Lect. Univ. Dr. MACARIE SIMONA [627626]
UNIVERSITATEA DE VEST „ VASILE GOLDI Ș” DIN ARAD
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI, PSIHOLOGIEI,
EDUCAȚIE FIZIC ĂȘI SPORT
SPECIALIZAREA : PEDAGOGIA ÎNVĂ ȚĂMÂNTULUI
PRIMAR ȘI PREȘCOLAR
LUCRARE DE LICEN ȚĂ
COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
Lect. Univ. Dr. MACARIE SIMONA
ABSOLVENT: [anonimizat], 2015
UNIVERSITATEA DE VEST „ VASILE GOLDI Ș” DIN ARAD
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI, PSIHOLOGIEI,
EDUCAȚIE FIZIC ĂȘI SPORT
SPECIALIZAREA : PEDAGOGIA ÎNVĂ ȚĂMÂNTULUI
PRIMAR ȘI PREȘCOLAR
LUCRARE DE LICEN ȚĂ
PROIECTAREA DIDACTICĂ
LA CLASELE PRIMARE SIMULTANE
COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
Lect. Univ. Dr. MACARIE SIMONA
ABSOLVENT: [anonimizat], 2015
CUPRINS
Argument …………………………………………………………………………………………….. ……………….. 2
Capitolul I Conceptul de proiectare didactică a activită ții de instruire la clasele
simultane
1.1.Ce este proiectarea pedagogică ? ……………………………………………….. ………… ……………. 5
1.2.Ce presupune proiectarea didactică la clasele simultane? ……………. ………… ………… …10
Capitolul II Forme de organizare și desf ășurare a activit ățiididactice la clasele
primare simultane
2.1.Modalități de organizare și desf ășurare a activit ăților di dactice la clasele simultane.. 1 3
2.1.1. Gruparea claselor simultane …………………………………………………………….. …13
2.1.2. Organizarea sălii de clasă ………………………………………………………………… … 15
2.2.Elaborarea documentelor curriculare …………………………………….. …………………………. 17
2.2.1. Întocmirea orarului la clasele simultane………………… …………………………. …. 17
2.2.2 . Programa școlară și planificarea activit ății didactice ……………………. ………. 19
2.3.Tipuriși variante de lecții …………………………………. ……………………. ……………………… 2 2
2.3.1. Lecția mixt ă……………………………………………………….. …………………………. …23
2.3.2. Lecția de transmitere șiînsușire de noi cunoștințe ……………… ………………. …24
2.3.3. Lecția de formare de priceperi și deprinderi ………………… ……………………….. 2 4
2.3.4. Lecția de fixare și sistematizare …………………………………. ……………………….. 2 5
2.3.5.Lecția de verificare și apreciere a rezultatelor școlare ………………………….. …26
2.4.Strategii didactice …………………………………………………………………. ………………………… 26
2.4.1. Metode și mijloace di dactice utilizate în condi țiile muncii simultane………..27
2.5. Scenariului didactic al lecțiilor predate simultan ………….. ……………………… ……………..32
Capitolul III Metodologia cercetării
3.1. Scopul și obiectivele cercetării…. …………………………………………….. ……………………….. 34
3.2.Etapa constatativă …………………………………………………………………. …………………………37
3.3. Etapa experimentală ………………………………………….. ……………………….. ………………….49
3.4. Etapa de control……………………………………………………………………. …………………………58
Concluzii ……….. ………………………………………………………………………… …………………………75
Bibliografie …………………………………………………………………………….. ………………… …………77
Anexe……………………………………………………………………………………….. …………………………78
2ARGUMENT
Motto:
„Pentru a atinge perfec țiunea nu este necesar s ă faci lucruri extraordinare, ci să faci
extraordinar de bine orice lucru mic pe care -l faci.”
Vasile Marcu
Actuala lucrare, cu titlul generic Proiectarea didactică la clasele primare
simultane, reprezintă ideea generalizării educa ției printr -un ansamblu cuprinzător de
procedee și mijloace de colectare, prelucrare și transmitere de informații, capabil s ă ofere o
instruire după norme și reguli pedagogice clare, aplicabile atât la clasele tradiționale cât și
la cele simultane.
În epoca contemporană, actualele preocupări al e societății sunt cererile la educație,
integrarea în societate, lărgirea orizontului cultural, îmbogă țirea cunoștințelor, dezvoltarea
aptitudinilor și intereselor. Din p ăcate, datorită zonelor geografice izolate, a numărului tot
mai mic de popula ție la sa teși a lipsei de tineret care migreaz ă către ora ș, unele instituții de
învățământ au fost desfiin țate iar în altele s -a introdus învă țământul simultan, adică
predarea la două sau mai multe clase concomitent.
Această problemă a stat permanent în aten ția Mi nisterului Învă țământului și a
organelor de decizie, care au ini țiat o serie de cercet ăriși au elaborat studii de calcule
economice în vederea beneficierii unui învă țământ de calitate a acestor persoane cu situa ții
izolate.
Cadrele didactice care lucrează simultan cu două, trei sau chiar patru clase trebuie
sățină cont de unele măsuri organizatorice în desfă șurarea activit ății didactice deoarece
pedagogia constituie perfec ționarea pro cesului instructiv -educativ șiaccentuează faptul că
cel mai important e ste cu ce rămân elevii în urma procesului de instruire și că nu este atât
de important să oferim o cantitate generoasă de informa ții sau cunoștințe înc ărcându -l
astfel pe elev.
Dacă ne întrebăm ce este de fapt proiectarea procesului de predare –învățare –
evaluare și dac ă este întradevăr necesară o planficare de proiectare a acestei activită ți
instructiv –educative, putem sus ține c ă nu se poate vorbi de organizarea și desf ășurarea
activității didactice în școal ă fără această proiectare, cu atât mai pu țin la clasele cu predare
simultană.
3Rolul și locul cel mai important pentru elev îl are profesorul, acesta fiind factorul
determinant al reu șitei și performaței școla re. El î și asum ă această sarcină prin voca ție și
responsabilitate profesională, printr -o bună aptitudine pedagogică bazată pe competen țe și
chiar prin personalitatea lui.
Problematică lucrării, a șa cum exprim ăși tema ei, se refer ă cu precădere la procesul
de instruire, la organizarea și desf ășurarea acestuia prin diverse modalit ăți în vederea
optimizării activită ții metodice la clasele primare simultane.
Lucrând la două clase simultane, având deja o minimă experien ță în aplicarea ei,
dorința și intenția mea este să eviden țiez și s ă accentuez împortan ța proiect ării didactice în
aceste condi ții,evidențiind punctele tar iși punctele slabe ale acesteia .
4CAPITOLUL I
CONCEPTUL DE PROIECTARE DIDACTICĂ A
ACTIVITĂ ȚII DE INSTRUIRE LA CLASELE SIMULTANE
51.1. Ce este proiectarea pedagogică?
Etimologic, educa ția înseamn ă: „a cre ște, a instrui, a forma, a scoate din …”. Se
poate spune astfel, că educația înseamn ă a scoate individul „ din starea de natură” și a-l
introduce în „starea de cultură” ,deoarece aceasta încearcă să răspundă nevoilor specifice
ale oamenilor într -o lume a diversită ții și a continuelor schimb ări.
Educațiaeste o activitate socială care se realizează printr -un lanț nesfârșit de acțiuni
exercitate în mod con știent, sistematic și organizat care acționeaz ăîn fiecare moment
asupra unui subiect individual s au colectiv , în vederea transformării acestuia, într -o
personali tate activă și creatoare.
A educa înseamnă: a-i forma celui educat anumite însu șiri ale personalit ății, a -i
forma concep ția despre lume, a -l forma pe om stăpân pe sine, a pregăti copilul pentr u o
viață completă, a -l învăța pe copil s ă fie manierat, a -l face pe om să se simtă folositor
societății.Aceste acțiuni ale educa țieisunt influen țate de mediu în mod permanent,
deoarece este constituit din totalitatea elementelor externe cu care individul interac ționeaz ă
pe tot parcursul vie țiiși care î și pun amprenta asupra dezvolt ării psihice.
La baza acestor ac țiuni și influențe ed ucative se face distinc ție între trei tipuri de
educație:
Educația formal ă–ansamblul ac țiunilor sistematice și organizate , desfă șurate în
cadrul unor institu ții de înv ățământ specializate precum: școli, universit ăți;
Educația nonformal ă–ansamblul ac țiunilor organizate sistematic în afara
sistemelor de învă țământ (extra școlare, parașcolare, perișcolare);
Educația informal ă–totalitatea ac țiunilor și influențelor educative neorganizate,
nesistematice, nesubordonate.
Toate cele trei forme ale educa ției fu rnizează oportunită ți de înv ățare, fapt pentru
care putem spune că între cele trei forme există o rela ție de interdependenț ă care permite
desfă șurarea eficient ă a activită ților de formare și dezvoltare socio -culturală a
individualită ții umane.
Așadar, s copul educației ca produs final este ființa autonom ă raportată la propriul
său destin și la propria personalitate.
6Figura 1. Educația permanentă
Principalul mijloc prin care societatea noastră instruie ște și educ ă îl reprezintă
procesul de învă țământ, care întruchipează exercitarea activită ților esențiale de predare –
învățare-evaluare, în institu ții specializate. De aceea spunem c ă,școala reprezint ă
ansamblul de componente ra țional organizate și interdependente care asigură
funcționalitatea ei intern ăși care urmăre ște realizarea unor obiective instructiv -educative
precise.
Procesul de învă țământ reprezintă a șadar, forma cu cel mai înalt nivel de organizare
a activităților de instruire și educare, de modelare a personalit ății elevului și de introducere
a copilului în tainele cunoa șterii și acțiunii umane. Acesta este un proce s progresiv,
planificat și organizat, bazat pe selecționarea și structurarea conținuturilor, controlat de
personalul didactic.
Pentru un cadru didactic, proiectarea presupune gândirea și prefigurarea procesului
didactic, a strategiilor de instruire, a mod ului orientativ în care se va desfă șura demersul
educațional sau activit ățile instructiv -educative.
Această problematică este definită în literatura de specialitate prin sintagma
„design educa țional” prin care se în țelege actul de a anticipa, de a prefigur a instruirea într –
o modalitate opera țional ă, în termeni prin care să poată fi u șor aplicați în activitatea
practică. Toate acestea solicită cadrului didactic imagina ție și creativitate, capacitate deCONCEPȚIA HOLISTICĂ ASUPRA EDUCAȚIEI
Informal
(ex. mass -media)Formal
(învățământul)Nonformal
(extrașcolar)
7detaliere anticipativă, gândire prospectivă și rațiune. Se exclude, astfel, orice posibilitate de
a desfă șura o activitate didactic ă la întâmplare și se constat ă că orice cadru didactic trebuie
să fie înzestrat cu capacitatea de a asigura o corela ție optim ă între toate componentele
sistemului de învă țământ decare depinde planul dezvoltării psiho -comportamentale a
elevilor.
Proiectarea pedagogică a procesului de predare -învățare și evaluare, ca activitate
metodologică în învă țământul preuniversitar, constituie un ansamblu de procese și de
operații de anticipare a obiectivelor, con ținuturilor, strategiei didactice, strategiei de
evaluareși stabilirea relațiilor dintre aceastea.
Profesorul universitar doctor Lazăr Vlăsceanu (1988) aminte ște, în una dintre
lucrările sale, patru momente vitale care corespund procesu lui instructiv:
analiza diagnostică ,care determină nivelul de pregătire al elevilor, caracteristicile
psihointelectuale și psihosociale ale clasei dar și a activit ății didactice anterioare;
prognoza sauproiectarea pedagogică se realizează pe baza analiz ei diagnostice , se
stabilesc principalele obiective și se întocmesc documente curriculare șiproiecte
pedagogice alternative în vederea realizării acestora;
realizarea proiectului pedagogic;
evaluarea se realizează tot pe baza analizei diagnostice de unde reies performan țele
elevilor dar și a activit ății pedagogice.
Se are în vedere faptul că educa ția este o activitate ce urm ărește atingerea unor
finalități, ea fiind dirijat ăși orientat ă în func ție de rezultatele pe care le urm ărește.
Pregătirea de către î nvățător a situațiilor de înv ățare trebuie s ă aibă în vedere atingerea
finalităților și a conținuturilor educaționale care vizeaz ă dezvoltarea personalită ții prin
raportare la anumite valori.
Finalitățile educației sunt :
Idealul educa țional -reprezintă mo delul sau prototipul de personalitate spre care
tinde societatea, iarîn realizarea lui contribuie sistemul educativ în ansamblu și se
atinge pe termen lung;
Scopurile educa ționale –orientează organizarea, desfă șurarea și evaluarea unui șir
de activită țieducative concrete , iar rezultatele se ating în intervale medii de timp;
Obiectivele educa ționale –reprezintă o detaliere a scopurilor educa ționale, care
devin mai precise, mai clare , acestea realizându -se în intervale scurte de timp.
8Între idealul educațional, scopurile și obiectivele educaționale e xistă o strânsă
interdependență. Idealului educa țional îi corespund mai multe scopuri iar unui scop îi
corespund mai multe obiective, de unde r ezultă că atingerea idealului este condi ționat ă de
realizarea scopurilor șiaobiectivelor educa ționale, iar î n funcție de acestea se organizează
întregul sistem de învă țământ, se structurează con ținutul și se aleg metodele și mijloacele
didactice.
Figura 2. Finalitățile educaționale
Din perspectiva practic iipredării, învă țăriiși evalu ării, metodele de învă țământ sunt
definite ca fiind o componentă centrală a tehnologiei instruirii, caracterizată de
flexibilitate, dinamism, opera ționalitate.
Metodologia instruirii reprezintă teoria și practica metodelor și procedeelor
didactice, știința care studiaz ă definirea, statutul, func țiile, clasific ările posibile, principiile,
orientările și cerințele de valorificare a leacestora pe baza unei concep ții unitare despre
actul predării și înv ățării.
Aspectele vizate de m etodologia instruirii sunt: modul în care se transmit, se
asimilează și se aprofundeaz ă cunoștiințele; modul în care se formeaz ăși se dezvolt ă
abilitățile intelectuale și practice, capacit ățile, competențele și comportamentele;
valorificarea unor posibili tăți de dezvoltare a unor calit ăți intelectuale și morale.
FINALITĂȚI EDUCAȚIONALE
8Între idealul educațional, scopurile și obiectivele educaționale e xistă o strânsă
interdependență. Idealului educa țional îi corespund mai multe scopuri iar unui scop îi
corespund mai multe obiective, de unde r ezultă că atingerea idealului este condi ționat ă de
realizarea scopurilor șiaobiectivelor educa ționale, iar î n funcție de acestea se organizează
întregul sistem de învă țământ, se structurează con ținutul și se aleg metodele și mijloacele
didactice.
Figura 2. Finalitățile educaționale
Din perspectiva practic iipredării, învă țăriiși evalu ării, metodele de învă țământ sunt
definite ca fiind o componentă centrală a tehnologiei instruirii, caracterizată de
flexibilitate, dinamism, opera ționalitate.
Metodologia instruirii reprezintă teoria și practica metodelor și procedeelor
didactice, știința care studiaz ă definirea, statutul, func țiile, clasific ările posibile, principiile,
orientările și cerințele de valorificare a leacestora pe baza unei concep ții unitare despre
actul predării și înv ățării.
Aspectele vizate de m etodologia instruirii sunt: modul în care se transmit, se
asimilează și se aprofundeaz ă cunoștiințele; modul în care se formeaz ăși se dezvolt ă
abilitățile intelectuale și practice, capacit ățile, competențele și comportamentele;
valorificarea unor posibili tăți de dezvoltare a unor calit ăți intelectuale și morale.
FINALITĂȚI EDUCAȚIONALEOBIECTIVESCOPIDEAL
8Între idealul educațional, scopurile și obiectivele educaționale e xistă o strânsă
interdependență. Idealului educa țional îi corespund mai multe scopuri iar unui scop îi
corespund mai multe obiective, de unde r ezultă că atingerea idealului este condi ționat ă de
realizarea scopurilor șiaobiectivelor educa ționale, iar î n funcție de acestea se organizează
întregul sistem de învă țământ, se structurează con ținutul și se aleg metodele și mijloacele
didactice.
Figura 2. Finalitățile educaționale
Din perspectiva practic iipredării, învă țăriiși evalu ării, metodele de învă țământ sunt
definite ca fiind o componentă centrală a tehnologiei instruirii, caracterizată de
flexibilitate, dinamism, opera ționalitate.
Metodologia instruirii reprezintă teoria și practica metodelor și procedeelor
didactice, știința care studiaz ă definirea, statutul, func țiile, clasific ările posibile, principiile,
orientările și cerințele de valorificare a leacestora pe baza unei concep ții unitare despre
actul predării și înv ățării.
Aspectele vizate de m etodologia instruirii sunt: modul în care se transmit, se
asimilează și se aprofundeaz ă cunoștiințele; modul în care se formeaz ăși se dezvolt ă
abilitățile intelectuale și practice, capacit ățile, competențele și comportamentele;
valorificarea unor posibili tăți de dezvoltare a unor calit ăți intelectuale și morale.
9Din punc tde vedere etimologic termenul de „metodă” provine din grecescul
„methodos” care înseamnă drum de urmat în vederea atingerii unui scop.
Metoda de învă țământ reprezintă așadar, o modalitat e, un mod de cunoa ștere și
acțiune, un instrument cu ajutorul c ăruia elevii sub îndrumarea învă țătorului sau în mod
independent î și însușesc și aprofundeaz ă cunoștințele, își formeaz ăși dezvolt ă priceperi și
deprinderi intelectuale și practice, capacit ăți, competen țe, comportamente, aptitudini,
atitudini.
Un rol important în realizarea activită ților instructiv -educative, respectiv activită țile
de învățare a leelevilor, de purtare a profesorilor și atingerea obiectivelor îl au mijloacele
de învățământ care reprezintă ansamblul materialelor naturale sau a celor realizate
intenționat.
Trebuie să men ționăm că, activitățile de proiectare a conținutului înv ățământu lui se
finalizează cu elaborarea de documente școlare și se rea lizează prin activită ți de
planificare, programare și operaționalizare a conținuturilor înv ățământului.
Planificarea con ținutului înv ățământului presupune elaborarea documentelor
curriculare ca re conțin:
structura anului școlar -asigură timpul necesar pentru predare și înv ățare;
planul de învă țământ (planul cadru) –asigură numărul minim sau maxim de ore pe
săptămână a obiectelor de învă țământ ;
orarul școlar –instrument de alocare a timpului de instruire pus la dispozi ția
elevilor și cadrelor didactice.
Programarea con ținutului înv ățământului reprezintă activi tatea de organizare, care
constă înprograma școlar ăși planificarea calendaristic ă, iar opera ționalizarea conținutului
are în vedere el aborarea manualelor școlare și a materialelor auxiliare ,de un colectiv de
autori șiaprobate de către MEN.
Așadar, proiectarea didactic ă este o activitate complexă, un proces de anticipare a
ceea ce dore ște profesorul s ă realizeze împreună cu elevii săi în cadrul unei lec ții sau pe
parcursul întregului an școlar, în vederea realiz ării idealului, scopului și obiectivelor
educaționale.
101.2. Ce presupune proiectarea didactică la clasele simultane?
Factorii care determină organizarea învă țământului simultan sunt lega ți de zonele
rurale care nu constituie numărul de copii aprobat oficial pentru o clasă obi șnuit ă (25 -30).
Aceste realită ți nec esită organizarea școlilor cu dou ă, trei saumai multe clasecreându -se
astfel, situa ția pred ării simultane.
Învățătorul care va lucra la două sau mai multe clase simultan trebuie să pornească
în activitatea didactică ținând cont de unele m ăsuri organizatorice precum:
studierea unor luc rări de specialitate ;
cunoa șterea efectivului de elevi prin întocmirea fi șelor psihopedagogice;
relaționarea cu p ărinții sau rudele elevilor;
pregătirea materialului didactic pe clase și obiecte ;
studierea și întocmirea produselor curriculare;
testarea cuno ștințelor prin aplicarea eval uărilor ini țiale și înregistrarea rezultatelor
pe diagramele de progres școlar.
Cunoa șterea am ănunțită a lacunelor existente la unii elevi permit organizarea unei
tratări diferen țiate a procesului de înv ățământ, adi căacordarea de sprijin suplimentar.
Științific s -a demonstrat că efectivele de elevi dintr -o clasă nu sunt omogene, ritmul
de dezvoltare și structura funcțional ă psiho -fiziologică individuală este diferită.
„Știința educației și practica didactic ă acreditează ideea că pentru a dobândi
eficiențaașteptat ă în procesul de învă țământ este necesar să se ținăseama de variatele
modalități de tratare atât a unicităților individuale, cât și a celor tipologice.”1
Experiența a dovedit c ă învățătorul care lucrează simultan cu două sau mai multe
clase poate obține aceleași rezultate ca șiînvățătorul care lucrează cu o singură clasă prin
combinarea muncii directe realizată la o clasă ,cu activitate independentă a elevilor la
cealaltă clasă, iar parcurgerea integrală a progr amei de studiu este obligatorie la toate
clasele cu care operează.
În procesul instructiv -educativ, învățătorul este nevoit să depună un efort sus ținut
ca fiecare elev să -și însușeasc ă întreaga materie prevăzută pentru clasa respectivă, să -și
formeze deprinderile de citit -scris, abilită țilede exprimare orală și scris ă corectă, să-și
1Organizarea și desf ășurarea procesului de înv ățământ în ciclul primar în vederea cre șterii randamentului
școlar. Volum editat de Revista de Pedagogie, 1974.
11dezvolt einteresului și motivați apentru studiul și aplicarea matematicii în contexte variate ,
să cunoască trecutul istoric al țării noastre, bogă țiile și frumusețile patriei, etc.
Aceste condi ții impun o respon sabilitate mult mai mare a învă țătorului, o pregătire
minuțioas ă a lecțiilor, a conținuturilor activit ăților independente a elevilor, o stabilire
precisă a sarcinilor pe care le adresează elevilor și o organizare riguroas ă a întregii
activități.
Așadar, ac este situa ții fac ca munca simultan ă să aibă anumite particularită ți, un
anumit specific :
elaborarea documentelor curriculare cu specificul muncii simultane (orar,
planificare calendaristică, proiecte de lec ții);
realizarea unor programe la nivel de clasă care fac trecere de la o temă la alta;
munca directă cu clasa de elevii este limitată în timp, iar ritmul de lucru este unul
alert, fapt pentru care munca independentă predomină;
abilitatea și priceperea de alternare a muncii directe cu cea independent ăeste
esențială;
învățătorului care lucrează la clase simultane, i se cere să aibă o aten ție distributiv ă
în vederea asigurării unui climat educa țional stabil.
S-au constatat unele avantaje în activitatea didactică la clasele simultane, precum:
contactul fr ecvent al învă țătorilor cu elevii datorită numărului mic de copii, buna
cunoa ștere a personalit ății lor, urm ărirea minu țioas ă a progresului școlar care
responsabilizează elevii în activitatea de învă țare,formarea deprinderilor de muncă
independentă și de observare.
Fiind pus în situa ția de a se descurca singur, elevul își cultiv ă spiritul de
independen ță, își dezvolt ă imagina ția și creativitatea, iar încrederea în propriile puteri
spore ște.
Amintesc că, principalul organizator al condi țiilor de înv ățare es te cadrul didactic,
iar contribu ția acestuia ajut ă la cre șterea calit ății și eficienței procesului instructiv –
educativ. Această organizare constituie, deci, ansamblul de procese și operații de
anticipare, degândire și prefigurare aprocesului de predare –învățare, a strategiilor de
instruire, a modului orientativ în care se va desfă șura demersul educațional sau activi tățile
instructiv educative.
12CAPITOLUL II
FORME DE ORGANIZARE ȘI DESF ĂȘURARE A
ACTIVITĂ ȚII DIDACTICE LA CLASELE PRIMARE
SIMULTANE
132.1. Modalită ți de organizare și desf ășurare a activit ăților didactice la
clasele simultane
Proiectarea demersului didactic este o activitate menită să anticipeze etapele și
formele de organizare și de desf ășurare a procesului instructiv -educativ.
Principalul rol, în desfă șurarea și realizarea unei proiect ări didactice corecte, îl are
profesorul care î și adreseaz ănecontenit o serie de întrebări precum: „Ce voi face?”, „Cum
voi face?”, „Cu ce voi face?”, „Voi ști dac ă ceea ce trebuia făcut a fost făcut?” ,
răspu nsurile reflectându -se, de regulă, în etapele proiectării activită ții didactice și în
desfă șurarea propriu zis ă a acesteia.
Pentru a realiza un învă țământ eficient și de calitate în cadrul muncii simultane,
învățătorul trebuie să respecte planul de învă țământ pentru fiecare clasă, con ținutul
programei școlare pentru fiecare disciplin ă de studiu, particularită țile de vârst ă ale copiilor
și săacorde o aten ție amplificat ă în pregătirea lec țiilor, pentru a asigura densitatea
necesară.
Proiectarea demersului di dactic presupune:
studiul programei școlare;
stabilirea obiectivelor educa ționale
elaborarea planificărilor calendaristice și cel pe unit ăți de înv ățare
selectarea și organizarea conținuturilor de înv ățare;
proiectarea activită ții didactice;
alegerea strategiilor de predare -învățare;
stabilirea metodelor și tehnicilor de evaluare.
Prin p rezentul capitol voidescrie componentele fără de care nu s -ar putea realiza
proiectarea unui demers didactic ,componente care stau la baza sistemului de învă țământ și
de care depinde planul de dezvoltare psiho -comportamental al elevilor , dar și problemele
organiza torice și administrative care au implicații în condițiile muncii simultane.
2.1.1. Gruparea claselor simultane
În condițiile muncii simultane cu dou ă sau mai multe clase, g ruparea claselor și
repartizarea acestora pe învă țători este foarte importantă .Pentru a asigura un echilibru de
14efort, atât învă țătorului cât și elevilor, școala trebuie săia în considerare particularită țile de
vârstă ale copii lorși aciclurilor curriculare în momentul producerii repartizărilor.
De-a lungul anilor, practica a dovedit că repartizarea cea mai ava ntajoasă , în
condițiile în care școala dispune de dou ă catedre vacante este cea a claselor I cu a III -așia
claselor a II-a cu a IV-a,deoarece fiecare învă țător va avea câte o clasă cu deprinderi în
curs de formare și câte o clas ă cu experien țăîn activitatea de învă țare, clasa I și clasa a II -a
integrându -se în ciclul achizi țiilor fundamentale, iar clasele a III -ași a IV -a în c iclul de
dezvoltare.
Acest mod de repartizare îi oferă învă țătorului posibilitatea cunoa șterii
particularită ților individuale ale elevilor, îmbin ării mai echilibrată a muncii independente
cu munca directă, control și accesibilitate în raționala organizare și desfă șurare a
procesului instructiv -educativ.
În anul 2012 s-au produs o serie de schimbări la nivelul învă țământului primar.
Introducerea clasei pregătitoare în cadrul învă țământului obligatoriu a fost precedată de o
serie de acte normative aprobate șipromovate de Ministerul Educa ției și
Cercetării, precum și de implementarea unor proiecte care au vizat îmbun ătățirea calită ții și
accesului la educa ție al tuturor copiilor, începând cu vârste timpurii.
Rolul cl asei pregătitoare are în vedere pregătirea u nui debut școlar de calitate,
asigurarea unei treceri graduale a copilului de la educa ția din familie și gr ădiniță, la cea din
cadrul școlilor primare .
Aplicarea curriculumului pentru clasa pregătitoare, conform reco mandărilor
metodologice, prevede: aborda rea integrată a con ținuturilor ,stabilirea rela țiilor între
concepte, fenomene și procese din domenii diferite, abordarea unor activită ți cu caracter de
joc.
Introducerea clasei pregătitoare în învă țământul primar face mai dificilă
desfă șurarea activităților didactice la clase lesimultane , fapt căruia i se datorează atât
condițiilor specifice de munc ă, cât și repartizarea pe clase. Pe dou ă catedre vacante în
școal ă, unui învă țător i se vor distribui două clase, cea pregătitoare și cu clasa a III -a, iar
celuilalt învă țător i se vor distribui restul de trei clase, I -II-IV.
Această repartizare se produce în acelea și condiții specificate mai sus, adic ă seține
cont de particularită țile de vârst ă, de ciclurile curriculare, fiecare învă țător având prin
urmare câte o clasă cu deprinderi în curs de formare și câte o clas ă cu experien ță în
activitatea de învă țare.
152.1.2. Organizarea sălii de clasă
În toate școlile cu predare simultană, procesul instructiv -educativ se desfă șoară într –
o singură sală de clasă. În rândul învă țătorilor care muncesc în aceste condi ții de
simultaneitate, se aud adesea întrebări precum: „Cum să a șez elevii pentru a le putea
observa munca prielnic ?”, „Cum să aranjez sala pentru a putea desfă șura o activitate cât
maieficientă și organiz ată?”, etc.
Începând cu următoarele rânduri , voi răspunde la aceste întrebări și voi trata toate
capitolele și subcapitolele din experien ța proprie, fiind înv ățătoare la clasa pregătitoare și
clasa a III -a simultan, din ca drul unității de înv ățământ Școala Gimnazială Păule ști, din
județul Satu Mare.
În vederea organizării eficiente a sălii de clasă, în condi țiile muncii simultane, se
recomandă următoarele:
-existanța a dou ă sau trei rânduri de bănci modulare ;
-așezarea elevilor în b ănci în func ție de particularită țile de vârst ăși pe clase ;
-existența a dou ă sau trei table de scris;
-posesia unor materiale didactice și multimedia ;
-deținerea unor suporturi pentru depozitarea materialelor.
Învățătorul are libertatea de a -și organiza clasa dup ă propriile pr incipii și dup ă
modul în care consideră că se poate lucra eficient cu clasa de elevi.
Potrivit anexei următoare, clasa în care îmi desfă șor zilnic activit ățile instructiv –
educative, dispune de materialele necesare în vederea realizării unei instruc ții efi ciente ,
echilibrat e,organizate și decente . După cum se poate observa, clasa are în dotare două
table de scris, mobilier modular, panouri pentru afi șaj,mobilier pentru depozitarea
materialelor didactice , iarbăncile au fost grupate în func ție de particularit ățile de vârst ăale
elevilor și pe clase.
16Figura 1. Organizarea sălii de clasă
Figura 2. Planul clasei 3 D
172.2. Elaborarea documentelor curriculare
Produsele curriculare sunt o ramură de maximă importan țăîn procesul de proiect are
didactic ă. Acestea presupun acele activită ți de proiectare a leconținutului înv ățământului
care se finalizează cu elaborarea de documente școlare și se realizeaz ă prin activită ți de
planificare, programare și operaționalizare a conținuturilor.
Putem sus ține așadar c ă întregul proces de proiectare nu este unul întâmp lător
deoarece p lanificarea con ținutului de înv ățământ presupune întocmirea de documente
curriculare precum: structura anului școlar, planul cadru de învățământ, orarul școlar,
programarea con ținutului înv ățământului este activitatea de organizare care con stă în
programa școlar ăși planific ările calendaristice , iar opera ționalizarea conținuturilor are în
vedere elaborarea manualelor și a materialelor auxiliare care se vor utiliza în cadrul
activităților instructiv -educative de către învă țătorși elevi .
2.2.1. Întocmirea orarului la clasele simultane
Este bine cunoscut faptul că orice activit atedidactic ătrebuie organiza tăși
programa tăzilnic , însă în condi țiile pred ării simultane la două sau mai multe clase se
acordă o aten ție sporit ăacestor planificării a activităților de instruire. Instrumentul de
alocare a timpului de instruire este orarul școlar care este pus atât la dispoziția elevilor, cât
și a profesorilor în desf ășurarea activită ții de predare -învățare.
Pentru realizarea orarului școlar la clasele s imultane se are în vedere legătura ce
trebuie stabilită între :timpul investit pentru învă țarecare se regăse ște în planul cadru de
învățământ pentru fiecare clasă ,cerințelepsihopedagogice ale învă țării, respectarea curbei
manualul școlar
programa școlară
structura anului școlar
PROIECTAREA DIDACTICĂ
172.2. Elaborarea documentelor curriculare
Produsele curriculare sunt o ramură de maximă importan țăîn procesul de proiect are
didactic ă. Acestea presupun acele activită ți de proiectare a leconținutului înv ățământului
care se finalizează cu elaborarea de documente școlare și se realizeaz ă prin activită ți de
planificare, programare și operaționalizare a conținuturilor.
Putem sus ține așadar c ă întregul proces de proiectare nu este unul întâmp lător
deoarece p lanificarea con ținutului de înv ățământ presupune întocmirea de documente
curriculare precum: structura anului școlar, planul cadru de învățământ, orarul școlar,
programarea con ținutului înv ățământului este activitatea de organizare care con stă în
programa școlar ăși planific ările calendaristice , iar opera ționalizarea conținuturilor are în
vedere elaborarea manualelor și a materialelor auxiliare care se vor utiliza în cadrul
activităților instructiv -educative de către învă țătorși elevi .
2.2.1. Întocmirea orarului la clasele simultane
Este bine cunoscut faptul că orice activit atedidactic ătrebuie organiza tăși
programa tăzilnic , însă în condi țiile pred ării simultane la două sau mai multe clase se
acordă o aten ție sporit ăacestor planificării a activităților de instruire. Instrumentul de
alocare a timpului de instruire este orarul școlar care este pus atât la dispoziția elevilor, cât
și a profesorilor în desf ășurarea activită ții de predare -învățare.
Pentru realizarea orarului școlar la clasele s imultane se are în vedere legătura ce
trebuie stabilită între :timpul investit pentru învă țarecare se regăse ște în planul cadru de
învățământ pentru fiecare clasă ,cerințelepsihopedagogice ale învă țării, respectarea curbei
OPERAȚIONALIZAREA
manualul școlar
materiale auxiliare
PROGRAMAREA
programa școlară
proiectarea calendaristică
PLANIFICAREA
structura anului școlar
planul de învățământ
orarul școlar
PROIECTAREA DIDACTICĂ
172.2. Elaborarea documentelor curriculare
Produsele curriculare sunt o ramură de maximă importan țăîn procesul de proiect are
didactic ă. Acestea presupun acele activită ți de proiectare a leconținutului înv ățământului
care se finalizează cu elaborarea de documente școlare și se realizeaz ă prin activită ți de
planificare, programare și operaționalizare a conținuturilor.
Putem sus ține așadar c ă întregul proces de proiectare nu este unul întâmp lător
deoarece p lanificarea con ținutului de înv ățământ presupune întocmirea de documente
curriculare precum: structura anului școlar, planul cadru de învățământ, orarul școlar,
programarea con ținutului înv ățământului este activitatea de organizare care con stă în
programa școlar ăși planific ările calendaristice , iar opera ționalizarea conținuturilor are în
vedere elaborarea manualelor și a materialelor auxiliare care se vor utiliza în cadrul
activităților instructiv -educative de către învă țătorși elevi .
2.2.1. Întocmirea orarului la clasele simultane
Este bine cunoscut faptul că orice activit atedidactic ătrebuie organiza tăși
programa tăzilnic , însă în condi țiile pred ării simultane la două sau mai multe clase se
acordă o aten ție sporit ăacestor planificării a activităților de instruire. Instrumentul de
alocare a timpului de instruire este orarul școlar care este pus atât la dispoziția elevilor, cât
și a profesorilor în desf ășurarea activită ții de predare -învățare.
Pentru realizarea orarului școlar la clasele s imultane se are în vedere legătura ce
trebuie stabilită între :timpul investit pentru învă țarecare se regăse ște în planul cadru de
învățământ pentru fiecare clasă ,cerințelepsihopedagogice ale învă țării, respectarea curbei
materiale auxiliare
proiectarea calendaristică
orarul școlar
PROIECTAREA DIDACTICĂ
18de efort zilnic și săptămânal ,cuplarea disciplinelor de studiu care să asigure alternarea
optimă a muncii directe a învă țătorului cu munca independentă a elevilor ,sursele și
influențele educative de tip formal, nonformal și informal .
Laîntocmi rea orarului pentru clasa pregătitoare șiclasa a treia ,la care sunt
învățătoare ,m-am străduit să realizez o îmbinare armonioasă între disciplinele de studiu
ținând cont de urm ătoarele obiective:
împletirea obiectelor de studiu care fac posibilă folosirea mai multor categorii de
lecții în cadr ul aceleia și ore;
cuplarea obiectelor care permit acordarea de timp suficient muncii directe cu o
clasă sau la o disciplină , atunci când este nevoie;
cuplarea lec țiilor de muzic ăși de educație fizic ă deoarece se pot realiza și teme
comune la ambele clase;
evitarea îmbinării unor discipline precum muzică și limba român ă, întrucât ambele
discipl ine necesită implicare directă și nu se pot crea situații necesare unei înv ățări
eficiente ;
Orar pentru activitate simultană la clasele pregătitoare și a III -a
Ora Clasa LUNI MARȚI MIERCURI JOI VINERI
8-9CP DP DP CLR CLR CLR
III Ed. civică Lb. românăȘtiințe ale
naturiiEd.
TehnologicăLb. română
9–10CP CLR CLR MEM MEM Engleză
III Ed. plastică Lb. Engleză Matematică Lb. română Lb. engleză
10-11CP MEM MEM MM AV/AP MM
III Matematică Ed. fizică Ed. fizică MatematicăEd.
muzicală
11-12CP AV/AP Ed. fizică Ed. fizică Religie –
III Lb. română Matematică Lb. română Religie Lectură
12-13 III – -Activități de
remediereEd. pentru
sănătate-
192.2.2. Programa școlar ăși planificarea activit ății didactice
În viziune tradi țional ă, proiectarea se referă la dozarea timpului de lucru , eșalonarea
materiei sub forma planului calendaristic, a sistemului de lec ții, a unit ății de înv ățare, a
proiectului de lec ție, îns ăîn viziune modernă, activitatea de proiectare presupune gândirea,
anticiparea și prefigurarea procesului instructiv -educativ, a strategiei de predare -învățare-
evaluare, a modului orientativ în care se desfă șoară activitatea.
Proiectarea pedagogică se prezi ntă ca acțiune continu ă, permanentă care premerge
demersului educa țional, oricare ar fi dimensiunea, complexitatea sau durata lui. Având un
caracter procesual, implică desfă șurarea în etape, cu obiective, conținuturi proprii și cu
moduri specifice de desfă șurare .
Proiectarea se realizează într -o manieră flexibilă, care îi conferă învă țătorului
libertatea și accesibilitatea de a adapta demersul pedagogic la caracte risticile nevoilor
educaționale, fiind obligat s ă consulte acele documente curriculare precum programele
școlare, deoarece asigură coresponde nța dintre con ținuturile disciplinei și particularit ățile
dezvoltării psihice a elevilor.
Programa școlar ăreprezintă elementul central în realizarea proiectării șiesteghidul
oricărui cadru didactic, fiind elaborat ăpentru fiecare obiect de învă țământ . Acestea
cuprind : obiective cadru, obiective de referin ță, conținuturile înv ățării și exemple de
activități de înv ățare.
După stabilirea obiectivelor pentru fiecare obiect de studiu, învă țătorul poate
întocmi pl anificările anuale , semetriale și săptămânale alemateriilor ,chiar dacă lucrează la
două sau mai multe clase simultan ,deoarece sunt la fel cu ce lerealizat eatunci când se
lucrează cu o singură clasă. Se cere totuși o planificare mai judicioasă și mai precisă a
conținuturilor, în condițiile de muncă simultană, pentru a determina modul de alternare a
activității directe a învățătorului cu clasa de elevi, cu activitatea directă a elevilor.
Planificarea este instrumentul de lucru al învățătorului după care își organizează
activitățilede instruire și își dozeaz ă timpul dedicat fiecărui con ținut.
În vederea edificării planificărilor calendaristice trebuie parcurse următoarele etape :
-asocierea con ținuturil or cu obiectivele de referin ță;
-selecționarea conținuturilor înv ățării;
-stabilirea succesiunii de parcurgere a unită ților de înv ățare în raport cu
obiectivele de referin ță;
20-alocarea timpului necesar pentru realizarea fiecare unită ți de înv ățare.
Mod eluldupă care am realizat planificarea semestrială la clasa a III -a pentru
disciplina Limba și literatura român ă,curpi ndeurmătoarele :
Planificare calendaristică (anexă )
Unitatea de învă țământ Școala Gimnazială Păule ști
Învățător: Șipoș Roxana
Aria curriculară :Limbă și comunicare
Disciplina Limba și literatura român ă
Curriculum : Aprofundat
Nr. de ore: 5+1(lectură)/săptămână -201ore/an
Nr.
crt.Unitatea de
învățareOb.
ref.ConținuturiNr.
oreSăpt. Obs.
1. ȘCOALA1.1,
1.2,
1.3,
1.4,
1.5,
2.2,
2.4,
2.6,
3.3,
3.4,
3.7Școala din Ponoare , după Cezar
Petrescu
Povestea unei căr ți
Cartea (coperte, cuprins, tipuri de căr ți)
Lectură: Amintiri din copilărie ,de Ion
Creangă
Tipuri de litere de tipar
Comunicarea orală. Componentele
comunicării orale
Comunicarea nonverbală
Domnu `Trandafir , după Mihail
Sadoveanu
Lectură: Povestea lui Harap Alb , de
Ion Creangă
Comunicarea prin imagini
Dialogul. Formule de prezentare,
permisiune, solicitare
Recapitulare
Evaluare16S 01-05
16.09.
/
15.10.
Înacest tabel:
-unitatea de învă țare indică titlurile/ temele stabilite de învă țător;
-obiectivele de referin țăsunt selectate din programă șinotate cu numerele lor ;
-conținuturile sunt selectate din lista de con ținuturi ale programei ;
-număr ulde ore alocate se stabilesc în funcție de experiența profesorului și
nivelul de învă țare al elevilor ;
-data reprezintă timpul alocat pentru parcurgerea fiecărei unită ți;
Unitatea de învă țare constituie c omponenta integrantă a planificării calendaristice
care reprezintă o etapă fundamentală a organizării demersului didactic. Proiectarea unită ții
21de învățare orienteaz ă activitatea învă țătorului într -o ordine logică, contribuie la detalierea
conținuturilor și vizeaz ă elementele procesului didactic în vederea atingerii obiecti velor de
referință.
Potrivit anexei , proiectarea unei unită ți de înv ățaretrebuie să cuprindă următoarele:
Proiectarea unită ții de înv ățare-anexă
Clasa a III -a
Unitatea de învă țare:Școala
Nr. de ore alocate: 16
ConținuturiOb.
ref.Activități de învățare Resurse EvaluareNr.
oreData
Școala din
Ponoare ,
după Cezar
Petrescu1.1,
1.2,
1.3,
1.4,
1.5,-identificarea titlului și a
autorului textului
-analiza ilustrației și
sesizarea legăturii dintre
ilustrații, titlu și text
-exerciții de citire fluentă și
expresivă a textului
-exerciții de citire pe roluri;
citire selectivă; lanț
-recunoașterea personajelor
-transcriere
-integrarea cuvintelor noi în
enunțuri proprii
-alcătuirea de enunțuri pe
baza unor imaginiMetode și
procedee:
Observarea
dirijată
Conversa ția
Explicația
Exercițiul
Demonstra ția
Problematizarea
Învățarea prin
descoperire
Jocul didactic
Jocul de rolEvaluare
predictivă
(orală,
scrisă)229-30.
09.2014
Precizări:
rubrica activităților de înv ățarecuprinde acele activită țicare se pot adapta
conținutului și pe care profesorul le consider ă adecvate pentru atingerea
obiectivelor propuse,
în rubrica resurselor sunt prezentate metodele și mijloacele didactice care se vor
aplica în desfă șurarea activit ății de instruire;
rubrica evaluare descrie instrumentele sau modalită țile de evaluare aplicate în
clasă;
Conceptul de unitate de învă țare ofer ă o viziune de ansamblu asupra întregului
curriculum tratat de -a lungul unui an de studiu, creează un mediu de învă țare eficient în
urma cărora se identifică performan țele așteptate de la elevi și ofer ă lecțiilor perspectiv ă.
Menționez c ă, planificările anuale și seme striale la clasa pregătitoare le -am întocmit
după acela și tipar prezentat în anexele de mai sus , însă pentru a asigura o corela ție între
disciplinele de studiu și conținuturi, la ambele clase, am realizat și planificări săptămânale.
22În exemplul următor prezint modul de proiectare a unei planificări săptămânale la
clasele pregătitoare și a III -a simu ltan:
Planificare săptămânală la clase simultane –anexă (ziua 1)
DataCLASA PREGĂTITOARE CLASA A III -A
Obiectul SubiectulCategoria de
lecțieObiectul SubiectulCategoria de
lecție
Luni,
21.01.
2015Comunicare
în limba
românăSunetul și
literele „v, V”,Însișire de
noi
cunoștințeLimba și
literatura
românăOrtogramele
„s-a/sa, sau/
s-au, ia/i -a,
iau/i-au, nea/
ne-a”Consolidare
Matematic ă
și
explorarea
mediuluiNumerele
0-31Consolidare Matematică Tabla
împărțiriiConsolidare
Dezvoltare
personalăEmoții și
comportamenteConsolidare Educație
tehnologicăTablou
decorativFormare de
priceperi și
deprinderi
Arte vizuale
și abilități
practiceLa grădina
zoologică –
colajFormare de
priceperi și
deprinderiȘtiințe ale
naturiiCe sunt
reptilele?Însișire de
noi
cunoștințe
Experiența a dovedit c ă instruirea proiectată sistematic oferă o imagine asupra
demersului didactic ce urmează a fi desfă șurat, aduce rezultate mai bune în procesul de
predare -învățareșiinfluențeazăsemnificativ dezvoltarea elevilor .
2.3. Tipuriși variante de lecții aplicate la clasele simultane
Demersul didactic individualizat șiparticularizat generează dreptul profesorului de
a lua decizii asupra modalită ților pe care le consider ă eficace în creșterea calit ății
procesului de învă țământ. A șadar, înv ățătorul î și asum ă răspunderea personală în vederea
asigurării unui parcurs școlar personalizat, în funcție de condițiile școlare și concrete.
Lecțiapropriu zisă este un act de crea țiecare asigură succesul activită ților de
predare -învățare, ce se caracterizează prin flexibilitate și are ca scop dezvoltarea gândirii
creatoare a elevilor prin utilizarea unor forme variate de muncă independente. Această
23activitate este predestinată elevilor și se desf ășoară sub îndrumarea învățătorului într -o
unitate de timp delimitat.
În funcție de obiectivul fundamental urm ărit, categoria de lec ție semnific ă un
anumit mod de construire și realizare a lecției.
Pedagogia recuno șteși descrie mai multe tipuri și variante de lecții ,însă eu voi
prezenta doar pe acelea care se aplică și se utilizeaz ă cel mai frecvent în activitatea
instructivă la doua sau mai multe clase simultane.
2.3.1. Lecția mixt ă
Aceast tipde lecțieeste cel mai frecvent întâlnit în procesul de instruire, îndeosebi
la clasele mici darși la clasele simultane , deoarece urmăre ște realiza rea mai multor
scopuri, sarcini didactice precum cele bazate pe comunicare, sistemat izare, fixare și
verificare. Volumul informa țional predat este mai redus, motiv pentru care înv ățătorul are
totala libertate în conceperea și organizare conținuturilor și în împletirea diverselor
strategii de didactice în vederea unei instruiri eficiente.
Evenimentele instruirii a lec ției mixte const ă în:
momentul organizatoric ;
verificarea cuno ștințelor însușite anterior prin controlarea temei, a cuno ștințelor, a
deprinderilor dobândite de elev;
introducerea șiprezentarea noului con ținut care se realizează printr -o conversa ție
introductivă ,în care se prezintă situa țiile-problemă, lacunele și modul de depă șire
ale acestora prin noi cuno ștințe;
anunțarea temei și a obiectivelor –prin această etapă elevii sunt informa ți într -un
mod accesibil despre ceea ce ei trebuie să știe și s ă îndeplineaască la sfâr șitul
activității;
dirijarea noului con ținut –se transmite elevilor con ținutul propriu zis a l lecției prin
diverse metode și mijloace didactice;
asigurarea feedback -ului –reprezintă momentul în care se verifică dacă noul
conținut a fost fixat și sistematizat prin rezzolvarea de exerci ții aplicative;
înche ierea activită ții.
24Categoria de lec ție mixt ă se pliază perfect pentru standardele de muncă la clasele
simultane datorită structurilor prestabilite în conducerea actului de predare -învățare. Astfel,
învățătorul poate îmbina munca directă cu elevii la o clas ă, cu activitatea de muncă
independentă de la cealaltă clasă.
2.3.2. Lecția de transmitere și însușire de noi cunoștințe
Obiectivul esen țial al acestei categorii de lecție este bazat pe însușirea de noi
cunoștințe , comunicare și pe dezvoltarea unor atitudini și aptitudini intelectuale. Se aplică
de regulă, la începutul unei unități de învățare sau la conținuturile cu grad de dificultate
mai ridicat. În lecțiade însu șire a cunoștințelor se simt prezența câtorva etape din tipul
lecției mixte, doar c ăacestea au o pondere mult mai mică.
În compoziția lecției de comunicare se identifică următoarele evenimente ale
instruirii:
-momentul organizatoric;
-captarea și orientarea atenției;
-prezentarea optimă a noului con ținut –serealizează pe baza conversa ției
pornind de la cuno ștințele anterioare și integrante în noul conținut ;
-anunțarea temei –se prezintă într -o formă accesibilă în vederea motivării
elevilor;
-dirijarea învă țării–ocupă cea mai mare parte a timpului și se reali zeză de către
învățător prin strategii specifice ;
-obținerea performanței și a retenției –se realizează prin aplicarea de exerci ții
sau prin conversa ție;
-încheierea activită ții.
În condițiile pred ării simultane la două sau mai multe clase, acest tip de lec ție se
îmbină de regulă, cu lecțiilemixte, cu cele de formare de priceperi și deprinderi sau cu
acele tipuri de lec ții care nu necesit ă o atenție mare a înv ățătorului în procesul de predare –
învățare.
2.3.3. Lecția de formare de priceperi și deprinderi
Specificul acestei categorii de lec țieeste determin atde domeniile deactivități
precum : desen, muzică , lucru m anual, educa ție fizic ă, educațietehnologică , gramatică, etc.
25Tipul de lec ție de formare de priceperi și deprinderi areca obiectiv fundamental formarea,
dezvoltarea și exersare a unor deprinderi intelectuale, deprinderi motorii sau a capacită ților
creatoare.
Planul unei astfel de lec țiicuprinde următoarele etape ale instruirii:
-moment organizatoric;
-precizarea temei și a obiectivelor;
-actualizarea cuno ștințelor necesare desfă șurării activită ții;
-demonstrarea și explicarea modelului –se realizează și se prezint ă lucrarea
model de către învă țător;
-realizarea propriu zisă a lucrării de către elevi ;
-aprecierea performan țelor elevilor;
Acea stă categorie de lec ție, preda tă la clase simultane, facilitează munca
învățătorului, iar gradul de implicare directă la cealaltă clasă spore ște.
2.3.4. Lecția de fixare și sistematizare a cunoștințelor
Lecția de fixare și sistematizare se realizeaz ă prin recapitularea unor con ținuturi
însușiteîn cadrul unei teme, unei unită ți de înv ățare, unei materii sau al unui an școlar .
Este tipul de lec ție care vizeaz ă consolidarea cuno ștințelor, aprofundarea acestora și
completarea unor lacune ,dacă este necesar. Pe parcursul activită ților, e levii trebuie să
demonstreze că sunt capabili să opereze cu cuno șințe de mare avengur ă sau să fie capabili
să recepteze explica ții din ce în ce mai complete.
Structura orientativă a acestei categorii de lec ție:
-stabilirea obiectivelor și a planului de recapitulare ;
-recapitularea con ținuturilor stabilite;
-realizarea unor sarcini sau lucrări, de către elevi pe baza cuno ștințelor
verficate;
-aprecierea activită ții elevilor;
Lecția de reca pitulare presupune desfă șurarea unei activit ăți intelectuale susținute,
accentul căzând preponderent pe în țelegere, analiz ăși sintez ă.
Se recomandă utilizarea vastă a metodelor și a mijloacelor în desf ășurarea lecției,
pentru a înlesni elevilor formarea u nei viziuni de ansamblu și unitare asupra conținutului
studiat .
262.3.5. Lecția de verificare și apreciere a rezultatelor școlare
În condițiile activității simultane, această categrie de lecție este frecvent aplicată
deoarece urmărește nivelul de pregătire al elevilor , stabiliște valorile unor procese,
comportamente, performa nțe și oferă informații pe baza căror este posibilă diagnosticarea,
prognosticarea, funcția de control, de reglare, de selecție și cea motivațional ă.
Cele mai utilizate metode de evaluare s unt cele orale și scrise. Metoda oral ă se
realizează pe baza conversa ției prin care se urm ărește volumul și calitatea cunoștințelor și
deprinderilor achizi ționate, oferind posibilitatea de manifestare original ăși de clarificare
sau corectare a eventualelo r erori pe moment, însă nu este o metodă favorabilă elevilor
timizi sau celor care elaborează cu greu răspunsurile.
La clasele simultane, această metodă de evaluare orală este mai pu țin recomandat ă,
deoarece este bine cunoscută ca fiind o mare consumatoar e de timp și este dependent ă de
atenția direct ă a învățătorului. A șadar, metoda cea mai des practicat ă, în lecția de verificare
la clase simultane, va fi metoda scrisă datorită posibilită ților de examinare a unui num ăr
mare de elevi și a timpului înv ățătorului pe care îl poate dedica muncii directe la cealaltă
clasă.
2.4. Strategii didactice
Cuvântul strategie se poate defini ca fiind o științ ă care se ocupă cu planificarea,
organizarea și conducerea unor acțiunii, ca un ansamblu de operații și tactici d eelaborare a
unor planuri sau arta de a folosi cu dibăcie toate mijloacele disponibile în vederea
asigurării și atingerii unui scop prestabilit.
În pedagogie, strategiile se definesc ca fiind un ansamblu de metode, forme,
materiale și mijloace tehnice de în vățământ care se folos esc în vederea realiz ării
obiectivelor propuse în raport cu un con ținut.
„ Într -o primă accep ție, strategia se impune ca un mod de abordare a unei situa ții
de instruire care î și asociaz ă un mod de ac țiune combinatorie în vederea soluțion ării
concrete a acestei situa ții.”2
2Ioan Cerghit, Sisteme de instruire alternative și complementare. Structuri, stiluri și strategii , Iași, Polirom
2008, pag. 326
27Este bine cunoscut faptul că proiectarea se realizează în func ție de etapele parcurse
în desfă șurarea procesului de înv ățământ și se finalizeaz ă prin elaborarea strategiilor
didactice. Astfel, profesorul îl ajută pe elev să -și dezvolte capacit ățile intelectuale,
deprinderile, priceperile, atitudinile, aptitudinile, sentimentele și emoțiile, iar înv ățarea
devine mai eficientă.
În calitate de conducător al procesului de învă țământ, învă țătorul trebuie să -și
croiască drumul pe care îl va urma în demersul educa țional, prin stabilirea strategiilor de
lucru. La dispozi ția înv ățătorului stau o mare diversitate de strategii dintre ca re amintim:
strategii centrate pe elev sau pe învă țare;
strategii cognitive –de cunoaștere sau procesare a informației;
strategii psihomotorii ;
strategii afectiv -emoționale;
strategii inductive –pornesc de la analiza faptelor concrete, de la percep ția in tuitivă
la gândirea abstractă, de la cazuri concrete la ideea generală și se utilizeaz ă frecvent
la clasele I -II;
strategii deductive –pleacă de la un plan general către concretizări, particularizări;
strategii analogice –se bazează pe învă țare prin modelare;
strategii mixte –asociează tipurile anterioare;
strategi ialgoritm ice–precizează riguros ac țiunile și operațiile pred ării-învățării,
acțiunile înv ățătorului și activitatea elevului și este specific ă perioadei abecedare;
strategii nealgoritmice –pun accent pe învă țarea independent ă, prin descoperire,
prin creativitate sau originalitate;
Înfuncție de aceste cerințe se stabilesc metodele și procedeele didactice, mijloacele
de învățământ ,formele de organizare a activit ățiielevilor (frontale, in dividuale, pe grupe,
în perechi, mixte) .
Așadar, strategiile didactice se aleg în urma unor confrunt ări cu diverse criterii de
operativitate sau optimizare, prin stabilirea unor obiective definite cu claritate și prin
stabilirea stilurilor de învă țare ale elevilor.
2.4.1. Metodeși mijloace didactice utilizate în condițiile muncii simultane
În condițiile activit ății simultane ,învățătorul î și organizeaz ăși grupeaz ă lecțiile în
funcție de tipul c ăreia îi apar țin (de transmitere și însușire de noi cunoștințe, de fixare și
28sistematizare, de formare de priceperi și deprinderi, de verficare și evaluare a
cunoștințelor), în vederea r ealizări sarcinilor susținute în aceeași or ă, fie prin lec ții cu
același tip de sarcini, fie prin lecții cu sarcini diferite.
În oricare dintre aceste situa ții, înv ățătorul trebuie să împletească a ctivitatea directă
cu cea independentă la o clasă .
Dificu ltățile de desf ășurare ale activit ăților de instruire la dou ă clase pot fi
diminuate prin organizarea corespunzătoare a lec țiilor, prin utilizarea unor metode activ –
participative și a unor mijloace de înv ățământ specifice .
Metodele activ -participative sunt acele metode care au capacitatea de a stimula
participarea activă a elevului în procesul învă țării, de a -i mobiliza copilului energiile, de a -l
face să urmărească cu interes și curiozitate lecția. Aceste metode pun accent pe procesele
de cunoa ștere, îi aj ută pe elevi să caute, să cerceteze, să găsească singuri solu țiile pe care
urmează să și le însușeasc ă, să găsească singuri solu ții la probleme, s ă prelucreze și să
sistematizeze cuno ștințele.
De altfel, mijloacele de învă țământ sunt materialele care spri jină realizarea
activităților instructiv -educative, respectiv activită țile de înv ățare ale elevilor. De regul ă,
sunt realizate inten ționat în vederea atingerii obiectivelor instructiv -educative, propuse.
Aceste aspecte ale metodelor activ -participati veșialemijloacelor de învă țământ
sunt parte integrantă în lec țiile desf ășurate simultan ,care au un impact puternic asupra
implicării elevilorși asupra conceptelor motivaționale.
Pornind de la anexa planificării săptămânale, prezentate în cele din urmă, care
cuprinde con ținuturile de lecții derulate pe parcursul unei zile, voi puncta și descrie
metodele didactice utilizate și impactul acestora asupra procesului de instruire și asupra
elevilor.
Aspecte concrete din desfășurarea lecțiilor la clasa simultană :
Luni, 21.01.2015 –prima oră
CLASA PREGĂTITOARE CLASA A III -A
OBIECTUL SUBIECTULCATEGORIA
DE LECȚIEOBIECTUL SUBIECTULCATEGORIA
DE LECȚIE
Comunicare în
limba românăSunetul și literele
„v, V”,Însișire de noi
cunoștințeLimba și
literatura
românăOrtogramele
„s-a/sa, sau/ s –
au, ia/i -a,
iau/i-au, nea/
ne-a”Consolidare
29OBIECTIVE OPERA ȚIONALE:
O1:-să participe la activită țile specifice „Întâlnirii
de diminea ță”;
O2: -să formeze cuvinte folosind silabele scrise pe
fugi de zăpadă;
O3: -săidentifice sunetul nou studiat în diferite
cuvinte, reprezentate în imagini;
O4:-să analizeze un cuvânt dat, reprezentând grafic
silabele și sunetele;OBIECTIVE OPERA ȚIONALE:
O1: -să asocieze ortogramele „s -au, ia, sa, nea”
cu cuvintele notate pe fulgi de zăpadă;
O2: -să identifice gre șelile de ortografie în texte
date;
O3: -să transcrie texte, corectând gre șelile
identificate;
O4: -să rezolve cu aten ție sarcinile fișei de lucru
individuale.
RESURSE:
Proceduale: conversația, explicatia, demonstra ția,
exercițiul, munca independent ă, jocul didacti c,
ciorchinele
Materiale: fulgi de zăpadă cuprinzănd silabe, nori
cuprinzând cuvinte, fi șe de lucru, plansă
reprezentând întâlnirea de diminea ță, plan șă
reprezentând imagini care cuprind suntetul „V”.RESURSE:
Proceduale: conversația, explicatia, exercițiul,
ciorchinele, metoda cadranelor, analiza, munca
independentă, jocul didactic, turul galeriei
Materiale: plansă reprezentând întâlnirea de
dimineață,fulgi de zăpadă cuprinzând cuvinte,
nori cuprinzând ortograme, fi șă de lucru în
perechi, fisă de lucru individuală , plicuri
cuprinzând sarcini de lucru ,planșă reprezentând
rebus
În vederea proiectării celor două categorii de lec ție, de la clasa preg ătitoare și clasa
a III-a, s-au stabilit câteva elementele comune, care au fost abordate integrat și centrate pe
tema constituită de anotimpul iarna. Au fost introduse personaje de poveste precum
Crăiasa Zăpezii și elemente de joc, pentru a -i motiva , capta și stimula pe elevi s ă participe
activ la lec ții.
Mijloacele de învă țământ utilizate au fost variate și atractive: scrisoare de la Cr ăiasa
Zăpezii, prin care elevi sunt provoca ți să rezolve diverse sarcini de lucru, jetoane, nori și
fulgi de zăpadă realiza ți din materiale sinte tice, fișe de lucru, imagini secvențiale din
pove ști, etc.
În desfă șurarea activit ăților de instruire s-au utilizate atât strategiile tradi ționale de
lucru, cât și cele interactive precum: ciorchinele , metoda cadranelor, probematizarea, jocul
didactic.
Metoda ciorchinelui a fost abordată la ambele clase în etapa reactualizării
cunoștiințelor și a structurilor înv ățate anterior, elevii fiind puși în situația de a crea
câmpuri semantice, familii de cuvinte, construc ții de cuvinte pe bază de silabe, etc. As tfel,
aceștia au fost încuraja ți să gândească libe r, stimula ți să colaboreze și să genereze
conexiuni de idei .
Prin in troducerea elementelor de joc și ajoculuididactic ,în cele două categorii de
lecții, s-a reu șit instaurarea unei atmosfere de lucru eficientă șifavorabilă elevilor , acesta
30educând memoria, aten ția, imaginația, ordinea, disciplina, ci vilizația comunic ării,
implicarea gândirii concrete șispontaneitatea în comunicare.
În etapele dirijării consolidării la clasa a III -ași a înv ățării la clasa pregătitoare,
munca directă a învă țătorului cu o clasă se îmbină cu activitatea independentă a elevilor la
cealaltă clasă . Forma de organizare a activită ții independente s -a realizat pe echipe,
prim ind fiecare câte 2 plicuri ,în interiorul cărora se aflau două texte distruse de o
„avalan șă”.Astfel, seaplică metoda cadranelor cu următoarele cerin țe:
Anexă –metoda cadranelor
1.Asamblează mozaicul pentru a ob ține
textul.2.Citeștecu at enție textul și scrie greșelile
de ortografie întâlnite.
_________________________________
_________________________________
_________________________________
3.Alcătuiește trei propoziții în care s ă
folose ști, pe rând, ortogramele i-au, nea
șisa.
_________________________________
_________________________________
_________________________________4.Transcrie ți textul corect.
_________________________________
_________________________________
_________________________________
_________________________________
______________________ ___________
_________________________________
Prin utilizarea acestei tehnici de lucru s-a urmărit implicarea elevilor în realizarea
unei înțelegeri cât mai adecvate a unui conținut informațional și pentru expri marea
unor puncte de vedere , referitoare subiectului propus . Astfel, aten ția și gândirea sunt
stimulate, elevii îșiconștientizeaz ă nivelul propriu de pregătire și de deținere a
cuno ștințelor, iar accesul spre propriile credin țe și convingeri este în plin ă desfă șurare.
Activitatea la clasa a III -a s-a finalizat prin aplicarea metod eiturul uigaleriei.
Astfel, fiecare echipă a putut observa modurile de realiz are a sarcinilor de lucru,
corectitudinea și seriozitatea cu care au fost tratate subiectele și au putut oferi info rmații
suplimentare sub îndrumarea mea, dacă s -au constat eventuale gre șeli.
Prezentarea metodelor activ -participative poate continua, însă mă limitez doar la
nominalizarea celor mai utilizate metode de către mine , în cadrul activită ților de predare –
învățare la clasele simultane: diagrama Venn, eseul de cinci minute, tehnica Știu/Vreau s ă
știu/Am înv ățat,metoda cubului, explozia stelară, brainstormingul, etc. Toate acestea,
precum și cele prezentate în detaliu sunt centrate pe elevi și pe activitate ,se bazează pe
comunicare multidirecțională ,pun accent pe dezvoltarea gândirii, a formării de aptitudini
31și deprinderi ,valorifică evaluarea formativă ,încurajează participarea copiilor, inițiativa și
creativitatea șicultivă parteneriatul cadru didactic /elev .
Așadar, a organiza și a conduce oîntreagăactivitate didactică desfă șurat ă de
învățător și elevi înseamnă a deschide cale liberă potențialului creator al elevilor, sporind
încrederea în forț ele lor șimodelându -i în disciplina severă eficienț amuncii șitrăsă turile
de voință și de caracter.
2.5. Scenariului didactic al lecțiilor predate simultan
Scenariul didactic, în viziune modernă, are un caracter orientativ, o configura ție
flexibilă și adaptabil ăși mai este denumit și ca ghid concret de acțiune, asupra căruia î și
pune amprenta cadrul didactic. Acesta constituie actul de crea ție al profesorilor, prin care
se clădesc și se f ăuresc momentele principale și de amanunt ale procesului de instruire.
Așadar, p roiectul didactic este o descriere în prealabil a modului în care se va
desfă șura pas cu pas activitatea didactic ă,în vederea îndeplinirii obiectivelor cu succes și
un instrument eficient de ezitare a situa țiilor neprev ăzute din activitatea didactică. Acest
demers solicită învă țătorului imagina ție și creativitate, gândire prospectivă, ra țiune și
capacitate de detaliere anticipativă.
Structura unui proiect didactic este formată din două componente:
a)Componenta introductivă –cuprinde coordonatele principale ale lec ției precum
denumirea unită ții de înv ățământ, numele învă țătorului care va desfă șura
activitatea, obiectul și subiectul de studiu, obiectivele fundamentale și cele
operaționale, categoria de lecție, strategiile dida cticeși sursele informaționale și
referențiale;
b)Componenta descriptivă –oferă o imagine asupra manierei de derula re a
evenimentelor de instruire.
Etapele premergătoare unei lec ții sunt constituite de:
1.Captarea aten țieieste momentul în care sunt stimu late interesele și curiozit ățile
elevilor. Co nstituie pregătirea unei stări de concentrare necesare receptării con ținutulu i, dar
și de dirijare a subiecților spre ce urmeaz ă a învăța.Se realizează, de regulă, prin
introducerea unor elemente -surpriză, pe b ază de dialog sau prin utilizarea unor mijloace de
învățământ diverse șicât mai atractive.
322. Reactualizarea cuno ștințelor însușite anterior este momentul bazat pe
comunicare care solicită recunoa șterea sau amintirea unor conținuturi însușite . Această
etapă măre ște motivația pentru înv ățare și faciliteaz ă transferul de la o activitate la alta.
3. Anunțarea temei și a obiectivelor este etapa în care elevii sunt informa ți cu
privire la noul con ținut ce urmeaz ă a fi realizat.
4. Prezentarea optimă a noului conținut se realizează printr -un vocabular ales și
bine înțeles de toți elevii, informația fiind sistematizată și transmis ă fără exces de cuvinte
inutile.
5. Dirijarea învă țării este acel moment în care elevii sunt condu și spre situații
favorabile de învă țareși însușire de noi cunoștințe, deprinderi, etc. Se realizeaz ă
concomitent cu prezentarea optimă a con ținutului și a sarcinilor de înv ățare.
6. Obținerea performanțelor reprezintă p unctul culminant al procesului de instruire
prin care se confirmă și se demonstrează că elevii au atins obiectivele propuse atât d e
învățător, cât și de program ă.
7. Asigurarea feed -back -luireprezintă recapitulări a cuno ștințelor teoretice învățate
în acea lec țieși se realizeaz ă prin aplicări de teste, fi șe de lucru sau verific ări orale.
8. Evaluarea performan țelor este etapa prin care se confirmă valabilită țile celor ce
au învățat, momentul în care înv ățătorul autoapreciază munca și progresele depuse de c ătre
elevi, iar formele de realizare sunt diverse, de la activită ți orale, la activit ăți practice,
lucrări scrise, fi șe de lucru individuale sau pe grupe.
9. Asigurarea reten ției și a transferului se face în func ție de rezultatele deprinse
prin evaluare, care îl vor determina pe profesor să stabilească în ce fel se poate intensifica
retenția și asigura transferul cunoștințelor. În acest moment al lecției se stabilesc și temele,
sarcinile de muncă independentă pentru acasă.
33CAPITOLUL III
METODOLOGIA CERCETĂRII
343.1. Scopul și obiectivele cercetării
Considerând procesul de proiectare didactică ca fiind un lucru benefic și eficient în
activitățile de instruire, de cultivare a proceselor psihice, de stimulare a înv ățării, mi -am
propus să demostrez că prin selectarea unor con ținuturi propice, prin prelucrarea și
șlefuirea acestora și prin adaptarea la particularit ățile de vârst ă ale copiilor, în învă țământul
simultan se vor putea observa rezultate și performanțe, în ciuda dificult ăților condiționate
de speci ficul zonelor.
Chiar dacă pare un lucru simplu, în realitate predarea la clasele simultane prezintă
multe obstacole șidificultăți, care pot contribui la obținerea unor performanțe sub nivelul
aștept ărilor , la eșecul sau chiar abandonul școlar al elevilor ,în cazul în care aceste
impedimente nu vor fi depășite.
Așadar, în vederea realizării scopul propus, în cadrul procesului de proiectare a
scenariilor didactice am apelat la complexul de strategii didactice, la metodele și
procedeele variate și moderne, am selectat teme și informații atractive și motivaționale și
am împletit formele de organizare determinându -i pe copii să se implice activ în propria
formare.
Obiectivele cadru și de referinț ă prevăzute de programele școlare pentru
învățământul primar reprez intă repere importante pentru învă țător în proiectarea
activităților didactice și a conținuturilor, mai ales în condițiile muncii simultane.
Prin urmare, la finalul experimentului și a cercet ării curente mi -am propus ca elevii
să fie capabili:
Clasa pregăt itoare
să identific esemnificați aunormesaj escurt e, pe teme familiare ;
să identific eși să precizeze pozi ția unor sunet edintr -un cuvânt, a silabelor și a
cuvintelor din propoziții ;
să recunoa scăcuvinte uzuale, din universul apropiat, scrise cu litere mari și mici de
tipar;
să trasezeelemente grafice și contururi aleliterelor, folosind resurse variate ;
să redact ezemesaje simple, î n contexte uzuale de comunicare ;
să recunoa scășisăscrie numer eleîn concentrul 0 -31
să compar eși să ordoneze numere în concentrul 0 -31;
35să efectu ezeadunări și scăderi în concentrul 0-31, prin adăugarea sauextragerea a
unor elemente dintr -o mulțime dată ;
să identific eforme geometrice plane (pătrat, triunghi, drep tunghi, cerc) și corpuri
geometrice (cub, cuboid, sferă) în mediul înconjurător ;
să utilizezeunități de măsură pentru determinarea sauestimarea duratelor unor
evenimente familiare ;
să m anifes teinteres pentru autocunoa ștere și atitudinii pozitive față de sine și față
de ceilalți ;
să-și exprim eadecvat emoți ileși tr ăirile în interacțiunea cu copii și adulți
cunoscuți ;
să utilizezeabilități și atitudin ispecifice învățării în context școlar .
Clasa a III -a
să-și dezvolt ecapacități lede receptare și exprimare aunor mesaj eorale sau scrise;
să realizeze acordurile gramaticale în enunțurile redactate sau vorbite;
să recunoască în diferite contexte elemente de construcție a comunicării studiate;
să deducă sensurile unor cuvinte necunoscute prin rapor tare la mesaje audiate;
să cunoa scășisăutiliz ezeconcept especifice matematicii ;
să-și dezvolt ecapacitățil ede explorare ,investigare și rezolvare de probleme ;
să-și formezeși dezvolt ecapacităț iledecomunica reutilizând limbajul matematic ;
să-și dezvolt einteresul și motivați apentru studiul și aplicarea matematicii în
contexte variate ;
să-și formezeși dezvolt ecapacități leși abilitățil ede experimentare ,explorare și
investigare a realității ;
să-și dezvolt einteresul șiresponsabilități lepentru menținerea unui mediu natural
echilibrat, propice vieții ;
să cunoa scășisărespect enormel e moral civice, de comportare în societate .
3.1.1 Ipoteza cercetării
În relizarea obiectivelor cercetării am pornit de la următoarea ipoteză:
Dacă voi utiliza și adapta eficient în proiectarea didactic ă strategiile de lucru,
metodele și procedeele, mijloacele de înv ățământ și formele de organizare, în vederea
36cunoa șterii stadiului de dezvoltare și de înv ățare individual ă al copiilor, ace știa vor reuși
să-și dobândeasc ă „zestrea de cuno ștințe” necesar ă adaptării la cerin țele școlare și în
societatea contemporană.
3.1.2 Eșantion
Actuala cercetare s -a desfă șurat în cadrul Școlii Gimnaziale P ăulești, județul Satu
Mare, în perioada anului de studiu 2014 -2015, la clasa pregătitoare și a III -a simultan.
În cercetare au fost implica ți un efectiv de 7 elevi ai clasei preg ătitoare și 5 elevi ai
clasei a III -a, ace știa constituind eșantionul experimental. Clasa simultan ă de elevi s -a
dovedit a fi una eterogenă at ât din punct de vedere al nivelului de cuno ștințe, cât și al
mediului familial din care provin.
3.1.3 Instrumente de lucru
Pe parcursul cercetării am studiat lucrări de specialitate și am cules informații care
să mă ajute la realizarea obiectivelor propuse. În acest sens s -aținut cont de criteriile
dezvoltării psihice de cunoa ștere al elevilor, de particularit ățile de vârst ă, de stilurile de
învățare care îi reprezint ăși de tipurile de temperamente.
Pentru cunoa ștera fiec ărui elev s -au făcut investiga ții ref eritoare la mediul familial
al copiilor, la mediul socio -cultural în care se dezvoltă, apelând la metode de investigare
precum: observarea, ancheta pe bază de chestionar, experimentul psihologic, studiul de caz
și în mare majoritate am analizat produsele a ctivităților copiilor. Astfel, în proiectarea
activităților de instruire am ținut cont de toate aceste particularit ăți care îi caracterizeaz ă pe
elevi, iar obiectivele cercetării s -au realizat în trei etape distincte:
a)Etapa constatativă –presupune cunoa șterea stadiului în care se află elevii la
începutul experimentului, prin intermediul unor probe de evaluare;
b)Etapa experimentală –etapa fundamentală, cu caracter instructiv/ formativ, în care
în care s -a aplicat modal itatea nouă de lucru (conținut, metode, tehnici, form e de
organizare) ,la clasa experimentală;
c)Etapa de control –etapa în care elevii au fost supu și la proba de evaluare final ă
vizând rezultatele și performanțele realizate.
373.2. Etapa constatativă
Pentru ca activitatea de cercetare în cadrul experimentului să se poată desfă șura cu
eficiență maximă este necesară mai întâi cunoa șterea nivelului de dezvoltare intelectuală al
elevilorși de deținere a informațiilor , de la începutul anului școlar.
În acest scop am aplicat la ambele clase teste de e valuare inițială la disciplinele:
limba și literatura român ăși matematic ă.
În continuare voi prezenta probele de evaluare aplicate și mă voi referi la unele
constatări privind n ivelul de pregătire al elevilor din clasa pregătitoare.
Limbă și comunicare –clasa pregătitoare
A.Probele la limba română pentru determinarea perceperii și pronunțării corecte a
sunetelor și a grupurilor de sunete din diferite poziții și pentru despărțirea
cuvintelor în silabe .
1.Denumește imaginile.
Desparte cuvintele în silabe. Desenează tot atâtea liniuțe câte silabe are fiecare cuvânt.
Taie cu o linie imaginile care denumesc cuvinte ce încep cu sunetul M.
Colorează imaginea a carei denumire începe cu sunetul P.
B.Probe pentru determinarea dezvoltării limbajului din punct de vede re lexical:
volumul vocabularului, utilizarea unui limbaj corect din punct de vedere
gramatical, în țelegerea modului în care propozițiile sunt alc ătuite din cuvinte,
cuvintele din silabe, iar silabele din sunete.
2.Denumește imaginile.
Taie ce nu se potriv ește.
Încercuiește imaginile care denumesc cuvinte formate din o singură silabă.
Alcătuiește propoziții cu cuvintele care încep cu același sunet. Desenează -le.
38C.Probe pentru observarea pregătirii elevilor în vederea orientării în spa țiul scrierii.
3.Denumește imaginile și semnele, apoi uneș te punctele.
În urma aplicării probei de evaluare ini țială la început de clasă pregătitoare , la
limbă și comunicare s-au înregistrat următoarele rezultate cu simbolurile:
+ Mulțumitor *Cu sprijin -Nerealizat
Item DESCRIPTORI DE PERFORMAN ȚĂPERFORMANȚĂ
REALIZAT ÎN CURS DE
REALIZARE
1.Denumirea imaginilor x
2.Despărțirea cuvintelor în silabe x
3.Recunoașterea sunetelor inițiale din cuvânt x
4.Colorarea imaginii după sunetul dat x
5.Denumirea imaginii x
6.Recunoașterea cuvintelor formate dintr -o singură silabă x
7.Alcătuirea propozițiilor după criterii date x
8.Scrierea semnele crafice corect, lizibil, îngrijit, respectând
spațiul graficx
25,00%100%75% 88%63% 63% 75,00%
B.D. C.S. I.D. I.P. M.H. S.N. S.P.Rezultate obținute la proba de evaluare inițială
Comunicare în limba română -clasa pregătitoareNUMELE ȘI
PRENUMELE
ELEVULUIItem 1 Item 2 Item 3 Item 4 Item 5 Item 6 Item 7 Item 8 Realizat
B.D. – * * * – + * + 25%
C.S. + + + + + + + + 100%
I.D. + + + + + * * + 75%
I.P. + + + + + + * + 88%
M.H. + + + * + * * + 63%
S. N. + + + * + * * + 63%
S.P. + + + + + * * + 75%
39Matematică și explorarea mediului –clasa pregătitoare
A.Probe pentru determinarea numerelor de elemente constituite de obiecte din mediul
înconjurător , de ascociere și de grupare.
1.Priveș te imaginile de mai jos.
Unește fiecare fluturaș cu câte o floare.
Încercuieș te imaginea care nu are pereche.
Desenează în căsuț a liberă perechea corespunzătoare.
Desenează în căsuță tot atâtea cerculețe câți fluturaș i sunt.
B.Probă pentru identificarea și sortarea categoriei căreia îi aparține un anumit
element înfuncție de culoare.
2.Continuă ș irul cu mărgele, respectând ordinea culorilor.
C.Probe pentru recunoa șterea unor figuri geometrice și pentru clasificarea acestora
după mărimi și forme.
3.Numeș te figurile geometrice din tabel.
Colorează cu roș u caseta de sub cea mai mică figură geometrică.
Colorează cu verde figura geometrică care nu are vârfuri.
Desenează tot atâtea liniuț e verticale câte figuri geometrice sunt.
4.Încercuieș te creionul mai mic, taie creionul mai mare și colorează creionul mijlociu.
40Rezultatele înregistrat e la evaluarea ini țială desfă șurat ă în cadrul disciplinei
matematică și explorarea mediului sunt:
ITEM DESCRIPTORI DE PERFORMAN ȚĂPERFORMANȚĂ
REALIZAT ÎN CURS DE
REALIZARE
1. Realizează corect corespondența dintre elemente x
2. Încercuiește imaginea care nu are pereche x
3. Desenează perechea corespunzătoare x
4. Desenează o mulțime de elemente egală cu o alta dată x
5. Respectă ordinea culorilor x
6. Denumește figurile geometrice învățate x
7. Colorează după criterii date x
8. Numără și scrie liniuțe corespunzătoare numărului x
9. Clasifică obiectele mai mici, mai mari, mijlocii x
56,00%100%78%100%78%67%78,00%
B.D. C.S. I.D. I.P. M.H. S.N. S.P.Rezultate obținute la proba de evaluare inițială
Matematică și explorarea mediului -clasa pregătitoreNUMELE ȘI
PRENUMELE
ELEVULUIItem 1 Item 2 Item 3 Item 4 Item 5 Item 6 Item 7 Item 8 Item 9 Realizat
B.D. + + + + * – * + * 55,5%
C.S. + + + + + + + + + 100%
I.D. + + + + + * + + * 77,7%
I.P. + + + + + + + + + 100%
M.H. + + + + + * + + * 77,7%
S. N. + + + + + * * + * 66,6%
S.P. + + + + + * + + * 77,7%
41Limba și literatura român ă–clasa a III -a
Obiectivele propuse pentru proba de evaluare ini țială la limba și literatura român ă,
clasa a III -a, constă în:
O.o.1 –să citească în ritm propriu un text dat;
O.o.2 –să răspundă la întrebări pornind de la textul propus;
O.o.3 –să completeze corect cel puțin 4 din cele 9 casete cu semnele de punctuație
corespunzătoare de la I 2;
O.o.4 –să scrie cel puțin 4 sinonime pentru cele 10 cuvinte date;
O.o.5 –să găsească cel puțin 2 antonime pentru cele 6 cuvinte date la I4;
O.o.6 –să completeze corect cel puți n 8 spații din cele 16 cu literele „m” sau „n” ;
O.o.7 –să despartă corect în silabe cel puțin 1 cuvânt din cele 4 date;
O.o.8 –să identifice cel puțin 3 forme corecte din cele 8 date ale unor cuvinte ce conți n
diftongi;
Anexă -Test de e valuare inițială la limba și literatura român ă
1.Citiți cu atenție textul:
Lecția de matematică
Lui mihai îi venise rândul să răspundă la lecție.
Băiatul se apropie de tablă, ia cartea în mână și ecsplică, sigur pe el, rezolvarea
problemei.
-Bravo! îl lăudă doamna ânvățătoare.
Nimeni din clasă nu s -a așteptat să răspundă așa de frumos, doar colega sa de
bancă. Ea știa secretul: de ma i bine de o săptămână s -au pregătit zi de zi pentru a
corecta nota mică pe care o luase.
-Ei, Mihai, acum ești mulțumit?
Băiatul zâmbi încântat.
2.Răspundeți la întrebări:
a)Care este personajul principal al textului?
______________________________ ___________________________________________
b)Cât timp s -a pregătit copilul pentru ora de matematică?
_________________________________________________________________________
c)Cu ce scop s -a pregătit atât de mult timp?
_________________________________________________________________________
d)Încercuiți (cu creionul) cuvintele greșite din text, apoi scrieți -le corect pe rândul
următor:
_________________________________________________________________________
423.Completați c ăsuțele libere cu semnele de punctuație potrivite:
Bunicul
Bunicul îl strigă pe nepotul său
Bogdan te rog să îmi aduci revista
Care revistă bunicule
Cea cu articolul despre campionii olimpici
4.Scrie cuvinte cu înțeles asemănător :
primejdie = _________________ rudă = __________________
ramură = __________________ strânge = _________________
vorbe ște = ____________________ zapadă = _________________
5.Scrie cuvinte cu înțeles opus :
frumos =________________ mică =_________________
ultima = ________________ neascultătoare = ________________
zi = ____________________ mulțumit =_____________________
6.Completează cu ”m” sau ” n” :
sâ__bure lâ __gă ro __b î___pletit
poru____b câ___d î___florește î____bobocit
7.Completează cu ”â” sau ”î” :
cobor____ lum___nare s____mbăta ___nceput
m___ncare a hotăr____ __mpodobit m___nă
8.Despărțiți în silabe cuvintele:
trebuie…………………… locuri…………………… curate……………………….
bursuc……………………. rău………………………. mormăi……………………..
cojocul………………….. clipa……………………. țipăt………………………….
9.Taie forma greșit ă :
baluane –baloane epure –iepure ziua –zioa noo –nouă
oo–ouă ieste -este ed –ied suare –soare
Descriptori de performan ță:
Item FOARTE BINE BINE SUFICIENT
1/2-răspunde corect la toate
intrebările propuse-răspunde corect la trei
dintre intrebările propuse;-răspunde corect la
una/două întrebări;
3-completează 9 semne de
punctuație.-completează 6 -8 semne
de punctuație.-completează 4 semne
de punctuație.
434 -scrie 6 sinonime -scrie 4 sinonime -scrie 2 sinonime
5 -scrie 6 antonime -scrie 4 antonime -scrie 2 antonime
6/7 -completează 14 -16 litere -completează 9 -13 litere -completează 8 litere
8-desparte corect în silabe
7-9 cuvinte-desparte corect în silabe
6-5 cuvinte-desparte corect în
silabe 4 -2 cuvânt
9 -recunoaște 7 -8 diftongi -recunoaște 4 -6 diftongi -recunoaște 3 diftongi
ANALIZA PROBEI
Nr.elevi / Obiective O.1 O.2 O.3 O.4 O.5 O.6 O.7 O.8 O.9
Realizat integral 4 3 2 0 4 2 2 3 3
Realizat parțial 1 2 3 5 1 3 3 2 2
Nu au realizat 0 0 0 0 0 0 0 0 0
INTERPRETAREA REZULTATELOR :
Numele și prenumele Item Calificativ
1 2 3 4 5 6 7 8 9
B. F. Fb Fb B B Fb B B Fb Fb Bine
I.C. B S S S B S S B B Suficient
M. A. Fb B B B Fb Fb B B B Bine
N-S. P. Fb Fb Fb B Fb Fb Fb Fb Fb Foarte bine
N-S. S. Fb Fb Fb B Fb B Fb Fb Fb Foarte bine
Măsurile ameliorative aplicate în urma înregistrări rezultatelor de la evaluarea
inițiala la limba română, clasa a III -a sunt:
-exerciții de vocabular axate pe sinonimie/antonimie;
-dictări scurte la sfârșitul fiecărei ore;
-exerciții diverse cu diftongi ;
-exerciții pentru înțelegerea textului ;
Procentual, rezultatele arată astfel:
Rezultate obținute la proba de evaluare inițială
Limba și literatura română -clasa a III -a
434 -scrie 6 sinonime -scrie 4 sinonime -scrie 2 sinonime
5 -scrie 6 antonime -scrie 4 antonime -scrie 2 antonime
6/7 -completează 14 -16 litere -completează 9 -13 litere -completează 8 litere
8-desparte corect în silabe
7-9 cuvinte-desparte corect în silabe
6-5 cuvinte-desparte corect în
silabe 4 -2 cuvânt
9 -recunoaște 7 -8 diftongi -recunoaște 4 -6 diftongi -recunoaște 3 diftongi
ANALIZA PROBEI
Nr.elevi / Obiective O.1 O.2 O.3 O.4 O.5 O.6 O.7 O.8 O.9
Realizat integral 4 3 2 0 4 2 2 3 3
Realizat parțial 1 2 3 5 1 3 3 2 2
Nu au realizat 0 0 0 0 0 0 0 0 0
INTERPRETAREA REZULTATELOR :
Numele și prenumele Item Calificativ
1 2 3 4 5 6 7 8 9
B. F. Fb Fb B B Fb B B Fb Fb Bine
I.C. B S S S B S S B B Suficient
M. A. Fb B B B Fb Fb B B B Bine
N-S. P. Fb Fb Fb B Fb Fb Fb Fb Fb Foarte bine
N-S. S. Fb Fb Fb B Fb B Fb Fb Fb Foarte bine
Măsurile ameliorative aplicate în urma înregistrări rezultatelor de la evaluarea
inițiala la limba română, clasa a III -a sunt:
-exerciții de vocabular axate pe sinonimie/antonimie;
-dictări scurte la sfârșitul fiecărei ore;
-exerciții diverse cu diftongi ;
-exerciții pentru înțelegerea textului ;
Procentual, rezultatele arată astfel:
Foarte bine
40%
Bine
40%Suficient
20%Rezultate obținute la proba de evaluare inițială
Limba și literatura română -clasa a III -a
434 -scrie 6 sinonime -scrie 4 sinonime -scrie 2 sinonime
5 -scrie 6 antonime -scrie 4 antonime -scrie 2 antonime
6/7 -completează 14 -16 litere -completează 9 -13 litere -completează 8 litere
8-desparte corect în silabe
7-9 cuvinte-desparte corect în silabe
6-5 cuvinte-desparte corect în
silabe 4 -2 cuvânt
9 -recunoaște 7 -8 diftongi -recunoaște 4 -6 diftongi -recunoaște 3 diftongi
ANALIZA PROBEI
Nr.elevi / Obiective O.1 O.2 O.3 O.4 O.5 O.6 O.7 O.8 O.9
Realizat integral 4 3 2 0 4 2 2 3 3
Realizat parțial 1 2 3 5 1 3 3 2 2
Nu au realizat 0 0 0 0 0 0 0 0 0
INTERPRETAREA REZULTATELOR :
Numele și prenumele Item Calificativ
1 2 3 4 5 6 7 8 9
B. F. Fb Fb B B Fb B B Fb Fb Bine
I.C. B S S S B S S B B Suficient
M. A. Fb B B B Fb Fb B B B Bine
N-S. P. Fb Fb Fb B Fb Fb Fb Fb Fb Foarte bine
N-S. S. Fb Fb Fb B Fb B Fb Fb Fb Foarte bine
Măsurile ameliorative aplicate în urma înregistrări rezultatelor de la evaluarea
inițiala la limba română, clasa a III -a sunt:
-exerciții de vocabular axate pe sinonimie/antonimie;
-dictări scurte la sfârșitul fiecărei ore;
-exerciții diverse cu diftongi ;
-exerciții pentru înțelegerea textului ;
Procentual, rezultatele arată astfel:
Rezultate obținute la proba de evaluare inițială
Limba și literatura română -clasa a III -a
44Matematică –clasa a III -a
Obiectivele propuse pentru proba de evaluare ini țială la matematică, clasa a III -a,
constă în:
O1:-să numere c rescător și descrescător de la 657 la 680;
O2:-săefectueze operații de adunare/scădere, cu nr. cuprinse între 0 -1000 ;
O3:-să aplice opera țiile corespunz ătoare pentru a afla răspunsurile corecte ;
O4:-săafle numerele necunoscut e în cele trei exerci ții propuse ;
O5:-săcompleteze cele patru enun țuricunoțiunile de timp potrivite;
O6:-să calculeze operații cu n r. de la 0 la 30;
O7:-sădescopere valoarea de adevăr a celor patru enunțuri;
O8:-să rezolve probleme simple cu operațiile învățate;
Anexă -Test de e valuare inițială la matematică
1.Scrie numerele naturale de la 657 la 680, în ordine crescătoare, apoi în ordine
descrescătoare:
……………………………………………………………………………………………………………
………………………… …………………………………………………………………………………
2.Calculează:
349 + 320 = 759–346 = 456 + 158 =
265 + 641 = 990–258 = 637–369 =
3.Află:
a) suma numerelor 275 și 329
b) diferența numerelor 900 și 254
c) numărul cu 48 mai mic decât 410
d) numărul cu 269 mai mare decât 409
4.Află numărul necunoscut:
328 + a = 500 b–254= 318 851–c = 564
………………… …………………. ……………………
………………… …………………. ……………………
P:………………. P:……………… P:…………………
5.Completează:
1 zi = …. . ore 1 an= ….. luni 1 oră= ….. minute 1 săptămână=….. zile
6.Completează cu adevărat sau fals:
a.O lună este formată din 35 de zile ….
b.Unitatea principală de măsură pentru lungime este metrul. ….
c.Cercul are forma ovală. …..
d.Pătratul are 4 laturi egale. …..
457.La suma numerelor 437 și 248 adaug ă diferența numerelor 501 și 286.
______________________________________________________________ _____
___________________________________________________________________
8.La o librărie s -au adus 347 caiete de matematică, iar caiete de limba română cu 138
mai multe.
Câte caiete s -au adus în total la librărie?
Rezolvare
_______________________________ __________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
Descriptori de performan ță:
Item Foarte bine Bine Suficient
1.Scrie corect toate
numerele de la 657 la
680, în ordine
crescătoare și în ordine
descrescătoare.Scrie corect toate numerele
de la 657 la 680, în ordine
crescătoare, iar în ordine
descrescătoare cu 1 -2
greșeli.Scrie corect numerele de la
657 la 680, în or dine
crescătoare, iar în ordine
descrescătoare cu greșeli
2.Rezolvă corect 6 calcule Rezolvă corect 4 -5 calcule Rezolvă corect 2 –3 calcule
3.Află corect toate
rezultatele folosind
operația corespunzătoare
( +,-)Află corect trei rezultate
folosind operația
corespunzătoare ( +, -)Află corect 2 rezultate
folosind operația
corespunzătoare (+, -)
4.Găsește corect trei
termeni necunoscuțiGasește corect doi termeni
necunoscuțiGăsește corect un termen
necunoscut
5.Completează corect toate
cerințeleCompletează corect 3
cerințeCompletează corect 2
cerințe
6.Scrie corect valoarea de
adevăr la toate enunțurileScrie corect valoarea de
adevăr la 3 enunțuriScrie corect valoarea de
adevăr la 2 enunțuri
7.-Recunoaște expresiile
matematice, scrie și
rezolvă corect operațiileRecunoaște expresiile
matematice, scrie cele două
operații și rezolvă corect
unaScrie și rezolvă o operație
8.Rezolvă corect problema
folosindu -se de planul de
rezolvare.Selectează corect datele
problemei, dar calculează
greșit; se corectează la
cerere.Selectează corect datele
problemei ; calcul greșit,
fără a folosi operația
corespunzătoare.
ANALIZA PROBEI
Nr.elevi / Obiective O.1 O.2 O.3 O.4 O.5 O.6 O.7 O.8
Realizat integral 4 2 3 1 4 4 1 2
Realizat parțial 1 3 2 4 1 1 4 2
Nu au realizat 0 0 0 0 0 0 0 1
46INTERPRETAREA REZULTATELOR :
Numele și prenumeleItemCalificativ1 2 3 4 5 6 7 8
B. F. Fb B B B Fb Fb B B Bine
I. C. B S B S B B S I Suficient
M. A. Fb B FB B Fb Fb B S Bine
N-S. P. Fb Fb Fb Fb Fb Fb Fb Fb Foarte bine
N-S. S. Fb B B B Fb Fb B B Bine
Procentual, rezultatele arată astfel:
În vederea îndreptării și fixării lacunelor dobândite de elevi amîntocmi tun plan de
intervenție personalizat care cuprinde măsuri leameliorative ce constă în exerciții de
vocabular axate pe sinonimie/antonimie ,exerciții pentru înțelegerea textului ,dictări scurte
la sfârșitul fiecărei ore ,exerciții diverse cu diftongi , exerciții de adunare și sc ădere în
concentrul 0 –1000, exerci ții cu numere necunoscute, rezolvări de probleme, etc.
Pentru a putea realiza o proiectare riguroasă și eficient ă a activită ților didactice am
aplicat elevilor un chestionar pentru determinarea stilurilor de învă țare, în vederea
descoperirii modului de învă țare cel mai bun și eficient al acestora.
Stilurile de învă țare reprezint ă modalitatea preferată de receptare, prelucrare și
reactualizare a informa ției și se formeaz ă prin educa ție.
După componenta genetică implicată există patru stiluri de învă țare prin cipală:
-stilul auditiv -verbalizează acțiunea întreprinsă pentru a învăța ;
-stilul vizual -învață pe bază de ilustrații, hărți, imagini, diagrame ;
-stilul tactil -are nevoie să se implice fizic în activitatea de învățare ;
-stilul kinestezic -învață din situațiile în care poate să experimenteze .0,00%10,00%20,00%30,00%40,00%50,00%60,00%70,00%
Foarte bineRezultate obținute la proba de evaluare inițială
Matematică -clasa a III -a
46INTERPRETAREA REZULTATELOR :
Numele și prenumeleItemCalificativ1 2 3 4 5 6 7 8
B. F. Fb B B B Fb Fb B B Bine
I. C. B S B S B B S I Suficient
M. A. Fb B FB B Fb Fb B S Bine
N-S. P. Fb Fb Fb Fb Fb Fb Fb Fb Foarte bine
N-S. S. Fb B B B Fb Fb B B Bine
Procentual, rezultatele arată astfel:
În vederea îndreptării și fixării lacunelor dobândite de elevi amîntocmi tun plan de
intervenție personalizat care cuprinde măsuri leameliorative ce constă în exerciții de
vocabular axate pe sinonimie/antonimie ,exerciții pentru înțelegerea textului ,dictări scurte
la sfârșitul fiecărei ore ,exerciții diverse cu diftongi , exerciții de adunare și sc ădere în
concentrul 0 –1000, exerci ții cu numere necunoscute, rezolvări de probleme, etc.
Pentru a putea realiza o proiectare riguroasă și eficient ă a activită ților didactice am
aplicat elevilor un chestionar pentru determinarea stilurilor de învă țare, în vederea
descoperirii modului de învă țare cel mai bun și eficient al acestora.
Stilurile de învă țare reprezint ă modalitatea preferată de receptare, prelucrare și
reactualizare a informa ției și se formeaz ă prin educa ție.
După componenta genetică implicată există patru stiluri de învă țare prin cipală:
-stilul auditiv -verbalizează acțiunea întreprinsă pentru a învăța ;
-stilul vizual -învață pe bază de ilustrații, hărți, imagini, diagrame ;
-stilul tactil -are nevoie să se implice fizic în activitatea de învățare ;
-stilul kinestezic -învață din situațiile în care poate să experimenteze .
Foarte bine Bine SuficientRezultate obținute la proba de evaluare inițială
Matematică -clasa a III -a
Foarte bine
Bine
Suficient
46INTERPRETAREA REZULTATELOR :
Numele și prenumeleItemCalificativ1 2 3 4 5 6 7 8
B. F. Fb B B B Fb Fb B B Bine
I. C. B S B S B B S I Suficient
M. A. Fb B FB B Fb Fb B S Bine
N-S. P. Fb Fb Fb Fb Fb Fb Fb Fb Foarte bine
N-S. S. Fb B B B Fb Fb B B Bine
Procentual, rezultatele arată astfel:
În vederea îndreptării și fixării lacunelor dobândite de elevi amîntocmi tun plan de
intervenție personalizat care cuprinde măsuri leameliorative ce constă în exerciții de
vocabular axate pe sinonimie/antonimie ,exerciții pentru înțelegerea textului ,dictări scurte
la sfârșitul fiecărei ore ,exerciții diverse cu diftongi , exerciții de adunare și sc ădere în
concentrul 0 –1000, exerci ții cu numere necunoscute, rezolvări de probleme, etc.
Pentru a putea realiza o proiectare riguroasă și eficient ă a activită ților didactice am
aplicat elevilor un chestionar pentru determinarea stilurilor de învă țare, în vederea
descoperirii modului de învă țare cel mai bun și eficient al acestora.
Stilurile de învă țare reprezint ă modalitatea preferată de receptare, prelucrare și
reactualizare a informa ției și se formeaz ă prin educa ție.
După componenta genetică implicată există patru stiluri de învă țare prin cipală:
-stilul auditiv -verbalizează acțiunea întreprinsă pentru a învăța ;
-stilul vizual -învață pe bază de ilustrații, hărți, imagini, diagrame ;
-stilul tactil -are nevoie să se implice fizic în activitatea de învățare ;
-stilul kinestezic -învață din situațiile în care poate să experimenteze .Rezultate obținute la proba de evaluare inițială
Matematică -clasa a III -a
Foarte bine
Bine
Suficient
47Anexă -Chestionar referitor la stilurile de învățare
1. Când descrii o vacanță/o petrecere unui prieten, vorbești în detaliu despre
muzica, sunetele și zgomotele pe care le -ai ascultat acolo?DA NU
2. Te folosești de gestica mâinii când scrii? DA NU
3. În locul ziarelor, preferi radioul sau televizorul pentru a te ține la curent cu
ultimele noutăți sau știri sportive?DA NU
4. La utilizarea unui calculator consideri că imaginile vizuale sunt utile, de
exemplu: icoanele, imaginile din bara de meniuri, sublinierile colorate etc?DA NU
5. Când notezi anumite informații preferi să nu iei notițe, ci să desenezi diagrame,
imagini re prezentative?DA NU
6. Când joci ,,X și O” sau dame poți să -ți imaginezi semnele de ,,X” sau ,,O” în
diferite poziții?DA NU
7. Îți place să desfaci în elemente componente anumite obiecte și să repari diferite
lucruri (ex. bicicleta)?DA NU
8. Când încerci să -ți amintești ortografia unui cuvânt ai tendința de a scrie cuvântul
respectiv de câteva ori pe o bucată de hârtie până găsești o ortografie care arată
corect?DA NU
9. Când înveți ceva nou, îți plac instrucțiunile citite cu voce tare, dis cuțiile sau/și
cursurile orale?DA NU
10. Îți place să asamblezi diferite lucruri? DA NU
11. La utilizarea calculatorului consideri că este util ca sunetele emise să avertizeze
utilizatorul asupra unei greșeli făcute sau asupra terminării unui moment de
lucru?DA NU
12. Când recapitulezi/studiezi sau înveți ceva nou, îți place să utilizezi diagrame
și/sau imagini?DA NU
13. Ai rapiditate și eficiență la copierea pe hârtie a unor informații? DA NU
14. Dacă ți se spune ceva, îți amintești ce ți s -a spus, fără repetarea acelei
informații?DA NU
15. Îți place să efectuezi activități fizice în timpul liber (ex. sport, grădinărit,
plimbări etc.)?DA NU
16. Îți place să asculți muzică în timpul liber? DA NU
17. Când vizitezi o galerie sau o expoziție, sau când te uiți la vitrinele magazinelor,
îți place să privești singur, în liniște?DA NU
18. Găsești că este mai ușor să îți amintești numele oamenilor decât fețele lor? DA NU
19. Când ortografiezi un cuvânt, scrii cuvântul pe hârtie înainte? DA NU
20. Îți place să te miști în voie când lucrezi? DA NU
21. Înveți să ortografiezi un cuvânt prin pronunțarea acestuia? DA NU
22. Când descrii o vacanță/o petrecere unui prieten, vorbești despre cum arătau
oamenii, despre hainele lor și despre culorile acestora?DA NU
23. Când începi o sarcină nouă, îți place să începi imediat și să rezolvi ceva atunci,
pe loc?DA NU
24. Înveți mai bine dacă asiști la demonstrarea practică a unei abilități? DA NU
25. Găsești mai ușor să îți amintești fețele oamenilor decât numele lor? DA NU
26. Pronunțarea cu voce tare a unor lucruri te ajută să înveți mai bine? DA NU
27. Îți place să demonstrezi și să arați altora diverse lucruri? DA NU
28. Îți plac discuțiile și îți place să asculți opiniile celorlalți? DA NU
29. La îndeplinirea unei sarcini urmați anumite diagrame? DA NU
30. Îți place să joci diverse roluri? DA NU
31. Preferi să mergi ,,pe teren” și să afli singur informații, decât să îți petreci timpul
singur într -o bibliotecă?DA NU
4832. Când vizitezi o galerie sau o expoziție, sau când te uiți la vitrinele magazinelor,
îți place să vorbești despre articolele expuse și să asculți comentariile celorlați?DA NU
33. Urmărești ușor un drum pe hartă? DA NU
34. Crezi că unul din cele mai bune moduri de apreciere a unui exponat sau a unei
sculpturi este să o atingi?DA NU
35. Când citești o poveste sau un articol dintr -o revistă, îți imaginezi scenele
descrise în text?DA NU
36. Când îndeplinești diferite sarcini, ai tendința de a fredona în surdină un cântec
sau de a vorbi cu tine însuți?DA NU
37. Te uiți la imaginile dintr -o revistă înainte de a decide ce să îmbraci? DA NU
38. Când planifici o călătorie nouă, îți place să te sfătuiești cu cineva în legătură cu
locul destinației?DA NU
39. Ți-a fost întotdeauna dificil să stai liniștit mult timp și preferi să stai liniștit
puțin timp, și preferi să fii activ aproape tot timpul?DA NU
Interpretarea chestionarului :
Nr.
crt.Nume și
prenume elevStilul auditivStilul
vizualStilul tactilStilul
kinestezic
Clasa pregătitoare
1. B. D. X
2. C. S. X
3. I. D. X
4. I. P. X
5. M. H. X
6. S. N. X
7. S. P. X
Clasa a III -a
8. B. F. X
9. I. C. X
10. M. A. X
11. N-S. P. X
12. N-S. S. X
Procentual, rezultatele arată astfel:
Stilul auditiv: 3 elevi din 12 –25%
Stilul vizual: 7 elevi din 12 –58%
Stilul kinestezic: 2 elevi din 12 –17%
49În urma interpretării rezultatelor s -a dovedit a fi predominant stilul de învă țare
vizual care se îmbină cu cel auditiv și kinestezic. Așadar, în activitatea de proiectare a
activităților instructive cele trei stiluri trebuie împletite astfel încât elevii săînvețedin
explicațiile profesorului , săverbalizează acțiunea întreprinsă pentru a învăța ,învaț area să
sebazezepeilustrații, hărți, imagini, diagrame , să învețedin situațiile în care pot să
experimenteze și să seimplice fizic în activitatea de în vățare .
3.3. Etapa experimentală
Conform teoriilor preze ntate în capitolele anterioare amintesc că în condi țiile
predării la clase simultane, activită țile directe ale înv ățătorului și cele independente ale
elevilor trebuie alternate și împletite în așa fel încât conținuturile s ă fie parcurse cu
eficiențăși însușite de c ătre elevi cu succes.
Un exemplu de lec țiede însușire de noi cunoștințe desf ășurat ăla cele două clase
simultane aflate sub experiment va răspunde la întreb ările care răsună în rândul colegilor
de breaslă :„ Cum voi preda la două clase simultane ?”,„Cum voi organiza activită țile
instructive?” „Ce metode și strategii pot folosi?”, „ Cum voi face trecerea de la activitatea
directă la cea independentă a elevilor?” .
Prin construirea unu i scenariu didactic riguros în care conținuturile ,metodele
didactice, mijloacele de învă țământ șiformele de organizare sunt selectate și corelate
25,00%Auditiv
49În urma interpretării rezultatelor s -a dovedit a fi predominant stilul de învă țare
vizual care se îmbină cu cel auditiv și kinestezic. Așadar, în activitatea de proiectare a
activităților instructive cele trei stiluri trebuie împletite astfel încât elevii săînvețedin
explicațiile profesorului , săverbalizează acțiunea întreprinsă pentru a învăța ,învaț area să
sebazezepeilustrații, hărți, imagini, diagrame , să învețedin situațiile în care pot să
experimenteze și să seimplice fizic în activitatea de în vățare .
3.3. Etapa experimentală
Conform teoriilor preze ntate în capitolele anterioare amintesc că în condi țiile
predării la clase simultane, activită țile directe ale înv ățătorului și cele independente ale
elevilor trebuie alternate și împletite în așa fel încât conținuturile s ă fie parcurse cu
eficiențăși însușite de c ătre elevi cu succes.
Un exemplu de lec țiede însușire de noi cunoștințe desf ășurat ăla cele două clase
simultane aflate sub experiment va răspunde la întreb ările care răsună în rândul colegilor
de breaslă :„ Cum voi preda la două clase simultane ?”,„Cum voi organiza activită țile
instructive?” „Ce metode și strategii pot folosi?”, „ Cum voi face trecerea de la activitatea
directă la cea independentă a elevilor?” .
Prin construirea unu i scenariu didactic riguros în care conținuturile ,metodele
didactice, mijloacele de învă țământ șiformele de organizare sunt selectate și corelate
58,00%
0,00%17,00%Auditiv Vizual Tactil Kinestezic
49În urma interpretării rezultatelor s -a dovedit a fi predominant stilul de învă țare
vizual care se îmbină cu cel auditiv și kinestezic. Așadar, în activitatea de proiectare a
activităților instructive cele trei stiluri trebuie împletite astfel încât elevii săînvețedin
explicațiile profesorului , săverbalizează acțiunea întreprinsă pentru a învăța ,învaț area să
sebazezepeilustrații, hărți, imagini, diagrame , să învețedin situațiile în care pot să
experimenteze și să seimplice fizic în activitatea de în vățare .
3.3. Etapa experimentală
Conform teoriilor preze ntate în capitolele anterioare amintesc că în condi țiile
predării la clase simultane, activită țile directe ale înv ățătorului și cele independente ale
elevilor trebuie alternate și împletite în așa fel încât conținuturile s ă fie parcurse cu
eficiențăși însușite de c ătre elevi cu succes.
Un exemplu de lec țiede însușire de noi cunoștințe desf ășurat ăla cele două clase
simultane aflate sub experiment va răspunde la întreb ările care răsună în rândul colegilor
de breaslă :„ Cum voi preda la două clase simultane ?”,„Cum voi organiza activită țile
instructive?” „Ce metode și strategii pot folosi?”, „ Cum voi face trecerea de la activitatea
directă la cea independentă a elevilor?” .
Prin construirea unu i scenariu didactic riguros în care conținuturile ,metodele
didactice, mijloacele de învă țământ șiformele de organizare sunt selectate și corelate
17,00%
50potrivit , dar și prin implicarea înv ățătorului cu stilul său pedagogic, experien ța și
personalitatea lui, su ccesul activită ții de instruire este asigurat șiva atinge cote maxime.
În perioada experimentul uiam realizat o serie de scenarii didactice la cele două
clase simultane, dintre care voi prezenta doar unul, iar restul proiectelor care se află în
interdepen dență cu acesta vor fi ata șate la Anexe :
Anexă –scenariu didactic realizat la clasele pregătitoar eși a III -a simultan
UNITATEA DE ÎNVĂ ȚARE: Școala Gimnazial ă
Păule ști
CLASA PREGĂTITOARE
ÎNVĂȚĂTOARE: Șipoș Roxana
ARIA CURRICULARĂ: Limbă și comunicare
DISCIPLINA: Comunicare în limba română
UNITATEA DE ÎNVĂ ȚARE: Vreau să am o
meserie
SUBIECTUL :Sunetul și literele „h, H”
CATEGORIA DE LEC ȚIEI: însușire de noi
cunoștințe
FORMA DE REALIZARE: Activitate integrată
(CLR, MEM, AV/AP)UNITATEA DE ÎNVĂ ȚARE: Școala Gimnazial ă
Păule ști
CLASA: a III -a
ÎNVĂȚĂTOARE: Șipoș Roxana
ARIA CURRICULARĂ: Limbă și comunicare
DISCIPLINA: Limba și literatura român ă
UNITATEA DE ÎNVĂ ȚARE: Vara
SUBIECTUL: Heidi, feti ța munților –fragment
după Johanna Spyri
CATEGORIA DE LEC ȚIEI:însușire de noi
cunoștințe
COMPETEN ȚE SPECIFICE ( CLR):
1.1. Identificarea semnifica ției unui mesaj scurt,
pe teme familiare, rostit clar și rar;
1.3. Identificarea sunetului ini țial și/sau final
dintr -un cuvânt, a silabelor și a cuvintelor din
propoziții rostite clar și rar;
2.1. Pronun țarea clar ă a sunetelor și a cuvintelor
în enunțuri simple;
3.1. Recunoa șterea unor cuvinte uzuale, din
universul apropiat, scrise cu litere mari și mici de
tipar;
4.1. Trasarea elementelor grafice și a contururil or
literelor, folosind resurse variate.
COMPETEN ȚE INTEGRATE:
MEM: 1.1. Recunoașterea și scrierea numerelor în
concentrul 0 -31;
AV/AP :2.2. Exprimarea ideilor și trăirilor
personale, în aplicații simple, specifice artelor
vizuale.OBIECTIVE DE REFERIN ȚĂ:
1.1. Să sesizeze sensul global al unui mesaj,
identificând aspectele principale și de detaliu la
care se referă un mesaj oral;
1.2. S ă deducă sensul unui cuvânt necunoscut prin
raportare la mesajul audiat ;
2.5. Să utilizeze corect în exprimarea orală propr ie
elementele de construcție a comunicării studiate ;
3.1. S ă identifice elemente de bază ale organizării
textului literar/nonliterar în pagină ;
3.2. Să desprindă ideile principale dintr -un text
citit;
3.4. Să citească în mod corect un text necunoscut;
3.6.Să recunoască în texte diferite elemente de
construcție a comunicării studiate
OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
COGNITIVE
O1: -să participe la activită țile specifice
„Întâlnirii de diminea ță”;
O2: -să precizeze poziția sunetului hîntr-un
cuvânt dat pe baza despărțirii în silabe a
cuvântului respectiv;OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
COGNITIVE
O1:-să citească textul în ritm propriu, respectând
intonația impusă de semnele de punctuație;
O2:-să formuleze întrebări/răspunsuri legate de
conținutul textului;
O3:-să indice sinonime, antonime ale unor
51O3:-să identifice litera H mare de tipar într -un
cuvânt/ text dat pe baza explicațiilor anterioare;
O4: -să analizeze un cuvânt dat, reprezentând
grafic silabele și sunetele;
O5:-să realizeze corect coresponden ța cuvânt –
imagine;
AFECTIVE
O1: -să participe cu interes la activită țile
didactice propuse;
O2 : -să colaboreze în cadrul grupului la
rezolvarea unor sarcini.
PSIHOMOTORII
O1: -să-și controleze mișc ările și gesturile în
conformitate cu cerin țele disciplinei școlare;cuvinte din text;
O4: -să identifice în text, după diferite cerințe,
părțile de vorbire studiate;
O5:-să utilizeze creativ elementele de vocabular
însușite;
AFECTIVE
O1: -să participe cu interes la activitățile
didactice propuse;
O2 : -să colaboreze în cadrul grupului la
rezolvarea unor sarcini.
PSIHOMOTORII
O1: -să-și controleze mișc ările și gesturile în
conformitate cu cerin țele disciplinei școlare;
O2:-să aibă un scris frumos, corect și îngri jit.
RESURSE:
a. PROCEDUALE:
Metode și procedee: conversația, explicatia,
demonstra ția, exercițiul, munca independent ă,
jocul didactic.
Forme de organizare: frontală, individuală, pe
perechi.
b. MATERIALE:
Distributive: fișe de lucru, jetoane
Demonstrative: prezentare ppt, plansă
reprezentând întâlnirea de diminea ță, plan șă
reprezentând imagini care cuprind suntetul „H”.
c. TEMPORALE: 50 minRESURSE:
a. PROCEDUALE:
Metode și procedee: conversația, explicatia,
exercițiul, analiza, munca indepe ndentă, lectura
explicativă;
Forme de organizare: frontală, individuală, pe
perechi.
b. MATERIALE:
Distributive: caiete, manual, fi șă de lucru
Demonstrative: prezentare ppt, plan șă
reprezentând întâlnirea de diminea ță,planșă
reprezentând rebus;
c.TEMPORALE: 50 min
Precizări :
-obiectivele de referin țăși competențele specifice sunt corelate cu conținuturile
stabilite;
-obiectivele opera ționale sunt derivate din obiectivele de refrinț ăși competențele
specifice și corespund cu nivelul de dezvoltare intelectual ă a elevilor;
-operaționalizarea obiectivelor îi confer ă învățătorului siguran ță în desfă șurarea
activității;
-în vederea stabilirii resurselor proceduale și a celor materiale s -aținut cont de
particularită țile de vârstă, de stilurile de învă țare caracteristice elevilor și de
strategiile didactice prestabilite în urma experimentelor;
-prin utilizarea unor metode active și a unor mijloace atractive, gradul de
motivare a elevilor spore ște;
-s-a alocat timpul nece sar pentru activitatea didactică.
52Desfă șurarea activit ății
Evenimentele
instruiriiConținutul înv ățării Strategii didactice
Clasa pregătitoare
(CLR)Clasa a III -a
(Lb. Română)Metode
didacticeMijloace
didacticeModalită ți
de evaluare
1. Moment
organizatoric-Asigur condițiile optime pentru buna desfășurare a
lecției: aerisirea sălii de clasă și preg ătirea celor
necesare pentru desfă șurarea lecției.
2. Captarea și
orientarea
atențieiSe va realiza în cadrul „Întâlnirii de diminea ță”.
Elevii sunt provoca ți să completeze un rebus alcătuit
din 14 întrebări. Pe verticală vor descoperii cuvintele:
„ fetița munților” .(anexa 1) Intrigați fiind de
semnifica ția cuvintelor, le prezint pe scurt istorioara
acestui frumos personaj, alături de cât eva ilustra ții
reprezentând întâmplări și fapte din poveste. Elevii
află la finalul pove știi c ă fetița munților se numește
Heidi.Conversa țiaPlansă
reprezentând
întâlnirea de
dimineață
Prezentare
pptObservarea
sistematică a
activității
elevilor
Analiza
răspunsurilor
date3.
Reactualizarea
cunoștiințelor
4.
Introducerea
în noul
conținutCopiii identifică din
numele personajului
suntelul ini țial: „ H”,
anunțându -se astfel tema:
Sunetul și literele H, hSe anunță tema de studiu:
„Heidi, feti țamunților”,
după Johanna Spyri. Conversa țiaObservarea
sistematică a
activității
elevilor
5. Dirijarea
consolidării /
Dirijarea
învățăriiSe afi șează la tablă o
planșă flipchart și
imagini care cuprind
sunetul „H”. Împart
elevilor o fi șă de lucru
asemănătoare plan șei
flipchart. (anexa 2)
Sub fiecare imagine sunt
scrise denumirile
obiectelor din imagini.
Copiii vor colora în
fiecare cuvânt litera „H”
și pentru dou ă dintre
cuvinte vom realiza și
reprezentarea grafică. Se
despart cuvintele în
silabe și se notează
numărul de silabe din
care este format fiecare
cuvânt.
La finalizarea
exercițiului copiii vor
putea colora, după
propria imagina ție,
imaginile de pe fi șăși
vor scrie câteva rânduri
cu litera „H”.(anexa 3)
Exemplu:
HALATSe notează în caiete și la
tablă titlul și autorul
textului: „Heidi, feti ța
munților”, dup ă Johanna
Spyri.
Elevii vor citi de 2 ori
textul prezentat în
manual și vor sublinia
cuvintele necunoscute.
Se realizează citirea
selectivă, se poartă
discuții pe baza textului
și se r ăspunde oral la
câteva întrebări pe baza
textului.
Se scriu la tabla și în
caiete cuvintele
necunoscute și se
alcătuiesc propozi ții cu
acestea:
dâră = urmă
sfioasă = timidă,
rușinoasă
țintaură = plantă
medicinală cu flori albe
sau ro șii
desfăta = încânta
suav = ginga ș, delicat
îmbietor = atrăgător,
ispititor
splendoare = frumuse țe
izbutit = reu șitLectura
explicativă
Conversa ția
Explicația
ExercițiulImagini
reprezentând
cuvin te care
conțin
sunetul „H”
Planșă
flipchart
Fișe de lucruObservarea
sistematică a
activității
elevilor
Analiza
răspunsurilor
date
536. Asigurarea
feed-backuluiSe propune jocul
didactic: „Eu spun una,
tu spui multe”.
Împart copiilor câte 2
jetoane cu diverse
imagini. Ace știa trebuie
să denumească obiectul
de pe jeton și s ă
numească un coleg care
să spună pluralul acelui
obiect. Se procedează la
felși cu restul jetoanelor.
(anexa 4)Voi afi șa la tabl ă
scheletul hăr țiilecturii
care are forma unui
autobus realizat din figuri
geometrice.
(anexa 2)
Împart fiecărui elev
câte o fi șă care are forma
unei figuri geometrice și
cuprinde câte o sarcină
de lucru. După
rezolvarea individuală a
itemilor propu și, figurile
se asambl ează pe coala
flipchart, de către copii,
în funcție de conturul
formei geometrice.Jocul
didactic
Explicația
Exercițiul
Planșă
flipchart
reprezentân
d harta
lecturii
Jetoane
reprezentân
d imaginiFișă de lucruObservarea
sistematică a
activității
elevilor
Analiza
răspunsurilor
date
7. Încheierea
activitățiiSe fac aprecieri asupra activită ții întregii clase și
aprecieri individuale.Conversa ția
Puncte tari benefice în atingerea obiectivelor la clasele pregătitoare și a III -a
simultan :
-proiectarea s -a realizat conform noilor cerin țe metodogogice impuse de abordarea
integrată în predarea la clasa pregătitoare ;
-conținuturile celor dou ă clase au fost integrate cu scopul de a stabili un climat favorabil în
desfă șurarea instruirii;
-secvențele lecției au oferit o imagine concret ă asupra demersului didactic ce s -a
desfă șurat;
-se regăsesc elemente creative, originale, variate din punct de vedere al con ținuturilor
abordate și a sarcinilor de lucru ;
-sarcinile de lucru au fost clar formulate și urm ărite cu consecven ță;
-în activitatea independentă a elevilor sarcinile de lucru au constat în: citirea textului în
gând, rezolvarea unor fi șe de lucru, observarea și analizarea unor imagini și obiecte, etc.;
-amcreat situa ții de înv ățare adecva te, reu șind astfel s ă instaurez o atmosferă de lucru
favorabilă activită ților fiec ărui elev ;
-am utilizat un l imbajul adecvat nivelului de vârstă și înțelegere al elevilor ;
-elevii au fost antrena ți în activit ăți specifice întâlnirii de dimineaț ă: salutul , prezența,
calendarul zilei, mesajul ;
-strategiile de lucru stabilite în lec țiile de însușire de noi cunoștințe sunt: strategia
inductivă, deductivă, cognitivă, centrate pe elev și pe înv ățare;
54-amutilizat metode de lucru interactive: brainstormingul, jocul de rol, problematizarea,
ciorchinele, metoda cadranelor ;
-mijloacele de învă țământ au fost diverse și atractive: jetoane, imagini secvențiale din
pove ști, fișe de lucru, jocuri pe perechi ;
-metodele și mijloacele de înv ățământ au favorizat alternarea muncii directe a
învățătorului cu cea independentă a elevilor ,lucru care se poate observa în secven țele
lecțieiși am ținut cont în aplicarea și utilizarea acestora de particularită țile stilurilor de
învățare care îi caracterizeaz ă pe elevi ;
-alternarea formelor de organizare a activită ților a contribuit la dinamizarea lecțiilor,
facilitând implicarea permanentă a elevilor ;
-am operat cu diferite instrumente de evaluare formativă: observarea sistematică a
comportamentului elevilor, aprecieri verbale, analiza ac țiunilor, fișe de lucru ;
-prin feed -back -urileparțiale oferite de elevi, m -amasigurat că sarcinile de învă țare au
fost înțelese, acestea conducând la realizarea competen țelor anticipate în activitatea de
proiectare ;
Anexe utilizate în desfășurarea lecțiilor
FIȘĂ DE LUCRU 1–clasa pregătitoare
Sunetul și litera „H ”
Colorează litera „H” cu ro șu și litera „h” cu galben, în cuvintele din tabel.
Scrie în dreptul fiecărui cuvânt numărul de silabe din care este format. Reprezintă
grafic uti mele două imagini.
HAMACHIPOPOTAM PAHAR HÂRTIE
ARHITECTHALAT ROCHIE HARTĂ
Horia
Harghita
Heidi
Hana
Horațiupachet
arahide
Mihai
ochelari
șahharnică
hoinar
haltere
holdă
hotel
54-amutilizat metode de lucru interactive: brainstormingul, jocul de rol, problematizarea,
ciorchinele, metoda cadranelor ;
-mijloacele de învă țământ au fost diverse și atractive: jetoane, imagini secvențiale din
pove ști, fișe de lucru, jocuri pe perechi ;
-metodele și mijloacele de înv ățământ au favorizat alternarea muncii directe a
învățătorului cu cea independentă a elevilor ,lucru care se poate observa în secven țele
lecțieiși am ținut cont în aplicarea și utilizarea acestora de particularită țile stilurilor de
învățare care îi caracterizeaz ă pe elevi ;
-alternarea formelor de organizare a activită ților a contribuit la dinamizarea lecțiilor,
facilitând implicarea permanentă a elevilor ;
-am operat cu diferite instrumente de evaluare formativă: observarea sistematică a
comportamentului elevilor, aprecieri verbale, analiza ac țiunilor, fișe de lucru ;
-prin feed -back -urileparțiale oferite de elevi, m -amasigurat că sarcinile de învă țare au
fost înțelese, acestea conducând la realizarea competen țelor anticipate în activitatea de
proiectare ;
Anexe utilizate în desfășurarea lecțiilor
FIȘĂ DE LUCRU 1–clasa pregătitoare
Sunetul și litera „H ”
Colorează litera „H” cu ro șu și litera „h” cu galben, în cuvintele din tabel.
Scrie în dreptul fiecărui cuvânt numărul de silabe din care este format. Reprezintă
grafic uti mele două imagini.
HAMACHIPOPOTAM PAHAR HÂRTIE
ARHITECTHALAT ROCHIE HARTĂ
Horia
Harghita
Heidi
Hana
Horațiupachet
arahide
Mihai
ochelari
șahharnică
hoinar
haltere
holdă
hotel
54-amutilizat metode de lucru interactive: brainstormingul, jocul de rol, problematizarea,
ciorchinele, metoda cadranelor ;
-mijloacele de învă țământ au fost diverse și atractive: jetoane, imagini secvențiale din
pove ști, fișe de lucru, jocuri pe perechi ;
-metodele și mijloacele de înv ățământ au favorizat alternarea muncii directe a
învățătorului cu cea independentă a elevilor ,lucru care se poate observa în secven țele
lecțieiși am ținut cont în aplicarea și utilizarea acestora de particularită țile stilurilor de
învățare care îi caracterizeaz ă pe elevi ;
-alternarea formelor de organizare a activită ților a contribuit la dinamizarea lecțiilor,
facilitând implicarea permanentă a elevilor ;
-am operat cu diferite instrumente de evaluare formativă: observarea sistematică a
comportamentului elevilor, aprecieri verbale, analiza ac țiunilor, fișe de lucru ;
-prin feed -back -urileparțiale oferite de elevi, m -amasigurat că sarcinile de învă țare au
fost înțelese, acestea conducând la realizarea competen țelor anticipate în activitatea de
proiectare ;
Anexe utilizate în desfășurarea lecțiilor
FIȘĂ DE LUCRU 1–clasa pregătitoare
Sunetul și litera „H ”
Colorează litera „H” cu ro șu și litera „h” cu galben, în cuvintele din tabel.
Scrie în dreptul fiecărui cuvânt numărul de silabe din care este format. Reprezintă
grafic uti mele două imagini.
HAMACHIPOPOTAM PAHAR HÂRTIE
ARHITECTHALAT ROCHIE HARTĂ
Horia
Harghita
Heidi
Hana
Horațiupachet
arahide
Mihai
ochelari
șahharnică
hoinar
haltere
holdă
hotel
55FIȘĂ DE LUCRU 2–clasa pregătitoare
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
Elevii clasei pregătitoare au luc ratși tratat cu conștiinciozitate sarcinile de lucru
independente , în urma cărora s -au înregistrat următoarele rezultate:
Nr. de elevi care au
realizat fi șeleFișa nr. 1 Fișa nr. 2
Integral 5 7
Cu sprijin 2 0
Rezultate înregistrate procentual:
71,00%100,00%29,00%
Fișa nr. 1 Fișa nr. 2
56HARTA LECTURII –clasa a III -a
Titlul …………………………. Autorul ……………………….
Ordonează ideile principale:
Clara face câ țiva pași singur ă.
Peter adoarme la soare.
Heidi și Clara se afl ă în tovără șia caprelor, pe
munte.
Copiii sunt încânta ți de vindecarea Clarei.
Heidi încântată de flori vreea sa i le arate Clarei.Completează enun țurile cu explicațiile corespunz ătoare :
Bolta era senină fiindcă ………………………………………………. .
Heidi sulse câteva …………………… ca să ………………………… .
Clara a rămas în tovără șia ………………………………………….. .
Heidi și Peter au ajutat -o pe C lara fiindcă aceasta …………. .
Fetița pus ă pe picioare a reu șit …………………………………….. .
Bucuria copiilor a fost atât de mare încât ………………………. .Extrage din text două
substantive comune, unu
propriu și un adjectiv.
Alcătuiește propoziții.Analizează din text
următoarele cuvinte:
albastră, smocuri,
smulse, grasă.Găse ște cuvinte cu
înțeles asem ănător
pentru : prietene,
sfioasă, paji ște, îmbietor.
57Am aplicat această fi șă în etapa asigurării feed -back -ului pentru a putea observa
dacă elevii au în țeles conținutul textului din manual ulșcolar, „ Heidi, feti ța munților” –
după Johanna Spyri și dacă ob iectivele propuse au fost î ndeplinite cu succes.
Rezultatele arată astfel:
Nr. de elevi care au
realizat fi șeleHarta lecturiiProcent
Integral 4 80%
Parțial 1 20%
Experiența a dovedit de -a lungul timpului că lecția, oricât de bine a fost gândită,
planificată și proiectată va mai suferi modificări în timpul desfășurării datorită situațiilor
nou apărute și neprevăzute. Astfel, proiectarea unei lec ții trebuie gândit ă sub aspectul mai
multor posibilită țisau variante, iar învă țătorul trebuie s ă se adapteze la aceste situa ții.
Specificul proiectării unei lec țiila clasele simultane , fără aține seama de structura
acesteia, de varianta de lec ție sau de forma detaliat ă ori sumară a proiectului cuprinde
următoarele aspecte:
-stabilirea obiectivelor generale;
-organizarea ra țional ă a conținuturilor;
-stabilirea nivelului de pregătire al elevilor;
-selectarea strategiei didactice (metode și mijloace didactice, forme de
organizare a lec ției);
-determinarea secven țelor lecției și a acțiunilor interprinse de elevi și înv ățător;
-precizarea modalită ților de evaluare.
Așadar, in condițiile de predare la clase simultane, nu putem vorbi despre ac țiuni
didactice eficace fără realizarea unor planificări sau a unor proiecte de activ itate didactică ,
deoarece organizarea reprezintă „ac țiunea complex ă de asigurare ordonată, disciplinată,
rațional ă, coerentă și eficient ă a activită ților didactice, a forțelor și mijloacelor umane și
materiale necesare punerii în practică a componentelor necesare ale procesului de
învățământ, obiectivele, con ținuturile, strategiile didactice, evaluarea și îndeosebi formele
de activitate didactică. (Apud Ad. U.)3
3Tehnologia didactică în proiectarea activită ții anuale, semestriale și a tipurilor de lecție în înv ățământul
preuniversitar, Craiova, Editura „Gheorghe Alexandru”, 2005
583.4. Etapa de control
Pentru a stabili nivelul de pregătire al elevilor implica ți în planul de cercetare și
eficiența proiec tării activită ților instructiv -educative realizate pe perioada experimentală ,
raportat ela prevederile programelor școlare și a obiectivelor instructiv -educative propuse
de cadrul didactic am aplicat la disciplinele de bază probe de evaluare cumulativă .
Evaluarea este procedeul psihopedagogic complex care stabile ște valorile unor
procese, comportamente și performanțe, iar din perspectiva lui R. Ausubel, evaluarea este
punctul final într -o succesiune de evenimente.
Așadar, la clasa preg ătitoare s -au aplicat următoarele probe de evaluare cumulativă :
Comunicare în limba română -obiective opera ționale:
O1:-să scrie cinci cuvinte simple după dictare, pe baza experien țelor acumulate în timpul
anului școlar;
O2: -să identifice semnifica ția a trei cuvinte date, reprezentând prin desen simbolistica
acestora;
O3: -să realizeze coresponden ța între imaginile reprezentând obiecte și denumirile
acestora;
O4:-să scrie corect denumirile a cinci obiecte reprezentate în imagini;
O5: -să despartă în silabe cuvintele ca re denumesc obiectele din imaginile stabilite,
reprezentând numărul de silabe prin liniu țe;
O6:-săexprime în cuvinte denumirile de meserii reprezentate în imagini, scriindu -le;
O7:-să formuleze trei propozi ții pornind de la imaginile date;
O8: -săidentifice semnifica ția unui mesaj scris, colorând bulina din dreptul imaginii
corespunzătoare;
Anexă –Comunicare în Limba Română
Evaluare finală –clasa pregătioare
1)Dictare :
2) Desenează în casete obiectele indicate !
MASĂ ALBINĂ CASĂ
593) Une ște cuvintele cu imaginea potrivit ă ( folse ște culori diferite )
câine telefon măgar pantof vulpe taxi minge coco ș
4) Scrie denumirea obiectelor din imagini:
________ ________ ________ _________ ___________
5) Desparte în silabe cuvintele care denumesc obiectele din imagini apoi reprezintă
silabele prin liniu țe .
6) Recunoa ște meseriile din imagini !
7) Alcătuie ște propoziții dup ă imagini !
593) Une ște cuvintele cu imaginea potrivit ă ( folse ște culori diferite )
câine telefon măgar pantof vulpe taxi minge coco ș
4) Scrie denumirea obiectelor din imagini:
________ ________ ________ _________ ___________
5) Desparte în silabe cuvintele care denumesc obiectele din imagini apoi reprezintă
silabele prin liniu țe .
6) Recunoa ște meseriile din imagini !
7) Alcătuie ște propoziții dup ă imagini !
593) Une ște cuvintele cu imaginea potrivit ă ( folse ște culori diferite )
câine telefon măgar pantof vulpe taxi minge coco ș
4) Scrie denumirea obiectelor din imagini:
________ ________ ________ _________ ___________
5) Desparte în silabe cuvintele care denumesc obiectele din imagini apoi reprezintă
silabele prin liniu țe .
6) Recunoa ște meseriile din imagini !
7) Alcătuie ște propoziții dup ă imagini !
608) Citește propoziția următoare, apoi colorează bulina din dreptul imaginii corespunzătoare
acesteia.
A l b ă –c a–Ză p a d a i a mă r u l o t r ă v i t .
Descriptori de performan ță:
Item Realizat integrat Realizat par țial
1.Scrie corect cele cinci cuvinte după
dictareScrie corect mai pu țin de trei cuvinte
după dictare
2.Identifică semnifica ția celor trei cuvinte
și le reprezint ă corect prin desenIdentifică semnifica ția celor trei
cuvinte dar nu le reprezintă corect
prin desen
3.Realizează corect coresponden ța între
cele 6 imagini și denumirile acestora.Realizează corect corespon dența
între mai pu țin de 4 imagini și
denumirile acestora.
4.Scrie corect denumirile a cinci obiecte
reprezentate în imaginiScrie corect denumirile pentru mai
puțini de 3 obiecte reprezentate în
imagini
5.Despart eîn silabe denumirile celor șase
obiecte reprezentate în imaginile stabilite
șireprez intă corect numărul de silabe
prin liniuțe;Despart eîn silabe denumirile a mai
puțin de 4 obiecte reprezentate în
imaginile stabilite și nu reprez intă
corect numărul de silabe prin liniu țe;
6.Identifică corect pe baza unor imagini
denumirile a trei meserii, scriindu -le.Identifică pe baza unor imagini
denumirile a doar două sau mai
puține meserii, nescriindu -le.
7.Formulează și scrie trei propoziții
pornind de la imaginile stabiliteFormulează și scrie doar doua sau
mai puține propoziții pornind de la
imaginile stabilite.
8.Identifică semnifica ția unui mesaj scris și
colorează bulina din dreptul imaginii
corespunzătoare mesajului.Nu identifică semnifica ția unui mesaj
scris și coloreaz ă bulina din drep tul
unei imaginii necorespunzătoare
mesajului.
În urma aplicării probei de evaluare ini țială la început de clasă pregătitoare , la
limbă și comunicare s-au înregistrat următoarele rezultate cu simbolurile:
+Realizat integral *Realizat par țial
61Anexă –Matematică și explorarea mediului
Evaluare finală –clasa pregătioare
Obiectivele opera ționale ale probei de evaluare final ă, la matematică și explorarea
mediului sunt:
O1:-să numere elementele unei mulțimi, evidențiind num ărul mai mare;
O2:-să potrivească semnele care corespund opera țiile efectuate;
O3:-să compleze balan țele cu elementele corespunz ătoare, echilibrând -o;
O4:-să stabilească valoare a de adevăr a unor enun țuri date;
O5: -să plaseze un eveniment în timp utilizând repere cronologice (luni, mar ți,
miercuri, etc.).
O6: -să precizeze greautatea unor obiecte cu ajutorul unor unită ți de m ăsură
neconven ționale;62,50%100% 100% 100%
50%100%
62,50%37,50%50%37,50%
B.D. C.S. I.D. I.P. M.H. S.N. S.P.Rezultate obținute la proba de evaluare finală
Comunicare în limba română -clasa pregătitoare
Realizat integral Realizat parțialNUMELE ȘI
PRENUMELE
ELEVULUIItem 1 Item 2 Item 3 Item 4 Item 5 Item 6 Item 7 Item 8 Procentaj
B.D. + + * * + + * + 62,5%
C.S. + + + + + + + + 100%
I.D. + + + + + + + + 100%
I.P. + + + + + + + + 100%
M.H. * + * * + + * + 50%
S. N. + + + + + + + + 100%
S.P. * + * + + + * + 62,5%
62
1.4 copii și -au aranjat piesele de domino, după cum urmează:
☼Numără punctele de pe fiecare rând și completează casetele de mai jos
Colorează râ ndul cu numărul cel mai mare de puncte.
Numărul cuprins între 1 și 6, care îi lipsește lui Sorin este ………………
2.Copiii au efectuat operații de adunare și scădere.
Scrie semnul care corespunde operației efectuate de copii.
=
=
=
=
3.În locul lui X,fiecare copil a trebuit să completeze cu elementele care lipsesc,
pentru a echilibra balanța.
Scrie sub fiecare balan țăcât reprezintă X.
63
4.Cei patru prieteni preferă anotimpuri diferite.
Completează cu A, dacă enunțul este adevărat și cu F, dacă este fals.
Copilul care pref eră cel mai cald anotimp este Sorin . ……….
Luiza preferă anotimpul vara. ………..
Corina iubește anotimpul care aduce zăpada. ………..
Toamna este anotimpul îndrăgit de Corina . ………..
Adina și-a ales anotimpul primăvara. ………..
5.Încercuiește varianta corectă.
s-a născut în ultima zi a săptămânii.
MIERCURI LUNI DUMINICĂ
s-a născut în prima zi a săptămânii.
MIERCURI LUNI DUMINICĂ
s-a născut în a cincea zi a săptămânii.
MARȚI LUNI VINERI
s-a născut în a patra zi a săptămânii.
MIERCURI LUNI DUMINICĂ
6.Copiii au privit desenul alăturat și au ajuns la următoarele concluzii:
Steluța este cea mai ușoară.
Pătratul este cel mai ușor.
Cercul este cel mai greu.
Steluța este cea mai grea.
Care dintre copii a avut dreptate ? ( Scrie în casetă numele acestuia. )
63
4.Cei patru prieteni preferă anotimpuri diferite.
Completează cu A, dacă enunțul este adevărat și cu F, dacă este fals.
Copilul care pref eră cel mai cald anotimp este Sorin . ……….
Luiza preferă anotimpul vara. ………..
Corina iubește anotimpul care aduce zăpada. ………..
Toamna este anotimpul îndrăgit de Corina . ………..
Adina și-a ales anotimpul primăvara. ………..
5.Încercuiește varianta corectă.
s-a născut în ultima zi a săptămânii.
MIERCURI LUNI DUMINICĂ
s-a născut în prima zi a săptămânii.
MIERCURI LUNI DUMINICĂ
s-a născut în a cincea zi a săptămânii.
MARȚI LUNI VINERI
s-a născut în a patra zi a săptămânii.
MIERCURI LUNI DUMINICĂ
6.Copiii au privit desenul alăturat și au ajuns la următoarele concluzii:
Steluța este cea mai ușoară.
Pătratul este cel mai ușor.
Cercul este cel mai greu.
Steluța este cea mai grea.
Care dintre copii a avut dreptate ? ( Scrie în casetă numele acestuia. )
63
4.Cei patru prieteni preferă anotimpuri diferite.
Completează cu A, dacă enunțul este adevărat și cu F, dacă este fals.
Copilul care pref eră cel mai cald anotimp este Sorin . ……….
Luiza preferă anotimpul vara. ………..
Corina iubește anotimpul care aduce zăpada. ………..
Toamna este anotimpul îndrăgit de Corina . ………..
Adina și-a ales anotimpul primăvara. ………..
5.Încercuiește varianta corectă.
s-a născut în ultima zi a săptămânii.
MIERCURI LUNI DUMINICĂ
s-a născut în prima zi a săptămânii.
MIERCURI LUNI DUMINICĂ
s-a născut în a cincea zi a săptămânii.
MARȚI LUNI VINERI
s-a născut în a patra zi a săptămânii.
MIERCURI LUNI DUMINICĂ
6.Copiii au privit desenul alăturat și au ajuns la următoarele concluzii:
Steluța este cea mai ușoară.
Pătratul este cel mai ușor.
Cercul este cel mai greu.
Steluța este cea mai grea.
Care dintre copii a avut dreptate ? ( Scrie în casetă numele acestuia. )
64Descriptori de performan ță:
Item Realizat integrat Realizat par țial
1.Scrie corect numărul de elemente al
mulțimilorScrie corect numărul de elemente
doar pentru trei sau mai pu ține
mulțimi
2.Potrive ște corect semnele de adunare sau
scădere pentru toate opera țiile stabilitePotrive ște corect semnele de adunare
sau scădere pentru două sau trei
operațiile stabilite
3.Completează corectbalanțele cu
elementele care lipsesc, pentru a le
echilibraCompletează incorect balanțele cu
elementele care lipsesc .
4.Scrie corect denumirile a cinci obiecte
reprezentate în imaginiScrie corect denumirile pentru mai
puțin de patru obiecte reprez entate în
imagini
5.Stabile ștevalorile de adevăr a celor cinci
enunțuri dateStabile ște valorile de adev ăr pentru
mai puțin de patru enunțuri
6.Stabile ște valorea de adev ăr a unor
enunțuri prin care se precizeaz ă
greautatea unor obiecte cu ajutorul unor
unități de m ăsură neconven ționaleStabile ște incorect valorea de adev ăr
a unor enun țuri prin care se
precizează greautatea unor obiecte
cu ajutorul unor unită ți de m ăsură
neconven ționale
33,30% 50% 33,30%
0,00%20,00%40,00%60,00%80,00%100,00%120,00%
B.D. C.S. I.D. I.P. M.H. S.N. S.P.Rezultate obținute la proba de evaluare finală
Matematică și explorarea mediului -clasa pregătitoare
Realizat parțial
Realizat integralNUMELE ȘI
PRENUMELE
ELEVULUIItem 1 Item 2 Item 3 Item 4 Item 5 Item 6 Procentaj
B.D. + + + * * + 66,6%
C.S. + + + + + + 100%
I.D. + + + + + + 100%
I.P. + + + + + + 100%
M.H. + + * * * + 50%
S. N. + + + + + + 100%
S.P. + + * + * + 66,6%
65GRILĂ DE EVALUARE FINALĂ
DEZVOLTARE FIZICĂ, SOCIO -EMOȚIONALĂ, COGNITIVĂ, A LIMBAJULUI ȘI
COMUNICĂRII; DEZVOLTAREA CAPACITĂȚILOR ȘI ATITUDINILOR ÎN ÎNVĂȚARE
ComportamentNumele elevului/
elevei
DetalieriB.D. C.S. I.D. I.P.M.
H.S.N. S.P.
Senzorio –
motorPercepe obiectele corect: formă , mǎrime,
culoarex x x x x x x
Prezint ǎ o nevoie accentuatǎ de mi șcare – – – – – – –
Reușește s ǎ decupeze corect x x x x x x x
Coloreaz ǎ fǎrǎ a depǎ și conturul x x x x x x x
Deseneaz ǎ dupǎ contur x x x x x x x
Trasarea elementelor grafice și a contururilor
literelor, folosind resurse variatex x x x x x x
Învǎțarea
perceptiv ǎRecunoaște partea stâng ǎ/dreaptǎ a propriului
corpx x x x x x x
Recunoaște aceleași segmente la unul din
colegix x x x x x x
Compar ǎ obiect ecorect x x x x x x x
VerbalÎnțelege întrebarea și d ǎ rǎspunsuri simple – x x x x x x
Poate construi propoziții – x x x x x x
Povestește o întâmplare/poveste x x x x x x x
Are un vocabular bogat – x – – – – –
Are o pronunție corect ǎ – x – – – – –
Folosește corect pluralul unui cuvânt – x – – – – –
Stabilește nr. de cuvinte din propoziție x x x x x x x
Desparte cuvintele în silabe x x x x x x x
Poate spune cu ce sunet începe un cuvânt – x – x x – –
CognitivAre capacitatea de a se concentra la activită țix x x x x x x
Poate discrimina corect auditiv x x x x x x x
Poate discrimina corect visual x x x x x x x
Poate discrimina corect kinestezic x x x x x x x
Explic ǎ utilitat eaobiecte lor – x x x x – x
Definește obiecte x x x x x x x
Recunoaște culorile x x x x x x x
Recunoaște figurile și corpurile geometrice x x x x x x x
Grupeaz ǎ obiecte x x x x x x x
Cunoaște cifrele – x x x x x x
Num ǎrǎși efectueaz ă operațiiîn concentrul
0-31- x x x x x x
Socio -afectivÎși st ǎpâne șteimpulsivitatea x x x x x x x
Comunic ǎ ușor cu alte person e x x x x x – x
Respect ǎ adul ții x x x x x x x
Își ajut ǎ colegii x x x x x x x
Este izolat – – – – – – –
Îi place s ǎ fie bufon – – – – – – –
66Probă de evaluare cumulativă la limba șiliteratura română -clasa a III -a
Anexă
Citește cu atenție textul următor, pentru a rezolva corect exercițiile de mai jos:
Încă de astă toamnă, Mădălinei i s -a părut că cireșul de lângă fântână,
îmbrăcat în strai de aur roșu, ar vrea să stea de vorbă cu e a. Într -o noapte,
copacul și -a lepădat toate frunzele aurii și ruginii și a adormit. De bună seamă,
cireșul a visat toată iarna ploi calde și ciripit de păsărele.
A venit primăvara și cireșul s -a trezit din somn, împodobindu -se cu
buchete minunate de flo ri albe.
-Te-ai trezit? îl întrebă fericită Mădălina. Și ce flori ai adus! Am să rup
și eu o ramură, s -o duc în camera mea.
Cireșul își feri creanga înflorită și deschise în tulpina lui o ușă.
-Poftim, intră, draga mea! șopti el serios.
1.Răspunde la întrebări:
a)Ce a visat toată iarna cireșul?
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
b)Ce a vrut sa facă Mădălina?
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
2.Completează cu cuvintele potrivite spațiile punctate:
l-a/la: _____ ascultat ____ matematică.
i-a/ ia: ____ cerut bani să -și ____ o înghețată.
i-au/iau: ____ cu mine mingea și coarda.
ne-am/neam: Se trage dintr -un _____ bogat.
s-a/sa: Mama ____ ____ întorsdinoraș.
s-au/sau: ____ dus băieții ____ nu la cinematograf?
3.Alege din text:
a)un substantiv comun_____________b)un substantiv propriu_____________
c)un verb ___________________ d)un adjectiv ________________
4.Scrie forma corectă acuvintelor din paranteză:
ea (scriu) ____________ ghiocei (gingaș) ______________
ele (citim) ____________ copil (cuminți) _______________
rochii (albastră) __________ nori (cenușie) ________________
675.Analizează părțile de vorbire din următoarea propoziție:
Ea și Alin aleg trei trandafiri roșii.
Ea:_______________________ _______________________________________________
Alin: ______________________________________________ _______________________
aleg:________________________ _____________________________________________
trei:____________________________ _________________________ _________________
trandafiri:______________________ ___________________________________________
roșii: _____________________________________________________________________
6.Subliniază cu o linie subiectele și cu două linii predicatele din următoarele
enunțur i:
Viața a trecut. Numai faima lui Fram a crescut din zi în zi, din oras în oras, din
gară în gară. Iar acum, deodată, pe neașteptate, după ani și ani, Fram lâncezește în cușca
lui din fundul menajeriei.
7.Scrie o carte poștală adresată bunicilor.
Scopul evaluării :4
1.1.Să sesizeze sensul global al unui mesaj, identificând aspectele principale și de detaliu la
care se referă un mesaj oral/scris;
2.1.Să construiască texte orale scurte pe baza unui suport vizual dat și / sau a unui plan
simplu de idei dat *sau a unui plan propriu ;
2.5. S ă utilizeze corect în exprimarea orală proprie elementele de construcție a comunicării
studiate ;
4Programe școlare pentru clasa a III -a, Limba și literatura român ă, aprobat prin ordin al ministrului nr.
5198/01.11.2004DESTINATAR:
_______________________________
_______________________________
_______________________________
_______________________________
_______________________________
_______________________________
683.2.Să desprindă i deile principale dintr -un text citit;
3.6.Să recunoască în texte diferite elemente de construcție a comunicării studiate ;
4.1.Să respecte regulile de despărțir e în silabe, ortografia și punctuația într -un text propriu .
Obiective operaționale:
O1:-să răspundă la întrebări pe baza textului propus ;
O2:-să scrie corect ortogramele , pe spațiile punctate ale unor enunțuri ;
O3:-să selecteze din text, după criterii date, părțile de vorbire cunoscute;
O4:-să analizeze morfologic cuvintele din propoziția dată;
O5:-săredacteze corect și îngrijit o carte poștal ăținând cont de textparticularită țile de
construcție ale acesteia.
Descriptori de performanță
Foarte bine Bine Suficient
Răspunde corect la întrebări,
formulând răspunsuri ample;Răspunde corect la întrebări; Răspunde corect la o
întrebare;
Scrie corect toate
ortogrameleScrie corect 7 ortograme Scrie corect 4 ortograme
Selectează correct părțile de
vorbire în ordinea din text;Selecteazăpărțile de vorbire
din tot textul;Recunoaste un substantivși
un verb;
Analizează toate părțile de
vorbire din propoziția dată;Analizează corect 4 parti de
vorbire din propoziția dată;Analizează corect 2 parti de
vorbire din propoziția dată;
Realizează o carte po ștalăîn
care respect normele
ortografice și ortoepice;Realizează o carte po ștalăcu
unele greșeli
nesemnificative;Scrie două propoziții.
ANALIZA PROBEI
Nr.elevi / Obiective O.1 O.2 O.3 O.4 O.5 O.6 O.7
Realizat integral 5 1 4 4 1 3 1
Realizat parțial 0 4 1 1 4 2 4
Nu au realizat 0 0 0 0 0 0 0
INTERPRETAREA REZULTATELOR :
Numele și prenumeleItemCalificativ1 2 3 4 5 6 7
B. F. Fb B Fb Fb B B B Bine
I. C. Fb B B B S B B Bine
M. A. Fb B Fb Fb B Fb B Foarte bine
N-S. P. Fb Fb Fb Fb Fb Fb B Foarte bine
N-S. S. Fb B Fb Fb B Fb Fb Foarte bine
69Probă de evaluare cumulativă la matematică -clasa a III -a
Anexă
1. Scrieti :
cu litere urmă toarele numere:
9009 _________________________________________________________
67 542 _____________________________________________________
529 306 _______________________________________________________
descompune numerele de mai sus prin adunare
9 009= ______________________ __________________________________
67 542 =_______________________________________________________
529 306 =______________________________________________________
2.Calculați:
a)24 + 13 = b) 362 + 126 = c) 2 x 3 = 81: 9=
75 + 18 = 495–272 = 7 x 8 = 56: 7 =
66 + 31 = 657–175 = 4 x 8 = 36: 4 =
45 + 27 = 180 + 207 = 9 x 6 = 48: 6 =
3.Comparați:
3 x 6 2 x 9 4 x 4 2 x 2 10 x 4 9 x 6
25 : 5 50 : 10 36 : 4 90 : 9 42 : 7 24 : 8
0,00%20,00%40,00%60,00%80,00%
Foarte bineRezultate obținute la proba de evaluare finală
Limba și literatura română clasa a III -a
69Probă de evaluare cumulativă la matematică -clasa a III -a
Anexă
1. Scrieti :
cu litere urmă toarele numere:
9009 _________________________________________________________
67 542 _____________________________________________________
529 306 _______________________________________________________
descompune numerele de mai sus prin adunare
9 009= ______________________ __________________________________
67 542 =_______________________________________________________
529 306 =______________________________________________________
2.Calculați:
a)24 + 13 = b) 362 + 126 = c) 2 x 3 = 81: 9=
75 + 18 = 495–272 = 7 x 8 = 56: 7 =
66 + 31 = 657–175 = 4 x 8 = 36: 4 =
45 + 27 = 180 + 207 = 9 x 6 = 48: 6 =
3.Comparați:
3 x 6 2 x 9 4 x 4 2 x 2 10 x 4 9 x 6
25 : 5 50 : 10 36 : 4 90 : 9 42 : 7 24 : 8
Foarte bineBine
SuficientRezultate obținute la proba de evaluare finală
Limba și literatura română clasa a III -a
69Probă de evaluare cumulativă la matematică -clasa a III -a
Anexă
1. Scrieti :
cu litere urmă toarele numere:
9009 _________________________________________________________
67 542 _____________________________________________________
529 306 _______________________________________________________
descompune numerele de mai sus prin adunare
9 009= ______________________ __________________________________
67 542 =_______________________________________________________
529 306 =______________________________________________________
2.Calculați:
a)24 + 13 = b) 362 + 126 = c) 2 x 3 = 81: 9=
75 + 18 = 495–272 = 7 x 8 = 56: 7 =
66 + 31 = 657–175 = 4 x 8 = 36: 4 =
45 + 27 = 180 + 207 = 9 x 6 = 48: 6 =
3.Comparați:
3 x 6 2 x 9 4 x 4 2 x 2 10 x 4 9 x 6
25 : 5 50 : 10 36 : 4 90 : 9 42 : 7 24 : 8
704.Calculați respectând ordinea efectu ării opera țiilor:
a)67 + 15 –28 + 16 = b)25: 5 x 8 : 4 =
= =
= =
c)54 : 9 + 7 x 7 + 4 x 9 –64 : 8 x 3 =
=
=
=
=
5.Desenați: un triunghi; un p ătrat; un dreptunghi; un cub și un con.
6. Un pescar s -a întors acasă cu plasa plină de pește. C ând i-a răsturnat în vas, a vă zut că
sunt 2 somni, de 6 ori mai mulți crapi și de 3 ori mai puțini bibani decât crapi.
Câți pești a prins pescarul?
…………………………………………………………………………………………………………….. ……………………
………………………………………………………………………………. ………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………………….. ……………………
…………………………………………. ……………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………………….. ……………………
7.Compl etează enunțurile următoare astfel înc ât ele să fie corecte:
Unitatea principală de măsurare a capacității este _________________ ___.
Unitatea principală de măsurare a masei este _________________ _______.
Unitatea principală de măsurare a ________________ ________este metrul.
Timpul se măsoară în :_________________________________________.
71Scopul evaluării:5
1.1.Să înțeleagă și să utilizeze sistemul pozițional de formare a numerelor naturale mai
mici decât 1 000 000 ;
1.2.Să scrie, să citească, să compare, să ordoneze, să facă estimări folosind numere naturale mai
mici decât 1 000 000 ;
1.3.Să efectueze operații de adunare și de scădere cu numere mai mici decât 10 000 cușifără
trecere peste ordin ;
2.3.Să exploreze modalități de efectuare a înmulțirii sau împărțirii în 0 -1000 folosind
diferite tipuri de grupări și reprezentări ;
2.8. Să utilizeze instrumente și unitățile de măsură standard și nonstandard pentru lungime,
capacitate, masă, timp și unitățil e monetare în situații variate ;
4.2. Să depășească blocaje în rezolvarea de probleme, să caute prin încercare -eroare noi căi
de rezolvare .
Descriptori de performan ță:
Item Foarte bine Bine Suficient Insuficient
1Răspuns corect, scrie
corect toate cele 3
numere cu litere și
descompune prin adunare
celelalte 3 numere.Răspuns par țial
corect -scrie corect și
descompune doar 4
numereRăspuns par țial corect –
scrie corect și
descompune doar 2
numereRăspuns incorect
2Răspuns corect și
complet -numără
crescător și descresc ător
toate numerele dateRăspuns par țial
correct -numără
crescător și
descrescător 2
subpuncteRăspuns par țial corect –
numără crescător și
descrescător 1 singur
subpunctNu ordoneaza
corect deloc, le
greșește pe toate
3Răspuns corect și
complet -rezolvă corect
toate exerci țiileRăspuns par țial
corect -rezolva corect
cel putin 2 coloane
de exercițiiRăspuns par țial correct –
rezolvă corect măcar o
coloană din exerci țiile
date.Răspuns incorect –
nu rezolvă corect
nicio operatie
mate matica
4Răspuns corect și
complet -rezolvă
operatiile și compar ă
corect toate perechile de
numere.Răspuns par țial
corect -rezolva
operatiile și compara
corect 4 perechi de
numereRăspuns par țial corect –
rezolva operatiile și
compara corect 2
perechi de numereNu rezolva
operatiile
matematice și nu
scrie corect niciun
semn matematic
5Răspuns corect și
complet -calculează cele 3
exerciții respectând
ordinea efectuării
operațiilorRăspuns par țial
corect -calculează 2
exerciții respectând
ordinea efectuării
operațiilor.Răspuns par țial corect –
calculează 1 exercitiu
respectând ordinea
efectuării operațiilor.Nu calculează
corect, nu respectă
ordinea efectuării
operațiilor.
5Programă școlară p entru clasa a III -a,Matematică ,aprobat prin ordin al ministrului nr. 5198/01.01.2004
726.Răspuns corect și
complet -calculează
corect și află cele 3
numere, conform cerinței.Răspuns par țial
corect -calculează
corect și află 2
numere, conform
cerinței.Răspuns par țial corect –
calculează corect și află
1 număr, conform
cerinței.Nu reuseste sa
afle numerele
7.Răspuns corect și
complet -rezolva
problema cu plan de
rezolvare, calcule
corecte și prin exercițiu.Răspuns par țial
corect -rezolvă
problema cu plan de
rezolvare și calcule
corecteRăspuns par țial corect –
rezolvă corect cel putin
2 întrebări din planul de
rezolvare.Nu rezolva
problema cu plan
și greșește
calculul sau nu îl
efectuează
ANALIZA PROBEI
Nr.elevi / Obiective O.1 O.2 O.3 O.4 O.5 O.6 O.7
Realizat integral 5 1 4 4 1 3 1
Realizat parțial 0 4 1 1 4 2 4
Nu au realizat 0 0 0 0 0 0 0
INTERPRETAREA REZULTATELOR :
Numele și prenumeleItemCalificativ1 2 3 4 5 6 7
B. F. B Fb Fb B Fb B Fb Bine
I. C. B B Fb S Fb S B Bine
M. A. B B Fb B Fb B Fb Bine
N-S. P. Fb Fb Fb B Fb Fb Fb Foarte bine
N-S. S. Fb B Fb B Fb Fb Fb Foarte bine
Comparând rezultatele ob ținute la evalu ările inițiale și la evaluările cumulative,
putem observa că s -a înregistrat o îmbunătă țire a nivelului de cunoștințe al elevilor de la
ambele clase. Astfel, v oi concluziona această etapă prin eviden țierea nivelul de pregătire al
elevilor din ambele clase, de la începutu lși sfâ rșitul anului școlar.0,00% 10,00% 20,00% 30,00% 40,00% 50,00% 60,00% 70,00%Foarte bineBineSuficientRezultate obținute la proba de evaluare finală
Matematică -clasa a III -a
73Comunicare în limba română -clasa pregătitoare
Din cei 7 copii au rezolvat:
-corect : 1 copil –14%
-parțial corect: 6 copii –86%
-corect : 4 copii –57%
-parțial corect: 3 copii –43%
Matematică și explorarea mediului -clasa pregătitoare
Din cei 7 copii au rezolvat:
-corect : 2 copii –29%
-parțial corect: 5 copii –71%
-corect : 4 copii –57%
-parțial corect: 3 copii –43%14,00%57,00%86,00%43,00%
0,00%20,00%40,00%60,00%80,00%100,00%120,00%
Evaluare
inițialăEvaluare
finală
29,00%57,00%71,00%43,00%
0,00%20,00%40,00%60,00%80,00%100,00%120,00%
Evaluare
inițialăEvaluare
finalăevaluare ini țială
evaluare finală
evaluare ini țială
evaluare finală
74Limba și literatura română –clasa a III -a
Din cei 5 copii au rezolvat:
-corect: 2 copii –40%
-parțial corect: 3 copii –60%
-corect :3 copii –60%
-parțial corect: 2 copii –40%
Matematică –clasa a III -a
Din cei 5 copii au rezolvat:
-corect: 1 copil –20%
-parțial corect: 4 copii –80%
-corect: 2 copii –40%
-parțial corect: 3 copii –60%
0,00%20,00%40,00%60,00%80,00%100,00%
Evaluare
inițială40,00%60,00%
0,00%20,00%40,00%60,00%80,00%100,00%
Evaluare
inițială20,00%80,00%evaluare ini țială
evaluare finală
evaluare ini țială
evaluare finală
74Limba și literatura română –clasa a III -a
Din cei 5 copii au rezolvat:
-corect: 2 copii –40%
-parțial corect: 3 copii –60%
-corect :3 copii –60%
-parțial corect: 2 copii –40%
Matematică –clasa a III -a
Din cei 5 copii au rezolvat:
-corect: 1 copil –20%
-parțial corect: 4 copii –80%
-corect: 2 copii –40%
-parțial corect: 3 copii –60%
Evaluare
inițialăEvaluare
finală40,00%60,00%60,00%40,00%
Parțial corect
Corect
Evaluare
inițialăEvaluare
finală20,00%40,00%80,00%60,00%
Parțial corect
Corectevaluare ini țială
evaluare finală
evaluare ini țială
evaluare finală
74Limba și literatura română –clasa a III -a
Din cei 5 copii au rezolvat:
-corect: 2 copii –40%
-parțial corect: 3 copii –60%
-corect :3 copii –60%
-parțial corect: 2 copii –40%
Matematică –clasa a III -a
Din cei 5 copii au rezolvat:
-corect: 1 copil –20%
-parțial corect: 4 copii –80%
-corect: 2 copii –40%
-parțial corect: 3 copii –60%Parțial corect
Corect
Parțial corect
Corectevaluare ini țială
evaluare finală
evaluare ini țială
evaluare finală
75CONCLUZII
Procesul de învă țământ, după cum însu șidenumirea sa ne arată , este un proces ce
presupune ca ac țiunea didactic ă să fie derulată în mai multe etape, adică în procese .
Predare și înv ățarea școlar ă sunt două procese corelative și coevolutive care se afl ă
în raport de interdependen ță, ambele procese fiind precedate de evaluare.
Didactica modernă schimbă fundamentele psihopedagogice ale actului didactic
arătând că a preda nu este sinonim cu „a spune” ,„a dicta” ci înseamnă „a organiza și
dirija experien țele de înv ățare ale elevului” .
Așadar, pentru a dirija și organiza e xperiențele, valorile, conținuturile atât în
condițiile de muncă la clasă tradi țional ă, câtși în condițiile de muncă simultană este
absolut necesar să se conceapă demersurile unei proiectări riguroase. Astfel, eficien ța
proiectării va fi dată de raportul dintre rezultate și modul de antrenare a elementelor
procesului de găsire a celei mai bune utilizări, precizări a obiectivelor, resurselor, ori a
strategiei.
Puncte tari ale proiectării didactice la clasele cu predare simultană:
acumularea unei bogate expe riențe empirice;
întăre ște înv ățătorului sentimentul de responsabilitate pentru pregătirea elevilor;
vizibilitatea actului educa țional;
realizarea con ținuturilor programelor școlare și a obiectivelor specifice;
îmbunătățirea calit ății și eficienței actului educațional;
posibilitatea îmbinării mai armonioase a muncii independente cu munca directă;
transferul de metode didactice neconven ționale centrate pe elev utilizate în cadrul
activităților educative școlare;
îmbinarea diverselor forme d e activitate și a procedeelor activ -participative din
cadrul lec ției în funcție de parti cularitățile de înv ățare, care acționeaz ă pozitiv
asupra învă țării;
pregătirea minu țioas ă a lecției, a conținutului activit ății;
stabilirea precisă a sarcinilor adresate elevilor;
antrenarea spiritului creativ și organizatori cal învățătorului;
tratarea diferen țiată a procesului de învă țământ;
acordarea de sprijin suplimentar în procesul de învă țare, elevilor aflați în
dificultate;
76influențarea incontestabil ă în formarea personalită ții elev ului;
formarea unor deprinderi de muncă independentă la elevi;
crearea premiselor unui parcurs educa țional adaptat particularit ăților de vârst ă, dar
și a intereselor și nevoilor școlarilor;
Puncte slabe ale proiectării didactice la clasele cu preda re simultană:
activitatea supraîncărcată a învă țătorului de programe și proiecte ;
necesitatea pregătirii zilnice a în vățătorului pentru lec ții;
selecționarea unor teme cât mai variate pentru activitatea independent ăși dozarea
lor în raport cu timpul afectat;
dificultatea învă țătorului de a găsi solu ții corespunz ătoare pentru sporirea eficien ței
procesului de învă țământ;
dezavantajul creat de programele școlare care nu permit devoltarea componentei
educative;
timpul limitat în procesul de predare a act ivităților instructive care alertează ritmul
de muncă ;
în cadrul educa ției formale, accentul cade pe transmiterea de cunoștințe și nu pe
caracterul educativ al con ținutului;
dificultatea respectării cerin țelor psiho -pedagogice și metodologice;
Amenințăriîn desfă șurarea activit ăților cu predare simultan ăîn cazul unei abordări
superficiale șilipsite de implicare a cadrului didactic :
riscul de e șec școlar al elevilor;
obținerea unor performanțe slabe;
lipsa de concentrare a aten ției și voinței elevilor, în desfă șurarea activit ăților
instructive;
instalarea monotoniei și a rutinei în precesul de învă țământ;
deprinderile de muncă independentă a elevilor nu se dezvoltă corespunzător;
transferul elevilor către alte unită ți de înv ățământ.
Așadar, acestea fiind spuse, concluzionez sus ținând c ă se exclude orice posibilitate
de a desfă șura o activitate didactic ă la întâmplare și întăresc ideea că nu se poate vorbi de
organizare fară proiectarea acesteia, indiferent de condii țiile de munc ă, dar mai ales la
clase cu predare simultană.
77BIBLIOGRAFIE
MARCU, Vasile, FILIMON, Leti ția. Psihopedagogie pentru formarea profesorilor .
Oradea: Editura Universită ții din Oradea, 2007
GHEORGHE, Alexandru, PAVELEA, Daniel Tudor, DEACONU, Tudor. Tehnologia
Didactică în proiectarea activită ții anuale, semestriale și a tipurilor de lecție în
învățământul preuniversitar. Craiova: Editura „Gheorghe Alexandru”, 2005
MARCU, Vasile, FILIMON, Leti ția. Psihopedagogie pentru formarea profesorilor.
Oradea: Editura Univers ității din Oradea, 2003
GHEORGHE, Alexandru, PAVELEA, Daniel Tudor. Metodica activită ții didactice
simultane la două sau mai multe clase la ciclul primar. Craiova: Editura „Gheorghe
Alexandru”, 2004
SĂVULESCU, Dumitru, COSTICĂ, Lupu, NEGREANU, Angela, GHEO RGHE,
Alexandru. Metodica predării matematicii în ciclul primar. Craiova: Editura „Gheorghe
Alexandru”, 2006
CUCO Ș, Constantin, BALAN, Bogdan, BONCU, Ștefan, BUTUNARU, Simona.
Psihopedagogie pentru examenele de definitivare și grade didactice. Iași:Polirom, 2008
GÂRLEANU -COSTEA, Rodica, GHEORGHE, Alexandru. Activitatea simultană la două
sau mai multe clase în ciclul primar. Craiova: Editura Gheorghe Câr țu Alexandru ,1995
CERGHIT, Ioan. Sisteme de instruire alternative și complementare. Structuri, sti luriși
strategii. Iași: Polirom, 2008
NEAGU, Mihaela, STREINU -CERCEL, Gabriela, ERIKSEN, Elisabeta I. Metodica
predării matematicii/activită ților matematice. Bucure ști: Nedion, 2006
TOM ȘA, Gheorghe. Psihopedagogie pre școlar ăși școlar ă.Bucure ști, 2005
ȘERDEAN, Ioan. Didactica limbii și literaturii române în învă țământul primar. Bucure ști:
Corint, 2005
78ANEXE
Proiecte integrate cu cel prezentat în etapa experimentală
PROIECT DE LEC ȚIE
Clasele CP –III
Matematică (CP) Matematică (cls. a III -a)
Înv.Șipoș Roxana
79UNITATEA DE ÎNVĂ ȚARE: Școala Gimnazial ă Păule ști
CLASA PREGĂTITOARE
ÎNVĂȚĂTOARE: Șipoș Roxana
ARIA CURRICULARĂ: Matematică și Științe ale naturii
DISCIPLINA: Matematică și Explorarea Mediului
UNITATEA DE ÎNVĂ ȚARE: Vreau s ă am o meserie
SUBIECTUL : Figuri plane –pătrat, dreptunghi, triunghi, cerc
CATEGORIA DE LEC ȚIEI: de fixare și consolidare a cunoștințelorUNITATEA DE ÎNVĂ ȚARE: Școala Gimnazial ă Păule ști
CLASA: a III -a
ÎNVĂȚĂTOARE: Șipoș Rox ana
ARIA CURRICULARĂ: Matematică și Științe ale naturii
DISCIPLINA: Matematică
UNITATEA DE ÎNVĂ ȚARE: Numere naturale de la 0 la 1 000 000
SUBIECTUL : Compararea și ordonarea numerelor de la 0 la
1 000 000
CATEGORIA DE LEC ȚIEI: de fixare și consolidare a cunoștințelor
COMPETEN ȚE SPECIFICE (MEM ):
2.1.Orientarea și mișcarea în spațiu în raport cu repere/direcții precizate,
folosind sintagme de tipul: în, pe, deasupra, dedesubt, lângă, în fața, în
spatele, sus, jos, stânga, dreapta, orizontal, vertical, oblic
2.2. Identificarea unor forme geometrice pla ne (pătrat, triunghi,
dreptunghi, cerc) și a unor corpuri geometrice (cub, cuboid, sferă) în
obiecte manipulate de copii și în mediul înconjurător
5.1.Sortarea/clasificarea unor obiecte/ materiale etc., pe baza unui criteriu
dat
COMPETEN ȚE INTEGRATE:
AV/AP: 2.2. Exprimarea ideilor și trăirilor personale, în aplica ții simple,
specifice artelor vizuale.
CLR: 2.3. Participarea cu interes la dialoguri scurte, în situații de
comunicare uzualăOBIECTIVE DE REFERIN ȚĂ:
1.1. S ă înțeleagă și să utilizeze sistemul pozițional de formare a numerelor
naturale mai mici decât 1 000 000
1.2. Să scrie, să citească, să compare, să ordoneze, să facă estimări folosind
numere naturale mai mici decât 1 000 000
2.5. Să exploreze modalități variate de a compune și desc ompune numere
naturale mai mici decât 1000
80OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
COGNITIVE
O1:-să denumească formele geometrice plane învățate;
O2: -să formeze mulțimea cerculețelor, pătratelor, a triunghiurilor și a
dreptunghiurilor în diferite contexte ;
O3: -sănumere câte figuri geometrice de fiecare fel s -au folosit în
decorarea unor obiecte;
O4:-să compare numărul de figuri geometrice în mul țimile formate;
AFECTIVE
O1:-să participe cu interes la activitățile propuse;
O2:-să manifeste un comportament ade cvat pe parcursul activităților;
O3:-să coopereze cu grupul din care fac parte.
PSIHOMOTORII
O1:-să mânuiască corect ustensilele de lucru, materialele didactice;
O2:-să se deplaseze în spațiul clasei pentru a soluționa sarcinile primite;
O3:-să ad opte o poziție corectă a corpului în timpul scrisului și pe tot
parcursul orei.OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
COGNITIVE
O1–să scrie corect numere naturale de la 0 la 1 000 000;
O2–să numească succesorul și predecesorul unor numere;
O3–să scrie în ordine crescătoare/ descrescătoare numere de la 0 la
1 000 000;
O4:să identifice numerele pare și pe cele impare dintr -un șir de numere;
O5: -să descopere cifrele care lipsesc, astfel încât relatia data sa fie
adevarata;
AFECTIVE
O1:-săparticipe cu interes la activitățile propuse;
O2:-să manifeste un comportament adecvat pe parcursul activităților;
O3:-să coopereze cu grupul din care fac parte.
PSIHOMOTORII
O1:-să mânuiască corect ustensilele de lucru, materialele didactice;
O2:-săse deplaseze în spațiul clasei pentru a soluționa sarcinile primite;
O3:-să adopte o poziție corectă a corpului în timpul scrisului și pe tot
parcursul orei.
RESURSE:
a. PROCEDUALE:
Metode și procedee: conversația, explicatia, analiza, exercițiul, turul
galeriei
Forme de organizare: frontală, individuală, pe perechi.
b. MATERIALE:
Distributive: fișe reprezentând obiecte din mediul înconjur ător construite
din figuri geometrice, plan șă reprezentând autob usul geometric, figuri
geometriceRESURSE:
a. PROCEDUALE:
Metode și procedee: conversația, explicatia, demonstrația, exercițiul,
analiza, joc didactic, ciorchinele, metoda floare de lotus
Forme de organizare: frontală, individuală, pe perechi.
b. MATERIALE :
Distributive: bilețele cuprinzând numere cuprinse între 0 –1 000 000,
petale de flori, floare de lotus, axă numerică,
81EVENIMENTELE
INSTRUIRIICONȚINUTUL ÎNV ĂȚĂRII STRATEGII DIDACTICE
Clasa pregătitoare
(Matematică)Clasa a III-a
(Matematică )METODE
DIDACTICEMIJLOACE
DIDACTICEMODALITĂ ȚI
DE EVALUARE
1.Moment
organizatoric-Asigur condițiile optime pentru buna desfășurare a lecției: aerisirea sălii de
clasă și preg ătirea celor necesare pentru desfă șurarea lecției.
2. Captarea și
orientarea aten țieiSe denumesc figurile geometrice
utilizate în construirea autobusului
din lecția anterioar ă. Numărul de
elemente se notează într -un tabel
în funcție de criteriile date:
2 12 4
Elevii vor compara mul țimile de
figuri geometrice.Se adresează elevilor câteva
întrebări care vizează verificarea
cunoștințelor:
-Câte ordine are o clasă de numere?
-Ce reprezintă fiecare ordin?
-Cum comparăm două numere care sunt
scrise cu un număr diferit de cifre?
Se realizează un ciorchine pe o coală
mare de flip -chart pornind de la
cuvintele
CLASE DE NUMERE
Clasa miilor Clasa unităților
Sute zeci unități sute zeci unități
Elevii vor veni pe rând și vor extrage
câte un bilețel pe care va fi notat un
număr. Vor trebui să noteze acel număr
pe ciorchine având grijă să așeze fiecareConversa ția
Explicația
Exerciuțiul
CiorchinelePlanșă
reprezentând
autobusul
geometric
Bilețele
cuprinzând
numere cuprinse
între
0–1 000 000Observarea
sistematică a
activității elevilor
Analiza
răspunsurilor date3. Reactualizarea
cunoștințelor
82
cifră la ordinul corespunzător. Se
realizează și comparare și o ordonare
crescătoare a numerelor.
4. Anunțarea temeiVoi anunța copiii că întâlnim
formele geometrice, în fiecare zi
și pretutindeni în viața noastră, le
regăsim –ca formă, în diferite
obiecte.
Astăzi vom repe ta formele
geometrice plane pe care le -am
învățat.Astăzi vom forma, compara și ordona
numere de la 0 la 1 000 000
Conversa țiaObservarea
sistematică a
activității elevilor
5. Dirijarea
consolidăriiMuncă independentă
Împart elevilor câte o fi șă de lucru
care cuprinde un obiect din
mediul înconjurător, construit din
figuri geometrice. (anexa 1)
Exemplu:
Elicopter
6 2 1 2 1Muncă independentă
Prezint copiilor o flo are cu 5 petale
divers colorate. P e spatele fiecărei
petale este scris câte un exercițiu.
Pentru a face floarea fericită, ace știa
trebuie să rezolve exercițiile corect, în
caz contrar, floarea va afi șa o faț ă tris tă.
Elevii își aleg o petală în funcție de
culoare , apoi rezolvă exercițiile în
bancă. (anexa 1)
Petala 1: galbenă
Ordonați crescător numerele pare și
descrescător numerele impare :
17 910; 266 728; 9 596; 18 071; 18 104;
227 903; 7 315; 68 309.
Petala 2: verdeConversa ția
Explicația
Exercițiul
AnalizaPetale de flori
Fișă de lucruObservarea
sistematică a
activității elevilor
Analiza
răspunsurilor date
83Aceștia trebuie s ă noteze în tabel
numărul de figuri din care a fost
construit obiectul, în funcție de
formă și de m ărime .
La finalul exerci țiului, copiii își
vor prezenta lucrarea în fa ța
colegilor. Vor denumi obiectul din
imagine, vor preciza numărul de
figuri din fiecare fel și vor face
comparații între numerele de
figuri identificate.
Afișează plan șele la tabla. Elevii
vor studia lucrările și le cer s ă
asocieze fiecare obiect cu o
meserie.
Exemplu:
barcă –pescar
autobus -șofer
mașină–mecanic
dulap –tâmplar
casă –zidar
elicopter/avion -pilotCompară numerele și pune semnul
corespunzător: <, = , >;
426 000 și 72 495
4 032 și 4 320
27 501 și 93 500
609 315 și 609 425
Petala 3: albastră
Ordonează descrescător numerele
de pe fructele următoare, apoi colorează
cu roșu doar merele pe care găsești
numere impare:
3 428
56 229 362 820
5 301
20 005
Petala 4: portocalie
Folosind o singură dată cifrele 8, 0, 4 și
5, scrie toate numerele care se pot
forma, apoi scrie -le în ordine
crescătoare.
Petala 5: roz
Scrie din 5 în 5 numerele :Conversa ția
Explicația
Exercițiul
Analiza
Turul galeriei
84de la 30 580 până la 30 610;
de la 750 810 până la 750 760.
6. Asigurarea feed –
backuluiJoc didactic: „Dacă a ș fi o figur ă
geom etrică…”
Copiii vor extrage pe rând dintr –
un bol câte o figură geometrică. În
funcție de forma extras ă, ei
trebuie să spună ce si -ar dori să fie
(un obiect din natură), dacă ar fi
acea figură geometrică.
Exemplu: (se extrage un pătrat)
Dacă a ș fi un p ătrat, a ș vrea s ă
fiu un cadou.
Dacă a ș fi un cerc, aș vrea s ă fiu
un glob.
Extragerile se repetă după ce
fiecare copil spune ce î și dorește
să fie.După ce toate petalele florii au fost
împărțite elevilor, iar exercițiile au fo st
rezolvate corect, fiecărui elev îi revine
o floare de lotus similară celei de la
tablă, având culoa rea pe care aceștia au
ales-o. Pe petalele florilor sunt notate
exerciții. Fiecare elev are același tip de
exerciții.
Se verifică și se discută rezo lvarea
sarcinii de lucru. Se așază florile de
lotus pe panou. (anexa 2)
Dacă timpul permite vom ordona
crescator și descresc ător câteva numere
notate pe jetoane, pe axa numerelor.Explicația
Conversa ția
Exercițiul
Joc didacticFișă de lucru
Floare de lotus
Jetoane
cuprinzând
numere
Axa numerică
Figuri
geometriceObservarea
sistematică a
activității elevilor
Analiza
răspunsurilor date
7. Încheierea
activitățiiSe fac aprecieri asupra modului de
desfă șurare a activit ății.Se fac aprecieri asupra modului de
desfă șurare a activit ății și se noteaz ă
tema de casă.Conversa țiaFișă de lucru
85Anexe la proiect
Anexa 1 –cls. pregătitoare
Numără figurile geometrice de acela și fel și noteaz ă în tabel corespunzător. Colorează conform culorilor.
VERDEPORTOCALIUGALBEN ROȘU ROZ
86Anexa 1 –clasa a III -a
Ordonați crescător
numerele pare și
descrescător
numerele impare :
17 910; 266 728;
9 596; 18 071; 18 104;
227 903; 7 315;
68 309.Compară numerele
și pune semnul
corespunzător: <, = , >;
426 000 și 72 495
4 032 și 4 320
27 501 și 93 500
609 315 și 609 425
Folosind o singură
dată cifrele 8, 0, 4 și 5,
scrie toate numerele
care se pot forma,
apoi scrie -le în ordine
crescătoare.
Scrie din 5 în 5
numerele :
*de la 30 580 până la
30 610;
*de la 750 810 până la
750 760.Ordonează descrescător
numerele
de pe fructele următoare,
apoi colorează
cu roșu doar merele pe
care găsești
numere impare:Numere
naturale de la
0 la 1 000 000
87Anexa 2 –clasa a III -a
Numere
naturale de la
0la 1 000 000Găsește cifre potrivite
pentru ca fiecare relație să
fie adevărată :
_646 <8 539 ;
67573 > 67 _73 ;
_ _002 > 10 002 .
4_8 502 = 418 502 ;Numără:
a)de la 29 598 până la 29 605;
___________________________
___________________________
___________________________
b)din 2 in 2 de la 8 668 la 8 680.
___________________________
____ _______________________
___________________________
Scrie :
a)cel mai mic număr format din 6
cifre _________ _______
b)cel mai mare număr format din 5
cifre_________________
c)cel mai mic număr care se poate
forma cu cifrele: 8; 4; 6; 0; 4; 2
______________________________
Pune semnul de relație
corespunzător :
9 561 ….. 7 661 ;
4 032 …… 4 032;
3 602 …… 13 602;
49 862 …….. 405 162
30 287 ……. 300 287 ;
127 632…… 172 632 ;
543 627 ……543 637 .
199 000 ……. 200 000Ordonati descrescator
numerele: 54 316 ;4 052,
9 036 ;35 800 ; 2 017; 2 130;
8 754; 54 310; 60 000.
_________________________
_________________________
_________________________
______ __________________
_______________________
______________________
___________________
_______________
87Anexa 2 –clasa a III -a
Numere
naturale de la
0la 1 000 000Găsește cifre potrivite
pentru ca fiecare relație să
fie adevărată :
_646 <8 539 ;
67573 > 67 _73 ;
_ _002 > 10 002 .
4_8 502 = 418 502 ;Numără:
a)de la 29 598 până la 29 605;
___________________________
___________________________
___________________________
b)din 2 in 2 de la 8 668 la 8 680.
___________________________
____ _______________________
___________________________
Scrie :
a)cel mai mic număr format din 6
cifre _________ _______
b)cel mai mare număr format din 5
cifre_________________
c)cel mai mic număr care se poate
forma cu cifrele: 8; 4; 6; 0; 4; 2
______________________________
Pune semnul de relație
corespunzător :
9 561 ….. 7 661 ;
4 032 …… 4 032;
3 602 …… 13 602;
49 862 …….. 405 162
30 287 ……. 300 287 ;
127 632…… 172 632 ;
543 627 ……543 637 .
199 000 ……. 200 000Ordonati descrescator
numerele: 54 316 ;4 052,
9 036 ;35 800 ; 2 017; 2 130;
8 754; 54 310; 60 000.
_________________________
_________________________
_________________________
______ __________________
_______________________
______________________
___________________
_______________
87Anexa 2 –clasa a III -a
Numere
naturale de la
0la 1 000 000Găsește cifre potrivite
pentru ca fiecare relație să
fie adevărată :
_646 <8 539 ;
67573 > 67 _73 ;
_ _002 > 10 002 .
4_8 502 = 418 502 ;Numără:
a)de la 29 598 până la 29 605;
___________________________
___________________________
___________________________
b)din 2 in 2 de la 8 668 la 8 680.
___________________________
____ _______________________
___________________________
Scrie :
a)cel mai mic număr format din 6
cifre _________ _______
b)cel mai mare număr format din 5
cifre_________________
c)cel mai mic număr care se poate
forma cu cifrele: 8; 4; 6; 0; 4; 2
______________________________
Pune semnul de relație
corespunzător :
9 561 ….. 7 661 ;
4 032 …… 4 032;
3 602 …… 13 602;
49 862 …….. 405 162
30 287 ……. 300 287 ;
127 632…… 172 632 ;
543 627 ……543 637 .
199 000 ……. 200 000Ordonati descrescator
numerele: 54 316 ;4 052,
9 036 ;35 800 ; 2 017; 2 130;
8 754; 54 310; 60 000.
_________________________
_________________________
_________________________
______ __________________
_______________________
______________________
___________________
_______________
88PROIECT DE LEC ȚIE
Clasele CP-III
Arte vizuale și abilit ăți practice Educație civic ă
Înv.Șipoș Roxana
Data: 28.04.2015
88PROIECT DE LEC ȚIE
Clasele CP-III
Arte vizuale și abilit ăți practice Educație civic ă
Înv.Șipoș Roxana
Data: 28.04.2015
88PROIECT DE LEC ȚIE
Clasele CP-III
Arte vizuale și abilit ăți practice Educație civic ă
Înv.Șipoș Roxana
Data: 28.04.2015
89UNITATEA DE ÎNVĂ ȚARE: Școala Gimnazial ă Păule ști
CLASA PREGĂTITOARE
ÎNVĂȚĂTOARE: Șipoș Roxana
ARIA CURRICULARĂ: Arte și tehnologii
DISCIPLINA: Arte vizuale și abilit ăți practice
UNITATEA DE ÎNVĂ ȚARE: Copilăria
SUBIECTUL : Colaj + tehnica Tangram
CATEGORIA DE LEC ȚIEI :formare de priceperi și deprinderiUNITATEA DE ÎNVĂ ȚARE: Școala Gimnazial ă Păule ști
CLASA: aIII-a
ÎNVĂȚĂTOARE: Șipoș Roxana
ARIA CURRICULARĂ: Matematică și științe ale naturii
DISCIPLINA: Educație civică
UNITATEA DE ÎNVĂ ȚARE:
SUBIECTUL : Plantele și animalele ca simbol
CATEGORIA DE LEC ȚIEI: însușire de noi cunoștințe
OBIECTIVE DE REFERIN ȚĂ:
1.1. Sesizarea semnificației unui mesaj vizual simplu, exprimat prin
desen/ pictură/ modelaj/colaj/ film/ desen animat, care reflectă un
context familiar
2.2. Exprimarea ideilor și tr ăirilor personale, în aplica ții simple,
specifice artelor vizuale;
2.3. Realizarea de aplica ții/compoziții/obiecte/construcții simple, pe
baza interesului direct;OBIECTIVE DE REFERIN ȚĂ:
1.1. Să recunoască și să descrie înțelesul unor termeni specifici
limbajului civic
1.2.Să exprime oral și în scris enunțuri simple cu referire la situații
diferite de viață cu conținut civic
2.2. Să identifice reguli cu privire la raporturile persoanei cu
“lucrurile”, cu “plantele și animalele” și cu “ceilal ți oameni”
OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
COGNITIVE
O1:-Săobserve caracteristici ale unor materiale;
O2:-Săutilizeze op erații simple de lucru: decupare, lipire ;
O3:-Săredescopere modul de realizare a unor lucr ări simple;
O4:-să definească tehnica Tangram;
O5-sărealizeze individual lucrarea;
O6-săaprecieze obiectiv lucrarea personal ăși cea a colegilor;OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
COGNITIVE
O1: – să recunoască diverse plante și animale din mediul
înconjurător;
O2: -să stabilească corespondențe într e diferite plante și animale și
simbolurile pe care acestea le reprezintă ;
O3:-să explice simbolurile existente pe stema României ;
O4:-să prezinte curiozită ți din lumea plantelor și aanimalelor;
O5:-să răspundă la întrebările bazate din lec țiile anterioare.
90AFECTIVE
O1:-Să-și facăordine la locul de munc ă;
O2:-Să-și dezvolte gustul estetic;
O3:-Săparticipe activ șiafectiv la lec ție.
PSIHOMOTORII
O1:-săadopte o pozi ție corect ă în banc ăîn timpul lucrului;
O2:-sărealizeze corect exerci țiile de încălzire a mu șchilor m âinii;AFECTIVE
O1:-să manifeste interes pe toată durata desfă șurării activită ții.
PSIHOMOTORII
O1: -Să-și controleze mișc ările și gesturile în conformitate cu
cerințele discipline ișcolare;
O2 : -Să aibă un scris frumos, corect și îngrijit.
RESURSE:
a. PROCEDUALE:
Metode și procedee: conversa ția, explicatia, demonstrația, exercițiul.
Forme de organizare: frontală, individuală.
b. MATERIALE :
Distributive: foarfeci, lipici, hârtie colorată, flip -chart, pătratul
Tangram
Demonstrative: lucrare model
c. TEMPORALE: 50 minRESURSE:
a. PROCEDUALE:
Metode și procedee: conversa ția, explicatia, demonstrația, exercițiul,
joc didactic.
Forme de organizare: frontală, individuală, pe perechi.
b. MATERIALE:
Distributive: fișă de lucru individuală, manualul, caietele de clasă, fi șă
reprezentând schi ța lecției
Demonstrative: prezentare power point
c. TEMPORALE: 50 min
91EVENIMENTELE
INSTRUIRIICONȚINUTUL ÎNV ĂȚĂRII STRATEGII DIDACTICE
Clasa pregătitoare
(Arte vizuale și abilit ăți practice )Clasa a III-a
(Științe ale naturii )METODE
DIDACTICEMIJLOACE
DIDACTICEMODALITĂ ȚI
DE EVALUARE
1. Moment
organizatoric-Asigur condițiile optime pentru buna desfășurare a lecției: aerisirea sălii de
clasă și preg ătirea celor necesare pentru desfă șurarea lecției.
2. Captarea și
orientarea aten țieiLa tablă este afișat un tren cu 7
vagoane în formă de plicuri. Pe
fiecare plic este scrisă denumirea
unei meserii (ex.: constructor,
tâmplar, pilot, croitor, pescar,
mecanic, șofer).
Se prezintă elevilor cele șapte
meserii iar ei trebuie să spună câte
unexemplu de activitate pe care
oamenii o pot desfă șura, în cadrul
acesteia.Prezint copiilor trei ghicitori:
1.Are coada înfoiată
Hoața este și șireat ă
Dar e vai de coada ei
Când dă peste ea Grivei.
Ghici, cine e?
2. În cojoc întors pe dos
Mormaind morocă nos
Umblă singur prin pădure
După miere, după mure.
Cine e, repede spune
3.Clopotel mititel
Cine sun ălin din el?
Nimeni! Nimeni!
Numai v ântul,
Clătinându-l, leg ănându-l,
Dăde veste -n toatațara
Căsosește primavara.Conversa ția Prezentare pptAnaliza
răspunsurilor date3. Reactualizarea
cunoștiințelor
924. Anunțarea temeiPrezint elevilor pătratul Tangram și
scurta lui istorioară. La tablă sunt
afișate lucr ările model. Acestea au
fost realizate din figurile
geometrice, ob ținute prin decupare
din pătratul Tangram. Astăzi vom
construi pentru fiecare meserie
menționat ă mai sus câte un produs
specific lor. (ex.: croitor –haine)Din cele trei ghicitori deducem că în
spatele fiecărei plante sau a unui
animal se ascunde un simbol. A șadar,
astăzi vom afla simbolurile mai multor
plante și animale, și astfel vom
descoperi și iubirea lui Heidi fa ță de
natură.Conversa țiaPătratul
Tangram
Lucrare model
5. Dirijarea
învățăriiPrezentarea și analiza modelului
Precizez modul de realizare a
lucrărilor pe baza observării
planșelor model.
Demonstrarea tehnicii de lucru
Activitatea se va desfă șura
individual. Fiecare elev va avea de
realizat un model.
Sarcini de lucru:
-se decupează figurile geometrice
din pătratul Tangram;
-se asamblează modelele pe bancă
pentru a nu gre și;
-se lipesc figurile pe o coală albă,
pe rân d fiecare, până se ob ține
produsul;
Procedura se repetă pentru elevii
care vor să realizeze mai multe
lucrări. (anexa 1)Expun un material power point care
cuprinde imagini ale unor plante și
animale. Prezint copiilor simbolurile
acestora. Unele sunt bine cunoscute și
de către ei deoarece sunt des întâlnite
în lumea contemporană.
Împart elevilor o fi șă de lucru iar în
timpul prezentării ace știa își vor nota
simbolurile sub fiecare imagine.
(Anexa 1 –schița lecției)
În cele din urmă, vom afla și
simbolurile stemei României care
poartă cu dânsele mesaje importante.Conversa ția
Explicația
AnalizaPrezentare ppt
Hârtie c olorată
Lucrare model
Manualul
Caietele de clasăAnaliza
răspunsurilor date
Observarea
sistematică a
activității elevilor
936. Asigurarea feed –
backuluiSe stabilesc criteriile de analiză și
evaluare a lucrărilor după
finalizarea acestora: realizarea
fiecărui element, ansamblul
compoziției, modul de lucru –
acuratețea.
Aprecierea lucrărilor neterminate
cu sugestii de comletare.
Expunerea lucrărilor –metoda turul
galerieiPentr u acest moment am pregătit o
fișă de lucru independentă. (Anexa 2 )
Voi explica fi șa, voi preciza durata
rezolvării iar apoi se vor verifica
frontal.
Dacă timpul permite, vom realiza o
comparație între unele animale și
simbolurile acestora.Conversa ția
Exercițiul
ExplicațiaHârtie creponată
Hârtie colorată
Lucrare model
Fișă de lucruAnaliza
răspunsurilor date
Observarea
sistematică a
activității elevilor
7. Încheierea
activitățiiElevii î și analizeaz ă și notează
fiecare lucrare după criteriile
stabilite.Se fac aprecieri asupra modului de
desfășurare a activității.
Temă de casă Conversa ția Fișă
94Anexe la proiect
Anexa 1 –cls. pregătitoare
Constructor –casă Pescarul –barcă
Tâmplar –scaun Croitor -bluză
95Anexa 1 –cls. a III -a
Schița lecției
Unele plante și animale se remarc ă prin anumite ………… …………………… precum :
……………………………………………………………………………… ………………………………….. …………………………
Acestea au devenit pentru om ni ște ……………………………………. ….. pe care le folosesc și pe
…………….. …………………. . , ………………………… ……. și ……………………………………………… …………………..
SIMBOLURI
96Anexa 2 –clasa a III -a
Fișă de lucru
1.Completați expresiile:
* pur ca și floarea de __________ * gingaș ca un _____________
* înalt și drept ca _____________ * curajos ca un ____________
* viclean ca o ____________ * fricos ca un ______________
* blân d ca un ____________ * mândru ca un ____________
* harnică precum ___________ * credincios ca un __________
* singur ca un __________ * morocănos ca un __________
2.Realizați un steguleț al clasei voastre, în care s ă folosiți, ca simbol, animale și plante care s ă vă
reprezinte.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Lect. Univ. Dr. MACARIE SIMONA [627626] (ID: 627626)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.