Lect. univ. dr. Miu Florentina [621348]

UNIVERSITATEA DIN PITEȘTI
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI,
ȘTIINȚE SOCIALE ȘI PSIHOLOGIE

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator științific ,
Lect. univ. dr. Miu Florentina
Student: [anonimizat]
2020

UNIVERSITATEA DIN PITEȘTI
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI,
ȘTIINȚE SOCIALE ȘI PSIHOLOGIE

EXCURSIILE GEOGRAFICE ÎN ETAPA
PREȘCOLARĂ

Coordonator științific ,
Lect. univ. dr. Miu Florentina
Student: [anonimizat]
2020

Cuprins

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 4
Capitolul 1. DIDACTICA GEOGRAFIEI ………………………….. ………………………….. …………….. 7
1.1. Importanța studierii geografiei în etapa preșcolar ă ………………………….. …………………. 7
1.2. Rolul hărții geografice ………………………….. ………………………….. ……………………. 11
1.3. Metodica predării geografiei ………………………….. ………………………….. …………….. 13
1.4. Succesiunea etapelor instruirii într -o lecție de geografie ………………………….. ……….. 15
Capitolul 2. EXCU RSIILE GEOGRAFICE ………………………….. ………………………….. ………… 18
2.1. Excursiile geografice – metodă de învățământ ………………………….. …………………… 18
2.2. Clasificarea excursiilor geografice ………………………….. ………………………….. …….. 24
2.3. Formarea no țiunilor fundamentale de geografie prin utilizarea elementelor orizontului …..
local . ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 28
Capitolul 3. Studiu de caz – Excursie geografică ………………………….. ………………………….. ….. 30
3.1. Planul de desfășurare al excursie i ………………………….. ………………………….. ……… 30
3.2. Ipoteza și scopul excursiei ………………………….. ………………………….. ……………… 31
3.3. Metode de cercetare ………………………….. ………………………….. ………………………. 32
3.4. Obiectivele urmărite ………………………….. ………………………….. ……………………… 32
3.5. Prezentarea eșantionului cercetării și etapele cercetării ………………………….. …………. 33
3.6. Analiza și interpretarea rezultatelor ………………………….. ………………………….. ……. 39
3.7. Concluziile cercetării ………………………….. ………………………….. …………………….. 43
Concluzii le lucrării ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 45
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 49
Anexe

4

INTRODUCERE

Geografia reprezintă o disciplină ușor accesibilă, care trezește interesul elevilor, iar
aceștia ca să înțeleagă fenomenele geografice trebuie să cunoască primele elemente de orientare
– orizont și puncte cardinale -, apoi harta, semne convenționale, forme de relief, climă, ape
curgătoare și stătătoare.
Desf ășurarea activităților cu elevii în orizontul local, favorizează trecerea de la gândirea
concretă la cea abstractă și invers, constituind locul cel mai eficient pentru exemplificare și
experimentare, pentru înțelegerea cauzalității fenomene lor și evoluția lor în timp.
Așadar, observarea dirijată a obiectivelor și fenomenelor în condiții naturale sau în
expoziții, muzee, case memoriale, grădini botanice sau zoologice și altele, permit elevilor
formarea unor reprezentări bogate despre cele obs ervate, să -și consolideze cunoștințele, o serie
de deprinderi și sentimente.
Drumețiile, vizitele și excursiile constituie forme organizate ale procesului de învățământ
în natură sau la diferite instituții culturale sau economice, în verderea realizării un or scopuri
instructiv – educative legate de o serie de teme prevăzute în programa școlară.
Subiectele de cunoaștere a științelor și a primelor noțiuni geografie ce se predau, trebuie
releva nte la proporțiile lor reale, noilor restructurări de a îmbuna știi nțific cunoștințele științifice
despre natură, readuc în atenție însemnătatea instructiv -educativă a geografiei care are menirea
de a contribui substanțial nu numai la însușirea corectă de către elevi, dar și la explicarea
metodică a unor adevăruri științi fice.
Scopul activității învățătorului este de a pregăti elevii printr -o educație permanentă în
vederea cunoașterii naturii, a descifrării tainelor ei, în raport de particularitățile de gândire, de
asimilare, de punere în practică, de creare și de cerceta re a noilor cunoștințe . Prin predarea
geografiei, pe baza explicării și înțelegerii cauzalității fenomenelor, dezvoltăm spiritul de
observație și curiozitatea științifică.
Excursiile se organizează cu răspundere după o planificare tematică, precizându -se foarte
clar și concret scopul propus, precum și alegerea perioadei de desfășurare.

5

Alegerea temei a fost determinată de importanța pe care o sugerează studierea geogr afiei
în învățământul preșcolar , plecând de la premisa că prin intermediul noțiunilor și reprezentărilor
geografice, elevul își dezvoltă: reprezentările la nivel mental, simțul estetic, voința, caracterul ,
comportamentul .
Lucrarea de față ,, Excursiile geografice în etapa preșcolară ”, vizează următoarele
obiective, ci anume:

– importanța studi erii geografiei ;
– rolul hărții;
– metodica predării geografiei;
– excursiile geografice – metodă de învățământ ;
– clasificarea excursiilor geografice .

Lucrarea de față este structurat ă în trei capitole în cadrul cărora sunt susținute obiectivele
prezentate mai s us și probate prin prezentarea unor hărți, schițe de hărți , figuri , tabele, poze și
anexe.
Primele două cuprinzând noțiuni de bază în vederea cunoașterii procesului predării –
învăț ării geografiei în etapa preșcolară, precum și modul de pregătire și etapele unei exc ursii
geografice.
În ultimul capitol al lucrării am prezentat un studiu de caz în ceea ce privește realizarea
unei excursii geografice, iar prin aceasta am vrut să aduc în plin plan modul de a -i stimula pe
elevi să învețe cu mai mare atenție noțiunile elem entare despre geografie .
Vizitele, excursiile reale și imaginare, vederile și albumele, schimbul de impresii pe
internet cu alți elevi din zone diferite ale țării, transportă copilul cu privirea pe tot cuprinsul țării.
Prin prezentarea ramurilor economi ei naționale, economică a oamenilor, modul de organizare a
acesteia, principalele procese tehnologice și metode de lucru , geografia își aduce aportul în ceea
ce privește orientarea profesională a elevilor .
Procesul cunoa șterii geografice trebuie organizat în așa fel încât la baza lui să se afle în
primul rând familiari zarea nemijlocită a copiilor cu realitatea geografică, cu ceea ce mediul
înconjură tor le oferă prin conținutul și structura sa mai întâi, cu acele elemente legate de
orientarea în spațiul geog rafic și apoi a elementelor naturale și social eco nomice care -1 compun.

6

Cadrele didactice care organizează activități turistice cu copii trebuie să pună pe prim
plan întotdeauna educare a acestora, în sensul practicării unui turism civilizat, care să nu distrugă
mediul înconjurător .
Așadar, p rin atingerea obiectivelor lucrării îmi propun să contribui la fluxul celor mai
recente publicații din domeniile prezentate în stadiul cunoașterii actuale a rolului excursiilor
geografice în etapa preșcolară .

7

CAPITOLUL I
DIDACTICA GEOGRAFIEI

1.1. Importanța studierii geografiei în etapa preșcolară

Ca obiect de învățământ, Geografia are ca scop cunoașterea feței Pământului în ceea ce
privește natura, populația sub aspect demografic precum și ca activi tate social – economică în
strânsă corelație cauzală, omul trăind în cadrul natural care -i oferă toate condițiile de viață ca
mediu înconjurător.
Geografia este disciplina care deschide calea cunoașterii mediului înconjurător și a
modului cum ac ționează asupra societății umane. Prin excursiile, vizitele, lecturile și activitățile
practice organizate, geografia dezvoltă inițiativa, curajul, voința și spiritul de colectiv.
Excursiile geografice sunt metode de învățământ care asigură însușirea cunoș tințelor, prin
perceperea directă a obiectelor și fenomenelor, realizând calea dialectică a cunoașterii.
Excursia ca metodă de învățământ asigură însușirea cunoștiințelor prin perceperea directă
a obiectelor și fenomenelor realizând calea dialectă a cunoaș terii.
În clasele mici elevii învață să interpreteze harta județului plecând de la cunoașterea
obiectelor și fe nomenelor geografice din natura înconjurătoare și de la imagini ale acestora
prezentate sub formă de tablouri geografice, fotografii, desene, sch eme.
Excursiile geografice asigură însușire a cunoștințelor prin perceperea directă a obiectelor
și fenomenelor.
Este cunoscută importanța și valoarea ins tructiv -educativă a excursiilor geografice, ce
contribuie la dezvoltarea simțului de observație al ele vilor, a interesului pentru studiul geografiei
patriei ș i a capacității de înțelegere a realității înconjurătoare.
Pe plan afectiv, prin excursiile cu ele vii se realizează sentimente de prețuire și atașament
față de frumusețile natur ale ale patriei, dar ș i față de realizările economice ale poporului român, a
istorie i sale, contribuind la educația patriotică și nu în ultimul rând la crearea unui sup ort
informativ pe plan ecologic pentru protecția naturii.

8

Prin excursiile școlare se dezvoltă spiritu l de prie tenie, de colectiv, de voință, disciplină și
inițiativă, precum și deprinder i, proceduri gospodărești de la vârstă mică, fiindu -le folositoare î n
viață.
Rolul important al învățătorului este ca la orele de geografie să facă pe elevi să înțeleagă
ce este ha rta, să -i facă să citească, să interpreteze și să o folosească în activitate.
Din punct de vedere didactic, excursiile po t fi preliminare și finale, iar în funcție de
conținutul obiectiv elor propuse excursiile pot fi:

a) excursii pentru cunoașt erea compon entelor naturale ale peisajului geografic;
b) excursii cu obiective mixte pe itinerarii mai mari.

Așadar, geografia are un rol deosebit de important în formarea gândirii logice a elevilor.
Aceasta descrie și explică între gurile regionale și înlănțuirea lor în întreguri teritoriale, din ce în
ce mai întinse și mai complexe până la unitatea cea mai întinsă și mai complexă, planeta pe care
locuim.
‘‘Geografia contribuie la educația intelectuală a elevilor întrucât aceștia își însușesc un
sistem de noțiuni, îș i formează priceperi, deprinderi necesare pentru activitatea practică, o
concepție științifică despre lume, deprinderi de muncă intelectuală’’ (Florentina Miu, 2013:8).
Aspectul educativ este legat de conținutul lecțiilor și de preocuparea învăț ătorului, de a
dezvolta la copii capacită țile acestora de cunoaștere, spiritul de inițiativă, precum și educarea
patriotismului .
„Rolul școlii este de a acționa î n direcția însușirii de către el evi a unor cunoștințe
științifice și ecologice despre natură, de a ști i că natura este un organism viu, ale cărui
componente sunt într -o strânsă unitate și intercondiționare care suferă în evoluția sa în timp
schimbări determinate de cauze naturale și sociale ’’(Florentina Miu, 2008:43 ).
Pentru copilul preșcolar patria începe cu familia în care s -a născut și crește, se continuă
cu integrarea în prima formă de colectivitate și în comunitatea din care face parte și se
definitivează cu natura și si mbolurile care definesc patria.
Cunoașterea țării, a florei și faunei o putem face cel mai bine prin vizitarea unor zone
turistice, prin discutarea și respectarea unor norme ecologice, orice copil dovedește că își
cunoa scă țara și să o iube ască.

9

Geografia ilustrează date istorice în explicarea fenomenelor socia l – economice. Astfel,
geografia î i învață cum să execute și să citească planul și harta și să le interpreteze pentru
activitatea practică a omului. De asemenea îi învață și cum să execute și să citească planul și
harta și să le interpreteze .
Prom ovarea învățării este o necesitate, întrucâ t, având ca obiect al analizelor și căutărilor
sale situații și unități indestructibile, cercetând interdependențele dintre fenomene, procese și
evenimente, ea are un caracter structural.
„Harta, apare ca o reprezentare grafică micșorată, convențională, g eneralizată a suprafeței
terestre, în condițiile unei proiecții c artografice pe suprafața plană. În al doilea rând harta este un
model matematic, deoarece redă, micșorat suprafața terestră, conform unei scări de proporție,
prezentând elementele de pe supra fața terestră în mod convențional și intuitiv cu ajutorul
semnelor convenționale: culori, hașuri, simboluri, cifre, litere, explicate în agendă” (Florentina
Miu, 2019:140 -141).
„Obiectivul didactic fundamental este sarcina principală sau domin antă a lecție i,
exprimată concret prin ce trebuie să se realizeze într -o lecție. În funcție de obiectivul didactic
fundamental, lecțiile se grupeză în categorii de lecții , iar în funcție de factorii variabili, în
interiorul fiecărei categorii, se constituie variantele de lecții” (Dulamă M.E., 2007:398).
Harta reprezintă principalul mijloc de informare, cunoaștere, cercetare, expunere și
instruire geografică, reprezentând și unul dintre cele mai importante mijloace de învățământ legat
de specificul geografiei.
Referitor la harta geografică subliniez următoarele precizări:

 Mehedinți S. scrie: „cea d intâi pagină de geografie a fost un plan sau o hartă, care
a fost și va rămâne totdeauna temelia adevărată a tuturor descrierilor geografice ”.
 Vârs an G. scrie: „harta este o ma re înlesnire pentru minte, pricepându -se ușor și
arătându -se dintr -o dată în toată complexitatea fenomenelor care interesează, o
hartă înseamnă o mare economie pentru învățătură”.

Ca să dezvoltăm gândirea copiilor în timpul învățării geografiei, trebuie s ă-i învățăm să
desprindă din diferite obiecte și fenomene separate, legăturile lor interne și să le folosească în
explicarea altor fapte și fenomene geografice.

10

„Marele geograf Vârsan G. spunea că: lumea nu se prezintă sub formă de felii de plante,
de anim ale, de roci, ci ca o sinteză care este realitatea cu care vine în contact direct și imediat
copilul și care are valoare practică în viață " (Alexandru Gheorghe; Vior ica Tomescu; Aurel
Popa, 2011:39 ).
Ca să -i facă pe copii să se aproprie de geografie, treb uie să-i desprindem să privească
fenomenele naturii în continuă transformare și dezvoltare, și să pătrundă în legăturile lor interne
și să observe interdependența dintre ele.
Exemplu: Dacă cu ocazia unei excursii, elevii studiază un râuleț, învățătorul tre buie să
observe și să atragă atenția copiilor, râulețul poate fi un izvor, lac, o mlaștină etc.. De asemenea
elevii studiind vremea poate observa legăturile ce există între temperatură, presiunea maselor de
aer, felul precipitațiilor, etc..
Didactica geogr afiei acordă întâietate în triunghiul didactic – Fig. 1.1. , relației profesor –
cunoștințe, ținând cont în același timp și de particularitățile cognitive ale elevilor și de relațiile
profesor -elevi.

pedagogie învățare

Didactică

Figura 1.1. Triunghiul Didactic

În care :
E = elevi
C = cunoștințe
P = profesor E
P C

11

„În școala primară și învățământul preșcolar, scop ul predării geografiei este de explica
fenomenele complexe le învelișurilor Pă mântului, raporturile de reciprocitate și interdependență
dintre acestea, cât și de descrie complexele regionale sau locale, ca părți ale întregului planetar.
Geografia trebuie să -i facă pe elevi să observe, să descrie și să dezvăluie sensul geografic al
obiectelor și fenomenelor și să tragă concluzii pentru activitatea practică” (Florentina Miu,
2019:9).
Deci, g eografia în școală este disciplina care deschide calea cunoașterii mediului
înconjurător și a modului cum acționează asupra societății umane. Ea c ontribuie la precizarea
raporturilor dintre acestea și la stabilirea echilibrului dintre om și natură.
Latura caracteristică a geografiei reprezintă acele însușiri ale fenomenelor și a obiectelor
geografice, precum:

– așezarea geografică;
– configurația unei suprafețe pe care o studiem;
– forma și dimensiunile acesteia.

Necesitatea de a începe educația morală cât mai timpuriu este justificată și de faptul că la
vârsta preșcolară se formeză cu cea mai mare ușurință automatismele ce stau la baza
deprinderilor de comportare.
„Prin prezentarea ramurilor economiei naționale, activitatea economică a oamenilor,
modul de organizare a acesteia, principalele procese tehnologice și metode de lucru, geografia își
aduce aportul la orientarea profesională a elevilor ’’(Floren tina Miu, 2015: 20).

1.2. Rolul hărții geografice

Învățătorul trebuie să cunoască faptul că geografia nu există fără hartă, ci că ea reprezintă
cel mai important material didactic utilizat în predarea -învățarea geografiei.
În activitatea didactică, harta es te utilizată începând cu cunoașterea și folosirea scării de
proporție, apoi citirea și interpretarea conținutului. A citi harta, înseamnă a cunoaște semnele
convenționale și culorile, a descrie tot ce conține și a trage apoi concluzii științifice.

12

Metoda d e lucru cu harta are, în predarea geogra fiei, o importanță deosebită. Aceasta
contribuie la însușirea unor noțiuni geografice, la consolidarea și sistematizarea acestora la
dezvoltarea gâ ndirii și imaginației elevilor.
Atunci c ând folosim harta trebuie să avem în vedere limbajul utiliza t și accesibilitatea
acestuia. Trebuie să le spunem că obiectele din clasă au fost redate cu ajutorul unor semne
stabilite prin înțelegere comună numite și semne convenționale .
″Pregătirea științifică a învățătorului trebuie să fie la curent cu toate noutățile științifice
apărute pe plan mondial și să fie corelate cu pregătirea psihopedagogică a elevilor din ciclul
primar ” (Alexandru Gheorghe, Viorica Tomescu, Aurel Popa, 2011:10).
Harta sintetizează cunoștințel e geografice al e elevilor și se adresează în același timp
percepției, gândirii, memoriei și imaginației .
Așadar există mai multe criterii de clasificare a hărților, precum:
După scara de proporț ie hărțile se grupează astfel: hărți la scară mare (Ex.: hărți
topografice); hărți la scară mijlocie (Ex.: hărți geografice ).
După conținut se împart în: hărți geografice fizice; hărți geografice economice; hărți
geografice politico – administratice.
După distanță sunt: hărți de navigație maritimă; hărți de navigație aeriană; hărți turistice;
hărți militare; hărți școlare etc..
După întinderea continent ului pe care -l indică întâlnim: hărți ale lumii și ale
continentelor; hărți ale oceanelor; hărți ale țărilor; hărți ale județelor, etc..
Folosirea hărții presupune cunoașterea ei. Aș adar se deprind următoarele definiții, ci
anume:
– hărțile sunt necesare pentru a localizarea obiectele și fenomenele, însușirea noțiunilor
și a cunoștințelor cu specific geografic;
– harta constituie o sursă de cunoștințe;
– harta formează reprezentări despre b ogățiile și frumusețile reliefului;
– harta formează reprezentările elevilor despre suprafața județului și a patriei ;
– harta sintetizează cunoștințele geografice ale elevilor ;
– harta solicită elevului gândirea, memoria și im aginația .

13

„Harta, prin culorile și semnele sale convenționale simbolizează obiecte și fenomene
geografice, transpune pe elevi în ținuturi îndepărtate pe care nu le -au văzut sau nu le vor vedea
niciodată, face ca elevii să sesizeze trăsăturile caracteristice ale acestor obiecte, ca și cum s -ar
afla în mi jlocul lor ’’(Florentina Miu, 2015:19).
Concomitent, geografia îi învață pe elevi cum să execute și să citească planul și harta și
să le interpreteze pentru activitatea practică a omului. O parte din lecțiile din manuale prezintă
elevilor subi ecte și teme legate de cunoașterea naturii pentru ca aceștia să înțeleagă pericolele
care o amenință, să ocrotească natura, să o protejeze, îngrijească și să o înfrumusețeze
necontenit.

1.3. Metodica predării geografiei

Modul de predare al învățătoru lui trebuie să fie unul adecvat nivelului de evoluție al
elevilor, determinat de maturizarea lor psihofizică. Subiectele de cunoaștere a științelor și a
primelor noțiuni geografie ce se predau în ciclul primar, trebuie relevate la proporțiile lor reale,
noilor restructurări de a îmbuna științific cunoștințele științifice despre natură, readuc în atenție
însemnătatea instructiv -educativă a geografiei care are menirea de a contribui substanțial nu
numai la însușirea corectă de către elevi, dar și la explicare a metodi că a unor adevăruri
științifice .
Astfel, p rin metode de predare înțelegem modalitățile folosite de învățător în predarea
unei discipline, cu ajutorul cărora transmite elevilor cunoștințe, priceperi și le formea ză
deprinderi sau să -i motiveze pe elev i să le însușească în mod independent.
Metoda constituie instrument de lucru pentru elev . Cunoștințele ce se însușesc de elevi în
cadrul studiului științelor naturii și a fenomenelor geograf ice asigură învățământul cu materia
acestor două obiecte de studi u determinând prin aceasta însuși conținutul metodicii predării.
″Instruirea prin rezolvarea de probleme este o variantă a euristicii, o modalitate complexă
de aplicare a teoriei învățării prin descoperire și generare de contradicții interioare și exterioa re,
care apar ca stimuli ai procesului cognitiv și sunt concepute ca o dificultate subiectivă numai în

14

situația problematizată, provocată de diverse sarcini practice, întrebări, mijloace intuitive etc. ”
(Miu Florentina, 2019:118).
Dacă metoda constituie i nstrument de lucru pentru elev metodologia se referă la acele căi
prin care învățătorul îl motivează pe elev să învețe. Dacă metoda constituie instrument de lucru
pentru elev metodologia se referă la acele căi prin care învățătorul îl motivează pe elev să învețe.
Instruirea este metoda prin care se urmărește ca volumul de cunoștințe să fie asimilat în
întregime de către elev și se bazează pe principiul întrebărilor și al răspunsurilor. Elevii trebuie
să urmărească corect sarcina de îndeplinit, și în același timp să ai bă în vedere și posibilitățile
pentru realizarea sarcinii respective.
Nivelul motivației depinde nu numai de dificultatea sarcinii, d ar și de alte elemente,
precum:

– stăpânirea de sine;
– echil ibrul persoanei respective;
– emotivitatea.

Învățătoru l nu comunică elevilor cunoștințele d e-a gata elaborate, ci îi pune î ntr-o situație
de cercetare, pentru a rezolva problema cu c are se confruntă.
Prin problema didactică înțelegem o dificultate pe care elevul nu o poate soluționa decât
prin implicarea și c ăutare, în cadrul unei activității proprii de cercetare.
Sarcinile principale ale metodicii pred ării geo grafiei sunt următoarele:
o stabilirea scopului instructiv educativ al învățământului geograf ic în șco qla de
cultură generală, în raport cu cerințele dezv oltării societății și cu pregătirea
multilaterală a elevilor;
o aplicarea metodelor și a principiilor care asigură însușirea temeinică a
cunoștințelor, priceperilor și a deprinderilor geografice, ținând seama de vârsta
școlarului, precum și de puterea lui de înțelegere;
o indicarea m aterialului didactic necesar la lecțiile de geografie, a modului cum îl
va folosi și ce materiale pot fi confecționate;
o îndrumrea activității în afară de clasă și școală la geografie și integrarea ei în
activitatea comunitară;

15

o îndrum area perfecționării a pregătirii geografiei prin introducerea în programe a
celor m ai noi tehnologii geografice;
o utilizarea bibliografiei în predarea geografiei.
″Manualul servește și pentru munca independentă din clasă. Se folosește ca izvor de
cunoștințe , reprezentare a ideilor prin desen explicativ, compuneri de texte după hartă sau
ilustrațiile din manual în clasă, elevii pot citi lecția în gând, o pot împărți în fragmente, pot
analiza conținuturile confruntându -le cu ilustrații și harta din manual, pot scoate ideile princi pale
sau întocmi planul lecției ” (Dulamă E, 1996:49).
În predarea geografiei, o importanță deosebită o are harta .
Harta este izvor de cunoștințe, care are calitatea de a vorbi celor care știu s -o înțeleagă, s –
o citească, s -o interp reteze; harta sintetizează cunoștințele geografice ale elevilor și se adresează
în același timp percepției, gândirii, memoriei și imaginației.

1.4. Succesiunea etapelor instruirii într -o lecție de geografie

Formarea la elevi a unui sistem de noțiuni g eografice, a priceperilor și a deprinderilor
intelectuale și practice, impune forme variate de organizare a predării geografiei în școală. Forma
de bază a organizării și a dobândirii cunoștințelor geografice rămâne lecția , care contribuie în cea
mai mare m ăsură la dezvoltarea intelectuală a elevilor și la educarea lor.
Pentru a obține rezultate deosebite în pregătirea elevilor, în funcție de condițiile solicitate
la școală, o importanță deosebită o are proiectarea lecției pe baza relației dintre obiecte, mi jloace,
conținut, evaluare.
Așadar, în planificarea unei lecții, a unei teme, este necesar ca obiectivele, calea de
rezolvare a acestora sau chiar evaluarea rezultatelor acestora să fie cuprinse într -un tot unitar.
Succesiunea evenimentelor instruirii în cadrul unei lecții geografice poate fi următoarea
(Miu Florentina, 2019:252):

o captarea atenției elevului – reprezintă o parte din arta învățătorului, care
presupune cunoașterea elevilor și a interesului acestora pentru geografie.

16

o informarea elevului cu pr ivire la obiectivul urmărit – aceasta se poate
realiza prin cuvinte sau prin imagini pe care elevul să le înțeleagă cât mai
rapid, pentru a intui tipul de performanță pe care trebuie să -l atingă pentru
a demonstra că a realizat sau nu învățarea.
o stimularea reactualizării capacităților învățate anterior . De obicei, ceva
nou învățat se bazează pe ceva vechi învățat, accesibilitatea faptelor,
ideilor, noțiunilor, regulilor anterior învățate cu puțin înainte de momentul
noii învățări, se realizează folosind un dialog care solicit recunoașterea,
reamintirea unor noțiuni însușite anterior.
o prezentarea materialului stimul . Stimulii care trebuie prezentați elevului
sunt cei implicați în performanța care reflectă învățarea, iar învățarea
poate porni de la fapte, mode le sau experimente.
o dirijarea învățării – se realizează prin explicații sau întrebări care
sugerează elevului modul în care trebuie să gândească, folosind concepte
specifice pentru a descoperi sau de a înțelege noi cunoștințe geografice.
o obținerea performa nței – reprezintă momentul ce îl pune pe elev în
situația de a demonstra ce a învățat, el trebuie solicitat să scrie, să
deseneze, să clasifice, să selecteze, să demonstreze, să aplice, să
folosească, să efectueze observații sau să formuleze concluzii.
o asigurarea fed -back -ului – gradul de corectitudine a performanței obținute
de elev, se poate realiza de către învățător, folosind manualul,
diapozitivele, secvențe de film, etc.
o evaluarea performanței – se realizează fie imediat după învățare sau în
diferit e momente ale procesului de instruire.
o asigurarea și intensificarea retenței și a transferului – elevul trebuie să
rețină cee a ce este necesar prin lecție.
o proiectarea activităților pe care elevii le vor efectua sub formă de temă de
acasă – este anunțată t ema pentru acasă ce poate consta în: confecționarea
de hărți, de machete etc.

17

Relația dintre componentele procesului de învățare și modul de organizare, a determinat
în timp adaptarea unor forme de organizare (Miu Florentina, 2019:271):
– gruparea elevilo r;
– organizarea conținutului instruirii ;
– structura programului de desfășurare a procesului de învățământ care vizează
activități comune;
– tipurile de relație și modul în care se realizează trecerea elevilor de la o etapă la alta
de școlarizare.

18

CAPITOLUL II
EXCURSIILE GEOGRAFICE

2.1. Excursiile geografice – metodă de învățământ

Excursia geografică reprezintă una dintre cele mai atractive, plăcute și utile activități de
recreere și de odihnă activă, facilitând în același timp contac tul cu mediul înconjurător.
Excursia ca metodă d e învățământ care asigură însuș irea cunoștințelor prin perceperea directă a
obiectelor și fenomenelor realizând calea dialectă a cunoașterii.
Excursia geografică , ca metodă de învățământ, contrib uie la educarea copiilor. Din punct
de vedere al educației , contribuie la lărgirea orizontului cultural – științific, la pregătirea pentru
înțelegerea unor teme, fixarea cunoștințelor, la formarea noțiunilor științifice, a deprinderilor
practice, la dezvol tarea spiritului de observație, a atenției, gândiri i, etc. Copilul învață cum să
lupte cu forțele naturii, cum să le învingă, cum poate transforma natura în folosul său.
„Excursiile reprezintă o formă de activitate didactică extrașcolară, prilej cu care se fac
aplicații în orizontul local sau itinerarii complexe și în timpul unei activități turistice școlare
elevul îndeplinește rolul de turist, pentru că se deplasează în afara domiciliului său, în scopul
recreeării pe plan spiritual, pentru cunoașterea unor fapte noi și a refacerii psiho -fizice, iar
învățătorul are rolul de ghid, pentru că el conduce și îndrumă elevii pe parcursul activității ’’
(Florentina Miu, 201 0:159).
Așadar, excursia geografică are ca scop principal lărgirea orizontului didactic, reali zând
legătura dintre teorie și practică. Etapele ce trebuie parcurse pentru organizarea unei astfel de
activități sunt extrem de importante, dar importanța majoră o are etapa pregătitoare,
organizatorică, de pregătire a colectivului de elevi pentru a fi ca pabili să realizeze obiectivele pe
care și le -au propus pe parcursul excursiei geografice.
„Este cunoscută importanța și valoarea instructiv -educativă a excursiilor geografice, ce
contribuie la dezvoltarea simțului de observație al elevilor, a interesului pentru studiul geografiei

19

patriei și a capacității de înțelegere a relațiilor înconjurătoare " (Alexandru Gheorghe; Viorica
Tomescu; Aurel Popa, 2011:169).
Orizontul local permite și desfășurarea unor d eplasări sub formă de excursii – vizită sau
lecții – vizită. Ele pot fi efectuate la o unitate economică, la un muzeu, la o grădină zoologică, la
un monument , la o expoziție sau orice alt obiectiv care este în măsură să ofere un prilej de
instruire și informare, de educare a elevilor.
Prin imaginea de ansam blu asupra componentelor mediului înconjurător, contribuie de
asemenea la lărgirea orizontului geografic al elevilor, întregesc efectul instructiv educativ al
activităților didactice și realizează legătura dintre teorie și practică în același timp. Nu numa i că
ajută la consolidarea cunoștințelor geografice, botanice sau zoologice predate la clasă, dat
anticipează intuirea, cunoașterea generală a elementelor mediului ușurând succesul învățării.
Prin intermediul conversațiilor educatoarea efectuează împreună cu copiii o investigație,
un schimb de informații și idei. Succesiunea de întrebări și răspunsuri, legate de obiectul de
observare, stimulează percepția elevilor.
Prin lecțiile – excursie se asigură stimularea dorinței de curiozitate de a descoperi noi
fenomene și elemente pe mai multe itinerarii stârnindu -se dorința de călătorie în scopul
cunoașterii frumuseților patriei noastre.
Vizitele sunt tot atât de obișnuite și în afara orizontului local, pe traseul unei excursii.
Cele din orizontul local sunt însă permanent accesibile, motiv pentru care trebuie să stea mai
mult în atenția cadrelor didactice.
Așadar, pe plan afectiv, prin excursiile cu elevii se realizează sentimente de prețuire și
atașament față de frumusețile naturale ale patriei noastre, dar și fa ță de realizările economice ale
poporului român, a istoriei sale, contribuind la educația patriotică și nu în ultimul rând, la crearea
unui suport informativ – educativ pe plan ecologic pentru protecția mediului înconjurător.
Astfe l, prin intermediul excurs iilor geografice se dezvoltă spiritul de prietenie, de
colectiv, de voință, disciplină, inițiativă, precum și deprinderi, proceduri gospodărești de la
vârsta mică fiindu -le folositoare în viață.
Efectuarea excursiei geografice impune cadrului didactic o ma re răspundere atât privitor
la conținut, la scopul urmărit, la alegerea perioadei corespunzătoare a modului de desfășurare și
de finalizare.

20

Ea trebuie bine pregătită după un plan care cuprinde trei etape, precum:
– etapa de organizare;
– etapa de desfășurare a excursiei școlare;
– etapa de evaluare a excu rsiei la reîntoarcere .
„Excursia este o călătorie de cel puțin o zi, efectuată în afara localității de reședință, cu un
mijloc de transport, având ca suport recreerea, vizitarea, informarea și studiul ’’ (Florentina Miu,
2019:314).
Cunoașterea orizontului local îi va ajuta pe elevi în compararea unor date și aspecte cu
altele ce vor fi văzute în altă parte a țării, în timpul excursiilor, și în urma cărora vor putea să
tragă și anumite concluzii.
″Compar ațiile cele mai bune îndeplinesc următoarele condiții : alegerea echitabilă a
obiecte lor și fenomenelor de comparat; stabilirea criteriilor de co mparație; obiectele și
fenomenele comparate trebuie să p rezinte asemănări și deosebiri; trebuie folos it un mater ial
didactic variat; să se oranizeze vizite și excursii pentru a efectua comparații între obiecte și
fenomene din natură ce cele prezentat e în materialul intuitiv ” (Miu Florentina, 2019:102).

Prima etapă – etapa de organizare. Această etapă presupune:

o se stabilește tematica și obiectivele pedagogice concretizate cu cele reale din
teren;
o se stabilește itinerariul care să cuprindă cele mai reprezentative obiective parcurse
în lecțiile de clasă; elemente de relief, roci, de climă și topoclimat care se
resfrâ nge în zonarea vegetației și faunei precum și în elemente de activitatea
umană; la acestea se adaugă elementele de hidrologie: izvoare, pâraie, afluenți,
confluențe, gură de vărsare, baraje, lacuri de acumulare, lacuri naturale, bălți,
mlaștini.
o se specifi că obiectivele economice întâlnite: mine, cariere, termocentrală,
hidrocentrală, combinate chimice, peisaje agricole pe zone de câmpie, dealuri sau
la munte, amenajări de îmbunătățiri funciare sau baze turistice etc.
o se specifică obiectivele de interes so cial-istoric și cultural: locuri istorice, cetăți,
castele, muzee, case memoriale, mănăstiri, elemente de etnografie și folclor etc.

21

Ele consti tuie un suport de abordare interdisciplinară care se regăsesc în
conținutul programelor și manualelor școlare ca și în literatura de specialitate;
o se întocmește și se propune scopul activităților din lecția -excursie;
o se stabilesc punctele de aplicație practică prin popasuri la fața locului: orientări cu
harta după punctele cardinale și cu busola, raportarea semnelor convenționale la
obiectivele din teren; observații asupra calității apelor, asupra reliefului, colecții
de semințe și fructe rezistente, elemente de fosile, colecții de ilustrate, pliante etc.
o se realizează o bună documentare bibliografică înainte de orice desfășurare a unei
activități didactice, pentru că principalul coordonator -ghid rămâne învățătorul; el
se poate completa și de ghizii localnici din diferite zone sau cei profesioniști de la
muzee, care au rolul de a împrospăta mesajul i nstructiv -educativ al excursiei;
o se analizează costul excursiei după distanța parcursă, mijloc de transport,
posibilitatea de cazare și masa servită;
o după întocmirea dosarului cu harta itinerarului, se face adresa necesară către
agenția turistică, se iau aprobările (de la șc oală, inspectorat școlar, instituții unde
sunt interzise a se vizita), și se informează părinții elevilor cărora li se prezintă și
tot planul excursiei și se înștiințează părinții cu ce sume contribuie, ce trebuie să
aibă la ei etc.;
o urmează pregătirea ele vilor pe excursie cărora li se prezintă după hartă itinerarul
în mod amănunțit cu toate obiectivele, locurile de popas, localitățile prin care se
trece și se staționează, echipamentul și alimentele necesare, mica trusă medicală,
un carnețel de notițe, se p relucrează regulamentul excursiei, sarcinile fiecărui
elev, din ce grupă face parte, sau este singur în sarcină, apoi se comunică elevilor
ziua, ora și locul de întâlnire și înapoiere din excursie. Î n excursiile de durată 3 –
4 zile este bine să participe cel puțin 2 cadre didactice și chiar 1 -2 părinți.
o se pregătește un scurt program artistic care poate fi prezentat fie la muzeu sau
casă memorială, loc istoric, sau chiar la restaurantul sau cantina unde servesc
masa. Pe parcursul excursiei se poate cânta l a microfon muzică ușoară, populară,
se spun snoave, ghicitori, proverbe, zicători, se citește literatură umoristică scurtă
etc.

22

o echipa de organizare trebuie să aibă în grijă și să pregătească materialele pentru
excursie: lăzi pentru depozitarea rocilor, a florilor și ierburilor perene, a fluturilor,
insectelor, harta patriei pliant, busolă, aparat de fotografiat sau chiar videocameră
etc.

Etapa a doua – etapa de desfășurare a excursiei școlare , care cuprinde:
o elevii incluși pe tabelul de participare în exc ursie se întâlnesc la școală potrivit
datei și orei fixate și anunțate și se face prezența;
o se verifică echipamentul și ustensilele necesare .
o urmează apoi deplasarea pe itinerarul stabilit, iar cadrul didactic de la microfonul
autocarului va reaminti itiner arul ce trebuie parcurs și locurile de popas; se atrage
atenția ca elevul sau eleva care i se face rău, să anunțe din timp ghidul excursiei
pentru a se opri și a lua măsurile de protecție și ocrotire.
o ghidul începe să explice la microfon formele de relief prin care se trece cu
autocarul, apele, vegetația, așezările. În locurile reprezentative de popas pot fi
utilizate. În locurile de popas se pot realiza și scurte jocuri distractive, se pot
prezenta scurte programe artistice, cântece populare și muzică ușoa ră, elemente
care aduc destindere, bună dispoziție, consolidează pri etenii și amintiri trainice
despre locurile vizitate.

Pentru ca preș colarii să aibă dep lină încredere în învățătorul care conduce excursia sau
drumeția , este necesar ca acesta să fie un ex emplu de principialitate și morală, cu un desăvârșit
tact pedagogic și cu o bună pregă tire profesională. De asemenea cadrele didactice ce participă la
excursiile preșcolare trebuie să de dovadă de voință, fermitate și perseveren ță în toate momentele
excurs iei, respectiv drumeției .

Etapa a treia – evaluarea excursiei , care cuprinde:
o se reconstituie traseul parcurs pe zile și obiective de informații culese de elevi;
o se pun întrebări de învățător: pe unde am trecut, ce am văzut, ce obiective a -ți
vizitat;

23

o apoi se trece la urmărirea pe harta fizică a patriei pe care s -a desfășurat excursia,
cu un șnur de culoare vie și fotografii;
o se pot organiza concursuri, portofolii ale elevilor și cu materiale didactice pentru
cabinetul de geografie.
„În concluzie, excur sia are o mare valoare și importanță instructiv – educativă deoarece
constituie la dezvoltarea simțului de observație al elevilor, a interesului pentru studiul geografiei
patriei și a capacității de înțelegere a realității înconjurătoare’’ (Florentina Miu, 2019:318 ).
Dosarul excursiei ce trebuie întocmit de organizatorul unei excursii școlare trebuie să
cuprindă următoarele elemente, ci anume:

o Adresă către Inspectoratul școlar județean pentru aprobarea zilelor de
desfășurare a excursiei;
o Adresă către agenția de turism;
o Adrese către taberele județene unde vor fi cazați elevii (dacă excursia
presupune mai multe zile);
o Stabilirea itinerarului (informații despre traseul excursiei);
o Tema excursiei și scopul urmărit;
o Conținutul general al obiect ivelor propuse;
o Stabilirea duratei excursiei și a datelor de deplasare;
o Planul amănunțit de desfășurare a excursiei pe zile și ore;
o Tabel nominal cu elevii participanți;
o Colectivul de elevi și a echipelor de lucru și a sarcinilor acestora;
o Un regulament sc ris de conducătorul excursiei în ceea ce privește
manifestarea disciplinară a elevilor în excursie.

În natură se fac experiențe cu prilejul excursiilor, precum: putem urmări viteza, lățimea și
adâncimea unui râu. Adâncimea se poate măsura cu ajutorul unei prăjini gradate de pe un pod
plutitor sau cu o frânghie care la capătul de jos are o greutate.
Viteza râului o putem măsura în felul următor, ci anume: se fixează doi țăruși pe malul
apei, la o distanță, de exemplu, de 10 m., pe mijlocul râului aruncăm o plută. Cronometrăm

24

timpul în care pluta străbate distanța marcată. Raportând distanța la timp, aflăm viteza. Viteza se
poate măsura și la mal.
Importanța instructiv educativă a experiențelor este destul de mare. Din ele elevii
dobândesc cunoștințe noi, tre zindu -le totodată interesul pentru cercetarea științifică și ajutându -l
să lege teoria de practică.
În cadrul excursiilor elevii nu mai sunt constrânși de anumite reguli și de sp ațiu, ei
petrecându -și cu această ocazie mai mult timp în aer liber. Astfel, lecțiile realizare în afara clasei,
cu ocazia excursiilor, a vizitelor și a drumețiilor sunt mai interesante.

2.2. Clasificarea excursiilor geografice

Excursiile se planifică pe întregul an școlar, în funcție de cerințele programei de dirijare a
observări i obiectelor și a fenomenelor naturale. Excursiile sunt de mai multe feluri:
 după modul în care au loc: pot fi preliminare, excursii lecții sau finale;
 după durata lor;
 după locul și modul de organizare sunt: în natură, vizite la unitățile economice.
Etape le excursiei sunt următoarele:
– pregătirea;
– desfășurarea excursiei;
– analiza excursiei.
În excursii , elevii:
– dobândesc cunoștințe noi ;
– studiază fenomenele și obiectele în toată complexitatea lor ;
– își fixează mai bine cunoștințele acumulte la orele de curs ;
– în acest mod leagă elementele de teorie cu cele de practică ;
– în excursii se formează deprinderi și priceperea de a observa fenomenele din natură;
– excursiile au un caracter instructiv – educativ.

25

„Excursiile au o eficiență instructiv educativă care este con diționată de planificarea lor pe
întregul an școlar, în funcție de cerințele programei, de dirijarea observării obiectelor și
fenomenelor naturale’’ (Florentina Miu, 2015:170 ).
După momentul în care au loc, excursiile se împart astfel:
o excursii preliminar e;
o excursii lecții ;
o excursii finale.

Excursiile preliminare . Acestea au ca drept scop observarea fenomenelor și a obiectelor
necesare înțelegerii temei sau capitolului ce urmează a fi predat la școală.
Excursiile lecții . Acestea au drept scop comunicarea u nor cunoștințe noi pe baza intuiței
în natură, numindu -se și lecții intuitive.
Excursiile finale. Acestea se formează cu scopul de a fixa, aprofunda și de a îmbogății
cunoștințele elevilor. Sunt acele excursii prin care se încheie și se aplică cunoștințele predate la
mai multe capitole sau la sfârșitul anului școlar, din întregul conținut al disciplinei geografice
care se poate îmbina și cu informații interdisciplinare de la istorie, biologie, literatură, etc.
După durata lor excursiile se împart în:

o excu rsii de lungă durată;
o excursii de scurtă durată.

Excursiile de lungă durată sunt cele mai complexe, deoarece pregătirea lor necesită un
timp mai îndelungat și o atenție mai mare. Astfel, în vederea unei bune desfășurări este necesar
să se întocmească un p lan de perspectivă, având în vedere conținutul și scopul lor. Acest plan
curpinde:

– cunoașterea regiunii geografice ce se vizitează (climă, relief, poziție geografică,
elente legate de floră și faună, etc.);
– cunoașterea unei regiuni din punct de vedere eco nomic (bogății naturale, resurse
naturale, etc.);
– vizită a unor unități economice, grădini zoologice, muzee, biserici etc..

26

Excursiile de lungă durată presupun cunoașterea a cât mai multor regiuni, a reliefului,
diferite zone, peisaje, așezări omenești . La aceste excursii trebuie să se stabilească timpul necesar
desfășurării excursiei respective, obiectivele de observat, itinerariul (traseul de urmat), etapele
excursiei, tematica excursiei.
Etapa pregătitoare depind e de următoarele aspecte, ci anume:
– de du rata excursiei;
– de dista nță și de numărul elevilor ce participă la acea excursie.

În vederea pregătirii copiilor pentru excursie, învățătorul va aduce la cunoștință din timp
scopul excursiei, itinerariul, data și durata. În timpul excursiei trebuie urmări t îndeaproape
prezența elevilor, disciplina și trebuie dirijate observațiile .
Excursia ca metodă d e învățământ care asigură însuș irea cunoștințelor prin perceperea
directă a obiectelor și fenomenelor realizând calea dialectă a cunoașterii.
Excursiile de scurtă durată – sunt efectuate de obicei în orizontul local, pentru aceste
excursii fiind suficiente 2 – 5 ore. De regulă, ele se efectuează prin cuplarea orelor de geografie
dintr -o săptămân ă, fie în afara orelor de curs.
După locul și modul de organizare ele sunt excursii în natură și vizite în unități
economico -sociale. Principalele etape ale excursiei sunt: pregătirea, desfășurarea și analiza.
Cele două aspecte ale pregătirii excursiilor în orizontul local sunt:

– pregătirea învățătorului;
– pregătirea ele vilor.

Pregătirea profesorului – constă în studierea amănunțită a programei, a volumului de
cunoștințe, a priceperilor și deprinderilor pentru clasa respectivă, în stabilirea tipului de excursie
și a aplicațiilor din excursie. Profesorul studiază harta, s tabilește itinerarul, studiază terenul și
bibliografia de specialitate.
Pregătirea elevilor – constă în cunoașterea itinerarului și scopul excursiei, data
desfășurării , ora și echipamentul necesar.

27

Desfășurarea excursiei constă în următoarele: elevii iau cunoștință în ziua excursiei de
obiectivele principale pe care le vor urmări pe tot parcursul ei, de regulile de securitate și de
comportamentul ce trebuie respectat.
„Atunci când excursia are un caracter informativ, cu scopul de a pregăti predarea unui
capitol, toate lucrările trebuie să cunoască problematizarea excursiei. În schimb, dacă excursia
are un caracter aplicativ, elevii vor lucra pe echipe, iar la încheierea excursiei, vor fi comunicate
rezultatele aplicațiilor fiecărei echipe de către învățător sau elevi ’’ (Florentina Miu, 2015:173).
În afară de caracterul instructiv educativ excursia mai trebuie să aibă și un caracter
recreativ. Pentru a înviora excursia se recurge la povestiri, jocuri geografice, întreceri în a
observa și a aprecia distanțele sau înălțimile, etc.
La finalul excursiei o importanță deosebită o au discuțiile ce se poartă cu elevii pentru
formularea concluziilor într -o analiză cât mai concisă prin stabilirea rezultatelor observării sau
experienței efectuate de către elevi.
În conț inutul discuțiilor libere, copiii aduc contribuții personale sau note originale de
nuanță afectivă, sentimentală prin care își exprimă admirația și dragostea față de locurile vizitate.
Se pot delimita tipuri de excursii și vizite:

 excursii și vizite intr oductive, organizate înainte predării unui capitol sau teme, cu
scopul de a -i pregăti pe elevi pentru înțelegerea și asimilarea cunoștințelor ce se
pot preda;
 excursii și vizite organizate în vederea comunicării de noi cunoștințe;
 excursii și vizite finate – se organizează după încheierea predării unui capitol sau
a unei teme, scopul fundamental fiind de concretizare a cunoștințelor predate, de
sistematizare și fixare;
 expediția școlară – este o călătorie de studii și cercetare, cu o durată de 10 – 14
zile, care se efectuează mai ales în vacanța de vară;
 tabăra școlară – constituie un spațiu amenajat pentru cazarea, relaxarea,
instruirea elevilor, în serii de 7 – 12 zile.

28

2.3. Formarea noțiunilor fundamentale de geografie prin utilizarea
elementelor orizo ntului local

Un loc important în afară de clasă la copii, îl ocupă cunoașterea orizontului local, a
satului sau a orașului care apoi treptat se întinde asupra județului și a ținuturilor mai îndepărtate
până ce cuprinde întreaga țară.
„În studiul satului sau a orașului cuprindem :
– așezarea ținând seama de formele de relief, de hidrografia locului, de arterele de
comunicație, de poziția localității față de centrele p rincipale ;
– relieful, clima, rețeaua hidrografică , modificarea reliefului, lupta împotriva
eroziunilor, inundațiilor ;
– bogățiile naturale și folosirea lor ;
– numărul locuitorilor și ocupațiile lor ;
– configurația localității (șosele, ulițe, străzi, cartiere, tipul de cladiri,așezăminte
culturale );
– viața economică : industria, agricultura etc.;
– căile de comunicație și felul lor .’’(Florentina Miu, 201 1:157).

În mod obișnuit, prin orizont local se înțelege un spațiu determinat ca întindere care
înconjoară localitatea de reședință.
Noțiunea de orizont local este însă o noțiune relativă având în vedere faptul că
delimitarea lui se poate face în raport cu gradul de accesibilitate și cu posibilitatea de deplasare.
Astfel, putem distinge următoarea clasificare :

o orizontul local foarte apropiat – care se reduce la împr ejurimile școlii sau ale cartierului
unde se găsește școala (chiar un sat sau un oraș mai mic luat ca întreg);
o orizontul local apropiat – care poate fi extins pe o rază de până la 15 Km;
o orizontul local îndepărtat – care depășește acea rază de 15 Km.

29

În limitele stabilite, conținutul orizo ntului local variază în raport cu zona geografică unde
este localizat. Regiunile de câmpie oferă orizonturi locale deschise în toate direcțiile.
Cunoașterea orizontului local și folosirea lui în sco p instructiv – educativ și de recreere
are pentru școala românească o însemnătate deosebită. Activitățile ce se pot organiza în acest
spațiu pot fi dintre cele mai variate, pornind de la observarea teritoriului geografic din preajma
școlii și până la vizit e, drumeții, excursii cu aplicații practice diferite.
Excursia are o mare importanță în dezvoltarea grijii față de mediul înconjurător prin
dezvoltarea morală, socială, culturală și s pirituală.
Vizitele sunt tot atât de obișnuite și în afara orizontului local, pe traseul unei excursii.
Cele din orizontul local sunt însă permanent accesibile, motiv pentru care trebuie să stea mai
mult în atenția cadrelor didactice.

30

CAPITOLUL III
STUD IU DE CAZ – EXCURSIE GEOGRAFICĂ

3.1. Planul de desfășurare a excursiei

Excursiile – sunt cele mai agreate activități extracurriculare, se desfășoară în afara unității
de învățământ și necesită o atentă pregătire. Și astfel , prin observarea vie a naturii , copiii
realizează o strânsă legătură între bazele științifice ale cunoștințelor acumulate în școală,
grădiniță și viață, între teorie și practică.
Coordonatele excursiei se prezintă astfel:

Tema: Caracterizarea fizico -geografică , – zona Argeșului .
Data: 30.03.2020 – 31.03.2020 .
Participanți: Elevii Grădiniței cu program prelungit nr. 1 , SLATINA, efectiv 25 copii;
Însoțitori: 2 educatoare.
Itinerar: Slatina – Pitești – Curtea de Argeș – Cheile Argeșului – Lacul Vidraru – Curtea
de Argeș – Râmnicu Vâlcea – Drăgășani – Slatina.

Conținutul obiectivelor propuse:
Elemente de geografie fizică :
– relief de câmpie: Câmpia Olteniei;
– relief muntos: Munții Făgăraș, Cheile A rgeșului;
– ape: Olteț, Oltul, Argeșul, Lacul Vidraru ;
– elemente de vegetație: câmpie, deal, podiș , munte.
Elemente de organizare administrativă:
– județele: Olt, Argeș, Vâlcea;
– orașele: Pitești, Curtea de Argeș, Râmnicu Vâlcea;

31

– cartiere, comune, sate, zone de deal, zone de munte;
– stațiune balneoclimaterică: Olănești.
Elemente de istorie locală :
– Curtea d e Argeș: Mănăstirea Curtea de Argeș;
– Vidraru: Cetatea Poenari;
– Râmnicu Vâlcea: Casa lui Anton Pann;
– Olănești: Biserica din lemn.

3.2. Ipoteza și scopul excursiei

Ipoteza presupune identificarea unei situații care ar putea îmbunătăți cali tatea procesul ui
de învățământ. Astfel, cadrul didactic realizează o învățare activă atunci când noțiunile de ordin
geografic vor fi însușite într -un mod activ și plăcut și vor duce la dezvoltarea interesului și
motivației pentru studiul, respectiv aplicarea noțiunilor geografice .
În timpul efectuării excursiei educatoarea va folosi metoda observației, a explicației și
a conversației îmbinate în mod armonios. Ea va lăsa copiilor timp suficient pentru a observa
mai întăi, în mare, diferite fenomene sau obiecte, apoi îi va antrena într -o percepere analitică
subiectului, înso țită de explicație și discuții. Educatoarea trebuie să dozeze conținutul și
durata excursiei pentru a -și atinge scopul propus și pentru a nu obosi pe copii.
Din punctul meu de vedere, prin metoda de înv ățământ de excursie școlară de ordin
geografic, copiii:

– dobândesc cunoștințe despre cad rul natural al zonei Argeșului;
– sintetizează cunoștințele dobândite prin intermediul lecțiilor, raportându -se la
observarea directă a elementelor și a fenomenelor spe cifice acelei zone;
– formarea prin sistem de rep rezentări despre relief, vegetaț ie, apă, climă, faună, etc.
– cultivarea sentimentelor de dragoste pentru frumusețile pământului românesc;
– formarea unui comportament corect față de mediul înconjurător: păstrarea și
menținerea curățeniei prin protejarea elementelor naturii;

32

– formarea unor deprinderi de comportare corectă, civilizată, de integrare în structura
unui grup turistic, de cooperare și respect.

Așadar, i dentificarea unor metode și procedee de învățământ care să faciliteze stimularea
atenției, găsirea unor căi de activizare a învățării, face viața școlară mai dinamică, motivantă și
interesantă .

3.3. Metode de cercetare

Cadrul cel mai direct al experienței pedagogice este activitatea zilnică, contactul cu
preșcolarii, dându -ne posibilitatea să -i verificăm tehnicile de lucru, să alegem soluțiile eficiente.
Ca metode de cercetare în cadrul excursiei s -au folosit:
– observația;
– convorbirea;
– povestirea;
– joc didactic;
– vizite, plimbări și diferite activități amuza nte.
Convorbirea alături de observație, a constituit un instrument important în descoperirea
noțiunilor și reprezentărilor pe care copiii le au despre natură și elementele care o compun,
despre diverse medii de viață și despre influența omului asupra mediu lui înconjurător.

3.4. Obiectivele urmărite

Programul excursiei școlare depinde de următoarele obiective . Ele au fost stabilite astfel:
– să identifice principalele elemente fizico -geografice ale zonei: forme de relief, ape,
etc.
– să manifeste interes pe ntru cunoașterea frumuseților pământului românesc;
– să aprecieze și să ocrotească frumusețea locurilor vizitate.

33

Obiective operaționale ale excursiei:
a) cognitive:
o să observe principalele obiective turistice ale zonei ;
o să identifice pl ante și animale specifi ce zonei ;
o să valorifice conținutul informațional dobândit.
b) afectiv -atitudinale:
o să manifeste interes pentru cunoașterea valorilor țării;
o să-și reactualizeze lecturi geografice;
c) psiho -motorii:
o să-și dezvolte simțul de orientare geografică;
o să-și îmbogățe ască cunoștințele legate de ecologie.
Obiective de evaluare, la sfâ rșitul excursiei elevul trebuie:

– importața principalelor obiective naturale, de cultură, vizitate;
– să demonstreze capacitatea de a înțelege, de a compara;
– să aprecieze frumusețile florei și a faunei acestei părți a țării;
– să motiveze de ce cunoașterea mediului, monumentele istorice etc., ale mediului
înconjurător reprezintă îndatoriri elementare ale fiecărui locuitor al țării.

3.5. Prezentarea eșantionului cercetării și etapele cercetăr ii

Am ales ca grupă de cercetare elevii Grădiniței cu program prelungit nr. 1 , Slatina,
județul Olt. Eșantionul a fost alcă tuit din 25 de elevi, dintre care 16 fete și 9 băieți, precum și 2
educatoare. Repartiția elevilor în funcție de sex este următoar ea (Figura 3.1. Repartiția
preșcolarilor în funcție de sex) :

34

64%36%Repartiția pe sexe a preșcolarilor
Fete Băieți
Figura nr. 3.1. Repartiția preșcolarilor în funcție de sex

NR.
CRT. NUMELE ȘI
PRENUMELE
PREȘCOLARULUI
FATĂ/BĂIAT
VÂRSTĂ VÂRSTA DE LA
CARE
FRECVENTEAZĂ
GRĂDINIȚA
1 A.R. F 6 3
2 C.A. F 4 3
3 B.S. F 5 3
4 C.R. F 4 3
5 B.S. B 3 3
6 A.E. B 4 3
7 D.I. F 5 3
8 S.N. B 5 3
9 I.E. B 4 3

35

10 S.I. B 4 3
11 N.L. F 6 3
12 F.P. F 3 3
13 I.I. F 4 3
14 M.M. B 5 3
15 E.B. F 6 3
16 Z.P. B 5 3
17 G.T. F 5 3
18 D.J. F 5 3
19 R.O. F 3 3
20 G.R. B 5 3
21 S.M. F 4 3
22 R.B. F 6 3
23 V.S. B 4 3
24 V.G. F 5 3
25 C.M. F 5 3

Tabel nr. 3.1. Tabel nominal cu preșcolarii înscriși în anul școlar 2019 -2020 la Grădinița
cu Program prelungit nr. 1, Slatina, Olt .
Eșantionul de 25 preșcolari se împarte astfel:
-de 2/3 ani – 3 preșcolari – 2 fete
– 1băiat
– de 4/5 ani – 18 preșcolari – 10 fete
– 8 băieți
-peste 5 ani – 4 preșcolari – 4 fete
– 0 băieți

36

Datele privind repartiția elevilor în funcție de vârstă sun t redate în figura de mai jos.
012345678910
2/3 ani 4/5 ani peste 5 anibaieti
fete

Figura 3.2. Reparti ția pe grupe de vârstă

În urma analizei s -a observat că predomină elevii încadrați în categoria 4-5 ani.
Din totalul elevil or de 25 ponderele pe grupe de v ârstă se prezintă astfel :
– 2/3 ani – 12%;
– 4/5 ani – 72%;
– peste 5 ani – 16%.

Etapa preliminară :

o stabilirea traseului ;
o asigurarea mijloacelor de transport;
o stabilirea grupului de excursioniști și a cadrelor didactice ce îi vor însoți ;
o achitarea costului excursiei pe baza unui tabel nominal ce atestă acest lucru ;
o prezentarea itinerarului cu explicații pe h arta fizică a țării ;
o prezentarea unor albume și ilustrații din zonele care vor fi vizitate de elevi ;

37

o prezentarea programului excursiei ;
o prezentarea regulilor de comportare ce trebuie respectate în timpul excursiei ;
o asigurarea echipamentelor necesare ;
o selectarea corectă a elevilor în echipamentele de lucru ;
o stabilirea programului artistic prezentat pe parcursul excursiei ;
o stabilirea prezentatorului excursiei;
o selectarea lecturilor, a poeziilor și a ghicitorilor ce urmează a fi prezentate pe parcursul
excursi ei.

Desfășurarea excursiei .

Moment organizatoric:
– verificarea tabelului elevilor înscriși în excursie ;
– gruparea lor pentru ocuparea locurilor în autocar ;
– așezarea echipamentelor de lucru în excursie (lădițe, sacoșe, saci, alte echipamente de
corectare a tuturor materialelor ce vor fi strânse în timpul excursiei) ;
– prelucrarea regulamentului de ordine disciplinară a elevilor în timpul excursiei și a
sarcinilor ce li se cuvin fiecărui elev în parte.

Alte mo mente:
– observarea șoselei, a imaginii câmpiei, a aș ezărilo r rurale, a culturilor agricole;
– prezentarea râului Olt ;
– observarea arhitecturii construcțiilor, a cadrului natural ;
– observarea Întreprinderii ALRO Slatina ;
– moment cultural la microfon (se cântă, se spun ghicitori și snoave) ;
– recunoașterea câmpiei P iteștiului și a Podișului Getic ;
– Ora 10 – popas la Trivale, servirea micului dejun ;
– efectuarea de exerciții de înviorare și de orientare turistică ;
– identificarea elementelor de vegetație naturală ;
– Ora 10 -11 – observarea râului Argeș și a microcentralei de pe el ;
– prezentarea orașului Pitești ;

38

– observarea cartierelor și al altor clădiri importante cum sunt: școli, bănci, statui,
grădini și parcuri ;
– identificarea musceelor și a arhitecturii argeșene ;
– prezentarea localității Curtea de Argeș: cadrul natural și is toricul orașului ;
– Ora 11 -11:30 – are loc vizitarea Bisericii Domnești, zidurile cetății, prezentarea unor
lecturi istorice despre Basarab I., Lupta de la Posada etc.;
– Ora 11:30 – 12:30 – vizitarea Mânăstirii Curtea de Argeș, vizitarea palatului
episcopal, prezentarea unui moment literar: Balada Meșterului Manole, prezentarea
lecturilor geografice, vizitarea fântânii Meșterului Manole, colecționarea ilustratelor
și pliantelor;
– Ora 12:30 – 13 – are loc deplasarea către Cheile Argeșului, Lacul Vidraru;
– Observ area Subcarpațiilor Getici și a depresiunii subcarpatice;
– Descrierea elementelor de vegetației;
– Identificarea Argeșului și a microhidrocentralelor construite, descrierea așezărilor
argeșene;
– Descrierea portului popular și a obiceiurilor argeșene;
– Ora 13 – 14 – observarea Cheilor Argeșului, a Munților Vidraru, Posada;
– Identificarea elementelor de vegetație și a tipurilor de sol;
– Popas la barajul Vidraru, observarea lacului de acumulare, a barajului și a
hidrocentralei, a conductelor de aducșiune, popas turi stic la Valea cu pești,
observarea tunelurilor, prezentarea unor lecturi literare – geografice: Balada munților
– de Topârceanu, Făgăraș – de Ana Blandiana;
– Descrierea Cetății Poienari, prezentarea unor lecturi istorice despre Vlad Țepeș,
colecționarea roc ilor, a plantelor, a insectelor, a ilustrațiilor și a vederilor etc.;
– Ora 14 – 15 – popas la poalele munților, pe malul Argeșului, servirea prânzului și
diferite jocuri sportive de relaxare și destindere;
– Exerciții de orientare turistică prin pădure, obser varea izvorului, stabilirea malului
drept și a malului stâng al râului Argeș, acțiuni de curățire a locului de popas;
– Ora 15 – 16 – deplasarea spre Râmnicu Vâlcea ;
– Popas în orașul Râmnicu Vâlcea;

39

– Identificarea unor instituții culturale din orașul Râmnicu V âlcea;
– Ora 16 – 18 – deplasarea către stațiunea Olănești, drumeție pe Valea Olăneștiului,
identificarea unor izvoare cu apă minerală folosită la vindecarea afecțiunilor tubului
digestiv, ale rinichilor, a bolilor de stomac etc.;
– Recunoașterea zonei subcar patice de la poalele munților Căpățânei, a vegetației
specifice acestei zone – păduri de fag;
– Observarea Combinatului Rțmnicu – Vâlcea;
– Recunoașterea podișului Getic și a podgoriilor de la Drăgășani;
– Concurs pentru evaluarea cunoștințelor și a deprinderilo r dobândite în această
excursie;
– Ora 20:30 – încheierea excursiei, întâlnire cu părinții, aprecieri privind
comportamentul elevilor.
Evaluarea excursiei :
La orele de compunere, desen, se vor face lucrări de evaluare la compunere :
o elaborarea unor compuneri despre mom entele deosebite ale excursiei;
o realizarea unor desene cu aspecte din itinerarul parcurs;
o completarea albumelor de geografie, istorie cu ilustrații și pliante;
o completarea ierbarelor, insectelor, a colecțiilor de roci și de semințe;
o realizarea u nui fotomontaj cu itinerarul parcurs;
o valorificarea informațiilor dobândite în cadrul lecțiilor.

3.6. Analiza și interpretarea rezultatelor

În analiza și interpretarea rezultatelor am urmărit următoarele aspecte:
– analiza răspunsurilor la întrebările adr esate cu privire la mediul natural și probleme de
mediu, în funcție de vârsta și genul preșcolarilor;
– analiza și interpretarea răspunsurilor la chestionarul aplicat fiecare item în parte;
– emiterea unor itemi ce vizează atitudinea preșcolarilor față de natu ră;

40

– emiterea unor itemi ce vizează informații despre bogățiile naturii și conservarea
resurselor;
– emiterea unor itemi ce vizează reguli ce trebuie respectate în natură pentru a păstra un
echilibru optim între om și natură;
În tabelul următor sunt evidenția te punctajele obținute de către preșcolari la chestionarul
aplicat .

NR.
CRT. NUMELE ȘI
PRENUMELE
PREȘCOLARULUI
FATĂ/BĂIAT
VÂRSTĂ PUNCTAJ
CHESTIONAR
INIȚIAL PUNCTAJ
CHESTIONAR
FINAL
1 A.R. F 6 30 80
2 C.A. F 4 50 80
3 B.S. F 5 70 100
4 C.R. F 4 40 70
5 B.S. B 3 100 100
6 A.E. B 4 100 100
7 D.I. F 5 80 100
8 S.N. B 5 50 80
9 I.E. B 4 30 80
10 S.I. B 4 20 80
11 N.L. F 6 40 100
12 F.P. F 3 50 100
13 I.I. F 4 70 90
14 M.M. B 5 100 100
15 E.B. F 6 60 90
16 Z.P. B 5 70 90
17 G.T. F 5 40 80
18 D.J. F 5 50 100
19 R.O. F 3 80 100
20 G.R. B 5 50 90
21 S.M. F 4 90 100
22 R.B. F 6 100 100

41

23 V.S. B 4 80 100
24 V.G. F 5 70 90
25 C.M. F 5 40 90

Tabel nr. 3.2. Punctajele preșcolarilor la chestionar

Figurile următoare evidențiază punc tajul total și procentul, pe categorii de vârstă,
reprezentând răspunsurile copiilor la chestion arele aplicate inițial și final :
01020304050607080
2/3 ani 4/5 ani peste 5 aniEșantion
preșcolari

Figura 3.3. Punctajul și procentulul obținut de preșcolari, pe categorii de vârstă,
la chestiona rul aplicat la începutul perioadei de cercetare:

2/3 ani: 230 puncte (76,66%)
4/5 ani: 1100 puncte (61,11%)
peste 5 ani : 230 punte (57,50%)

42

Raportat la nr de preșcolari, punctajul cel mai bun a fost obținut de grupa 2/3 ani cu
76,66 %; celelalte grupe au obținut un procentaj relativ apropiat .
0102030405060708090100
2/3 ani 4/5 ani peste 5 aniEșantion
preșcolari

Figura 3.4. Punctajul total și procentulul obținut de preșcolari, pe categorii de
vârstă, la chestionarul aplicat la finalul perioadei de cercetare:

2/3 ani: 300 puncte (100,00%)
4/5 ani: 1620 puncte (90%)
peste 5 ani: 370 punte (92,50%)

Punctajele obținute de către preșcolari la chestionar aplicat la începutul intervenției
pedagogice sunt relativ mici pentru copiii cu vârste peste 5 ani, respectiv cei cu vârste 4/5 ani.
Rezultate bune au obținut copii cu vârsta 2/3 ani .
Am observat faptul că s -au înregistrat progrese mari pentru toate categoriile de vâr ste
după intervenția pedagogică , acest fapt constituind pentru mine un stimulent în favoarea
proiectării și derulării activităților didactice viitoa re pe baza de proiecte tematice, de activități de

43

tip drumetii, excursii și vizite. Următorul grafic este relevant pentru a observa evoluția
preșcolarilor realizat între cele două etape: inițială și finală.
020406080100
2/3ani 4/5ani peste 5 aniinițială
finală
Figura 3.5. Privin d evoluția preșcolarilor cu privire la informațiile
asimilate/proce ntaj
Astfel, în urma analizei generale a punctajelor obținute la chestion ar de către eșantionul
de copii , rezultatele sunt net superioare după intervenția pedagog ică față de rezultatele obținute
înainte de interve nție.

3.7. Concluzii cercetare

Pentru copii, natura admirată în excursii se descoperă la aceasta vârstă în toată
splendoarea, prospețimea și utilitatea ei, nu numai ca un spectacol ci ca un laborator co ntinuu.
Îndrăgind natura și înțelegându -i tainele, copilul se descoperă într -un viitor protector al acesteia.
Dacă de pe acum vor înțelege că orice specie și fenomen are un rol bine definit în natură,
că dispariția sau distrugerea unora ar aduce dereglări importante, cu siguranță îi va stăpâni acum
și în viitor dorința de a se interesa de ocrotirea mediulu i și nevoia de a ocroti natura.

44

Pornind de la premiza că protecția mediului este o problemă de interes național, să
considerăm și să implementăm în munca noastră obiective ale educației ecologice, care să
contribuie la educarea generației actuale, încât să înțeleagă datoria de a păstra și transmite
nealterate toate atributele naturii, atribute care influențează menținerea și continuitatea vieții pe
pământ.
Am constatat că deprinderile de muncă, cu caracter activ ale colectivului de preșcolari se
formează gradat, în funcție de particularitățile de vârstă. Obiectivele urmărite au fost realizate în
special, în timpul activităților desf ășurate pe parcursul cer cetării prin plimbări, excursii, vizite,
drumeții, conc ursuri .
De asemenea, a m constatat că folosirea celor mai eficace metode interactive, îmbinarea
modernului cu tradiționalul, folosirea mijloacelor audio -video, activizează întregul colectiv de
copii , spre a -și însuși temeinic cunoștințele.

45

CONCLUZII LUCRĂRII

Scopul predării geografiei în școală este de a -i înarma pe elevi cu un sistem de cunoștințe
despre dinamica feței Pământului și despre populație sub aspect demografic. Prin predarea
geogra fiei, pe baza explicării și înțelegerii cauzalității fenomenelor, se dezvoltă spiritul de
observație și de curiozitatea științifică.
În ceea ce prinvește harta, aceasta reprezintă un izvor de cunoștințe , care are calitatea de
a vorbi celor care știu s -o înțeleagă, s-o citească și să o interpreteze. H arta sintetizează
cunoștințel e geografice ale elevilor și se adresează în același timp pe rcepției, gândirii, memoriei
și imaginației . Aceasta reprezintă un izvor de cunoștințe, ea având calitatea de a vorbi celor care
știu să o înțeleagă, care știu să o citească și care știu să o interpreteze.
Metoda de lucru cu harta are, în predarea geografiei, o importanță deosebită. Ea
contribuie la însușirea unor noțiuni geografice, la consolidarea și sistematizarea acestora la
dezv oltarea gâ ndirii și imaginației elevilor. Când folosim harta trebuie să avem în vedere limbajul
utiliza t și accesibilitatea acestuia.
Ieșiril e în teren au rol deosebit în domeniul formării deprinderilor de muncă
independentă, al consolidării cunoștințelor a similate, al lărgirii orizontului de cunoaștere al
elevilor.
În lucrarea de față, am încercat sa reliefez modul în care am aplicat în cadrul activităților
desfășurate, metode și procedee active, mijloace de învatamânt adecvate, menite să contribuie la
ușurarea înțelegerii notiunilor științifice, la însușirea cunostintelor, fenomenelor, cât și la
formarea priceperilor și deprinderilor de muncă prin efort propriu privind cunoașterea și protecția
naturii, vizând o bună pregătire pentru viață.
Rolul hărții în predarea geografiei este de o deosebită importantă: hărțile sunt necesare
pentru localizarea obiectelor și fenomenelor și pentru însușirea cunoștințelor geografice . În
organizarea și desfășurarea excursiilor se va ține cont de itinerariul sau locul unde vo r avea loc,
de data, scopul și obiectivele urmărite.
Obiectivele urmărite au fost realizate în special, în timpul activităților desfășurate la clasa
dar și prin plimbări, excursii, vizite, drumeții, concursuri. Prin cercetările întreprinse, s -a
demonstrat ca pe parcursul unei activități poate exista loc pentru organizarea unei activități

46

didactice în care preșcolarii să lucreze activ, însușindu -și prin efort propriu cunostințe, priceperi
și deprinderi despre mediul înconjurător.
Hărțile se difere nțiază, după mai multe criterii. Astfel, după scara de propo rție sunt: hărți
topografice și geografice ; după conținutul pe care îl redau sunt: hărți geografice fizice,
economice și politico -administrative, după distanța lor specială sunt: hărți de navigați e maritimă,
aeriană, hărți turistice, militare, școlare, rutiere; după întinderea teritoriului sunt: hărți ale lumii,
continentelor, oceanelor, țărilor, județelor.
Prin intermediul excuesiei, le -am format copiilor ideea că omul poate cunoaște lumea
prin c ăutare, studiu personal, observare și prin muncă el ramânând în centru naturii, iar prin
muncă să devină producatorul de bunuri materiale și spirituale deci, el trebuie să cunoască
natura pentru a o stapâni.
Manualul școlar constituie instrumentul de baz ă special pentru școlarii de vârstă mică în
procesul de învățare. Specificul disciplinei geografie, oferă un conținut redat în text, dar și pe
hartă, care completează substanțial textul oferind o serie de avantaje în învățare.
S-a observat, că în predarea geografiei, se folosesc o serie de metode îmbinate într -un
mod armonios, cum sunt: expunerea orală a materialului ce este însoțită de demonstrația și
observația independentă a elevilor, cu conversația sau dialogul.
În general, toate fenomenele geografice t rebuie prezentate în mod dinamic și nu static. La
început se studiază geneza fenomenului, dezvoltarea sa, iar apoi, stadiul în care se află,
posibilitatea omului de a -1 modifica și dirija, în interesul societății.
Geografia ilustrează date istorice în expl icarea fenomenelor social -economice.
Cunoștințele geografice nu pot fi despărțite de cunoștințele despre hartă.
Deci, rolul școlii este acela de a acționa în direcția însușirii de către elevi a unor
cunoștințe științifice și ecologice despre natură, de a ș ti că natura este un organism viu ale cărei
componente sunt într -o strânsă unitate și intercondiționare, care suferă în evoluția sa în timp
schimbări determinat e de cauze naturale și sociale.
Concomitent, geografia îi învață cum să execute și să citească p lanul și harta și să le
interpreteze pentru activitatea practică a omului. Predarea geografiei ajută în același timp la
dezvoltarea memoriei.

47

Excursia, ca și activitate extracurriculară le oferă elevilor ocazia de a se recrea, de a -și
valorifica potențilul intelectual și aptitudinile, le este stimulată imaginația și creativitatea,
precum și spiritul de echipă. Astfel, interesul elevilor pentru excursii este trezit cu ajutorul
hărților, ilustrațiilor, cât și a vederilor.
Așadar, această activitate are un ro l de a ajuta elevii să atingă succesul învățăturii,
facilitând observarea elementelor din mediul înconjurător. Observarea obiectivelor și a
fenomenelor în expoziții, muzee, grădini botanice, permit elevilor formarea unor reprezentăr i
despre lucrurile obser vate, câ t și unele deprinderi.
Predarea întregului sistem de științe geografice în școală, începând cu elevii ciclului
primar când se formează primele noțiuni geografice și până la terminarea liceului, trebuie astfel
organizate încât elevii să capete trep tat, în cadrul lecțiilor cunoștințe clare despre geografia fizică
și economică a țării noastre.
La vârsta preșcolară copiilor li se pot forma unele noțiuni științifice pe baze empirice cu
precădere în cadrul activităților practice sau lucrări în aer liber. Fenomene cum ar fi: ploaia,
ninsoarea, trăsnetul pot fi explicate la nivelul lor de înțelegere.
Sub influența procesului de învățământ se dezvoltă gândirea micului școlar. Lecțiile de
geografie, științele naturii în determină pe elev să caute și să afle c auzele fenomenelor, să
stabilească legături dintre acestea, să clasifice, să facă inducții și deducții contribuind ia
dezvoltarea gândirii.
În procedeul de predare -învățare a cunoștințelor despre mediul înconjurător este frecvent
utilizată comparația. În procesul instruirii, ea apare ca moment al cunoașterii și ca procedeu
didactic special care facilitează instruirea conștientă și tematică a cunoștințelor, relațiilor, legilor,
deci ca un procedeu de activizare a gândirii copiilor.
Ca obiect de studiu, geo grafia contribuie la educația intelectuală a elevilor întrucât aceștia
își însușesc un sistem de noțiuni, își formează priceperi, deprinderi necesare pentru activitatea
practică, o concepție științifică despre lume, deprinderi de muncă intelectuală.
Funcți a instructiv educativă a orizontului local contribuie efectiv la lărgirea posibilităților
de cunoaștere și de creație a elevilor și la fixarea mai adâncă a noțiunilor însușite la clasă și
observate cu ocazia deplasărilor.

48

Deci, excursia sau excursiile au o mare valoare și o importanță instructiv -educativă,
deoarece contribuie la dezvoltarea simțului de observație al elevilor, a interesului pentru studiul
geografiei patriei , precum și a capacității de întelegere cât mai clară a mediului, respectiv a
realităț ii înconjurătoare.
Așadar, cunoașterea orizontului local îi va ajuta pe elevi în compararea unor date și
aspecte cu altele ce vor fi văzute în altă parte a țării, în timpul excursiilor, și în urma cărora vor
putea să tragă anumite concluzii.
Geografia cont ribuie la educația intelectuală a elevilor întrucât aceștia își însușesc un
sistem de noțiuni, își formează priceperi și deprinderi necesare pentru activitatea practică.
Astfel, micile excursii făcute cu elevii în jurul localității duc la o înțelegere mai corectă
și mai clară a unor cunoștințe care au fost sau urmează a fi predate la sala de clasă de către
învățătoare.
În concluzie, geografia formează la elevi priceperi și deprinderi de a se orienta în natură
cu ajutorul instrumentelor sau mijloacelor n aturale, de asemenea pe planuri și hărți și de a le
folosi în orientarea pe teren.

49

Bibliografie

1. Alexandru Gheorghe; Viorica Tomescu; Aurel Popa, Metodica predării geografiei și
științelor naturii în ciclul primar , Editura Sitech, Craiova, 2 011.
2. Alecu Simona , Metodologia cercetării educaționale , Editura Fundației Universitare
„Dunărea de Jos”, Galați , 2005.
3. Elkonin D., B., Psihologia jocului . (trad. de Grigore Nicola, Ludmila Șlifea) , Editura
Didactică și Pedagogică, București , 2000.
4. Florenti na Miu, Îndrumător de didactica geografiei în învățământul preșcolar și primar ,
Editura Mondoro, București, 2011.
5. Florentina Miu, Didactica geografiei în învățământul preșcolar și primar , Editura
Mondoro, București, 2013.
6. Florentina Miu, Metodica predării abilităților practice în învățământul preșcolar și
primar , Editura Mondoro, București 2014.
7. Florentina Miu, Tendințe în didactica geografiei în învățământul preșcolar și primar ,
Editura Mondoro, București 2015.
8. Florentina Miu, Geografia și metodica predă rii ei în învățământul preșcolar și primar ,
Editura Mondoro, București, 2019.
9. Glava, A., Glava, C., Introducere în pedagogia preșcolară , Editura Dacia, Cluj -Napoca ,
2002.
10. Ilinca N, Didactica geografiei , Editura Corint, București, 2007.
11. Kolumbus Elinor Schu lman, Didactică preșcolară , București, Editura V&Integral,
București , 2006.
12. Maria Eliza Dulamă, Modele, strategii și tehnici didactice avizate cu aplicare în
geografie , Editura Clusium, București, 2002.
13. Mihaela Păiș Lăzărescu, Metodologia cercetării științ ifice în învățământul primar și
preșcolar , Editura Paralela 45, București, 2011.
14. Mihaela Păiuș Lăzărescu, Magdalena Surdu, Loredana Tudor, Compe ndiu de psihologie
și pedagogie , Editura Pământul, Pitești, 2006.

50

15. Mihăilescu C., Pițilă T., Geografie – Manual p entru clasa a VI -a, Editura Aramis,
București, 2006.
16. Oprea Crenguța, Strategii didactice interactive de grup , EDP, București, 2006.
17. Schoumaker B. Merenne, „ Didactica Geografiei ”, Editura ALL Education 1998.

Anexe:
ANEXA 1 – CHESTIONAR

1. Îți place să te plimbi (prin
parc, pădure)?
DA
NU
Fără răspuns

10 p
2. Ce vârstă ai ?
3 ani
4 ani
5 ani
6 ani

10 p
3. Enumerați două păsări pe
care le -ați observat în timpul
drumeției ?
………………………………

20 p
4. Ce animale sălbatice
cunoști? ……………………………..

20 p
5. Bifați animalele
domestice?
URS

LUP

OAIE
10 p
6. Ce plante cunoști ?
……………………………..
10 p
7. De ce au nevoie plantele
pentru a crește normal ? …………………………….

10 p
8. Ce planta este simbol al
sosirii primăverii ?
…………………………..

10 p

ANEXA 2 – Adresă către Inspectoratul școlar județean

GRADINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT NR. 1
LOCALITATE: SLATINA
JUDEȚ: OLT
NR. 1/28.03.2020
Către,
Inspectoratul școlar județean

Vă rugăm să ne aprobați desfășurarea une i excursii pe durata de 2 zile, pe itinerariul
Slatina – Pitești – Curtea de Argeș – Cheile Argeșului – Lacul Vidraru – Curtea de Argeș –
Râmnicu Vâlcea – Drăgășani – Slatina , cu elevii Grădiniței cu program prelungit nr. 1 , cu
contribuția elevilor , în p erioada 30.03.2020 – 31.03.2020, cu scopul consolidării cunoștințelor de
științe ale naturii și geografie.
Menționăm că vom face toate demersurile legale pentru a avea asigurat e toate masa și
cazarea copiilor . De asemenea, vom trimite din timp, adresa într eprinderilor ce le vom
vizitapentru obținerea vizelor respective.

DIRECTOR GRĂDINIȚĂ , Conducătorul excursiei,

ANEXA 3 – Adresă către agenția de turism

GRADINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT NR. 1
LOC ALITATE: SLATINA
JUDEȚ: OLT
NR. 2/28.03.2020
Către,
Agenția de turism DER TOUR

Vă rugăm să dispuneți repartizarea unui autocar cu 30 locuri, în vederea organizării unei
excursii școlare pentru perioada 30.03.2020 – 31.03.2020, pe itinerariul Slatina – Pitești – Curtea de
Argeș – Cheile Argeșului – Lacul Vidraru – Curtea de Argeș – Râmnicu Vâlcea – Drăgășani –
Slatina , și retur.
Costul transportului îl facem în numerar la casieria agenției.

DIRECTOR GRĂDINIȚĂ , Conducătorul excursiei,

OBIECTIVE TURISTICE VIZITATE
ANEXA 4 – CHEILE ARGEȘULUI

Sursa: http://www.informatii -romania.ro/listing/cheile -argesu lui/

ANEXA 5 – LACUL VIDRARU

Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Lacul_Vidraru

ANEXA 6 – MĂNĂSTIREA CURTEA DE ARGEȘ

Sursa: http://www.romanianmonasteries.org/ro/alte -manastiri/curtea -de-arges