Lect. univ. dr. Gabriel -Aurel Șerban [628173]

UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU
FACULTATEA DE ȘTIINȚE SOCIO -UMANE
SPECIALIZAREA SECURITATE ȘI RELAȚII
INTERNAȚIONALE

ELEMENTE ALE RĂZBOIU LUI ECONOMIC
ȘI TEHNOLOGIC DINTRE SUA ȘI CHINA

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
Lect. univ. dr. Gabriel -Aurel Șerban

MASTERAND: [anonimizat]

2 Cuprins
Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 4
Capitolul 1. Factorii care au condus la competiția economică dintre Statele Unite ale Americii și
China ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 7
1.1. Scurt istoric al relațiilor comerciale dintre SUA și China ………………………….. ……………. 7
1.2. Preocupările SUA în cadrul războiului comercial cu China ………………………….. …………. 7
1.2.1. Deficitul comercial dintre SUA și China ………………………….. ………………………… 7
1.2.2. Manipularea monedei ………………………….. ………………………….. ………………………. 9
1.2.3. Restricții în calea accesului pe piața chineză ………………………….. …………………… 9
1.2.4. Denaturarea pieței, prețurile de dumping și sup racapacitarea industriei oțelului și
aluminiului. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 10
1.2.5. Practicile privind transferul de tehnologie și furtul de proprietate intelectuală. . 11
1.3. Tarife impuse de către părți în războiul comercial. ………………………….. …………………… 13
1.3.1. Tarife impuse de SUA pentru China ………………………….. ………………………….. … 14
1.3.2. Tarife impuse de China pentru SUA ………………………….. ………………………….. … 14
1.4. Acordul economic și comercial dintre Statele Unite ale Americii și Republica Populară
Chineză ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 15
Capitolul 2. Cursa pentru supremația tehnologică globală ………………………….. …………………………. 18
2.1. Scurta intoducere a capitolului. ………………………….. ………………………….. ………………….. 18
2.2. Inteligenta Artificială. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 18
2.2.1. Orașe inteligente, aplicarea inteligenței artificiale în viața reală. ………………….. 21
2.3. Cheltuieli pentru cercetare și dezvoltare. ………………………….. ………………………….. …….. 21
2.4. Made in China 2025 ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 22
2.4.1. Planul „Standardele Chinei 2035” ………………………….. ………………………….. ……. 23
2.5. Telecomunicațile 5G ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 24
2.5.1. Tehnologii ce se vor dezvolta odată cu proliferarea inteligenței artificiale și a
telecomunicațiilor 5G. ………………………….. ………………………….. ……………………. 25
2.6. Digital Silk Road ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 26
2.7. Impactul Pandemiei asupra sectorului tehnologic in China. ………………………….. ……….. 28

3 Capitolul 3. Studiu de caz: Huawei pe piața americană ………………………….. ………………………….. …. 30
3.1. Date genera le despre compania Huawei ………………………….. ………………………….. ……… 30
3.1.1. Istoricul Huawei. De la înfințare la expansiune ………………………….. ……………… 30
3.1.2. Venituri ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 30
3.1.3. Conducerea ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 32
3.1.4. Produse comercializate. ………………………….. ………………………….. ………………….. 32
3.1.5. Telefonie mobilă ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 33
3.1.6. Strategia de acaparare a piețelor. ………………………….. ………………………….. ……… 33
3.2. Huawei pe piața americană ………………………….. ………………………….. ……………………….. 33
3.2.1. Cazuri concrete de limitare a accesului Huawei în SUA. ………………………….. … 34
3.2.1.1. ”Entity list” a SUA. ………………………….. ………………………….. …………………. 36
3.2.2. Cazuri intentate împotriva companiei Huawei ………………………….. ……………….. 37
3.3. Huawei și implicarea acesteia în telecomunicațile 5G ………………………….. ……………….. 37
3.4. Analiza swot privind extindera companiei Huawei în Statele Unite ale Americii. …….. 40
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 44
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 49
Anexe ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 51

4 Introducere
Tema de cercetare asupra căreia mi -am concentrat atenția este „Elemente ale războiului
economic și tehnologic dintre SUA și China”. Unul dintre motivele principale ale alegerii făcute
este prezența tot mai acută a Chinei în afacerile economice și tehnologice globale . Indiferent că
vorbim de domeniul economic, militar, diplomatic, tehnologic sau politic, China, are capacitățile
necesare de a influența orice decizie. Un alt motiv care stă la baza cercetării, este acapararea de
piețe de desfacere pentru produsele comercializate de cei mai influenți giganți tehnologici ai
Chinei. Interesant de cercetat este rapiditatea cu care China și-a proiectat puterea strategică și
cum aceasta a devenit de -a lungul anilor principalul concurent al Statelor Unite în ceea ce
privește supremația mondială. Conflictul dintre SUA și China se datorează creșterii vertiginoase
a economiei chinezești pe pla n internațional, SUA luptând astfel pentru a -și menține locul
fruntaș la nivel global. Această creștere a Chine se datorează în mare parte oferirii de beneficii
suplimentare noilor firme naționale, din diverse domenii, care se dezvoltă vertiginos și care a duc
un aport considerabil la dezvoltarea economică.
Confruntările dintre cele două state sunt în primul rând amplificate de extinderea
comerțului și de dezvoltarea sectorului tehnologic. Din păcate războiul dintre cele doi coloși
duce la efecte negative a supra ambelor părți dar și asupra întregii lumi. Atât SUA cât și China au
interese comune, de aceea și lupta dintre ele pentru controlarea a cât mai multor piețe de
desfacere este atât de acerbă. China și -a dezvoltat forțele tehnologice și economice, astfe l ne mai
fiind dispusă să permită Statelor Unite să fie singurul stat care să aibă un cuvânt de spus pe scena
internațională. În prezent suntem martorii unei bătălii continue între China și SUA, nu numai în
dispute militare și politice dar și pe plan mondi al în toate domeniile. Evenimentele din ultimii
anii, accentuate de alegerile din SUA din 2016, au creat premisele dezvoltării unui conflict
economic masiv, iar evoluția acestuia se traduce prin diferende în domeniul noilor tehnologii, cu
precădere intelig ența artificială și telecomunicațiile 5G.
Scopul cercetării acestui subiect, de -a lungul lucrării va fi de a demonstra: în ce măsură,
China, poate elimina aliatele democratice ale Statelor Unite pentru a -și croi drumul spre
deschiderea economică și de a -și pune în practică ambițioasa strategie tehnologică” Digital Silk
Road”, parte integrată a inițiativei geostrategică „Belt and Road”; dar și în ce fel poate contribui
la asigurarea securității cibernetice și dezvoltării globale.
În acest context, se ridi că numeroase întrebări asupra cărora îmi voi concentra atenția,
pentru a putea oferi o perspectivă obiectivă și reală asupra rolului Chinei în sectorul tehnologic
internațional. Poate China să ofere statelor o alternativă mai eficientă și mai palpabilă pen tru
dezvoltarea tehnologică a acestora, decât SUA? În cooperarea cu China, statele vor avea de
câștigat sau vor pierde? Investițiile Chinei în acest domeniu, din Asia, Africa, America de Sud și

5 Europa, sunt un pericol sau oferă câștiguri echitabile? Difere nța culturală și politică este un
impediment în stabilirea de relații fructuoase?
Subiectul ales este unul de actualitate și tratează o nouă abordare strategică de acaparare
a influenței promovată de China, într -un nou context istoric, predominat de impor tanța factorului
tehnologic. Principalele metode de cercetare folosite au fost reinterpretarea datelor ca urmare a
ultimelor publicații în domeniu dar și studiu de presă. Unele dintre cărțile esențiale consultate în
analiză, care sunt definitorii pentru cr earea unei viziuni ample asupra importanței tehnologice și
economice a Chinei, au fost: Thomas Weir Pauken II; US Vs China: From Trade War to
Reciprocal Deal ; World Scientific Publishing Company Pte Limited, 2019; Ken Moak, Miles
W.N. Lee; China's Economic Rise and Its Global Impact , Palgrave Macmillan, 2015 ; Ashley J.
Tellis, Alison Szalwinski, Michael Wills; U.S.-China competition for global influence, The
National Bureau of Asian Research, 2019; Gordon G. Chang; The Great U.S. -China Tech War ;
Encounter B ooks; 2020; Lee Kai -Fu; AI superpowers: China, Silicon Valley, and the new world
order; Houghton Mifflin Harcourt; Boston; 2018; Dennis Wang; Reigning the Future: AI, 5G,
Huawei, and the Next 30 Years of US -China Rivalry ; New Degree Press; 2020; și nu în u ltimul
rând, Newt Gingrich; Trump vs. China: Facing America's Greatest Threat ; Center Street; 2019.
Pe lângă acestea, în demersul cercetării, am mai folosit și analize, studii și publicații, făcute de
Mercator Institute for China Studies (MERICS); Center f or Strategic and International Studies
(CSIS); RAND Corporation.
Prezenta lucrare este structurată în trei capitole: Capitolul I – „Factorii care au condus la
competiția economică dintre Statele Unite ale Americii și China”, Capitolul II – „Cursa pentru
supremația tehnologică globală”; Capitolul III – „Studiu de caz: Huawei pe piața americană”.
Fiecare dintre aceste capitole contribuie la conturarea răspunsurilor în ceea ce privește rolul
Chine în domeniul tehnologic global și cum competiția dintre aceasta și SUA afectează sau nu
menținerea unui sistem global stabil.
Primul capitol indică în prima parte principalele preocupări ale Statelor Unite în ceea ce
privește relația economică cu China. Sunt prezentate pe scurt pentru exemplificare deficitul
comercial dintre cele două, restricțiile pieței chineze, prețurile de du mping și furtul de proprietate
intelectuală. Companiile locale, în special în domeniul tehnologiei sunt favorizate, astfel că
firmele americane nu au succes pe piața chineză, chiar dacă există interes din partea acestora.
Prezentarea preocupărilor, conture ază o idee de ansamblu asupra stări conflictuale actuale dintre
China și SUA. În cadrul aceluiași capitol, sunt enumerate și tarifele comerciale impuse de către
părți pentru a putea fi vizibil efectele conflictului comercial pentru cele două dar și pentru alte
state care sunt prinse la mijloc. Orice schimbare în ceea ce privește relațiile comerciale dăunează

6 grav economic, atât statelor implicate în conflict cât și mediului internațional atât de
interconectat.
Cel de -al doilea capitol, se concentrează asup ra inteligenței artificiale, telecomunicațiilor
5G și asupra amenințărilor ce pot purcede din evoluția acestor noi tehnologii. Unele dintre cele
mai importante întrebări la care capitolul de față dorește să răspundă sunt următoarele:
Companiile chinezești cu implicații majore în telecomunicații, tehnologie, inteligență artificială,
internet și biotehnologie precum: Huawei, ZTE, Tencent, Baidu, iFlytek, SenseTime, China
Electronics Technology Group Corporation (CETC), Alibaba, China Mobile, China Telecom,
China Unicom, Hikvision și alele, aduc contribuții importante și valoroase în industria
tehnologică globală? Prezența acestora vor conduce la riscuri ce pot afecta securitate globală? Și
dacă da cum și ce vor putea face statele să contracareze această tendin ță? Vor putea acestea să
beneficieze de avantajele și oportunitățile ce vin la pachet cu implicarea în parteneriate cu
firmele chinezești? Care este poziția SUA față de nivelul tehnologic dezvoltat al Chinei? Care
sunt relațiile tehnologice și economice di ntre cele două țări, cum au evoluat acestea de -a lungul
timpului și cum pot fi fructificate pentru atingerea unor deziderate? Și care dintre cele două state
au un avantaj în crearea și modelarea noii ordini mondiale, bazată din ce în ce mai mult pe
interco nectivitate și inovare? Prin analizarea diverselor problematici, acest capitol încearcă să
traseze implicațiile tehnologice ale Chinei pe scena internațională dar și cum alte state ar trebui
să privească ascensiune acesteia.
Ultimul capitol al acestei luc rări de disertație, face referire la gigatul de telecomunicații
Huawei și cum acesta se dezvoltă în a fi principalul actor în sculptarea supremației tehnologice
chineze. Sunt analizate într -o primă fază, motivele care au stat la baza expansiunii companiei și
cum aceasta a devenit cel mai cunoscut brand chinezesc din sfera telecomunicațiilor. Un alt
punct interesant în conturarea capitolului este interzicere accesului companiei pe teritoriul
Statelor Unite și toate restricțiile care au apărut pentru a diminu a creșterea importanței
companiilor de tehnologie chinezești în SUA și în lume. China nu are o prezentă însemnată pe
piața americană, însă interzicerea comerțului pe această înseamnă o oportunitate de dezvoltare
pierdută pentru companiile chinezești. Una d in soluțiile găsite de Statele Unite pentru reducerea
puterii Chinei este impunerea de sancțiuni marilor companii de tehnologie, cum sunt, de
exemplu, Huawei și ZTE. Răspunsul Republicii Populare Chineze la aceste sancțiuni este
obținerea de brevet în ceea ce privește tehnologia 5 G și inteligența artificială.
Acestea fiind spuse, lucrarea de față se dorește a fi un punct de pornire în înțelegerea
complexă a elementelor economice și tehnologice ale conflictului dintre cele mai influente state
ale lumii SU A și China. Pentru a -și atinge scopul final, aceasta răspunde la multe dintre
întrebările care se impun când vine vorba de supremația tehnologică globală.

7 Capitolul 1. Factorii care au condus la competiția economică
dintre Statele Unite ale Americii și China
1.1. Scurt istoric al relațiilor comerciale dintre SUA și China
Statele Unite ale Americii, au acumulat putere economică în plan mondial prin facilitarea
acordurilor și înfințarea de instituții economice cum ar fi: Fondul Monetar Internațional, Banca
Mondială și Org anizația Mondială a Comerțului. Instituții care au aprofundat conectivitatea
dintre economiile de piață.
Pe de ceal altă parte, drumul spre modernitate al Chinei, începe după anul 1976, odată cu
venirea la conducere a lui Deng Xiaoping. Datorită reformelor economice întreprinse de către
acesta, China a devenit o țară care nu se mai limitează la contactele interne, dorindu -și o
cooperare mai intensă cu occidentul, în special cu SUA.
Supraproducția este o caracteristică principală a statului chinez, ceea ce crează nevoia de
făurire a relațiilor comerciale cu alte state . De când China a aderat la Organizația Mondială a
Comerțului, în decembrie 2001 ,1 Statele Unite și China au continuat o serie de dialoguri
bilaterale la nivel înalt în domeniile comerțului și a l investițiilor.
Odată cu încheierea Războiului Rece s -a pornit o nouă luptă și anume cea pentru găsirea
și controlarea a cât mai multe piețe de desfacere. Pentru a reuși o astfel de performanță,
investițiile strategice, joacă un rol central. Pe baza unor analize amănunțite se poate determina
potențialul economic al fiecărei regiuni. SUA este reprezentată puternic de investiții numeroase
și de prezența marilor companii americane pe teritoriul europei. Totuși în ultimii ani s -a remarcat
interesul crescut al acesteia de a se infiltra în economia promițătoare din Asia și Africa. Noile
piețe de desfacere nu reprezintă un interes doar pentru SUA cât și pentru alte state dezvoltate, în
special China. Acestea fiind cele mai predominante economii la nivel global, n u a durat mult
până s -a accentuat compețiția în toate domeniile relațiilor internaț ionale dintre cele două state.
1.2. Preocupările SUA în cadrul războiului comercial cu China
1.2.1. Deficitul comercial dintre SUA și China
Deficitul comercial dintre cele două state s e datorează comerțulului cu mărfuri. În
declarația administrației americane s -a evitat faptul că SUA a avut un excedent de 40 de miliarde
de dolari în comerțul cu servicii cu China în 20182. În comerțul global dezechilibrele contează,

1 Michael Lynch; China modernă ; Editura Niculescu; Bucrești, 2009; p.180
2 Marianne Schneider -Petsinger, Jue Wang, Yu Jie and James Crabtree; US–China strategic competition the quest
for global technological leadership ; Royal Institute of International Affairs; noiembrie 2019; disponibil la:

8 cu toate astea majoritatea economiștilor consideră că excedentul comercial cu un stat de
categoria Chinei este în mare parte rezultatul forțelor macroeconomice, economiilor și
investițiilor și nu datorită politicii comerciale.
Balanța comercială reprezintă diferența din tre importuri și exporturi pe o perioadă de
timp. SUA și China au anunțat măsuri pentru ajustarea balanței comerciale. Ca un prim pas în
acest sens a fost întâlnirea dintre o delegație oficială a Statelor Unite, condusă de reprezentantul
comercial adjunct al SUA, Jeffrey Gerrish în perioada 7 -9 ianuarie și oficialii chinezi, la Beijing
pentru a se discuta modalități de realizare a corectitudinii, reciprocității și echilibrului în relațiile
comerciale dintre cele două țări. Una din concluzile întâlnirii a fo st angajamentul luat de către
China să „achiziționeze o cantitate substanțială de produse agricole, energetice, produse
manufacturate și alte produse și servicii din Statele Unite.3
Pe măsură ce tensiunile comerciale SUA – China s -au intensificat pe parcu rsul anului
2018, anul 2019 a adus schimbări notabile asupra balanței comerciale dintre cele două state.
Comerțul american cu mărfuri s -a extins, totul datorându -se deciziei de echilibrare a balanței
comerciale. În 2019, exporturile de bunuri și servicii a mericane în China au fost de
163,8 miliarde USD, în scădere cu 7,9 % față de 2018, iar importurile din China au fost de
471,4 miliarde USD, în scădere cu 15,6 % față de 2018. Ca urmare, deficitul comercial cu China
a scăzut la 307,6 miliarde dolari.4
În 2019, exporturile în China au reprezentat 6,6 % din totalul exporturilor din SUA, iar
importurile din China au reprezentat 15,1 % din totalul importurilor din SUA. Exporturile au fost
rerezentate de bunuri de capital precum avioane comerciale, soia și semico nductori (cu excepția
automobilelor), care au reprezentat 27,7 % din exporturile americane în China, iar importurile au
fost conduse de bunuri de consum (cu excepția produselor alimentare și a automobilelor), care au
reprezentat 47,5 % din importurile americ ane din China.5
Deficitul comercial al SUA, nu va scădea însă odată cu impunerea de taxe. China oferă
un preț avantajos produselor pe care le exportă în comparație cu alte state, motiv pentru care este
unul dintre cei mai mari parteneri comerciali ai SUA.

https://www.chathamhouse.org/sites/d efault/files/publications/research/CHHJ7480 -US-China -Competition -RP-
WEB.pdf, p. 4, data accesării: 11.05.2020
3 Statement on the United States trade delegation‟s meetings in Beijing ; Office of the United States Trade
Representative; 9 ianuarie 2019; dispon ibil la: https://ustr.gov/about -us/policy -offices/press -office/press –
releases/2019/january/statement -united -states -trade, data acesării: 11.05.2020
4 China – international trade and investment country facts ; Bureau of Economic Analysis; 19 martie 2020; dis ponibil
la: https://apps.bea.gov/international/factsheet/factsheet.cfm?Area=650&UUID=c53dfd21 -9cc8 -436b -9afb-
35251f1cd7b5; data accesării: 11.05.2020.
5 Ibidem

9 1.2.2. Manipularea monedei
Departamentul Trezoreriei Statelor Unite desemnează anumite state ca fiind
“manipulatori ale monedei ”6. Până la nivelul anului 2019, China se afla pe “lista de
monitorizare ”, alături de alte state precum: Germania, Singapore, Vietnam, Malaezia, Irlanda,
Italia, Japonia și Coreea de Sud, dar în august 20197, sub auspiciile președintelui Trump,
departamentul a numit China manipulator valutar.Acest fapt nu va rămâne însă valid pentru mult
timp, deoarece la data de 13 ianuarie 2020 – SUA p rin intermediului aceluiași departament,
renunță oficial la această eticheta de manipulator valutar, in vederea semnării unui acord
comercial.
Conform Statelor Unite următorii trei factori clasifică o țara ca fiind un manipulator
valutar:
1. Excedentul come rcial semnificativ bilateral cu Statele Unite ;
2. Devaluarea monedei combinată cu lipsa transparenței în ceea ce privește operațiuni le și
obiectivele de gestionare a cursului de schimb ș i a rezervelor monetare chineze;
3. Intervenția unilaterală persistentă pe p iața valutară .
1.2.3. Restricții în calea accesului pe piața chineză
La baza acestui argument stau taxele vamale ridicate pentru importurile în China la
anumite produse și restricționarea investițiile străine directe (firmele străine fiind nevoite să
devină parteneri minoritari, creându -se societății mixte între părți) .
China prin companiile sale ce activează în domeniul tehnologic, este prezentă în
majoritatea țărilor lumii, datorită piețelor permisive, lucru care nu este reciproc. Multe companii
tehnologic e străine au întâmpinat restricții politice stricte în China. De exemplu, guvernul chinez
a cerut companiilor străine de tehnologie să se supună auditurilor și schimburilor de informații.
În consecință, unele dintre cele mai mari companii de servicii de in ternet sunt interzise în China,
inclusiv Google, Facebook, Twitter, Instagram, Snapchat și YouTube.
Pe de altă parte, acele companii care au reușit să intre pe piața chineză adesea se
confruntă cu o concurență puternică din partea companiilor locale dator ită politicii statului
chinez de a împiedica circulația informațiilor care pot amenința autoritatea guvernamentală și
stabilitatea socială și de a evita cont rolarea de către companiile străine a datelor cruciale despre
economia și societatea chineză.

6 Martin Armstrong; U.S. designates China as a currency manipulator ; Statista; 6 august 2019; di sponibil la:
https://www.statista.com/chart/18929/us -desgnated -currency -manipulators -and-monitoring/ ; data accesării:
19.05.2020
7 Marianne Schneider -Petsinger, Jue Wang, Yu Jie, James Crabtree; op. cit .; p. 5

10 Restricți ile impuse de statul Chinez, pot afecta negativ decizia companiilor străine de a
pătrunde pe piața chineză. Aceste reglementări ar putea împiedica producătorii de hardware și
software să aleagă între vânzarea fie în China, fie în Statele Unite. Cu toate acestea, m ulte
companii americane dețin unități de producție în China. Președinte Trump , încearcă prin diverse
metode , să determine corporațiile multinaționale să fie circumspecte în ceea ce privește
desfășurarea afacerilor lor în China, încercând t otodată să le convingă să fabrice acele produse în
SUA. Dacă companiile americane vor fi forțate să părăsească piața chineză, aceasta ar putea răni
în mod semnificativ unele dintre cele mai mari c ompanii americane de tehnologie, datorită
prețului crescut p e care aceste companii vor trebui să -l achite odată cu s chimbarea.
Obiecțiile guvernelor occidentale de a permite companiilor chineze să contribuie la
construirea infrastructurii de telecomunicații sau oferirea de servicii de internet și de comunicații
în țările lor în mare parte are legătură cu îngrijorările legate de interferența stat ului chinez în
aceste companii. Întreprinderile chineze de stat (SOE) continuă să joace un rol esențial pentru
dezvoltarea industriilor strategice și a echi pamentelor de îna ltă tehnologie. În așa numitele
industrii – cheie precum telecomunicațiile, construcția de nave, aviația și căile ferate de mare
viteză, SOE -urile au încă o pondere de venituri ridicată, fapt îngrijorător pent ru occident.
În conformitate cu majoritatea ec onomiștilor liberali, Washingtonul și restul statelor
occidentale consideră că guvernul ar trebui să se abțină de la intervenția pe piața, în timp ce
viziunea Beijingului, subliniază exact contrarul. Prin sprijinirea întreprinderilor autohtone,
guvernul ch inez se opune normelor de piață liberă și regulilor OMC, fapt care ridică
problematica concurenței neloiale.
Pe tot parcursul anului 2018 ca urmare a confruntării economice cu SUA , guvernul
chinez a adoptat o serie de noi reglementări destinate companiilor care importă și exportă bunuri
și servicii impozabile din și către China.
De la 1 aprilie 2019, toate mărfurile importate în China sunt supuse unei taxe pe valoarea
adăugată (TVA), fie de nouă procente, fie de 13 %. Impozitul de nouă procente e ste disponibil
pentru anumite bunuri care se încadrează în principal în categoriile de produse agricole și de
utilitate, iar pentru restul de produse aplicându -se taxa de 13 %.8
1.2.4. Denaturarea pieței, prețurile de dumping și supracapacitarea
industriei oțelulu i și aluminiului.
Într-o piață anumite practici sunt interzise de către Consiliul Concurenței tocmai pentru a
menține o loialitate între firmele aflate în competiție. Printre aceste practici se numără și

8 Ari Chernoff, Zoey Ye Zhang; Import -Export taxes and duties in China ; 11 iunie 2019; disponibil la:
https://www.china -briefing.com/news/import -export -taxes -and-duties -in-china/; data acesării: 14.05.2020

11 „dumping -ul”, astfel că nu este permis ca pe o piaț ă produsele să fie vândute sub prețul de
producție. Singurul motiv pentru care se face acest lucru este ruinarea concurenței. China este
recunoscută pentru prețurile mici datorate unei forțe de muncă foarte ieftină și a unei calități
inferioare a produselo r, poate de aceea este dificil de demonstrat că întreprinderile chinezești
folosesc prețuri de dumping.
Administrația Trump a criticat în mod repetat China pentru inundarea piețelor globale cu
oțel și aluminiu ieftin. Pentru a contracara această tendință, președintele Trump la recomandarea
Departamentului pentru Comerț al Statelor Unite, a introdus tarife de aproape 25 % pentru oțel și
10% pentru aluminiu începând cu 23 martie 2018 în încercarea de a proteja producătorii de
metale locali.9 Această măsură în să, nu afectează predominat China, ci pe toți partenerii
comerciali SUA din domeniu precum Uniunea Europeană, Taiw an, Japonia, Canada și Mexic.
Recent președintele Trump și -a anunțat planurile de menținere a tarifelor impuse în 2018
la oțel și aluminiu de proveniență străină și a scutit state precum Canada si Mexic de la acestea,
menținâ ndu-le pe cele impuse Chinei.10 Tarifele impuse însă nu fac prea mult pentru a rezolva
problema reală a practicilor și politicilor de denaturare a pieței din China cum ar fi subvențiile și
întreprinderile de stat care alimentează capacitatea excesivă din sectorul oțelului al țării.
China a reprezentat cel mai mare exportator de produse din oțel și aluminiu al Statelor
Unite în anul 2017.11
1.2.5. Practicile privind transferul de tehnologie și furtul de
proprietate intelectuală.
Proprietatea intelectuală (IP), se referă la „acele creații ale minții, făurite de diverși
oameni în diverse domenii. Invențiile, lucrări literare și artistice, desene și simboluri, progrese
tehnologice, know -how, nume și imagini utilizate în comerț ”.12 Toate aceste progrese sunt
protejate de legi prin brevete, drepturi de autor și mărci comerciale, pentru a putea oferi merite
celor care au contribuit la aceste creații. Furtul de proprietate intelectuală a devenit o practică
recentă, mai ales în cadrul statelor puternice, China nefiind o excepție.

9 Tom Daly, Muyu Xu; China april aluminum, steel exports rise, defying U.S. tariffs ; Reuters; 8 mai 2018;
disponibil la: https://www.reuters.com/article/us -china -economy -trade -aluminium/china -april-aluminum -steel-
exports -rise-defying -u-s-tariffs -idUSKBN1I90C4; data accesării: 19.05.2020
10 Ana Swanson, Peter Eavis; Trump expands steel tariffs, saying they are short of aim ; The New York Times;
27 ianuarie 2020; disponibil la: https://www.nytimes.com/2020/01/27/business/economy/trump -steel-tariffs. html;
data acesării; 19.05.2020
11 Chad P. Bown; Trump's steel and aluminum tariffs are cascading out of control; Peterson Institute for
International Economics; 4 februarie 2020; disponibil la: https://www.piie.com/blogs/trade -and-investment -policy –
watch/t rumps -steel-and-aluminum -tariffs -are-cascading -out-control; data acesării: 19.05.2020
12What is intellectual property? ; World Intellectual Property Organization; disponibil la: http://www.wipo.int/about –
ip/en/, data acesării: 28.04.2018

12 China prin politica sa de investiții, dar și prin acordarea de sprijin în ceea ce privește
cercetarea și dezvoltarea a devenit un pion ce cu greu mai poate fi dob orât, dacă nu se iau măsuri
concrete într -un timp cât mai scurt. O practică mai puțin recunoscută de către guvernul chinez,
dar care este o realitate este furtul de proprietate intelectuală practicat de către companiile
chinezești. UE și SUA au luat în cal cul acest fapt și au întreprins măsuri concrete pentru a limita
accesul la tehnologie a Chinei.
Pentru a bloca accesul Chinei la tehnologia americană avansată. Administrația Trump a
reformat mecanismul de revizuire și a acordat puteri sporite Comitetului pentru investiții străine
în Statele Unite (CFIUS), pentru a se adresa în special companiilor chineze care investesc în
Statele Unite. Până la reformă scopul principal al Comitetului era acela de a examina anumite
tranzacții care implică investiții străine în Statele Unite și anumite tranzacții imobiliare de către
persoane străine, pentru a determina efectul acestor tranzacții asupra securității naționale a
Statelor Unite .13 Pe baza recomandărilor CFIUS , s-au luat următoarele decizii:
 în 2017, președintele T rump a oprit un cumpărător chinez cu presupuse legături cu
guvernul chinez de la achiziționarea firmei americane Lattice Semiconductor.
 În 2018, președintele Trump a blocat achiziționarea companiei americane producătoare
de cipuri Qualcomm de către Broadco m Limited din Singapore, deoarece conform
CFIUS, această achiziție ar urma sa confere un avantaj competitorilor chinezi în
domeniu.
Ca rezultat, investițiile chineze în Statele Unite au scăzut brusc începând cu 2018 și sunt
supuse unor controluri mai str icte.
Administrația americană actuală co nsideră că practicile neloiale î nsușite de China
precum: restricțiile privind proprietatea s trăină, regimul reglementărilor tehnologice, furtul de
proprietate intelectuală și restricționarea investiților străine, su bminează valoarea investițiilor și
tehnologiei americane și, astfel, slăbește companiile americane la nivel global și pe termen lung
competitivitatea.
Conform datelor emise de către U.S. Chamber of Commerce 14, la nivelul anului 2019,
China se află pe locul 28 în ceea ce privește protecția Proprietății Intelectuale. Unele dintre
motivele pentru care China se află la un nivel scăzut sunt: încălcările frecvente ale IP,
interpretarea legilor IP de către autorități le administrative și judiciare care nu se sincronizează cu
standardele internaționale și barierele semnificative impuse companiilor străine pentru accesul pe

13 Sun Haiyong; U.S.-China Tech War; C hina Quarterly of International Strategic Studies; 2019; Vol. 5, Nr. 2, pp.
197–212; disponibil la: https://www.worldscientific.com/doi/pdf/10.1142/S237774001950012X; data accesării:
03.06.2020
14 U.S. Chamber International IP Index , dispon ibil la: https://www.theglobalipcenter.com/ipindex2020 –
details/?country=cn, data acesării: 21.05.2020

13 piață. SUA a fost prima țară care a luat decizii importante pentru a limita puterea de influență a
Chinei în domeniul inovări, dar și pentru a o forța să întreprindă reforme semnificative.
În ciuda eforturilor de îmbunătățire a regleme ntărilor în ceea ce privește protejarea
propri etății intelectuale și eliminarea de bariere și restricții în privința transferului de tehnologie
și a licențelor, nivelurile de încălcare a drepturilor de proprietate inteligență rămân ridicate în
China datorită faptului ca reglementările nu sunt în sincronizare cu standardele internaționale.
The Commission on the Theft of American Intellectual Property, a estimat că furtul de
proprietate intelectuală, se încadrează între suma de 225 și 600 de miliarde de dolari anual. Din
această sumă, nu s -a precizat exact cât de mult pot fi atribuite întreprinderilor chineze, dar
indifere nt de sumă, nu se poate contesta faptul că, pentru a deveni campion în înaltă tehnologie,
China este dispusă să întreprindă orice fel de măsuri sunt necesare, chiar și unele mai puțin
corecte.
1.3. Tarife impuse de către părți în războiul comercial.
Începând cu iulie 2018 atât China cât și SUA, s -au angajat într -un război tarifar,
nenumărate negocieri și în dezbaterea a mai multor cazuri la nivelul organizației OMC, ducând în
consecință la escaladarea tensiunilor comerciale SUA – China până în pragul unui răzb oi
comercial. Raționamentul din spatele aplicării taxe lor de către p reședintele american Donald
Trump, importurilor chinezești, în sectoare precum cel al tehnologiei și telecomunicațiilor, este
de avansa în cursa pentru su premația tehnologică.
Conform ad ministrației de la Washington, principala cauză care a stat la baza aceste
decizii este politica de investiții chineze, care obligă companiile americane să dezvăluie elemente
din proprietatea intelectuală, în schimbul faptului că li se permite să opereze î n țară, balanța
comercială neechilibrată dar și datorită faptului că impunerea de taxe va impulsiona crearea de
noi locuri de muncă.15
De atunci și până în prezent, SUA au impus tarife pe produse chinezești în valoare de
550 miliarde USD. În timp ce, China a stabilit tarife pentru bunurile americane ce au atins
valoarea de 185 miliarde dolari16.

15 David Lawder, Michael Martina, Trump eyes tariffs on up to $60 billion Chinese goods; tech, telecoms, apparel
targeted; Reuters; 13.martie.2018; disponi bil la: https://www.reuters.com/article/us -usa-trump -china/trump -eyes-
tariffs -on-up-to-60-billion -chinese -goods -tech-telecoms -apparel -targeted -idUSKCN1GP2X8, data acesării: 21.05.
2020
16 Dorcas Wong, Alexander Chipman Koty; The US -China trade war: a timeline; China Briefing; 13 mai 2020;
disponibil la: https://www.china -briefing.com/news/the -us-china -trade -war-a-timeline/; data accesării: 23.05.2020

14 1.3.1. Tarife impuse de SUA pentru China17
 7 februarie 2018 – SUA implementează „tarife globale ” – plasând un tarif de 30 % pentru
toate importurile de panouri solare, c u excepția celor din Canada (valoare totală în valoare
de 8,5 miliarde de dolari) , și un tarif de 20 % pentru importurile de mașini de spălat
(valoare totală de 1,8 miliarde de dolari) ;
 23 martie 2018 – SUA impun un tarif de 25 % pentru toate importurile de o țel (cu excepția
importurilor din Argentina, Australia, Brazilia și Coreea de Sud) și un tarif de 10 %
pentru toate importurile de aluminiu;
 Iulie 2018 – SUA impune tarife de 25% pe produse chinezești valoarea totală ridicându -se
la 34 de miliarde de dolari și taxarea cu 25% ca propunere a altor produse în va loare de
16 miliarde de dolari;
 La data de 24 septembrie 2018 au intrat în vigoare taxele vamale de 10 % impuse
importurilor chineze în valoare de 200 miliarde de dolari, taxe ce vizează în principal
bunu ri industriale cum ar fi: mașini și componente, semiconductori ;18
 10 mai 2019 – Sunt impuse tarife de 25 % pentru mărfuri în valoare de 200 miliarde USD,
inclusiv modemuri și routere computerizate, plăci de circuite imprimate, produse
chimice, mater iale de construcție și mobilier;
 6 iulie și 23 august – Sunt impuse t arife de 25 % pentru bunuri de tehnologie în valoare de
50 de miliarde de dolari, inclusiv utilaje, semiconductori, autovehicule, piese de avion și
compo nente electronice intermediare;
 1 septembri e 2019 – Sunt aplicate tarife pentru importurile chineze în valoare de peste
125 miliarde dolari; mărfurile afectate variază de la încălțăminte, telefoane, jucării,
aparate de aer condiționat, mobilier, lămpi, scutece și produse alimentare până la ceasuri
inteligente, mașini de spălat vase și televizoare cu ecran plat.
1.3.2. Tarife impuse de China pentru SUA19
 Aprilie 2018 – China impune tarife între 15% și 25% pe 128 de produse americane
precum fructe, vin, carne de porc, aluminiu reci clat și conducte de oțel (valoare de 3
miliarde de dolari) ;20

17 David Lawder, Simon Webb, and Chris Prentice; Tariff wars: duties imposed by Trump and U.S. trading
partners ; Reuters; 2 august 2019; disponibil la: https://www.reuters.com/article/us -usa-trade -tariffs -factbox/tariff –
wars -duties -imposed -by-trump -and-u-s-trading -partners -idUSKCN1UR5YD; data accesării: 19.05.2020
18 Agnes Ghibuțiu; Războiul comercial dintre SUA și China. Ce este în joc?; Revista de Economie Mondială;
Vol.10, Nr.4, 2018, pp. 3 -4
19 Chad P. Bown, Melina Kolb ; Trump‟s trade war timeline: an up -to-date guide; 13 martie 2020; Peterson Institute
for International Economics ; disponibil la: https://www.piie.com/blogs/trade -investment -policy -watch/trump -trade –
war-china -date-guide; data accesării: 23.05.2020

15  Iulie 2018 – China impune tarife in valoare de 34 de miliarde de dolari pentru p roduse
americane, tarife de 25%;
 Septembrie 2018 – Ca răspuns la majorarea taxelor, China răspunde cu tarife ce afectează
produse americane cu o valoa re de 60 de miliarde de dolari;
 13 mai 2019 – China a anunțat că va crește tarifele pe o listă revizuită de 5.140 de
produse americane, în valoare de aproximativ 60 de miliarde de dolari. Tariful
suplimentar de 25 % va fi perceput pe 2.493 de produs e, inclusiv gaze naturale lichefiate,
soia, ulei de arahide, petrochimice, minerale congelate și produse cosmetice. Alte
produse vor fi vizate de tarife cuprinse între 5 % și 20 %;
 1 iunie 2019 – Tarifele de 25 la sută, 20 la sută și 10 la sută, care au fost anunțate pentru
prima dată pe 13 mai 2019, sunt acum în vigoare pentru mărfuri americane exportate în
China î n valoare de 60 miliarde dolari;
 23 august 2019 – Sunt impuse t arife de 75 miliarde dolari pentru mărfurile importate din
SUA. Tarife de cinci și 10 la sută vor fi impuse pentru 5.078 de mă rfuri americane în
două loturi;
 6 iulie și 23 august 2019 – Aplicarea de t arife de 25 % pentru mărfuri din SUA în valoare
de 50 de miliarde de dolari, inclusiv soia, carne de vită, carne de porc, fructe de mare,
legume, whisky și etanol. Beijingul a reluat unele achiziții de soia din SUA, dar nu a
suspendat oficial aceste tarife;
 1 noiembrie 2019 – Organizația Mondială a Comerțului (OMC) a declarat că, China poate
impune sancțiuni compensatorii pentru importurile am ericane în valoare de 3,6 miliarde
USD pentru nerespectarea de către SUA a normelor antidumping asupra produselor
chineze.
1.4. Acordul economic și comercial dintre Statele Unite ale Americii și
Republica Populară Chineză
Primele semne ale îmbunătățirii relați ilor comerciale dintre cele două state au avut loc
odată cu renunțarea la diverse tarife impuse pe durata anilor 2018 -2020. Un exemplu concret în
acest sens este anunțul Comisiei tarifare vamale a Consiliului de Stat din China, ce prezintă o
listă de 79 de produse americane eligibile pentru a fi excluse din tarifele impuse inițial. Cea mai
recentă listă include importurile dezinfectanților medicali din SUA, minereuri de pământ rare,
minereuri de argint și aur, uraniu, produse ceramice și unele produse din a liaj de nichel și
aluminiu. Această renunțare la tarif va intra în vigoare la data de 19 mai 2020 până la 18 mai

20 Istoricul războiului comercial China -SUA; RISAP; 1 februarie 2020; disponibil la: http://risap.ro/istoricul –
razboiului -comercial -china -sua/; data accesării: 09.06.2020

16 2021. Un alt exemplu este scutirea a altor 696 de produse americane de la taxe începând cu luna
februarie a anului 2020. În această categorie s unt incluse produse agricole cum ar fi carnea de
porc, vită, soia, grâu, porumb, sorg, dar și altele precum etanol, gaz natural lichefiat, țiței,
balustrade de oțel, cherestea, motoare hidraulice, pompe cu diafragmă, piese de avion și
echipamente medicale ventilatoare ne -invazive și senzori de temperatură.21
Astfel de acțiuni de excludere a tarifelor s -au efectuat si din partea Statelor Unite. Câteva
dintre ele sunt: scutirea colectivă a 437 de mărfuri chinezești de la tarifele americane. Articolele
excluse materiale sintetice organice, substanțe chimice, text ile, echipamente mecanice și
electrice, produse chimice și produse din oțel; scutirea a 110 produse chinezești de la tarifele de
25; inclusiv echipamente medicale pentru cancer, care au fost adăugate la 6 iulie 2018. Scutirea
va fi valabilă un an începând cu 9 iulie 2019.
La data de 15 ianuarie 2020, cele două părți au semnat „faza 1 ” al acordului comercial,
care reprezintă angajarea părților în revizuirea tarifelor, extinderea achizițiilor comerciale și
angajamente reînnoite cu privire la proprietatea int electuală, tehnologie, transferuri de
proprietate intelectuală și practici valutare.
La 14 februarie 2020, a intrat în vigoare Acordul economic și comercial dintre Statele
Unite ale Americii și Republica Populară Chineză . Conform acestuia, China, a accept at să
extindă achizițiile de anumite bunuri și servicii din SUA. Valoarea achiziț iilor urmând să
însumeze o sumă totală de 200 miliarde de dolari în anii 2020 și 2021 .22
Până în mar tie 2020, importurile totale ale Chinei cu produse din Statele Unite au fos t de
19,8 miliarde de dolari, comparativ cu ținta estimată de 43,2 miliarde de dolari. Primele trei luni
ale anului 2020, ne arată în procente că achizițiile din China ale tuturor produselor au reprezentat
doar 46 % din obiectivele lor la zi .23
Încă de câ nd a început să se remarce pe scena globală, China a fost acuzată de diverse
practici neloiale. Taxele impuse, menite să fie încă o nouă politică strălucită a proaspetei
administrații de la Washington, s -ar putea să afecteze în cea mai mare parte consumato rul final.
Implementarea taxelor, vor avea efecte directe asupra prețurilor, care vor urma să cunoască
o creștere însemnată.
Dacă aceste decizii sunt luate pentru a afecta expres companiile chineze, înseamnă că nu
s-a luat în considerare și faptul că pro dusele importate din China sunt confecționate în mare parte
de companii multinaționale cu lanțuri de aprovizionare care depășesc granițele unei singure țări.
Ceea ce se vrea a fi o acțiune care să afecteze interesele economice ale Chinei s -ar putea să

21 Dorcas Wong, Alexander Chipman Koty; op. cit .
22 Chad P. Bown; US-China phase one tracker: China‟s purchases of US goods ; Peterson Institute for International
Economics; 18 mai 2020; disponibil la: https:// www.piie.com/research/piie -charts/us -china -phase -one-tracker –
chinas -purchases -us-goods; data acesării: 19.05.2020
23 Ibidem

17 afecteze mult mai grav interesele economice ale măriilor companii multinaționale din domeniul
tehnologiei.
Este greu de crezut că decizia luată la Washington, este una doar de răspuns la niște
practici socotite necinstite. Fie că sunt ele furturi de secrete tehnologice sau inegalități în ceea ce
privește balanța comercială, impunerea de taxe nu le va limita. Un război economic între cele
două țări conduce doar la pierderi masive din ambele părți. Ținând cont de faptul că nevoile
SUA, în ceea ce privește impor tul, nu se vor limita pe viitor impunerea de taxe devine doar un
instrument de constrângere și o demons trație de forță din partea SUA.

18 Capitolul 2. Cursa pentru supremația tehnologică globală
2.1. Scurtă intoducere a capitolului.
Criza globală financiară din 2008 a lovit puternic econom ia Statelor Unite și a Europei,
ceea ce a permis economiei chineze să acumuleze o creștere constantă de cunoștințe în domeniul
tehnologie i, cum ar în sectoarele de înaltă tehnologie reprezentate de tehnologia informației și a
comunicațiilor . Industriile de înaltă tehnologie din țările occidentale cu o valoare adăugată
ridicată care au stagnat în perioada crizei, au î nceput să se confrunte și cu provocări venite din
partea întreprinderilor chinez. Odată cu ascensiunea Chinei la nivel global, SUA a devenit
principalul concurent economic al acesteia. Actuala dispută dintre cele două mari economii ale
lumii continuă cu mult dincolo de teritoriul economiei iar principalul motor care stă la baza
acestei ciocniri este cursa pentru supremația tehnolo gică globală. Cu ajutorul capacității
tehnologice China, dorește remodelarea ordinii te hnologice și economice globale.
Divergențele tehnologice dintre S.U.A și China au fost vizibile încă din perioada
administrației Obama . Statele Unite au făcut deja mai multe încercări de a împiedica
întreprinderile chineze să investească în industria de semiconductori din SUA ceea ce ar fi
facilitat treptat accesul Chinei la tehnologia americană.
Sub administrația Trump, S.U.A. , a trecut de la vizualizarea Chinei ca partener strategic
la un concurent strategic. Administrația a contestat China în cinci domenii cheie: controlul
țărmului Indo -Pacific, comerțul și economia, evaluarea Chinei în ceea ce privește standardele
tehnice alt ernative și urmărirea dominanței tehnologice. Concurența strategică dintre Statele
Unite și China a ajuns să domine dezbaterile privind politica externă a Statelor Unite. Această
concurență este înrădăcinată în principal în căutarea preeminenței economice și a stăpânirii
tehnologice, dar cu toate acestea deține și componente militare și ideolo gice.24
SUA a criticat public în nenumărate rânduri, excesul comercial al Chinei, precum și
practicile și politicile neloiale privind transferurile de tehnologie forța tă, furtul de proprietate
intelectuală și spionajul cibernetic.
Economia globală de astăzi este una extrem de integrată iar guvernelor le este dificil ,
dacă nu chiar imposibil , să restrângă proliferarea tehnologică din motive naționaliste.
2.2. Inteligenț a Art ificială.

24 Michael J. Mazarr, Ali Wyne, The Real U.S. -China Competition: Theories of Influence ; Rand Corporation; 29
ianuarie 2020; disponibil la https://www.rand.org/blog/2020/01/the -real-us-china -competition -theories -of-
influence.html; data accesării: 06.05.2020

19 Inteligența artificială este o formă de inginerie computerizată care permite mașinilor să
îndeplinească funcții cognitive asemănătoare omului.
Atât guvernul american, cât și cel chinez consideră inteligența artificială ca fiind o
tehnologie critică a viitorului. În acest sens ambele guvernări au emis planuri strategice pentru
promovarea tehnologiei AI. În domeniul inteligenței artificiale China a emis numeroase strategii
de dezvoltare, cea mai vizibilă este strategia publ icată în 2017 prin ca re China își propune să
devină principalul centru de inovare pentru inteligență artificială din lume până în 2030. În 2017,
Consiliul de Stat al Republicii Populare Chineze a publicat Planul de dezvoltare a inteligenței
artificiale. Strategia face parte di n planul național „Made in China 2025” și se va afla în
conexiune cu noul drum digital al mătăsii.
AI are ca scop conectarea și modernizarea întregii industrii chineze până în 2025. Pe
lângă acest lucru, AI va ajuta guvernul central să monitorizeze și să controleze propria populație,
să protejeze interesele militare și digitale și de asemenea, va permite populației să trăiască o viață
bună în siguranță.
Pentru a contracara evoluția și poziția dominantă a Chinei în domeniul inteligenței
artificiale, SUA au pus unele companii din China AI pe listele de sancțiuni, iar, exportul de
software AI american în China a fost restricționat.
SUA se află pe locul de top cu cele mai multe companii în domeniul AI. În ceea ce
privește noile tehnologii care au la bază AI ( inteligența artificială), China ar putea depăși SUA în
domeniul inovării, într -un viitor destul de apropiat. Companiile chineze beneficiază de sprijinul
acordat de stat pentru cercetare și dezvoltare, dar și de experți in struiți pe plan internațional.
Investițiile și interesul pentru AI s -au dezvoltat în primele decenii ale secolului XXI, odată cu
găsirea de întrebuințări în domenii diverse precum: mediul academic, industrie, mediul militar și
sănătate.
Până în prezent, o mare parte din activitatea depusă în AI nu a depășit piețele interne.
Atât companiile chineze cât și cele americane au evitat în mare măsură concurența directă pe
teritoriul celeilalte națiunii. În ciuda faptului că Statele Unite și China sunt cele mai mari două
economii din lume, marea ma joritate a viitorilor utilizatori ai AI încă trăiesc în alte țări, ceea ce
denotă necesitatea extinderii și câștigarea acestor piețe, lansând cele două state, într -o nouă
competiție.
Munca fizică poate fi prestată de către roboți si alte componente hardwa re ale AI, însă
munca cognitivă ce necesită sarcini creative sau cele care necesită o strategie complexă, nu pot fi
realiz ate de inteligența artificială.

20 Statele Unite, au de zece ori mai mulți experți de top în AI în co mparație cu China, în
timp ce s e poate bucura și de succesul giganț ilor tehnologici precum Google, Amazon și
Facebook, care au toate avantaje competitive semnificative în domeniul inteligenței artificiale.
Majoritatea tensiunilor SUA – China în domeniul transferului de tehnologie, IP și
inovației apar datorită îngrijorării americane față de ambiția Chinei de a deveni lider global într -o
gamă largă de tehnologii. Ace astă ambiție a Chinei poate fi observată în primul r ând, prin
politica industrială Made in China 2025 – care are ca scop ext inderea tehnologiei de vâ rf, în
domenii precum industria aerospațială, robotica și tehnologia informației și a comunicațiilor.
Biroul de politică comercială și de fabricație înființat în cadrul Casei Albe de către
președintele SUA, Donald Trump, a emis u n raport prin care prezintă modul agresiv al Chinei în
domenii precum: achiziționarea de tehnologie și proprietate intelectuală americană prin
intermediul mai multor vectori, inclusiv: furtul fizic și cibernetic, transferurile de tehnologie
forțată, sustra gerea controalelor de export ale Statelor Unite, restricțiile de export asupra
materiilor prime și investițiile în peste 600 de active de înal tă tehnologie în Statele Unite.25
Sectorul de înaltă tehnologie din China (HTS) este din ce în ce mai integrat în economia
globală, mai puțin cele ce pot fi utilizate în domeniul militar și de informații din motive ce țin de
securitatea națională. Deși numeroase in vestiții si parteneriate cu com panii chineze sunt blocate
de către state, glo balizarea inovației tehnolog ice continuă datorită cererii masive din domeniu.
Tendința de globalizare a inovației tehnologice este ireversibilă.
China este o țară care a intrat relativ târziu in comparație cu alte state pe piața mondială a
tehnologiei de vârf. Menținerea pe această piața este vitală pentru un stat de nivelul Chinei
deoarece acest lucru permite Guvernului și companiilor chineze să cumpere tehnologii avansate
care nu pot fi dezvoltate și produse intern. De asemenea, menținerea e piață,îi ajută pe
dezvoltatorii autohton i să își dezvolte abilitățile și tehnicile în domeniul tehnologiei și al
inovației pentru a respe cta standardele internaționale.
Globalizarea te hnologiei de vârf se face prin:
• Exporturi și importuri de bunuri și servicii de înaltă tehnologie ;
• Investiți i transfron taliere în companii tehnologice;
• Investiți enorme î n domeniul cercetă rii și dezvoltării de noi tehnologii ;
• Colaborare transfrontalieră în domeniul cercetării și dezvoltării ;
• Colaborare internațională în cercetare tehnico -științifică .

25 How China‟s Economic Aggression Threatens the Technologies and Intellectual Property of the United States and
the World; White Hous e Office of Trade and Manufacturing Policy; iunie 2018; disponibil la:
https://www.whitehouse.gov/wp -content/uploads/2018/06/FINAL -China -Technology -Report -6.18.18 -PDF.pdf; data
accesării: 25.05.2020

21 China s -a implicat activ în toate aceste măsuri ce contribuie la globalizarea tehnologiei,
generând câștiguri tehnologice pentru actorii chinezi. În prezent China este “cel mai mare
exportator mondial de produse de înaltă tehnologie, în 2018 valoarea expor turilor ajungând la
731,890,595.21 dolari.26 Exporturile de înaltă tehnologie sunt produse cum ar fi cele din
industria aerospațială, calculatoare, produse farmaceutice, instrumente științifice și mașini
electrice. Un aspect important în ceea ce privește ex porturile de produse high -tech este faptul că
marea majoritate a acestora sunt asamblate doar în China datorită forței de muncă ieftine și
majoritatea profiturilor acestei industrii merg către companii din SUA, Europa ș i economii
asiatice dezvoltate.
Inovația tehnologică este esențială pentru comerțul internațional de bunuri și servicii de
înaltă tehnologie. Prin natura sa inovația tehnologică este extrem de costisitoare, reprezentând un
avantaj pentru cei care le dețin și le comercializează.
Competența t ehnologică internă determină exporturile țărilor și competitivitatea
internațională, în timp ce comerțul internațional s timulează inovația tehnologică.
2.2.1. Orașe inteligente, aplicarea inteligenței artificiale în viața reală.
Expansiunea globală a companiilor de tehnologie chineze implică de asemenea și
proliferarea orașelor inteligente și a „soluțiilor de securitate publică”. Proiectele orașelor
inteligente, implică tehnologii sofisticate de supraveghere, inclusiv camere de supraveghere,
tehnologii de recunoa ștere a feței și a plăcilor de înmatriculare și centre de comandă și control. În
țările în curs de dezvoltare, multe dintre aceste soluții de securitate publică și orașe inteligente
sunt finanțate din împrumuturile acordate de China Exim Bank.
Toate tehnologiile pot fi utilizate în mai multe moduri totul depinzând de scop. De
exemplu, camerele de recunoaștere facială pot face mai sigure străzile prin limitarea,
identificarea sau descurajarea ac tivităților infracționale (crimă, furt etc.), în timp ce pot fi folosite
și pentru supravegherea populațiile locale.
2.3. Cheltuieli pentru cercetare și dezvoltare.
Atât SUA, cât și China alocă sume substanțiale pentru cercetare și dezvoltare la nivel
global, fiecare dorindu -și supremația tehnologică. Acest fapt aduc e cu sine o concurență acerbă
în cursa progresului tehnologic care se traduce prin următoarea generație de rețele de
telecomunicații (cunoscute sub numele de 5G), inteligența artificială și calcula toarele cuantice.

26 High Technology Exports; World Bank data; 2019; disponi bil la:
https://data.worldbank.org/indicator/TX.VAL.TECH.CD?locations=CN; data acesării: 25.05.2020

22 China acordă s ubvenții directe inovatoril or și întreprinderilor de stat pentru a le susține
competivitatea.
China al ături de alte state de zvoltate, investește foarte mult în cercetare și dezvoltare, un
alt motiv pentru care se află într -o concurență acerbă cu Statele Unite. În 2018, țara a chelt uit în
jur de 554 miliarde USD pentru cercetare și dezvoltare, aproape 2,2 la sută din PIB. Ca procent
din PIB, cheltuielile din China pentru cercetare și dezvoltare au depășit deja cele ale UE
(2,1 %).27 În diagrama de mai jos sunt expuse valorile cheltuite de cele mai pregnante state în
dome niul cercetării și dezvoltării.

Figura 2.1: Țările cu cele mai mari cheltuieli î n domeniul cercetări și dezvoltări. Datele afisate reprezintă
anul 2018.
Sursă: date preluate d e pe site -ul official al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică OECD (2020),
Gross domest ic spending on R&D (indicator); disponibil la:
https://stats.oecd.org/viewhtml.as px?datasetcode=MSTI_PUB&lang=en ; data accesării: 20 Mai 2020
2.4. Made in Ch ina 2025
Planul presupune înlocuirea dependenței Chinei de importurile străine de tehnologie cu
propriile sale inovații și crearea de companii chineze care pot concura atât la nivel intern, cât și
la nivel global. Alte obiective suplimentare implică dezvoltarea imaginii de brand a companiilor
și îndeplinirea obiect ivelor de dezvoltare ecologică.
China investește în aproximativ 20 % din start -up-urile americane28 ca parte a planului
său Made in China 2025 , dezvăluit în 2017. Dacă planul reușește, China nu doar că va înceta să

27 Gross domestic spending on R&D (indicator) ; Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică; 2020;
disponibil la: https://stats.oecd.org/viewhtml.asp x?datasetcode=MSTI_PUB&lang=en; data accesării: 20.05.2020
28 Robert Spalding ; Stealth War, How China Took Over While America's Elite Slept; Portfolio; 2019; p 54
581
554 171 141 98 68 53 43 41 36 Cheltuieli globale in domeniul
Cercetării și dezvoltării (Miliarde Dolari)
Statele Unite ale Americii
China
Japonia
Germania
Coreea de Sud
Franța
Marea Britanie
Taiwan
Russia
Italia

23 cumpere de la companiile americane, cum ar fi Boeing, General Electric și Intel și va ajunge să
concureze cu ei pe piețele globale.
În principal acest plan, își propune să stabilească supremația Chinei în plan global până în
2025 î n sectoarele de înaltă tehnologie. Industriile vizate sunt29:
1. Robotică;
2. Vehicule propulsate de noi energii (vehicule electrice hibride, vehicule electrice cu
bater ii, vehicule cu pile de combustie);
3. Biotehnologie, medicamente și dispozitive medicale;
4. Echipamente aerospațiale și aeronautice (inclusiv motoare pentru avioane și
echipamente aeriene);
5. Echipamente de inginerie maritimă și transport maritim de vârf;
6. Echipamente moderne de transport feroviar;
7. Echipament electric ;
8. Materiale noi (cum ar fi cele utilizate pentru ecrane și celule solare);
9. Tehnologia informației de ultimă generație și software (inclusiv circuite integrate și
dispozitive de telecomunicații);
10. Echipamente și mașini agricole.
Strategia MIC25 a Chinei este în principal o politică internă care vizează stimularea
capacităților interne, pentru a reduce dependența de tehnologia străină. Dependența de
componentele de bază străine este încă un blocaj major pentru ambițiile tehnologice naționale
din China. Firmele tehnologice chineze au î ntâmpinat deja dificultăți considerabile atunci când
au întrerupt accesul la cipuri sau alte componente de înaltă tehnologie din străinătate, așa cum au
ilustrat recent măsurile comerciale americane împotriva unor companii precum ZTE și Huawei.
2.4.1. Planul „Sta ndardele Chinei 2035 ”
Acest plan vine ca o continuare a planului „Made In China 2025 ” – prin care China s -a
implicat în producție la nivel global. De această dată se pune un mai mare accent pe inteligența
artificială, rețele de telecomunicații și fluxul de date. Este menționat astfel în document că este
nevoie de „o nouă generație a tehnologiei informației și a standardelor din sistemele de
biotehnologie ”.30
Compania chineză Huawei, unul dintre principalii furnizori de echipamente 5G la nivel
global, a de venit un jucător important în setarea standardelor. Huawei are cele mai multe patente

29 Made in China 2025 ; Institute for Security & Development Policy; iunie 2018; p.3; disponibil la:
https://isdp.eu/content/uploads/2018/06/Made -in-China -Backgrounder.pdf; data accesării: 14.05.2020
30 Alex Ciutacu; Planul Chinei pentru a cuceri lumea în următorii 15 ani ; Ziarul Financiar; 28 aprilie 2020;
disponibil la: https://www.zf.ro/business -international/planul -chinei -pentru -a-cuceri -lumea -in-urmatorii -15-ani-
beijingul -19103159; data accesării: 25.05.2020

24 înscrise în legătură cu tehnologia 5G, în fața rivalilor de la Nokia și Ericsson, conform unei
analize de proprietate intelectua lă, realizată de firma Iplytics .31
2.5. Telecomu nicațile 5G
Tehnologia 5G reprezintă nu doar o rețea de telefonie mobilă construită pentru a conecta
apeluri telefonice, e -mail și mesaje text și este o platformă mult mai rapidă, mai directă și mai
precisă, care permite o comunicare aproape instantanee î ntre oameni. Aceste rețelele vor oferi
viteze de descărcare substanțial mai rapide,fiind infrastructura esențială într -o economie globală
din ce în ce mai digitalizată.
Tehnologia 5G a început să fie utilizată pentru prima dată în lume în Statele Unite al e
Americii la nivelul anului 2018, prin intermediul celor 4 operatori majori din această țară,
Verizon, AT&T, T -Mobile și Sprint, toți patru utilizând infrastructuri Nokia, Ericsson și
Samsung.32 Deși această tehnologie a fost implementată inițial în SUA, China a recuperat masiv
în acest domeniu iar î n prezent, este țara cu cea mai mare rețea 5G din lume .
Cei 3 operatori majori din China, China Mobile, China Telecom și China Unicom , au
finalizat instalarea , a 130.000 de stații de bază 5G , până la sfârșitul anului 2019. China Mobile,
care este cel mai mare operator din lume în ceea ce privește abonații, folosește infrastructurile
Huawei, Nokia, Ericsson și ZTE33. Cei trei operatori de telecomunicații de stat au acordat
aproape 10 miliarde dolari dezv oltării t ehnologiei autohtone 5 G și sunt proiectate să cheltuiască
în mod colectiv 25,5 miliarde dolari pe echipamente 5G pe tot parcursul anului 2020, urmând să
fie instalate stații care vor oferi acope rire 5G fiecărui oraș din China .34
Abilitatea de creștere a Chinei în domeniul tehnologiei, a stârnit temeri în economiile
avansate din America de Nord și Europa. Rețeaua mobilă 5G a Huawei este utilizată pe scară
largă în dispozitive medicale, mărfuri albe, vehicule electrice și alte tehno logii de comunicare.
Cu toate acestea, utilizarea tehnologiei 5G a Huawei ar putea potențial expune informațiile
și datele personale ale utilizatorilor în sectoarele strategice.
Telecomunicațiile 5G, permit trecerea la o lume în care internetul facilitea ză nu doar
comunicarea, ci și integrarea completă a tehnologiei digitale cu lumea fizică. Firmele chineze
care conduc aceas tă tranziție de la telecomunicaț iile 4G la cele 5G se pot extinde pe piețele
externe.

31 Ibidem
32 Melike Beykoz ; Year 2020: What is the Status of 5G Rollout Worldwide and Turkey; 31 ianuarie 2020 ; disponibil
la: https://medium.c om/@melikebeykoz/year -2020 -what -is-the-status -of-5g-rollout -worldwide -and-turkey –
696e205c2de2; data accesării: 04.06.2020
33 Ibidem
34 John Lee; China steps up the long march to 5G; Mercator Institute for China Studies; 07 mai 2020; disponibil la:
https://www.merics.org/en/blog/china -steps -long-march -5g; data accesării: 27.05.2020

25 Concurența dintre SUA și China este vizibilă și în acest domeniu. Procurorul general al
SUA, Barr Warn s, a menționat că cei doi giganț i chinezi din telecomunicații, Huawei și ZTE,
reprezintă aproximativ 40 la sută din piaț a globală de infrastructură 5G ,35 care este de așteptat să
constituie coloana vertebrală a activității economice și industriale viitoare. În domeni ul rețelelor
5G, există de asem enea și o companie americană ce joacă un rol important, Qualcomm.
Qualcomm domină unele dintre brevetele 5G și tehnologiile de bază. C u toate acestea, compania
nu poate participa independent la construcția echipamentelor de rețea și a stațiilor de bază pentru
rețele wireless.
AT&T și Verizon companie americană, în parteneriat cu companii europene, au condus
la desfășurarea 4G LTE (actua lul standard mondial pentru comunicații mobile). Drept urmare,
restul lumii a adoptat un model american pentru dezvoltarea rețelelor internaționale, iar acum
China se află în poziția dominantă, înlocuind SUA. Cine conduce acest sector la nivel global în
viitor va fi în fruntea multor altor sectoare viitoare, deoarece noua tehnologie nu e doar una de
upgradare a celei vechi și va reprezenta temelia pentru dezvoltarea de noi inovații cum ar fi:
mașini ce se conduc singure, case și orașe inteligente dar și rea litate virtuală avansată.
În întreaga lume , la momentul actual, există doar 5 companii care fabrică rețele 5G
complete . Este vorba despre, Huawei, ZTE, Ericsson , Nokia, și Samsung. Statele lumi i pentru
dezvoltarea propriei rețele 5G, vor trebui să coopereze cu una dintre cele 5 companii iar cele 3
care nu sunt de proveniență chineză, nu vor putea face față singure cererii.
Ca orice altă inovație, noua rețea 5G va aduce pe lângă avantajele incontestabile și noi
vulnerabilități și preocupări național e. Orice sistem de comunicații utilizat poate fi ținta
atacurilor cybernetice, astfel securitatea națională ajungând să fie lezată. Rețeaua de informații
trebuie să fie sigură și capabilă să cripteze toate comunicațiile. Impunerea de reglementării în
ceea ce privește implementarea rețelei 5G pentru a se afla în concordanță cu standardele
naționale, este un prim p as pentru securizarea acesteia.
2.5.1. Tehnologii ce se vor dezvolta odată cu proliferarea inteligenței
artificiale și a telecomunicațiilor 5G.36
 Salvare v irtuală în cloud și realitate augmentată (redare în timp real a jocului/modelului) ;
 Conectarea automobilului (ToD, platooning, conducere autonomă) ;
 Fabricație inteligentă (controlarea roboților pe baza datelor salvate în cloud, senzori
industriali, monitor izarea logisticii și a inventarului) ;

35 Katie Benner; China‟s dominance of 5G networks puts U.S. economic future at stake, Barr Warns ; The New York
Times; 6, februarie 2020; disponibil la: https://www.nytimes. com/2020/02/06/us/politics/barr -5g.html; data acesării:
27.05.2020
36 5G top 10 use cases; Huawei Technologies Co., Ltd; 2020 ; disponibil la: https://www.huawei.com/en/industry –
insights/outlook/mobile -broadband/xlabs/use -cases/5g -top-10-use-case; data acce sării: 12.06.2020

26  Conectarea energiei (automatizarea alimentatoarelor) ;
 În domeniul sănătății (diagnostic la distanță cu simulare reală, chirurgie la distanță,
asistenți medicali roboți) ;
 Divertisment la domiciliu (UHD, 8K Video și jocu ri virtuale) ;
 Conectarea dronelor (drone media; inspecție de la distanța și supraveghere a
obiectivelor) ;
 Rețele sociale (UHD/transmisie panoramică în direct) ;
 Asistent personal cu inteligență artificială (cască inteligentă asistată de inteligența
artificială) ;
 Oraș e inteligent e (supravegherea video prin activarea inteligenței artificiale) ;
 Holograme .
2.6. Digital Silk Road
Statele Unite și China își dispută influența regională și globală, iar dezvoltarea
tehnologică va juca un rol primordial în influ ențarea rezultatului acestei competiții .
Pe baza dorinței de a câștiga cât mai multă influență și datorită creșterii importanței
factorului economic, China a adoptat în anul 2013, o nouă strategie geoeconomică, denumită,
„Noul Drum al Mătăsii”. Prin adopta rea deciziei de construire a unor rute comerciale moderne,
China, dorește să stimuleze comerțul și să stimuleze creșterea economică atât în Asia cât și în
afara ei. Mai concret acest proiect de infrastructură prevede construirea de noi drumuri, căi
ferovia re de mare viteză, centrale electrice, conducte, porturi și aeroporturi care ar stimula
investiț iile Chinei, ar facilita accesul Chinei pe piețele țărilor respective și ar facilita comerțul
dintre China și acestea. Până în martie 2020, numărul de țări care s-au alăturat inițiativei Belt and
Road (BRI) prin semnarea unui Memorandum de înțelegere (MoU) cu China este de 13837.
Dimensiunile sale digitale includ cabluri cu fibră optică, rețele 5G, sateliți și dispozitive care se
conectează la aceste sisteme.
„Drumul Digital al Mătăsii” (vezi anexa 1), este parte integrată a inițiativei Belt and
Road (BRI) (vezi anexa 2 ), ce se axează pe îmbunătățirea conectivității digitale în străinătate,
promovând astfel ascensiunea Chinei ca superputere tehnologică. Desfășurar ea de cabluri
terestre, și submarine au potențialul de a reduce latența și timpul de călătorie a pachetelor de date
între țări. Cablurile cu fibră optică stau la baza creării rețelelor 5G, prin urmare, China a
întreprins multe proiecte cu cabluri cu fibră optică pentru a -și crește proprietatea asupra fluxului
global de date. China își va extinde influența de -a lungul drumului digital al mătăsii cu ajutorul

37 Countries of the Belt and Road Initiative (BRI); International Institute of Green Finance (IIGF); martie 2020;
disponibil la: https://green -bri.org/countries -of-the-belt-and-road-initiative -bri; data accesării: 10.06.2020

27 capitalului și software -ului inteligenței artificiale. Drumul digital al mătăsii a devenit punctul
central al BRI, deoarece controlul fluxului de date devine din ce în ce mai important pentru
schimbarea echilibrului puterii geopolitice în favoarea Chinei38, avansâ nd în poziția fruntașă
înaintea SUA.
Acea stă inițiativă va avea ca punct de plecare teritoriul Chinei, acaparând apoi regiunea
Asiei, extinzându -se apoi în toată lumea. În luna iunie a anului 2019, Beijing a emis licențe de
operare operatorilor săi de telecomunicații de stat, iar în noiembrie, aceste firme – China Mobile,
China Unicom și China Tele com – au început să lanseze o rețea funcțională de 5G în orașele din
întreaga țară39
Guvernul chinez a încercat să construiască infrastructura de telecomunicații în toate
statele membre / partenere ale BRI, prin promovarea companiilor locale de tehnologie și prin
utilizarea băncilor de stat pentru finanțarea proiectelor de construcții. În anii următori, Drumul
Digital al Mătăsii, nu va face decât să se extindă. Acest lucru va fi favorizat de mai mulți factori
cum ar fi:40
 Prezența companiilor chineze în crea rea de rețelele wireless, cabluri cu fibră optică și alte
proiecte de infrastructură de comunicații de -a lungul țărilor partenere în inițiativa BRI.
Producătorii chinezi de echipamente de telecomunicații – inclusiv Huawei Technologies și
ZTE – vor juca un rol important în lansarea rețelelor 5G în aceste state, datorită susținerii
directe a guvernului chinez, care l e ajută să câștige concesii;
 Preluarea serviciilor digitale de către furnizorii de comunicații din China. Centrele de
date și infrastructura de s tocare a datelor vor continua să fie construite de -a lungul rutelor
BRI iar furnizorii de comunicații vor avea astfel ocazia să se poziționeze în frunte,
datorită lipsei conc urenței pe piețele mai puțin dezvoltate;
 Dezvoltarea de noi produse hi tech ;
 Acord area de împrumuturi de către guvernul chinez și băncile deținute de stat cum ar fi:
Banca de Dezvoltare din China (CDB), Banca de Export -Import a Chinei (EXIM) și Banca
Asiatică pentru Investiții în Infrastructură (AIIB), pentru implementării infrastructur ii de
telecomunicații. Pentru a -și susține propria inițiativa, Beijingul a alocat sume masive de capital
instituțiilor financiare publice chineze. Aceste bănci se bucură de costuri foarte mici ale

38 Andrew Kitson, Kenny Liew; China doubles down on its Digital Silk Road ; Center for Strategic & International
Studies; 14 noiembrie 2019; disponibil la: https://reconnectingasia.csis.org/analysis/entries/china -doubles -down -its-
digital -silk-road/; data acce sării: 09.06.2020
39 Jude Blanchette, Jonathan E. Hillman; Digital Silk Road after the coronavirus; 13 aprilie 2020 ; Center for
Strategic & International Studies; disponibil la: https://www.csis.org/analysis/chinas -digital -silk-road-after-
coronavirus; data accesării: 09.06.2020
40 Telecoms: Digital Silk Road becoming a focal point of wider BRI strategy ; Fitch Solutions; 17 Septembrie 2019;
disponibil la: https://www.fitchsolutions.com/corporates/telecoms -media -technology/telecoms -digital -silk-road-
becoming -focal-point -wider -bri-strategy -17-09-2019; data accesării:.09.06.2020

28 împrumuturilor, ceea ce le permite să împrumute ieftin comp aniile chineze care lucrează la
proiectele „Drumului Digital al Mătăsii ”. De asem enea, sprijinul de stat le -a permis companiilor
chineze să intre pe multe piețe noi și să ofere prețuri competitive, eliminând astfel furnizori de
echipamente de telecomunicaț ii precum Ericsson și Nokia. Acolo unde majoritatea băncilor
comerciale dau înapoi datorită lipsei sustenabilității proiectelor, statul chinez nu se clintește și
oferă împrumuturi prin băncile comerciale proprii. Nu este un secret faptul că, politica banca ră a
Chinei, ofer ă avantaje propriilor companii.
Proiectele de infrastructură digitală rămân realizabile ch iar și într -un mediu în care
resursele sunt limitate. În comparație cu proiectele masive de transport și energie care au
dominat în primii ani iniți ativa Belt and Road, proiectele de tehnologie a informațiilor și
comunicațiilor beneficiază de costuri mai mici și sunt mai ușor de implementat. Aceste atribute
le fac mai puțin riscante și mai atractive pentru investitori, motiv pentru care Drumul Digital al
Mătăsii este un proiect fezabil.
2.7. Impactul Pandemiei asupra sectorului tehnologic în China.
Tensiunile dintre China si occident au crescut considerabil după răspândirea focarului de
COVID -19. Întreaga economie a aceste țări a fost serios afectată, însă aceasta este pe cale sa se
redreseze. În contextul pandemiei Covid -19, conflictul politic dintre SUA și China a căpătat o
nouă nuanță, evoluând și creând în același timp noi tensiuni ce vor destabiliza scena relațiilor
internaționale . China a fost acuzată în mare măsură de faptul că nu a dat dovadă de
responsabilitate și nu a avertizat comunitatea internațională asupra pericolului ce avea să vină
odată cu răspândirea virusului și că este răspunzătoare de propagarea crizei coronavirus. SUA a
specificat că a ceastă lipsă de responsabilitate a permis Chinei să -și acumuleze stocuri medicale
necesare pentru a avea un avantaj în combaterea crizei. Acest lucru nu este improbabil dar nici
nu poate fi confirmat în totalitate. Un lucru este cert, atitudinea SUA afecte ază imaginea Chinei
în fața altor state și ce altă modalitate mai bună de a -ți înfrânge adversarul e mai eficientă decât
demonizarea acestuia?
În ultimii ani China și -a dezvoltat considerabil capacitatea de inovare, (nu doar replicarea
tehnologiilor exist ente) în domenii precum inteligența artificială și comerțul online. Putem
reaminti aici de planul “Made in China 2025 ”, prin care s -au alocat 282 de miliarde de dolari
pentru accelerarea unei economii orientate spre reconfigura rea teh nologiilor casnice, da r și
pentru o creș tere a clasei de mijloc.
Pandemia a oferit noi oportunități pentru creșterea Chinei ca furnizor tehnologic și
furnizor global de infrastructură digitală. Datorită companiilor ce dezvoltă diverse produse care
pot ajuta în gestionarea criz ei economice internaționale, generată de pandemie. Întreaga

29 economie a aceste țări a fost serios afectată, însă aceasta este pe cale sa se redreseze. Chiar daca
China a fost prima care a experimentat pagubele produse de virusul COVID -19, este și prima
țară, care se redresează, iar tehnologia mobilă (dezvoltarea smartphon -urilor ce măsoară precis
temperatura corporală), are un rol definitoriu în refacerea economiei după această criză. Ce
„coincidență” folositoare, este că aceea companie care a dezvoltat aces te noi tehnologii este chiar
gigantul de telecomunicații chinez Huawei, principalul actor în dezvoltarea rețelei 5G.
Una din reconversiile acestei țări este trecerea de la producția de produse ieftine,
necalitative la exporturile de tehnologie înaltă. De exemplu Luxshare Precision a reluat producția
completă a AirPod -urilor complexe din Apple la începutul lunii martie. Alte companii noi
apărute sunt astfel avantajate de ace astă trecere, și se dezvoltă foarte repede iar în aceste situații
este nevoie de o s uplinire considerabilă a forței de muncă, care duce bineî nțeles la o creștere a
nivelului de trai. Mai mult decât atât forța de muncă necesară trebuie sa fie una calificată de
aceea s -au crescut investițiile în educație la școlile cu prestigiu în știință ș i tehnologie. Conform
“National Science Board ”, investițiile în știință și tehnologie ale Chinei le -au depă șit pe cele ale
SUA în 2019 .41
În trecut fabricile chinezești erau foarte bune la replicarea produselor străine, acum însă
datorită implementării uno r politicilor industriale strategice China a reușit să avanseze în sectorul
tehnologiei de înaltă calitate. Actualmente China este liderul mondial în infrastructura 5G iar în
ceea ce privește brevetarea în anul 2018 statul chinez deținea 49,4 % din brevetel e la nivel
mondial, î n timp ce Statele Unite dețineau doar 6,8 % din totalul mondial .42

41 Beethika Khan, Carol Robbins, Abigail Okrent; The State of U.S. Science and Engineering 2020 ; National
Science Board; 15 ianuarie 2020; disponibil la: https://ncses.nsf.gov/pubs/nsb20201 /invention -innovation -and-
perceptions -of-science; data accesării: 10.06.2020
42 Ibidem

30 Capitolul 3. Studiu de caz : Huawei pe piața americană
3.1. Date generale despre compania Huawei
3.1.1. Istoricul Huawei. De la înfințare la expansiune
Huawei Technologies a fost fondată în 1987 în Shenzhen, China, ca agent de vânzări în
mediul rural pentru întreprinderile de rețelele de telefonie și rețea de cablu din Hong Kong. În
perioada 1996 -1998, Huawei s -a extins pentru prima dată în zonele metropolitane ale Chinei, pe
măsură ce popula țiile urbane au evoluat. Huawei a făcut trecerea de la o afacere locală la un
gigant global în doar câț iva an i.
Huawei este o companie privată, care în prezent însumează peste 194.000 de angajați,
dintre acești 76.000 sunt angajați să lucreze în divizia d e cercetare și dezvoltare.Compania la
nivel global operează în peste 170 de țări și regiuni din întreaga lume43.
O mare parte din succesul Huawei și extinderea acesteia la nivel mondial s -a datorat
strategiilor eficiente de intrare pe noi piețe. Decizia st rategică luată de companie, politicile și
practicile lor pentru a analiza și identifica avantajele pe care compania le va avea dacă folosesc
diferite moduri pentru a pătrunde pe piețe, fie prin exportul de produse de înaltă calitate la un
preț redus față d e concurență, fie prin includerea francizei, co -cercetării, co -producției și co –
vânzării, contribuie la creșterea rapidă a companiei și transformarea acesteia într -unul dintre cele
mai importante și recunoscute mărci din sectorul tehnologic din întreaga lu me.
3.1.2. Venituri
În primul trimestru al acestui an, Huawei a generat venituri în valoare de 182,2 miliarde
de euro, cu o creștere de 1,4 % de la an la an. Marja de profit netă a companiei în primul
trimestru 2020 a fost de 7,3%.44 În figura 3.1 de mai jos sunt reprezentate ve niturile anu ale ale
companiei din ultimii 5 ani.

43 2019 annual raport ; Huawei Investment & Holding Co., Ltd.; disponibil pentru descărcare la:
https://www.huawei.com/en/press -events/annual -report; data accesării: 05.06. 2020
44 Huawei announces Q1 2020 business results ; Huawei Investment & Holding Co., Ltd.; 2020; disponibil la:
https://www.huawei.com/en/press -events/news/2020/4/huawei -announces -q1-2020 -business -results; data acesării:
06.05.2020

31
Figura 3.1 Venitul anual al companiei Huawei
sursă: 2019 a nnual raport ; Huawei Investment & Holding Co., Ltd.; disponibil pentru descărcare la:
https://www.huawei.com/en/press -events/annual -report ; data accesării: 05.06.2020

O parte considerabilă din veniturile companiei sunt alocate pentru cercetare și dezvoltare
anual. Confo rm ultimelor date publicate de Uniunea Europeană în ceea ce privește i nvestiți ile
industriale în cercetare și dezvoltare, Huawei a investit pe durata anului 2018 suma de
13.1 miliarde dolari45. La baza acestui lucru stau în prezent, cele 21 de institute de cercetare și
dezvoltare ale Huawei aflate în diferite țări precum Chi na, Canada, Statele Unite, Pakistan,
Germania, Suedia, Columbia, Turcia, Rusia și altele46
Pe lângă centrele de cercetare și dezvoltare de ultimă generație, Huawei investește în
parteneriate cu instituții de învățământ superior, lucru care asigură o dezvoltare continu ă în ceea
ce priveș te inovarea.
Succesul continuu, a făcut compania cel mai valoros brand de infrastructură de
telecomunicații din întreaga lume, cu o valoare estimată a mărcii de peste 62 de miliarde de
dolari americani .47

45 Hernandez Guevara hector , Grassano Nicola,Tuebke Alexander, Amoroso Sara, Csefalvay Zoltan, Gkotsis Petros;
The EU industrial R&D investment scoreboard ; 18 decembrie 2019; p. 56; disponibil la:
https://iri.jrc.ec.europa.eu/sites/default/files/2020 –
04/EU %20RD %20Scoreboard %20201 9 %20FINAL %20online.pdf; data accesării: 01.06.2020
46 Rajawat, Abhishek; Del, Maria, A case study on Huawei technologies, 2019, pp. 30 -31, disponibil la
https://www.researchgate.net/publication/336473390_A_Case_Study_on_Huawei_Technologies,
data accesării: 05.05.2020.
47 Samantha Wong; Huawei statistics and facts; Statista; 5 mai 2020; disponibil la:
https://www.statista.com/topics/2305/huawei/, data acesării: 05.05.2020 58.64 77.43 89.61 107.1 122
2015 2016 2017 2018 2019Venitul anual al companiei Huawei
Venitul anual (miliarde dolari)

32 3.1.3. Conducerea
Huawei este o companie privată deținută integral de către angajații săi, care
implementează un sistem de acționare a angajaților. Acest sistem presupune că acționari ai
companiei pot fi doar angajații și nicio agenție guvernamentală sau organizație externă, nu poate
deține acțiuni la Huawei.
Compania Huawei a început să depună eforturi pentru a aduce mai multă experiență
internațională și diversă în rândurile sale manageriale, în mai multe roluri de conducere, ceea ce
a condus compania la o guvernanță global ă orientată către brand.
3.1.4. Produse comercializate.
Huawei a dezvoltat constant expertiză în domeniul în care activează oferind produse low –
cost și fiind totodată și furnizor de asamblare la cei mai mari producători de telefonie mobilă la
nivel mondial. Acea stă companie chineză este principalul furnizor global de infrastructură de
tehnologie a informațiilor și comunicațiilor și dispozitive inteligente. Cu soluții integrate pe patru
domenii cheie, rețele de telecomunicații, IT, dispozitive inteligente și servi cii cloud.
Deși compania este recunoscută în lumea întreagă pentru comerțul cu smartphone -uri,
acestea nu sunt singurele produse comercializate. Din categoria produselor sale electronice de
consum fac parte de asemenea, laptopuri, tablete și televizoare ș i nu în cele din urmă
echipamente de telecomunicații (o parte din hardware -ul care vă permite telefonul să se
conecteze la rețele wireless). Gigantul chinez de telecomunicații Huawei controlează vânzările
echipamentelor de bază fără fir în mai mult de 180 de țări din întreaga lume48. Cu alte cuvinte,
Huawei este al treilea cel mai mare producător mondial de routere, switch -uri, stocare și alte
echipamente de telecomunicații, de aceea a devenit unul dintre cei mai impor tanți jucători în
ceea ce priveș te dezvoltarea rețelei globale de telecomunicații 5G. Brandul s -a alăturat abia
recent în cursa de smart phone -uri ultra -competitive.
Activitatea de bază a Huawei poate fi împărțită în trei ramuri diverse. Prima ramură,
Carrier Network Business Group oferă re țele wireless, rețele fixe, software de transport al datelor
și soluții energetice de rețea care sunt implementate de aproape toți principalii transportatori de
comunicații din întreaga lume. Cea de -a doua ramură, Enterprise Business Group este un centrul
de date și produse de stocare ale Huawei ce are atribuții în analizarea, traducerea, stocarea și
salvarea informaților trimise și primite prin intermediul primei ramuri. Iar cea din urmă ramură,
Consumer Business Group, este cea care se ocupă cu gestionare a a tot ceea ce înseamnă rețea de
telefonie mobilă.

48 Dennis, Wang; Reigning the Future: AI, 5G, Huawei, and the Next 30 Years of US-China Rivalry ; New Degree
Press; 2020; p.156

33 3.1.5. Telefonie mobilă
Huawei, cu sediul în Shenzhen, este al doilea cel mai mare vânzător de telefoane din
lume fiind depășit doar de către Samsung, potrivit IDC (International Data Corporation)49.
aprile –
iunie
2018 iulie-
septembrie
2018 octombrie –
decembrie
2018 ianuarie –
martie
2019 aprile –
iunie
2019 iulie-
septembrie
2019 octombrie –
decembrie
2019
Samsung 21,0 % 20,3 % 18,8 % 23,0 % 23,0 % 21,8 % 18,8 %
Apple 12,1 % 13,2 % 18,3 % 11.8 % 10,2 % 13,0 % 19,9 %
Huawei 15,9 % 14,6 % 16,2 % 18,9 % 17,7 % 18,6 % 15,2 %
OPPO 8,6 % 8,4 % 7,9 % 7,4 % 8,9 % 8,7 % 8,3 %
Xiaomi 9,5 % 9,5 % 6,7 % 8,9 % 9,7 % 9,1 % 8,9 %
Altele 32,9 % 34 % 32 % 30,0 % 30,5 % 28,8 % 28,9 %
Tabelul 3.1. Cota de piață globală a companiilor producătoare de telefoane mobile, pentru anul 2018 și 2019
Sursa: https://www.idc.com/
3.1.6. Strategia de acaparare a piețelor.
Un motiv principal în dezvolta rea companiei la nivel global este reprezentat de strategia
de piață eficie ntă. Compania a dezvoltat diferite moduri de intrare în funcție de anumite
caracter istici cum ar fi: distanța geografică a țărilor, specificiul piețelor și de necesitatea
produselor. Strategia de selecție a pieței Huawei vizează piața care are o infrastructură slabă de
telecomunicații, dar care are u n potențial mare de dezvoltare.
Prețul joacă, un rol important în țări aflate în curs de dezvoltare , precum Columbia,
Ecuador, Româ nia și altele, deoarece produsele sunt de înaltă calitate și nu sunt la fel de scump e
ca cele oferite de alte branduri. Nu e de mirare că Huawei a câștigat o mulțime de piețe în
întreaga lume datorită acestui fapt.
3.2. Huawei pe piața americană
Compania Huawei a căutat de mult timp o oportunitate de extindere în America de Nord,
datorită pot ențialului și numărul crescut de potențiali consumatori care ar aduce profituri imense
pentru companie. Huawei reprezintă o mare companie globală de tehnologie, cu toate acestea ea
nu este la fel de cunoscută în Statele Unite, deoarece majoritatea produsel or sale nu sunt vândute
și în această regiune . Acest lucru se datorează în mare parte datorită competiției tehnologice
dintre cele două state.

49 Ryan Reith, Melissa Chau; Smartphone market share; International Data Corporation; 2 aprilie 2020;
disponibil la: https://www.idc.com/promo/smartphone -market -share/vendor; data accesării: 01.06.2020

34 Pentru pătrunderea pe piața din America de Nord, Huawei a decis să folosească aceeași
strategie pentru a intra pe piața americană ca cea pe care o folosesc în vestul Europei, această
metodă include francizarea, co -cercetarea, co -producția și co -vânzarea (ajutându -se reciproc să
vândă produse pe fiecare dintre propriile piețe). Deși a urmat ac eeași strategie, aceas ta nu a fost
la fel de eficientă și în această regiune, cum a fost la nivelul Europei, unele dintre motive fiind
concurența acerbă și i ntervenția guvernului american.
Huawei a intrat pe piața din Statele Unite în anul 2001, dar încet încet ș i-a pierdut di n
influență datorită intervenției guvernamentale. Serviciile de informații și unii dintre parlamentari
americanii au suspectat compania și au recomandat firmelor americane să nu facă afaceri cu
Huawei din cauza potențialelor influențe ale statului chinez ș i a problemelor legate de securitate
cum ar fi componentele hardware ale companiei care ar putea servi drept aparate de
supraveghere. Compania Huawei a fost suspectată de către Statele Un ite ale Americii încă din
2011 pentru legăturile sale presupuse strân se cu guvernul chinez, moment de la care SUA a
început campania de limitarea a acesului Huawei pe piața americană dar și pe piețele altor state.
Înființarea de contracte și afaceri cu cele mai mari companii americane de
telecomunicații: AT&T, Sprint, T -Mobile și Verizon au fost blocate nu de către piață, ci de
guvernul SUA. În noiembrie 2019, administrația Trump și congresul au făcut demersuri pentru a
bloca companiile americane să folosească echipamentele de rețea de telecomunicații provenite
din China. M ăsurile de constrângere îndreptate în acest domeniu pot fi cel mai bine observate
prin campania de lungă durată împotriva Huawei, compania națională de telecomunicații din
China.
Oficialii americani au acuzat compania că au încălcat sancțiunile americane asupra
Iranului și au condamnat -o pentru furtul proprietății intelectuale a Statelor Unite. În mai 2019,
Departamentul Comerț a limitat vânzările de produse fabricate în SUA către companie .50
În ultimul deceniu, eforturile de extindere ale Huawei în America au fost mustrate în mod
repetat de guvernul SUA. Privită din perspectiva Statelor Unite, Huawei este în prezent perceput
ca o amenințare.
3.2.1. Cazuri concrete de limitare a accesului Huawei în SUA.
O provocare importantă cu care Huawei s -a confruntat î n timpul tranziției sale dintr -o
companie tehnologică locală la una globală, a fost imaginea mărcii din Statele Unite ale
Americii. Eforturile de globalizare ale Huawei au fost afectate de problemele legate de
securitate, exprimate de țări care s -au arătat sceptice în ceea ce privește lipsa de transparență.

50 Peter E. Harrell; The U.S. -Chinese trade war just entered phase 2; Foreign Policy ; 27 decembrie 2019; disponibil
la: https://foreignpoliacy.com/2019/12/27/united -states -china -trade -war-fought -export -import -controls -investment –
restrictions -sanctions/; data acce sării: 06.05.2020

35 SUA s -a opus vehement activităților de creștere ale Huawei pe teritoriul său. Mai jos vom
expune câteva dintre cele mai importante cazuri de limitare ale extinderii Huawei pe piața SUA.
1. Eforturile Huawei de a cumpăra 3Com. Eșuarea achiziției 3Com un producător de
electronice digitale cunoscut mai ales pentru produsele sale de infrastru ctură de rețea de
calculatoare;
2. În toamna anului 2010, Sprint Nextel a solicitat oferte pentru o actualizare a rețel ei, care
ar fi putut merge la Huawei dacă nu ar fi fost o altă intervenție a Congresului ;
3. Eforturile de achiziție a companiei 3Leaf Systems, o compania din California specializată
în cloud. La începutul anului 2011, autoritățile de reglementare din SUA au forțat
Huawei să dmonteze achiziția efectua tă pentru 2 milioane de dolari;
4. Încetarea tranzacționării întreprinderii comune Huawei -Symantec. Lucru ce s -a petrecut
la jumătatea anului 2012;
5. Interzicerea de către congresul american a achiz iționării de echipam ente Huawei;
6. Interzicere utilizării fondurilor federale de către companiile americane de telecomunicații
pentru a achiziționa echipament Huawei;
7. Departamentul de Comerț al SUA a emis un aviz prin care a introdus o nouă procedură
pentru identificarea, evaluarea și abordarea tranzacțiilor care prezintă un risc de securitate
națională pentru rețeaua de telecomunicații și lanțul de furnizare a serviciilor. Procedura
va oferi guvernului american puterea de a restricționa companiile americane să importe și
să utilizeze tehnologie străină în infrastructu ra lor internă de aprovizionare;
8. Împiedicarea entităților chineze de a cumpăra piese și componente din SUA fără
aprobarea prealabilă a guvernului;
9. Includerea Huawei în „Entity list” ;
10. Posibila revocare a licențe lor de funcționare pentru firmele chineze de telecomunicații,
care o sa aibă un impact masiv asupra proiectelor internaționale de in frastructură de
telecomunicații;
11. Interzicerea Huawei să acceseze piese din s istemul Android al Google;
12. Interzicerea agențiil or federale să procure servicii de telecomunicații și supraveghere
video de la companii cu presupuse legături cu g uvernul Chinei, inclusiv Huawei , ZTE,
Hytera, Hikvision și Dahua Technology .51

51 Burt Braverman; Trump administration issues interim rule banning agencies‟ procurement of telecom equipment
and services from Huawei, ZTE and other designated chinese companies; Davis Wright Tremaine;
08 august 2019; disponibil la: htt ps://www.dwt.com/insights/2019/08/trump -administration -issues -interim -rule-
banning; data accesării: 03.06.2020

36 3.2.1.1. ”Entity list” a SUA.
Departamentul de Comerț al SUA a anunțat adăugarea Huawei Technologies Co. Ltd și a
șaizeci și opt dintre afiliații săi non -americani la ”Lista de entități” începând cu 16 mai 2019,
care interzice companiilor americane să vândă companiei chineze de telecomunicații fără
aprobarea în prealabil a gu vernului american. În această listă sunt prezente numeroase entități
chineze dintre care amintim52:
 China Electronics Technology Group Corp. (CETC);
 Asia International Trading Company;
 Beijing Aeronautical Manufacturing Technology Research Institute;
 Huawei Technologies Co., Ltd;
 Beijing Opto -Electronics Technology Company;
 China Aerospace Science and Industry Corporation (CASIC);
 iFlytek, recunoscută pentru software de recunoaștere vocală;
 NetPosa, una dintre cele mai cunoscute companii din China din domeni ul inteligenței
artificiale;
 Qihoo 360 Technology Co. Ltd. o companie chineză, ce oferă servicii de securitate
cibernetică, cunoscută pentru software -ul său antivirus, browser -ul web și magazinul de
aplicații mobile.
 CloudMinds este un operator de sisteme bazate pe cloud pentru roboți inteligenți.
Se concentrează pe construirea unei rețele de cloud sigure pentru roboți inteligenți.
 Skyeye Laser Technology.
Prezența pe această listă al oricărei entități, conduce la în grădirea posibilității de a vinde
tehnologie în Statele Unite.
Guvernul american a listat ambele companiile chineze de telecomunicații, ZTE și Huawei
ca amenințări la adresa securității naționale a SUA și a impus pedepse unilaterale ambelor. În
ceea ce pr ivește compania ZTE, la data de 16 aprilie 2018, Departamentul de Comerț al SUA
concluzionează că compania chineză de telecomunicații ZTE a încălcat sancțiunile americane, iar
ca rezultat, companiilor americane li se interzice să facă afaceri cu ZTE timp d e șapte ani.
În urma deciziei administrației Trump de a introduce compania Huawei pe ”lista neagră” ,
interzicând în mod eficient companiilor americane să lucreze cu gigantul tehnologic chinez,
producătorii de chipuri americani Qualcomm, Intel și Broadcom au încetat să furnizeze piese

52 Entity list ; disponibil la: https://www.bis.doc.gov/index.php/documents/regulations -docs/2326 -supplement -no-4-
to-part-744-entity -list-4/file; d ata accesări: 02.06.2020

37 companiei cu sediul în Shenzhen53. O pedeapsă uriașă pentru gigantul Huawei, ca urmare a
evoluării „războiului comercial” a reprezentat -o revocarea licenței Android și interzicerea
Huawei să acceseze piese din sistemul Android al Google. Acest lucru i -au forțat pe dezvoltatorii
Huawei, să găse ască noi posibilități de înlocuire a software -ul american, care era parte integrată
a fiecărui smartphone produs de către Huawei. Decizia Google marchează un regres semnificativ
în ambițiil e Huawei asupra menținerii poziției secunde în ceea ce privește cota de piața a
smartphon -urilor , deoarece împiedică imediat compania să primească viitoare actualizări
Android și să utilizeze aplicațiile proprii ale Google. L ipsa accesului la Google Play S tore și linia
sa populară de aplicații (inclusiv YouTube, Gmail, Google Maps, și altele) , ar limita sever
popularitatea dispozitivelor Huawei, în special pentru clienții din afara Chinei .
3.2.2. Cazuri intentate împotriva companiei Huawei
Procurorii americani a u susținut că Huawei este o întreprindere infracțională, acuzând
grupul chinez că fura tehnologie de la o serie de companii americane, încălcând sancțiunile și
făcând declarații false către FBI54 De-a lungul anilor SUA a acuzat în nenumărate rânduri
compania că ar fi implicată în acțiuni de furt al proprietății intelectuale americane. Mai jos, vor fi
dezvo ltate pentru exemplificare, 3 dintre aceste cazuri.
1. furtul de tehnologie pentru routerele de internet de la compania Cisco . În 2003, liderul
pieței echipamentelor de internet Cisco Systems , a înaintat o acțiune împotriva Huawei,
acuzând compania chineză de furt al codul ui software pentru routere.
2. eforturile Huawei de a fura secretele comerciale de la, T -Mobile USA, cu sediul în
Washington , fiind vorba despre un dispozitiv robotizat pentru testarea de smartphone -uri.
3. Încălcarea a cinci brevete deținute de firma americană PanOptis . Brevetele discutate fac
referire la programe software utilizate de sm artphone -uri pentr u primirea și afișarea
videoclipurilor. Juriul din Texas a ajuns la concluzia că Huawei a refuzat să licenț ieze
brevetele, dar cu toate acestea a încorporat voit tehnologia în smartphone -urile sale.55
3.3. Huawei și implicarea acesteia în telecomunicațile 5G
China a avansat în domenii precum IT -ul de ultimă generație (companii precum Huawei și
ZTE urmează să obțină o poziție dominantă globală în ceea ce privește lansarea rețelelor 5G, căile

53 Felix Richter; The rise of Huawei ; Statista; 20 mai 2019; disponibil la:
https://www.statista.com/chart/18063/worldwide -smartphone -market -share -of
huawei/?fbclid=IwAR2f64NN1FszSajg1CS1AscSnmSMe5bSMXdArDsoIv9sgqyx81n2aqeCAUU; data accesării:
12.06.2020
54 Kiran Stacey; US accuses Huawei of stealing technology from six companies ; Financial Times; 14 februarie 2020;
disponibil la: https://www.ft.com/content/3174481a -4e8b -11ea -95a0 -43d18ec715f5; data acesării: 02.06.2020
55 Jeff Ferry; Top five cases of Huawei IP theft and patent infringement; CPA ;13 decembrie 2018; disponibil la:
https://www.prosperousamerica.org/top_five_cases_of_huawei_ip_theft_and_patent_infringement; data accesării:
05.06.2020

38 ferate de mare viteză și transmisiile de electric itate de înaltă tensiune). Compania Huawei, este un
lider tehnologic în telecomunicațiile „5G”, tehnologia mobilă de nouă generație care va oferi Chinei
un avantaj în dezvoltarea de noi industrii. Avansarea companiei în domeniu creează simultan riscuri
de securitate națională prin potențialul de a facilita spionajul și cybera ttack-urile chineze.

Figura 3.1. Topul companiilor deținătoare de patente în anul 2020
sursă: Katharina Buchholz; Huawei Is Leading the 5G Patent Race ; Statista; 25 februarie 2020; disponibil la:
https://www.statista.com/chart/20095/companies -with-most -5g-patent -families -and-patent -families -applicatio ns/;
data accesării: 12.06.2020
Oficialii Departamentului de Stat american au demarat o campanie diplomatică agresivă
pentru a conving e aliații americani să blocheze echipamentele Huawei din noile rețele de
telecomunicații, iar administrația Trump a amenințat că țările care permit Huawei să intre în
rețelele lor 5G și care nu respectă aceste cerințe de securitate nu vor mai avea acces la sprijinul
de informații americane. Pe de altă parte, oficiali SUA, în frunte cu președintele Donald Trump,
au făcut presiuni pentru excluderea tuturor companiilor chinezești ce sunt controlate de guvernul
de la Beijing din rețelele de comunicații din țări le NATO56.
În ciuda a mai mult de un an de lobby intens din partea administrației Trump, care acuză
Huawei că ar avea legături cu Partidul Comunist Chinez și că reprezintă o amenințare la adresa
securității naționale, mai multe state au decis să colaboreze cu compania Huawei pentru
dezvoltarea rețelei de telecomunicații 5G, în timp ce altele sau opus iar altele sunt încă indecise

56 Florin Jipa; SUA își retrag echipamen te militare și de informații din Marea Britanie, din cauza tehnologiei
Huawei în rețelele 5G ; Monitorul Apărării și Securității; 05 mai 2020; disponibil la: https://monitorulapararii.ro/sua –
isi-retrag -echipamente -militare -si-de-informatii -din-marea -britani e-din-cauza -tehnologiei -huawei -in-retelele -5g-1-
31666?fbclid=IwAR3U5PuSl20x87GH8He2_GSZ5rKogEqwfxbt4CA9He2jgCnm5Hfn2TSxq4Y; data accesării:
02.06.2020
870 1293 1494 2561 2149 2300 2795 3147
0 500 1000 1500 2000 2500 3000 3500IntelQualcommEricssonZTENokiaLGSamsungHuaweiTopul companiilor cu cele mai multe patente în
tehnologia 5G

39 (vezi anexa 3 ). Tabelul de mai jos clasifică în funcție de decizie, țările asup ra căr ora s -au făcut
aceste presiuni.
Pro Contra Indecise
Regatul Unit Statele Unite ale Americii Olanda
Germania Japonia Suedia
Franța Australia Româ nia
Coreea de Sud Noua Z eelandă Finlanda
Africa de Sud Franța
Italia India
Spania
Serbia
Pakistan
Țări din Orientul Mijlociu
Tabel ul 3.2. Reprezentarea pro și contra a țărilor cu privire la accesul 5G al Huawei pe piața interna de
telecomunicații

40 3.4. Analiza SWOT privind extinder ea companiei Huawei în Statele
Unite ale Americii.
Puncte tari Oportunități
 Puternic sprijin în domeniul cercetării
și dezvoltării – inovație tehnologică
 Prețuri competitive
 Produse de înaltă calitate
 Portofoliu mare de produse
 Producător important de echipamente
de telecomunicații
 Prezența globală – rețea puternică de
distribuție
 Forță de muncă calificată în domeniul
tehnologic
 Fluxul de numerar stabil  Sporirea competitivității
 Extinderea Huawei în SUA aduce
locuri de muncă, capital și impozite
 Sprijinirea inovării
 Asigurarea securității rețelei de
internet, securitate cibernetică
 Dezvoltarea tehnologiei 5G
 Dezvoltarea sectorului inteligenței
artificiale.
Vulnerabilități Amenințări
 Lipsa transparenței
 Imaginea de brand scăzută în
comparație cu Apple și Samsung.
 Reputație proastă, datorată intervenției
guvernului american.
 Costuri mari datorită impunerilor de
taxe americane la produse tehnologice  Fondatorul Huawei (Ren Zhengfei) și
fostul său rol în Armata Eliberării
Populare (PLA) și în Partidul
Comunist Chinez (PCC); denotă
posibila legătura strânsă cu guvernul
chinez.
 Furtul de proprietate int electuală
 Liniile de credit oferite de către statul
chinez prin inter mediul bă ncilor sale,
oferă companiei un avantaj neloial, în
fața companiilor locale mici de
tehnologie

41 Puncte tari:
Un prim punct forte care ar putea susține accesul Huawei pe piața americană, sunt
investiț iile masive ale companiei în domeniul cercetării și dezvoltării. Confo rm ultimelor date
publicate de Uniunea Europeană în ceea ce privește investiț iile industriale în cercetare și
dezvoltare, Huawei a investit pe durata anului 2018 suma de 13.1 miliarde dolari. P entru mai
multe detalii (vezi anexa 4).
Unul dintre cele mai pregnante puncte forte ale Huawei este prețul său extrem de
competitiv. Pentru o perioadă de timp, piața smartphone -urilor a fost dominată de mărci, precum
Samsung și Apple, lăsând o nișă mică pentru alternative mai ieftine. Cererea și interesul
oamenilor pentru aceste dispozitive a deveni tot mai mare odată cu trecerea anilor, astfel că acea
nișă a tot crescut făcând loc astfel și altor companii mai puțin cun oscute și cu prețuri competitive
să pătrundă pe piața globală de smartphone -uri. Huawei continuă să exercite un impact major
asupra concurenței prețurilor. Prin înscrierea la diverse licitații pentru contracte mari de
echipamente de telecomunicații europene, marjele de profit au scăzut la 30 % – 35 %,57 ceea ce a
susținut bunăstarea consumatorilor iar lide rii au devenit mai competitivi.
Un alt punct forte al Huawei este portofoliul său mare de produse dar și raportul calitate
preț. Compania și -a dezvo ltat rapid gama de smartphone -uri, aflându -se în prezent printre
primele trei mărci de smartphone -uri, dar acestea nu sunt singurele produse comercializate. În
afară de smartphone -uri, Huawei, vinde și laptopuri, tablete televizoare, echipamente de
telecom unicații (routere, switch -uri) și nu în cele din urmă servicii de cloud, care se adresează
atât utilizatorilor individuali dar și altor întreprinderi.
Fluxul de numerar stabil oferă oportunități de a investi în produse adiacente și în noi
tehnologii care ar conduce compania în dezvoltarea de noi produse care la rândul lor conduc la
acapararea de noi piețe, noi con sumatori și profituri mai mari.
Vulnerabilități:
Brandul unei companii este cel mai important atunci când vine vorba de vânzări. Acesta
poate fi afectat de nivelul de marketing dar și de viziunea consumatorilor (cum se raportează
persoanele la produsul pe care îl cumpără). Înainte de a cumpăra ceva, oamenii își pun câteva
întrebări pentru a decide dacă produsul se află în conformitate cu necesităț ile sale. Întrebări cum
ar fi: este un produs de top? este un produs de lux? Deși în Uniunea Europeană și alte regiuni,
Huawei, este văzut ca un brand de top (vezi anexa 5) , ce concurează cu Samsung și Apple,

57 Dan Steinbock ; The case for Huawei in America; septembrie 2012; disponibil la:
https://www.researchgate.net/publication/265426201_THE_CASE_FOR_HUAWEI_IN_AMERICA; data accesării:
06.05.2020

42 situația nu stă la fel și în Statele Unite, unde credința generală este că produsele vândute de
Huawei sunt o alternativă inferi oară celorlaltor.
Oamenii se îndoiesc de capacitatea de inovare a întreprinderilor chineze, deoarece până
nu de mult China era văzută ca fiind doar o țară ce copiază tehno logia țărilor avansate. Acest
lucru a condus la o reputație proastă a companiilor chinezești de tehnologie, cu precădere în
Statele Unite, unde oamenii pun la îndoială fiabilitatea produselor fabricate de Huawei.
Oportunități:
Extinderea companiilor chine ze a dus la contribuții economice semnificative pe piețele
externe în care activează, prin crearea de locuri de muncă și contribuții la PIB și impozite locale.
Tehnologia 5G este următoarea generație de tehnologie. După cum s -a dovedit și p e
parcursul luc rării, Huawei a î nceput să inoveze rapid în domeniu, aflându -se acum în fruntea
altor companii. Deși prezenț a tehnologică a Huawei în SUA reprezintă o oportunitate de
dezvoltare și inovare, utilizarea tehnologiei realizate de un adversar ideologic și econo mic este
percepută de SUA ca fiind inandmisibilă.
Amenințări:
Una dintre principalele amenințări ce împiedică accesul Huawei în SUA, este furtul de
proprietate intelectuală. La baza acestui argument, stau cazurile intentate de procurori americani
împotriv a companiei: cel al furtului de tehnologie pentru routerele de internet de la com pania
Cisco și cel al eforturil or Huawei de a fura secretele comerciale de la, T -Mobile. Directorul FBI,
Christopher Wray, a declarat la una din conferințele sale că biroul a re în prezent aproximativ
1.000 de investigații deschise cu privir e la furtul de tehnologie practicat de China. China profită
nu doar de domeniul de afaceri pentru a fura tehnologie ci și de deschiderea academică a Statelor
Unite, prin înființarea de institute în campusuril e americane .58
Unul dintre principalele motiv e pentru care spionajul chinez, s -a extins este acela că,
China depinde de tehnologia occidentală iar pe măsură ce au fost închise căile legale de obținere
a tehnologilor, recurge la spionaj. C u siguranță, spionajul și furtul de tehnologie poate fi valid și
în cazul Huawei, dacă luăm în considerare numeroasele restricții impuse de căt re guvernul
american companiei.
Liniile de credit sunt o problemă sistemică în economiile emergente și avansate. Succesul
Huawei a fost atribuit în mare parte sprijinului financiar primit din partea guvernului chinez.

58 China theft of technology is biggest law enforcement threat to US, FBI says; The Guardian; 6 februarie 2020;
disponibil la: https://www.theguard ian.com/world/2020/feb/06/china -technology -theft-fbi-biggest -threat; data
accesării: 05.06.2020

43 Acest fapt a fost des adus în di scuții pentru a evidenția legătura strâ nsă dintre companie și
interesele statului chinez.
Concluziile analizei SWOT n e demonstrează faptul că, Huawei este percepută în SUA ca
o amenințare ci nu ca pe o oportunitate, datorită numeroaselor ameni nțări și vulnerabilități, care
vin din parte companiei și care acaparează p unctele tari și oportunitățile.
Numeroasele intervenții ale guvernului american precum: impunerea de taxe, includerea
companiei în „Entity list”; interzicerea agențiilor federale să procure servicii de telecomunicații
și supraveghere video de la aceasta și interzicerea achiziționării de echipamente Huawei; au
condus la restricționarea accesului pe piața americană a companiei.

44 Concluzii
Deschiderea spre exterior, prin admiterea prezenței companiilor străine și acceptarea
rolului pieței în economie, sunt motive care au ușurat intervenția Chinei în e conomia mondială.
Apariția Chinei ca putere economică în creștere a modificat scena relațiilor internaționale,
impunând noi condiții de management al relațiilor economice, diplomatice, militare ș i politice. În
prima fază a as censiunii, China a devenit unul dintre cele mai mari centre de producție din lume,
creând companii de tot felul, de la producătorii de jucării până la produ cătorii de echipamente de
rețea, companii care au devenit competitive datorită folosirii cu succes a avantajul low -cost
pentru a co ncura cu firmele din țările dezvoltate .
Relațiile economice și tehnologice dintre China și S.U.A. au devenit din ce în ce mai
tensionate începând cu 2017, odată cu extinderea comerțului și a competiției tehnologice dintre
cei doi giganți. Administrația Tr ump a lansat un război economic împotriva Chinei, ceea ce va
avea un impact profund asupra relației bilaterale dintre cele două state dar și asupra politicilor
viitoare și economiei mondiale. China și SUA s -au angajat într -o dispută comercială, care a
impus impunerea a mai multor runde de tarife la import, care a început în iulie 2018. O perioadă
prelungită a confruntă rii conduce la scăderea comerțului și a investiții lor atât în SUA cât și în
China, acesta fiind doar unul dintre efectele nocive ale răzb oiului economic.
Odată cu încheierea Războiului Rece s -a pornit o nouă luptă și anume cea pentru găsirea
și controlarea a cât mai multe piețe de desfacere, iar cele mai pregnante țări State unite ale
Americii și China au devenit profund interesate să -și extindă influ ența în cât mai multe regiuni
ale globului. SUA este reprezentată puternic de investiții numeroase și de prezența marilor
companii americane pe teritoriul europei. Totuși în ultimii an i s-a remarcat interesul crescut al
acesteia de a se infiltra în economia promițătoare din Asia. cu toate acestea accesul i -a fost
profund restricționat de diversele politici ale statului chinez, precum f avoritismul pentru
companiile locale și creditele ac ordate de stat, în special în industriile de tehnologie , care fac
practic imposibil pentru companiile americane din domeniu să aibă succes în regiune. Noile piețe
de desfacere nu reprezintă un interes doar pentru SUA cât și pentru alte state dezvoltate, în
special China. Acestea fiind cele mai predominante economii la nivel global, nu a dura t mult
până s -a accentuat compet iția în toate domeniile relațiilor internaț ionale dintre cele două state.
Companiile chineze au adus, fără îndoială, contribuții importante și valoroase în industria
tehnologică globală. Cele mai importante contribuții sunt cele în cercetarea de ultimă oră,
ajutarea țărilor în curs de dezvoltare să -și dezvolte limitele tehnologice și oferirea posibilității
accesului la dispozitive ș i servicii cu prețuri accesibile de bună calitate pentru oamenii din
întreaga lume.

45 Prin impunerea de taxe, sancțiuni comerciale , controlul investițiilor, controlul
exportu rilor și adoptarea de politicii nocive statului chinez, Statele Unite intenționează să forțeze
China să renunțe sau să își revizuiască politica industrială de înaltă tehnolo gie (cu precădere,
planul „Made in China 2025”) și transferul forțat de tehnologie. Cele mai vizibile astfel de
sancțiuni sunt cele impuse companiilor chinezești de î naltă tehnologie, cum ar fi Huawei și ZTE.
Statele Unite sunt un lider mondial în domeniul cercetării și dezvoltării, în producția de
software inteligent și în crearea de bunuri de înaltă tehnologie, acestea fiind spuse este vizibil de
ce politica și pra cticile Chinei afectează negativ interesele economice americane.
Reducerea legăturilor economice ale Statelor Unite cu China ar fi insuficientă.
Washingtonul ar trebui, de asemenea, să interzică legăturile economice ale Chinei cu alte state,
pentru a împi edica China să compenseze comerțul redus cu Statele Unite prin aprofundarea
relațiilor sale economice cu alte părți.
SUA și alte țări au preocupăr i legitime cu privire la furtul de proprietate intelectuală și
practicile tehnologice ale Chinei. Dezvoltarea de noi tehnologii transformatoare, cum ar fi 5G și
inteligența artificială, va rămâne o sursă critică de tensiune între SUA și China. Tehnologia 5G,
joacă un rol important în noua rundă de modernizare industrială, iar întreprinderile chineze s -au
bucurat de multe avantaje în a cest domeniu, deținând numero ase patente în noua tehnologie.
Relațiile dintre state în sistemul internațional se bazează simultan pe concurență și
interdependența, astfel ca cele două state vor trebui sa gă sească un echili bru si totodată sa facă
compromisuri, astfel sa pună pe primul loc stabilitatea scenei internaționale și nu propriul
interes. Multe dintre tehnologiile de generație următoare au atât aplicații civile cât și militare.
Astfel putem observa de ce tensiunile d intre SUA și China nu sunt doar pur comerciale.
Un factor cheie în sustenabilitatea creșterii economice a Chinei este potențialul firmelor
chineze de a dezvolta în mod autonom capacități inovatoare și know -how de management
internațional, permițându -le astfel să se dezvolte și să acapareze domina nță în sfera teh nologică
globală. Următorul pas pentru a evita dependenta excesiv ă de piețele de pest e mări și de
tehnologia st răină, este ca între prind erile chinezești să își dezvolte propriile mărci și să deschid ă
filiale în străinătate .
Creștere economică rapidă a permis Chinei să investească în domenii cheie care
stimulează inovația, precum cercetarea și dezvoltarea , inteligența artificială, tehnologia 5G și
crearea de noi proprietăți intelectuale. Aceste investiții au îmbunătățit nivelul de inovare din
China și i -a permis să concureze la nivel global cu economii avansate, precum Statele Unite ale
Americii.
În domeniul telecomunicaț iilor, cercetarea, inov area și dezvoltarea sunt cei ma i
importanți factori pentru asc ensiunea mondială și totodată pentru evitarea decăderii. Cercetarea

46 și dezvoltarea (R&D) este coloana vertebrală a inovației, sprijinind dezvoltarea de noi produse și
servicii, care pot stimula creșterea și productivitatea. Huawei trebuie să caute continuu să
satisfacă și să creeze viitoarele nevoi ale consumatorilor, mai degrabă decât pe cele actuale ale
acestora.
Statele Unite nu pot accepta creșterea unei alte mari puteri cu un sistem politic și o
ideologie distinctă . Pentru Statele Unite, China este un stat autoritar care, odată cu creșterea
economică din ultimii ani, amenință primatul Statelor Unite în afacerile internaționale dar și
ordinea democrată.
Huawei lucrează cu unii dintre cei mai mari operatori de telecomunicații din lume dintre
care British Telecom (BT), Vodafone, Orange și T -Mobile. De asemenea, compania vinde în
prezent echipamente de telecomunicații marilor operatori de internet care, la rândul lor,
transportă date pentru prac tic toate agențiile guvernamentale, de aici și suspiciunile ridicate de
anumite părți împotriva sa, cu precăd ere Statele Unite ale Americii.
Administrația Trump a recurs la măsuri politice, economice, judiciare și chiar
diplomatice pentru a exercita presiuni asupra companiilor din Chin a în domeniul tehnologiei .
Întrucât China depinde în mare măsură de companiile străine în ceea ce privește tehnologiile și
componentele de bază, iar situația este puțin probabil să se schimbe pe termen scurt , această sun t
măsuri care blochează accesul și diminuează avantajul Chinei în domeniu. În sistemul global
anarhic caracterizat prin incertitudine, neîncredere și conflict permanent pentru supremație,
restricționarea companiilor chineze de către Statele Unite este doar o consecință naturală a
sistemului.
Statele Unite au încercat să restricționeze ascendența tehnologică a Chinei și a planului
său Digital Silk Road, prezentând corporațiile chinezești ca un risc inacceptabil pentru
securitatea internațională. De asemenea a întreprins acțiunii concrete de a convinge aliații să
interzică corporațiilor chineze să contribuie la infrastructura lor digitală critică. Cum s -a
demonstrat de -a lungul lucrării, țării precum Australia, Noua Zeelandă și Japonia au răspuns
pozitiv dori nței Statelor Unite, interzicând implicarea corporațiilor chineze în dezvoltarea
rețelelor lor 5G. Acest lucru nu va fi valid și pentru alte state Europene și țări aflate în curs de
dezvoltare care văd China mai degrabă ca pe un partener decât ca pe un con curent.
Statele în curs de dezvoltarea au nevoie de sprijin extern atunci când iau decizii pentru
dezvoltarea economică dar și atunci când se confruntă cu amenințări. State precum China oferă
ajutor, însă după cum este demonstrat de multe teorii economice , un ajutor nu este oferit, dacă nu
există câștig de ambele părți. Da, China ajută astfel de state, însă strategia ei pe termen lung este
mai complexă, câștigurile de pe urma acestor țări aduc avantaje esențiale pentru expansiunea
continuă puternică și foa rte rapidă a statului chinez. Gradul în care națiunile și comunitățile din

47 întreaga lume se bazează pe companiile de tehnologie chineze pentru servicii și crearea de
infrastructuri critice, de la implementarea cablurilor de fibră optică până la implementar ea de
tehnologii de supraveghere pentru guvernarea orașelor, au implicații strategice semnificative.
Guvernele din întreaga lume se luptă cu implicațiile politice și de securitate ale colaborării cu
corporațiile chineze, în special în domenii precum infras tructura critică și 5G.
Piețele în curs de dezvoltare, vor opta întotdeauna spre desfășurarea rețelelor de
telecomunicații cu cel mai mic cost ignorând temerile occidentale cu privire la faptul că
echipamentele de telecomunicații chineze ar putea avea sco puri militare și astfel vor destabiliza
securitatea cibernetică. Huawei Technologies, împreună cu compatriotul ZTE, vor domina
implementările 5G în aceste state. Utilizarea echipamentelor chineze va fi în mare măsură o
problemă de eficiență și cost, statel e vor decide asupra proiectelor de telecomunicații și vor
permite accesul companiilor chinezești ce activează în acest domeniu, pe baza costului de
implementare.
Companiile chineze de tehnologie devin actori din ce în ce mai importanți pe scena
mondială. Acestea, aduc contribuții importante într -o serie de domenii, de la cercetarea și
inovarea de ultimă oră, la conectivitate pentru țările în curs de dezvoltare. Influența lor în
creștere aduce o serie de discuții strategice și de securitate. Relația strânsă dintre aceste companii
(Baidu, Alibaba, Tencent, Huawei, ZTE, China Electronics Technology Group Corporation
(CETC), China Mobile, China Telecom, China Unicom, Wuxi, Hikvision and BGI) și Partidul
Comunist Chinez (PCC) ridică îngrijorare cu privire la fap tul că acestea ar putea fi utilizate
pentru a spori interesele strategice și geopolitice ale PCC. SUA este țara angrenată cel mai activ
în propagarea acestei idei pe scena globală.
Huawei oferă produse și servicii în toate domeniile telecomunicațiilor și tehnologiei și
are o prezență mondială imensă. Deși a fost plasată pe lista de entități din SUA în mai 2019, așa
cum s -a demonstrat si de -a lungul capitolului III al lucrării de față, Huawei a înregistrat o
creștere impresionantă a vânzărilor de smartphone -uri și se află pe locul doi în spatele Samsung
în ceea ce privește cota de piață globală. Datorită faptului că Huawei reprezintă unul dintre cei 3
furnizorii cheie de tehnologie 5G în lume, cu implicații în infrastructură de telecomunicații,
aceasta va co ntinua să -și extindă influența global în ciuda restricțiilor impuse de occident.
Dezvoltarea noilor tehnologii va rămâne o sursă critică de tensiune în relațiile SUA –
China. Desfășurarea infrastructurii de telecomunicații chinezești de -a lungul inițiativ ei Belt and
Road și a subsidiarei acesteia „Digital Silk Road”, exclude în mare parte tehnologia SUA, fapt
care va sta la baza îngrijorărilor americane în privința supravegherii traficului de date și a
riscului de interceptare potențială a informațiilor fi nanciare și de securitate, de către statul
chinez.

48 Presiunile politice și diplomatice reprezintă o amenințare serioasă pentru actorii
tehnologiei globale , deoarece pot limita în mod semnificativ perspectivele de creșter e ale
afacerilor internaționale. Afacerile Huawe i pe plan internațional sunt, grav amenințate de
presiunile politice , de reglementării și de războiul comercial dintre SUA și China. State care
conduc piețele tehnologice precum SUA, Marea Britanie, Canada și Japonia, exercită o presiune
politică intensă asupra companiei Huawei, în principal datorită faptului că o percep ca pe un
concurent valid și puternic.
Nu a fost i dentificată nicio abordare concretă a guvernul chinez în ceea ce privește
formularea sau implementarea unor politici care să ateste transferul forțat de tehnologie .
Prezentarea unor riscuri de securitate care nu se concretizează în fapte reale, palpabile, cum sunt
cele îndreptate asupra întreprinderilor chineze precum Huawei, nu face decât să anuleze
drepturile și interesele le gitime ale acestora de a se extinde pe piețele de peste mări și totodată să
exercite un impact indirect asupra dezvoltării economice regionale și globale.
Deși războiul tehnologic purtat de SUA, împotriva Chinei va afecta dezvoltarea
întreprinderilor chineze și economia internă a Chinei, acesta va afecta în mod direct și
întreprinderii americane. O parte considerabilă din produsele de înaltă tehnologie exportate în
SUA, sunt produse de întreprinderile americane din China . Intreprinderile americane se b ucură
de forța de muncă chineză pentru a reduce costurile , astfel devenind mai competitive pe plan
internaț ional.
Automatizarea proceselor și a procedurilor cu tehnologii de ultimă oră, cum ar fi robotica
avans ată și inteligența artificială schimbă fundam ental economia statelor, respectiv cea globală.

49 Bibliografie
Articole
1. Armstrong, Martin; U.S. designates China as a currency manipulator ; Statista; 6 august 2019;
2. Blanchette, Jude; Hillman, Jonathan E.; Digital Silk Road after the c oronavirus; Center for Strategic &
International Studies ; 13 aprilie 2020 ;
3. Bown, Chad P.; Kolb, Melina ; Trump‟s trade war timeline: An up -to-date guide; Peterson Institute for
International Economics; 13 martie 2020;
4. Bown, Chad P.; Trump's steel and aluminum tariffs are cascading out of control; Peterson Institute for
International Economics; 4 februarie 2020;
5. Bown, Chad P.; US-China phase one tracker: China‟s purchases of US goods ; Peterson Institute for
International Economics; 18 mai 2020;
6. Braverman, Burt; Trump administration issues interim rule banning agencies‟ procurement of telecom
equipment and services from Huawei, ZTE and other designated Chinese companies; Davis Wright
Tremaine; 08. august 2019;
7. Buchholz, Katharina; Huawei is leading the 5G patent race ; Statista; 25 februarie 2020;
8. Carter, William A; Crumpler, William D. ; Smart money on Chinese advances in AI; CSIS ; septembrie
2019;
9. Cave, Danielle; Hoffman, Samantha; Joske, Alex; Fergus, Ryan; Thomas, Elise; Mapping China's tech
giants ; Australian Strategic Policy Institute; 2019;
10. Chernoff, Ari; Ye Zhang, Zoey; Import -Export taxes and duties in China ; China Briefing; 11 iunie 2019;
11. China – international trade and investment country f acts; Bureau of Economic Analysis ; 19 martie 2020;
12. China theft of technology is biggest law enforcement threat to US, FBI says; The Guardian; 6 februarie
2020;
13. Countries of the Belt and Road Initiative (BRI); International Institute of Green Finance (IIGF); martie
2020;
14. Daly, Tom; Xu, Muyu; China April aluminum, steel exports rise, defying U.S. tariffs ; Reuters; 8 mai 2018;
15. Ferry, Jeff; Top five cases of Huawei IP theft and patent infringement; 13 decembrie 2018;
16. Harrell, Peter E.; The U.S. -Chinese trade War just entered phase 2; Foreign poliacy ; 27 decem brie 2019;
17. Huawei announces Q1 2020 business results ; Huawei Investment & Holding Co., Ltd. ; 2020;
18. Istoricul războiului comercial China -SUA; RISAP; 1 februarie 2020;
19. Jipa, Florin; SUA își retrag echipamente militare și de informații din Marea Britanie, di n cauza tehnologiei
Huawei în rețelele 5G ; Monitorul Apărării și Securității; 05 mai 2020;
20. Kitson, Andrew; Liew, Kenny; China doubles down on its Digital Silk Road ; Center for Strategic &
International Studies; 14 noiembrie 2019;
21. Lawder, David; Martina, Michael; Trump eyes tariffs on up to $60 billion Chinese goods; tech, telecoms,
apparel targeted, Reuters, 13.martie 2018;
22. Lawder, David; Webb, Simon; Prentice, Chris; Tariff wars: Duties imposed by Trump and U.S. trading
partners ; Reuters; 2 august 2019;
23. Reith, Ryan; Chau, Melissa; Smartphone market share; International Data Corporation; 2 aprilie 2020;
24. Richter, Felix; Thr rise of Huawei ; Statista; 20 mai 2019;
25. Stacey, Kiran; US accuses Huawei of stealing technology from six companies ; Financial Times; 14
februarie 2020;
26. Statement on the United States trade delegation‟s meetings in Beijing ; Office of the United States Trade
Representative; 9 ianuarie 2019;
27. Swanson, Ana; Eavis, Peter; Trump expands steel tariffs, saying they a re short of aim ; The New York
Times; 27 ianuarie 2020;
28. Telecoms: Digital Silk Road becoming a focal point Of wider BRIs Strategy ; Fitch Solutions; 17
Septembrie 2019;
29. Tellis, Ashley J.; Szalwinski, Alison; Wills, Michael; U.S.-China competition for global influence, The
National Bureau of Asian Research; 2019 ;
30. Wang, Orange; Beijing says will take „whatever measures necessary‟ to defend Chinese firms added to US
entity list; South China Morning Post; 5 iunie 2020;
31. What is intellectual p roperty? ; World Intellectual Property Organization; 2017
32. Westerheide, Fabian; China – the first artificial intelligence superpower ; Forbes; 14 ianuarie 2020;
33. Wong, Dorcas; Chipman Koty, Alexander; The US -China trade War: a timeline ; China Briefing ; 13 mai
2020;
34. Wong, Samantha; Huawei Statistics and Facts; Statista; 5 mai 2020.

Cărți
1. 2019 Annual raport ; Huawei Investment & Holding Co., Ltd.;

50 2. Chang G, Gordon; The Great U.S. -China Tech War; Encounter Books; 31 martie 2020 ;
3. Christensen, Thomas J.; China ca provocare, editura COMUNICARE; 2015 ;
4. Ghibuțiu , Agnes; Războiul comercial dintre SUA și China. Ce este în joc?; Revista de Economie Mondială;
Vol.10, Nr.4, 2018 ;
5. Gingrich, Newt; Trump vs. China: Facing America's Greatest Threat ; Center Street; 201 9;
6. Guevara, Hector Hernandez; Grassano, Nicola; Tuebke, Alexander; Amoroso, Sara; Csefalvay, Zoltan;
Gkotsis, Petros; The EU Industrial R&D Investment Scoreboard ; 18 decembrie 2019 ;
7. Kai-Fu, Lee; AI superpowers : China, Silicon Valley, and the new world ord er; Boston; Houghton Mifflin
Harcourt; 2018 ;
8. Lynch, Michael; China m odernă ; Editura Niculescu; București 2009 ;
9. Macroeconomic and Foreign Exchange Policies of Major Trading Partners of the United States;
Department of the Treasury Office of International Af fairs; mai 2019 ;
10. Moak, Ken; Lee, Miles W.N.; China's Economic Rise and Its Global Impact , Palgrave Macmillan, 2015 ;
11. Pillsbury, Michael ; The Hundred -Year Marathon: China's Secret Strategy to Replace America as the
Global Superpower; St. Martin's Griffin; 2016 ;
12. Rajawat, Abhishek; Del, Maria; A Case Study on Huawei Technologies, 2019 ;
13. Schneider Petsinger, Marianne; Wang, Jue; Jie, Yu; Crabtree, James; US–China Strategic Competition The
Quest for Global Technological Leadership ; Royal Institute of International Affairs; noiembrie 2019 ;
14. Spalding, Robert ; Stealth War, How China Took Over While America's Elite Slept; Portfolio; 2019 ;
15. Steinbock, Dan; The case for Huawei in America; septe mbrie 2012 ;
16. Wang, Dennis; Reigning the Future: AI, 5G, Huawei, and the Next 30 Years of US -China Rivalry ; New
Degree Press; 2020 ;
17. Weir Pauken II, Thomas; US Vs China: From Trade War to Reciprocal Deal ; World Scientific Publi shing
Company Pte Limited, 2019.

Resurse electronice :
1. http://risap.ro/
2. http://uis.unesco.org/
3. https://chinatechmap.aspi.org
4. https://foreignpoliacy.com
5. https://geopoliticalfutures.com/
6. https://green -bri.org
7. https://gs.statcounter.com/
8. https://home.treasury.gov/
9. https://pacforum.org/
10. https://reconnectingasia.csis.org/
11. https://thediplomat.com/
12. https://ustr.gov/
13. https://www.aspi.org
14. https://www.bea.gov/
15. https://www.cfr.org/
16. https://www.china -briefing.com/
17. https://www.chinadaily.com.cn/
18. https://www.csis.org/
19. https://www.dwt.com/
20. https://www.fitchsolutions.com/
21. https://www.huawei.com/
22. https://www.interbrand.com/
23. https://www.iplytics.com/
24. https://www.merics.org/
25. https://www.nytimes.com/
26. https://www.piie.com/
27. https://www.rand.org/
28. https://www.researchgate.net/
29. https://www.reuters.com /
30. https://www.scmp.com/
31. https://www.statista.com/
32. https://www.theglobalipcenter.com/
33. https://www.theguardian.com/
34. https://www.whitehouse.gov/
35. https://www.worldscientific.com/

51 Anexe

Anexa 1 : Harta „Drumului Digital al Mătăsii”
Sursă: Thomas S. Eder, Rebecca Arcesati, Jacob Mardell; Networking the “Belt and Road” – The future is digital ;
28 august 2019; MERICS; disponibil la: https://www.merics.org/en/bri -tracker/networking -the-belt-and-road

Anexa 2 : Harta inițiativei Belt an d Road
Sursă: https://www.merics.org/sites/default/files/2018 -06/MERICS_Silk_Road_v8.jpg

52
Anexa 3 : Telecomunicațile 5G în lume și interdicțiile Huawei.
Sursă: Jacob L. Shapiro ; On Huawei, the US and UK d iverge ; 20 februarie 2019; Geopolitical Futures; disponibil la:
https://geopoliticalfutures.com/huawei -us-uk-diverge -1/; data accesării: 10.06.2020

Anexa 4: Companiile cu cele mai multe cheltuieli în domeniul cercetării și inovării
Sursă: Hernandez Guevara H ector, Grassano Nicola,Tuebke Alexander, Amoroso Sara, Csefalvay Zoltan, Gkotsis
Petros; The EU Industrial R&D Investment Scoreboard ; 18 decembrie 2019; disponibil la:
https://iri.jrc.ec.europa.eu/scoreboard/2019 -eu-industrial -rd-investment -scoreboard

53
Anexa 5 : Valoarea celor mai semnificative Branduri globale de tehnologie
Sursă: Thomas Alsop; Most valuable technology brands worldwide in 2019 ; Statista; 2 martie 2020; disponibil la:
https://www.statista.com/statistics/267966/brand -values -of-the-most -valuable -technology -brands -in-the-world/ ; data
acesării: 12.06.2020