Lect. univ. dr. Lumința Ștefania BOBOC [310105]

[anonimizat]Ã

Coordonator științific:

Lect. univ. dr. Lumința Ștefania BOBOC

Absolvent: [anonimizat], 2019

CUPRINS:

1. Capitolul I – CONSIDERAȚII GENERALE

2. [anonimizat]

2.1. Potențialul turistic al reliefului

2.2. [anonimizat]

2.3. Potențialul turistic al hidrografiei

2.4. [anonimizat] (vegetație, faună, soluri)

3. [anonimizat]

4. [anonimizat]

4.1. Dotări pentru cazare și gradul de ocupare a unităților de cazare (hoteluri, moteluri, pensiuni, etc)

4.2. Dotări pentru alimentație publică

4.3. Căi și mijloace de transport

5. Capitolul V – INDICATORI TURISTICI

6. [anonimizat] A MUNICIPIULUI SUCEAVA

CONCLUZII

CAPITOLUL I

Considerații generale

Așezare și limite

Teritoriul României a fost locuit din timpuri străvechi. Statornicia multimilenară a autohtonilor, [anonimizat]. Istoricul antic L. Annaeus Florus afirma că:”…dacii trăiesc lipiți de munții lor”.

[anonimizat], nu putem să nu remarcăm veridicitatea afirmațiilor făcute cu multă vreme în urmă: [anonimizat]-est a României, desfășurat în partea estică a Munților Orientali și anume în Podișul Sucevei.

[anonimizat] 21 km distanță de vărsarea acestuia în Siret. [anonimizat] o suprafață de 5210 ha,la intersecția a [anonimizat]: [anonimizat], cel al Lembergului (Liovului), care vine dinspre Cernăuți (Ucraina)[anonimizat] (astăzi: E576 și E85). Teritoriul municipiului se învecinează cu comuna Șcheia (la vest), comuna Moara ([anonimizat]), comuna Ipotești ([anonimizat]), cu orașul Salcea (la est), comuna Adâncata ([anonimizat]), comuna Mitocu Dragomirnei (la nord) și comuna Pătrăuți ([anonimizat]).

Scurt istoric

Existența în Evul Mediu a mai multor ”țări” românești- Transilvania, [anonimizat] a afectat unitatea etnică și culturală a [anonimizat]. [anonimizat], s-a realizat, [anonimizat] 1600 sub domnia lui Mihai Viteazul. Suceava aparține regiunii istorice a Moldovei, [anonimizat]. [anonimizat] s-[anonimizat]. [anonimizat] a [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], și pe forța militară: Dragoș (o domnie foarte scurtă 1352-53, dar plină de însemnătate istorică), Bogdan I ''Întemeietorul Moldovei'' (1359-65), Alexandru cel Bun (1400-1432)- recunoscut pentru înțelepciunea sa și capacitatea de a ține o [anonimizat] ''mare'' domnitor moldav, Ștefan cel Mare (1457-1504), apărătorul creștinătății, renumit pentru victoriile repurtate trupelor otomane și nu numai.

În privința trecutului orașului, putem spune că istoria acestui tărâm a fost așa de tulburată, invaziile repetate (hunii, slavii, avarii, bulgarii, iașii, hazarii, maghiarii, pecinegii, cumanii și tătarii) au provocat atâtea mutări și dispariții ale așezărilor omenești, încât moldovenii au fost îndreptățiți să spună că viața străbunilor lor a avut” liniștea apelor și hodina vântului”. Oricum, orașul a fost locuit de români din cele mai vechi timpuri, în anul 1976 descoperindu-se unelte de silex care dovedesc locuirea teraselor de pe dreapta râului, în perioada paleoliticului mijlociu și superior (circa 100.000 – 10.000 î.e.n.). Urmele culturii Cucuteni găsite la Cetatea de Scaun, Șipot, Curtea Domnească, dovedesc că la sfârșitul mileniului al II-lea, teritoriul de azi al Sucevei a cunoscut o densitate demografică considerabilă. În sec. II-III exista aici o așezare a dacilor liberi, descoperirile arheologice relevând și puternice influențe romane. Majoritatea istoricilor consideră că orașul a existat înainte de întemeierea statului medieval Moldova, că orașul ființa înainte de "descălicarea lui Dragoș" (stă dovadă, printre altele, o geografie rusească anterioară anului 1347).

Oricum, prima menționare sigură a Sucevei, în strictă ordine cronologică și cea mai veche, datată a numelui său, e cea din 10 februarie 1388 din actul dat de Petru I Mușatinul, în Cetatea Sucevei. Făcând parte din voievodatul Moldovei, orașul a devenit capitală a acesteia, prin mutarea centrului politic de la Siret la Suceava (a îndeplinit rolul de capitală a Principatului Moldovei timp de aproape două secole).

În 1744, Casa de Habsburg, rupea din Moldova părțile nordice (granița cu Moldova aflată sub suzeranitate Otomană trecea chiar pe la sud-est de oraș), creând astfel, o provincie nouă, imperială, pe care a denumit-o Bucovina (pentru 144ani). Dar, românii din Bucovina au avut o viață politică, națională, religioasă și culturală proprie. Elitele și fruntașii politici bucovineni au practicat totdeauna față de Viena o politică protestatară. Cu toate acestea, trebuie recunoscut faptul că în Bucovina s-au petrecut numeroase transformări care au contribuit la schimbarea fizionomiei demografice, economice, politice, etnice și culturale a provinciei, conferindu-i un statut singular în comparație cu regiunile învecinate. În urma acestor transformări, Bucovina a devenit în conștiința opiniei publice cultivate o „Elveție” a estului Europei.

În cadrul Târgului de turism din România, din februarie 2019 s-a lansat prima rută transfrontalieră care unește România și Republica Moldova într-un traseu istoric, care va oferi o lecție de istorie și spitirualitate pentru toți cetățenii din România și Republica Moldova. Această rută este destinată tuturor cetățenilor vorbitori de limba română care vor dori să descopere acest patrimoniu lăsat moștenire de marele voievod pe teritoriul Moldovei, Basarabiei și Bucovinei.

Pentru turiștii stăini, ruta România-Moldova ”Ștefan cel Mare și Sfânt” va fi atractivă prin diversitate, oferind un spațiu cultural istoric român, dar prin două state diferite.

Suceava într-o litografie de Franz Xavier Knapp de la începutul secolului al XIX-lea

Pentru că în Suceava Bucovinei tradițiile se îmbină armonios cu realitățile moderne, așezarea ei fiind între civilizația vestică și cea estică, pentru că este un ținut ca o imensă grădină și pentru că aici s-a dezvoltat un turism complex, accesibil tuturor, de la cei dornici de aventură sub cerul liber, la afaceri, la cei în căutarea unei culturi străbune și păstrate cu sfințenie, am ales să studiez orașul Suceava: “Pentru puține popoare se găsește un ținut relativ mic ca acesta în care să se cuprindă atâta frumusețe, atâta bogăție de astăzi și amintiri din trecut așa de îmbelșugate, de îndepărtate și sfinte“. – Nicolae Iorga

CAPITOLUL II

Potențialul turistic natural

”Întinsa, felurita, bogata, măreața și fericita Țară Românească își avea fruntea de stâncă în munte, pe care străinii și oamenii învățați îl numesc Carpatul, dar care, pentru noi n-a avut și n-are nevoie de alt nume, pentru că e singurul munte al nostru. Picioarele i se scăldau în Dunărea largă, spre care curge toată viața râurilor noastre, Dunărea împărătească, ce le duce pe dânsele și ne îndreaptă pe noi spre marea Neagră care, în seninul tăcut al feței sale albastre din zilelebune, în vălmășagul de valuri verzii și sure vuind în zilele de furtună, pare că înfățișează sufletul de strașnică mânie, ce se împacă însă într-un zâmbet de căință și de iertare al poporului nostru.” (Nicolae Iorga,” Istoria lui Ștefan cel mare”)

2.1. Potențialul turistic al reliefului

Municipiul Suceava este reședința unui județ care se remarcă ca un ținut cu o puternică personalitate geografică, cu o mare varietate de aspecte peisagistice, generatoare a unui flux turistic deosebit. Pe suprafața sa alternează unitățile montane și depresionare, dealurile piemontane, podișuri, câmpii, terase și lunci, ce se constituie într-un impozant ansamblu architectonic.

Simion Mehedinți a afirmat cu mândrie:” Pământul românesc este clădit mai simetric și mai armonios decât orice ținut al planetei”.

În ținut, potențialii turiști vor fi încântați privind în jur, vor remarca măreția, originalitatea, unicitatea și frumusețea unor aspecte ale reliefului: varietatea și configurația învelișului vegetal, ape învolburate, versanți, defileuri spectaculoase, creste, colți și pereți abrupți deasupra amețitoarelor prăpăstii, cascade, chei, la care se adaugă anumite particularități topoclimatice, fondul cinegetic și piscicol. Toate acestea produc emoție, satisfacție și dorința de a cunoaște mai mult.

Carpații intră în țară la hotarul de nord ca niște munți sălbatici și întunecați,strănși în lanțuri înguste și paralele, care despart Moldova de Transilvania. Apoi, crestele lor se potolesc, căpătând un aspect blând, cu forme line, surprinzând totuși prin varietatea peisajului.

În ansamblu, pe teritoriul județului Suceava se armonizează două unitățiimportante de relief: regiunea montană (65,4%) și regiunea de podiș (34,6%). Acestea coboară în trepte de la vest la est, în fâșii paralele, cu dispunere nord-sud. Teritoriul acestui județ se suprapune parțial Carpaților Orientali și Podișului Sucevei. Zona montană cuprinde masive și complexe de culmi separate între ele de văi adânci sau arii depresionare (Depresiunea Dornelor, Depresiunea Câmpulung Moldovenesc), astfel: Masivele Suhard și Călimani, Masivele Giumalău – Rarău, Munții Bistriței, Stânișoarei, Obcinile Feredeului și Mestecăniș. Multe despicături prin care se strecoară trecători și pasuri care duc spre așezări cuibărite la poalele munților sau risipite pe culmi. Plaiurile împădurite ajung pe nesimțite la catifeaua verde- argintie a pășunilor alpine, presărate cu turme și cirezi.

Podișurile și dealurile subcarpatice parcă ar fi un decor pentru încântarea ochilor și mulțumirea sufletului. Forme diverse, costișe line cu altitudini cuprinse între 300 și 500 de metri, mai coborâte cu 200 m față de cele mai joase culmi muntoase, poieni fermecate, păduri ce coboară până în sate, grădini îngrijite și case orânduite. Subcarpații se întind la sud de valea Moldovei și corespund unui relief de acumulare, cu aspect deluros, dar și cu unele depresiuni, cum sunt cele dela Solca și Cacica. Fânețe bogate, ogoare cu păpușoi, buchete de arbori bătrâni din păduri de demult și un aer cum nu găsești în alte părți (densitate mare a stratului de ozon atmosferic).

Orașul Suceava se desfășoară pe două trepte de relief: un platou a cărui altitudine maximă atinge 385 m pe Dealul Zamca și în lunca și terasele râului Suceava, cu altitudine sub 330 m, în mijlocul Podișului Sucevei.Acesta se împarte în Podișul Dragomirnei și Podișul Fălticeni, ele încadrând Depresiunea Rădăuți.

Podișul Sucevei are cota maximă la și se întinde până la valea Siretului în est și până la valea Moldovei în sud și sud-vest. Astfel, apar câteva subunități de relief diferit: masive

deluroase, arii depresionare și culoare de văi. Păduri verzi-albastre și tăpșane cu iarbă moale, turme pe costișe sunând din tălăngi, pomi orânduiți, perdele nevăzute spre munți. Suprafețele cele mai joase sunt formate din luncile de sălcii și terasele de-a lungul râurilor: ogoare pieptănate, cosite îngrijit, ca-n niște grădini.

Relieful municipiului Suceava are aspectul unui vast amfiteatru, cu deschidere spre valea râului Suceava, cu înălțimea maximă de 435 m în dealul Țarinca și cea minimă de 270 m, în zona albiei râului Suceava. În zona orașului și în împrejurimi relieful este foarte variat, cu o fragmentare sub formă de platouri, coline și dealuri: Zamca- 385 m, Viei- 376 m- Mănăstirii- 375 m, Țarinca- 435 m. Acestea sunt separate de văile râurilor Suceava, Șcheia, Tîrguluț (Cacaina), Bogdana și Morii, iar orientarea generală a interfluviilor, cât și a văii Sucevei este NV—SE.

Pantele reliefului se prezintă destul de variat.Principalele unități de relief din oraș și din zona înconjurătoare, de vârstă cuaternară, pot fi clasificate în trei mari grupe:

platourile, larg vălurite, reprezentate prin dealul Zamca și dealul Cetății; cele sub formă de coline se întâlnesc numai în partea de sud-est a orașului;

versanții deluviali (circa 25% din suprafață), apăruți ca urmare a dinamicii active a proceselor geomorfologice (alunecări de teren, eroziuni areolare și liniare), se întâlnesc mai ales în bazinul superior al văii Țîrgului, pe versanții de vest și sud-est ai dealului Zamca și pe versantul drept al Sucevei;

șesurile aluvionare, modelate sub forma unor trepte, au un caracter îmbucat.Ele s-au detașat ca trepte prin adâncirea succesivă a albiei Sucevei.

În afara acestor trei trepte ale șesului se mai pot delimita încă șase terase: terasa de 20-25 m în zona abatorului Burdujeni, terasa de 60-70 m pe dealul Burdujeni, terasa de 100 m pe dealul Viei și dealul Mănăstirii, terasa de 130-140 m pe dealul Velniței, terasa de 150-160 m pe dealul Țarinca și terasa de 180-190 m pe dealul Căprăriei.

2.2. Potențialul climato- turistic

” Ce limpede-i cerul și albastru, spălat de belșugul de ploi”George Vâlsan)

Caracteristic așezării pe glob a României este faptul că pe teritoriul ei se intersectează paralela de 45 grade latitudine nordică cu meridianul de 25 grade longitudine estică, coordonate matematice care indică jumătatea distanței dintre Ecuator și Polul Nord și, respectiv, dintre țărmul atlantic al Peninsulei Iberice și marginea răsăriteană a continentului, Munții Urali. Această așezare plasează România la interfața principalelor sectoare climatice ale Europei, impunând, pe ansamblu, prezența unui climat temperat- continental moderat și, mai ales, influența pe care o exercită, succesiv, fiecare dintre cele patru anotimpuri caracteristice zonei temperate.Spațiul geografic al județului Suceava, aflat în nordul țării și altitudinea relativ mare a reliefului generează o climă mai aspră în teritoriu, comparativ cu județele aflate la sud sau cu cele care au altitudini medii mai mici.

Poziția nord-estică a orașului Suceava determină o climă temperat-continentalăde dealuri, cu influențe estice de ariditate. Clima este influențată în mare măsură de prezența maselor anticiclonilor atlantic și continental. Dispunerea reliefului determină prezența în partea de est a unei clime continentale cu diferențieri mari între vară și iarnă. Iernile sunt deosebit de reci și cu cantități mari de zăpada, aduse de aerul de origine nordică, din aria anticiclonică scandinavă, iar verile sunt mai răcoroase. Primăvara și toamna, aceleași influențe nordice aduc ploile reci. Din est, județul primește influențe climatice continentale cu secetă vara, cu cer senin, ger și viscole iarna. În ansamblul său, clima păstrează multe aspecte de continentalism și excesivitate, care se manifestă atât în intervalul rece al anului, cât și în cel cald.

Orașul fiind situat în extramontan, temperaturile medii sunt de 8.2 grade C. Clima temperat-continentală, de podiș când vara, temperatura medie este de 18-19 grade C. Trecerea de la iarnă la primăvară se face brusc.

Precipitațiile căzute sub forma de ploaie scad până la mai puțin de 600 mm anual în valea Siretului. În oraș, cele mai mici cantități de precipitații se înregistrează în luna februarie, iar cantitățile cele mai abundente sunt de obicei în lunile mai și iunie.Din anul 2012, la stațiile meteo din zona de podiș s-a înregistrat o cantitate mai mică decât norma climatologică. Având în vedere raportul de precipitații, cele mai favorabile luni pentru turism sunt iulie, august, septembrie și parțial octombrie.

Regimul vânturilor este determinat tot de sistemul terasat al reliefului: în regiunea de podiș direcția vântului este influențată de orientarea curenților de vale. Crivățul, numit și „Traistă goală” sau „Vântul de miazănoapte”, aduce iarna zăpadă, viscol și ger, iar vara suflă sporadic, aducând un aer fierbinte și uscat din răsărit.

Unele caracteristici ale mediului înconjurător care influențează clima orașului sunt altitudinea diferitelor zone, gradul de fragmentare și orientareaversanților. De asemenea, peisajul urban, alcătuit din blocuri cu încălzire centrală, pavimentul, zonele industriale au determinatexistența unor deosebiri microelimatice între diferite puncte ale orașului: centru, zona Ițcani-Gară, zona mănăstirii Zamca, zona Burdujeni-combinat și zona Burdujeni-Centru.Evoluția vegetației confirmă și ea existența deosebirilor microclimatice dintre diferitele zone ale orașului, diferența de producere a fenofazelor fiind de două pînă la trei zile între centru și zona Zamca, de trei pînă la cinci zile între centru și Scheia și de două zile între centru și dealul Cetății.

2.3. Potențialul turistic al hidrografiei

Pe raza județului Suceava curge Siretul cu afluenții săi, Șomuzu Mare, Moldova, Bistrița,însumând toate 3.092 km și străbătându-l de la NV spre SE. Siretul are izvorul în Ucraina, în Munții Carpații Păduroși și se varsă în Dunăre la marele cot al fluviului de la Galați. Acest râu este cel mai mare curs de apă din România (8.554 km² doar pe teritoriul județelui Suceava). Siretul își adună apele din Bistrița, Trotuș, Moldova și Suceava. Având obârșiile pe povârnișurile crestelor, păienjenișul firelor de apă se adună de peste tot, sporind mereu vigoarea debitelor pe cursurile ce sunt dirijate radiar spre exteriorul spațiului montan.

Municipiul Suceava este situat pe cursul râului cu același nume, un afluent de dreapta al Siretului, la o distanța de 21 km de vărsarea în Siret, lângă orașul Liteni și la 149 km de locul de izvorâre (Masivul Lucina din Obcina Mestecănișului). Râul Suceava creează în dreptul orașului o albie largă, un culoar de 1,5 km lățime, valea luiavând un caracter de culoar datorită dimensiunilor mari ale luncii și teraselor. Râul este în cea mai mare parte a lui neinundabil, ca urmare a măsurilor de îndiguire și protejare a întregului spațiu afectat zonei industriale și de agrement. De-a lungul timpului, râul a suferit deplasări succesive către sud și sud-vest, lăsând în partea opusă albii vechi,sub formă unor terase.

Un rol important atât în evoluția văii principale, cât și a celor afluente l-au avut procesele geomorfologice de modelare a versanțiior. Râul Suceava primește pe partea dreaptă pâraiele Șcheia și Târgului, cu versanți asimetrici, iar pe stânga Mitocu, Bogdana și Morii.

Principala apă curgătoare din perimetrul municipiului, separă vechiul oraș de cartierele suburbane Burdujeni și Ițcani, determinând în timp configurația neobișnuită a reliefului urban al localității, aceasta incluzând zone de deal, cu platouri și versanți, dar și zonele de luncă și cele două crânguri: Zamca și Șipote.

Suceava dispune de trei surse de apa : cea de la Mitocul Dragomirnei , de la Berchisești și cea de la Mihoveni. Cea mai mare parte a orașului este alimentată de la Berchisești, unde-și primește apeledirect din Râul Moldova.

La sud de orașul Suceava, avându-și obârșia în Podișul Sucevei, curg Șomuzu Mare și Șomuzul Mic.

Localnicii au construit iazuri, oprind apa care se scurgea, ceea ce a dus nu numai la satisfacerea necesarului de apă, la pescuit, dar și la înfrumusețarea ținutului, la schimbarea microclimatului. Lacurile antropice amenajate între localitatea Suceava și Fălticeni au scopuri complexe: rezerve de apă industrială și potabilă, apărare împotriva inundațiilor, piscicultură.

Se spune că un lac este un ochi cu care pământul privește spre cer. Cele mai numeroase acumulări antropice sunt cele șase lacuri din lungul râului Șomuzu Mare. Lacurile Fălticeni alcătuiesc o zonă protejată (arie de protecție specială avifaunistică). Aceste creații artificiale sunt lacul de acumulare de la Dragomirna, iazurile de la Fetești, Moara, Bunești sau Siminicea).

2.4. Potențialul turistic bio- pedologic (vegetație, faună, soluri)

” Glasul plantelor este culoarea” (Ion Simionescu)

Vegetația este condiționată atât de factorii de relief cât și de elementele pedo-climatice.

Foarte sensibilă, vegetația înregistrează cele mai fine nuanțe, funcție de care se distribuie. Județul Suceava poate fi cunoscut și prin mijlocirea plantelor lui. În acest teritoriu își dau întâlnire cei mai frumoși copaci ai bătrânului continent, ponderea vegetației alcătuind-o pădurile, care ocupă peste 52% din suprafața județului, cu o compoziție de 79,4% rășinoase și 20,6% foioase: molizi ca în Alpi, brazi ca în Munții Pădurea Neagră, fagi din ținutul Balticei, stejari ca pe meleagurile Elbei. Pe lângă ei, sunt prezenți carpenul, frasinul, teiul, mesteacănul și o mare diversitate de arbuști.

În împrejurimile orașului Suceava se găsește atât vegetație specifică zonei dealurilor, cât și cea caracteristică zonei de luncă. Păduri de foioase se aștern ca o mantie pe povârnișurile line, desfășurându- se în falduri largi sau ocolind văile apelor.

Aceste păduri s-au redus mult în decursul vremurilor, au căpătat un aspect discontinuu. În prezent, din vechiul codru au rămas împădurite doar masivul Dragomirna și dealul Ciungilor-Ilișești. Răspândirea în trecut a pădurilor este atestată și de o serie de fitonime ca: Dumbrăveni, Ipotești, Lisaura, Plopeni, Salcea, Tișăuți și altele.

Subarboretul acestor păduri este format din lemn câinesc, măceș, sânger, corn, alun sălbatic, soc.

Vegetația de luncă a orașului cuprinde plante hidrofile lemnoase (salcie, răchită, plop, arin) și ierboase (rogoz, pipirig, izmă, piciorul cocoșului). Pe teritoriul municipiului și în împrejurimi se găsesc și plante rare, veritabile monumente ale naturii, ocrotite de lege. Astfel, la circa 9 km de oraș și la 1 km lateral de drumul european E85 se află Rezervația floristică Ponoare. Foto 16- Fânețele seculare Ponoare Foto 17- Bulbucul de munte

Sursa: https://galcodriibucovinei.ro/author/galcodriibucovinei/

Grija pentru speciile ocrotite este demonstrată prin prezența acestor rezervații naturale floristice și unde se efectuează studii botanice și analize ce au dus la concluzii deosebite referitoare la alternanța florei din zonă. În Fânețele seculare de la Ponoare-Bosanci crește bulbucul de munte, stânjenelul siberian, frăsinelul, rușcuta de primăvară, pălamida, dedițelul, trifoiul galben, iarba albastră. Tot în apropiere de Suceava, la 6 km de oraș, pe teritoriul comunei Moara, se află Rezervația floristică de la Frumoasa, mai mică decât cea de la Ponoare, cu specii asemănătoare, dar și cu alte plante rare, printre care vinețelele, rogozul, toporașul, laptele câinelui, stânjenelul de stepă, dedițelul, zambila pitică, usturoiul salbatic.

Parcul Profesor Ioan Nemeș din centrul orașului este populat cu mai multe specii de arbori și arbuști, printre care: stejarul, paltinul, salcâmul, prunul roșu, tisa, pinul, teiul, castanul sălbatic. În fața Muzeului de Științele Naturii se află un fag roșu, monument al naturii, cu o înălțime de circa 25 de metri și un coronament bogat și frumos.

Foto 18- Suceava, vedere aeriană

Sursa:https://www.youtube.com/watch?v

=58lGFkXQ-fw

Zona se bucură de condiții bune de dezvoltare a cerealelor, plantelor tehnice și legumelor.

În lunca Sucevei există o zonă cu sere, care ocupă o suprafață destul de însemnată, iar pe versanții dealurilor din împrejurimi se află livezi cu pomi fructiferi.

Foto 19- Terenuri în jurul orașului

Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Suceava

Fauna

” Simpatia omului pentru toate ființele este cea care face în primul rând din el cu adevărat om…” (Albert Schweitzer)

Diversitatea condițiilor fizico-geografice din zonă se reflectă și în cadrul lumii animale prin varietatea de mamifere, mai ales ierbivore, precum și prin numeroasele păsări.

Adevăratul vânător este acela care, echipat cu un binoclu, străbate tainice cărări de pădure,de câmpie sau de munte, umplându-și tolba cu nemaipomenite întâmplări din viața plină de mistere a păsărilor și animalelor, cu care împărțim această lume și fără de care am fi atât de săraci…Sub aspect cinegetic, zona din jurul orașului Suceava oferă satisfacții în privința obținerii trofeelor dorite, cât și a varietății speciilor faunistice, cum ar fi colonia de cerbi din pădurea de la Pătrăuți. Cerbul este rasa cea mai puternică și mai nobilă a întregii specii, ieșind în poienile nordului ca într-o domnie a lor. Efectivele lui au sporit în ultimii ani prin reglementarea condițiilor de vânătoare, în funcție de sporul anual al speciei. În pădurea de la Mihoveni sunt mulți fazani, iar interes cinegetic în zonă mai prezintă iepurele, căprioara, vulpea și mistrețul, întâlniți începând din lunci și zăvoaie șicare populează pădurile din apropiere.

Foto 20- Cerbul carpatin Foto 21- Grangur

Sursa:http://www.vanatoareiasi.ro/asociatia/pachete/ Sursa:https://ro.wikipedia.org/wiki/

”Plin de foșnete și de murmure de tot felul, de țipete de păsări și de sălbaticiuni, se înalță de pe fundul luncii, spre cer, ca un enorm telescop în oglinda căruia alunecă timpul și infinitul” (Geo Bogza). Pădurile de foioase din jurul orașului răsună de cântecul grangurilor, al botgrosului și strigătele sitarilor, clocind lângă ape.

Fauna ihtiologică a împrejurimior orașului este bogată, ea fiind un element de mare atractivitate și reprezentând deliciul multor răbdători și încercați ai undițelor. Apele din zonă sunt populate cu mreană, clean, lipan, scobar și crap.

Foto 22-Lebede în oraș, iarna Foto 23- Captură

Sursa: http://www.dronemaster.ro/blog/lebede-pe-raul-suceava- Sursa: /www.facebook.com/Pescari-Suceava-

ianuarie-2017-galerie-foto

Geologie. În fundamentul orașului, la adâncimea de 1500 metri, se găsește scufundată marea unitate geostructurală a Platformei Ruse, acoperită de depozite sedimentare necutate, de vârstă paleozoică, mezozoică și terțiară, cele mai noi straturi care alcătuiesc relieful actual fiind de vârstă sarmatică și cuaternară.Trăsăturile generale ale reliefului sunt în mare parte o consecință a litologiei și a structurii monoclinale. Litologia este dominată de depozitele sarmațiene care reflectă regimul de platformă cu succesiuni de straturi argilonisipoase, marne, gresii și calcare oolitice.

Straturile sunt necutate, cu o ușoară înclinare sub 1° de la nord-vest către sud-est. În zona vetrei orașului relieful este și mai nou, el fiind în întregime de vârstă cuaternară.

Solurile de pe teritoriul municipiului Suceavaintră, în general, în categoria celor de silvostepă, solurile cernoziomice levigate fiind specifice zonei. Aceste soluri par o formă relictă, corespunzătoare unei epoci mai secetoase din trecut, dat fiind faptul că sunt soluri tipice de silvostepă. Ele sunt cele mai fertile soluri din zonă, folosite la cultura cartofului, sfeclei de zahăr și a cerealelor.

Foto 24- Trovant în Podișul Sucevei Foto 25- Culturi de cartofi

Sursa:www.inbucovina.ro/obiective-turistice/ Sursa:https://vivafm.ro/2014/08/08/culturile-de-cartofi- traseu-montan/trovantii-de-la-remezau

Pe terasele superioare ale Sucevei se găsesc soluri cenușii de pădure, cu o fertilitate mai scăzută. În lunca Sucevei există soluri aluvionare, formate din depozite fluviale de pietriș și nisip, utilizate, în parte, pentru cultura legumelor și a cartofului.

Suprafața agricolă din jurul orașului este distribuită în terenuri arabile care sunt situate de-a lungul văii Sucevei, cu pășuni, fânețe și livezi.

CAPITOLUL III

Potențial turistic antropic

Zona din jurul orașului Suceava generează un peisaj cu numeroase posibilități de interacționare cu factorul antropic. Aceasta datorită particularităților morfologice (văi largi și culmi aplatizate, versanți domoli) ce ridică indicele de favorabilitate al utilizării terenurilor: o grandioasă manifestare a frumuseților pe care natura, dar și oamenii o oferă cu generozitate.

Nordul Moldovei satisface gusturile tuturor categoriilor de turiști. Popularea străveche a teritoriului Bucovinei, prezența neîntreruptă a activităților omenești generatoare de elemente materiale în acest spațiu au dus, în timp, la conturarea unui potențial turistic antropic deosebit de apreciat, aparținând fie sferei elementelor de civilizație materială (vestigii istorice, monumente de artă și arhitectură, obiective istorice, religioase și social-culturale), fie civilizației spirituale (obiceiuri, folclor, religie, ospitalitate, organizare comunitară).

”Cum să renunțe omul la orașe care-i dau nu numai toate bunurile lumii laolaltă…” C.Noica.

Orașul Suceava s-a conturat în teritoriu ca centru polarizator, ce a exercitat, în timp, o influență economică și organizatorică asupra zonei înconjurătoare. Suceava este centru universitar, educativ, științific, spiritual și publicistic al județului. Aici sunt concentrate mărturii inegalabile ale bogatei sale istorii.Trebuie să amintim că această urbe a fost capitala Principatului Moldovei timp de două secole, fiind atestată documentar încă din anul 1388. Suceava s-a dezvoltat treptat, devenind dintr-un mic târgușor, un important centru comercial, fiind în același timp principalul punct de vamă. Pentru oraș, trecutul înseamnă, mai întâi de toate, un demers creator de forme și frumuseți nealterabile la care se fac părtași atât natura, cu farmecul ei, cât și omul, cu geniul său creator, inventiv. Ele, dezvoltându-se continuu, și-au manifestat funcțiile lor comerciale, culturale, administrative, de servicii.

Foto 26- Suceava în lumina apusului

Sursa: http://www.dronemaster.ro/blog/orasul-suceava-lumina-apusului-galerie-fotografii-aeriene-cu-drona-4006988.fotovideo

Resurse cultural-istorice

Cetăți

Lângă oraș s-au aflat două cetăți, una mai veche la Șcheia, alta puțin mai nouă, ce se vede și astăzi. Între cele două s-a dezvoltat, încă din prima parte a sec. al XIV-lea, orașul. Cetatea Șcheia, una dintre cele mai vechi cetăți din Moldova, dar cu o existență scurtă, a fost dărâmată în timpul lui Alexandru cel Bun.

Foto 27- Foto 28- Statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare

Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Cetatea_%C8%98cheia Sursa: http://www.radioiasi.ro/stiri/regional/suceava-statuia-ecvestra-a-lui-stefan-cel-mare

Ruinele Curții Domnești se află chiar în centrul municipiului Suceava, la mică distanță de Cetatea domnitorului Ștefan cel Mare. Curtea Domnească a fost construită între secolele XIV – XVII. Era locul de unde Vodă conducea țara. „Aici se întâlneau dregătorii importanți ai statului, aici erau primiți solii diverselor state contemporane. Aici erau bucătării pentru servirea musafirilor. Aici erau taxiurile vremii „rădvanele”, trăsurile și caii necesari deplasărilor urgente. Deci Curtea Domnească avea funcție de loc de reprezentare statală”.

Arheologii care au cercetat zona au descoperit comori neprețuite la Curtea lui Vodă. Piesele monetare ale unui tezaur de peste 300 de piese de argint, monedele izolate de aur,

piesele ceramice, arme, unelte și multe alte artefacte pălesc în umbra ruinei istorice.

Dar să poposim cu respect la ruinele Cetății de scaun a Moldovei, cetatea domnitorului Ștefan cel Mare, grandiosul voievod al Moldovei, construită de voievodul Petru I Mușat și menționată pentru prima dată într-un document din 10 februarie 1388. Este o cetate medievală aflată la marginea de est a orașului Suceava, ea fiind localizată pe un pinten terminal al unui platou aflat la o înălțime de 70 m față de lunca Sucevei. De aici, se poate vedea întreaga vale a Sucevei.

În acest loc s-a hotărât soarta militară, economică și culturală a Moldovei. Domnitorul făcuse din cetate un fel de creier al sistemului său de apărare, tunurile dușmanilor bătând inutil în ziduri, pentru că acestea au rămas mereu neclintite. Niciodată cetatea n-a fost cucerită prin forța armelor. Fiecare potecă își are povestea ei, fiecare petec de pământ mustește de șoaptele istoriei.

Răceala zidurilor de piatră, scăldate în lumina nelămurită mișcă sufletul vizitatorilor, care gândesc că pe aici se împărțea dreptate pentru Țara Moldovei.

Foto 29- Cetatea de scaun a Moldovei

Sursa: https://jurnalspiritual.eu/cetatea-de-scaun-a-sucevei/

Cetatea este înconjurată de un mare șanț, lat de cca 40m și adânc de 9m, intrându-se în interiorul cetății pe un pod, care era apărat de un puternic bastion. Din turnurile cetății, strămoșii oșteni, fără somn, cercetau zarea. Cu peste cinci secole în urmă, zidurile acestea rezonau la sfaturile domnești, care au decis începuturile multor mânăstiri. Orice manifestare a acestei epoci a înflorit în condiții grele, sub amenințarea pericolelor exterioare. Dar, domnitorul a reușit să păstreze entitatea statului său, astăzi fiind omagiat și prin organizarea de expoziții și festivaluri anuale precum cel de Arta Medievală Ștefan cel Mare, care se desfășoară în incinta cetății.

În cei mai mult de 140 de ani de stăpânire austriacă și în care Suceava era doar un târg, au început să dispară construcțiile de tip medieval și postmedieval, în locul lor ridicându-se acele clădiri care i-au adus frumusețea actuală a orașului. Perioada de înflorire urbană a Sucevei se produce în timpul mandatului lui Franz Des Loges (1846-1914), om politic austriac din Bucovina. În această perioadă sunt construite o serie de clădiri pentru instituțiile locale, care schimbă peisajul localității.

Acel oraș Suceava întâlnit în scrierile și fotografiile de început de secol al XX-lea a dispărut încet și sigur după cel de-al Doilea Război Mondial, când nevoia de dezvoltare și modernitate a schimbat identitatea localității postmedievale. O parte a Sucevei Vechi, cu o serie de clădiri din zona străzilor Ștefan cel Mare, Curtea Domnească, respectiv Karl Marx, a supraviețuit o perioadă furiei demolărilor, însă a picat sub cupele excavatoarelor la începutul anilor ‘80, odată cu momentul în care s-a pus problema modificării structurale a municipiului Suceava.

Palate

Unul dintre cele mai reprezentative edificii vechi ale orașului este Palatul Administrativ, construit între anii 1903-1904 în stil baroc. Clădirea este din zidărie de cărămidă și acoperită cu olane. Edificiul avea inițial o formă de „L”, iar astăzi, ca urmare a lucrărilor din anii '60 ai secolului al XX-lea, are formă dreptunghiulară, cu o curte interioară închisă. În interiorul clădirii, pe peretele holului central, se află un mozaic parietal cu înălțimea de 8 metri și lățimea de 4 metri, realizat din marmură colorată de către Gheorghe Popescu și dezvelit în anul 1971. Lucrarea are tematică istorică. În partea de jos este figurată o cetate, cu arcași care trag de pe ziduri în ostașii otomani de la baza zidurilor. Deasupra cetății, pe mijloc, este figurată stema județului.

Fațada principală este impresionantă ca arhitectură. La nivelul parterului, este acoperită cu paramente cu bosaje ce încadrează ferestrele. În mijlocul clădirii se află un turn cu ceas, înălțat cu mult peste acoperișul mansardat. Inițial, pe clădirea turnului (între etajele doi și trei) era sculptată vechea stemă a orașului. În partea stângă se află un foișor de tip mușarbieu, închis pe verticala celor două etaje și terminat cu un turnuleț închis. În partea dreaptă iese în relief un corp terminat la partea superioară cu un fronton baroc în trei registre, decorat cu stema Bucovinei. Ferestrele sunt terminate în arc semicircular, cele de la etajul întâi având deasupra lor frontoane triunghiulare.

Foto 30 – Palatul Administrativ din Suceava

Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Palatul_Administrativ_din_Suceava

Intrarea principală este printr-un portal semicircular aflat la parterul turnului cu ceas încadrat de două coloane semicilindrice ce susțin un balcon baroc aflat la primul etaj. În prezent, clădirea mai dispune și de două intrări laterale.

Edificiul are 72 de încăperi, remarcându-se sala mare de ședințe de la primul etaj, care are practicate în peretele corpului decroșat trei ferestre întinse pe înălțimea a două etaje și acoperite cu vitralii.

Muzee, case memoriale

Muzeul de Științele Naturii din Suceava este un muzeu științific înființat în anii1976-1977. El funcționează într-o clădire istorică construită la începutul secolului al XIX-lea în centrul orașului, ce a găzduit în trecut Școala populară de băieți (Haupschule). Clădirea are două niveluri, unde încăperile sunt dispuse simetric. Apreciată ca o mare atracție pentru public, Sala Cristalelor prezintă cele mai frumoase și valoroase eșantioane de flori de mină existente în patrimoniul muzeului. Deosebite sunt și amprentele foliare, ca și fragmentele de animale dispărute, care vin să completeze tabloul evoluției vieții pe Pământ, în decursul erelor geologice.

A doua componentă expozițională se materializează prin abordarea unor noțiuni fundamentale de ecologie, cu referire la: ecosistem, principalele tipuri de ecosisteme terestre, aspecte sezoniere.Se remarcă dioramele: „Turmă de mistreți”, „Ursul brun din Bucovina”, „Boncănitul cerbilor”, „Haită de lupi – iarna ”.Pe circuitul expozițional sunt amplasate monitoare și alte mijloace audio pentru a reda animalele prezentate în diorame în mediul din natură.

Muzeul Bucovinei (cunoscut și ca Muzeul Național al Bucovinei) este principala instituție muzeală din județul Suceava. Aceasta funcționează într-o clădire construită între anii 1902-1903, în stilurile neoclasic și baroc.

Clădirea care în prezent găzduiește sediul Muzeului Bucovinei și secțiile de istorie și de artă ale acestuia a fost construită la începutul secolului al XX-lea, în perioada în care primar al Sucevei era Franz Des Loges, după planurile arhitectului austriac Julius Bochner. Lucrările la noul edificiu încep în primăvara anului 1902, fiind finalizate în aprilie 1903. Inițial, destinația edificiului este de sediu administrativ al Căpităniei Districtuale (Kreisamt) Suceava. Pe lângă rolul de sediu al Căpităniei Districtuale în Ducatul Bucovinei, clădirea mai adăpostește Oficiul poștal și telegrafic și pe cel vamal. Muzeul Satului Bucovinean

Muzeului Satului Bucovinean reflectă organizarea și activitatea complexă a satului

tradițional, arhitectura vernaculară a gospodăriilor și a construcțiilor comunitare, a instalațiilor tehnnice care ilustrează ocupațiile, meseriile și meșteșugurile zonei, modul de viață al locuitorilor din Bucovina. Alături de gospodăriile formate din case și anexe, amplasate de-a lungul ulițelor, în vatra satului, ca centru polarizator al vieții comunității, se regăsesc biserica și clopotnița Vama, crâșma Șaru Dornei și școala Securiceni.

Pe valea pârâului care străbate muzeul sunt amplasate instalațiile tehnice hidraulice: moara Mănăstirea Humorului, piua de sumane, daracul pentru prelucrarea lânii. Meseriile și meșteșugurile sunt reprezentate în ateliere dotate cu inventarul specific fiecărui meșteșug, aici putându-se demonstra și învăța tehnicile de lucru tradiționale, fiind folosite ca ateliere-școală pentru copii sau turiști.

Organizarea interioarelor constituie o expoziție etnografică aparte care  respectă particularitățile zonale ale obiectivelor de arhitectură populară. Cuptoarele, sobele se regăsesc în muzeu într-o varietate de tipuri; mobilierul tradițional, textilele de interior, piesele de port popular completează imaginea civilizației tradiționale bucovinene.

Inedit pentru muzeu este reprezentarea vieții spirituale a țăranului prin marcarea riturilor de trecere, nașterea și înmormântarea, precum și ritul de integrare care este nunta.

Interesul pe care acest tip de muzeu îl relevă are la bază câteva elemente definitorii: expunerea într-un mediu natural, autenticitatea și originalitatea exponatelor, tehnicile de construcție diferite și elementele decorative specifice cu valoare de simbol, recreerea unui mod de viață tradițional, valoarea de document în scop educațional, expunerea colecțiilor etnografice cât mai aproape de utilitatea obiectului în context și nu doar ca obiect de muzeu, permite vizitatorului înțelegerea și valorizarea tradițiilor Bucovinei.

Edificii religioase

De mai mult de două milenii, biserica ortodoxă dă tărie pământului românesc. Alinare și povață în timp de pace, suferință și curaj în vremuri de război, scut în drumul poftitorilor, credința este manifestarea nepieritoare a spiritului moldovenesc. În Centrul Sucevei se găsesc câteva lăcașuri de cult ortodox ce datează din perioada medievală și care reprezintă puncte de atracție turistică.

Mănăstirea Sf. Ioan cel Nou (cu Biserica Sfântul Gheorghe, monument UNESCO), este o mănăstire ortodoxă construită între anii 1514-1522 de meșteri necunoscuți. Între anii 1522-1677 mănăstirea a fost reședința mitropolitană a Moldovei, iar din 1991 are rol de reședință a arhiepiscopilor Sucevei și Rădăuților. Ansamblul mănăstiresc are în componență: Biserica „Sf. Gheorghe”, stăreția, turnul-clopotniță și Clisarnița (paraclis), toate înscrise pe lista monumentelor istorice din județul Suceava. Ridicarea acestei biserici a fost finalizată în anul 1522 de fiul lui Bogdan, Ștefăniță Vodă (1517-1527). Aceasta, începând cu anul 1993, se află pe lista patrimoniului cultural mondial al UNESCO. Edificiul arhitectural a fost construit după un plan triconc, cu pronaos, naos și altar, susținută de 9 contraforturi. Turla se înalță deasupra naosului și are formă octogonală. Lăcașul de rugăciune a fost pictat (atât în interior cât și în exterior) în frescă în stil bizantin, de zugravi necunoscuți.

Foto 34 – Mănăstirea Sf. Ioan cel Nou

Sursa: https://hailadorna.ro/totul-despre-manastirea-sf-ioan-cel-nou-din-suceava/

Biserica Sf. Dumitru (cu turnul-clopotniță sau turnul lui Alexandru Lăpușneanu, emblematic pentru oraș), Biserica “Sfântul Dumitru”, ctitorie a domnitorului Petru Rareș, se ridică pe una din colinele Sucevei, în partea de nord-est a orașului. Zidită din piatră, cu turla împodobită cu cărămidă smălțuită, biserica este de dimensiuni destul de mari, având lungimea exterioară de 35 m, lățimea de 10 m, iar înălțimea totală de 27 m, fiind unul dintre cele mai reprezentative monumente de arhitectură din veacul al XVI-lea. Astfel, se poate vedea din depărtare turla bisericii, precum și Turnul Clopotniță, zidit de Alexandru Lăpușneanu în anul 1861, menit să fie probabil și un punct de observare. Potrivit istoricului acestei biserici, pe locul în care se află astăzi a fost ridicată la început o frumoasă mănăstire cu hramul “Sfântul Dimitrie”, de către Sfântul Voievod Ștefan cel Mare (1457-1504), care se întorsese victorios după lupta de la Grumăzești.

Foto 34 – Biserica Sf. Dumitru Foto 35- Biserica Mirăuți

Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/ Sursa:www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri

Biserica „Sfântul Gheorghe” din Suceava, cunoscută și sub denumirea de Biserica Mirăuți, este o biserică ortodoxă construită în secolul al XIV-lea și apoi reconstruită în secolul al XVII-lea în municipiul Suceava. Între anii 1402–1522, Biserica Mirăuți a îndeplinit rolul de catedrală mitropolitană a Moldovei. După unele surse (o scrisoare trimisă de arhiereul Narcis Crețulescu către preotul Simion Florea Marian), numele de Mirăuți provine de la faptul că aici erau miruiți domnii Moldovei înainte de a fi înscăunați. Aici a fost uns ca domn al Moldovei și voievodul Ștefan cel Mare. Acesta a acordat Bisericii Mirăuți danii domnești (mori, heleștee, stupi). El a renovat lăcașul de cult, acesta primind o înfățișare mai aproape de elementele caracteristice epocii.

Din punct de vedere structural și decorativ, Biserica Mirăuți se încadrează în perioada de dezvoltare a artei moldovenești sub influența artei muntenești.

Mănăstirea Zamca este un complex medieval fortificat care a avut anterior rol de mănăstire armenească, fiind considerat în prezent cel mai important edificiu religios construit de comunitatea armenească din orașul Suceava.

Complexul medieval Zamca a fost construit în anul 1606 de armenii refugiați în Moldova încă din secolul al XIV-lea. Ridicată pe un platou din partea de vest a orașului, construcția ocupă o bună poziție strategică. Complexul este închis cu ziduri de forma unui patrulater neregulat (trapezoidal), întărite cu contraforturi interioare și exterioare, fără turnuri de apărare. Ansamblul arhitectural este format din trei clădiri (biserica principală „Sf. Auxentie”, turnul-clopotniță de pe latura de est cu o înălțime de 26 metri și o clădire cu paraclis la etaj pe latura de vest, unde se află intrarea în incinta mănăstirii). Turnul-clopotniță este o clădire situată în partea estică a zidului de incintă, având latura de bază pătrată. Pe cheia de boltă a arcadei estice de la intrarea turnului clopotniță este menționat anul construcției: 1606. Turnul are o înălțime de 26 de metri și avea inițial o intrare boltită care, ulterior, a fost închisă.

Foto 36- Mănăstirea Zamca Foto 37- Biserica Coconilor

Sursa: http://wikimapia.org/ Sursa: https://commons.wikimedia.org/wiki/

Biserica „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul”, cunoscută și sub denumirile de Biserica Coconilor, Biserica Beizadelelor sau Biserica Domnițelor, este o biserică ortodoxă construită în anul 1643. Biserica Coconilor a fost ctitorită de către domnitorul Vasile Lupu, cu rol de paraclis al curții domnești. Ea este de dimensiuni mici, dar înaltă, zveltă. Planul bisericii amintește de o forma arhaică. Decorația bisericii este caracteristică arhitecturii moldovenești din secolul al XVII-lea, în perioada de dezvoltare sub influența artei muntenești: brâul în "dinți de ferăstrău" de origine munteană înconjoară biserica, separând firidele de la partea inferioară a fațadei de rândul de ocnițe din registrul superior.

Biserica este flancată în partea nordică de un turn-clopotniță pe sub care se se coboară într-un mic subsol-osuar boltit aflat sub podeaua naosului.

În curte se află o fântână (Șipotul mare), fostă cișmea a curții domnești.

Construite în sec. al XIX-lea și începutul sec. al XX-lea sunt: Biserica Sf. Ioan Nepomuk, Biserica Sf. Treime, Biserica Evanghelică, Sinagoga Gah, Sinagoga din Ițcani, Capela Pruncul, Biserica Sf. Elisabeta, Biserica Sf. Apostoli, Biserica Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil. Orașul se remarcă nu numai prin numărul ridicat de vechi lăcașuri de cult ortodoxe, el mândrindu-se deopotrivaă cu cele armenești, romano-catolice, evreiești etc. Aceste edificii religioase sunt o dovadă a diversității etnice și a multiculturalismului așezării.

Foto 38 – Sinagoga Gah Foto 35 – Biserica Evanghelică

Sursa: https://www.newsbucovina.ro/ Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/

După anul 1990 au fost construite Biserica Sf. Andrei, Biserica Sf. Mina, Biserica Nașterea Maicii Domnului, In Memoriam și Catedrala Nașterea Domnului.

Frumusețea unor clădiri precum Hanul Langer, cu scări și curte interioară, a străzii Meseriașilor, cu uși înghesuite una în alta și ferecate, precum și a pivnițelor pe 2-3 niveluri, prin care puteai cutreiera în voie orașul prin subteran, au dispărut odată pentru totdeauna, chiar dacă au existat proiecte ale arhitecților acelei perioade, care au vrut să le conserve. Erau locurile prin care trecuseră cândva Regele Carol I și Regele Ferdinand, pe strada care îi purtase numele.

Într-un orășel plin de case, apăreau la începutul anilor ‘50 primele blocuri cu parter și un

etaj, construite în acel spirit al bucovineanului de a nu se ridica prea mult pe verticală, pentru a putea urca scările la bătrânețe. Apoi, orașul se extinde prin înglobarea localităților limitrofe Burdujeni și Ițcani, devenite cartiere. În perioada comunistă, are loc un amplu proces de industrializare a Sucevei, a cărei populație crește de peste zece ori.Cartierele orașului sunt: Areni, Burdujeni, Centru, George Enescu, Hărbărie, Ițcani, Mărășești, Obcini, Zamca.

Iar procesul de modernizare continuă.

Foto 36- Cartierul Obcini Foto37- „Curcubeul” din George Enescu Foto 38- Centrul

Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Suceava

Foto 39- Palatul de Finanțe Foto 40- Iulius Mall Suceava

Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Suceava

Obiective cu valoare arhitecturală și monumentală

Clădiri istorice

Gara Suceava Nord, cunoscută și sub denumirea de Gara Ițcani, este o gară de cale

ferată care a fost construită în anul 1871 în satul Ițcani (pe atunci localitate de frontieră în Austro-Ungaria, iar astăzi cartier al Sucevei). Între anii 1871-1918 gara Ițcani a fost gară de frontieră austriacă.

Palatul de Justiție din Suceava este o clădire-monument istoric construită în stil

neoclasic în anul 1885. Edificiul este monumental, impresionând prin simplitate și soliditate.

Imobilul are o suprafață construită de 2.626 m² și este format din demisol, parter și două etaje. Clădirea are o formă dreptunghiulară, cu o curte interioară (cu alei pietonale și copaci), intrări și căi de acces de pe toate cele patru laturi. Etajele, parterul și subsolul sunt delimitate prin brâie orizontale cu mai multe profile. Subsolul clădirii este înălțat. Fațadele clădirii nu prezintă elemente arhitecturale deosebite, în afara paramentelor cu bosaje ce acoperă zidurile. Arhitectura edificiului are elemente neoclasice caracteristice clădirilor destinate să găzduiască instituții administrative austriece.

Foto 41- Palatul de Justiție Foto 42- Colegiul Național „Ștefan cel Mare”

Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Suceava

În municipiul Suceava există mai multe case vechi, datând din secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, care au fost incluse pe Lista monumentelor istorice. Majoritatea sunt locuințe private și sunt localizate în vechea zonă armenească a orașului.

Monumentul eroilor din Burdujeni, Troița în memoria eroilor din 1917,

Monumentul eroilor sovietici,

Monumentul eroilor suceveni căzuți pentru triumful neamului și gloria patriei,

Monumentul eroilor din Ițcani,

Monumentul Păcii,

Troița în memoria luptătorilor anticomuniști,

Monumentul Unirii,

Monumentul în memoria tuturor eroilor, ostașilor și luptătorilor români din toate timpurile,

Monumentul eroilor căzuți în anii 1916-1918 și 1941-1945

Oul tradițional de Paște,

Bucovina înaripată,

Monumentul comemorativ al Poliției, dar și Mozaicuri parietale demonstrează

faptul că trecutul și omagierea lui reprezintă un reper important pentru evoluția unei societăți.

Monumentul eroilor căzuți în anii 1916-1918 și 1941-1945 evocă sacrificiul și eroismul ostașilor români căzuți în Primul Război Mondial și al Doilea Război Mondial. Statuia simbolizează un ostaș în marș, cu un pistol-mitralieră la piept și echipat de război. Soclul are o formă paralelipipedică și are pe el un altorelief din bronz ce înfățișează o scenă de război, cu ostași ce pornesc la atac cu tricolorul în frunte. Pe soclu, deasupra altoreliefului, se află o placă albă de marmură cu următoarea inscripție: „Recunoștință veșnică eroilor căzuți pentru apărarea patriei în anii 1916-1918 și 1941-1945”. Pe spatele statuii, la bază, se află o altă placă albă de marmură cu inscripția: „Realizat artist sculptor Vladimir Florea 1957”.

Statuia „Bucovina înaripată” din Suceava (cunoscută și ca Monumentul eroilor și martirilor Bucovinei) este un monument din fibră de sticlă realizat de către sculptorul Mircea Dăneasa și dezvelit în anul 2009. Statuia este amplasată în Parcul Drapelelor de lângă Palatul Administrativ. Monumentul are 8,5 metri înălțime și aproximativ 550 de kilograme. Ea este compusă din două corpuri distincte, unite la mijloc. După cum a declarat sculptorul, statuia „se referă la martirii din nordul și sudul Bucovinei care dorm acum sub zăpezile din Siberia, necunoscuți, neștiuți și cvasi-uitați”. Statuia reprezintă o siluetă înaripată care îmbină simbolismul crucii cu cel al zborului sugerând, prin brațele care se transformă în aripi, speranță și înălțare spre cer.

Foto 43: Monumentul eroilor căzuți pentru Foto 44- Bucovina înaripată

apărarea patriei în anii 1916-1918 și Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Suceava

1941-1945

3.4 Alte obiective turistice

Spații verzi, parcuri dendrologice sunt amenajate pe toată întinderea orașului:

Parcul Șipote-Cetate (sau Parcul Cetății),

Parcul Profesor Ioan Nemeș (sau Parcul Central),

Parcul Drapelelor (sau Parcul Uniunii Europene),

Parcul Trandafirilor (sau Parcul Trei Bărboși),

Parcul Vladimir Florea (sau Parcul Policlinicii),

Parcul Universității (sau Parcul Areni),

Parcul Simion Florea Marian,

Parcul Gării Ițcani,

Parcul Copilului.

Foto 45- Parcul Trandafirilor

Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Parcul_Trandafirilor_din_Suceava

Parcul Universității este cel mai întins parc din cartierul Areni și unul dintre cele mai mari ale Sucevei, ocupând o suprafață de aproximativ 3 hectare. Istoria și dezvoltarea parcului sunt strâns legate de universitatea din imediata apropiere. Accesul principal în campusul universitar se realizează prin incinta parcului.

CAPITOLUL IV –

Infrastructura turistică

4.Baza tehnico-materială

Municipiul și Județul Suceava sunt zone cu o mare concentrație de resurse turistice naturale și cultural-istorice. Limitele impuse de potențialul turistic din subzonele Mănăstirile bucovinene, Obcinele și Crucea- Ostra, în direcția exploatării turistice, nu justifică eforturi materiale deosebite pentru dezvoltarea zonei. Însă, dezvoltarea turismului presupune luarea în calcul a diverse componente, care trebuie să interacționeze. Astfel, acceptând zona ca sistem recreativ, socio- spațial cu structuri specifice (valoarea turistică a teritoriului, numărul și calitatea dotărilor de bază materială turistică, poziția în teritoriu, condițiile de acces), trebuie stabilit nivelul maxim al absorbției turistice, cel care rezultă dintre raportul ”cerere” și ”ofertă”.

În Bucovina structurile de primire turistică sunt, într-o proporție ridicată, modernizate, dar punerea în valoare a zonelor cu potențial turistic printr-o activitate promoțională, cât și unele servicii oferite turiștilor continuă să fie la un nivel scăzut, fapt ce determină existența atât a unei durate medii de ședere inferioară celorlalte regiuni din țară, cât și a unui indice de utilizare a capacității de cazare destul de redus.

4.1. Baza tehnico-materială a cazării

La sfârșitul anului 2017, conform INS – Direcția Județeană de Statistică Suceava, capacitatea de cazare în județ a fost de 11.883 de locuri, numărul de sosiri fiind de 385.700, numărul de înnoptări de 815.700, rezultând o utilizare netă a capacității existente în funcțiune de 27.5%.

Totalul unităților de cazare în județul Suceava este de 441, dintre care 54 de hoteluri și moteluri, 13 cabane, 6 camping-uri și unități tip căsuță, 17 vile turistice, 107 pensiuni turistice urbane și 225 pensiuni turistice rurale, un sat de vacanță, 12 hosteluri, 3 popasuri turistice și 3 bungalouri.

Sursa: www.insse.ro

Actualizând datele pentru 2018 numărul total al unităților de cazare în municipiul Suceava este de 1307. Cei mai mulți turiști au preferat să fie cazați în hoteluri, apoi în pensiuni agroturistice, în pensiuni turistice și în celelalte tipuri de structuri de primire turistică (moteluri, hosteluri, vile turistice, cabane turistice).

Pe zone turistice, cel mai mare număr de sosiri au înregistrat structurile din zona montană cu 46,6%, fiind urmate de structurile situate în municipiul Suceava 26,3%, zona stațiunii balneare Vatra Dornei cu 14,9% și zona ”alte localități și trasee turistice” cu 12,2%.

În Municipiul Suceava, baza unităților de cazare este constituită de patrimoniul fostului OJT, preluat parțial de societatea Bucovina Turism. Alături de acestea, în categoria de hoteluri se înscriu construcții noi, private.

Capacitatea de cazare turistică existentă (instalată) reprezintă numărul de locuri de cazare de folosință turistică înscrise în ultimul act de recepție, omologare, clasificare al unității de cazare turistică, exclusiv paturile suplimentare care se pot instala în caz de necesitate. Locurile aferente structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică complementare (căsuțe, terenuri de campare, etc.) la o structură de cazare turistică de bază (hotel, motel, camping etc.) și utilizarea acestor locuri sunt cuprinse la structura de bază.

Hotel Imperium 4*, structurat pe cinci etaje, asigură gazduirea oaspeților săi în 80 de camere, decorate în cel mai pur stil clasic, dintre care opt apartamente, toate fiind dotate la standarde extrem de ridicate. Astfel, printre dotari și servicii nu lipsesc: TV-LCD, aer-condiționat, duș cu hidro-masaj, mini-bar, room-service, WIFI, transfer hotel-aeroport-retur. Se pot organiza în cadrul hotelului diverse evenimente, începând cu conferințe până la întâlniri de afaceri sau petreceri de nuntă.

Foto 46- Hotel Imperium Foto 47- Conacul domnesc

Sursa: https://www.trip.com/hotels/suceava Sursa: https://www.daiavedra.com/tour/sejur-

Conacul domnesc 3*. Complexul este amplasat într-un vechi conac boieresc complet renovat și amenajat la standarde europene, pe o suprafață de 10 hectare în mijlocul unui parc dendrologic care asigură liniștea și aerul curat pentru oaspeți. Este perfect pentru oameni de afaceri și turiști, pentru o vacanță departe de agitația orașului, pentru training-uri de firmă, pentru întâlniri de afaceri și team building-uri. Hotelul oferă 42 de spații de cazare elegante, largi și spațioase, marea majoritate având vedere spre parc.

Hotel Sonnenhof. Numit și Hotelul- Grădină oferă oaspeților săi o atmosferă distinsă și destinsă. Serviciile prietenoase și confortul celor 48 de camere spațioase, decorate cu nuanțe de verde și motive vegetale, fac șederea extrem de relaxantă.

Foto 48- Hotel Sonnenhof

Sursa: https://www.tripadvisor.com/Hotel_Review-g304066-d2615675-Reviews-Hotel_Sonnenhof-Suceava

Hotelurile administrate de societatea Bucovina Turism se află în zona municipiilor Suceava și Fălticeni: Hotel Continental Arcașul (hotelul are o poziționare centrală în Suceava, aflându-se în imediata apropiere a principalelor atracții turistice și de business din oraș), Hotel Bucovina, Hotel Suceava, Hotel Turist, Hotel Nordic, Hotel Siretul.

Foto 49- Hotel continental Foto 50- Curtea Bizantină

Sursa: https://www.booking.com/hotel/ro/ Sursa: https://www.booking.com/hotel/ro/

Hotel Balada, Mandachi Hotel & SPA, Hotel La Șura Geților, Hotel Zamca sunt doar câteva dintre complexele hoteliere din oraș apreciate de turiști.

O altă categorie, semnificativă din punct de vedere numeric și amplorii luate în ultimii ani, este reprezentată de pensiunile turistice și agroturistice. Pensiunile sunt întâlnite în zona orașelor, ca o alternativă la hotelurile existente precum și în zonele rurale, oferind turiștilor servicii suplimentare, în special legate de tradițiile locale sau de viața la țară în special.

Foto 51- Pensiunea La Moară

Sursa: https://www.lamoarabucovina.ro/

În Suceava sunt numeroase pensiuni turistice, printre care amintim: Curtea Bizantină,Pensiunea Alessia, Rapsodia Pension, Pension Santa Fe, Agropensiunea Ioana etc.

Analizând categoria de confort a structurilor de primire turistică se remarcă creșterea unităților care dețin 3 stele, crescând și ponderea structurilor de primire turistică de 4 stele.

Numărul structurilor de cazare de 5 stele este inexistent. Scăderea ponderii structurilor de primire turistică de 2 stele și de 1 stea demonstrează că exigențele turiștilor au crescut, calitatea cazării constituind un factor important de selecție și decizie.

Potențialul de creștere a numărului de turiști străini este ridicat, în special pe segmentul turismului cultural. În ceea ce privește distribuția sosirilor de turiști pe tipuri de structuri de primire, hotelurile constituie preferința principală de cazare a turiștilor străini. Turiștii români preferă pensiunile turistice și agroturistice, ponderea turiștilor străini care aleg acest tip de pensiuni fiind redusă.

Opțiunea turiștilor care vizitează Suceava, pentru categoria de confort a structurilor de primire turistică este de 3 stele, urmând sosirile în cadrul structurilor de 4 stele si apoi de 2 stele.

De asemenea, ponderea turiștilor care optează pentru moteluri, vile și cabane turistice este redusă.

Foto 52- Cameră Hotel Sonnenhof

Sursa: https://www.inbucovina.ro/cazare/suceava/hotel-sonnenhof/

O problemă majoră a turismului la nivelul zonei o reprezintă sezonalitatea cu perioade de extra-sezon, pronunțate și lungi. Frecvența turistică cea mai ridicată are loc vara, iar celelalte anotimpuri sunt caracterizate de frecventări mai reduse.

În numărul turiștilor cazați în unitățile de cazare turistică se cuprind toate persoanele (români și străini) care călătoresc în afara localităților în care își au domiciliul stabil, pentru o perioadă mai mică de 12 luni și stau cel putin o noapte într-o unitate de cazare turistică în zone vizitate din țară; motivul principal al călătoriei este altul decat acela de a desfășura o activitate remunerată în locurile vizitate.

Înnoptarea turistică este intervalul de 24 de ore, începând cu ora hotelieră, pentru care o persoană este înregistrată în evidența spațiului de cazare turistică și beneficiază de găzduire în contul tarifului aferent spațiului ocupat, chiar dacă durata de ședere efectivă este inferioară intervalului menționat. Sunt avute în vedere și înnoptările aferente paturilor instalate suplimentar (plătite de clienți).

Lunile de vârf din punct de vedere al frecventării turistice sunt august, iulie și septembrie.

Majoritatea turiștilor români care vizitează municipiul Suceava aleg turismul de agrement. Pe locurile următoare se situează turismul religios și de afaceri. În ceea ce privește preferințele turiștilor străini, cei mai mulți practică turismul cultural, de agrement și rural.

4.2. Baza tehnico-materială pentru alimentație publică

Baza materială pentru alimentație publică cuprinde totalitatea localurilor în care au loc o serie de activități complexe, de la prepararea mâncărurilor, a produselor de cofetărie și patiserie, până la servirea acestora, împreună cu alte produse, gen băuturi alcoolice și nealcoolice, clienților/ turiștilor, într-un mediu relaxant, plăcut, astfel încât să fie satisfăcute cerințele acestora.

Dacă în anul 1871 orașul Suceava avea, așa cum reiese din scrupuloasa listă cu „situația încheiată a cârciumilor și hanurilor existente” întocmită de plutonierul de poliție Moczarski, nu mai puțin de 76 de „locante”, la interval de un secol un „Mic îndreptar turistic” al Sucevei semnala doar vreo zece obiective (hoteluri și restaurante, cabane, o cramă). Desigur că aceste obiective, menționate la „adrese utile”, erau considerate ca având un standard acceptabil pentru a fi recomandate turiștilor, dar lor li se alăturau multe alte „locante”. Aparținând germanilor, armenilor sau evreilor și mai puțin românilor (din cele 76 de locante enumerate doar câteva aveau proprietari români), cârciumile se înșiruiau una după alta, de la cele mici și modeste (în care proprietarul era și cârciumar), toate dispunând doar de o singură încăpere.

Foto 53- Hanul Langer Foto 54- Centrul Vechi al Sucevei

Sursa: http://www.araratonline.com/carciumile-sucevei-de-la-hanul-langer-si-craiul-negru-la-bufetul-din-cimitirul-armenesc/

Astăzi, în oraș unitățile de alimentație publică sunt întâlnite în special în cadrul complexurilor hoteliere, care oferă astfel funcțiuni multiple turiștilor. O altă categorie de unități, dezvoltată în special în ultimii ani o reprezintă, restaurantele cu specific românesc, unde întâlnim produse tradiționale ale zonei Bucovinei, foarte atractive pentru turiști. Acestea apar fie în cadrul pensiunilor agroturistice, deci în zona turismului rural, fie în zona traficului turistic cel mai ridicat, respectiv a stațiunilor turistice, a orașelor din județ sau în zona mănăstirilor- cea mai cunoscută și mai apreciată.

Merită menționate cele mai cunoscute restaurante din Suceava, în cadrul complexurilor hoteliere, dar și individuale: Restaurantul Arcașul, Restaurantul Central, Restaurantul Gloria, Restaurantul Bucovina, Pub Colibri, Aristocrat, Brădet, Brândușa, Conacul Domnesc, Da Vinci, Farestin, Del'iri, Latino, Murilo, Hennesys, Old Times, Padrino, Scorpion, Studențească, Toscana, Taco Loco, Latino, Centrul Vechi, McDonald's, Souvlaki.

O altă categorie este formată din restaurantele cu specific tradițional, cum sunt Popasul Căprioarei și Casa Bucovineană.

Bucătăria bucovineană este de excepție, preparatele de regim rivalizănd cu meniurile tradiționale sau sofisticate ce se pot comanda în restaurante. Ceea ce este, însă, specific, este reprezentat de faptul că turistul are posibilitatea să servească din preparatele culinare și băuturile specifice zonei, unele dintre ele fiind unice. Mulți turiști se reîntorc pe aceste meleaguri tocmai pentru a se reîntâlni cu aceste produse.

Foto 55- Popasul Căprioarei Foto 56- Casa Bucovineană

Sursa: http://hikersbay.com/europe/romania/hotel/ro/ Sursa:http://casabucovineana.ro/gallery-

Au devenit, de asemenea, foarte cunoscute și apreciate, curele de produse alimentare naturale, curele de plante medicinale. Totul este „de casă”, de la unt, smântână, ouă și carne, la hribii atât de populari. Să nu uităm de cașul sau urda bucovineană, cârnații de influență austro-ungară. Lor li se alătură borșurile rusești, rachiurile de prune sau din fructe de pădure (afinată, zmeurată, frăgată și o foarte parfumată trandafirată), vinul sau berea făcute dupa metode originale.

Aromatele boabe vineții sunt la mare cinste în aceste locuri, iar peste tot prin păduri se întâlnesc pâlcuri de oameni la cules de afine. De la dulceață, servită cu papanași, tocinei, clătite, la siropuri, preparatele și bunătățile din afine sunt nelipsite din casele oamenilor și din meniurile pensiunilor. Pe lângă afine mai sunt murele și frăguțele, culese și acestea de oamenii locului, sirop de cimbrișor de câmp, de urzică, de sânziene, de ienupăr, de mentă, afine. Acestora li se adaugă tot felul de dulcețuri, plus alte minunății delicioase cu care se participă în fiecare an la Festivalul fructelor de pădure.

Foto 57- Ospeție la pensiunea La Moară

Sursa: https://www.lamoarabucovina.ro/

Demn de reținut este faptul că în cadrul gospodăriilor agroturistice sucevene, turiștii au ocazia să servească produse alimentare 100% naturale, fără aditivi, conservanți sau compuși chimici sintetici.O caracteristică a agroturismului din județul Suceava este tocmai faptul că valorifică în întregime produsele realizate în gospodărie.

4.3 Baza materială pentru agrement

Componentă a bazei tehnico-materiale a turismului, aceasta include o gamă largă de mijloace și dotări destinate să asigure diferite modalități pentru petrecerea timpului liber de către turiști. Infrastructura de agrement este vitală în contextul dezvoltării turismului, calitatea acesteia influențând, în bună măsură, durata de ședere a turiștilor. Turismul de agrement îmbină pe plan orizontal mai multe forme de turism, ținând cont de diversitatea posibilităților de petrecere a timpului liber. Astfel, infrastructura de agrement vine ca o dezvoltare suplimentară a unor localități deja consacrate pe anumite tipuri de turism. În plus, această infrastructură de agrement are ca public țintă și localnicii, pentru petrecerea timpului liber, aceștia bucurându-se de activitățile oferite.

O clasificare generală a bazei materiale pentru agrement în cadrul municipiului Suceava ar cuprinde:

– Baza destinată distracțiilor. Există diferite elemente ale acestei baze, cuprinzând cluburi, săli de jocuri electronice, săli de bowling și biliard, parcuri de distracții.

Pot fi amintite cluburile Versus, Eclipse, Next Level, Crystal's Club, Oscar Wilde, Office, Padrino, Del'iri, Club V sau cafenele ca Manhattan, Joint Caffe, Tabuu, Apropo Caffe, Steel Caffe, Strikers Club.

Foto 58- Club în Suceava

Sursa: http://www.roturism-info.ro/informatii-utile/localuri/cluburi-si-baruri-suceava.php

Sucevenii mai au la dispoziție o zonă de agrement amenajată pe o suprafață de 75.250 mp, la baza dealului Tătărași. Pe lângă numeroasele spații verzi amenajate cu gazon, plante și arbuști ornamentali,vizitatorii au acces gratuit la o mulțime de facilități – locuri de joacă pentru copii, terenuri de minigolf, terenuri de sport, un foișor muzical, un debarcader cu bărci și hidrobiciclete, o fântână arteziană, clădiri administrative și o cafenea.

Sunt și distracții sezoniere organizate la Galleria Mall, cum este Adventure Land, parcul de distracție special amenajat, în care vizitatorii se bucură de Hollywood Express, FreeStyle, Helicopterul Aviator, Trenulețul pentru copii, Filme la Cinebank, Box Machine sau Fotball Kick, dar și de meniuri de mici și vin fiert, vată de zahăr pe băț sau băuturi răcoritoare în cadrul locurilor special amenajate.

Foto 59- Parcul Tătărași Foto 60- Zbor agrement la aeroport

Sursa: https://andreicenusa.ro/zona-de-agrement-tatarasi Sursa: http://www.radioiasi.ro/stiri/regional/

La Aeroportul Internațional „Ștefan cel Mare”de lângă Suceava se organizează zboruri de agrement, salturi cu parașuta.

În zonele rurale adiacente se fac plimbări cu docarul și sania, demonstrații și prezentări ecvestre, drumeții pedestre, cicloturism, pescuit și vânătoare, vizite la stâne, degustarea unor produse specifice bucătăriei bucovinene.

– Baza de agrement cultural, cu multiple posibilități legate de numeroasele obiective turistice culturale și istorice din oraș și județ.

Muzeul Bucovinei este cea mai importantă instituție de profil din Suceava. Înființarea sa este strâns legată de începerea lucrărilor arheologice și de restaurare la Cetatea de Scaun de la sfârșitul secolului al XIX-lea, sub patronajul arhitectului austriac Karl Adolf Romstorfer. La inițiativa câtorva intelectuali suceveni, în 1899 ia ființă Societatea „Muzeul”. Prima secție a fost cea de istorie, constituind practic nucleul în jurul căruia a luat naștere muzeul. De-a lungul timpului, acesta și-a îmbogățit colecțiile, și-a amplificat și diversificat în permanență activitatea. În prezent, Muzeul Bucovinei include și administrează mai multe obiective medievale, muzee și case memoriale, localizate pe teritoriul orașului Suceava și în alte localități ale județului. Acestea constituie expozițiile permanente: Cetatea de Scaun a Sucevei, Cetatea Șcheia, Curtea Domnească din Suceava, Muzeul de Istorie din Suceava, Muzeul de Științele Naturii din Suceava, Muzeul Satului Bucovinean, Muzeul Etnografic „Hanul Domnesc” din Suceava, Casa memorială „Simion Florea Marian” din Suceava, Casa memorială „Nicolae Labiș” din Mălini, Casa memorială „Eusebiu Camilar” din Udești, Casa și muzeul memorial „Ciprian Porumbescu” din Stupca, Casa-muzeu Solca (Casa „Saveta Cotrubaș” din Solca), Casa-muzeu Bilca (Casa „George Muntean” din Bilca), Muzeul de Istorie din Siret, Planetariul și Observatorul Astronomic din Suceava (până în anul 2008, când este cedat Universității „Ștefan cel Mare”, păstrându-și rolul de muzeu științific), Muzeul de Istorie din Suceava, cu „Sala tronului”, este o realizare de excepție, unicat în România.

Cetatea Șcheia, întâlnită și sub denumirea de Cetatea de Apus a Sucevei, este o cetate în ruine aflată în partea de nord-vest a orașului Suceava. Ea se află localizată la marginea unei păduri aflate pe un pinten terminal al dealului Șeptilici (384 m altitudine), la o înălțime de peste 80 m față de lunca Sucevei. De aici, se poate vedea întreaga vale nordică a Sucevei.

Cetatea Șcheia făcea parte din sistemul de fortificații construit în Moldova la sfârșitul secolului al XlV-lea, în momentul apariției pericolului otoman. Sistemul de fortificații medievale cuprindea așezări fortificate (curți domnești, mănăstiri cu ziduri înalte, precum și cetăți de importanță strategică), în scop de apărare, întărite cu ziduri de piatră, valuri de pământ sau având șanțuri adânci.Cetatea a fost construită la sfârșitul secolului al XIV-lea de Petru al II-lea Mușat, fiind demantelată la începutul secolului al XV-lea de Alexandru cel Bun. În prezent, din Cetatea Șcheia nu au mai rămas decât niște ruine.

Muzeul de istorie a fost deținător, inițial, al unui patrimoniu restrâns, rezultat din săpăturile arheologice începute în anul 1895 la Cetatea de Scaun a Sucevei, muzeul și-a îmbogățit de-a lungul timpului colecțiile, și-a amplificat și diversificat în permanență activitatea. Pornindu-se de la ideea potrivit căreia structura de bază a unui muzeu trebuie să ilustreze pregnant trăsăturile caracteristice ale trecutului istoric, expoziția de bază a Muzeului de Istorie a fost concepută ca o prezentare a istoriei locale împletită cu cea națională.

Expoziția permanentă de bază este situată la etajul clădirii, în 27 de săli, desfășurându-se cronologic, de la cele mai vechi descoperiri arheologice ce datează din Paleoliticul inferior (descoperite la Ripiceni în județul Botoșani) până la Revoluția din 1989. Cea mai mare parte a expoziției se datorează descoperirilor arheologice, începând de la sala 1 și până la sala 15 inclusiv, și cuprind colecții arheologice, obiecte de podoabă, arme, unelte, obiecte de uz casnic, monede, vase, textile arheologice etc. Ilustrarea istoriei în expoziția permanentă se încheie în anul 1989 cu manifestațiile anticomuniste desfășurate în luna decembrie la Suceava.

Foto 61- Muzeul de istorie Foto 62- Sala tronului

Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Muzeul_Bucovinei

Muzeul Satului Bucovinean este un muzeu în aer liber, care pune în valoare patrimoniul cultural-arhitectonic de factură populară din Bucovina. Înființat în anii '70, muzeul a cunoscut dezvoltarea și extinderea majoră începând cu anii '90, iar în prezent dispune de un număr de peste 30 de obiective: case tradiționale din lemn, anexe gospodărești, instalații tehnice populare, ateliere meșteșugărești, construcții comunitare.

Foto 63- crâșma din Șaru Dornei, coliba din Foto 64- Interior casă țărănească

Câmpulung Moldovenesc, casa de locuit din Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/

Roșu și atelierul de olărit din Marginea.

Existența încadrată în zările magice ale”Țării Fagilor”, le-a îngăduit bucovinenilor să învețe să facă lucruri trainice, cu mijloace puține: forme raționale, potrivite climei, linii simple, subliniate de judicioasa întrebuințare a materialelor ce se găsesc la îndemâna lor. Armonia peisajului, aspectele caselor și interiorul lor, obiectele de artă țărănească sunt puse în valoare în cadrul acestui muzeu.Iile și cămășile din borangic, bumbac și in, cojoacele și țesăturile din lână și cânepă, renumita ceramică de Marginea, fântânile, troițele, icoanele pe lemn și pe sticlă, ouale încondeiate și toate obiectele de tehnică țărănească sunt expresia unei civilizații în care îndemânarea s-a convertit, în timp, într-o admirabilă pricepere, de un deosebit simț artistic.

Obiecte cu stricte întrebuințări practice sunt adevărate opere de artă, materia primă folosită fiind diversă, de la piele de animal, la lemn, piatră, corn, lut, lână. Din acestea sunt confecționate covoare (Ciocanești), scoarțe și ștergare (Arbore), costume populare (Cârlibaba), cojoace, pieptare (Vama) ceramică (Cacica, Rădăuți- Colibaba), instrumente populare (Fundu Moldovei), măști.

Foto 65- Covor Foto 66- Mască de Anul Nou

Sursa: https://www.booking.com/region/ro/suceava.ro.html Sursa: https://doxologia.ro/

Aspectul satelor din nordul țării se armonizează cu natura locului, în general blând, deschis și vesel. Casele, multe din lemn, sunt risipite pe dealuri într-un mediu nepoluat, sau agățate în chip uimitor pe versanții însoriți ai munților.

Ideea înființării unui muzeu în aer liber care să valorifice potențialul etnografic al Bucovinei datează din anul 1958, când satul bucovinean dispunea încă de numeroase monumente de arhitectura populară. Cu toate acestea, abia în anul 1971 s-au început primele campanii de cercetări în teren, de culegere de material folcloric și etnografic. Muzeul în aer liber este conceput ca un sat tradițional bucovinean și ar urma să cuprindă la momentul în care se va finaliza organizarea sa un număr de 80 de monumente de arhitectură populară: biserică, școală, gospodării țărănești, ateliere meșteșugărești, instalații tehnice, crâșmă, un interior de mină și un traseu de mocăniță.

Foto 67- Casa de locuit din Roșu Foto 68- Moara

Sursa: https://muzeulbucovinei.ro/muzeul-satului-bucovinean/

Una dintre primele case achiziționate de Muzeul Satului Bucovinean este o casă de locuit din localitatea Roșu, aflată în zona etnografică Dorna, semnificative pentru zonele pe care le reprezintă fiind și Moara de apă din Mănăstirea Humorului, Casa de locuit din Cacica, Fierăria, Crâșma Șaru Dornei, Casa de locuit din Volovăț, Casa de locuit din Vicovu de Jos, Gospodăria tradițională din Straja, Casa de locuit din Ostra, Biserica de lemn și clopotnița din Vama și multe altele. Un exemplu al conceperii prezentării acestor case și zone etnografice este și Atelierul de olărit din Marginea. Satul Marginea este un renumit centru de artă populară, cunoscut îndeosebi pentru ceramica neagră ce se produce aici. Pădurile cu resursele lor au reprezentat o preocupare principală în viața locuitorilor din sat, locuințele făcându-se aproape exclusiv din lemn. În localitate mai există și acum case de locuit care păstrează o arhitectură cu o vechime de mai mult de 100 de ani, de neuitat fiind și porțile de lemn, frumos ornamentate.

Dranița (șindrila) este unul dintre produsele autohtone, care are ca scop protecția acoperișurilor construcțiilor împotriva ploilor și a intemperiilor. Este o scândurică din lemn de brad, realizată prin crăparea lemnului de brad de-a lungul fibrei sale, printr-un procedeu foarte migălos și care necesită multă răbdare și experiență.

Îndeletnicirea olăritului are tradiții vechi în localitate, păstrarea și perpetuarea într-o formă autentică a străvechilor îndeletniciri fiind de pe vremea dacilor. Aici se modelează manual lutul argilos în scopul fabricării vaselor cu întrebuițare casnică pentru gătit sau pentru prelucrarea laptelui și diverse alte forme ornamentale: oala înaltă, oala mare cu două toarte, strachini de diferte dimensiuni, oale cu mânuși.Ceramica produsă este unică pe plan internațional prin culoarea neagră rezultată în urma arderii. O ceramică asemănătoare se mai produce undeva în Mexic.

Tehnica de decorare este cea tradițională: vasele se lustruiesc cu o piatră specială, urmele cenușii rămase pe pereții vasului încă nears amestecându-se cu negrul metalic al acestora. Acestei tehnici i se adaugă folosirea motivelor și ornamentelor geometrice: spirale, linii frânte, ramuri de brad. Muzeul Satului Bucovinean a achiziționat un atelier de olar cu două camere, una dintre încăperi fiind amenajată în interior cu inventarul de lucru al olarului, cealaltă fiind folosită ca locuință. Cuptorul de ars ceramica este construit sub plecătoare. La intrare se află cerdacul, de undese poate intra sub plecătoare.

Foto 69- Atelierul de olărit din Marginea Foto 70- Chiup vechi ceramică ”Marginea”

Sursa: https://muzeulbucovinei.ro/muzeul-satului-bucovinean/ Sursa: https://www.okazii.ro

– Baza de agrement sportivdin Suceava, cuprinde un stadion, terenuri de sport, înot, în cadrul bazinelor special amenajate sau în cadrul ștrandurilor (Ștrandul Municipal, Ștrandul Micul Delfin, Piscina Capitoliu, Garden, Ștrandul Civica Sport).

Foto 71- Piscina Titanic Suceava

Sursa: https://impactfm.ro/vara-se-petrece-la-piscina-titanic/

Foto 72- Ștrandul Sucevei Foto 73- Patinuarul artificial Ice Dream

Sursa: https://www.bucovinacazare.ro/ Sursa: https://orasulsuceava.ro/descopera/sport/patinuare

Baza comercială a orașului este constituită în principal de Mall-uri și centre comerciale: Shopping City Suceava, Iulius Mall Suceava, Galleria Suceava, Shopping Center „Zimbru”, Centrul Comercial „Bazar”. În incinta mall-ului s-a amenajat un patinuar.

– Baza materială pentru tratament

Foarte mulți turiști sunt în tranzit în municipiul Suceava, având ca țintă refacerea sănătății. Aceștia au alternativa alegerii uneia din stațiunile din județ. Spațiile destinate întreținerii sănătății sunt, în general, integrate în cadrul complexurilor hoteliere din Vatra Dornei.

Județul Suceava dispune de un potențial natural ridicat pentru tratamentul balnear al diferitelor boli, dat fiind fondul de resurse disponibile. Apele minerale carbogazoase, hipotone, atermale, bicarbonatate sodice și calcice din Vatra Dornei, cât și cele din Bazinul Dornelor, mofetele naturale de sondă cu mare puritate și concentrație de CO2, nămolul de turbă din Tinovul Mare, Poiana Stampei, apele minerale sulfuroase din zona Iacobeni, bioclimatul tonic, constituie materia prima pentru zeci de proceduri care se efectueaza în bazele de tratament.

Calitatea fizico-chimică și valoarea terapeutică a factorilor naturali de cură sunt similare și chiar superioare celor existente în stațiunile balneare consacrate pe plan mondial.

La Complexul de Agrement Cacica se face tratament cu aerosoli salini, apă sărată, acesta este dotat cu tobogane cu apă, piscină cu apă sărată, piscină cu apă dulce, cu o ciupercă și o cascadă, piscină cu apă dulce pentru copii, cu un tobogan iepuraș, două jacuzzi, saună uscată, saună umedă, două săli de masaj, salină de suprafață, sală de fitness, spațiu de joacă pentru copii, biliard, tenis de masă, minigolf, air hockey table, foosball table, carți, rummy, șah.

În Gura-Humorului există Ansamblul de agrement și terapie naturistă „Pyramia”, având piscină cu apă sărată, baie cu aburi, hidromasaj, saună suedeză cu pietre vulcanice, efect bioenergetic de piramidă.

4.3. Baza tehnico-materială de transport

Dintre componentele infrastructurii cu caracter general, pentru turism cea mai importantă se prezintă rețeaua căilor de comunicație – recunoscută ca „vector structurant” în dezvoltare, cu efecte benefice directe în dezvoltarea turismului, care asigură accesul la mai toate resursele și structurile turistice. Mijlocul de transport cel mai utilizat pentru a sosi în municipiu este automobilul, ca mijloc de transport preferat de turiștii români. Turiștii străini care călătoresc în această zonă folosesc ca mijloc de transport, în general, autocarul, pe locurile următoare în preferințele lor situându-se automobilul și apoi avionul.

Infrastructura rutieră

Județul Suceava dispune de o rețea de circa 2.600 de kilometri de drumuri, din care 1.136,6 km drumuri județene, 750 km drumuri naționale, iar restul, drumuri comunale. Modernizarea, extinderea și refacerea infrastructurii de transport rutier sunt oportunități indispensabile pentru această regiune. Județul este strabătut de coridoare rutiere europene, după cum urmează:

– E58: (Austria, Slovacia, Ucraina) – Halmeu – Baia Mare – Dej – Bistrița – Suceava – Botoșani – Târgu Frumos – Iași – Sculeni – (Republica Moldova, Ucraina, Rusia);

– E85: (Lituania, Belarus, Ucraina) – Siret – Suceava – Roman – Bacău – Buzău – Urziceni – București – Giurgiu – (Bulgaria, Grecia);

– E576: Cluj-Napoca – Suceava, care face legătura cu drumul european E60 Cluj Napoca- Oradea;

Traseul drumurilor județene din județul Suceava este reprezentat de:

– DJ 208, limită județ Iași – Budeni – Dolhasca,

– DJ 208A Suceava – Ipotești – Bosanci – Udești – Liteni – Dolhasca,

– DJ 209C Suceava – Frumoasa – Liteni,

– DJ 209D Liteni – Stroiești (DN17 – E58) – Costâna – Dărmănești (DN2 – E85).

Alte căi rutiere importante sunt: Suceava–Dorohoi (DN29A), Suceava–Liteni–Dolhasca (DJ208A), Suceava–Berchișești (DJ209C), Suceava–Mitocu Dragomirnei (DJ208D).

Municipiul Suceava este nod la următoarele căi rutiere: rutiere: E85, Suceava – București, Suceava – Siret; E576 Suceava – Vatra Dornei; DN29 Suceava – Botoșani; DN29A Suceava – Dorohoi;

În curând, Suceava va beneficia până in toamna lui 2019 de o șosea de centură care se desprinde din DN2, înainte de intrarea în oraș dinspre Fălticeni, ocolește teritoriul intravilan al orașului prin partea de vest, traversând DJ208A, DN17 și râul Suceava și revine în DN2 după ieșirea din cartierul Ițcani către Siret.

Tot la Suceava a fost pusă în funcțiune o nouă stație de încărcare rapidă a autovehiculelor electrice, construirea infrasctructurii de transport pentru combustibili alternativi din Uniunea Europeana fiind un proiect ce facilitează transportul rutier cu emisii reduse de CO2 și impact redus asupra mediului.

Regiunea are un grad bun de acoperire cu infrastructură de tip rutier, ce asigură accesibilitatea necesară către obiectivele turistice, însă cu un grad insuficient de modernizare, în special la nivelul drumurilor județene și comunale, situație ce determină timpi de deplasare crescuți către acestea.

Infrastructura feroviară

Rețeaua de căi ferate se prezintă la un nivel comparabil cu media pe țară în ceea ce privește dotarea tehnică și lungimea tronsoanelor, dar condițiile geografice și de amplasament impun unele restricții de circulație.

Regiunea este traversată de una din cele opt magistrale feroviare, care facilitează un acces direct și relativ rapid către zonele de potențial turistic. Aceasta este:

București – Bacău – Suceava – Siret, spre Ucraina- magistrala 500;

În regiune există unele areale fără acces la calea ferată (în care se regăsește Solca).

Principalele motive ale lipsei conectivității sunt reprezentate, pe de o parte, de configurația terenului, în această categorie încadrându-se sudul județului Suceava (partea central-nordică a Carpaților Orientali), iar pe de altă parte, de lipsa de interes în derularea unor proiecte investiționale care să vizeze extinderea rețelei de cale ferată în partea de nord-est a țării.

Foto 74- Gara Burdujeni

Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Gara_Suceava

Infrastructura aeriană

Transporturile aeriene de care beneficiază județul sunt susținute de aeroportul "Ștefan cel Mare" Suceava, care deservește curse interne și zboruri externe.

Acesta este un aeroport de categoria 4D, deschis traficului internațional și este situat în orașul Salcea, la 12 kilometri de municipiul Suceava și 30,5 kilometri de municipiul Botoșani.

Accesul la Aeroport se realizează pe Drumul Județean 290, în lungime de 3 kilometri, care se intersectează cu Drumul Național 29 Suceava-Botoșani, asigurând accesul facil între cele două municipii capitale de județ și aeroport.În anul 1962 au fost operate primele curse pe Aeroportul Suceava, iar din anul 1963 acesta a fost dotat cu o pistă de beton și un sistem luminos de apropiere a aeronavelor, îmbunătățind astfel serviciile furnizate.

Aeroportul a fost modernizat în 2015, fiind primul din România care a accesat fonduri europene și beneficiind de o pistă de aterizare-decolare nouă, cu infrastructură flexibilă, în lungime de 2460 metri și lățime de 45 metri, acostamente de 2 X 7,5 metri, o platformă de îmbarcare/debarcare cu 4 locuri de parcare pentru aeronave de categoria C si 2 locuri de parcare pentru aeronave de categoria D, un sistem nou de balizaj, un sistem de navigatie ILS CAT II, un nou turn de control și o nouă uzină electrică. Aerogara aeroportului are 4 ghișee de check-in, cu o capacitate de procesare de 300 pasageri/ oră.

Aeroportul “Ștefan cel Mare” Suceava are un număr de 9 destinații, dintre care una internă (Bucuresti), și externe (Milano, Roma, Bologna, Veneția, Londra, Antalya, Bodrum, Zakynthos, Hurghada, Monastir). Din iunie 2019 se va deschide cursă directă Suceava – Memmingen (Germania).

Foto 75- Aeroportul ”Stefan cel mare Suceava

Sursa: http://www.aeroportsuceava.ro/ro/

Aeroportul Sucevei a reușit să își mențină poziția la nivel național în anul 2018 cu privire la numărul de pasageri procesați, continuându-și creșterile spectaculoase din anii precedenți. La finalul anului 2018, el a înregistrat un număr de 353.280 de pasageri, în urma a 3.446 de mișcări aeriene de la începutul anului. Prin intemerdiul acestui aeroport, se remarcă premizele pentru asigurarea accesibilității pentru turiștii români și străini în zonă.

Transportul public local din municipiul Suceava este asigurat de societatea Transport Public Local (TPL) Suceava, care dispune de un parc auto format din 33 de autobuze din gama de autobuze urbane produse de Irisbus (Iveco), lansată în anul 2005. În prezent, pe teritoriul Sucevei există șapte trasee de autobuz, prin intermediul cărora se realizează legătura între principalele obiective și zone ale orașului. Transportul este realizat, de asemenea, cu maxi-taxi, care circulă pe trasee adiacente celor șapte linii de autobuz.

Foto 76- Autobuz tip Iribus Foto 77- Microbuz

Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Transportul_public_din_Suceava

Manifestări organizate în Suceava

Țăranii știu să muncească, dar știu să și petreacă, să cânte, să joace. Păstrând o înaltă ținută morală, ei au sărbători pentru pământ și vite, pentru flori și recolte, iar datinile sunt respectate cu credință din moși- strămoși, dovedind civilizația lor neîntreruptă. În munții Sucevei există o intensă viață pastorală, care a păstrat obiceiuri foarte vechi, care nu se mai întâlnesc în alte părți ale lumii, cu datini precise pentru întreg anul, cu o mulțime de credințe în care, sub ocrotirea religiei creștine, se intuiesc ritualuri mult mai vechi, păgâne. Toate obiceiurile sunt strâns legate de marile sărbători din calendarul creștin, cum ar fi Crăciunul, Boboteaza, Paștele, Sânzienele sau de momentele esențiale ale vieții ca nașterea, botezul, nunta sau moartea.

Foto 78- Capra Foto 79- Slujbă de Crăciun Foto 80- Festivalul Datinilor Suceava

Sursa: https://sites.google.com/site/obiceiurisitraditii/obiceiuri-si-traditii-din-bucovina/obiceiuri-de-iarna

Foto 81- Peisaj Pojorâta Foto 82- La întrecere cu Mocănița Huțulca

Sursa:https://ro.pinterest.com/ Sursa: https://www.notabn.ro/ocazie-pentru-turisti

Crăciunul este sărbătoarea care se păstrează, poate, mai mult decât în alte părți, fără mari abateri de la tradiție. În preajma Crăciunului, se recuperează sau se restituie lucrurile împrumutate prin sat, deoarece se consideră că nu este bine să ai lucruri împrumutate pe durata sărbătorilor de iarnă. În ziua de Ajun, femeile obișnuiesc să ascundă fusele de la furca de tors sau să introducă o piatră în cuptor, crezând că îndepărtează, în acest fel, șerpii din preajma gospodăriei.

Datinile de Craciun sunt pregatite cu mult înainte, odată cu Postul Crăciunului, când încep să se constituie cetele de colindători și se învață colindele ce vor fi rostite în timpul marii sărbători. Înțeleasă ca un cântec legat de Nașterea Domnului, apărut în sec. al XIII-lea, colinda este semnul bucuriei și al înțelegerii, al unității. În Suceava se organizează ”Festivalul Bucovinean al Colindelor”, prin care comunitățile de etnii diferite se întâlnesc să petreacă împreună sărbătoarea, ca într-o mare familie: corurile parohiilor romano-catolice din Solonețu Nou, Rădăuți, Suceava, Siret, Gura Humorului, Pleșa, Moara, Cacica, Poiana Micului, corul bisericii romano-catolice din Vicșani, corul Forumului Democrat German „Edelweiss” din Câmpulung Moldovenesc, corul parohiei greco-catolice „Maidancik”.

În perioada de dinaintea anului nou, peste 1400 de urători participă la câte un singur festival, dar și foarte mulți spectatori care urmăresc programele acestora. De exemplu, în 2018, peste 10.000 de persoane au asistat la Suceava, la parada măștilor și urătorilor și la Festivalul Internațional al Obiceiurilor de Iarnă. Punctul de atracție l-a constituit Malanca lui Șefan cel Mare din Vicovu de Sus, cu cei 14 cai masivi și călăreți, în fruntea cărora stă „Ștefan cel Mare”, costumați toți în straie de inspirație populară, dar și orientală. Alaiul a fost deschis de un bătrân din Gura Humorului, care a venit cu un car tras de doi boi. Îmbrăcați în costume moștenite de la bunici sau confecționate după datina străbună, călușari, mascați în urși, capre, cerbi, deghizați în împărați, generali dansează și cântă, spre încântarea publicului.

Foto 83. 84 – Festivalul Internațional ”Obiceiuri de iarnă”

Sursa: https://vivafm.ro/2018

Paștele, alături de Crăciun este una dintre cele mai importante sărbători ale creștinătății.

Foto 84- Oul gigant din Suceava Foto 85- Ouă de Paște în Bucovina

Sursa: https://suceavanews.ro/150568/administratie/ Sursa: https://agrointel.ro/55247/traditii-si-obiceiuri

Sărbătoarea începe de fapt cu Duminica Floriilor, Bucovina fiind recunoscută pentru încondeiatul ouălor. În noaptea de Paști, există obiceiul aprinderii „focurilor de veghe”. Pe dealuri

și coline sunt aprinse focuri puternice care ard toată noaptea. În jurul lor, se adună sătenii care povestesc întâmplări din viața lui Iisus, iar băieții sar pe deasupra flăcărilor, pentru a îndepărta duhurile rele. În noaptea de Înviere, fetele merg în clopotnița bisericii din sat să spele limba clopotului cu „apă neîncepută”. Apoi, în zorii zilei de Paști, fetele se spală cu această apă ca să fie frumoase și atrăgătoare tot anul.

De o frumusețe și bogăție deosebită sunt și obiceiurile calendaristice de peste an.

Hramurile sunt și ele obiceiuri calendarilstice, legate de prăznuirea patronilor bisericilor, prilej de întâlnire a familiilor cu rudele și cu membrii ce locuiesc în alte localități. Cele mai renumite hramuri din județ sunt cele de la Suceava de Sfântul Ioan sau Sânzâienele și cele de la Putna și Cacica de Adormirea Maicii Domnului, pe 15 august. La acestea, cel mai important rol îl au slujbele religioase care adună an de an zeci de mii de credincioși veniți din toate colțurile țării.

Și cele mai importante momente ale vieții omului sunt sărbătorite în mod deosebit în Bucovina. În special satele din Bucovina păstrează, în mare parte, obiceiurile tradiționale legate de celebrarea momentelor esențiale ale vieții cum ar fi, nunta, nașterea-botezul și înmormântarea. – Târgul de Sânziene se desfășoară în municipiul Suceava în perioada 22-24 iunie, în cadrul manifestărilor prilejuite de Zilele Sucevei;

Foto 86- Târg de Sânziene Foto 87- Festivalul de Artă Medievală Suceava Sursa: https://www.radioimpactfm.ro Sursa: http://stiri.botosani.ro/stiri/cultura/eveniment

– Festivalul de Artă Medievală, organizat în luna august la Cetatea de Scaun Suceava;

– Crăciun în Bucovina, organizat anual în luna decembrie în municipiul Suceava;

– Festivalul Național al Păstrăvului, organizat la Ciocănești;

– Paște în Bucovina (Târgul Meșterilor Populari, Drumul Ouălor Încondeiate, Festivalul Național al Ouălor Încondeiate, aducerea Luminii Sfinte de la Ierusalim etc);

– Pelerin în Bucovina, organizat anual, la data de 15 august la Cacica și Putna, la care, pe lângă pelerini catolici din România, sunt prezenți și pelerini din Polonia, Germania, Franța, Ungaria, Austria, Italia;

– Serbările Zăpezii, organizate în luna februarie în apropierea Pârtiei Parc din municipiul Vatra Dornei, atrag anual mii de turiști din țară și străinătate etc.

În anul 2018 au fost creșteri la toți indicatorii turistici, în primele patru luni ale acestui an în județul Suceava. După zona montană, municipiul Suceava atrage 30 la sută dintre turiști.

Astfel, statistica DJS Suceava arată că în structurile de primire turistică observate statistic, care au funcționat în județul Suceava în luna aprilie 2018, au fost cazați 27.079 turiști, numărul lor fiind mai mare cu 34,0% față de luna martie 2018, iar față de luna similară din anul 017 numărul sosirilor a 2 crescut cu 3,3%. Cei mai mulți turiști 52,4% au preferat să fie cazați în hoteluri, 19,7% în pensiuni agroturistice, 18,6% în pensiuni turistice și 9,3% în celelalte tipuri de structuri de primire turistică (moteluri, hosteluri, vile turistice, cabane turistice).

Pe zone turistice, cel mai mare număr de sosiri au înregistrat structurile din zona montană cu 43,3%, fiind urmate de structurile situate în municipiul Suceava 29,7%, zona stațiunii balneare Vatra Dornei cu 10,8% și zona ”alte localități și trasee turistice” cu 16,2%.

Din numărul total al turiștilor, 86,9% au fost turiști români și 13,1% turiști străini, din care cei cazați în structurile de primire turistică în luna aprilie 2018, 90,6% provin din Europa. Dintre aceștia, 82,9% aparțin țărilor din Uniunea Europeană, iar pe țări de proveniență, cele mai multe sosiri ale turiștilor străini cazați în luna aprilie 2018 au fost din: Germania (17,5%), Italia (12,4%), Spania (10,0%), Ucraina (7,0%), Polonia (6,0%), Republica Moldova (4,8%), Franta (4,8%), ș.a.

În perioada 1.01‐30.04.2018, în structurile de primire turistică din județul Suceava, au fost înregistrate 96.348 sosiri, cu 3,0% mai multe față de aceeași perioadă a anului precedent.

În luna aprilie 2018, în județul Suceava, în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică au fost înregistrate 49.497 înnoptări, mai multe cu 48,5% față de luna martie 2018.

Comparativ cu luna aprilie 2017 numărul înnoptărilor a crescut cu 5,5%. De menționat este că în perioada 1.01‐30.04.2018 în structurile de primire turistică din județul Suceava, au fost înregistrate 173.782 înnoptări, cu 3,3% mai multe față de aceeași perioadă a anului precedent. În aprilie 2018, în județul Suceava, indicele de utilizare netă a capacității de cazare turistică în funcțiune a fost 21,5%, mai mare cu 5,6 puncte procentuale față de luna martie 2018. Față de luna similară din anul 2017 indicele de utilizare netă a capacității de cazare turistică în funcțiune a crescut cu 0,6 puncte procentuale.

Turismul este considerat un domeniu foarte important în dezvoltarea durabilă a fiecărei regiuni, investițiile din acest domeniu constituind o prioritate a comunității, fiind prognozată astfel o creștere a presiunii exercitate de turism pentru următorii ani și existând o potențială reflectare în evoluția calității factorilor de mediu.Planul Regional de Acțiune pentru Turism (PRAT) Nord-Est este un document crucial pentru dezvoltarea Regiunii Nord-Est și în special pentru dezvoltarea județului Suceava, care este cel mai bogat din regiune în ceea ce privește potențialul turistic.

Elaborarea PRAT Nord-Est reprezintă o etapă importantă în demersurile prin care turismul poate deveni un domeniu de activitate economică dintre cele mai importante pentru Regiunea Nord-Est, prin dezvoltarea căruia să se creeze noi locuri de muncă, să fie prezervate cele existente, să contribuie la îmbunătățirea performanțelor economice ale zonei și la crearea unei imagini distinctive ca regiune turistică. Obiectivul general al PRAT Nord-Est este dezvoltarea turistică durabilă, creșterea competitivității si atractivității turistice a Regiunii Nord-Est prin valorificarea patrimoniului natural și antropic și creșterea calității produselor și serviciilor turistice.

CAPITOLUL V-

Indicatori turistici

Județul Suceava se recomandă ca o zonă turistică deosebit de importantă a țării. Pe lângă marea atractivitate a peisajului montan, potențialul turistic al județului se caracterizează prin varietatea, densitatea și valoarea monumentelor de cult și arhitectură, cât și prin rezervații naturale și zone etnografice, multe dintre ele unicat pe plan mondial.

Potențialul turistic al municipiului și județului Suceava, alcătuit atât din frumusețile naturale specifice acestei zone, cu peisaje pitorești, cât și din salba de mănăstiri din mirifica zonă a Bucovinei, renumite pe plan internațional, la care se alătură bogatul patrimoniu de valori culturale (muzee, case și fonduri memorial-documentare), reprezintă premisa dezvoltării activităților economice în sectorul turistic și sectoare conexe acestuia în Suceava. Acest tărâm de legendă păstrează comorile vestitelor mănăstiri. Frescele de pe pereții exteriori, păstrând nealterate minunatele culori, sunt simbolul sufletului românesc. Astfel, regiunea oferă posibilitatea practicării unui turism extrem de variat:turismulcultural-religios, turismul ecumenic, turismul rural, ecoturismul, turismul balnear, turismul de afaceri, cel pentru vânătoare și pescuit, turismul pentru echitație, turismul de tranzit, turismul montan, turismul de aventuri, turismul de odihnă, recreere și agrement.

Motivațiile turiștilor sunt foarte diverse: unii turiști caută odihna și relaxarea, alții aventura, unii turiști preferă natura, în timp ce alți turiști vor să descopere locuri noi sau sunt interesați de obiectivele cultural- istorice sau de manifestările culturale. Refacerea sănatății se numară, de asemenea, printre motivațiile turistice frecvent întâlnite. Există o segmentare destul de bine conturată a pieței turismului, în funcție de caracteristici ale turiștilor precum vârsta, situația familială, nivelul de instruire, nivelul veniturilor. Dacă tinerii preferă turismul activ (turismul montan, turismul sportiv și cel de aventură) și optează pentru durate mai scurte ale sejurului, familiile cu copii se îndreaptă cu precadere spre turismul rural și cel balnear.

Vârstnicii sunt interesați îndeosebi de turismul balnear și de turismul cultural. Dispunând de un potențial semnificativ, turismul de sănătate și wellness este un alt

domeniu de interes pentru piața externă, în prezent acesta fiind exploatat doar într-o măsură redusă.

Indiferent de preferințele turiștilor, municipiul Suceava rămâne doar o zonă de tranzit în care, după vizitarea minunatelor vestigii istorice și culturale, fiecare călător se îndreaptă spre obiectivele nenumărate pe care le oferă zona de nord-est a României. De aceea, lucrarea de față își propune să abordeze mai larg potențialul turistic existent. Suceava este un punct de plecare spre alte zări, apropiate de altfel, prin organizarea de circuite cu un anumit specific.

De altfel, Turismul de tranzit necesită îmbunătățiri multiple legate de modernizarea și extinderea căilor rutiere și feroviare, cât și a serviciilor aferente.

Pornind din Suceava spre vest, putem alege una din cele două trecători importante care lasă drumurile să ajungă din Obcina Mestecăniș spre Transilvania: la nord, Pasul Prislop, care duce șoseaua la Borșa, iar la sud – Pasul Mestecăniș, în care intră drumul european E58 și merge dincolo de Câmpulung Moldovenesc, trecând munții de la Bistrița. Pitorescul ambelor variante rutiere este dat de serpentinele ce curg tihnite prin pădurile Bucovinei, întrerupte de sate bogate și văi largi. Un tărâm aparte, în care sate uitate de vreme se cuibăresc printre mlădierile pământului, iar petele de verdeață de o varietate neînchipuită crează senzația unei uriașe grădini, ce se desfășoară spre zări. Pădurile de brazi cu umbre dulci, ce îmbracă culmile îi întovărășesc pe vizitatori. Regiune poetică, felurită, prietenoasă, ca un cântec gingaș de culori vii. Localnicii, oameni de ispravă, buni gospodari, știu că bunii și străbunii lor s-au născut toți acolo.

Foto 88- Drum în Bucovina

Sursa: https://treklens.ro/eternitate-in-bucovina-voronet-humor/

Turismul cultural prezintă mari posibilități de atracție pentru turiștii străini prin integrarea valorilor de patrimoniu cultural național în cel european și mondial.

Municipiul Suceava deține un patrimoniu cultural-istoric de mare valoare și atractivitate turistică: obiective cu caracter istoric-militar (Cetatea Șcheia, Cetatea de Scaun a Sucevei și Cetatea Zamca), construcțiile civile (Curtea Domnească și Hanul Domnesc), precum și unitățile muzeale.

Foto 89- Muzeul Bucovinei/Muzeulde istorie

Sursa: https://muzeulbucovinei.ro/muzeul-de-istorie/

Traseee scurte din Suceava îl pot conduce pe turist spre câteva obiective din această parte a țării, pentru a înțelege spiritualitatea românească care s-a exteriorizat și s-a exprimat în realități vizibile.

Splendoarea Bucovinei este reflectată de mănăstirile și bisericile sale, dovezile grăitoare ale puterii creative ale locuitorilor acestor meleaguri și ale determinării vechilor domnitori și boieri moldoveni care le-au construit, precum Alexandru cel Bun, Ștefan cel Mare, Petru Rareș, Ștefan Tomșa, Alexandru Lăpușneanu.

Când bate toaca pentru slujba se seară, când umbrele se lungesc, întrecând făpturile, ne apropiem sfioși…Prin codrii bătrâni și fânețe, în văi întortocheate, la poalele munților legendari, pe culmi de deal scăldate în soare se pitesc, cufundate într-o liniște imemorabilă, adăposturi alese, parcă, de Dumnezeu.

Foto 90- Toaca Foto 91- Hram la Mănăstirea Putna

Sursa:https://doxologia.ro/ Sursa: https://ro.pinterest.com/pin/378443174908401191/

Renumitul critic de artă francez Paul Henry, emoționat de această arhitectură de notorietate universală a spus: ”Pictura exterioară constituie ceea ce Bucovina a produs mai personal și mai original: nu numai ordonanța acestei picturi, dar și interpretarea motivelor obișnuite și introducerea de teme inspirate din folclor trădează o gândire proprie, o veritabilă școală locală cu tradițiile sale și propriile sale concepții”.

Armonizarea perfectă a picturilor cu peisajul arhitectonic și natural, varietatea motivelor decorative, dragostea de om, precum și lecțiile bine susținute despre istoria religiei ortodoxe sunt trăsături care conferă frumusețe și valoare inestimabilă acestor ctitorii. De aceea, obiectivele turistice ale Bucovinei se constituie în unicat nu numai pe plan național ci și internațional. Ele fac parte din patrimoniul universal, fiind protejate de U.N.E.S.C.O. Pentru valoarea lor artistică, deosebită- adevărate comori ale artei universale- pentru modul de păstrare și conservare, zona Bucovina sau Moldova de Nord a primit premiul Pomme D’Or, acordat de FIJET, distincție ce se păstrează în muzeul Mănăstirii Moldovița.

Astfel, aspecte ale turismului cultural, ale celui religios și ale turismului de pelerinaj constituie obiectivele ce vor fi prezentate în continuare. Pentru că în Moldova nu prea este om, localnic sau vizitator, care să nu intre în biserica lui.

Evoluția strânsă între transformările sociale și politice și fenomenul cultural medieval se poate descoperi prin cunoașterea acestor mănăstiri din nordul Moldovei. Surprinzătoarele lor fresce exterioare, cu o policromie somptuoasă, însumează arta religioasă bizantină, într-o stilistică românească unică. Vizitând mănăstirile, peste tot aceeași atmosferă: chilii și ”acareturi”, grădini migălos aranjate, de parcă s-ar lua la întrecere, cântări ale călugărilor ce adie printre zidurile lăcașelor, sunetul ușor al cădelnițelor, înfiorări de clopoței de argint ce vibrează în altare. Umbre de voievozi și domnițe pictate pe ziduri, care, poate, și-au înălțat cu smerenie și ele ochii, cândva, spre bolțile aducătoare de speranțe. Trecut de vijelii și lacrimi.

Foto 92- Chilii la Mănăstirea Voroneț Foto 93- Chilii la Mănăstirea Moldovița

Sursa: http://amfostacolo.ro/impresii Sursa: http://www.rador.ro/2017/04/12/repere-spirituale

Una din primele biserici din Bucovina cu pictură exterioară este Mănăstirea Humor, datată 1530. Pictura interioară și exterioară a fost realizată de meșterul Toma din Suceava, în 1535. Mănăstirile au fost întotdeauna izvoare creative de cultură, aici scriindu-se și tipărindu-se primele cărți religioase și laice.

Foto 94- Mănăstirea Humor, Pictură exterioară

Sursa: https://www.agefotostock.com

Aici s-au deprins și apoi dezvoltat artele: pictura, sculptura, broderia, tapiseria, s- au plămădit minunate obiecte de cult în aur și argint. Programul iconografic de la Humor va fi reluat de către meșterii celorlalte edificii ale veacului al XVI-lea.

Foto 95- Turnul lui vasile Lupu Foto 96- Mănăstirea Humor

Sursa: https://commons.wikimedia.org/ Sursa: http://destinatiiperfecte.ro/

Seria ctitoriilor marelui voievod al Moldovei, Ștefan cel mare, începe cu Mănăstirea Putna, construită între 1466-1470. O descoperim într-o lume cu unduiri molcome și pete aurii, în apropierea codrilor întunecați. Mănăstirea dă solemnitate peisajului, îndemnând la meditație și respect. Destinată a fi necropolă a familiei, încă de la intrare, poate fi descoperit mormântul marelui domnitor. Stilul neobizantin, cu acorduri cromatice deosebite, compozițiile inedite, sunt câteva din caracteristicile picturii interioare. Putna este renumită prin tezaurul său de broderii, țesături, argintărie, manuscrise valoroase- adevărate minuni de artă.Muzeul Mănăstirii Putna este poate cel mai bogat și valoros din țară, păstrând multe obiecte de la Ștefan cel Mare. Deși refăcută de mai multe ori, ea păstrează planul inițial și spiritul moldovenesc al epocii.

Foto 97- Mănăstirea Putna

Sursa: https://www.activenews.ro/stiri-social

Foto 98- Biserică Mănăstirea Putna Foto 99- Iconostasul

Sursa: http://moldova-mare.com/moldova/tourism Sursa: https://mpnewyork.mae.ro/album/

Giuvaerul Bucovinei, cum este ea numită adesea, Mănăstirea Voroneț a fost ctitorită în 1488 de același voievod. Simbioză a elementelor bizantine și gotice, monumentul religios cristalizează stilul arhitectural moldovenesc, având, de altfel, o profundă originalitate. Astfel, pictura murală este plină de prospețime, aceasta fiind dată de puterea elementului decorativ tradițional.

Foto 100- Mănăstirea Voroneț Foto 101, 102 – Pictură exterioară

Sursa: http://orientromanesc.ro/ Sursa: http://claudiatocila.ro/redescopera-romnia-tabloul-perfectiunii/

Popularitatea Voronețului se datorează frescelor sale exterioare, realizate de Marcu în 1547. ”Judecata de apoi” (Raiul),”Cântarul judecății” sunt manifeste subtile, ce îndeamnă la rezistență împotriva năvălitorilor. Scenele, scăldate în nemaiîntâlnitul albastru metalic, ce dă unicitate acestei mânăstiri, tonurile aurii reflectă gust artistic, critic și putere de adaptare la condiții specifice, stârnind și astăzi prețuirea și admirația specialiștilor. Procedeul zugrăvirii în ansamblul ei, cu o asemenea valoare tematică și artistică, nu exista nicăieri la momentul introducerii lui în Moldova.

Foto 103- Judecata de apoi

Sursa: https://identitatea.ro/tainele-manastirii-voronet

Pe o terasă ocolită de un pârâu, constructorii lui Petru Rareș au durat în 1534 un elegant lăcaș religios: Mânăstirea Moldovița. În jurul bisericii, aceștia au ridicat un zid puternic, pe latura lui estică înălțându-se trei turnuri masive. Acestea erau menite să servească ca adăpost străjilor sau, în caz de primejdie, luptătorilor ce trebuiau să-i înfrunte pe inamici. Realizată după un plan treflat, cu rădăcini în tradiția bizantină, biserica surprinde prin ampla desfășurare. Pictura și-a păstrat coloritul, neobișnuit de viu, fiind opera unui artist moldovean sensibil și discret. Cel mai important element al picturii interioare îl reprezintă Răstignirea, întâlnită în naos, considerată cea mai valoroasă realizare artistică de acest fel din toate bisericile edificate în Bucovina. Compozițiile”Judecății de apoi”,”AsediuluiConstantinopolului”,” Filosofii Păgâni”și ale

”Acatistului” impresionează prin ritmul și echilibrul lor, prin forță și dramatism.

Foto 104- Mănăstirea Moldovița Foto 105- Bustul lui Ștefan cel Mare

Sursa: https://undesamerg.com/viziteaza/Manastirea-Moldovita Sursa: https://www.inbucovina.ro/

Foto 106- Mănăstirea Moldovița Foto 107- AsediuluiConstantinopolului/pictură exterioară

Sursa: http://hurmuzachi.com/ Sursa: http://oglindanet.ro/o-monumentala-istorie

Peste Obcinele Bucovinei, pe un drum pitoresc, se ajunge la Mănăstirea Sucevița, situată la 18 km de Rădăuți. Pare-se că pe valea râului Sucevița, între dealuri, a existat o biserică de lemn și o schivnicie de pe la începutul secolului al XVI-lea.

Se vehiculează o legendă conform căreia o femeie a adus cu carul ei tras de bivoli, timp de treizeci de ani, piatra necesară actualei construcții, pentru a-și răscumpăra din păcate. Documentar, mănăstirea este ctitorită de boierii Movilești (1581- 1601), ea redând nota specific medievală a lăcașurilor de cult bucovinene din secolul al XVI- lea.

Foto 108- Mănăstirea Sucevița

Sursa: https://www.svnews.ro/manastirea-sucevita/

Incinta fortificată are ziduri înalte și groase, cu impunătoare turnuri la colțuri și deasupra gangului boltit. Biserica, ridicată pe un soclu înalt de piatră, lasă să se vadă măiastra îmbinare între pictură și suprafețele drepte, minunata sa proporționalitate. Cei doi zugravi români care au pictat-o

Ion și Sofronie au creat o operă autentică, unitară, caracterul narativ al picturilor dând o notă aparte Suceviței și marcând începutul unei noi etape în această artă. Fresca – interioară și exterioară- în care predomină culorile verde și roșu, a fost executată între anii 1596 și 1601. Pictura reprezintă o suită de efecte bine regizate, cu elemente noi, apărute sub imboldul artei populare. ” Scara lui Ioan Climax” este una din reușitele Suceviței, subliniind, dramatic, contrastul dintre lumea raiului și a iadului.

Foto 109- Mănăstirea Sucevița Foto 110- Scara lui Climax

Sursa:/www.stirilekanald.ro/legenda-manastirii-sucevita Sursa: http://www.mariamihaelastan.ro

Trecând prin comuna Marginea, ajungem la Mănăstirea Arbore. Aceeași impresie de mirare față de realizarea tehnică a clădirii, care i-a asigurat o rezistență de necrezut intemperiilor repetate în decurs de patru secole. Ridicată de un pârcalab al Sucevei, mare comandant de oști, pe nume Luca Arbore, mănăstirea înfruntă vremurile din 1503. Pictura exterioară a fost înfăptuită în perioada de domnie a lui Petru Rareș, în 1541. Edificiul se bucură de o poziție strategică, cu un sistem de fortificații specifice epocii feudale, asemeni Mănăstirii Neamț sau Suceava. Frescele exterioare au o dominantă de albastru, deosebit față de cel din Voroneț. Scenele biblice degajă aceeași aspirație irezistibilă pentru frumos și armonie. De altfel, mesajul acestor fresce murale moldovenești reflectă spiritul timpului istoric în care au fost concepute, mărturii nobile despre capacitatea creatoare a strămoșilor.

Foto 111- Mănăstirea Arbore Foto 112- Pictură exterioară Foto 113- Pictură interioară

Sursa: http://www.blogprinvizor.ro/ Sursa: http://www.infoturism-moldova.ro

O perlă albă ce răsare dintre dealurile Bucovinei este Dragomirna, care se înscrie în seria mănăstirilor fortificate. Zidurile sobre ale bisericii din piatră contrastează cu turla, adevărată explozie de sculptură decorativă, cu brâul torsadă, ce o înconjoară. Este, de fapt, un complex mănăstiresc construit în perioada 1602-1609 în satul Mitocu Dragomirnei, de către mitropolitul Anastasie Crimca al Moldovei și marele logofăt Lupu Stroici. Biserica din piatră, impunătoare și zveltă are multe sculpturi și decorații exterioare. Turla are formă octogonală și este decorată în relief, cu multiple motive și piatră cioplită. Pictura interioară impresionează prin culoare și strălucire. În muzeele mănăstirii pot fi descoperite alte și alte documente vechi, manuscrise și tipărituri valoroase.

Foto 114- Biserică Mănăstirea Dragomirna Foto 115- Turnul bisericii

Sursa: https://www.cabral.ro/

Foto 116- Mănăstirea Dragomirna

Sursa: https://adevarul.ro/

Turismul Religios. Formă de turism cultural, care există de secole și care mai păstrează încă unele trăsături în privința pelerinajului propriu-zis, turismul religios este astăzi un fenomen complex care se află în continuă transformare și diversificare, păstrându-și însă elementul de bază care l-a consacrat: religia. Numărul impresionant al bisericilor din Suceava și Bucovina, cu interesantele fresce interioare și exterioare este revelator în privința potențialului cultural al zonei: în presa germană se vehiculează sloganul „Bucovina – țara celor 1000 de biserici”, atrăgând atenția asupra dezvoltării deosebite a turismului ecumenic și de pelerinaj. Nu există alt loc pe pământ în care se află un astfel de grup de biserici, cu o așa de înaltă calitate a frescelor exterioare.

Turismului religios se manifestă sub două forme: vizite la lăcașurile sfinte și pelerinaje religioase cu ocazia unor sărbători de cult, a hramurilor mănăstirilor și bisericilor. Numărul turiștilor străini în turismul cultural religios a înregistrat o creștere în ultimii ani.

Foto 117- Pelerinaj la Ioan cel Nou, Suceava Foto 118- Pelerinaj la Putna de Paște

Sursa: https://www.ziuaconstanta.ro/ Sursa: https://doxologia.ro/

Turismul rural, formă particulară de turism, mai complexă, cuprinzând atât activitatea turistică propriu-zisă, cât și cea economică, găsește în satele bucovinene premise favorabile de dezvoltare. Satul turistic reprezintă acea așezare rurală păstrătoare de valori și tradiții etnografice și folclorice, având un bogat trecut istoric și care îndeplinește funcția de cazare și asigurarea hranei pentru turiștii care vizitează acest loc sau pentru cei care petrec un sejur în zona respectivă. Un element cheie este ospitalitatea oamenilor, această trăsătură fiind definitorie pentru bucovineni.

Datorită unui exces de spațiu în gospodăriile țărănești (mai ales în zona de munte a județului) există posibilitatea găzduirii turiștilor în gospodărie, aceștia beneficiind de camere aranjate și mobilate în stil bucovinean tradițional, cu elemente folclorice de o valoare deosebită.

Numărul pensiunilor rurale din județul Suceava a crescut în mod considerabil, mai ales în ultimii ani. Zonele deluroase și montane îndeplinesc toate condițiile necesare în sensul dezvoltării acestei forme de turism.

Foto 119- Pojorâta, drumul spre Rarău Foto 120- Casă pictată în Ciocănești

Sursa: http://www.dronestagr.am/pojorata Sursa: http://www.jurnaldenavetist.ro/

O serie de localități precum: Sucevița, Vama, Moldovița, Putna, Ciocănești, Mănăstirea Humorului, Sadova, Lucina, Cacica, Neagra Șarului, Poiana Șarului, Poiana Negri, Dorna Candreni, Cîrlibaba, Poiana Stampei, Șaru Dornei, Dorna Arini, Brodina, Rîșca, Marginea, Argel sunt consacrate în practicarea acestui tip de turism, acestea devenind treptat destinații turistice în sine. În comuna Fundu Moldovei se regăsesc doi operatori economici care dețin un număr de 11 produse tradiționale românești omologate, respectiv 7 produse acreditate din categoria carne și produse din carne și 4 produse acreditate din categoria lapte și produse din lapte, iar in microregiune se mai află in curs de acreditare și alte produse tradiționale.

Există o serie de factori favorizanți care dau o notă de optimism dezvoltării acestei forme de turism, precum: densitatea sporită a populației și a caselor în zonele deluroase și montane din județ, frumusețea deosebită a acestor zone, calitatea aerului, existența unei faune și a unei flore bogate, monumentele istorice cu valoare națională și internațională, precum și calitatea deosebită a produselor ecologice obținute în aceste zone.

Activitățile artizanale, cele care moștenesc meșteșuguri străvechi, sunt apreciate de turiști.

Astfel, în mănăstiri se pictează icoane, se țes covoare, în sate se încondeiază ouă în 60 de ateliere, cei care sculptează lemnul sunt în număr de 62 (butoaie, instrumente muzicale, obiecte casnice). Olăritul, celebru în lume, precum și țesutul, blănăria și lucrăturile din piele sunt considerate adevărate lucrări de artă, dar și o sursă de venit pentru meșteșugari.

Foto 121- Botoșana Foto 122- Paltinu, Suceava

Sursa: https://www.stiridinbucovina.ro Sursa: https://suceavalive.ro/vatra-moldovitei

Foto 123-Interior casă țărănească Gura Humorului Foto 124- Ou închistrit (tehnică huțulă)

Sursa: https://adelaparvu.com Sursa: https://doxologia.ro/

Manifestările artistice și sărbătorile populare tradiționale din tot cursul anului aduc în atenția publicului larg spiritul viu, autentic al meleagurilor bucovinene, prin portulpopular,cânteceși dansuri, obiceiuri străvechi – festivaluri de artă plastică, de folclor, de datini și obiceiuri.

Acțiunea de atragere a satelor care dispun de potențial natural, cât și cultural – spiritual, în cadrul rețelelor de turism intern și internațional este în permanent progres. Astfel, au apărut ONG –uri care se ocupă de asemenea activități, cum sunt: Agenția Națională de Turism al, Ecologic și Cultural – ANTREC, Federația Română de Dezvoltare Montană și Rurală – FRDMR, Asociația ” GEC Bucovina” etc.

Foto 125- Horă în Bucovina Foto 126- De Florii în Suceava

Sursa: https://www.discoverbucovina.info Sursa: http://delabucovina.ro

Ecoturismul. Această modalitate de turismîși propune doar cunoașterea și aprecierea naturii, a specificității unor tradiții locale în raport cu natura. Orice acțiune a turiștilor trebuie să protejeze și să conserve mediul ambiant sau socio-cultural, fără să-și lase amprenta negativă asupra acestuia.

Foto 127- Peisaj bucovinean

Sursa: https://treklens.ro/

Practicarea ecoturismului este abia în faza de început. În alai de păsări și zumzet de albine, în miros de flori și fân proaspăt cosit, adus de vânt dinspre poala pădurilor, se crează acea atmosferă care te ademenește către diverse destinații. Munții Călimani se află printre cei mai puțin populați munți din România, dar și printre cei mai amenințați de intervenția omului, datorită fostei exploatări de sulf de sub Neagoiul Românesc. În prezent, se pune problema refacerii ecosistemelor forestiere pe teritoriul distrus în urma exploatării sulfului.

Parcul Național Călimani, Parcul Natural Bogdăneasa, cel dendrologic de la Rădăuți, Rezervațiile naturale,Rezervația ”12 Apostoli”, Rezervația Tinovul Mare, Fânețele seculare de la Calafindești, Rezervația Cheia Lucavei reprezintă obiective cu un bogat potențial pentru practicarea acestei forme de turism.

Foto 128 – Tinovul Mare Foto 129- Parcul Național Călimani

Sursa:Pinterest Sursa: https://financiarul.ro

Practicarea acestui tip de turism, în viziunea unor organisme internaționale abilitate (Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii – UICN, Fondul Mondial pentru Ocrotirea Naturii, Federația Europeană a Parcurilor Naturale, Fondul pentru Natura Sălbatică, numeroase organizații pacifiste în domeniu), este una benefică, fiind concepută ca un instrument util în asigurarea bunurilor naturale și culturale valoroase prin activități și politici speciale de protecție.

Pe plan național se constată preocupări – materializate inclusiv prin programe de finanțări specifice – în sensul stimulării dezvoltării și promovării acestei forme de turism.

Clima este tonifiantă, aerul pur, lipsit de praf și de particule alergice și este bogat în aerosoli rășinoși. Este un climat de cruțare, căutat factor natural de cură, datorat dispunerii reliefului, pădurilor și a văilor largi ale râurilor mari. Locurile care oferă posibilitatea de a admira un cer nocturn care nu este ascuns de luminile orașului devin tot mai prețioase în lume. Potrivit unor date oferite de un institut de specialitate, nu mai puțin de 80% din suprafața pământului este afectată de lumină artificială, 99% dintre europeni și americani având cerul nopții obturat de aceste surse de lumină. Iată un alt motiv de a-ți petrece vacanța în Bucovina: să privești cerul, să străpungi zarea până departe. Datorită purității aerului, în cristalul înălțimilor, în diminețile line și limpezimile luminoase se văd liniile mărețelor creste muntoase, văile succesive ale Moldovei, până la nebuloasele orizonturi. Cunoști Bucovina până în depărtări de aburi: sate, orașe, ape. Dedesubt, în prăpăstii și codrii bănuiești după sunet căderile apelor. Când deasupra munților se adună, odată cu seara, răcoarea pământului, nu-ți rămâne decâtsă ridici ochii spre cer, către stelele ce-ți crează iluzia că par ușor de atins și către luna ce veghează tăcută.

Foto 130- Până-n zări

Sursa: http://fain.live/bucovina

Turismul balnear este o formă specifică a turismului de odihnă, care a luat o amploare mare, nu atât ca urmare a dorinței de a preveni anumite îmbolnăviri, cât, mai ales, creșterii surmenajului și a bolilor profesionale provocate de ritmul vieții moderne. Europa, ca și țara noastră, se află într-un proces de îmbătrânire demografică, pensionarii fiind cel mai important grup țintă pentru turismul de sănătate. Turismul balnear este relativ dezvoltat, dar necesită multe îmbunătățiri pe linia modernizării bazei materiale. Municipiul Vatra Dornei, declarat stațiune turistică s –a dezvoltat în special prin turism, datorită stațiunii balneoclimaterice și a izvoarelor de apă mineral (carbogazoase, hipotone, atermale, bicarbonate sodice, calcice și magnezice, feruginoase), cu multiple calități terapeutice, precum și a nămolului de turbă din Tinovul Mare.

Indicațiile terapeutice sunt de profilaxie, pentru tratament curativ și de recuperare, afecțiuni ale aparatului cardio – vascular, afecțiuni ale aparatului locomotor, pentru boli asociate.

Foto 131- Piscină tratament balnear Vatra Dornei Foto 132- Salina Cacica

Sursa: https://www.dodotravel.ro Sursa: http://hanulsolca.ro

De asemenea, la nivelul localității Solca se înregistrează potențial de revigorare a turismului balnear. Climatul, posibilitățile curative ale apei, aerului, pădurilor, existența unor condiții bune de cazare au făcut din Solca, încă de la mijlocul sec. al XIX-lea una din stațiunile balneoclimaterice și de tratament una dintre cele mai renumite din județul Suceava. O altă localitate cu potențial de dezvoltare a turismului balnear este Cacica.

Turismul Montan. Practicarea turismului montan în județ este favorizată de potențialul oferit de versantul estic al Carpaților Orientali. Astfel, relieful munților Călimani cu complexul vulcanic aferent, stâncile cu aspect ruiniform “12 Apostoli”, relieful carstic și rezidual al masivului Rarău, pădurea seculară de la Giumalău, gruparea cea mai întinsă de munți cristalini – Munții Bistriței Aurii și Munții Bistriței Mijlocii – precum și Masivul Suhard și Obcinele Bucovinei oferă condiții pentru practicarea de drumeții montane, escaladă, alpinism, echitație, vânătoare, pescuit, mountain bike, via –ferrata, river rafting, zbor cu parapanta, sporturi de iarnă.

Foto 133- Munții Rarău Foto 134- 12 Apostoli Munții Călimani

Sursa: http://www.cniptdolhasca.ro Sursa: www.lovendal.ro

Drumețiile. Expunerea geografică a munților Bucovinei permite realizarea unor trasee turistice de o zi sau (în funcție de opțiunea turiștilor) de mai multe zile, care pot fi efectuate în circuit sau cu revenire în același loc din care s-a plecat. Drumețiile, în marea lor majoritate de dificultate medie sau redusă, sunt legate de stațiunile Vatra Dornei și Câmpulung Moldovenesc și sunt favorizate de înălțimile moderate ale Munților Călimani, Rarău, Giumalău, Suhard și Bistriței.

Foto 135- TransRarău Foto 136- Chemarea muntelui

Sursa: https://goexplore.ro Sursa: http://www.nice-trip.ro

Există trasee turistice omologate, marea lor majoritate fiind marcate și întreținute de către Serviciul de Promovare și Dezvoltare a Turismului. În masivul RarăuGiumalău există 24 de trasee turistice amenajate și omologate, acestea conducând până la Hotelul Alpin ”Rarău”, Cabana Pastorală (masivul Rarău) sau la Refugiul Alpin de pe Giumalău. Rețeaua de trasee montane pe care turiștii o au la dispoziție în Bazinul Dornelor este de aproximativ 280 km.

Foto 137- Caii Bucovinei Foto 138- Echitație la Vatra Dornei

Sursa: https://www.discoverbucovina.info Sursa: http://www.equitana.ro

Turismul ecvestru. Zona oferă posibilitatea practicării turismului ecvestru în toate formele lui: echitație, plimbări cu calul de tipul "randonnée ecvestru" sau "randonnée sauvage". Activitate de marcă în cadrul Parcului Național Călimani, turismul călare a înregistrat până acum o

foarte bună evoluție, ca urmare a solicitărilor și prizei de care s-a bucurat acesta în rândul clienților participanți. Au fost create o serie de trasee și pachete turistice adecvate turismului ecvestru și s-au procurat echipamente și cai pe toate gusturile. Traseele au grade de dificultate diferite: ușoare (cu durate cuprinse între două și până la patru ore) și mai complexe (de una și până la cinci zile).

Turismul pentru echitație beneficiază de existența a două herghelii: la Rădăuți și Lucina.

Escalada și alpinismul reprezintă o atracție deosebită pentru sportivii amatori și alpiniștii profesioniști. Escalada începe în luna mai și se termină în luna octombrie. Sezonul de escaladă pe gheață începe în decembrie și se termină în martie. Alpinismul se practică atât vara, cât și iarna, mai ales în Călimani, Rarău – Giumalău, Suhard.

Foto 139- Cuceritori Foto 140- Cățărare la Cascadele de gheață de la Iacobeni

Sursa: https://suceavanews.ro Sursa: https://www.inbucovina.ro

Schi. Județul Suceava oferă condiții optime pentru practicarea acestui sport de iarnă. Zone precum: Vatra Dornei, Crucea, Broșteni, Șaru Dornei, Gura Haitii, Dorna Cândrenilor, Ciocănești, Mălini, Cârlibaba, Pojorâta, Câmpulung Moldovenesc, Gura Humorului și Sucevița sunt zone cu potențial pentru dezvoltarea domeniului schiabil și practicarea altor sporturi de iarnă.

În prezent, Vatra Dornei concentrează cea mai mare densitate de turiști practicanți ai sporturilor de iarnă. Stațiunea pune la dispoziție turiștilor 2 pârtii de schi omologate, în lungime de 800 și 3.000 m, deservite de un telescaun, un teleschi și un babyschi, dar și 2 pârtii de schi fond. Schiul fond este practicabil pe drumul ce leagă satul Gura Haitii de Fosta Incintă Minieră, dar numai în anumite condiții, în funcție de grosimea stratului de zăpadă, dacă drumul a fost sau nu deszăpezit.

Foto 141- Pârtia de schi Dealul Negru vatra Dornei Foto 142- Pârtia de schi Parc 1 Vatra Dornei

Sursa: http://www.vatra-dornei.info Sursa: https://www.directbooking.ro

Pârtii de schi: 2 pârtii în Vatra Dornei (pârtiile Parc și Dealu Negru), 2 pârtii în Câmpulung Moldovenesc (Runc și Rarău), 1 pârtie la Gura Humorului, 3 pârtii în mediu rural (Sucevița, Mălini și Cârlibaba).

Zborul cu parapanta. Vatra Dornei este locul cel mai indicat pentru zborul cu parapanta, datorită condițiilor deosebite oferite de Munții Suhardului, în special în Vârful Oușorul, care este considerat unul dintre cei mai prielnici pentru practicarea spoturilor aeronautice, în special a parapantei și deltaplanului. Aici se întâlnesc cei mai puternici curenți de aer din România, se poate zbura ore întregi deasupra Depresiunii Dornei, folosindu-se curenții. Se poate practica pe tot parcursul anului și la Prisaca Dornei, Pojorâta, Udești, Părhăuți.Turismul extrem se poate desfășura într-un mediu în care condițiile geografice sunt favorabile (peisaje naturale atractive, obiective naturale originale etc.).Ca parte componentă a turismului în general, turismul extrem este sinonim cu turismul de aventură, cuprinzând activități specifice: alpinismul, parapanta, navigația, călătoriile cu mijloacele motorizate, snowboarding extrem, caving, etc. Munții Bucovinei oferă excelente condiții pentru practicarea unor activități ce țin de turismul de aventuri.

Foto 143- Parapantist Sursa: http://www.montaniarzi.ro

În perioada verii, Munții Suhard, Giumalău și Călimani, aflați în jurul stațiunii Vatra Dornei sunt pe placul celor care doresc să facă drumeții sau să se deplaseze cu bicicletele pe traseele montane de creastă, sport cunoscut sub numele de mountain – biking. În zona Dornelor se pot organiza, de asemenea, activități specifi ce sporturilor extreme și turismului de aventură cum ar fi: river – rafting-ul, mountain – biking – ul.

Foto 144- Plutărit pe Bistrița Foto 145- River rafting la Vatra Dornei

Sursa: https://adevarul.ro Sursa: http://www.vatra-dornei.info

Traversarea tiroliană, alături de rapel sunt alte activități sportive extreme ce pot fi practicate în zonă. Raftingul-ul este una dintre cele mai rapid dezvoltate activități sportive și de agrement în aer liber și presupune coborârea într-o barcă gonflabilă a unui râu cu apă repede. Alături de acesta, whitewater kayaking ( creek kayaking – parcurgerea unor râuri de munte cu debite mari, pe distanțe cuprinse între 50 m, până la câteva sute; rodeo kayaking se face aproape static, pe porțiuni mici de râu, cu vârtejuri, valuri mari pe care se fac figuri acrobatice) se poate practica pe râurile din zona Depresiunii Dornelor. Alte forme de turism extrem care ar putea fi practicate în județul Suceava sunt: orientarea ( utilizând hărți, busole, fenomenele meteo și astrologice, reperele naturale), paintball ( luptă simulată între două echipe dotate cu arme speciale ce lansează bile cu vopsea), supraviețuirea ( în sălbăticie, în condiții ostile), caving ( incursiune ghidată în peșteră, orientare și depășirea unor variate obstacole).

Turismul de afaceri este apreciat în industria hotelieră ca fiind principala sursă de venituri. La nivel național s-a constatat o creștere a numărului de sosiri în interes de afaceri.

În orașele mari au apărut beneficiile de pe urma acestei forme de turism.

La nivelulmunicipiului Suceava, unitățile hoteliere sunt dotate cu facilități pentru organizarea de conferințe, simpozioane și traininguri. Pe lângă acestea, beneficiarii au parte de un întreg pachet de servicii: cazare, transferuri de la aeroport la hotel, bilete de avion, servicii de secretariat, servicii de traducere simultană, vizite pentru participanți, programe de divertisment și mese festive.O oportunitate pentru dezvoltarea turismului de afaceri din Suceava o constituie existența ”Centrului Economic Bucovina”.

Foto 146- Sala de conferințe Hotel balada, Suceava Foto 147- Gala excelenței în afaceri Suceava

Sursa: https://www.hotel-balada.ro Sursa: https://www.radioimpactfm.ro

Centrul Economic și de Afaceri Bucovina este situat lângă Aeroportul Internațional Ștefan cel Mare și cuprinde spații expoziționale, un parc tehnologic, un incubator de afaceri, mai multe săli de conferințe și un restaurant. Dacă în anii trecuți turismul de afaceri se baza exclusiv pe industria hotelieră, în ultima vreme și turismul rural a început să ofere soluții pentru turismul de afaceri. În accepțiunea celor implicați, turismul rural este o alternativă mai interesantă, în special pentru programele de teambuilding, pentru grupuri ce nu depășesc 30 de persoane, deoarece oferă o plajă mult mai largă de distracții, cum ar fi focul de tabără, grătarul în aer liber, aroma mâncărurilor "ca la mama acasă", practicarea diverselor sporturi, excursii și drumeții.Este considerată benefică implicarea în turismul de afaceri deoarece este un segment care aduce turiști nu numai în weekend sau în concediu și care oferă astfel o continuitate turismului rural.

Foto 148: Frumoasa Bucovină Foto 149- Ospitalitate

Sursa: https://transferbucharestairport.com Sursa: https://www.moldovenii.md

Totodată, este ideal pentru seminarii sau teambuilding, pentru că oferă grupului acea intimitate pe care un hotel nu o poate oferi. Turismul de congrese și reuniuni se poate intensifica, utilizând infrastructura turistică îmbunătățită a unor orașe ca Suceava, Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, zona având atuuri mari pentru a fi inclusă în oferta turistică națională și internațională pentru acest tip nou de turism.

Turismul de recreere, odihnă și agrement trebuie extins prin amenajări mai ales în zona periurbană. Declararea municipiului Câmpulung Moldovenesc și a orașului Gura Humorului ca stațiuni turistice de interes național, a deschis posibilitatea reorientării finanțărilor pentru dezvoltarea spațiilor de odihnă și agrement.

Turismul pentru vânătoare și pescuit, ca și cel pentru practicarea sporturilor nautice necesită a fi promovat având în vedere potențialul existent – cinegetic, piscicol și hidrografic.

Foto 150- Prima captură Foto 151- Crap de 14 kg prins la concurs sportiv

Sursa: https://idriceanu.com Sursa: https://www.bucovina-baits.ro

CAPITOLUL VI-

Analiza turistică SWOT a Municipiului Suceava

În cadrul sistemelor sociale și economice înțelegerea fenomenelor, previziunea și

reacția la mediul extern se poate realiza printr -o investigație bazată pe analiza SWOT.

Ca urmare a efectuării unei analize SWOT a activității turismului din Suceava, se pot identifica următoarele:

PUNCTE TARI

* Biodiversicarea zonei, deosebit de frumoasă.

* Tipologia variată a peisajelor naturale și antropice.

* Calitatea mediului este dintre cele mai bune; lipsa surselor de poluare majore; există poluări minore și accidentale.

* Fondul de floră și faună bogat, cu prezența a numeroase specii endemice și monumente ale naturii.

* Prezența de areale cu păduri.

* Valoros patrimoniu cinegetic și piscicol, cu importante fonduri de vânătoare și de pescuit.

* Existența unei rețele hidrografice bogate, ce poate fi valorificată prin dezvoltarea unor activități legate de piscicultură și navigație.

* Existența încă a numeroase meșteșuguri și alimente tradiționale, multe integrate în clasa bio.

* Posibilitatea de a practica diverse tipuri de turism.

* Existența monumentelor istorico-militare.

* Existența numeroaselor biserici, de culte diferite.

* Existența muzeelor și a caselor memoriale.

* Valorificarea spațiului multicultural și multietnic ale satelor din împrejurimi, cu un bogat trecut istoric (turismul rural și agroturismul a devenit una dintre activitățile principale de dezvoltare a economiei locale).

* Ospitalitatea tradițională a proprietarilor și a personalului care desfășoară activități în domeniul turismului.

* Indicele de utilizare netă a capacității de cazare turistică în funcțiune a crescut.

* Activitatea tour operatorilor este apreciată ca fiind bună și foarte bună, tour-operatorii se implică activ în relația cu partenerii externi.

* Multiplicarea numărului de festivaluri și sărbători tradiționale, de târguri cu produse tradiționale (în anul 2018, zona s-a promovat cu standuri proprii la 11 târguri și expoziții de profil, din care 2 la nivel național și 9 la nivel international).

* Existența a două drumuri europene: E 85 București – Suceava – Cernăuți și E 58 Halmeu – Suceava – Sculeni.

* Rețeaua rutieră acoperă în mod echilibrat teritoriul.

* Apropierea municipiului Suceava de frontiera estică a UE și posibilitatea interconectării sistemelor de transport europene cu celelalte state vecine.

* Existența unei rețele de căi ferate ce asigură legătura cu restul țării.

* Existența Aeroportului Internațional „Ștefan cel Mare” Suceava.

Puncte slabe

* Insuficienta valorificare și dezvoltare a potențialului turistic de care dispune municipiul prin potențarea la un nivel corespunzător a cadrului natural (parcuri).

* La exploatarea pădurilor din jurul orașului încă se folosesc tehnologii care degradează mediul.

* Regimul pluviometric favorizează inundații frecvente în zonă.

* Număr mic de agenți economici cu capacitatea necesară valorificării resurselor naturale și agro-montane.

* Comunitățile locale au scăderi demografice accelerate, sunt îmbătrânite și pe cale de dispariție.

* Insuficienta pregătire de specialitate a unor lucrători din industria ospitalității.

* În opinia turiștilor nu toate componentelor prezentate în oferte se regăsesc și la fața locului (componenta etică a ofertanților din turism).

* Insuficienta comunicare și coeziune pentru realizarea unor obiective majore în domeniul turismului.

* Insuficienta salarizare a lucrătorilor din domeniul turistic.

* Destinația turistică Suceava, deși este inclusă în 80 -90% din circuitele turistice din

România, este considerată o zonă de tranzit deoarece durata medie de ședere a turiștilor aici este de 1,5 nopți.

* Promovarea insuficientă a unor obiective turistice (număr încă redus de centre de informare turistică, lipsa materialelor promoționale de tipul broșurilor oferite gratuit în unitățile de cazare, lipsa unor calendare culturale din care turistul să poată afla activitățile și evenimentele culturale ce se desfășoară pe parcursul sejurului său), principala modalitate de promovare fiind internetul.

* Măsuri insuficiente luate pentru păstrarea monumentelor istorice și culturale.

* Sunt preocupări reduse în dezvoltarea rețelei de distribuție de produse artizanale specifice.

* Ofertă de agrement insuficientă – agenții economici din domeniu nu dispun de suficiente echipamente de recreere și practicare a sporturilor accesibile turiștilor.

* Raportul dintre prețul produselor turistice și calitatea serviciilor prestate este uneori incorect.

* Unele hoteluri nu respectăconditiile standardelor afișate.

* Hotelurile de trei stele sunt insuficiente.

* Dezvoltarea coridorului european est-vest.

* Infrastructura rutieră modernizată se află sub standardele minime acceptate.

* Extinderea fenomenului de urbanizare a avut o influență negativă asupra mediului și în mod special asupra calității peisajelor existente, pentru că nu a ținut cont de problemele calității mediului înconjurător și a specificului local.

Oportunități

* O valorificare mai eficientă a resurselor locale: păduri de foioase, pământ fertil, pajiști și fânețe bogate, iazuri, lacuri, monumente naturale și culturale, livezi etc.

* Conservarea biodiversității reprezintă o temă de interes la nivel național și european.

* Accesul la finanțări europene alocate în baza programelor operaționale regionale sau sectoriale, dar și la cele alocate în baza programelor vizând cooperarea transfrontalieră sau interregională.

* Participarea frecventă la târgurile de turism.

* Promovarea produselor alimentare locale, tradiționale.

* Susținerea proiectelor care introduc valoare turistică, obiective și evenimente culturale și spirituale în zonă.

* Creșterea nivelului pregătirii profesionale, al comportamentului personalului din turism și impunerea unui nivel de calitate al dezvoltării actului turistic.

* Dezvoltarea unor parteneriate de tip public-privat în vederea promovării obiectivelor turistice din municipiu.

* Interesul crescut la nivel internațional pentru promovarea turismului durabil.

* Posibilitatea dezvoltării turismului de afaceri prin valorificarea centrelor de afaceri/expoziționale existente.

* Promovarea asociată cu campanii de educare și canalizare a gustului pentru anumite tipuri de activități turistice, pe măsură ce cresc posibilitățile de acces ale turiștilor.

* Extinderea rețelei de campinguri, sate de vacanță, case tradiționale pe care se sprijină turismul activ, de petrecere a timpului liber, de valorificare a produselor și serviciilor locale.

* Încurajarea dezvoltării unor noi forme de turism (de exemplu turism științific, de aventură, turismul wellness/spa, turismul virtual- AR este tehnologia care oferă vizitatorului informații pe care le suprapune peste peisajele pe care le vede în timp real folosind un dispozitiv digital-, turismul culinar, călătoria în propriul ADN, care oferă ocazia de a te deplasa spre țările din care au venit părți din moștenirea genetică, cerul ca atracție turistică, milioane de oameni călătorind în fiecare an pentru a prinde cele mai bune locuri pentru eclipse solare sau de lună ).

* Restaurarea monumentelor istorice, biserici și refacerea unor obiective turistice de mare interes.

* Crearea unei Burse de turism la Suceava.

* Includerea unor case de vacanță (pensiuni) în rețeaua de agenți de turism din rețelele europene profesionale.

* Valorificarea moștenirii istorice, culturale, spirituale și de tradiție.

* Creșterea numărului de investiții străine care pot determina o creștere a competitivității prin transfer tehnologic și inovare.

* Amenajarea spațiilor turistice existente prin modernizarea și extinderea bazei de primire, diversificarea ei.

* Introducerea în circuitul turistic a unor noi areale cu potențial nevalorificat.

* Existența programelor de dezvoltare a rețelei naționale de căi ferate, conform Strategiei de Dezvoltare a Infrastructurii Feroviare din România.

* Extinderea și modernizarea serviciilor publice de alimentare cu apă, canalizare și epurare a apelor uzate.

Riscuri * Creșterea economică poate avea ca rezultat creșterea presiunii asupra biodiversității.

* Dispariția unor specii de plante sau animale.

* Modificările climatice reprezintă una dintre cele mai importante provocări pentru mediu, existând tendințe de creștere a temperaturii aerului în timpul iernii. Hazardul climatic poate conduce la reducerea sezonului turistic datorită schimbărilor bruște de vreme și a formării de viituri rapide.

* Lipsa mai multor mărci turistice care să valorifice în totalitate potențialul de care dispune zona și atracțiile culturale și tradiționale.

* Degradarea monumentelor de artă și arhitectură.

* Lipsa de colaborare între regiuni pentru dezvoltarea turismului.

* Fenomenul globalizării / integrării poate marginaliza anumite sectoare și chiar să ducă la dispariția acestora, de exemplu prelucrarea produselor alimentare autohtone.

* Concurența zonelor turistice cu oferte turistice similare în alte orașe, regiuni sau țări învecinate.

* Insuficienta cunoaștere a limbilor străine de către operatorii din turism.

* Migrația internă și externă accelerată din spațiul urban cu tendință de depopulare rapidă.

* Deplasarea traficului de pe sectorul transportului feroviar spre cel rutier.

* Alocarea de resurse reduse sistemelor de transport rutier și feroviar.

* Uzura și degradarea rețelelor de străzi, drumuri naționale și județene.

* Reducerea investițiilor publice în infrastructură.

* Lipsa unor intervenții prompte în vederea echipării cu sisteme centralizate de apă și

canalizare poate duce la depopularea spațiului.

Foto 152:Podul de intrare în Cetatea Sucevei

Sursa: https://www.uncover-romania.com

CONCLUZII

”Dacă există un subiect a cărui măreție depășește orizonturile omenești, atunci acela este desigur ocrotirea bunurilor eterne, ai căror deținători trecători suntem.”

(Alteța sa Regală Ducele de Brabant)

Potențialul turistic natural și antropic al municipiului Suceava este în strânsă legătură cu treptele de relief specifice și cu plastica așezărilor omenești, simboluri ale unui trecut etern, ce se răsfiră ca niște mărgele la poalele dealurilor, străjuind văile apelor. Crestele domoale și simple ale Podișului Sucevei desenează pe cer linii ce se armonizează cu munții din îndepărtare, dar și cu satele învecinate, pitite la liziera pădurilor.

Joc al dimensiunilor, formelor și al misterioaselor legende, mănăstirile și bisericile Sucevei spun povești despre iubirea de Dumnezeu și de țară a moldovenilor.

Pentru orașul acestui colț de țară, trecutul înseamnă un demers creator de forme și frumuseți inalterabile la care se fac părtași deopotrivă atât natura, cât și omul, cu geniul său creator, de o importanță deosebită în istoria neamului fiind Cetatea medievală.

Satele farmecă cu frumusețea lor pitorească, blândă, deschisă, cu oferta gastronomică specială. Diversitatea și armonia peisajului bucovinean se regăsește sintetizată artistic în portul popular, în aspectul caselor, în obiectele de artă țărănească, în cântecele și dansurile populare, în obiceiurile tradiționale. Arta lor a fost păstrată cu sfințenie la Muzeul Satului Bucovinean, care a avut menirea de a-i conserva originalitatea, individualitatea și veșnicia.

Conștienți de tendința generală de evoluție a societății omenești, de fenomenul turistic care a intrat într-o fază accelerată de creștere, ne așteptăm ca Suceava, în decursul timpului, să devină una dintre cele mai dorite destinații la nivel național și mondial. Generația milenianilor, seniorii, cei care fac călătorii experiențiale, turiștii asiatici, nomazii digitali, turiștii de fotografie și turiștii care preferă ”slow- travel-ul” pot constitui ținte pentru atragerea în acest spațiu unic din nordul Moldovei.

Bibliografie selectivă:

1. Baron P., 1999, ”România, Schituri, mănăstiri, biserici”, Editura Royal Company, București;

3. Bonifaciu S., Docsănescu N., Ciotoiu I.Vasiliu, 1974, ”România. Ghid turistic”, Editura pentru Turism, București;

4. Glăvan V., 2000, ”Turismul in Romania”, Editura Economica, Bucuresti;

5. Snak O., Baron P., Neacșu N., 2001, ”Economia turismului”, Editura Expert, Bucuresti;

www.wikipedia.org/wiki/Suceava

www.romanianturism.com/2013/05/26/suceava/

www.ropedia.ro/judetul/Suceava/

www.suceava.insse.ro/produse-si-servicii/statistici-judetene/turism/

”Raport privind starea mediului în jud. Suceava”

”Raportul Agenției Naționale pentru Resurse Minerale”

”Raportul privind starea economică și socială a județului Suceava în anul 2018”

”Strategia de dezvoltare economică și socială a județului Suceava, perioada 2011- 2020”

”Strategii și politici de marketing în cazul produsului turistic Bucovina”, conf. univ. A. Nedelea, Universitatea ”Ștefan cel Mare” Suceava

”Cum a luat naștere orașul modern Suceava” R. Lupașcu