Lect. univ. dr. FLOREA AURELIA [614551]

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE LITERE
Specializarea
COMUNICARE ȘI RELAȚII PUBLICE

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator științific:
Lect. univ. dr. FLOREA AURELIA

Absolvent: [anonimizat]
2017

2

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE LITERE
Specializarea
COMUNICARE ȘI RELAȚII PUBLICE

MOTOARE DE CĂUTARE PE INTERNET

Coordonator științific:
Lect. univ. dr. FLOREA AURELIA

Absolvent: [anonimizat]
2017

3
CUPRINS

Capitol 1. Despre motoare de căutare ………………………….. ………………………….. ………………….. 4
Capitol 2. Motoare de cautare pe internet ………………………….. ………………………….. ………….. 20
CAPITOLUL 3. DES PRE MOTOARELE DE C ĂUTARE PE INTERNET. LEGISLAȚIA PE INTERNET …. 24
CAPITOLUL 4 – CERCETARE PRIVIND IMPORTANȚA INTERNETULUI ȘI
INFLUENȚA FACEBOOK ÎN VIAȚA TINERILOR ………………………….. ……………………….. 36
4.1. Me todologie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 36
4.2. Obiective ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 38
4.3. Rezultatele cercetării ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 39
Capitolul 4. Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 57
BIBLIOGRAFIE SELECTIVA ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 59

4
Capitol 1. Despre motoare de căutare

Un motor de căutare reprezinta un soft, care memoreaza, cuvinte cheie și, continutul
paginilor web intr -o singura baza de date accesibila. Atunci cand ultilizatorul doreste
sa gaseasca o sursa de informatie sau o frază sau cuvânt, motorul de cauta re va stoca
toate datele necesare in memoria calculatorului.
Motorul de căutare reprezint o pagină de internet, care ne permite să accesam
informatiile intr -un mod accesibil si compact,direct din memoria calculatorului. In
dependent de criteriile de cautar e,motorul de cautae va gasi informatii variate,care
difera de la o pagina la alta. Ele sunt, în mod normal, sortate după popularitate și
calitate. Multe motoare de cautare nu gasesc doar paginile web dar si
videoclipuri,muzica si documente.
Un robot de căutare este un program care regulat cerceteaza paginile de
internet si gaseste informatiile referitoare dupa continutul acestora.Acestea folosesc
continutul paginilor web pentru a beneficia de mai multe detalii de cautare si precizie.
Pentru crearea acestor motoare de căutare este necesar un spider (bot,
spider, web crawler1) care este realizat într -un limbaj de programare care poate
fi Perl, Ruby , Java, Php.
Elementele principale
Index sau catalog : sunt gasite toate paginile si informatiile care le gaseste
robotul .Pentru aceasta es te nevoie de identificarea sursei,care permite robotului sa
acceseze datele paginii web si indexarea.

1 Web crawler -este un program care vizitează paginile web, le citește și apoi urmărește
legăturile către alte pagini.

5
Software -ul de căutare : rezulta prin prezentarea paginii web si sortarea acesteia
din domeniul index -ului si afisarea rezultatului.Acesta filtreaza inform atiile dintr -o
lista variata de cautari pentru a gasi cel mai competent raspuns.

Cele mai populare motoare de cautare sunt:
Google 82,7%
Yahoo! 6,5%
Baidu 4,7%
Bing 3,7%

Google simbolul motoarelor de cautare din toata lumea,intrucat reprezinta circa 67%
din căutările pe desktop și aproximativ 83% din căutările de pe dispozitive mobile.
10 TOP MOTOARE DE CAUTARE PE INTERNET
Pentru a profita insa la maxim de resursele on -line,este nevoie de o cunoastere
cat mai aprofundata a tehnologiei. Web -ul se deosebeste de publicatiile tiparite mai
ales prin faptul ca tehnologia digitala nu reprezinta doar o parte a proesului de
productie,ci este esentialmente legata de continut. HTML -ul , prin definitia sa,
combina textul de publicat cu instructiunile despre modul sau de prezentare. Cititorii
de presa scrisa primesc continutul ziarului sau revistei sub forma de caractere tiparite
cu cerneala tipografica pe hartie, indiferent de tehnologia de productie folosita. On –
line, se folosesc tot soiul de combinatii complexe si impredictibile de tehnologii pentru

6
codarea,publicarea,distribuirea si prezentarea produsului jurnalisticsa scrie mai bine in
formatul electronic. El poate concepe articole mai accesibile,mai usor de ga sit si de
marcat, si mai simplu de lecturat.
Modul in care sunt transmise stirile on -line si complexitatea lor necesita
folosirea unor sisteme de management de continut. Fie dezvoltate de utilizator (cum
este cazul ziarului Independent ), fie cumparate (de exemplu The Guardian foloseste
sistemul Vignette), sistemele de management al continutului standardizeaza procesul
de productie si il eficientizeaza,insa aduce un mic dezavantaj jurnalistului
,instrainandu -l de canalul pe care il utilizeaza. Dupa modul lo r de aplicare, aceste
sisteme pot inlatura unele metode de lucru la care jurnalistii ar dori sa recurga pentru
a-si optimiza continutul aricolelor de pe site.
In ceea ce priveste direct procesul de publicare ,nu se poate face o distinctie
clara intre stiri le on -line si celel din offline pentru toate publicatiile. Cele mai multe
site-uri nu au timpul si personalul necesar adaptarii continutului. Redactorii din offline
ai unui ziar corespund adesea cu cei care publica articole updatate si stiri on -line.
Angaj area unor redactori care sa se ocupe doar de editia on -line nu este rentabil din
cauza ca , in general veniturile aduse de prezenta unui ziar pe net sunt mici. Vin
Crosbie spune ca un ziar generalist nu castiga din articolele contracost on -line un
profi t egal cu macar 2% din profitul editiei tiparite.
In orice caz, editia on -line si cea tiparita au in comun functia lor primara, caci
ambele cauta informatia, o supun unei evaluari si o organizeaza. Diferenta majora

7
survine in modul de distributie: hartie, pentru jurnalismul traditional, internet, pentru
cel on -line. Popularitatea celui din urma nu inseamna deloc disparitia celuilalt, pentru
ca oamenii au diverse preferinte in modul de a se informa. A naviga pe internet nu
inseamna a inceta sa citesti, ci e vorba de schimbarea unui obicei. Internetul permite
un alt fel de documentare, mai rapida ,care poate conduce la informatii complete, bine
prezentate,altfel inaccesibile prin alte canale media,fiind vorba in fond despre un soi
de democratizare.
Calitatea prin care se distinge jurnalismul on -line este mai ales flexibilitatea. El
preia totusi din presa clasica normele deontologice si genurile presei, insa antreneaza
comunitatea pe care o informeaza, prin faptul ca cere cititorilor feedback si idei de
subiect e pentru articole. Se face apel la spiritul de observatie al omului obisnuit, care
daca este martor sau participant la un eveniment, poate trimite site -ului unui ziar ceea
ce a surprins cu o camera foto – un filmulet sau fotografii. Ceea ce, evident, depase ste
scopul presei traditionale, de a asigura accesul publicului la informatiile importante ,de
interes general.
In prezent, continutul este cel care conteaza mai mult decat suportul. De aceea,
activitatea jurnalistica nu se mai centreaza pe acesta din urma (forma de ziar), ci pe a
furniza stiri mai des decat o data la 24 de ore – nu numai prin internet, ci si prin retele
de telefonie, tv si radio. Site -urile nu sunt privite ca simple copii ale suportului tiparit,
ci ca reale instrumente de actualizare perma nenta a informatiei. Specialistii considera
ca aceasta tendinta de a produce stiri, si nu ziare, este cea care ia amploare. Drept

8
dovada, ziarul Los Angeles Time isi instruieste redactorii: cei din print invata despre
on-line si viceversa.
Atragerea de c ititori a insemnat dintotdeauna in presa adaptarea la noile
tehnologii. De la tipar, la linotip, la gravura, litografie, procesul fundamental al
consumului de ziare a ramas in principal acelasi: cititorul primeste un numar de pagini
pe care sunt tiparite informatii pe o anumita tema in schmbul unei sume de bani.
Indiferent de locul si momentul de aparitie, toate exemplarele dintr -o editie a unei
publicatii sunt identice.
Jurnalismul on -line nu are legatura cu acest demers, ci cu cititorul in mod
direct. Ti parul ca tehnologie prin care se decodeaza si sistematizeaza stirile este
inlocuit de monitorul calculatorului. Jurnalismul on -line se bazeaza pe un sistem
tehnologic complex care e controlat intr -o mai mica masura de cel ce publica
informatiile. Redactar ea textului, fotografiile, materialele audio si video, codarea
acestora in HTML si publicarea lor pe un server web sunt intr -adevar responsabilitatea
unui editor.Insa odata incheiate aceste etape, sunt necesario serie de pasi tehnici pentru
ca cititorul sa vizualizeze o editie on -line.
Primul pas e ca cititorul sa acceseze o pagina prin tastarea URL -ului (de
exemplu, http://www.time.com ) intr -un browser oarecare (Firefox, Opera, Chrome).
Serverul primeste de la browser aceasta solicitare dupa care afiseaza pagina respectiva
in “pachete” separate , cu ajutorul protocoalelor de tipul HTTP (Hypertext Transfer
Protocol) si RTSP (Real Time St reaming Protocol). Imediat ce aceste “pachete” sunt

9
primite si reasamblate de calculatorul cititorului (ori de telefonul sau mobil),
informatiile sunt decodate si afisate pe ecran intr -o forma lizibila.
Din acest punct de vedere, jurnalismul on -line aduce o schimbare majora.
Pentru a lucra on -line, un jurnalist trebuie sa inteleaga tehnologiile folosite in procesul
de publicare electronica si mai ales, procesul de adoptare a acestor tehnologii din
perspectiva receptorului, celui care citeste ,putand sa isi dea astfel seama de
dimensiunile si caracteristicile publicului sau.

Astăzi, domeniul de plată 2a sistemelor de căutare ocupă un număr tot mai
mare al pozițiilor de top, niște rezultate organice de afișare sunt strămutate puțin mai
departe, decât ar trebui să fie, iar graficul de cunoștințe (Knowledge graph) tot mai des
introduce schimbări în content ul surselor web independente.
Google – este motorul de cautare numarul unu in lume si este detinuta de
compania care are acelasi nume. A fost fondat în 1998 de catre doi profesori.Google
filtreaz a informatiile de pe site -urile web si are o surasa de circa 8 milioane de
server.La începutul anului 2004 Google răspundea zilnic la mai mult de 200 milioane
de consultări.
Numele Goolge provin e de la termenul googol, care reprezinta un numar cu o
infinitate de zerouri.
Google are motoare separate de imagini,documente,buletine de stiri,videoclipuri si alte
surse de divertiment.

2 Domeniul de plata – reprezintă un șir de caractere care corespund unei adrese IP
numerice aferente unei mașini de calcul (server) conectată permanent la Internet.

10
La sfârșitul anului 2007 a fost cotat drept cea mai puternică marcă globală,
după criteriul valorii în milioane de dolari .
Google a fost desemnata compania cu cea mai mare reputatie la sfarsitul anulu i
2007,intrucat are foarte multi ultilizatori multumiti.
Datorita filtrelor,Google ne ajuta cu usurinta sa gasim imagini,carti si diferse
documente. Google Scholar,se concentreaza pe sursele stiintifice revizuite de profesori
si oamenii de arta. Google Sch olar este cea mai optima metoda pentru persoanele care
doresc sa elaboreze o teza stiintifica sau o dezbatere din acest domeniu.
Bing – este un motor de căutare creat de Microsoft care permite căutarea de
pagini web, știri, produse și imagini.
Din iulie 2009, Bing a incercat sa intreaca monopolul Goolge,reusind sa
formeze un parteneriat cu compania Yahoo,in care au format un domeniu vast de
cautare.
Exista unele lucruri la care Bing este mai bun ca Google si anume afisarea
preturilor biletelor de avion online si verificarea de surse.De asemenea acesta are o
licenta free use care permite ultilizartori lor sa beneficieze de servicii gratuite.
Yahoo! este cunoscută mai ales pentru portalul său web, moto rul de
căutare Yahoo Search , și o serie de alte servicii bazate pe un cont unic, printre
care Yahoo Directory , Yahoo Mail , Yahoo News , Yahoo Finance , Yahoo
Groups , Yahoo Answers , Yahoo Maps , Yahoo Video , Yahoo! Messenger ș.a.
Yahoo este unul din cele mai populare site -uri din Statele Unite Conform
presei, aproximativ 700 de milioane de persoane vizitează site -urile Yahoo lunar. În
luna ianuarie 2010, Yahoo! desfășura operațiuni în 39 de țări și 21 de limbi, printre
care engleză , franceză, italiană, spaniolă sau portugheză.

11
Chiar daca avea propriile motoare de cautare,Yahoo in 2004 inca mai folosea
serviciile Goolge ca sursa de informatie. Marissa Mayer a devenit CEO al companiei
în anul 2012, fapt care a ajutat compania Yahoo S earch să -și mențină poziția pe piață,
deși nu -și generează propriile rezultate organice.
Ask.com se menține printre cele mai mari motoare de căutare, în ciuda politicii
agresive ale celor de la Bing și Google . Uniclul dezavantaj constituie varietatea de
intrebari si raspunsuri pe care le poate oferi acest motor de cautare.
Chiar daca are un design usor si simplist,Ask.com nu afiseaza de fiecare data
cele mai veridice informatii referitoare la domeniul de cautare si a fost semnalat de
mai multi ultilizatori.
Beneficiile acestui motor de cautare sunt rezultatele care apar in dreapta
panoului de cautare,cee ace Google nu are.
AOL reușește să atragă un trafic de aproape două ori mai mare decât cei de la
Ask.com, însă vremurile în care site -ul conta cu adevărat au trecut. În anul 2006, AOL
a fost implicat într -unul dintre cele mai ciudate scandaluri legate de confidențialitate
din ultimii ani. Mai exact, companie a publicat date private despre căutările efectuate
de utilizatori. Este vorba despre 20 de milioane de cuvinte cheie introduse de 650.000
de utilizatori pe o perioadă de șase luni.
Din câte se pare, AOL a șters informațiile după trei zile, nu înainte ca ac estea
să fie copiate pe alte site -uri. Unii utilizatori au putut fi identificați, fapt dovedit chiar
de către cei de la New York Times în perioada respectivă. În noiembrie 2011,
compania avea peste 3,5 milioane de abonați la Internet prin dial -up, dintre c are
200.000 s -au abonat în anul 2010, plătind între 9.99$ – 25.90$ pe lună pentru o
conexiune de tip dial -up de aproximativ 56 Kbps sau BYOA.
DuckDuckGo -O caracteristică a acestui motor de cautare este ca acesta nu
stocheaza datele cum face Goolge si permi te navigarea mai sigura.Fiecarui ultilizator

12
ii este asigurata confidentialitatea si ii sunt resectate in totalitate
dreturile.DuckDuckGo este cel mai bun inlocuitor pentru popularul motor de cautare
Google.DuckDuckGo este incredibil de bun pentru educație .Acesta permite cautarea
documentelor care sunt greu de gasit pe internet si este cel mai bun motor de cautare
pentru educatie.De asemenea acesta are o varietate minima de reclama si este free to
use.
Toate acestea, și, desigur, o interfață de utilizator a trăgătoare și ușor în utilizare
face DuckDuckGo să fie popular printre zeci de milioane de utilizatori din întreaga
lume. De asemenea, în condițiile în care aveți opțiunea ”instant answers”3.
Yandex – nu are nevoie de o prezentare generala intrucat reprezin ta modelul
motoarelor de cautare Google si Yahoo doar ca este specific runetului.
Pagina de start Yandex a fost evaluată ca fiind site -ul web cel mai popular din
Rusia. Yandex are peste 56 de milioane de utilizatori în întreaga lume. Site -ul web
este prezent și în Belarus , Kazahstan și Ucraina .
O alta companie, Yandex Labs , o divizie deținută în întregime de Yandex, este
situată în San Francisco Bay Area , Statele Unite . Chiar și așa, Yandex a fost nevoit să
recurgă la anumite metode pentru a se proteja de companii precum Go ogle, astfel că în
anul 2012 și -a lansat propriul browser și propria aplicație.
Baidu este cel mai important motor de căutare din China, unde are o cotă de
piață de peste 50%. Baidu a devenit prima companie din China care a fost inclusă în
indexul NASDAQ -100, mulți considerând că este evaluată la o sumă cu mult peste cea
reală, în ciuda rezultatelor foarte bune obținute în mod constant.
Navigarea anonima pe internet

3 Instant answer – motorul de căutare vă va afișa răspunsuri la diverse întrebări .

13
Tor este un sistem care, dacă este folosit cum trebuie , vă asigură anonimitatea
online nestingherită de câtre nici o autoritate. Tor Project a fost inițial un proiect creat
de Laboratoarele de Cercetare ale Marinei Americane pentru a proteja comunicațiile
online ale organizațiilor guvernamentale din SUA. Acum, același sistem este folosit la
nivel global de jurnaliști, ac tiviști, hackeri, agenții guvernamentale și o varietate foarte
mare de internauți care pun preț pe anonimitatea activității lor online.
La ce ajută Tor?
La un nivel fundamental, Tor poate fi considerat o rețea de calculatoare
conectate la internet. În mo mentul în care voi vreți să accesați o pagină de internet,
cererea voastră trece prin mai multe calculatoare înainte ca respectivul website să vă
fie afișat în browser. În acest fel, sursa respectivei cereri de accesare nu poate fi
depistată. În practică, lucrurile sunt un pic mai complicate. Tor constă într -o rețea de
tuneluri virtuale care vă este pusă la dispoziție pentru ca traficul online generat să fie
anonim.
Deși există multe limitări ale acestei platforme, cu un pic de grijă, nimeni nu
poate afla ce website -uri accesați. Dacă folosiți Tor ca pe o unealtă de comunicații în
interiorul unei organizații, întregul schimb de informații desfășurat în acest mod nu
poate fi văzut decât de participanții la dialog.
Schema de mai sus face o treabă foarte bună în a explica modul de funcționare
ale Tor. Alice folosește un browser de internet pentru accesarea rețelei Tor, cu scopul
de a ajunge la serverul Bob. Înainte de a ajunge la destinație, cererea ei, în format
criptat, trece prin mai multe noduri al căror s cop unic este să ducă mai departe
respectivul apel într -un mod anonim. Pentru că Bob nu funcționează ca un releu de
trafic , de la ultimul nod din rețeaua Tor cererea este decriptată și răspunsul primit se
întoarce la apelant, Alice.

14
Nodurile de ieșire din Tor pot fi supravegheate Întreaga rețea Tor este
construită în așa fel încât, în teorie, să fie imposibil de depistat cine a cerut accesarea
unei pagini web sau a altei resurse online. Computerul vostru poate să inițieze o cerere
sau poate să preia și să redirecționeze o cerere de acces de la altcineva, în format
criptat, către un alt nod al rețelei.
Din păcate, la un momentdat, cererea voastră de a accesa o pagină trebuie să
iasă din rețeaua Tor, context în care, dacă nu aveți grijă, anonimitatea voastră până la
acel punct se reduce la zero. Pentru a înțelege mai ușor acest concept, aveți în vedere
următorul exemplu. Voi vreți să accesați prin Tor adresa mail.yahoo.com.
Pentru că respectiva cerere este trecută prin mai multe tunele virtuale ale
rețelei, este imposibil ca serverul Yahoo să afle identitatea reală a celui care inițiat
cererea. În momentul în care v -ați autentificat însă cu numele vostru de utilizator și
parola aferentă pe contul de mail de Yahoo, eforturile voastre devin nule.
Automat, a fos t asociat un nume respectivului IP, chiar dacă IP -ul nu este al
PC-ului vostru de acasă. În plus, în permanență există riscul ca traficul la nodul de
ieșire să fie monitorizat de terți, hackeri sau organizații guvernamentale, gen NSA.
Ca urmare, ar fi de preferat să accesați doar pagini securizate cu prefixul
HTTPS. Google.com, de exemplu este o astfel de pagină. Dacă nu, oricine, inclusiv
deținătorul nodului de ieșire, care poate fi o persoană obișnuită, vă poate ține evidența
paginilor accesate, a termen ilor căutați sau a mesajelor trimise.
Tor vă deschide calea către ,,un alt internet” Deși sunt multe detalii pe care
merită să le știți despre Tor, mai sus le -am detaliat pe cele mai importante dintre ele.
În timp, veți descoperi multe alte funcții utile a scunse în această rețea și scenarii în
care Tor vă va facea viața mai ușoară.
Personal, pe lângă partea de anonimitatea și grad sporit de securitatea online
pe care vi -l conferă, cel mai interesant mi s -a părut faptul că vă deschide ușa către un

15
alt inter net. Există foarte multe site -uri care pot fi accesate doar atunci când folosiți
Tor Browser Bundle. Infaimosul Silk Road este doar un exemplu.
Veți observa de exemplu că unele au sufixul .onion în loc de .com și că, dacă
încercați să le accesați prin Goo gle Chrome sau Mozilla Firefox nu se încarcă.
Lista motoarelor de căutare de la început și până astăzi
Anul 1990 : Trei studeți în domeniul informaticii la Universitatea din Montreal
creează primul tool de căutare pe internet și anume Archie . Acest tool descărca listele
de directoare a tutor fișierelor plasate public, pe site -uri FTP4, însă nu indexa
conținutul acestor site -uri.

Anul 1991 : își face apariția Gopher , creat de Mark McCahill de la
Universitatea din Minnesota. Gopher a condus la apariția unor două noi programe:
Vernica și Jughead. La fel ca Archie acestea căutau titlurile și numele fișierelor
indexate de Gopher.

Anul 1993 . apare primul motor de căutare primitiv – Web3Catalog . Acesta a
luat ființă prin intermediul lui Oscar Nierstrasz de la Uni versitatea din Geneva. Tot în
1993 a fost lansat JumpStation, care folosea un robot web pentru a găsi pagini și a
construi indexul propriu. A folosit un formular web ca interfață pentru programul de
căutare. Acest tool combina cele trei caracteristici impo rtante ale unui motor de
căutare: vizitare, indexare și căutare.

Anul 1994 : a fost lansat WebCrawler . Permitea căutarea oricărui cuvânt în
orice pagină, acest mod de funcționare devenind un standard pentru toate motoarele de
căutare apărute de atunci și p ână în prezent. A fost primul motor de căutare cunoscut
la o scară largă de către public. Nu mult după WebCrawler, își fac apariția mai multe

4 FTP- este un protocol utilizat pentru accesul la fișiere aflate pe servere din rețele de
calculatoare particulare sau din Internet .

16
motoare de căutare, care încep o adevărată luptă pentru popularitate. Printre acestea se
numără: Magellan, Excite, Infoseek, Inktomi, Northen Ligth și AltaVista . Tot în
același an apare Yahoo! . A reprezentat cea mai populară cale prin care se putea găsi
informațiile de interes, dar funcția de căutarea a acestuia opera doar în directorul
propriu.

Anul 1996 : Netscape o feră exclusivitatea unui singur motor de căutare în
privința căutărilor din cadrul browserului Netscape. Cinci motoare de căutare și -au
asigurat prin rotație rolul de motor de căutare principal, acestea fiind: Yahoo!,
Infoseek, Magellan, Excite și Lycos .
Anul 1998 : Microsoft lansează motorul de căutare MSN folosind rezultate de
căutare de la Inktopi și pe parcurs de la de la AltaVista. Câțiva ani mai târziu acesta își
schimbă numele în Bing.

Anul 2000 : Motorul de căutare al companiei Google devine din ce î n ce mai
cunoscut. Google obține rezultate mai bune pentru mai multe căutari prin intermediul
unei inovații numite PageRank. Algoritmul face o clasificare a paginilor în funcție de
PageRank și de numărul de numărul de site -uri care fac legătura cu aceea pa gină web.
În prezent Google este cel mai folosit motor de căutare din România. Mai multe
despre motorul de căutare Google vom vorbi în alt articol.

Câteva motoare de cautare românești

Okidoki este primul motor de căutare românesc cu indexare de site -uri
românesti. A fost lansat în anul 2008, iar pe parcurs funcțiile de căutare au fost
îmbunătățite. Indexarea se poate face și la cerere prin completarea formularului de
”adaugă site”.
Murfi – un alt motor de căutare românesc, însă acesta este dedicat magazinelor
online românești.

17
Un alt motor de cautare este Mitula.ro , specializat in anunturi imobiliare, locuri
de muncă și anunțuri auto. Mitula s -a extins până în prezent în 35 de țări.
Alte motoare de căutare românești: Resurse.com, Rosearch.ro,
Zoohoo .ro și Jingle.ro care este un motor de căutare mai nou, caută produsele din
magazinele online în funcție de nuanța de culoare.
Ce este Darknet sau Deepnet
Acele website -uri care nu pot fi găsite la o căutare cu Google, Yahoo, Bing,
Safari sau oricare alt motor de căutare obișnuit, poartă denumirea de Darknet sau
Deepnet. Aceste website -uri sunt protejate printr -un robots.txt, pentru a nu fi găsite și
indexate de Google sau alte motoare de căutare. Pot fi site -uri private, de intranet etc.
Website -urile din Darknet sunt anonime, nu se cunosc deținătorii domeniului
respectiv. Aceștia pot fi totuși urmăriți și identificați, dacă se găsește persoana care a
denumit acel domeniu. Website -urile din Darknet folosesc rețeaua TOR (The Onion
Router). Principiul de baz ă după care funcționează TOR este acela de a folosi un
număr nelimitat de noduri, astfel încât, originea informației sau destinația ei, să nu
poată fi urmărită.
Motoarele de căutare obișnuite nu pot găsi sau deschide website -uri din
Darknet, al căror omeni u de bază este “.onion”, pentru că nu sunt denumiri normale
pentru un domeniu, ci o înșiruire aleatorie de caractere, urmate de domeniul „.onion”.
Aceste denumiri de caractere aleatorii sunt generate de Onion atunci când
website -ul anonim este găzduit folo sind rețeaua Onion sau TOR. În aceste condiții,
serverele DNS5, nu pot identifica un website din Darknet, iar la o căutare cu Google a
unui astfel de site, rezulatul va fi o eroare. Doar serverele Onion pot găsi un site din
Darknet.

5 DNS – este un sistem distribuit de păstrare și interogare a unor date arbitrare într -o structură ierar hică.
Cea mai cunoscută aplicație a DNS este gestionarea domeniilor în Internet .

18
Darknetul este acea par te de internet care găzduiește website -uri anonime, al
căror conținut este de cele mai multe ori ilegal. Pentru a accesa astfel de site -uri ai
nevoie de browserul TOR.
Cine folosește Darknet -ulși cât poate fi de periculos

Darknetul poate fi folosit de un grup de prieteni care doresc să -și păstreze
anonimatul, dar la fel de bine poate fi utilizat de grupări teroriste sau rețele de crimă
organizată. Poate fi utilizat de către un jurnalist care se teme că dezvăluirile sale îi pun
viața sau libertatea în peric ol sau de traficanți de droguri ori arme. Darknetul poate fi
utilizat de către persoane care publică informații compromițătoare despre anumite
guverne, politicieni, companii sau grupuri de interese sau pot fi website -uri ce conțin
pornografie infantilă.
Concluzie
In opinia mea,diversitatea motoarelor de cautare ne permite o cautare mai
avansata a informatiilor. Un motor de cautare are un mod de functionare foarte
simplu. Va indexeaza site -ul in functie de cuvinte cheie si apoi il afiseaza pe o anumita
pozit ie in lista de rezultate conform unul algoritm secret. Acest algoritm ia in
considerare zeci de factori.
Insa cei mai importanti sunt legati de calitatea continutului (cat de relevant este
pentru cuvintele cheie alese) si de voturile de incredere primite de la alte site -uri de
calitate (adicanumarul de backlinks).
Motoarele de cautare au metode diferite de "colectare" a datelor, deci este
posibil sa gasiti cu ajutorul unui motor de cautare o informatie pe care alte motoare de
cautare nu o indexeaza.
De aceea, daca nu obtineti un rezultat multumitor cu un anumit motor de cautare, este
indicat sa efectuati cautarea si cu alte motoare de cautare cotate ca fiind printre cele
mai performante.

19
"Motoare de cautare" este util atunci cand rezultatul obtinut cu un anumit
motor de cautare nu este multumitor, oferindu -va surse suplimentare de cautare si
documentare.

20
Capitol 2 . Motoare de cautare pe internet

Atunci când vine vorba de motoare de căutare, majoritatea utilizatorilor nu își doresc o
gamă extrem de variată. Sunt foarte puțini cei care schimbă motorul de căutare
preferat, acesta fiind și unul dintre motivele pentru care Google a reușit să -și mențină
poziția dominantă pentru atât de mult timp. În general, trei lucruri sunt absolut
necesare pe ntru ca un motor de căutare să aibă succes.
În primul rând, rezultatele oferite de acesta trebuie să fie relevante pentru utilizatori.
Numărul de rezultate afișate își pierde orice importanță dacă niciunul dintre aceste nu
are legătură cu ceea ce o persoan ă caută cu adevărat. În al doilea rând, acesta trebuie
să beneficieze de o interfață extrem de accesibilă și ușor de înțeles pentru orice tip de
utilizator. Într -un final, acesta trebuie să ofere o varietate mare de opțiuni pentru a
lărgi și restrânge căut are. Cele de mai jos îndeplinesc toate aceste trei condiții, fiind
dor câteva dintre cele mai mari motoare de căutare.
1)Noțiunea de motor de căutare a ajuns similară cu Google . În Statele Unite,
compania americană cu sediul în Mountain View atrage peste 67% din căutările pe
desktop și aproximativ 83% din căutările de pe dispozitive mobile. În Europa, poziția
celor de la Google este și mai dominantă, cu o cotă de piață de peste 90%. Din acest
motiv , în ultimii ani, Google a atras constant atenția autorităților de la Bruxelles, care
au pornit numeroase investigații împotriva sa.
La momentul la care Serghei Brin și Larry Page puneau bazele Google, motoarele de
căutare se bazau doar pe numărul de menți onări ale cuvântului cheie pe pagina
principală. Cei doi au introdus, însă, un sistem care determina relevanța unui site în
funcție de numărul de pagini și de importanța acestora.
În prezent Google, vă poate ajuta să găsiți nu numai site -uri, ci și imagini , locații, cărți
și multe alte elemente grație numeroaselor filtre introduse. Există chiar și Google
Scholar, o variantă a motorului de căutare care se concentrează asupra materialelor

21
științifice care au fost revizuite de către cercetători sau profesori. Google Scholar este
perfect pentru cei care vor să alcătuiască o lucrare științifică și pentru cei care caută
materiale pentru o dezbatere.
2) Bing a apărut în anul 2009, fiind denumit până la acel moment ” msn Search”.
Acesta a fost anunțat în anul 2009 de către Steve Ballmer și se folosește de o serie de
sugestii pentru a ajuta utilizatorii în timpul căutărilor. Și Bing oferă posibilitatea de a
căuta materiale video și imagini, însă un capitol la care acest a nu poate concura cu
Google sunt hărțile
Cu toate acestea, există câteva lucruri pe care Bing le face mai bine decât Google. În
condițiile în care căutați materiale video, cursuri online, prețuri ale biletelor de avion
sau fotografii care pot fi utilizate fără a avea nevoie de licență, Bing s -ar putea dovedi
mai util decât rivalul său din Mountain View.
3) Yahoo Search este al treilea cel mai important motor de căutare în Statele Unite. La
un moment dat, Yahoo a fost cea mai populară pagină de pornire pentru utilizatori,
însă unele decizii mai puțin inspirate au adus compania într -o situație mai puțin
plăcută în anul 2000.
Deși își achiziționase deja propriile motoare de căutare, Yahoo a continuat să se
folosească de serviciile celor de la Google până în anul 2004, atunci când Yahoo
Search a devenit un serviciu independent. Marissa Mayer a devenit CEO al companiei
în anul 2012, fapt care a ajutat compania Yahoo Search să -și mențină poziția pe piață,
deși nu -și generează propriile rezultate organice.
4) Ask.com se menține printre cele mai mari motoare de căutare, în ciuda politicii
agresive ale celor de la Bing și Google. Deși se bazează pe un sistem de întrebăr i și
răspunsuri, Ask.com oferă aceleași funcționalități precum Google și Yahoo. În ciuda
interfeței elegante și extrem de ușor de utilizat, rezultatele furnizate de Ask.com nu
sunt întotdeauna printre cele mai bune, un lucru menționat de un număr din ce în ce
mai mare de utilizatori

22
5) AOL reușește să atragă un trafic de aproape două ori mai mare decât cei de la
Ask.com, însă vremurile în care site -ul conta cu adevărat au trecut. În anul 2006, AOL
a fost impli cat într -unul dintre cele mai ciudate scandaluri legate de confidențialitate
din ultimii ani. Mai exact, companie a publicat date private despre căutările efectuate
de utilizatori.
Este vorba despre 20 de milioane de cuvinte cheie introduse de 650.000 de u tilizatori
pe o perioadă de șase luni. Din câte se pare, AOL a șters informațiile după trei zile, nu
înainte ca acestea să fie copiate pe alte site -uri. Unii utilizatori au putut fi identificați,
fapt dovedit chiar de către cei de la New York Times în peri oada respectivă
6) DuckDuckGo este un motor de căutare cât se poate de simplu. Acesta nu este plin
de reclame la diverse produse și servicii, nu își localizează utilizatorii și afișează toate
rezultatele pe o singură pagină. Astfel, toți utilizatorii vor avea partea de aceleași
rezultate pentru un termen anume, DuckDuckGo punând accent pe credibilitatea
surselor și nu pe numărul acestora.
De asemenea, în condițiile în care aveți opțiunea ”instant answers” selectată, motorul
de căutare vă va afișa răspunsuri la diverse întrebări
7) Yandex este cel mai popular motor de căutare din Rusia, acolo unde este folosit de
către majoritatea populației. Dominația acea sta se datorează algoritmului folosit de
Yandex, care este mult mai potrivit pentru limba rusă. Fiind capabil să înțeleagă
sintaxa unei propoziții pentru a afișa rezultatele cele mai bune.
Chiar și așa, Yandex a fost nevoit să recurgă la anumite metode pen tru a se proteja de
companii precum Google, astfel că în anul 2012 și -a lansat propriul browser și propria
aplicație.
8) Baidu este cel mai important motor de căutare din China, unde are o cotă de piață
de peste 50%. Baidu a devenit prima companie din China care a fost inclusă în indexul

23
NASDAQ -100, mulți considerând că este evaluată la o sumă cu mult peste cea reală,
în ciuda rez ultatelor foarte bune obținute în mod constant.
9) Gibiru – Multe dintre aceste motoare de căutare pot părea un pic ciudate din punctul
de vedere al denumirii, dar are legătură cu faptul că nu ați a uzit de ele înainte. Dintr –
un punct de vedere, același lucru se poate spune despre Google, dacă nu l -ați fi folosit
de mai bine de un deceniu. În acest caz particular, Gibiru nu implică filtre avansate sau
alte artificii la căutare, dar livrarea rezultatel or necenzurate se desfășoară printr -un
canal complet criptat de livrare a datelor. Cu alte cuvinte, puteți avea încredere în el.
În plus, rezultatele afișate sunt calculate prin Google Custom Search, chiar dacă nu
includ și uneltele de tracking Google.

24
CAPITOLUL 3. DES PRE MOTOARELE DE C ĂUTARE PE INTERNET.
LEGISLAȚIA PE INTERNET

Un motor de căutare este un program care accesează Internetul în mod automat și frecvent și
care stochează titlul, cuvinte cheie și parțial chiar conținutul paginilor web într -o bază de date.
În momentul în care un utilizator apelează la un motor de căutare pentru a găsi o anumită frază
sau cuvânt, motorul de căutare se va uita în această bază de date și în funcție de anumite
criterii de prioritate va crea și afișa o listă de rez ultate (engleză: hit list ).
Problema nu este de loc trivială, deoarece:
– există deja peste 100 milioane de situri web, sumând în total miliarde de pagini web,
– conținutul acestori pagini nu este static ci chiar extrem de dinamic (se schimbă foarte
frecv ent),
– și răspunsul la o comandă de căutare trebuie să vină înapoi repede, în general în mai puțin
decât o jumătate de secundă, chiar atunci când lista de rezultate conține să zicem zeci de mii
de pagini web potrivite la criteriile de căutare folosite.
Motoarele de căutare se împart î n trei categorii :
1.Motoarele care au propia lor bază de date (de ex. Google si AllTheWeb – FAST)
2.Motoarele care folosesc bazele de date ale unor alte motoare (de ex. MSN folosește
serviciile LookSmart ș i Inktomi)

25
3.Motoare le care foloseșc atî t propria baza de date c ît și pe cele ale altor mo toare (de ex.
Yahoo care folosește baza de date proprie dar ș i pe cea a motorelor Go ogle, Inktomi (pe care
l-a cumpărat) și Overture (pe care l -a cumpă rat).
Exista ș i o categorie aparte de situri care nu pot fi numite motoare de căutare în adevaratul
sens al cuvîntului dar care își pot dovedi ș i ele utilitatea. Acestea sunt așa -numitele motoare
integratoare (“clustering engi nes” sau "metasearch engines") și sunt reprezentate î ntre altele de
ProFusion, Vivisimo și Dogpile. Dacă introducem iî caseta de text de pe aceste situri un cuvînt
sau o sintagmă va fi declanșată căutarea cu ajutorul a cel puț in 5 motoare (de ex. Google,
Overture, MSN, AllTheWeb, Al tavista, etc.) iar lista obtinuța va fi sortată de motorul
integrator ș i apoi pr ezentată noua. Acest tip de motoare dă rezultate foarte bune și chiar este
recomandată folosirea lor.
1. Google Inc. este o companie americană care administrează motorul de căutare pe Internet
cu același nume. A f ost fondată în 1998 de către doi doctoranzi la Universitatea Stanford,
Larry Page și Sergey Brin. Google oferă o metodă simplă și rapidă de găsire a informațiilor pe
web, având o bază de date de peste 8 miliarde de situri . La începutul anului 2004, Google
răspundea la mai mult de 200 milioane de consultări zilnice.
Numele “Google” este un joc de cuvinte de la “googol” neologism pus în circulație de către
americanul Milton Sirotta în anul 1938, prin care acesta desemna numărul uriaș format din 1
urmat de 100 de zerouri (10100).
Există și un motor de căutare pentru imagini, cărti, bloguri, grupuri de știri și director web.
La sfârșitul anului 2007, a fost cotat ca cel mai puternic brand global, după criteriul valorii în
milioane de dolari (86,057 ml. dolari), dar și după modul de pe rcepție de către consumatori.

26
De asemenea, conform unui sondaj realizat de Harris Interactive, Google a fost declarată, la
sfârșitul lui 2007, ca fiind compania americană cu cea mai bună reputație, mai ales datorită
modului în care î și tratează angajații.
Servicii oferite
Google Earth este un program care redă un glob virtual. Inițial s -a numit Earth Viewer și a fost
creat de Keyhole, Inc
Google Chrome este un navigator web de tip sursă liberă produs de către Google. Numele
navigatoru lui este derivat de la interfața grafică. Chromium este numele proiectului de sursă
liberă, iar Chrome numele produsului care a apărut sub licența BSD.
O versiune beta pentru sistemele de operare Microsoft Windows a apărut pe 2 septembrie
2008 în 43 de lim bi. Versiunile pentru sistemele de operare Mac OS X și Linux sunt în curs de
dezvoltare.
Apariția a navigatorului Google Chrome a fost planificată pe data de 3 septembrie 2008.
Câteva reviste al căror autor este Scott McCloud urmau să fie expediate către j urnaliști și
blogeri, explicând caracteristicile și motivațiile creării noul navigator web. Exemplarele
destinate pentru Europa au fost expediate mai devreme, iar blogerul german Philipp Lensen a
facut o copie scanată a revistei respective și a publicat -o pe site -ul său personal după ce a
primit -o pe 1 septembrie 2008. Ulterior Google a plasat această revistă pe Google Books,
menționând pe blogul oficial, explicațiile referitor la ieșirea timpurie a produsului.
Prima versiune a lui Google Chrome a trecut te stele Acid1, Acid2 dar nu a trecut testul Acid3;
cu toate acestea el a acumulat scorul de 78 de puncte din 100 care este mai mare decât
Microsoft Internet Explorer 7 și Mozilla Firefox3.

27
Motivul principal care a dus la crearea lui Google Chrome a fost îmbu nătățirea securității,
vitezei de acces și stabilității comparativ cu navigatoarele web existente. De asemenea au fost
efectuate modificari la interfața utilizatorului. Chrome a fost asamblat din 26 de biblioteci de
coduri de la Google și de la alte terțe părți cum ar fi Netscape.
Google Chrome își actualizează periodic bazele de protecție pentru două liste negre: una
împotriva înșelătoriei (en: "phishing") și alta împotriva malware -ului, prin urmare utilizatorii
sunt avertizați atunci când ei fac o incerca re de a vizita un site dăunător. Acest serviciu este,
de asemenea, pus la dispoziție pentru utilizare de către alte persoane prin intermediul unui API
public gratuit numit "Google Safe Browsing API". În procesul de mentenanță a acestor liste
negre, Google avertizează utilizatorii la accesarea site -urile enumerate care ar putea să nu fie
conștienți de prezența programelor dăunătoare.
Google a creat servicii și instrumente pentru publicul larg, cât și penru mediului de afaceri;
inclusiv aplicații web, servici i de publicitate și soluții pentru agenți economici.
99 la sută din veniturile Google sunt derivate de la programele de publicitate. Declarația
fiscală pe anul 2006, compania a raportat 10,492 de miliarde de dolari SUA, venituri care au
fost încasate numai de pe serviciile de publicitate, și 112 milioane de dolari SUA de la
realizările de licențe și alte venituri. Google are abilitatea de a urmări interesele utilizatorilor
de pe site -urile afiliate folosind tehnologia doublu click și Google Analytics. Googl e AdWords
permite web agenților de publicitate de a afișa anunțuri în urma rezultatelor de căutare a
informației prin motorul Google. Proprietarii de site -uri Google AdSense pot afișa anunțuri pe
propriul site .

28
2. MSN Search (înlocuit în 2009 cu Bing [1]) a fost motor de căutare care permitea căutarea
de pagini web, știri, produse, grupuri (vezi MSN Groups), imagini și enciclopedia Microsoft,
Encarta.
MSN Search și -a îmbunătățit grafica pentru a putea să concureze cu Google. In 2009 MSN
Search (respectiv Bi ng) a fuzionat cu Yahoo pentru a concura cu Google.
Un URL introdus greșit în Internet Explorer duce automat la MSN Search. Acest lucru este
văzut de majoritatea criticilor ca o modalitate de creștere a traficului prin acest motor de
căutare și o formă de typosquatting. Deși există un meniu de configurare care permite
schimbarea motorului de căutare implicit în Internet Explorer, Google, principalul competitor
al MSN, nu se află în listă.
MSN Search este disponibil în mai multe versiuni de limbă. Printre ac estea se află chineză
simplificată, chineză tradițională, cehă, daneză, engleză, estonă, finlandeză, franceză,
germană, greacă, maghiară, italiană, japoneză, coreană, letonă, lituaniană, norvegiană,
olandeză, poloneză, portugheză, română, rusă, slovacă, sl ovenă, spaniolă, suedeză și turcă.
Alta Vista
Intrucat indexeaza un mare numar de pagini, dar nu va prea ajuta la interogari, Alta Vista
(http://www.altavista. digital.com) este In acelasi timp puternic si greu de utilizat. Pentru a
scoate tot ce se poate din acest motor ar trebui sa fiti foarte familiari cu operatiile booleene.
Cu toate neajunsurile sale _ printre care cel mai important este lipsa unei interfete grafice
pentru cautari avansate _ Alta Vista este remarcabil de precis, depasit doar de Infose ek In ce
priveste procentajul de pagini relevante returnate. Pe de alta parte, se Impleticeste cand este

29
vorba de eliminarea duplicatelor si link -urilor expirate. La aceste categorii Alta Vista se afla
pe locurile 4 si respec -tiv 5, dintre cele 7 motoare t estate.
Din Alta Vista puteti cauta atat pe Web cat si newsgroup -urile Usenet. Engine -ul afiseaza 10
adrese pe un ecran, ordonate dupa relevanta si cu o foarte scurta descriere. De asemenea, un
lucru util este includerea datei cand link -ul a fost actualiza t ultima data. Ca si HotBot, Alta
Vista include un mic icon cu care puteti deschide pagina respectiva Intr -o noua fereastra a
browser -ului.
Alta Vista _ un motor de camion Intr -o cursa de Formula 1.
Alte facilitati interesante sunt personalizarea (de exemp lu, puteti stabili ca totdeauna sa va
returneze descrieri mai extinse ale site -urilor gasite) si suportul pentru cautare In 6 limbi
(engleza, franceza, italiana, germana, spaniola si portugheza).
Un tool interesant este si refine care afiseaza cuvinte -cheie legate (sau uneori nelegate) de
subiectul cautat, pe care le puteti include sau exclude din cautare. Desi puteti utiliza interogari
In lim -baj natural (In cele 6 limbi mentionate), utilizatorii care doresc sa realizeze interogari
mai sofisticate se vor orienta spre optiunea Advanced Search In care pot folosi operatori
booleeni, pot re – strange cautarile dupa data calenda – ristica, pot ordona rezultatele si pot face
cautari atat pe Web cat si pe U senet utilizand un numar de functii utile. Intrucat nu exista o
interfata care sa va permita sa alegeti aceste functii, trebuie sa le cunoasteti pentru a le folosi.
In concluzie, Alta Vista nu este un loc unde sa gasiti facilitati sofisticate. Este un mot or de
cautare pur si simplu, pe care Il veti folosi cand aveti nevoie de forta bruta Impotriva Web –
ului.

30
Yahoo! este o corporație de internet multinațională, cu sediul în Sunnyvale, California. Ea este
cunoscută mai ales pentru portalul său web, motorul de căutare Yahoo Search, și o serie de
alte servicii bazate pe un cont unic, printre care Yahoo Directory, Yahoo Mail, Yahoo News,
Yahoo Finance, Yahoo Groups, Yahoo Answers, Yahoo Maps, Yahoo Video, Yahoo!
Messenger ș.a. Yahoo este unul din cele mai popular e site -uri din Statele Unite.[2] Conform
presei, aproximativ 700 de milioane de persoane vizitează site -urile Yahoo lunar.[3][4]
Yahoo! a fost la început denumit „Ghidul lui Jerry și David despre rețeaua mondială de
calculatoare”. Numele Yahoo! provine de la expresia: „Yet Another Hierarchical Officious
Oracle”.
La sfârșitul anului 2011, compania avea 14.000 de angajați.[5]
Servicii și site -uri deținute de Yahoo!
 Yahoo! 360°
 Yahoo! 360° este un site unde utilizatorii își pot crea pagini personale și blog -uri. De
când s -a lansat pe 29 martie 2005, a adunat peste două milioane de membrii. Acesta
era doar pe bază de invitație până pe 24 iunie 2005 iar în mod curent este disponibil
pentru persoanele cu vârsta peste 13 ani.
 Yahoo! Advertising
 Yahoo! Advertising e ste o combinație de servicii de publicitate deținute de Yahoo!.
 Yahoo! Answers –
 Yahoo! Answers este un serviciu unde utilizatorii pun întrebări și răspund la
întrebările celorlați. Utilizatorii „sunt plătiți” și „plătesc” puncte. Pentru a pune

31
întrebări, se „plătesc” 5 puncte iar pentru a răspunde la întrebări utilizatorului i se dau
2 puncte. Serviciul era cunoscut înainte sub numele de Yahoo! Ask.
 Yahoo! Avatars
 Yahoo! Avatars permite utilizatorilor să creeze personaje care să îi reprezinte, numite
avata re, care pot fi afișate pe Yahoo! Messenger și pe profilul Yahoo! 360° al
utilizatorului.
 Yahoo! Autos
 Yahoo! Autos permite utilizatorului să cumpere automobile noi și folosite.
 Yahoo! Assistant
 Yahoo! Assistant este un obiect ajutător pentru Internet Expl orer. A fost creat de
Beijing 3721 Technology și numit 3721 Assistant, dar a fost redenumit Yahoo!
Assistant după ce Yahoo! a achiziționat Beijing 3721 Technology.
 Yahoo! Briefcase
 Yahoo! Briefcase este un serviciu de stocare de fișiere gratuit.
 Yahoo! Buz z Log
 Yahoo! Buzz Log reține și analizează căutările efectuate prin Yahoo! Search și le
actualizează săpătămânal.
 Yahoo! Developer Network
 Yahoo! Developer Network oferă resurse pentru producătorii de software care
folosesc site -uri și servicii Yahoo!
 Yaho o! Directory
 Yahoo! a fost la început un director web. După ce acesta s -a extins, această secțiune a
devenit Yahoo! Directory.

32
 Yahoo! Finance
 Yahoo! Finance oferă informații financiare.
 Yahoo! Gallery
 Yahoo! Gallery este un director de aplicații făcute folosind tehnologii Yahoo!.
 Yahoo! Games
 Yahoo! Games permite utilizatorilor să joace jocuri online cum ar fi șah și table ,
against each other. Utilizatorii pot intra în multele camere și pot căuta utilizatori cu
care vor să se dueleze. Majoritatea jocuri lor sunt applet -uri Java, pe când altele
necesită descărcare. Când Yahoo! a achiziționat ClassicGames.com în 1997, acesta a
devenit serviciu Yahoo!
 Yahoo! Geocities
 Yahoo! GeoCities este un serviciu de stocare a paginilor web ce oferă 15 MO. S -a
format la sfârșitul anului 1994 ca Beverly Hills Internet și a fost achiziționat de
Yahoo! în 1999 .
 Yahoo! Groups liste de e -mail-uri,
 Yahoo! Groups este un serviciu gratuit de grupuri și liste de e -mail-uri. S -a format
atunci când Yahoo! a achiziționat eGroups.
 Yahoo! Local
 Yahoo! Local este capabil să caute slujbe locale și să le afișeze pe o hartă.
 Yahoo! Mail
 Yahoo! a achiziționat Four11 pe 8 octombrie 1997 și serviciul său de poștă electronică
prin internet, Rocketmail a devenit Yahoo! Mail. Spațiul de stocar e este nelimitat.
 Yahoo! Maps

33
 Yahoo! Maps oferă informații din trafic și hărți.
 Yahoo! Messenger
 Yahoo! Messenger este un serviciu de mesagerie instant lansat de Yahoo! în 1999.
Facilitățile lui cuprind „IMvironement”, mesaje de stare particularizate, plug -in-uri și
altele.
 Yahoo! Mobile
 Yahoo! Mobile este un site pentru telefoanele mobile folosit predominant în Marea
Britanie. Oferă descărcări cum ar fi tonuri de apel.
 Yahoo! Movies
 Yahoo! Movies oferă filme, informații despre filme și altele.
 Yahoo! Music
 Yahoo! Music oferă videoclipuri muzicale și radio prin internet (LAUNCHcast), un
serviciu gratuit cunoscut și sub numele de Yahoo! Music Unlimited.
 Yahoo! News oferă actualizări de știri și povești de top de la Yahoo News,inclusiv
internațional,național,a faceri,divertisment,sport,meteo,tehnologie și știri ciudate.
 Yahoo! Photos
 Yahoo! Photos este un serviciu de partajare a fotografiilor similar cu Flickr, care este,
de asemenea deținut de Yahoo!. Utilizatorii au un spațiu nelimitat de stocare dar sunt
acceptate numai fotografiile JPG. Yahoo! Photos se închide pe 20 septembrie 2007
pentru a se axa pe Flickr.
 Yahoo! Search
 Yahoo! Search este un motor de căutare performant.
 Yahoo! Shopping

34
 Yahoo! Shopping permite utilizatorului să caute, să compare și să cumpere produse pe
internet.
 Yahoo! Sports
 Yahoo! Sports oferă știri din sport incluzând scoruri și statistici.
 Yahoo! Tech
 Yahoo! Tech oferă sfaturi pentru cumpărarea și utilizarea electronicelor.
 Yahoo! Travel
 Yahoo! Travel oferă ghiduri de călătorie.
 Yahoo! TV
 Yahoo! TV orare TV dar și înregistrări.
 Yahoo! Video
 Yahoo! Video este un site pentru partajarea filmelor.
 Yahoo! Widgets
 Yahoo! Widgets este un sistem de accesorii ce rulează pe toate atât pe Windows cât și
pe distribuțiile de Linux. Era cunoscut sub numele de Konfabulator înainte ca Yahoo!
să îl cumpere.
 Yahoo! Kids
 Yahoo! Kids este versiunea pentru copii a portalului Yahoo!
 Bix
 Bix este un site de concursuri achiziționat de Yahoo în 2006.

 blo.gs este un director de blog -uri actualizate recent cu mpărat de Yahoo în, iunie
2005.

35
 Dialpad
 Dialpad a fost o companie de telefonie, devenită Yahoo! Voice.
 flickr
 flickr este un site popular de partajare a fotografiilor deținut de Yahoo!. Datorită
succesului acestuia, Yahoo! închide Yahoo! Photos, axându -se pe flickr.

Bing este un motor de căutare creat de Microsoft. A fost cunoscut anterior sub denumirile
Live Search, Windows Live Search și MSN Search. Din iulie 2009, în încercarea de a detrona
Google, a fuzionat cu motorul de căutare Yahoo, acesta din urmă afișând rezultatele furnizate
de Bing [2]. Motorul este disponibil în mai multe limbi, dar nu și în limba română [3]

36
CAPITOLUL 4 – CERCETARE PRIVIND IMPORTANȚA
INTERNETULUI ȘI INFLUENȚA FACEBOOK ÎN VIAȚA
TINERILOR
4.1. Metodologie
În realizarea cercetării s -au utilizat mai multe concept pentru a evalua opinia
studenților despre polițiștii români.
1. Stil de viață – set distinctiv de pattern -uri de comportament împărtășite, care
este organizat în jurul unui set coerent de interese sau condiții social e, sau
amândouă, care este justificat și explicat printr -un set de valori, atitudini și
orientări, care în anumite condiții, devine baza pentru o identitate socială
comună a celor care îl împărtășesc.
2. Timp liber – reprezintă timpul aflat la dispoziția indi vidului, după munca
necesară sau alte activități și obligații ce sunt îndeplinite;
3. Internet – rețea informatică mondială în cadrul căreia computere conectate la
diferite rețele locale pot comunica între ele ;
4. Mass -media – totalitatea mijloacelor de informare a maselor (radio,
televiziune, presă etc.).
5. Facebook (rețea socială) – acel loc virtual unde un individ are posibilitatea de
a-și crea un profil (mai mult sau mai puțin în concordanță cu realitatea), în care
specifică date personale și de contact, preferințe, hobby -uri etc, urmărind
cunoașterea altor oameni cu aceleași domenii de interes și schimbarea de
informații cu aceștia.
Metoda de cercetare : În realizarea studiului, s -a folosit metoda anchetei de
opinie, pe bază de chestionar autoadministrat. Ancheta de opinie este metoda cea mai
utilizată în cercetarea sociologică, fiind cea mai cunoscută și cea mai complex în
același timp și are drept scop identificarea informațiilor referitoare la un grup social
dat și este prezentată sub formă cuantificabi lă. Ancheta socială prezintă o valoare

37
deosebită prin faptul că ea constituie o modali tate științifică de investigare, adesea
singura disponibilă, a universului subiectiv al vieții sociale – opinii, atitudini,
satisfacții, aspirații, convingeri, cunoștințe, interese etc. – de or din individual și
colectiv (de grup).
Trebuie avut în vedere și faptul că în desfășurarea anchetei sociale pot să
apară multe erori, unele datorate modului defectuos de lucru, altele datorate lipsei
de co operare din partea subiecților, erori ce trebuie prevenite printr -un control
sistematic asupra calității activităților
Tehnica de investigare (instrumentul de măsurare): Pentru a atinge
obiectivele studiului a fost elaborat un chestionar care cuprinde 12 întrebări cu
răspunsuri preformulate, închise și semiînchise, plus cinci întrebări socio -demografice.
În cadrul acestui chestionar au fost folosite și trei întrebări cu răspunsuri multiple.
Chestionarul este o medodă utilizată pe scară largă în cercetăril e sociologice, acesta
cuprinzând o succesiune de întrebări având ca finalitate obținerea de răspunsuri
lămuritoare în abordarea și rezolvarea temei de cercetare. În cercetările sociologice
chestionarul este utilizat atât pentru culegerea datelor obiective (vârstă, sex, nivel de
școlaritate, venituri etc.), cât și a celor subiective (opinii, atitudini, aspirații, trebuințe
etc.). Întrebările scrise au funcție de indicatori. Succesiunea lor este logică (de la
particular la general sau invers; de la trecut la prezent și apoi la viitor), dar și
psihologică (de la întrebările de stabilire a contactului psihic la cele esențiale pentru
verificarea ipotezelor cercetării; de la cele neutre la cele încărcate emoțional.
Grupul țintă : Este alcătuit din persoane între 1 8 și 30 de ani care au reședința
sau locul de rezidență în Craiova.
Perioada de culegere a datelor : 10 octombrie -21 martie 2017
Perioada de descărcare: 10-30 aprilie 2017
Perioada de prelucrare statistică a datelor: 01-03 mai 2017

Volumul și structura eșantionului: Cercetarea sociologică a fo st realizată pe un
eșantion de 8 0 de respondenți. Eșantionul a fost unul de tip probabilistic.

38
„Folosind e șantionarea probabilistică, fiecare segment al populației studiate are
o anumită probabilitate acordată pentru a fi inclusă în eșantion, putându -se astfel
estima eroarea de eșantionare.
Pentru a respecta caracterul probabilistic al eșantionului, proced ura de șantionare
nu trebuie influențată de specialist. Un eșantion este aleator dacă toate unitățile
extrase din colectivitatea studiată au avut aceeași șansă de a fi incluse în cercetare.
Exemple de eșantionare probabilistică (aleatorie):
– Sunt extrase 10 0 de bile dintr -o urna cu 1000 de bile
– Subiecții sunt selectați pe stradă, în 10 puncte circulate din oraș
– Este aleasă tot a 10 -a casă dintr -un sat, și cel mai tânăr adult din fiecare
– Este aleasă tot a 10 -a casa dintr -un sat și este tras la sor ți câte un adult din
fiecare.”6

4.2. Obiective

Obiectivele cercetării:
 Aflarea activităților tinerilor în timpul liber pe motoare de căutare ;
 Aflarea principalei surse de informație a adolescenților;
 Influența mass -media asupra modelării gusturilor adolescenților;
 Investigarea interesului adolescenților față de știrile din mass -media;
 Investigarea frecvenței cu care tinerii navighează pe internet, dar și locul de
unde aceștia prefer să utilizeze internetul;
 Aflarea proporției adolescenților care sunt activi pe facebook ;
 Aflarea frecvenței și scopurilor pentru care aceștia utilizează rețeaua socială
Facebook ;
 Investigarea utilității facebook -ului în diverse aspect e ale vieții adolescenților .

6 Septimiu Chelcea, Metodologia cercetării sociologice , editura Economică, București, 2007

39

Cercetarea are următoarele ipoteze:
 Studenții preferă să îș i petreacă timpul liber navigând pe internet;
 Peste jumătate dintre adolescenți au ca principală sursă de informare internetul;
 Peste 50% dintre respondenți sunt influențați de articolelele și reportajele mass
media când vine vorba de alegerea unui produs sau părerea despre o persoană
publică;
 Totuși, sub 25% dintre Studenți vor admite că mass -media le influențează
preferințele muzicale sau comportamentul. Justificarea vine de la dorința
adolescentului de a crede că preferințele muzicale le are în urma ap artenenței
la un grup, iar comportamentul său este unul bazat pe principii și nu poate fi
modificat sau influențat;
 Cel puțin jumătate dintre tineri utilizează internetul des sau foarte des;
 Cel mai frecvent tinerii utilizează internetul acasă;
 Principalul motiv pentru care internetul este folosit de adolescenți îl reprezintă
comunicarea cu alte persoane;
 Majoritatea Studenți dețin cont de navigarea pe motoare de căutare ;
 Peste 50% dintre adolescenți se ”loghează” pe facebook în mod frecvent, ;
 Majoritatea tinerilor folosesc facebook -ul în scopul comunicării cu alte
persoane, dar și pentru divertisment.

4.3. Rezultatele cercetării

10%

40
1.Care sunt lucrurile pe care le faceți de obicei în timpul
liber?
Navigarea
pe
internet 30%
Mă
întâlnesc
cu
prietenii 20%
Petrec
timp cu
familia 20%
Mă uit la
TV 10%
Jocuri pe
calculator 10%
Ascult
muzică 10%
Total 100%

41

Când au timp liber, c âte 20,0% dintre respondenții acestui studiu preferă să și -l
folosească navigând pe internet, sau întâlnindu -se cu prietenii.
Totodată, câte 10 procente dintre respondenți își petrec timpul liber ascultând
muzică, uitându -se la TV, jucându -se pe calculator sau având diverse activități cu
familia.

2. De unde obișnuiți să vă informați, cu privire la știri, activități
cotidiene,mondene,sportive, etc.?
De la TV 25,0%
De pe internet pe Google 35,0%
Din ziare, reviste, etc. (cele printate, nu cele online) 30,0%
De la vecini/prieteni/cunoștințe 10,0%
Total 100%

00.20.40.60.811.2
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10Series1
Series2

42

Câte 25 de procente dintre respondenții acestei cercetări obișnuiesc să se informeze de
la TV sau de pe internet, acestea fiind sursele cele mai accesibile adolescenților și cele
mai comode în același timp.
Totodată, câte 30% dintre tinerii intervievați au afirmat că se
informeaz ă din ziare /reviste printate sau de la vecini /cunoștințe /familie. În același
timp, 30 de procente dintre respondenți au optat pentru nonrăspuns.

3. Cât de des citiți ziare și reviste?
Des 35,0%
Rar 20,0%
Câteodată 15,0%
Foarte des 10,0%
Foarte rar 5,0%
Ns/Nr 15,0%
Total 100%
De la TV
12%
De pe
internet pe
Google
18%
Din ziare,
reviste, etc.
(cele printate,
nu cele online)
15% De la
vecini/prieteni/
cunoștințe
5% Total
50% Chart Title

43

45% dintre respondenții acestui studiu afirmă că obișnuiesc să citească
ziare des și foarte des, în timp ce 15% lecturează ziare sau reviste câteodată.
În același timp, 25 de procente dintre respondenți citesc ziare și reviste
rar și foarte rar.
4. Cât de des vizionați programe TV?
Des 40,0%
Câteodată 20,0%
Foarte des 15,0%
Rar 10,0%
Foarte rar 5,0%
Ns/Nr 10,0%
Total 100%

35.0%
20.0% 15.0% 10.0% 5.0% 15.0%
Des
Rar
Câteodată
Foarte des
Foarte rar
Ns/Nr
40.0%
20.0% 15.0% 10.0% 5.0% 10.0%
Des
Câteodată
Foarte des
Rar
Foarte rar
Ns/Nr

44
În cazul vizionării programelor TV, procentele sunt mai ridicate în cazul celor
care au optat pentru variantele des și foarte des , respectiv 55%, în timp ce 20% dintre
respondenți urmăresc programele TV câteodată.
Totodată, 15 procente dintre respondenț i au declarat că se uita la TV rar și
foarte rar.
5. În ce măsură vă influențează articolele/reportajele din mass -media în următoarele
privințe?
1.În foarte
mare măsură 2.În mare
măsură 3. În mică
măsură 4.În foarte
mică măsură 5.Deloc 0.Ns/Nr
1. Alegerea unui produs
alimentar/cosmetic/de uz
personal 10,0% 15,0% 25,0% 15,0% 5,0% 30,0%
2. Părerea despre o
persoană publică 20,0% 15,0% 25,0% 10,0% 10,0% 20,0%
3. Preferințe muzicale 15,0% 30,0% 10,0% 20,0% 15,0% 10,0%
4. Gesturi și
comportament 5,0% 5,0% 10,0% 30,0% 25,0% 25,0%

0%5%10%15%20%25%30%
10% 20%
15%
5% 15% 15% 30%
5% 25% 25%
10% 10% 15%
10% 20% 30%
5% 10% 15% 25% 30%
20%
10% 25% 1.În foarte
mare măsură
2.În mare
măsură
3. În mică
măsură
4.În foarte
mică măsură
5.Deloc
0.Ns/Nr

45
Majoritatea adolescenților sunt foarte ușor de influențat, însă recunosc foarte
greu acest lucru. Astfel, doar 25% dintre respondenți au afirmat că sunt influențați în
mare și în foarte mare măsură când vine vorba de alegerea produselor. Totodată. 35 de
procente dintre respondenți consideră că sunt influențați de articolele mass -media când
vine vorba de o persoană publică.
În același timp, 45 de procente consideră că mass media le influențează
preferințele muzicale, în timp ce doar 10% dintre studenti intervievați consideră că
articolele și reportajele mass -media le influențează comportamentul.

6.Cât de des obișnuiți să folosiți (navigați) pe
internet?
Des 35,0%
Foarte des 30,0%
Câteodată 15,0%
Rar 10,0%
Foarte rar 5,0%
Ns/Nr 5,0%
Total 100%

65% dintre studenti intervievați au afirmat că navighează pe internet frecvent,
în timp ce, 15 procente intră câteodată pe internet. Totodată, 15% dintre respondenți
au declarat că navighează rar pe internet.
35.0%
30.0% 15.0% 10.0% 5.0% 5.0%
Des
Foarte des
Câteodată
Rar
Foarte rar
Ns/Nr

46

7.Cât timp navigați pe internet în medie pe z i?
Între 3 -5 ore 25,0%
Între 1 -2 ore 15,0%
Între 6 -8 ore 10,0%
Mai puțin de o oră 5,0%
Între 9 -10 ore 5,0%
Peste 10 ore 5,0%
Ns/Nu pot aprecia 35,0%
Total 100%

În cazul timpului petrecut pe internet în fiecare zi, 25% dintre
respondenți alocă între 3 -5 ore acestei activități, în timp ce 15 procente navighează pe
internet între 1 -2 ore. Totodată, 10% dintre studenti intervievați navighează pe internet
în 6-8 ore z ilnic, iar 5% peste 10 ore. Tot 5% dintre respondenți au declarat că petrec
între 9 -10 ore pe internet.
8.În ce scop obișnuiți să folosiți cel mai des
internetul?
Pentru a comunica cu alte persoane 22,0%
Pentru divertisment 20,0%
Pentru școală/facultate 12,0%
0%5%10%15%20%25%30%35%
Între 3-5
oreÎntre 1-2
oreÎntre 6-8
oreMai puțin
de o orăÎntre 9-10
orePeste 10
oreNs/Nu pot
aprecia25.0%
15.0%
10.0%
5.0% 5.0% 5.0% 35.0%

47
Să-mi fac mai mulți prieteni/amici 12,0%
Să vizionez filme 8,0%
Pentru a mă informa/documenta 6,0%
Să ascult muzică 8,0%
Pentru serviciu 2,0%
Să mă joc 4,0%
Să-mi caut partener 4,0%
Din lipsă de ocupație 2,0%
Total 100%

Scopurile utilizării internetului sunt multe, astfel 22% dintre respondenți
navighează pe internet pentru a comunica, 20% pentru divertisment, în timp ce, câte
12 procente au afirmat că folosesc internetul pentru a -și face mai mulți prieteni, sau
pentru șc oală.
Alte scopuri de utilizare a internetului sunt: pentru a viziona filme (8%), pentru
a asculta muzică (6%), pentru documentare (6%), etc.
9.Dvs. dețineți profil de facebook?
Da 90,0%
Nu 7,0%
Nu doresc să îmi fac /să dețin 3,0%
0% 5% 10% 15% 20% 25%Din lipsă de ocupațiePentru serviciuSă mă jocSă-mi caut partenerPentru a mă…Să ascult muzicăSă vizionez filmePentru școală/facultateSă-mi fac mai mulți…Pentru divertismentPentru a comunica…
2.0% 4.0% 4.0% 4.0% 6.0% 6.0% 8.0% 12.0% 12.0% 20.0% 22.0%

48
Total 100%

90% dintre studenti intervievați au afirmat că dețin profil pe site -ul de
specializare Facebook.
10. Cât de des obișnuiți să intrați pe Google ?
Foarte des 45,5%
Des 32,2%
Rar 11,1%
Câteodată 5,6%
Ns/Nr 5,6%
Total 100%

90.0% 3% 7.0%
Da
Nu
Nu doresc să îmi
fac/să dețin
45.5%
32.2% 11.1% 5.6% 5.6%
Foarte des
Des
Rar
Câteodată
Ns/Nr

49
77,7% dintre respondenți au afirmat că folosesc facebook -ul des și
foarte des, în timp ce 5,6% procente au optat pentru câteodată .
11.În ce scop obișnuiți să folosiți cel mai des
Google ?
Pentru divertisment 19,5%
Pentru a comunica cu alte persoane 27,8%
Să-mi fac mai mulți prieteni/amici 26,7%
Să-mi caut partener 11,1%
Pentru a căuta informații despre
persoane/cunoștințe 5,6%
Să mă joc 5,6%
Din lipsă de ocupație 3,7%
Total 100%

29,5% dintre respondenți folosesc facebook -ul pentru divertisment, iar
27,8% pentru a comunica cu alte persoane. Totodată, 16,7 procente utilizează
facebook -ul pentru a -și face mai mulți amici, iar 11,1% pentru a -și găsi un partener.
12.În ce măsură credeți că facebook -ul v-a
ajutat în următoarele aspecte
sociale/personale?
0% 5% 10% 15% 20% 25% 30%Din lipsă de ocupațiePentru a căuta
informații despre … Să mă jocSă-mi caut partenerSă-mi fac mai mulți
prieteni/amiciPentru a comunica cu
alte persoanePentru divertisment
3.7% 5.6% 5.6% 11.1% 26.7% 27.8%

50
A.Să păstrați legătura cu prietenii/ Să vă faceți
prieteni noi
În foarte mare măsură 49,9%
În mare măsură 27,8%
În mică măsură 5,6%
În foarte mică măsură 5,6%
Ns/Nr 11,1%
Total 100%

77,7% dintre respondenții care au cont de facebook consideră că acest
site i -a ajutat să păstreze legătura cu prietenii sau să -și facă unii noi.
12.În ce măsură credeți că facebook -ul v-a
ajutat în următoarele aspecte
sociale/personale?
B.Să vă faceți un/o iubit/ă
În mică măsură 33,3%
În mare măsură 22,2%
În foarte mare măsură 16,7%
În foarte mică măsură 11,1%
Deloc 5,6%
Ns/Nr 11,1%
Total 100%

49.9%
27.8% 5.6% 5.6% 11.1%
În foarte mare
măsură
În mare măsură
În mică măsură
În foarte mică
măsură
Ns/Nr

51

38,9% dintre respondenți consideră că facebook -ul i-a ajutat să își
găsească un iubit sau iubită, în timp ce 16,7% consideră opusul.

33.3%
22.2%
16.7% 11.1% 5.6% 11.1%
În mică măsură
În mare măsură
În foarte mare
măsură
În foarte mică
măsură
Deloc
Ns/Nr

52

12.În ce măsură credeți că Google -ul v-a ajutat
în următoarele aspecte sociale/personale?
C. Să aflați lucruri despre persoane de abia cunoscute
În foarte mică măsură 30%
În mică măsură 20%
În mare măsură 10%
În foarte mare măsură 20%
Deloc 10%
Ns/Nr 10%
Total 100%

Deși fiecare utilizator al site -ului poate posta informații și imagini cât
se poate de intime, 38,9% dintre respondenții acestei cercetări consideră că facebook –
ul nu i -a ajutat să afle lucruri noi despre persoane abia cunoscute, doar 27,8% dintre
studenti intervievați sunt de părere contrarie.

30%
20%
20% 10% 10% 10%
În foarte mică
măsură
În mică măsură
În mare măsură
În foarte mare
măsură
Deloc
Ns/Nr

53
DATE SOCIO -DEMOGRAFICE
Sexul respondenților
Feminin 58,0%
Masculin 42,0%
Total 100%

Vârsta respondenților
18-30 50,0%
22-24 45,0%
14-17 5,0%
Total 100%

58% 42%
Feminin
Masculin
50.0%
45.0% 5.0%

54

Starea civilă
Căsătorit 10,0%
Necăsătorit 90,0%
Total 100%

Ultima școală absolvită
Liceu 40,0%
Facultate 30,0%
Școala generală 25,0%
Școala postliceală 5,0%
Total 100%

10.0%
90.0%
Căsătorit
Necăsătorit

55

40.0%
30.0% 25.0% 5.0%
Liceu
Facultate
Școala
generală
Școala
postliceală

56

Ocupația actuală
Elev/student 55,0%
Șomer 20,0%
Comerciant/distribuitor 10,0%
Funcționar, gestionar, technician 10,0%
Educator, învățător, asistent
medical 5,0%
Total 100%

55.0%
20.0% 10.0% 10.0% 5.0%
Elev/student
Șomer
Comerciant/distrib
uitor
Funcționar,
gestionar,
technician
Educator,
învățător, asistent
medical
Elev/student
55% Șomer
20% Comerciant/dist
ribuitor
10%
Funcționar,
gestionar,
technician
10% Educator,
învățător,
asistent
medical
5%
Other
15% Chart Title

57
Capitolul 4. Concluzii

Facultatea este perioada de trecere de la adolescență la stadiul de adult integrat
social. Între cercetători nu există un consens privind subetapele adolescenței și nu pot
fi fixate niște limite cronologice precise pentru începutul și sfârșitul acestei etapei.
Debutul adolescenței este marcat de modificările fizice ale pubertății. Sfârșitul
etapei este mult mai greu de precizat, acesta depinzând în mare măsură de școlarizare
și de mediul socio -cultural în care trăiește adolescentul. Unii adolescenți, după de
termină cele 10 clase obligatorii, nu mai continuă școala. Ei își caută un loc de muncă
sau rămân acasă.
Unii psihologi vorbesc despre adolescență ca despre o perioadă de criză, cu
numeroase probleme pe plan afectiv și comportamental, cu tensionarea relații lor dintre
adolescent și familie.Psihologii și sociologii care au studiat particularitățile
adolescenței au opinii diferinte privind „criza” din perioada adolescenței. Aolescența
este o perioadă de „furtuni și stres”, o perioadă caracterizată prin instabil itate și
tensiune.
Cei mai mulți adolescenți au tendința de a se autoanaliza. Ei doresc să își
cunoască aptitudinile, motivațiile, interesele, încearcă să își elaboreze un sistem de
valori. La începutul etapei capacitatea de autocunoașterea este limitată. Adolescentul
încearcă să se evalueze în raport cu ceilalți, dar față de alții este foarte critic, în timp ce
față de propriile slăbiciuni este foarte îngăduitor. Spre sfârșitul adolescenței
autocunoașterea este mai obiectivă. Încercând să se autocunoască, adolescentul dorește
să afle cine este el, care sunt calitățile și defectele sale, care sunt valorile prin care se
poate exprima în mod autentic (valori ce se referă la aspectul fizic, îmbrăcăminte,
preferințe în domeniul muzicii, activități distractive, rezultate școlarea, opțiuni privind
cariera, etc.). El dorește să știe cum se poate autoafirma, cum își poate dovedi lui
însuși și celor din jur unicitatea, personalitatea.

58
Tinerii acordă o importanță sporită modului cum arată și sunt dispuși să
investeas că în ținute la modă: converși, jeanși, tricou/hanorac imprimat, eșarfă, căciulă
sau șapcă trendy, geantă sport, brățări.
Un alt aspect demn de luat în seamă este interesul manifestat de tineri pentru
tot ce înseamnă tehnologie. Tehnologia reprezintă un facilitator al unui stil de viață și
un indicator de status. Cu cât ești mai “tehnologizat” ai acces la mai multe activități,
informații, poți face anumite lucruri care să te facă vizibil. In plus, în funcție de cât de
modern, autentic sau trendy este gadg et-ul folosit sau deținut, te poziționează într -o
anumită categorie socială, îți dă sau nu acces la un anumit grup – aspect care este
foarte important în rândul adolescenților.
Televiziunea continuă să fie cel mai popular mijloc de informare de masă și d e
divertisment. În ultimii ani însă se recurge din ce în ce maimult la transmiterea
informației prin așa -numitele „complexe multimedia”, a căror funcționare se bazează
în special pe utilizarea calculatoarelor. Sistemele multimedia, a căror funcționare are
la bază ideea de convergență, s -au constituit prin combinarea industriilor mass -media
cu industriile calculatoarelor și cu telecomunicațiile, rezultând rețele de tipul On -line
(E-mail, W.W.W.), teletext, presă digitală, magistrală informațională etc.
În so cietatea contemporană, sistemul mass -media, și în primul rând
televiziunea (calculatorul și rețeaua Internet tind să -i submineze supremația), răspunde
cel mai optim necesităților indivizilor de relaxare și divertisment. Odată ce au ajuns
cele mai ieftine, ușor de folosit și cele mai accesibile surse de divertisment, canalele
comunicării de masă ocupă un loc prioritar în organizarea și petrecerea timpului liber.

59

Bibliografie

http://informaticasite.ro/informatie -si-comunicare -152/836 -motoare -de-cautare18.html
http://www.preferatele.com/docs/informatica/1/motoare -pentru -eb17.php
http://ro.wikipedia.org/wiki/MSN_Search
http://ro.wikipedia.org/wiki/Bing_(motor_de_c%C4%83utare)
BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

1 . Delia Cristina Balaban , Ioana Iancu , Radu Meza , Pr. Publicitate si new -media ,
editura Tritonic
2 . Simona Miculescu , Relatii publice din perespectiva international , Editura Polirom
, 2006
3 . George Soros Despre Globalizare , Editura Polirom, Iași, 2002
4 . Gabriela Grosseck , Marketing si Comunicare pe Internet , Bucuresti , Lumen ,
2006
5 . Paul Dobrescu , Alina Bargaoanu , Mass Media. Puterea fara contraputere, ALL ,
Bucuresti , 2002
6 . Joe Marconi , Ghid practice de relatii publ ice , Iasi , Polirom , 2008
7 . Daniel Serbanica , Relatii Publice , Bucuresti , Editura ASE ,2003

60
8 . R.Harlow, Public Relation Review, p 36 apud Remus Pricopie, Relațiile Publice –
evoluție și perspective , București, Tritonic, 2005
9 . Flaviu Călin Rus, Introducere în știința comunicării și a Relațiilor Publice , Iași,
Institutul European, 2002.
10 . Iulian Vegheș Ruff, Relațiile publice și publicitatea online , Iași, Polirom, 2003
11 . Dieter Herbst , Internet -PR , Cornselsen , 2001
12 . ZerfaB, 1998, p. 2 9, apud Vegheș Ruff, Relațiile publice și publicitatea online ,
Iași, Polirom, 2003
13 . Soon -yong -Choy , Andre – Economics of electronic commerce , Ed. Macmillan
Computer Publishing , New -York 1999
14 . Matt Haig, Manual de e – marketing , București, Rentro p și Straton, 2005
15 . Scott David Meerman, Noile reguli de marketing și PR:cum să ajungi direct la
clienți prin rețelele de socializare, bloguri, comunicate de presă, site -uri video și
marketing viral , București, Publica, 2010
16 . Vasile Baltac, Tehnologiile Informa ției – Noțiuni de bază, Andreco Educational,
2011
17 . Muise, A. , Christofides , E. ^ Desmarais , S. (martie 2010) , Privacy and
Disclosure on Facebook: Youth and Adults' Information.Disclosure and Perceptions of
Privacy Risks.

. https://crwbackstage.wordpress.com/2010/05/28/globalizarea -economica/
2. http://www.utgjiu.ro/revista/ec/pdf/2007 -01/8_Isac%20Claudia%20.pdf
3. https://www.slideshare.net/vnicole20/argumente -pro-si-contra -globalizare
4. http://ctrl -d.ro/digital/resurse -digital/ce -mai-punem -pe-facebook/
5. https://biblioteca.regielive.ro/proiecte/economie/globalizarea -si-internetul –
306859.html

61