Lect. univ. dr. IULIAN SĂNDULACHE [302920]

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

Facultatea de Geografie

LUCRARE DE LICENȚĂ

CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC:

Lect. univ. dr. IULIAN SĂNDULACHE

ABSOLVENT: [anonimizat]

2017

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

Facultatea de Geografie

Domeniul: Geografie

Programul de studii: Geografia Turismului

STUDIU DE GEOGRAFIE PRIVIND POTENȚIALUL TURISTIC AL STAȚIUNII BĂILE OLANEȘTI

Îndrumător științific:

Lect. univ. dr. IULIAN SĂNDULACHE

Absolvent: [anonimizat]

2017

CUPRINS

INTRODUCERE………………………………………………………………………………………………pag.1

CAPITOLUL I . LOCALIZAREA ȘI ISTORICUL STAȚIUNII BĂILE OLĂNEȘTI

I. 1. AȘEZAREA GEOGRAFICǍ ȘI CĂILE DE ACCES……………………………………………

I. 2. ISTORICUL STAȚIUNII………………………………………………………………………………..

CAPITOLUL II. POTENȚIALUL TURISTIC AL STAȚIUNII BǍILE OLǍNEȘTI

II. 1 RESURSE TURISTICE NATURALE……………………………………………………………….

Cadrul natural………………………………………………………………………………………….

Geologia și relieful…………………………………………………………………………………..

Clima……………………………………………………………………………………………………..

Rețeaua hidrografică………………………………………………………………………………..

Flora și fauna………………………………………………………………………………………….

Arii protejate…………………………………………………………………………………………..

II. 2 POTENȚIALUL TURISTIC BALNEAR…………………………………………………………

Considerații generale…………………………………………………………………………………

Factorii naturali terapeutici. Apele minerale…………………………………………………

Posibilități de tratament și indicații terapeutice……………………………………………..

II. 3 RESURSE TURISTICE ANTROPICE…………………………………………………………..

Alte obiective turistice în arealul stațiunii Băile Olănești……………………………..

CAPITOLUL III. FORME DE TURISM ȘI PROGRAME TURISTICE

III. 1 POSIBILITǍȚI DE DESTINDERE ȘI AGREMENT………………………………….

III. 2 TRASEE TURISTICE……………………………………………………………………………

III. 3 DRUMEȚII ȘI EXCURSII……………………………………………………………………..

CAPITOLUL IV. BAZA MATERIALĂ PENTRU TURISM (CAZARE, ALIMENTAȚIE, TRATAMENT ) DIN BĂILE OLĂNEȘTI

IV.1 [anonimizat]………………………………………………………………………………………

IV. 2 ADMINISTRAȚIA LOCALĂ A ORAȘULUI OLĂNEȘTI ȘI PREOCUPĂRILE SALE IN DOMENIUL TURISMULUI……………………………………………………………………………………..

IV. 3 ANALIZA OFERTELOR ȘI PACHETELOR TURISTICE………………………………..

CAPITOLUL V. [anonimizat] ([anonimizat])………………………………………………………………….

CAPITOLUL VI. PROPUNERI DE DEZVOLTARE A STAȚIUNII…………………….

CAPITOLUL VII. PROPUNERI DE PROMOVARE A STAȚIUNII…………………….

CONCLUZII…………………………………………………………………………………………………………

BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………………………………………….

INTRODUCERE

Industria turismului si a călătoriilor reprezintă pentru acest inceput de secol, pe plan global, cu siguranța cel mai dinamic domeniu de activitate și, in același timp cel mai important generator de locuri de muncă.

Fenomenul de turism (din fr. tour – plimbare, voiaj) face referire la tendința permanentă a omului de a călători, ce constituie nu un scop în sine, ci o condiție necesară și un mijloc de a atinge anumite obiective (comerciale, pelerinaj, de lărgire a cunoștințelor, etc.)

Pentru acele țări care dispun de importante resurse turistice, din punct de vedere economic ramura turismului se constituie și ca o sursă principală de redresare a economiilor naționale ale acestora in condițiile în care resursele sunt exploatate corespunzător.

Odată cu transformările revoluționare de la începutul secolului al XIX-lea in sectorul mijloacelor de transport (extinderea rețelei de șosele, apariția trenurilor, a vapoarelor, fluxurile de călători s-au intensificat iar cel mai important este faptul ca siguranța transporturilor si calitatea acestora au crescut concomitent cu ieftinirea lor. Serviciile de primire si deservire a călătorilor impun necesitatea apariției unor întreprinderi specializate pe aceste domenii.

La aceasta perioada se atribuie și prima agenție de turism din lume Thomas Cook & Son (1872) al carei fondator a globalizat noțiunea de turism dupa o excursie cu trenul de la Londra la Loughborough, pentru prețul de un shilling biletul, în care era inclusă și masa pentru un grup de 540 de credincioși. Așadar, a fost, organizatorul primului produs turistic combinat (transport + restaurație).

Dupa cel de-al doilea Război Mondial turismul s-a transformat din obiect de lux într-o necesitate pentru majoritatea populației din țările dezvoltate astfel căpătând caracter de masă.

Conform Declarației de la Manila adoptată în luna octombrie 1980 referitor la turismul mondial, susține că promovarea politicii sociale a condus la acordarea concediilor anuale cu plata pentru muncitori ceea ce reprezintă de altfel și recunoașterea dreptului principal al omului la odihnă și agrement, toate acestea rezumându-se la noțiunea de turism contemporan.

Până în prezent turismul nu are o definiție clară deși evoluția sa este una îndelungată. Există câteva definiții mai răspândite cu privire la acest domeniu. Una dintre ele a fost adoptată de către Comisia Statistică a ONU în Martie 1993, acceptată de Organizația Mondială a Turismului și se folosește pe larg în practica mondială. Sfera turismului cuprinde activitatea persoanelor care călătoresc și efectueaza vizite în locuri aflate dincolo de mediul lor obișnuit de trai, conform acesteia, in decursul unei perioade ce nu depășește un an la rând, pentru afaceri, odihna și în alte scopuri.

Legea Turismului adoptată de Parlamentul României definește termenii turism si turist în Art. 3:

„vv) turism – ramură prioritară a economiei naționale, cu funcții complexe și implicații multisectoriale, care cuprinde ansamblul activităților desfășurate în scopul producerii de bunuri și servicii pentru turiști;

ww) turist – orice persoană care vizitează un loc, altul decât cel unde se află locuința sa obișnuită, în scopul efectuării unor activități cu caracter recreativ, sportiv, medical, cultural, religios, de afaceri și altele, cu excepția celor care presupun remunerarea efectuării acestor activități în locul vizitat.”

De aici putem evidenția patru aspecte principale ale turismului:

Ieșirea în afara mediului obișnuit.

“Mediul obișnuit al unei persoane este reprezentat drept zona geografică (nu neapărat una apropiată) în care acea persoană își desfășoară activitățile sale obișnuite, de rutină. Mediul obișnuit include locul unde se situează domiciliul obișnuit al gospodăriei din care aparține, locul în care lucrează sau studiază și orice alt loc pe care îl vizitează în mod regulat, chiar și atunci când locația este situată departe de domiciliul obișnuit sau în altă localitate, cu excepția caselor de vacanță.” (Contul Satelit de Turism în anul 2013, INSSE)

Caracterul provizoriu al deplasării (călătoriei)

Cu ajutorul acestei trăsături caracteristice reușim să delimităm turismul de alte tipuri de călătorii. Putem face distincție între turiști si excursioniști după intervalele de timp relativ scurte ale deplasării acestora. “Turistul este vizitatorul care petrece cel puțin o noapte într-o structură de cazare turistică în țara/locul vizitat. Excursionistul este vizitatorul care nu petrece nici o noapte într-o structură de cazare turistică în țara/locul vizitat.” (Contul Satelit de Turism în anul 2013, INSSE)

Obiectivele călătoriei.

Genurile de activitate atribuite turismului pot fi determinate dupa stabilirea obiectivelor. Este esențial ca scopul călătoriei turistice să nu-l constituie efectuarea unor activități plătite din sursa de la locul vizitat.

Totalitatea fenomenelor și relațiilor social-economice

Interacțiunea dintre numeroasele ramuri ce stau la baza unui mecanism complex asigura deplasarea și aflarea călătorilor în afara mediului lor obișnuit de trai dar si evidențiază orientarea socială a activității turistice.

Prin această lucrare se urmarește sublinierea potențialului turistic deosebit al stațiunii vâlcene Băile Olănești în care se pot trata pacienți cu patologii foarte variate, medicul având la dispoziție, pe lângă mijloacele obișnuite din seviciile de recuperare medicală și îmbinarea armonioasă de factori naturali de cură (reprezentați de climat, poluare redusă, , aeroionizare și mai ales factorul hidromineral). De asemenea se propun modalitați de promovare eficiente in condiții optime de expunere a pieței turistice a stațiunii balneo-climaterice Băile Olănești.

Pentru obținerea informațiilor necesare s-au folosit atât surse bibliografice cât și cercetări de teren în cadrul unităților hoteliere și bazelor de tratament, dar și sondaj de opinie pe un eșantion de 100 de locuitori ai orașului Olănești.

În urma acestor etape de documentare și cercetare s-au obținut o întreagă gamă de informații necesare, care au fost prelucrate și sistematizate, adaugându-se material grafic și cartografic precum și imagini care să ilustreze fenomenele evidențiate, rezultatele materializându-se în lucrarea de față.

CAPITOLUL I. LOCALIZAREA ȘI ISTORICUL STAȚIUNII

1. AȘEZAREA GEOGRAFICǍ ȘI CĂILE DE ACCES

Stațiunea Băile Olănești se află in partea central-sudică a țării, în județul Vîlcea, pe Valea Oltului, de o parte si cealaltă a pârâului Olănești. Este situata la o distanță de 18 km de orașul Râmnicu Vâlcea, in cadrul Subcarpaților Vâlcii (subunitate de relief principală a Subcarpaților Getici), fiind intersectat de paralela 45°13’15” latitudine nordică cu meridianul 24°13’30” longitudine estică.

În cadrul Subcarpaților Vâlcii, localitatea este situată într-un culoar depresionar dispus de la vest către est, la contactul dintre unitatea montană carpatică (munții Căpățânii) la nord și culmile prelungi subcarpatice de la sud (dealurile Govorei). Suprafața construită a orașului se desfășoară la o altitudine de 430 – , extinzându-se pe terasele și versanții pârâului Olănești. Din punct de vedere administrativ se învecinează cu următoarele localități: la est cu Călimănești, Brezoi (nord-est), la sud-est cu localitatea Vlădești (Râmnicu Vâlcea), la sud cu comuna Păușești-Măglași, la sud–vest cu comunele Stoenești și Bărbătești, la vest cu localitatea Costești iar la nord cu comuna Mălaia (Fig. 1).

Fig.1. Poziția în cadrul României (a) și localitățile învecinate orașului Băile Olănești (b)

Orașul are în administrare un număr de 8 localități componente: Livadia (reședința), Olănești, Pietriș, Mosoroasa, Cheia, Comanca, Tisa și Gurguiata.

Localitatea are o suprafață de16834 ha, ceea ce încadrează localitatea din punct de vedere a suprafeței teritoriului administrat în categoria ,,mică’’.

Spre nord și vest este închisă de crestele calcaroase ale masivului Capățânii: Candoaia (), Stogul (1494m), Căprăreasa (), Vânturarita () și Gera (1885m).

Distanțele stațiunii față de principalele orașe sunt: față de Râmnicu Vâlcea , de la Bucuresti la Băile Olănești se parcurge o distanță de , de la Sibiu la Băile Olănești o distanță de , de la Pitești la Băile Olanesti o distanta de . Din resedința județului (municipiul Râmnicu Vâlcea) există posibilitatea utilizării transportului feroviar pe linia Piatra Olt – Podu Olt cu variante către Sibiu și Brașov.

Accesul rutier în stațiunea Băile Olănești se poate efectua pe următoarele rute (Fig. 2):

București – Râmnicu Vâlcea pe E 7, Râmnicu Vâlcea – Băile Olănești pe DN 64A ;

Sibiu – Râmnicu Vâlcea pe E 7, Râmnicu Vâlcea – Băile Olănești pe DN 64A ;

Drobeta – Turnu Severin – Motru – Târgu Jiu – Horezu – Râmnicu Vâlcea pe DN 67, Râmnicu Vâlcea – Băile Olănești pe DN 64A;

Câmpulung – Curtea de Argeș – Râmnicu Vâlcea pe DN , Râmnicu Vâlcea – Băile Olănești pe DN 64A

Caracal – Drăgășani – Râmnicu Vâlcea pe DN 64, Rm.Vâlcea – Băile Olănești pe DN 64A

Craiova- Găneasa pe DN 65, Găneasa – Drăgășani – Râmnicu Vâlcea pe DN 64, Râmnicu Vâlcea – Băile Olănești pe DN 64A

Fig. 2. Harta principalelor căi de acces din stațiune

Circulația feroviară

Cea mai apropiată stație C.F.R. se află pe teritoriul municipiului Rm.Vâlcea ( Calea ferată Piatra Olt – Rm. Vâlcea – Sibiu ) situată la aproximativ18 km de localitate . Transportul din orașul Băile Olănești la Rm. Vâlcea se face cu autobuze locale de transport in comun si cu autocare moderne aparținând firmelor particulare.

Din Autogara 1 Mai – Rm. Vâlcea, sunt curse de microbuze ANTARES la fiecare de 30 min. până în Stațiunea Băile Olănești

2. ISTORICUL STAȚIUNII

Este o localitate relativ nouă. Prima atestare documentară este consemnată la 19 iulie 1527 voievodul Radu de la Afumati întăreste spătarului Radu si fratelui sau Albu toate proprietațile pe care le-a avut Radu Goran în Olănești. Mai târziu și alte documente menționeaza, cu diferite prilejuri, localitatea străjuita de vârfurile Vânturarița, Buila, Stogu și Căprăreața ale Munților Căpățânii. Astfel, documente din anul 1722 atestă că Băile Olanești si Cheia erau sate de moșneni, iar Comanca sat megiesesc. Date statistice oferite de Harta Rusă din anul 1835 ne aduce la cunoștinta faptul ca satul Cheia deținea 139 gospodarii, iar satul Olănești 203 gospodarii.

În 1865 Olănești devine comuna care avea în componența sa cătunele Olănești, Tisa, Livadia, Mosoroasa, in total 234 de case. Cheia era comun rurală compusă din cătunele Cheia si Gurguiata, in total 195 de case, iar Comanca si Pietrisu cu 225 de case. Apele minerale de la Olănești sunt menționate prima data într-un hrisov din 1760 și sunt numite ape tămăduitoare, acestea aflându-se pe moșia clucerului Toma Olănescu care construiește primele camere de băi.

În 1821, Tudor Vladimirescu se retrage în această zonă, ceea ce duce la răspândirea efectului tămăduitor al apelor.

Primele analize sunt efectuate in 1853 de catre Petre Poenaru si apoi de Alexe Marin. În 1868 doctorul Carol Davilla împreună cu chimistul Bernath Lonway analizează apele d.p.d.v. chimic , evidențiind 30 de izvoare. Apele sunt prezentate la diferite expoziții europene , revin cu medalii de aur (Expoziția Internațională de la Viena) și zona intră pe piața internatională fiind comparată dinpunct de vedere terapeutic cu Baden- Baden, Karlovy-Vary,etc.

În mai 1895, în urma unei ruperi de nori( averse de ploaie însoțite de viituri), s-au distrus în câteva ore toate construcțiile, ceea ce a făcut ca activitatea balneară sa fie intrerupta aproape un deceniu. Reconstrucția stațiunii s-a facut prin reamenajarea a 30 de surse minerale, pe care dr. Ștefan Minovici si dr. Grigore Pfeiffer le-au analizat din punct de vedere chimic, numerotându-le pentru prima oară. A urmat apoi refacerea drumului dintre localitate si orasul Rm. Vâlcea si s-au inălțat noile construcții.

CAPITOLUL II. POTENȚIALUL TURISTIC AL STAȚIUNII BǍILE OLǍNEȘTI

Potențialul turistic al unui teritoriu dat reprezintă ansamblul elementelor naturale, economice și cultural istorice, care prezintă anumite posibilități de valorificare turistică, dau o anumită funcționalitate pentru turism și deci constituie premisele pentru dezvoltarea activităților de turism. Prin conținutul său, turismul are un rol reconfortant, reparator contribuind la refacerea capacității fizice a organismului, atât prin prin formele generale de odihnă, recreere, mișcare cât și prin cele specifice, de tratament balneo-medical.

Pentru definirea conținutului potențialului turistic, în literatura de specialitate sunt consacrate noțiuni ca atracții turistice și resurse turistice, termini care, în opinia multor autori au semnificații și arii diferite. Astfel atracțiile turistice au o sfera de cuprindere mai restrânsă, limitându-se la elemente care atrag atenția, produc impresie iar resursele turistice reprezintă atracția propriu-zisă și pentru a defini mijloacele, sursele necesare desfășurării activității turistice, respectiv resursele naturale, materiale, umane și financiare.

Stațiunea Băile Olănești sau “Izvorul de aur” cum o numeau sătenii, a salvat mii de vieți. Aceasta fiindcă de secole întregi, izvoarele minerale țâșnind direct din munte, vindecă boli grele. Din păcate deși despre apele minerale de la Olănești s-au scris numeroase studii de specialitate, în majoritatea cazurilor doar turiștii români vin să se trateze, cei străini deținând încă o pondere extrem de scăzută.

II. 1. RESURSE TURISTICE NATURALE.

Potențialul turistic natural include totalitatea resurselor turistice pe care le oferă cadrul natural prin componentele sale: relief, condiții climatice, ape, vegetație, faună inclusiv modificările acestora ca urmare a intervenției omului. Componentele naturale, ca resurse turistice potențiale au un rol principal în dezvoltarea turismului, ele interesând prin următoarele elemente: valoare peisagistică, estetică și recreativă indiferent de locul unde se află, uneori acestea sunt determinante în formarea motivației turistice (calitațile unor factori naturali de cură, inclusiv a bioclimatului, existența unor condiții care generează forme de turism specifice).

II.1.1. Cadrul natural

Teritoriul administrativ al localității este tipic pentru o zonă montană. Asezat in Subcarpatii Getici, orasul Baile Olanesti se afla in partea central nordica a acestora, in Depresiunea Olănesti,este ȋnconjuratǎ de munții Gerea, Folea și Cǎprǎreața din Carpații Meridionali, parte a Subcarpaților Getici. Vȃrfurile Gerea, Folea și Cǎprǎreața sunt parte a Munților Cǎpǎțȃnii, care se ȋntind ȋntre Cǎlimǎnești și Vaideeni și ating ȋnǎlțimea maximǎ ȋn partea vesticǎ a Masivului Naruțiu, ce are o ȋnǎlțime de 1455m ȋn Cȃrligele Olǎneștilor. Acesta este punctul de unde pornesc cǎtre N o serie de contraforturi muntoase scurte și abrupte; tot de aici pornesc cǎtre Olt culmi cu aspect de muchii ascuțite ce sunt punctate de vȃrfurile Sturii (ȋnǎlțime +1380m), Foarfeca (ȋnǎlțime +857m), Plaiul Lotrișorului (ȋnǎlțime +876m), Vȃrful Olǎneștilor (ȋnǎlțime +1416m), Dosul Pǎmȃntului (ȋnǎlțime +1219m) și Fruntea lui Dat (ȋnǎlțime +1179m).

Defileul rȃului Olǎnești este un coridor geologic ce se oprește sub Munții Cǎpǎțȃnii sub forma mai multor vǎi sǎpate de ape precum pȃrȃul Cȃinelui, pȃrȃul Olǎnești și pȃrȃul Rece. Rȃul Olǎnești, ȋn aval de confluența cu rȃul Cheia, este cel ce a creat, ȋntre Valea Cheii și orașul Rȃmnicu Vȃlcea, pe o distanțǎ de 18 km, o vale pitoreascǎ. Zona aflatǎ ȋn stȃnga sa, ȋn sensul de curgere, este o terasǎ pe care se aflǎ Pǎușești Mǎglași, Vlǎdești, și o parte din zona de vest a

orașului Rȃmnicu Vȃlcea. 7

II.1.2. Geologia și relieful

Carpații Meridionali din care fac parte și Munții Lotrului, Căpățânii și Parângului au fost în cea mai mare parte acoperiți de mări către sfârșitul erei paleozoice și în cursul erei mezozoice. În perioada cretacică, în această regiune au avut loc puternice mișcări tectonice, care au determinat cutarea depozitelor și încălecarea Pânzei Getice peste autohton și transformarea regiunii într-o zonă muntoasă. Muntii Căpățânii aparțin Pânzei Getice și Autohtonului Danubian fiind formați din roci metamorfice (micașisturi, gnaise micacee, amphibolite și pegmatite) care au fost suprapuse peste rocile autohtone în timpul marii orogeneze mezocretacice.

Conform studiului Geotehnic elaborate de SC BEFAC SRL Rm. Vâlcea , pe teritoriul Bazinului hidrografic Olănești se desfășoară:

a) regiunea montană reprezentată de sectorul estic al culmii Căpățânii cuprinzând Cristalinul Getic, creasta calcaroasă a Vânturariței și sedimentarul Cretacic al Munceilor Olăneștilor;

b) regiunea subcarpatică alcătuită din depozite paleogene și neogene iar în cadrul văilor predomină formațiunile cuaternare. În constituția ei intră următoarele tipuri de roci:paragnaise biotitice,paragnaise biotito- amfibolice, gnaise feldspatice, gnaise cu silimanit,gnaise amfibolice, migmatite și eclogite.

Formațiunile calcaroase aparțin sedimentarului Pânzei Getice, ca urmare a șariajului acesteia peste formațiunile Autohtonului la sfârșitul Cretacicului. Formațiunile Cretacicului au o grosime de cca. 10000m și sunt formate din Orizontul inferior de gresii și conglomerate, Orizontul inferior marno-argilos;

Orizontul superior de conglomerate; Orizontul superior marno-argilos (Gr Popescu și D.Patrulius- 1968).

Paleogenul este reprezentat de Eocen și Oligocen. Conglomeratele Eocene formează munceii de la baza Carpaților și marnele bazinele depresionare (Băile Olănești- Livadia și Cheia). Oligocenului îi corespund conglomeratele de Cheia pe care s-au format dealurile

Subcarpatice.

Orașul Băile Olănești este situat în zona depresionară în Subcarpații Olteniei. Solul cel mai răspândit pe suprafețele împădurite din bazinul hidrografic Olănești este Eutricambosolul (solul brun eumezobazic tipic, S.R.C.S., 1980), este dominant în Subcarpați, pe roci sedimentare variate –conglomerate, gresii, marne, argile și roci intermediare între acestea, sub pădurile de gorun și fag. Secundar, în regiunea subcarpatică se mai întâlnesc solurile brune de pădure,

luvosolurile, luvisolurile albice și faeoziomurile. În Munceii Olăneștilor predomină eutricambosolurile și districambosolurile. În Masivul Buila – Vânturarița , prezența calcarelor a determinat formarea rendzinelor și a solurilor rendzinice. Culmea Căpățânii se caracterizează prin răspândirea a două tipuri principale de soluri: districambosolurile sub pădurile de molid, la altitudini cuprinse între 1200 și 1650 m și prepodzolurile spre limita superioară a pădurii și în etajul subalpin, la altitudini de peste 1650 m. Solul este acoperit în cea mai mare parte cu vegetație forestieră. În zonele montane sunt suprafețe de pajiști sau pășuni(soluri brune acide). În zona colinară, pe malurile pâraielor și în intravilanul localității sunt suprafețe arabile pe care se cultivă cartof și cereale, în special porumb pentru creșterea animalelor.

Fig. 3 Harta geologică (după Harta Geologică a României)

Fig. 4. Secțiune geologică prin Pânza subcarpatică (Mutihac V., 1990)

Fig. 5. Relieful major în zona stațiunii Băile Olănești – nordul județului Vâlcea

Fig. 6. Relieful subcarpatic în arealul Băilor Olănești (după V. Velcea 1982)

Fig. 7. Harta generală a Munților Căpățânii – grupa Parâng (www.profudegeogra.eu)

I.1.3. Clima

Datorită reliefului puternic fragmentat , cu munți cu înălțimi de până la 2000m și văi adânci, orașul Băile Olănești are o climă blândă determinată de masele de aer cald dinspre Mediterana si Adriatica care nu sunt influențate de aerul rece din nord datorită munților Carpații Meridionali care acționează ca o barieră. Băile Olănești au veri răcoroase și ierni blânde. Temperatura medie anuală este de +9- 100C. Temperatura medie a lunii iulie este de 21,2°C, iar a lunii ianuarie de – 2,5°C. Deci in statiune iernile nu sunt friguroase iar verile nu prezintă călduri

excesive .

Precipitațiile înregistrează o medie anuală de 750 – 800 mm. Umiditatea relativă a aerului atinge valori de 60% în lunile iulie – august și peste 80% în decembrie ianuarie. Nebulozitatea relativ redusă, se situează la o medie anuală de 5,5 zecimi. Media presiunii atmosferice anuale este în jurul valorii de 740 mm coloană de mercur. Vânturile ,datorită asezării într-o depresiune, bat din directia NNV-SSE.

Primavara, circulatia atmosferică este mai instabilă prin schimbarea regimului termic, iarna prezintă un calm cu valori maxime din cauza stratificarii aerului rece si greu la sol, care impiedică formarea curentilor. Viteza vantului nu depaseste in localitate 3 m/s, fiind mai ridicată primavara iar toamna întalnim cele mai reduse viteze ale vântului.

Graficul 1 Variația temperaturilor medii lunare – sursa Stația meteorologică Râmnicu Vâlcea

Graficul 2.Variația precipitațiilor medii lunare – sursa Stația meteorologică Râmnicu Vâlcea

I.1.4. Rețeaua hidrografică

Ape de suprafață

a) Ape curgătoare.

Întreaga rețea de ape curgătoare existentă pe teritoriul orașului Băile Olănești aparține bazinului hidrografic al râului Olănești . Pârâul Olăneștic.b.h.VII1.145, are o lungime de 38 km si o suprafata a bazinului de unde-si colectează apele de 231 km². Pârâul Olănesti izvorăste din Muntii Căpățânii si curge în directia SSE. Primul său afluent este Pârâul Câinelui, care se varsă în el in dreptul localitătii Comanca. Până la vărsarea lui în Olt, în dreptul localitătii Rm. Valcea,

pârâul Olănesti primeste o serie de afluenti. Afluenți de dreapta sunt pârâurile: Piciorul Porcului, Tisa, Valea Argelelor, Valea Adâncă si Cheia, cu o lungime de 24 km si o suprafata a bazinului de colectare de 88 km2 , c.b.h. VIII.1.145.2.

Afluenți de stânga pârâurile: Valea Raditei, Valea Bacei, Comanca, Răpuroasa, Valea Pietrei, Valea Gorunilor, Valea Ursului, Valea Scaunelor si Valea de Brădet. Relieful accidentat (versanți abrupți) face ca in timpul ploilor să se producă inundații deoarece apa râului Olănesti si a afluentilor săi crește cu mult peste nivelul mediu. Administrația Bazinală Olt – Sistemul de Gospodarire a Apelor Valcea a stabilit secțiuni de monitorizare . În Sinteza calității apelor (2012) este redată calitatea acestora:

A.Corpul de apă Olănesti-Izvoare -confl. Cheia cu pr.Câinelui si Cheia

Are o lungime de 26 Km,tipologie RO01, se monitorizeaza in urmatoarele

sectiuni :

1.Amonte priza Olanesti (supraveghere,P)

2.Amonte Sat Cheia (supraveghere,IH,HS)

3.Amonte Priza Captare Cheia (potabilizare)

Starea ecologica a corpului de apă din punct de vedere al elementelor biologice este foarte bună. Starea ecologică a corpului de apa atât din punct de vedere al elementelor fizico-chimice cât si al poluantilor specifici este bună. Stare bună are corpul de apa si dupa evaluarea stării chimice. Evaluarea integrată a corpului de apa este bună.

B. Corpul de apa –Olănesti -confl. Cheia cu pr.Câinelui si Cheia – confl.Olt

Are o lungime de 15 Km,tipologie RO01, se monitorizeaza în urmatoarea secțiune:

1.Amonte Pod Buda (supraveghere,P)

Starea ecologica a corpului de apa din punct de vedere al elementelor fizico -chimice este moderata,iar dupa poluantii specifici buna. Stare buna are corpul de apa si dupa evaluarea starii chimice.

Ape subterane .

Evaluarea stării chimice a corpului de apă ROOT14 Buila –Vânturarița. Pentru acest corp de apă subterană a fost monitorizat un izvorul apartinand Scolii Bistrita.

Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: amoniu (NH4+), cloruri (Cl-), sulfați (SO42-), azotiți (NO2-)azotați (NO3), cadmiu, plumb si pesticide. Nu s-au înregistrat depășiri ale valorilor prag sau a standardelor de calitate astfel că acest corp de apă subterană

ROOT14 se află într-o stare chimică bună. Prezentarea altor indicatori monitorizați Pentru acest corp de apă au mai fost monitorizați și alți parametri fizicochimici după cum urmează:

Regim termic si acidifiere: temperatura, pH; Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat;

Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, duritate totală, calciu, bicarbonati, sodiu, potasiu, magneziu, ortofosfati. Metale (concentratia formei dizolvate):Fe, Mn, Hg, As.

(Sursa: Administrația Bazinală Olt- Sinteza anuală privind protecția calității apelor-2012 B.H. Olt)

b) Lacuri: Pe teritoriul administrativ al Orașului Băile Olănești sunt atat lacuri naturale cât si antropice: lacul cu nuferi de langa Sanatoriul "l Mai' (antropic), lacul din Olanesti, nu departe de fostul Siloz si lacul din Dealul Cheii (natural.Lacurile naturale au dimensiuni mici si sunt de origine glaciară.

c) Ape subterane.

Conform studiului geotehnic, substratul geologic al bazinului Olănești are un conținut bogat în ape subterane cu circulație liberă sau captive . În Subcarpați , existența stratelor de marne sau roci pelitice care suportă pachete groase de nisipuri și pietrișuri a creat un mediu favorabil circulației libere a apelor subterane (freatice) prin formarea unui pat impermeabil cu diferite

înclinări pe care se realizează scurgerea subterană. S-au creat condiții pentru formararea unor strate acvifere captive care ajung la suprafață prin intermediul izvoarelor . La Băile Olănești, zăcământul hidromineral este legat de prezența orizontului inferior de conglomerate de vărstă eocenă cu grosime cuprinsă între 800-1000m. Circulația apelor se realizează printr-o serie de fracturi și fisuri .

Apele minerale de la Baile Olanesti se încadreaza in urmatoarele grupe:

1)Sulfuroase, bicarbonatate, sulfatate, sodice, calcice. magneziene – la izvoarele numarul 11, 12, 24 si 31, avand o mineralizare totală de numai 500 – 1000 mg/1 si un continut de hidrogen sulfurat de 0,1 – 9 mg/l:

2) Sulfuroase, clorurate, bicarbonatate, sodice – numai la forajul 5 bis, cu o mineralizare totala de 1300 mg/l;

3) Sulfuroase, clorurate, bromurate, iodurate, sodice, calcice,

magneziene – intalnite in majoritatea forajelor din zona; acest tip se divide in 2 subgrupe:

– sulfuroase, clorurate, bromurate, iodurate, sodice (izvoarele numarul1, 2, 13, 14), avand o mineralizare de 1500 – 3000 mg/l si hidrogen sulfurat de 5- 20 mg/l

– clorurate, bromurate, iodurate, sodice, calcice, magneziene (izvoarele numarul 3, 4, 5, 7, 8, 9, 10, 15, 16, 19, 23,27, 30 si forajele numarul 1, 2, 3, 4,5). Mineralizarea totala este mai mare la apa din foraje – cu 11 – 20 mg/1, prezentând si un continut mai ridicat de hidrogen sulfurat.

I.1.5. Flora și fauna

Vegetația bazinului Olănești este incadrată in urmatoarele etaje:

Etajul subalpine care cuprinde culmile vârfurilor din nord-vestul localității, aflat la peste 1.700 m altitudine. Acest etaj din punct de vedere al florei cuprinde: ienuperi, jnepi, bujorul de munte, graminee slab furajere.

Etajul boreal (al molidișurilor), localizat la o altitudine de peste 1.500 m, dominat de păduri de molid ai căror arbori ating înălțimi de peste 30-40 m și circumferințe de 210-260 cm. Tot aici se întâlnește bradul, scorușul, paltinul, socul roșu, afinul. În partea de jos a acestui etaj își fac apariția arinul alb verde, ferigile, etc.

Etajul nemoral (al pădurilor de foioase), bine reprezentat în regiune, este format din păduri de fag, paltin de munte, ulm de munte, frasin, anin, mesteacăn, gorun, plop tremurător. În această zonă se întind și pajiști bogate.

În Bazinul Olănești se găsesc și unele specii vegetale declarate monumente ale naturii ca : tisa, laricea, zada, bulbucii, iedera albă, angelica, bujorul de munte, ghințura galbenă, floarea de colț, crinul de munte, nufărul alb si nufărul galben.

Munții, dealurile și văile adânci acoperitede întinse păduri constituie locuri ce adăpostesc o faună bogată, in cea mai mare parte, de interes vânătoresc. Pe cele mai înalte culmi se mișcă in voie cu sprinteneala lor binecunoscută caprele negre. Din etajul molidișurilor până în pădurile de gorun se pot întâlni frecvent: cerbul, mistrețul și căprioara. Pădurile de foioase sunt populate de un mare numar de rozătoare carenu lipsesc nici din zona rășinoaselor: veverița, iepure.

Deși într-un număr redus, își fac apariția și răpitoare: râsul, care urca până la limita superioară a pădurilor, jderul de copac și jderul de piatră care preferă locurile stâncoase.

Bazinul Olănești adăpostește și un numar variat de păsări: cocoșul de munte, ierunca, potârnichea, etc.

Pe dealurile de sub munte cea mai mare răspândire o au: lupii, vulpile, viezurii si pisicile sălbatice.

În apele repezi de munte și printre pietre trăiesc: păstrăvul, cleanul, nisiparita și mreana

Întrucât particularitățile peisagistice ofera condiții dintre cele mai bune pentru practicarea turismului, nu trebuie neglijata nici posibilitatea pescuitului si vânatului sportiv ca activitate de recreare.

I.1.6. Arii protejate

Rețeaua ecologică NATURA 2000 reprezintă cea mai importantă rețea de situri la nivel european pentru protecția naturii, acoperind aproximativ 20 % din teritoriul Uniunii Europene. Scopul său este de a conserva pe termen lung habitatele și speciile de interes comunitar pentru care au fost desemnate siturile Natura 2000. România este una dintre cele mai importante țări în cadrul programului NATURA 2000, pentru că include cinci regiuni biogeografice diferite.

Regimul de arie naturală protejată a fost instituit prin Ordinul nr. 1964 din 2007 al Ministrului Mediului și Dezvoltării Durabile. Tipurile de habitate de interes comunitar, împreună cu codurile aferente, corespund cu Manualul de interpretare a habitatelor, versiunea EUR – 27, aprobat de Comisia Europeană.

Ordinul nr. 2387/2011 emis de Ministerul Mediului si Padurilor pentru modificarea Ordinului nr. 1964/13.01.2007menționează orașul Băile Olănești cu arii de interes comunitar, respectiv: Parcul Național Buila _Vânturarița ROSCI0015(11%).ROSCI0015(11%). Parcul Național Buila _Vânturarița ROSCI0015are o suprafață de 4186 ha și se află situat în Județul Vâlcea, pe teritoriul administrativ al localităților Costești, Bărbătești și Băile Olănești.

Obiectivele de conservare care au stat la baza înființării Parcului Național Buila- Vânturarița

Parcul național corespunde categoriei II a Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii,( IUCN) "Parc național: arie protejată administrată în special pentru protecția ecosistemelor și pentru recreere".

Pe teritoriul Parcului Național Buila-Vânturarița, se află o serie de rezervații, constituite anterior înființării parcului, prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a III-a – zone protejate. Conform Anexei nr. 1 a Legii nr. 5/2000 – Zone naturale protejate de interes

național și monumente ale naturii, acestea sunt următoarele :

Rezervația Muntele Stogu, cu o suprafață de circa 10 ha, este o arie protejată mixtă situată între văile Cheia și Olănești, cu altitudine absolută cuprinsă între 1200 – 1494 m . Dintre elementele naturale ocrotite sunt de remarcat formele de relief dezvoltate pe calcare (hornuri, pereți verticali, grohotișuri impresionante, peste 35 de grote și peșteri), specii de plante rare (Leontopodium alpinum, Gentiana lutea, Daphne blagayana) și endemice (Dianthus spiculifolius, Linum uninerve), specii de animale periclitate (Ursus arctos, Lynx lynx, Rupicapra rupicapra, Tetrao urogallus, Vipera ammodytes) (Badea et al., 1998). Rezervația de tisă din Cheile Cheii cuprinde arborete compacte de tisă (Taxus baccata), în trecut un arbore foarte răspândit în bazinul Olănești, dar astăzi întâlnit numai izolat datorită tăierilor masive. Pădurea de tisă se dezvoltă la altitudini de 900 – 1300 m pe grohotișurile calcaroase din Cheile Cheii, aflate sub

Claia Strâmbă. Ea a fost remarcată în anul 1939 de Gh. Cioltan, iar în 1975 prof. Traian Rădoi a identificat 628 exemplare de tisă. Rezervația Cheile Cheii sau Cheile Comarnicelor este însă mult mai extinsă și cuprinde întregul sector pe care îl traversează pârâul Cheia în cuprinsul Masivului Vânturarița – Buila. Cheile Cheii sunt considerate cele mai sălbatice din țara noastră, cu toate că nu ating în lungime nici 2 km. Energia mare de relief, numeroasele praguri, cascade,

grohotișuri, marmite de eroziune, diferite forme de disoluție a calcarelor și pereții verticali înalți de peste 600 m alcătuiesc un peisaj geomorfologic complex și unic în țară. Sălbăticia locurilor atrage adeseori caprele negre (Rupicapra rupicapra), care pasc pe brânele și grohotișurile înierbate ale Clăii Strâmbe (fig. 2). Rezervația Rădița – Mânzu se află în Munceii Olăneștilor, arealul Dosu Pământului, pe versantul stâng al râului Olănești, la o altitudine cuprinsă între

650 și 950 m. Conservă un relief ruiniform spectaculos dezvoltat pe conglomerate senoniene: pilaștri, căciuli, cupole, turnuri, pe care se găsește o floră rară cu ghințură galbenă (Gentiana lutea), iederă albă (Daphne blagayana), garofiță albă (Dianthus spiculifoius), tulichină mare (Daphne mezereum) , floarea de colț, bulbucii de munte ,etc. (APM Vâlcea, 2010).

Mlaștina Mosoroasa se găsește la o altitudine de 700 m, în apropiere de vârful Dealului Lacul Frumos (753 m) din Subcarpații Vâlcii, pe teritoriul comunei Vlădești. Accesul Fig. 1. Muntele Stogu, 1494 m . Accesul se poate face fie din satul Vlădești, din șoseaua aflată la 6,5 km distanță, fie din satul Mosoroasa. Este o mlaștină redusă ca suprafață (numai 0,25 ha), dar unică prin modul de formare, altitudinea relativ joasă (care i-a determinat caracterul mezooligotrof);

ca principală atracție o reprezintă prezența plantei carnivore Drossera rotundifolia (roua cerului) și mușchiul de turbă Sphagnum (Tîrlă, Laura. 2011. Ariile protejate din bazinul hidrografic Olănești. Terra XLII (LXII) – 2011: 170-175. București: CD Press. ISSN 0373-9570. ) Mlaștina s-a format prin alunecarea unui pinten desprins din versantul nord-vestic al Dealului Lacul Frumos și ulterior a retenției apei din precipitații datorită substratului argilos. Se pare că în urmă cu câteva zeci de ani vegetația în arealul mlaștinii era mai puțin deasă, iar nivelul apei mai ridicat (de unde provine și numele dealului – Lacul Frumos)1. În ultimii ani, pe fondul dezvoltării mușchiului de turbă și a scăderii nivelului apei din lac, acesta s-a transformat treptat într-o mlaștină mezooligotrofă care a favorizat dezvoltarea plantei rare Drosera rotundifolia, relict glaciar. Variațiile ample și dese de nivel ale apei din mlaștină au dăunat însă plantei, care nu poate fi observată atunci când nivelul apei crește (de obicei cu 0,3 – 0,5 m deasupra covorului de mușchi).

Peșterile din zona Olănești au fost propuse și cuprinse de către specialiștii vâlceni în lista obiectivelor geologice ocrotite de lege. În zona Cheile Cheii se află:

– Peștera Munteanu – Mungoci – aici se întâlnește cea mai mare colonie de lilieci;

– Peștera cu lac – se diferențiază printr-o bogată fauna cavernicolă;

– Peștera Pagodelor – deține o mare cantitate de argilă fosilă;

– Peștera Caprelor – prezintă diversitate și bogăție de concrețiuni calcaroase;

– Peștera Rac – sunt prezente fosile de Ursus Spaeleus;

– Peștera Clopot – aici se întâlnesc cele mai mari stalagmite de pe teritoriul județului Vâlcea.

Importanta sitului este data de faptul au fost inventariate 17 tipuri de habitate de interes comunitar, 5 specii de mamifere, 1specie de amfibieni, 3 specii de floră.

Vulnerabilitatea sitului este determinată de cariera de calcar Costești șiturismului necontrolat.

Tip de proprietate

-RNP Romsilva prin O.S.Romani și O.S.Rm.Vălcea;

– proprietate publică prin Primăria Costești;

– proprietate a mânăstirilor și parohiilor prin : Mânăstirea, Bistrița, Mânăstirea Arnota, Schitul Pătrunsa, Parohia Costești, Parohia Pietreni;

-proprietate a obștilor prin Obștea de Moșneni Cheia, Obștea de Moșneni Olănești;

– proprietate private prin mici suprafețe de fânețe și pădure.

II. 2 POTENȚIALUL TURISTIC BALNEAR

Considerații generale

Prin importantele sale efecte sociale și economice, turismul balnear a devenit un segment major al pieței turistice internaționale, cu o clientelă relativ stabilă, care contribuie la realizarea unor încasări medii sporite pe zi/turist și la ridicarea coeficienților de utilizare a capacităților de cazare.

Acest domeniu concentrează importante mijloace umane și materiale, cu implicare tot mai profundă a științei și tehnicii, a prestării unor servicii turistice și medicale de o factură complexă și de un înalt nivel calitativ, chemate să satisfacă cerințele vitale ale omului modern, determinate de evoluția condițiilor de viață și a stării de sănătate a populației.

În anii următori, această formă de turism va lua o amploare și mai mare, constituind una din sursele cele mai mari de venituri pentru țara noastră, care este unul din statele cu resurse balneo‐climaterice foarte bogate din Europa. Deținem stațiuni balneare cu un mare potențial turistic, în cazul care ar funcționa la standardele cerute de un turism modern, dar multe din structurile de cazare necesită reparații majore sau chiar capitale.

Ca și țara noastră, Europa se află într‐un proces accelerat de îmbătrânire demografică, vârstnicii fiind cel mai important grup țintă pentru turismul de sănătate. În plus, puterea de

cumpărare a unei persoane de peste 50 de ani este de acum înainte superioară cu 30% celei a altor categorii de vârstă. Seniorii dețin 50% din venitul net al gospodăriilor din Europa de Vest.

În perioada 2010-2015 creșterea acestui sector, care include o paleta largă de servicii de la turismul medical la cel de tip wellness & spa, a devenit foarte rapida, atât in Europa cat si in lume, pe fondul unor fenomene profunde si de durata precum creșterea incidenței afecțiunilor legate de generalizarea stilului de viața urban, sedentar. Acestor tendințe li se adauga, in Europa, un accent din ce in ce mai puternic pus de politicile publice in domeniul sănătății pe prevenție și imbătrânirea activă. Conjugarea lor explica de ce in Europa și in lume asistăm la o diversificare foarte rapida a produselor de turism balnear, la integrarea unor terapii și proceduri din alte culturi prin hibridizarea tradițiilor locale, la adoptarea de politici de marketing din ce in ce mai complexe in domeniu, toate cu scopul atragerii de clientele cât mai tinere si a atragerii turiștilor străini.

Factorii naturali terapeutici. Apele minerale.

Băile Olănești ocupă primul loc printre stațiunile balneoclimaterice din România in ceea ce privește numărul de izvoare, debitul zilnic al acestora, ca și varietatea compoziției si a concentrației apelor minerale. În stațiune se găsesc peste 35 surse hidrominerale, atât ca izvoare naturale, cât și rezultat a unor foraje. Un număr de 15 izvoare minerale și încă 15 surse hidrominerale sunt necaptate.

Valoarea terapeutică ridicată a substanțelor minerale este constatată din timpuri vechi, verificată și confirmată încă din secolul XIX-lea prin cercetări de laborator si reprezintă elementul calitativ de atracție a fluxului turistic spre Băile Olănești. În anul 1873 apele minerale din Olănești au fost premiate cu medalia de aur la Expoziția Minerală de la Viena, distincție care a conferit stațiunii o recunoaștere internațională. Ansamblul proprietăților fizico chimice și farmacodinamice ale apelor minerale din Olănești sunt favorabile utilizării lor în toate formele specifice curelor balneare:cura internă și externă preventivă, terapeutică si recuperatorie în cazul unei game largi de afecțiuni. În ultimii ani s-a creat un sistem bazat pe cartele de acces la izvoarele din stațiune, pentru a fluidiza circulația turistică și folosirea izvoarelor. Vom trece în revistă principalele izvoare utilizate în curele balneare din Olănești:

Izvorul nr. 3 – CORONA OLĂNEȘTI – apă minerală sulfuroasă, clorurată, iodurată, sodică, hipotonă.
Indicații terapeutice:

cură internă (crenoterapie): gastro-duodenite cronice; enterocolite cronice nespecifice; alergoze digestive; afecțiuni ce necesită cure de coreleză; afecțiuni metabolice (diabet zaharat necomplicat, hiperuricemie, gută).

Izvorul nr. 5 – MINERVA OLĂNEȘTI – apă minerală sulfuroasă, clorurată, iodurată, sodică, hipotonă.

Indicații terapeutice:

cură internă (crenoterapie); gastro-duodenite cronice; enterocolite cronice nespecifice; afecțiuni ce necesită cure de coreleză (colecistită alitiazică, dischinezii); diabet zaharat compensat.

Izvorul nr. 7 – CRISTAL OLĂNEȘTI – apă minerală sulfuroasă, clorurată, iodurată, bromurată, sodică, izotonă.

Indicații terapeutice:

cură internă (crenoterapie); gastro-duodenite cronice; afecțiuni ce necesită cure de coreleză (dischinezii biliare, sechele postoperatorii pe căile biliare, colecistite cronice); enterocolite cronice nespecifice; alergoze digestive, respiratorii, cutanate; parazitoze intestinale.

terapie parenterală (injecții): afecțiuni alergice cu manifestare polimorfă (urticarie cronică, eczeme cronice, prurigouri, psoriazis, ihtioze incipiente, furunculoză cronică, neurodermite, acnee, infecții urinare, hiperfoliculinemie);

aerosoloterapie: rinosinuzite cronice; faringite cronice; laringite cronice; traheo-bronsite cronice; astm bronșic; rinite cronice alergice; pneumoconioze.

Izvorul nr. 8 – MARA OLĂNEȘTI – apă minerală sulfuroasă, clorurată, iodurată, bromurată, sodică, hipotonă.

Indicații terapeutice:

cură internă (crenoterapie); gastro-duodenite cronice hipoacide; enterocolite cronice nespecifice; afecțiuni ce necesită cure de coreleză (dischinezii biliare, sechele postoperatorii pe căile biliare, colecistită cronică nelitiazică).

Izvorul nr. 9 – TRIUMF OLĂNEȘTI – apă minerală sulfuroasă, clorurată, iodurată, sodică, hipotonă.

Indicații terapeutice:

cură internă (crenoterapie): gastro-duodenite cronice hipoacide; enterocolită cronică nespecifică cu scaune puține și stare de nutriție bună; afecțiuni ale căilor biliare care necesită cure de coreleză (dischinezie biliară, sechele după operații pe căile biliare, colecistită cronică nelitiziacă) ; alergoze digestive.

Izvorul nr. 10 – FLORA OLĂNEȘTI – apă minerală sulfuroasă, oligominerală, hipotonă.

Indicații terapeutice:

cură internă (crenoterapie): gastro-duodenite cronice hipoacide; enterocolită cronică nespecifică; afecțiuni care necesită cure de coreleză (dischinezie biliară, sechele după operații pe căile biliare) ; afecțiuni renale care necesită cure de diureză (infecții urinare cronice, pielite, cistite).

Izvorul nr. 11 – PRIMO OLĂNEȘTI – apă minerală sulfuroasă, oligominerală.
Indicații terapeutice:

cură internă (crenoterapie): afecțiuni ale aparatului urinar care necesită cure de diureză (litiază renală, infecții urinare cronice, pielite, pielocistite). enterocolită cronică nespecifică; afecțiuni ale căilor biliare care necesită cure de coreleză (dischinezie biliară, sechele după operații pe căile biliare, colecistită cronică nelitiziacă).

Izvorul nr. 12 – TERRA OLĂNEȘTI – apă minerală sulfuroasă, oligominerală.
Indicații terapeutice:

cură internă (crenoterapie); gastro-duodenite cronice; afecțiuni ale aparatului urinar care necesită cure de diureză (litiază renală, infecții urinare cronice, pielite, pielocistite). afecțiuni care necesită cure de coreleză (dischinezii biliare, sechele după operații pe căile biliare, colecistite cronice nelitiziace).

Izvorul nr. 13 – EXTAZ OLĂNEȘTI – apă minerală sulfuroasă, clorurată, sodică, hipotonă.
Indicații terapeutice:

cură internă (crenoterapie): gastro-duodenite cronice; afecțiuni inflamatorii cronice nespecifice ale intestinului în fazele de acalmie;afecțiuni care necesită cure de coreleză (dischinezii biliare, sechele după operații pe căile biliare, colecistite cronice); afecțiuni care necesită cure de diureză (litiază renală operată, infecții urinare cronice); pielonefrite cronice în afara puseelor de acutizare.

Izvorul nr. 14 – CORAL OLĂNEȘTI – apă minerală sulfuroasă, clorurată, sodică, hipotonă.
Indicații terapeutice:

cură internă (crenoterapie): gastro-duodenite cronice; enterocolite cronice nespecifice; afecțiuni care necesită cure de coreleză (dischinezii biliare, colecistite cronice nelitiazice); afecțiuni ale aparatului urinar care necesită cure de diureză.

Izvorul nr. 15 – IMPERIAL OLĂNEȘTI – apă minerală sulfuroasă, clorurată, iodurată, sodică,izotonă.
Indicații terapeutice:

cură internă (crenoterapie): gastro-duodenite cronice; afecțiuni inflamatorii cronice nespecifice ale intestinului în fazele de acalmie; afecțiuni biliare (dischinezie biliară, sechele postoperatorii ale căile biliare, colecistită cronică nelitiazică); alergoze de natură digestivă, respiratorie, cutanată; parazitoze intestinale.

terapie parenterală (injecții): afecțiuni alergice cu manifestări polimorfe (urticarie cronică, eczeme cronice, prurigouri, psoriazis, ihtioze incipiente, furunculoză cronică, neurodermite, acnee rozacee, infecții urinare);

aerosoloterapie: rinosinuzite cronice; faringite cronice; laringite cronice; traheo-bronsite cronice; astm bronșic; bronșită cronică astmatiformă; rinite cronice alergice; pneumoconioze.

Izvorul nr. 19 – MIRAJ OLĂNEȘTI – apă minerală sulfuroasă, clorurată, sodică, hipotonă.
Indicații terapeutice:

cură externă (balneație): afecțiuni ale aparatului locomotor de natură reumatismală; sechele musculo-articulare posttraumatice; afecțiuni neurologice periferice cronice.

cură internă (crenoterapie): gastro-duodenite cronice; enterocolite cronice specifice cu constipații; colecistite cronice; tulburări funcționale ale colonului; dischinezii biliare; dislipidemii; diabet zaharat echilibrat; obezitate.

Izvorul nr. 24 – MAGIC OLĂNEȘTI – apă minerală sulfuroasă, oligominerală.
Indicații terapeutice:

cură internă (crenoterapie): afecțiuni ale aparatului urinar care necesită cure de diureză (litiază renală operată, litiază urinară în afara perioadelor colicative, infecții urinare cronice, pielite, pielocistite); afecțiuni metabolice (diabet zaharat compensat, hiperuricemie, gută).

Izvorul nr. 30 – ATLAS OLĂNEȘTI – apă minerală sulfuroasă, clorurată, bromurată, sodică, calcică, magneziană, hipertonă.

Indicații terapeutice:

cură internă (crenoterapie): gastro-duodenite cronice; enterocolopatii cronice nespecifice cu constipație; colecistite cronice;tulburări funcționale ale colonului; sechele după colecistectomie; diabet zaharat echilibrat; obezitate.

cură externă (balneație): afecțiuni reumatismale degenerative ale aparatului locomotor

Posibilități de tratament și indicații terapeutice în stațiunea Băile Olănești

Stațiunea Băile Olănești se bucură de o largă recunoaștere națională și internațională fiind una din puținele localități din țară care întrunește în chip armonios  doi factori naturali de cură: factorul climatic și topoclimatic local și factorul hidromineral, constituit din apele minerale. Prin așezarea ei, stațiunea Băile Olănești oferă un climat propice refacerii stării generale a organismului.

Băile Olănești ocupă primul loc printre stațiunile balneoclimatice din România  în ceea ce privește numărul de izvoare, debitul total zilnic al acestora și varietatea compoziției și concentrației apelor minerale.

În stațiune se găsesc peste 35 de surse  minerale, atât ca izvoare naturale cât și ca urmare a unor lucrări de foraje și miniere. Un număr de 15 surse hidrominerale, cu indicație pentru cură internă, sunt necaptate, 15 izvoare minerale sunt captate pentru cura internă (crenoterapie), 2 izvoare minerale și 4 sonde cu apă minerală sunt folosite pentru cura externă-balneație.

Pentru eficiența unei cure balneare sunt necesare câteva indicații absolut obligatorii:

Ø aplicarea tratamentului balnear va începe după un consult medical efectuat numai de medicul specialist, știindu-se că, în majoritatea cazurilor, bolnavii prezintă un număr mai mic sau mai mare de afecțiuni asociate;
Ø în prescrierea tratamentului balnear, medicul specialist va ține seama de toată patologia bolnavului, precum și de starea morfo-funcțională a diferitelor organe și aparate în momentul consultului;
Ø tratamentul balnear nu are scheme valabile pentru orice boală, terapia fiind prescrisă pe baza unei pregătiri profesionale de specialitate și a unei experiențe îndelungate.

Tratamentul balnear de la Băile Olănești urmărește realizarea celor trei aspecte (tipuri) de cură: terapeutică, recuperațională, profilactică.

Curele balneare terapeutice se aplică bolnavilor cu suferințe prezente, cărora li se aplică un tratament complex: igienico-dietetic, medicamentos și balneofizical, cu accent pe terapia de reacție și de reglare.

Cura balneară de recuperare de la Olănești se adresează afecțiunilor digestive, renale, metabolice, cutanate cărora li se aplică o metodologie ce concură la corectarea tulburărilor prezente, prin mijloace terapeutice de reacție și adaptare.

Cura balneară de profilaxie primară la Băile Olănești se adresează indivizilor care prezintă modificări funcționale, produse de viața modernă, de alimentație nerațională și de prezența sindromului hipokinetic. Cura balneară profilactică secundară se va face după trecerea manifestărilor acute ale bolii, cu scopul înlăturării recidivelor prin modificări adaptive ale mecanismelor de reglare.

Apele sulfuroase de Olănești își găsesc utilizarea terapeutică în următoarele afecțiuni:

1.Crenoterapia sulfuroasă este indicată în:

-boli ale aparatului digestiv și ale glandelor anexe:gastrite cronice, ulcer gastric și duodenal cronic, sechele ale stomacului operat, enterocolopatii cronice nespecifice, afecțiuni ale căilor biliare (colecictite cronice, litiaze biliare, dischinezii biliare), afecțiuni hepatice cronice stabilizate, pancreatită cronică;

-boli metabolice: diabet zaharat (potențial latent, chimic și clinic manifest), hiperuricemii, gută, dislipidemii, obezitate;

-boli ale aparatului renal: litiaza renal cu calculi caliceali sau bazinetali sau ureterali compatibili cu eliminarea cu căi urinare libere, litiaza renală operată, pielonefrite cronice, subiecți ale căror sedimente urinare sunt încărcate cu săruri, subiecți care au în antecedente pusee pasagere de infecție urinară, fără sechele morfofuncționale, glomerulonefrite;

– afecțiuni dermatologice: alergodermii (urticarie cronică, eczeme cronice, eczeme profesionale), dermatoze scuamoase (psoriazis, parapsoriazis, ichtioze incipiente, kerastodermii); prurit, prurigouri, neurodermite difuze și limitate, sindrom seboreic;

-intoxicații cronice cu metale grele:plumb, mercur, arsenic, mangan.

2. Balneația (băile) cu ape sulfuroase este recomandată în:

-boli reumatismale:stări alergice articulare, tulburări statice sau dinamice ale aparatului locomotor, tipuri constituționale cu hipermobile cu laxitate capsulo-ligamentară și mioarticulară; reumatism degenerativ al coloanei vertebrale și al articulațiilor periferice; reumatism abarticular; reumatism inflamator cronic stabilizat;

-afecțiuni cronice ale sistemului nervos periferic:nevralgii, nervrite, polinevrite, sechele nervoase post-traumatice;

-afecțiuni vasculare: arterioscleroză, hipertensiune arterială stadiul I și I/II;

-afecțiuni dermatologice:eczeme cronice, urticarii cronice, neurodermite, pitiriazis, furunculoză;

-afecțiuni ginecologice cronice stabilizate: tulburări funcționale în sfera funcțională, determinate de insuficiența ovariană, de procese metroanexiale cronice;

-intoxicații cronice cu metale grele: plumb, mercur, arsenic, mangan.

3. Aerosoloterapia cu ape sulfuroase se recomandă în:

-boli ale căilor respiratorii:rinosinuzite și faringofaringite  cronice netuborculoase; rinosinuzite și faringolaringite alergice, bronșite cronice, bronșioctazii, astm bronșic;

-profilaxia bolilor căilor respiratorii:subiecți care lucrează în medii cu noxe respiratorii și ce pot dexvolta, în viitor, disfuncții ventilatorii, persoane predispuse la boli alergo-inflamatorii respiratorii, nevroză respiratorie

4. Administrarea parentală a apelor sulfuroase, se recomandă în:

-afecțiuni dermatologice: urticarie, eczeme cronice, acnee vulgare, psoriazis neurodermite;

-afecțiuni alergice respiratorii: rinosinuzite alergice, astm bronșic

II. 3 RESURSE TURISTICE ANTROPICE

Turismul în Băile Olănești și împrejurimi este definit de factori culturali, economici și istorici care susțin modul de organizare al vieții locuitorilor și formele de amenajare al spațiului pe care îl locuiesc. Pe teritoriul administrativ al orașului se concentrează numeroase obiective turistice antropice (biserici vechi, clădiri cu arhitectură originală veche, monumente, case tradiționale, instalații de tehnică populara, etc). De asemenea, prin vechimea și originalitatea lor, unele dotări și instalații de tratament au un insemnat și apreciabil potențial turistic-pavilioane, captări vechi, bazine, buvete, puțuri, etc.

Alături de natura generoasă a locurilor, modul de viață al localnicilor, organizarea gospodăriilor, valorificarea resurselor hidrominerale prin captări (unele vechi de circa un secol) oferă vizitatorilor numeroase puncte de atracție. Băile Olănești face parte dintr-o regiune turistică de prim rang a României axată pe valea Oltului și care cuprinde și municipiul Râmnicu Vâlcea și câteva stațiuni balneoclimaterice importante din Subcarpații Vâlcii.

Alte obiective turistice în arealul stațiunii Băile Olănești

Regiunea geografică în care este situată stațiunea – Subcarpații Vâlcii – se distinge ca fiind una dintre zonele cu o populare timpurie în cadrul spațiului românesc, de aceea există în împrejurimi numeroase așezări românești vechi, care păstrează arhitectura românească originală gospodării tradiționale, elemente de etnografie și folclor de mare originalitate. De altfel, majoritatea așezărilor au fost atestate de documente istorice foarte vechi (din sec.XIV – XV), mai multe dintre ele evoluând apoi liber ca sate moșnești. Cele mai multe obiective istorice sunt cele religioase, respectiv biserici, schituri și mănăstiri foarte vechi. Numărul lor mare ne-a determinat să le includem într-un capitol separat, iar acest capitol să fie structurat mai ales în jurul unor considerente de geografie istorică.

Chiar dacă nu au primit încă recunoștere științifică mai largă, asupra unor însemnări în piatră găsite în zonă s-au emis ipoteze că ar fi legate de credințele ancestrale ale strămoșilor.

De exemplu, la cca de centrul stațiunii se află stânca Piatra Scrisă, o stâncă masivă de unde se poate admira o splendidă panoramă asupra stațiunii. Pe suprafața sa, cercetatoarea Silvia Păun a identificat două semne gnostice, pe care le-a considerat ca fiind simboluri ale populațiilor precreștine.

La de centrul stațiunii spre sud se află satul Olănești, care a fost atestat pentru prima dată într-un document datat 19 iulie 1527 emis de cancelaria voievodului Radu de la Afumați, prin care se întărea stăpânirea jupânului Goran spătarul, jumătate din moșia Iaroslăvești (sat dispărut). Așezare de deal, Olănești este recunoscut ca fiind un sat vechi de moșneni, considerat în documentele vremii drept una dintre cele mai populare localități ale județului.

Tot în zonă se află și Casa Bădescu, ridicată de membrii familiei boierilor Olănești în 1718. Deși a suferit numeroase modificări de-a lungul vremii, iar partea de nord a fost adăugată în 1920, casa este și în prezent locuită.

Mai sus de satul Valea Cheii, se află localitatea Cheia, veche așezare de moșneni, amintită pentru prima dată într-un document din 3 mai 1502, prin care Voievodul Radu cel Mare întărea mănăstirii Govora stăpânirea asupra satelor și parților de sate, munți, mori, vii, etc. Interesul de care s-a bucurat această localitate reiese și din marea vechime a unor dotări sociale. Școala și activitatea școlară din localitate au o vechime foarte mare.

Subcarpații Vâlcii prezintă o mare densitate de așezăminte de cult (mănăstiri, schituri, biserici) care atestă o dezvoltare timpurie a vieții monahale, condiții propice pentru refugiere în caz de restriște, vechimea comunitaților locale. Majoritatea așezămintelor religioase sunt considerate monumente de arhitectură religioasă. Într-o prezentare foarte succintă, cele mai atractive din punct de vedere turistic ar fi următoarele obiective:

Mânăstirea Cozia
Mânăstirea Cozia care străjuiește de peste 600 de ani Valea Oltului, se află pe drumul național Râmnicu Vâlcea – Sibiu, la 22 km de Râmnicu Vâlcea și 75 km de Sibiu, pe malul drept al Oltului.
Mânăstirea Cozia, una dintre cele mai importante ctitorii ale Voievodului Mircea cel Mare, a fost zidită între anii 1386-1388 și 1393, chiar in biserica mânăstirii și-a ales locul de odihnă veșnică domnitorul. Mânăstirea a fost înălțată la locul numit Nucet, pe Olt, și i s-a spus și “Mânăstirea de la Nucet”, fiind clădita într-o regiune foarte prielnică pentru creșterea nucilor. Numele Cozia vine de la cuvântul pecenego-cuman “koz” care inseamnă nucă.

Manastirea Turnu
La poalele muntelui Cozia, nu departe de apele Oltului, se inalta silueta zvelta a manastirii de calugari Turnu. Biserica veche ce se afla imediat la intrare, a fost ridicata in anul 1676, pe locul alteia din lemn, ctitoria fostului episcop de Ramnic, Varlaam, mitropolitul Tarii Romanesti, stins din viata in anul 1702.
Biserica noua, numita si Biserica cea mare, a fost ridicata intre anii 1897-1901, de insusi Gherasim Timus, avand hramul ”Schimbarea la Fata”. In apropierea acestui vechi asezamant monastic se pastreaza si astazi unele vestigii istorice renumite cum ar fi : castrul roman ”Arutela”, stanca de piatra numita ”Masa lui Traian” si baile termale de la Bivolari – pe malul stang al Oltului.

Manastirea Dintr-un Lemn
Este situata la aproximativ 25 km sud de municipiul Rm. Valcea si la 12 km nord de Babeni, pe valea Otasaului, in comuna Francesti. Potrivit unei vechi traditii locale, ar fi luat fiinta in primele decenii ale secolului al XVI-lea, prin edificarea in acest loc a materialului unui singur stejar. Ea a fost ridicata in cinstea Icoanei Maicii Domnului, icoana ce se pastreaza si azi in biserica de piatra a manastirii. In baza acestei traditii asezarea monahala de aici poarta numele Dintr-un Lemn.

Manastirea Surpatele
Manastirea Surpatele cu hramul „Sfanta Treime”, se afla situata in comuna Frincesti, satul Surpatele, judetul Valcea. Biserica a fost inaltata de Tudor logofatul Dragoescu si fratele sau Stanciu, feciorii lui Popa Frincu, la inceputul secolului al XVI-lea.

Pe pereti se gasesc pictate chipurile voievozilor care au ctitorit sfantul lacas si un tablou mai rar intilnit in iconografia bisericeasca, privind „impartirea hainelor lui lisus", executat de unul din cei doi zugravi, Andrei si Iosif ieromonahul, care au pictat aceasta biserica.

Manastirea Govora
Manastirea Govora, manastire de maici cu hramul Adormirea Maicii Domnului, una dintre cele mai vechi manastiri din Tara Romaneasca, monument arhitectonic medieval de o rara frumusete.
Asezamantul monahal de la Govora se numara printre cele mai vechi din tara, fiind ridicat partial in secolul al XIV-lea si al XV-lea, sub domnia lui Vlad Dracul
In interiorul bisericii, pe langa valoroasa pictura se gaseste o frumoasa catapeteasma originala, din lemn, sculptata in stil brancovenesc.

Manastirea Frasinei
Situata in comuna Muereasca, la 25 km de Rm. Valcea, Manastirea Frasinei are de fapt doua biserici.
Biserica Manastirii Frasinei, zisa si Biserica Mare, avand hramul ”Adormirea Maicii Domnului”, cu intreg ansamblul de cladiri, in forma de cetate, este ctitoria Sfantului Calinic de la Cernica, episcopul Ramnicului, care a construit-o intre anii 1860-1863, an in care o si sfinteste.
Biserica schitului vechi, cu hramul ”Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul”, a fost construita din lemn de calugarii bulgari Ilarion si Stefan, in anul 1710 si reconstruita din zid in anii 1762-1763.
Viata monahala de aici se aseamana cu cea de la Muntele Athos: in manastire nu au voie sa intre femei (numai in biserica de sus, in cea de jos au voie si femeile) si nu se gateste cu carne. In acest sens, Sfantul Calinic a asezat in anul 1867 o piatra de legamant la circa 2 kilometri de manastire, unde este astazi o biserica si dependinte pentru cazarea femeilor.
Este singura manastire din tara care nu a fost secularizata, pastrandu-si tot terenul agricol pana in zilele noastre.

Manastirea Hurezi
Manastirea Hurezi este considerata, impreuna cu schiturile sale, ca cel mai reprezentativ complex de arhitectura definitoriu pentru „stilul brancovenesc.
Este asezata in partea de nord a judetului Valcea, pe drumul national DN 67 Rm.Valcea-Targu Jiu, la poalele muntilor Capatanii.
Sfanta Manastire Hurezi, importanta si valoroasa asezare monahala, reprezinta cel mai vast ansamblu de arhitectura medievala pastrat in Tara Romaneasca. El cuprinde manastirea propriu-zisa, biserica bolnitei, ctitorita de doamna Maria, sotia lui Constantin Brancoveanu, ridicata la 1696 si zugravita de Preda Nicolae si Ianache; Schitul Sfintilor Apostoli, la circa 50 de metri spre nord, ctitorit de marele staret Ioan Arhimandritul in 1698 si zugravita de Iosif si Ioan in 1700, si Schitul Sfantul Stefan, dupa numele fiului cel mare al domnitorului, la 1703 si zugravit de Ianache, Istrate si Harinte.

Manastirea Bistrita
Ctitorie a boierilor Craiovesti, Manastirea Bistrita dateaza din jurul anului 1490. Se afla in satul Bistrita, al comunei Costesti din judetul Vâlcea.
Manastirea a fost distrusa din temelii de catre Mihnea Voda la 1509, care lupta împotriva Craiovestilor. Este refacută in timpul lui Neagoe Basarab intre 1515-1519.
In complexul monahal de la Bistrita s-a instalat prima tiparnita din Tara Romaneasca, a ieromonahului Macarie, precum si o legatorie de carti bisericesti.

Manastirea Arnota
Ctitorita de Matei Basarab in 1633-1634, domnitor al carui mormant se afla aici, cu hramul ”Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil”, pe temelia unei biserici mai vechi, este situata la 37 km de Rm. Valcea, aproape de Manastirea Bistrita si la 15 km de Horezu. Picturile murale interioare au fost executate in 1644 de Stroe Zugravu si au o mare valoare artistica si documentara. Manastirea a fost un focar de cultura romaneasca, in prezent detinand un mic muzeu de arta religioasa.
Pridvorul cu turla i-a fost adaugat de catre Constantin Brancoveanu, la inceputul domniei lui, odata cu reparatiile, in anii 1705-1706. Tot el ii reconstruieste catapeteasma, o adevarata opera de arta sculpturala, in stil brancovenesc (din 1913 se afla la muzeul din Bucuresti) si renoveaza pictura, fara sa o inlocuiasca pe cea originala.

Mănăstirea Iezer – situată la cca de satul Cheia spre munte, cu începuturi care se situează înainte de 1500 așa cum lasă să înțeleagă documentele istorice.

Schitul lui Pahomie (Pahomnea) sau Izvorul Frumos–este situat la cca depărtare de Mănăstirea Iezer, la poalele masivului Buila Vânturarița, sub niște stânci de piatră; din pisania sa rezultă ca a fost înăltat în 1684 de Pahomie monahul (care era de fapt marele ban Barbu Craiovescu) și Sava haiducul ;

Schitul Jghiabul (Zghiabu, Jghiaburi)–este situat la cca vest de localitatea Paușești-Măglași; din pisania actuală a bisericii reiese că schitul a fost construit din lemn în 1310 pe vremea lui Negru Voievod; a fost refăcut amplu de mitropolitul Teofil pe vremea lui Matei Basarab; a fost declarat monument istoric de arhitectura religioasă;

Schitul Comanca – cu biserica ctitorită prin inițiativa și cheltuiala ieromonahului Pahomie Bujoreanu în 1736; se remarcă fiind ultima biserică pictată cu caractere chirilice din Țara Românească;

Schitul Bradul – se găsește în satul Gurguiata, reclădit pe locul unuia mai vechi decât ieromonarhul Sava în 1784 ;

Schitul Pătrunsa – este situat în comuna Bărbătești. Acest schit a fost construit în 1740 de către Episcopul Climent al Râmnicului. Actuala construcție datează din sec. XIX iar pictura este realizată în stil brâncovenesc cu influențe populare. Schitul se păstrează astăzi în stare bună și este declarat monument istoric.

Biserica din lemn cu hramul Sf. Pantelimon (numită și Biserica lui Horea), datează din 1716 și a fost strămutată în 1957, din localitatea Florica (jud. Argeș) în Băile Olănești; are o turlă înaltă de ușor vizibilă din multe părți ale orașului.  Ca monument al arhitecturii populare românești, bisericuța de lemn din Olănești prezintă o mare valoare nu doar prin măiestria artistică a meșterilor care au făurit-o, ci și prin valoarea sa de monument istoric, dată de asocierea ei cu Vasile Nicula Ursu, zis Horea, moțul care a condus la 1784 cea mai mare răscoală a țăranilor din Transilvania.

Biserica Parohială „Izvorul Tămăduirii” din Băile Olănești este noua biserică care are hramurile “Izvorul Tămăduirii” și “Adormirea Maicii Domnului”. Construcția ei realizându-se sub supravegherea preotului Groșenoiu Emilian, paroh al Parohiei Băile Olănești, Biserica lui Horea și Biserica “Comanca” – a început în 1993 și se termină în fost pictată de pictorii Nichita Ion și Ipate Sorin, iar iconar a fost Ghiță Marin din Băile Olănești.

Se adaugă multe alte obiective turistice antropice aflate în împrejurimi care sporesc atractivitatea zonei (Fig.8), dintre care mai putem enumera: Mănăstirea Turnu – înălțată de mitropolitul Varlaam în 1676; Mănăstirea Cornetu cu pictura originală în frescă; Ruinele

castrului roman Pons Vetus de la Câineni; Monumentul Gen. David Praporgescu, erou al Primului Război Mondial; Muzeul de Arta din Râmnicu Vâlcea; Manastirea Bistrița din comuna Bistrita construită de boierii Craiovești în 1491; Schitu Cetățuia (pictat de Gh. Tattarescu în 1853); Muzeul Satului Vâlcean din Bujoreni (cula, biserica, constructii gospodărești, port popular vâlcean); Complexul muzeal Măldărești (monumente de arhitectură civilă cu aspect de fortăreță); Casa Memoriala "Petrache Poienaru" (inventatorul stiloului) de la Bunești;

Fig.8. Harta mânăstirilor și bisericilor din vecinătatea stațiunii Băile Olănești (Dumitrescu, 2010)

Turismul reprezintă unul din domeniile sectorului terțiar, poate chiar singurul unde nu se operează cu servicii pure. Activitatea turistică îmbracă un aspect complex luând forma unei combinații de elemente tangibile și intangibile. Obiectivele turistice religioase reprezintă o formă a turismului din ce în ce mai întâlnită, rezultând un înalt interes al populației în sfera religioasă.

CAPITOLUL III. FORME DE TURISM ȘI PROGRAME TURISTICE

III. 1 POSIBILITǍȚI DE DESTINDERE ȘI AGREMENT

Evenimentele culturale și folclorice prezintă un potențial semnificativ pentru dezvoltarea turismului, fapt ce poate reprezenta un avantaj pentru asigurarea unei funcționări durabile și pentru a le păstra pentru generațiile viitoare. Au loc numeroase festivaluri și evenimente tradiționale anuale care nu atrag interesul scontat al vizitatorilor. Există deficiențe în asigurarea promovării la timp a numeroase evenimente pentru a permite organizarea și promovarea de circuite. Este necesară o colectare și transmitere mai bună a informaților legate de astfel de evenimente.

Este necesară crearea de puncte centralizate și computerizate de vânzare a biletelor pentru spectacole, de preferință cu opțiune de rezervare prin internet.

Pe lângă bogatul potențialul balnear de care dispune, stațiunea Băile Olănești oferă și alte posibilități de agrement și destindere în aer liber. Față de anii `90, când stațiunea era considerată a fi mai potrivită pentru persoanele de vârsta a treia care preferau să vină la cură balneară și mai puțin tinerilor care își doreau să găsească aici cât mai multe locații unde se pot distra, în prezent au fost făcute investiții pentru diversificarea ofertei de agrement și atragerea și a altor categorii de turiști.

Pentru agrementarea sejururilor turistice, Băile Olănești oferă cluburi, sală de biliard, jocuri de sală, jocuri mecanice, cinematograf, bibliotecă, terenuri de sport, drumeții spre rezervațiile naturale din jur sau spre mănăstiri, închirieri biciclete, piscine în aer liber și piscină acoperită, ștrand cu apă termală și sulfuroasă, trasee off-road (ATV-uri, mașini de teren), vizite la palatul Olănești, grădina de vară și sala de cinema, săli de fitness, saună, masaj, baruri, restaurante, discoteci, cafenele, Clubul Internet al hotelului Parâng, plimbări în preajma stațiunii, ascensiuni în Munții Căpățânii.

La acestea se adaugă o seamă de sărbători și manifestări folclorice ce au loc în împrejurimile stațiunii:

Festivalul folcloric „Cântecele Oltului” – anual în luna august la Călimănești –Căciulata.

Festivalul folcloric păstoresc „La izvorul fermecat” – anual în septembrie comuna Băbeni;

Festivalul folcloric „Florile Govorei” – anual în luna iulie la Băile Govora;

Festivalul folcloric „Hora costumelor” – anual în luna aprilie în comuna Pietrari;

Nedeia păstorească „Învârtita dorului” – anual în luna iunie în comuna Vaideeni;

Târgul olarilor „Cocoșul de Horezu” – anual în luna iunie în Horezu (Fig.6).

Turiștii pot alege să viziteze renumite centre de artizanat și meșteșuguri populare cu ar fi: olăritul în centrele de la Horezu (ceramica cu smalț de culoarea fildeșului) și de la Vlădești (oale de lut ars, cu fond alb, decorate cu smalț verde și motive zoomorfe); colecția de etnografie vâlceană de la Măldărești; fluiere îmbrăcate în alamă confecționate de meșteri renumiți din comuna Vaideeni

Oferta de plimbări, drumeții, excursii este foarte generoasă, dat fiind faptul că atât parcul stațiunii sau aleea Izvoarelor, cât și toată zona peisagistică a orașului sunt bine întreținute oferind condiții pentru recreere. Asemenea plimbări se pot face zilnic pentru că sunt și exerciții care măresc eficacitatea băilor.

III. 2 TRASEE TURISTICE

Pentru turiștii antrenați sau obisnuiți cu efortul fizic, în Masivul Buila-Vânturărița se pot efectua trasee, care sunt marcate pentru o ușoară orientare în teren:

Olănești – Valea Olănești – Muntele Stogu – Cantonul Cheia; Marcaj: banda rosie

Olănești – Valea Olănești – Comanca – Muchia Gropile – Munchia Câinelui – Dosul Pământului – Lotrișor; Marcaj: cruce albastră apoi banda albastră.

Olanesti – Manastirea Frasinei – Fruntea lui Dat – Dosul Pamantului – Lacul Doamnei – Lotrisor; Marcaj: nemarcat până la Frasinei, apoi banda albastră.

Olănești – Cantonul Cheia – Curmatura Comarnicelor – Pârâul de Piatră- Muntele de Piatră- Între Râuri; Marcaj: triunghi roșu

Olănești – Cantonul Cheia – Curmătura Comarnicelor – Pârâul de Piatră – Muntele de Piatră – Vf Piatra; Marcaj: triunghi roșu până la Muntele de Piatră, apoi punct roșu.

Olănești – Schitul Iezer – Schitul Pahomine – Schitul Patrunsa; Marcaj: cruce roșie

Olănești – Cantonul Cheia – Munții Căpățânii (muchia Stâna Bătrână); Marcaj: triunghi roșu.

Zone pentru alpinism tehnic: – Masivul Vânturarița – Stogosoarele – Stogu

– Claia Strâmbă – Vânturarița

III. 3 DRUMEȚII ȘI EXCURSII

Trasee pentru drumeții în jurul stațiunii:

– Olănești – satele Tisa și Gurguiata

– Olănești – satele Tisa și Gurguiata – Schitul Bradu

– Olănești – Schitul Iezer – Peștera "Sf. Antonie"

– Olănești – Schitul Iezer – Schitul Pahomie – Schitul Pătrunsa (se recomandă o alocare strictă a timpului deoarece pentru a ajunge până la Pătrunsa este nevoie de 9 ore în medie)

– Olănești – Mânăstirea Frăsinei

– spre izvoarele râului Olănești

– Olănești – "Piatra scrisă"

– Olănești – Lacul Frumos (Mosoroasa)

Cura de teren se face treptat, cu un efort fizic moderat, pentru a cruța organismul bolnav și obosit.

La schituri și mânăstiri, se poate mânca sau dormi peste noapte, după caz și în funcție de posibilitățile și regulile bisericești.

Rezervația naturala Stogul –

situata in masivul Buila – Vânturarița,

peste 35 de peșteri si avene.

Flora este compusa din exemplare de tisa, floarea de colt, ienupărul pitic etc.

Fauna este reprezentata de: ursul brun, capra neagra, porcul mistreț, râsul.

Rezervația Radița – Mânzu

se afla in Muntii Capatanii, Munceii Olanestilor, judetul Valcea;

este situata in bazinul superior al rîului Olanesti;

altitudinea 650-950 de metri;

foarte expresiva si valoroasa din punct de vedere peisagistic;

rezervatie naturala mixta, formata din relief spectaculos, neuniform, ce prezinta conglomerate neocene, pajisti, arbusti, tufisuri, paduri, cascade etc.

adaposteste specii rare de plante, declarate monumente ale naturii, precum floarea de colt, stanjeneii, iedera salbatica etc.;

reprezinta habitat pentru animale protejate de lege, precum ursul brun si capra neagra;

accesul se face pornind din Olanesti, traversand apoi, in lung, Valea Olanestilor, pana la intalnirea cu Paraul Cainelui si continuand pe un drum forestier, pana in rezervatie.

Rezervația Lacul Frumos din Mosoroasa

Mlaștină a cărei principală atracție o reprezintă prezența plantei carnivore Drossera rotundifolia (roua cerului).

Peștera Munteanu – Mungoci

se afla in Cheile Comarnicelor, in muntii Capatanii, Masivul Buila-Vanturarita,

este situata la aproximativ 930 de metri altitudine si 30 de metri inaltime, fata de albia Vaii Cheia;

pestera complexa, cu mai multe galerii si culoare, care se intersecteaza, cu diferente de nivel, ascendent si descendent, care contin stalactite, stalagmite, un ochi de apa, bucati de lemne putrede etc.;

lungimea retelei de culoare are in jur de 235 de metri;

adaposteste cea mai mare colonie de lilieci;

s-au regasit fosile a ursului de pestera;

pentru vizitare, necesita echipament special de protectie si instrumente de iluminare;

monument al naturii, speologic.

Peștera Clopot

se afla in Muntii Capatanii, in masivul Buila-Vanturarita, in partea de est a Muntelui Stogsoare, judetul Valcea;

este situata in bazinul superior al Raului Cheia, in Cheile Cheii, la o latitudine de 1050 metri;

are cele mai mari stalagmite din judetul Valcea;

are o lungime de 35 de metri;

diferenta de nivel totala, de 9 metri, din care 5 metri ascendent si 4 metri descendent;

accesul se face pe drumul spre Olanesti, pana in satul Cheia, urmand un drum forestier si apoi cararea catre Cheile Cheii;

monument al naturii, speologic.

Lacurile cu nuferi albi și roșii

situate in apropierea Sanatoriului ,,1 Mai’’ din stațiune.

Pestera Arnautilor

se afla in muntii Capatanii, Masivul Buila-Vanturarita, pe versantul drept al Cheilor Manzului, judetul Valcea;

este situata la o altitudine de 1000 de metri si 60 de metri de la albia vaii;

are 150 de metri si o deschidere de 24/15 metri;

cale de acces, pe drumul forestier de pe Valea Raului Olanesti, la 20 de km, in sus, catre Cheile Manzului;

adaposteste fauna specifica pesterilor;

s-au regasit puncte fosilifere;

bazine cu apa;

temperatura medie este de 6 grade in aer si 5,5 grade in apa, pe timpul verii;

nu necesita echipament special pentru vizitare, ci doar dotare cu surse de iluminare (lanterne).

CAPITOLUL IV. BAZA MATERIALĂ PENTRU TURISM (CAZARE, ALIMENTAȚIE, TRATAMENT ) DIN BĂILE OLĂNEȘTI

IV.1 ASPECTE SI STRUCTURI ALE BAZEI DE CAZARE, AGREMENT ȘI ALIMENTAȚIE PUBLICĂ

Potrivit legislației în vigoare, structurile de cazare sunt clasificate în: hoteluri, moteluri, hoteluri pentru tineret, hanuri, hostel-uri, cabane, vile pentru turiști, bungalow-uri, campinguri, popasuri pentru turiști, sate de vacanță, tabere școlare, pensiuni urbane, pensiuni rurale, case/ apartamente de închiriat, ambarcațiuni și altele.

Evoluția infrastructurii de cazare din județul Vâlcea în perioada 2000-2006 a avut loc după cu urmează:

Sursa: INSSE

Tabelul de mai sus relevă cât se poate de clar o situație îngrijorătoare: hotelurile sunt pe jumătate goale, hanurile și motelurile au două treimi din spații goale, iar vilele, pensiunile urbane, pensiunile rurale și campingurile au 75-80% din spații goale. Cabanele înregistrează cel mai scăzut grad de utilizare netă: 5%.

Deși furnizorii de servicii de turism admit că există o piață subterană a trusimului, nu se pot face estimări ale acesteia.

În aceasta statiune balneara există infrastructură, însă, indiferent dacă aparține sectorului de stat sau a celui privat, aceasta este în cea mai mare parte în stare precară. Există o discrepanță între nivelul cantitativ al ofertei de servicii de cazare (relativ ridicat) și nivelul calitativ al acesteia (relativ redus). Astfel, referitor la spațiul de cazare din stațiunile balneare din județul Vâlcea amintim existența în Băile Olănești a două structuri de cazare de 4 **** și a mai multor hoteluri de 2** și 3***.

Baza de cazare și agrement – Stațiunea dispune de cca 3.000 locuri de cazare și există intenții și preocupări de extindere a capacității până aproape de 5.000 de locuri, atât prin eforturile autoritătilor locale cât și prin inițiative antreprenoriale private. Stațiunea și împrejurimile sale oferă numeroase posibilități de agrement: drumeție montană către Munții Căpățânii, activități de vânătoare, turism cultural, etc.

Am selectat și prezentat în continuare cele mai importante unități de cazare, dotările și ofertele de preț ale acestora în cursul acestui an: (au fost selectate cele care au cel puțin două stele):

HOTELURI:

Hotel BITU ****

Dotări și facilități: camere dotate cu baie, televizor LCD, cablu TV, aer condiționat, frigider; bar; restaurant; terasă; Capacitate: 14 camere duble; 2 garsoniere; 6 apartamente

Alegând Hotel Bitu, beneficiați de următoarele avantaje:- servicii de 4 stele; – poziție centrală; – în apropierea hotelului se gasesc: bază de tratament, 2 piscine, teren sport clasic, teren sport gazon sintetic, strand, club biliard, club de noapte .

Hotel PRESIDENT ***

Informații hotel: Hotelul are o capacitate de 50 de locuri în camere duble: 14 camere cu 2 paturi, 9 camere cu pat dublu si 2 apartamente. Camerele duble sunt dotate cu TV, cablu, telefon, racitor, aer condiționat, baie cu cada/duș, telefon.Apartamentul se compune dîn living si dormitor. Servicii de masă: în sistem fisă, în restaurantul hotelului- categoria 3 stele, cu o capacitate de 48 de locuri, cont dotat cu aer condiționat unde puteti servi la orice ora o gama larga de preparate care satisfac cele mai rafinate gusturi. Tratament: Servicii de tratament în bază proprie a hotelului care este dotată cu aparatură modernă (fizioterapie si hidroterapie); Se trateaza: afecțiunile tubului digestiv, afecțiuni hepato- biliare, afecțiuni renale, afecțiuni dermatologice, afecțiuni metabolice și de nutritive, afecțiuni respiratorii, afecțiuni ale aparatului locomotor, afecțiuni ale sistemului nervos, afecțiuni ginecologice.

Facilități copii (în cameră cu 2 adulti): copii pana la 7 ani, gratuit la cazare, fără pat suplimentar. Copii cu varsta 7-16 ani, achită 50% din tariful unui loc și primesc pat pliant. În cazul în care nu primesc pat pliant, achită 30% din tariful unui loc.

Alte informații: Sala de fitness va ajuta sa va mentineti în forma în fiecare zi, fiind foarte bine și modern dotată. Sală de conferințe cu o capacitate de 50 locuri poate gazdui diverse conferințe și simpozioane. Posibilitatea de conectare wireless la rețeaua de internet a hotelului (serviciu gratuit), barul de zi, cu o capacitate de 22 de locuri, dotat cu aer condiționat.

Hotel CENTRAL ***

Informații hotel: Inaugurat în 2005 și amplasat în centrul stațiunii, pe malul drept al raului Olănești, Hotelul Central va ofera servicii și cazare de ***. Hotelul dispune de: 16 camere duble, 8 camere cu pat matrimonial, 1 apartament cu 2 camere și living. Camerele sunt dotate cu : baie cu duș, TV-cablu, minibar, telefon, internet, aer condiționat.

Servicii de masă:Masă în bonuri valorice în restaurant cu o capacitate de 250 de locuri și terasă cu o capacitate de 200 de locuri-linie de autoservire ;

Tratament: Două izvoare minerale și patru sonde cu apa minerala sunt folosite pentru cura externa (balneatie). Hotelul dispune și de bază proprie de tratament cu aparatură modern ce include laser, băi galvanice, parafina, aerosol, curenți diadinamici, curenți interferentiali, ionizari, ultrasunet, magneto-diaflux. Afecțiuni ce pot fi tratatate: afecțiuni cronice ale ficatului și cailor biliare, afecțiuni respiratorii; afecțiuni metabolice și de nutritie; afecțiuni dermatologice; boli profesionale; afecțiuni cardiovasculare afecțiuni reumatismale; endocrine; ginecologice cronice. Turiștii se vor prezenta cu bilet de trimitere de la medicul de familie, adeverință de salăriat sau cupon de pensie. Nu sunt incluse: cura cu ape, taxa stațiune;

Facilități copii în cameră cu 2 adulți: copii pana la 7 ani, gratuit, fără pat suplimentar. Peste 7 ani achită 50% din contravaloarea unui loc și beneficiază de pat suplimentar.

Alte informații: Hotel CENTRAL dispune de centru conferințe, salon masaj, acces internet la recepție, centru de conferințe cu o capacitate de 70 de locuri echipată complet pentru organizarea de evenimente. Nu se accepta animale de companie.

Hotel OLĂNEȘTI ***

Informații hotel: Hotelul a fost dat în folosință in 1985 și dispune de 408 locuri de cazare repartizate astfel : 4 camere cu pat matrimonial, 198 camere cu 2 paturi și 2 apartamente. Camerele: sunt modernizate fiind dotate cu grup sanitar propriu, tv, cablu tv, telefon și balcon. 40% din spațiile de cazare dispun de frigider și doar în proporție de 20% și de aer condiționat.

Servicii de masă: se asigură în 3 restaurante cu capacitate de 600 locuri, categoria *** în sistem de bonuri valorice.

Tratament: Bază proprie de tratament cu aparatură modernă ce include laser, băi galvanice, parafina, aerosol, curenți diadinamici, curenți interferentiali, ionizari, ultrasunet, magneto-diaflux. Afecțiuni ce pot fi tratatate: afecțiuni renale și ale căilor urinare, afecțiuni digestive, afecțiuni cronice ale ficatului și cailor biliare, afecțiuni respiratorii, afecțiuni metabolice și de nutritive, afecțiuni dermatologice, boli profesionale, afecțiuni cardiovasculare afecțiuni reumatismale, endocrine, ginecologice cronice. Nu sunt incluse: taxa stațiune, frigider și aer condiționat, funcție de disponibil (se achită la recepție).

Facilități copii în cameră cu 2 adulti: 0-7 ani gratuit fără pat suplimentar; peste 7 ani achită 50% din contravaloarea unui loc și beneficiază de pat suplimentar.

Alte informații: Hotelul pune la dispoziția turiștilor bar de zi, 3 săli de restaurant cu o capacitate totala de 600 de locuri ( o sală pentru meniuri dietetice – 5 diete, o sală pentru servirea mesei a la carte, o sală rustica), sală de conferințe cu o capacitate de 150 de locuri, sală de coffee break, 4 cabinete medicale (pentru consultații de specialitate și injecții cu apa minerală), bază de tratament cu multiple proceduri, cameră de garda, dușuri cu apă caldă non stop, băi minerale, laborator de analize medicale, piscina acoperită, parcare auto.

Hotel SUPREM ***

Dotări și facilități: camere dotate cu TV, frigider, baie, telefon, internet wireless; restaurant categoria I-a cu o capacitate de 300 de locuri; terasă ; bar de zi categoria I-a cu o capacitate de 35 de locuri; sală de conferințe; parcare păzită.

Capacitate: 31 camere cu două paturi sau pat dublu; 4 camere cu două paturi și canapea extensibila; 10 apartamente.

Hotel PREMIER ***

Dotări și facilități: – camerele dotate cu TV, internet wireless, aer condiționat, minibar, baie cu duș; – sală de conferințe (40 locuri); – restaurant

Capacitate: 43 locuri; – camere duble : 11; – camere cu pat matrimonial : 5; – apartamente : 3

Hotel TISA ***

Dotări și facilități : camere duble : 29 (58 locuri); internet Wireless și cablu-grup sanitar propriu-minibar (frigider); cablu TV; foehn; apa caldă non -stop; restaurant : 90 locuri; 15 locuri pe terasă acoperită; instalatie de sonorizare ; iluminat ergonomic ; bar : 20 locuri; mese de biliard: 1; tenis de masă : 1; salon: frizerie, coafura, manichiura, pedichiura; parcare; gratar în curtea hotelului

Bază de tratament : cabinet medical pentru consultații; injecții cu apa izvor 7; tratament anticelulitic; masajanticelulitic; solux; reflexoterapie; curențidiadinamici; ionizări; ultrasunete; magnetodiaflux; unde scurte; aerosol; parafină ; ultrasunet; curenți interferentiali; baie galvanică; masaj; saună; Cada multifunctională cu hidromasaj și duș subacval.

Hotel STOGU ***

Dotări și facilități: – camere spațioase dotate cu baie/duș, TV, cablu TV, aer condiționat. Capacitate: – 13 camere duble; – 3 apartamente de 2 camere

Hotel ALICE ***

Hotelul Alice vă pune la dispozitie urmatoarele dotări și spații de cazare: • 2 apartamente cu 2 locuri/ ap • 14 camere cu pat dublu • restaurant cu 42 de locuri • bar de zi cu terasă (14 locuri) • bază de tratament • sauna • sală de conferințe cu 25 de locuri • cameră fitness

• internet, telefon/ fax. Toate camerele au baie, radio și televizor conectat la rețeaua de cablu tv, telefon, minibar și balcoane luminoase de unde puteti admira peisajul.

Hotel SELECT ***

Dotări și facilități: camere spațioase, cu balcon, dotate cu baie/duș, TV, cablu TV, minibar, telefon, internet; sauna; piscina; salon restaurant 1: capacitate 100 locuri; salon restaurant 2: capacitate 30 locuri; terasă acoperită: capacitate 40 locuri; terasă de vara: capacitate 20 locuri; săli de conferințe: 2 săli a cate 30 locuri; servicii masă "a la carte", meniuri dietetice, meniuri fixe, meniuri ecologice.

Capacitate: 3 apartamente dotate cu aer condiționat; 1 cameră single; 29 camere duble.

Hotel NINA ***

Dotări și facilități: Spații cazare dotate cu tv, cablu, telefon, minibar ; 14 camere (2 paturi sau pat matrimonial); 1 aprtament; Restaurant 36 locuri; Terasă neacoperită 30 locuri; Sală conferințe 30 locuri; Sală training 14 locuri; Parcare păzită 11 locuri;

Luxos, modernizat după ultimele curente în design, gândit deopotrivă pentru turiștii autohtoni cât și cei occidentali, hotelul este versiunea modernă a celui din 1940. Într-o stațiune în care fiecare piatră vorbește de trecut, Hotel Nina frapează prin culoare, arhitectură și rafinament. Finisajele alese și decorațiunile exterioare fac din Hotel Nina singurul hotel modern, care respectă arhitectură stațiunii vechi. Hotel Nina este alegerea perfectă pentru cei care caută o atmosferă relaxanta și liniștea unei stațiuni de munte, dominată de peisajul pitoresc și aerul curat.

Hotel LIVADIA**

Hotelul Livadia este situat în apropierea izvoarelor stațiunii, funcționează din 1975, iar in prezent aparține Casei Naționale de Pensii și Asigurări Sociale. Are o capacitate de 250 de locuri (după darea în folosință in unui nou corp cu 120 de locuri) în camere de categoria două stele. Baza de tratament, ultramodernă, este dotată cu aparatură medicala performantă care acoperă toate aspectele recuperarii.

Hotel PARÂNG **

A fost inaugurat în 1987 și dispune de locuri de cazare in 7 apartamente și in camere cu 2-3 paturi.

Dotări și facilități: – camere dotate cu baie cu duș, radio, telefon, tv; restaurant, bar de zi, club, sală de spectacole, cofetarie; parcare propire; bază de tratament; spalatorie; Club Internet Parâng. Dotările sale mai includ și 2 săli de kinoterapie, discotecă, sală de bibliotecă, agenție de turism etc. Capacitate: 767 locuri în camere duble și single

Hotel PODIUM ***

Spații cazare: – 12 camere cu pat dublu sau pat matrimonial – 4 apartamente. Camerele sunt confortabile și modern decorate, dispun de telefon (cu acces internațional), minibar, TV cablu.

Facilități: – parcare păzită 24 h. – tratament în incinta Hotelului Olănești amplasat la de Hotel Podium; – vis-a-vis de hotel se află un complex modern cu piscină acoperită, saună, masaj, sală fitness; – pentru grupuri se pot organiza excursii la obiectivele turistice din zonă. Sală de conferințe cu capacitatea de 45 de locuri (internet, fax, videoproiector, video, TV, flipchart, aer condiționat). Sală training cu capacitatea de 12 – 15 locuri.

Într-o atmosferă relaxantă, cu un meniu diversificat, restaurantul dispune de 60 locuri, ideal conceput pentru mese organizate sau seri romantice și pline de poezie.

PENSIUNI ȘI VILE

CASA VÂNĂTORILOR ****

Rafinament și Calitate Cabana Vânătorilor este situata într-un cadru natural, la intrarea în stațiune, avand în apropiere paduri și raul Olănești. Este locul ideal de relaxare, iar gustarile din restaurantul cu specific vanatoresc completează atmosfera unui sejur la munte !
Dotări și facilități: camere dotate cu baie, TV, cablu TV, minibar, linie telefonica nationala și internationala, acces internet; restaurant 4 stele; cafenea; parcare păzită; sală conferințe
Capacitate: 7 camere duble; 3 apartamente.

Pensiunea NOEL ***

Dotări și facilități: aer condiționat; uscator de par; televiziune prin cablu; minibar; linie telefonica nationala și internationala; internet wireless; restaurant 3 stele cu climatizare; cafenea; sală conferințe; sală agrement (Biliard, Internet, Air Hokey); spatiu amenajat pentru copii; terasă la ultimul etaj; masaj.

Capacitate: 8 camere duble; 2 apartamente; 2 apartamente duplex (cu scara interioară)

Pensiunea TISA ***

Pensiunea Tisa este o constructie noua și se afla în imediata vecinatate a hotelului Tisa. Pensiunea, clasificata la standardul de 3 stele, va ofera cazare în camere de 2 locuri, sau apartamente, dotate cu balcon, baie proprie, TV color, cablu, telefon și internet. Masa se serveste în restaurantul propriu. Tratamentul balnear se face în bază de tratament a hotelului Tisa cu personal calificat, aparatură de ultima generatie și cuprinde 3 proceduri inclusiv apa. Pensiunea este dotată cu restaurant propriu de 50 de locuri ,bucatarie traditionala și o sală de conferințe de 40 de locuri.

Pensiunea RUBIN ***

Dotări și facilități: restaurant / menu a la carte 50 locuri; parcare păzită ; baie proprie la fiecare cameră; balcon la fiecare cameră; încalzire centrala; apa caldă non-stop; internet.

Capacitate: 8 camere duble.

Pensiunea EUROPA ***

Dotări și facilități: Restaurant / a la carte; terasă în fata hotelului; terasă mare la gradina de vara; parcare păzită ; baie proprie la fiecare cameră; balcon; încalzire centrala; apa caldă non;stop; frigider în cameră; salon mic dejun.Capacitate: 6 camere duble; 2 apartamente.

Vila IULIA ***

Dotări și facilități: camere dotate cu baie proprie; apă caldă non-stop; frigider în cameră; tv cablu; parcare

Capacitate : 6 camere duble și 2 apartamente

Preț cameră dublă : 60 RON / ZI (gratis pentru a treia persoană dacă are o vârstă mai mică de 14 ani); Preț apartament : 120 RON / ZI (apartamentul fiind format din două camere utile)

Vila TEL ***

Dotări și facilități: camere dotate cu TV, cablu tv, grup sanitar propriu, fohen, caldura non-stop, apa caldă non;stop; sală de mese cu o capacitate de 20 de locuri; acces la bucatarie; biliard; terasă la sală de mese; terasă exterioara cu gratar și mese pentru 20 de persoane; parcare
Capacitate: 7 camere cu pat matrimonial; 2 camere cu 2 paturi; 2 apartamente

Vila EMA ***

Dotări și facilități: camere dotate cu TV, cablu tv, grup sanitar propriu, caldura non-stop, apa caldă non-stop ; acces la bucatarie; terasă exterioara cu gratar și foisor; parcare; calculator conectat la internet la parterul vilei.

Capacitate: 3 camere cu pat matrimonial; 3 camere cu pat dublu + pat 1 persoană

O altă oportunitate de cazare în condiții mai modeste există într-un camping, situate la cca. în amonte pe firul văii pârâului Olănești. Campingul se află într-un complex numit Popasul Comanca, unde există 2 hoteluri, casuțe, toaletă, dușuri cu apă caldă și loc pentru campare (Foto 7).

Foto 7. Popasul Comanca – loc pentru campare

Creșterea volumului bazei de cazare și îmbunătățirea serviciilor fac parte permanent din acțiunile coordonate de autoritățile locală. Dintre obiectivele fixate prioritar se disting următoarele:

modernizarea unităților de cazare, atât a structurilor vechi (vilelor), cât și a celor mai noi (hotelul Olănești și Complexul balnear COTS) ;

reclasificarea spațiilor de cazare din pensiunile private și gospodăriile populației ;

modernizarea popasului turistic Olănești prin inlocuirea căsuțelor și amenajarea unor bungalovuri o dată cu crearea unei platforme de campare in cadrul său;

organizarea unei ”unități pilot” în cadrul unei vile aflate în spațiul hotelului Olănești, care are condiții de sporire a confortului la 4 stele și de amenajare la subsol a unei minibaze de tratament ;

Baza de alimențatie publică

Prin oferta de preparate, unitățile de alimentație publica se deosebesc destul de puțin de meniurile tipice ale restaurantelor de la noi. Sunt dominante urmatoarele categorii:

Restaurantele sunt cele mai des intâlnite localuri publice. Pe langa calitatea mâncărurilor tradiționale, se remarcă interesul proprietarilor pentru crearea unei ambianțe mai plăcute, cu decorațiuni de inspirație populară locală (ceramică de Horezu sau de Vlădești, utilizarea pietrei naturale calcaroase și a lemnului sculptat, piei de animale). Se remarcă o creștere a numărului de locuri prin includerea serviciilor de alimentație în oferta pensiunilor și vilelor din stațiune (exemple edificatoare sunt restaurantele pensiunilor Europa, Rubin și Tisa).

Bufeturile și braseriile sunt mai puține la număr decât restaurantele (cca 10 dacă le includem și pe cele apropiate ca specific cu barurile) și oferă indeosebi băuturi răcoritoare și alcoolice și o gamă redusă de produse alimentare preluate din comerț. Destul de puține unitați asigură servirea unor minuturi calde sau reci sau a unor preparate de tip fast-food.

Barurile sunt specifice mai ales hotelurilor, dar in ultima vreme devin mai frecvente datorită tineretului din ce in ce mai interesat de practicarea acestui tip de turism balnear.

În vederea îmbunătățirii rețelei de alimentație publică, autoritățile locale vizează modernizarea unităților și restructurarea parțială a ofertei lor, in sensul că acestea ar trebui să cuprindă și capacități de preparare a unor produse mai dietetice-mai multe lactobaruri, rotiserii, ceainării. Printre unitățile propuse pentru modernizare intr-o primă etapă se includ cantinele-pensiune, mai ales a celor care deservesc vilele cu una sau două stele. Este prevazută refacerea finisajelor exterioare, înlocuirea mobilierului uzat, redotarea bucătăriilor și a anexelor funcționale.

Serviciile de agrement

Agrementul reprezintă alături de transport, cazare și alimentație o componentă de bază a serviciului turistic. Privit în concordanță cu cerințele turistului, agrementul vizează destinderea și reconfortarea fizică a acestuia, divertismentul și dezvoltarea capacităților sale.

Agrementul reprezintă, în plan economic, o sursă importantă de încasări, având un rol stimulator pentru circulația turistică. Totodată, agrementul reprezintă mijlocul principal de individualizare a ofertei turistice.

În general strategia de dezvoltare a agrementului nu ține seama, pe de o parte, de motivațiile aspirațiile și așteptările turiștilor iar, pe de altă parte, de profilul structura și specificul stațiunii.

În cazul stațiunii balneo-climaterice Băile Olănești, deci a turismului de tratament sau cură balneo-medicală, organizarea agrementului înseamnă: organizarea de locuri cu vederi panoramice, alei cu înclinații ușoare, parcuri naturale. În ceea ce privește serviciile culturale acestea sunt: săli pentru spectacole, concerte, cinematograf etc.

Având în vedere faptul că turiștii veniți la tratament în stațiunea balneo-climaterică Olănești sunt persoane în vârstă, suferind, în cea mai mare parte de afecțiuni cardiovasculare și respiratorii, serviciile de agrement oferite chiar dacă nu foarte diversificate, trebuie să fie în concordanță cu necesitățile acestora.

Serviciile complementare

Serviciile complementare oferite de stațiune balneo-climaterică Olănești sunt:

servicii de informare a clientelei turistice

serviciul de intermediere (rezervări, închirieri)

servicii de activități turistice cu caracter special (organizarea de congrese, simpozioane, expoziții, festivaluri)

servicii și activități turistice cu caracter sportiv

servicii de tratamente balneo-medicale

servicii diverse

Unele dintre aceste servicii sunt cunoscute cu anticipație de către turiști, intrând în costul inițial al programului, dar, cu cele mai multe dintre ele, turiștii au contact numai la destinație, consumul rămânând numai la latitudinea lor. Caracterizându-se prin varietate, serviciile suplimentare, fie se asociază serviciilor de bază, fie au o existență independentă. Între utilitățile de cazare și alimentație care oferă servicii suplimentare se detașază Hotelul Parâng. Aceasta oferă turiștilor o informare rapidă, de calitate și complexă, care privește atât programele manifestărilor turistice, cât și elementele generale solicitate de turiști. Totodată, dintre serviciile de intermediere, cel mai frecvent întâlnite sunt serviciile de rezervare de locuri pentru mijloacele de transport și rezervare de spații de cazare.

Având în vedere faptul că stațiunea balneo-climaterică Băile Olănești se situează, în ceea ce privește corelarea dintre dimensiunea bazei de tratament și a celei de cazare, în categoria stațiunilor în care capacitatea bazelor de tratament este mai mare decât cea de cazare, serviciile de cură și tratament balneo-medical sunt considerate suplimentare în cazul în care turistul își completează sejurul în stațiune cu efectuarea unor tratamente ( cure de ape minerale) cu caracter preventiv. De asemenea, serviciile de asistență medicală prilejuite de astfel de situații fac parte tot din categoria serviciilor complementare.

Dintre serviciile turistice cu caracter educativ și recreativ oferite de stațiunea balneo-climaterică Olănești, se pot menționa: participarea la spectacole și manifestări folclorice, vizitarea de muzee, expoziții, organizarea unor concursuri pe diferite teme. Un rol cultural educativ și recreativ de mare importanță, au excursiile. Acestea contribuie la îmbogățirea cunoștințelor, prin contacte cu oameni și locuri, stimulează nevoia de informare. În cazul turismului de sejur (cură, tratament balneo-medical) practicat în stațiunea balneo-climaterică Olănești, excursiile reprezintă servicii suplimentare. De la unitățile de cazare din stațiune se organizează excursii pe trasee scurte de 5-20 de km, cu autocarul. Principalele trasee, în cadrul excursiilor organizate cu turiștii sunt: Băile Olănești – satele Tisa și Gurguiata (se poate vizita Schitul Gurguiata); Băile Olănești – Schitul Iezăr – peștera „Sf. Antonie” – spre izvoarele pârâului Olănești se poate vizita Schitul Comanca; Băile Olănești – Comuna Muiereasca (se poate vizita Mănăstirea Frăsinei); Băile Olănești – „Piatra Scrisă”. În afară acestora, se pot organiza excursii pe trasee prestabilite sau la cererea turiștilor. De regulă se organizează excursii pe următoarele trasee: Băile Olănești – Rm. Vâlcea; Băile Olănești – Curtea de Argeș – Barajul Vidraru; Băile Olănești – Transfăgărășan; Băile Olănești – Sibiu – Păltiniș; Băile Olănești – Peștera Muierii; Băile Olănești – Călimănești – Voineasa; Băile Olănești – Govora – Mănăstirea Dintr-un Lemn; turul stațiunilor balneare din Jud. Vâlcea (Băile Olănești, Ocnele Mari, Govora, Călimănești).

În stațiunea balneo-climaterică Olănești, organizatorii oferă și alte tipuri de prestații independente: schimb valutar, servicii bancare, CEC sau facilități de plată, reduceri de tarife, posibilitatea achitării costului sejurului în rate.

Așadar, serviciile complementare au o contribuție deosebită în creșterea eficienței întregii activități turistice, în sensul contribuției la prelungirea sejurului turistic și a sezonului turistic, precum și prin creșterea încasărilor medii pe zi / turist.

IV. 2 ADMINISTRAȚIA LOCALĂ A ORAȘULUI OLĂNEȘTI ȘI PREOCUPĂRILE SALE IN

DOMENIUL TURISMULUI

Proiectul „Izvoarele de aur de la Băile Olănești”, Cod SMIS 18617 avȃnd

contractul de finanțare nr. 1931/26.07.2011. Obiectul proiectului constă în

realizarea unei campanii consistente de promovare a resurselor turistice naturale

din stațiunea Băile Olănești, cu accent pe proprietățile deosebite ale apelor

minerale cu indicații terapeutice, cunoscute și sub numele de „Izvoarele de aur”

Dupa ce în septembrie 1950 Băile Olănești devine oraș, spațiul său urban propriu zis a înregistrat schimbări importante prin extinderea continuă a suprafeței construite, cât și prin multiplicarea și îmbunătățirea calitativă a dotărilor sale sociale. Spațiul construit s-a extins treptat către nord, astfel că este aproape continuu între localitățile Olănești și Livadia. Băile Olănești este considerat un centru polarizator al localităților din jurul său, ca punct de desfacere a produselor agroindustriale obținute în zonă cât și ca important punct de atracție pentru locuitorii județului Vâlcea, cât și pentru turiștii din țară.

Localitățile Livadia, Olănești, Cheia, Comanca, Pietriș, Moșoroasa, Tisa și Gurguiata, opt la număr sunt sub autoritatea administrației locale. În administrația orașului se află un număr de 1.392 gospodării și un număr de 1.598 locuințe. Grădinițele sunt în număr de 3, școli 2 și un liceu. Activitatea specifică a zonei este turismul balnear și cel montan.

În cele opt localitați componente ale orașului Băile Olănești trăiesc 4.800 locuitori, concentrați în cea mai mare parte în localitățile Livadia (aproape 2.000 de locuitori), Olănești (peste 1.400 de locuitori) și Cheia (cca 1.100 de locuitori). Evoluția numerică a populației a înregistrat numeroase oscilații de-a lungul secolului al XX lea, generate fie de schimbări ale comportamentului demografic, natural fie de evenimente istorice (războaie) sau de măsuri administrative (mai pregnant în deceniile șapte și opt ale sec al XX lea), de exemplu măsura administrativă în 1966 când au fost interzise întreruperile de sarcină și au fost stimulate familiile cu mai mulți copii (Fig.10).

Fig.10. Băile Olănești – evoluția numerică a populației (1956-2006) – sursă Primăria Olănești

Este remarcabil faptul că deși după 1989, pe fondul descreșterii demografice generalizate din cauza sporului natural negativ înregistrat în România, dinamica naturală are un sens negativ în majoritatea așezărilor rurale, localitățile din componența orașului Băile Olănești și prezintă o stabilitate considerabilă și un grad apreciabil de regenerare demografică.

Populația orașului a înregistrat oscilații moderate pe durata ultimelor decenii. Populația sa maximă a fost atinsă în 1992 (4777 locuitori), ceea ce înseamnă că populația actuală este mai redusă doar cu 5 %. Acest fapt se datorează în mare masură stabilității bazei economice a orașului, constituită în jurul activităților turistice din stațiune care au avut un ritm relativ constant de dezvoltare.

Zonele funcționale ale orașului au fost stabilite în funcție de activitățile economice și sociale dominante caracteristice unor suprafețe intravilane. În același timp teritoriul orașului este împărțit în unități teritoriale (UT) care permit reglementări ale activităților de construire și de amenajare urbană în conformitate cu Regulamentul de Urbanism aferent Planului de Urbanism General (PUG). Au fost identificate următoarele zone și subzone funcționale:

Zona centrală cu funcții complexe de interes public și funcții administrative și complementare: ocupă o suprafața de cca 5 ha și include Consiliul Local, liceul, școlile generale, grădinițele, câteva scuaruri și spații verzi, piața agroalimentară, spații comerciale, spații rezidentiale; posibilitățile de construire sunt limitate iar disponibilitățile de terenuri sunt reduse.

Zona unităților balneo-turistice și a resurselor naturale terapeutice constituie zona reprezentativă a stațiunii; se desfășoară în jurul zonei centrale în lungul apei Olăneștiului de la Popasul Comanca până la Vila Sanatoriu Militar (fosta Vila 1 Mai) ; cele mai multe izvoare cu calități terapeutice sunt concentrate pe valea Tisei spre localitatea Cheia; dotările pentru tratament balnear și cele de cazare formează o subzonă în localitatea centrală pană la ieșirea din localitate spre Olănești-sat;

Zona de locuire (rezidențială) : ocupă o suprafața de aproape (aproape un sfert din suprafața totală a intravilanului) ;

Zona de spații verzi și agrement: există un real interes pentru extinderea spațiilor verzi, pe fondul creșterii circulației autovehiculelor în stațiune și ca urmare a limitării suprafețelor neconstruite; se vehiculează intenții de amenajare a unor facilități de agrement în zona Lacului Frumosu din localitatea Moșoroasa, în aria izvoarelor;

Zona unităților industriale si agricole: deține suprafețe relativ restrânse (cca );

Zona de gospodărie comunală și a dotărilor tehnico-edilitare: o atenție deosebită se va da depozitării deșeurilor menajere (produse în cantități tot mai mari) în rampa existentă în prezent pe raza comunei Păușești-Măglași, la hotarul cu Băile Olănești;

Orașul nu dispune de capacități industriale, cu excepția industriei locale, dezvoltată strict pentru satisfacerea serviciilor de bază. Direcțiile principale de dezvoltare a micilor capacități cu caracter industrial sunt orientate spre prestările de sevicii pentru populație. Autoritățile locale vizează dezvoltarea industriei mici, a celei meștesugărești și artizanale care se bucura de o bună tradiție prin partea locurilor. Susținerea lor are în vedere implicarea cât mai largă a forței de muncă locale pentru a diminua efectele plecării populației spre alte zone cu activități industriale. Se prevede dezvoltarea micii industrii cu precădere în localitatea Cheia, departe de circulația turistică zonelor centrale și de interes balneo-turistic.

În cadrul acțiunilor de restructurare a turismului în stațiunea Băile Olănești, un loc prioritar îl deține modernizarea ofertei balneoturistice, impusă atât de necesitatea ridicării nivelului stațiunii, cât și din rațiuni economice și sociale.

IV. 3 ANALIZA OFERTELOR ȘI PACHETELOR TURISTICE

Furnizorii de servicii de turism admit că sistemul subvenționat de bilete asigură o cotă semnificativă din numărul de turiști cazați. Există însă și furnizori privați de servicii de turism particulare în stațiuni balneare care își modernizează și extind oferta de facilități și produse pentru a satisface așteptările pieței. În județul Vâlcea tendințele descrescătoare sunt atenuate de așa numitul "turism social", care reprezintă fluxul de turiști ce vizitează regiunea mulțumită subvențiilor sociale de la bugetul de stat. De fapt, cazarea în stațiunile balneo-climaterice este subvenționată pentru persoane care sufera de anumite boli și pentru persoane în vârstă. Acest segment de turism este prin definiție caracterizat de cheltuieli reduse.

În general, practicarea unor tarife ridicate limitează accesul la serviciile turistice și se reflectă, în principal, în reducerea numărului de turiști, dar și a duratei sejururilor, a distanțelor de calătorie, a frecvenței plecărilor în vacanță, în același timp, tarifele scăzute stimulând manifestarea cererii. În fapt relația dintre prețuri și dezvoltarea turistică este mult mai complexă nefiind excluse reacțiile adverse, de pildă tarife foarte scăzute sau reducerea drastică a acestora pot genera neîncrederea turiștilor în calitatea serviciilor și, ca urmare, o reducere a intensității calătoriilor. În consecință, raportul calitate-preț joacă un rol deosebit în formarea și afirmarea cererii turistice.

În stabilirea tarifelor, o importanță majoră, pe lângă serviciile incluse o prezintă tipul camerelor și categoria de clasare a unităților de cazare (Tabel 1). Prezentăm grafic în continuare repartiția tipurilor de camere din principalele unități hoteliere sau pensiuni din stațiune (Fig. 11):

Tabel 1. Numărul de locuri și tipul camerelor din principalele unități hoteliere și pensiuni ale stațiunii Băile Olănești (anul 2013).

Sursa : Institutul Național de Statistică Vâlcea 2013

Fig.11. Repartiția locurilor în principalele unități de cazare din stațiunea Băile Olănești

Se impune în aceste condiții o atentă politică în domeniul prețurilor, tarifelor, chiar ridicate, trebuie să aibă o temeinică fundamentare, să reflecte cu fidelitate calitatea prestațiilor, să realizeze diferențieri pe sezon, zone turistice etc. În cazul turismului internațional, problema devine însă și mai complexă, rezultat al fluctuațiilor valutare și al preluărilor în preț. De asemenea, este necesară practicarea unui sistem de facilități care să sporească activitatea vacanțelor. Totodată, prin nivelul lor, tarifele trebuie să asigure stabilirea fluxurilor turistice, utilizarea cât mai bună a bazei materiale, eficiența activității.

Ofertele de prețuri și tarifele din unitățile hoteliere ale stațiunii Băile Olănești prezintă și elemente care pot spori atractivitatea, cum ar fi diverse gratuități sau facilități:

Gratuitatea pentru cazarea copiilor sub 7 ani, când nu se solicită pat suplimentar.

Tariful pentru un pat suplimentar va fi de 50% din tariful aferent unui loc de cazare din camera respectivă (aceste facilități se acordă numai pe baza documentelor care atestă incadrarea in această categorie).

Tariful pentru animalele de casă care insoțesc turiștii este 50% din tariful practicat pentru un loc de cazare (accesul animalelor va fi permis numai in cazul prezentării carnetului de sănătate).

În conformitate cu prevederile articolului 15, litera f din Legea 33/2004 și Legea 27/1994, veteranii și văduvele de război, handicapații și pensionarii beneficiază de scutire de taxe pentru șederea in stațiunile balneoclimaterice.

CAPITOLUL V. CIRCULAȚIA TURISTICĂ – NUMĂR TURIȘTI

(ROMÂNI ȘI STRĂINI, NUMĂR DE ÎNNOPTĂRI)

Circulația turistică reprezintă în sens restrâns, raportul dintre cererea turistică și oferta turistică într-un anumit areal. Metoda de măsurare a circulației turistice se bazează pe principiile elaborate de O.M.T., ținând cont atât de traficul intern și internațional, cât și de sursele de informare care în unele cazuri sunt comune (capacitatea de cazare), dar și speciale (puncte de frontieră).

Turismul balneomedical este una dintre cele mai dinamice forme de turism, cu o distribuție relativ constantă de-a lungul anului, determinând atenuarea caracterului sezonier al turismului și contribuind la sporirea încasărilor medii pe zi/turist.

Fiind o stațiune balneoclimaterică, Băile Olănești face parte din categoria zonelor cu activitate permanentă, unele oscilații fiind nesemnificative. În această stațiune, sosirile de turiști se distribuie relativ uniform de-a lungul anului, condițiile de climă neîmpiedicând desfășurarea normală a tratamentelor medicale. Numărul solicitărilor de cazare pentru anul 2010 ating maximul în luna august (Fig. 12), urmând să scadă treptat odată cu intrarea în sezonul rece.

Sursa : Institutul Național de Statistică Vâlcea 2010

Fig. 12. Fluctuația solicitărilor de cazare în stațiunea Băile Olănești – anul 2010

Având în vedere faptul că sezonul care oferă condițiile cele mai prielnice este vara chiar și așa în stațiunea balneo-climaterică Olănești există perioade de mai mare concentrație manifestate în lunile mai-octombrie. Politica agresivă, de stațiune cu puternic profil balneo-climateric a dat roade, acest lucru observându-se în cazul numărului crescând de turiști cazați în hoteluri. Mulți dintre aceștia au venit la tratament, convinși fiind că doar aici își pot recupera sănătatea. În plus, stațiunea este inclusă în programele guvernamentale care oferă subvenții tinerilor și pensionarilor în extrasezon (deoarece stațiunea este pretabilă practicării turismului în tot timpul anului).

Analiza circulației turistice în stațiune trebuie să aibă în vedere cadrul mai larg al județului Vâlcea, ilustrat în continuare prin date statistice privind sosirile, înnoptările și indicele de utilizare netă a locurilor de cazare din ultimii ani (Tabel 2).

Tabel 2. Capacitatea de cazare și utilizarea netă a acesteia (%) în județul Vâlcea (2010)

Sursa : Institutul Național de Statistică Vâlcea 2010

Fig.13. Utilizarea netă a capacităților de cazare din județul Vâlcea – după Institutul Național de Statistică Vâlcea 2010

În stațiunea Băile Olănești, gradul minim de ocupare al hotelurilor în perioada 2007- fost superior gradului mediu de ocupare al anilor 2000 -2003 atingând valoarea între 55 -65 % iar gradul maxim de ocupare la atins în luna iulie 2008 cu o cifră de 83,24% (Hotel Parâng) – Tabel 3.

Tabel 3. Gradul maxim de ocupare al hotelurilor din stațiunea Băile Olănești în perioada 2007 – 2009

Sursa: Evidența primară serviciul statistic hotelier

Numărrul turiștilor (români și străini) înregistrați la nivelul anului 2008 în trei hoteluri ale stațiunii Băile Olănești (H. Suprem, H. Olănești, H. Parâng), arată un interes deodebit pentru români, iar numărul redus de străini (total 78) demonstrează insuficienta promovare a serviciilor turistice pe plan internațional (Tabel 4).

Tabel 4. Numărrul turiștilor (români și străini) înregistrați la nivelul anului 2008 în trei hoteluri ale stațiunii Băile Olănești (H. Suprem, H. Olănești, H. Parâng)

Sursa: Evidența primară serviciul statistic hotelier

Nr. total turiști: 18.460; români: 18.382; străini: 78

VI. PROPUNERI DE DEZVOLTARE A STAȚIUNII

Resursele balneare au constituit și constituie premisele desfășurării pe teritoriul stațiunii Băile Olănești din timpuri străvechi a activităților balneare. Amplificarea ulterioară a acestor activități a determinat realizarea unei importante oferte balneare, care i-au conferit acesteia o certă vocație turistică, situând-o din acest punct de vedere pe un loc prioritar pe plan național.

Prin calcularea indicelui de atractivitate pentru principalele elemente turistice din această stațiune se obține un rezultat prin intermediul căruia vom putea stabili obiectiv dacă stațiunea are o atractivitate cât de cât ridicată.

Indicele de atractivitate se determină pe baza factorilor care definesc oferta turistică a zonei analizate, în cazul nostru Băile Olănești. El reprezintă influența dintre ponderea fiecărui element component al ofertei și nivelul său calitativ, conform formulei:

I = , unde:

I = indicele de atractivitate

q = ponderea fiecărui element al ofertei

n = numărul elementelor componente ale ofertei

c = nivelul cantitativ al ofertei turistice, este cuprins între 1 și 3. (dacă c = 1 – nivel calitativ scăzut al ofertei, c = 2 – nivel calitativ mediu al ofertei; c = 3 – nivel calitativ ridicat al ofertei) – Tabel 5.

Tabel 5. Indicele de atractivitate al stațiunii Băile Olănești

Sursa: INC – Gradul de atractivitate al zonelor cu potențial turistic ridicat, 2005

Elementele ce definesc oferta turistică în stațiunea Băile Olănești și care vor fi luate în considerare la calcularea indicelui de atractivitate sunt: peisajul, clima, resursele de sol (păduri) și de subsol (ape minerale), infrastructura minerală, condiții socio-economice, resurse antropice, baza tehnico-materială a turismului, activitățile turistice posibil a fi practicate, pe care le-am evidențiat anterior.

Arealele turistice ale stațiunii Băile Olănești sunt diferite din punct de vedere al activității lor. Varietatea resurselor turistice și a distribuției lor teritoriale în cuprinsul județului Vâlcea, determină concentrarea fluxurilor turistice către anumite zone. Pe baza acestui sistem de apreciere a fost evaluată oferta turistică pe zone turistice stabilindu-se următoarea ordine ierarhică (Tabel 6):

Tabel 6. Indicele de atractivitate pe principalele zone turistice din jud.Vâlcea

Sursa: INC – Gradul de atractivitate al zonelor cu potențial turistic ridicat, 2008

Așa cum se observă în tabelul precedent, stațiunea se situa pe locul al doilea al județului Vâlcea, în anul 2008, din punct de vedere al atractivității sale turistice. Indicele de atractivitate cuprins între 2 și 3 îi conferă statutul unei stațiuni de interes național, care printr-un management corespunzător poate fi promovată și valorificată pe piața turistică internațională.

Valorificarea ofertei turistice mai poate fi reprezentată și printr-un alt indicator și anume de funcția turistică a zonei, prin intermediul căreia putem stabili forma de turism predominantă. Acest indicator ia în calcul: populația și resursele (naturale, materiale și umane)., forța de muncă și echipamentele turistice.

Funcția turistică a unei zone se calculează, în general, prin intermediul următoarei ecuații:

fT = , unde:

L – numărul locurilor de cazare din localitatea, zona sau țara în discuție

P0 – populația dependentă de activitatea turistică (Populația dependentă de activitatea turistică = numărul angajaților în hoteluri și restaurante x numărul mediu al membrilor de familie)

K – coeficient de corecție, cu valori între 0 și 1 ce poate fi determinat în funcție de categoria de confort a hotelului și de numărul de locuri.

Pentru orașele și stațiunile din județul Vâlcea, funcția turistică se prezintă astfel (Tabel 7):

Tabel 7. Funcția turistică a principalelor zone turistice din județul Vâlcea

Sursa: Anuarul statistic al Jud. Vâlcea și al României – 2008

Principala formă de turism care se practică în prezent în stațiunea Băile Olănești, este, după cum am arătat, turismul balnear. După aprecierea specialiștilor, această stațiune a demonstrat că are condiții naturale, dar și organizatorice pentru toate cele trei tipuri de asistență medico-balneară: profilactică, curativă și de recuperare funcțională.

După cum se știe, tratamentul balnear curativ are o tradiție veche, iar recuperarea este de dată mai recentă, însă cu rezultate destul de promițătoare.

Turismul balnear s-a dezvoltat cu o mare rapiditate, îndeosebi în ultimele decenii, o dată cu creșterea surmenajului și bolilor profesionale provocate de ritmul vieții moderne din marile aglomerații urbane. Cererea turistică balneară este generată de două categorii de necesități: biologice și psihologice (necesitatea de echilibru). Rolul profilactic și importanța deosebită a turismului balnear reiese și din faptul că acesta acționează ca factor social din mai multe puncte de vedere, și anume:

satisface necesitățile de odihnă ale omului, permițând eliberarea de oboseală fizică și nervoasă, ce decurge din condițiile de muncă și viață;

contribuie la refacerea forței de muncă;

completează destinderea și dă un conținut dinamic, rupe monotonia cotidiană, presupune căutarea unor satisfacții, a confortului și a agrementului;

contribuie la menținerea sănătății oamenilor prin tratamente și cure balneare;

dezvoltarea balneologiei sociale, care face ca numărul celor care beneficiază de cure balneare să fie mereu în creștere;

sporirea numărului de curanți pentru tratamentele balneare este influențată de factorii cu caracter general care concură la dezvoltarea turismului, precum și o serie de factori specifici dezvoltării turismului balnear, ca de exemplu tendința de a îmbina turismul propriu-zis cu turismul balnear (plăcere + sănătate), care permite turistului aflat în concediu de odihnă să se recreeze și în același timp să-și îngrijească sănătatea.

Specialiștii afirmă că succesul concepției de dezvoltare a stațiunilor balneare va fi asigurat de simbioza punctelor de vedere medicale, sociale, turistice și economice. De aceea, pentru o mai bună cunoaștere a stațiunii pe piața turismului intern, dar și internațional se poate realiza un program global axat pe mix-ul de marketing și care va avea ca obiective următoarele:

Creșterea cererii efective pentru stațiune;

Dobândirea unor poziții ferme de către stațiunea Băile Olănești atât pe piața externă, cât și pe piața internă;

Consolidarea unei imagini favorabile în conștiința clientelei potențiale din interiorul țării și din exterior.

Strategia de piață, în cazul stațiunii Băile Olănești, va avea în vedere cele patru politici: de produs, de preț, de promovare și de distribuție.

Produsul turistic este o combinație în variante multiple a elementelor de atractivitate (resurse turistice naturale și antropice) pe care le oferă o zonă (destinație dată) precum și a serviciilor specifice și nespecifice.Ca produs turistic, stațiunea Băile Olănești are un nivel calitativ foarte ridicat atât în ceea ce privește elementele de atractivitate, dar și cele mai multe dintre serviciile oferite.

Politica de produs, în ceea ce privește stațiunea Băile Olănești, trebuie să în considerare următoarele strategii:

Punerea în evidență a principalelor atuuri pe care le are stațiunea, din punct de vedere curativ, față de principalele contracandidate pe plan național și european. Astfel de elemente pot fi: prevenirea depresiilor nervoase, fitoterapia, kinetoterapia, tratament în afecțiunile respiratorii.

Punerea în evidență a elementelor de cură care oferă posibilitatea tratării unei palete mai largi de afecțiuni.

Alături de produs, prețul se înscrie între elementele fundamentale ale politicii de marketing turistic, el având rolul decisiv în luarea deciziei de cumpărare.

De aceea, la fundamentarea prețurilor în stațiune se vor lua în considerare elemente precum prețurile cât mai accesibile și prețurile diferențiate.

De asemenea se vor lua în considerare următoarele strategii, în ceea ce privește prețurile:

Strategia tarifelor forfetare, în care se oferă turiștilor un pachet minimal de servicii obligatorii (transport, transferuri, pensiune completă, excursii în cadrul sejurului, etc), la un nivel determinat de confort și un cost mai redus. Acest tip de strategie atrage mai ales persoanele vârstnice, fapt pentru care stațiunea pentru numărul mare de pensionari care o vizitează;

Strategia tarifelor diferențiate; prețurile se diferențiază după: natura ofertei, gradul de confort, conținutul sau componentele pachetului de servicii.

Politica de distribuție se va face în mod direct, prin legăturile care se formează între prestatorii de servicii și turiști sau în mod indirect, între prestatorii de servicii și turiști situându-se o serie de intermediari, al căror rol este să faciliteze pur și simplu tranzacțiile.

Distribuirea produsului turistic se va face prin agențiile de turism românești, dar și cele partenere de pe piața externă. Se impun utilizarea alternativă a unor verigi suplimentare din alte țări, sindicate, asigurări sociale, asociații ale vârstei a treia, asociații ale medicilor balneologi, etc.

Pentru valorificarea cât mai eficientă a potențialului natural și de tratament este necesar un ansamblu de lucrări prin care elementele sistemului tehnic să fie dispuse și utilizate astfel încât sistemul să corespundă în condiții cât mai bune scopului în care a fost realizat. O astfel de activitate include obiective ca:

Amenajarea peisajului;

Protejarea și exploatarea rațională a acestuia;

Amenajarea rețelei de drumuri, trasee turistice și poteci;

Modernizarea sau realizarea altor spații de cazare;

Valorificarea superioară a amenajărilor existente;

Dezvoltarea și modernizarea bazei de tratament.

VII. PROPUNERI DE PROMOVARE A STAȚIUNII

Formele și mijloacele de publicitate turistică sunt foarte variate, utilizarea unora sau a altora fiind condiționată de scopul urmărit, complexitatea campaniei publicitare, cerințele eficienței sau alți factori.

Tehnica de realizare a mesajului publicitar determină clasificarea mijloacelor publicitare în: mijloace de publicitate vizuală (imprimate publicitare, publicitatea în presă și publicitatea proiectată) și mijloace de publicitate sonoră (radio, informații date de personalul organizațiilor de turism).

Publicitatea în presă se realizează prin anunț, considerat ca unul din mijloacele publicitare de mare utilizare și eficiență, datorită faptului că este un element de serie. Anunțul are un efect deosebit asupra subconștientului și ca urmare realizarea lui trebuie să se fundamenteze pe o concepție judicioasă și aprofundată. Alegerea publicației în care trebuie să apară anunțul nu trebuie să țină seama exclusiv de tiraj, ci și de poziția publicației, de segmentele de populație căreia i se adresează, de scopul urmărit prin mesajul respectiv. Anunțul publicitar rămâne deficitar din două puncte de vedere: în primul rând, calitatea grafică a publicațiilor cotidiene nu permite reproducerea imaginilor într-o manieră care să producă emoții sugestive, iar în al doilea rând, anunțul fiind reprodus în cotidiene de mare tiraj, nu poate fi selecționat și destinat unor segmente de populație determinate.

Publicitatea proiectată câștigă tot mai mult în importanță datorită posibilităților de demonstrare pe care le oferă, și mai ales, datorită forței sugestive pe care o are. Ea se realizează prin intermediul filmelor publicitare și diapozitivelor. Filmul publicitar, a cărui superioritate și eficiență nu se mai cer comentate, beneficiază de avantajul că traduce ideea în mișcare și că poate fi realizat în culori. Condiție esențială – care trebuie respectată în realizarea filmului publicitar este – puține texte și multă acțiune. Alegerea obiectivului și a modului de prezentare trebuie să țină seama de aria largă și eterogenă a publicului căruia i se adresează. Pentru turistul mai versat se poate utiliza un film într-o viziune transfigurată artistic, mai profundă din punctul de vedere al cunoașterii, film bazat pe ritm, pe imagine frumoasă și degajată. Atunci când filmul se adresează unor persoane care au mai văzut lucrurile respective și se urmărește repunerea în atenție a unor lucruri știute, se folosesc mijloace cât mai percutante și se recurge la o procedură de revalorificare cât mai atrăgătoare. Publicitatea proiectată se realizează în cadrul programelor de televiziune când apare avantajul îmbinării publicității vizuale cu cea auditivă.

Imprimatele publicitare cuprind foaia volantă, prospectul, broșura, afișul, periodicul publicitar. Prospectul are cea mai mare frecvență de utilizare și reprezintă unul dintre cele mai importante mijloace publicitare vizuale. El urmărește să furnizeze destinatarului cât mai multe informații despre o stațiune. În cadrul prospectului sunt inserate informații referitoare la situația stațiunii, caracteristicile cadrului natural, posibilitățile de acces, serviciile de bază și suplimentare, posibilitățile de efectuare a unor tratamente, etc. și o serie de imagini ale obiectivelor reprezentative din stațiune.

Cele mai recente tendințe în promovarea produselor și serviciilor turistice includ site-urile publicitare ale stațiunilor, agențiilor de turism sau hotelurilor precum și blog-urile de turism și publicitatea online prin intermediul bannerelor media, video și animațiilor flash. Stațiunea Băile Olănești este promovată pe diverse site-uri web (Foto 9; Foto 10)

În stațiunea Băile Olănești toți hotelierii dispun de câte o pagină web în care oferta lor ajunge până în cele mai îndepartate colțuri ale lumii. De fapt acest mijloc de publicitate este unul dintre cele mai puțin costisitoare în comparație cu alte metode de promovare.

Expozițiile și târgurile sunt unele dintre cele mai vechi și mai populare mijloace publicitare din întreaga lume. Ele sunt unicul mijloc publicitar în care se pot folosi toate simțurile: văz, auz, gust, miros, pipăit. Principalele manifestări cu caracter expozițional se realizează în prezent printr-o multitudine de forme si modalități de participare ale firmelor cum ar fi:

organizarea de standuri proprii la târguri, expoziții și saloane naționale sau internaționale;

organizarea unor expoziții itinerante.

Astfel participarea hotelierilor din cadrul stațiunii Băile Olănești cu standuri proprii la o manifestare expozițională este de obicei cu alte acțiunii promoționale, ca de exemplu: distribuirea de prospecte și pliante, organizarea de conferințe, proiecții de film publicitar și altele. În luna martie a anului 2008 Hotelul Parâng a luat parte la o asemenea expoziție, prilej cu care a fost în contact cu diferiții prestatori de servicii turistice din Europa. Expoziția a avut loc la Bruxelles unde hotelul Parâng a ales o modalitate de promovare a hotelului pe cât de inedită pe atât de interesantă. Printre de acum celebre broșuri turistice, proiecții video, reprezentantul Parângului a dus mostre de ape minerale de la diferite izvoare din stațiune. Alte târguri, expoziții și burse la care reprezentanții hotelierilor din Olănești participă în decurs de un an ar fi: Bursa de la Madrid, Bursa de la Budapesta, etc. În țara noastră hotelierii din Olănești participă anual la bursele de turism care se organizează atât pentru contractarea de locuri pentru sezonul de toamnă cât și pentru contractarea sezonului estival.

Prin participarea la aceste manifestării expoziționale, hotelierii urmăresc atingerea următoarelor obiective:

stabilirea de contracte cu alți hotelieri;

extinderea produselor turistice și în alte zone geografice;

prezentarea și lansarea de noi programe și produse turistice;

obținerea de informații cu privire la firmele concurente prezentate în cadrul expoziției;

Participarea la astfel de acțiunii constitue pentru hotelieri o modalitate de îmbogațire și permanetizare a contactelor pe piață turistică. Se poate aprecia că prin participarea la târguri și expoziții s-au stabilit contacte noi cu clienții, s-au prezentat și lansat noi produse și programe turistice și s-au obținut informații noi în domeniul turismului.

Deși este mai puțin utilizată în publicitatea turistică, datorită unui rațiuni de ordin financiar, broșura turistică rămâne unul din mijloacele de publicitate foarte eficiente din punctul de vedere al turistului deoarece contribuie la satisfacerea unor exigențe de cunoaștere foarte ridicate. O broșură turistică prin care se urmărește prezentarea stațiunii balneo-climaterice Băile Olanesti trebuie să cuprindă pe lângă imaginile unităților de cazare și de alimentație publică, informații clare referitoare la izvoarele minerale și baze de tratament, la compoziția chimică a surselor balneare. Broșura trebuie să cuprindă, de asemenea, imagini ale obiectivelor turistice de mare atractivitate din stațiune și împrejurimi. Broșura turistică tipărită, precum și cea video, ar putea constitui mijlocul de marketing cel mai eficient, deoarece contribuie la satisfacerea unor exigențe de cunoaștere foarte ridicate din punctul de vedere al turistului.

Analizând și prognozând activitatea promoțională a stațiunii Băile Olănești se constată că în ultimii ani activitatea promoțională s-a diversificat și dezvoltat având drept consecință creșterea cererii de produse turistice, cât și formarea unei clientele fidele atât din țară cât și din străinătate. Activitatea publicitară s-a diversificat, stațiunea utilizând în acest scop ca principale modalități, publicitate în presă de publicitate, prin intermediul televiziunilor și casetelor video,cu ajutorul internetului, prin tipărituri, prin afișe și altele.

Căile de sporire a eficienței economice a turismului românesc, specifice fiecărui tip de prestație turistică sunt: revederea periodică a încadrării unităților în diferite categorii; folosirea intensivă a spațiilor prin exploatarea multifuncțională a restaurantelor din stațiuni, extinderea suprafețelor de desfacere; dotarea corespunzătoare cu utilaje a unităților; creșterea producției și desfacerii de preparate culinare; diversificarea produselor oferite; introducerea de evidențe stricte a veniturilor și cheltuielilor.

În ceea ce privește activitatea de tratament balneo-medical, un rol important în creșterea eficienței economice îl poate avea: extinderea și diversificarea tratamentelor; utilizarea la capacitate maximă a bazelor de tratament; introducerea de noi proceduri; folosirea pe scară largă a tratamentelor originale românești; extinderea curei profilactice.

Având în vedere faptul că agrementul este un sector cu pondere importantă în încasările din turism, acesta poate să-și mărească contribuția prin utilizarea corespunzătoare a bazelor de agrement; crearea unor programe atractive; diversificarea mijloacelor de agrement, diversificarea excursiilor în țară prin atragerea în circuitul turistic a unor locuri pitorești; reluarea activităților de vânătoare și pescuit pentru turiștii străini etc.

Prin acțiunile de promovare turistică a stațiunii Băile Olănești este necesar să se asigure:

Informarea turiștilor asupra ofertei turistice, a serviciilor oferite;

Influențarea consumului turistic prin stimularea de noi nevoi;

Informarea asupra tarifelor și prețurilor la care sunt oferite diversele produse turistice.

Publicitatea turistică pentru stațiunea Băile Olănești trebuie să modifice favorabil imaginea despre aceasta, să urmărească ceea ce este unic în această stațiune. Este necesar, de asemenea ca imaginea creată prin publicitate să nu fie uitată aceasta cu atât mai mult cu cât, de obicei, în momentul lecturării mesajului publicitar și cumpărarea produsului turistic se scurge o anumită perioadă de timp.

Se impun așadar, valorificarea bogatului patrimoniu turistic de care dispune stațiunea Băile Olănești, atât prin îmbunătățirea și modernizarea dotărilor existente, diversificarea gamei de servicii, exploatarea resurselor turistice, naturale și antropice, cât și printr-o serie de acțiuni de promovare menite să facă posibilă alinierea stațiunii la standardele unei stațiuni internaționale.

CONCLUZII

1. Dezechilibrul în dezvoltarea economică :

– având în vedere că localitatea s-a dezvoltat datorită prezenței izvoarelor minerale se constată că acestea nu sunt bine gestionate , operatorii economici nu colaboreazǎ pentru binele comun (accesul la ivoare se taxeazǎ, iar ceea ce nu se consumǎ este pierdut prin deversare ȋn rȃul Olǎnești); acest lucru duce la reducerea numărului de turiști (oferta atrage doar persoane ȋn vȃrstǎ cu probleme de sǎnǎtate sau familiile cu venituri foarte mici);

– Starea fondului construit existent. Se constată că lipsa monitorizării calitǎții ȋn construcții au fǎcut deservicii ambientului – factorii poluanți vizual sunt de obicei construcții recente ce vor ființa decenii care nu au respectat specificul zonei. Se constată lipsa ȋntreținerii clǎdirilor administrative, destructurarea fondului construit, nerespectarea indicatorilor urbanistici și suprapunerea fondului construit din intravilan peste zonele cu risc natural.

Chiar dacă sistemul de turism balnear social este în declin și sistemele de asigurări sociale, în general deficitare, încearcă să se dezangajeze, bugetul mediu alocat de gospodăriile europene pentru sănătate și pentru tratamente de prevenire a bolilor continuă să crească, ceea ce se traduce, între altele, prin dezvoltarea curelor scurte libere (cure de o durată între 3 și 10 zile și nesubvenționate). În același timp, nivelul așteptărilor persoanelor care urmează cure cu ape termale nu încetează să crească iar sectorul balnear trece printr-o perioadă de schimbări profunde. În aceste condiții, trebuie ca oferta turismului de sănătate să se îmbogățească prin adăugarea componentei de wellness.

Turismul balnear competitiv se practică în stațiuni animate, cu patrimoniu, cu o abordare medicalizată: este conceptul de „orașe termale”. Europa Centrală și de Est are o adevărată cultură în acest domeniu. Curele sunt medicalizate și stațiunile sunt „polivalente”. Tehnicile utilizate sunt băile, tratamentele cu nămol și curele în saline. O atenție deosebită este acordată cercetării științifice și dezvoltării de noi tratamente.

Sectorul turismului balnear este un sector complex în care sunt implicați numeroși actori. În planul de acțiuni privind turismul balnear, au fost propuse 14 acțiuni care sunt necesare pentru a consolida sectorul balnear din România și pentru a dezvolta cele 4 poziționări posible propuse. Unele dintre aceste acțiuni sunt aplicabile pe termen scurt pentru a lansa planul de dezvoltare. Celelalte permit consolidarea și susținerea implementării adecvate a acestor măsuri.

Județul Vâlcea dispune de nu mai puțin de 3 din cele 9 stațiuni balneare din țară, recunoscute pe plan național dar și internațional pentru potențialul și valoarea curativă.

În majoritatea stațiunilor balneare, există infrastructură, însă, indiferent dacă aparține sectorului de stat sau a celui privat, aceasta este în cea mai mare parte în stare precară. Majoritatea spațiilor de cazare sunt de două stele sau mai puțin. Există o supraofertă de cazare din punct de vedere cantitativ și o lipsă de cazare din punct de vedere calitativ.

Furnizorii de servicii de turism admit că sistemul subvenționat de bilete asigură o cotă semnificativă din numărul de turiști cazați. Tratamentele oferite prin practici tradiționale se efectuează de cele mai multe ori cu echipament vechi, care nu se află la înălțimea exigențelor clienților care le plătesc în zilele noastre.

Combinarea balneoterapiei cu folosirea produselor cu efect anti-imbatranire aduce un avantaj semnificativ si repezinta baza cercetarii in contextul in care spa-ul este locul ideal pentru aplicarea noilor tratamente.

BIBLIOGRAFIE

Bran, F., Simon, T., Ioan, I. (1996) Marketing, Ed.Economică, București.

Cândea, M., Erdeli, G., Simion, T. (2001) Potențial turistic și turism, Editura Universității, București.

Dumitrescu, D. (2010), Valorificarea potențialului balnear si diversificarea serviciilor turistice în stațiunea Baile Olanesti, Lucrare de licență

Glăvan, V. (2000), Turismul în România, Editura Economică, București.

Glăvan, V. (2005), Geografia turismului, Editura Fundației România de Mâine, București.

Ielenicz, M., Pătru I.G., Ghincea M. (2003), Subcarpații României, Ed. Universitară, București.

Măldărescu, I., Frâncu E. (2002), Râmnicu Vâlcea, mica enciclopedie, vol 1-4, Ed.Anton Pann, Râmnicu Vâlcea.

Minciu, R. (2004), Economia Turismului, Ed.Uranus, București.

Mutihac, V. (1990), Structura geologică a teritoriului României, Ed. Tehnică, București

Păun, S. (2004), Identități europene . Italia și România, Ed. Academiei, Bucuresti.

Popa, A. (2004), Cura balnearǎ la Olǎnești, Editura Offsetcolor, Rm.Vâlcea.

Popescu, N. (1977), Munții Căpățânii – Ghid turistic, Ed. Sport-Turism, București.

Popescu, I., Gorgan, N. (2009), Băile Olănești – Ghid balnear și turistic, Ed. Almarom, Rm.Vâlcea

Postelnicu, Gh. (1997), Introducere in teoria și practica turismului, Ed Dacia, Cluj-Napoca

Stănciulescu, G. (2004), Managementul turismului durabil în centrele urbane, Editura Economică, București.

Velcea, V. (1982), Geografia Carpaților și Subcarpaților Românești, E.D.P., București.

* * * Sosiri și înnoptări în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică, Institutul Național de Statistică, 2008.

* * * www.valcea.insse.ro Direcția de statistică Vâlcea

* * * www.ghidulprimăriilor.ro/local

* * * www.olanesti-romania.ro

* * * www.valceaturistica.ro/prezentare/baileolanesti

* * * Google Earth , The Google Software

* * * The One, Nr.7 / noiembrie 2005

* * * Turism Club, Nr.86 / noiembrie 2004

*** http://www.hotel-suprem-olanesti.ro/

*** http://www.hotelpresident-olanesti.ro

*** http://haihuiprinvalcea.blog.com, http://olanesti.blogspot.com/

D E C L A R A Ț I E

Subsemnatul/subsemnata _______________________________________ candidat la examenul de finalizare a studiilor universitare de licență la Facultatea de Geografie a Universității din București, în domeniul Geografie /Știința mediului, programul de studii universitare de licență ___________________________________________________________ ________________________________________________________________,

declar pe propria răspundere că lucrarea de față este rezultatul muncii mele,pe baza cercetărilor mele și pe baza informațiilor obținute din surse care au fost citate și indicate, conform normelor etice, în note și în bibliografie. Declar că nu am folosit în mod tacit sau ilegal munca altora și că nici o parte din teză nu încalcă drepturile de proprietate intelectuală ale altcuiva, persoană fizică sau juridică. Declar că lucrarea nu a mai fost prezentată sub această formă vreunei instituții de învățământ superior în vederea obținerii unui grad sau titlu științific ori didactic .

Data, Semnătura, _______________ ____________________