Lect. univ. dr. Liviu RADU [609003]

UNIVERSITATEA “NICOLAE TITULESCU” DIN BUCURE ȘTI
FACULTATEA DE RELAȚII INTERNAȚIONALE ȘI
ADMINISTRAȚIE

PROGRAMUL DE STUDII DE LICENȚĂ : ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ

STUDIU DE CAZ

Coordonator științific :
Lect. univ. dr. Liviu RADU

Absolvent: [anonimizat]
2020

PAGINA DE GARD Ă
(pagină goală, între copertă și prima pagină)

UNIVERSITATEA “NICOLAE TITULESCU” DIN
BUCURE ȘTI
FACULTATEA DE RELAȚII INTERNAȚIONALE ȘI
ADMINISTRAȚIE
PROGRAMUL DE STUDII DE LICENȚĂ: ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ

STUDIU DE CAZ

DISCIPLINA ECONOMIA SECTORULUI PUBLIC

TEMA Organizațile sectorului public. Studiu de caz la

Coordonator științific
Lect. univ. dr. Liviu RADU

Absolvent: [anonimizat]
2020

CUPRINS (STUDIU DE CAZ) (model orientativ)

Introducere……………………………………………………………………… ………….5
Secțiunea 1 mmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmm ….6
1.1. mmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmm ………………………….. …………………. …6
1.1.1. mmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmm ………………………….. ………….. 6
1.1.2. mmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmm ………………………….. ………… 10
1.2. mmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmm . ………………………….. …….. 20
Secțiunea 2 mmmmmmmmmmm mmmmmmmmmmmmm ………………………….. …… 25
2.1. mmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmm ………………………….. …… 25
2.2. Mmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmm ……………………..30
Secțiunea 3 mmmmmmmmmmmmmmmmm mmmmmmm ………………………….. …… 40
3.1. mmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmm ………………………….. …… 40
3.2. mmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmm ………………………….. …… 45
Concluzii și propuneri ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 46
Bibliog rafie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 48
Anexe………………………………………………………………………… ….…….. …50

ARGUMENT

Orice proiect realizat, care necesită un anumit studiu are o motivație, totul se realizeză
pentru un scop și cu un anumit grad de convingere.
Tema asupra căreia ne -am oprit este ,,Organizați ile sectorului public’’ . Principalul
argument în alegerea facută, este reprezentat at ât de actualitatea temei, c ât și de posibilitațile
largi de a ne exprima propriile opinii.
Tema este de actualitate , și permite să ne explicăm propriile idei pentru că, în această
periodă de instabilitate economic ă și politică, este mare nevoie de o prezență activă a statului în
cadrul sectorului privat, de o implicare directă în susținerea agenților economici și în încurajarea
diverselor proiecte ale acestora.
Am ales să prezentăm proiectul, după structura proiectului de licență, cu o parte teoretică
(în care am prezentat sectoarul public ) și una practică (prezentarea influenței sectorului public
într-un domeniu) . Am ales ca studiul de caz s ă-l realizez asupra agriculturi i, întrucat, pe langă
faptul că este o ramură de bază a economiei, este și un sector cu mari probleme, și în care
intervenția statului este mult mai necesară și mai vizibilă, ceea ce, recunoaștem, ne -a facut și
nouă munca mai ușoară.

CAPITOLUL 1
SEC TORUL PUBLIC

1.1. Importanța sectorului public
Existența sectorului public constituie o realitate de netăgăduit atât în societățile cu tradiție
democratică, precum și în cele care se află în perioada de tranziție de la statul totalitar și
economia superce ntralizată, la statul de drept și economia de piață.
Cu toate acestea, sub aspect conceptual, specialiștii în drept și economie au purtat
adevărate dispute având scopul de a defini sectorul public, pentru a -i determina întinderea și
rolul pe care îl joacă în economia unei țări. Rolul statului în economie și societate a suscitat și
el dezbateri din cele mai vechi timpuri, constituind obiect de studiu al filosofiei politice,
dreptului, științei administrației, științelor economice și mai recent, al management ului.
Orice economie modernă este structurată în cele două sectoare privat și public care, în
mod indubitabil se interferează, colaborează între ele urmârind, după caz, maximizarea profitului
ori satisfacerea interesului public
Sectorul public este o ne cesitate pentru orice economie. Funcționarea sa este impusã de
imperfecțiunile pieței, dar aceasta nu înseamnã cã implicarea sa este întotdeauna optimã.
Interesele agenților economici diferã, ceea ce înseamnã cã niciodatã nu vor fi satisfãcuți deplin
toți participanții la viața economicã. În plus, sentimentul discriminãrii este o caracteristicã umanã
care face ca de cele mai multe ori individul sã se considere dezavantajat sau defavorizat de o
situație pe care este obligat sã o accepte.Implicarea statului î n economie este o necesitate pentru
orice economie dar și o posibilitate.

1.2. Definirea conceptului si rolul sectorului public în economia modern
Sectorul public desemnează acea parte a economiei în care se manifestă proprietatea de
stat și proprietatea public. Sectorul public asigură anumite bunuri și servicii pe care firmele
private nu le pot oferi, cum ar fi bunurile publice pure, bunurile non -rivale, utilitățile publice și

bunurile private pure.Rolul său este acela că face posibilă existența unor bun uri colective și a
unei eficiențe colective.
Ca subiecți de proprietate publică se pot identifica toate agențiile și departamentele
guvernamentale, precum și toate societățile publice care produc sau distribuie bunuri publice,
private sau mixte. Astfel, c a obiect de proprietate publică se identifică nu numai bunurile
publice, ci și unele bunuri private și mixte, adică cele care pierd cel puțin o trăsătură a bunurilor
publice în anumite condiții de piață.
Sectorul public, definit în funcție de forma de prop rietate se caracterizează prin două
elemente: dimensiune și intensitate.
Dimensiunea sectorului public variază de la țară la țară, în funcție de ideologia politică a
guvernului aflat la conducere și exprimă domeniile în care se manifestă intervenția statul ui.
Intensitatea sectorului public diferă nu numai de la o economie la alta, dar și de la un
domeniu de intervenție la altul și exprimă amploarea acțiunilor statului în domeniu.
Astfel, sănătatea este un domeniu în care se poate regăsi sectorul public sau nu;
învățământul, transportul, la fel, ceea ce înseamnă că prin includerea acestor domenii de
intervenție în activitatea sectorului public, dimensiunea acestuia crește. În schimb, cât de mult
intervine într -un domeniu sau altul, sau, altfel spus cât de am plă este reglementarea publică a
unor aspecte ale vieții economice înseamnă intensitatea sectorului public.
De exemplu, sectorul public este mai intens în învățământ dacă predomină școlile
publice, față de cele private, și de asemenea este mai intens în a gricultură atunci când activitatea
fermierilor, țăranilor sau asociațiilor agricole este reglementată prin prețurile produselor,
fiscalitate, subvenții acordate etc.
1.3. Caracteristicile sectorului public
Conținutul și intinderea sectorului public sunt de terminate de un complex de factori
dintre care amintim:
– gradul de implicare al statului și al colectivităților locale în viața economico -socială;
– ponderea organizațiilor publice și a celor care prestează activități de interes general,
în numărul total al o rganizațiilor;
– existența proprietății publice și a serviciilor publice etc;
– finanțele publice etc.
Așadar, în plan conceptual sectorul public trebuie abordat într -un dublu sens, formal –
organic și material funcțional.
Din punct de vedere formal -organic, ap reciem că sectorul public integrează:

➢ statul și unitățile administrativ -teritoriale ca persoane juridice de drept public,
finanțate din bugetul de stat și bugetele locale;
➢ organizațiile publice înființate prin lege sau pe baza legii, prin acte administrati ve
de autoritate care prestează servicii publice;
➢ organizațiile private (asociații, fundații) organizate sau autorizate să presteze
activități ori servicii publice.

CAPITOLUL 2
2. IMPLICAREA STATULUI ÎN ECONOMIE
2. 1 Funcțiile sectoru lui public
Sectorul public îndeplinește câteva funcții majore :
• funcția de alocare
• funcția de distribuție a veniturilor
• funcția de stabilizare
Funcția de alocare se referă la implicarea statului în mecanismul pieței în vederea
determinării tipului și calită ții unui serviciu public și la posibilitățile de creștere a veniturilor
pentru acoperirea cheltuielilor neccesare prestării acestuia. Desigur, atunci când piața asigură o
utilizare eficientă a resurselor, implicarea statului este minoră și constă în acțiu ni menite să
încurajeze concurența și libera intrare pe piață. Dimpotrivă, atunci când nu există o competiție
eficientă și se manifestă o situație de monopol sau externalități, implicarea publică este necesară
pentru reglementarea activității economice. Aceasta se face fie prin producție publică directă, fie
prin sprijinirea firmelor private în adoptarea deciziilor privind tipul, cantitatea și calitatea
producției. În acest sens, se face distincția între producția directă de stat în care întreaga
activit ate de realizare a unui bun este asigurată de sectorul public și producția publică indirectă în
care bunul se realizează de firme private pe baza unor decizii publice. De exemplu,
echipamentele militare sunt în general asigurate de sectorul public, prin c omenzi la firme private.
Distribuția veniturilor se referă la implicarea statului pe piață prin procesul de ajustare a
veniturilor și avuției acumulate din tranzacții economice. Distribuția veniturilor se asigură în
practică în special prin sistemul impoz itelor progresive care constă în perceperea unor impozite
mai ridicate asupra veniturilor mai mari. În acest fel, sectorul public încasează fonduri ce pot fi
folosite pentru acordarea de bonuri sau bilete de masă celor cu venituri mici sau pentru oferirea
de locuințe de stat, mai ieftine.
Stabilizarea reprezintă o funcție a sectorului public care vizează crearea cadrului legal ce
asigură și protejează tranzacțiile economice publice și private. Obiective precum creșterea
ocupării forței de muncă, stabilita tea prețurilor, creșterea economică se află în centrul politicilor
macroeconomice.
Ocuparea forței de muncă este un proces care poate fi privit în strânsă legătură cu
fenomenul șomajului și politicile de diminuare a acestuia. Stabilizarea prețurilor este o cerință a
unei economii de piață solide și prospere și se asigură prin controlarea inflației și adoptarea
pachetelor de măsuri pentru diminuarea inflației. Creșterea economică este un proces complex
care apare ca o consecință a consolidării economiei și se reflectă sintetic, prin creșterea
producției totale și pe locuitor, care se exprimă în creșterea produsului național brut pe locuitor.

Implicarea statului în economie prin exercitarea funcțiilor de alocare, distribuție și
stabilizare trebuiau să vizeze corelarea permanentă a deciziilor și acțiunilor publice. Aceasta,
deoarece uneori pot să apară contradicții între obiectivele publice. Impozitarea progresivă poate
conduce la scăderea incitației la muncă și chiar ineficiență, funcția de distribuție fiind astfel în
relație conflictuală cu cea de alocare . Stabilizarea ca funcție esențială a sectorului public se
poate concretiza ea însăși în prevederi conflictuale de legislație, știut fiind faptul că legile sunt
interpretabile, mai ales dacă normele metodo logice de aplicare apar mai târziu decât momentul
intrării sale în vigoare. Astfel, stabilizarea poate avea ca efect descurajarea unor agenți
economici sau chiar o încălcare a principiului distribuției, dacă sunt favorizate anumite categorii
sociale. Cu alte cuvinte, implicarea statului în economie nu asigură automat eficiența economică
și echitatea socială. Eliminarea unor dezechilibre prin decizia publică se realizează în contextul
în care alte imperfecțiuni se mențin. Dar aceasta nu înseamnă că trebu ie ignorat rolul sectorului
public în viata economică.
Rolul sectorului public și caracteristicile implicării sale în economie pot fi reprezentate
schematic prin surprinderea element elor principale în figura nr. 1.

Figura nr. 1 : Implicarea secto rului public în economie

2.2 Eșecul statului
Cauze :
1. Intervenția statului produce schimbări impredictibile. Ex.: controlul chiriilor sau al
subvențiilor pentru chirii reduc oferta de locuințe private pentru închiriere.
2. Este greu dificil stabilit ținta fin ală a politicilor publice. Cunoașterea mijloacelor și
relațiilor finale din sfera politică este adesea insuficientă și necunoscută.

3. Există eșecuri de implementare. Implementarea necesită sisteme complexe implicând
negociere, respectiv posibilitatea eșeculu i.
4. Existența unui număr mare de instrumente de politică economică și obiective, statul se va
bloca în ceea ce privește controlul adecvat al agențiilor și proceselor de implementare.
5. Intervenția guvernamentală nu este un bun liber. Guvernul este servit de o birocrație
costisitoare. Este necesară compararea acestor costuri de tranzacție cu costurile de
tranzacție ale pieței.
6. Comportamentul de căutător de rentă al politicienilor și birocraților (comportament
instituțional în care eforturile individuale de maxi mizare a valorii generează risipă
socială și nu surplusuri sociale).
7. Grupurile de lobby vor investi resurse pentru a influența forma, structura și incidența
regularizărilor, tarifelor și cotelor.
Eșecul statului este un fenomen tot atât de real ca și eșecu l pieței.Birocrații sectorului
public nu operează fără fricțiuni și fără costuri.Există ineficiență, proastă funcționare și inerție
birocratică. Sectorului public i se cere frecvent să execute sarcini care în condiții de incertitudine,
complexitate și medi u schimbător sunt imposibil de rezolvat. Ceea ce este necesar este
identificarea limitelor acțiunii guvernamentale și definirea mai clară a avantajului comparativ al
sectorului public în cadrul unei economii de piață.
În concluzie putem spune că intervenți a publică este o realitate în orice economie de
piață. Scopul său este ameliorarea eficientei economice și respectarea echității sociale. De multe
ori însă echitatea primează și este neglijată cerința eficienței economice. Dar indiferent de
modalitățile de intervenție publică există o întrebare de avertizare pentru guvernele democratice:
este oare benefic să se corecteze un eșec al pieței în timp ce alte neajunsuri ale sale se mențin?
Corectarea unei condiții nesatisfăcute de eficiență nu generează în mod obligatoriu îmbunătățirea
eficienței de ansamblu într -o societate atâta timp cât alte situații rămân ineficiente . De aceea,
unii consideră încercarea de corectare a eșecurilor pieței a fi o greseală. Cu toate acestea
intervenția publică nu trebuie și nu poate fi eliminată. Dar la baza deciziilor de politică
economică trebuie să se afle argumente solide și analize economico -sociale. Astfel, poate că
resursele statului nu ar mai fi ris ipite de multe ori pe acțiuni cu efecte pozitive scăzute sau
inexistente sau chiar mai rău, cu efecte negative. Astfel, o analiză de tipul cost -beneficiu și la
nivel guvernamental ar justifica economic acțiunile și deciziile publice. Iar o analiză concre tă a
condițiilor de muncă și de trai ar justifica aceste acțiuni și decizii publice și din punctul de vedere
al echității, într -o societate în care mulți trăiesc într -o lume a luxului material, iar alții, foarte
mulți se vaită de sărăcie.

SECȚIUNEA 2
TEXT TEXT TEXT TEXT TEXT

2.1. Text text text text text text text text
2.1.1. Text text text text text text text text
Text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text
text text text text text text text text te xt text text text text text text text text text text text1 text text
text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text2.
Text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text
text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text
text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text.

2.1.2. Text text text text te xt text text text
Text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text
text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text
text text text text text te xt text text text text text text text text text text text text text text text text
text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text
text text text text text text text text text text text text tex t text text text text text text text.

2.2. Text text text text text text text text
2.2.1. Text text text text text text text text
Text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text
text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text
text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text.
Text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text
text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text
text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text
text t ext text text text text text text text text text text text text text text text text text text.

1 Dana Apostol Tofan , op. cit. , p. 80.
2 Ioan Alexandru, Mihaela Carausan, Sorin Bucur , op. cit. , p. 100.

2.2.2. Text text text text text text text text
Text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text
text text tex t text text text text text text text text text text text text text text text text text text text
text text Text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text
text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text
text text Text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text
text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text
text text Text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text
text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text
text text T ext text text text text text text text text text text text text text text text text text text text
text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text
text text Text text text text text text text te xt text text text text text text text text text text text text
text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text
text text Text text text text text text text text text text text text text text tex t text text text text text
text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text
text text Text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text
text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text
text text Text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text
text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text
text text text text text text text text text text text Text text text text text text text text text text text
text text text text text text text text text text text text text text text text t ext text text text text text
text text text text text text text text text text texText text text text text text text text text text text
text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text
text text text text text text text text text text tex text text text text text text text text text3.

3 Ioan Alexandru, Mihaela Carausan, Sorin Bucur , op. cit. , p. 90.

SECȚIUNEA 3
TEXT TEXT TEXT TEXT TEXT

3.1. Text text text text text text text text
Text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text
text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text
text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text4.
Text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text
text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text
text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text.

3.2. Text text text text text text text text
Text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text
text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text
text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text
text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text
text text text text text text text text text text text text text text text text text text.
Text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text
text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text
text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text
text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text t ext
text text text text text text text text text text text text text text text text text text.

4 Hotă rârea Guvernului nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003
privind Codul fiscal , publicată în Monitorul Oficial nr. 112 din 06.02.2004, cu modificările și completările ulterioare

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

Text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text
text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text
text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text
text text text text text text text text text text text text text text t ext text text text text text text text
text text text text text text text text text text text text text text text text text text.
Text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text
text text text text text t ext text text text text text text text text text text text text text text text text
text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text
text text text text text text text text text text text text te xt text text text text text text text text text
text text text text text text text text text text text text text text text text text text.
Text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text
text text text te xt text text text text text text text text text text text text text text text text text text
text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text
text text text text text text text text text text tex t text text text text text text text text text text text
text text text text text text text text text text text text text text text text text text.
Text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text
text tex t text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text
text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text
text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text
text text text text text text text text text text text text text text text text text text.
Text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text
text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text
text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text
text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text
text text text text text text text text text text text text text text text text text text.

BIBLIOGRAFIE

• Dana Apostol Tofan – “Drept administrativ” – Editura All Beck, Bucuresti, – vol. II -2010
• Antonie Iorgovan, “Tratat de drept administrativ”, Editura All Beck, Bucuresti, 2005,
Editia a IV -a
• Verginia Vedinas, “Drept Administrativ”, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2009,
Editia a IV -a, revazuta si actualizata
• Valentin I. Prisa caru, “Tratat de drept administrativ roman” -Partea Generala, Editura
Lumina Lex, Bucuresti, 2002, Editia a III -a, revazuta si adaugita
• Anton Trailescu, “Drept administrativ”, Editura C.H. Beck, Bucuresti, 2008, Editia a III -a
• Rodica Narcisa Petrescu, “Dr ept administrativ”, Editura Hamangiu, Bucuresti, 2009
• Ioan Alexandru, Mihaela Carausan, Sorin Bucur, “Drept administrativ”, Editura
Universul Juridic, Bucuresti, 2009, Editia a III -a, revizuita si adaugita
• Dumitru Brezoianu, “Drept administrativ roman”, Ed itura All Beck, Bucuresti, 2004
• Mircea Preda, “Drept administrativ -Partea generala”, Editura Lumina Lex, 2000, Editie
revazuta si actualizata
• Mircea Preda, “Drept administrativ -partea speciala”, Editura Lumina Lex, Bucuresti,
2001, Editie revazuta si actua lizata
• Constitutia Romaniei – cu modificarile si completarile aduse prin legea de revizuire din
2003
• Maria Grigore, Mariana Gurău , Comparative Analysis of the Level of Taxation in
Romania and European Union , în Lex ET Scientia International Journal, vol. XVIII, nr.
2/2011, accesat la data de 30.11.2012, http://lexetscientia.univnt.ro/en/article/
COMPARATIVE -ANALYSIS -OF-THE -LEVEL -OF-TAXATION -IN-ROMANIA –
AND -EUROPEAN -UNION~429.html
• Georgeta Vintilă , Fiscalitate , Editura Economică , București, 2006, pp. 100 -103

Legislație
• Constitutia Romaniei – cu modificarile si completarile aduse prin legea de revizuire din
2003
• Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal , publicată în Monitorul Oficial nr. 927 din
23.12.2003, cu modificările și comp letările ulterioare
• Hotărârea Guvernului nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare
a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal , publicată în Monitorul Oficial nr. 112 din
06.02.2004, cu modificările și completările ulterioare
• Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 (republicată) privind Codul de procedură fiscală ,
publicată în Monitorul Oficial nr. 513 din 31.07.2007, cu modificările și completările
ulterioare.
• Hotărârea Guvernului nr. 1.050/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de
aplicare a Codului de procedură fiscală , publicată în Monitorul Oficial nr. 651 din
20.07.2004 , cu modificările și completările ulterioare.

Alte surse
• http:// anaf.mfinante.ro/wps/portal (Ministerul Finanțelor Publice)
• http:// www.ier.ro (Institutul European din România)
• http:// www.infoeuropa.ro

ANEXE

Anexa 1: Organigrama Primăriei Municipiului București
Anexa 2: Formularul 390 VIES D eclarație recapitulativă privind livrările / achizițiile / prestările
intracomunitare de bunuri
Anexa 3: Formularul 392A Declarație informativă privind livrările de bunuri și prestările de
servicii efectuate în anul 201 3
Anexa 6: Formularul 394 Declarați e informativă privind livrările/prestările și achizițiile efectuate
de PMB