Lect. Univ. Dr. Ing. Popescu Delia [613475]

UNIVERSITATEA ECOLOGICĂ DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE ECOLOGIE ȘI PROTECȚIA MEDIULUI

Poluarea și protecția mediului

Coordonator științific:

Lect. Univ. Dr. Ing. Popescu Delia

Student: [anonimizat]

2020

CUPRINS

TEMA 1 – Problematica gazelor de șist
TEMA 2 – Problema mediului comunitar
TEMA 3 – Trei probleme de mediu sau sănătate publică cu informații științifice
incomplete

1

TEMA 1 – PROBLEMATICA GAZ ELOR DE ȘIST

“Problematica principală a resurselor subsolului o reprezintă astăzi acoperirea
diferenței dintre cerințe și oferta autohtonă” 1 iar ca urmare a prețului din ce în ce
mai mare a gazului natural, gazul de șist reprezintă în acest moment una dintre cele
mai importante resurse energetice , astfel luând amploare prospecțiunile realizate în
vederea descoperirii rezervelor de gaz de șist.
“Șistul este o rocă metamorfică sau sedimentară care are proprietatea de a se
desface ușor în foi sau în plăci subțiri cu suprafețe paralele“.2 Așadar, gazul de șist
este acel gaz natural cuprins în interiorul formațiunilor de șist, în porii acestor roci
dure și care se află la o adâncime mai mare decât se găsește gazul convențional, la
circa 3 – 5 km adâncime.
Exploatarea gazului de șist reprezintă o noutate la nivel mondial, dar mai ales
la nivel național. Tehnologia utilizată la procesul de exploatare a acestui gaz natural
presupune fracturarea rocilor de șist, prin pomparea unei cantități enorme de apă, în
amestec cu un număr mare de compuși chimici, cu scopul de a elibera gazul pentru
a putea fi captat în instalații. La fracturarea hidraulică, alături de pomparea a
milioane de litrii de apă și substanțe chimice, se utilizează și detonări de mici
dimensiuni. T oate acestea, sunt considerate a avea efecte nocive asupra mediului
înconjurător și a sănătății umane, ceea ce face ca metoda fracturării hidraulice să fie
foarte contestată .
În ceea ce privește procesul de exploatare a gazului de șist, acesta este
preceda t de acțiuni de prospectare a potențialului perimetrelor și de construirea
infrastructurii necesare inclusiv a site -ului de puțuri de forare și a rezervoarelor
pentru tratarea apelor reziduale. Sondele de producție pot fi forate fie pe verticală,
între 300 0-5000 metri adâncime, fie pe orizontală pe o distanță cuprinsă între 1000 –
6000 metri distanță față de puțul de forare.
Metoda prin care acest tip de gaz poate fi adus la suprafață și captat în înstalații
se numește “fracturare hidraulica” sau “fisurare hidraulică” și constă în efectuarea
unui foraj de mare adâncime până în stratul alcătuit din roci de șist, după care se
injectează cantități uriașe de apă și aditivi chimici care fărâmițează rocile și provoacă
distanțarea acestora pe sute de metri.
Imedia t ce roca a fost fracturată, se introduce un agent de susținere, care
împiedică fisurile să se închidă, timp în care presiunea internă a formațiunii
geologice împinge lichidele injectate, împreună cu gazul la suprafață. Aici, gazele
de șist sunt captate în instalații, iar lichide revenite la suprafață sunt depozitate în
rezervoare speciale pentru epurare și reintroducere în circuitul agricol .

1 Duțu, M., Tratat de dreptul mediului, Ediția a III -a., Editura C. H. Beck, București, 2007, p.824
2 Dicționarul explicativ al limbii române , Ediția a II -a, Ed.,,Univers enciclopedic”, București, 1996, p.926

2

Totuși, fracturarea sau fisurarea hidraulică este o metodă destul de
controversată, la nivel mondial fiind interzisă și chiar suspendată în unele țări din
Europa, Africa de Sud, SUA. Metoda fiind aspru criticată de specialiștii din
domeniul protecției mediului datorită nivelului mare de poluare pe care îl poate
produce asupra mediului înconjurător, dar și a efectelor nocive pe care le poate avea
asupra sănătății umane, în special a oamenilor care locuiesc în zonele din
proximitatea exploatărilor.

Efecte devastatoare si iremediabile asupra solului, apei și aerului, cu
impact direct asupra oamenilor, animalelor si vegetatiei (a vietii, in general)
“Apa potabilă și ape subterane contaminate – aproximativ 20.000 mc de apa
cu substanțe chimice toxice sunt folosite la o fază de fracturare. Jumătate din apa
contaminată rămâne în subteran și migrează spre pânza freatica. Din cauza
tehnologiei se produc și scurgeri directe în pânza freatică încă de la prima utilizare,
din faza de explorare.

“ POLUAREA APEI “.3

Soluri toxice și radioactive – substanțele toxice, radioactive și metalele grele,
antrenate de fluidul de fracturare vor contamina solul, fie prin scurgeri din bazinele
de decantare fie prin depozitarea acestora in subsol, in puturi dezafectate. Ca urmare
solurile se vor eroda accentuat.
Distrugerea florei și a faunei – agricultura și creșterea animalelor si a albinelor
vor fi afectate prin distrugerea surselor de apă și hrană. Flora și fauna dispar, iar
locul se va deșertifica.

3

Cutremure și alunecări de teren – exploziile asociate fracturarii și injectarea
sub presiune a fluidului au produs cutremure. România este tara din Europa cu cea
mai mare activitate seismica, perimetrele din Dobrogea si Banat fiind suprapuse unor
zone cu un mare potential seismic . Fracturarea hidraulică agravează efectul
seismelor care devin mai numeroase si mai ample și poate duce, în timp, la alunecări
de teren.

“Harta seismicității din România pune în evidență – focare seismice, altele decât cel din Vrancea.
Falia Vidraru – Snagov – Shabla s -a reactivat. În acest moment, avem practic încă două focare
seismice pe lângă cel din Vrancea. “.3
___________________________________________________________________________
3 (https://www.cotaru.com/wp -content/upl oads/2013/07/metoda -fracturarii -hidraulice.pdf )

Poluarea aerului – aproximativ 7% din cantitatea de metan se pierde în
atmosferă, poluând aerul. Gazul nu iese singur ci împreună cu alte chimicale toxice
volatile sau sub formă de pulberi.
Cancer și boli incurabile pentru oameni – consumul apei din zona de
exploatare, dar și aerul, au dus la intoxicarea cu substanțe cancerigene șimutagene,
producând afecțiuni dintre cele mai severe și greu de tratat, dacă nu chiar fatale.
Scoaterea din circuitul agricol a unor suprafete uriase, extrem de fertile – ca
urmare a spațiului ocupat de exploatarea de gaz de șist, atât la suprafața, cât mai ales
în subteran, coroborat cu reducerea drastică a disponibilului de apa necesară
agriculturii, legumiculturii și creșterii animalelor, din circuitul agricol vor fi scoase
sute de mii de hectare. Disparitia albinelor datorită substantelor toxice emanate in
atmosferă. Anularea posibilității practicării agriculturii ecologice, România deținând
un loc in UE ca si potential pentru agricultura ecologică! “.4

4 http://stopfracturare.ro/despre -fracturare -2/impactul -asupra -mediului -si-sanatatii/

4

Măsuri pentru diminuarea impactului fracturării hidraulice a gazelor de șist
asupra factorilor de mediu :
• interzicerea fracturării hidraulice în zone vulnerabile (zone cu potențial
scăzut de apă sau zone cu exploatări miniere de cărbune ;
• eliminarea riscurilor de poluare a apel or și de asemenea, o gestionare tehnică
corectă a apelor tehnologice și a apelor uzate;
• reutilizarea și purificarea apei cu diverși aditivi sau cu ajutorul unor
membrane de distilare ;
• colectarea, stocarea și tratarea apelor din precipitații și din igienizarea/
spălarea instalațiilor, în vederea utilizării lor ca apă tehnologică;
• utilizarea celor mai bune tehnologii la foraj și la fracturare hidraulică, astfel
încât la traversarea zonelor sensibile din subteran să se evite poluarea;
• utilizarea pentru foraj și fracturare hidraulică de lichide aditivate cu
substanțe cu o toxicitate cât mai redusă;
• gestionarea corectă, cu un control riguros, a substanțelor toxice și
periculoase;
• utilizarea unui plan de urgență dinainte elaborat, pentru situaț ii de urgență
ce pot interveni în caz de poluare majoră a apelor de suprafață sau subterane;
• utilizarea unor locații centralizate pentru depozitarea apei și a fluidului de
fracturare în etapa de dezvoltare care poate astfel diminua semnificativ riscul
poluării surselor de apă;
• amenajarea de diguri și șanțuri pentru limitarea deversării de poluanți în
apele de suprafață ;
• înlocuirea moto arelor diesel folosite în instalațiile de extracție cu motoare
acționate cu gaz natural , astfel se produce o reducere a emisiilor de gaze ce
contribuie la încălzirea globală;
• utilizarea tehnologiei fracturării fără apă .

Trebuie să avem în vedere protecția mediului, deoarece un mediu sănătos
înseamnă o populație sănătoasă!

BIBLIOGRAFIE
1. Simion L., 2012, Studiu privind exploatarea gazului de șist în România,
Universitatea din București.
2. http:/www.lbst.de/ressources/docs2012/EP -ENVI -02_Shale -Gas_PE –
464425_FI NAL_RO_JUN2011.pdf
3. Papatulică M., Prisecaru P., Ivan V., 2015. Gazele de șist: între nevoi
energetic și standardele de mediu, Institutul European din România,
București.
5

TEMA 2 – PROBLEMA MEDIULUI COMUNITAR

Deteriorarea ecosistemului Mării Negre , a luat o amploare fără precedent
începând cu anii 1960. În anii următori, situația ecologică s -a înrăutățit. Sursele și
cauzele poluării s -au multiplicat an de an proporțional cu apariția și proliferarea unor
factori de risc.
Sursele continentale poluează cel mai grav Marea Neagră. Numai Dunărea
varsă în mare o cantitate de 53 000 t anual, adică aproape 50% din totalul cantității
de petrol deversat anual în mare.
Sursele terestre provin din: apele uzate menajere; industrie, inclusiv din
industria petrolieră, precum și aportul celorlalte surse, în care este inclus și
transportul maritim.
În Marea Neagră se practică, pe lângă navigație, pescuit și acvacultură la scară
mică, și activități de minerit, turism, agrement și operațiuni militare. De asemen ea,
platforma continentală și bazinul Mării Negre sunt supuse unei presiuni puternice
din cauza activităților umane intensive, inclusiv dezvoltarea urbană, industria,
folosirea energiei hidroelectrice și nucleare, agricultura și artificializarea terenului.

Poluarea generată de oameni este principala amenințare la adresa regiunii Mării
Negre și reprezintă cea mai gravă problemă de mediu iar cauzele principale ale
poluării sunt:
 deșeurile de pe uscat, o cantitate mare de deșeuri solide ce conțin plastic.
 poluanții atmosferici,
 deșeurile deversate din nave intenționat sau accidental
 poluanții aduși în mare de râuri (deșeuri agricole – diferite tipuri de
îngrășăminte – de origine animală, menajeră și industrială, precum și cu
nutrienți organici și anorgani ci proveniți din diferite surse, majoritatea
nutrienților sunt aduși în mare de râuri).

Principalele tipuri de poluare observată în Marea Neagră sunt următoarele:
• Poluarea chimică ( nutrienți din agricultură, țiței și produse petroliere,)
• Poluarea radioactive
• Poluarea cu deșeuri solide
• Poluarea biologică produsă de organisme marine invazive vii.

6

Prevenirea poluării resurselor acvatice
Poluarea apei este în mod inerent legată de activitatea umană și poate avea
consecințe grave asupra sănătății oamenilor și funcționării ecosistemului acvatic.
Măsuri pentru prevenirea poluării:
• Interzicerea depozitării deșeurilor și reziduurilor menajere și organice pe maluri
sau în apropierea sursei de apă;
• Crearea și îngrijirea fâșiilor riverane de protecție a apelor, împădurirea malurilor;
• Monitorizarea regimului hidrologic ca barometru pentru calitatea și cantitatea apei;
• Construcția și reabilitarea infrastructurii în domeniul colectării și epurăr ii apelor
uzate din localități;
• Strămutarea depozitelor de fertilizanți din zonele de protecție a apelor;
• Colectarea și depozitarea conform normelor a deșeurilor industriale, zootehnice,
menajere și reziduurilor, pentru a împiedica deversarea acestora în apele de
suprafață;
• Utilizarea eficientă a nămolului și sedimentului de la stațiile de epurare biologică
a apelor uzate, de la spălătoriile auto și stațiile de epurare a apelor meteorice;
• Prevenirea poluării apelor cu produse de uz fitosanitar;
• Distrugerea prin dezinfecție a germenilor patogeni conținuți în apele reziduale ale
unor instituții – spitale, abatoare și prelucrare a cărnii, alte fabrici;
• Echiparea unităților industriale cu sisteme de reținere și filtrare a substanțelor
radioactiv e în vederea colectării și neutralizării substanțelor chimice potențial
toxice;
• Respectarea conceptului protecției și utilizării durabile a apelor, astfel încât acestea
să nu fie epuizate sau să nu ajungă la un prag critic;
• Implicarea populației în l uarea deciziilor privind protecția și utilizarea apelor din
râuri și fluvii, dar și a mediului înconjurător în general;
• Organizarea activităților de informare și educare a populației privind riscurile de
poluare a apelor (cu detergenți, deșeuri etc.), ef ectele acute și cronice, precum și
riscurile pentru sănătate și mediu.

“ Un mediu sănătos poate fi asigurat doar dacă prevenim și neutralizăm orice sursă
de poluare ”

7

TEMA 3 – PROBLEME DE MEDIU SAU SĂNĂTATE PUBLICĂ
Mediul înconjurator pe întreaga planet ă este într-o stare din ce în ce mai
proast ă, cu fiecare zi care trece situa ția devenind mai dezastruoas ă, pentru c ă
oamenii folosesc resursele naturale f ără discern ământ și nu reusesc s ă gestioneze
reziduurile. Starea general ă a mediului înconjurator se deterioreaz ă de la zi la zi, și
cu toate acestea nu facem nici cel mai mic efort s ă găsim solu ții pentru evitarea
diferitelor tipuri de calamit ăți și pentru a împiedica dispari ția multor specii de
animale. Singurii responsabili pentru situa ția în care este ast ăzi planeta și pentru
aceast ă poluare uria șă cu care ne confrunt ăm suntem noi, oamenii, iar dac ă am fi mai
conștienți cu privire la modul în care afect ăm planeta, am putea s ă găsim și solu ții
constructive cu privire la salvarea mediului înconjur ător.

OMNIPREZEN ȚA DE ȘEURILOR
Astăzi este ceva obi șnuit s ă îți arunci gunoiul peste tot, însă aceste de șeuri se
descompun, polu ând mediul înconjur ător treptat și împra știind în mediu tot felul de
agen ți de poluare, un motiv pentru care oamenii se îmboln ăvesc foarte u șor.
Gunoiul aruncat în aer liber polueaz ă mediul, ca și zonele dimprejurul comunit ăților.
In prezent situa ția real ă este at ât de periculoas ă încât nici m ăcar nu ne putem
imagina, pentru c ă nu numai zona de uscat, ci și apele sunt extrem de poluate. Acesta
este și motivul pentru care apa m ării este poluat ă și con ține cantit ăți uria șe de
substan țe chimice toxice, cu un efect d ăunator asupra vie ții marine.
Incapacitatea de a gestiona de șeurile industriale este principalul responsabil pentru
aceasta poluare masiv ă. Dac ă vom reu și să gestion ăm mai judicios de șeurile
industriale, atunci vom putea salva atat apele, c ât și întregul mediu înconjurator.
Metode de prevenire :
 Prevenirea generării deșeur ilor – factor considerat a fi extrem de important în cadrul
oricărei strategii de gestionare a deșeurilor, direct legat atât de îmbunătățirea
metodelor de producție cât și de determinarea consumatorilor să își modifice cererea
privind produsele (orientarea către produse verzi) și să abordeze un stil de viață care
să genereze cantități reduse de deșeuri.
 Reciclare și reutilizare – în cazul în care sunt generate deșeuri, încurajarea unui nivel
ridicat de recuperare a materialelor componente, preferabil prin r eciclare materială.
În acest sens sunt identificate câteva fluxuri de deșeuri pentru care reciclarea
 materială este prioritară: deșeurile de ambalaje, vehicule scoase din uz, deșeuri de
baterii, deșeuri din echipamente electrice și electronice.
 Îmbunătăți rea eliminării finale a deșeurilor și a monitorizării – în cazul în care
deșeurile nu pot fi recuperate, acestea trebuie eliminate în condiții sigure pentru
mediu și sănătatea umană, cu un program strict de monitorizare.
8

DISTRUGEREA P ĂDURILOR
Distrugerea pădurilor este printre motivele principale ale apari ției a tot soiul
de probleme de mediu. Efectul cel mai dezastruos pe care -l are defrisarea este
impactul asupra climei planetei. Copacii si alte plante verzii absorb dioxidul de
carbon si produc oxigen prin fotosinteza, în timp ce animalele consum ă oxigenul
și expir ă dioxid de carbon. Distrugerea p ădurii ar produce un imens dezechilibru
în cantitatea de dioxid de carbon produs și reciclat, lucru care ar duce la
acumularea acestuia în atmosfera și schimba rii majore de clima. In plus mul ți
copaci taia ți pentru a face loc agriculturii au fost ar și sau lasa ți să putrezeasc ă
eliber ând astfel mult mai mult dioxid de carbon în atmosfer ă. Defri șările la scar ă
masiv ă, duc la deteriorarea calit ății solului și la distrugerea habitatului a milioane de
specii de flor ă și faun ă. Nevoia de lemn, defri șarea pentru a face loc terenurilor
agricole, drumuri și căi ferate, incendii, mine, combustibili sunt toate cauze legate
de defri șare.
Metode de prevenire :
 Plantarea copaci lor în România.
 Oprirea defrisarii padurilor

SCHIMBĂRI CLIMATICE
Schimbarea climatului este consecința impactului negativ al Încălzirii Globale
asupra Planetei. Acumularea gazelor cu efect de seră în urma arderii combustibilului
fosil a dus la creșterea temperaturilor. Implicit au fost alterate dramatic tiparele
meteo ale Planetei. Chiar dacă luăm măsuri astăzi, vor trece ani, poate chiar decade,
până când acumularea gazelor de seră va scădea, fiind absorbite de păduri și oceane.
Din păcate e fo arte probabil ca efectele negative ale Schimbării Climatului să se
accentueze înainte ca situația să capete o turnură pozitivă.
Climatul planetei s -a schimbat rapid, mai ales în ultimii 10 ani. Global, începând din
1990 s -au înregistrat cele mai ridicate temperaturi istorice.
Pentru a înțelege schimbările climatice, trebuie să înțelegi diferența dintre vreme și
climă. Vremea este ce vezi pe geam acum, iar clima este o medie a vremii de -a lungul
a sute de ani. Din păcate, planeta nu are timp să aștepte omen irea să priceapă.
Fenomenele meteo extreme, precum uragane, secete, valuri de căldură, se întâmplă
deja peste tot, inclusiv în România.
Metode de prevenire:
Reducerea emisiilor a șase tipuri de gaze cu efect de seră la jumătate (CO2, metan,
protoxid de a zot, hidrofluorocarburi, perfluorocarburi și hexafluorură de sulf) .

9

BIBLIOGRAFIE

1. https://www.knaufinsulation.ro/schimbarea -climatului -si-combaterea -schimbarilor –
climatice
2. https://www.eea.europa.eu/ro
3. http://me m.md/wp -content/uploads/2018/03/Pliant -PAC -compressed.pdf
4. http://www.mediu.gov.md/ro/content/educa%C8%9Bie -%C8%99i –
con%C8%99tientizare -ecologic%C4%83
5. https://storymaps.arcgis.com/stories/eb197ec98ec941fc844dd047ad4eb809
6. https://www.proalpin.ro/blog/efecte -negative -defrisarea -despadurire/

10