Lect. Univ. dr. Marius Stupariu [619351]
1
MINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ȘI
SPORTULUI
UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA DE GEOGRAFIE , TURISM ȘI SPORT
LUCRARE DE LICEN ȚĂ
Coordonator științific:
Lect. Univ. dr. Marius Stupariu
Absolvent: [anonimizat]
2017
2
MINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ȘI
SPORTULUI
UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA DE GEOGRAFIE , TURIS ȘI SPORT
SPECIALIZAREA GEOGRAFIA TURISMULUI
VALORIFICAREA POTEN ȚIALULUI ANTROPIC ȘI
NATURAL ÎN SCOPUL DEZVOL TĂRII DURABILE A
TURISM ULUI DIN COMUNA TÎRNOVA (JUDEȚUL ARAD)
Coordonator științific:
Lect. Univ. dr. Marius Stupariu
Absolvent: [anonimizat]
2017
3
Cuprins
INTRODUCERE …………………………………………………………………… ..5
CAPITOLUL I : CARA CTERIZAREA GENERALĂ A COMUNEI T ÎRNOVA …… ….8
1.1. Așezare geografică ș i istoria locului…………………………………………… .8
1.2. Cǎi de acces și importanța lor………………………………………………… ..11
1.3. Nivelul de dezvoltare economico -socialǎ…………………………………… …12
1.3.1 Agricultura……………………………………………………………… .12
1.3.2 Turi sm…………………………………………………………………… .13
1.3.3 Indus trie………………………………………………………………….14
1.3.4 Învǎț ǎmântul……………………………………………………………..15
1.3.5 Populaț ia…………………………………………………………………16
CAPITOLUL II : ANALIZA OFERTEI TURISTICE DIN COMUNA TÎ RNOVA ……17
2.1. Conținutul potenț ialului turistic…………………………………………………17
2.1.1 Resurse na turale…………………………………………………………..18
2.1.1.1 Relieful… …………………………………………………………18
2.1.1.2 Clima ………………………………………………………………19
2.1.1.3 Rețeaua hidrograficǎ ………………………………………………20
2.1.1.4 Solurile, flora ș i fauna ………………………………………… ….20
CAPITOLUL III: ELEMENTE DE INFRASTRUCTURĂ EXISTENTE ÎN COMUNA
TÎRNOVA …………………………………………………………………………… .24
3.1. Căi de acces în comuna Tîrnova ………………… ………………………………24
3.2. Alimentarea cu energie electrică …………………………………………………26
3.3. Alimentarea cu apă ………………………………………………………………27
3.4. Telecomunicații ………………………………………………………………….28
3.5. Alimentarea cu căldură …………………………………………………………..29
3.6. Dotări comerț și ali mentație publică ……………………………………………..29
3.7. Structuri și unități de cazare ………………………………………………………30
CAPITOLUL IV : DEZVOLTAREA DURABILĂ PRIN PRISMA FORMELOR DE TURISM
PRACTICATE …………………………………………………………………………32
4.1. Ce este dezvoltarea durabilă – concept modern ……………………………… …..32
4.1.1 Conceptul de dezvoltare durabilă – generalități …………………………32
4.2. Cum se poate defini o forma de turism durabil……………………………… ……33
4
4.2.1 Turismul durabil și formele sale ………….……………………………..33
4.3. Cum se poate practica un turism car e sa se incadreze in conceptul dezvoltarii
durabile……………………………………………………………………………… .33
4.3.1 Obiectiv general …………………………………………………………35
4.3.2 Obiective specifice ………………………………………………………35
CAPITOL UL V : RISCURI PENTRU ACTIVITATEA DE TURISM ………………….37
5.1. Ris curi naturale ………………………………………………………………..….37
5.2. Riscuri antro pice………………………………………………………………….38
5.3. Riscuri econ omice………………………………………………………………..39
5.4. Riscuri sociale ……………………………………………………………………41
CAPITOLUL VI : CALCULUL ȘI INTERPRETAREA PRINCIPALILOR INDICATORI CE
CARACTERIZEAZĂ CIRCU LAȚIA TURISTICĂ ÎN PERIOADA 2006 -2016 ………..45
6.1. Numǎrului mediu zilnic de turiș ti………………………………………………..45
6.2. Numărul de înnoptă ri…………………………………………………………….46
6.3. Durata medie a se jurului …………………………………………………………46
CAPITOLUL VII : DEZVOLTAREA ȘI PROMOVAREA POTENȚIALULUI TURISTIC ÎN
COMUNA TÎRNOVA …………………………………………………… …………….48
7.1. Activitǎț i de promovare în domeniul turismului (marketing)……………………48
7.2. Modalități de dezvoltare ș i promovare a turismului în comuna Tî rnova………… 49
7.3. Propuneri privind noi trasee turistice în zonele învecinate ……………………….49
CAPITOLUL VIII: TIPURI ȘI FORME DE TURISM ÎN COMUNA TÎRNOVA …… ..51
8.1. Caracteristici generale. Județul Arad …………………………………………….51
8.2. Tipuri și forme de turism – comuna Tîrnova …………………………………….52
8.3. Turismul cultural …………………………………………………………………53
8.3.1 Turismul religios ………………………………………………………..59
8.4. Turism de recreere și agrement …………………………………………………..60
8.5. Forme de turism ……………………………………… ………………………….64
CONCLUZII …………………………………………………………………………..66
BIBLIOGRAFIE ………………………………………………………………………67
5
Introducere
Alegerea temei lucrării de față a fost determinată de convingerea că cercetarea
și cunoașterea elementelor de geografie durabilă și turi stică, locală completează și lărgește
universul cunoașterii științifice precum și faptul că până în prezent pentru comuna Tîrnova au
fost semnalate încercării prea sumbre de realizare a unei monografii.
După 1990 problematica valorificării, cunoașterii și dezvoltării turismului din
România s -a bucurat de atenția a cât mai multor geografi , interesați să descopere și să aducă la
lumină cât mai multe caracteristici și informații pentru toți pasionații de geografie , în special
pentru spațiul rural .
În lucrare de față mi -am propus să aduc câteva considerente privind valorificare
potențialului antropic și natural în scopul dezvoltării durabile a turismul ui din comuna
Tîrnova.
Am ales această temă din mai multe motive:
1. Sunt cadru didactic în această comună de 7 ani și am fost atras de potențialul
turistic existent în comună.
2. Comuna Tîrnova are cele mai multe sate aparținătoare din județ, iar ca dezvoltare
economică se situează pe locul al III lea.
3. Despre comuna Tîrnova s -a scris foarte puțin, încercările fiind ta rdive. În anul
2011, un consătean , Ionel Mecheș a publicat o carte Tîrnova unde descrie numai
localitatea, centrul de comună cu locuitorii ei, nu și satele aparținătoare (fără să
aibă cod ISBN). În 2014, la propunerea, lui Horia Truță a fost publicată cart ea
Căsoaia – și împrejurimile, însemnări monografice , unde sunt prezentate din punct
de vedere istoriografic localitățile din vecinătatea complexului turistic Căsoaia. În
2016, preotul Giani Achim, preot ortodox în localitatea Dud, publică monografia
acest ui sat. Toate aceste lucrări, conțin informații foarte importante dar nu tratează
intreg complexul comunal, în special cel turistic.
4. Am fost sprijinit de Primăria Comunei Tîrnova, punându -mi la dispoziție
informațiile necesare.
Prin această lucrare , am înc ercat să prezint comuna Tîrnova folosind surse geografice,
istorice, etnografice îmbinat e într-o expunere cât mai logică și coerentă. Studierea datelor
statistice a venit în completarea puținelor lucrării ce fac referire la comuna Tîrnova.
6
Lucrarea de lice nță prezintă rezultatul unor cercetării de teren și a unor studii
premergătoare de cabinet, cu scopul de a închega un studiu complex, fizico și economico –
geografic, asupra comunei Tîrnova.
Lucrarea de față cuprinde 8 mari capitole, în care am folosit surse bibliografice de
specialitate, date monografice și surse internet, pentru o mai bună cunoaștere și a volirificări
potențialului antropic și natural în vederea dezvoltării durabile a turismului din comuna
Tîrnova.
În primul capitol am prezentat așezarea ge ografică și istoria locului, făcând referire și
la satele aparținătoare comunei, folosindu -mă de datele statistice și monografice a Comunei
Tîrnova.
In capitolul al doilea am analizat conținutul potențialului turistic, unde am descris
relieful, geologia, c lima, rețeaua hidrografică, solurile, fauna și flora comunei.
Capitolul trei face referire la elementele de infrastructură din comuna Tîrnova. Am
prezentat căile de acces, alimentarea cu energie electrică, cu apă, telecomunicațiile,
alimentarea cu căldură , dotări comerț și alimentație publică, dotări de prestări servicii,
folosindu -mă de surse bibliografice generale și date culese de pe teren.
Capitolul patru caracterizează dezvoltarea durabilă prin prisma formelor de turism
practicate. Folosindu -mă de PUG al comunei am identificat câteva acte strategice spre care se
indreaptă Tîrnova ca și comună în următorii ani: ca exemplu, consiliul local urmărește
dezvoltarea potențialului turistic prin valorificarea superioară a tipurilor de turism existente la
nivelu l comunei și prin dezvoltarea unor spații pentru turism mai cu seamă în zona Căsoaia
dar și refacerea infrastructurii de transport și energie.
În al cincilea capitol am prezentat principalele riscuri antropice, naturale, economice
pentru activitatea de tur ism în comuna Tîrnova, folosindu -mă de planul de dezvoltare al
comunei. În urma acestui studiu se poate observa faptul că aceste riscuri sunt prezenze și tind
să evolueze datorită neimplicării atât a autoritățilo r județene sau locale cât și a furnizorilor de
turism. Cel mai mare risc este cel social, deoarece, în ciuda potențialului existent populația
este în scădere și îmbătrânire.
Cel de al șaselea capitol caracterizează circu lația turistică în perioada 2006 – 2016,
folosind datele statistice inregistrate pe site -ul http://statistici.insse.ro , înregistrate în perioada
amintită.
Capitolul șapte se referă la: activitățile de promovare în domeniul turismului,
modalități de dezvoltare și promovare a turismului și propuneri privind noi trasee turistice în
zone le învecinate.
7
Ultimul capitol prezintă principalel e tipuri și forme de turism practicate în comuna
Tîrnova. Cel mai frecvent tip de turism întâlnit în comună este cel cultural îmbinat cu turismul
religios. Majoritatea turiștilor vin în această zonă pentr u recreere și agrement, alegând cel mai
des zona Căsoaia. Accesul spre această zonă este unul facil, din toate directțiile, împreună cu
peisajul mirific de la poalele Zărandului, atr ăgând interesul multor turiști.
8
Capitolul I
Caracterizarea generală a comunei Tîrnova
1.1 Așezare geografică și istoria locului
Comuna Tîrnova este așezată în centrul județului Arad la locul de întâlnire a ultimelor
piemonturi a Munților Zărandului cu mănoasa câmpie – golf – a văii Crișului Alb iar îns pre
sud se înalță culmile Munților Zărandului care se ridică până la 848 m, în vârful Highiș.1
Hotarul comunei în zona piemontană a căpătat un aspect umanizat fiind acoperit de
vii, pomi fructiferi (meri, pruni, cireși, vișini).
Ca limită comuna Tîrnova este mărginită în nord de hotarul Ineului și Seleușului, la
sud cumpăna de ape a Munților Zărand, la est de comunele Șilindia și Tauț, la vest de Pâncota
și Șiria.2
Distanța față de municipiul Arad este de 46 km, pe șosea și 51 km, pe calea ferată
CFR – Târnova -Zărand.
Tîrnova se găsește la o depărtare de 14 km la sud de orașul Ineu și la 9 km la est de
orașul Pâncota.
Foto: 1.1 Localizare comuna Tîrnova – județul Arad
1 *** Date monografice privind comuna Tîrnova 1967
2 http://tirnova.ro/wp –
content/uploads/20 15/06/Strategia_de_Dezvoltare_Durabila_a_Comunei_Tirnova_17iul2009. pdf
9
Comuna Tîrnova are următoarele sate componente:
– Agrișul Mare la o distanță de 6 km ;
– Arăneag la o distanță de 7 km ;
– Drauț la o distanță de 7 km ;
– Chier la o distanță de 3 km ;
– Dud la o distanță de 5 km.3
Foto 1.2 Harta – Comuna Tîrnova
Teritoriul comunei ocupă o suprafață de 193, 1 km2 și are un relief variat format din
terase și munți. În cadrul teritoriului Tîrnova se găsesc două unități geomorfologice:
a. terasele
b. luncile
3 http://www.wikiwand.com/ro/Comuna_T%C3%A2rnova,_Arad
10
Cele două terase din cadrul teritoriului se deosebesc între ele prin aceea că terasa din
dreapta luncii este mai înaltă, diferența de nivel dintre luncă și platou fiind 20-30 metri , panta
este mai scurtă și puternic înclinată cu 18 -20 grade. Deasupra este traversată de văi seci, ogașe
ca rezultat a acțiuni de eroziune.
În prezent a mai rămas un singur pârâu , afluent al râului Cigher, acest pârâu este
Almaș și este în pre zent îndiguit.
Dealurile care există sunt: Dealul Jumătăți, Dealul Dumbrava, Dealul Băilor, Dealul
Drauțului.
Pentru completarea fișei climatologice s -au folosit datele de la stațiunile pluviometrice
mai apropiate de Tîrnova: Pâncota, Ineu, Șiria, Sântana. Temperatura medie a lunii celei mai
reci este de -2°C. Temperatura medie a lunii celei mai calde este de 21°C.
Cantitatea medie anuală de precipitații este de 650 mm. Luna cu cele mai puține
precipitații este februarie iar cu cele mai multe în iunie.
Din informațile culese de la locuitorii satului Tîrnova – centrul de comună precum și
din unele însemnări rămase de la unii cetățeni, știutori de carte, care au trăit în secolul al -XIX-
lea reiese că această așezare a luat ființă pe moșia feudalului Oțel Petru, de care au auzit din
strămoși. Moșia lui se întindea de la Pâncota până la hotarul Ineului.
Primele așezăminte, case răzlețe, au fost în partea de sud a comunei, la punctul n umit
,,Săliștioar” , cuvânt de origine slavă care ar însemna așezare – vatră de sa t, mai târziu apare o
altă așezare tot în partea de sud a comunei numită ,,Almaș’’.4
,,Almaș” – localitate măruntă: era situată în linia dintre Șiria și Nadăș, la sud de
Arăneag (KORABINSGKY), aproape de Arăneag, Vilagoș Măderat.5
În jurul anilor 1700 -1720, apar în comună ca emigra nți câteva familii de ,,nemeși” cu
iobagii lor. Ei veneau din ținutul Teiușului și Blajului, emigranți din cauza foametei ce
bântuia în acele ținuturi și credem că ei s -au așezat printre puțini băștinași ai așezământului
Almaș.
Însemnările istorice amintesc de Tîrnova începând cu anul 1406, Agrișu Mare în 1214,
Arăneag în 1390, Chier în 1325, Drauț în 1406 și Dud în 1169.
Asupra provenienței numelui sunt două ipoteze:
1. Numele ar proveni de la cuvântul slav Tir care tradus însemna spin; Primul
nume a fost Spineni. Între anii 1928 -1930, s -a revenit la vechea denumire.
4 *** Date statistice, Primăria comunei Tîrnova
5 Suciu Coriolan, Dicționar istoric al localităților din Transilvania, Editura A cademia Republică Socialistă
Română, Bucuresti, 1968, p. 201
11
2. Feudalul Petru Oțel a folosit terenul localității pentru pășunatul animalelor
dar mai târziu baronul Lajos Solymoși la curățat de spini tranformându -l în
teren arabil. De aici ar fi rezultat numele adevărat, actual în contextul
latinescului ,,Terra Nova’’ – Tîrnova.6
În jurul anului 1800 satul avea în jur de 800 de nr de case, acesta crescând la fiecare
50 de ani cu 100 de numere, din 1945 rămânând la cel de azi: 785.
În 19 18 s-au construit primele case în stânga drumului ce duce la gară, Satul Nou ,
locul unde își avea baronul unul dintre sedii.
1.2 Căi de acces și importanța lor
În partea de nord, la aproximativ 2 km, este situată calea ferată Arad -Ineu, care
datează din 1877, iar în continuare Ineu -Brad din 1896.
Din 1877 este și gara Tîrnova -Zărand. Această denumire e dată deoarece cuprinde
toate localitățile de la poalele Munților Zărandului, nu numai pentru Tîrnova.7
Calea de la sat la gară s -a făcut în anul 1970, du pă terminarea cooperativizării, când
numărul celor care lucrau la Arad și făceau naveta cu trenul era foarte mare. Baronul
Solymoși ar fi vrut ca linia ferată să vină pe la Măderat dar proprietari pământului nu au vrut
să cedeze terenul pentru a se constru i această cale ferată.
În 1896 se inaugurează rețeaua telefonică rurală.
De-a lungul istoriei Tîrnova a făcut parte din Principatul Transilvaniei, comitatul
Zărand, comitatul Arad, regiunea Arad, regiunea Oradea, regiunea Crișana și județul Arad.
Schema stradală a comunei Tîrnova s -a dezvoltat având ca axe principale, drumul
județean DJ 792C și drumul județean DJ 792D, respectiv partea stradală a acestora. Pe aceste
axe se sprijină o rețea octogonală de străzi colectoare și de acces. Axa principală a loc alității,
respectiv traseul drumului județean DJ 792C, își desfășoară traseul pe direcția est vest pe o
lungime de 1,6 km. Repartizarea pe străzi a localităților din comuna Tîrnova:
– Cat. III – 79,295 km
– Cat. IV – 4, 96 km
Atât în comuna Tîrnova cât și în satele aparținătoare se desfășoară următoarele tipuri
de trafic:
– trafic de tranzit
6 *** Date monografice privind comuna Tîrnova 1967
7 http://tirnova.ro/wp –
content/uploads/2015/06/Strategia_de_Dezvoltare_Durabila_a_Comunei_Tirnova_17iul2009.pdf
12
– trafic de penetrație
– trafic local
Pe teritoriul administrativ al comunei Tîrnova își desfășoară traseul în prezent
următoarele drumuri:
– DJ 792C Buteni – Șilindia, Tîrno va – Pâncota – Sântana – Curtici –
Frontiera Ungară
– DJ 708A Bârzava Tauț – Tîrnova
– DJ 792D Mocrea – Tîrnova – cabana Căsoaia
– DC 23 Iermata – Mocrea – Chier
– DC 25 Tîrnova – Gara Tîrnova
– DC 65 Măderat – Agrișu Mare – Drauț
– DC 66 Agrișu Mare – Arăneag
– Dc 67 T îrnova, DC 65 (lângă Agrișu Mare)
Comuna Tîrnova se găsește amplasată la intersecția a două drumuri județene,
respectiv, DJ 792C și DJ 792D.8
1.3 Nivelul de dezvoltare economico – socială
1.3.1 Agricultura
Pe teritoriul comunei Tîrnova activitatea economică p redominantă este agricultura.
Conform datelor furnizate de Direcția Județeană de Statistică Arad situația producției agricole
se prezintă astfel:
Tabel 1.1
1995 1996 1997 1998 1999 2000
Grâu și
secară Nr. ha
2864 2235 2295 2175 590 1570
Tone
6098 6654 5340 4334 1128 2723
Porumb
boabe Nr. ha 1790 2026 2311 2397 1431 2391
Tone
5811 6250 8364 10484 7244 5010
Cartofi Nr. ha 95 82 95 95 120 155
8 *** Date statistice, Primări a comunei Tîrnova
13
Tone
1968 1593 1268 1955 2045 1015
Floarea
soarelui Nr. ha
177 330 385 385 192 185
Tone
237 425 203 318 184 80
Sfeclă de
zahăr Nr. ha 70 135 175 85 75 70
Tone
990 1650 1910 1495 1264 160
Legume Nr. ha
190 193 188 266 202 224
Tone
3398 2555 3268 3730 2487 1882
Producție
struguri Tone 1360 910 1413 1716 1559 227
Producție
fructe Tone 2139 2073 1078 2539 1294 1168
Număr
animale Bovine
total 1274 1387 1310 1258 989 1903
Porcine
total 1582 1535 1721 1924 2101 3481
Ovine
total 4683 3097 3210 3100 3075 3038
Păsări
total 7500 7600 11000 8865 29734 40334
Producția agricolă 710 595 810 859 799 742
Lapte de vacă și
bivoliță 34871 38385 38545 24935 22052 22995
Lână (kg fizic) 8972 10650 8600 9890 8480 7250
Ouă (mii de bucății) 1020 1020 434 1680 1575 840
1.3.2 Turism
Potentialul turistic al zonei este reprezentat de Ruinele Cetatii din Agrisu Mare,
Biserica ortodoxa cu hramul Sf. Cuvioasa Parascheva si zona de agrement Căsoaia.9
9 http://www.infopensiuni.ro/cazare -tarnova1/obiective -turistice -tarnova1/comuna -tarnova -judetul -arad_7746
14
Pentru promovarea zonei turistice, pe raza comunei Tîrnova se gasesc uni tăți de cazare
(cele mai multe î n zona complexului turistic Căsoaia), spații sau amenajări turistice. În această
zonă sunt considerate elemente de atracție turistică:
– poziția localității în cadrul județului este specifică zonei de deal
– zonele de podgorii
Complexul turistic Căsoaia, înființat în anul 1970, administrat de domnul Untch Hans,
cuprinde:
A. Centrul d e agrement Căsoaia: 12 camere mici, 18 camere mari, nr. locuri de
cazare 114. Cabana turistică de la Căsoaia pune în valoare atât cadrul
natural, specific, foarte valoros din punct de vedere peisagistic, cât și baza
materială renovată în ultima perioadă.
B. Sat de vacanță: 65 locuri căsuțe, grup social comun
C. Pensiunea Vila Carmelia: înființată în 1970, 22 locuri la vile, căldură, baie,
2 stele; 16 locuri pensiune, 3 stele, restaurant abilitat, 3 angajați, piscină,
cifră de afaceri 50000 – 80000 Ron/anual, 1 pa t – 25 lei/persoană.
Tot complexul turistic aparține de S.C. WELUSIN SRL.
Căsoaia prezintă interes și datorită zonei care a găzduit și o tabăra de sculptură în
perioada 1979 -1985, vara, în lunile august septembrie, timp de 45 de zile. În acest spațiu din
munții Zărandului au participat câte 10 sculptori pe serie, selecționați din întreaga țară de
instituțile culturale arădene organizatoare în colaborare cu Uniunea Artiștilor Plastici din
București. Organizatorii arădeni au organizat artiștilor gratuit sejur ul în căsuțe fiind folosită o
parte din capacitatea de cazare a campamentului local pentru copii. Li s -au oferit excursii
documentare, blocurile de calcar aduse din carierele de la Podeni și Viștea (Cluj), sculele
necesare specifice activității de cultură, forța de muncă necalificată pentru săpături la fundații,
materialele și instalațiile auxiliare necesare finalizării activității, prin amplasarea și fixarea
spațială a lucrărilor de artă monumentală finite. La terminarea taberei fiecare artist a lăsat
gratuit o lucrare finisată, sculptură în piatră în spațiul indicat de organizatorii de aproximativ 2
m înălțime sau lățime. Printre aceștia se regăsesc și 10 artiști arădeni. Iar la ediția a -II-a din
1980, au participat și 35 de copii ai școlilor de artă din î ntreaga țară.
1.3.3 Industrie
Se urmărește în primul rând folosirea resurselor naturale și a capacităților de producție
existente în zonă. Acestea sunt nefavorabile sau insuficient valorificate. La o ora actuală sunt
spații de producție insuficient explo atate.
15
Consiliul local are în vedere asigurarea cu utilități a zonelor ce urmează a fi puse la
dispoziția investitorilor precum și a zonelor propuse pentru zone de locuințe.10
Se analizează introducerea în circuitul economic a materiilor prime și materia lelor
disponibile prin:
– valorificarea terenurilor neproductive, improprii agriculturii care ar servi la
producerea unor materii prime pentru industria mică
– încurajarea micilor meșteșugari
În localitatea Chier, sat aparținător comunei Tîrnova, începând cu a nul 2003
funcționează o unitate ,,S.C. PITAC PAN SRL ”. Societatea are 5 angajați c e lucrează pentru
a obține zilnic următoarele produse de panificație: pâine, pizza, cozonaci, covrigi, tarte, în jur
de 300 kg zilnic. Are în dotare o autoutilitară, cu care alimentează populația din satele:
Tîrnova, Chier și Dud. Patron: Tătar Ciprian.
În localitatea Dud funcționează societatea ,,COMPANY AGREGAT SRL”, condusă
de inginerul Popovici Nicolae, din anul 2006. Exploatează zăcământ curtsit, are 12 angajați și
are î n dotare: 1 concasor, 2 sortatoare, 2 excavatoare, 3 încărcătoare, un buldozer. Anul
exploatează 100000 tone de material pentru drumuri.
În localitatea Tîrnova , lângă gara CFR , funcționează societatea ,,S.C DARIO FOREST
ARAD SRL”, anul înființării 2010. Ex ecută: prestări serviciu, transport marfă generală,
prelucrare bușteni. Produce cherestea în cantitate de 40 m cubi pe lună, are 6 angajați și are în
dotare: 2 camioane, 1 ifron, 2 stivuitoare, 1 gater, 3 banzicuri.
Tot în comuna Tîrnova mai sunt trei atel iere de tâmplărie, funcționând în societăți
familiale.11
1.3.4 Învățământul
În comuna Tîrnova la ora actuală funcționează următoarele grădinițe:
– Tîrnova: două săli de clasă, 48 de copii
– Agrișu Mare: două săli de clasă, 50 copii
– Arăneag: o sală clasă, 2 3 copii
– Drauț: două săli de clasă, 33 copii
– Dud: două săli de clasă, 20 copii
– Chier: două săli de clasă, 21 dcopii
10http://ti rnova.ro/wpcontent/uploads/2015/06/Strategia_de_Dezvoltare_Durabila_a_Comunei_Tirnova_17iul200
9. pdf
11 *** Strategia de dezvoltare a comunei Tîrnova 2010
16
În comuna Tîrnova există atât învățământ școlar primar cât și gimnazial. Aceste unități
de învățământ totalizează 36 săli de clasă, 2 laborat oare, o sală de gimnastică, un teren
sintetic.
– Tîrnova: clasele I – VIII, 8 săli de clasă, 1 laborator, 1 sală gimnastică, 1
teren sintetic
– Arăneag: clasele I – IV, 2 săli de clasă
– Chier: clasele I – VIII, 6 săli de clasă
– Dud: clasele I – IV, 3 săli de cla să
– Drauț: clasele I – VIII, 8 săli de clasă, un laborator
– Agrișu Mare: clasele I – VIII, 8 săli de clasă
1.3.5 Populația
Evoluția populației între 2005 -2016 :12
Tabel 1.2
Localitatate 2005 2016
Comuna Tîrnova 6211 6199
Tîrnova 1888 1816
Agrișu Mare 1013 1006
Arăneag 467 464
Chier 1130 1218
Drauț 1100 1092
Dud 546 521
Resurse de muncă și posibilitățile de ocupare a acestora:13
Tabel 1.3
Populația ocupată în anul: 2000 18,61%
2005 18,62%
2010 25,54%
Populația activă în anul: 2000 22,72%
2005 22,72%
2010 25,67%
12 http://statistici.insse.ro/shop/
13 *** Strategia de dezvoltare a comunei Tîrnova 2010
17
Capitolul II
Analiza ofertei turistice din comuna Tîrnova
2.1 Conținutul potențialului turistic
România prin varietatea elementelor cadrului natural, prin multiple dovezi ale unei
istorii și culturi milenare, ca și prin constru cțiile dobândite de -a lungul anilor, dispune de un
bogat potențial turistic valorificat într -o oarecare măsură. În timp, s -au scris multe articole și
cărți, s -au întocmit hărți turistice ale României sau destinate masivelor montane, litoralului,
Deltei Dun ării, majorității orașelor, monumentelor naturii etc. Comun la toate, este dorința de
a prezenta cât mai pe larg tot ceea ce era considerat ca având însemnătate pentru activitatea
turistică.14
Potențialul turistic constituie ansamblul elementelor naturale ș i antropice de pe un
teritoriu care stârnesc interesul turiștilor conducând la realizarea unor activități turistice.
În literatura străină deseori pentru potențial turistic se utilizează termenul de destinație
turistică.15
Potențialul turistic al unei zone poate fi definit prin ansamblul elementelor ce pot
constitui atracții turistice și care se pretează la amenajări pentru vizitarea și primirea turiștilor.
Conceptul de atracție turistică exprimă latura afectivă, cognitiv -estetică a elementelor
potențialulu i turistic, care influențează anumite sectoare ale cererii turistice prin impresiile
produse, iar resursele turistice includ, pe lângă atracțiile turistice naturale sau antropice, toată
infrastructura și dotările specifice care pot fi valorificate direct î n activitățile turistice.
Crișana dispune de un valoros și diversificat potențial turistic rural. Acesta constă în
caracterul spectaculos și valoarea deosebită a cadrului natural, în vestigiile istorice de
importanță națională, în admirabilele elemente et nografice și folclorice și în operele
arhitecturale populare.16
14 http://www .unibuc.ro/prof/ene_m/docs/2015/oct/28_11_00_266_PTR -III.pdf
15 Gh. Postelnicu, Introducere în teoria și practica turismului, Editura Dacia, Cluj Napoca 1997, p. 55
16 Crișana -Banat: trasee naturale î n zonele carstice din Ve stul Munților Apuseni (Criș ana-Banat) , Asociația
Profesioniș tilor de Turism din Româ nia (2012), p.102
18
Partea de nord a Crișanei prezintă o multiplă și diversă gamă de resurse și atracții
turistice, care țin în general de mediul natural, moștenirea culturală și istorică a zonei,
patrimoniul cons truit și infrastructura specifică.17 Intre acestea intră si zona comunei Tirnova.
Regiunea Crișana deține un potențial turistic rural destul de bogat, chiar atractiv. A cest
potențial, este încă insuf icient valorificat.
2.1.1 Resurse naturale
2.1.1.1 Relief ul
Relieful comunei Tîrnova se dispune sub forma de amfiteatru cu trepte ce coboară de
la sud către nord.
2.1.1.1 A . Unitățile geomorfologice sunt reprezentate de munții Zărandului (la sud), Dealurile
Piemontane vestice, Terasele Văilor, Dudița și Valea M are și Câmpia aluvială.
a. Munții Zărandului – sau Munții Highiș18
Mozaicul petrografic al zonei este evidențiat de introziunile vechi de formațiunile
flisului cretacic și de rocile vulcanice neogene.
În aceste zone modelarea s -a efectuat printr -un pr oces de pedimentație, unde în cadrul
versanților a fost sculptată o treaptă de 150 -200m.
Văile au un caracter intermitent, ele fiind adâncite la nivelul acestei cuverturi.
b. Dealurile Piemontane
Dealurile Piemontane reprezintă rezultatul unui îndelung proces de modelare începând
cu faza rhodanică și până în zilele noastre asupra unui piemont de acumulare, format la baza
abrupturilor montane periferice. Interfluviile, rezultate în urma adâncirii râurilor de suprafață
piemontală sunt foarte largi cu aspec t de poduri și orientate spațial după direcția scurgerii.
c. Terasele fluviative
Procesul de formare al teraselor fluviative constituie o continuare a modelării
dealurilor piemontale, după instalarea rețelei hidrografice pe aliniamentele naturale.
Văile pe acest sector reprezintă o dispoziție asimetrică a teraselor, datorită înclinării
stratelor spre nord.
d. Câmpia aluvială
Aceasta prezintă o dezvoltare largă în partea de nord a teritoriului administrativ și
prezintă un aspect tubular, având o adânci me redusă a văilor în masa cuaternală.19
17http://webcache.googleusercontent.com/search?q=cache:http://www.uoradea.ro/display3645&gws_rd=cr&ei=7
0gSWP2VLMXm6ASU -J2ADA
18 *** Geografia României, vo l IV, Editura Academiei Române, București 1992, p. 222
19
2.1.1.1 B. Geologia
a. Paleozoicul este reprezentat prin șisturi cristaline, metamorfozate în timpul
orogenezei hercinice, care apar în munții Codru Moma sub forma unor fâșii alungite N -S
b. Permianul – această for mațiune are o dezvoltare destul de redusă în județ, în munții
Highiș fiind reprezentată prin așa numita ,,Serie neagră” (șisturi argiloase, titlite, cuarțite
negre), prin tufuri riolitice și roci granitice.
c. Triasicul ocupă suprafețe restrânse atât în m unții Highiș fiind mitologic reprezentat
prin conglomerate, gresii dolomitice, calcare, cât și în munții Cocru Moma (litologic
asemănătoare)
d. Jurasicul are o dezvoltare restrânsă, aria de dezvoltare situându -se spre sud de râul
Mureș, în zona Căpâlnaș – Pojora.
e. Cretacicul – formațiunile cretacice apar bine dezvoltate în partea centrală a
masivului drocea și dispar la vest de Lipova sub cuvertura orizontală de depozitare Panoniene.
f. Eruptivul – formațiunile descrise de zona muntoasă bine dezvoltată în jumătatea
estică a județului sunt străbătute de numeroase intruziuni de roci eruptive (granite, sienite,
diorite, roci granitoide, etc…)
g. Pleistocenul este caracterizat prin depozitele deluviale litologic reprezentate prin
argilă, grohotișuri, nisip uri, pietrișuri.20
2.1.1.2 Clima
Regimul climatic al zonei este direct influențat de caracteristicile și de poziții fizico –
geografică a teritoriului.
Pentru caracterizarea regimului climativ al teritoriului studiat sau folosit date
înregistrate în perio ada 1963 -1980 la stația meteorologică Ineu (astăzi stația meteorologică
fiind mutată la Șiria). Din interpretarea datelor meteorologice și urmărind direcțiile dominate
din care s -au deplasat masele de aer cu aceleași caracteristici, reiese faptul că în zon a
frecventă cea mai mare o au în ordine descrescentă următoarele tipuri:
– mase de aer polar – maritim, cu frecvență mai mare vara și la sfârșitul primăverii,
transporte în zona de circulație vestică și nord vestică având un caracter rece și
umed.
– mase de a er polar – continental – reci și uscate iarna, calde și secetoase vara,
pătrund în zonă prin intermediul circulației din nord -vest și est.
19 Posea, Gr. , Câmpia de Vest a României , Editura Fundației România de mâine, București 1997, p. 77
20 *** Date monografice privind comuna Tîrnova 1967
20
– mase de aer tropical – maritime, ajung în zonă dinspre sud și sud -vest prin
intermediul dorsalei anticiclonului azori c determinând vara mari instabilității.21
Analizând datele climatice prezentate se poate caracteriza regimul climatic al
teritoriului studiat ca fiind de tipul c. f. b. x. (după Kappen) respectiv un climat caracterizat
prin ierni moderate, veri călduroase, cantității de precipitații moderate, relativ uniform
repartizate în cursul unui an.22
2.1.1.3 Rețeaua hidrografică
Din punct de vedere hidrografic, teritoriul studiat aparține bazinului Crișului Alb,
subbazinului Cigherului. Colectorul principal este Vale a Mare (Valea Bătrână), care are
obârșia în zona montană și drenează 60% din teritoriul administrativ al comunei, respectiv,
toată zona Agrișul Mare, Arăneag, Drauț, Tîrnova și Chier.
Valea Dudița și pârâul Sărăstrău sunt apele ce drenează partea de est a teritoriului
comunal respectiv zona localității Dud.
Partea de nord a teritoriului comunal este dreaptă pe Cigher, pe direcția E -V și
acumulează apele de pe întreaga suprafață studiată. Localitatea Chier este apărată împotriva
inundațiilor din revărsări prin diguri de protecție amplasate în partea de N și E a
intravilanului.23
2.1.1.4 Solurile, fauna și flora
Resursele de sol ale teritoriului administrativ al comunei Tîrnova sunt reprezentat e de
următoarele tipuri de sol :24
– cernoziomuri gleizate: 37 ha
– soluri brune luvice pseudogleizate: 1120 ha
– luvisoluri pseudoglizate: 511 ha
– soluri negre, clinohidromorfe: 605 ha
– erodisoluri: 306 ha
– lăcoviști tipice: 54 ha
– soluri aluviare glizate: 1483 ha
21 Ibidem
22 Gaceu O. Meteorologie și climatologie c u aplicații în turism, Editura Universității din Oradea, Oradea 2003, p
79
23http://www.rowater.ro/dacrisuri/Planul%20de%20Management%20Bazinal%20Crisuri/PLANUL%20DE%20
MANAGEMENT%20AL%20BAZINULUI%20CRISURI%202009 –
2015/Plan%20Management%20SH%20Crisuri%20 -%20vol%20I.pdf
24 *** Strategia de dezvoltare a comunei Tîrnova 2010
21
Aceste soluri sunt utilizate pentru culturi agricole reprezentate de grâu, porumb, orz,
ovăz, secară, floarea soarelui și plante furajere. Din punct de vedere al calității solurilor în
cadrul teritoriului studiat situația se prezintă astfel:
– clasa a -II-a de calitate 86 ha
– clasa a -III-a de calitate 1157 ha
– clasa a -IV-a de calitate 654 ha
– clasa a -V-a de calitate 2211 ha25
Tabel 2.126
arabil pășuni fânețe vii livezi Total
agricol Total
neagricol Total
general
7166 4728 523 149 385 12951 7793 20774
Zonele cu biodiversitatea cea mai însemnată se situează în partea deluroasă a comunei,
în pădurile care beneficiază de un statut de protecție silvică din jurul trupului Căsoaia și a
vârfului Highiș, sau în pășunile de pe pantele despădurite.
De asemenea au putut fii identificate specii interesante de a lungul văilor care
travers ează teritoriul comunei. Printre speciile de importanță națională și comunitară
identificate (menționate în Direcția Păsări, Direcția Habitate, OUG 57, HG 1284, OM 1964),
enumerăm:27
– plante: Marsilea Quadrifolia (trifoiaș de baltă) , Colchicum Arenarium (brândușa) ,
Lindernia Procumbens (nu există denumire în limba română) , Achillea Impatiens
(coada șoricelului de Siberia) , Galantus Nivalis (ghiocelul alb);
– vertebrate: pârș de alun, popândău, șuiță, hârciog, cățelul pământului, pisică
sălbatică, orbetele mic, dihor de casă, iepure de câmp, vulpe, hermină, căprioară,
cerb și mistreț;
– păsări: pupăza, prigorie, codobatură, măcăleandru, pitulice, pițigoiul codat,
scorțarul, grangurul, sticletele, fazan, prepeliță, potârniche, gugușciuc, ciocârlie de
câmp, stăncuță, graurul comun, gaița coțofană, cioara de sămănătură, sturzul
cântător;28
25 *** Date statistice, Primăria comunei Tîrnova;
26 http://statistici.insse.ro/shop/
27 Ibidem
28http://www.academia.edu/15307268/Atlasul_p%C4%83s%C4%83rilor_de_interes_comunitar_din_Rom%C3
%A2n ia_2015_
22
– reptile: șopârla cenușie, gușter, năpârca (sau șarpele de sticlă), șarpele de alun,
șarpele de apă, vipera comună;
– amfibieni: buhai de baltă cu burta roșie, broasca de pădure, broască râioasă
comună, broasca verde de lac, broasca verde mare de lac;
– neverte brate: rădașca, croitorul de fag , sagapedo, coenagrion ornatu m, helix
pomația (melcul de liv adă).
Foto : 2.1 Specii animale de pe teritoriul comunei
BUHAI GRANGUR
PÂRȘ DE ALUN
RĂDAȘCĂ ȘARPE DE ALUN
23
Foto: 2.2 Specii plante de pe teritoriul comunei
GHIOCEL
TRIFOIAȘ DE BALTĂ COADA ȘORICELULUI
24
Capitolul III
Elemente de infrastructură existente în comuna Tîrnova
Turismul nu se poate dezvolta în mod satisf ăcător dec ât în condi țiile în care se ofer ă
suficiente posibilit ăți de cazare, mas ă, agrement etc., în pas cu cerin țele pie ței. Practica
turistic ă interna țional ă cunoa ște suficiente cazuri în care principalele obstacole ale dezvolt ării
turismului sunt generate de o ofert ă insuficient ă ca volum, structur ă sau nivel calitativ al
serviciilor, datorit ă faptului c ă dezvoltarea bazei tehnico -materiale turistice nu urmeaz ă din
punct de vedere calitativ și cantitativ ritmurile de cre ștere a cererii de servicii turistice.
Infrastructura turistică sau baza tehnico – materială turistică, reprezintă totalitat ea
dotărilor tehnice și edilitare necesare asigurării serviciilor reclamate de buna desfășurare a
actului turistic. În cadrul bazei tehnico -materiale se includ: structurile de primire – capacitățile
de cazare și alimentație publică, structurile de agrement , structurile de tratament (în cazul
turismului balnear), precum și rețeaua de servicii aferente turismului (transporturi turistice,
servicii speciale). Unii autorii includ în cadrul bazei tehnico -materiale și elemente ale
infrastructurii generale: căile d e comunicație, rețelele de energie electrică și termică, apă
potabilă. Canalizare, serviciile poștale, bancare, medico -sanitare. etc.29
3.1 Căii de acces in comuna Tîrnova
Cele mai importante căi de comunicații pentru lumea rurală, în ultimul secol, sunt căil e
rutiere si cele feroviare. Astfel, comuna Tîrnova, este amplasată la intersecția a două drumuri
judențene: DJ 792C și DJ 792D .30
Pe teritoriul administrativ al comunei Tîrnova se găsesc următoarele sectoare de drum
județeam și comunal:
– DJ 792C Buteni – Șilindia, Tîrnova – Pâncota – Sântana
– DJ 708A Bârzava – Tauț – Târnova
– DJ 792D Mocrea – Tîrnova – cabana Căsoaia
– DC 25 Tărnova – Gara Tîrnova
– DC 65 Măderat – Agrișu Mare – Drauț
29 http://www.unibuc.ro/prof/ene_m/docs/2014/noi/05_11_38_051_Geografia_Turismului.pdf
30 *** Date statistice, Primăria comunei Tîrnova
25
– DC 66 Agrișu Mare – Arăneag
Pe teritoriul comunei de desfășoară trafic de tranziție, trafic de penetrație și trafic
local.
Începând cu anul 1877, pentru locuitorii Tîrnovei se deschide și traficul feroviar, ce
face legătura între orașul Arad și orașul Brad. Gara se află la o distanță de aproximativ 2 km
de localitatea Chier și localitatea Tîrnova, fiind numită Tîrnova – Zărand (deoarece cuprinde
toate localitățile de la poalele munților Zărandului)31 iar accesul facându -se pe un drum
pietruit, intrat de curând în atenția autorităților pentru asfaltare.
Foto: 3.1 Căi de acces spre comuna Tîrnova
31 http://tirnova.ro/wp –
content/uploads/2015/06/Strategia_de_Dezvoltare_Durabila_a_Comunei_Tirnova_17iul2009.pdf ACCES DINSPRE ORAȘUL INEU
ACCES DINSPRE LOC. MÂSCA
26
3.2 Alimentarea cu energie electrică
a. Tîrnova
Alimentarea cu energie electrică a localității se realizează prin LEA 20 KV, derivată
din linia electrică aeriană care alimentează orașul Pâncota. Din linia electrică menționa tă se
racordează cele 11 posturi de transformare 20/0,4 KV existente. Distribuția la consumatori de
face prin rețele aeriene de 0,4 KV.
b. Agrișu Mare ACCES SPRE CĂSOAIA DINSPRE LOC. TÎRNOVA
GARA TÎR NOVA – ZĂRAND
27
Din linia electrică aeriană se racordează cele 4 posturi de transformare 20/0,4 KV,
distribuția la consu matori se face prin rețele aeriene prin 0,4 KV.
c. Arăneag: 2 posturi de transformare 20/0,4 KV.
d. Chier: 4 posturi de transformare 20/0,4 KV.
e. Dud
Din linia electrică aeriană menționată se racordează 1 post de transformare 20/0,4
KV.32
3.3 Alimentarea cu apă
Proiectarea și execuția unui sistem de alimentare cu apă sunt condiționate de o
multitudine de condiții:
• caracteristicile geomorfologice ale terenului, formele de relief și clima;
• structura și capacitatea surselor de apă (caracteristicile și debitele capabile ale apelor
subterane sau a apelor de suprafață, dacă acestea constituie surse de apă) și calitatea apei brute
din punct de vedere al încărcării bacteriologice și fizico – chimice;
• numărul de locuitori deserv iți de sistemul de alimentar e cu apă;
• gradul de dispersie sau concentrare a populației din localitățile beneficiare; •
condițiile economico – sociale de dezvoltare a localităților în următorii 20 de ani;
• perioada de utilizare a sistemelor de alimentare cu apă avută în vedere, în raport cu
perspectiva de dezvoltare a localității (30 – 40 de ani).
Descrierea sistemului de alimentare cu apă: sistem centralizat de alimentare cu apă
există pe traseul Gospodărie de Apă Tauț, cu conductă de aducțiune PUC -M, D=280 mm,
care traversează l ocalitatea Dud, spre Tîrnova, unde există un rezervor de acumulare
suprateran din beton de 500 mc.
În localitatea Dud și Tîrnova există parțial rețele de alimentare cu apă, restul de
alimentare cu apa ăobținându-se din f ântâniile proprii ale localnicilor .
În localitățile aparținătoare Arăneag, Agrișul Mare, Drauț și Chier nu există sisteme
centralizate de alimentare cu apă, singurele surse de apă pentru toate categoriile de folosință
fiind fântânile săpate, surse inproprii, mai ales pentru consumul menajer.33
O problema a sistemului de alimentare cu apă a comunei Târnova o reprezintă sursa de
apă, care pe deoparte este insuficientă cantitativ, datorită în primul rând capacității
gospodăriei de apă din localitatea Tauț, iar pe de altă parte, apa brută prezintă în compoziția
32 Ibidem
33 Ibidem
28
acesteia săruri minerale necesitând o tratare mai specială în vedere a potabilizării acesteia. O
altă problemă o reprezintă alimentarea cu apă din surse proprii (fântâni sau fântâni perforate
cu țevi), necontrolate, ce pot duce cu sine, infec ții sau boli pentru localnici.
3.4 Telecomunicații
Termenul de telecomunicații desemnează comunicațiile efectuate la distanță. Astfel
radioul, telegrafia, telefonia (fixă sau mobilă), televiziunea, comunicațiile digitale sau rețelele
de calculatoare se po t subscrie acestui domeniu, de altfel foarte vast.
Elementele componente ale unui sistem de telecomunicații sunt în principiu:
emițătorul, canalul de comunicație și receptorul.
a. Tîrnova
De-a lungul DJ trece o rețea telefonică subterană. Oficiul Telekom, situat în centrul
localității dispune de un comutator telefonic digital C.T.D, 512 linii, 1198 abonații, 2 posturi
publice. Rețelele telefonice pentru distribuție sunt aeriene și subterane iar gradul de
telefonizare asigurat este de 19% (raportat la număr ul de locuitori).
In localitatea T îrnova, în luna mai a anului 2016, a fost introdus ă fibra obtic ă, de c ătre
firma RDS -RCS, oferin d locuitorilor posibilitatea de a avea un trafic mai mare la internet , la
un pre ț mai avantajos, al ături de televiziune și telefonie mobil ă.
b. Agrișu Mare
Linia telefonică aeriană folosește aceiași stâlpi cu linia de alimentare cu energie
electrică.
c. Arăneag.
Abonații sunt conectați la comutatorul telefonic digital C.T.D., Agrișu Mare și gradul
de telefonizare asigurat de 4%.
d. Chier
Abonații sunt conectați la comătătorul telefonic digital C.T.D. Tîrnova și mai
funcționează și două posturi publice iar gradul de telefonizare asigurat este 11%.
e. Drauț
Abonații sunt conectați la comutatorul telefonic digital C.T.D., 120 l inii iar gradul de
telefonizare asigurat este de 8%.
f. Dud
29
Abonații sunt conectați la comutatorul telefonic digital C.T.D, 90 linii iar gradul de
telefonizare asigurat este de 15%.34
3.5 Alimentarea cu căldură
Lumea rurală a rămas , în decursul istoriei, în ceea ce privește alimentarea cu căldură,
la modul cel mai tradițional: încălzitul cu lemne (doar in cazul satelor compacte există
alimentare cu gaz, foarte puțină lume folosind centralele pe gaz), neexistând nici astăzi un
proiect ce să reglementeze ace astă problemă și se pare că nu va avea reușită nici in viitorul
apropiat datorită așezării satelor din România și chiar refuzul localnicilor.35
În localitatea Tîrnova nu există un sistem de încălzire centralizat, încălzirea se face cu
sobe și centrale propr ii care folosesc fie combustibil solid, fie combustibil lichid. Și în
celelalte localități ale comunei există aceași situație.
3.6 Dotări comerț și alimentație publică
În ceea ce privește dotările din comerț și alimentație publică în localitatea Tîrnova
exist ă în prezent:
– 5 spații comerciale de alimentație publică, comerț alimentar și nealimentar.
Aceste spații sunt în mare parte spații comerciale private , care în funcție de economia
de piață , de cerere și ofertă , sunt într -o continuă schimbare din punct de ve dere al produsului
comercializat și din punct de vedere al spațiului comercial utilizat.36
În localitatea Agrișu Mare:
– spații comerciale dispensate -private
În localitatea Arăneag:
– spații comercial -magazin mixt
În localitatea Chier:
– 4 spații comerciale priva te
În localitatea Drauț:
– spații comerciale private dispersate
În localitatea Dud:
– spațiu comercial privat
34 Ibidem
35 Ibidem
36 Ibidem
30
În localitatea comuna Tîrnova se găsesc următoarele prestări servicii: autoservice, stație
de distribuție, carburanți, gater, vulcanizare, pompe funeb re.
Alături de acestea, în ceea ce privește utilitățile publice, pe teritoriul administrativ al
comunei se găsesc 3 farmacii, o filială bancară, ș i 3 oficii poștale.
3.7 Structuri și unități de cazare
Prin "structură de primire turistică" se înțelege orice co nstrucție și amenajare
destinată, prin proiectare și execuție, cazării sau servirii mesei pentru turiști împreună cu
serviciile aferente specifice.
Structurile de primire turistice pot fi:
A. – structuri de primire turistice cu funcțiuni de cazare;
B. – structur i de primire turistice cu funcțiuni de alimentație.
Pe teritoriul comunei Târnova se găsesc unități de cazare sau alte spații și amenajări
turistice pentru diferite scopuri educative, cultural -sociale și politice. În această zonă sunt
considerate elemente de atracție turistică:
– poziția localității în cadrul județului, specifică zonei de deal;
– zonele de podgorii.
Cabana turistică Căsoaia pune în valoare atât cadrul natural, specific, foarte valoros
din punct de vedere peisagistic cât și baza materială renova tă în ultima perioadă de timp.
Complexul turistic Căsoaia conține următoarele posibilități de cazare:
– Pensiunea Carmelia : 10 camere duble cu baie și balcon dar și 2 apartamente
compuse din dormitor cu baie și living .37
– Vila Mare: dispune de 14 locuri de caz are împărțite în 3 camere cu 4 paturi și o
camer ă cu pat matrimonial , la care se adaugă un living mare cu 3 canapele
extensibile, 3 băi, bucătărie utilată, internet și TV.
– Două căsuțe canadiene, cu o capacitate de 11 locu ri, compuse din baie, mansardă ,
living.
– Două bu ngalow -uri, cu o capacitate de 12 locuri compuse din: baie, terasă
acoperită, living.
– 5 căsuțe a câte două locuri fiecare.38
37 *** Date statistice, Primăria comunei Tîrnova;
38 http://www.casoaia.ro/index.php/cazare/casute
31
Foto: 3.1 Unități de cazare
PENSIUNEA CARMELIA
VILA MARE
CĂSUȚE CANADIENE BUNGALOW CĂSUȚE SINGLE
32
Capitolul IV
Dezvoltarea durabil ă prin prisma formelor de turism p racticate
4.1 Ce este dezvoltarea durabilă – concept modern
Dezvoltarea durabilă reprezintă dezvoltarea ce satisface nevoile generațiilor actuale,
fără a prejudicia interesele generaților viitoare. Mediul reprezintă ansamblul de condiții și
elemente ale Terrei: apa, aer, sol, subsol, toate straturile atmosferice, toate materiile organice
și anorganice precum și ființele vii, sistemele materiale în acțiune cuprinzând elementele
enumerate anterior inclusiv valorile materiale și spirituale.39
4.1.1 Conceptu l de dezvoltare durabilă – generalități
Ca raspuns la apariția problemelor de mediu ș i a crizei resurselor naturale, în cadrul
conferinț ei privind mediul din anul 1972 de la Stockolm se recunoaște pentru prima dată la
nivel global ca activităț ile umane con tribui e la deteriorarea mediului, punându -se în pericol
viitorul Terrei.
Dezvoltarea durabilă înseamnă în plan material menținerea posibilităților și condițiilor
de viață pentru generațiile viitoare, în special a resurselor naturale regenerabile, cel puți n la
nivelul celor existente pentru generația actuală precum și redresarea factorilor de mediu,
afectați de poluare. În plan spiritual dezvoltarea durabilă înseamnă mult mai mult; înseamnă
conservarea moștenirii faptelor de cultură realizate de cei din tre cut și de cei de azi și
dezvoltarea capacității de creație în viitor, a elitei care ne urmează. Dezvoltarea durabilă
implică și faptul că volumul total al capitalului format din capital fizic (mașini, drumuri,
hoteluri), capitalul uman (sănătatea oamenilor , cunoștințelor și calificarea lor) și capitalul
natural (păduriile, aerul, apa și solul fertile).40
Aspecte ale dezvoltă rii durabile :
– Abordarea integrativă
– Principiul "Gandește global – acționează local!"
– Viziunea de lungă durată asupra dezvoltă rii41
39 http://comunitatedurabila.ro/articol/8/ce -este-dezvoltarea -durabila.html
40 Stoica Maricica, Investițiile și dez voltarea durabilă, Editura Universitară Bucuresti 2005, p. 44
41 Ibidem, p. 60
33
4.2 Cum se poate defini o formă de turism durabil
4.2.1 Turismul durabil și formele sale
Turismul durabil reprezintă dezvoltarea tuturor formelor de turism, managementul și
marketingul plastic, care să respecte integritatea naturală, socială și economi că a mediului, cu
asigurarea exploatării resurselor naturale și culturale și pentru generațiile viitoare. Noțiunea
de impact presupune analiza relației turist – resursa turistică – produs turistic, care se
desfășoară de la simpla vizitare a unui obiectiv t uristic până la asigurarea pachetului de
servicii și acțiuni turistice, menite să pună în valoare obiectivul respectiv.42
Derularea activit ăților turistice necontrolat, aleator, f ără luarea în calcul a standardelor
de amenajare și exploatare poate conduce la degradarea mediului și a resurselor turistice.
Aceste aspecte sunt influen țate de dou ă mari grupe de factori:
– factori care sunt o urmare direct ă a dezvolt ării economice (industria, agricultura,
transporturile și alte domenii de activitate);
– factori care sunt rezultatul utiliză rii m ediului pentru turism ș i agrement.
Necesitatea protej ării bog ățiilor naturale, sociale și culturale care constituie
patrimoniul comun al umanit ății și a satisfacerii nevoilor turi știlor și popula ției locale a
generat apari ția în practic ă a unor forme de turism durabil. Obiectivele, principiile, cerin țele
dezvolt ării turistice durabile se reg ăsesc în forme ale turismului cum ar fi : ecoturism, turism.43
Toate formele de turism ar trebui s ă respecte principiile dezvolt ării durabile și deci,
implicit, principiile turismului durabil:
– activitatea turistic ă trebuie ini țiată cu mijloace proprii ale comunit ății locale, iar aceasta
trebuie s ă-și men țină controlul asupra dezvoltă rii turistice;
– turismul trebuie s ă ofere rezide nților locuri de munc ă și acestea să ducă la îmbun ătățirea
calității vie ții comunit ăților locale și trebuie realizat un echilibru între activit ățile economice
deja existente în zon ă și activitatea turistic ă; trebuie stabilit un cod de practici pentru turis m la
toate nivelurile: na țional, regional și local, bazat pe standarde interna ționale deja acceptate.44
4.3 Cum se poate practica un turism care să se poată încadreze în conceptul dezvolatării
durabile.
Dezvoltarea durabilă exprimă ansamblul activitățilo r destinate îmbunătățirii calității
vieții în spațiul rural, bazată pe o creștere economică durabilă care trebuie să aibă ca obiectiv
42 http://www.scritub.com/geografie/turism/DEZVOLTAREA -DURABILA -A-TURISMU1511891822.php
43 Ibidem
44 Ibidem
34
principal menținerea peisajului natural, cultura materială și spirituală a comunității sătești. Pe
baza acestui principiu se are în vedere ridicarea gradului de dezvoltare socio -economică a
spațiului rural și cultivarea tradițiilor și obiceiurilor specifice comunităților sătești.45
Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Tîrnova reprezintă planul fundamental al
dezvolatări i comunitățiilor de pe teritoriul administrativ aparținător. Strategia de dezvoltare
durabilă are rolul de a orienta dezvoltarea comunei astfel încât condițiile economice și sociale
ale comunității să se dezvolte în armonie cu necesitățiile de păstrare a v aloriilor naturale și
culturale.
Dezvoltarea economică se va realiza prin utilizarea durabilă a resurselor naturale și
culturale. Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Târnova s -a eleborat respectând
principiul parteneriatului având la bază analiza s ocio-economică, analiza resurselor naturale și
analiza SWOT a a comunei.46
Ca urmare a analizei parteneriale realizate la nivelul comunei au fost identificate
următoarele axe strategice:
1. infrastructura de transport și energie: rezolvarea problemelor struct urale cauzate de
inexistența unei infrastructuri de transport corespunzătoare;
2. competitivitate economică: creșterea gradului de competitivitate economică a
întreprinderilor și fa vorizarea constituirii și instal ării de noi societăți comerciale pe
teritoriul comunei;
3. turismul: dezvoltarea potențialului turistic prin valorificarea superioară a tipurilor
de turism existente la nivelul comunei și prin dezvoltarea unor spații pentru turism
mai cu seamă în zona Căsoaia;
4. cooperare teritorială: încurajarea cooperări i economico – sociale – educațioanele a
instituțiilor și organizațiilor din comună cu organizații și structuri din județ,
regiune, țară, străinătate;
5. dezvoltarea resurselor umane și a serviciilor sociale: încurajarea accesului la
educație, sprijinirea form ării și ocupării resurselor umane, susținerea categoriilor
sociale în dificultate;
6. mediul înconjurător: dezvoltarea infrastructurii de mediu – rețele de canalizare,
stații de epurare, colectarea selectică a deșeurilor, utilizarea durabilă a resurselor
naturale conservarea biodiversivității și promovarea utilizării unor terenuri în
45 Ibidem
46http://tirnova.ro/wp –
content/uploads/2015/06/Strategia_de_Dezvo ltare_Durabila_a_Comunei_Tirnova_17iul2009.pdf
35
scopul dezvoltării turismului ecologic – zona vârful Highiș, identificarea și
implementarea unor sisteme pentru utilizarea unor surse alternative de energie
verde;
7. interculturali tate: păstrarea tradiților și obiceiurilor caracteristice fiecărei etnii care
se regăsește în comunitatea Tîrnova, spriji nirea comunității etnice minoritare
pentru a -și putea păstra identitarea culturală, utilizarea valorilor culturale în scopul
promovării comunei în general.47
4.3.1 Obiectiv general
Dezvoltarea durabilă, armonioasă a comunei Tîrnova, astfel încât aceasta să devină o
cumună competitivă în cadrul Regiunii Vest, cu o economie dinamică și diversificată bazată
pe utilizarea durabilă a resurselo r naturale și culturale, cu resurse umane superior calificate,
păstrându -se caracteristicile naturale și culturale ale comunei.48
4.3.2 Obietive specifice sunt:
– creșterea gradului de activitate al comunei prin dezvoltarea infrastructurii
consolidarea și dezvoltarea de noi relații de cooperare teritorială.
– dezvoltarea și divesificarea activităților economice din comună prin inovare,
atragerea de investiții strategice și dezvoltarea mediului de afaceri în condițiile respectării
normelor europene privind c alitatea factorilor de mediu și utilizări durabile a resurselor
naturale.
– creșterea gradului de ocupare în comună, asigurarea de oportunități egale pentru
toate categoriile sociale și îmbunătățirea nivelului de trai al locuitorilor.
– îmbunătățirea și co nservarea calității factorilor de mediu în vederea asigurării
dezvoltării durabile prin utilizarea durabilă a resurselor naturale
– conservarea zonelor naturale cu valoare ridicată a biodiversității și promovarea unui
turism ecologic Zona Highiș – Căsoaia.
– dezvoltarea infrastructurii turistice și a unor pachete turistice atractive, bazate pe
utilizarea durabilă a resurselor naturale și culturale.49
Aceste obiective vor fi reali zate într -un orizont de timp , de scurtă, medie și lungă
durată (de 5 -15-30 de an i), prin implementarea unor proiecte de dezvolate. Pentru atingerea
acestor obiective se cinsideră esențială susținerea colectivă a strategiei, coeziunea partenerilor
47 Ibidem
48 Ibidem
49 Ibidem
36
și efortul concertat în urmărirea scopurilor comune, demersuri care vor constitui expresi a unei
adevărate conștiințe a comunității locale.50
50 Ibidem
37
Capitolul V
Riscuri pentru activitatea de turism
În dimensiunea sa istorică, riscul este un concept tânăr și în același timp unul din
puținii termeni de afaceri cu origini direc te în mediul comercial și financiar și nu derivat din
vocabularul militar, psihologic sau ștințific. Astăzi, conceptul de risc a câștigat conotații
generale care i -au permis expandarea către domenii diverse în structurile societății moderne.51
Despre un ast fel de termen ,,risc” se poate vorbi și pentru activitatea turistică, existentă intr -o
anumită zonă.
Începând cu a doua jumătate a secolului XX, turismul a devenit una dintre cele mai
complexe ramuri economice din lume, în derularea sa fiind implicată înt reaga societate. În
același timp, riscurile pentru activitatea turistică reflectă întreaga societate și pot fi considerate
adevărate barometre ale acesteia.
Cele mai importante timpuri de risc în activitatea de turism sunt: riscuri naturale,
riscuri antrop ice, riscuri sociale și riscuri economice.
5.1 Riscuri naturale
Riscul natural a fost definit de unii geologi și geografi ca pericol potențial de
producere a unui eveniment natural cu efecte nefavorabile, în acest sens fiind aproape sinonim
cu termenul d e hazard natural. Însă termenul de risc natural pentru activitatea turistică are o
accepțiune mai largă decât în cadrul geografiei fizice. Se referă atât la unele elemente naturale
existente în mod obișnuit într -o regiune, dar care pot afecta pe cei care i ntră în contact cu
acestea în decursul activităților turistice, cît și la evenimentele naturale aleatorii,
întâmplătoare, care perturbă desfășurarea activităților turistice sau care produc disconfort,
vătămări corporale, afectează sănătatea și în cazuri ex treme pun în pericol viața turiștilor.
În cadrul teritoriului studiat riscurile naturale sunt prezentate de pericolul de i nundații
din reversări ale princ ipalelor văi neîndiguite, respectiv Valea Mare (Valea Bătrână), în
sectorul situat la est și sud de i ntravilanul localității Tîrnova și Valea Dudița, în sectorul situat
la est de intravilanul localității Dud. În localitatea Chier, deși pârâul Cigher, afluent al
Crișului Alb, este îndiguit, pericolul inundaților persistă deoarece, în decursul anilor, nu s -a
51 http://silvic.usv.ro/cursuri/managementul_riscului.pdf
38
mai intervenit asupra procesului de eroziune a digurilor, acestea fiind tot mai jos, dar nici în
reabilitarea gurilor de canal ce permit apei stradale să se reverse în pârâu. Astfel în fiecare
primăvară sau toamnă, în timpul ploilor abundente și a crește rii nivelului de apă a pârâului
Cigher, apa pătrunde prin gurile de canal în gospodăriile oamenilor.
5.2 Riscuri antropice
În ceea ce privește riscurile antropice, turismul, ca oricare altă activitate umană, fără să
conțină elemente intenționale, este un cunsumator de spațiu și resurse turistice și participă
implicit la degradarea și poluarea mediului înconjurător și a potențialului turistic, prin
presiunea directă a turiștilor asupra peisajului, florei și faunei sau altor obiective turistice pe
care le p oate deteriora parțial sau total prin conce pția gre șită de valorificare și echipare a unei
zone, puncte și obiective turistice.
Problema devine tot mai acută, în condițiile în care turismul cunoaște o continuă
dezvoltare în întreaga lume, acțiunea distruc tivă a turiștilor asupra resurselor turistice
prezentând o intensitate și varietate sporite de la an la an.
Resurse le antropice denumite și resurse antropogene sunt generate de fenomenele
antropice, respectiv antropogene datorate acțiunii omului cu urmări asupra reliefului,
vegetației, climei și turismului.52
Impactul antropic asupra turismului este multiplu și semnificativ și rezultă din
dezvoltarea fără precedent a societății umane. Conștientizarea responsabilității pentru
protecț ia mediului ambi ant a d eterminat o serie de acț iuni la diferite nivele (mondial,
continental, regional/zonal, naț ional, local).
Calitatea potențialului turistic poate fi afectat și printr -o concepție greșită de
valorificare a resurselor sale turistice, rezultate print -o exploat are neștiințifică și nerațională a
acestora, fie din realizarea necorespunzătoare a obiectivelor de investiții cu caracter turistic.
În prezent, în comuna Tîrnova, depozitarea deșeurilor este necorespunzătoare, fiind
făcut în mod necontrolat, existând foa rte multe amplasamente de regulă 5 – 6 pentru fiecare
localitate componentă a comunei, situate la marginea intravilanelor fără respectarea normelor
sanitare și de protecția mediului.
Având în vedere preponderența sec torului agrar în cadrul activită țiilor desfășurate pe
teritoriul comunei Tîrnova, sursele de poluare sunt generate de activități din acest sector,
52file:///C:/Users/Marius/Downloads/expert%20Gabriela%20TIMI%C5%9E_peteley_attila_rez_ro_2014 -09-
23_13 -12-57.pdf
39
utilizarea excesivă a produselor de uz fitosanitar în sectorul viticol (Tîrnova) și p omicol (Dud,
Drauț, Arăneag), a generat acumulări importante de reziduri de pesticide în sol.
Pentru mediu sunt periculoase acumulările în sol de pesticide organoclorurate și
organomercurice, care au remanența ridicată.
O importantă sursă de poluare o re prezintă numeroasele distilerii de alcool amplasate
în marginea intravilanelor (Chier, Tîrnova, Dud, Arăneag).
Impactul activităților antropice asupra factorilor de mediu este redus datorită ponderii
reduse a activității de tip industrial.
Nivele mai rid icate de noxe se înregistrază de -a lungul principalelor artere de
circulație: Tîrnova – Șiria, Tîrnova – Chier, Tîrnova – Dud – Tauț, prin emisii de oxizi de sulf
și de azot, emisii de tolueni și xilani.
5.3 Riscuri economice
Riscurile economice rezultat e, în principal, din intensificarea activităților industriale,
agricole și transport, afectează atât mediul, cât și cadrul general de desfășurare a activităților
turistice, cu componentele potențialului turistic luate ca entități aparte, respectiv aerul, a pa,
solul, vegetația, fauna, peisajele, monumentele naturii, istorice și de arhitectură, etc.
Dintre aceștia, o problemă deosebită o pune poluarea aerului, produsă de industrie,
sursele de impurificare cu repercusiuni asupra potențialului turistic fiind c onsiderate, în ordine
descrescătoare a nocivității: industria energetică, metalurgică, chimică, petrochimică,
materiale de construcție, prelucrarea lemnului, alimentară. Emisiile mixte de pulberi, gaze
nocive, substanțe iritante și mirositoare produse de u nități ale acestor industrii pot polua
resursele ce stau la baza desfășurării de activități specifice turismului balnear, de odihnă și
recreere, cultural, vânătorii și pescuitul sportiv.53
Funcțiile economice și sociale din teritoriul comunei Tîrnova sunt date de: cadrul
natural variat, ca forme de relief; resursele solului, fond forestier; fond agricol. Pe terit oriul
comunei Tîrnova funcția economică predominantă este agricultura. În localitate există o
unitate de depozitare a meterialelor de construcție.
Principalele disfuncționalități sunt:
– existența unui număr mic de unități industriale și depozitare
– restrângerea piețelor de desfacere
– randament insuficient al producției vegetale pe hectar
53 Ibidem
40
– fragmentarea suprafețelor agricole
– utilizarea semințelor din pr oducția proprie a proprietarilor individuali
– diminuarea efectivelor de animale
– insuficiența punctelor de colectare a produselor animaliere
– insuficiența lucrărilor de îmbunătățiri funciare, combaterea eroziunii solului.
Efectele negative ale dezvoltării tur ismului asupra mediului natural sunt multiple, între
acestea amintim: urbanizarea intensivă a zonei și degradarea ei, modificări ale ecosistemelor
terestre, poluarea aerului, consumul excesiv de apă în raport cu rezervele locale, etc.
Efectele pozitive sun t legate de îmbunătățirea calității mediului, îmbogățirea
arhitecturală și peisagistică, constituirea de zone protejate, unde se practică ecoturismul,
reconstrucții ecologice, dezvoltarea socio -economică, etc.
Protecția și conservarea mediului și a potenți alului turistic se conturează ca o
problemă distinctă, care solicită colaborarea specialiștilor din domenii variate. Această
acțiune poate avea o eficiență corespunzătoare numai în condițiile asigurării unui cadru
juridico -administrativ de desfășurare, de punere în practică, impunând organizarea
administrativă, resurse economice, un suport legislativ viabil și o susținută activitate de
educație cetățenească.
Măsurile ce se impun pe linia protecției potențialului turistic și a prevenirii
degradărilor lui urm ăresc în comuna Tîrnova , în principal: valorificarea științifică și rațională
a resurselor turistice, astfel ca rata de exploatare a acestora să nu fie mai mare decât rata lor de
reciclare și regenerare, iar intensitatea relațiilor directe sau indirecte a turismului cu factorii de
mediu să nu depășească limitele capacității de suport a acestora; analizarea relației dintre
activitatea de turism și activitățile economice poluante în vederea prevenirii degradărilor
provocate de factori din aceste sectoare de a ctivitate prin semnalarea organelor în drept a
surselor de poluare și a acțiunilor nocive asupra resurselor turistice; sensibilizarea unităților
economice a căror activitate poluantă afectează potențialul turistic; cunoașterea aprofundată a
problemelor pe care le ridică păstrarea echilibrelor ecosistemelor în plan global, teritorial,
printr -o analiză temeinică și o mai bună gestionare rațională, a resurselor turistice, în așa fel
încât valorificarea turistică a acestora să fie soluționată în contextul valor ificării tuturor
resurselor naturale și al protecției mediului înconjurător.
Protecția mediului înconjurător și a patrimoniului turistic , în comuna Tîrnova, este
influențat în mare măsură și de conștiința ecologică a populației și a sentimentului de drago ste
și respectul acestuia pentru natură, locurile istorice și monumentele de artă și arhitectură
create de a lungul timpurilor. Aceasta se poate realiza printr -o susținută acțiune de educație cu
41
privire la mediu și potențialul turistic, acțiune care să se facă la nivelul întregii națiuni, prin
insuflarea unei atitudini de respect și responsabilitate față de resursele naturale și create de
om, în vederea ocrotirii lor.
Una dintre măsurile importante de protejare și conservare a potențialului turistic o
repre zintă amenajarea și organizarea adecvată și la un nivel superior a zonelor, traseelor sau
obiectele turistice.
Educația ecologică pentru ocrotirea naturii, a patrimoniului cultural istoric și a
potențialului turistic, în general, trebuie făcută permanent p entru toate vârstele, dar este
important să înceapă din copilărie.
Activitatea de educație ecologică se poate desfășura prin conferințe, expuneri, prin
radio și TV, presă, proiecții, excursii, asociații pentru turism și ocrotirea naturii, etc.
5.4 Riscur i sociale
Definirea legală a conceptului este enun țată în art. l din Legea asistenț ei sociale, care
prin risc social desemnează ,, pericolul pentru persoană sau familie de a fi afectată de
consecințele economice negative ale pierderii potențialului fizic, s tatutului ocupațional sau
social (boală, accident, dizabilitate, îmbătrînire, deces, maternitate, șomaj, inadaptare socială
etc.)”. În literatura de specialitate națională riscurile sociale sunt acele „evenimente
previzibile sau imprevizibile a căror surve nire condiționează incapacitatea temporară sau
totală de muncă și drept rezultat diminuarea sau pierderea surselor de venit, precum și
evenimentele care necesită venituri suplimentare sau alte forme de asistență sau asigurare
socială.54
În prezent, comuna T îrnova se confruntă cu o serie de carențe, în ciuda potențialului
pe care îl prezintă. Potențialul din mediul rural este o populație în scădere (în special în rândul
tinerilor) și în curs de îmbătrânire, înregistrând un trend demografic negativ și o ponder e
crescută a populației aflată în risc de sărăcie. Cele mai afectate localități, de îmbătrânire a
populației sunt Arăneag și Drauț, dar nu sunt excluse și celelalte localități
Tabel 5.1
POPULATIA DUPA DOMICILIU la 1 ianuarie pe grupe de varsta, sexe, jude te si localitati
Varste Sexe Judete Localitati Ani
54 http://www.academia.edu/16160933/1.Riscurile_sociale_concept_con%C5%A3inut_clasificare
42
si
grupe
de
varsta Anul
2010 Anul
2011 Anul
2012 Anul
2013 Anul
2014 Anul
2015 Anul
2016
UM: Numar persoane
Numar
persoane Numar
persoane Numar
persoane Numar
persoane Numar
persoane Numar
persoane Numar
persoane
0- 4
ani Total Arad TOTAL 23503 23308 22859 22581 21806 21289 20623
– Masculin Arad TOTAL 12126 12046 11836 11740 11379 11108 10726
– Feminin Arad TOTAL 11377 11262 11023 10841 10427 10181 9897
5- 9
ani Total Arad TOTAL 23099 22872 22999 23112 23279 23402 23221
– Masculin Arad TOTAL 11982 11820 11827 11863 11947 12071 12024
– Feminin Arad TOTAL 11117 11052 11172 11249 11332 11331 11197
10-14
ani Total Arad TOTAL 23894 24155 24075 23723 23435 23188 23022
– Masculin Arad TOTAL 12213 12388 12433 12250 12120 12001 11867
– Feminin Arad TOTAL 11681 11767 11642 11473 11315 11187 11155
15-19
ani Total Arad TOTAL 28421 26980 25800 25167 24929 24647 24798
– Masculin Arad TOTAL 14540 13780 13180 12881 12709 12536 12685
– Feminin Arad TOTAL 13881 13200 12620 12286 12220 12111 12113
20-24
ani Total Arad TOTAL 36627 36421 34962 32977 30619 28645 27113
– Masculin Arad TOTAL 18544 18480 17790 16771 15620 14665 13842
– Feminin Arad TOTAL 18083 17941 17172 16206 14999 13980 13271
25-29
ani Total Arad TOTAL 33933 33548 33730 34693 36258 36854 36530
– Masculin Arad TOTAL 17216 17071 17167 17702 18488 18763 18607
– Feminin Arad TOTAL 16717 16477 16563 16991 17770 18091 17923
43
30-34
ani Total Arad TOTAL 40078 39141 38217 36787 34948 33971 33515
– Masculin Arad TOTAL 20199 19739 19302 18645 17764 17343 17161
– Feminin Arad TOTAL 19879 19402 18915 18142 17184 16628 16354
35-39
ani Total Arad TOTAL 39645 39713 40066 40714 41066 40171 39136
– Masculin Arad TOTAL 20034 20070 20340 20646 20805 20242 19739
– Feminin Arad TOTAL 19611 19643 19726 20068 20261 19929 19397
40-44
ani Total Arad TOTAL 38744 41714 44225 42335 40070 39442 39507
– Masculin Arad TOTAL 19562 21012 22198 21311 20208 19920 19979
– Feminin Arad TOTAL 19182 20702 22027 21024 19862 19522 19528
45-49
ani Total Arad TOTAL 27145 26526 26174 30182 34582 38283 41176
– Masculin Arad TOTAL 13596 13263 13153 15087 17336 19308 20695
– Feminin Arad TOTAL 13549 13263 13021 15095 17246 18975 20481
50-54
ani Total Arad TOTAL 35327 33238 31082 29227 27536 26561 25964
– Masculin Arad TOTAL 16870 15992 15006 14295 13628 13176 12860
– Feminin Arad TOTAL 18457 17246 16076 14932 13908 13385 13104
55-59
ani Total Arad TOTAL 32710 33691 34588 34883 34964 33905 31920
– Masculin Arad TOTAL 15373 15749 16166 16291 16312 15889 15101
– Feminin Arad TOTAL 17337 17942 18422 18592 18652 18016 16819
60-64
ani Total Arad TOTAL 26624 28785 29513 29842 30023 30632 31580
– Masculin Arad TOTAL 12337 13390 13730 13840 13779 13948 14290
– Feminin Arad TOTAL 14287 15395 15783 16002 16244 16684 17290
44
65-69
ani Total Arad TOTAL 19104 18330 18894 20423 22511 24119 26093
– Masculin Arad TOTAL 8167 7862 8172 8912 9939 10729 11676
– Feminin Arad TOTAL 10937 10468 10722 11511 12572 13390 14417
70-74
ani Total Arad TOTAL 20764 20674 20099 18928 17382 16493 15860
– Masculin Arad TOTAL 8383 8351 8129 7660 7008 6675 6473
– Feminin Arad TOTAL 12381 12323 11970 11268 10374 9818 9387
75-79
ani Total Arad TOTAL 15740 15386 15487 15581 16009 16359 16338
– Masculi n Arad TOTAL 6002 5919 5918 5908 6093 6219 6177
– Feminin Arad TOTAL 9738 9467 9569 9673 9916 10140 10161
80-84
ani Total Arad TOTAL 9853 10117 10432 10650 10637 10562 10307
– Masculin Arad TOTAL 3529 3601 3654 3752 3796 3823 3748
– Feminin Arad TOTAL 6324 6516 6778 6898 6841 6739 6559
85 ani
si
peste Total Arad TOTAL 5594 5874 6130 6361 6713 6989 7243
– Masculin Arad TOTAL 1906 1972 2086 2140 2224 2299 2375
– Feminin Arad TOTAL 3688 3902 4044 4221 4489 4690 4868
45
Capitolul VI
Calcul și inte rpretarea principalilor indicatori ce caracterizează
circu lația turistică în perioada 2006 – 2016
Pentru a putea prezenta principalii indicatori ce caracterizează circulația turistică este
necesar să cunoaștem care sunt principalele structuri de primire turistică cu funcțiuni de
cazare turistică dar și capacitatea de cazare turistică existentă pe tipuri de structuri de primire
turistică. Astfel, pentru comuna Tirnova, se pot evidenția următoarele structuri de primire
turistică și capacitatea de cazare tu ristică a acestora, în perioada 2006 -2016:
Tabel 6.1
Structuri de primire turistica55
Ani 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
3 3 4 4 3 3 3 3 2 2 2
Tabel 6.2
Capacitatea de cazare turistica existenta pe tipuri de structuri de primi re turistica56
Ani 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
120 120 195 178 194 178 178 238 221 221 136
Pentru exprimarea circulației turistice și a principalilor ei caracteristici , cei mai
importanți și mai utilizați indicatori sunt: num ărul turiștilor, numărul mediu de turiști,
numărul de înnoptări sau zile -turist, durata medie a sejurului, densitatea circulației turistice,
preferința relativă a turiștilor, încasările din turism, cheltuieli în turism, etc.
6.1 Numărul mediu zilnic de tu riști
Numărul mediu zilnic de turiști este exprimat prin raportul dintre numărul turiștilor
înregistrați din perioada analizață și numărul de zile din perioada respectivă.57
55 http://statistici.insse.ro/shop/
56 Ibidem
46
Tabel 6.3
Ani 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Nr. mediu zilnic de
turiști 1,11 2,79 1,85 1,48 2,74 1,78 2,67
Nr. turi ști 405 1017 676 542 1001 651 978
6.2 Numărul de înnoptări
Numărul înnoptărilor sau numărul de zile -turist se calculeaz ă ca sumă a produsului
numărului turiștilor și durata activității turistice exprimate în zil e:
Tabel 6.4
6.3 Durata medie a sejurului
Durata medie a sejurului, indicator calitativ ce reprezintă posibilitatea ofertei turistice
de a reține turistul cu număr de zile în regiune staț iune sau țară. Este rezultatul aportului între
numărul înnoptărilor sau zilele -turist și cel al turiștilor.
Tabel 6.5
Ani 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Durata medie a
sejurului 1.15 1.15 1.36 1.22 2,09 1.68
Analiza principalilor indicatori ai circulației turistice:
1. numărul de turiști: reprezintă totalitatea turiștilor sosiți, cazați și înregistrați o
singură dată pentru fiecare perioadă de cazare neîntreruptă. Evoluția acestui
57 Numărul mediu din perioada analizată s -a facut raportat la numărul de luni, pe fiecare an în parte, unde au fost
înregistrate sosiri ale turiștilor în structuri de primire turistică: de exemplu pentru anul 2010, s -a raportat pentru
lunile aprilie -noiembrie un număr de 405 turiști, iar numărul zilnic s -a aflat prin împărțirea numărului total de
turiști în perioada de 7 luni pentru anul 2010 la numărul de zile aferent acestor luni. Acest aspect a fost diferit de
la an la an, astfel se poate observa că în unele perioade au fost raportați turiști în 5 -6 luni pe an. Aceste date au
fost obținute de pe site -ul http://statistici.insse.ro/shop/ . Ani 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Nr.
înnoptări 1496 2447 2580 1416 465 1168 922 659 2091 1093
47
indicator este prezentat ă în primul tabel. Din acest tabel rezultă că cei mai mulți
turiști au fost înregistrați în anul 2011 (1017 turiști), cu 612 mai mulți ca în anul
2010. În anul 2015 , numărul turiș tilor a scăzut față de anii anteriori fiind tot uși mai
mare decât în 2013. În anul 2016 numărul turiștilor înregistrați a fost în creștere,
978, pentru o perioadă de 6 luni calendaristice (aprilie – septembrie)
2. evoluția în structură a indicatorului ,,număr de înnoptări ” este prezentată în tabelul
al doilea. După cum se observă că numărul cel mai mare de zile -turist s -a
înregistrat în anii 2007, 2008 și 2014 având un cumul de 7118 turiști.
3. evoluția indicatorului ,,durata medie a sejurului ” este prezentată în tabelul al
treilea. Pe totalul indicatorului, durata medie a sejurului a c unoscut o descreștere în
anul 2013, față de 2012 (cu 0,2%) dar o creștere considerabilă a fost în anul 2014 .
Analiza calculului și interpretarea principalilor indicatori ce caracterizează circu lația
turistică în perioada 2006 – 2016 , s-a realizat în urma studiului efectuat în Complexul turistic
de la Căsoaia dar și prin informațiile culese de pe site -ul www.insse.ro .
Cu toate acestea, ca și în multe zone ale țării, se practică și un turism neoficial sau mai
cunoscut și s ub denumirea de ,,turism la negru”, unde un ele structuri cu rol de cazare ș i
alimentație, nu au licență de funcționare sau nu sunt înregistrate în rețeaua de statistică
turistică. O parte dintre acestea motivează ca obținerea unei licențe costă mult și com isioanele
către stat sunt foarte mari, al te structuri cu rol de cazare și alimentație motivează prezența
unui număr instabil de turiști iar altele susțin ideea ,,încercării” iar mai apoi cea a obținerii
licenței. Un alt motiv constă și în lipsa investiției în infrastructură, patronii spațiilor de cazare
și alimentație motivând că accesul spre zonă se face greu datorită ,,drumurilor proaste” și
promovării insuficiente .
48
Capitolul VII
Dezvoltarea și Promovarea potențialului turistic în comuna
Tîrnova
Investițiile în turism și cultură vor permite regiunilor de dezvoltare să folosească
avantajele oferite de potențialul lor turistic și patrimoniul cultural în identificarea și
consolidarea identității proprii, pentru a -și îmbunătăți avantajele competitiv e în sectoare cu
valoare adăugată mare și conținut calitativ și cognitiv ridicat, atât pe piețe tradiționale cât și
pe piețe noi, în formare.
Turismul creează oportunități de creștere economică regională și locală și contribuie la
crearea de noi locuri de muncă prin valorificarea patrimoniului cultural și natural, specific
fiecăreia din cele opt regiuni de dezvoltare.58
Valorificarea atracțiilor turistice din diferitele zone ale țării poate contribui la creșterea
economică a unor centre urbane în declin, pri n favorizarea apariției și dezvoltării firmelor
locale, transformând areale cu competitivitate economică scăzută în zone atractive pentru
investitori.
Activitatea turistică creează cerere pentru o gamă largă de bunuri și servicii,
achiziționate ulterior de turiști și companii de turism, inclusiv bunuri și servicii produse de
alte sectoare economice (comerț, construcții, transporturi, industria alimentară, confecții și
încălțăminte, industria mică și de artizanat) .
7.1 Activități de promovare în domeniul tu rismului (marketing)
Prin prevederile prezentului P.U.G. se dorește încurajarea liberei inițiative în scopul
impulsionării dezvoltării turismului și agroturismului în zonă (Tabăra Căsoaia S =111, 30 ha).
În localitate se vor organiza spații verzi de prote cție între zona de locuințe și cea
industrială și plantații de aliniament de -a lungul drumurilor cu trafic intens, precum și în
zonele noi introduse în intravilan, destinate con strucților de locuințe (1,19 ha).59
58 Petrea Rodica, Petrea D., Turism rural , Editura Presa Universitară Clujană, Cluj Napoca 2000, p. 83.
59 *** Plan urbanistic general, Comuna Tîrnova
49
În tabăra de sculptură se vor executa lucră ri de defrișare prin eliminarea exemplarelor
care opturează priveliștea, deranjează din punct de vedere estetic sau al accesului publicului
prin parc.
Se vor marca traseele pentru vizitatori discret, printr -o vegetație adecvată.
O altă activitate de prom ovare și dezvoltare a potențialului turistic din comună o
reprezintă valorificarea turistică a parcului sculptural prin panouri publicitare, indicatoare,
pliante cu prezentarea sculpturilor, cărți poștale ilustrate, etc.60
7.2 Modalități de dezvoltare și p romovare a turismului în comuna Tîrnova
Modalitățile de promovare sunt:
– restaurarea și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, precum și
crearea/modernizarea infrastructurilor conexe;
– crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism î n vederea valorificării
resurselor naturale și creșterii calității serviciilor turistice;
– promovarea potențialului turistic și crearea infrastructurii necesare în scopul
creșterii atractivității Complexului turistic de la Căsoaia ca destinație turistică ;
– organizarea de cursuri, servicii, agro -turistice pentru localnici din zonă;
– organizare de cursuri pentru accesarea fondurilor europene pentru localnici;
– dezvoltarea infrastructuri turistice în zona Căsoaia
– dezvoltarea și promovarea unor pachete pentru eco -turism în zona Căsoaia –
Vârful Highiș;
– promovarea tradițiilor și obiceiurilor locale în scopul dezvoltării turismului;
– cooperare public – privat în scopul dezvoltării infrastructurii turistice și pentru
promovarea agro -turismului și turismului ecologic.61
7.3 Propuneri privind noi trasee turistice în zonele învecinate
În vecinătatea satului Arăneag se va construi o stațiune cu băi termale, urmând să
înceapă forările.
O altă propunere presupune construirea unei piețe agroalimentare, depozit
agroalimentar m odern și înființarea unui sistem de promovare și vânzare a produselor locale,
către celelalte piețe din regiune.
60 Ibidem
61 Ibidem
50
Punerea în valoare a traseului montan ce leagă Căsoaia de cetatea Șiriei și de cetatea
Șoimoș, prin crearea de foișoare pentru cicliști sau mo tocicliști dornici de aventură dar și
montarea de panouri informative pe tot traseul.
Se mai prevede montarea de panouri informative, turistice, pe teritoriul celor 6
localități aparținătoare comunei Tîrnova.
Organizarea unor evenimente culturale și trad iționale, locale sau în parteneriat cu
localități înfrățite sau alte localități învecinate. O nouă propunere presupune zonarea
teritoriului administrativ al comunei Tîrnova pe baza criteriilor de dezvoltare durabilă.62
Ceea mai bună propunere face referire la organizarea taberelor de vară, artistice sau
chiar ecologice. Organizarea de vizite de lucru la diverși potențiali parteneri pentru
dezvoltarea de proiecte de turism, educație, cultură, sociale, dezvoltarea afacerilor.
62 Ibidem
51
Capitolul VIII
Tipuri și forme de turism în comuna Tîrnova
8.1 Caracteristici generale. Judetul Arad
Din punct de vedere a resurselor turistice și a tipurilor de turism practicate, Regiunea
Vest se caracterizează prin varietate și heterogenitate determinate în primul rând de distribuția
în teritoriu a formelor de relief, care fac cu putință o împărțire a județelor regiunii în două
mari categorii. Astfel, județele cele mai dezvoltate din punct de vedere economic, Timiș și
Arad, au un relief preponderent de câmpie, ceea ce f ace ca turismul bazat pe obiective
antropice să fie predominant. În schimb, județele mai slab dezvoltate din punct de vedere
economic, Caraș -Severin și Hunedoara, bucurându -se de un relief predominant muntos, au o
activitate turistică bazată pe resurse și obiective naturale.
Turismul din județul Arad se bazează atât pe patrimoniul natural, cât mai ales pe
elementele antropice. Beneficiază de asemenea de o poziționare favorabilă în partea de vest a
României, fiind situat pe axe majore de comunicații rutiere (Axa TEN -T nr. 7 și drumurile
europene E68 și E671), feroviare (Axa TEN -T nr. 22) și aeriene (Aeroportul Internațional
Arad). Din punct de vedere natural, relieful este relativ bine echilibrat și scade de la est la
vest, cuprinzând sectoare montane (Munț ii Codu Moma și Zarandulu i), dealuri (Dealurile
Lipovei) , câmpie (Câmpia de Vest), depresiuni, culoare și văi (Valea Mureșului). Resursele
naturale se constituie din ariile naturale protejate (Parcul Natural Lunca Mureșului, Rezervația
naturală mixtă Dealu l Mocrea -Ineu, Rezervația naturală mixtă Moneasa, Parcul dendrologic
Mocrea -Ineu) și izvoarele minerale și geotermale (stațiunea Moneasa).63 Potențialul turistic
antropic este reprezentat de obiective istorice precum cetăți (Cetatea Aradului, Șiria, Șoimoș,
Dezna), peste 20 de castele (Șiria, Curtici, Macea, Conop, Săvârșin, Birchiș etc.), mănăstiri,
monumente istorice și arhitecturale (Hodoș -Bodrog, Lipova, Radna, etc), biserici (Julița,
Hălmagiu, Țărmure, Ionești, etc), centre etnografice (centre de produc ere a ceramicii la Bârsa,
Târnăvița, port popular la Șicula, Bârsa, Buteni, obiceiuri folclorice tradiționale – Târgul de
fete de pe Muntele Găina, Târgul Sărutului de la Hălmagiu) și economie rurală (mori de apă la
Rădești, Valea Mare, Iacobini, Vârfurile , Roșia). Potențialul turistic al județului asigură
practicarea mai multor tipuri de turism: turismul balneo -climateric, turismul cultural, turismul
63http://w ww.regiuneavest.ro/info/cunoaste -regiunea -vest/turis/
52
rural, turimul activ și sportiv, turismul speologic, turismul de vânătoare și pescuit, turismul de
afaceri, turismul de weekend, turismul de tranzit. Principalele areale turistice ale județului
sunt Munții Codru Moma, Valea Mureșului, Podgoria Aradului și Municipiul Arad.
Cu toate acestea, turismul arădean se află actualmente într -o situație deficitară,
princi palele obiective turistice fiind foarte puțin promovate, aspect sprijinit și de infrastructura
proastă ce oferă acces turiștilor spre aceste obiective.
Județul Arad se conturează ca o destinație turistică în mai mică măsură decât județele
limitrofe. În anc heta la nivel național64, întrebați pentru care dintre județele din vestul țării ar
opta pentru o excursie de weekend cu familia, respondenții au nominalizat Aradul de cele mai
puține ori (9% Arad, 13% Caraș ‐Severin, 14% Hunedoara, 15% Alba, 22% Bihor și 24 %
Timiș. 65
8.2 Tipuri și forme de turism – comuna Tîrnova
Alături de alte comune din județul Arad (ca de exemplu comuna Moneasa sau comuna
Șiria), comuna Tîrnova dispune de o mare varietate de obiective naturale și antropice,
oferindu -i un potențial turi stic propice ce trebuie pus în valoare prin prisma unor tipuri și
forme de turism bine valorificate.
Analiza stării turismului în comuna Tîrnova a pornit de la trei tipuri principale de date:
date oficiale (ce reies din statisticile naționale și județene , din fișe ale localității sau date
despre proiectele finanțate), sondajele aplicate locuitorilor și interviuri cu reprezentanții
diverselor părți implicate în turismul comunal (operatori de hoteluri și pensiuni, reprezentanți
ai administrației, administra tori ai unor obiective antropice și naturale, etc.). Rezumând,
analiza datelor empirice a demonstrat faptul că turismul tîrnovan se află actualmente într ‐o
stare deficitară, accentuată de mai multe motive (lipsa fondurilor, infrastructură proastă,
investiț ie deficitară, implicare politică). Cu toate acestea comuna Tîrnova continuă să fie
vizitată anual de foarte mulți turiști, alegând să petreacă un sfârșit de săptămână în zona
Complexului Turistic Căsoaia.
Tipurile de turism la momentul actual presupun șe deri scurte și accesarea a puține
servicii în afara celor hoteliere și de restaurație. Acest lucru înseamnă că dezvoltarea locală
64Ancheta a fost realizată la nivel național în sistem OMNIBUS pe un eșantion de 1207 persoane de tip
probabilist, stratificat proporțional după mediul de rezidență, arii culturale și tipul localității, reprezentativ pentru
populația României cu vârsta de 18 ani și peste. Culegerea datelor a fost realizată în perioada 30 iunie – 10 iulie
2010. Eroarea maximă admisă pentru rezultatele obținute, garantată cu o probabilitate de 95%, este de +2,8%.
65https://w ww.ccja.ro/pdf/arad_ex_strategia.pdf
53
generată de turism este la un nivel modest, din cauza cheltuielilor reduse și nediversificate pe
care le fac turiștii odată aj unși în locație.66
Cele mai frecvente tipuri de turism practicate sunt turismul cultural și religios iar din
punct de vedere temporal găsim turismul de tranziție și weekend -ul.
8.3 Turismul cultural
În ce privește turismul cultural cele mai multe obiect ive le găsim în localitatea Agrișu
Mare, Drauț, Dud și complexul turistic Căsoaia.
În localitatea Agrișu Mare se găsesc ruinele unei cetăți medievale datate din anul
1356. Vestigiile vechii cetăți, sub forma unor ziduri, se disting încă, pe dealul Cioaca , la sud –
vest de sat. Pe culmea superioară, la nivelul terenului, se observă forma circulară a unei
construcții de pământ, în jurul unui platou central cu raza de 25 -30 metri. Delimitat de către
un șanț inelar cu resturi de zidărie, platoul poartă spre nor d, urmele unor fundații, marcând o
construcție cu o lățime de maximum 10 metri. Dimensiunile și dispunerea construcțiilor,
amintesc de un castellum, de formă dreptunghiulară, apărat de două rânduri de ziduri și un
șanț de apărare, ridicat pe un spațiu rest rând, dar intens prelucrat, cu spații de locuit, anexe și
probabil, un turn. 67 Distrusă în 1555, în împrejurări necunoscute, probabil de invazia turcilor,
astăzi locul mai păstrează în preajmă și urmele unor vechi gropi, care se disting, aparținând
unor că utători de piatră sau comori.68
Foto 8.1 Ruinele cetății din Agrișu Mare
66https://www.ccja.ro/pdf/arad_ex_strategia.pdf
67 A. Rusu, P. Hurezan, Cetăți medievale din județul Arad , Editura Muzeului, Arad 1999, p. 28
68 H. Truță, A Ardelean. I. Don, Căsoaia și împrejurimile – însemnări monografic e, Editura Vasile Goldiș
University Press, Arad 2014, p. 323
54
Tot în zona localității se găsesc ruinele unui depozit de var sau de stins var (în vestul
localității). Calcarul era dus aici din cariera de la poalele dealului Cioaca. Cuptoarele de
diferite dimensiuni, cu o înălțime de 5 -6 metri, cu o deschidere circulară cu diametrul de 2
metri erau construite din piatră mălăiață, un material refractar, extras din Văile Almașului,
Măderătanilor sau Mălăiște. Aici se asigura spațiul suficient și c onstant termic procesului
tehnologic. Umplerea cuptorului cu calcar se făcea la rece. În mijlocul cuptorului, umplut
bine, pe vatra de sub cupolă se aprindea focul care ardea permanent la o temperatură
constantă timp de 2 -3 zile, fiind folosite aproximativ 2000 kg de lemne. La o sarjă se obțineau
10-15 tone de var, procesul tehnologic dura aproximativ 5 -6 zile, iar mai apoi varul era
distribuit comercianților. Activitatea era una sezonieră, cuptoarele fiind reci și conservate, în
lunile de iarnă.69
Foto: 8. 2 Depozit de var – Agrișu Mare
În localitatea Drauț, un obiectiv fundamental pentru turismul cultural este conacul
familiei Izekutz Bela. Acesta, Izekutz Bela, a fost un distins chimist și farmaceut maghiar,
conacul acestuia era folosit doar pe post de reședință de vară la începutul secolului XX.
Accesul momentan este interzis, informațiile sunt puține, aceste lucruri sunt legate de
problemele moștenirii acestuia.
69 Ibidem, p. 157
55
Foto: 8.3 Conacul din Drauț
Un alt element important în dezvoltarea turismului cultural în comuna Tîrnova îl
constituie tabăra de sculptură din complexul turistic Căsoaia. Timp de 7 ani, în perioada 1979 –
1985, vara, două instituții arădene70, împreună cu Uniunea Artiștilor Plastici din București, au
organizat pe dealul Dubilor, o Tabără (Simpo zion) de Sculptură, după modelul Măgurei –
Buzăului.71 Au fost realizate, în piatră de Podeni și Viștea, cariere de calcar din județul Cluj,
70 de sculpturi monumentale, semnate de 57 autori, dintre care 10 arădeni. Lucrările au fost
etalate sub forma unei ex poziții permanente în aer liber, pe o suprafață aproape 10 ha, teren
din proprietate Consiliului local Tîrnova.72 Pe toată durata simpozionului, nu s -a permis nici
un fel de imixtiune sau îngrădire a activității de creație, sub aspectul tematicii, concepție i sau
modalităților de expresie artistică. Nu a existat și nici nu s -a preconizat o gândire unică de
sistematizare a vastului spațiu destinat taberei. Încă de la început s -a mers pe idea ,,dem ocrație
a valorii”73. Pentru toți cei prezenți, tineri sau vârsti nici, Căsoaia a însemnat nu doar un
experiment, ci și o eliberare din spațiul constrâns al atelierelor, într -o poiană vastă, înălțată pe
un deal și înconjurată precum un amfiteatru, cu o pădure de foioase. Chiar dacă uneori,
activitatea taberei de sculptur ă era considerată doar un experiment, după 7 ediții, ansamblul
monumental creat aici oferă vizitatorului, oricât de neavizat ar fi, un spectacol izvorât direct
din sufletul artiștilor, o priveliște ce are ambiția eternității. Aici se pot distinge două dint re
70 Este vorba de Comitetul Județean de Cultură și Educație socialistă și Consiliul Județean al Organizației
Pionierilor.
71 În anul 1970, la Măgura, în județul Buzău, a fost organ izată prima tabără de sculptură din România, urmată în
1971 de cea din Arad, numită Malul Mureșului .
72 H. Truță, A Ardelean. I. Don, op. cit, p. 271
73 Ibidem, p. 272
56
cele trei mari domenii ale sculpturii: ronde -boss74 și relief75. Majoritatea lucrărilor se înscriu
în prima formă beneficind de un modelaj tridimensional. Un alt element inedit al lucrărilor îl
reprezintă metoda cioplirii directe, considerat de Brâncuși, adevăratul drum către sculptură.76
Ocrotirea Parcului de Sculptură constituit în perioada 1979 -1985, se realizează astăzi în baza
a două acte normative cu caracter local77 fără ca această colecție să fie clasificată cu bunuri de
mare valoare, aparținând Patr imoniului Cultural Național. Sculturile, nici în prezent nu au fost
decât parțial inventariate, care presupune conservare, restaurare și valorificare cultural –
turistică. În toți acești ani, întreținerea acestei suprafețe, înghițite de natură, părăsite și supuse
degradării s -a făcut doar prin munca voluntară a elevilor din cadrul comunei. Urmele
nepăsării se observă din plin, iar spectacolul promis pentru o mie de ani, a fost înfrânt după
nici trei decenii. Consider că reabilitarea acestei colecții într -un Parc de Sculptură, cu un
potențial turistic inestimabil, este de mare actualitate.
Foto: 8.4 Complexul taberei de sculptură Căsoaia
74 Rondbos sau Ronde -bosse (din franceză ronde -rotundă, bosse – îngroșătură) este un tip de sculptură statuară
care poate fi privită de jur -împrejur, fără ca vreuna din părțile sale să fie alipită unui fond și fără să adere la altă
suprafață decât a piedestalului. Prin aceasta se deosebește fundamental de altorelief și basorelief .
75 Reliefurile artistice sunt sculpturi care prezintă subiectul respectiv ca volum detașat (ridicat, ieșit în relief) față
de o suprafață.
76 H. Truță, A Ardelean. I. Don, op. cit, p 279
77 Hotărârea Consiliului Local Tîr nova, nr. 40/1999, Hotărârea Consiliului Județean nr. 53/2001.
57
Foto: 8.5 Statuie – Mângâietorul
Foto: 8.6 Alte statui
În localitatea Dud a fost inaugurat un muzeu entnografic, la inițiativa preotului local
Giani Achim. Muzeul funcționează în casa parohială și conține obiecte tradiționale vechi, de
sute de ani, dar și obiect e religioase, donate de săteni. Clădirea muzeului mai are printri
exponate o interesantă căruță țărănească folisită la muncile câmpului, un plug vechi de arat
58
pământul, o semănătoare din lemn pe trei rânduri, moară de măcinat manual cereale, harșău
de tăiat fân, coș de cules mere, roată mică de plug.78
Foto: 8.7 Inaugurarea muzeului etnografic – 2016
Foto: 8.8 Război de țesut
78 Achim Giani, Achim Daniela, Monografia satului Dud, Editura Nigredo, Arad 2016, p. 164
59
8.3.1 Turismul religios
Între turism și religie există nenumărate interacțiuni și combinații pe baza relației
dintre locul sacru și motivația turistului. Pornind de la noțiunea de turism religios se poate
vorbi de două mari tendinț e de călătorii:
Călătorie unifuncțională, care are un singur scop de natură religioasă. Participantul la
acest gen de călătorie este strict pelerinul.
Călătorie plurifuncțională, care îmbină aspectele religioase ale călătoriei cu cele
culturale, și care p ermit vizitarea unui număr mai mare de obiective turistice. Atunci când
elementul de atracție pentru turiști se află într -un monument sau altă formă a patrimoniului
cultural de factură religioasă, se poate vorbi de turism în spatiu religios.
În comuna Tîr nova predomină călătoria plurifuncțională, unde turistul este atras și de
patrimoniul religios, fiind totodată impresionat de construcțiile cu carater religios. Fiind o
zonă cu așezări unde populația este majoritar românească, viața religioasă a locuitoril or, se
desfășoară în jurul bisericilor creștine ortodoxe, penticostale sau baptiste. Din punt de vedere
turistic cele mai vizitate biserici sunt: Biserica Ortodoxă din Agrișul Mare și Biserica
Ortodoxă din Tîrnova.
Credincioșii din Agrișu Mare se mândres c printre satele vecine și chiar pe o rază
întinsă a județului cu cea mai mare și mai frumoasă biserică. Mereu acest lucru va face cinste
credincioșilor de aici printre cei ai altor localități mai apropiate sau mai îndepărtate. Biserica
poartă Hramul Sfint ei Cuvioase Parascheva și a fost construită în anul 1936. În biserica
actuală, se pastrează obiecte de cult de secol XVII -XVIII (de ex: Iconostasul).79
Foto: 8.9 Biserica Ortodoxă din Agrișu Mare
79 H. Truță, A Ardelean. I. Don, op. cit, p. 192
60
Ca de altfel, conform cercetărilor arheologice, dar și a mărturilor scrise, localitatea
avea locaș de cult încă din secolul XIV, pe actualul loc, în prezent fiind ridicată o troiță.
Arhitectural, biserica a fost și este asemănată și astăzi cu minunata catedrală Sfânta Sofia de
la Constantinopol. Specificul biser icii din Agrișul Mare, este ridicarea pe lungimea edificiului
a două cupole, nu prea înalte, mai mult plate, care arată ca două farfurii întoarse. Fiecare din
ele este dublu stratificată, crând astfel împreună cu sfera și crucile din vârf, forme bine
propo rționate, fără a cauza o solicitare structurală deosebită. În partea de răsărit a bisericii,
spre altar au fost ridicate trei simodomuri de dimensiuni diferite și două arcade.80
Biserica ortodoxă din Tîrnova poartă Hramul Pogorârea Duhului Sfânt. Prezenta
construcție a fost ridicată în anul 1869, prin contribuția credincioșilor. De când se cunoaște
trecutul acestei localități, locuitorii au fost de lege credincioși de rit răsăritean. Cu ocazia
operațiunilor de catolocizare forțată a românilor din Transilvani a, creștinii acestei localități au
trecut la legea greco -catolică, dar nu au ținut -o mult, deoarece curând s -au întors la legea
ortodoxă. Pictura religioasă, în frescă, este nouă, refăcută în jurul anilor 2000 -2003, dar
păstrând multe elemente clasice și t radiționale.81
Foto: 8.10 Biserica ortodoxă din Tîrnova
8.4 Turism de recreere și agrement
Turismul de recreere și agrement este reprezentat de zona de agrement Căsoaia.
Această locație este situată la 12 km de centrul comunal și 57 km față de orașul A rad, la
poalele munților Zărand.
80 Ibidem, p. 194
81 http://www.episcopiaaradului.ro/organ izare/protopopiate/protopopiatul -ineu/tarnova/
61
Nu există date certe referitoare la originile turismului în Căsoaia. Se presupune că
aceste locuri, cunoscute sub numele de Valea lui Iosif, erau frecventate de către amatorii de
drumeții încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Accesul facil din toate direcțiile, pe poteci și
drumuri forestiere, activitatea economică prosperă a zonei, cu baza materială aferentă,
peisajul natural deosebit, au fost de natură să încurajeze excursiile și drumețiile sfârșitului de
săptămână.82 Primele marcaje turistice din Munții Zărandului, realizate în 1907, au cuprins și
această zonă. Astăzi, zona Căsoaia este dotată cu spații de cazare: un sat de vacanță (65 de
locuri – căsuțe de tip bungalow, a câte două persoane), o cabană turistică ( are aspectul unei
construcții montane, inspirate din tehnica constructivă de tip Fachwerc – în paiantă)83, două
pensiuni (Carmelia, Canadiana) și spații special amenajate pentru corturi și rulote.
Plecând de la aceste aspecte, naturale și antropice, în aceas tă zonă, în special pe timp
de vară, sunt organizate tabere pentru copii84 (cele mai multe tabere organizate sunt tabere
creștine, cu scopul de a admira natura, special creată de Dumnezeu), concursuri de tip
bikerace, offroad sau motocross (cel mai cunoscut concurs, care se desfășoară anual, pe
traseul împădurit de 7 km dintre Șiria deal și Căsoaia este Bike race) , dar și festivaluri
muzicale (predomină festivalurile de muzică rock și folk, ca de exemplu Căsoaia Music Fe st).
Foto: 8.11 Festival de mutică – Căsoaia
82 H. Truță, A Ardelean. I. Don, op. cit, p. 335
83 Ibidem, p. 341
84 Prin amenajarea, unor construcții propice cazării, folosirea corturilor sau a rulotelor, la sfârșitul anului 1979,
posibilitățile de cuprinder e, au ajuns, în timpul verii, la peste 1000 de elevi, în cinci serii de câte 14 zile fiecare.
După 1980, în perioada vacanțelor de vară, peste 1500 de elevi din întreaga țară, grupați în serii de câte două
săptămâni participau la programele cultural sporti ve ale taberei. Excursii, drumeții cu aplicații practice din
domenieul știintelor naturale, concursuri de orientare turistică, întreceri sportive, jocuri în aer liber, spectacole
artistice, focuri de tabără, exerciții fizice, activități diverse din domeniu l artelor vizuale, literaturii, teatrului,
muzicii, dansului, au fost activități care au atras un numeros public de toate vârstele, copii și părinți. (H. Truță, A
Ardelean. I. Don, op. cit, p. 352)
62
Foto: 8.12 Concurs Bike run – Căsoaia
Cel mai adesea, pentru pasionații de aventură, fie pe jos, cu bicicleta sau chiar atv -ul,
în această zonă găsim câteva trasee turistice proaspăt reamenajate, poteci pentru drumeții,
care pornesc din localită țile învecinate cu destinația Căsoaia.
Cele mai importantate trasee turistice, poteci pentru drumeții sunt:
– Halta Valea Lupilor – Căsoaia: traseul are o lungime de 12 km și se desfășoară pe o
plantație de viță de vie și urcă spre est sub forma unui drum a gricol, mai apoi se
ajunge pe creasta principală Munților Zărandului, pe care o atinge sub vârful Cârciuma
(501m) iar mai apoi se coboară spre valea Neamțului și Căsoaia. Diferența de nivel
este de 470 m, iar accesibilitatea este pe tot parcursul anului.
– Monumentul turiștilor – Schitul Feredeu – Căsoaia: traseu cu o lugime de 17 km,
diferența de nivel este de 450 m, iar accesibilitatea pe tot parcursul anului.
– Căsoaia – Vârful Highiș: traseu de 7 km, cu o diferență de nivel de 550 m. Se pleacă
pe lângă uzi na de apă din Căsoaia, se urcă pe dealul Dubilor, în parcul de sculptură
până la Valea Highiș. Se urmărește cursul de apă, în amonte și se ajunge la sud de cel
mai înalt vârf din partea de vest a Munților Zărandului, Vârful Highiș (800 m), care
poate fi ur cat din acest loc în 10 minute.
– Cetatea Șiria – Căsoaia: traseu de 15 km, diferență de nivel de 600 m și accesibilitate
tot anul. Acest traseu este unul din cele mai variate, complexe și frumoase trasee din
63
Munții Zărandului. De la ruinele cetății Șiria (d in centrul comunei până sus, la ruinele
cetății există drum asfaltat) se coboară spre Valea Almașului. După traversarea firului
văii, calea urcă spre vârful Cârciuma. După traversarea unei poieni și parcurgerea unui
sector împădurit cu conifere traseul se încrie spre stânga, coborând spre Valea Mare,
care se intersectează mai apoi cu Valea Neamțului, de unde până în Căsoaia, mai sunt
15 minute de mers ușor.85
Toate aceste trasee turistice, sunt marcate corespunzător și sunt echipate cu foișoare
pentru repau sul turiștilor.
Foto: 8.13 Indicator turistic
Harta: 8.14 Foișor – traseu turistic
85 H. Truță, A Ardelean. I. Don, op. cit, p. 519
64
Foto: 8.15 Harta – trasee turistice
8.5 Forme de turism
Forma de turism poate fi definită prin aspectul concret pe care îl îmbracă
asocierea/combinarea serviciilo r (transport, cazare, alimentație, agrement) ce alcătuiesc
produsul turistic, precum și modalitatea de comercializare a acestuia.
Deși beneficiază de un cadru natural propice și o zeste culturală remarcabilă. Căsoaia,
n-a reușit încă să depășească faza un ui turism sezonier, de tranzit și doar la sfârșit de
săptămână (2 -3 zile), practicat în special de tinerii dornici de aventură sau cei pasionași de
offroad sau motocross. Cel mai mult e practicat turismul pe cont propriu (de persoanele care
dispun de un mi jloc de transport, ceea ce le asigură independența totală de deplasare și se
preocupă personal de organizarea și modul de desfășurare a excursiei) , cu ocazia unor zile
libere (1 Mai, weekend). Turismul organizat se practică doar pe timp de vară (astfel se poate
observa că aici intervine și sezonalitatea, existând o mare preferință pentru zenonul estival)
când sunt organizate tabere ce cuprind activități diferite: aventura cu tiroliana, echitație, tras
cu arcul, teren de fotbal, drumeții pe trasee turistice (cu marcaje) din munții Zărandului
precum și la obiectivele istorice și culturale din zonă – cetățile medievale Lipova, Șiria sau
tabara de sculptură. Din punt de vedere ai provenienței turiștilor, c ei mai mulți turiști sunt din
zonă, foarte puțini vin din alte județe sau din afara țării. Un exemplu pozitiv sunt concursurile
offroad sau motocross, ce atrag sportivi naționali și internaționali.
65
Prin infuzie de capital privat și accesarea semnificativă de fonduri europene, zona
începe să -și recâștige popular itatea și atractivitatea, iar Podgoria Aradului, promite să devină
o zonă de atracție turistică majoră, o dată cu lansarea proiectului Drumul Vinului .86
Acum, la început de mileniu, Căsoaia, se găsește în plin proces de redefinire a
identității sale. Acest lucru se poate observa prin promovarea zonei turistice, prin pancarde
publicitare dar și online dar și prin implicarea tot mai promițătoare a primăriei Tîrnova și a
Consiliului Cultural Arad. Ca de exemplu, în vara anului 2016, pe drumul ce leagă orașul
Arad de orașul Ineu, au fost amplasate pancarde publicitare cu zona de agrement Căsoaia,
care conținea și un itinerar turistic, în câteva cuvinte.
86 Ibidem, p. 356
66
Concluzii
Lucrarea de licență prezintă rezultatul unor studii premergătoare de cabinet, a unor
cercetări d e teren cu scopul de a închega un stu diu complex, fizico și economic geografic
privind comuna Tîrnova.
În toate capitolele lucrări, am reușit să concluzionez rezultatul unor cercetări de teren
și documente de Primărie, combinate cu studii de specialitate; rezultând, în opinia mea, o
adevărată cercetare privind comuna Tîrnova și satele aparținătoare, în privința dezvoltării
durabile și a turismului din această zonă, din vestul României.
Pornind de la studiul documentelor de Primărie, însemnările istorice a mintesc de
Tîrnova începând cu anul 1406, Agrișu Mare în 1214, Arăneag îm 1390, Chier în 1325, Drauț
în 1406 și Dud în 1169. Toate aceste localități formează astăzi comuna Tîrnova.
Concluzionez, că pe teritoriul acestei comunei există atât unități de caza re, cât și
amenajări turistice. Cabana turistică de la Căsoaia pune în valoare atât cadrul natural, specific,
foarte valoros din punct de vedere peisagistic.
Totodată, elementele de atracție turistică rămân la fel de importante: poziția localității
în cad rul județului, specifică zonei de deal; zonele de podgorii; complexul turistic de la
Căsoaia (având un: centru de agrement, sat de vacanță și câteva pensiuni).
Conform studilor de specialitate, turismul durabil reprezintă dezvoltarea tuturor
formelor de turism, managementul și marketingul plastic, care să respecte integritatea
naturală, sociabilă și economică a mediului. Conform acestei definiții, pentru comuna
Tîrnova, dezvoltarea durabilă reprezintă planul fundamental (economic) al dezvoltării
comunităț ilor de pe teritoriul administrativ aparținător.
În opinia mea, în comuna Tîrnova, turismul crează oportunități de creștere economică
regională și locală și contribuie la crearea de noi locuri de muncă prin valorificarea
patrimoniului cultural și natural, specific fiecăreia din cele opt opțiuni de dezvoltare.
În urma studiului realizat, am reușit să identific cele mai importante modalități de
promovare și dezvoltare a turismului din comuna Tîrnova, reprezentând un potențial veridic
într-o direcție viitoare.
În final, concluzionez că lucrarea de față reprezintă o adevărată contribuție privind
problema dezvoltării durabile a turismului în comună.
67
Bibliografie:
1. Izvoare:
1. *** Date statistice, Primăria comunei Tîrnova;
2. *** Strategia de dezvoltare a comunei T îrnova 2010;
3. *** Plan urbanistic general, Comuna Tîrnova;
4. *** Date monografice privind comuna Tîrnova 1967;
5. Hotărârea Consiliului Local Tîrnova, nr. 40/1999, Hotărârea Consiliului Județean
nr. 53/2001;
1. Lucrări generale:
6. Achim Giani, Achim Daniela, (2 016) Monografia satului Dud, Editura Nigredo,
Arad;
7. Coriolan Suciu, (1968) Dicționar istoric al localit ăților din Transilvania, Editura
Academia Republică Socialistă Română, București;
8. Crișana -Banat: trasee naturale în zon ele carstice din Vestul Munților Apuseni
(Crișana -Banat) , Asociația Profesioniștilor de Turism din România (2012);
9. Gaceu Ovidiu. (2003) Meteorologie și climatologie cu aplicații în turism, Editura
Universității din Oradea, Oradea;
10. *** Geografia României, vol IV, Editura Academiei Române, București (1992);
11. Gh. Postelnicu, (1997), Introducere în teoria și practica turismului, Editura Dacia,
Cluj Napoca;
12. Petrea Rodica, Petrea Dan, (2000), Turism rural , Editura Presa Universitară
Clujană, Cluj Napoca;
13. Posea G rigore. (1997 ), Câmpia de Vest a României , Editura Fundației România de
mâine, București;
14. Rusu Adrian., Hurezan Petre., (1999) Cetăți medievale din județul Arad, Editura
Muzeului, Arad;
15. Stoica Maricica, (2005) Investițiile și dezvoltarea durabilă, Editura Universitară,
Bucuresti;
16. Țruță Horia, Ardelean Aurel, Don Ion, (2014) Căsoaia și împrejurimile –
însemnări monografice, Editura Vasile Goldiș University Press, Arad;
68
3. Surse internet :
17. http://tirnova.ro/wp –
content/uploads/2015/06/Strategia_de_Dezvoltare_Durabila_a_Comunei_Tirnova
_17iul2009.pdf ;
18. http://www.infopensiuni.ro/cazare -tarnova1/obiective -turistice -tarnova1/comuna –
tarnova -judetul -arad_7746 ;
19. http://statistici.insse.ro/shop/ ;
20. http://www.unibuc.ro/prof/ene_m/docs/2015/oct/28_11_00_266_PTR -III.pdf ;
21. http://webcache.googleusercontent.com/search?q=cache:http://www.uoradea.ro/dis
play3645&gws_rd=cr&ei=70gSWP2VLMXm6ASU -J2ADA ;
22. http://www.rowater.ro/dacrisuri/Planul%20de%20Management%20Bazinal%20Cr
isuri/PLANUL%20DE%20MANAGEMENT%20AL%20BAZINULUI%20CRIS
URI%202009 -2015/Plan%20Management%20SH%20Crisuri %20-
%20vol%20I.pdf ;
23. http://www.academia.edu/15307268/Atlasul_p%C4%83s%C4%83rilor_de_interes
_comunitar_din_Rom%C3%A2nia_2015_ ;
24. http://www.casoaia.ro/index.php/cazare/casute ;
25. http://comunitatedurabila.ro/articol/8/ce -este-dezvoltarea -durabila .html ;
26. http://www.scritub.com/geografie/turism/DEZVOLTAREA -DURABILA -A-
TURISMU1511891822.php
27. http://silvic.usv.ro/cursuri/managementul_riscului.pdf ;
28. file:///C:/Users/Marius/Downloads/expert%20Gabriela%20TIMI%C5%9E_ peteley
_attila_rez_ro_2014 -09-23_13 -12-57.pdf ;
29. http://www.academia.edu/16160933/1.Riscurile_sociale_concept_con%C5%A3in
ut_clasificare ;
30. http://www.regiuneavest.ro/info/cunoaste -regiunea -vest/turis ;
31. https://www.ccja.ro/pdf/arad_ex_strategia.pdf ;
32. http://www.episcopiaaradului.ro/organizare/protopopiate/protopopiatul –
ineu/tarnova/ ;
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Lect. Univ. dr. Marius Stupariu [619351] (ID: 619351)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.