvoltarea organizațională și performanța
politică, respectiv a felului în care organizarea partidelor a influențat (sau nu) succesul politic al
acestora, în perioada 1993 -2000. În acest scop a avut în vedere 17 partide succesoare, printre
care și PDSR și a apelat la o metodă de măsurare a gradului în care personalul partidului deține
funcții în organe extraparlamentare și funcții public e (în Parlament și/sau Guvern) și a densității
organizaționale, dezvoltând metode de calcul bazate pe diverși indici relevanți. Acesta
concluzionează că organizarea partidului a influențat categoric succesul politic, caracteristicile
interne și externe au avut o contribuție semnificativă, dar mai ales interacțiunea cu mediul
concurențial a explicat succesul acestor partide. În ceea ce privește succesul politic al partidului
pe care studiul de față îl are în vedere, Ishiyama consideră că succesul politic al PSDR se explică
prin prisma faptului că s -a confruntat cu o concurență slab și incoherent organizată și nu pentru
că s-a transformat într -o organizație competitivă și nici datorită factorilor socioeconomici,
instituționali sau nostalgiei existente la nivel ul populației.24 Analiza sa, utilă examinării
europenizării partidelor politice prin prisma schimbărilor organizaționale, explică succesul

22 Ibidem, pp. 152 -153.
23 Ibidem , pp. 158-159.
24 John Ishiyama, op.cit. , p. 860.

Ioana Muntean Capitolul 1. Revizuirea literaturii
de specialitate

15
politic al PSDR, însă poate aceeași explicație justifica și succesul sau eșecul europenizării PSD,
respectiv prezența sau absența unei concurențe care să stimuleze europenizarea sa, pentru a
combate rivalii politici?
Într-o altă lucrare, Ishiyama dezvoltă un cadru de analiză prin intermediul căruia să poată
fi cercetate și înțelese efectele europenizării asupra partidelo r comuniste succesoare. Acest
design de cercetare vizează conceptualizarea și măsurarea variabilelor dependente și a
principalelor variabile independente și a fost testat empiric prin intermediul a patru studii de caz,
studii critice după cum le clasifică Ishiyama, printre care este inclus și PSDR/PSD. Metodologia
lucrării constă în analiza de conținut a programelor partidelor avute în vedere. Ishiyama folosește
cuvinte cheie, respectiv indici pro și anti -reformă care includ referiri la identitatea politică
(europeană), declarată și asumată a partidului, reflectată în declarațiile publice și în special în
schimbările conținutului programatic și la social democrație și socialism.25 Acestea pot fi
măsurate cantitativ, conform cadrului de analiză propus de Ladre ch. De asemenea, Ishiyama ia în
considerare și valurile de aderare (presupunând că țările aflate aproape de aderare sunt cele mai
expuse la schimbare în structura oportunităților politice) și tipologia regimurilor anterioare,
dintre care remarcăm comunismu l patrimonial, categorie în care este inclusă și România,
caracterizat prin „structuri ierarhice cu o dependență între lideri și adepți, niveluri scăzute de
contestare a elitei, urmărirea interesului cetățeanului în manieră populistă și o profesionalizare
tehnocrată.”26 În analiza lui Ishiyama, România a fost inclusă în categoria studiilor critice, cu un
regim anterior de tip comunist patrimonial, cu lupta internă câștigată de reformiștii liberali
(urmați de anti -reformiști), cu un statut de stat aplicant (î n 2000, perioadă avută în vedere), cu un
scor de social -democratizare relativ mare și, nu în ultimul rând, cu un partidul succesor, PSDR,
înclinat să -și imite omologii vestici, ceea ce îl face favorabil europenizării.

25 Idem , „Europeanization and the Communist Successor Parties in Post -Communist Politics”, în: Politics & Policy ,
vol. 34, nr. 1, 2006, p. 12.
26 Ibidem , p. 14.

Ioana Muntean Capitolul 1. Revizuirea literaturii
de specialitate

16
1.4 Contribuții și lacune
Literatura de specialitate pe acest subiect, deși deficitară în anii ’90, a cunoscut o creștere
semnificativă, mai ales după valurile de aderare din 2004 și din 2007, când state anterior aflate
după cortina de fier s-au reîntors la Europa. Acest lucru explică motivul p entru care literatura de
specialitate a început să acorde o mai mare atenție europenizării partidelor politice, în special a
celor din Europa Centrală și de Est, concentrându -se îndeosebi asupra impactului pe care
europenizare/integrarea europeană l -au avu t asupra lor, dar totodată, fără a se neglija reacțiile
(politice) din aceste state la un puternic stimul extern.
Același John Ishiyama consideră analiza evoluției partidelor succesoare o oportunitate
ideală pentru a testa utilitatea teoriilor occidentale despre dezvoltarea partidele politice. Întrucât
între politica vest -europeană și cea central -est europeană există diferențe semnificative și deloc
neglijabile, în cea din urmă s -au manifestat tipare distincte, care au condus la evoluții distincte,
astfel c ă în cercetarea europenizării sistemelor politice/partidelor politice din Europa Centrală și
de Est, teoriile dezvoltate în spațiul vest -european nu au mai fost suficiente.
Acest areal geografic a fost marcat de existența regimurilor totalitare, a căror că dere nu a
implicat neapărat eradicarea totală a partidelor comuniste, continuând să existe reminiscențe
sesizabile ale regimului anterior, mai ales la nivel politic. În acest sens cercetarea europenizării
prin prisma partidelor succesoare, în categoria căr ora intră și partidul asupra căreia gravitează
analiza de față, a necesitat dezvoltarea unor noi cadre și instrumente de analiză, la care autori
avuți în vedere au contribuit semnificativ. Robert Ladrech a propus un model de analiză care a
fost preluat de numeroși cercetători ai acestei teme și care permite trasarea unor răspunsuri
concludente dacă și în ce măsură s -au europenizat partidele. Acest model va fi detaliat în
rândurile următoare, întrucât constituie punctul de plecare al prezentei lucrări.
Liter atura de specialitate despre europenizare a fost îmbogățită considerabil în ultimii ani,
prin extinderea studiului asupra partidelor politice și succesoare din Europa Centrală și de Est,
însă au rămas o serie de lacune, asupra cărora cercetările viitoare t rebuie centrate. În cercetările
existente, accentul a fost pus pe anii ’90, evoluțiile partidelor politice și, respectiv succesoare din
această perioadă, posibile explicații care justifică aceste dezvoltări, însă cercetările au neglijat
începutul secolului XXI, etapă în care mediile politice au fost supuse unor noi provocări, dintre

Ioana Muntean Capitolul 1. Revizuirea literaturii
de specialitate

17
care cele mai relevante sunt valurile de aderare la Uniunea Europeană. Studiile care, totuși, au
avut în vedere aceste momente cheie, care au presupus, de fapt, reunirea oficial ă a familiei
europene, separată mult timp de perspectivele geopolitice, s -au limitat la perioada dinainte și
imediat următoare aderării, fără a mai fi luate în considerare evoluțiile în timp ale acestor state
membre sau ale partidelor politice. Cum au evol uat partidele politice, în general și partidele
succesoare, în particular după zece ani de la aderare? A influențat apartenența la Uniunea
Europeană caracteristicile sau funcțiile partidului? Dar comportamentul clasei politice? La aceste
întrebări de cerce tare conturarea unor răspunsuri clare ar trebui să constituie un imperativ, pentru
a fi elaborate cercetări cât mai complexe asupra impactului europenizării, acolo unde el poate fi
într-adevăr resimțit.
Având în vedere deficiențele existente, prezenta luc rare își propune să contribuie la
îmbogățirea literaturii de specialitate despre europenizarea partidelor politice (succesoare) prin
analiza Partidului Social Democrat din România, cercetând evoluțiile acestui partid după
aderarea României la Uniunea Europ eană, prin raportarea sa la agenda anticorupție.

Ioana Muntean Capitolul 2. Teorie

18
Capitolul 2. Teorie
2.1 Cadrul analitic
Lucrarea de față are ca problemă de cercetare europenizarea partidelor succesoarea în
general și a Partidului Social Democrat, în particular, urmărind evoluția acestuia după aderarea la
Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007. Cercetarea este realizată prin p risma măsurii în care acest
partid a preluat agenda anticorupție, iar în acest scop Mecanismul de Cooperare și Verificare
constituie instrumentul principal. Tema corupției, problemă pregnantă în România, care a
constituit un obstacol în calea aderării Româ niei în valul din 2004, este un subiect neexploatat
suficient în literatura de specialitate românească, mai ales în corelație cu politica sau cu partidele
politice. Evoluțiile din țara noastră din ultimii ani au demonstrat clar faptul că atât instituțiile
statului, cât și elita politică se confruntă cu grave probleme în a preveni sau combate problema
corupției, ceea ce a condus la creșterea neîncrederii cetățenilor în eficiența acestora și, nu în
ultimul rând, la alterarea calității politicii și politicilor . Problema devine cu atât mai stringentă cu
cât tot mai multe personalități politice sunt implicate în acte de corupție.
După cum am observat în capitolul anterior, eforturile academice s -au concretizat într -o
serie de studii care analizează europenizarea sistemelor politice și a partidelor politice, într -un
sens larg. Robert Ladrech a propus într -o lucrare din 2002 un cadru de analiză pentru ca acest
fenomen să fie poată fi ana lizat.
2.2 Definirea conceptelor
Revizuirea literaturii de specialitate a permis identificarea abordărilor existente până în
prezent referitoare la tematica avută în vedere, a contribuit la înțelegere a conceptelor cu care se
va opera în această lucrare și, nu în ultimul rând, a facilitat încercarea unei aprofundări a
cercetării. Astfel, europenizarea partidelor politice din Europa Centrală și de Est, partidele
succesoare și modelul de analiză reprezint ă concepte centrale.
Europenizarea partidelor politice din Europa Centrală și de Est constituie nu doar o temă
de cercetare nouă, ci și un fenomen care nu urmează tiparele din Europa Occidentală, tocmai din
cauza faptului ca în acest spațiu activează fost ele partide comuniste, care au fost și continuă să
fie „jucători” politici extrem de activi în arena politică națională. Dacă, într -adevăr sesizăm în

Ioana Muntean Capitolul 2. Teorie

19
acest areal dovezi ale impactului europenizării, acestea sunt puțin palpabile și nu greșim când
afirmăm că ele, în fond, tind să nu existe. Aceasta se datorează unor motive ce țin de raportarea
la tematicile europene, a partidelor politice și, nu în ultimul rând a electoratului. În acest spațiu
acestea nu reprezintă chestiuni de interes pentru cetățean, ceea c e, evident, atrage după sine o
neglijare a lor de către partidele politice, care, nu găsesc beneficiu electoral în exploatarea lor. În
Europa Centrală și de Est se resimte puternic moștenirea trecutului, mai ales în statele care au
aderat relativ târziu la Uniunea Europeană, astfel că dimensiunea supranațională contează și
reprezintă un interes mai mult la nivel declarativ, partidele politice din acest spațiu neavând
nevoie să -și asume o identitate europeană sau să se lase influențate de directivele suprana ționale.
Europenizarea în cazul partidelor central -est europene reprezintă un subiect sensibil, a cărui
cercetare nu conduce spre rezultate inedite, ci mai degrabă previzibile.
Un alt concept central îl reprezintă partidele succesoare. În capitolul anterio r am punctat
abordările existente în literatura de specialitate despre acestea. Astfel, partidele moștenitoare ale
regimurilor comuniste, partidele succesoare sunt preconizate a fi prea puțin înclinate spre
schimbare, deși adaptarea, în cazul lor a fost un imperativ, pentru a -și asigura supraviețuirea
politică. Partidele succesoare se pot dovedit impenetrabile la orice presiue externă contextului
politic național tocmai din cauza puternicei moșteniri comuniste.
Design -ul elaborat de Robert Ladrech va const itui punctul de plecare al actualei analize,
însă dintre cele cinci dimensiuni propuse vom avea în vedere doar două, pe care le -am considerat
a fi cele mai potrivit în cazul partidului supus analizei. Astfel, Ladrech recomandă spre a fi
cercetate, în scopu l identificării de dovezi empirice ale europenizării partidelor politice, cinci
dimensiuni: schimbări programatice, organizaționale, tipare de competiție, relațiile partid -guvern
și relațiile promovate la nivel transnațional. Dintre acestea, ne vom concent ra asupra
schimbărilor programatice, considerate a fi cele mai explicite dovezi ale europenizării și care pot
fi regăsite cel mai ușor în programele și programele de partid sau chiar declarațiile oficiale ale
membrilor. Acestea pot fi măsurate cantitativ, prin creșterea mențiunilor cu referire la Uniunea
Europeană sau a chestiunilor ce țin de aceasta, aplicate și în alte domenii ale politicilor naționale
și calitativ prin referirile la Uniunea Europeană ca factor adițional care contribuie la atingerea
obiec tivelor politice ale partidelor. Aceasta ar presupune ca leadership -ul de partid să accepte

Ioana Muntean Capitolul 2. Teorie

20
încorporarea dimensiunii europene în discursul și acțiunea politică.27 O altă dimensiune vizează
relațiile partid -guvern, întrucât Partidul Social Democrat a fost pa rtidul care s -a aflat cel mai
mult timp la guvernare după căderea comunismului. Conform lui Ladrech, această dimensiune
vizează relația partid -guvern, raportată la chestiuni ce țin de Uniunea Europeană, referindu -se la
un model de tip „push -pull”. În acest caz, guvernul este „încurajat” de partid să maximizeze
importanța tematicilor de interes pentru partid, apropiate de agenda sa politică, dar și să
minimalizeze tendința de schimbare instituțională, percepută ca o adâncire a integrării. Această
poziție nu echivalează, în mod necesar, cu o anumită ostilitate față de Uniunea Europeană, cât
mai ales reflectă, preferința pentru păstrarea controlului domestic asupra domeniilor de politică
ce implică sporirea beneficiilor directe pentru partid.28
Astfel, am adapta t modelul de analiză propus de Ladrech la prezenta cercetare, elaborând
un model propriu, conform figurii de mai jos și care va fi detaliat în rândurile următoare.

Figura 1. Model propriu de analiză
Sursa: Ioana Muntean

27 Robert Ladrech, op.cit., p. 396.
28 Ibidem, p. 398. DESIGN
LADRECH
RELAȚIA PARTID –
GUVERN
EUROPENIZAREA
PARTIDELOR
SUCCESOARE SCHIMBĂRI
PROGRAMATICE

Ioana Muntean Capitolul 2. Teorie

21
2.3 Operaționalizarea datelor
Acest subcapitol urmărește construirea unui model de analiză propriu, recurgând la
modelul propus de Robert Ladrech, respectiv la cele două dimensiuni descrise în rândurile
anterioare. Construirea modelului de analiză urmează o structură bazată pe întrebări de cercetare,
teorii și ipoteze, care va facilita elaborarea studiului de caz, într -o manieră care să demonstreze
aplicabilitatea și utilitatea informațiilor furnizate de către liter atura de specialitate.
Astfel, în primă instanță, avem în vedere europenizarea partidelor succesoare. Ce
înseamnă acest fenomen aplicat în cazul fostelor partide comuniste? Ce fel de evoluție au
cunoscut acestea după aderarea la Uniunea Europeană? Teoria europenizării partidelor
succesoare corelează moștenirea comunistă, puternic resimțită în anii ’ 90, dar ale cărei
reminiscențe sunt și astăzi sesizabile, comunismul patrimonial sau câștigarea luptei interne din
partid de către unul din grupurile amintite p e parcursul acestei lucrări (de preferat liberalii), cu
gradul de europenizare. Astfel, trasăm următoarea ipoteză: cu cât moștenirea post -comunistă este
mai profundă, mai puternic resimțită, cu atât europenizarea se produce mai greu, mai ales într -o
chesti une-cheie, cu multiple implicații, cum este agenda anticorupție. Pentru testarea ipotezei,
vom recurge la dimensiunea propusă de Ladrech și anume schimbările programatice, prin analiza
programelor de partid elaborate în context electoral și a declarațiilor publice ale liderilor de
partid sau ale membrilor cu sonoritate politică. În această primă fază, vom lua în considerare
documentele din perioada în care Partidul Social Democrat nu s -a aflat la guvernare, perioadă
după aderarea României la Uniunea Europea nă și vom selecta doar acele programe și declarații
care fac referire la Mecanismul de cooperare și verificare. Începând cu 2007, se cerea insistent ca
problema corupției să fie remediată sau soluționată. În mod normal, partidul de la guvernare ar fi
trebu it să acorde în agenda sa politică un loc central problemei corupției, însă aceasta nu putea fi
neglijată nici de către celelalte partide, mai ales de către Partidul Social Democrat, partid cu
aspirații la guvernare. Mecanismul de cooperare și verificare r eprezintă instrumentul prin care
Uniunea Europeană monitorizează evoluțiile din România în chestiuni de importanță, astfel că
agenda politică a fiecărui partid ar trebui să se afle în consonanță cu rapoartele anuale ale
Comisiei Europene. Măsura în care pa rtidele se raportează la acestea reflectă, în primul rând
importanța pe care o acordă unor chestiuni sensibile pentru România și implicit pentru poziția sa
în cadrul Uniunii și, nu în ultimul rând, calitatea politicii pe care acestea o practică.

Ioana Muntean Capitolul 2. Teorie

22
Dacă pe de -o parte ne concentrăm asupra perioadei în care Partidul Social Democrat nu s –
a aflat la guvernare, pe de altă parte nu neglijăm nici perioada în care acesta a guvernat (singur
sau în coaliții), mai ales având în vedere că este partidul care s -a aflat cel mai mult la guvernare
după 1989. Dar, ce înseamnă europenizarea partidelor succesoare și, implicit, a PSD în contextul
guvernării? În acest sens, luăm în considerare teoria lui Ladrech, care vizează relația partid –
guvern, fundamentată pe modelul „push -pull”. Aici sesizăm două direcții diferite: maximizarea
aspectelor ce pot aduce beneficii partidelor, corelate cu probleme specific naționale, care pot
mobiliza electoratul și minimalizarea celor care vizează intruziunea dimensiunii europene pe
scena politică națională și care ar putea aprofunda integrarea, care este percepută drept o
diminuare a deținerii controlului de către partide. În acest context, ipoteza este următoare: cu cât
viziunile, perspectivele partidului și ale guvernului (mai ales în cazul în ca re funcțiile nu se
suprapun) sunt mai divergente, cu atât este mai dificil să se evalueze gradul de europenizare al
partidului din perspectiva agendei anticorupție. Poveste ar putea fi și mai complicată în
momentul în care partidul supus cercetării guverne ază într -o coaliție, în cazul în care viziunile
partidelor ce alcătuiesc coaliția nu converg în totalitate. Pentru a analiza raportarea Partidului
Social Democrat la problema corupției din perioada în care s -a aflat la guvernare, vom apela la
aceleași inst rumente: programe de partid, declarații oficiale, corelate cu MCV -urile redactate în
acea perioadă, urmărind felul în care discursul politic se modifică sau nu.

Ioana Muntean Capitolul 3. Metodologie

23

Capitolul 3. Metodologia

În cadrul acestui capitol urmărim evidențierea demersurilor întreprinse în vederea
obținerii rezultatelor. Capitolul este structurat în trei subcapitole: Colectarea , Reducția și
Interpretarea datelor .
3.1. Colectarea datelor
În perioada mai -iunie 2016 au fost colectate date în scopul atingerii obiectivelor de
cercetare trasate. Având în vedere întrebările de cercetare conturate în capitolul anterior, cele mai
potrivite informații au fost regăsite în programele de guvernare din 2009 -2012, 2012 și 2013 –
2016, programe de partid („România corectă – România socială”), raportul de activitate al
președintelui PSD, declarațiile oficiale ale reprezentanților Partidului Social Democrat și, în
special ale liderilor, documente interne de partid (Codul de etică și condu ită și Statut), protocoale
politice (PSD -PC-PDL) și, nu în ultimul rând, rapoartele Comisiei Europene către Parlamentul
European și Consiliu privind progresele înregistrate de România în cadrul mecanismului de
cooperare și de verificare. Documentele oficia le ale partidului reflectă poziția declarată a
acestuia și facilitează desprinderea unor concluzii clare în ceea ce privește poziția partidului față
de tematici -cheie care pot denota gradul lor de europenizare. Chestiunea corupției a fost aleasă
drept indi cator de europenizare din motive deja enunțate, iar tocmai raportarea PSD la această
problematică sesizată de Uniunea Europeană, cu grave consecințe asupra calității politicii
românești evidențiază în bună măsură preluarea, cel puțin la nivel declarativ, î nglobarea
dimensiunii europene în logica internă a partidului. Au fost selectate date atât din perioada în
care partidul a fost la guvernare, cât și din perioada în care s -a aflat în opoziție, pentru a analiza
comparativ și pentru a reliefa poziția partidu lui din două intervale de timp specifice, când existau
interese și scopuri politice diferite.

Ioana Muntean Capitolul 3. Metodologie

24
3.2 Reducția datelor
În elaborarea prezentei analize am fi înclinați să credem că am fi putut recurge la o
multitudine de date, având în vedere perioada de timp destul de îndelungată (aproximativ zece
ani) avută în vedere și în care declarațiile oficiale, de exemplu, au abundat. Însă, nu toate au fost
suficient de reprezentative sau relevante pentru a fi incluse în analiză sau nu au existat declarații
referitoare la chestiunile investigate. Perioada 2008 -2012 a fost dominată de tensiuni între liderii
diferitelor partide, astfel că, în încercarea permanentă de a -și ataca oponenții, politicienii au
pierdut din vedere, adeseori, în slujba cui se află și au neglijat c onstant problemele de importanță
majoră pentru electorat, cum ar fi problema corupției, care începea să preocupe clasa politică
doar în momente -cheie, de regulă, înaintea alegerilor.
În primul rând, au fost excluse datele care nu vizau abordarea problemat icii corupției sau
a Mecanismului de Cooperare și Verificare de către Partidul Social Democrat, deoarece ar fi
condus cercetarea într -o altă direcție și am fi pierdut din vedere obiectivele cercetării. În al doilea
rând, deși anumite date existente înainte de aderarea României la Uniunea Europeană s -ar fi
putut dovedi relevante, nu au fost incluse în cercetare, întrucât vizăm raportarea la chestiunea
avută în vedere, într -un timp precis, și anume, după 2007. Analiza prezentă nu urmărește să
contrasteze euro penizarea Partidului Social Democrat sau raportarea lui la agenda anticorupției
înainte de aderare, ci după. Aceasta nu este o analiză comparativă ante vs. post aderare, astfel de
analize există deja, deși nu au fost centrate exclusiv pe partidele succesoa re, ci o analiză care să
reliefeze tocmai evoluția acestui partid după ce România a devenit stat membru, când se
presupune că influența Uniunii Europene, exercitată în mod direct asupra politicilor naționale,
afectează sistemul politic național, deși mai d egrabă într -o manieră indirectă și, implicit,
partidele politice, ca elemente constitutive ale acestuia suferă din cauza alterării mediului lor de
operare.
În al doilea rând, în ceea ce privește dimensiunea relația partid -guvern, am luat în
considerare su rsele de date din perioada în care Partidul Social Democrat s -a aflat la guvernare și
când era direct responsabil măsurilor întreprinse în direcția reformării sistemului judiciar și luptei
împotriva corupției și de progresele sau regresele din aceste domen ii, identificate de Comisia
Europeană prin rapoartele anuale. Din această perspectivă, prevederile rapoartelor CE din 2010,
2011 și 2012 nu au fost incluse în analiză și nu s -a insistat asupra lor. Într -adevăr, declarațiile

Ioana Muntean Capitolul 3. Metodologie

25
liderului PSD, Mircea Geoană, re feritoare la acestea din perioada în care PSD s -a aflat în
opoziția au scos în evidență informații concludente ce nu au fost omise.
Tuturor datele colectate s -a aplicat aceeași logică: organizate cronologic, începând cu
cele din anul 2008, acestea au fos t constant filtrate prin prisma problematicii corupției și a
rapoartelor MCV.
3.3 Interpretarea datelor
Modelul de analiză a datelor a fost detaliat în capitolul anterior. Vom porni de la modelul
propus de Robert Ladrech, analizând datele care reflectă sc himbări programatice și informații
concludente referitoare la relația dintre partid și guvern, care vizează legătura dintre Partidul
Social Democrat și guvern când acesta nu a fost la guvernare și se urmărește evoluția relațiile
când PSD a fost la guvernar e, pentru a fi evidențiate, dacă există, diferențele de raportare și
abordare a agendei anticorupție.
În contextul unei metodologii calitative, analiza de discurs, de conținut a constituit
principala metodă de cercetare. În scopul conturării unui răspuns c lar primei întrebări de
cercetare, ne axăm asupra schimbărilor programatice, reflectate cel mai bine în documentele
oficiale ale partidului – manifeste, programe – pentru a observa dacă acestea vorbesc despre
corupție, problemă pregnantă a României, în con textul aderării. De asemenea, raportarea la
această chestiune poate fi surprinsă și din declarațiile oficiale membrilor de partid, pozițiile
asumate de aceștia și felul în care se raportează, nu în ultimul rând, la mecanismul de cooperare
si verificare, în perioada în care partidul nu se afla la guvernare, importanța pe care o acordă
eradicării corupției, ceea ce Uniunea Europeană cerea, în fond, din perspectiva unui partid cu
înalte aspirații la guvernare. Putem afirma că abordarea oficială, deschisă și pu blică a acestui
subiect ar fi putut reprezenta un subiect, care exploatat eficient, ar fi putut atrage electoratul,
tocmai de aceea tratarea lui ar fi echivalat cu transpunerea unei problematici europene în
discursul politic intern, național, ceea ce ar pr esupune o dovadă palpabilă a europenizării
partidului succesor.
Investigarea perioadei în care Partidul Social Democrat s -a aflat la guvernare poate releva
aspecte extrem de importante pentru cercetarea avută în vedere și oferă răspunsuri la întrebările
de cercetare ce vizează dimensiune relația partid -guvern. Aflat la guvernare, pentru Partidul

Ioana Muntean Capitolul 3. Metodologie

26
Social Democrat problema corupției ar fi trebui sa devină imperativă, tocmai de aceea este de
așteptat ca raportarea la mecanismul de cooperare și verificare, ilust rând practic feedback -ul
direct al Uniunii Europene vis -a-vis de progresul sau regresul României să fie nelipsită. În acest
sens, programul de guvernare și declarațiile președintelui de partid, care a coincis cu prim –
ministrul constituie principale surse de date. Se urmărește modul în care acum, aflat la
guvernare, partidul, prin documente, președinte și membri tratează subiectul corupției și cum se
raportează la nivel de discurs la mecanismul de verificare și cooperare.

Ioana Muntean Capitolul 4. Studiu de caz

27
Capitolul 4. Studiu de caz
4.1 Contextul
În România, chestiunea corupției reprezintă o temă de actualitate, ce a constituit obiectul
central al numeroase cercetări naționale sau internaționale, mai ales după aderarea României la
Uniunea Europeană, când prin rapoartele Comisiei Europene această problemă a fost clar
subliniată. Se presupune că în România există corupție la aproape toate nivelele societății,
existând, evident, domenii mai sensibile și mai predispuse acest ui fenomen decât altele. Într -un
sens larg, putem defini corupția ca o exercitare abuzivă a puterii. Implicațiile acesteia sunt cu atât
mai negative, cu cât se manifestă la cele mai înalte nivele ale conducerii unui stat. În acest caz
vorbim despre corupți a politică, cu efecte profunde asupra modului de funcționare al statului și al
instituțiilor sale și, nu în ultimul rând, asupra calității guvernării, politicii și politicilor.
Se presupune că actuala corupție politică își are rădăcinile în perioada post -decembristă,
când România a trecut printr -o adevărată criză politică, marcată de o tranziție atipică spre
democrație. Clasa politică de atunci dezvoltase o cultură a corupției ce avea să se păstreze până
în prezent și care a periclitat calitatea politicii românești. Efectele corupției sunt resimțite mai
ales la nivelul cetățeanului, asupra condițiilor sale de trai – o guvernare coruptă nu lucrează în
folosul cetățeanului, ci în slujba propriului interes, ignorând nevoile guvernanților, care, în fond,
sunt c ei care oferă legitimitate și putere politică celor pe care îi aleg să conducă. Din această
perspectivă, partidele politice, care în România sunt adesea acuzate ca fiind corupte, mai ales în
lumina evenimentelor din ultimul deceniu, ar trebui să manifeste un interes deosebit pentru
această chestiune, care exploatată suficient ar putea să le aducă succes politic, dar care, ignorată
ar putea să le îndepărteze simpatizanții.
4.2 Problema corupției
Pentru a oferi o imagine de ansamblu asupra problemei corupție i din România, vom
recurge la Indicele de Percepție a Corupției, calculat anual de către Transparency International.
Printr -un tabel, vom evidenția evoluția datelor, într -o perioadă specifică de timp: 2007 -2015; 10
este scorul minim, ilustrând o țară cel m ai puțin coruptă, iar 1 o țară cu un indice al corupției
extrem de ridicat.

Ioana Muntean Capitolul 4. Studiu de caz

28

Figura 2 Indicele de Percepție a Corupției 2007 -2015
Sursa: https://www.transparency.org.ro/politici_si_studii/indici/ipc/index.html .
Acestor scoruri le vom adăuga date furnizate de Barometrul Global al Corupției29 privind
România, începând cu 2007. Astfel, în anul aderării României la Uniunea Europeană, publicul
românesc considera partidele politice, Parlamentul/sistemul legislativ și justiția ca fiind cele mai
corupte instituții, iar această percepție avea să rămână neschimbată și în următorii ani. Reformele
anticorupție au suferit de o lipsă acută de credibilitat e din partea publicului, iar eforturile
guvernanților au fost în fiecare an catalogate ca fiind într -o oarecare măsură ineficiente (cu
anumite oscilații când erau considerate a fi și foarte ineficiente). În perioada 2007 -2010, peste
87% dintre români erau de părere că nivelul corupției a crescut în Romania, iar doar 3% dintre
români aveau încredere în guvern și guvernanți cu privire la capacitatea lor de a lupta împotriva
corupției, ceea ce a determinat ca românii să fie europenii cu cea mai scăzută încrede re în
propriul guvern.30
Având în vedere toate aceste date, putem afirma că problema corupției a fost extrem de
acută în perioada avută în vedere (și nu numai), constituind o adevărată provocare pentru cei
aflați la guvernare. Am fi înclinați să credem că aceste rezultate profund îngrijorătoare au

29 Toate datele din perioada 2003 -2013 sunt disponibile la următoarea adresă web:
https://www.transparency.org.ro/politici_si_studii/indici/bgc/index.html , accesată în data de 18.06.2016.
30 Transparency International Romania, Comunicat de presă – Ziua Internațională Anticorupție – 9 decembrie 2010
Barometrul Global asupra Corupției, 1 pagină, 2010,
https://www.transparency.org.ro/politici_si_studii/indici/bgc/2010/ComunicatBarometru.pdf , accesat în data de
18.06.2016 .

Ioana Muntean Capitolul 4. Studiu de caz

29
determinat o propulsare a luptei împotriva corupției pe agenda guvernelor și a partidelor politice,
percepute a fi cele mai corupte instituții românești.
Începând cu 1 ianuarie 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, a fost
instituit Mecanismul de Cooperare și Verificare „pentru a îmbunătăți funcționarea sistemului
legislativ, administrativ și judiciar și pentru a remedia deficiențele grave în lupta împotriva
corupției,”31 trasând o serie de obiectiv e specifice pe care România trebuia și încă trebuie să le
îndeplinească și care vizează reforma sistemului judiciar și lupta împotriva corupției (la nivel
înalt, dar și local), fiind, de asemenea, evaluate eforturile întreprinse de guvern și de autoritățil e
române în acest scop. Astfel, în continuarea vom corela MCV -urile cu programele de guvernare
pentru a observa locul pe care agenda anticorupție l -a ocupat și dacă această problemă a fost
prioritizată (după cum ar fi fost firesc) sau nu. De asemenea, vom avea în vedere, și declarațiile
unor personalități politice aflate în p oziții cheie începând cu 2007.
4.3. Dimensiunea partid -guvern
În cadrul acestui subcapitol vom avea în vedere două perioade de timp în care Partidul
Social Democrat s -a aflat la guvern are: 2008 -2009 (când PD -L și alianța PSD – PC ajung la un
acord de guvernare) și 2012 -2015 (când PSD guvernează împreună cu PNL și PC, formând
Uniunea Social Liberală, urmând ca în 2014 PNL să părăsească alianța). În aceste intervale de
timp, PSD, prin mem bri aleși în fruntea ministerelor și, ulterior, prin liderul de partid care a
coincis cu șeful executivului, a fost direct responsabil de agenda anticorupție și de evoluțiile din
acest domeniu. După cum am precizat anterior, programele de guvernare din ace astă perioadă
vor fi corelate de rapoartele anuale ale Comisiei Europene. Vom analiza modul în care partidul s –
a raportat la obiectivele trasate de către Uniunea Europeană, la Mecanismul de Cooperare și
Verificare, la problema corupției, dar, în același ti mp nu vom omite modelul „push -pull” invocat
de Ladrech, pentru a putea răspunde la întrebarea de cercetare conturată în capitolul anterior și
pentru a testa ipoteza referitoare la dimensiunea partid -guvern.

31 Comisia Europeană, Raport al Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind evo luția măsurilor de
acompaniere în România după aderare , 27 iunie 2007, 24 pagini,
http://eur -lex.europa.eu/legal -content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52007DC0378&from=E N, accesat în data de
18.06.2016, p. 2 .

Ioana Muntean Capitolul 4. Studiu de caz

30
4.3.1 Perioada 2008 -2009
După cum reiese din graficul cu Indicele de Percepție a Corupției, în perioada 2008 -2009
(și inclusiv 2007) problema corupției nu a fost ameliorată, evoluțiile au stagnat, iar scorul de 3,8
indică faptul că România se confrunta cu grave probleme la acest capitol. Guvernul de atunci, era
condus, începând din decembrie 2008, de către premierul Emil Boc și în componența sa se afla și
PSD (deținând portofoliile Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltarii Rurale, Sănătății, Afacerilor
Externe, Muncii, Familiei și Protecției Sociale, Med iului, Ad ministrației și Internelor , Educației,
Cercetării și Inovării, ministere cheie și, totodată, domenii considerate a fi cele mai mari
consumatoare de mită din partea populației).
Rapoartele Comisiei din 2008 reflectă faptul că „în domenii cheie cum ar fi lupta
împotriva corupției la nivel înalt, nu s -a făcut încă dovada unor rezultate convingătoare”,32 iar
rezultatele sunt fragile. Este evidențiată atât lipsa unui „consens politic larg privind reformele,
cât și hotărârea neechivocă a tuturor partidel or politice în ceea ce privește eradicarea corupției la
nivel înalt.”33 Cadrul juridic și instituțional era caracterizat de fragilitate, stabilizarea și
consolidarea acestuia fiind considerate un imperativ. Se impunea un angajament ferm din partea
Parlament ului, recomandare ce avea să se mențină și în 2009 (având în vedere că acesta a blocat
în anumite cazuri de corupție urmărirea penală, ceea ce a contribuit la subminarea încrederii
opiniei publice în eficiența sistemului judiciar). Acestora li se adaugă po litizarea excesivă a
cazurile, deciziilor, combaterii corupției, în general.
Legat de raportul din 2008, Emil Boc, pe atunci doar președinte al PD -L, declara că
acesta „semnala lipsa voinței politice în lupta împotriva corupției, că este unul obiectiv ca re
reflecta exact realitatea și că majoritatea PNL -PSD (același PSD cu care va forma guvernul și va

32 Comisia Europeană, Raportul intermediar al Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind progresele
realizate în România în cadrul Mecanismului de cooperare și verificare , 4 februarie 2008, 13 pagini, http://eur –
lex.europa.eu/legal -content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52008DC0062&from=EN , accesat în data de 18.06.2016,
p. 8.
33 Comisia Europeană, Raport al Comisiei către Parlamentul European și C onsiliu p rivind progresele realizate de
România în cadrul M ecanismului de cooperare și verificare , 23 iulie 2008, 8 pagini, http:/ /eur-lex.europa.eu/legal –
content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52008DC0494&from=EN , accesat în data de 18.06.2016, p. 2.

Ioana Muntean Capitolul 4. Studiu de caz

31
elabora un program de guvernare), împreună cu sateliții lor PC și PRM, blochează anchetele
judiciare împotriva marilor demnitari, sfidând întreaga țară"34.
Nu pot fi omise nici reacțiile premierului Călin Popescu -Tăriceanu la MCV -ul publicat în
iulie 2008, care percepea raportul Comisiei ca un mecanism util și constructiv în vederea
soluționării deficiențelor care persistau. De asemenea, premierul reafirma an gajamentul
României în continuarea reformelor și a luptei împotriva corupției și cerea partidelor politice să
se dovedească solidare: „Suntem hotărâți să continuăm politica de toleranță zero față de cei care
își folosesc funcția publică pentru a se îmbogăț i. De aceea, am acționat pentru ca Agenția
Națională de Integritate să își înceapă activitatea.(…) De aceea, am acționat pentru a elimina
corupția la nivel local, pentru a crește transparența instituțiilor publice (…) Cel mai mare adversar
al Justiției este politicianul care adoptă un discurs electoral și conflictual. Îi invit pe
reprezentanții tuturor forțelor politice la un dialog constructiv și echilibrat, pentru a putea
continua progresele din Justiție”35.
Nici declarațiile lui Mircea Geoană, lideru l PSD, nu au întârziat să apară. După
publicarea raportului Comisiei, Geoană susținea că „ Raportul Comisiei Europene confirmă clar
și indubitabil eșecul luptei împo triva corupției înregistrat de regimul Băsescu -Tăriceanu , luptă
excesiv politizată, care con duce la blocaj și la eșec, precum și faptul că România continuă să fie
un stat de rangul doi în Europa, iar monitorizarea din partea Comisiei este un eșec clar și un
lucru jignitor și nedemn pentru statutul României de țară europeană”36. Aceeași viziune o
regăsim la Geoană și în 2016, când vo rbește retrospectiv despre MCV: „Eu am negociat și
semnat încheierea acordului de aderare la UE în 2004. Și atunci când am vorbit despre MCV și
am acceptat să avem MCV, a fost extrem de clar că el este temporar. Nu am ne voie să vină
cineva de la Bruxelles să -mi spună că am o justiție independentă sau să lupt împotriva corupției.
Cred că este un lucru atât de evident, că trebuie să o facem în continuare. Pentru mine, ca strateg,
ideea că România este pe ultimul cerc de inf luență la nivel de UE, nu suntem nici în Schengen,

34 ***, Emil Boc: Raportul CE semnaleză lipsa voinț ei politice în lupta î mpotriva corupți ei, 2008,
http://www.hotnews.ro/stiri -esential -3678557 -emil-boc-raportul -semnaleza -lipsa -vointei -politice -lupta -impotriva –
coruptiei.htm , accesat în data de 20.06.2016.
35 ***, Tăriceanu: Formulările critice din raportul CE ajută autoritățile române, 2008,
http://www.mediafax.ro/politic/tariceanu -form ularile -critice -din-raportul -ce-ajuta -autoritatile -romane -2806250 ,
accesat în data de 20.06.2016.
36 ***, Geoană: Raportul CE confirmă indubitabil eșecul luptei anticorupție în regimul Băsescu -Tăriceanu, 2008,
https://www.monitorulsv.ro/Ultima -ora/2008 -07-23/Geoana -Raportul -CE-confirma -indubitabil -esecul -luptei –
anticoruptie -in-regimul -Basescu -Taricean u-, accesat în data de 20.06.2016.

Ioana Muntean Capitolul 4. Studiu de caz

32
avem MCV noi și cu bulgarii, singurii, nu suntem nici în zona euro, nu suntem nici la masa
decidenților, deci atunci, dincolo de subiectul justiție, mie mi se pare că România trebuie să
evadeze de la perif erie.”37
Raportul din februarie 2009 a stârnit semne de îngrijorare, deficiențele constatate în 2008
au continuat să persiste, iar ritmul progreselor nu a fost menținut. Deși au fost întreprinse măsuri
cu caracter practic și legislativ și s -a dat un nou imp uls continuării procesului de reformă,
schimbările efectuate nu au condus la obținerea de rezultate practice. Acest lucru era considerat a
fi rezultatul unui proces politizat și al absenței consensului politic la scară largă, a
angajamentului neechivoc al partidelor politice sau al Parlamentului. În iulie 2009 , în raport se
stipula că „rezultatele pozitive ale eforturilor concrete de realizare a reformei la nivel tehnic
rămân fragmentate, reformele nu sunt încă bine înrădăcinate și continuă să existe defici ențe”.38
În acest context, premierul Emil Boc a cerut la momentul respectiv tuturor partidelor politice să
se ajungă la un consens pentru ca reforma și lupta anticorupție să poată fi continuate, declarând:
„avem nevoie în continuare de dovezi foarte ferme ș i clare din partea factorului politic că în
această țară nimeni nu este mai presus de lege. Iar, din acest punct de vedere, Guvernul va
susține și va pregăti actele normative pentru ca un asemenea demers să fie susținut, așteptându –
ne ca și ceilalți actori politici, partide și Parlament, să pună ca prioritate în activitatea lor
respectarea acestui principiu, potrivit căruia nimeni nu este mai presus de lege”39.
Tot în același an, percepând un real risc de tăiere a fondurilor europene pentru România
din cauza lipsei de reformă din domeniul justiției, Geoană declara PSD solidar în încercarea de a
găsi răspunsuri pentru un raport pozitiv al CE, că din „punctul de vedere al partidului,
Parlamentul s -a achitat de sarcina care îi revenea în ceea ce privește obligaț iile din MCV și că
întreaga responsabilitate pentru evitarea riscului (de a pierde fondurile europene) aparține în
principal președintelui, pentru că el este cel care a instalat -o la Ministerul Justiției pe Monica

37 Marius Gîrlașiu , Mircea Geoană: „Dragnea e ceaușist. Ponta este cu trei clase peste el!”, 2016,
http://jurnalul.ro/special -jurnalul/interviuri/mircea -geoana -dragnea -e-ceausist -ponta -este-cu-trei-clase -peste -el-
708166.html , accesat în data de 20.06.2016.
38 Comisia Europeană, Raport al Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind progresele realizate de
România în cadrul Mecanismului de cooperare și verificare , 22 iulie 2009, 10 pagini, http://eur -lex.europa.eu/legal –
content/RO/TX T/PDF/?uri=CELEX:52008DC0494&from=EN , accesat în data de 18.06.2016, p. 8.
39 ***, Primul -ministru Emil Boc a făcut un apel către toate partidele din România pentru a găsi consensul politic
necesar continuării reformelor și a luptei împotriva corupției , 2009, http://arhiva.gov.ro/primul -ministru -emil-boc-
a-facut-un-apel-catre -toate -partidele -din-romania -pentru -a-gasi-consensul -politic -necesar -continuarii -reformelor -si-
a-luptei__l1a106079.html , accesat în data de 20.06.2016.

Ioana Muntean Capitolul 4. Studiu de caz

33
Macovei, el este cel care l -a avut la Mini sterul Justiției, și înainte și după 2008, pe Cătălin
Predoiu”40. În luna iulie a aceluiași an, Geoană și -a păstrat acuzele la adresa președintelui Traian
Băsescu, căruia îi atribuia principala vină pentru ineficiența justiției – „Bila neagră din raport i s e
datorează președintelui Traian Băsescu. Acest raport reprezintă un eșec. Ceea ce nu surprinde
raportul este starea de fapt a justiției din România care este îngrijorătoare. Continuarea
monitorizării pe justiție reprezintă o bilă neagră pentru România. (. ..) În zona justiției domnul
Morar, domnul Predoiu, domnul Tulus, doamna Kovesi, toți aceștia reprezintă alegeri și
nominalzări ale domnului Băsescu”41.
Trebuie precizat că anul 2009 a fost dominat de o luptă în interiorul coaliției PDL -PSD,
izvorâtă și din chestiunea fondurilor europene, iar replicile dure ale lui Mircea Geoană sunt
rezultatul acesteia, mai ales după ce Monica Macovei, vicepreședinta PD -L a declarat că
fondurile europene ar trebui condiționate de garanția utilizării lor eficiente, cuvinte c e pot fi
interpretate drept acuzații subtile la adresa PSD și la care Geoană a reacționat virulent,
considerând „inacceptabil faptul că România nu merită să primească bani pentru că acești ani nu
pot fi cheltuiți transparent și corect”42.
Mircea Geoană s -a dovedit un aprig „apărător” al Parlamentului României (în cadrul
căruia PSD deținea cel mai mare număr de deputați și senatori după PD -L), blamat aproape
întotdeauna în rapoartele Comisiei, în toată această perioadă, iar acest aspect este evidențiat cel
mai clar într -o declarația făcută în 2011, când încă mai făcea parte din partid: „ (raportul MCV
din februarie 2011) arată odată pentru totdeauna că nu Parlamentul este cel care face zid în jurul
marilor corupți și care se opune înfăptuirii justiției, ci fac e trimitere directă la reprezentanții
PDL(…)”43

40 ***, Geoană: Există riscul tăierii fondurilor europene după raportul CE din vară, 2009 ,
http://www.mediafax.ro/politic/geoana -exista -riscul -taierii -fondurilor -europene -dupa -raportul -ce-din-vara-4339530 ,
accesat în data de 20.06.2016.
41 ***, Geoană : Raportul este un eșec, iar vinovatul este Băsescu , 2009, http://www.ziare.com/politica/stiri –
politi ce/geoana -raportul -este-un-esec-iar-vinovatul -este-basescu -827991 , accesat în data de 20.06.2016.
42 Alexandra Grindean, Războiul Geoană -Macovei -Băsescu și frisoanele electorale, 2009,
http://www.9am.ro/stiri -revista -presei/Politica/130282/Razboiul -Geoana -Macovei -Basescu -si-frisoanele –
electorale.html , accesat î n data de 20.06.2016.
43 ***, Mircea Geoană: Raportul CE dovedește că PDL si coaliția de guvernămâ nt trag în jos Româ nia, 2011,
http://www.hotnews.ro/stiri -politic -8314970 -mircea -geoana -raportul -dovedeste -pdl-coalitia -guvernamant -trag-jos-
romania.htm , accesat în data de 20.06.2016.

Ioana Muntean Capitolul 4. Studiu de caz

34
Nu e greu de concluzionat că România la doi ani de la aderare era departe de a câștiga
lupta împotriva corupției. Partidele politice și Parlamentul (care în 2008 era alcătuit din 40 de
senatori și 89 de depu tați PSD) păreau a fi principalii „inamici” ai reformelor. În acest context, în
decembrie 2008, coaliția de guvernare PD-L-PSD elaborează programul de guvernare 2009 –
2012, despre care vom discuta în rândurile următoare.
Având în vedere pregnanța chestiunii corupției, obiectivele identificate în rapoartele
Comisiei și recomandările acesteia, înclinăm să credem că în programul de guvernare, problemei
corupției i s -a acordat un loc central. Realitatea, însă, a fost cu totul alta. Pe fondul crizei
economice ce a lovit puternic România și a avut un impact profund asupra cetățenilor săi,
guvernanții au decis, ca în programul de guvernare 2009 -2012, aspectele economice să ocupe un
loc prioritar. Astfel, problema corupției nu a ocupat nici măcar un loc secundar – din 97 de
pagini, corupției i -au fost acordate câteva rânduri în Capitolul 4 intitulat „Justiție și politici
anticorupție”. Astfel, în capitolul menționat, unul dintre obiectivele de guvernare îl reprezintă
Combaterea corupției și a criminalității organizate . Putem observa ca această temă nici măcar
nu a fost tratată separat, iar despre corupția politică, de exemplu, nu există nicio referire. Nici
despre partidele politice sau Parlament, care erau, totuși, considerate cele mai corupte instituții
românești. Di recțiile de acțiune propuse vizează mai degrabă combaterea criminalității
transfrontaliere și nu a corupției și se află în strânsă legătură cu sistemul judiciar, și nu politic. În
capitolul 2 – „Angajamentul pentru buna guvernare a României. Principiile de guvernare. Măsuri
pentru reluarea creșterii economice” – ne-am fi așteptat ca printre obiectivele fundamentale pe
care și le asumă și promovează Guvernul, să regăsim și lupta împotriva corupției, având în
vedere faptul că problema corupției are efecte prof und negative asupra calității politicii,
politicilor, actului guvernării și, implicit, asupra bunei guvernări. În schimb, primează referirile
legate de economie și, într -adevăr, este vizat și domeniul justiției: „Continuarea procesului de
reformă în domeni ul justiției în vederea garantării independenței acesteia, neimplicării politicului
în actul de justiție și asigurării accesului egal al tuturor cetățenilor la justiție”.44 În ceea ce
privește Mecanismul de Cooperare și Verificare, referirile la acesta sunt prea puține pentru a
reflecta cu adevărat angajamentul Guvernului în atingerea obiectivelor trasate de Comisie – se

44 Guvernul României, Program de guvernare 2009 -2012 , 97 pagini,
http://www.cdep.ro/pdfs/guv200912/ProgramGuvernare.pdf , accesat în data de 18.06.2016. p. 10.

Ioana Muntean Capitolul 4. Studiu de caz

35
vorbește despre „completarea eforturilor întreprinse de instituțiile românești competente pentru
ridicarea Mecanismului de Cooperare și Ver ificare”45, despre o legătură mai strânsă cu
Comisarul european de resort și cu ministerele de resort din Statele Membre ale UE.
4.3.2. Interpretarea rezultatelor
În contextul guvernării din 2008 -2009, dovezile europenizării PSD prin prisma relației
partid -guvern sunt greu de identificat, ceea ce confirmă ipoteza lansată: cu cât viziunile,
perspectivele partidului și ale guvernului sunt mai divergente, cu atât este mai dificil să se
evalueze gradul de europenizare al partidului din perspectiva agendei anticorupție. După cum am
subliniat, problema corupției nu a fost ameliorată și nici nu a fost transformată într -o prioritate.
Într-adevăr, Ministerul Justiției, direct vizat de rapoartele CE, nu era condus de un reprezentat
PSD, ceea ce l -a făcut vulnerabil pe ministrul Justiției în fața criticilor PSD, nu putem omite nici
faptul că PSD s -a aflat doar un an la guvernare sau că declarațiile lui Geoană din 2009, în care
șeful statului era blamat pentru lipsa de evoluții pozitive din cadrul MCV, au fost lansat în scop
electoral, având în vedere că urmau alegerile prezidențiale, în cadrul cărora Geoană a candidat
tocmai împotriva aceluiași personaj. Declarațiile acestuia sun t, în fond, critici personale și nu
reflectă angajamentul sincer al partidului în sprijinirea luptei împotriva corupției, raportările la
MCV echivalează cu un dezacord în privința monitorizării României și nu cu o perspectivă
pozitivă din partea liderului PSD. Lipsa prioritizării agendei anticorupție din programul de
guvernare poate fi justificată de contextul economic dificil din perioada anilor 2008 -2009, dar nu
justifică lipsa de acțiune din partea ministerelor deținute de către PSD în formarea unui fron t
comun împotriva politizării excesive invocate de Geoană sau a luptei împotriva corupției, în
urma apelului lansat de Boc. Europenizarea PSD prin prisma acestei dimensiuni, în perioada
2008 -2009 se datorează și lipsei unui consens politic, diferența de ra portare la chestiunile avute
în vedere dintre guvern și partid din această perioadă fiind imensă, cel din urmă exploatând
constant aspectele ce ar fi putut aduce beneficii în viitoarea luptă politică și minimalizând
intruziunea dimensiunii europene. Pentru Mircea Geoană totul a gravitat în jurul luptei politice.

45 Ibidem, p. 93.

Ioana Muntean Capitolul 4. Studiu de caz

36
4.3.3 Perioada 2012 -2015
Începând cu mai 2012, Victor Ponta, liderul PSD, a primit votul de încredere al
Parlamentului devenind șeful executivului, iar Partidul Social Democrat, Partidul Național
Liberal și Partidul Conservator au pus bazele coaliției de guvernare, formând Uniunea Social
Liberală. Ministere cheie au continuat să fie deținute de către PSD. În același an, este elaborat un
nou program de guvernare, care spre deosebire de cel anterior , furnizează date mult mai
concludente și mai relevante pentru analiza avută în vedere. Trebuie precizat că în acest an,
Indicele de Percepție a Corupției a înregistrat un scor mult mai mare față de anii anteriori (4.4).
Astfel, programul de guvernare din 2012 debutează cu angajamentul unei guvernări
„pentru oameni, în niciun caz pentru clientela politică”.46 Printre prioritățile esențiale ale noului
guvern două au atras atenția: „Depolitizarea administrației publice. Doar miniștrii și secretarii de
stat vor fi numiți și sprijiniți politic; și Toleranță zero față de corupție și clientelism. Continuarea
eforturilor pentru atingerea obiectivelor din Mecanismul de Cooperare și Verificare”.47
Deși cu un început promițător, programul de guvernare al PSD din 2012 nu e mult diferit
față de cel anterior – tema corupției este tratată alături de criminalitatea organizată și formele
grave ale criminalității economice și financiare. Nu este un subiect tratat separat, iar referirile la
corupția politică sunt inexistente. Se vorbește totuși despre prevenirea și combaterea actelor de
corupție din structurile administrației publice centrale și locale și aici se propune ca direcție de
acțiune (printre altele ) promovarea Strategiei Naționale Anticorupție în vederea acceptării de
către Parlamentul României (nu am putea preciza cu exactitate în ce măsură această strategie a
fost promovată de către Guvernul Ponta I). Putem aprecia că direcțiile de acțiune propuse de noul
guvern au fost insuficiente și deloc menite să conducă spre rezultate concrete, palpabile. În ceea
ce privește Mecanismul de Cooperare și Verificare, referiri legate de acesta apar în Capitolul 8.
Justiție, care stipulează că „progresele în cadrul MCV sunt considerate prioritate esențială pentru
parcursul european al justiției române și se vor urmări realizarea cu prioritate a obiectivelor
asumate în cadrul MCV (…), inițierea unui dialog de substanță cu oficialii europeni pentru o
concretizare ma i bună a modului în care sistemul judiciar român trebuie să își îndeplinească

46 Guvernul României , Program guvernare 2012 , 192 pagini, http://gov.ro/fisiere/pagini_fisiere/13 -08-02-10-48-
52program -de-guvernare -2013 -20161.pdf , accesat în data de 18.06.2016, p . 2.
47 Ibidem , p. 3.

Ioana Muntean Capitolul 4. Studiu de caz

37
obiectivele (…), urmărirea aplicării obiectivelor și principiilor fundamentale ale Strategiei
Naționale Anticorupție – componentă a politicilor publice privind integritatea și combaterea
corupției, întemeiate pe cele mai bune practici europene și internaționale”.48 Este de apreciat
faptul că referirile legate de sistemul judiciar sunt raportate la MCV, însă acest lucru nu este
suficient, întrucât, nu există mențiuni referitoare l a combaterea corupției la nivel înalt și local sau
la instituțiile cu atribuții în acest domeniu (Direcția Națională Anticorupție, Agenția Națională de
Integritate).
Întrucât MCV -ul din 2012 nu a fost emis în timpul guvernării Ponta, fiind astfel exclus
din analiză, în rândurile următoare vom ilustra principalele prevederi ale MCV -urilor din
perioada 2013 -2015. Trebuie să precizăm că alegerile parlamentare din decembrie 2012 au fost
câstigate de alianța USL, astfel că Traian Băsescu, președintele României d in acea vreme l -a
însărcinat tot pe Victor Ponta, care a continuat să fie liderul PSD, cu formarea noului guvern.
Raportul Comisiei Europene din ianuarie 2013 reliefează continuarea existenței unor
deficiențe serioase în privința atingerii obiectivelor pro puse. Existau numeroase atacuri, critici și
subminări ale credibilității din partea clasei politice la adresa sistemului judiciar, de cele mai
multe ori prin recursul la mass -media ca instrument aflat la dispoziția politicienilor. Acest fapt
periclita inde pendența sistemului judiciar și implicit încrederea cetățenilor în eficiența justiției.
Trebuie precizat că din iulie 2012, acestea au scăzut în număr și forță. MCV -ul din 2013
recomanda întreprinderea unor eforturi suplimentare în scopul eliminării corupț iei la toate
nivelurile societății, incluzând și demiterea miniștrilor sau parlamentarilor cu probleme în
chestiuni de integritate, incompatibilitate sau conflicte de interese și care au fost condamnați
pentru fapte de corupție la nivel înalt49. Același rap ort reflectă un anume optimism legat de noul
Guvern și Parlament și încurajează accelerarea progreselor în lupta împotriva corupției.
Referitor la Raportul din 2013, Victor Ponta a admis existența unor presiuni extraordinare
făcute asupra judecătorilor rom âni, declarând „că este de acord în mod special cu un lucru notat
de Comisia Europeană, și anume fenomenul hărțuirii unor judecători și oficiali -cheie de către

48 Ibidem , p.30.
49 Comisia Europeană, Raport al Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind progresele înregistrate
de România în cadrul Mecanismului de cooperare și de verificare , 30 ianuarie 2013, 14 pagini,
http://ec.europa.eu/ cvm/docs/com_2013_47_ro.pdf , accesat în data de 18.06.2016.

Ioana Muntean Capitolul 4. Studiu de caz

38
mass -media, adăugând că dumnealui se va delimita de toate presiunile.”50 De asemenea,
premierul a acuzat prezența unor erori materiale din raport: „sunt câteva erori, acolo, materiale.
În primul rând, înțeleg că nu s -a întâmplat nimic cu cei patru miniștri (din propriul guvern) care
aveau sesizare de la ANI. S -a întâmplat, nu m ai sunt în Guvern și îmi pare rău că nu mai sunt .
Tocmai că i -am sacrificat pentr u că aveau o sesizare de la ANI (…) . A fost un semnal politic pe
care am vrut să -l dau. Am mai citit că sunt trei mini ștri cercetați pentru corupție (unul dintre ei
este pro babil să fi fost Liviu Dragnea, împotriva căruia în octombrie 2012 DNA începuse
urmărirea penală în dosarul Referendumului ). Nu am reușit să-i identific . Probabil că e o eroare
și lucrurile astea se puteau îndrepta dacă Mecanismul era și de Coo perare, nu doar de
Verificare"51. Referitor la „delimitarea” sa de presiuni, un an mai târziu, în 2014, Mircea Geoană,
exclus din PSD încă din 2011, l -a acuzat pe Victor Ponta „că a făcut constant o presiune pentru a
amâna ridicarea imunității unor parlamentari ”52.
În Raportul din 2014, se preciza că „actele de corupție nu sunt întotdeauna tratate ca
infracțiuni grave. În cadrul sistemului judiciar, procentul ridicat de pedepse cu suspendare pare
să indice o anumită reticiență a judecătorilor de a -și asuma consecințe le unei constatări a
vinovăției (…), reticiență subliniată de declarațiile unor politicieni români care își exprimă
simpatia față de persoanele condamnate pentru acte de corupție.”53 Un bun exemplu (dar nu și
singurul) în acest sens este dat chiar de prem ierul Victor Ponta care, în 2014, a continuat să -i
susțină pe președintele Consiliului Județean Mehedinți și de alți șefi de consilii județene, aflați în
atenția DNA, în dosare privind fapte de corupție și pe care Ponta îi considera „ victime

50 Corina Ionel, Ponta, reacție la raportul MCV: Am văzut presiuni extraordinare împotriva judecătorilor care nu
au vrut să voteze la CSM cu Oana Schmidt Haineala , 2013, http://www.hotnews.ro/stiri -politic -14115827 -ponta –
reactie -raportul -mcv-vazut -presiuni -extraor dinare -impotriva -judecatorilor -care-nu-vrut-voteze -csm-oana -schmidt –
haineala.htm , accesat în data de 19.06.2016.
51 ***, Ponta despre MCV: Nu am reușit să -i găsesc pe cei trei miniștri cercetați de justiție.Am văzut presiuni
extraordinare împotriva judecăto rilor care nu au vrut să voteze la CSM cu Oana Schmidt Haineala , 2013,
http://revista22.ro/22145/ponta -despre -mcv–nu-am-reusit -sa–i-gasesc -pe-cei-trei-ministri -cercetati -de-justitie -am-
vazut -presiuni -extraordinare -impotriva -judecatorilor -care-nu-au-vrut-sa-voteze -la-csm-cu-oana -schmidt –
haineala.html , accesat în data de 19.06.2016.
52 Mircea Marian, Geoană, nou atac dur la Ponta: „A confirmat o percepție mai veche despre PSD, ca partid care
protejează politicienii corupți”, 2014, http://www.evz.ro/mircea -geoana -nou-atac-dur-la-ponta -a-confirmat -o-
perceptie -mai-veche -despre -psd-ca-partid -care-protejeaza -politicienii -corupti.html , accesat în data de 19.06.2016.
53 Comisia Europeană, Raport al Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind progresele înregistrate
de România în cadrul mecanismului de cooperare și de verificare , 22 ianuarie 2014, 15 pag ini,
http://ec.europa.eu/cvm/docs/com_2014_37_ro.pdf , accesat în data de 18.06.2016, p. 10.

Ioana Muntean Capitolul 4. Studiu de caz

39
politice ”54. De asemenea, tot în 2014, Adrian Năstase a fost condamnat definitiv la patru ani de
închisoare cu executare pentru șantaj și luare de mită, decizie despre care același Victor Ponta
declara că reprezintă o „mare nedreptate, că s entința în cazul său este injus tă și că Adrian
Năstase este un condamnat politic, o victimă a regimului Traian Băsescu”55.
Declarațiile premierului referitoare la arestarea lui Adrian Năstas au atras o serie de
critici la adresa acestuia din partea Liviei Stanciu, președinta Înaltei Cur ți de Casație și Justiție
care i -a reproșat acestuia că „nu -i este permis premierului României să facă aprecieri privind
actul de justiție”, considerând că „declarațiile sale decredibilizează și afectează independența
justiției, inducând în rândul populați ei un sentiment de neî ncredere"56
Referitor la corupția la toate nivelurile, în Raportul din 2015 se precizează că „a fost
dificil să se identifice în rapoartele MCV rezultate în ceea ce privește combaterea cazurilor de
corupție la nivelul societății în gen eral, cu toate că în 2014 au existat unele semne de evoluție în
acest sens.”57 (Indicele de Percepție a Corupției a înregistrat în 2015 cea mai mare valoare din
perioada 2007 -2015: 4,6). Victor Ponta declara în luna aprilie a aceluiași an că „un mecanism
doar pentru România și Bulgaria e depășit de situația actuală, considerând că MCV a atins
obiective importante și că avem o justiție independentă”58, părerea sa fiind împărtășită și de
Robert Cazanciuc, ministrul său de Justiție, dar nu și de Laura Codruța Ko vesi, procurorul șef al
DNA, care continua să perceapă MCV drept un instrument util.
Tot în 2015, România se afla în atenția și critica presei internaționale, cu un premier în
funcție inculpat pentru acte de corupție și în favoarea căruia Parlamentul a blo cat urmărirea
penală de către DNA prin votul împotriva ridicării imunității acestuia. Însă Ponta nu a fost

54 ***, Victor Ponta nu se dezice de șefii de CJ ai PSD urmăriți penal pentru corupție. Reacția Opoziției , 2014,
http://stiri.tvr.ro/victor -ponta -nu-se-dezice -de-sefii-de-cj-ai-psd-urmariti -penal -pentru -corupt ie–reactia –
opozitiei_42825.html , accesat în data de 19.06.2016.
55 Sorin Breazu, Victor Ponta: ”Adrian Năstase este un condamnat politic. Este o vic timă a regimului Traian
Băsescu”, 2014, http://www.evz.ro/victor -ponta -cred-ca-e-o-nedreptate -facuta -in-cazul -lui-adrian -nastase -este-o-
victima -a-1075515.html , accesat în data de 19.06.2016.
56 ***, CSM. Inspecț ia Judi ciară: Declara țiile lui Ponta despre arestarea lui Nă stase afectează independența
justiției, 2014, http://revista 22.ro/36679/ -csm-inspectia -judiciara -declaratiile -lui-ponta -despre -arestarea -lui-nastase –
afecteaza -independenta –justitiei -.html , accesat în data de 20.06.2016.
57 Comisia Europeană, Raport al Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind progrese le înregistrate
de România în cadrul mecanismului de cooperare și de verificare , 28 ianuarie 2015 , 15 pagini,
http://ec.europa.eu/cvm/docs/com_2015_35_ro.pdf , , accesat în data de 18.06.2016, p . 12.
58 ***, Ponta: MCV o fi atins obiective importante, dar un mecanism doar pe România și Bulgaria este depășit,
2015, http://www.mediafax.ro/politic/ponta -mcv-o-fi-atins -obiective -importante -dar-un-mecanism -doar-pe-
romania -si-bulgaria -este-depasit -14127065 , accesat în data de 20.06.2016.

Ioana Muntean Capitolul 4. Studiu de caz

40
singurul aflat în vizorul DNA – încă din 2014 partidul era în pericol de a -și pierde crediblitatea
din cauza dosarelor deschise (inclusiv de către AN I), mai ales împotriva unor nume sonore din
partid, dintre care amintim: Liviu Dragnea, Marian Vanghelie, Dan Nica, Dan Șova, Robert
Negoiță, etc.59
După cum putem observa, problema corupției din această perioadă nu a cunoscut
progrese semnificative care să poată fi atribuite noului guvern. Parlamentul (alcătuit și în prezent
din 143 de deputați și 57 de senatori PSD) a acționat de multe ori în favoarea membrilor
anchetați (care nu de puține ori erau din PSD), ceea ce a încurcat mult anchetele penale în cazu ri
de corupție. Având în vedere informațiile furnizate de MCV, în continuare vom analiza
programul de guvernare din perioada 2013 -2016, pentru a observa ce loc a ocupat agenda
anticorupție. Dacă aceasta nu a constituit o prioritate a noului guvern, poate f i justificată absența
unor îmbunătățiri considerabile în chestiunea corupției, însă poate releva tocmai ceea ce ne
interesează în prezenta analiză: dacă Partidul Social Democrat, aflat la guvernare, cu un prim –
ministru ce ocupa concomitent și funcția de li der de partid și s -a aflat în contact direct cu
Uniunea Europeană, s -a europenizat.
Dacă în programul de guvernare din 2012 depolitizarea administrației publice și toleranță
zero față de corupție și clientelism constituiau priorități esențiale, în decembri e 2012, când a fost
elaborat noul program de guvernare acestora nu li se mai acordă o așa „poziție privilegiată”. În
capitolul „Realizările guvernării: mai -noiembrie 2012” este menționată reducerea evaziunii
fiscale, accentul fiind deplasat de la toleranță zero față de corupție , la toleranță zero față de
evaziunea fiscală, considerată a fi una din realizările guvernării. În acest capitol de realizări nu
există nicio precizare legată de corupție sau de obiectivele conturate prin Mecanismul de
Cooperare și Ve rificare, după cum ar fi fost de așteptat. De asemenea, în capitolul „Dezvoltare și
administrație” subiectul depolitizării administrației publice este prea puțin dezvoltat. Termenul
de „depolitizare” lipsește cu desăvârșire.
Pentru noul guvern, unul dintr e obiectivele guvernării este centrat asupra creșterii și
consolidării profilului și rolului României în cadrul UE, iar în acest sens, este precizat că se va

59 Detalii suplimentare pot fi găsite la următoarea adresă web: http://www.luju.ro/dezvaluiri/anchete/inventarul –
marilor -pesedisti -vanati -sub-regimul -basescu -un-document -intern -al-psd-releva -ca-49-de-nume -grele -au-dosare –
deschise -la-dna-si-alte-parchete -sunt-cercetati -de-ani-sau-au-fost-trimisi -in-judecata -credibilitatea -psd-poate -fi-
distrusa -pana -la-aleg, accesată în data de: 20.06.2016.

Ioana Muntean Capitolul 4. Studiu de caz

41
acționa prioritar (printre altele) asupra „susținerii diplomatice pentru obiectivul de finalizare a
Mecanismului de Cooperare și Verificare, pe baza progreselor reale și necesare, care să fie
evaluate corect și fără condiționalități politice de orice fel, în vederea eliminării acestei
vulnerabilități care afectează încă statutul de membru deplin al Ro mâniei în UE (…). Guvernul va
continua să promoveze activ în dialogul cu interlocutorii europeni progresele României (…)
circumscrise obiectivului de consolidare a unui sistem judiciar corect și eficient, orientat către
cetățean.”60 Observăm o conștient izare a Guvernului, cel puțin la nivel declarativ a deficiențelor
încă existente în atingerea obiectivelor trasate prin MCV, a amestecului politicului, însă
susținerea diplomatică pare insuficientă și ineficientă pentru a garanta reale progrese pe viitor,
progrese care, după cum am precizat în rândurile anterioare, au fost prea puțin sesizabile tocmai
din cauza intervenției clasei politice în chestiunile de justiție (dintre care au fost vocale în
criticarea justiției și anumite personalități din PSD, printr e care și Victor Ponta). Referiri legate
de combaterea corupției regăsim în capitolul destinat „Internelor”, în rândurile personalului
Ministerului Afacerilor Interne sau în cadrul politicilor publice și, nu în ultimul rând în capitolul
„Justiție”, unde ap ar mențiuni legate de implementarea strategiei naționale anticorupție și nu de
corupție ca fenomen de sine stătător. Sunt reluate precizările prezente în programul de guvernare
din 2012 referitoare la MCV corelat cu domeniul justiției. Nici în acest progra m de guvernare nu
este tratat subiectul corupției politice sau a combaterii corupției la nivel înalt și local. Putem
concluziona, că nici de această dată, guvernul PSD nu a acordat corupției un loc prioritar, deși
rapoartele Comisiei identificau clar absen ța unor progrese considerabile în acest domeniu.
4.3.4 Interpretarea rezultatelor
În cadrul acestei perioade de timp sesizăm o viziune comună a guvernului și a conducerii
partidului în ceea ce privește agenda anticorupție și importanța atingerii obiective lor din MCV:
aceste două chestiuni nu au reprezentat priorități nici pentru guvern și nici pentru partid. Și nu
aveau cum să fie având în vedere că numeroși membri ai PSD au făcut obiectul anchetelor DNA
și ANI în toată această perioadă.
Dacă în 2012, am fost înclinați să credem că dimensiunea europeană va începe să fie
încorporată în logica domestică, ne -am înșelat. Programul de guvernare al PSD din 2012 și

60 Guvernul României, Program de guvernare 2013 -2016 , 192 pagini, http://gov.ro/fisiere/pagini_fisiere/13 -08-02-
10-48-52program -de-guvernare -2013 -20161.pdf , p. 59.

Ioana Muntean Capitolul 4. Studiu de caz

42
declarațiile lui Victor Ponta avute în vedere relevă tocmai faptul că preluarea agendei
anticorupți e s-a realizat doar la nivel declarativ, singurele instituții cărora li s -a datorat
îmbunătățirea acestei probleme putând fi considerate DNA și ANI, nu partidele politice, în speță
PSD-ul și nici Guvernului sau Parlamentul, obiectul criticii constante a ra poartelor Comisiei.
Această preluare a retoricii europene din 2012 poate fi justificată prin simplul motiv că PSD avea
toate motivele să o facă, de dragul imaginii publice, pentru ca guvernarea asigurată de ei să
contrasteze cu eșecurile atât de blamate al e guvernării anterioare. Programul de guvernare
conține referiri succinte la problema corupției sau la MCV pentru că în acel moment votanții
puteau fi mobilizați doar prin expoatarea problematicilor domestice, care erau mult mai
pregnante decât chestiunea corupției la orice nivel sau decât faptul că MCV -urile pentru
România nu sunt tocmai pozitive.
În programul de guvernare 2013 -2016, referirile la Uniunea Europeană se mențin în
limitele bunului -simț, România fiind totuși un stat membru, iar agenda anticor upție cade într -un
con de umbră, deși, tot la nivel declarativ problemele erau profund conștientizate. Prin
declarațiile sale, Victor Ponta se dovedește lipsit de responsabilitate față de angajamentele și
reformele asumate, iar criticile la adresa fostului guvern sau amestecul politicului în probleme de
justiție, dovadă clară a nerespectării principiului separației puterilor în stat de către clasa politică
românească denotă lipsa unui acut consens politic, dar și o solidaritate exagerată îndreptată către
membri implicați în acte de corupție, ceea ce contribuie semnificativ la reducerea încrederii
cetățenilor în clasa politică de la putere și, implicit, la discreditarea României pe plan
internațional.
Pentru a contura un răspuns întrebării de cercetare afirmă m că, în contextul guvernării din
perioada 2012 -2015, urmele europenizării Partidului Social Democrat sunt greu de găsit.
Raportându -ne strict la programele de guvernare și declarațiile din această perioadă putem sesiza
anumite discrepanțe, însă concluzia e foarte clară: ipoteza formulată se dovedește valabilă și în
sens opus: cu cât viziunile partidului și ale guvernului sunt mai convergente, cu atât este mai
ușor să se evalueze gradul de europenizare al partidului din perspectiva agendei anticorupție,
care în cazul de față tinde să fie extrem de limitat, dacă nu chiar inexistent. Din această
perspectivă, putem afirma că PSD este partidul care a vrut și continuă să vrea păstrarea
controlului domestic asupra sferelor de politică de pot spori beneficiile dire cte pentru partid.

Ioana Muntean Capitolul 4. Studiu de caz

43

4.4. Schimbarea programatică
În cadrul acestui subcapitol s -a încercat, în primă instanță, investigarea unei schimbări
programatice în documentele oficiale ale partidului în perioada în care aceasta nu s -a aflat la
guvernare, tocmai pentru a putea fi observate clar diferențele de abordare ale problemei corupției
și raportarea la obiectivele din MCV, cu toate că evoluțiile din rapoartelor Comisiei nu se aflau
direct sub incidența PSD, dar problema corupției încă persista, iar ca un par tid cu aspirații la
guvernare, aceasta temă ar fi trebuit să fie nelipsită din retorica partidului.
Dificultățile întâmpinate în colectarea datelor din perioada 2007 -2012 au periclitat mult
calitatea cercetării, fiind necesară includerea analizei unor programe de partid, protocoale,
rapoarte, declarații oficiale, programe, care nu au fost elaborate neap ărat în perioada vizată, dar
care s -au dovedit utile în scopul creionării unui răspuns întrebării de cercetare ce vizează
europenizarea partidelor succesoare, în categoria cărora se regăsește și PSD.
Astfel, legate de MCV, Victor Ponta percepe Raportul Co misiei din 2011, ca fiind deloc
surprinzător, declarându -se solidar în furnizarea de spijin guvernului (de atunci) în scopul
materializării obiectivelor conturate de Comisie, în privința oricărei măsuri propuse de aceasta,
dorind totodată mai multă eficien ță în lupta anticorupție. De asemenea apreciază măsurile
întreprinse „deloc eficiente, rezultatele sublime, dar care lipsesc cu desăvârșire.(…) În mod sigur,
cei de la guvernare au toate instrumentele”61. În iulie 2012, Victor Ponta declara, referitor la
MCV -ul apărut în aceeași lună că „avem obligația să impleme ntăm tot ceea ce Comisia
Europeană a considerat nefuncțional și cred că trebuie să dăm răspunsuri dincolo de sistemul
anticorupție, ci la tot ce înse amnă Justiție. Ea trebuie să fie dură și eficien tă în tot cee a ce judecă,
în toate domeniile ”62. Putem observa o raportare clară în aceste declarații, în contrast cu cele din
perioada în care PSD era la guvernare. Desigur, acest aspect poate fi justificat.
În 15 octombrie 2010, PSD lansează programul „Ro mânia corectă – România socială –
100 de soluții de guvernare”, un program stufos, însumând 310 pagini și despre care Victor

61***, Victor Ponta (PSD), despre rapo rtul MCV: Rezultatele reformei în justiț ie, sublime, dar lipsesc cu
desăvârșire , 2011, http://www.hotnews.ro/stiri -politic -9482063 -victor -ponta -psd-despre -raportul -mcv-rezultatele –
reformei -justitie -sublime -dar-lipsesc -desavarsire.htm , accesat în data de 20.06.2016.
62 ***, Victor Ponta: Raportul MCV este unul echilibrat. România trebuie să continue lucrurile bune și să îndrepte
deficiențele , 2012, http://m.b1.ro/stiri/politica/victor -ponta -raportul -mcv-este-unul-echilibrat -romania -trebuie -sa-
continue -lucrurile -bune -i-sa-indrepte -deficien -ele-33370.html , accesat în data de 20.06.2016.

Ioana Muntean Capitolul 4. Studiu de caz

44
Ponta a declarat: "Sunt soluții care pot fi implementate și care nu doar scot România din criza
socială, economică și morală în car e se află în acest moment, dar oferă o perspectivă, 2012 –
2020, pentru un nou model de societate d e care România are mare nevoie"63. Încă de la începutul
programului, în secțiunea „Mesajul Președintelui PSD”, acesta se dezice de trecutul comunist, pe
care p artidul și -l asumă și ale căror greșeli dorește să le îndrepte64: „Sunt tânăr, fac parte dintr -o
generație care n -a avut nicio legătură cu perioada comunistă.”65 De asemenea, îmbrățișează
social -democrația, considerându -se un veritabil partid social -democrat , egal oricărui partid de
această orientare din Europa. Raportările la Uniune Europeană, la statutul de membru al
României, la social -democrații europeni sunt frecvente.
Legat de corupție, programul mai mult condamnă acțiunile guvernului PD -L, decât să
ofere soluții concrete prevenirii sau combaterii acestei probleme: „Actuala guvernare face din
combaterea corupției și criminalității organizate un domeniu exclusiv de propagandă.”66 În plus,
este invocat „clientelismul politic” (același clientelism de care e ra și este acuzat și PSD, inclusiv
în prezent), controlul obsesiv pentru obținerea puterii în scopul exploatării în propriul folos al
resurselor statului român, politizarea justiției, disprețul față de separația puterilor și față de statul
de drept, parado xal, având în vedere că politicienii din PSD erau cei mai aprigi critici ai
sistemului judiciar, aspect consemnat și în MCV -ul din 2013/2014, deși nu cu referiri specifice.
În cele patru obiective majore susținute de PSD și conturate în programul avut în v edere, statul
român e catalogat ca fiind corupt și se propune transformarea sa într -un adevărat stat social,
„pentru mai multă dreptate în societate”.67 La fel ca în programul de guvernare, tema corupției
este tratată împreună cu cea a criminalității organi zate sau în legătură cu succinte referiri legate
de achizițiile publice, evaziunea fiscală, administrația publică. Totuși, cele mai specifice referiri
la această temă le regăsim în următoarele sugestii, PSD considerând necesare: „reanalizarea
cadrului lega l (toate actele normative) referitoare la infracțiunile de corupție; pedepse, modalități

63 ***, Programul “România corectă, România socială, 10 0 de soluții de guvernare” a fost aprobat de Biroul
Permanent Național al PSD , http://www.machiavelli.ro/stiri.php?art=26461 , accesat în data de 19.06.2016.
64 Această poziție este declarată inclusiv pe site -ul oficial al partidului, mai multe detalii se găsesc la următoare
adresă web: http://www.psd.ro/viziune/psd -isi-asuma -trecutul , accesat în data de 20.06.2016.
65 Partidul Social Democrat, România corectă – România socială , 15 octombrie 2010, 310 pagini,
http://media.hotnews.ro/medi a_server1/document -2011 -05-31-8752077 -0-romania -corecta -romania -sociala.pdf ,
accesat în data de 18.06.2016, p. 11.
66 Ibidem , p. 29.
67 Ibidem , p. 48.

Ioana Muntean Capitolul 4. Studiu de caz

45
de executare; întărirea capacității instituționale și logistice a DNA și DIICOT”.68 În ceea ce
privește Mecanismul de Cooperare și Verificare, pe parcursul textului pro gramului există o
singură mențiune despre acesta, nefiind un subiect tratat individual sau un obiectiv al viitorului
program de guvernare, a cărui bază o constituie tocmai acest program.
În 2011, printr -un protocolul politic, încheiat între PSD, PNL și PC , s-au pus bazele
alianței Uniunea Social Liberală, document ce furnizează, de asemenea, o serie de informații
utile analizei. Trebuie precizat că acest protocol stă la baza programului de guvernare din 2012.
Prin intermediul acestuia, cele trei partide ș i-au făcut publică agenda politică. Fiind vorba de un
context electoral (în 2012 au avut loc alegerile parlamentare, când alianța a câștigat cele mai
multe locuri de deputați și senatori), atacurile la adresa opoziției, centrale și în acest document,
nu pu teau lipsi. Documentul tinde să reflecte o anumită retorică pro -europeană prezentă pe tot
parcursul acestuia, dar care, un an mai târziu își va pierde din intensitate în programul de
guvernare. În acest protocol, sunt trasate o serie de priorități ale agen dei politice ale alianței. Deși
în declarațiile sale, avute în vedere în rândurile anterioare, Victor Ponta se declară favorabil
recomandărilor Comisiei, care considera corupția încă o problemă spionoasă pentru România, în
Protocol, acest subiect nu se reg ăsește printre priorități, la fel nici Mecanismul de Cooperare și
Verificare, instrument de primă mână în soluționarea acestei chestiuni. În schimb, referirile la
Uniunea Europeană sau la aspecte europene sunt utilizate frecvent (tendință omniprezentă în
documentele oficiale ale PSD) . De asemenea, se resimte predominanța laturii social -democrate.
Astfel, erau considerate priorități: „revenirea României pe un drum politic, econom ic și social
european, care să -și îndeplinească standardele asumate la nivel eur opean; reconstrucția țării,
aflată în slujba cetățeanului; construirea unui autentic stat de drept și a unor mecanisme
democratice autentice , o economie performantă și o justiți e sociale reală, care să sprijine buna
guvernare; modernizarea administrației c entrale și locale și reformarea marilor sisteme
publice”.69 A fost invocată și ”depolitizarea și eliminarea clientelei politice, întărirea (rolului)
Parlamentului, realizarea unui sistem transparent, eficient și responsabil de colectare și utilizare a
tuturor fondurilor publice, de acțiune eficientă anticorupție și antievaziune, un sistem electoral

68 Ibidem , p. 307.
69 Uniunea Social Liberală, Protocol politic , 18 pagini, http://www.psdcluj.ro/wp -content/uploads/2011/01/Uniunea –
Social -Liberala.pdf , accesta în data de 19.06.2016, p. 2.

Ioana Muntean Capitolul 4. Studiu de caz

46
just, democratic și transparent, care să asigure reprezentativitatea și să înlăture orice posibilitate
de fraudă electorală.”70
Trei ani mai târziu, în 2014, 18 deputați PSD au furnizat dovada palpabilă a unei viziuni
favorabile europenizării partidului. Prin manifestul „Apel pentru un guvern format din oameni
tineri, integri și profesion iști” aceștia cereau „un nou guvern, mai competent, mai onest și mai
transparent, un guvern cu oameni asupra cărora să nu planeze niciun fel de suspiciuni de
corupție , oameni care să nu fi avut nicio legătură cu regimul comunist; o reformă profundă în
interiorul partidului; un partid alcătuit din tineri, profesori, intelectuali, oameni atașați valorilor
democratice și principiilor de dreptate socială, care să revitalizeze partidul și vor contribui la
recâștigarea credibilității opiniei publice în PSD. Crede m că trebuie să înlăturăm odată pentru
totdeauna etichetele de „corupți”. Să devenim forța politică de Stânga cu adevărat europeană.”71
Acest manifest a fost practic ignorat de către conducerea partidului, deși fusese adresat direct lui
Victor Ponta, lideru l partidului. Astfel, tocmai lipsa unei reacții oficiale din partea acestuia poate
fi considerată o dovadă a reticienței față de reforme sau a lipsei de angajament în scopul
modernizării partidului, care să conducă spre o reală europenizare a PSD și transf ormarea
acestuia într -o forță europeană, după cum preciza manifestul.
Un document ce nu putea fi omis din prezenta analiză îl constituie „Codul de etică și
conduită al membrilor Partidului Social Democrat”, publicat în 2015 – „un set de reguli de
comporam ent pentru membrii partidului, referitoare la participarea lor la viața politică și civică
(…), reguli care sunt destinate să garanteze buna îndeplinire de către partid a misiunii politice (…)
pentru buna funcționare a statului de drept, democratic și social (…)”72. Acest cod de conduită
apare în contextul în care exista un număr mare de membri PSD anchetați și condamnați în
dosare de corupție.
Prezentul cod include criterii de conduită și integritate, iar persoanele împotriva cărora
„s-a început urmă rirea penală, s -a pronunțat o hotărâre judecătorească de condamnare pentru
fapte de corupție (…), au fost trimise în judecată sau au deținut funcții în organele de conducere

70 Ibidem , p. 5.
71 ***, Apel pentru un guvern format din oameni tineri, integri și profesioniști, 2 pagini, 2014,
http://www.stiripesurse.ro/media/other/201412/media -141854647308833400.pdf , accesat în data de 19.06.2016.
72Partidul Social Democrat, Codul de etică și conduită al Partidului Social Democrat , 8 pagini, 2015,
http://psdiasi.ro/wp -content/uploads/2016/03/cod_psd.pdf , accesat în data de 18.06.2016, p. 1.

Ioana Muntean Capitolul 4. Studiu de caz

47
la nivel central și județean ale P.C.R, U.T.C sau U.A.S.C.R ( PSD partidul succe sor al P.C.R), nu
vor mai beneficia de susținerea politică a PSD pentru ocuparea unor funcții politice sau
administrative alese sau numite.”73 Cu toate acestea, partidul a continuat să susțină, mai ales prin
vocea liderilor săi , membri aflați în cazurile pr ecizate. În plus, sintagma „pentru ocuparea” ar
mai fi putut fi completată cu o alta: „pentru continuarea ocupării unor funcții (…)”. Paradoxal,
aceeași „regulă” se aplică și în cazul plagiatului, însă partidul a continuat să -l susțină pe Victor
Ponta în ciuda scandalului legat de teza sa de doctorat în care a fost implicat o bună perioadă de
timp și care a propulsat din nou România într -o lumină negativă în presa internațională.
De asemenea, în cazul faptelor de corupție (și nu numai) partidul, prin al s ău Birou
Permanent Județean sau Birou Permanent Național, poate sancționa membrul de partid prin
„retragerea spijinului politic, suspendarea din funcția politică, suspendarea din calitatea de
membru de partid și excluderea din partid”74. Înclinăm să credem că aceste sancțiuni sunt luate
de către partid în cu totul alte circumstanțe și nu în cazul actelor de corupție (cazul Valeriu
Zgonea este extrem de relevant în acest sens, la fel și cazul excluderii lui Mircea Geoană).
Legat de cazul Geoană, merită a se face o precizare – după excluderea sa din partid,
Geoană a criticat dur conducerea PSD: „Bogat și corupt a devenit noua deviză a PSD -ului
condus de traiada Ponta -Ghiță -Dragnea. Aceasta nu este stânga adevărată”75, avea să declare
acesta. Acestei declarații i se adaugă și altele, care, deși la prima vedere pot fi puse pe seama
frustrării politice, relevă, în fond, amănunte concludente – Geoană a subliniat faptul că PSD este
condus din umbră de Ion Iliescu (președinte de onoare al partidului) și Adrian Năstase , care au
pus în fruntea partidului o marionetă (Ponta) ușor de manipulat, care blochează capacitatea de
reformă a acestuia.76 Geoană a corelat adeseori imaginea (conducerea) PSD cu comunismul și

73 Ibidem , p. 2.
74 Ibidem , p. 7.
75 Ioana Radu, Geoană: "Bogat și corupt, noua deviză a PSD -ului", 2014, http://www.cotidianul.ro/geoana -bogat -si-
corupt -noua -deviza -a-psd-ului-2522 06/, accesat în data de 20.06.2016.
76 ***, Geoană, exclus oficial din PSD: Ponta e marioneta lui Iliescu și Năstase. Adio, tovarăși! Pe curând,
prieteni! , 2011, http://www.b1.ro/stiri/politica/geoana -exclus -oficial -din-psd-ponta -e-marioneta -lui-iliescu -si-
nastase -adio-tovarasi -pe-curand -prieteni -15599.html , accesat în data de 20.06.2016.

Ioana Muntean Capitolul 4. Studiu de caz

48
corupția și nu a încetat să -l acuze pe Ponta că „a confirmat o percepție mai veche despre PSD, ca
partid care protejează politicienii corupți.”77
Revenind la Codul de conduită, merită evidențiate și următoarele aspecte: membrii
partidului, promovați în funcții de partid sau susținute de partid conform unor criterii d e
„integritate, moralitate, cinste, corectitudine, comportament adecvat, competență profesională
etc.”78 au obligația de a respecta, printre altele principii directoare precum: „nu vor utiliza în
scop personal funcțiile și demnitățile politice și publice de ținute (…), nu vor profita de funcția
politică sau administrativă, pentru a exercita presiuni asupra colegilor/ organizației locale în
forțarea unei decizii care să contravină legii, interesului public (…), sau intereselor
comunității”.79
Ca o ultimă precizare, afirmăm că acest cod de conduită pare mai degrabă lansat de
dragul imaginii publice, ca o susținere a declarației lui Liviu Dragnea din octombrie 2015:
„Social democrații, î n general, sunt oameni c instiți, respectuoși, serioși ș i nu mai vrem ca din
cauza u nora dintre noi (…) pe partid să se pună etichete generale. (…) PSD e un partid curat, dar
trebuie să scoatem î n eviden ță ceea ce ne caracterizează î n general și anum e onoarea, cinstea,
demnitatea ș i un comporta ment corect și în general o cond uită corectă .”80 Un an mai târziu, în
aprilie 2016, Liviu Dragnea a fost condamnat definitiv la doi ani de închisoare cu suspendare,
fiind suspect și de fapte de corupție. În ciuda acestor aspecte, continuă să se afle la conducerea
Partidului Social Democra t.
Un alt document controversat avut în vedere în investigarea schimbărilor programatice îl
reprezintă raportul de activitate al președintelui PSD, Victor Ponta, pentru perioada 2010 -2015,
publicat în 2015, care debutează, încă de la prima pagină cu anga jamentul asumat împotriva
corupției și în favoarea reformei: „Suntem partidul care face cele mai multe gesturi de reformă.
Nu vom tolera corupția în jurul nostru, ne modernizăm Statutul, adoptăm cele mai puternice

77 Mircea M arian, Geoană, nou atac dur la Ponta: „A confirmat o percepție mai veche despre PSD, ca partid care
protejează politicienii corupți”, 2014, http://www.evz.ro/mircea -geoana -nou-atac-dur-la-ponta -a-confirmat -o-
perceptie -mai-veche -despr e-psd-ca-partid -care-protejeaza -politicienii -corupti.html , accesat în data de 20.06.2016.
78Partidul Social Democrat, Codul de etică și conduită al Partidului Social Democrat , 8 pagini, 2015,
http://psdiasi.ro/wp -content/uploads/2016/03/cod_psd.pdf , accesat în data de 18.06.2016 , p. 5.
79 Ibidem , p. 3.
80 ***, Drag nea: „PSD este un partid curat. Suntem oameni cinstiț i, res pectu oși, serioș i”, 2015,
http://www.aktual24.ro/dragnea -psd-este-un-partid -curat -suntem -oameni -cinstiti -respectuosi -seriosi/ , accesta în data
de 20.06.2016.

Ioana Muntean Capitolul 4. Studiu de caz

49
reguli de integritate, pentru a arăta ca a m înțeles votul românilor. Susținem reformele politice
care duc la o deschidere mai mare spre societatea civilă și pentru o mai mare transparență”81. De
asemenea, nu lipsesc referirile la regulile de integritate, oficializate prin Codul de conduită și
etică adoptat în același an, despre care raportul consemnează că ar fi „cele mai ferme reguli de
integritate din toate partidele din România, demonstrând toleranță zero față de corupție”82
Și în acest document trimiterile la Uniunea Europeană, la instituțiile eu ropene (în special
Parlamentul European), la social -democrație sau la socialiștii europeni sunt constante și ilustrate
drept reușite atribuite lui Victor Ponta în mandatul său de cinci ani ca președinte de partid.
Raportul nu omite punctarea faptului că pa rtidul, prin vocea liderului său, î și asumă
trecutul și s-a angajat în atragerea de noi categorii de electorat, reușind să obțină voturi din partea
unui electorat care în mod tradițional nu manifesta susținere față de social -democrație, PSD
dovedindu -se pa rtidul cu cele mai diverse surse de susținere politică din România. Cu toate
acestea, afirmațiile nu sunt însoțite sau susținute de date concrete. Totodată, un alt aspect asupra
căruia raportul insistă se referă la identitatea ideologică a PSD, care se def inește drept un partid
de stânga modern, adaptat la condițiile politice din România. Astfel, după este precizat în raport,
„viziunea (PSD) a fost și va rămâne una social -democrată”.83
În ceea ce privește justiția, Ponta își asumă reușita eliminării influenț ei politice asupra
justiției, deși acest aspect nu este confirmat nici de statistici existente la nivel național și nici
măcar de statistici efectuate intern, la nivel de partid. În plus, subiectul Mecanismului de
Cooperare și Verificare nu este deloc abor dat, deși vorbim de un mandat de cinci ani la
conducerea partidului și inclusiv a guvernului, când, atingerea obiectivelor specifice conturate în
rapoartele Comisiei au fost asumate prin programele de guvernare din 2012 și 2013 -2016.
Legat de social -democr ație și de condamnarea trecutului considerăm că se impune
detalierea acestor teme, întrucât ar putea fi considerate dovezi veritabile ale europenizării
Partidlui Social Democrat, identificabile tocmai în schimbările programatice.

81 Partidul Social Democrat, Raportul de activitate al președintelui Victor Ponta 2010 -2015, 61 pagini, 2015,
http://media.hotnews.ro/media_server1/document -2015 -03-20-19692046 -0-raportul -lui-victor -ponta -dupa -5-ani-
sefia -psd.pdf , accesat în data de 18.06.2016, p. 2.
82 Ibidem, p. 8.
83 Ibidem , p. 11.

Ioana Muntean Capitolul 4. Studiu de caz

50
Astfel, identitatea ideolo gică asumată este clar conturată în articolul 8 din Statutul PSD,
așa cum apare el pe site -ul oficial al partidului, sunt consemnate următoarele: „Partidul Social
Democrat este un partid de stânga modern și progresist, un partid național cu vocație europea nă,
membru al Partidului Socialiștilor Europeni și al Internaționalei Socialiste, continuatorul tradiției
social -democrației românești”84. Prin articolul 9, PSD se declară, printre altele, promotorul
statului de drept, democratic și social, al principiului separării puterilor în stat, „recunoaște
valorile și principiile promovate de Partidul Socialiștilor Europeni, de Internaționala Socialistă și
militează pentru aplicarea acestora în viața social politică românească (…)”85.
Mai mult, în octombrie 2015, în cadrul unui Congres PSD, Liviu Dragnea, liderul
partidului, a condamnat comunismul, la scenă deschisă, în aceeași sală în care se desfășurau
congresele Partidului Comunist Român, printr -o declarație ce a stârnit ulterior numeroase
controverse. Acesta a dec larat: „Fiind într -un moment în care vreau să începem o nouă etapă, să
facem o ruptură de trecut, vă propun un gest simbolic, dar sincer și profund. Multă vreme nu am
avut curajul să ne asumăm istoria României așa cum a fost ea. (…) Nu am avut curajul să ne
asumăm crimele dictaturii comuniste. Nu ne -am asumat unele greșeli făcute în primii ani de după
Revoluție (…) A ne cere iertare este un gest moral fundamental al despărț irii de un trecut care ne
mai urmărește și azi”86, cerând un moment de reculegere în memoria victimelor dictaturii
comuniste. În urma acestei declarații, opoziția PNL a lansat o „replică” într -un comunicat de
presă, apărut la scurt timp după Congresul PSD și care merită a fi menționată: „Comunismul este
sursa ș i temelia pe care a fost c onstruit PSD. Acest lucru poate fi negat acum de Liviu Dragnea,
poate face obie ctul unei scenete jucate chiar î n sala plenarelor PCR, poate fi o î ncercare de
mistificare a istoriei, dar nu poate fi ștearsă evidența faptului că fibra comunistă există ș i iese la
iveală în PSD î n orice context favorabil abuzului și încălcă rii valorilor democratice"87.
Condamnarea comunismului este un demers statuat inclusiv pe site -ul oficial actual al PSD, unde

84 Partidului Social Democrat, http://www.psd.ro/despre/statut , accesat în data de 19.06.2016.
85 Ibidem.
86 ***, Dragnea, scuze pentru că PSD nu a condamnat crimele comunismului: Vreau să cerem iertare României și
românilor pentru că nu am făcut acest gest până acum , 2015, http://www.b1.ro/stiri/politica/dragnea -scuze -pentru –
ca-psd-nu-a-condamnat -crimele -comunismului -vreau -sa-cerem -iertare -romaniei -si-romanilor -pentru -ca-nu-am-
facut -acest -gest-pana -acum -128155.html , accesat în data de 20.06.2016.
87 ***, PNL: Comunismul este temelia pe care a fost construit PSD. Acest luc ru poate fi negat acum de Dragnea,
poate face obie ctul unei scenete jucate chiar î n sala plenarelor PCR , 2015, http://www.hotnews.ro/stiri -politic –
20512571 -pnl-comunismul -este-temelia -care-fost-construit -psd-acest -lucru -poate -negat -acum -dragnea -poate -face-
obiectul -unei-scenete -jucate -chiar -sala-plenarelor -pcr.htm , accesat în data de 20.06.2016.

Ioana Muntean Capitolul 4. Studiu de caz

51
se consideră că „cea mai gravă moștenire a regimului trecut (…) a fost distrugerea relațiilor dintre
oameni”88. Tot aici sunt consemnate proiectele PSD, întărirea statului de drept fiind declarată
una dintre preocupările majore ale partidului. Astfel, PSD s -a angajat să spijine „ fără ezitare
independența Justiției și lu pta instituțiilor abilitate ale statului împotriva corupției ”89.
4.4.1 Interpretarea rezultatelor
Literatura de specializate consideră partidele succesoare cele mai refractare la schimbare,
la europenizare, la orice fel de presiuni externe contextului poli tic național, iar acest fapt este pus
adeseori pe seama puternicei moșteniri comuniste. Aceasta a fost ideea care a stat la baza
construcției primei ipoteze enunțate în capitolul anterior: cu cât moștenirea post -comunistă este
mai profund resimțită, cu atâ t europenizarea se produce mai greu, mai ales într -o chestiune cheie,
precum agenda anticorupție. Astfel, putem considera că, în cazul partidelor succesoare
europenizarea presupune, pe de -o parte tocmai abandonarea de facto a trecutul comunist și a
influen țelor acestuia, inclusiv a persoanelor cu legături cu regimul anterior și pe de altă parte
preluarea discursul european, încorporarea lui în logica domestică și transpunerea lui prin acțiuni
politice concrete. Aceste schimbări sunt greu de înfăptuit de căt re partidele succesoare, mai ales
de către cele aflate în situațiile pe care John Ishiyama le -a detaliat în lucrările sale, iar în cazul
României, PSD -ul nu s -a aflat tocmai în cazurile favorabile schimbării, respectiv europenizării.
De aceea putem conside ra, într -un sens larg, europenizarea partidelor succesoare ca fiind un
fenomen desfășurat greoi, lent și într -un interval mare de timp, mai ales dacă statul respectiv a
aderat târziu la Uniunea Europeană.
Aceste considerații se aplică și Partidului Socia l Democrat, a cărui europenizare prin
prisma dim ensiunii schimbării programatice s-a produs limitat, în ciuda aparențelor care pot
infirma această concluzie. Nu pot fi negate, totuși, dovezile timide ale europenizării reflectate în
documentele oficiale, în să cele care pot induce în eroare în formularea unei poziții pro –
europenizare a PSD au fost elaborate și făcute publice în momente -cheie, în care partidul a
exploatat toate chestiunile ce -i puteau îmbunătăți imaginea și aduce voturi, fie pentru a -și
discre dita, critica oponenții politici. Vorbim de momente electorale, fie alegeri prezedențiale, fie
parlamentare. Excepând acestea, chestiunile legate de agenda anticorupție sau de MCV sunt

88 Partidului Social Democrat, http://psd.ro/viziune/proiectele -psd, accesta în data de 19.06.2016.
89 Ibidem.

Ioana Muntean Capitolul 4. Studiu de caz

52
abordate superficial, referirile fiind absolut lipsite de substanță. Ma i mult, am putea afirma, fără
să credem că greșim, că, în fond, agenda anticorupție nu a fost niciodată înglobată în adevăratul
sens al cuvântului în discursul sau retorica PSD și, poate, nici măcar în cea a guvernului,
indiferent de coloratura politică.
Am considerat abandonarea trecutului comunist, respectiv îmbrățișarea social –
democrației, în cazul de față, drept dovadă a europenizării. Partidul Social Democrat a
condamnat regimul comunist abia la 26 de ani de la căderea acestuia, acțiune considerată de
multe voci ca fiind lipsită de crediblitate, având în vedere că și în prezent asupra unor
evenimente din anii ’90 planează o serie de incertitudini și un protecționism politic atipic față de
anumite personalități politice cu rezonanță din aceeași perioadă .
Ar fi în totalita te greșit să aplicăm aceeași etichetă tuturor membrilor PSD, iar acest lucru
a fost dovedit de manifestul celor 18 deputați din 2014, care au demonstrat că în partid există
voci ce conștientizează nevoia de reformă, de modernizare, care să conducă partidul pe calea
europenizării, deși ecoul acestora nu ajunsese la urechile liderilor (sau nu oficial), personalități
politice „educate” de fosta elită de partid, care primise la rândul ei influențele regimului anterior.

Ioana Muntean Concluzii

53
CONCLUZII
Pe parcursul aceste i lucrări am avut în vedere europenizarea partidelor politice, în speță a
partidelor succesoare, moștenitoarele partidelor comuniste, ce au continuat să opereze în mediul
politic din spațiul central -est european, fiind actori politici activi și adevărați competitori.
Europenizarea pa rtidelor succesoare reprezintă o problemă de cercetare insuficient exploatată în
literatura de specialitate, mai ales în contextul aderării la Uniunea Europeană a fostelor state
comuniste, deși acestea au influențat semnificativ politica acestor state, exe rcitând un anumit
impact inclusiv asupra tranziției spre democrație. Evoluțiile politice din acest spațiu,
modernizarea statelor și chiar aprofundarea integrării lor în UE au depins într -o măsură
semnificativă de influența partidelor succesoare, de succesu l lor politic. În România, despre
Partidul Social Democrat, partidul succesor al regimului anterior, putem afirma, fără să greșim,
că a modelat și continuă să modeleze politica românească, fiind partidul care s -a aflat la
guvernare cel mai mult timp după căderea comunismului. Cercetarea gradului său de
europenizare echivalează, de fapt, cu europenizarea politicii românești, per ansamblu, având în
vedere influența extraordinară pe care o exercită asupra mediului politic românesc.
Cercetarea de față, fundam entată pe un model de analiză preluat din literatura de
specialitate, dezvoltat de Robert Ladrech, a vizat două dimensiuni prin care s -a urmărit
europenizarea Partidului Social Democrat: relația partid -guvern din perioada în care PSD s -a
aflat la guvernare și schimbarea programatică manifestată sau nu , în timpul în care nu s -au aflat
la conducerea țării. Ambele dimensiuni au fost filtrate prin prisma agendei anticorupție și
corelate cu Mecanismul de Cooperare și Verificare al Comisiei Europene pentru Români a.
Rezultatele obținute au confirmat ipotezele conturat e încă de la începutul lucrării și au contribuit
la formularea unor răspunsuri la întrebările de cercetare trasate încă din introducere. Evoluțiile
survenite în cazul Partidului Social Democrat nu se d atorează integrării României la Uniunea
Europeană, impactul europenizării asupra acestuia fiind relativ limitat. Făcând trimitere la
lucrarea lui Mair, deși analiza de față nu a vizat în mod specific europenizarea sistemului politic
românesc, putem , totuș i, afirma că un motiv din cauza căruia Partidul Social Democrat a fost
prea puțin europenizat are legătură și cu faptul că impactul europenizării asupra sistemului
politic național este puțin sesizabil , și, implicit, asupra partidelor politice care îl compu n. O altă

Ioana Muntean Concluzii

54
explicație rezidă tocmai în rezultatele cercetării: c hestiunile europene sunt exploatate doar în
momente -cheie (de regulă, electorale) în care pot aduce beneficii partidului. Această logică se
aplică ambelor dimensiuni avute în vedere – preluarea agendei anticorupție și prioritizarea
obiectivelor specifice trasate în MCV au loc doar la nivel declarativ, nu și faptic. Acest lucru
confirmă nu doar ipotezele noastre, ci și pe cele existente în literatura de specialitate: partidele
succesoare se doved esc cele mai impenetrabile la presiuni externe; gradul lor de europenizare
este redus și tinde să se diminueze inclusiv după aderarea statelor respective la Uniunea
Europeană. Temele europene sunt simple instrumente de exploatare a electoratului, când aces ta
este favorabil agendei europene, de discreditare a oponenților politici și de conturare a unei
imagini favorabile a partidului pe plan european.
În etapa colectării datelor am întâmpinat o serie de dificultăți ce ar fi putut periclita
calitatea cercetă rii. Sursele de date s -au dovedit insuficiente și, adeseori, neconcludente, cum ar
fi unele declarații de presă ale liderilor de partid. Manifestele de partid oficiale sau alte
documente interne au fost imposibil de identificat, în contextul în care vechea adresă web
oficială a partidului nu mai este disponibilă, iar actualul site conține un număr limitat de
informații. De asemenea, timpul scurt în care a fost întreprinsă cercetarea poate fi considerat un
factor ce împiedicat selectarea celor mai potrivite date.
. Prezenta analiză poate fi considerată punctul de pornire al unei viitoare agende de
cercetare – proprii sau ale altor cercetători din științele politice. Propria cercetare poate fi extinsă,
prin includerea și celorlalte trei dimensiuni ale modelu lui de analiză propus de Robert Ladrech
(schimbarea organizațională, modele de competiție inter -partid și relațiile dezvoltate la nivel
transnațional) și aplicate în cazul Partidului Social Democrat. Modelul de analiză propus în
această lucrare poate fi ap licat și altor partide politice românești, celor istorice, de exemplu,
precum Partidul Național Liberal. Întrucât această analiză a permis conturarea unor răspunsuri
legate de europenizarea Partidului Social Democrat post -aderare, analiza poate fi completa tă cu
evoluțiile desfășurate până în momentul aderării, în scopul întreprinderii unei analize
comparative a modului în care se raporta acest partid la agenda anticorupție, când cetățenii
(stimulul la care acest partid reacționează cel mai adesea, pentru a nu pierde sprijinul electoral)
se declarau favorabili accelerării procesului de aderare al României la Uniunea Europeană, mai
ales după ce „ratase” valul de aderare din 2004. Preluarea agendei anticorupție de către partide

Ioana Muntean Concluzii

55
poate fi investigată și prin pris ma fondurilor europene sau corelată cu alte tematici europene,
pentru a se cerceta nu doar gradul de europenizare al partidelor, ci și al politicilor, într -un sens
larg. Efectele europenizării asupra sistemului politic românesc a fost o temă neglijată în l iteratura
de specialitate românească, astfel că viitoare agendă proprie de cercetare poate fi centrată asupra
acestui subiect. Considerăm modelul de analiză dezvoltat în această lucrare pentru a fi
investigată europenizarea partidului succesor din România util și aplicabil și în cazul altor
partide succesoare din spațiul central -est european.

Ioana Muntean Bibliografie

56
BIBLIOGRAFIE

I. Lucrări de specialitate
Cărți
1. Cowles, Maria, G., Caporaso, James, A., Risse, Thomas, Transforming Europe.
Europeanization and domestic change, Ithaca, New York, Cornell University Press,
2001.
Capitole în volum colectiv
2. Hix, Simon, Goetz, Klaus, H., „Introduction: European Integration and National Political
Systems”, în: Klaus H. Goetz and Simon Hix (eds.), Europeanised Politics? European
Integration and National Political Systems , Londra, Ed. Frank Cass Publishers , pp. 1 -26.
3. Külahci, Erol, „Introduction to European Integration, Party Systems and Political
Parties”, în: Erol Külahci (ed.), Europeanisation and Party Politics How the EU affects
Domestic Actors, Patterns and Systems , Colchester, Ed. ECPR Press, 2012, pp. 1 -16.
4. Radaelli, Claudio, M., „The Europeanization of Public Policy”, în: Kevin Featherstone,
Claudio M. Radaelli (eds.), The Politics of Europeanization , Oxford, Oxford University
Press, 2003, pp. 27 -56.
Articole de specialitate
5. Ishiyama, John, „Communist Parties in Transition: Structures, Leaders, and Processes of
Democratization in Eastern Europe, în: Comparative Politics , vol. 27, nr. 2, 1995, pp.
147-148.
6. Ishiyama, John, „Party Organization and Political Success of the Communist Successor
Parties”, în: Social Science Quarterly , vol. 82, nr. 4, 2001, pp. 844 -861.
7. Ishiyama, John, „Europeanization and the Communist Successor Parties in Post –
Communist Politics”, în: Politics & Policy , vol. 34, nr. 1, 2006, p p. 4-28.
8. Ladrech, Robert, „Europeanization and political parties”, în: Party Politics , vol. 8, nr. 4,
2002, pp. 389 -403.
9. Lawton, Thomas, „Governing the skies: Conditions fo r Europeanization of Airline
Policy”, în: Journal of Public Policy , vol. 19, nr. 1, 1999, pp. 91 -112.

Ioana Muntean Bibliografie

57
10. Mair, Peter, „The limited impact of Europe on national party systems”, în: West
European Politics, vol. 23, nr. 4, 2000, pp. 27 -50.

II. Surse primare
Rapoartele ale Comisiei Europene
11. Raport al Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind evoluția măsurilor de
acompaniere în România după aderare , 27 iunie 2007, 24 pagini, http://eur –
lex.europa.eu/legal -content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52007DC0378&from=EN ,
accesat în data de 18.06.2016.
12. Raportul intermediar al Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind
progresele realizate în România în cadru l Mecanismului de cooperare și verificare , 4
februarie 2008, 13 pagini, http://eur -lex.europa.eu/legal –
content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52008DC0062&from=EN , accesa t în data de
18.06.2016.
13. Raport al Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind progresele realizate
de România în cadrul Mecanismului de cooperare și verificare , 23 iulie 2008, 8 pagini,
http://eur -lex.europa.eu/legal –
content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52008DC0494&from=EN , accesat în data de
18.06.2016.
14. Raport al Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind progresele realizate
de România în cadr ul Mecanismului de cooperare și verificare , 22 iulie 2009, 10 pagini,
http://eur -lex.europa.eu/legal –
content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52008DC0494&from=EN , accesat î n data de
18.06.2016.
15. Raport al Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind progresele
înregistrate de România în cadrul Mecanismului de cooperare și de verificare , 30
ianuarie 2013, 14 pagini, http://ec.europa.eu/cvm/docs/com_2013_47_ro.pdf , accesat în
data de 18.06.2016.

Ioana Muntean Bibliografie

58
16. Raport al Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind progresele
înregistrate de România în cadrul Mecanismului de cooperare și de verificare , 22
ianuar ie 2014, 15 pagini, http://ec.europa.eu/cvm/docs/com_2014_37_ro.pdf , accesat în
data de 18.06.2016.
17. Raport al Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind progresele
înregistrate de R omânia în cadrul Mecanismului de cooperare și de verificare , 28
ianuarie 2015, 15 pagini, http://ec.europa.eu/cvm/docs/com_2015_35_ro.pdf , acces at în
data de 18.06.2016.
Programe de guvernare
18. Guvernul României, Program de guvernare 2009 -2012 , 97 pagini,
http://www.cdep.ro/pdfs/guv200912/ProgramGuvernare.pdf , acces at în data de
18.06.2016.
19. Guvernul României, Program guvernare 2012 , 192 pagini,
http://gov.ro/fisiere/pagini_fisiere/13 -08-02-10-48-52program -de-guvernare -2013 –
20161.pdf , accesat în data de 18.06.2016 .
20. Guvernul Rom âniei, Program de guvernare 2013 -2016 , 192 pagini,
http://gov.ro/fisiere/pagini_fisiere/13 -08-02-10-48-52program -de-guvernare -2013 –
20161.pdf , accesat în data de 18.06.2016.
Alte documente ale Partidului Social Democrat
21. Programul România corectă – România socială , 15 octombrie 2010, 310 pagini,
http://media.hotnews.ro/media_server1/document -2011 -05-31-8752077 -0-romania –
corecta -romania -sociala.pdf , accesat în data de 18.06.2016.
22. Raportul de activitate al președintelui Victor Ponta 2010 -2015, 61 pagini, 2015,
http://media.hotnews.ro/media_server1/docume nt-2015 -03-20-19692046 -0-raportul -lui-
victor -ponta -dupa -5-ani-sefia -psd.pdf , acces at în data de 18.06.2016.
23. Actul fondator al alianței politice Uniunea Social Liberală, Protocol politic, 18 pagini,
http://www.psdcluj.ro/wp -content/uploads/2011/01/Uniunea -Social -Liberala.pdf , accesta
în data de 19.06.2016.

Ioana Muntean Bibliografie

59
24. Codul de etică și conduită al Partidului Social Democrat , 8 pagini, 2015,
http://psdiasi.ro/wp -content/uploads/2016/03/cod_psd.pdf , accesat în data de 18.06.2016.
25. Manifest intern, Apel pentru un guvern format din oameni tineri, integri și profesioniști, 2
pagin i, 2014, http://www.stiripesurse.ro/media/other/201412/media –
141854647308833400.pdf , accesat în data de 19.06.2016.

III. Surse electronice

26. Breazu, Sorin, Victor Ponta: ”A drian Năstase este un condamnat politic. Este o victimă a
regimului Traian Băsescu”, 2014, http://www.evz.ro/victor -ponta -cred-ca-e-o-
nedreptate -facuta -in-cazul -lui-adrian -nastase -este-o-victima -a-1075515.html , accesat în
data de 19.06.2016.
27. Gîrlașiu , Marius, Mircea Geoană: „Dragnea e ceaușist. Ponta este cu trei clase peste
el!”, 2016, http://jurnalul.ro/special -jurnalul/interviuri/mircea -geoana -dragnea -e-ceausist –
ponta -este-cu-trei-clase -peste -el-7081 66.html , accesat în data de 20.06.2016.
28. Grindean, Alexandra, Războiul Geoană -Macovei -Băsescu și frisoanele electorale, 2009,
http://www.9am.ro/stiri -revista -presei/Politica/130282/Razboiul -Geoana -Macovei –
Basescu -si-frisoanele -electorale.html , accesat în data de 20.06.2016.
29. Ionel, Corina, Ponta, reacție la raportul MCV: Am văzut presiuni extraordinare
împotriva judecătorilor car e nu au vrut să voteze la CSM cu Oana Schmidt Haineala ,
2013, http://www.hotnews.ro/stiri -politic -14115827 -ponta -reactie -raportul -mcv-vazut –
presiuni -extraordinare -impotriva -judecatorilor -care-nu-vrut-voteze -csm-oana -schmidt –
haineala.htm , accesat în data de 19.06.2016.
30. Marian, Mircea, Geoană, nou atac dur la Ponta: „A conf irmat o percepție mai veche
despre PSD, ca partid care protejează politicienii corupți”, 2014,
http://www.evz.ro/mircea -geoana -nou-atac-dur-la-ponta -a-confirmat -o-perceptie -mai-
veche -despre -psd-ca-partid -care-protejeaza -politicienii -corupti.html , accesat în data de
20.06.2016.
31. Partidului Social Democrat, http://www.psd.ro/despre/statut , accesat în data de
19.06.2016.

Ioana Muntean Bibliografie

60
32. Partidul Social Democrat, http://psd.ro/viziune/proiectele -psd, accesat în data de
19.06.2016.
33. Partidul Social Democrat, http://www.psd.ro/viziune/psd -isi-asuma -trecutul , accesat în
data de 19.06.2016.
34. Radu, Ioana, Geoană: "Bogat și corupt, noua deviză a PSD -ului", 2014,
http://www.cotidianul.ro/geoana -bogat -si-corupt -noua -deviza -a-psd-ului-252206/ ,
accesat în data de 20.06.2016.
35. Salaviuc, Răzvan, Tarata, George, Inventarul marilor p esediști vânați sub regimul
Băsescu , 2014, http://www.luju.ro/dezvaluiri/anchete/inventarul -marilor -pesedisti -vanati –
sub-regimul -basescu -un-document -intern -al-psd-releva -ca-49-de-nume -grele -au-dosare –
deschise-la-dna-si-alte-parchete -sunt-cercetati -de-ani-sau-au-fost-trimisi -in-judecata –
credibilitatea -psd-poate -fi-distrusa -pana -la-aleg, accesată în data de 20.06.2016.
36. Transparency International Romania, Comunicat de presă – Ziua Internațională
Anticorupție – 9 decembrie 2010 Barometrul Global asupra Corupției, 1 pagină, 2010,
https://www.transparency.or g.ro/politici_si_studii/indici/bgc/2010/ComunicatBarometru.
pdf, accesat în data de 18.06.2016 .
37. ***, CSM. Inspecția Judiciară: Declarațiile lui Ponta despre arestarea lui Năstase
afectează independența justiției, 2014, http://revista22.ro/36679/ -csm-inspectia -judiciara –
declaratiile -lui-ponta -despre -arestarea -lui-nastase -afecteaza -independenta –justitiei -.html ,
accesat în data de 20.06.2016.
38. ***, Dragnea: „PSD este un partid curat. Suntem oameni cinstiți, respectuoși, serioși”,
2015, http://ww w.aktual24.ro/dragnea -psd-este-un-partid -curat -suntem -oameni -cinstiti –
respectuosi -seriosi/ , accesta în data de 20.06.2016.
39. ***, Dragnea, scuze pentru că PSD nu a condamnat crimele comunismului: Vreau să
cerem iertare României și românilor pentru că nu am f ăcut acest gest până acum , 2015,
http://www.b1.ro/stiri/politica/dragnea -scuze -pentru -ca-psd-nu-a-condamnat -crimele –
comunismului -vreau -sa-cerem -iertare -romaniei -si-romanilor -pentru -ca-nu-am-facut –
acest -gest-pana -acum -128155.html , accesat în data de 20.06.2016
.

Ioana Muntean Bibliografie

61
40. ***, Emil Boc: Raportul CE semnaleză lipsa voinței politice în lupta împotriva
corupției , 2008, http://www.hotnews.ro/stiri -esential -3678557 -emil-boc-raportul –
semnaleza -lipsa -vointei -politice -lupta -impotriva -coruptiei.htm , accesat în data de
20.06.2016.
41. ***, Geoană: Raportul CE confirmă indubitabil eșecul luptei anticorupție în regimul
Băsescu -Tăriceanu, 2008, https://www.monitorulsv.ro/Ultima -ora/2008 -07-23/Geoana –
Raportul -CE-confirma -indubitabil -esecul -luptei -anticoruptie -in-regimul -Base scu-
Tariceanu -, accesat în data de 20.06.2016.
42. ***, Geoană: Există riscul tăierii fondurilor europene după raportul CE din vară, 2009,
http://www.mediafax.ro/politic/geoana -exista -riscul -taierii -fondurilor -europene -dupa –
raportul -ce-din-vara-4339530 , accesat în data de 20.06.2016.
43. ***, Geoană: Raportul este un eșec, iar vinovatul este Băsescu , 2009,
http://www.ziare.com/politica/stiri -politice/geoana -raportul -este-un-esec-iar-vinovatul –
este-basescu -827991 , accesat în data de 20.06.2016.
44. ***, Geoană, exclus oficial din PSD: Ponta e marioneta lui Iliescu și Năstase. Adio,
tovarăși! Pe curând, prieteni! , 2011, http://www.b1.ro/stiri/politica/geoana -exclus –
oficial -din-psd-ponta -e-marioneta -lui-iliescu -si-nastase -adio-tovarasi -pe-curand -prieteni –
15599.html , accesat în data de 20.06.2016.
45. ***, Mircea Geoană: Raportul CE dovedește că PDL si coaliția de guvernământ trag în
jos România, 2011, http://www.hotnews.ro/stiri -politic -8314970 -mircea -geoana -raportul –
dovedeste -pdl-coalitia -guvernamant -trag-jos-romania.htm , accesat în data de 20.06.2016.
46. ***, PNL: Comunismul este temelia pe care a fost construit PSD. Acest lucru poate fi
negat acum de Dragnea, poate face obiectul unei scenete jucate chiar în sala plenarelor
PCR , 2015, http://www.hotnews.ro/stiri -politic -2051 2571 -pnl-comunismul -este-temelia –
care-fost-construit -psd-acest -lucru -poate -negat -acum -dragnea -poate -face-obiectul -unei-
scenete -jucate -chiar -sala-plenarelor -pcr.htm , accesat în data de 20.06.2016.
47. ***, Ponta despre MCV: Nu am reușit să -i găsesc pe cei trei miniștri cercetați de
justiție.Am văzut presiuni extraordinare împotriva judecătorilor care nu au vrut să voteze
la CSM cu Oana Schmidt Haineala , 2013, http://revista22.ro/22145/ponta -despre -mcv–
nu-am-reusit -sa–i-gasesc -pe-cei-trei-ministri -cercetati -de-justitie -am-vazut -presiuni –

Ioana Muntean Bibliografie

62
extraordinare -impotriva -judecatorilor -care-nu-au-vrut-sa-voteze -la-csm-cu-oana -schmidt –
haineala.html , accesat în data de 19.06.2016
48. ***, Ponta: MCV o fi atins obiective importante, dar un mecanism doar pe România și
Bulgaria este depășit , 2015, http://www.mediafax.ro/politic/ponta -mcv-o-fi-atins –
obiective -importante -dar-un-mecanism -doar-pe-romania -si-bulgaria -este-depasit –
14127065 , accesat în data de 20.06.2016.
49. ***, Primul -ministru Emil Boc a făcut un apel către toate partidele din România pentru
a găsi consensul politic necesar continuării reformelor și a luptei împotriva corupției ,
2009 , http://arhiva.gov.ro/primul -ministru -emil-boc-a-facut -un-apel-catre -toate -partidele –
din-romania -pentru -a-gasi-consensul -politic -necesar -continuarii -reformelor -si-a-
luptei__l1a106079.html , accesat în data de 20.06.2016.
50. ***, Programul “România corectă, România socială, 100 de soluții de guvernare” a fost
apro bat de Biroul Permanent Național al PSD ,
http://www.machiavelli.ro/stiri.php?art=26461 , accesat în data de 19.06.2016.
51. ***, Tăriceanu: Formulările critice din raportul CE ajută autoritățile române , 2008,
http://www.mediafax.ro/politic/tariceanu -formularile -critice -din-raportul -ce-ajuta –
autoritatile -romane -2806250 , accesat în data de 20.06.2016.
52. ***, Victor Ponta nu se dezice de șefii de CJ ai PSD urmăriți penal pentru corupție.
Reacția Opoziției, 2014, http://stiri.tvr.ro/victor -ponta -nu-se-dezice -de-sefii-de-cj-ai-psd-
urmariti -penal -pentru -coruptie –reactia -opozitiei_42825.html , accesat în data de
19.06.2016.
53. ***, Victor Ponta (PSD), despre raportul MCV: Rezultatele reformei în justiție , sublime,
dar lipsesc cu desăvârșire, 2011, http://www.hotnews.ro/stiri -politic -9482063 -victor –
ponta -psd-despre -raportul -mcv-rezultatele -reformei -justitie -sublime -dar-lipsesc –
desavarsire.htm , accesat în data de 20.06.2016.
54. ***, Victor Ponta: Raportul MCV este unul echilibrat. România trebuie să cont inue
lucrurile bune și să îndrepte deficiențele , 2012, http://m.b1.ro/stiri/politic a/victor -ponta –
raportul -mcv-este-unul-echilibrat -romania -trebuie -sa-continue -lucrurile -bune -i-sa-
indrepte -deficien -ele-33370.html , accesat în data de 20.06.2016.