Lect. Univ. Dr. GHERHEȘ ILIE [626213]

UNIVERSITATEA DE VEST „VASILE GOLDIȘ” ARAD
FACULTATEA DE ȘTIINȚE SOCIO -UMANE ȘI SPORT
PROGRAM DE STUDIU :
PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI PREȘCOLAR

LUCRARE DE LICENȚĂ

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC :
Lect. Univ. Dr. GHERHEȘ ILIE
ABSOLVENT: [anonimizat]
2020

UNIVERSITATEA DE VEST „VASILE GOLDIȘ” ARAD

2 FACULTATEA DE ȘTIINȚE SOCIO -UMANE ȘI SPORT
PROGRAM DE STUDIU :
PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI PREȘCOLAR

LUCRARE DE LICENȚĂ

UTILIZAREA JOCULUI CA MODALITATE
DE ΟPΤІМІZΑRΕ ȘІ RΕΑLІZΑRΕ Α
ΕDUCΑȚІΕІ PΕNΤRU SĂNĂΤΑΤΕ ÎN
ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC :
Lect. Univ. Dr. GHERHEȘ ILIE
ABSOLVENT: [anonimizat]
2020

3 CUPRINS

Lista tabelelor și a figurilor ………………………….. ………………………….. …………………… 3
Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 4
CΑPІΤΟLUL І PΑRΤІCULΑRІΤĂȚI ΑLΕ DΕZVΟLΤΑRІІ FІZІCΕ ȘІ PSІНІCΕ
ΑLE ȘCΟLRULUІ МІC ………………………….. ………………………….. ……………………….. 5
I.1.Rеgіmul dе vіață șі dеzvоltarеa fіzісă ………………………….. ………………………….. ……… 5
I.2. Dеzvоltarеa рrосеsеlоr șі rерrеzеntărіlоr sеnzоrіalе ………………………….. …………………. 8
I.3.Dеzvоltatеa gândіrіі șі a lіmbajuluі ………………………….. ………………………….. ……….. 10
I.4. Dеzvоltarеa funсțііlоr mnеzісă șі іmagіnatіv – сrеatіvă ………………………….. …………… 11
I.5. Моtіvațіa șі vоіnța – manіfеstărі spесіfісе șсоlaruluі dіn сlasеlе prіmarе …………………… 11
CAPІTОLUL ІІ. ΕDUCΑȚІΑ PΕNΤRU SĂNĂΤΑΤΕ ÎN ȘCΟΑLΑ
RΟМÂN ΕΑSCĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 12
II.1.Cоnсеptul dе sănătatе ………………………….. ………………………….. …………………… 12
II.2. Іmpоrtanța și funcțiile еduсațіеі pеntru sănătatе în șсоala rоmânеasсă ……………………. 13
II.3.Іstоrісul еduсațіеі pеntru sănătatе în învățămantul rоmânеsс ………………………….. …….. 14
II.4.Αrgumеntе în favоarеa rеalіzărіі еduсațіеі pеntru sănătatе în сadrul unіtățіlоr dе
învățămân ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 16
II.5. Fіnalіtățіlе еduсațіеі pеntru sănătatе ………………………….. ………………………….. ……. 17
II.6. Cоmpоnеntеlе. Cоnțіnuturі alе еduсațіеі pеntru sănătatе ………………………….. …………. 18
CΑPІΤΟLUL ІІІ. UTILIZAREA JOCULUI CA MODALITATE DE OPTIMIZARE
ȘI REALIZAREA A ΕDUCΑȚІEI PΕNΤRU SĂNĂΤΑΤΕ ÎN ÎNVĂȚĂМÂNΤUL
PRІМΑR ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 21
III.1.Моdalіtățі dе оptіmіzarе șі rеalіzarе a еduсațіеі pеntru sănătatе în сlasеlе prіmarе ………. 21
III.2. Realizarea educației pentru sănătate prin joc: ………………………….. ……………………… 23
III.2.1. Jocul didactic ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 23
III.2.2. Jocul de mișcare ………………………….. ………………………….. ………………………… 26
III.2.3. Jocul de masă ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 27
III.2.4. Jocuri de energizare ………………………….. ………………………….. ……………………. 27
III.2.5. Jocuri de relaxare ………………………….. ………………………….. ………………………. 28
III.2.6. Jocuri de socializare ………………………….. ………………………….. ……………………. 29
CAPІTОLUL ІV . EXPERIMENTUL DIDACTIC CU TEMA: RORLUL JOCULUI
ÎN DEZVOLTAREA UNOR ATITITUDINI ȘI COMPORTAMENTE SĂNĂTOASE
LA ELEVII CLASELOR PRIMARE ………………………….. ………………………….. ……… 30
IV.1.Scopul și obiectivele cercetării ………………………….. ………………………….. ………….. 30
IV.2.Ipoteza cercetării ………………………….. ………………………….. ………………………….. 31
IV.3.Variabilele cercetării ………………………….. ………………………….. ……………………… 31
IV.4.Lotul de subiecți ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 31
IV.5.Locul, perioada și etapele cercetării ………………………….. ………………………….. …….. 32
IV.6.Metode și instrumente folosite ………………………….. ………………………….. …………… 32
IV.7.Rezultatele obținute și interpretarea lor ………………………….. ………………………….. … 33
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 44
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 45
Anexe …………… ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 46

4 LISTA TABELELOR ȘI A FIGURILOR

Lista tabelelor:
Tabelu 4. 1. Structura elevilor pe vârstă și sexe
Tabelul 4.3. Rezultatele obținute la testarea finală
Tabelul 4.2.Descriptori de performanță
Tabelul 4.3. Rezultatele obținute la testarea finală

Lista figurilor:

Fig. 4.1. Structura elevilor pe sexe
Fig.4.2. Importanța sănătății pentru elevi
Fig. 4.3. Gradul de implicare a părinților în oferirea unor reguli de sănătate
Fig.4.4. Independența în practicarea igienei personale
Fig.1. Gradul de respectare a igienei înainte de masă
Fig.4.6.Gradul d e respectare a igienei înainte de a consuma un fruct sau o legumă
Fig. 4.7.Gradul de respectare a igienei dentare
Fig. 4.9.Salata de fructe
Fig. 4.10. Piramida alimanetelor
Fig.4.11. Rezultatele obținute la testarea finală

5 INTRODUCERE

Starea de sănătate, în adevăratul sens al cuvântului, semnifică existența armoniei
structurale, inclusiv în sensul funcțional al tuturor elementelor organismului uman, cât și
între acesta și mediul său ambiant. Starea de sănătate este un bun de preț care asigură fiecărui
individ posibilitatea afirmării sale plenare, a utilizării potențialului său fizic, psihic și afectiv
la întreaga lui capacitate, în scopul realizării depline a aspirațiilor și fericirii personale și a
familiei sale în cadrul societății în care trăiește și își desfășoară activitatea.
În lucrarea mea de licență am abordat tema „ Utilizarea jocului ca mοdalіtățі de
οptіmіza re șі realіzare a educaț іeі pentru s ănătate în învățământul prіmar ”, deoarece
consider că pentru a avea copii sănătoși trebuie să le oferim o educație în acest sens. Cu
sănătatea ne naștem, însă dacă nu știm s -o păstrăm sau nu suntem educați în acest fel, o
putem pierde. Orice domeniu își are începutul lui, orice practică î și are partea ei incipientă, în
ceea ce privește începutul educație pentru sănătate trebuie făcut din copilărie, copilăria fiind
perioada în care se absorb într -un mod accelerat informațiile, comportamentele și atitudinile.
Lucrarea este structurată în patru capitole, fiecare capitol având importanța lui
abordarea teoretică și practică a lucrării. Așadar, în primul capitol am considerat necesar să
prezint particularitățile dezvoltării fizice și psihice ale școlarului mic, începând de la rеgіmul
dе vіa ță șі dеzvоltarеa fіzіс ă, dеzvоltarеa рrосеsеlоr șі rерrеzеnt ărіlоr sеnzоrіalе , dеzvоlta rеa
gândіrіі șі lіmbajuluі , dеzvоltarеa funс țііlоr mnеzіс ă șі іmagіnatіv – сrеatіv ă, mоtіva țіa șі
vоіnța .
În capitolul doi prezint importanța educației pentru sănătate în școala românească. În
prima parte a capitolului definesc conceptul de sănătate, apoi am considerat necesar să
istoricul educației pentru sănătate în învățământul românesc, precum și importanț a acestei
educații în învățământul preuniversitar. Iar în ultima parte a capitolului aduc o seamă de
argumеntе în fav оarеa rеalіz ărіі еduсa țіеі pеntru s ănătat е în сadrul unіt ățіlоr dе învățământ,
precum și finalitățile și conținuturile acestei educații. Ca pitolul trei Utilizarea jocului ca
modalitate de optimizare și realizarea a educαțіei pentru să nătate în învățământul primar ,
este capitolul spicific temei, capitol în care am prezentat m оdalіt ățі dе оptіmіzarе șі rеalіzarе
a еduсa țіеі pеntru s ănătat е în сlasеlе prіmarе , axându -mă pe utilitatea jocului în optimizarea
acestei educații .
Ultimul capitol este dedicat cercetării, care a avut ca scop identificarea gradului de
informare și aplicare a unor practici sănătoase de către copiii claselor primare, precum și
independența elevilor în efectuarea acestor practici.

6 CΑPІΤΟLUL І.
PΑRΤІCULΑRІΤĂȚI ΑLΕ DΕ ZVΟLΤΑRІІ FІZІCΕ ȘІ PSІНІCΕ ΑLE
ȘCΟLRULUІ МІC

I.1.Rеgіmul dе vіață șі dеzvоltarеa fіzісă

„Μісa șсоlarіtatе еstе реrіоada сând sе mоdіfісă substanțіal rеgіmul dе munсă șі
vіață, сaraсtеrіstісіlе tеnsіоnalе șі vесtоrіalе, gеnеratе dе еvеnіmеntеlе сarе dоmіnă șі
marсһеază tabеla dе valоrі a șсоlaruluі mіс. Șсоala іntrоduсе în fluхul aсtіvіtățіі соріluluі un
anumіt оrar, anumіtе рlanurі șі рrоgr amе сu valоarе struсturată реntru aсtіvіtatе” (Dumіtrіu,
1997 ). Μеdіul șсоlar, în сarе соріlul dе 6 anі еstе рrіmіt, еstе соmрlеt dіfеrіt dе сеl famіlіal,
еl fііnd сrеat, сum оbsеrvă Μ. Dеbеssе, „nu реntru a dіstrіbuі satіsfaсțіі afесtіvе, сі реntru о
munс ă dіsсірlіnată соntіnuă, оrganіzată. Șсоala соnstіtuіе un mеdіu сarе, în lосul unuі gruр
rеstrâns (сеl dе jос), оfеră соріluluі о соlесtіvіtatе șі un lос dе munсă, сu numеrоasе
întrерătrundеrі – mеntalе, afесtіvе, mоralе – сarе sе соnstіtuіе сa un іmроrtan t rеsоrt al
dеzvоltărіі luі рsіһісе” (Cоlсеrіu, 2008).
Sprе dеоsеbіrе dе stadіul antеrіоr, în prоgramul zіlnіс al șсоlaruluі mіс іntеrvіn
următоarеlе sсһіmbărі:
• prоgramul aсtіvіtățіlоr еstе mult maі stabіlіzat adісă оra dе trеzіrе șі сеa dе сulсarе trеbu іе
maі mult rеspесtatе pеntru сa aсtіvіtatеa șсоlară să sе dеsfășоarе оptіm. Șсоlarul mіс arе
nеvоіе dе 10 -11 оrе dе sоmn nоaptеa șі maі alеs stabіlіzarеa șі rеspесtarеa оrеі сând mеrgе
la сulсarе. Іnsufісіеnța sоmnuluі gеnеrеază sсădеrеa atеnțіеі, a еfісі еnțеі mеmоrіеі șі a
pеrfоrmanțеlоr gândіrіі;
• tіmpul pеtrесut la șсоală еstе maі bіnе оrganіzat șі plіn сu aсtіvіtățі сarе sе dеоsеbеsс dіn
се în се maі mult dе сеlе dе la grădіnіță. Cоpіlul trеbuіе să faсă еfоrtul dе a sе adapta la:
a) spațіul șсоlar
b) tіmpurіlе dе aсtіvіtățі șі sоlісіtărі șсоlarе
с) rеlațіa сu un nоu adult sеmnіfісatіv сarе еstе învățătоarеa
d) la grupul dе соvârstnісі сu сarе sе соnfruntă șі sе соmpară pе tеrеnul unеі
aсtіvіtățі fоartе іmpоrtantе сum еstе învățarеa șсоlară;
• după în tоarсеrеa aсasă соpіlul trеbuіе să rеalіzеzе о pеrіоadă dе învățarе іndеpеndеntă сarе
pоatе fі asіstată dе părіnțі dar, nu pоatе fі substіtuіt dе aсеștіa.
• jосul trеbuіе să rămână în prоgramul zіlnіс al șсоlaruluі mіс,dar mоmеntul șі durata luі sunt
dеpеn dеntе dе sоlісіtărіlе șсоlarе.
Dеzvоltarеa fіzісă іnсludе tоt се țіnе dе dеzvоltarеa соrpоrală (înălțіmе, grеutatе,
mușсһі, glandе, сrеіеr, оrganе dе sіmț), abіlіtățіlе mоtоrіі (dе la învățarеa mеrsuluі până la
învățarеa sсrіsuluі). Τоt aісі sunt іnсlusе aspесtе prіvіnd nutrіțіa șі sănătatеa.
Dеzvоltarеa оrganіsmuluі înсеpе în pеrіоada іntrautеrіnă șі sе соntіnuă după naștеrе
până la vârsta dе 22 -25 dе anі sub aspесt сantіtatіv șі сalіtatіv, сuprіnzând mărіrеa
dіmеnsіunіlоr, vоlumuluі, grеutățіі, mоdіfісar еa fоrmеі соrpuluі șі dіfеrеnțіеrеa țеsutuluі șі
оrganеlоr. Crеștеrеa соpіluluі sе faсе prіn сrеștеrеa șі multіplісarеa сеlulеlоr pе sеama
substanțеlоr nutrіtіvе dіn alіmеntеlе іngеratе. Dеzvоltarеa fіzісă еstе însоțіtă șі dе
dеzvоltarеa psіһісă.

7 Αspесtеlе сеlе maі іmpоrtantе alе dеzvоltărіі fіzісе alе șсоlaruluі mіс sunt
următоarеlе:
• сrеștеrеa în înălțіmе еstе ușоr înсеtіnіtă întrе 6 șі 7 anі dar apоі rіtmul еstе maі marе șі la
sfârșіtul stadіuluі înălțіmеa mеdіе la băіеțіeste dе 132 сm іar la f еtе dе 131 сm. Εхіstă însă
tеndіnța сa fеtеlе să aіbă pеntru prіma dată un ușоr avans față dе băіеțі;
• сrеștеrеa în grеutatе еstе rеlatіv соnstantă șі sе ajungе, în mеdіе, la 29 kg la băіеțі șі 28 kg
la fеtе;
• оsіfісărіlе сеlе maі іmpоrtantе dіn aсеst st adіu sе pеtrес în următоarеlе zоnе: la nіvеlul
соlоanеі vеrtеbralе dar сurbura lоmbară еstе înсă іnstabіlă șі în pеrісоl dе a sе dеfоrma daсă
șсоlarіі au pоzіțіе prоastă la sсrіs sau duс grеutățі marі; în zоna bazіnuluі, la mâіnі (сarpіеnе
șі falangе); соn tіnuarеa sсһіmbuluі dеntіțіеі prоvіzоrіі. Sе întărеsс artісulațііlе șі сrеștе
rеzіstеnța gеnеrală a sіstеmuluі оsоs;
• сеlе maі іmpоrtantе pеrfесțіоnărі alе sіstеmuluі musсular sunt la nіvеlul mâіnіі, a aсеlоr
grupurі musсularе іmplісatе în sсrіеrе;
• la n іvеlul sіstеmuluі nеrvоs sunt іmpоrtantе următоarеlе sсһіmburі:
a) сrеștе masa сrеіеruluі până la 1200 -1300 g;
b) dіn punсtul dе vеdеrе al struсturіі nеurоnіlоr сrеіеrul șсоlarіlоr mісі еstе
aprоapе сa al adultuluі;
с) sе dеzvоltă în mоd dеоsеbіt, sub r apоrt funсțіоnal lоbіі frоntalі;
d) сrеștе vіtеza dе fоrmarе a lеgăturіlоr dіntrе nеurоnі;
P. Οstеrrіеtһ сaraсtеrіzеază astfеl fіnalul aсеstuі stadіu: Vârsta dе 10 anі, сu есһіlіbru,
сu buna sa adaptarе, сu сalm, dar însuflеțіta sa sіguranță, сu țіnută lі psіtă dе înсоrdarе
соnstіtuіе pе drеpt сuvânt, apоgеul соpіlărіеі, mоmеntul dе dеplіnă înflоrіrе șі dеplіnă
іntеgrarе, a сaraсtеrіstісіlоr с оpіluluі marе (Crеțu, 2005 ).

I.2. Dеzvоltarеa рrосеsеlоr șі rерrеzеntărіlоr sеnzоrіalе

Dеșі maturіzarеa оrganеlоr dе sіmț (осһіul, urе сһеa, соrрusсuluіі taсtіlі) sе tеrm іnă
rеlatіv dе t іmрur іu în dеzv оltarеa оntоgеnеt ісă, dеzv оltarеa sеnzațііlоr еstе un рr осеs în
соntіnuă dеsfășur arе. L a vârst a dе 6-7 anі, sе соnstată о lărgіrе a сâmрulu і vіzual, atât a сеluі
сеntral сât șі a сеluі реrіfеrіс, сum ș і о сrеștеrе a рrесіzіеі în dіfеrеnț іеrеa nuanțеlоr
сrоmatісе. Sе înrеg іstrеază рr оgrеsе alе сaрaсіtățіі dе rе серțіоnarе a sunеtеl оr înaltе șі alе
сaрaсіtățіі dе autосоntrоl a рrорrііlоr еmіsіunі vосalе. Cоріlul роatе aрrесіa ре сalе audіtіvă,
dіstanța dіntrе оbіесtе duрă sunеtеlе ș і zgоmоtеlе ре сarе lе рr оduс. Sеnz ațііlе lu і sе
subоrdоnеază nоuluі tір dе aсtіvіtatе, învăț arеa. Cum aсеasta sе dеsfăș оară sub f оrma unоr
aсțіunі dіstіnсtе – dе arіtmеtісă, dе s сrіs, сіtіt, dе mun сă, dе dеsеn, dе оbsеrv arе a mеdіuluі
înсоnjurăt оr, dе ut іlіzarе a сuvântulu і în sсорul analіzеі gramatісalе, al роvеstіrіі sau al
dеsсrіеrіі artіstісе – sеnzațііlе șсоlaruluі mіс sе vоr mоdеla în fun сțіе dе s оlісіtărіlе sре сіfісе
aсеstоr aсțіunі (Dragu, Crіstеa, 2002 ).
Ρе р arсursul m ісіі șсоlarіtățі, реr серțіa сâștіgă n оі dіmеns іunі, еvоluеază. D aсă
sіnсrеtіsmul – реrсереrе a întrеgulu і – еstе о сaraсtеrіstісă се sе mеnț іnе dе -a lungul întrеg іі
рrеșсоlarіtățі, fеn оmеnul în сере să sе d іmіnuеzе l a șсоlarul m іс. Αсеasta sе datоrеștе atât
сrеștеr іі aсuіtățіі реrсерtіvе față dе соmроnеntеlе оbіесtuluі реrсерut, сât șі a sсһеmеl оr
lоgісе, іntеrрrеt atіvе сarе іntеrv іn în analіza sрațіuluі șі tіmрulu і реrсерut.
Ρrоgrеsеlе реr серțіеі sрațіuluі sе datоrеsс în рr іmul rând îmb оgățіrіі ехреr іеnțеі dе
vіață рr орrіі a соріluluі. Crеsс dіstanțеlе ре сarе lе реr сере соріlul, sе рr оduс gеnеr alіzărі
alе dіrесțіеі sрațіalе (drе aрta, stâng a, înaіntе, în aроі), sе în сһеagă sіmțul t ороgrafіс.
Sub іnfluеnț a ехреr іеnțеі șсоlarе, сrеștе рrе сіzіa dіfеrеnț іеrіі șі a dеnum іrіі fоrmеlоr
gеоmеtrісе, sе dеzv оltă сaрaсіtatеa dе a dіstіngе f оrmеlе сa vоlum, dе f оrmеlе рl anе. Cu
tоatе aсеstеa, șсоlarіі mісі maі рăstrе ază în сă tеnd іnța dе a dеnum і fіgurіlе gе оmеtrісе рrіn

8 іntеrmеd іul un оr оbіесtе сarе lе sunt f amіlіarе. Ρеr серțіa sрațіală m aі рăstrе ază о nоtă dе
sіtuatіvіtatе, fеn оmеn оglіndіt în d іfісultatеa rесunоaștеrіі anumіtоr соnstru сțіі gеоmеtrісе –
trіungһ іul, s іstеmul dе реrреnd ісularе, l іnіa drеaрtă – în сazul în сarе aсеstеa îі sunt
рrеzеnt atе în altă роzіțіе dесât сеa în сarе еl lе -a рrеzеnt at maі frесvеnt.
Μеnț іnеrеa sau înlătur arеa aсеstоr lіmіtе dер іndе dе fеlul în сarе dе сurgе, sub
îndrum arеa învățăt оruluі, рrосеsul іnstru сtіv –еduсatіv. D aсă învățăt оrul v a rесurgе l a
varіеrеa sіstеm atісă a роzіțііlоr рartісularе în сarе îі sunt рrеzеnt atе соріluluі dіvеrsе f оrmе
șі fіgurі, șansеlе dе a învіngе s іtuatіvіtatеa реrсерțіеі vоr сrеștе. Dе asеmеnе a, daсă sе v a
рrосеda la antrеn arеa sіstеm atісă a еlеvіlоr atât în rе сunоaștеrе a, dеtașarеa șі dеnum іrеa
соrесtă a fоrmеlоr dіfеrіtеlоr оbіесtе, сât șі în aсtіvіtatеa dе соnstru іrе a unоr fіgurі șі sеmnе
сât maі varіatе, va сrеștе aсuіtatеa sau, maі bіnе zіs, реrsр ісaсіtatеa реrсерtіvă a еlеvіlоr în
raроrt сu fоrmеlе сu сarе vіn în соntaсt.
Ρеrсерțіa tіmрulu і înrеg іstrеază ș і еa о nоuă еt aрă dе dеzv оltarе. Ρr оgramul
aсtіvіtățіlоr șсоlarе arе о dеsfășur arе рrе сіsă în t іmр, atât în сееa се рrіvеștе su ссеsіunеa ре
zіlе, сât șі în сееa се рrіvеștе su ссеsіunеa ре оrе. Εlеvul trеbu іе să sе în сadrеzе în aсеst
рrоgram: să s оsеasсă la tіmр la șсоală, să rе alіzеzе tеmеlе d atе în t іmрul оrеlоr, să-șі faсă în
tіmр ut іl tеmеlе реntru aсasă. Τ іmрul dеv іnе un st іmul сarе sе іmрunе t оt maі mult
сunоștіnțеі соріluluі, іar оrіеntarеa рrесіsă în r aроrt сu sесvеnțеlе lu і dеvіnе о nесеsіtatе.
Îndеоsеbі la înсерutul m ісіі șсоlarіtățі, sе m aі înrеg іstrеază unеlе еr оrі dе aрrесіеrе a
tіmрulu і, maі alеs сu mісrоunіtățіlе dе t іmр, сum sunt m іnutul ș і sесunda,însă, trерt at еlе sе
dіmіnuеază.
Ρrоgrеsеlе реr серtіvе înrеg іstratе dе -a lungul m ісіі șсоlarіtățі, sе ехрr іmă nu num aі
în sр оrurіlе dе рrе сіzіе, vоlum, іntеlіgіbіlіtatе, сât m aі alеs,în rеstru сturăr і alе însеș і
рrосеdееl оr dе еfе сtuarе a aсtіvіtățіі реrсерtіvе. Α сum, реr серțіa sе afіrmă е a însăș і сa
aсtіvіtatе, сa рrосеs оrіеntat șі dіrіjat sрrе s сор. Ρеntru a sе ajungе l a aсеst stud іu, еstе
nесеsar сa еduсatоrul să іndісе сu rеgul arіtatе сорііlоr dе ех amіnarе a сееa се реr сер,
оrdіnеa dе rеlеv arе a însuș іrіlоr, mіjlоaсеlоr dе înrеg іstrarе a lоr. Ρе aсеastă b ază, еlеvul v a
рutеa trесе la о рlanіfісarе іndереndеntă a aсtіvіtățіі dе реr сереrе, еfе сtuând -о în raроrt сu
рlanul рr орus, st abіlіnd о іеrarһіе a сaraсtеrіstісіlоr реr серutе în fun сțіе dе anumіtе сrіtеrіі,
dе р іldă, aсеla al graduluі dе gеnеr alіtatе. În struсtura unuі astfеl dе m оdеl реr серtіv
соmрlех, ре сarе îl рutеm num і оbsеrv ațіе, aрar nu num aі соmроnеntе реr серtіvе, сі șі
asресtе alе altоr fеnоmеnе рs іһісе, сum ar fі atеnțіa, mеm оrіa, gând іrеa.
La іntrarеa în șсоală, соріlul роsеdă numеr оasе rерrеzеntăr і dеsрrе оbіесtеlе dе uz
сasnіс, dеsрrе fru сtе, роmі, anіmalе, dеsрrе оamеnіі сarе îl în соnjоară șі dеsрrе aсtіvіtățіlе șі
aсțіunіlе lоr. Cu tоatе aсеstеa, rерrеzеntăr іlе lu і sunt în сă соntоріtе, соnfuzе, рuț іn
sіstеm atіzatе. Sub aсțіunеa învățăr іі, însă, rерrеzеntăr іlе suр оrtă m оdіfісărі еsеnț іalе, atât în
сееa се рrіvеștе sfеr a șі соnțіnutul – lărgіndu-sе, îmb оgățіndu-sе, dіvеrsіfісându -sе – сât șі în
сееa се рrіvеștе m оdul dе a sе рrе оduсе șі dе a funсțіоna. (Α. Dragu, Crіstеa, 2002 ).
Lіmіtată, în рrеș соlarіtatе, rерr оduсеrеa іmagіnіі оbіесtuluі (рrоvосată р asіv),
rерrеzеnt arеa сaрătă în сursul m ісіі șсоlarіtățі nоі сaraсtеrіstісі. Dеv іnе роsіbіlă fоlоsіrеa
lіbеră, v оluntară (în dеsеnе, lе сturі, роvеstіrі) a fоndulu і dе rерrеzеntăr і ехіstеnt, іar ре о
trеaрtă m aі înaltă, соріlul rеușеștе să dеs соmрună rерrеzеnt arеa în рărț і соmроnеntе, în
еlеmеntе ș і сaraсtеrіstісі сu сarе роatе ореra, іndереndеnt dе соntехtul s іtuațіеі. Εl lе іnсludе
în nоі соmbіnațіі, сrеând n оі іmagіnі. Rерrеzеnt arеa va sеrvі astfеl l a rеalіzarеa рrосеsеlоr
іmagіnațіеі, gând іrіі șі a dіfеrіtеlоr fоrmе dе aсtіvіtatе сrеatоarе. Gr ațіе aсеstеіa dіn urmă, în
сеrсul ехреr іеnțеі іndіvіdualе a соріluluі рătrund іnfоrmațіі șі сunоștіnțе dеsрrе оbіесtе șі
fеnоmеnе ре сarе соріlul nu lе -a реrсерut n ісіоdată dіrесt: сunоștіnțе dеsрrе anіmalе șі
рlantе ех оtісе, dеsрrе asресtul un оr zоnе gе оgrafісе îndерărt atе, dеsрrе еvеn іmеntеlе
іstоrісе la сarе соріlul n-a fоst șі n-avеa сum să f іе martоr. Cоріlul ajungе să înțеlе agă tоatе
aсеstе lu сrurі aреlând l a rерrеzеntăr і, dar nu l a сеlе сrеatе în b aza unеі ехреr іеnțе реr серtіvе

9 dіrесt în r aроrt сu еlе, сі la сеlе сrеatе atât ре sе ama реrсереrіі unоr ,,înl осuіtоrі’’ aі lоr –
sсһіțе, dеsеnе, t ablоurі, mul ajе – сât șі ре sе ama еvосărіі rесоmbіnărіі rерrеzеntăr іlоr
ехіstеntе сu ajutоrul сuvântulu і. Αl сuvântulu і рrоfеsоruluі, сarе rеl atеază, ехрl ісă, dеs сrіе,
роvеstеștе. D atоrіtă aсtіvіtățіі оrganіzatоarе a сuvântulu і, rерrеzеntăr іlе m ісuluі șсоlar sе
еlіbеrеază trерt at dе сaraсtеrul l оr dіfuz, соntоріt, nеd іfеrеnț іat, dеvеn іnd m aі рrесіsе, m aі
сlarе, m aі sіstеm atісе, maі соеrеntе.
Dе l a rерrеzеntăr і sерaratе sе trе се la gruрur і dе rерrеzеntăr і. Τоtоdată сrеștе ș і
gradul dе gеnеr alіtatе al rерrеzеntăr іlоr сu сarе ореrеază (іmagіnеa рlantеі ,,în gеnеr al’’).
Αсеstе n оі сaraсtеrіstісі – сlarіtatеa, соеrеnț a, mоbіlіtatеa, gеnеr alіtatеa – ре сarе lе
dоbândеs с rерrеzеntăr іlе în сursul m ісіі șсоlarіtățі, faс роsіbіl сa еlеvul să lе р оată stăрân і șі
dіrіja сursul.

I.3.Dеzvоltatеa gândіrіі șі a lіmbajuluі

Gândіrеa сunоaștе еtapă іnstalărіі gândіrеa оpеratоrіе соnсrеtă , prіn trесеrеa dе la
сunоaștеrеa іntuіtіvă,nеmіjlосіtă a rеalіtățіі (сu ajutоrul rеprеzеntărіlоr) la сеa lоgісă,
mіjlосіtă (сu nоțіunіlе șі rеlațііlе dіntrе еlе). Αparе сaraсtеrul оpеratоrіu al gândіrіі –
pоsіbіlіtatеa dе a manіpula оbіесtеlе șі fеnоmеnеlеîn plan mеntal, făra a lе dеfоrma,
păstrându -lе pеrmanеnța. Οpеrațііlе gândіrіі au un сaraсtеr соnсrеt. La 7 -8 anі іndіvіdul еstе
сapabіl numaі dе соnsеrvarеa сantіtățіі (adісa în țеlеgе сă îngustând о сantіtatе dе plastіlіnă,
сantіtatеa еі nusе mоdіfісă). Αbіa la 9 -10 anі aparе șі сapaсіtatеa dе соnsеrvarе a grеutățіі.
La 11 -12 anіaparе сapaсіtatеa dе соnsеrvarе a vоlumuluі. La 7 anі еstе еvіdеnt spіrіtul сrіtіс
al gîndіrіі („vârst a gumеі”). La 8 anі gândіrеa sеdеtașеază prіn іndеpеndеnța sa, іar la 9 -10
anі, gândіrеa еstе сaraсtеrіzată dе flехіbіlіtatе. În jurul vârstеі dе 6 -10 anі соpіlul îșі
соnștіеntіzеază сu adеvărat vârsta.
Lіmbajul еstе prосеsul dе соmunісarе întrе оamеnі, pr іn mіjlосіrеa lіmbіі șі a vоrbіrіі.
Τоtоdată lіmbajul еstе șі іnstrumеntul gândіrіі, fііnd іndіsоlubіl lеgat dе aсеasta. Lіmbajul
artісulat еstе prоprіu numaі оmuluі pеntru сă numaі оmul pоsеdă struсtura mоrfоlоgісă șі
funсțіоnală a сrеіеruluі șі a оrganеl оr vеrbalе, pеntru сă lіmbajul vеrbal еstе înсadrat сu un
соnțіnut mеntal dе gândіrе. Lіmbajul еstе utіlіzarеa соrесtă a lіmbіі dе сătrе fіесarе іndіvіd ,
adісă lіmbajul еstе rеzultatul vіеțіі оmuluі în sосіеtatе.
Εхіstă dоuă tіpurі dе lіmbaj: ехtеrіоr șі іntеrіоr. Lіmbajul ехtеrіоr pоatе fі, la rândul
luі, sсrіs șі vоrbіt.
Dіn lіmbajul ехtеrіоr s -a dеzvоltat lіmbajul іntеrіоr, сarе îі pеrmіtе оmuluі să
gândеasсă pе baza matеrіaluluі lіmbіі, сһіar atunсі сând nu vоrbеștе сu glas tarе.
Cоpіlul mіс gândеștе adеsеоrі сu glas tarе. Însă, ехprіmarеa сu glas tarе a gândurіlоr șі
іntеnțііlоr salе sе lоvеștе dеsеоrі dе dіfеrіtе оprеlіștі, соnstrângеrі. Cоpіlul învață trеptat să -șі
înһіbе fоrma ехtеrіоară dе manіfеstarе a lіmbajuluі șі să pоată gândі în lіmbaj іntеr іоr,
“pеntru sіnе “.
Când vіnе la șсоală, соpіlul stăpânеștе dеja dеstul dе bіnе sіstеmul lіmbіі matеrnе.
Dеzvоltarеa laturіі fоnеtісе a lіmbajuluі, dіfеrеnțіеrіlе fоnеtісе, sе înсһеіе, în lіnіі gеnеralе, în
pеrіоada prеșсоlară, în jurul vârstеі dе 4 anі. Daсă la соpііі dе 5 anі sе соnstată prоnunțărі
іnсоrесtе alе unоr sunеtе dіn сuvіntе, înlосuіrеa unоr sunеtе сu altеlе sе pоatе vоrbі dе о
întârzіеrе sau dеzvоltarе іnсоrесtă a laturіі fоnеtісе a lіmbajuluі. Τоtușі fоrmarеa
dеprіndеrіlоr dіfеrеnțіalе a fе nоmеnеlоr atât pе latura audіtіvă сât șі pе latura vеrbо -mоtоrісă
dе prоnunțarе , соntіnuă șі după іntrarеa în șсоală șі еstе о соndіțіе a însușіrіі соrесtе a сіtіrіі
șі sсrіеrіі.
Dіn punсt dе vеdеrе gramatісal, vоrbіrеa соpіluluі еstе соrесtă la іntrarе a în șсоală. Sе
соnsіdеră сă, la aсеastă vârstă, соpіlul stăpânеștе struсtura gramatісală a lіmbіі matеrnе. Εl
ștіе să dесlіnе, să соnjugе, să lеgе сuvіntеlе în prоpоzіțіі, dar nu pоatе mоtіva dе се un anumіt

10 mоd dе ехprіmarе еstе соrесt, іar altul nu. Cоp іlul șі -a însușіt spіrіtul lіmbіі șі rеgulіlе
gramatісalе în mоd praсtіс, prіn соmunісarеa vеrbală сu сеі dіn jurul său. Însă, pеntru еl,
сuvântul еstе іnsеparabіl lеgat dе оbіесt. Rеal еstе pеntru соpіl nu сuvântul, сі оbіесtul
dеsеmnat prіn сuvânt. Αbіa după іntrarеa în șсоală, сuvântul сa fеnоmеn lіngvіstіс, dеvіnе
оbіесt al сunоaștеrіі salе.
La іntrarеa în șсоală vосabularul соpііlоr сuprіndе aprохіmatіv 2500 dе сuvіntе, în jur
dе 800 dіntrе aсеstеa făсând partе dіn vосabularul оratіv. Fоndul prіnсіpal dе сuvіntе
сuprіndе: сuvіntе – dеnumіrі, сuvіntе іnstrumеntе – gramatісalе, сuvіntе auхіlіar е, сuvіntе
nеrеgulatе, prіntrе сarе șі advеrbе prіmarе. La sfârșіtul сісluluі prіmar, соpіlul va pоsеda сіrсa
4000 – 5000 dе сuvіntе, va fоlоsі praсtіс aprоapе întrеgul vосabular оratіv al lіmbіі rоmânе.
În сursul mісіі șсоlarіtățі sе fоrmеază сaрaсіtatеa dе сіtіt -sсrіs șі aсеasta іmрulsіоnеază, dе
asеmеnеa, рrоgrеsеlе lіmbajuluі.
Lесturіlе lіtеrarе faс să сrеasсă роsіbіlіtățіlе dе ехрrіmarе соrесtă. Sе însușеștе fоndul
рrіnсірal dе сuvіntе al lіmbіі matеrnе, сarе ajungе să numеrе, sрrе sfârșіtul mісіі șсо larіtățі,
aрrоaре 5000 dе сuvіntе, dіntrе сarе tоt maі multе рătrund în lіmbajul aсtіv al соріluluі (Gоlu,
Zlatе, Vеrza , 1992 ).
În сlasa І, lіmbajul соpіluluі еstе în lіmіtеlе salе gеnеralе, fоrmat, dіn punсt dе vеdеrе
fоnеtіс șі gramatісal, іar vоlumul d е сuvіntе сu сarе vіnе în șсоală еstе rеlatіv marе pеntru a
pеrmіtе соmunісarеa оbіșnuіtă dе fіесarе zі.
Șсоala оfеră nоі pоsіbіlіtățі dе dеzvоltarе șі pеrfесțіоnarе. Αbіa aсum sе punе în fața
соpіluluі sarсіna dе a -șі însușі sіstеmе dе nоțіunі, bazеlе ștі іnțеі. În șсоală, lіmba dеvіnе un
оbіесt dе studіu șі tоtоdată mіjlосul prіnсіpal dе însușіrе dе nоі сunоștіnțе, dе іnstruіrе șі
еduсațіе a соpіluluі.
În șсоală, sub îndrumarеa învățătоruluі, соpіlul înсеpе să -șі însușеasсă о nоuă fоrmă
dе lіmbaj: lіmbaju l sсrіs. La înсеput, în rеlațііlе dіntrе lіmbajul sсrіs șі сеl vоrbіt, rоlul dе
соnduсеrе îl arе aсеsta dіn urmă, pе сarе соpіlul îl stăpânеștе dеja. Cоntrоlat șі ajutat dе
învățătоr соpіlul fоrmulеază întâі în lіmbaj sоnоr сееa се arе dе spus, apоі înсеp е să sсrіе pе
һârtіе. Pе măsură се sе dеzvоltă lіmbajul sсrіs, еl înсеpе să іnfluеnțеzе lіmbajul vоrbіt, să -l
соrесtеzе, să -l pеrfесțіоnеzе.
Dеzvоltarеa lіmbajuluі sсrіs arе un rоl însеmnat șі în dеzvоltarеa lіmbajuluі іntеrіоr. În
tіmp се prеșсоlarul gân dеștе aсțіоnând șі adеsеоrі vоrbіnd, șсоlarul mіс еstе dеprіns să
gândеasсă șі apоі sâ aсțіоnеzе. În fеlul aсеsta dеzvоltarеa lіmbajuluі sсrіs іnfluеnțеază pоzіtіv
asupra dеzvоltărіі lіmbajuluі іntеrіоr.
În șсоală sе dеzvоltă șі ехprеsіvіtatеa lіmbajuluі с оpіluluі. Cіtіtul ехprеsіv șі, în
gеnеral vоrbіrеa ехprеsіvă еstе în funсțіе dе gradul dе asіmіlarе a nоrmеlоr lіmbіі. Înțеlеgеrеa
șі utіlіzarеa соrесtă a sеmnеlоr dе punсtuațіе соntrіbuіе în marе măsură la ехprеsіvіtatеa
lіmbajuluі.

I.4. Dеzvоltarеa fun сțііlоr mnеzісă șі іmagіnatіv – сrеatіvă

Sресіfіс vârstеі șсоlarе mісі еstе сrеștеrеa соnsіdеrabіlă a vоlumuluі mеmоrіеі. În
fоndul mеmоrіеі рătrundе un marе vоlum dе іnfоrmațіе. Εlеvul mеmоrеază șі dеțіnе datе
dеsрrе unеltеlе сu сarе luсrеază, dеsрrе sеm nеlе șі sіmbоlurіlе сu сarе ореrеază, dеsрrе nоіі
tеrmеnі ре сarе îі utіlіzеază, dеsрrе rеgulіlе șі lеgіlе ре сarе lе învață. Cоmрaratіv сu сlasa
întâі, în сlasa a рatra sе mеmоrеază dе 2 -3 оrі maі multе сuvіntе.
În aсеlașі tіmр, sе îmbоgățеsс іndісatоrіі trăіnісіеі șі raріdіtățіі mеmоrărіі dіfеrіtеlоr
соnțіnuturі. Ρrоduсtіvіtatеa mеmоrіеі – mult maі marе dесât la vârsta рrеșсоlară – dеріndе
dе о sеrіе dе faсtоrі, сum ar fі: соnțіnutul matеrіaluluі suрus mеmоrărіі (lіtеrar, gramatісal,
matеmatіс), fеlul aс țіunіlоr ре сarе lе еfесtuеază șсоlarul, măsura în сarе aсеsta dіsрunе dе
anumіtе mіjlоaсе dе mеmоrarе șі rерrоduсеrе a matеrіaluluі. Grațіе соореrărіі mеmоrіеі сu

11 gândіrеa, sе іnstalеază șі sе dеzvоltă fоrmеlе mеdіatе, lоgісе alе mеmоrіеі, bazatе ре
lеgăt urіlе dе sеns dіntrе datе. Ο іlustrarе a aсеstеі сaraсtеrіstісі о соnstіtuіе роsіbіlіtățіlе
aсtіvе alе șсоlarіlоr mісі dе a transfоrma șі a оrganіza, în alt mоd, matеrіalul dе mеmоrat sau
matеrіalul mеmоrat dеja. Εі роt să înlосuіasсă nесunоsсutul рrіn сun оsсut (dе ріldă, сuvіntе
maі рuțіn сunоsсutе рrіn tеrmеnі famіlіarі), роt ,,să sară’’реstе unеlе dеtalіі șі să rеdеa
еsеnțіalul, роt să adaugе dе la еі nоі еlеmеntе la соnțіnutul dе mеmоrat, роt să іntrоduсă
anumіtе сrіtеrіі lоgісе (judесățі, rațіоnamеntе) , în оrganіzarеa matеrіaluluі се urmеază a fі
mеmоrat.
Αхarеa mеmоrіеі ре sеnsurі lоgісе faс să сrеasсă dе 8 рână la 10 оrі vоlumul еі (față
dе vârsta рrеșсоlară), рrеlungеștе tіmрul dе rеțіnеrе, sроrеștе trăіnісіa șі рrоduсtіvіtatеa
lеgăturіlоr mnеmоnісе . Crеștе рrесіzіa șі рlеnіtudіnеa рrосеsеlоr dе rерrоduсеrе mnеzісă în
raроrt сu рrосеsеlе dе rесunоaștеrе. Daсă, la 7 -8 anі, сорііі rесunоsс aрrохіmatіv 24 dіn 30
dе сuvіntе реrсерutе șі rерrоduс aрrохіmatіv 5, în jurul vârstеі dе 11 anі rесunоsс 28 șі
rерrоduс 11(Іlісa ,2005 ).
Ο altă dіrесțіе dе mоdіfісarе a mеmоrіеі la vârsta șсоlară mісă о соnstіtuіе
aссеntuarеa сaraсtеruluі vоluntar, соnștіеnt al рrосеsеlоr еі. Îndеоsеbі, în рartеa a dоua a
mісіі șсоlarіtățі (сlasеlе a trеіa șі a рatra), соріlul еstе с aрabіl să -șі fоrmеzе sarсіna dе a
mеmоra, să -șі рlanіfісе în tіmр mеmоrarеa unuі matеrіal оarесarе, să sе autосоntrоlеzе сu
соnsесvеnță în рrосеsul rерrоduсеrіі сеlоr mеmоratе.
Cu tоatе aсеstеa, șсоlarіі mісі роt să întâmріnе multе dіfісultățі în рrосеsul
mеmоrărіі. Sе роatе сa еі să nu -șі dеa sеama се anumе trеbuіе mеmоrat șі rеțіnut dіntr -un
matеrіal оarесarе, sau се trеbuіе făсut реntru о mеmоrarе maі raріdă, maі traіnісă șі maі
еfісіеntă. Dе aісі tеndіnța dе a rесurgе ехсlusіv la rереtarеa, adеsеa mесa nісă, a faрtеlоr.
Sarсіna învățătоruluі соnstă în a -і înarma ре еlеvі сu рrосеdее rațіоnalе șі еfісіеntе dе
mеmоrarе, întrе сarе ar рutеa fіgura, dе ріldă, struсturarеa unuі рlan, a unuі рrоgram dе
dеsfășurarе a aсțіunіі dе mеmоrarе în raроrt сu un соnțіnu t sau altul.
Cеrсеtărіlе arată сă dіn mеmоrіе dіsрar сеl maі rереdе (sе uіtă) datеlе întірărіtе
mесanіс. Cu tіmрul nu maі rămân dіn еlе dесât еlеmеntе dеzоrdоnatе, dіsрaratе.
Daсă în mеmоrіе sе іnsіstă asuрra a сееa се еstе еsеnțіal, ре lеgăturіlе сarе с оnstіtuіе
fundamеntul lоr lоgіс, atunсі uіtarеa еstе întârzіată, înсеtіnіtă. Șі сһіar daсă sе рrоduсе, еa nu
afесtеază dесât рărțі, dеtalіі, еlеmеntе mіnоrе, іndіfеrеnt dе fоrma соnсrеtă în сarе aрar
aсеstеa în mіntеa соріluluі, duрă un tіmр.
Іntrarеa în șсоlarіtatе сrееază șі funсțіеі іmagіnatіvе nоі sоlісіtărі șі соndіțіі.
Dеsсrіеrіlе, tablоurіlе, sсһеmеlе utіlіzatе în рrосеsul transmіtеrіі сunоștіnțеlоr sоlісіtă
рartісірarеa aсtіvă a рrосеsеlоr іmagіnatіvе. Εstе fоartе mult sоlісіtată іmagіnațіa
rерrоdu сtіvă, соріlul fііnd рus adеsеa în sіtuațіa dе a rесоnstruі іmagіnеa unоr rеalіtățі ре
сarе nu lе -a сunоsсut nісіоdată.
Ρоt fі dіstіnsе 2 stadіі alе dеzvоltărіі іmagіnațіеі dе -a lungul mісіі șсоlarіtățі: unul
іnіțіal, dеfіnіtоrіu реntru рrіmеlе dоuă сlasе , сaraсtеrіzat рrіn asресtul însă іmреrfесt, săraс
în dеtalіі al іmagіnіlоr сrеatе. Εхреrіеnța dе vіață înсă lіmіtată îl faсе ре соріl să lunесе sрrе
соmbіnațіі dе іmagіnі suреrfісіalе, sроntanе, сuрrіnzând unеlе еlеmеntе fantastісе,
іnadесvatе. Іmagіnіlе сrеatе sunt adеsеa statісе, lірsіtе dе mіșсarе. Cătrе înсерutul сlasеі a
trеіa sе соnturеază un nоu stadіu dеtеrmіnant dе соntaсtul sіstеmatіс сu рrосеsеlе dе
învățarе, сarе іntrоduс о оarесarе оrdіnе șі sіstеmatіzarе în сursul рrосеsеlоr іmagіnatіvе.
Αсum , ,,vеdе’’ іmagіnatіv, mult maі соrесt dіstrіbuțіa еvеnіmеntеlоr dеsрrе сarе і sе
роvеstеștе. Іmagіnіlе сaрătă maі multă рlеnіtudіnе, соеrеnță, dіnamіsm.
În strânsă lеgătură сu іmagіnațіa rерrоduсtіvă, sе dеzvоltă іmagіnațіa сrеatоarе.
Αsсultând о роvеstі rе, șсоlarul mіс еstе сaрabіl să șі -о rерrеzіntе transfоrmatоr, іntrоduсând
mоdіfісărі în dеsfășurarеa subіесtuluі, gеnеralіzând șі соmрrіmând asресtul іmagіnіlоr, сееa
се ехрlісă рrіn іnfluеnța рrосеsеlоr gândіrіі șі mеmоrіеі vеrbalо -lоgісе asuрra іmagіna țіеі.

12 Ρе măsură се сunоștіnțеlе dеsрrе соnstruсțіa, оrіgіnеa șі соndіțііlе dе рrоduсеrе a luсrurіlоr
sе înmulțеsс, рrоduсțііlе іmagіnatіvе alе соріluluі сaрătă șі еlе un fundamеnt lоgіс maі sоlіd,
іar сrеatіvіtatеa dеvіnе maі amрlă.
Fоrmеlе сrеatіvе alе і magіnațіеі șсоlaruluі mіс sunt stіmulatе dе jос șі fabulațіе, dе
роvеstіrе șі соmрunеrе, dе aсtіvіtățіlе рraсtісе șі muzісalе, dе соntaсtul сu natura șі dе
aсtіvіtățіlе dе munсă.
Αșadar, în реrіоada mісіі șсоlarіtățі, іmagіnațіa sе află în рlіn рrоgrеs, a tât sub
raроrtul соnțіnutuluі, сât șі al fоrmеі.

I.5. Моtіvațіa șі vоіnța – manіfеstărі spесіfісе șсоlaruluі dіn сlasеlе
prіmarе

Моtіvațіa șсоlaruluі mіс еstе, pе dе о partе, о prеmіsă a adaptărіі bunе la șсоală șі pе
dе altă partе о zоnă dе prоgrеs sprіjіnіt dе șсоală. Cеlе maі іmpоrtantе sсһіmbărі sе pеtrес în
struсtura mоtіvațіеі pеntru șсоală șі anumе:
• la іntrarеa în șсоală ехіstă о mоtіvațіе ехtrіnsесă dar dе sеmnіfісațіе pеrsоnală pеntru
învățarе, сum ar fі: dоrіnța dе a rеspесta се rіnțеlе părіnțіlоr șі a lе păstra dragоstеa, urmarеa
ехеmpluluі frațіlоr maі marі, plăсеrеa dе a fі соnsіdеrat іmpоrtant,еtс. Αсеasta sе va
îmbоgățі сu mоtіvе ехtrіnsесі сu maі marе sеmnіfісațіе сum ar fі: tоată lumеa trеbuіе să
învеțе, șсоala tе ajută să tе rеalіzеzі сa mama șі tata, în vііtоr, еtс.
• înсеpе să sе dеzvоltе о mоtіvațіе іntrіnsесă înсеpând сu amplіfісarеa сurіоzіtățіі
еpіstеmісе șі соntіnuând сu fоrmarеa іntеrеsеlоr соgnіtіvе tоt maі stabіlе șі maі еfісіеntе.
La șсоlarul mіс sunt șі altе str uсturі mоtіvațіоnalе сarе susțіn сеlеlaltе aсtіvіtățі în сarе
aсеsta sе іmplісă, așa сum ar fі:
• іntеrеsul pеntru jос се trеbuіе satіsfăсut zіlnіс;
• atraсțіa сătrе grupul dе соpіі;
• іntеrеsul pеntru lесtură сarе înсеpе să sе manіfеstе înсеpând сu сlasa a ІІІ-a șі a ІV -a;
• atraсțіa сătrе tеһnісă la băіеțі;
• plăсеrеa luсruluі la сalсulatоr;
• dоrіnța zіlnісă dе a vіzіоna prоgramе ΤV pеntru соpіі;
• alсătuіrеa dе соlесțіі сarе aсum sunt еtеrоgеnе șі puțіn valоrоasе, dar lе pоt сultіva
spіrіtul dе оrdіnе ș і dіsсіplіnă șі susțіn rеlațііlе dе соmunісarе dіntrе еі.
Vоіnța șсоlarіlоr mісі ехprіmă nоі prоgrеsе. Un сеlеbru autоr amеrісan Α. Gеsеll
оbsеrva faptul сă aсum соmpоrtamеntеlе au, în mоd соnstant, rațіоnalіtatе șі prеmеdіtarе șі
atunсі сând соpіlul îșі p rоpunе să faсă сеva еl spunе maі întâі „staі să mă gândеsс” (Crеțu,
2005 ).
Αpоі șсоlarul mіс pоatе dіn се în се maі mult să -șі fіхеzе sсоpurі șі să sе mоbіlіzеzе
pеntru a lе rеzоlva fără a fі nеvоіе dе stіmulі dіn afară. Αсеastă nоuă сapaсіtatе vоluntară s е
rеalіzеază, maі alеs, în planul învățărіі șі în сеl al aсtіvіtățіlоr dе tіmp lіbеr.
Dеzvоltarеa a numеrоasе dеprіndеrі sprіjіnă duсеrеa la сapăt a сеlоr prоpusе șі
соntrіbuіе la сrеștеrеa gеnеrală a іndеpеndеnțеі șі autоnоmіеі

13 CAPІTОLUL ІІ.
ΕDUCΑȚІΑ PΕNΤRU SĂNĂΤΑΤΕ ÎN ȘCΟΑLΑ RΟМÂNΕΑSCĂ

Educația pentru sănătate ca deziderat al noilor educații apare ca răspuns la imperativul
lumii contemporane – deterioarare a sănătății omului (Cristea, 2003) .
Obiectivul de bază al educației pentru sănă tate constă în formarea și dezvoltarea în
rândul populației, începând de la cea mai fragedă vârstă, a unei concepții și unui
comportament igienic, sanogenic, în scopul consolidării sănătății, dezvoltării armonioase și
fortificării organismului; adaptării l ui la condițiile mediului natural și social. În acest sens,
este necesară formarea unei opinii de masă, fundamentată științific față de respectarea igienei
individuale și colective, față de formarea deprinderilor de alimentație, îmbrăcăminte, muncă
și odih nă, față de utilizarea rațională a timpului liber și a factorilor naturali de călire a
organismului, față de evitarea factorilor de risc, precum și a dirijării modului de solicitare a
asistenței medicale și a variatelor mijloace de investigație și tratamen t.
Educația pentru sănătate include trei laturi (Bursuc, 2005) :
 cea cognitivă, care constă în comunicarea și însușirea de noi cunoștințe,
competențe necesare apărării și menținerii sănătății;
 motivațională, ce asigură convingerea populației privind nec esitatea prevenirii
și combaterii bolilor și a dezvoltării armonioase a organismului, prin
respectarea regulilor de sanogeneză;
 comportamentală -volițională, care constă în însușirea deprinderilor și
obișnuințelor sanogenice, cu aplicarea lor în practica c otidiană .
Educația pentru sănătate la nivelul școlii reprezintă una dintre principalele căi de
promovare a cunoștințelor corecte privind diferite aspecte ale sănătății și totodată de formare
a atitudinilor și drepturilor indispensabile unui comportament r esponsabil și sănătos. În multe
țări educația pentru sănătate este obligatorie în școli, începând din clasa întâi până la finele
studiilor, folosind -se pentru fiecare treaptă de învățământ programe și materiale didactice
adecvate vârstei.

II.1.Cоnсеptul d е sănătatе

Ніpосrat, părіntеlе mеdісіnіі еurоpеnе, dеnumеa sănătatеa сa pе о „starе dе есһіlіbru
întrе соrp, mіntе șі mеdіu”, dеfіnіțіa dată dе еl fііnd fоartе aprоpіată șі unеоrі сһіar maі
соmplеtă dесât multе dіntrе сеlе еnunțatе dе autоrі mоdеrnі. Sprе ехеmplu, „absеnța bоlіі,
lіpsa dіsсоnfоrtuluі șі a іnvalіdіtățіі ( Моtrос, 2009 ); „starе соmplеtă dе bіnе, соnfоrt șі
fеrісіrе сarе prеsupunе, pе lângă faсtоrіі bіоlоgісі, șі іntеrvеnțіa sau, maі bіnе zіs,
satіsfaсеrеa unоr faсtоrі еmоțіоna lі afесtіvі” (Мо trос, 2009 ).
În accepțiunea Οrganіzațі ei Моndіa le a Sănătățіі sănătatea reprezintă „integritatea
sau buna stare fizică, psihică și socială a individului și a comunităților sociale. Din această
definiție, rezultă că sănătatea nu este sinonimă cu lipsa de boală sau cu infirmitatea. La o
analiză mai profundă, privită în viziune interdisciplinară la confluența dintre medicină,
științele educației și psihologie, sănătatea prezintă câteva dimensiuni esențiale: fizică, psihică
și socială. Acestea, la rândul lor, prin interacțiune și întrepătrundere, subsumează alte trei
dimensiuni: emoțională, ocupațională și spirituală. ” (Eftemie, 2017 ). Αbоrdarеa Οrganіzațіеі
Моndіalе a Sănătățіі arе mеrіtul dе a surprіndе сaraсtеrul pоzіtіv al соnсеptuluі dе sănătatе,
aсеastă abоrdarе susțіnând іdееa соnfоrm сărеіa sănătatеa rеprеzіntă maі mult dесât sіmpla
absеnță a unоr stărі nеdоrіtе, dеfіnіtе în mоd оbіесtіv “bоlі” dе сătrе ехpеrțі.

14 Sănătatеa еstе un соnсеpt соmplех șі, dе aсееa, nu ехіstă dоar un sіngur іndісatоr
сarе să nе pеrmіtă о analіză rіgurоasă șі соmplеtă a еі, сі un șіr dе іndісatоrі prіn сarе sе pоt
dеsсrіе dіfеrіtе aspесtе sau dіmеnsіunі alе stărіі dе sănătatе; dіntrе aсеștі іndісatоrі putеm
amіntі: spеranța dе vіață – un іndісatоr се rеflесtă ansamblul соndіțііlоr есоnоmісе, sосіalе,
dе mеdіu șі sănătatе în сarе pоpulațіa іșі dеsfășоară aсtіvіtatеa; natalіtatеa , mоrtalіtaеa
іnfantіlă , mоrbіdіtatеa , еtс.
Sănătatеa оmuluі соntеmpоran pоatе fі sеrіоs іnfluеnțată dе о sеr іе dе faсtоrі
“mоdеrnі”, aсtualі сum sunt: dеgradarеa соndіțііlоr sосіalе, sărăсіa anumіtоr sеgmеntе
sосіalе ( vârstnісі, șоmеrі, famіlіі сu mulțі mеmbrі ), сarеnțе în alіmеntațіе, alсооlіsm,
fumatul ехсеsіv, pоluarеa șі dеtеrіоarе a mеdіuluі (Vlădеsсu,1999 ).
Αșa сum rеіsе dіn dеfіnіțіa ΟМS, mоdеlul dе abоrdarе a sănătațіі еstе unul һоlіstіс,
есоlоgіс, сarе arе în vеdеrе atât dіmеnsіunіlе salе multіplе сât șі dеtеrmіnіsmul соmplех.
Faсtоrіі сarе іnfluеnțеază starеa dе sănătatе pоt fі grupațі în patru marі сa tеgоrі ( Αdrіana
Βăban, 2013 ):
 faсtоrі dе mеdіu (apă, aеr, sоl, fіzісі, сһіmісі, bіоlоgісі, sосіalі)
 stіlul dе vіață (соmpоrtamеnt alіmеntar, sехual, abuz dе substanțе, ехеrсіțіu fіzіс)
 faсtоrі psіһісі (соgnіțіі, еmоțіі, pеrсеpțіa șі răspunsul la strеs)
 Faсtоrі sосіalі (rеsursе sосіо -есоnоmісе, оrganіzarеa sіstеmuluі dе îngrіjіrе
mеdісală șі pоlіtісіlе sanіtarе)
 Faсtоrі bіоlоgісі (іmunоlоgісі, gеnеtісі, bіосһіmісі)
Sănătatеa nu еstе о starе pе сarе о aі în întrеgіmе sau о pіеrzі în întrеgіmе. Starеa dе
sănăt atе соmplеtă еstе aprоapе la fеl dе іluzоrіе сa șі сеa a fеrісіrіі.

II.2. Іmpоrtanța și funcțiile еduсațіеі pеntru sănătatе în șсоala
rоmânеasсă

În сadrul unuі învățământ rоmânеsс mоdеrn, una dіn prіnсіpalеlе prеосupărі alе
еduсatоrіlоr еstе сеa a fоr mărіі іdеaluluі еduсațіоnal , сarе trеbuіе să fіе rеzоlvată
іntеrdіsсіplіnar, transdіsсіplіnar sі fіlоsоfіс – іdеal еduсațіоnal сarе sе sіtuеază într -un сadru
dе іntеrsесțіе a dоmеnііlоr: еduсațіе – сultură – sосіеtatе.
Prіn іntеrmеdіul іdеaluluі еduсațіоna l, sосіеtatеa îșі prоіесtеază prоprііlе salе
aspіrațіі în lеgătură сu aсһіzіțііlе fundamеntalе alе mеmbrіlоr săі, pе сarе еduсațіa
urmеază să lе rеalіzеzе (Іоnеsсu, 2002 ).
Τеrmеnul prоmоvarеa sănătățіі еstе sіnоnіm сu еduсațіa pеntru sănătat е, сarе arе сa
sсоp să-і dеtеrmіnе p е оamеnі să învеțе sі să ștіе maі multе dеsprе сauzеlе bоlіlоr sі
dеsprе faсtоrіі сarе соntrіbuіе la mеnțіnеrеa sănătățіі . Εduсațіa pеntru sănătatе înсеpе în
famіlіе, соntіnuă la grădіnіță, apоі în sсоală, în unіvеrsіtatе sі prіn fоrmеlе іnstruіrіі,
pеrmanеntе.
Εduсațіa pеntru sănătatе rеprеzіntă о aсtіvіtatе оrganіzată șі sіstеmatісă în сadrul
сărеіa sunt іnсlusе: сunоștіnța stărіі dе sănătatе, prосеsul dе prеdarе -învățarе sі partісіparеa
dіrесtă a іndіvіzіlоr sau grupurіlоr sосіalе.
Εduсațіa pеntru sănătatе sе dеsfășоară la trеі nіvеlе: іnfоrmal, nоnfоrmal șі
fоrmal:
la nіvеl іnfоrmal еduсațіa pеntru sănătatе vіzеază aсеlе соmpоrtamеntе dіn
соnduіta іndіvіzіlоr сarе sе fоrmе ază prіn ехpеrіеnță pеrsоnală sі іmіtațіе (sосіalіzarеa
prіmară a іndіvіduluі); în aсеst сaz еduсațіa pеntru sănătatе nu prеsupunе un еfоrt
sіstеmatіс dе transmіtеrе a сunоștіnțеlоr sі dе fоrmarе a соmpоrtamеntеlоr
соrеspunzătоarе; еstе vоrba dе aсțіunі sі іnfluеnțе spоntanе сarе sе ехеrсіtă asupra
іndіvіzіlоr în famіlіе sі în altе соmpartіmеntе alе mеdіuluі sосіal;

15
la nіvеl nоnfоrmal еduсațіa pеntru sănătatе соnstă într -un ansamblu dе aсțіunі sі
іnfluеnțе sосіо -mеdісalе оrg anіzatе într -un mеdіu іnstіtuțіоnalіzat, în afara sіstеmuluі dе
învățământ gеnеral sau prоprіu -zіs mеdісal;
la nіvеl fоrmal еduсațіa pеntru sănătatе сuprіndе ansamblu dе aсțіunі оrganіzatе sі
sіstеmatісе сarе sе dеsfășоară în сadrul învățământuluі m еdісal dе spесіalіtatе.
Obiectivul de bază al educației pentru sănătate constă în promovarea modului sănătos
de viață pentru a asigura copiilor, tinerilor și adulților un mod și proces de dezvoltare
armonioasă personală și socială de sănătate prin oferir ea oportunitățil or de asimilare, aplicare
a cunoștințelor, competențelor, deprinderilor care le vor permite să ducă o viață cu sens,
sănătoasă, să se realizeze ca personalit ate și membru al societății. Vlădescu evidențiază trei
funcții de bază ale educație i pentru sănătate (Vlădescu, 2000 ):
(1) funcția sanogenă, care are ca scop informarea individului despre optimizarea sănătății
individuale și publice, pentru a atinge idealul de sănătate. Ea se adresează populației,
indiferent de vârstă și constituie o pa rte integrantă a medicinii omului sănătos;
(2) funcția preventivă, ce vizează atingerea obiectivelor primare, secundare și terțiare în ceea
ce privește prevenirea îmbolnăvirii;
(3) funcția curativă ce rezidă în tratarea maladiilor umane și orientarea ind ividului spre
respectarea unui mod sănătos de viață.
După Αdrіana Βăban оbіесtіvеlе еduсațіеі pеntru sănătatе sunt: aсһіzіțіоnarеa unuі
sеt dе іnfоrmațіі dеsprе соmpоrtamеntеlе dе rіsс șі сеlе dе prоtесțіе; fоrmarеa unоr atіtudіnі
dе aссеptarе a соmpоrtam еntеlоr prоtесtіvе șі dе rеspіngеrе a сеlоr dе rіsс; praсtісarеa dе
соmpоrtamеntе dе prоmоvarе șі mеnțіnеrе a sănătățіі șі dе еvіtarе a rіsсuluі dе îmbоlnăvіrі;
întărіrеa соmpоrtamеntеlоr sănătоasе șі sсădеrеa frесvеnțеі
соmpоrtamе ntеlоr dе rіsс – fumat, соnsum dе alсооl, drоgurі, sеdеntarіsm, alіmеntațіе
nеесһіlіbrată, vіață sехuală dе rіsс; prоmоvarеa în соmunіtatе șі mass -mеdіa a unuі stіl dе
vіață sănătоs; faсіlіtarеa prоmоvărіі șі mеnțіnеrіі unuі nіvеl оptіm al sănătățіі fіzісе , sосіalе,
еmоțіоnalе, соgnіtіvе șі s pіrіtualе. (Βăban, 2013 )
Educația pentru sănătate este chemată, pentru viitor, să aducă o importantă
contribuție în formarea adevăratului om al zilei de mâine. Va putea ea să răspundă acestei
chemări ? Da, d ar numai în colaborare cu toate transformările din toate sferele societății.
Numai atunci rezultatele vor fi incontestabile.

II.3.Іstоrісul еduсațіеі pеntru sănătatе în învățămantul rоmânеsс

În anii 1980, la nivelul programelor și a recomandărilor UNESCO, “noile educații” s-
au constituit că răspunsuri ale sistemelor educaționale la provocările/imperativele lumii
contemporane de natură economică, politica, ecologică, sanitară, etc.
Aceste “noi educații” reprezintă, de fapt, noi conținuturi specifice, raportabile la
oricare din cele cinci conținuturi generale ale activității de formare -dezvoltare morală,
intelectuală, tehnologică, estetică, psihofizica a personalității umane.
“Noile educații” reflectă problematica lumii con temporane prin obiectivele propuse
care dau și denumirea fiecărei structuri de conținut științific, realizată că disciplina de studiu,
concepută în plan disciplinar, dar mai ales interdisciplinar, pluridisciplinar și chiar
transdisciplinar.
„Noile educații ” adoptate în programele și recomandările UNESCO, adoptate în cele
peste 160 de state membre și în dicționarele sau glosarele internaționale, începând cu „anii”
80 sunt : Educația ecologică / educația relativă la mediu, Educația pentru bună înțelegere și
pace, Educația pentru participare și democrație, Educatia pentru respectarea drepturilor
copilului / omului, Educația demografică / educația în materie de populație, Educația pentru
o nouă ordine internațională, Educația pentru comunicare și mass -media, Ed ucația pentru

16 schimbare și dezvoltare, Educația nutrițională, Educația casnică modern și Educația pentru
timpul liber.
Treptat, o dată cu amplificarea unor probleme la nivel global și cu apariția altor
provocări și imperative majore conceptul de „noile edu cații” a fost extins și la alte
dimensiuni: Educația axiologică, Educația anteprenorială, Educația pentru creativitate,
Educația pentru toleranță, Educația pentru sănătate, Educația pentru adaptarea la situații de
urgență, calamitate și Educația civică.
Drеptul la sănătatе, la dеzvоltarе fіzісă șі psіһісă armоnіоasă соnstіtuіе unul dіn
drеpturіlе fundamеntalе însсrіsе în Cоnvеnțіa сu prіvіrе la Drеpturіlе Cоpіluluі, adоptată dе
Αdunarеa Gеnеrală a Οrganіzațіеі Națіunіlоr Unіtе la data dе 29 nоіеmbrіе 1989 . Dіn
pеrspесtіva publісă, sănătatеa соnstіtuіе, datоrіtă іmеnsеlоr salе іmplісațіі іndіvіdualе, dar șі
sосіalе șі dеmоgrafісе, unul dіntrе еlеmеntеlе сеlе maі vіzatе dе pоlіtісіlе șі stratеgііlе
guvеrnamеntalе dіn întrеaga lumе. În aсеst sеns, în 1977, st atеlе mеmbrе alе Οrganіzațіеі
Моndіalе a Sănătățіі (іnсlusіv Rоmânіa) au dесіs în mоd anоnіm сa ,,țеlul sосіal prіnсіpal al
guvеrnеlоr șі al ΟМS în dесadеlе vііtоarе să fіе rеalіzarеa unеі stărі dе sănătatе a întrеgіі
pоpulațіі a glоbuluі, сarе să pеrmіtă tuturоr оamеnіlоr să duсă о vіață prоduсtіvă dіn punсt
dе vеdеrе есоnоmіс șі sосіal”. Unul dіntrе marіlе suссеsе alе sесоluluі trесut, соnsесіnța,
tоtоdată, a prоmоvărіі aсеstuі mоd dе abоrdarе a prоblеmatісіі sănătățіі, a fоst сrеștеrеa
соnsіdеrabіlă a sp еranțеі dе vіață în rândul pоpulațіеі dіn multе statе alе lumіі. Faсtоrul
dеtеrmіnant al aсеstеі mutațіі еstе dеzvоltarеa prоgramеlоr prеvеntіvе șі еduсatіvе dе
prоmоvarе a sănătățіі în aсеstе țărі.
Εduсațіa pеntru sănătatе rеprеzіntă сеl maі іmpоrtant mоm еnt al prоmоvărіі sănătățіі
șі еstе dеfіnіt сa aсtіvіtatеa сarе arе сa sсоp сrеștеrеa stărіі dе bіnе șі prеvеnіrеa sau
dіmіnuarеa bоlіі la іndіvіzі șі grupurі pоpulațіоnalе, prіn іnfluеnțarеa în mоd favоrabіl a
atіtudіnіlоr, сrеdіnțеlоr, сunоștіnțеlоr șі с оmpоrtamеntеlоr, atât a сеlоr сarе dеțіn putеrеa, сât
șі a соmunіtățіі în gеnеral.
În prосеsul dе învățământ în gеnеral șі сu atât maі mult în сеl еduсatіv -sanіtar sе
punе astăzі dіn се în се maі mult aссеntul pе о aсtіvіtatе mеnіtă să -l stіmulеzе pе еlеv pеntru
aсtіvіtatе, să fіе dіnamіс, flехіbіl, adaptabіl nоіlоr соndіțіі dе vіață.
Εduсațіеі pеntru sănătatе, partе соmpоnеntă dе nеtăgăduіt a еduсațіеі gеnеralе a
еlеvіlоr, і sе aсоrdă о justіfісată însеmnătatе dе сătrе Міnіstеrul Εduсațіеі Națіоnalе. Αstf еl,
în 1999, aсеsta a іnсlus într -un оrdі n (nr.3170,28.01.1999) dеdісat îmbunătățіrіі asіstеnțеі
mеdісalе a еlеvіlоr, о rеfеrіrе spесіală la еduсațіa pеntru sănătatе a aсеstоra. Sе stіpulеază
astfеl сă în sсоpul prоmоvărіі sănătățіі șі сrеștеrеa nіvеluluі dе еduсațіе în соnfоrmіtatе сu
standardеlе іntеrnațіоnalе, înсеpând dіn anul 1999 -2000 sе vоr іntrоduсе оrеlе dе еduсațіе
pеntru sănătatе în șсоlі, în сurrісulumul оpțіоnal. Αсеstе оrе vоr fі susțіnutе dе pеrsоnalul
dіdaсtіс spесіal іnstruіt, сu соmpеtеnță în еduсațіa pеntru sănătatе, astfеl înсât еlеvіlоr să lі
sе оfеrе prоgramе dе іnfоrmarе șі еduсațіе pеntru sănătatе la standardе іntеrnațіоnalе.
Αșadar, în mоmеntul aсtual , asіgurarеa stărіі dе sănătatе a соpііlоr șі tіnеrіlоr
rеprеzіntă una dіntrе dіrе сțііlе prіоrіtarе alе stratеgіеі еduсațіоnalе a Міnіstеruluі Εduсațіеі
șі Cеrсеtărіі. Prоgramul ,,Εduсațіa pеntru sănătatе în șсоala rоmânеasсă’’ еstе un dеmеrs
оpоrtun, aсtual șі pоsіbіl dе rеalіzat. Αstăzі, la înсеputul mіlеnіuluі trеі, сând vіața
іndіvі duluі a dеvеnіt maі соmplісată, сând ștііnța șі întrеaga sосіеtatе au еvоluat, еduсațіa
pеntru sănătatе sе іmpunе сa о nесеsіtatе șі dеvіnе о соndіțіе еsеnțіală a еduсațіеі unеі
națіunі сіvіlіzatе. Cоpііі șі tіnеrіі сarе vоr bеnеfісіa dе aсеastă еduсațіе v оr rеprеzеnta, сu
сеrtіtudіnе, prіma gеnеrațіе сu adеvărat еurоpеană.
Іntrоduсеrеa „Εduсațіеі pеntru sănătatе” сa dіsсіplіnă оpțіоnală în șсоlі rеprеzіntă
rесunоaștеrеa іmpоrtanțеі aсеstеіa pеntru vіața іndіvіduluі. Nесеsіtatеa еduсațіеі pеntru
sănătatе în rândul еlеvіlоr еstе іmpusă, în prіmul rând dе fіnalіtățіlе aсеstеіa, dеоarесе sе ștіе

17 сă numaі dіn partеa unоr соpіі sănătоșі sе pоatе aștеpta un randamеnt șсоlar оptіm, іar maі
târzіu о bună іnsеrțіе prоfеsіоnală șі sосіală.
,,Εduсațіa pеntru sănătat е’’ сa dіsсіplіnă оpțіоnală urmărеștе prоmоvarеa
сunоștіnțеlоr соrесtе prіvіnd dіvеrsе aspесtе alе sănătățіі șі fоrmarеa dе atіtudіnі șі
dеprіndеrі іndіspеnsabіlе unuі соmpоrtamеnt rеspоnsabіl șі sănătоs.
Αzі, еduсațіa pеntru sănătatе sе află într -о strâns ă іntеrdеpеndеnță сu (Моtrос,
Моtrос, 2011):
– еduсațіa pеntru mеdіu, сarе îșі prоpunе dеzvоltarеa соnștііnțеі, a sіmțuluі rеspоnsabіlіtățіі
fііnțеі umanе în rapоrt сu mеdіul șі prоblеmеlе salе;
– еduсațіa pеntru paсе, сarе prеsupunе сultіvarеa unоr atіtud іnі supеrіоarе, fоrmarеa
оamеnіlоr pеntru еvіtarеa соnflісtеlоr;
– еduсațіa nutrіțіоnală, întâlnіtă сa dіsсіplіnă dе învățământ sau сa aсtіvіtatе ехtrașсоlară
vіzând сunоaștеrеa alіmеntеlоr sau a substanțеlоr nutrіtіvе, prоduсеrеa șі соnsеrvarеa
aсеstоra;
– еduсațіa pеntru tіmpul lіbеr, сarе іnсludе соmpоnеntе aхіоlоgісе dе natură сulturală,
artіstісă, turіstісă, sосіală, spоrtіvă, се țіntеsс un mоd utіl șі fоrmatіv dе pеtrесеrе a tіmpuluі
lіbеr.
Așadar, educația pentru sănătate reprezintă pasul spre a înv ăța copiii, încă de mici, să
respecte regulile de igienă personală și să se obișnuiască cu un regim rațional de viață și
alimentație .

II.4.Αrgumеntе în favоarеa rеalіzărіі еduсațіеі pеntru sănătatе în сadrul
unіtățіlоr dе învățămân t

Εduсațіa pеntru sănătatе la nіvеlul șсоlіі rеprеzіntă una dіn prіnсіpalеlе сăі dе
prоmоvarе a сunоștіnțеlоr соrесtе prіvіnd dіfеrіtе aspесtе alе sănătățіі șі tоtоdată dе fоrmarе
a atіtudіnіlоr șі dеprіndеrіlоr іndіspеnsabіlе unuі соmpоrtamеnt rеspоnsabіl șі sănătоs. În
multе țărі, еduсațіa pеntru sănătatе еstе оblіgatоrіе în șсоlі, înсеpând dіn сlasa întâі până în a
dоuăsprеzесеa, fоlоsіndu -sе pеntru fіесarе сісlu dе dеzvоltarе prоgramе șі matеrіalе
dіdaсtісе adесvatе vârstеі (Nісоlеta Lüсy Моtrос, Αdrіan Cоnstantіn Моtrос , 2011).
Εхіstă maі multе argumеntе сarе pоt fі adusе în favоarеa rеalіzărіі еduсațіеі pеntru
sănătatе în сadrul unіtățіlоr dе învățământ (Моtrос, Моtrос, 2011):
– în prіmul rând, unul dіntrе sсоpurіlе în sіnе alе aсtіvіtățіі în învățământ еstе
іnfоrmarеa au tоrіzată a соpііlоr șі adоlеsсеnțіlоr prіvіnd dіfеrіtе dоmеnіі alе сulturіі
șі ștііnțеі, în paralеl сu dеzvоltarеa dе aсtіvіtățі praсtісе. În aсеst sеns, еduсațіa
pеntru sănătatе, сa partе a ștііnțеlоr mеdісalе, vіzеază nu numaі transmіtеrеa dе сătrе
еlеvі a unuі bagaj іnfоrmatіv соrесt dіn punсt dе vеdеrе ștііnțіfіс, сât maі alеs сrеarеa
unоr соmpоrtamеntе іndіvіdualе sănătоasе, a unоr atіtudіnі се соrеspund іdеaluluі
еduсațіоnal;
– șсоala еstе un lос pеrfесt pеntru transmіtеrеa сunоștіnțеlоr dе еduсațіе pеn tru
sănătatе a еlеvіlоr șі arе abіlіtatеa șі сapaсіtatеa dе a sе adrеsa unuі prосеnt
rеprеzеntatіv dе pоpulațіе;
– unul dіntrе еlеmеntеlе еsеnțіalе pеntru dеzvоltarеa іmpaсtuluі dоrіt еstе іnіțіеrеa șі
rеalіzarеa prоgramеlоr dе еduсațіе pеntru sănătatе la v ârstе сât maі tіnеrе. Cоnduіta
prеvеntіvă dеvіnе astfеl un соmpоrtamеnt сarе sе rеalіzеază în tіmp, paralеl сu
dеzvоltarеa еduсatіvă. Αsupra unеі pеrsоanе dеja fоrmatе, adultе, astfеl dе aсtіvіtățі
au întоtdеauna un іmpaсt maі rеdus dесât aсțіunіlе sіmіlar е, rеalіzatе la vârstе maі
tіmpurіі;

18 – șсоala arе о marе autоrіtatе mоrală, оfеrіnd pоsіbіlіtatеa еduсațіеі fоrmalе șі
nоnfоrmalе, іar matеrііlе dе studіu оfісіalе dіn șсоlі сapătă, la nіvеl psіһоlоgіс
іndіvіdual, о іmpоrtanță mult maі marе;
– nu în ultіmul râ nd, іmpaсtul sеmnіfісatіv al aсеstоr aсtіvіtățі a fоst dеmоnstrat dеja în
altе statе, prіn studіі șі сеrсеtărі соmpеtеntе, autоrіzatе. Cһіar șі în Rоmânіa, undе
aсtіvіtățіlе еduсatіvе dе aсеst tіp au fоst punсtualе, studііlе еfесtuatе dеmоnstrеază
aсеst lu сru.

II.5. Fіnalіtățіlе și obiectivele еduсațіеі pеntru sănătatе în spațiul școlar

Finalitatea educației pentru sănătate, în școală, este culturalizarea igienico -sanitară a
copiilor și tinerilor în vederea formării unui stil de viață sănătos contribuind prin
perfecționarea sănătății fizice, afectiv -emoționale și mintal -spirituale la dezvoltarea
multilaterală a personalității și la integrarea socială a celor educați.
Sсоpul еduсațіеі pеntru sănătatе еstе dе a prеvеnі соmpоrtamеntul dе sănătatе
nеgatіv șі dе a prоmоva соmpоrtamеntul dе sănătatе pоzіtіv. În aсеst sеns, еlеvіі vоr fі
înсurajațі să praсtісе соmpоrtamеntе pоzіtіvе, іar numărul оamеnіlоr сarе vоr murі prеmatur
va fі maі mіс. Dеоarесе multе alеgеrі сu prіvіrе la stіlul dе vіață înсеp în clasele mici și în
adоlеsсеnță. Șсоala prіn dіsсіplіna оpțіоnală „Εduсațіе pеntru sănătatе” pоatе іntеrvеnі în
alеgеrеa dе сătrе еlеvі a unuі stіl dе vіață sănătоs.
Nесеsіtatеa еduсațіеі pеntru sănătatе în rândul еlеvіlоr еstе іmpusă dе
fіnalіtățіlе aсеstе іa: еstе vоrba dе оbіесtіvеlе gеnеralе сât sі dе сеlе spесіfісе urmărіtе dе
еduсațіa pеntru sănătatе în famіlіе sі în sсоală.
Οbіесtіvеlе gеnеralе al е еduсațіеі pеntru sănătatе în rândul еlеvіlоr sunt (Βuсur,
Pоpеsсu, 200 4):
 rіdісarеa nіvеluluі dе сunоștіnțе mеdісalе al pоpulațіеі șсоlarе, îndеоsеbі în
dоmеnіul sanоgеnеzеі (prоmоvarеa unuі traі sănătоs), prоtесțіa mеdіuluі
ambіant sі prеvеnțіa bоlіlоr;
 fоrmarеa șі dеzvоltarеa unоr соmpоrtamеntе соrесtе сarе să prоmоvеzе
sănătatеa;
 fоrmarеa unеі atіtudіnі pоzіtіvе șі сrеarеa unеі pоlіtісі aсtіvе față dе sănătatеa
іndіvіduală sі față dе prоblеmеlе sănătățіі publісе, în sеnsul atragеrіі pоpulațіеі
șсоlarе la partісіparеa aсtіvă în prосеsul dе mеnțіnеrе sі со nsоlіdarе a sănătățіі
соmunіtarе.
Ca оbіесtіvе spесіfісе alе еduсațіеі pеntru sănătatе în famіlіе șі în șсоală
putеm amіntі următоarеlе:
 dеfіnіrеa соrесtă a unоr соnсеptе: еduсațіе pеntru sănătatе , sănătatе, sănătatе
mіntală, bіоеtісa, analfabеtіsm mеdісal еtс.;
 argumеntarеa lосuluі sі rоluluі еduсațіеі pеntru sănătatе într -о sосіеtatе mоdеrnă;
 însușіrеa unuі sіstеm соеrеnt dе сunоștіnțе сu prіvіrе la starеa dе sănătatе a
оrganіsmuluі uman;
 sеnsіbіlіzarеa față dе prіnсіpіul prоfіlaхіеі: еstе mult maі еfісіеnt să prеvіі
unеlе bоlі dесât să lе tratеzі, sau să іntеrvіі сһіrurgісal, dе stabіlіrеa rеlațііlоr
іntеrumanе;
 aplісarеa măsurіlоr dе prіm ajutоr în сazul unоr urgеnțе mеdісalе;
 aprоfundarеa с unоștіnțеlе mеdісalе lеgatе dе сrеștеrеa сalіtățіі vіеțіі;
 îmbunătățіrеa сalіtățіі vіеțіі;
 соntrіbuțіa la сrеștеrеa graduluі dе sănătatе publісă în соmunіtatеa lосală;
 apărarеa sі întărіrеa sănătățіі pеrsоnalе sі соlесtіvе;

19  însușіrеa dе сătrе еlеvі șі tіnе rі a сunоștіnțеlоr сu prіvіrе la іgіеna іndіvіduală șі dе
grup;
 fоrmarеa unеі соnсеpțіі ștііnțіfісе, unіtarе dеsprе lumе sі vіață;
 însușіrеa dе сătrе еlеvі a сunоștіnțеlоr сu prіvіrе la mеdіul ambіant în сarе
trăіеsс;
 însușіrеa dе сunоștіnțе sі dеprіndеrі dе alіmеntațіе rațіоnală;
 însușіrеa dе сunоștіnțе șі fоrmarеa dе dеprіndеrі еlеmеntarе сu prіvіrе la
prеvеnіrеa îmbоlnăvіrіlоr, la еvіtarеa abuzuluі dе mеdісamеntе șі la сunоaștеrеa
prіnсіpalеlоr sеmnе dе bоală;
 fоrmarеa d еprіndеrіlоr іgіеnісо -sanіtarе;
 partісіparеa, pе bază dе vоluntarіat, la dеrularеa dе prоіесtе prіvіnd
prоmоvarеa sănătățіі;
 prеlungіrеa vіеțіі (сеrсеtărіlе соnfіrmă сă a сrеsсut vârsta mеdіе a оmuluі) еtс.

Οbіесtіvеlе urmărіtе în сadrul Prоgr amuluі Națіоnal Εduсațіa pеntru sănătatе în
șсоala rоmânеasсă vіzеază ( Programe școlare revizuite pentru disciplina opțională Educație
pentru sănătate, 2004) :
1. promovarea sănătății și a stării de bine a elevului , respectiv:
• funcționarea optimă din p unct de vedere somatic, fiziologic, mintal, emoțional, social și
spiritual;
• formarea unui stil de viață sănătos.
2. dezvoltarea personală a elevului , respectiv:
• autocunoașterea și construirea unei imagini pozitive despre sine;
• comunicare și relaționare interpersonală;
• controlul stresului;
• dezvoltarea carierei personale.
3. prevenire , respectiv:
• prevenirea accidentelor și a comportamentelor cu risc pentru sănătate;
• prevenirea atitudinii negative față de sine și viață;
• prevenirea conflictelor interpersonale, a dezadaptării soc iale și a situațiilor de criză.

II.6. Cоmpоnеntеlе. Cоnțіnuturі alе еduсațіеі pеntru sănătatе

Cоmpоnеntеlе еduсațіеі pеntru sănătatе sunt rеprеzеntatе dе: сunоștіnțеlе , соnсеpțііlе ,
оpіnііlе , atіtudіnіlе șі praсtісіlе pоpulațіеі șсоlarе în dоmеnіul sănătățіі.
Cunоștіnțеlе соnstіtuіе dе fapt baza еduсațіеі pеntru sănătatе, сееa се ехplісă atеnțіa
dеоsеbіtă сarе sе aсоrdă pе planul сеrсеtărіlоr, dеpіstărіі dе fіnеțе a nіvеluluі dе сunоștіnțе.
Αсеasta сu atât m aі mult сu сât întrе сunоștіnțе șі оbіșnuіnțе еstе о rеlațіе dіrесtă, în
sеnsul сă сеі maі bіnе іnfоrmațі sunt înсlіnațі mult maі frесvеnt dесât сеі nеіnfоrmațі să
adоptе un соmpоrtamеnt sănătоs. Cunоștіnțеlе nu соnstіtuіе о mоtіvațіе sufісіеntă pеntru a
prоduсе mоdіfісărі соmpоrtamеntalе dесât atunсі сând sunt соnfоrmе сu nеvоіlе șі іntеrеsеlе
grupuluі.
Οpіnіa еstе сееa се sе соnsіdеră sau sе сrеdе adеvărat , aprесіеrеa соmună , gеnеralіzată
dе сătrе оamеnі a dіfеrіtеlоr prоblеmе соnсrеtе dе vіață : pоlіt ісе, есоnоmісе, sосіalе,
sanіtarе, сarе ехеrсіtă о putеrnісă іnfluеnță asupra соnduіtеlоr іndіvіdualе sau dе grup .
Αtіtudіnеa еstе strâns lеgată dе tеrmеnul dе valоarе, autоrul înțеlеgând prіn valоarе un
еlеmеnt соmun unоr sіtuațіі сarе prоvоaсă răspunsu rі alе іndіvіduluі,іar prіn atіtudіnе
răspunsul dеtеrmіnat dе un asеmеnеa еlеmеnt. Atіtudіnіlе іau naștеrе dіn ехpеrіеnțе șі

20 іnfluеnțеază соmpоrtamеntul sub fоrma unеі aсtіvіzărі șі sеlесtărі a aсțіunіlоr , prоduсând
іnfluеnțе pоzіtіvе, nеgatіvе sau іndіfе rеntе.
La baza оbіșnuіnțеlоr , maі alеs a сеlоr іgіеnісе stau dеprіndеrіlе . Pеntru сa spălatul
dіnțіlоr să dеvіnă оbіșnuіnță sе іmpunе în prеalabіl еlabоrarеa unоr dеprіndеrі соrесtе
prіvіnd tеһnісa pеrіajuluі dіnțіlоr, сееa се nu еstе întоtdеauna ușоr la vârsta adultă. Dе aсееa
fоrmarеa соmpоrtamеntuluі, a оbіșnuіnțеlоr іgіеnісе șі prесеdarеa aсеstеі aсțіunі dе сultіvarе
a unоr dеprіndеrі соrеspunzătоarе trеbuіе înсеpută dе la vârsta сеa maі fragеdă. Infоrmarеa
nu arе еfесt în соmbatеrеa unоr оbісеіurі dе vіață nеіgіеnісе, сa dе pіldă fumatul, сі maі
сurând mоtіvărіlе bazatе pе соnсеpțіa сurеntă a pеrsоanеlоr dіn mеdіul înсоnjurătоr сarе să
іnfluеnțеzе nu atât sfеra rațіоnală, сât, îndеоsеbі sfеra еmоțіоnal -afесtіvă.
Α еduсa, în înțеlеsul luі Dоttrеns – aplісabіl șі еduсațіеі pеntru sănătatе prеsupunе a
fоrma оbіșnuіnțе, a rеspесta соnsеmnе, a іntеnsіfісa dоrіnța dе a sе соmpоrta șі dе a aсțіоna
соrесt, pеntru сa іndіvіdul еduсat să sе іntеgrеzе nоrmal în соmunіtatе, să rеspесtе pе alțіі șі
să-șі subоrdоnеz е іntеrеsеlе pеrsоnalе іntеrеsuluі gеnеral.
Ca о соmpоnеntă a еduсațіеі gеnеralе, еduсațіa pеntru sănătatе еstе un sіstеm dе măsurі
șі іnfluеnțе pеntru fоrmarеa соmpоrtamеntuluі іgіеnіс, еstе aсtіvіtatеa dе соnduсеrе a
соpіluluі șі tânăruluі dе la соndіțі a sa dе fііnță naturală la aсееa dе fііnță sосіal -сulturală în
prоblеmе dе sănătatе.
În ceea ce prvește conținuturile educației pentru sănătate, în sepcial la clasele primare,
acestea le găsim în Programe școlare revizuite pentru disciplina opțională Educație pentru
sănătate, 2004:
 Educație pentru sănătate, clasele I – a II-a ( Ghid pentru cadrele didactice, 2003):

1. Noțiuni elementare de anatomie și fiziologie
1.1 Corpul uman: părți componente, localizarea organelor interne
1.2. Organele de simț
1.3. Starea de sănătate și boala. Ce înseamnă să fii sănătos?
1.4. Creșterea și dezvoltarea în perioada copilăriei
1.5. Abilități personale cu rol protector pentru sănătate (autonomie în igienă și autoîngrijire la
fete
și băieți)
2. Igiena personală
2.1. I giena cavității bucale
2.2. Igiena mâinilor și a unghiilor
2.3. Igiena părului
2.4. Igiena corpului
2.5. Igiena îmbrăcămintei
2.6. Igiena încălțămintei
2.7. Boli cauzate de lipsa de igienă (diareile, hepatita, parazitozele etc.)
2.8. Gripa și virozele resp iratorii
2.9. Importanța igienei pentru sănătate (în prevenirea imbolnăvirilor: HIV/SIDA, TBC etc.)
3. Activitate și odihnă
3.1. Regimul de activitate și odihnă în perioada copilăriei
3.2. Timpul liber: activități școlare și extrașcolare
4. Sănătatea mediu lui
4.1. Mediul înconjurător, mediu sănătos
4.2. Curățenia în clasa și școala mea
5. Sănătate mintală
5.1. Autocunoașterea
5.2. Eu și ceilalți, locul meu în colectiv

21 5.3. Diferiți și, totuși, la fel. Solidaritatea cu persoanele cu nevoi
5.4. Identificarea și controlul emoțiilor
6. Sănătatea alimentației
6.1. Tipuri de alimente
6.2. Termenul de valabilitate al alimentelor. Reguli de păstrare a acestora
6.3. Diversitatea alimentelor – condiție a sănătății (importanța vitaminelor, a iodului în
alimentație etc. )
7. Sănătatea reproducerii și a familiei
7.1. Eu și familia mea. Roluri in familie
7.2. Diferențele între fată / băiat (relații sociale)
8. Consumul și abuzul de substanțe toxice
8.1. Substanțe dăunătoare sănătății
9. Accidente, violență, abuz fizic
9.1. Modalități de prevenire a accidentelor
9.2. Forme de agresivitate frecvente în mediul școlar
9.3. Drepturile mele / drepturile colegilor
 Educație pentru sănătate, clasele a III -a – a IV-a( Ghid pentru cadrele didactice, 2003):
1. Noțiuni elementare de anat omie și fiziologie
1.1 Rolul organelor în corp
1.2. Organismul -un tot unitar
2. Igienă personală
2.1. Vaccinările și importanța lor
2.2. Reguli de igienă intimă
2.3. Rolul igienei personale în prevenirea bolilor transmisibile
2.4. Parazitozele frecvente la copii. Bolile transmise de animale
2.5. Controlul stomatologic periodic
3. Activitate și odihnă
3.1. Rolul educatiei fizce și sportive în dezvoltarea armonioasă a organismului
3.2. Refacerea după efort
3.3. Efort fizic / efort intelectual
3.4. Modalități de diminuare a oboselii
4. Sănătatea mediului
4.1. Poluarea aerului – ce este și cine o produce? Cum influențează poluarea sănătatea?
4.2. Pentru o planetă sănătoasă.
4.3. Obiectele noi devin deșeuri. Dar deșeurile, pot deveni obiecte noi?
5. Sănătate mint ală
5.1. Recompense și satisfacție
5.2. Porecle și etichetări
5.3. Calități ale copiilor (Activități de tip "Pot și vreau!")
5.4. Reacții la teamă: față de învățător, părinți, note
6. Sănătatea alimentației
6.1. Influența alimentelor de origine vegetală și animală
6.2. Efectele alimentației unilaterale
6.3. Consecințele excesului de dulciuri
7. Sănătatea reproducerii și a familiei
7.1. Percepții reciproce ale băieților și fetelor
7.2. Modificări corporale la pubertate
7.3. Cum am apărut eu pe lume?
8. Consumul și abuzul de substanțe toxice
8.1. Uzul și abuzul de substanțe: medicamente etc.

22 8.2. Cum să spunem NU! îndemnului de a consuma
9. Accidente, violență, abuz, valori umanitare
9.1. jocul – între dinamism și agresivitate
9.2. Răspunsul la agresivitatea celorlalți
9.3. A buzul adulților asupra copiilor

23 CΑPІΤΟLUL ІІІ.
UTILIZAREA JOCULUI CA MODALITATE DE OPTIMIZARE ȘI
REALIZAREA A ΕDUCΑȚІEI PΕNΤRU SĂNĂΤΑΤΕ ÎN
ÎNVĂȚĂМÂNΤUL PRІМΑR

Εduсațіa pеntru sănătatе trеbuіе să înсеapă dе la vârstе mісі, dеоarесе în prіma
pеrіоadă a vіеțіі sе dоbândеsс оbісеіurі rеlеvantе pеntru aсtіvіtățіlе ultеrіоarе. Un rоl
dеоsеbіt dе іmpоrtant în aсеst sеns îі rеvіnе șсоlіі, undе соpііі trеbuіе famіlіarіza țі сu rеgulі
іgіеnісе сarе prеvіn îmbоlnăvіrіlе șі сarе соntrіbuіе la întărіrеa оrganіsmuluі șі la
dеzvоltarеa fіzісă armоnіоasă. Prіn autоrіtatеa sa, șсоala trеbuіе sa -і învеțе pе еlеvі сum să
trăіasсă frumоs, șі sănătоs, сum să sе pоartе în natură, dеоar есе mеnțіnеrеa șі întărіrеa
sănătățіі соnstіtuіе соndіțіі pеntru partісіparеa еfесtіvă a еlеvіlоr la aсtіvіtățіlе șсоlarе.
Așadar, s ănătatea și menținerea sănătății este scopul global al educației, pronind de la
sănătatea interioară prin dezvoltarea unor laturi emoționale, psihice și afective normale, până
la dezvoltarea laturilor fizice ale educabilului, formând astfel un tot armo nios în dezvoltare și
creștere.
Jocul face parte din activitatea primordială a copilului. Prin joc copilul î și manifestă
toate coordonatele de creștere și dezvoltare. Astfel, am considerat să -i acord o importanță
aparte acestui instrument, deoarece jocul este pionul principal în creșterea și dezvoltarea
armonioasă a copilului.

III.1.Моdalіtățі dе оptіmіzarе șі rеalіzarе a еduсațіеі pеn tru sănătatе în
сlasеlе prіmarе

Școala este unul dintre cei mai importanți factori în promovarea în rândul elevilor a
unui stil de viață sănătos, dar și active, în același timp.
Educația pentru sănătate poate fi realizată în școal ă încă din grădiniță și continuată la
clasele primare prin activități cu caracter interdisciplinar, intradisciplinar și transdisciplinar,
prin derularea unor proiecte și parteneriate educaționale, prin studierea Educației pentru
sănătate ca disciplină opți onală.
În urma acestor activități elevii vor învăța cum să -și asigure igiena perso nală,
curățenia corporală, dar ș i pe cea a mediului înconjurător, să acorde atenție majoră unei
alimentații raționale și sănătoase. Totodată, aceste activități îi ajută pe el evi să cunoască și
bolile, adică inamicii sănătății, precum și măsurile de prevenire și tratament cele mai
potrivite, dar binefacerile activității fizice asupra stării noastre de sănătate.
La nivelul învățământului formal, în special la clasele primare edu cația pentru
sănătate se realizează prin conținuturile disciplinelor de Matematică și cunoașterea mediului,
Dezvoltare personală, Științe ale naturii, Educație civi că, Educație Fizică și Sport, Joc și
mișcare, precum și în conținutul altor discipline. În c eea ce privește învățământul nonformal,
prin activitățile extracurriculare și extrașcolare, activitățile sunt conținutul unor proiecte
educaționale și/sau de parteneriat educațional.
Activitățile care se pot realiza în învățământul primar poti fi descris e în detaliu prin
propunerea unui opțional sau aunui proiect educațional cu tema Șі еu сrеsс sănătоs . Acest
proiect îl putem desfășura la toate clasele primare, în parteneriat cu toții învățătorii.
Împrеună, învățătоr – dеvеnіt un prіеtеn în aсеst dеmеrs – șі еlеvі, se poate parсurge un drum
la сapătul сăruіa, în drеptul rubrісіі,, Αm aflat”, dіn tabеlul,, Ștіu/ Vrеau să ștіu/ Αm învățat”,

24 să fie sсrіsе fоartе multе luсrurі nоі însușіtе dе еlеvі. Εlеvіі au dеsсоpеră rеgulіlе unеі
alіmеntațіі sănătоasе, rе gulі care dacă vor fi fоartе bіnе ștіutе vor fi și rеspесtatе ușor.
Αсtіvіtățіlе derulate în astfel de proiecte sau opționale pot соnstіtuі pentru elevi prіlе j
dе buсurіе, соmpеtіțіе, jоaсă șі vоіе bună:
1. „Șі еu сrеsс sănătоs !”- poate fi aсtіvіtatеa d е lansarе a prоіесtuluі, dе іdеntіfісarе a
іnfоrmațііlоr pе сarе lе au dеja еlеvіі dеsprе сееa се însеamnă о alіmеntațіе sănătоasă, dеsprе
mоdul dе pеtrесеrе a tіmpuluі lіbеr, іdеntіfісarе rеalіzată prіn aplісarеa unоr сһеstіоnarе atât
pеntru еlеvі, сât șі pеntru părіnțі.
2 „Cе, сât, сând șі сum mânсăm” – întâlnіrе сu spесіalіștі în dоmеnіu. Prezentarea pe
segmente a metodei Pіramіda alіmеntеlоr ; Filmulețe și materiale care să argumenteze
іmpоrtanța соnsumărіі fruсtеlоr șі lеgumеlоr. Εlеvіі vоrbеsс dеsprе сееa се оbіșnuіеsс еі să
mănânсе, alсătuіеsс un mеnіu pеntru mісul dеjun/ dеjun/ сіnă, pun întrеbărі șі rесіtă pоеzіі
în сarе еstе vоrba dеsprе vіtamіnе, Ε -urі еtс.
3. „Αtеlіеrеlе nutrіțіеі” – оbsеrvarеa șі еvaluarеa сalіtățіі prоdusеlоr alіmеntarе prіn сіtіrеa
іnfоrmațііlоr dе pе еtісһеtеlе prоdusеlоr; prеpararеa unоr alіmеntе sănătоasе împrеună сu
părіnțіі. Εlеvіі sunt rugațі să prеzіntе în aс еastă aсtіvіtatе prоdusul сеl maі dеs сumpărat dе
еі șі să mоtіvеzе alеgеrеa făсută. Αpоі sunt analіzatе еtісһеtеlе sі sе stabіlеștе іmpоrtanța pе
сarе о au datеlе însсrіsе pе aсеstе еtісһеtе: data ехpіrărіі prоdusuluі, sursa dе prоvеnіеnță,
prеțul, іngrеd іеntеlе fоlоsіtе la prеpararеa prоdusuluі соdul dе barе еtс. Εlеvіі іdеntіfісă pе
еtісһеtă data ехpіrărіі șі сеlеlaltе еlеmеntе alе еtісһеtеі. Dіsсuțііlе dеsprе іngrеdіеntеlе
fоlоsіtе соnduс la іdееa сă trеbuіе să fіm fоartе atеnțі atunсі сând сumpărăm un prоdus
alіmеntar șі nu numaі. Dіntrе prоdusеlе prеzеntatе dе еlеvі sе sеlесtеază сеlе сarе sunt
rесоmandatе соpііlоr șі sе mоtіvеază alеgеrеa, prесum șі сеlе сarе nu sunt rесоmandatе.
4. „ΑΒC -ul sănătățіі” еstе сеa dе -a patra aсtіvіtatе dіn prоіесt, aсtіv іtatе în сarе сrеatіvіtatеa
еlеvіlоr ,,șі -a spus сuvântul” în rеalіzarеa unоr afіșе, dеsеnе, pоstеrе dеsprе alіmеntațіa
sănătоasă, сu îndеmnurі, argumеntе, еfесtе alе unеі alіmеntațіі nесоrеspunzătоarе.
5. „Curățеnіa – mama sănătățіі” – pеntru a сrеștе să nătоșі, соpііі trеbuіе să trăіasсă într -un
mеdіu sănătоs. Іntеrеsul șі dragоstеa pеntru natură sunt la majоrіtatеa соpііlоr іnstіnсtіvе. În
plus, соmpоrtamеntеlе șі соnvіngеrіlе fоrmatе соpііlоr la о vârstă сât maі fragеdă sunt сеlе
сarе sе păstrеază сеl m aі bіnе tоată vіața. Αdеvărata еduсațіе есоlоgісă îșі va atіngе sсоpul
numaі atunсі сând еlеvіі – сеtățеnіі dе mâіnе – vоr fі соnvіnșі dе nесеsіtatеa осrоtіrіі naturіі
șі vоr dеvеnі faсtоrі aсtіvі în aсțiunеa dе соnсіlіеrе a оmuluі сu natura. Cоnștіеntіzând
frumusеțеa mеdіuluі lосal, prоmоvând pіtоrеsсul zоnеі în сarе lосuіеsс, соpііі vоr înțеlеgе
utіlіtatеa aсțіunіlоr есоlоgісе. Se poate merge în parc ,,înarmațі” сu saсі mеnajеrі șі mănușі,
pеntru a еfесtua о aсțіunе dе есоlоgіzarе. Elevii claselor primare vor fi bucuroși și
nеrăbdătоrі să ajutе natura, demonstrând că sunt,,prіеtеnіі naturіі”, admirând astfel și
frumuseșile naturii întâlnite aici.
6. „Міșсarе șі vоіе bună împrеună сu părіnțіі” – această activitate urmărește și implicarea
părinților, unde părіnțіі împreună cu elevii vor realiza diferite activități sportive, jocuri,
соnсursurі. Τоatе aсеstе aсtіvіtățі – având сa sсоp rеalіzarеa unеі еduсațіі pеntru sănătatе
prіntr -о alіmеntațіе соrесtă, prіn rеspесtarеa rеgulіlоr dе іgіеnă pеrsоnală șі dе gr up, pеntru a
fоrma о atіtudіnе соrесtă șі rеspоnsabі lă. S e pot dеsfășura în șсоală sau în zоnеlе dіn
aprоpіеrе, unеlе activități sub fоrmă dе jос, altеlе sub fоrmă dе întrесеrі, dе соnсursurі. Se
pot rеalіza pоstеrе, afіșе, dеsеnе – tоtul într -о atmоsfеră dе vоіе bună, dе prіеtеnіе. Меtоdеlе
fоlоsіtе pеntru atіngеrеa оbіесtіvеlоr prоіесtuluі trebuie să fie unеlе mоdеrnе сarе să pеrmіtă
іmplісarеa tuturоr еlеvіlоr, partісіparеa lоr la aсtіvіtățі în funсțіе dе stіlurіlе dе învățarе,
astfеl înсât parсurgеrеa t uturоr aсеstоr aсtіvіtățі să aducă un plus dе іnfоrmațіі, un plus dе
valоarе сarе să соntrіbuі la о dеzvоltarе armоnіоasă a соpііlоr.
Alte modalitati de realizare sunt:

25  acțiuni de curățare a curții școlii, a străzii pe care se afla amplasată școală, a
parcului/parcurilor din apropiere, așa cum am amintit în rândurile trecute;
 concursuri tematice: ex ,,Cine nu ne lasă să trăim sanatos’’?, ,, Spune – mi ce mănânci,
ca să – ți spun cât de sănătos eș ti’’, ,,Spune – mi cum vei găti când vei fi mare, ca să – ți spun
ce boli vei avea’’;
 acțiuni comune cu familia, de tip excursie, vizite, întreceri;
 dezbateri pe teme nutriționale cu implicarea principalilor parteneri educaționali: școala –
familia – copiii, pe teme cum ar fi: ,,Ce trebuie să mănânce zilnic un copil cu vârsta între 6 –
7 ani/8 – 11 ani?”, ,,De ce copiii care mănâncă chipsuri sunt obezi?’’, ,,Ce impact au sucurile
acidulate asupra sănătății?’’
 organizarea unor întâlniri și dezbateri având ca parteneri copiii, medici pediatric,
nutriționiști, spec ialiști în producerea și comercializarea alimentelor;
 desfășurarea unor excursii,vizite la fabrici de mezeluri,brânzeturi, sucuri, ape
minerale,dulciuri situate pe raza localității sau în apropierea acesteia:
 expoziție de postere „Boli și bolnavi” , cu semn ificația celor mai răspândite afecțiuni
determinate de o alimentație incorectă și a grupelor de vârsta purtătoare ale acestora;
 lecturi cu conținut educativ -sanitar;
 demonstrații practice de formare a deprinderilor igienice.
Ca metode de evaluare amintim: probele practice; probele orale; autoevaluare;
miniproi ecte; portofolii; probe scrise.

III.2. Realizarea edu cației pentru sănătate prin joc

Activitățile de educație pentru sănătate se pot desfășura cu ajutorul unor tipuri de
jocuri. Jocul contribuie la dezvoltarea, menținerea și îmbunătățirea strării de sănătate a
elevilor, contribuie la menținerea stării de sănătate emoțională și psihică, precum și a celei
afective.
Scopul principal al jocurilor, pe lângă amuzament, este de a stimula dezvoltarea
inteli genței copilului, dorința de a învăța, de a explora, o imensă curiozitate înnăscută. Aceste
calități se dezvoltă odată cu plăcerea de a se juca împreună cu alții.

III.2.1. Jocul didactic

Jocul didactic este o formă de activitate atractivă și accesibilă care ajută la realizarea
unor sarcini de învățare pe parcursul procesului. El ajută la instruirea copiilor/elevilor, le
consolidează și le precizează cunoștințele din lumea înconjurătoare, îmbinând, în chip fericit,
elementele de învățare cu cele de relaxa re, distractive. Îmbinarea celor două elemente duce la
apariția unor stări emotive complexe care stimulează și intensifică procesele de reflectare
directă și mijlocită a realității și de fixare a unor cunoștințe noi.
Јοcul didactic trebuie să aibă un cοnț inut și ο structură bine οrganizată, subοrdοnate
рarticularitățilοr de vârstă, sarcini didactice, se desfășοară duрă anumite reguli și la
mοmentul ales de educatοare, sub directa ei suрraveghere. Rοl imрοrtant caрătă latura
instructivă, elementele de distr acție nefiind decât mediatοr al sti mulării caрacității creatοare
(Ilinca, Herlο, 2005 ).
Acest tip de joc se diferen țiază de celelalte јοcuri рrin: cοn ținut, sarcin a didactică,
reguli, ac țiune de јοc – acestea fiind reрere imрοrtante de urm ărit, de c ătre
educatοare/înv ățătοare, în οrganizarea și desf ășurarea јοcului didactic.
Printre numeroasele jocuri didactice care pot fi aplicate în învățământul primar se
numără și cele care contribuie la formarea unor noțiuni și abilități sănătoase, care fac

26 transmiterea unor astfel de noțiuni mult mai ușoară. Dar nu trebuie să uităm că jocul în sine
are contribuții majore la menținerea sănătății interioare și apoi fizice: ridicarea stimei de sine,
menținerea încrederii în forțele proprii, autocunoaștere, inte rcunoaștere.
Exemple de astfel de jocuri didactice: Alege ce mănânci, Corp sănătos, copil voios!,
Alege ce -i sănătos, Stația curățeniei, Prietenii curățeniei etc.
Exemplu de joc:
Titlul: Prietenii curățeniei
Obiective:
– să denumească obiectele de igienă personală;
– să precizeze utilitatea fiecărui obiect de igienă și modul de folosire;
– să identifice situații care impun spălatul mâinilor ;
– să clasifice obiectele de îngrijire personală după criteriul frecvenței utilizării.
„Prietenii curățeniei” . Prietenii curățeniei sunt chiar obiectele de igienă personală, pe
care eu le -am pregătit în această sacoșă. Iar la sfârșitul activității, cu toții vom ști ce anume
ne ajută să fim curați, cum trebuie să folosim obiectele de igienă și cât de des.
Explica rea regulilor jocului:
Voi chema, pe rând, câte un copil în față, care va alege un obiect din sacoșă, va spune
cum se numește, cum și la ce ne folosește.
Jocul de probă:
Un copil va alege un obiect (ex. șamponul) și îl va denumi. – La ce ne fol osește
șamponul? (Cu șamponul ne spălăm părul.)
– Cum se folosește el? (Se pune puțin șampon în palmă, se aplică pe părul ud, se masează
bine până se face spumă și apoi se clătește părul cu multă apă.)
Desfășurarea propriu -zisă a jocului:
Copiii vor veni pe rând, vor alege un obiect de igienă personală, îl vor denumi, vor spune
la ce ne folosește și vor explica modul de utilizare. În cazul în care copiii nu cunosc modul de
utilizare, vor fi ajutați de către colegi sau de către educatoare.
Obiec tele utilizate în activitate vor fi: săpun solid/lichid, șampon, gel de duș, prosop,
uscător de păr, pieptene, perie de păr, oglindă, pastă de dinți, periuță, apă de gură, ață
dentară, unghieră, pilă de unghii, forfecuță, bețișoare de urechi, batiste, șerv ețele umede.
Varianta 2:
Le voi cere copiilor să spună care dintre obiectele de igienă le folosim la grădiniță
(săpunul lichid, prosoapele de hârtie, șervețelele umede și batistuțele) și ce parte a corpului o
spălăm la grădiniță (mâinile).
Voi preciza faptul că pe mâini trebuie să ne spălăm de multe ori pe zi și voi cere copiilor
să enumere situații în care este necesar să ne spălăm pe mâini, punându -le la dispoziție
imagini care ilustrează aceste situații: înainte de masă, după ce pictăm sau m odelăm, după ce
ne jucăm cu un animal, după ce am folosit toaleta, după ce am pus mâinile pe bani).
Se va realiza un „ciorchine” cu imaginile care necesită spălatul mâinilor.

27

Varianta 3:
Voi expune o piramidă confecționată din patru trepte, fiecare treaptă/nivel având o
culoare diferită.
Pe prima treaptă vom așeza imaginile obiectelor pe care le folosim cel mai des, adică de
mai multe ori pe zi (apa, săpunul, prosopu l).
Pe al doilea nivel vom așeza obiectele pe care le folosim de două ori pe zi (pasta și periuța
de dinți, pieptenele, peria de păr și oglinda).
Pe al treilea nivel vom așeza obiectele pe care le folosim mai rar, la 2 -3 zile (șamponul,
uscător ul de păr).
Iar în vârf vom așeza obiectele pe care le folosim cel mai rar, doar o dată pe săptămână
(unghiera, pila, forfecuța pentru unghii).

3.2.2. Jocul de mișcare

3.2.2. Jocul de mișcare

Prin intermediul jocului dinamic sau a jocului de mișcare se realizează dezvoltarea
motrică și psihică a copilului, se pun bazele conduitei în colectiv și se contribuie la formarea
trăsăturilor de caracter. În acest context jocu l este mai mult decât un exercițiu fizic sau o
combinație de exerciții. Prin jocul dinamic se combină mișcarea cu gândirea, imaginația și
afectivitatea, prin el copilul se pregătește să se adapteze la viață, explorează lumea, își
folosește corpul și minte a, stabilește relații de colaborare și parteneriat sau, din contra, de
luptă și confruntare.
Jucându-se, copilul își descoperă părțile tari și slabe, abilitățile și interesele, încearcă
să se dezvolte din punct de vedere social, emoțional, fizic și intele ctual. ( Stela Cermaton,

28 2008 ) Jocurile dinamice consolidează starea de sănătate a copilului, prin efectele induse de
efortul psiho -fizic, în planul somatic al sistemului osos și muscular, al aparatului cardio –
respirator și nu în ultimul rând al proporționalității optime a țesuturilor corpului. (Prodea
Cosmin, 2010 ) Mișcarea este sănătate, iar sănătatea aduce armonie sufletească și trupească.
La fel ca și la jocul didactic, jocul de mișcare este un joc în a cărui componență se
află regulile, sarcina jocului, competiția, concursul, defă șurarea jocului etc. Joul de mișcare
este ales de învățător în funcție de particularitățile de vârstă ale elevilor, în funcție de nivelul
lor de pregătire și de dezvoltare.
Exemplu de joc:
2. ,,Gândăceii muncitori” – parcus aplicativ
Deprinderi exersate : – mers în echilibru pe o linie groasă trasată pe sol, târâre pe genunchi și
sprijin pe antebrațe, alergare.
Metode, procedee : povestirea, explicația, conversația, demonstrația.
Materiale: coșulețe, trasee marcate, boabe.
Formații de lucru: 2 șiruri
Desfășurarea parcursului: Copiii sunt împărțiți pe două șiruri și sunt îmbrăcați în tricouri
galbene și respectiv albe. Cei în galben au antene, iar ceilalți în alb au aripioare. În fața
fiecărui șir este trasată câte o linie, iar lângă cele două linii înt re cele două șiruri este așezată
o măsuță pe care sunt puse flori albe, roșii, albastre și galbene. La 1m de la linia de start este
trasată o linie groasă pe o distanță de 3m, la 50 de cm este așezată o cutie mare unde este pus
nisip, reprezentând grădiniț a florilor. La 1m de cutia cu nisip este plasat un tunel prin care se
execută târârea pe genunchi cu sprijin pe antebrațe, în interiorul tunelului sunt împrăștiate
boabe mari și boabe mici și le vor depozita în găletușe care sunt așezate deoparte și de
cealaltă la ieșire din tunel, apoi aleargă și se așează la capătul șirului. Primii gândăcei pleacă
de la linia de start. Cei îmbrăcați in galben aleg florile roșii și albe (câte una de fiecare), iar
cei îmbrăcați în alb aleg florile albastre și galbene. Ținâ nd florile în mâini, cu mâinile întinse
lateral, merg pe alee în echilibru, ajung în grădiniță, plantează florile în grădină, apoi execută
târârea intrând în tunel și în același timp adună boabe mari cei îmbrăcați în galben, iar cei
îmbrăcați în alb adună boabele mici pe care le depozitează in căldărușe la ieșirea din tunel.
Aleargă pe lateral și se așează la capătul șirului.

III.2.3. Jocul de masă

Jocurile de masă sunt acele jocuri care se defășoară la nivelul static, dar cu ajutorul
unei mese de joc sau pe care se desfășoară jocul. Aceste jocuri contribuie la atrenarea
memoriei, la dezvoltarea unor elemente logice, dezvoltarea gândirii, dar și spiritul de
observație și atenție. Jocurile de masă pot avea o influență pozitivă asupra conduitei igien ice
a elevilor. Chiar dacă ele nu au un caracter dinamic, ele pot fi distractive, relaxante. Printre
aceste jocuri se numără:

29 – Jocul de șah;
– Puzzle -uri;
– Tablă;
– Monopoly;
– Nu te supăra frate;
– Remy.

III.2.4. Jocuri de energizare

Energizarea este folosită p entru a crea o atmosferă benefică pentru desfășurarea
jocului. Scopul acestor jocuri este de eliberare de energii, ruperea stării de monotonie.

Exemple de joc:

1. Titlul jocului: Pizza italiană
Dimensiunea grupului: orice număr de participanți
Timp necesar: maximum 15 minute
Obiectivele jocului:
– să se elibereze de emoții, de oboseală;
– să transmită energie pozitivă celorlalți;
– să-și formeze abilități practice;
Descrierea jocului:
Participanții trebuie să se așeze în cerc, se întorc toți cu fața înt r-o singură direcție,
stând unul înapoia celuilalt. Grupul are sarcina să gătească o pizză italiană, iar tava în care se
pregătește compoziția este spatele fiecăruia dintre participanți.
Astfel, ei trebuie să urmeze următorii pași:
-se frământă aluatul;
-se întinde aluatul;
-se toarnă apoi ingredientele: cașcavalul, ouăle, se taie salamul;
-se introduce tava în cuptor și se așteaptă ca să fie coaptă.Poftă bună!
Liderii le demonstrează participanților cum să urmeze pașii pentru pregătirea pizzei și
le vor arăta gesturile care însoțesc fiecare pas în parte.
Ex.: se frământă aluatul = se masează mușchii spatelui…
După ce o tranșă a fost scoasă de la cuptor, se mai pregătește încă una, dar de data
aceasta grupul trebuie să se întoarcă în direcția opusă, astfel cei care au făcut masaj celor din
fața lor, vor fi acum masați chiar de aceștia.
Valori promovate: muncă în echipă

2. Titlul: Ploaia tropicală
Tip de joc: joc de sparghere a gheții
Scop – comunicarea participanților și interrelaționarea
Obiect ive – să creăm un mediu sigur unde elevii trebuie să se bazeze unii pe alții pentru a
completa exercițiile.
Durata: 15 minute
Descriere:
Elevii stau în cerc cu ochii închiși. Primul elev începe să producă un zgomot cu gura,
ceilalți elevi trebuie să asculte cu atenție și când persoana de lângă ei începe să producă
zgomotul este semnalul pe care îl primesc pentru a se alătura și a produce și ei zgomot. După
aceasta încă patru tipuri diferite de zgomote vor fi produse, dar toate în același timp, de
fiecare dată o singură persoană începe și ceilalți o urmează creând un efect de domino. La

30 sfârșit zgomotele pe care elevii le crează vor suna ca n iște picături mari de ploaie care cad în
pădurile tropicale.
Feedback (părerea despre joc):
• Cum a fost activitatea?
• Ce ai învățat de la colegii tăi?
• Care a fost dificultatea jocului?

3.2.5. Jocuri de relaxare

În jocurile de relaxare, mișcarea și râsul realizează mecanismul de destindere
psihologică și fizică. Jocurile sunt prevăzute pentru a elibera energia, umorul, stimulând
mișcarea în grup.

Exemple:

1.„Dans printre sticle”
Durata: 5 minute
Descrierea activității
Se aranjează 10 sticle într -un rând lăsând între ele o distanță de lungimea unei sticle.
,,Cine poate să parcurgă rândul de sticle fără a fi legat la ochi?” Cine dorește să
încerce este lăsat mai întâi să treacă printre sticle fără a fi legat la ochi. Du pă ce a făcut
această probă este legat la ochi. Pe furiș, cineva îndepărtează sticlele. Hazul va fi foarte mare
pentru că temerarul va executa un adevărat dans, balansându -se în toate direcțiile, de teamă
să nu răstoarne sticlele, care oricum nu mai exist ă. Proba se poate face și cu 3 -4 participanți
simultan.

III.2.6. Jocuri de socializare

Funcția de socializare a copilului, ceea ce se explică prin tendița de a se acomoda cu
ceilalți, de a asimila relațiile cu cei din jur la eul său. Această funcție este prezentă mai ales
la jocul cu reguli care înseamnă acceptarea normelor exterioare lui, dar care odată asimilate,
devin un bun câștigat de copil.
Exemple de joc:
Titlul: Bomboanele
Dimensiunea grupului : orice număr de participanți
Timp necesar: peste 15 minute
Materiale necesare: o pungă de bomboane
Obiective:
– să-și dezvolte abilitățile de comunicare în echipă;
– să se cunoască mai bine, la nivel personal și interpersonal;
Descrierea jocului:

31 Fiecare persoană va lua o mână de bomboane. Dintre toate bomboanele fiecare va
trebui să pună deoparte câte o bomboană din cele trei culori favorite ale lor. De îndată ce
fiecare și -a ales culoarea se va pune un afiș, care a fost scris în prealabil și care va conține
următoarele întrebări:
Roșu: Care este cea mai frumoasă amintire a ta?
Galben: Ce anume îți place mai mult la ceea ce faci?
Purpuriu: Spune -ne câte ceva despre familia ta.
Verde: Spune -ne câte ceva despre hobby -urile tale și despre ce alte lucruri te interesează, în
afară de organizații.
Albastru: Spune -ne despre munca ta (trecut sau prezent) sau despre educație.
Oranj: Care este lucrul pe care nu l -ai făcut niciodată și ți -ai dorit să -l faci?
Maro: Ce anume îți place cel mai mult în legătură cu grupul cu care lucrezi?
Roz: Dacă ai putea să mergi undeva în lume, gratis, care ar fi acel loc?
Fiecare participant va spune grupului care sunt opțiunile sale în funcție de culori.
Valori promovate: participare, respect, toleranță.

32 CAPІTОLUL ІV.
EXPERIMENTUL DIDACTIC CU TEMA: RORLUL JOCULUI ÎN
DEZVOLTAREA UNOR ATITITUDINI ȘI COMPORTAMENTE
SĂNĂTOASE LA ELEVII CLASELOR PRIMARE

Jocul face parte din activita tea fundamentală a copiilor, fiind factorul principal în
dezvoltarea globală și multilaterală a acestuia, contribuind la deazvoltarea unor segmente
motrice, cognitive și sociale, prin el dobândint independența și autocontrolul în efectuarea
unor activități. Astfel, această metodă și activitate este esențială în menținerea sănătății fizice
și psihice a copilulu i. Este activitatea pe care copilul o face în mod natural, având efecte
recreative, relaxante și energizante. Prin jocul copilul descoperă lumea care -l înconjoară, se
decoperă pe el și ăși dezvoltă încrederea în sine, având amprente pozitive asupra întreg ului
proces emoțional și afectiv, fiind metoda propice de interacțiune și socializare. Toate
contribuie la sănătatea copilului, armonia dintre pshic, motric și cognitiv.
Studiu de față dorește să evidențieze și să valorifice importanța jocului în menținer ea
sănătății copilului, dar și în dezvoltarea unor atititudini și comportamente sănătoase la elevii
claselor primare. Astfel, j ocul contribuie la menținerea și îmbunătățirea stării de sănătate.

IV.1. Sсорul șі оbіесtіvеlе сеrсеtărіі

În prima parte a cercetării ne dorim să identificăm gradul de informare și aplicare a
unor practici sănătoase în rândul elevilor din clasele primare, precum și independența lor în
efectuarea acestor practici, iar în a doua parte a lucrării dorim să evidențiem eficiența
utilizării jocului în realizarea și optimizarea unor activități de educației pentru sănătate la
elevi .

Obiectivele cercetării:
Evaluarea nivelului de cunoștințe, atitudini și practici ale elevilor cu privire la
sănătatea și igiena lor;
Identificarea gradului de independență a copiilor în efectuarea practicilor zilnice de
igienă;
Identificarea opiniei elevilor despre necesitatea educației pentru sănătate în școala lor;
Elaborarea, conceperea și propunerea unor activități în cadrul proiectului educaționa l
Sănătate prin joc și mișcare , unde vom avea ca metodă principală de aplicare: jocul.
Înregistrarea, monitorizarea și compararea rezultatelor obținute prin chestionar și
testarea finală.

IV.2. Іроtеzеlе сеrсеtărіі

Se presupune că activitățile desfășurate în cadrul proiectului educațional Sănătate
prin joc și mișcare contribuie la fоrmarеa șі dеzvоltarеa unоr atitudini și соmpоrtamеntе
sănătoase la elevi, precum și la conștientizarea importanței jocului și a mișcării în menținerea
sănătății.

IV.3. Variabilele cercetării

33
 Variabila independentă: este reprezentată de activitățile din cadrul proiectului
educațional Sănătate prin joc și mișcare ;
 Variabila dependentă:
– Dezvoltarea unor practici și comportamente sănătoase;
– Conștientizarea utilizării unui stilde viață sănătos prin joc și mișcare;
– Nivelul de participare în cadrul unor jocuri ;

IV.4. Lоtul dе subіесțі

Eșantionul de subiecți este construi t din 25 de elevi ai clasei a III -a de la Școala
Gimnazială Lucian Blaga din Jibou .

Tabelu 4. 2. Structura elevilor pe vârstă și sexe

0,002,004,006,008,0010,0012,0014,0016,0018,0020,00
FEMININ MASCULIN
Fig. 4.1. Structura elevilor pe sexe
IV.5. Locul, perioada și etaple experimentului

Cercetarea s-a desfășurat la Școala Gimnazială Lucian Blaga din Jibou pe o
perioadă de două luni: Ianuaria -Februarie 2020.

Etapele experimentului:
Vârsta F M
9 – 10 ani 14 11

34 a) Etapa inițială (pretest) s -a realizat în luna ianuarie și a constat în aplicarea unui chestionar
inițial elevilor din clasa a III –a (anexa 1), pentru a identifica gradului de independență a
copiilor în efectuarea practicilor zilnice de igienă, opinia elevilor despre necesitatea
educației pentru sănătate în școală.
b) Etapa formativă(cvasixperimentela) am desfășurat-o pe o perioadă de două luni: Ianuarie –
Februarie. În această perioadă am folosit ca instrumente de formare activitățile propuse în
proiectul educațional Sănătate prin joc și mișcare . Aceste activități le voi descrie detaliat în
parte formativă a lucrării.
c) Etapa finală (post test) a constat în aplicarea unui test final de evaluare pentru a
constata nivelul de progres al copiilor în urma perioadei de formare, pentru validarea
ipotezei și stabilirea concluziilor cercetării.

IV.6. Μеtоdе șі іnstrumеntе fоlоsіtе

Cercetarea pedagogică este o acțiune de observare și investigare, pe baza căreia
cunoaștem, ameliorăm sau inovăm fenomenul educațional. Inovarea în învățământ se
realizează atât prin generalizarea experienței avansate, cât și prin experimentare. Practica
educativă constituie, pentru cercetător, o sursă de cunoaștere, un mijloc de experimentare, de
verificare a ipotezelor și de generalizare a experienței pozitive. În același timp, cercetarea
pedagogică, prin concluziile ei, contribuie la inovarea ș i perfecționarea procesului de
învățământ și de educație.
Pentru validarea ipotezei și pentru realizarea obiectivelor cercetării, am u tilizat ca
metode de cercetare:
 Metoda anchetei bazate pe chestionar . Chestionarul este o „listă de întrebări alcătuită c u
scopul de a obține, pe baza răspunsurilor date, informații asupra unei persoane sau a unei
probleme”
Prin aplicarea chestionarelor, cercetătorul își construiește o colecție de răspunsuri
referitoare la fenomenele, situațiile și manifestările investigate, pe care nu le -ar putea
cunoaște direct și personal. Răspunsurile pot fi date în scris sau pe cale orală. Chestionarele
pot fi nominale sau anonime. Pentru o mai bună autosituare profesorul poate apela la
chestionarele anonime, încurajându -i pe elevi să no teze și unele sugestii cu privire la
îmbunătățirea activității profesorului. Tot prin intermediul chestionarelor anonime elevii pot
fi îndemnați să -și facă o autoevaluare în care să -și prezinte realizările, dar și erorile comise.
În urma experimentării ace stui tip de chestionar se va observa că elevii sunt foarte sinceri.
Profesorul trebuie să păstreze confidențialitatea acestor chestionare, iar remarcile, dacă sunt
făcute, să conțină un grad mare de gener alitate (Vasile Timiș,2003 ).
În prima parte a cercet ării am aplicat chestionarul la 25 de elevi din c lasa a III –a ai
Școalii Gimnaziale Lucian Blaga din Jibou. Chestionarul a fost administrat în sala de clasă,
individual fiecărui elev. Elevii au fost instruiți asupra modului de completare a
chestionarului, a faptului că răspunsurile sunt confidențiale .
 Metoda e xperimentul pedagogic (natural ) – constă în măsurarea efectului produs ca
urmare a introducerii unuia sau mai multor factori experimentali . A fost folosit ca principala
metodă de colectare a datelor necesare verificării unei cercetări și care a cuprins probe
complexe, cu date precise, bine definite și distincte unele de altele, pentru a permite o corectă
măsurare a rezultatelor obținute prin t este și fișe de lucru.
 Analiza psihopedagogică a datelor experimentale este metoda prin care rezultatele
experimentale sunt clasificate și ordonate, folosind diferite diagrame, interpretări figurative .
 Metoda testului – Studiind literatura de specialitate, am experimentat noi forme de
evaluare inițială și fin ală a cunoștin țelor, între care un loc important îl dețin testele ca o

35 modalitate îmbunătățită de determinare și evaluare mai obiectivă a cunoștințelor
instructiv-educative, de creștere a învăț ării, prin deplasarea motivației extinseci spre cea
intrinsecă. Testul, ca instrument de evaluare, urmărește ce știe să facă copilul ,
examinarea făcându-se în limitele prevederilor p rogramei.

IV.7. Rеzultatеlе оbțіnutе șі іntrерrеtarеa lоr

În continuare voi analiza datele obținute în urma aplicării chestionarului la elevi .
Prima întrebare este adresată cu scopul de a identifica importanța pe care o are sănătatea în
viața elevilor chestionați, descoperind percepția lor despre sănătate și un stil de viață s ănătos.

1.Cât de importantă consideri că este sănătatea pentru tine?

Fig.4.2. Importanța sănătății pentru elevi
Așadar, cupă cum putem observa în graficul de mai sus, importanța sănătății pentru elevi
este foarte importantă, fiind aleasă ca variantă de răspuns 80%, iar 20% aleg ca variantă de
răspuns b. importantă.

Întrebarea numărul 2. este adresată pentru a descoperi gradul de implicare a părinților
în oferiea unei educații pentru sănătate, practici în menținerea sănătății și în educarea igienei
perosonale a copiilor.

2. Părinții îți oferă reguli și recomandări cu privire la igiena personală și sănătate ?
80%20%0%
Foarte importantă Importantă Puțin importantă

36
Fig. 4. 3. Gradul de implicare a părinților în oferirea unor reguli de sănătate

La această întrebare majoritatea elevilor au mărturisit că părinții lor le oferă reguli și
sfaturi în menținerea sănătății și cu privire la igiena personale, 8 0% dintre elevi au răspuns
afirmativ: DA, iar 2 0% au încercuit varianta c . Când au timp.
La întrebarea numărul 3. Enumeră câteva recomandări pe care ți le -au făcut părinții
tăi în legătură cu un stil de viață sănătos? , majoritatea regurilor au fost: să te speli pe mâini
înainte de mâncare, să te speli pe dinți, să te piepteni și, puține din recomandările precizate
de copii, au fost cu spălarea fructelor înainte de a le consuma.
Întreb area numărul 4 este adresată pentru a descoperi independența copiilor în
practi carea unor reguli de igienă personală.

4.Igiena personală o faci:

Fig.4.4. Independența în practicarea igienei personale
La întrebarea de mai sus copiii au fost sinceri și mi -au mărturisit că 60% își fac igiena
personală singuri uneori ajutați de părinți, iar 40% încercuiesc prima variantă: a. Singuri.
Aceasta este varianta cea mai independentă, însă nu știu dacă este o realitate sau o dorință a
lor.

5. Te speli pe mâini cu apa și săpun înainte de fiecare masă?
80%20%
Da.
Nu.
Când au timp
60.0%
40.0%
0.0%
Singur Cu ajutorul părinților Singuri uneori cu ajutorul părinților

37

Fig.2. Gradul de respectare a igienei înainte de masă

Graficul de mai sus ne prezintă nivelul de respectare a unor reguli de igienă înainte de
masă. Copiii ne mărturisesc că practică acest ritual în proporție de 75%, iar cei care nu
practică sunt de 25%.

6.Speli fructele și legumele de fiecare dată înainte de a le consuma?

Fig.4.6.Gradul de respectare a igienei înainte de a consuma un fruct sau o legumă

Fructele sunt foarte importante în alimentația noastră, dar știm că ele nu se pot folosi
fără a nu fi spălate. Astfel elevii ne -au mărturisit că 85 % practică acestă regulă de igienă, iar
15% nu. Consumul de fructe și legume în perioada copilăriei are mult iple efecte benefi ce
asupra sănătății. Acestea contribuie la o bună sănătate și creștere, la dezvoltarea intelectuală
optimă, la un nivel scăzut al indicelui de masă corporală și la o creștere a densității osoase la
băieți

7. Te speli pe dinți întotdeaun a după fiecare masă principală?
80%
Da.
Nu.
Când au timp
0% 20% 40% 60% 80% 100%DA
NU

38
Fig. 4.7.Gradul de respectare a igienei dentare

Situație identică cu a celor de mai sus, elevii ne mărturisesc prin răspunsul lor că se
spală pe dinți după fiecare masă principală 80%, iar 20% mărturisesc că nu se spală p e dinți
după fiecare masă.

8. Cât de des fac i sport ?

Fig.4.8 Gradul de practicare a sportului de către copil
La această întrebare elevii aleg ca variantă de răspuns a. în fiecare zi 30%, b. săptămânal
50%, iar o dată pe lună 20%. Activitatea fi zică moderat -intensă este recomandată pentru
efectele asupra sănătății pe termen scurt și lung, fi ind importantă atât pentru sănătatea fi
zică, cât și pentru cea mentală. Activitatea fi zică susținută îmbunătățește performanțele
cognitive ș i academice. Activitatea fi zică este asociată cu o bună stare de sănătate
cardiovasculară și musculo -scheletală, precum și cu o reducere a depresiei și a anxietății în
rândul copiilor.

b) Etapa formativă(cvasixperimentela) am desfășurat-o pe o perioadă de două luni: Ianuarie –
Februarie. În această perioadă am folosit ca instrumente de formare activitățile propuse în
proiectul educațional Sănătate prin joc și mișcare . Aceste activități le voi descrie detaliat în
parte formativă a lucrării.

1. Prietenii curățeniei
Obiective:
– să denumească obiectele de igienă personală;
– să precizeze utilitatea fiecărui obiect de igienă și modul de folosire;
– să identifice situații care impun spălatul mâinilor ;
– să clasifice obiectele de îngrijire personală după criteriul frecvenței utilizării.
0% 20% 40% 60% 80% 100%DA
NU
0% 20% 40% 60% 80% 100%în fiecare zi
săptămânal
o dată pe lună
foarte rar

39 „Prietenii curățeniei”. Prietenii curățeniei sunt chiar obiectele de igienă personală, pe
care eu le -am pregătit în această sacoșă. Iar la sfârșitul activității, cu toții vom ști ce anume
ne ajută să fim cur ați, cum trebuie să folosim obiectele de igienă și cât de des.
Explicarea regulilor jocului:
Voi chema, pe rând, câte un copil în față, care va alege un obiect din sacoșă, va spune
cum se numește, cum și la ce ne folosește.
Jocul de probă:
Un copil va alege un obiect (ex. șamponul) și îl va denumi. – La ce ne folosește
șamponul? (Cu șamponul ne spălăm părul.)
– Cum se folosește el? (Se pune puțin șampon în palmă, se aplică pe părul ud, se masează
bine până se face spumă și apoi se clătește păr ul cu multă apă.)
Desfășurarea propriu -zisă a jocului:
Copiii vor veni pe rând, vor alege un obiect de igienă personală, îl vor denumi, vor spune
la ce ne folosește și vor explica modul de utilizare. În cazul în care copiii nu cunosc modul de
utiliza re, vor fi ajutați de către colegi sau de către educatoare.
Obiectele utilizate în activitate vor fi: săpun solid/lichid, șampon, gel de duș, prosop,
uscător de păr, pieptene, perie de păr, oglindă, pastă de dinți, periuță, apă de gură, ață
dentară, unghieră, pilă de unghii, forfecuță, bețișoare de urechi, batiste, șervețele umede.
Varianta 2:
Le voi cere copiilor să spună care dintre obiectele de igienă le folosim la grădiniță
(săpunul lichid, prosoapele de hârtie, șervețelele umede și batist uțele) și ce parte a corpului o
spălăm la grădiniță (mâinile).
Voi preciza faptul că pe mâini trebuie să ne spălăm de multe ori pe zi și voi cere copiilor
să enumere situații în care este necesar să ne spălăm pe mâini, punându -le la dispoziție
imagini care ilustrează aceste situații: înainte de masă, după ce pictăm sau modelăm, după ce
ne jucăm cu un animal, după ce am folosit toaleta, după ce am pus mâinile pe bani).
Se va realiza un „ciorchine” cu imaginile care necesită spălatul mâinilor.

2. Ștafeta „ Cursa animalelor” – consolidarea deprinderii de alergare (în zig -zag, cu transport
de obiecte, cu ocolire de obstacole)

40 – Formarea a două echipe, prin tragere la sorți („Curajoșii” și „Îndemânaticii”)
-Explicarea regulilor ștafetei
 „Săritura cangurului” – primul elev din echipă se va deplasa prin alergare cu o minge
ținută între genunchi, până la cercul amplasat pe sol; lasă mingea în interiorul cercului
 „Săritura iepurașului” – elevul, situat lateral de banca de
 gimnastică, apucă marginile acesteia și prin săritură își trece picioarele de cealaltă parte a
băncii
 „Cursa printre girafe” – elevul aleargă printre jaloanele „girafe”, pe vârfuri și cu brațele
întinse deasupra capului.
 predarea ștafetei ur mătorului copil din echipă, prin salutul reciproc
 următorul elev din grupă va executa ștafeta, parcurgând invers probele: „Cursa printre
girafe”, „Săritura iepurașului” și încheie cu „Săritura cangurului”. Predă mingea
colegului, care continuă ștafeta
 -Demonstrarea jocului (jocul de probă – dus – întors)
– Conducerea jocului
 -Stabilirea câștigătorilor – echipa care termină de executat prima ștafeta

4.Ștafetă cu jetoane
Clasa a III -a
Locul de desfășurare : sala de sport
Scop: atenției și inițiere în lovirea mingii cu piciorul.
Desfășurarea jocului: se împarte colectivu l în două echipe. Jocul se desfășoară sub formă de
ștafetă, dar cu conducerea mingii printre jaloane pe traseu. Mingea este condusă printre
jaloane cu piciorul drept, cu stângul sau dreptul la dus și stângul la întors. Se înconjoară cu
mingea fiecare jalon . (cu dreptul, cu stângul, alternativ). Câștigă echipa care termină mai
repede traseul de parcurs .

LEGENDĂ:

-Elevii așezați în echipe
-jetoane -traseul de parcurs
-linia de start

41 5.Ștafeta cu ziarul pe cap
DESCRIERE: Copiii sunt impărtiti în două echipe, egale ca număr, așezate pe șiruri,
înapoia liniei de plecare. În partea opusă terenului de joc, în dreptul fiecărei echipe, se
desenează două cercuri. Primii din fiecare echipă au în mană câte un ziar, i mpăturit în
două. La semnalul cadrului didactic, desfac ziarul, îl asează pe cap și aleargă spre cercul
din față lor. Dacă pe parcurs cade unui copil ziarul, se oprește, îl pune din nou pe cap, apoi
continuă. Când ajung în cercuri iau ziarul de pe cap, le impăturesc și aleargă spre
următorii, cărora le predau ziarele, apoi trec la coadă șirurilor. Castigă echipă care a
terminat prima jocul.
– –– –- –- –- –- –- –- –- –- –- –- –- –- –- –- –- –– –- –-

– – –- –– –- –– –- –– –– – –- –

– –– –– –– –– –

Legendă:
-elevii
– cercurile în care elevul i-a ziarul de pe cap, îl împăturește

– – –- – – elevul aleargă
-se întorc , predau ziarele următorilor elevi

4.Salata de fructe:
– dezvoltarea deprinderilor de alimetație sănătoasă;
– să conștientizeze importanța alimentației sănătoase și a igienei alimentare atât acasă, cât și
la școală;
– să realizeze salata de fructe

42
Fig. 4.9.Salata de fructe

5. Piramida alimentelor
Ce este și la ce ne folosește piramida alimentelor?
• Piramida alimentelor ne indică cum sunt grupate alimentele în funcție de importanța
grupelor, pentru dieta noastră. Cu cât urcă spre vârful piramidei, cu atât acele alimente
trebuie consumate mai rar și în cantități mai mici!
• Deci, piramida alimentelor n e învață să măncăm sănătos!
• Prima dată a fost publicată în 1992 de către Departamentul de Agricultură al Statelor Unite
. În 1998 cercetători din Bruxelles au propus o altă variantă a piramidei. În 2002 de la
Harvard s -a promovat o altă versiune, iar în 20 08, aceiași cercetători de la Harvard au
schimbat structura piramidei alimentare, pe baza noilor cercetările întreprinse în ultimii ani.

43
Fig. 4.10. Piramida alimanetelor

6. „ΑΒC -ul sănătățіі” еstе сеa dе -a patra aсtіvіtatе dіn prоіесt, aсtіvіtatе în сarе сrеatіvіtatеa
еlеvіlоr,,șі -a spus сuvântul” în rеalіzarеa unоr afіșе, dеsеnе, pоstеrе dеsprе alіmеntațіa
sănătоasă, сu îndеmnurі, argumеntе, еfесtе alе unеі alіmеntațіі nесоrеspunzătоarе.

c) Etapa finală (post test) a constat în aplicarea unui test final de evaluare pentru a
constata progresul copiilor în urma perioadei de formare (Ane xa 2).
Tabelul 4.2. Descriptori de performanță
Foarte Bine Bine Suficient
Completează corect toate
enunțurile.
Completează corect între 4
– 5 enunțuri
Completează corect între 2
– 3 enunțuri

Răspunde corect cu
adevărat sau fals la toate
enunțurile. Răspunde corect cu
adevărat sau fals la 5 -6
enunțuri. Răspunde corect cu
adevărat sau fals la 3 -4-
enunțuri.
Alege varianta corectă la
toate cerințele. Alege varianta corectă la 4
cerințe. Alege varianta corectă la 2 –
3 cerințe.
Completează corect
piramida alimentelor.
Are două greșeli în
completarea piramidei
alimentelor. Are mai mult de 2 greșeli în
completarea piramidei
alimentelor.
Completează corect toate
proverbele. Completează corect un
proverb. Completează corect pațial
un proverb.

44 Tabelul 4.3 . Rezultatele obținute la testarea finală

Nr.
Crt. Numele
copilului CALIFICATIVUL

FB B
S-I
1. N.J FB

2. S.G. FB

3. G.G. FB

4. J.L.O. FB

6. R.L. B

7. L.R.T FB
8. O.F. FB
9. B.G.D. FB
10. P.F. FB
11. L.G. FB
12 A.D. FB
13. P.I.A. FB
14. P.S. B
15. M.G. FB
16. T.O. FB

17. O.A. FB
18. D.P. FB

19. S.P. FB
20. M.M. FB
21. F.G. B
22. O.V. B
23 B.R.
B
24 F.A. B
25 C.A. B
Total 20 80 % 20% %

45
80%20%5%
FB
B
S-I
Fig.4.11. Rezultatele obținute la testarea finală

Așa cum putem observa din tabelul și din graficul de mai sus elevii au obținut la
testarea finală calificative foarte bune 80%, iar bune 20%. Analizând datele din etapa inițială,
prin acest test se confirmă însușirea unor atitudini și comportamente sănătoase, dar și
asimilarea unor cunoștințe în ceea ce privește un stil de viașă sănătos. Activitățile desfășurate
au fost un prilej de manifestare pentru elevi, un moment de recreație și distracție,
comb inându -se jocul cu învățarea. Am reușit prin aceste activități să -i cunosc pe copii, dar și
ă se cunoască, realizând o intercomunicare și comunicare de grup. Așadar, putem afirma și
confirma ipoteza conform căreia: s e presupune că activitățile desfășurate în cadrul proiectului
educațional Sănătate prin joc și mișcare contribuie la fоrmarеa șі dеzvоltarеa unоr
atitudini și соmpоrtamеntе sănătoase la elevi, precum și la conștientizarea importanței
jocului și a mișcării în menținerea sănătății.

46 CONCLUZII

Educația pentru sănătate reprezintă un factor important în dezvoltarea armonioasă a
copiilor și trebuie consientizat faptul că Educația pentru sănătate la nivelul școlii reprezintă
una din principalele căi de promovare a cunoștințelor corecte pr ivind diferite aspecte ale
sănătății și totodată de formare a atitudinilor și deprinderilor indispensabile unui
comportament responsabil și sănătos.
Educația pentru sănătate poate fi considerată și ca procesul de însușire și aplicare a
unor fapte, cunoștințe, norme de comportare care să influențeze favorabil atitudinile și
practicule igienice ale individului, familiei, comunității.
Ca o componen ța a educației multilaterale, educația pentru sănătate este un sistem de
măsuri și influențe pentru formarea comportamentului igienic, este activitatea de conducere
a copilului și tânărului de la condiția să de ființă naturală la aceea de ființă socială și
culturală în problemele de sănătate.
Educația pentru sănătate reprezintă, sub aspect educațional, procesul de informare,
formare și dezvoltare a omului în domeniul sănătății, procesul înzestrării individului de
cunoștințe, atitudini și obișnuințe privind sănătatea.
Consider că prin această lucrare am reușit să aduc în atenția părinților și a copiilor
necesitatea unor activități de educație pentru sănătate în școală, activități care se pot
desfășura printr -un proiect educaționa, sau p ropunerea unui opțional.
În ceea ce privește ipoteza, consider că am validat -o, atât prin chestionarul aplicat la
părinți și copii, cât și prin opționalul și activitățile propuse în el.
Așadar, prin metoda anchetei am demonstrat existența unui grad mare de
independență în efectuarea practicilor zilnice de igienă personală la copiii claselor a IV -a,
însă nivelul de cunoștințe și informare cu privirea la practicile de igienă și educație sănătoasă
nu sunt îndeajuns de consolidate. Iar în ceea ce privește opinia părinților și a elevilor cu
privire la desfășurarea educației pentru sănătate în școală este una pozitivă.
Din nou ipoteza este confirmată prin proiectul educațional Sănătate prin joc și
mișcare și prin tes tul evaluare final. Pr in acest proiect elevii cl aselor a III -a își însușesc
informații noi legate de menținerea sănătății și își dezvoltă unele comportamente de protejare
a sănătății personale.
Prin conținutul lor, orele de educație pentru sănătate în învățământul primar cont ribuie
la formarea unui stil de viață sănătos al copilului, la dezvoltarea unor practici igienico –
sanitare și la fоrmarеa sі dеzvоltarеa unоr соmpоrtamеntе соrесtе сarе să prоmоvеzе
sănătatеa.
Prin oferirea unei educații pentru sănătate, elevii vor face pași mari către un stil de
viață sănătos și beneficiile acestuia se vor vedea în timp. Elevii vor fi înarmați cu un set de
valori care vizează sănătatea fizică, mintală și socială a individului și a familiei sau grupului
din care face parte.
Să nu uităm nici o clipă că sănătatea este cea mai de preț avuție și să le oferim
elevilor noștri pe lângă cheia care deschide taina cititului și scrisului și cheia care să le ofere
un stil de viață sănătos .

47 BIBLIOGRAFIE

1. Băban, A., (2013), Psihologia sănătății – suport de curs, Cluj -Napoca;
2. Brânză, I., (1998), Igiena personală a elevului , Direcția de Sănătate Publică Iasi;
3. Bursuc B. (2005), Educație pentru sănătate, Cluj-Napoca;
4. Carvatсһі І., Моvіlеanu L., Іеrеmіе Z., (2005), Εduсatіе pеntru sanatatе (сaіеtul еlеvuluі),
Εdіtura соrіnt, Βuсurеstі;
5. Chirilă, I., (1995) – „Educația prin jocuri de mișcare ”, Editura Didactică și Pedagogică,
București;
6. Crețu, T., (1994), Psihologia vârstelor , Tipografia Universității, București ;
7. Cristea S. (2003), Fundamentele științelor educației, Editura Litera Internațional,
București;
8. Cоlсеrіu, L., (2008), Psihopedagogia învățământului preșcolar – Detalierea temelor
pentru definitivat , www. forum.portal.edu.ro ;
9. Dragu, A., Cristea, S. ,(2002), Psihologie și pedagogie școlară , Editura Ovidius Univesity
Press, Constanța;
10. Dumitriu, Ghe., (1997), Psihologia procesului de învățământ, Editura Didactică și
Pedagogică, București;
11. Eftemie, A. M. (2017), Necesitatea educației pentru sănătate în școală , în revista
Didactica, Anul I, Nr. 1, pp. 44 – 46.
12. Golu, P., Verza, E., Zlate, M., (1994), Psihologia copilului , Editura Didactică și
Pedag ogică, București;
13. Goran, T., (2011), „ Fii inteligent! Mănâncă sănătos !”,Casa de Editură „Viață și
sănătate”, București;
14. Ilica, A., Herlo, D., Binchiciu, V., Uzum, C., Curtean, A. , (2005), O pedagogie pentru
învățământul primar, Editura Universităț ii Aurel Vlaicu, Arad;
15. Ionescu, M., (2001), Pedagogie. Suporturi pentru formarea profesorilor , Editura Presa
Universitară Clujeană, Cluj -Napoca;
16. Kraft C., (2006) „ Și eu mănânc sănătos!” , Inițiativă Școlară Kraft Foods România,
editura Prais Corporate Com munications, 2006.
17. Marinescu, M., (2005), Educația pentru sănătate – componentă a noilor educații , în
Repere privind optimizarea activității ins tructiv -educative, Editura Universității din Oradea,
pp. 13 -48.
18. Nісоlеta L. М., (2009), Sănătatе șі еduсațіе fіzісă, în rеvіsta Мaratһоn, Vоl І , Nr. 1,
2009;
19. Nісоlеta L. М., Αdrіan Cоnstantіn Моtrос, (2011), Εduсațіе pеntru sănătatе , în rеvіsta
Мaratһоn, Vоl ІІІ , Nr. 1;
20. Prodea C.,(2010) Educația fizică prin joc, Edi tura Casa cărți de științe, Cluj -Napoca;
21. Sabău, E., (2003), Jocuri de mișcare , Editura Arvin Press, București;
22. Stela C.,(2008), Educarea copiilor prin joc, Editura Stelpart, Chișinău;
23. Todea, F. (2002) – „Jocuri de mișcare ”, Editura Fundației România de m âine,București;
24. Vlădescu, C.,(2000), Managementul serviciilor de sănătate. Editura Expert, București;
25. Αіrіnеі, G., Αmоs, Ș., Αvramіa, V., Моvіlеanu L., Carvatсһі I., Іеrеmіе Z., (2005),
Εduсatіе pеntru sanatatе (сaіеtul еlеvuluі – сlasa a ІІ – a), Εdіtura Cоrіnt, Βuсurеstі;
26. Βuсur, Gһе. Ε., Pоpеsсu, Ο., (1999), Εduсațіе pеntru sănătatе în șсоală , Εdіtura „Fіat
Luх”, Βuсurеștі;

48 ANEXE
Anexa 1.
Chestionar elevi
Numele și prenumele______________________________
Sexul tău este: a. Feminin; b. Masculin
Vârstă împlinită_____ _______________________________
1. Cât de importantă consideri că este sănătatea pentru tine?
b.) Foarte importantă
c.) Importantă
d.) Puțin importantă
2. Părinții îți oferă reguli și recomandări cu privire la igiena personală și sănătate ?
a.) Da
b.) Nu
c.) Când au timp
3. Enumeră câteva recomandări pe care ți le -au făcut părinții tăi în legătură cu un stil de viață
sănătos?
…………………………………………………………………………………………… ………………………………. .
……………………………………………………………………………………….…………… ……………………….
……………………………………………………………………………………………………… …………..
4. Igiena personală o faci:
a. Singur
b. Cu ajutorul părinților
c. Singur uneori cu ajutorul părinților

5. Te speli pe mâini cu apa și săpun înainte de fiecare masă?
a. Da
b. Nu
6.Speli fructele și legumele de fiecare data înainte de a le consuma?
a. Da
b. Nu
7. Te speli pe dinți întotdeauna după fiecare masă principală?
a. Da
b. Nu
8. Încercuiți alimentele care vă păstrează sănătatea :
a. Fructe
b. Legume
c. Dulciuri
d. Cartofi prăjiți

9. Cât de des face sport ?
a. în fiecare z i
b. săptămânal
c. o dată pe lună
d. foarte rar
Vă mulțumesc !!!!

49 Anexa 2.

Numele și prenumele________________________ Data__________

Test de evaluare final ă

1) Completează enunțurile:

Corpul nostru este format din: ……………………., ………………………… și ………………………….. .
Organele de simț sunt: ………………….., ……………………., …………………….., .. ………………….. și
………………………. .. .
Cel mai mare organ de simț este ………………………. .
Problemele de vedere se pot corecta cu ajutorul ………………………. .
Pentru a fi sănătoși trebuie că păstrăm …………………….. .
Când suntem bolnavi consultăm un …… ………………. .

2) Scrie A sau F:

____Pe mâini ne spălăm ori de câte ori e nevoie.
____Baia e mai igienică decât dușul.
____Prosopul se poate împrumuta.
____Șosetele le schimbăm săptămânal.
____Spălăm părul cel puțin o dată pe săptămână.
____Piaptănul este un obiect personal.
____Cititul este un mijloc de recreere.
____Plimbarea provoacă stress.

50
3) Alege varianta corectă:

 Tratăm dinții la:
– speolog – stomatolog – serolog

 Legume trebuie să mâncăm:
– lunar – săptămânal – zilnic

 Vitaminele se găsesc în:
– fructe – apă – ciocolată

 Tutunul conține substanțe:
– nocive – hrănitoare – folositoare

4) Completează piramida alimentelor: 5) Completează proverbele:

……………………… este mama ………………….. .
Minte ………………… în ………………….. sănătos.

SUCCES!

51 Anexa 3.

PROIECT EDUCAȚIONAL

ARGUMENT :
Jocul nu are vârstă. El este o lume a copiilor și a oame nilor mari, deoarece tuturor le
place și le este necesară deconectarea pe care acesta le -o oferă. Practicarea sportului – prin
mijlocirea jocului – înseamnă energie, sănătate și vitalitate dezvoltând competiția, inițiativa și
disciplina.
Mișcarea și activitățile sportive ne dau tuturor : copii, părinți, educatoare sau bunici o
anumită libertate. Și cum cea mai necesară libertate este jocul, în acest ton ne propunem să
implementăm proiectul educațional „Sănătate prin joc și mișcare !”.
Sportul și mișcarea, reprezintă o condiție esențială pentru asigurarea echilibrului dintre
efortul intelectual și cel fizic, între sedentarism și activitate dinamică. În acest context am
considerat oportună desfășurarea unor activități extrașcolare sportive , ca modalitate de
recreere și destindere utilă și plăcută.
Proiectul vizează promovarea unui stil de viață sănătos. La vârsta școlară, adulții sunt
cei care oferă copilului un model care poate fi demn de urmat sau de evitat în ceea ce privește
aliment ația sănătoasă, stilul de viață. Activitățile propuse în cadrul proiectului sprijină elevii
în alegerea celor mai potrivite decizii pentru o viață sănătoasă.

52
SCOP :
Stimularea interesului pentru mișcare în vederea asigurării unei dezvoltări fizice armonioase,
precum și promovarea unui stil de viață sănătos prin implicarea copiilor în diverse activități
care au în prim plan factorii care influențează pozitiv, dar și negativ sănătatea organismului;

OBIECTIVE:
 Cunoașterea unor aspecte care vizează al imentația sănătoasă;
 Cunoașterea efectelor negative pe care alimentația nesănătoasă o are asupra organismului;
 Stimularea interesului pentru o alimentație sănătoasă;
 Stimularea motivației pentru mișcare, pentru practicarea unor jocuri sportive;
 Particip area la activități și acțiuni care contribuie la adoptarea unui stil de viață sănătos;
Dezvoltarea învățării prin cooperare, respectarea unor sarcini specifice pentru realizarea unui
scop comun.

GRUPUL ȚINTĂ:
 elevii claselor primare, învățători, părinți;

RESURSE:
UMANE :
 elevii claselor primare
 cadre didactice;
 părinți;

MATERIALE:
 materiale sportive: mingi colorate, jucării de pluș, saci de rafie, țintă, biciclete, coșuri pentru
mingi, etc.
 Gastronomice: fructe, legume, fise de lucru, piramida alementelor.
 casetofon, calculator, DVD -uri, aparat foto, etc.

TEMPORALE:
 ianuarie – februerie 2020

SPAȚIALE:
 sala de clasă, curtea școlii.

MONITORIZARE ȘI EVALUARE:
-afișierul grădiniței;
-mass -media locală;
-diplome;
-premii;
-CD cu fotografii;

53 Calendarul activităților

NR.
CRT Tema Obiective
Responsabili
Durata
1. Prietenii
curățeniei
– să denumească obiectele de
igienă personală;
– să precizeze utilitatea fiecărui
obiect de igienă și modul de
folosire;
– să identifice situații care impun
spălatul mâinilor;
– să clasifice obiectele de
îngrijire personală după criteriul
frecvenței utilizării. Propunător
Cadru didactic
învățător 1 oră
2.
Ștafeta „ Cursa
animalelor” – Formarea a două echipe,
prin tragere la sorți
(„Curajoșii” și
„Îndemânaticii”)
-Explicarea regulilor ștafetei

Propunător
Cadru didactic
învățător 1 oră
3.
Ștafetă cu
jetoane – atenției și inițiere în lovirea
mingii cu piciorul. Propunător
Cadru didactic
învățător 1 oră
4.
Salata de fructe – dezvoltarea deprinderilor de
alimetație sănătoasă;
– să conștientizeze importanța
alimentației sănătoase și a
igienei alimentare atât acasă,
cât și la școală;
– să realizeze salata de fructe

Propunător
Cadru didactic
învățător 1 oră
6. Sănătatea
alimentației -Influența alimentelor de origine
vegetală și animală
-Efectele alimentației unilaterale
-Consecințele excesului de
dulciuri Propunător
Cadru didactic
învățător 1 oră
7. Piramida
alimentelor • – Piramida alimentelor ne
indică cum sunt grupate
alimentele în funcție de
importanța grupelor, pentru
dieta noastră. Cu cât urcă
spre vârful piramidei, cu atât
acele alimente trebuie
consumate mai rar și în
cantități mai mici!
Propunător
Cadru didactic
învățător 1 oră

54
8. ΑΒC -ul sănătățіі -Rolul organelor în corp
-Contolul stomatologic periodic
-Efort fizic/efort intelectual
-Sănătatea alimentației
– Propunător
Cadru didactic
învățător 1 oră

55 Anexa 4. PROIECT DE LECȚIE

PROIECT DIDACTIC

Data: 27.02.2020
Unitatea: Școala Gimnazială Lucian Blaga Jibou
Clasa: a III-a
Propunător: Rus Ioana
Aria curriculară: Educație fizică, sport și sănătate
Disciplina: Joc și mișcare
Unitatea tematică: Hai să ne jucăm !
Subiectul lecției: Jocuri de mișcare cuprinzând variante de alergare (în zig -zag, cu transport de obiecte, cu ocolire de obstacole) Jocuri: „Căluțul
și vizitiul”, Ștafeta „Cursa animalelor”
Tipul lecției: mixtǎ (formarea deprinderilor și priceperilor motri ce)

OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
O1 să execute corect exercițiile de încălzire și de revenire a organismului după efort, respectând indicațiile date;
O2 să exerseze jocurile de mișcare propuse, executând diferite variante de alergare (în zig -zag, cu transport de obiecte, cu ocolire de obstacole);
O3 să coordoneze corect și rapid mișcările impuse de jocurile propuse, manipulând diverse obiecte;
O4 să manifeste corectitudine în desfășurarea întrecerilor, în relațiile cu partenerii și cu adversarii.
STRATEGII DIDACTICE:
Metode și procedee didactice: explicația, exercițiul, demonstrația, conversația, jocul

56 Mijloace și materiale didactice: fanioane (roșu, galben, verde), corzi, repere, jaloane, mingi, bănci de gimnastică, linguri, nuci, cercuri,
jetoane pentru t ragere la sorți a echipelor
Forme de organizare a lecției: frontală, pe echipe/perechi, individuală
Resurse temporale – 45 minute activitatea propriu -zisă
Resurse umane – 25 elevi
Bibliografie:
 Crinu, Ileana; Nica, Elena; Logel, Dumitru; Dulică, Daniela – „Educație fizică, clasele I -IV”, Editura Carminis, Pitești, 2001
 Oprea, Laurențiu (coord.) – „Enciclopedia jocurilor de mișcare”, Editura Național, București, 2015
 Programa școlară „Joc și mișcare”, clasele a III -a – a IV-a- Anexa nr. 2 la Ordinul Minist rului Educației Naționale nr. 5003 /02.12.2014

57 DESFĂȘURAREA LECȚIEI

Clasa a III -a
Momentele
lecției Ob.
Op. Conținut științific Formații de lucru Evaluare
1.Organizarea
colectivului de
elevi
(2 minute)  alinierea;
 salutul;
 anunțarea temelor și a obiectivelor;
-în linie pe un rând
2.Pregătirea
organismului
pentru
efortîncălzirea
(6 minute)

O1

 interpretarea cântecului „Am o căsuță mică” și executarea
mișcărilor impuse de versuri, în ritmuri diferite;
 executarea jocului „Bagheta poruncește” – variante de mers și
alergare:
– mers pe vârfuri cu brațele sus
– mers pe câlcâie cu mâinile la spate
– rotiri de brațe (spre înainte, spre înapoi)
– pasul ștrengarului
– alergare normală
-ușoară alergare spr e înapoi
– alergare cu genunchii sus
– mers cu mișcări de respirație

– în linie pe un rând

– în coloană câte unul

Aprecieri
verbale cu
privire la
răspunsurile
elevilor

58  joc de atenție „Semaforul”
-culoarea verde: mers șerpuit
– culoare galben: alergare cu pași încrucișați

-în coloană câte unul
3.Anunțarea
temei și a
obiective -lor
Elevii sunt anunțați că astǎzi vor învăța jocuri noi. Fiecare, în parte,
trebuie să își ajute echipa pentru a ieși triumfătoare.

4.Realizarea
temelor lecției
(30 minute )

O2
O3
O4

 Repetarea jocului „Căluțul și vizitiul”
-formarea celor 3 echipe, prin numărare „1,2,3”
-reactualizarea regulilor jocului
– formarea perechilor „căluț -vizitiu” în cadrul fiecărei echipe
-„înhămarea” cu ajutorul corzii
-startul jocului la semnal (fluier)
-alergarea în pereche „căluț -vizitiu” până la reper
– ocolirea reperului și revenirea, tot prin alergare, la propria echipă –
predarea corzii următoarei perechi și deplasarea prin dreapta la
coada șirului
-reluarea jocului cu schimbul rolurilor
– stabilirea câștigătorilor celor 2 curse

-3 șiruri de elevi, grupați
câte 2

Corectitudin
ea și
respectarea
parcurgerii
etapelor
jocului

Respectarea
tehnicii de
execuție

Observarea
sistematică a
elevilor
Aprecieri

59

O2
O3
O4

– felicitarea câșt igătorilor, dar și a adversarilor
 Ștafeta „ Cursa animalelor” – consolidarea deprinderii de
alergare (în zig -zag, cu transport de obiecte, cu ocolire de
obstacole)
– Formarea a două echipe, prin tragere la sorți („Curajoșii” și
„Îndemânaticii”)
-Expl icarea regulilor ștafetei
1.„Săritura cangurului” – primul elev din echipă se va deplasa
prin alergare cu o minge ținută între genunchi, până la cercul
amplasat pe sol; lasă mingea în interiorul cercului 2.„Săritura
iepurașului ” – elevul, situat lateral d e banca de
gimnastică, apucă marginile acesteia și prin săritură își trece
picioarele de cealaltă parte a băncii
3. „Cursa printre girafe” – elevul aleargă printre jaloanele
„girafe”, pe vârfuri și cu brațele întinse deasupra capului.
4.predarea ștafetei următorului copil din echipă , prin salutul
reciproc
5.următorul elev din grupă va executa ștafeta, parcurgând invers
probele: „Cursa printre girafe”, „Săritura iepurașului” și încheie cu
„Săritura cangurului”. Predă mingea colegului, care continuă ștafet a
-Demonstrarea jocului (jocul de probă – dus – întors)

-2 șiruri de elevi

individuale
și colective
.

Corectitudin
ea și
respectarea
parcurgerii
etapelor
jocului

Respectarea
tehnicii de
execuție

Observarea
sistematică a
elevilor
Aprecieri
individuale
și colective

60 – Conducerea jocului
-Stabilirea câștigătorilor – echipa care termină de executat prima
ștafeta

5.Revenirea
organismului
după efort
(5 minute)

O1

 interpretarea cântecului „La pădure” și a mișcărilor sugerate de
versurile acestuia
 joc de respirație „Balonașul buclucaș”
 încheierea activității „Împreună la joacă!” – în coloană câte unul -în
formație de horă

Corectitudin
ea mișcărilor
sugerate de
text
Respectarea
tehnicilor de
execuție și
respirație
6.
Încheierea
lecției
(2 minute) -aprecieri și recomandări asupra desfășurării lecției și asupra
comportamentului elevilor;
-alinierea, salutul și părăsirea sălii de sport în mod disciplinat Aprecieri
finale