Lect. univ. dr. Liliana Popescu Absolvent Mihaela Corina Dobrescu CRAIOVA, 2016 UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE ȘTIINȚE DEPARTAMENTUL DE… [310325]

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE

DEPARTAMENTUL DE GEOGRAFIE

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator științific

Lect. univ. dr. Liliana Popescu

Absolvent: [anonimizat],

2016

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE

DEPARTAMENTUL DE GEOGRAFIE

Cererea și oferta turistică a județul Cluj

Coordonator științific

Lect. univ. dr. Liliana Popescu

Absolvent: [anonimizat],

2016

CUPRINS

INTRODUCERE ……………………………………………………………………………………………………………4

1. TURISM ȘI POTENȚIAL TURISTIC ……………………………………………………………………………5

1.1. LOCUL TURISMULUI ÎN ECONOMIA NAȚIONALĂ ……………………………………………..5

1.2. CONCEPTUL DE TURISM ……………………………………………………………………………………….7

1.3. Premise si motivații ale dezvoltării turismului în Cluj …………………………………………………….9

2. Cererea turistică în județul Cluj ……………………………………………………………………………………12

Evoluția numărul de turiști în județul Cluj ……………………………………………………………..13

Înnoptările turiștilor în județul Cluj ……………………………………………………………………….14

Durata medie a sejurului Cluj ………………………………………………………………………………..15

Principalele destinații turistice în județul Cluj ………………………………………………………..16

3. Oferta turistică în județul Cluj ……………………………………………………………………………………..19

3.1. Caracteristicile ofertei turistice ………………………………………………………………………………19

3.2. Resursele turistice ale județului Cluj ………………………………………………………………………19

3.2.1. Fondul turistic natural ………………………………………………………………….20

3.1.1.1 Relieful ………………………………………………………………………………………………21

3.1.1.2 Clima – resursă turistică ……………………………………………………………………….25

3.1.1.3 Potențialul turistic al apelor …………………………………………………………………..26

3.1.1.4 Învelișul biogeografic și rolul lui pentru turism ……………………………………….32

3.2.2. RESURSE TURISTICE ANTROPICE …………………………………………………………….37

3.1.2.1. Edificii și elemente cu funcție turistică …………………………………………………..37

3.1.2.2. Activități umane cu funcție turistică ………………………………………………………42

3.3. Forța de muncă din turism ………………………………………………………………………………………….44

3.4. Infrastructura turistică …………………………………………………………………………………………46

3.4.1. Bazele de cazare și alimentație pentru turism ……………………………………………………46

3.4.2. Structuri turistice de agrement ………………………………………………………………………..47

3.4.3. Căile de comunicație ……………………………………………………………………………………..52

3.4.4. Servicii speciale ……………………………………………………………………………………………56

4. Produse și servicii turistice în județul Cluj …………………………………………………………………….56

4.1. Tipuri și forme de turism ………………………………………………………………………………………….58

4.2. Circuitele turistice ……………………………………………………………………………………………………61

4.3. DEZVOLTAREA ȘI MODERNIZAREA OFERTEI TURISTICE …………………………….61

CONCLUZII …………………………………………………………………………………………………………………64

BIBLIOGRAFIE …………………………………………………………………………………………………………..66

INTRODUCERE

Studiul de față analizează “Cererea și oferta turistică a județului Cluj”, ce se înscrie în domeniul de cercetare al Geografiei Umane, mai exact Geografia Turismului. Județul Cluj reprezintă unul dintre cele mai reprezentative județe cu un bogat potențial turistic, ce prin așezare și dotările infrastructurii corespunzătoare joacă un rol strategic important pentru evoluția dezvoltării turismului atât în Regiunea de Nord-Vest cât și la nivelul României.

Lucrarea este structurată pe patru capitole în care se încearcă determinarea principalelor caracteristici ale geografiei turismului ce se regăsesc în județul Cluj. Astfel în primul capitol este tratat locul turismului în economia națională, în al doilea capitol dinamica turiștilor în județ în perioada determinată prin prezentarea cererii turistice, în al treilea capitol mult mai detaliat sunt detaliate caracteristicele ofertei turistice în ceea ce privește resursele turistice naturale și antropice dar și infrastructura turistică iar în ultimul capitol sunt prezentate serviciile turistice.

În județul Cluj activitatea turistică este sprijinită de un imens potențial turistic, cu resurse turistice atractive, fiind intemeiate prin intermediul acestora tipurile și formele turistice dar și evoluția numărul turiștilor ce se reflectă prin înnoptările acestora în unitățile de cazare turistice. Potențialul turistic al județului este pus în valoare de oferta turistică deosebită prin care se reflectă aceasta și tipurilor de turism reprezentative practicate.

Astfel turismul cultural este pus în evidență de forma de turism religioasă, urbană dar și rurală a județului, de turismul curativ climateric și balnear ce pune in valoare județul, devenind unul dintre cele mai cunoscute și apreciate din acest punct de vedere din țară datorită poziției sale și prezenței unor zăcăminte și izvoare cu valoare curativă. La fel și turismul montan este valorificat prin formele diverse precum cele ale agrementului hiberal, alpinismul, speoturismul, turismul de drumeție, turismul de agrement piscicol turismul cinegetic și turismul extrem dar și turismul mixt sau polivalent reprezentat de turismul științific, turismul de tranzit dar și turismul de afeceri ce a propulsat județul Cluj printre cele mai cunoscute din România.

La înfăpturiea acestui studiu am folosit atât elemente din bibliografia în domeniu cât și hărți turistice, de infrastructură, date biogeografice și culturale oferite de instituțiile de profil dar și literatură de specialitate.

CAPITOLUL 1. TURISM ȘI POTENȚIAL TURISTIC

1.1. Locul turismului în economia națională

În urma evoluției societății și industrializării, turismul de după cel de-al II-lea Razboi Mondial a cunoscut o dezvoltare explozivă, reușind să se claseze treptat printre ramurile de vârf ale economiilor multora dintre statele lumii, atât de pe continentul european cât și a celorlalte continente. În acea perioadă, turismul era considerat exclusiv un domeniu economic, datorită aportului său substanțial în dezvoltarea economiei. La momentul actual, turismului i se acordă un interes aparte în cadrul politicii de dezvoltare social-economice a tot mai multor țări datorită expansiunii sale accelerate ( cauză a schimbărilor atât in viața socială cât și a dezvoltării celorlalte sectoare economice ) și de asemenea, a exploatării comerciale, curative și recreative.

Definit ca una dintre cele mai importante “industrii” atât la nivel național cât și mondial, turismul devine o sursă de venit atât pentru cei implicați direct, cât și pentru comunitățile umane din bazinele receptoare. Totodată, această activitate a contribuit la modernizarea și dezvoltarea economiei statelor lumii. Obiectivul turismului este de a îngloba o producție și un cosmun de bunuri cu proveniență deosebită, ce participă la satisfacerea nevoilor turiștilor.

Mobilitatea în turism este data de călătorie, o instituție recentă și un fenomen în sine, asociat cu consumația și timpul liber. Această acțiune are loc atât la nivel intern, național dar și internațional, având o amploare atât economică cât și socială, ansamblul mișcărilor deținând o cifră anuală de 4 mld. persoane.

De la un număr destul de limitat de persoane al căror scop însemna strict recreerea, odihna, cunoașterea pentru efectuarea unei călătorii, in prezent s-a ajuns ca turismul să reprezinte unul dintre fenomenele care domină lumea contemporană.

Astfel, în cadrul economiei mondiale, după anul 1945, turismul începe să se claseze printre sectoarele cu cea mai rapidă creștere. Datorită fluxurilor de turiști internaționali ce în anul 1997 atingea un număr de 532 mil. persoane, de 23 de ori mai mult ca în anul 1950, și anume 25,3 mil. persoane, veniturile din turism au înregistrat un plus în sectorul economic terțiar, ajungând la cifra de 275 mld. $, adică de 100 de ori mai mult ca în anul 1950. Datorită acestor creșteri din sectorul economic, au determinat și creearea locurilor de muncă din turism, mai exact ocuparea forței de muncă, ce evident asigura un număr de 255 mil. locuri de muncă în anul 1950, ajungând a se creea până în anul 2006 alte 130 mil. locuri de muncă în acest domeniu. Tot la nivelul anului 2006 putem spune că sectorul turistic a continuat să se bucure de rezultate favorabile, mai exact în ceea ce privește sosirile turistice internaționale cu o creștere de 5,4% față de anul anterior și se estimează că încasările din turism au ajuns la cifra de 733 mld. $.

O dată mai recentă prezintă anul 2014 cu o cifră a numărului de turiști de 1133 mil. persoane, o creștere fabuloasă față de începuturile perioadei dezvoltării sectorului turistic, de doar 25 mil. persoane și încasări de 1245 mld. $. Prin prisma acestei creșterii peste așteptări a turismului, se confirmă faptul că modalitatea de călatorie devine model de consum pentru un număr tot mai mare de persoane în ambele economii emergente și avansate.

Turismul pentru România reprezintă un valoros potențial de dezvoltare, unul dintre sectoarele ce prin resursele prioritare constituie un factor important în progresul economic. Prin componentele mediului înconjurător ce contribuie la dezvoltarea economiei iar cu cât resursele sunt mai variate si extinse, gradul de atractivitate turistică este mult mai mare și duce astfel la satisfacerea mult mai multor motivații turistice. Potențialul natural dar și cultural reprezintă un mare avantaj al țării, de dezvoltare armonioasă și practicare a diverselor forme de turism, în primul rând prin valorificarea acestora, urmând apoi captarea turiștilor și automat pe parcurs a creșterii profitului pentru a devenii competitiv pe piața turistică.

În evoluția economiei naționale, turismul are un impact deosebit atât asupra ei cât și a societății și culturii. Pe lângă faptul că participă la creearea și utilizarea venitului național are și efect de diminuare a declajelor interregionale, prezintă strategii de dezvoltare turistică pentru protejarea mediului dar și pentru valorificarea zonelor cu o multitudine de resurse turistice atât naturale cât și antropice. Grație efectelor economice dar și sociale, turismul a determinat și obținerea unor efecte indirecte, prin stimularea celorlalte sectoare economice (transport, agricultura, industrie).

După perioada de după căderea regimului comunist și anume începând cu anul 1989, turismul românesc capătă o dezvoltare, trecându-se la economia de piață prin privatizarea unităților și întreprinderilor de turism, devenind societăți comerciale cu capital de stat, privat sau mixt. La momentul actual, restructurarea turismului românesc este în continuă derulare, la care participă administrația națională ( Ministerul Turismului ), investitori români dar și străini, agenți economici interni, toate acestea și nu numai contribuind la valorificarea la potențialul bogat al țării. Tot după această perioadă, în conformitate cu standardele europene, s-a trecut la clasificarea pe stele a unităților turistice de cazare și alimentație.

Turismul are efect benefic pentru economia țării prin contribuția la PIB-ul național, dar și prin promovarea imaginii României. În același timp, turismul asigură o circulație a monedei naționale dar și valută străină (euro, lire sau dolari), un rol important în scăderea șomajului, asigurarea locurilor de muncă și atenuarea fenomenului inflaționist. Cheltuielile turistice pentru populație constituie cheltuielile referitoare la satisfacerea nevoilor elementare, turismul constituind astfel instrumental de regularizarea a circulației bănești echilibrate. Prin intermediul acesta statul readuce o parte din economiile bănești ale locuitorilor în circulație, realizând așadar echilibrul care este necesar.

Astfel, prin dezvoltarea sectorului turistic, se declanșează procesul de creștere a veniturilor ce contribuie atât în acest sector dar și în alte sectoare ale economiei, prin contribuția de bani încasați în urma prestării de către turiști și valorificării resurselor naționale. Rolul economic al turismului constă în contribuția totală a turismului la creșterea PIB-ului și a venitului national, datorită creșterii volumului încasărilor din turism, cazări, divertisment etc., dar și a veniturilor generate indirect, și anume caștigurile furnizorilor care deserves facilitate sau proiecte din turism.

Parte a PIB-ului o reprezintă Produsul intern brut direct din turism ( PIBT ), ce se dobândește prin adăugarea la valoarea adăugată brută directă a taxelor din turism, mai puțin din importuri și subvenții pe produse, produsul fiind de 11018,8 mil, respective 1,847% lei în anul 2012. Produsul Intern Brut al României în ceea ce privește ponderea turismului în perioada 2008-2013 a fost relativ constant, astfel în anul 2008 deținea ponderea de 1,9% și ajungând în anul 2012 la 1,8%.

În anul 2013 turismul a avut o contribuție totală de 33,1 mld. lei la PIB-ul României, din care 10,5 mld. lei reprezentând contribuția directă. Tot în acest an, turismul de recreere a determinat 68,8% din contribuția sectorului la PIB, restul de 31,2% revenind turismului de bussines. În ceea ce privește turiștii străini, aceștea au contribuit cu un procent de 42,1% din afaceri în turism.

1.2. Conceptul de turism

Primele incercări de definire a noțiunii de turism datează de la sfârșitul secolului al XIX-lea de către mai mulți specialiști, fiind considerat în această perioadă sinonim cu călătoria sau sejurul de agrement datorită înmulțirii stațiunilor balneare și termale. Fiind un fenomen ce valorifică potențialul turistic al unui spațiu, turismul prin natura lui prezină o activitate economică situată la interferența altor ramuri, determinând o serie de dificultăți în definirea lui.

O definiție dată de Organizația Mondială a Turismului precizează că turismul cuprinde activitățile desfășurate de persoane pe durata călătoriilor și sejururilor în locuri situate în afara reședinței respective pe o perioadă mai mare de 24 ore, dar mai mică de 12 luni, cu scopul de "losir" ( recreere ), pentru afaceri sau alte motive.

Trecerea în revistă a principalelor caracteristici ale conceptului de turism, consemnate în literatura de specialitate, scot în evidență faptul că acesta reprezintă un fenomen dinamic, care își lărgește sfera de activitate iar noțiunea de turism trebuie adaptată permanent schimbărilor sociale și economice, corelată cu celelalte domenii economice dar și cu activitatea practică.

Turismul necesită o ordonare structurală, și anume elaborarea unei matrice care să conțină totalitatea tipurilor și fenomenelor sale de manifestare. Așadar scopul final al acestei acțiuni este de a obține un mijloc eficient de distingere a tendințelor și relațiilor din domeniul turistic. “Tipul” definește esența fenomenului studiat și apare ca un cumul de însușiri și interrelații, ce se desfășoară spațial pe o perioadă de timp determinată. Pe un teritoriu se poate practica mai multe tipuri de turism condiționat de resursele atractive existente care determină relația dintre tipurile de turism și spațiul geografic dat.

Apreciind că orice structurare în domeniul turistic trebuie să se sprijine pe elementele declanșatoare ale fenomenului respectiv, pe nevoia umană de recreere, refacere și culturalizare, actul turistic poate îmbrăca una dintre următoarele expresii tipologice: turism de recreere, turism de îngrijire a sănătății ( curativ ), turism cultural, turism complex ( de recreere și refacere a sănătății; de recreere și informare ). ( Cocean, P., Deszi, Șt., 2009, p, 214 )

Turismul în ceea ce privește conținutul, cuprinde în sfera sa de acțiune o serie de servicii, și anume: cazare, alimentație, agrement, tratament, furnizarea de informații, comercializarea de vacanțe, efectuarea unor prestații de transport iar prin diversitatea activităților cu caracter turistic conferă acesteia caracterul unei ramuri de interferență. De aici și relația ce se dezvoltă între turism și celelalte ramuri ale economiei, aceste relații îmbrăcând forme diferite, manifestându-se direct sau indirect, permanent sau periodic. Ca exemplu concret pentru desfășurarea activității turistice sunt necesare intrări din mai multe ramuri: industrie ( textilă, alimentară, chimică, energetică, agricultura ), dar întreține relații directe și cu telecomunicațiile, transporturile, cultura și arta. Acestea, prin produsele pe care le oferă, contribuie la asigurarea consumului și sănătății populației, împărțind această sarcină cu comerțul.

Turismul are de asemenea consecințe directe și asupra utilizării forței de muncă în alte ramuri ale economiei în calitatea sa de consumator de bunuri și servicii: agricultură, construcții, industria ușoară, industria alimentară.

1.3. Premise și motivații ale dezvoltării turismului în județul Cluj

România dispune de resurse turistice foarte importante, astfel începând cu anul 1994 a fost lansat programul Phare cu ajutorul căruia s-a realizat „Planul strategic de dezvoltare a turismului în România” în care se relansa și promova turismul balnear, o formă de turism care în Romania reprezintă viitorul turismului național prin exemple ca orașe balneare precum: Băile Herculane, Băile Felix, Băile Govora. Acest tip de turism este net superior față de turismul clasic. Turismul balnear atrage foarte multe persoane străine și cu venituri mari din Europa occidentală și nu numai, datorită beneficiilor pe care le oferă izvoarele termale și unele ape cu efecte terapeutice benefice asupra organismului uman.

Dotat cu un potențial turistic de excepție, județul Cluj cuprinde o serie de caracteristici multiple, deosebit de favorabile însemnate pentru afirmarea vocației turistice a unei regiuni, care nu asigură numai viabilitate, ci și deosebite posibilități largi de dezvoltare economică, socială și culturală în viitor.

Judțeul Cluj deține o importantă poziție concurențială față de județele înconjurătoare în ceea ce privește premisele bune de dezvoltare pentru următorii 5 ani. Conform „Strategiei de Dezvoltare a județului Cluj”, cele mai bune premise prezintă învățământul superior și cercetare, turismul cultural și turismul de afaceri și organizarea de evenimente ca fiind cele mai importante pentru județul Cluj.

Turismul Cultural. Județul Cluj este cunoscut publicului atât din țară cât și de peste hotare ca un important centru cultural care adună un patrimoniu cultural-istoric diversificat foarte complex prin edificii istorice foarte bine conservate, instituții culturale și religioase care au avut un impact important asupra etnicilor din județ ( maghiari, germani, armeni, evrei ). Aici se organizează evenimente culturale de prestigiu național dar și internațional ce atrag un număr important de turiști anual.

Turism în afaceri și evenimente. O premisă de viitor o reprezintă evenimentele care se organizează in județul Cluj, peste 30 de evenimente expoziționale, 3000 de expozanți și 250 000 de vizitatori, ceea ce plasează Municipiul Cluj-Napoca pe locul 2 după București. Ambele tipuri de turism, cel cultural împreună cu cel de afaceri reprezintă un procent de 70% din totalul tipurilor de turism reprezentative la nivelul județului Cluj.

În fiecare săptămână este organizată la Cluj-Napoca cel puțin o manifestare științifică (o conferință, un simpozion sau prezentări științifice) organizată de cele 5 universități clujene, de centrele științifice sau de mari oameni de știință în colaborare cu alte institute naționale sau chiar internaționale. Festivalele de film atrag foarte mulți vizitatori așa cum a fost de altfel Festivalul de Film Transilvania din 2011, când au fost prezenți peste 70 000 de spectatori în diverse locuri din Cluj-Napoca. La fel si Balul Operei sau Zilele Orașului reprezintă evenimente importante. Se pare că festivalurile de film sunt cele mai căutate, astfel a fost lansat un nou eveniment numit Festivalul de Film Comedy, deși apărut recent la noi în țară.

Există de altfel foarte multe hoteluri de 4-5 stele pe care se bazează turismul de bussines (afaceri), acesta găzduind nu numai importante persoane de peste hotare dar și anumiți oameni de știință, de afaceri, actori, muzicieni și turiști. Astfel, una dintre activitățile importante ce au loc este Expo Transilvania, unul dintre cele mai importante centre expoziționale din Transilvania, ce cuprinde aproximativ 30 de evenimente anual, unde evenimentele profesionale au loc în sălile de conferință ale hotelurilor din Cluj-Napoca sau din zona metropolitană.

Apar noi premise asupra unei noi forme de turism, turismul medical în special cel stomatologic, datorită specialiștilor clujeni foarte buni în acest domeniu, în Cluj fiind sediul Asociației Medicilor Stomatologi cu Practică Privată din Românian dar și un important centru universitar, astfel aproximativ 10% din populația ocupată activează în cele două domenii.

Turismul montan specifică zonei sud-vestice a județului unde sunt incluse masivele montane Vlădeasa și Gilău-Muntele Mare componente Munților Apuseni cu forme carstice specifice (peșteri, ponoare), defilee și chei, cascade, toate acestea constituind premise ale dezvoltării atât a destinațiilor turistice, traseelor și circuitelor turistice, construirii de pârtii pe lângă cele existente pentru practicarea sporturilor de iarnă și a organizării concursurilor. Specific tot sectorului montan, fauna joacă un rol important în dezvoltarea practicării unei forme de turism mai exclusiviste posibilă în ădurile din județ, de un număr mai redus de turiști, și anume turismul cinegetic ( vânătoare ), căutat în special de turiștii străini atrași de acest tip de turism.

Prezența numeroaselor băi terapeutice, a salinelor pentru tratament și rezolvarea anumitor afecțiuni dar și a nămolurilor terapeutice din lacurile sărate prezente în județul Cluj reprezintă o altă motivație în plus în atragerea turiștilor atât în prezent cât și pe viitor. Lacurile și izvoarele sărate reprezintă o resursă hidrominerală de mare valoare iar singure sau impreună cu alte ape minerale pot determina o amploare a ofertei terapeutică, și astfel și a invesțiilor de viitor în aceste zone.

Turismul urban reprezintă o altă motivație în plus pentru investitori mai ales în municipiile Cluj-Napoca, Turda, Dej, Gherla ce dețin o concentrare mare a obiectivelor antropice și sunt reprezentate prin obiective culturale: muzee, edificii religioase, vestigii și monumente istorice reprezentate printr-un număr însemnat.

Turismul rural de asemenea constituie o formă de practicare în care s-au produs numeroase schimbări ale spațiului, astfel imaginea tradițională a ruralului a cunoscut numeroase transformări. Turismul rural este o alternativă viabilă, deținând un avantaj competitiv datorită autenticității, ce este mai ales apreciată în rândul turiștilor străini. Alături de resursele naturale și antropice, turismul rural poate fii valorificat în urma dezvoltării infrastructurii și căilor de comunicații, gestionarea eficientă a resurselor, implementarea de forță de muncă dar și capital financiar, promovarea potențialului turistic local, conservarea patrimoniului etc. Localitățile bine conservate sunt în special cele din zona montană ( Băișoara, Măguri-Mărișel, Beliș ), Depresiunea Huedin, Câmpia Transilvaniei sau Podișul Someșan.

În concluzie, oricât de important ar fi potențialul turistic, el depinde în ultimă instanță și de distribuția spațială a resurselor financiare sau a centrelor de putere care dictează ce zone, regiuni sau centre, merită să fie sprijinite în valorificarea acestuia. Acolo unde concentrarea resurselor financiare se suprapune centrelor de putere, potențialul turistic este valorificat la maximum, spre periferii doar anumite puncte strategice ori aflate sub controlul marilor puteri cunoscând o anumită dezvoltare. ( Muntele, I. 2000, p. 13 )

CAPITOLUL 2. CEREREA TURISTICĂ ÎN JUDEȚUL CLUJ

Cererea turistică reprezintă una din teoriile principale ce stau la baza constituirii Geografiei turismului alături de oferta turistică cu care se află în conexiune. Aceasta este alcătuită din totalitatea populației ce își manifestă dorința de a se deplasa în afara propietății personale în mod organizat, prestând alte activități decât cele remunerate.

Una din expresiile cererii pentru serviciile turistice o reprezintă consumul turistic manifestat de către cei ce efectuează această acțiune pentru furnizarea bunurilor și serviciilor ofertite turistului în timpul parcurgerii călătoriei sale. Diferența dintre cei doi termeni evidențiază că cerere turistică relevă ideea formării acesteia la locul de reședință, alcătuit din persoanele ce își manifestă dorința de a se deplasa, condiționate de caracteristicile economice, politice, sociale, iar consumul turistic are loc înainte de deplasarea turistului prin procurarea necesarului, pe parcursul deplasării prin intermediul transportului și la locul destinației.

Așadar, cererea turistică este evidențiată prin două caracteristici specifice, și anume cererea turistică manifestată ( reală ) care a avut loc într-o perioadă anume și cererea turistică nemanifestată cu posibilități de evaluare, ambele constituind cererea turistică potențială.

Consumul turistic prezintă un șir de particularități printre care, concordanța în spațiu și timp atât a producției turistice cât și a consumului turistic propriu-zis. Particularitățile cererii turistice pe lângă faptul că impun un caracter greu de stabilit sunt evidențiate de o serie de caracteristici la fel ca și în cazul consumului turistic: cererea turistică individualizată de un grad ridicat deosebit și complex prin analizarea nivelului socio-profesional, vârstei etc., cererea turistică flexibilă subjugată unor instabilități permanente determinată de o serie de factori politici, economici, demografici, cererea turistică cu particularitate sezonieră ce imprimă o repartiție neuniformă și cererea turistică cu nivel ridicat al mobilității turistului evidențiată prin prisma trăsăturii imobile al ofertei.

În timpul unei călătorii turistul poate solicita gama de servicii ce poate fii destul de variată, fiind condiționată de distanța între reședință și destinație, de forma de turism ce va fii practicată, de varietatea produselor turistice oferite, de atracțiile majore turistice ce concentrează curentele turistice pentru destinațiile turistice, toate acestea constituind nevoile masei turistice pentru serviciile ce sunt puse la dispoziție. Pot exista de asemenea și situații când se pot întâmpla modificări în consumul turistic datorită turiștilor datorită altor cerințe din cadrul turismului, toate acestea resimțindu-se mai târziu asupra sosirilor în zona respectivă.

Toate acestea sunt condiționate de clientul potențial în diverse variante, depinzând de: categoria socio-profesională a familiei, caracteristicile ansamblului ce constituie călătoria ( echipament, transportul efecuat, durata călătoriei, procedeul de cazare etc ), preferințele turistice pentru oferta, contribuția financiară pentru tot parcursul șederii în funcție de serviciile oferite.

Prin intermediul venitului consumatorului și al prețurilor reale determinăm volumul consumului turistic. Atât nivelul prețurilor cât și venitul real determină volumul consumului turistic. Acestea la rândul lor sunt determinate de o serie de factori care acționează asupra lor concomitent sau separat.

Atât datele obținute din numărul turiștilor cât și numărul sosirilor ce sunt obținute din cadrul înregistrărilor date de către unitățile de cazare relevă indicatorii statistici ai cererii turistice. Pe lângă acestea, datele mai pot fi obținute de la Centrul de Informare turistică dar din anumite considerente nu relevă absolut toată informația în legătură cu circulația turistică, în cazul de față în județul Cluj atât în ceea ce privește orașele cât și comunele. Aceasta sunt îngreunate și datorită turismului de tranzit ce contribuie și mai mult la această insuficiență datorită persoanelor care din anumite considerente nu mai manifestă acțiunea de cazare în unități, nefiind astfel înregistrate.

2.1. Evoluția numărului de turiști în județul Cluj

În ceea ce privește datele statistice referitoare la evoluția numărului de turiști în județul Cluj, acestea sunt confirmate de numărul sosirilor de turiști atât români cât și străini în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare dar și cei ce se cazează în structurile de cazare din afara localității reședință pentru cel puțin o noapte.

Așadar, în perioada 2000-2008 la nivelul județului Cluj s-a înregistrat un trend ascendent al numărului de turiști români de la peste 110.000 persoane la aprox. 324.000 persoane (conform INS ) datorită creșterii numărului de turiști ce a condus la dezvoltarea sectorului turistic prin prisma resurselor turistice valorificate, urmată de o scădere considerabilă până anul 2010 datorită crizei economice manifestate ( aproximativ 30% ) atât la nivel național cât și județean, ajungând la aprox. 190.000 persoane, după acest colaps înregistrându-se o perioadă de redresare și consolidare. În prezent, numărul turiștilor se apropie de 280.000 persoane, valoare înregistrată înainte de debutul crizei economice.

Numărul turiștilor străini față de cei români a contribuit mai puțin la totalul înregistrat referitor la sosirile din județ. Numărul acestora a evoluat de la aprox. 35.000 persoane în anul 2000 la aprox. 85.000 persoane în anul 2004 ( conform INS ), în acesta an înregistrandu-se cel mai ridicat număr al turiștilor străini sosiți in județul Cluj. După aceasta perioadă, evoluția numărului turiștilor străini a înregistrat o evoluție ascendentă, dar cu o scădere majoră în anul 2009 de aprox. 50.000 persoane datorită problemelor economice, fiind urmat de o redresare, ajungând în prezent la aprox. 73.717 persoane.

Figura 2.1. Evoluția numărului de turiști români și străini în județul Cluj 2000-2014

Sursa prelucrare după: INS, Tempo Online, 2016

2.2. Înnoptările turiștilor în județul Cluj

La fel ca și în cazul evoluției numărului de turiști, înnoptările turiștilor în structurile cu primire turistică cu funcțiuni de cazare în județul Cluj au înregistrat aceeași tendință fluctuantă.

Astfel, până în anul 2008 tendința înnoptărilor turiștilor a fost ascendentă cu o ușoară scădere în anul 2001 de aprox. 270.000 înnoptări de la 310.000 înnoptări în anul 2000 ( conform INS ) și ajungând în anul 2008 la cifra de aprox. 731.000, având astfel o evoluție pozitivă datorită dezvoltării sectorului turistic și a creșterii numărului de turiști atât români cât și străini ce se cazează în unitățile de primire pentru cel puțin o noapte. În anul 2009 s-a înregistrat o scădere accentuată datorat probleme economice manifestându-se până în anul 2010 și ajungând la aprox. 420.000 înnoptări, urmat apoi de o revenire și creștere a numărului de turiști cu un total în anul 2014 de 646.000 înnoptări dintre care 23,4% străini iar ponderea cea mai ridicată deținând-o turiștii români cu 76,6%.

Figura 2.2. Înnoptările turiștilor în județul Cluj 2000-2014

Sursa prelucrare după: INS, Tempo Online, 2016

2.3. Durata medie a sejurului în județul Cluj

Durata medie a sejurului în județul Cluj reprezintă raportul dintre evoluția numărului de turiști și înnoptările acestora și este evidențiată printr-un decalaj în perioada 2000-2014 dar și o valoare înregistrată mai scăzută față de cea la nivel național dar și regional. Aceasta se datorează în principal turismului balnear care cumulează un număr ridicat de turiști și o perioadă mai lungă de ședere pentru tratamentul efectuat dar cu o ofertă turistică scăzută a județului din acest punct de vedere.

La nivelul județului Cluj se înregistrează doar sejururi scurte, cu o durată medie de maxim 2 zile, care s-a înregistrat doar în anul 2000 de 2,1 zile. Variațiile de la un an la altul nu sunt mari dar pot înregistra creșteri semificative datorită unei oferte turistice mult mai diversificate dar și atractive pentru o masă cât mai largă de turiști.

Orașul Turda prin prisma statutului de stațiune balneară reprezinta una din localitățile ce deține o durată medie a sejurului cea mai ridicată din județ de 3 zile, dar și stațiunea montană Băișoara de 2,19 zile sau Măguri-Răcătău de 2 zile.

Figura 2.3. Durata medie a sejurului în județul Cluj 2000-2014

Sursa prelucrare după: INS, Tempo Online, 2016

2.4. Principalele destinații turistice în județul Cluj

În județul Cluj principalele destinații turistice sunt puse în valoare de numărul turiștilor sosiți în structurile de primire turistică. Astfel, municipiul Cluj-Napoca reprezintă un puternic centru al multiculturalismului și diversității al Transilvaniei ce se detașează net de celelalte localități prin prisma statutului de reședință de județ și datorită faptului că reprezintă unul din orașele cu cel mai ridicat număr al turiștilor. În cazul de față au fost înregistrați aprox. 260.000 turiști în anul 2014, cu o creștere spectaculoasă în perioada 2000-2014, aici înregistrandu-se cea mai mare pondere a turiștilor străini dintre localitățile regăsite la nivelul județului. S-a înregistrat totuși o scădere în anul 2009 de 180.000 turiști față de anul 2008 cu aprox. 254.000 turiști ( conform INS ). Aceasta se datorează faptului că municipiul are o ofertă apreciabilă, sosiri în domeniul învățământului, în domeniul de afaceri, medical, shopping, sport etc., pe lângă faptul ca deține doar 27% din capacitatea de cazare a regiunii.

Pe lânga aceasta predomină și municipiile Turda cu 19.000 turiști, Gherla cu 12.000 turiști, Dej cu 11.000 turiști dar și orașul Huedin cu apro. 1.000 turiști în anul 2014, cu un număr ridicat datorat prezenței izvoarelor minerale, ocnelor de sare și a lacurilor sărate și o evoluție pozitivă în perioada 2000-2014.

Figura 2.4. Principalele destinații turistice din orașe în județul Cluj în anul 2014

Sursa prelucrare după: INS, Tempo Online, 2016

În ceea ce privește comunele regăsite în limitele județului Cluj acestea înregistrează un număr mai redus al turiștilor spre deosebire de cei ce sunt înregistrați la nivelul orașelor, cea mai ridicată pondere a turiștilor deținand-o cei de origine română. Comunele cu un număr ridicat al turiștilor sunt reprezentate de Gilău cu aprox. 6.000 turiști, Baciu 3.000 turiști, Băișoara cu 2.000 turiști, Mihai Viteazu 2.000 turiști, dar și comune cu un număr redus de turiști, cum ar fi Poieni 1.100 turiști, Mărișel 1.000 turiști, Mărgău 800 turiști, acestea predominând în zona montană, deținând un specific al turismului rural sau baze pentru agrement.

Un caz aparte cu un trend exclusiv ascendent începând cu perioada 2006 unde înregistra 250 turiști și ajungând în anul 2014 la 15.000 turiști, îl reprezintă comuna Florești ce datorită apropierii de municipiul Cluj-Napoca și a condițiilor de confort chiar mai bune în mare parte și a prețurilor mai scăzute pentru servicii, a reușit sa capteze o parte din cererea turistică ce se caza în unitățile hoteliere din Cluj-Napoca.

Figura 2.5. Principalele destinații turistice din comune în județul Cluj în anul 2014

Sursa prelucrare după: INS, Tempo Online, 2016

3. OFERTA TURISTICĂ ÎN JUDEȚUL CLUJ

3.1. Caracteristicile ofertei turistice

Pe lângă ,,potențialul turistic” sau ,,resursa turistică”, se remarcă și termenul de fond turistic ce reprezintă totalitatea resurselor naturale, cultural-sociale dar și istorice de valorificare turistică a spațiului geografic destinat, ce alcătuiesc baza ofertei potențiale turistice.

Așadar, oferta turistică reprezintă totalitatea resurselor atractive naturale, dar și antropice (mediul social) ale unui teritoriu, ce exercită atracție asupra cererii turistice dar și a fluxului de turiști și care se pretează unei valorificări corespunzătoare.

Putem spune că potențialul turistic al județului Cluj întemeiază oferta turistică primară, cea care reprezintă premisa esențială în amenajarea turistică a unui teritoriu dar și a dezvoltării unor forme de turism, doar dacă va întruni o serie de caracteristici specifice pentru a stimula consumul turistic, care împreună cu structurile turistice formează oferta turistică reală ( efectivă ) sau patrimoniul turistic.

Oferta turistică cuprinde serviciile și bunurile materiale destinate consumului turistic ( industria, alimentația etc. ), infrastructura turistică specifică, forța de muncă corespunzătoare, resursele de producere și comercializare ale produsului turistic. Astfel, oferta turistică cu cât va fi mai diversificată, importantă și expusă, cu atât mai mult va crește numărul turiștilor, iar zona de captarea a fluxurilor mai extinsă.

3.2. Resursele turistice ale județului Cluj

Termenul de resursă turistică este folosit în contextul grupării atât a obiectivelor turistice destinate vizitării ( vârfuri, peșteri, lacuri etc. ) dar și a obiectivelor pentru diverse produse turistice ce se consumă drept materie primă în timpul exercitării diverselor forme de turism ( turism curativ: ape termale, minerale și termominerale; acumulări lacustre ) specifice și județului Cluj.

Județul Cluj cuprinde o mare varietate de resurse turistice atât naturale cât și antropice, ce îi conferă o mare disponibilitate pentru dezvoltarea turismului de diferite tipuri. Astfel, în centrul țării, Depresiunea Transilvaniei cu subdiviziunile Câmpia Transilvaniei și Podișul Someșan este înconjurată de frumusețea Munților Apuseni estici( Vlădeasa, Gilău-Muntele Mare ). Aceștia dețin numeroase izvoare minerale în bună parte valorificate și termale, care împreună cu alți factori naturali de cură, vor constitui baza dezvoltării unor stațiuni balneare dar și de agrement. Județul este bogat în locuri istorice dar și elemente arhiteculturale, ca de exemplu castele, castre, conace, cetăți romane, biserici și mânăstiri, palate medievale, multe orașe și sate păstrătoare de vechi tradiții. La atracțiile naturale ca de exemplu rezervații naturale, peșteri, saline, dar și istorice, se adaugă multe din realizările sociale, economice ce includ latura practică a valorizării resurselor și investirii, edilitare moderne și contemporane, de mare interes pentru orice turist.

3.2.1. FONDUL TURISTIC NATURAL

Potențialul turistic natural, în componența căruia intră fondul turistic natural, oferta turistică naturală, include totalitatea resurselor turistice aparținătoare cadrului natural al unui teritoriu. Atractivitatea cadrului natural evidențiază trăsăturile componentelor prin: varietatea tipurilor și formelor de relief deosebite, factorii climatici prin tipurile bioclimatice ce redau calitățile terapeutice, repartiția și calitatea componentelor hidrosferei, valoarea peisagistică a unităților teritoriale de relief existente și biodiversitatea floristică și faunistică prin valoarea lor estetică, piscicola, cinegetică etc. Prin parametrii cantitativi și calitativi ce dau valoarea turistică, se pot individualiza componentele cadrului natural. Componentele cadrului natural prezintă un rol important în determinarea potențialului turistic al unui teritoriu dar și dezvoltarea indutriei turistice.

Județul Cluj prin poziția sa centrală în cadrul regiunii istorice transilvane, se situează la interferența a două regiuni geografice majore, cu un potențial turistic geografic complex: Depresiunea Colinară a Transilvaniei (Podișul Someșan și Câmpia Transilvaniei ) și Munții Apuseni ( Vlădeasa, Gilău și Muntele Mare ). Din acest punct de vedere, poziția geografică îi conferă o situație privilegiată în ceea ce privește morfologia variată, ca rezultat al litologiei diverse și evoluția geologică și hidrologică, ce au condus la structurarea etajată altitudinal și morfologic și la fragmentarea accentuată exercitată de către rețeaua hidrologică dar și la o trăsătură peisagistică particulară.

Componentele naturale ale potențialului turistic ale județului Cluj sunt reprezentate de: relieful care se înscrie cu un potențial turistic de excepție, ce prezintă interes prin valoarea și diversitatea peisajelor, ce sunt generate de forme de relief diferite și cu un grad de atractiviate ridicat, printre care se înscriu: formele de relief alpine ( Vladeasa, Gilău, Muntele Mare ) care sunt completate de componentele vegetației, faunei, apelor ce le sporește complexitatea.

Fig. 3.1. Harta fizică a județului Cluj

Sursa: www.cjcluj.ro

3.1.1.1. Relieful

Relieful constituie elementul major al potențialului turistic natural specific oricărui teritoriu, reprezentând suport material în desfășurarea activităților turistice. Acesta se impune prin varietatea elementelor peisagistice, dimensionale și fizionomie, potențialul său fiind legat de structură, litologie, tectonică dar și de factorii modelatori externi, care determină prin altitudine nuanțare și etajare ceilalți componenți fizico-geografici. Fizionomia reliefului, aspectele unităților de relief, sunt date de evoluția dar mai ales de structura geologică, de tipurile de roci dominante, astfel fiecare unitate majoră de relief prezintă propriul său potențial turistic.

Județul Cluj deține astfel resurse superioare morfopeisagistice datorită prezenței unui dominant relief de podiș ( Podișul Someșan, Câmpia Transilvaniei, culoarele hidrografice Someșului, Someșului Mare, Someșului Mic, Arieșului ), cu o fragmentare accentuată mai ales spre periferie, ce dă peisajului culoare, eliminând monotonia care este specifică în regiunile de câmpie și de podișuri cvasiorizontale.Specific acestei zone sunt alunecările de teren denumite și glimee, goarțe.

Relieful montan se impune ca o component de bază în structura peisagistică dată de îmbinarea în spațiu a tuturor componentelor natural, conferindu-i originalitate și este specific în partea de sud-vest, ocupând o suprafață de 25% din suprafața teritoriul județului. Din cadrul unității montane a Munților Apuseni, județul Cluj deține areale din Munții Trascăului ( ramificația estică-Culmea Petrești), Masivul Gilău-Muntele Mare ( 1.826 m altitudine ), Munții Vlădeasa ( 1.839 m altitudinea maximă a județului ) dar și o suprafață redusă în extremitatea estică a Munților Plopiș ( 918 m Dealul Ponorului ). Arealul montan al județului se suprapune în cea mai mare parte bazinului Someșului Mic, cu afluenții săi Someșul Mic și Someșul Mare, dominat de ape cu vârfuri depășind 1.500 m, ce sunt urmate de suprafața de nivelare Măguri-Mărișel, ce conferă condiții pentru dezvoltarea așezărilor rurale.

Subdiviziunile Munților Apuseni prezintîă un potențial turistic deosebit de complex, cu o diversitate mare de peisaje, cu valoare turistică ridicată ce poate fi valorificată și în viitor. Masivele dețin forme atractive de relief, cu lacuri antropice și naturale, cu vegetație intinsă unde sunt prezente parcuri naționale și rezervații științifice, cu un important fond piscicol dar și cinegetic, peisaje pitorești, zone amenajate pentru sporturile de iarnă, dar și o rețea a traseelor turistice.

Din acest punct de vedere, relieful montan se caracterizeaza printr-o morfologie de detaliu, în special in zona înferioară a văilor, în sectoarele cu calcare existente, în special în zona Munților Bihor de la punctul de plecare al Someșului Cald, unde este specifică fragmentarea reliefului, cu forme și microforme endocarstice ( de adâncime ) și exocarstice ( de suprafață ), ce pot constitui pentru turiști destinații spectaculoase ale unui turism montan cu capacitate de dezvoltare.

Peisajul carstic se desfășoară în regiunile naturale alcătuite din roci solubile în apă ( calcare, dolomite. etc ). Se definește printr-o repartiție azonală, dar și printr-o varietate de forme de relief și tipuri de asociere morfoclimatică. Relieful carstic de suprafață – turnuri, abrupturi, aspecte ruiniforme, lapiezuri, doline, uvale, polii etc. – alcătuiește un peisaj viu, atrăgător, singularizat și unic între formele de relief dezvoltate pe alte tipuri de roci. Valoarea lor turistică crește odată cu apariția formelor subterane: grote, peșteri avenuri ș.a. Acest tip de peisaj a generat forma tipică de turism, și anume, speoturismul. ( Erdeli, G., Istrate, I. (1996), Potențialul turistic al României, Edit. Universiății, București, p. 29 )

Chei și defilee cu potențial atractiv reprezintă forme spectaculoase de relief ce atrag turiști, cu însușiri atractive: peșteri, cascade, abrupturi, creste, meandre etc.

În zona munților Trascăului, în sudul județului, cu predominanța calcarelor jurasice, a fost favorizată dezvoltarea reliefului specific de defilee, reprezentat de: defileul Arieșului ( 2 km lungime ); Cheile Turzii (1,8 km lungime ), cu specifice forme de relief rezidual dar și peșteri ( cetățuia Mare și Mică ); Cheile Turului ( 1,85 km ) localizate în apropierea Cheilor Turii sunt unele dintre cele mai sălbatice chei din Munții Trascăului, cu repezișuri și cascade, pereți abrupți, marmite de dimensiuni mari, denumite bolboane ( ex. Bolboana Șerpilor ).

Pe lângă acestea, mai predomină diverse sectoare de chei impresionante în: Culmea Petrești-0,4 km ( Munții Trascăului ), Cheile Văii Stanciului-0,35 km, Defileul Crișului Repede-15 km ( Munții Vlădeasa ), Defielul Someșului Rece-11 km și Defileul Iarei-3 km ( Masivul Gilău-Muntele Mare ).

Abrupturile. Sunt Forme spectaculoase de relief, rezultate în urma adâncirii rapide a văilor calcaroase. Ele se afirmă în atenția turiștilor prin dezvoltarea suprafețelor pe verticală, iar prin atractivitatea și ineditul specific se diferențiază față de suprafețele înconjurătoare. Aceste forme sunt specifice în special în zona Cheilor Turzii și Turenilor, unde înălțimea versanților depășește 250 m, iar morfologia ( fisuri, creste ) completează peisajul vizual, atractiv deosebit.

Pe lângă faptul ca o parte a turiștilor se rezumă doar la aprecierea acestora la distanță, există și o categorie mai restrânsă care practică turismul reacreativ de aventură– alpinismul. Pentru practicarea și parcurgerea lor, se impune ca abrupturile respective să fie amenajate ( specific doar celor două areale, dintre care în Cheile Turzii se regăsesc 25 de trasee cu un ridicat grad de dificultate dar și cu un grad mai redus recomandat pentru cei începători ), deși pe viitor, aceste forme de turism prin amenajări pot include și alte areale de chei, ce prezintă favorabilitate pentru desfășurarea lor. O parte din traseele din Cheile Turzii sunt: Madona Neagră, Diedrul Porumbeilor, Peretele Colțului Crăpat, Între Pripoare s.a., cu diverse grade de dificultate.

Partea vestică a Munților Vlădeasa cu origine vulcanică este accesibilă pe valea Săcuieu, iar in partea sud-estică a masivului apar calcarele de la Pietrele Albe, cu dimensiuni destul de extinse ale pereților abrupți, dar și relieful carstic ce îi conferă zonei un interes turistic apreciabil.

În Masivul Gilău-Muntele Mare, alcătuiți din șisturi cristaline predominante, fragmentați de Iara în cea mai mare parte, sunt specifice culmile rotunjite, ce coboară brusc spre văi, cu versanți având o pantă acceantuată.

Ponoarele sunt constituite dintr-un abrupt, la baza căruia apare o prăpastie unde rețeaua hidrografică se dezorganizează și este captat in interiorul masivului calcaros, acesta fiind unul din obiectivele turistice spectaculoase.În Masivul Vlădeasa este reprezentată una dintre aceste forme, și anume Bazinul Văii Seci ( Stanciu ), unde în aval este localizată Cascada Răchițele. Mai sunt specifice: ponorul Peșterii cu Spinare, ponorul Tăul Negru, ponorul Peșterii de la Tău etc.

Potențialul speoturistic este pus în valoare de zonelor subterane ( aproximativ 160 ), printre care se numără cea de a doua peșteră ca lungime din România – Peștera Humpleu ( peste 40 km lungime ), respectiv Peștera Altarului care este considerată una dintre cele mai frumoase cavități subterane naturale din Europa.

Masivul Vlădeasa prezintă un alt areal cu grad de atractivitate, fiind reprezentat de: Peștera Vârfurașul, Ponorul Lespezi, Peștera de la Tău etc., iar în partea vestică a masivului, apar calzare izolate specifice reliefului carstic de la Pietrele Albe, unde se regăsesc 39 de peșteri, ponoare, izbucuri, ce prezintă astfel o zonă de interes cu un potențial morfologic dar și peisagistic divers.

La nivelul județului pe lângă peșteri sunt specifice și avenele dar și cavitățile subterane în număr de 284. Chiar dacă marea majoritate a acestora prezintă dimensiuni reduse ( 5-25m ), se remarcă disponibilitatea pentru afirmarea turismului recreativ benefic economic – speoturismul și constituie obiectul unor amenajări turistice destinate turiștilor, pe diverse sectoare sau integral, sau destinat turismului de drumeție în cadrul mediului subteran, unde se impune asigurarea condițiilor de protecție și iluminat. De asemenea, peșterile sau avenele greu accesibile prezintă forme recreative extreme, destinate vizitării doar pe o porțiune redusă cu un numar limitat de persoane, echipate adecvat. Printre avenele și peșterile cu dificultate mare se numără: Peștera Humpleu ( pe anumite sectoare ), Avenul Cuciulata, Avenul Runa.

Pe lângă acestea sunt prezente și alte atribute: speleoteme ( P. Alunului ), cavernament spectaculos ( P. Humpleu ), râuri și lacuri subterane ( P. Vârfurașul ), vestigii paleontologice ( P. Vârfurașul ) și arheologice ( P. Cetățuia ) și ghețari subterani ( Avenul Monului ).

3.1.1.2. Clima – resursă turistică

Județul Cluj prin poziția sa se încadrează în sectorul climatului continental moderat, specific regiunilor nord-vestice ale României cu influențe predominant vestice. Astfel, sunt prezente invaziile de natură polar-maritimă din nord-vest în timpul iernii și a aerului cald din sud-vest în timpul verii. Relieful creează de asemenea diferențieri climatice prin aspectul și altitudinea lui, între regiunea deluroasă și cea montană, dar și o zonare a elementelor climatice pe verticală.Prin prezența centrelor turistice, a zăpezii și a soarelui ce sunt indispensabile pentru practicarea sporturilor de iarnă și cură heliomarină, climatul reprezintă un factor capital.

Regimul temperaturii aerului. Valorile medii anuale ridicate ale temperaturii aerului sunt favorabile pentru practicarea turismului, iar datorită fragmentării reliefului apar diferențieri ale valorilor topoclimatice între cele două unități de relief majore: Masivul Vlădeasa și Muntele Mare 1,5-2,5șC, la periferia zonei înalte 3-6șC ( Măguri 3,1șC, Băișoara 4,2șC ), iar în Câmpia Transilvaniei și Podișul Someșan 7-9șC, ( Turda 8,4șC, Cojocna și Dej 8,2șC ).

Clima reprezintă cea de a doua componentă valorificabilă naturală pentru caracterizarea spațiului montan, care se definește prin temperatura aerului ce menține persistența stratului de zăpadă. Datorită prezenței regimului anticiclonic, iarna prin prisma inversiunile termice se formează ceața, bruma și norii stratiformi în zonele joase, având astfel un efect negativ pentru turism.

Regimul precipitațiilor. Prin prisma influențelor vestice cu precipitații medii anuale mai ridicate pentru zona înaltă se înregistrează cantități de 1.200-1.400 mm/an, față de 550-650 mm/an în Câmpia Transilvaniei și 600-700 mm/an în Podișul Someșan. Cantitatea de precipitații cea mai scăzută se înregistrează în Câmpia Turzii datorită circulației foenale.

În ceea ce privește privește zona montană, precipitațiile ce cad sub formă de zăpadă se înregistrează începând cu luna octombrie și până in luna aprilie, astfel timp de 5 luni în zona montană se poate practica turismul de agrement hibernal. Acesta poate beneficia de posibilități de practicare în zonă, în special în Masivele Vlădeasa, care se află la cea mai înaltă altitudine din Munții Apuseni și Muntele Mare, unde zăpada persistă aproape jumătate de an la peste 1700 metri.

Dezvoltarea stațiunilor de iarnă depinde direct de perioada de înzăpezire mai lungă la altitudini înalte sau pe versanții expuși căderilor de zăpadă. Fără aceste condiții multe centre nu ar fi putut participa la turismul de masă. Imaginea climatică a unui loc joacă un rol principal în atracția turistică. (Muntele, 2000),)

Indicele climato-turistic prezintă valori medii superioare, ceea ce prezintă condiții favorabile pentru practicarea activității turistice: I = S+T-5D/5, I=indicele climat-turistic; S=durata de strălucire a soarelui; T=temperatura medie; D=durata precipitațiilor în timpul zilei în ore.

Climatul de salină. Acesta prezintă un caracter sedativ al cavităților artificiale, cu valori curative specifice datorită parametrilor climatici: umiditatea, temperatura și circulația aerului. Astfel, Salina Turda prezintă valori ale temperaturii de 12-13șC, ușor răcoros și o cantitate mare de aerosoli, ce permite procesul de adaptare și de aclimatizare a organismului uman, cu o umiditate relativ ridicată, având astfel efect propice asupra căilor respiratorii, sănătății populației, dar nu este indicat persoanelor cu astm bronșic, claustrofobe sau a persoanelor ce prezintă boli ale aparatului cardiovascular. Așadar, climatoterapia se impune ca un factor terapeutic ce oferă posibilitatea condițiilor pentru practicarea terapiilor pentru diverse afecțiuni, în acest caz aflându-se și mina Rudolf, unul dintre compartimentele Salinei Turda amenajată ca sală pentru tratament subteran după anul 1992.

3.1.1.3. Potențialul turistic al apelor

Apele reprezintă resursa indispensabilă a oricarei activități economice, ce a avut întotdeauna un rol de bază în sistematizarea și utilizarea spațiului. Alături de elementul natural de vegetație, acesta poate constitui un avantaj în dezvoltarea potențialului turistic al unui anumit spațiu. Apa ocupă un loc prioritar în turism, fiind privită ca materie primă cu o mare atractivitate, se impune prin varietatea formelor de organizare ( rețele hidrografice, izvoare, ape subterane, lacuri etc. ), prin calitate și conținut de săruri. Prin calitățile și funcțiile specifice, prin calitățile calitative și curative pe care le săvârșește în domeniul turistic, apa a constituit o serie de tipuri de turism: balnear, de recreere, sportiv etc.

În cadrul județului Cluj se disting o serie de caracteristici ale apei ce constituie complexul de factori hidrici: acvifere cu ape minerale (sărate), lacuri cu apă dulce, lacuri sărate, rețeaua hidrografică de suprafață, cascade. Tot la nivelul județului sunt prezente resursele hidrominerale simbolizat prin acvifere clorosodice și conținut sulfuros, ce au condus la apariția izvoarelor sărate, lacurilor sărate și a nămolurilor terapeutice, specifice la Băile Someșeni, Băile Băița, Băile Cojocna, Băile Turda, Ocna Dej, dar și în alte zone din Câmpia Transilvaniei. Denumirea de “băi” a fost implementată încă din perioada romană în urma descoperirii apelor sărate și ulterior a utilizării în domeniul balnear.

Potențialul hidrogeografic. În ceea ce privește această categorie, putem spune că la nivelul județului Cluj potențialul turistic hidrogeografic este diversificat, constituind un factor de influență nemijlocit prin tipurile regăsite de ape. Potențialul turistic al acestora este constituit din activitățile posibil practicate pe rețelele hidrografice ce străbat teritoriul județului Cluj, cum ar fi: pescuitul, sporturi nautice, dar și alte modalități de recreere specifice în sezonul cald. Prezența defileelor și cheilor în sectoarele cursurilor, oferă o priveliște de o frumusețe remarcabilă turiștilor.

Fizionomia râurilor și mai exact malurile impun forma de turism practicată, astfel malurile joase din sectoarele de luncă ce dețin o vegetație naturală, cu o fragmentare redusă dețin un rol important în atragerea de turiști prin practicarea drumețiilor sau a turismului itinerant iar cele din zonele cu maluri înalte prezintă repezișuri, cascade, utilizate în special pentru alpinism dar și river rafting. Printre râurile cu un potențial hidrogeografic important în practicarea activităților de turism sunt: Someșul ( Someșul Mic și Someșul Mare ), Arieșul, Drăganul, Hășdatele, Secuieul dar și sectorul de obârșie al Crișului Repede.

Potențialul suprafețelor lacustre. O deosebită importanță pentru turism o constituie lacurile și tipurile sale diverse care își ridică mai mult valoarea prin integrarea în peisaj, împreună cu aspectul unui relief remarcabil, vegetație abundentă și o serie de obiective turistice ce oferă posibilitatea practicării sporturilor nautice ( înot, navigație de agrement ), pescuit.

Lacurile antropice au apărut în urma construirii barajelor, având diverse mărimi, funcții și configurații, cu posibilități de valorificare ale turismului avantajate de peisaj prin vegetația deosebită, relieful montan, cu funcții atractive sigure.

Lacurile de acumulare ( artificiale ) constituie o serie de obiective turistice precum: pescuitul sportiv cu rol de agrement recreativ valorificat și prin intermediul efectului de margine ( cu un număr considerabil de turiști în anotimpul estival ) dar și navigația de agrement. Lacurile de acumulare alături de barajele construite alcătuiesc ansambluri integrate peisajului din zona montană, constituind astfel posibile amenajări a bazelor turistice multiple. Amenajările hidrotehnice se fac în special în bazinul superior al Someșului Mic, Someșul Cald, Someșul Rece, dar și afluenții acestora. Cu potențial de atractivitate ridicat în ceea ce privește acumulările lacustre se numără: Gilău, Drăgan, Someșul Cald, Tarnița, Fântânele, celelalte prezentând un indice mai redus de atractivitate: Dumitreasa, Șoimul, Iara, Lacul Valea Calului etc.

Lacul Gilău este situat în apropierea Someșului Rece, reprezintând unul dintre lacurile cu potențial turistic piscicol, aici funcționând una dintre cele mai importante păstrăvării din România, atât pentru consum cât și pentru popularea apelor din munte dar și pentru practicarea pescuitului sportiv pentru cei amatori pentru specii ca: păstrăv indigen, clean, mreană, scobar.

Lacul Beliș-Fântânele este situat pe Someșul Cald pe o distanță de 6 km în apropierea comunei Beliș, aici aflându-se amplasată una dintre cele mai spectaculoase hidrocentrale datorită unei caderi de 450 m, fiind populat de specii de pește precum: păstrăvul fântânel indigen, coregonul.

O mare parte din lacurile de baraj din județul Cluj nu au beneficiat de amenajare în ciuda valorii peisajului deosebit ce le înconjoară, dar printre acestea s-au bucurat de amenajarea unor baze turistice de cazare și agrement lacurile Beliș-Fântânele, Gilău, Tarnița. Aceste amenajări sunt în număr redus, slab diferențiate dar includ hoteluri, moteluri, vile, cabane, baze pentru agrement nautic etc. Cele mai spectaculoase baraje în dublu arc ce îndeplinesc o atracție asupra turiștilor prin forma lor sunt: Lacul Tarnița cu 232 m lungime și 97 m înălțime și Lacul Drăgan cu 447 m lungime și 120 m înălțime.

Lacurile sărate( terapeutice ). Acestea dispun de o importanță terapeutică prin prisma calităților fizico-chimice ale apelor, reprezentând una din resursele turistice naturale cea mai folosită din județul Cluj, acestea dând naștere turismului balnear și turismului recreativ. Ce mai importantă concentrare o reprezintă lacurile sărate formate în masivele de sare dar și în lungul cutelor diapire determinate de factori ca cei morfologici, climatici și hidrologici, ce sunt concentrate în zonele de podiș pe direcție nord-sud. Lacul cu cea mai exinsă suprafață este Lacul Csiky de la Băile Sărate cu o suprafață având aproximativ 5000 m³ care în prezent are ape dulci, iar lacul cu cea mai mare adâncime este Lacul Băilor de la Sic.

Balneoturismul în județul Cluj a fost favorizat și dezvoltat pe seama lacurilor din vechile exploatări de sare din Ocna Dej, Turda, Cojocna împreună cu apele minerale, iar prin prisma acestora fiecare oraș poate dispune în apropierea sa de o stațiune balneoturistică funcțională cu un potențial ridicat în orase precum: Dej ( Ocna Dejului ), Turda ( Băile Sărate ), Gherla ( Băița ), și chiar Cluj-Napoca ( Băile Someșeni ).

Astfel, s-au constatat două masive diapire de sare în apropiere de orașul Turda la stațiunea balneoclimaterică Băile Sărate cu lacuri antropogene ( Roman, Csiky, Lacul Privighetoarei, Lacul fără Fund ) și Masivul Ocnei ( Lacul Rotund, Dulce, Durgău, Carolina, Sulfuros, Ocnei ). Prezența climatului sedativ având temperaturi medii anuale de 9șC, precipitații până în 600 mm/an dar și a nămorulior terapeutice, au condus la aparăția băilor sărate de la Turda.

În zona Ocna Dej mai sunt prezente 2 lacuri sărate cu valențe terapeutice dintre cele 14: Lacul Cabdic ( Lacul Toroc ), cu apă sărată și Lacul Minei Mari ( Lacul Mare ), cu apă dulce. Lacul Cabdic deține o apă sulfatată, bicarbonatată, clorosodică, calcică, cu o salinitate de 250 g/l, apă rezultată inițial din precipitații, de origine naturală rezultat într-o depresiune prin surpare a unei vechi saline. Acesta a fost reamenajat în anul 2010 fiind dotat cu un complex de piscine, plajă cu nisip, terenuri de sport etc. Lacul Minei Mari este situat în zona exploatării miniere Valea Sărată, având origine antropică.

În partea vestică a Câmpiei Transilvaniei, în zona comunei Cojocna mai sunt prezente 3 lacuri sărate cu origine antroposalină din cele 11 existente de-a lungul timpului: Lacul Durgău ( Toroc ), Lacul Băilor ( Ștrandului ), Lacul numărul 2. Dintre cele mai importante este Lacul Durgău din punct de vedere al volumului de apă cuprins și al suprafeștei ocupate, ce s-a format în urma surpării tavanului a celor două saline din preajmă, urmat de Lacul Băilor unde sunt amenajate băi reci dar și prezența nămolului terapeutic, ambele având o concentrație clorosodică la fund de 210 g/l, fiind utilizate pentru stabiliment balnear dar și în tratamentul curativ. Lacul numărul 2 a rezultat în urma surpării ultimei saline de la Cojocna, fiind amplasat în spatele hotelului stațiunii, având o adâncime de 8,1 m. Se urmărește ca hotelurile din zonă să intre în proiectul de renovare, mărind numărul locurilor de cazare, dar și amenajarea bazei de refacere și tratament din cadrul acestora.

Lacurile din Câmpia Transilvaniei. O ultimă categorie în ceea ce privește lacurile, predominant în zona de podiș, o reprezintă iazurile ce sunt mai puțin impresionante. Iazurile ce se regăsesc în această zonă sunt: în bazinul hidrografic al Fizeșului ( Țaga Mică, Țaga Mare, Geaca I, II, III, Popii I, II, Cătina ) și Câmpenești, Mărtinești, Feurdeni, Filea, Chinteni ( pe Hășdate ), Tureni, Stejeriș ( utilizate în special pentru pescuitul sportiv ). Acestea sunt de natură antropică, având funcția turistică reacreativ piscicolă ( pescuit sportiv sau de agrement ), dar și navigație de agrement, în unele sectoare fiind permis chiar și înotul.

Izvoarele mineralizate reprezintă una din formele în care apa se prezină ca un factor de atracție turistică, alături de turismul de sănătate ecologic, caracteristic în special persoanelor de vârsta a treia, ele fiind localizate la suprafață sau la mică adâncime în substratul depozitelor de sare. Acestea sunt prezente în perimetrul județului Cluj la: Băile Someșeni, Băile Cojocna, Băile Băița, Băile Turda, Ocna Dej și Sic.

Băile Someșeni dețin 27 de izvoare a căror ape sunt bicarbonatate, clorurate, sodice, sulfatate, calcice, cu rezerve cantitative importante. Aici există și namolul sapropelic acumulat în zonă înmlăștinată pe o suprafață de 1 ha, cu efecte ale propietăților terapeutice asemănatoare cu cele ale nămolului din Techirghiol. Tot aici se găsesc și alte izvoare minerale aparținând sistemului de cute diapire iar dintre toate celelalte izvoare valorificabile turistic, Băile Someșeni dețin cele mai numeroase posibilități de valorificare: cură internă ( afecțiuni gastro-intestinale, afecțiuni hepato-biliare ) și cură externă ( boli ale aparatului locomotor, ale sistemului nervos, ginecologice ).

Băile Someșeni sunt urmate de Băile Băița ce deține două izvoare existente slab sulfuroase, clorurate sodice și bicarbonatate, cu o salinitate redusă a apei din cauza antrenării formațiunilor badeniene acoperite și nu a masivului de sare, iar la Sărătura Gherlei ( la 2 km distanță ) se poate extrage nămolul sapropelic care ar putea fii utilizat și în cure de tratament. Poate fii valorificat pentru afecțiunile reumatismale, ale sistemului nervos, articulare pentru cura externă.

Băile Turda au luat naștere în zonele endoreice ale prăbușirii salinelor vechi, unde apele minerale se regăsesc în urma acumulării apelor din precipitații, apărând și fenomenul de heliotermie, al căror tip hidrochimic este reprezentat de cel al apei sodice și calcice de mare concentrație iar apele clorurale putând fii folosite în cură externă prin băi reci și calde. Apele de suprafașă au format în această zonă lacuri sărate ( Lacul fără fund – Durgău ), dar și strandul ( lacul Roman ).Pe lângă cele specificate, sunt prezente și alte izvoare minerale cu compoziție chimică diferită, ce pot fi utilizate pentru diverse afecțiuni: Unguraș, Zoreni, Gădălin, Pata-Rât, Nireș etc., dar și izvoare prezente în cute diapire: Valea Mare, Pârâul Murăturii, Pârâul Sărat – Turda.

Nămolurile terapeutice. Calitățile terapeutice ale acestor nămoluri sunt legate de calitățile fizico-chimice pe care le dețin, hidropexia fiind calitatea de bază iar valoarea turistică este intensificată de existenta nămolului sapropelic ce deține propietăți curative terapeutice, ce contribuie astfel la diversificarea ofertei terapeutice și automat a motivației în captarea turiștilor în aceste zone.

Nămolurile sunt prezente doar în câteva localități din județ cu folosire limitată, iar prin calitățile și propietățile terapeutice și ale afecțiunilor pentru tratare ( cură internă și externă ), putem preciza prezența unui turism balnear dar și de agrement cu potential de dezvoltare, unde se disting: Băile Someșeni ce dispune de aproximativ 1 ha de turbă; Băile Turda ( Lacul Roman și Lacul fără Fund ) cu o rezervă de nămol de aproximativ 1.400 m³ în lacurile Băilor și Durgău;Ocna Dej deține rezerve limitate de nămol terapeutic fiind în curs de formare în incinta Lacului Cabdic; la Leghina sunt rezerve de nămol terapeutic cu conținut de sulfat de fier în proporție de 24%; lângă Gherla a fost amenajat un bazin pentru băi denumit Râtul Bivolilor.

Cascadele au apărut în urma unor rupturi de pantă cu diferite altitudini, specifice în general văilor calcaroase în zona montană puternic tectonizată, fiind din punct de vedere morfohidrografic destul de spectaculoase dar la nivelul județului Cluj regăsindu-se doar cascada Răchițele ( Vălul Miresei ). Fiind singura din cadrul județului, aceasta deține o atractivitate ridicată datorită în special a căderii de apă pe o înălțime de aproximativ 50 m, iar în timpul iernii cand este înghețată se poate practica pe peretele înghețat alpinismul, existând chiar și un campionat național. Aceasta se regăsește în zona sectorului mijlociu al Văii Stanciului din Munții Vlădeasa.

Figura 3.2. Campionatul Național de Escaladă pe Gheață Vălul-Miresei Răchițele

Sursa: www.welcometoromania.ro

3.1.1.4. Învelișul biogeografic și rolul lui pentru turism

Prin intermediul vegetației și faunei, componentele ce alcătuiesc împreună învelișul biogeografic, alături de hidrografie, de relief și condiționat de climă prin condițiile pluviometrice și termice, contribuie la atractivitatea peisajelor alcătuind ansamblul obiectivelor turistice naturale și apariția diverselor forme de turism.

Funcția atractivă a învelișului vegetal. Prin prezența în cadrul județului Cluj a reliefului variat, aceasta a condus la apariția diversității peisagistice, și anume: de la brădete, pajiști subalpine, făgete, până la arii dezvoltate extinse de silvostepă, adăugând vegetația de luncă împreună cu cea hidrofilă.

Pădurea reprezintă din punct de vedere turistic unul dintre cel mai important și complex ecosistem natural, desfășurat pe verticală, cu o dezvoltare spațială totală în zona de munte și o diversificare a speciilor componente.

Prin componentele cadrului natural (clima și relieful), repartiția teritorială și diferitele specii vegetale sunt determinate altitudinal etajele și subetajele fiecărei trepte a reliefului cu o diversitate de specii: pădurile de goruneto-cărpinete ( 350-600 m ), pădurile de fag ( 600-1000 m ), pădurile de fag-brad și fag-molid ( 1000-1150 m ), asociații boreale alcătuite din brad și molid ( 1100-1500 m ), molidișuri ( 1500-1650 m ). Pe suprafețe mult mai restrânse se regăsesc pădurile de amestec de cvernicee cu alte foioase, specific interfluviilor ( 400-500 m ). La peste 1600 m în zona alpină se regăsește vegetația de tufișuri subalpine și pajiști alpine cu diverse specii de flori ce dau cromatică peisajului montan la înălțimi înalte.

Datorită etajelor foresteriere ce nuanțează peisajele prin speciile caracteristice acestora dar și a combinațiilor specifice în zona de contact a celor două etaje ce conferă o diversificare fizionomică, se constituie funcțiile turistice ale vegetației forestiere: plimbări sau trasee turistice, pescuit, activități cu specific gastronomic, fotografiere, admirarea peisajelor, toate acestea oferind recreerea, oază de liniște mai ales a populației din zonele urbane venite într-o zonă lipsită de poluare sau cu o poluare redusă ( specifică periferiei zonei împădurite ). Acestea constiuite factorul de atractivitate, asociind turismul de agrement cu turismul curativ și sportiv.

În ceea ce privește fondul forestier din punctul de vedere al organizării silvice, la nivelul județului Cluj sunt puse în evidență 8 ocoale silvice ce sunt patronate de către Direcția Silvică Cluj: Beliș 11170 ha, Cluj-Napoca 11194 ha, Dej 16215 ha, Gherla 17393 ha, Gilău 11789 ha, Huedin 19290 ha, Someșul Rece 13835 ha, Turda 15503 ha, însumând un total de 116389 ha în cele trei trepte de relief predominante ( câmpie, deal, podiș ).

Una dintre emblemele municipiul Cluj-Napoca, Grădina Botanică Alexandru Borza localizată în sudul orașului reprezintă o instituția științifică, educativă și didactică ce depinde de Universitatea Babeș-Bolyai, cuprinsă într-o suprafață de 14 ha, cu peste 10.000 de specii de plante. Grădina Botanică Alexandru Borza este împărțită în mai multe sectoare: sectorul ornamental unde se regăsesc aproximativ 700 de specii de plante rare de sezon, sectorul fitogeografic unde domină grădina japoneză ( gyo-no-niwa ) cu stilul tradițional specific, sectorul sistematic cel mai reprezentativ întins pe 4 ha având sere cu specii de plante din zona caldă ecuatorială și destinate cercetării, sectorul economic unde plantele sunt grupate după modul de utilizare ( furajere, tehnice, alimentare, melifere și tinctoriale ) și sectorul plantelor medicinale recucunoscute pentru calitățile curative. Pentru turiști grădina reprezintă o adevărată oază de relaxare, de inițiere și cunoaștere în domeniul botanicii.

Peisajul împădurit este pus în evidență de “efectul de insulă” și anume pâlcurile de arbori și arborii izolați răspândiți în teritoriul peisajului forestier, fiind caracteristic zonelor de contact între pădure, pajiștile si fânețele naturale, un fenomen ramarcabil și atractiv în turism, dar și prin existența speciilor relicte și endemice de plante în special din zona versanților specifici Cheilor Turzii: mărul păsăresc ( Ferrula sadleriana ), cârcelul ( Ephedra distachya ), bujorul românesc ( Paeonia romanica ), scorușul ( Sorbus dacica ) existente în rezervația Suatu.

Funcția atractivă a faunei. Componenta faunistică reprezintă elementul mediului natural, ce intră în categoria atracțiilor turistice cu rol major la nivelul județului Cluj în ceea ce privește elementul de interes științific, sportiv-turistic ( piscicol, cinegetic ) recreativ dar și estetic. Astfel, prin diversitatea structurală, și anume varietatea tipului de relief specific fiecărei regiuni climatice sunt evidențiate biocenozele terestre componente zonei. La fel ca și în cazul vegetației și în ceea ce privește fauna putem vorbi despre o etajare altitudinală cu o serie de asociații faunistice specifice fiecărui etaj, cu rol în determinarea echilibrului trofic și ecologic și practicarea unor forme de turism ca cel cinegetic ( de vânătoare ) și pescuitul de vânătoare.

Turismul cinegetic reprezintă una din formele de practicare a turismului, făcând parte din cele mai active tipuri și anume cel recreativ. În ceea ce privește la nivelul județului Cluj fauna de interes cinegetic, aceasta se grupează astfel: specii acvatice de interes piscicol ( specii diferite ); specii faunistice terestre: cerb carpatic (masivul central Bihor-Muntele Mare ), urs carpatic (Masivul Vlădeasa ), căprior ( în aproximativ toate zonele împădurite ), iepuri, veverițe, mistreț ( în zonele pădurilor de foioase dar și cele rășinoase ) etc., pe lângă acestea sunt prezente și alte specii destinate pentru vânatul răpitor: lupi, râși, jderi de piatră, pisici sălbatice, dihori etc.; specii ornitologice: prepeliță, potârnichea, fazanul ( specifice jumătății estice a județului ).

Parcurile naturale și fondurile de vânătoare au fost amenajate pentru a ține sub control vânătoarea, conservarea și ocrotirea speciilor de interes cinegetic ce sunt amenințate. Pe teritoriul județului Cluj este prezentă o cabană silvică pentru vânătoare la Varu în Munții Gilău-Muntele Mare, deasemenea existând și mai multe fonduri de vânătoare în scopul administrării fondului cinegetic: Ocolul Silvic Dej ( cu 7 fonduri de vânătoare ), Ocolul Silvic Huedin ( doar un fond de vânătoare ), Ocolul Silvin Gherla ( cu 10 fonduri de vânătoare ), Ocolul Silvic Cluj-Napoca ( cu 13 fonduri de vânătoare ), Ocolul Silvic Turda ( cu 12 fonduri de vânătoare ), Ocolul Silvic Beliș ( cu 2 fonduri de vânătoare ), Ocolul Silvic Someșul Rece ( cu 2 fonduri de vânătoare ).

Fauna piscicolă a rețelei hidrografice specifice județului este destinată practicării pescuitului sportiv din ocoalele silvice, cu o preponderență în zonele cu specii de pești ce dețin o valoare economică, susținând astfel turismul de receere. Ca și în cazul domeniului cinegetic și fauna piscicolă deține fonduri de pescuit, cu preponderență specii de salmonide, în special păstrăv: Ocolul Silvic Someșul Rece, Ocolul Silvic Turda, Ocolul Silvic Beliș, Ocolul Silvic Huedin și Ocolul Silvic Gilău. Pe lângă fondurile de pescuit specifice zonei montane, acestea se regăsesc și în zona estică a județului ( Câmpia Transilvaniei ) cu aproximativ 20 suprafețe lacustre, dintre care 8 sunt amenajate ca și heleștee pentru pescuitul sportiv și agrement: Lacul Câmpenești ( Apahida ), lacurile de la Mărtinești ( Tureni ), cursul superior al Fizeșului ( Geaca, Cătina, Popii I, II, Țaga Mică și Mare etc. ) dar și lacurile din cartierul Gheorgheni din orașul Cluj-Napoca.

Protecția mediului natural. Un impact turistic major în individualizarea arealelor protejate îl reprezintă necesitatea protecției mediului natural și a componentelor acestora, fiind proiectat pentru a proteja și conserva bunurile naturale ale patrimoniului. Categoriile de zone protejate stabilite prin regimul de management sunt reprezentate de: parcuri naționale, parcuri naturale, rezervații științifice, rezervații naturale, rezervații ale biosferei, arii speciale de conservare, arii de protecție specială avifaunistică, situri naturale ale patrimoniului natural universal, zone umede de importanță internațională.

Prin prevederile Deciziei nr. 147/1994, Delegația Permanentă a Consiliului județean Cluj a clasificat ariile protejate de interes județean și național din teritoriul județului Cluj, din care: monument al naturii – 6 arii, rezervație naturală – 16 arii, parc natural – 2 arii.

Tabel 3.4. Arii protejate pe categoria IUCN din județul Cluj

Figura 3.5. Arii protejate de interes național în județului Cluj

Sursa: www.mdrl.ro

Din punct de vedere turistic se remarcă zonele naturale protejate de importanță județeană pentru tratarea diverselor afecțiuni dar și pentru recreere-agrement nautic: Băile Ocna Dej și băile Cojocna, Băile Băița, Băile Turda, Băile Someșeni, dar și zone unde se poate practica piscicultura: Tarnița și Fântânele, Someșul Cald-Gilău.

Dintre toate acestea cel mai complex areal având o multiplă funcționalitate pe teritoriul județelor Cluj, Alba și Bihor este reprezentat de Parcul Național Apuseni, unde 40% din suprafața parcului este cuprinsă în limitele județului incluzând o serie de așezări ca Beliș, Dealul Botii, Poiana Horea, Giurcuța de Sus, dar și o serie de resurse cu un potențial turistic natural precum Cascada Vălul Miresei ( Răchițele ), lacul artificial de acumulare Beliș-Fântânele, unde sunt incluse atât monumente ale naturii cât și rezervații naturale în care sunt desfășurate activități turistice ( trasee turistice ).

3.2.2. RESURSE TURISTICE ANTROPICE

Potențialul turistic antropic reprezintă categoria de obiective ce înfăptuiesc condițiile de valorificare în ceea ce privește planul turistic, acestea fiind create de către societate, ce s-au conturat în timp datorită acțiunii creative a omului. Obiectivele turistice antropice și-au îmbogățit valoarea mediului artificial datorită cerinței civilizației și culturii.

Poziția geografică dar și condițiile fizico-geografice au contribuit la dezvoltarea economică, social-politică dar și istorică ulterioară a județului. Valoarea dar și varietatea resurselor turistice antropice ale județului Cluj au depins de dezvoltarea în timp a civilizației umane dar și diversitatea grupurilor etnice alături de români ( maghiari, germani, ucrainieni, romi ), caracteristice regiunii istorice transilvane și, de asemenea ale județului și culturile specifice. Acestea au rezultat în urma unei evoluții de durată, regăsindu-se în cultura spirituală și materială.

Resursele turistice antropice în ceea ce privește destinația se clasifică în trei categorii: elemente primare: se referă la resursele antropice ce îndeplinesc mai multe funcții – cultural istorice ( muzee, castele, cetăți, cimitire, biserici, mânăstiri etc. ) și activități umane ( festivaluri, spectacole, expoziții, targuri, manifestări sportive etc ); elemente secundare: constituite de infrastructura turistică ( bazele de cazare, bazele de alimentație publică, dotări pentru cura balneară dar și agențiile turistice, căi de transport etc. ) și elemente auxiliare: reprezentate de dotările pentru agrement ( săli de sport, parcuri de agrement, stadioane, discoteci etc. ).

3.1.2.1. Edificii și elemente cu funcție turistică

În cadrul patrimoniul cultural-istoric sunt prezente monumente, situri dar și ansambluri cu însușire deosebită în ceea ce privește istoricul, științificul, esteticul, regăsindu-se astfel și peisaje culturale deosebite. Pe lângă acestea sunt incluse în patrimoniul turistic și bunurile mobile: obiecte cu conținut documentar și istoric, cu o valoare etnologică, artistică, tehnică și bunurile imobile: valoare și calitate istorică, arhitecturală, peisagistică, artistică, religioasă și urbanistică.

Patrimoniul cultural construit reprezentativ pentru județul Cluj este reprezentat, conform Ministerului Culturii și Patrimoniului Național de monumente arheologice ( 2 obiective ), monumente de arhitectură ( 67 obiective ) și monumente de for public ( 1 obiectiv ).

Din punct de vedere al potențialului turistic și prin intermediul evaluării calitative au fost identificate 72 de obiective monumentale, dintre care: 15 obiective din categoria A ( de interes național ), 55 de obiective din categoria B ( de interes local ) și alte 2 obiective în plus față de lista monumentelor istorice. Clasificarea monumentelor după funcțiune prezintă: biserici ( ortodoxe, reformante, romano- catolice, greco-catolice), castele, conace, cetăți, castru, primărie, muzee, monument comemorativ, ansamblu; dar și după amplasarea acestora: mediul urban ( 67 poziții ) și mediul rural ( 5 poziții ).

Datorită numărului mare de obiective regăsite la nivelul județului Cluj, monumente istorice și arheologice, patrimoniul cultural este unul complex și bogat datorită tradiției istorice îndelungate, contribuind la oferta turistică ce în timp poate fii diversificată, aducând aportul fluxurilor turistice cu măsuri eficiente sociale și economice.

Monumente și situri arheologice. Acestea sunt în număr de 691 menționate pe lista monumentelor istorice specific tuturor perioadelor istorice, începând cu paleolitic. Astfel în Evul Mediu timpuriu ( sec. al IV-VII-lea ) au aparut o serie de cetăți: Cetatea de la Moldovinești, Cetatea de la Dăbâca, Cetatea de la Liteni și fortificația de la Cluj-Mănăștur. Potențialul turistic atractiv al acestor situri arheologice se deosebește în funcție de natura materialului de construcție folosit, așezământul acestora sau componentele ce le definesc, ca de exemplu cetatea medievală fortificată reprezintă o atracție turistică mult mai impunătoare prin zidurile înalte decât un oraș roman ce este acoperit de pământ. Componentele unui sit arheologic constituie importanți factori în explorarea potențialului turistic iar valoarea istorică si științifică nu trebuie asemuită cu cea turistică prin prezența ca mărturie a trecutului, trebuind astfel protejate în decursul timpului investind și aducând astfel un plus de farmec acestora.

Siturile arheologice ce dețin o valoare importantă în ceea ce privește potențialul turistic în județul Cluj sunt: castrul roman Potaissa de la Turda, satul neolitic de la Țaga și ferma romană de pe dealul Tulgheș. Aceasta din urmă aparține intravilanului minicipilui Cluj-Napoca, în apropierea comunei Chițcani și a fost descoperită în urma construirii parcului industrial Tetarom-Nokia, deținând astfel un potențial turistic spectaculos putând fi construit un parc arheologic ce ar reprezenta pe viitor un motiv de atracție al turiștilor dar și un punct de plecare în dezvoltarea satelor învecinate.

Obiective istorice. În perioada evului mediu în Transilvania ( sec. al X-XV-lea ) au fost construite biserici fortificate dar și cetăți dintre care amintim: cetatea de la Bologa, cetatea de la Unguraș, cetatea Lita, cetatea Dăbâca, cetatea Clujului, cetatea Turzii. Alături de acestea sunt consemnate în epoca medievală și castelele de la Aghireș, Bonțida, Gilău, Răscruci, Țaga, Luncani și Mânăstirea. Cel mai reprezentativ este Castelul Bánffy de la Bonțida ( sec. al XV-lea ) fiind unul dintre cele mai spectaculoase, comparat chiar cu palatul Versailles datorită stilului luxos și unde au loc diferite evenimente ( târguri artizanale, dansuri populare, Zilele Culturale ale Bonțidei ), dar din păcate de-a lungul timpului a avansat într-o stare de degradare, fiind implementat un program de restaurare pentru intrarea din nou în circuitul turistic.

Obiective turistice religioase. Din această categorie fac parte o serie de obiective turistice antropice cu importanță culturală deosebită și istorică, ce se impun prin iconografie, dimensiuni, obiecte religioase, remarcate printr-un stil arhitectonic remarcabil , printre care se numără: bisericile, mânăstirile și catedralele.

Județul Cluj se numără printre cele cu un număr substanțial de edificii religioase în ceea ce privește bisericile din lemn, fiind recunoscute 84 de edificii, dintre care 14 sunt recunoscute ca fiind de interes național. Importanța acestor edificii antropice provine din: vechimea, arhitectura, conservarea unor picturi de valoare, icoane pe sticlă. O parte din acestea au fost afectate de-a lungul timpului datorită împrejurărilor dificile istoriei. Pe teritoriul județului se remarcă prin vechimea și valoarea cultural-istorică dar și turistic următoarele edificii:“Sfânta Treime” din Agârbaciu, “Sfinții Arhangheli” din Sic dar și alte biserici construite din lemn atractiv reprezentative de interes național:“Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” din Straja, “Sfinții Arhangheli” din Calna etc. Se regăsesc de asemenea biserici de lemn și în municipiul Cluj Napoca la Muzeul Etnografic, al caror localități de origine sunt: Chiraleș, Cizer și Petrindu Mare.

Bisericile din zid reprezintă una din edificiile de excepție, durabile cu un număr redus comparativ cu cele din lemn ce se regăsesc pe întreg teritoriul județului, în special în cadrul orașelor Cluj-Napoca, Gherla denumit și orașul baroc, Turda, Dej. Una din calitățile reprezentative o dă vechimea acestora, printre care amintim: Biserica “Cuvioasa Parascheva” din satul Feleac, Biserica de la Mărgău, Catedrala ortodoxă “Adormirea Maicii Domnului din Cluj-Napoca” cel mai impresionant edificiu religios din Cluj-Napoca, Biserica “Sfântul Mihail” din Cluj-Napoca cu o arhitectură gotică aparte în Transilvania etc.

Mânăstirile reprezintă un alt edificiu spiritual religios, ce se află în apropiere bisericilor sau a catedralelor, cu o încărcătură spirituală mare vizitată în permanență de către turiști veniți din toate colțurile țării. Mânăstirea “Adormirea Maicii Domnului” de la Nicula, construită în secolul al XVI-lea, reprezentând una dintre cele mai renumite din județul Cluj, unul dintre cele mai importante locuri de pelerinaj din țară ce adună aproximativ 50.000 de pelerini anual ce vin să se roage la Icoana Maicii Domnului cu Pruncul, aici fiind înființată prima școală din țară de pictură a icoanelor pe sticlă. După perioada comunistă numărul așezămintelor monahale a fost dublat deși impactul asupra turismului cultural-religios este destul de redus.

Obiectivele culturale cu funcții turistice. Din această categorie fac parte o serie de clădiri culturale cu funții turistice: muzeele și casele memoriale. Muzeele reprezintă instituții ce conservă și adăpostesc obiecte de patrimoniu în funcție de profilul lor, cu arhitectură valoroasă și însușiri istorice, artistice și culturale. Muzeele necesită măsuri de restaurare dar și conservare a exponatelor și măsuri de atragere a turiștilor datorită ofertei diversificate și experienței de cunoaștere inedite. Casele memoriale de asemenea sunt reprezentative în acest sens, deși dețin un număr mai mic de edificii și valorificate foarte puțin din punct de vedere turistic, fiind specifice unor personalități fie că s-au născut sau au locuit în aceste edificii.

Tabel 3.6. Categoria muzeelor la nivelul județului Cluj

Complexele de arhitectură și urbanism. Se referă în special la vechile centre istorice ale orașelor ( Cluj-Napoca, Turda, Gherla, Dej), acestea constituind cele mai atractive elemente reprezentative ale ofertei turistice, prin intermediul istoriei și culturii importante prezente dar și a atracției turistice cumulate.Valoarea ansamblurile arhitectonice urbane este o reprezentare directă a evoluției și rolului administrativ-politic realizat de către orașele respective în regiune, urmărind astfel evoluția lor, contribuind prin activitățile realizate la schițarea peisajului antropizat cu trăsături originale ce individualizează ansamblurile arhitectonice umanizate din județul Cluj.

Centrul istoric al municipiului Cluj-Napoca reprezintă nucleul administrativ dar și social al orașului, ocupând o suprafață destul de extinsă a orașului vechi, conservând de-a lungul timpului edificii din perioada medievală: Bastionul Croitorilor, Turnul Pompierilor. Pentru turiști acesta reprezintă și un pol de atracție principal în nevoia de cunoaștere a obiectivelor turistice reprezentative de natură cultural-istorică, civilă dar și religioasă și de interes comunitar, care dă o notă aparte prin peisajul specific orașului.

Situl istoric reprezentativ al orașului Cluj-Napoca prezintă ansambluri arhitectonice cu diverse stiluri arhitecturale: renascentist, neogotic, baroc, gotic, neobizantin. Edificiile cele mai reprezentative construite în puncte polarizatoare ale orașului sunt bisericile dar și alte construcții specifice perioadei medievale: Biserica reformată, Biserica “Sf. Mihail”, Mânăstirea și biserica franciscanilor, Casa “Matei Corvin”, Casa Bolyai, Teatrul Național “Lucian Blaga”, Prefectura județului Cluj, Universitatea ”Babeș-Bolyai”. La fel de atractive sunt și monumentele arhitectonice din perioada medievală și modernă: statui ( Grupul Statuar Școala Ardelean, Avram Iancu, Baba Novac etc. ) și monumente ( Matei Corvin, Glorie Ostașului Român, Memorandiștilor ).

3.1.2.2. Activități umane cu funcție turistică

Potențialul atractiv antropic pe lângă obiectivele turistice specifice peisajului, cuprinde o serie de manifestări și activități, ce vor deveni în timp punctul de plecare pentru interesul turistic, specifice doar unor perioade de timp favorabile desfășurării acestora dar și dezvoltarea infrastructurii turistice diversificare ( baze de cazare, de alimentație, de agrement dar și săli de sport, stadioane etc. ), ce în timp prin progres contribuie prin fluxurile de turiști cu aport din ce în ce mai ridicat, în special în cazul evenimentelor de anvergură națională dar și internațională.

Din această categorie fac parte o serie de manifestări și activități umane cum sunt: târgurile și expozițiile, festivalurile și evenimentele culturale, târgurile populare și manifestările folclorice, manifestările religioase, competițiile sportive și domeniul de agrement și divertisment.

Târgurile și expozițiile reprezintă o serie de activități expoziționale sau comerciale ( negustorești ), de scurtă durată ( o zi – la câteva săptămâni ), fiind frecventat de la turiști la specialiști în domeniu. Totodată frecvența turistică este asigurată de evenimentele ce au un caracter național și internațional, târgurile având o durată săptămânală, lunară dar și anuală. Însușirea târgurilor poate fii de natură mixtă sau specializată pe domeniu: târguri de turism, târguri de mirese, târguri de carte, târguri de job-uri etc.

În ceea ce privește județul Cluj, organizarea târgurilor și expozițiilor realizate în anul 2010 a avut o frecvență destul de ridicată, fiind organizate 34 de evenimente tematice: textile și încălțăminte, domeniul auto, aparatură medicală, servicii și echipamente pentru baruri, pescuit și vânatoare, instalații pentru case etc.

Municipiul Cluj-Napoca gazduiește unul dintre cele mai importante centre expoziționale din zona de nord-vest a României, Expo Transilvania ce are o activitate de peste 20 de ani, organizând anual peste 30 de expoziții, târguri și evenimente, unde peste 3.000 de companii cu tematică organizate în cadrul acesteia sunt vizitate de către turiști, specialiști și oameni de afaceri reuniți din țară dar și din străinătate. Evenimentele turistice organizate în cadrul centrului expozițional sunt reprezentate de: Hotel&Catering organizat pentru prezentarea echipamentelor, amenajărilor și serviciilor oferite în cadrul hotelurilor, restaurantelor, cluburilor, servicii de catering; Estival Vacanță este un târg organizat pentru servicii turistice dar și agroturism; Târgul cadourilor specific sărbătorilor de iarnă.

Festivalurile și evenimentele culturale pe lângă tărgurile și expozițiile cu nuanță comercială, acestea sunt deservite de către practicanți ai domeniului din turismul cultural cu specific național dar și internațional( teatru, cinematografie, muzică ) ce înglobează turiști atât din România cat și din afara acesteia. Majoritatea manifestărilor sunt realizate în centrul polarizator al Transilvaniei, Cluj-Napoca găzduind o serie de evenimente importante din domeniul filmului ( Festivalul Internațional de Film Transilvania, Festivalul Internațional de Film Comedy, Festivalul Internațional de foarte scurt metraj Tres Courts, Festivalul Filmtettfest, Festivalul Internațional de Teatru Experimental etc. ), muzicii ( Festivalul Internațional de Chitară Transilvania, AlternaTIFF, Festivalul Cluj Modern, Festivalul Internațional de Folclor “Sfântul Ștefan”, Transilvania Jazz Festival, UNTOLD Festival etc. ), expoziție feroviară ( Train Fest 2011 ).

Târgurile populare și manifestările folclorice sunt evenimente ce au loc atât la nivel local cât și județean, vizitate atât de turiști români cât și străini ce se deplasează prin locurile unde acestea sunt în desfășurare. Festivalul de dansuri populare de la Sâncraiu reprezintă unul dintre evenimentele ce se desfășoară anual cu minorități din 8-10 țări, în perioada lunii august, unde sunt organizate tabere de dans popular și unde sosesc vizitatori din toată lumea. Târgul de la Negreni este un alt festival folcloric unde participă atât turiști din străinătate cât și din țară, fiind organizat în fiecare an și având o tradiție locală veche încă din anul 1815.

Pelerinajele religioasereprezintă deplasările persoanelor cu caracter turistic spre formele religioase importante, acestea constituind astfel fluxuri de turiști sporind importanța ofertei turistice și prin peisajele naturale înconjurătoare. Mânăstirea Nicula reprezintă una din edificiile de factură religioasă ce polarizează anual un număr ridicat de turiști în special în zile de sărbătoare, aducând astfel venit în sectorul turistic în special dacă oferta este considerabilă.

Competițiile sportive sunt o serie de manifestări ( olimpiade, campionate, competiții ), ce constituie surse de atracție pentru masa de turiști în cazul în care activitățile de acest gen au o importanță deosebită, în special cele desfășurate la nivel național dar și internațional. Putem vorbi în acest sens de competiții de atletism, gimnastică, scrimă, natație, fotbal practicate la nivelul județului dar și tenis ( Fed Cup – 2016 ) etc. Influența este cu atât mai mare cu cât acestea sunt incluse deja spațiilor turistice ce poate diversifica astfel oferta turistică actuală și ulterior sporind numărul de turiști.

Domeniul de agrement și divertisment la nivelul județului Cluj este destul de slab dezvoltat, fiind prezentate doar produsele specifice sezonului estival: Cluj-Napoca – piscinele și ștrandurile Clujana, Sun, bazinul Olimpic, Hotelul Belvedere, complexul sportiv Iulius Mall; Turda – Durgău-valea Sărtă al Complexului balnear; Dej – Parcul balnear Toroc; Gherla – complexul Tehnomedical; dar și sezonului hibernal: pârtiile de schii Băișoara, Dângău, Feleac; dar și parcurile, drumurile, festivalurile tematice, organizarea congreselor. Toate acestea sunt slab dezvoltate, resursele putând favoriza valorificarea lor și contribuția mai consistentă la oferta turistică ce ar crește fluxurile turistice în județul Cluj, tototdată și progresul economiei în sectorul turistic.

3.3 Forța de muncă din turism

Resursele umane alături de infrastructura turistică asigură funcționalitatea ofertei turistice și susține cererea prin luarea deciziei pentru cumpărare, pentru asigurarea interesului și a tuturor serviciilor turistice puse la baza turistului. Rolul acestora crește în condițiile în care cerințele consumatorului sunt din ce în ce mai diverse pentru calitatea serviciilor turistice deja existente. Viitorul angajat în turism trebuie să îndeplinească o serie de condiții și aptitudini pentru a întrunii în deplinătate funcția: munca în echipă, cooperarea și sociabilitatea cu oamenii ( angajați și turiști ), capacitatea de a efectua o muncă practică sau mentală și de a lucra sub tensiune, cunoștințe și aptitudini despre munca prestată.

Sectorul turistic joacă un rol important pentru economie prin crearea locurilor de muncă ce contribuie la atragerea forței de muncă din alte sectoare economice, diminuând astfel rata șomajului. Prin prisma capacității de automatizare și mecanizare scăzută, numărul celor ce lucrează în sectorul turistic este destul de ridicat. Activitățile prestate de personalul angajat în turism pot avea loc în cadrul hotelurilor, restaurantelor, agențiilor de turism etc.

Județul Cluj este una din cele mai atractive destinații naționale dar și europene cu forță de muncă calificată, având o pondere ridicată a persoanelor ce prezintă studii medii și superioare dar și cu salarii competitive. În ceea ce privește structura populației ocupate pe principalele activități ale economiei naționale în județul Cluj, domeniul hotelier și restaurantele înregistrează o pondere foarte redusă de aproximativ 1% datorită crizei economice manifestate contradictoriu cu potențialul ridicat din turism al județului.

Clujul reprezintă unul din județele la nivel regional ce se clasează pe primul loc din punct de vedere al resurselor de muncă valabile, cu un număr aproximativ de 200.000 salariați, conform INS în toate domeniile de activitate economică la nivelul anului 2014. În ceea ce privește salariații din domeniul hotelier și restaurante, la nivelul anului 2014 aceasta însuma aproximativ 6.000 salariați, spre deosebire de anul 2009 unde în ambele domenii numărul angajaților era de aproximativ 4.000 salariați. Domeniul hotelier spre deosebire de cel al restaurantelor a fost mult mai afectat datorită crizei economice manifestată atât la nivel național cât și județean înregistrând pierderi semnificative datorită scăderii prin prisma turismului de bussines.

La nivelul județului, structura salariaților pe principalele activități ale economiei în anul 2009 reflectă o pondere de 2% a hotelurilor și restaurantelor, iar ponderea angajaților în hoteluri și restaurante în perioada 2005-2009 a crescut cu +37,3%, urmat de o serie de disponibilizări datorate contextului economic național atât în domeniu hotelier și al restaurantelor cât și în celelalte sectoare economice.

Forța de muncă în turism în ceea e privește numărul mediu al salariaților pe sexe, acesta este dominat de sectorul feminin cu un procent de 50,8%, datorită cooptări acestora pentru activitățile personale mai apropiate de aptitudinile femeilor. Nu cu mult față de sectorul feminin este cel masculin cu procentul de 49,2% la nivelul anului 2014, iar vârsta dominantă a salariaților este cuprinsă între 35-49 ani cu o pondere semnificativă a acestora de 36,2% conform INS.

3.4. Infrastructura turistică

La resursele turistice naturale și antropice se alătură și infrastructura turistică de cazare ce reprezintă componenta de bază a ofertei turistice, ce influențează prin nivelul de dezvoltare gradul de valorificare al teritoriului din punct de vedere turistic.

Ansamblul mijloacelor și bunurilor infrastructurii turistice înlesnesc exploatarea dar și valorificarea resurselor turistice atrăgătoare specifice unui spațiu teritoriu. Infrastructura turistică este similară cu baza tehnico-edilitară, remarcându-se relația dintre gradul de dezvoltare al infrastructurii și mărimea cererii turistice și este cuprins în oferta turistică.

Infrastructura turistică are ca scop gruparea de amenajări și dotări ca: bazele de cazare și alimentație publică ( structurile de cazare principale: hotelurile, motelurile, vilele, cabanele și hanurile și structurile de cazare extrahoteliere: capacitățile de cazare din mediul rural, reședințele secundare, dar și restaurantele, barurile, fast-food-urile,cofetării etc. ), structurile de agrement ( terenuri de sport, discoteci, pârtii de schii, biblioteci etc. ), structurile destinate curei ( stațiuni balneare și balneoclimterice, săli de gimnastică, cabinete medicale etc. ), dotările complementare ( magazinele comerciale, mall-urile, bancile, poșta, salvamontul etc. ) și căile și mijloacele de comunicație ( transporturile rutiere, transporturile feroviare, transporturile aeriene, transporturile turistice urbane și transporturile speciale ).

3.4.1. Bazele de cazare și alimentație

Evoluția structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare în județul Cluj a cunosut o evoluție semnificativă în perioada 2000-2014. Astfel, numărul de unități în intervalul de referință a înregistrat un trend ascendent de la o cotă minimă de 87 unități în anul 2000 la un nivel de 183 unități în anul 2014, cota maximă înregistrand-o în anul 2012 cu un număr de 234 de unități dar și cu o ușoară scădere după anul 2009 de 2 unități și închiderea definitivă a hanurilor ( Moldovinești ), taberelor de elevi ( Aghireș ) dar și căsuțele turistice, instalându-se și în acest caz problemele economice manifestate la nivel global.

Distribuția unităților de cazare atât în mediul rural cât și urban prezintă o creștere în special a pensiunilor turistice dar mai ales a pensiunilor agroturistice cu o pondere de 35% în anul 2014, iar în anul 2010 datorită ofertei turistice însumau 113 unități din cele 134 regăsite în mediul rural din zona montană și submontană ( Sâncraiu, Beliș, Baișoara etc. ). Se remarcă de asemenea și unitățile hoteliere ce sunt predominante în general în mediul urban cu un număr de 88 unități în anul 2010, concentrându-se cca 70% în Cluj-Napoca cu 88 unități ( City Plaza, Ramada, Opera Plaza ) dar și în Gherla (10), Turda (4) etc., ajungând în anul 2014 să dețină un procentaj de 29%. Pe langă acestea predomină și cabanele turistice, campingurile, popasurile turistice și hostelurile cu unități semnificativ reduse, iar majoritatea au înregistrat un trend descendent până în anul 2014 având un procentaj sub 1%.

Unitățile de alimentație publică sunt și ele de asemenea caracteristice în județul Cluj printr-un număr de 660 unități autorizate, Cluj-Napoca ocupând primul loc. Sunt prezente astfel baruri de zi cu 233 unități, baruri de noapte 2 unități, bistro 22 unități, cofetării 6 unități, cafenele 13 unități, café bar 71 unități, crame 3 unități, disco bar 33 unități, fast food 47 unități, pizzeria 17 unități, snack bar 9 unități.

Figura 3.7. Bazele de cazare și alimentație în anul 2014

Sursa prelucrare după: INS, Tempo Online, 2016

3.4.2. Structuri turistice de agrement

La nivelul județului Cluj se regăsesc atât structuri de animație ( recreere și agrement divertisment ) ce sunt constituite din echipamentele, mijloacele dar și evenimentele puse la dispoziție atât de stațiunile, zonele cât și unitățile turistice pentru satisfacerea turistului din punct de vedere al nevoilor create de aceștea și structurile destinate curei ( balneoterapia ).

Structurile destinate curei ( balneoterapie ) sunt reprezentate de resurse semnificative, regăsindu-se în număr deosebit pe teritoriul județului, fiind evidențiat de o serie de forme ce pot fi utilizate: balnear și climateric. În cadrul acestora sunt utilizate tratamente pentru diverse afecțiuni, recuperări în săli special amenajate, cabinete medicale, saline, oferite de un personal specializat deservit strict turiștilor.

Astfel, putem preciza locații deservite strict serviciilor turistice menționate, cu dotări destinate recreerii, agrementului și curei localizate pe teritoriul județului Cluj.

Printre acestea se numără Băile Turda inclusă în zona Durgău-Valea sărată ce face parte din Situl Natura 2000 Sărăturile Ocna Veche cu o vegetație prezentă halofilă specficică zonelor cu zăcăminte de sare. În cadrul acesteia sunt incluse Salina Turda și Ștrandul Durgău Valea Sărată ( Lacul Rotund și Lacul Ocnei ), în cadrul careia sunt amenajate plaje cu nisip cu șezlonguri, vestiare dar și zona pentru servire, fiind un avantaj pentru turiști deoarece este aflat la doar 4 km de orașul Turda, cele două făcând parte dintr-un proiect comun și finanțat de către Consiliul Județean Cluj și Primăria Turda.

Principala caracteristică a băilor sărate este dată de apele minerale sodice și clorurate, având o concentrație ridicată ( 225 mg/l ) din cele 6 lacuri sărate existente dar și a nămolurilor terapeutice și a climatului sedativ, benefic diverselor afecțiuni ( boli infecțioase și ale sistemului circulator ) și indicate pentru tratarea și refacerea pacienților.

Tot în zona Durgău-Valea Sărată este amenajată și Salina Turda, una din cele mai cunoscute destinații din Turda dar și cea mai frecventată la nivelul anului 2010 din județul Cluj. Aceasta datează încă din perioada romană iar în perioada 1950-1992 a fost redeschisă ca obiectiv turistic și curativ pentru vizitatori.

Prin intermediul programului PHARE pentru reabilitare, Salina Turda a devenit una din cele mai moderne din Europa și cel mai important obiectiv turistic din Turda ( în care există un brand turistic ce pentru zona de afaceri poate atrage investiții străine ), fapt ce a determinat creșterea atractivității turistice și a fluxului din ce în ce mai ridicat de turiști atrași de modernitatea și complexitatea salinei și a zonelor de agrement și relaxare din cadrul acesteia.

În cadrul acesteia au fost amenajate cele trei mine cu diverse zone de agrement Mina Rudolf ( piste de minibowling, de minigolf, teren de sport, amfiteatru cu 180 de locuri, loc de joacă pentru copii ), Mina Iosif cu galeria de acces cunoscută Franz Josef ( exclusiv deservită tratamentului balnear ) și Mina Terezia ( existența la 112 m adâncime a lacului cu posibilități de practicare a navigației ).

Figura 3.8. Salina Turda și lacul interior

Sursa: www.salinaturda.eu

Băile Cojocna aflat în zona unui masiv de sare, a fost exploatat încă din secolul al XX-lea și la fel ca și în cazul Salinei Turda și Băile Cojocna au fost supuse unui proces de reamenajare cu finațare prin intermediul proiectului PHARE în anul 2008, cu scopul “Creșterii valorii potențialului balnear al lacurilor sărate din Regiunea Nord-Vest“. Prin întermediul acesteia a fost vizat extinderea facilităților și scoaterea în valoare a potențialului turistic balnear din Dej, Beclean și Cojocna și creearea unui parc balnear cuprins în Podișul Someșan cu zone de agrement, activități turistice și protejarea mediului și a potențialului.

Zona Cojocna prevede amenajări cu funcțiuni de agrement și balneare, pentru sport, zone verzi și de agrement, zona de turism cu cazare și tratament și spațiul de parcare, toate acestea ocupând o suprafașă de 48 ha. Îmbunătățirea infrastructurii turistice a mai inclus și zona plajelor, suprafețele kacustre existente, baza de tratament, salile pentru tratamentul cu nămol, masaj și saună, grupurile sanitare, terenuri de tenis și minifotbal. În ceea ce privește spațiul de cazare existent, acesta dispune doar de 30 de locuri de cazare, turiștii întampinând dificultăți datorate lucrărilor de amenajare ce au fost amânate.

Băile Someșeni reprezintă pentru turiști o facilitate datorată existenței sale chiar în Municipiul Cluj-Napoca ( 4 km de centru ). Aceasta reprezintă o stațiune balneo-climaterică datorită prezenței diapirului la mică adâncime, unde se regăsesc izvoare de apă sărată ( utilizat pentru dizolvarea pietrei de la rinichi, unicat în Europa ), dar și izvoare cu apă dulce și minerală și nămol, toate acestea fiind utilizate pentru tratarea diverselor afecțiuni. În prezent băile se află într-un proces de amenajare cu scopul de a creea aici pe lângă spațiile de tratament și zone de agrement, spa, chiar un parc acvatic sportiv și materii prime pentru produse farmaceutice ca cele din Franța-Vichy iar în ciuda potențialului și a zonei ușor accesibile au fost abandonate datorită unor neînțelegeri la nivel local.

Parcul Toroc-Dej se află la fel în zona orașului Dej și a salinei de la Ocna Dej și a putut fi vizitat începând cu anul 2012. În cadrul acesteia au fost amenajate plaje cu nisip, piscine cu apă dulce, piscine pentru copii, jacuzzi, spații pentru masaj, grupuri sanitare dar și terenuri de sport ( volei, tenis, baschet dotate cu nocturnă ), toate acestea făcând parcul să devină o zonă turistică atractivă, puse în valoare de apele sărate ale lacurilor și a ofertelor de vacanță oferite.

Turismul rural din zona Sâncraiu-Huedin este pus în evidență de cadrul natural și de cultura maghiară specifică regiunii transilvane, ce pun în valoare potențialul turistic bogat caracterizat de resursele naturale și valoarea peisagistică dată de Masivul Vlădeasa și zona deluroasă a Depresiunii Huedin și resursele culturale ce devin reprezentative doar în legătură cu caracteristicile economice și naturale, exercitând o atragere asupra circulației turistice.

Recreerea în această zonă se poate face prin intermediul excursiilor organizate pe lacul de acumulare Beliș-Fântânele unde se pot practica scufundări pentru a putea fi văzută biserica și satul acoperit de ape, închirieri de caiace sau bărci pentru plibarea pe lac, dar și în zona cascadei Vălul Miresei din Răchițele unde datorită căderii de apă din zona înaltă iarna se poate practica pe peretele înghețat alpinismul și escaladă la fel ca și la Pietrele Albe, ( acesta poate fii practicat și în zona Cheilor Turzii pe Peretele uriaș, una din cele mai spectaculoase stânci ).

Tot în aer liber în special în zona montană se poate practica turismul hiberal specific perioadei reci pentru activități ca patinajul, bob, schi în zonele masivelor Vlădeasa și Gilău-Muntele Mare dar și turismul de drumeție organizat prin trasee în zonele cu vegetație forestieră, speoturismul practicat în peșterile și avenele numeroase în județ, turismul cinegetic organizat în fondurile de vânătoare din spațiile împădurite unde se organizează chiar concursuri premiate în diferite sezoane, turismul de agrement piscicol ce este și el la fel de cunoscut și practicat pe principalele artere hidrografice amenajate special ( Someșul Mic și Mare, Arieș dar și pe Țaga, Geaca etc. ) și un turism mai excentric pentru cei mai aventurați și anume cel al sporturilor extreme ( river rifting, zborul cu parapanta, motogrosul etc. )

Structurile de animație în județul Cluj pot fi de mai multe forme, precum cele deschise ( în aer liber ) ce se regăsesc într-un număr mai mare și oferite destinderii și recreerii în: parcuri, grădini publice ( botanice, zoologice ), zone împădurite, zone lacustre, stadioane, patinoar artificial, cluburi pentru sport și agrement, săli de sport ( tenis, volei, baschet ) dar și pârtii de schi, piscine, biblioteci etc., fiind regăsite în zonele urbane dar și periubane; cele închise: săli de competiții sportive de nivel înternațional, național sau regional, cazinouri, săli de cinema, sportive, teatru, concerte, discoteci și cluburi.

Recent a fost introdus și turismul de cumpărături ( shopping tourism ) datorită aportului și fluxului de persoane ce aduc profit comercial în diverse structuri comerciale ( magazine, supermarket-uri, mall-uri etc.).

Datorită prezenței zonei montane cuprinse în limitele județului Cluj s-au dezvoltat astfel și pârtiile de schi în zonele cu înclinație semnificativă, putându-se practica în sezonul rece. Astfel pe teritoriul județului la doar 12 km de Cluj-Napoca este amplasată și pârtia Feleacu Ski & Snowboard Resort pe dealul Feleacului cu o pârtie de 765 m, de pe care se poate vedea panorama superbă a orașului, deținând instalație de zăpadă artificială, instalație de teleschi, sistem de supraveghere 24/24, etc. Un alt amplasament se află la poalele Muntelui Băișorii ce întrunește condițiile specifice de înclinare, lungime și orientare a versanților, pentru amenajarea domeniului schiabil de la Băișoara ( Buscat Ski Resort ), cu grad mediu de amenajare, în care stratul de zăpadă persistă aproximativ 230 zile/an. Tot în zona Băișoara se poate practica pentru pasionați și ciclismul montan în perioadele mai călduroase ale anului, iar zona cuprinde mai multe trasee de drumeție pentru practicarea traseului cu bicicleta dar și la pas prin drumurile forestiere unde sunt organizate traseele montane.

Figura 3.9. Pârtia Buscat Ski & Summer Resort

Sursa: www.partiabuscat.ro

La nivelul anului 2009 au fost înregistrate 1.028 de unități sportive, aflându-se într-un trend ascendent, ceea ce a clasat județul Cluj pe primul loc în România. În aceeași măsură sunt reprezentați și numărul sportivilor ce participă la competiții sportive naționale și internaționale de renume, dar sunt organizate de asemenea și în județul Cluj, în special în Municipiul Cluj-Napoca unde sunt amplasate unele dintre cele mai importante complexe sportive amenajate din România: Cluj Arena, Sala Polivalentă Cluj, Clubul Sportiv Municipal ce atrag turiști din toate zonele țării și nu numai. La fel ca și bazele sportive existente, una din cele mai spectaculoase gradini botanice din România este Grădina Botanică “Alexandru Borza” o oază verde de relaxare pentru vizitatori dar și o instituție știintifică și didactică. O altă zonă verde semnificativă este localizată la doar 5 km de Cluj-Napoca la poalele Feleacului, și anume Adrenalin Park unde sunt organizate activități atât pentru copii, pentru adulți în aer liber și trasee de aventură.

3.4.3. Căile de comunicație

Prin intermediul căilor și mijloacelor de transport turistic se asigură o rețea de noduri și linii prin intermediul cărora se poate efectua călătoria fluxurilor de turiști. Bazele de cazare dar și de agrement ce au un număr ridicat al fluxurilor turistice au determinat astfel apariția căilor de comunicație în zone mai mult sau mai puțin accesibile sau la distanțe considerabile atât pentru a ușura accesibilitatea dar și valorificarea resurselor atractive existente. Pe teritoriul județului Cluj este existentă infrastructura de transport rutier, feroviar, aerian și urban.

Călătoria este definită ca relația dintre turism și transport, iar pentru evaluarea acesteia au fost enunțate o serie de caracteristici importante: selecția și modul de selecție al călătoriei și distribuirea rutei.

Infrastructura de transport rutier are cea mai largă răspândire pe teritoriul județului, facilitând turiștilor accesibilitatea spre diferitele resurse turistice. Cea mai importantă arteră rutieră europeană o reprezintă E60 străbătută est-vest cu ruta Ungaria-Borș-Oradea-Cluj-Napoca-Târgu Mureș-Sighișoara-Brașov-București făcând legătura cu Europa vestică dar și E81 cu orientare nord-vest – sud-est ce facilitează mersul turiștilor pe ruta Ucraina-Halmeu-Livada-Satu Mare-Zalău-Cluj-Napoca-Turda-Sebeș și până la Constanța.

Rețeaua ce se desfășoară doar pe teritoriul județului este reprezentată de E576 pe ruta Cluj-Napoca-Dej, făcând legătura între cele două căi de comuniație ( E60 și E58 ). Pe lângă arterele europene sunt prezente și cele naționale într-un număr mai mare, cea mai importantă fiind reprezentată de DN 1 cu ruta București-Ploiești-Brașov-Făgăraș-Sibiu-Alba Iulia-Turda-Cluj-Napoca-Oradea-Borș.

Media densității drumurilor publice în județul Cluj este 39,5km/100km². În ceea ce privește nodurile rutiere ce constituie zona de intersecție a fluxurilor turistice, acestea fiind clasificate în Drumuri Europene – 3 și Drumuri județene – 4.

Există de asemenea și drumuri turistice pe langă cele europene, naționale și județene ce au apărut în urma schimbării turismului de masă și apariției unei noi oferte cu experiențe unice și antrenarea turiștilor. Astfel, pe teritoriul județului au fost propuse 2 drumuri turistice: cel cu valoare agrementală ce face legătura cu unitățile de agrement Cluj – Băișoara ( DJ705N și DJ107R ) și cel cu valoare balneară curativă.

Infrstructura de transport feroviar la fel ca și cea rutieră asigură legătura atât între orașele, comunele dar și spre regiunile turistice atractive mai mult sau mai puțin exploatate. Transportul feroviar a jucat pentru turism un rol important din totdeauna dar și sigur, ce a evoluat pe parcurs și unde au fost introdu-se noi stații pentru destinațiile ce cu timpul au devenit atractive pentru turiști.

Pe lângă faptul că facilitează legatura atât la nivel național cât și cu alte țări, capacitatea acestora este medie, chiar ridicată, asigurând turiștilor ce călătoresc atât pentru trasee scurte sau lungi un confort ridicat prin dotări cu vagoane de dormit, vagoane restaurant, toalete etc. Un avantaj spre deosebire de transportul rutier pe langă siguranța oferită este cea a costurilor accesibile, turiștii putând beneficia de reduceri.

Așadar județul Cluj este traversată de una din cele mai importante magistrale din România, magistrala feroviară 300 ce face legătura înspre București, Brașov și Oradea, dar și magistrala 400 ce traversează nordul județului în direcția Brașov–Dej–Satu Mare. Din Cluj-Napoca pornesc înafara țării două trenuri internationale spre Ungaria. Pe teritoriul județului rețeaua feroviară deține 182 km din care doar 129 km este electrificată. Un alt dezavantaj este datorat deteriorării infrastructurii feroviare resimțită prin prisma timpului parcurs de la o destinație la alta.Pentru acest lucru a fost implementat un plan de amenajare pentru rețeaua feroviară dar și construirea unei căi ferate de mare viteză ce poate facilita mai ușor accesul spre anumite destinații turistice ale turiștilor.

3.10. Harta infrastructurii tehnice din județul Cluj

Sursa: www.mdrl.ro

Infrastructura de transport aerian facilitează turiștilor transportul cel mai rapid către destinațiile alese, atât pe plan național cât și internațional, în cele mai îndepărtate colțuri ale lumii. Transportul se face prin intermediul avionului aducând turistului un avantaj enorm, acela de a călătorii pe distanțe lungi într-un timp scurt, mai scurt față de transportul rutier și feroviar, unele curse având escale dar de durate scurte fără a perturba desfășurarea activității turistice. Tototdată capacitatea de transport este mult mai mare, ajungând la aproximativ 300 de locuri.

Județul Cluj este deservit de un singur aeroport internațional – Avram Iancu situat la distanța de 6 km spre est de municipiul Cluj-Napoca, unde turiștii pot efectua atât curse directe sau cu escală spre țări ca Germania, Italia, Turcia, Londra etc. În ceea ce privește evoluția traficului de pasageri, aceasta a cunoscut un trend ascendent, astfel că în anul 2000 se înregistrau 75.750 pasageri, ajungând în anul 2008 la 752.181 pasageri, cu o creștere de +93% față de anul 2007.

Figura 3.11. Destinațiile Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj

Sursa: airportcluj.ro

Transportul turistic urban. Pentru accesul spre și dinspre principalele obiective turistice amplasate în limitele spațiului urban majoritatea turiștilor apelează și la rețeaua de transport urban în comun ( de suprafață sau de subteran ), grație avantajului de a permite stabilirea individuală a itinerariului în funcție de dorințele sale, bugetul, de timp și de posibilitățile sale financiare. ( Cocean, P., Deszi, Șt ( 2009), Geografia Turismului, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, p. 190 )

Astfel trasportul pentru turiști în orașele județului Cluj este deservit de transportul în comun realizat de autobuze, troleibuze cu ore cuprinse între 5:00 – 23:00 și cu taxare prin bilet, dar și companiile de taxi. Pentru facilitarea călătoriei turiștilor în municipiul Cluj-Napoca se prevede construirea unei șosele de centură pentru a ușura traficul aglomerat din oraș.

3.4.4. Serviciile speciale

Serviciile speciale fac parte din categoria dotărilor auxiliare ( complementare ) și constituie mijloacele economice dar și instituțiile social-culturale și economice ce se află la dispoziția turiștilor pe tot parcursul călătoriei în fiecare zi. Printre acestea se numără: băncile, poșta și telecomunicațiile, agențiile de bilete, instituții precum cele culturale, sociale, administrative, sportive dar și magazinele comerciale.

Unitățile hoteliere și stațiunile turistice ce dețin un grad de confort mai ridicat dispun de servicii și dotări mai complexe, cum ar fi: pentru turismul de afaceri ( săli de conferințe, închirieri de birouri, internet, videoproiector etc. ), săli pentru organizarea diverselor evenimente ( congrese, ședințe, simpozioane etc. ), cabinete medicale, cabinete veterinare, servicii pentru asigurarea securității turiștilor ( poliția, serviciile de pază și ordine publica etc. ), serviciile în caz de urgență și salvare ( Salvamont, Salvamar ).

Datorită prezenței unității montane pe teritoriul județului Cluj, siguranța turiștilor este deservită de Salvamontul Clujean. Acesta a apărut în anul 1969, iar până în anul 1989 a fost organizat din voluntari cu finanțări proprii cu scopul ajutorării turiștilor ce se aventurează pe munte. În anul 2003 a luat naștere Serviciul Public Județean Salvamont Cluj făcând parte din Consiliul Județean Cluj. Din cadrul acesteia fac parte atât angajați, un coordonator al echipei de salvare, salvatori montani, medic specialist în salvările de urgență și voluntari.

Desfășurările activității oferite de SPJ Salvamont-Salvaspeo Cluj au loc în zona montană a Munților Apuseni pe teritoriul județului Cluj: zona stațiunii Băișoara, zona rezervației naturale Cheile Tureni și Cheile Turzii, zona Muntele Mare, zona stațiunii Beliș. Aceștea se află sub supraveghere permanentă și au în vedere zonele frecventate de turiști în cele cu circuite organizate, dar și acelea unde se practică sporturi montane.

Figura 3.11. Harta turistica a județului Cluj

Sursa: www.cjcluj.ro

4. Produse și servicii turistice în județul Cluj

4.1. Tipuri și forme de turism

În județul Cluj resursele turistice cât și obiectivele de interes au fost puse în valoare de tipurile și formele de turism în urma valorificării peisajelor naturale și obiectivelor culturale de-a lungul timpului.

Pe teritoriul județului Cluj cele mai importante resurse turistice sunt reprezentate de cele montane, și anumele cele pentru recreere și odihnă și de cele balneare regăsite într-un număr semnificativ. Pe lângă acestea au fost de asemenea valorificate și bunurile culturale precum muzeele dar și edificiile religioase – mânăstirile, bisericile, acestea din urmă putând fii valorificate și deținând o atracție turistică importantă.

Modalitatea de practicare a turismului și de valorificare a potențialului existent poate fi pus în practică de o serie de componente: deplasarea din locul de reședinșă spre zona turistică aleasă, petrecerea timpului pus la dispoziție în locația aleasă și reîntoarcerea la activitățile practicate și finalizarea circuitului ales.

Pe teritoriul județului atât resursele atractive turistice naturale cât și antropice, cu o densitate a rețelei rutiere accesibile dar și prezența municipiului Cluj-Napoca cu un grad ridicat al fluxurilor turistice au constituit premise ale practicării unei categorii diversificate de forme și tipuri de turism, ce constituie într-un final un profil turistic foarte complex dar și destinații turistice. Prin intermediul sistemului teritorial si a componentelor structurale sunt puse în evidență tipuri și forme de turism cu influență privitor la spațiul geografic dar și socio-cultural din județul Cluj.

Turismul cultural reprezintă cel mai important tip de turism datorită obiectivelor turistice atractive regăsite pe teritoriul județului într-o gamă variată, precum obiective culturale, religioase, istorice, etnografice. Acest tip îmbracă trei forme de turism practicate: turismul religios, turismul urban și turismul rural.

Turismul releigios în județul Cluj prevede valorificarea obiectivelor religioase și acțiunile constituite, cum ar fi pelerinajele, hramurile. Forma aceasta de turism este favorizată de edificiile religioase de cult existente, cea mai rerpezentativă fiind Mânăstirea Nicula ce atarge un număr semnificativ de vizitatori din toate colțurile țării, în special pe data de 15 august. Datorită acestei manifestări ce concentrează o masă mare de turiști, poate fi aplicat și în cazul altor edificii religioase din județ, ce pot contribuii astfel la economia locală.

Turismul urban concentrează o serie de obiective antropice cu valori atractive atât în Municipiul Cluj-Napoca cât și Turda, Gherla, Dej. Municipiul Cluj-Napoca este cel mai reprezentativ oraș atât de importanță națională dar și internaționala, detașându-se net de celelalte orașe prin numărul rirdicat de obiective prin vechimea, originalitatea, unicitate acestora. Acestea prezintă obiective turistice importante precum: monumente, muzee, vestigii istorice, edificii religioase, instituții de cultură și artă. În ultima perioadă numărul vacanțelor în orașe a crescut datorită creșterii timpului liber și a ofertelor organizate de către companiile aeriene și feroviare.

Turismul rural a devenit la fel de cunoscut și apreciat, fiind practicat și de turiștii străini cu valoare culturală și valorificare a obiceiurilor și tradițiilor specifice bine conservate, fiind puse în valoare în localitățile cu un puternic impact turistic, îndeosebi cele localizate în zona de munte: Beliș, Băișoara, Măguri-Mărișel, Răchițele, Beliș, dar și în zone mai joase: Izvorul Crișului, Vad, Bobâlna, Țaga, Geaca etc.

Turismul curativ este determinat și favorizat de prezența resurselor de sare ce acoperă o mare parte din suprafața județului, determinând prin amenajările efectuate un mare potențial atractiv dar și o competitivitate în plan regional.

Turismul climateric este favorizat de prezența zonei montane cu un climat montan specific și existența unor cavități antropice subterane, precum Salina Turda cu un climat subteran și amenajări realizate pentru tratarea diverselor afecțiuni și cavități naturale subterane, precum peșterile cu un topoclimat mai scăzut al umidității, temperaturii și circulației aerului.

Turismul balnear reprezintă una din formele turismului curativ, fiind condiționat de existența atât a apelor minerale sulfuroase și clorurate dar și a nămolurilor terapeutice prezente la Băile Turda, Băile Someșeni, Ocna Dej, Ocna Cojocna, Leghia, Sic. Această formă de turism prezintă încă un grad limitat de exploatare a resurselor datorită nivelului redus de amenajare a unora dintre locații.

Turismul montan reprezintă al doilea tip de turism practicat, datorat în special prezenței pe teritoriul județului Cluj a zonei montane într-un procent de peste 25%. Pot fi practicate mai multe forme de turism datorită varietății resurselor existente pe teritoriul județului: alpinismul, speoturismul, turismul cinegetic, turismul de agrement piscicol, turismul de drumeție, turismul extrem etc.

Turismul de agrement hibernal este reprezentat de sporturile de iarnă: schi, patinaj, săniuțe, bob, ce pot fi practicate la altitudini de peste 1700 m în masivele Vlădeasa, Gilău-Muntele Mare în stațiunile cu pârtii la Băișoara, Feleac, Dângău.

Alpinismul reprezintă o altă formă de turism ce poate fi practicată tot în zona montană, cu trasee cu diferite grade de dificultate, amenajări pentru escalade dar și baze turistice pentru practicanți realizare în special în Cheile Turzii, Someșul Cald și Turenilor.

Speoturismul reprezintă una din cele mai spectaculoase forme de turism practicate. Pe teritoriul județului sunt existente o serie de peșteri și avene în care sunt organizate circuite de vizitare destinate în special practicanților de speoturism extrem: peștera Vârfurașul, Humpleu, Văii Stanciului, Șomeșul Cald etc.

Turismul cinegetic este avantajat de gradul ridicat de împădurire ce deterimă un număr ridicat al speciilor și un patrimoniu cinegetic spectaculos: urs, lup, cerb, iepure, mistreț și cu locații amenajate ( aprobate de ocolul silvic și protejarea speciilor ) pentru practicarea formei de agrement pentru un număr redus de persoane pasionate în special în masivele Vlădeasa și Muntele Mare dar și zone mai joase de podiș Podișul Someșan, Câmpia Transilvaniei.

Turismul de agrement piscicol repezintă o formă practicată tot de o număr redusă al turiștilor pasionați de acest sport, cu zone amenajate pe rețelele hidrografice, în special cele nepopulate, cu o bogăție a faunei piscicole. Această formă de turism poate fi practicată pe principalele râuri: Someș, Someșul Mic, Someșul Mare, Arieș sau în iazuri ce sunt amenajate special pentru această formă de turism: Țaga, Geaca, Câmpenești, Cătina etc.

Turismul extrem este reprezentat de sporturi precum: river rafting, zborul cu parapanta, cicloturismul, motocros, ce pot fi practicate în zona montană condiționat de fragmentarea accentuată a reliefului, curenți de aer sau hidrografia favorabilă practicării.

Turismul mixt sau polivalent cuprinde interferența dintre tipurile de turism prezentate anterior destinate satisfacerii turiștilor într-o gamă mai variată. În cadrul turismului rural putem vorbi de îmbinarea unui turism recreativ cu turismul cultural ce este tot mai des practicat de turiștii aflați într-o continuă creștere.

Turismul de afaceri, evenimente și festivalier reprezintă o formă de turism ce concentrează pe teritoriul județului Cluj oameni de afaceri reuniți pentru o serie de manifestări organizate la nivelul localităților ( în special în zonele urbane ), precum conferințe festivaluri, congrese, expoziții, târguri.

Turismul științific este determinat de instituțiile existente în Municipiul Cluj-Napoca ce organizează anual un număr ridicat de manifestări culturale, economice, administrative, ce concentrează turiști atât din țară cât și din străinătate. Această formă de turism este favorizată de existența obiectivelor naturale, deținând o valoare culturală sau științifică remarcabilă, ce poate constitui baza cererii turistice motivate de studierea lor în scop științific și formarea de specialiști în domenii ca ecoturism, istorie-arheologie etc.

Turismul de tranzit ete pun în evidență de arterele rutiere ce traversează județul Cluj, precum cele internaționale E60, E81, E576 ce facilitează tranzitul în toate zonele țării, dar și de magistrala feroviară 300 și 400 cu conexiuni transfrontaliere din țară spre străinătate și existența Aeroportului Internațional Cluj-Napoca cu rute spre destinații interne și internaționale.

4.2. Circuitele turistice

Circuitul turistic reprezintă traseul pe care se desfășoară călătoria planificată, pe o durată de timp și distanță variabilă, având plecarea și sosirea în locul prestabilit, scopul fiind vizitarea pe parcursul călătoriei a unor obiective, orașe, țări etc. Aceste trasee turistice sunt practicate în general de persoanele ce doresc să își petreacă timpul liber și să viziteze cât mai multe obiective turistice și locuri propuse, pe o durată de timp mai îndelungată, pentru cunoașterea obiceiurilor și tradițiilor zonelor respective. Circuitele turistice pot fi realizate prin intermediul atât al mașinii personale, tren, autocar sau avion pentru distanțe cât mai îndepărtate.

Pentru județul Cluj au fost propuse 9 trasee turistice, fiind avantajate de prezența atât a zonei montane cât și a numeroaselor băi cunoscute și apreciate pentru tratare și relaxare de către turiști.

Sunt realizate de asemenea circuite turistice cu zona de plecare din Municipiul Cluj-Napoca: Cluj-Napoca (capătul cartierului Mănăștur) – Vf. Capul Dealului – Colonia Făget – Casele Micești – Micești – Deleni – Petreștii de Jos – Cabana Cheile Turzii; Cluj-Napoca (capătul cartierului Mănăștur) – Vf. Capul Dealului – Colonia Făget – Casele Micești – Comsești – Tureni – Versantul drept al Cheilor Turenilor – Cabana Cheile Turzii; Cluj Napoca (capătul cartierului Mănăștur) – Valea Gârbăului – Râtul Popii – Râtul Penii – Vârful Peana; Cluj-Napoca (capătul cartierului Mănăștur) –Vf. Capul Dealului  – Colonia Făget – Camping Făget; Cluj-Napoca (drumul Sfântul Ion) – Colonia Faget – Vârful Peana.

4.3. DEZVOLTAREA ȘI MODERNIZAREA OFERTEI TURISTICE

În ceea ce privește potențialul turistic al județului Cluj, acesta este reprezentat ca o totalitate a componentelor natural, antropice, cultural-istorice, economice, cu potențialitate turistică de valorificare, constituind astfel premise ale dezvoltării activităților pentru turism.

Cu cât teritoriul supus prezintă un număr semnificativ de resurse turistice naturale și antropice, cu atât mai mult zona analizată va oferii posibilități de practicare și modernizare a turismului.

Pentru modernizarea ofertei turistice sunt impuse o serie de direcții de valorificare a potențialului turistic ale județului Cluj, în care sunt prevăzute modernizări ale turismului și tehnici concurențiale pe piața turistică. Pentru aceste obiective s-au realizat următoarele acțiuni: modernizarea obiectivelor deja existente în conformitate cu standardele impuse internaționale, în care scopul acestora este de a amplifica fluxurile turistice ducând la sporirea încasărilor înregistrate; modernizarea atât a infrastructurii rutiere prin întreținerea căilor deja existente dar și construirea de autostrăzi spre obiectivele turistice importante cat și cele mai puțin importante, dar și a infrastructurii turistice prin aducerea lor la nivelul celor din țările dezvoltate, prin creșterea gradului de confort și modernizarea prin dotări moderne; cooperarea cu investitorii străini în vederea modernizării sau descoperii unor resurse turistice cu potențial; dezvoltarea turismului balnear datorat în principal resurselor numeroase din stațiunile balneoclimaterice din județ, prin creearea unor noi baze de tratament și cură, spații de cazare moderne și oferte estivale pentru creșterea numărului de turiști; dezvoltarea sectorului montan prin dotări ale unităților hoteliere, cabane, pensiuni, amenajarea pârtiilor de ski, dotări pentru agrement ( saniuțe, boburi, schiuri ) și a instalațiilor prin cabluri pentru stațiuni cât mai moderne, captând astfel un număr din ce în ce mai ridicat de turiști; restaurarea obiectivelor cultural-istorice și valorificarea lor turistică.

Una din modalitățile de dezvoltare a ofertei turistice în județul Cluj este reprezentată de programele turistice, circuite turistice, excursiile sau acțiunile turistice organizate de unitățile de cazare și alimentație ( hotel, restaurant, cabane, stațiuni ), atât pentru turiștii români cât și străini pentru vizitarea obiectivelor sau a zonelor turistice din zona montană, saline, băile termanele, obiectivele culturale, cu mijloace de transport puse la dispoziție, astfel prin organizarea acestor evenimente contribuie a dezvoltarea ofertei turistice a județului Cluj.

Centrele de informare turistică reprezintă una din facilitățile de dezvoltare și promovare regăsite în număr de 2 în municipiul Cluj-Napoca și Turda. Acestea dispun de material promoționale și promovare a ofertei și produselor pentru destinațiile turistice regăsite în cele două orașe. Totodată oferă informații și despre obiectivele și traseele regăsite la nivelul orașelor și din apropierea acestora, dar și bazele turistice existente, alimentație și agreement-divertisemnt. Sunt existente de asemenea pentru turiști info-chioșcuri ce dispun de pliante, hărți turistice dar și acces la internet. Tot prin intermediul internetului este pus la dispoziție site-ul lansat de Primăria municipiului Cluj-Napoca – www.visitcluj.ro , prin care este oferit turiștilor informații din punct de vedere turistic dar și stimularea și captarea acestora.

Pe lângă centrele de informare turistică a fost organizată și Asociația pentru promovarea și dezvoltrarea turismului clujean. Aceasta la inițiativa Primariei Minicipiului Cluj-Napoca are ca scop promovarea și dezvoltarea durabilă a turismului din județul Cluj, atât pe teritoriul României cât și dincolo de granițele sale dar și implementarea strategiilor de dezvoltare locală, regională ale turismului clujean. Aceasta vizează promovarea materialelor si distribuirea lor prin intermediul marketing-ului turistic, atragerea de investiții străine în turism, inființarea centrelor de informare și sprijinirea desfășurării activităților cu scop turistic, organizarea evenimentelor, conferințelor, târgurilor, pentru stimularea și cooptarea turiștilor, dar și alte activități ce converg spre dezvoltarea turismului la nivel județean dar și in municipiul Cluj-Napoca.

CONCLUZII

În cuprinsul lucrării de față este prezentată analiza cererii și ofertei turistice a județului Cluj, în care sunt detaliate și caracterizate în întregime însușirile geografice turistice atât ale cradrului natural cât și uman.

Județul Cluj dispune de un potențial turistic bogat datorat prezenței unei oferte turistice compleze atât a resurselor turistice atractive complexe ale cadrului natural dar și antropice, prin care oferă turiștilor o gamă largă de necesități și valorificare a acestora.

Prin poziția la marginea bordurii transilvane și existenței cutelor diapire, județul dispune astfel de zăcăminte hidrominerale prin care s-a putut face posibilă existența atât a lacurilor cât și a izvoarelor cu apă sărată dar și a namolurilor terapeutice ce dețin o valoare curativă remarcabilă pentru turiștii veniți în bazele de cazare, tratament și agrement pentru diversele afecțiuni. Din păcate acestea sunt în cea mai mare parte valorificate într-o măsură redusă dar sunt supuse unui amplu proces de amenajare și modernizare prin proiectele și invetițiile elaborate în Parcul balnear Dej-Toroc și Băile Cojocna.

Județul Cluj oferă de asemenea posibilități de valorificare ale turismului montan redat prin resursele existente morfopeisagistice dar și ale climatului favorabil ce îl definesc, ce fac posibilă practicarea unor forme și activități ale sporturilor de iarnă spcifice precum drumeții, ski, alpinism, ciclism, turism cinegetic, sporturi extreme, care sunt practicate atât de turiștii amatori cât și antrenați atât din județ cât și din România sau din afara țării. Spre deosebire de turismul montan, potențialul speoturistic dispune de un număr însemnat de peșteri și avene de aproximativ 300 de cavități din care un număr redus din acestea pot fi vizitate de către turiștii pasionați de speologie.

Pe langă partea fizică ce definește județul Cluj regăsindu-se atât în zona deluroasă cât și montană, putem evidenția și trăsăturile potențialului turistic uman, mai exact ale patrimoniului cultural-istoric complex. Aici sunt concentrate o mare parte din obiectivele de patrimoniu și activități turistice specifice zonelor urbane în care se regăsesc edificii istorice cu o arhitectură spectaculosă dar și instituții religioase culturale reprezentative mozicului etnic al județului ( români, unguri, maghiari ). Datorită interferenți minorităților împreună cu cea a culturii naționale au avut ca drept rezultat apariția unei culturi originale spirituale și materiale cu un potențial atractiv ridicat valorificat prin formele de turism rural și agroturism specifice satelor tradiționale romanești din Munții Apuseni dar și a celor maghiare din satele regăsite în Câmpia Transilvaniei sau Depresiunea Huedin. Municipiul Cluj-Napoca dispune de statutul de pol turistic la nivel atât de județ cât și de regiune și nivel național prin prisma calității ofertei turistice specifice diversificate, a multiculturalismului cunoscut și a arhitecturii remarcabile urbane.

Pentru valorificarea atât a resurselor din zona rurală cât și urbană sunt puse la dispoziția turiștilor produse și servicii turistice dar și baze de cazare și alimentație publică. Distribuția în teritoriu atât a hotelurilor, motelurilor, pensiunilor turistice dar și a celorlalte unități de cazare este inegală, cele mai multe din acestea regăsindu-se în Municipiul Cluj-Napoca într-un număr de 164 unități dar și în celelalte orașe precum Dej, Turda, Câmpia Turzii, Huedin și Gherla. Infrastructura turistică la nivelul județului este diversificată și poate de asemenea îndeplini cerera care este din ce în ce mai sofisticată și elaborată atât evenimentelor cât și activităților organizate.

Bibliografie

Cândea, Melinda, Erdeli, G., Simion, Tamara, Peptenatu, D., (2003), Potențialul turistic al României și amenajarea turistică a spațiului, Editura Universitară, București

Cianga, Nicolae (2001), România. Geografia turismului, Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca

Cianga, N., (1997), Turismul din Carpații Orientali, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca;

Cocean, P., Deszi, Șt. (2009), Geografia turismului, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca

Cocean, P., Vlăsceanu, Ghe., Negoescu, B. (2005), Geografia generală a turismului, Edit. Meteor Press, București

Dinu, Mihaela, (2002), Geografia turismului, Edit.

Erdeli, G., Istrate, I. (1996), Potențialul turistic al României, Edit. Universității, București.

Erdeli, G., Cândea, Melinda, Simon, Tamara, (2000), România – potențial turistic și turism, Edit. Universității, București

Ielenicz, M., Comănescu, Laura, (2006), România. Potențial turistic, Editura Universitară, București

Muntele, I. (2000), Geografia turismului, Ed. Universității Alexandru Ioan Cuza, Iasi

Morariu, T., Savu, Al. (1970), Județul Cluj, Ed. Academiei, București

Neacșu, N. (2000), Turismul și dezvoltarea durabilă, Edit. Expert, București

*** (1984), Enciclopedia geografică a României, Edit. Academiei, București

*** Geografia României, vol. I-V, Edit. Academiei, București