Lect. Univ. dr. Emilian Ban [631884]

UNIVERSITATEA DE VEST ”V ASILE GOLDIȘ„ DIN ARAD
FACULTATEA DE ȘTIINȚE – SOCIO UMANE ȘI EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT
SPECIALIZAREA ASISTENȚĂ SOCIALĂ

ASISTENȚA ȘI PROTECȚIA
ȘOMERILOR DIN PETROȘANI

Coordonator:
Lect. Univ. dr. Emilian Ban

Absolventă:
Gafița Daniela Mirela

Arad 2019

Cuprins

Pag.
Introducere 3
I. Considerații teoretice 7
I.1. Delimitări conceptuale ale șomajului 7
I.2. Clasificarea ș omajului 9
I.3. Indicatori ai șomajului 11
I.3.1. Nivelul ș omajului 12
I.3.2. Intensitatea șomajului 13
I.3.3. Durata șomajului 13
I.3.4. Structura șomajului 14
I.4. Cauzele șomajului și teoriile cu privire la cauzele șomajului. 14
I.4.1. Drepturile și b eneficiile șomerului 17
I.4.2. Formele șomajului 19
I.4.3. Costuri sociale ale șomajului 20
I.5. Sistemul de protecție socială a șomerilor 21
I.6. Relația inflație -șomaj 24
I.7. Politici anti -șomaj 26
I.8. Șomajul în Petroșani 27
II. Cadrul cercetării 29
II.1. Aria cercetării 29
II.2. Metodologia cercetării 34
III. Analiza și interpretarea datelor 35
III.1. Analiza datelor cantitative 36
III.2. Analiza datelor calitative 59
Concluzii și sugestii 66
Bibliografie 70
Anexe 71

3
INTRODUCERE

Problemele asistenței sociale, cu care se confrun tă în prezent toate țările, reprezintă
o preocupare aparte pentru statele aflate în tranziție, și pentru România , în special. Aceasta,
în contextul în, care ne confruntăm cu inexistența unui model de tranziție a societății de la
o formă social -economică bazată pe un sistem de organizare și conducere socială și
economică autoritară la un sistem bazat pe autonomizarea relațiilor și a agenților și
funcționarea economiei pe principiile cererii și ofertei. Sistemul de protecție a cetățenilor
reprezintă ansamblul beneficiilor sociale alcătuit din beneficiile universaliste și sistemul de
securitate sociala. 1
Șomajul este u nul din fenomenele negative care se manifestă cu mare intensitate în
zilele noastre, este un fenomen iner ent pe care îl întâlnim în economia țări, dar care este
prezent cu o mare intensitate și în Municipiul Petroșani. Mecanismul de funcționare a
pieței mu ncii determină nivelul ocupării, în scopul obținerii de bunuri necesare traiului și
dezvoltării omului și societății în care trăiește.2
Schimbarea economică a națiunilor, a determinat ca fiecare țară să i a anumite
măsuri, aplicând regula de aur a democrației cu privire la adaptarea pieței forței de muncă,
și anume incluzând cererea și oferta de muncă. Cu privire la acest lucru , pot afirma că în
timp ce unele domenii de activitate sau dezvoltat rapid necesitând noi forțe de muncă,
altele au fost afe ctate drastic, ceea ce a dus la o creștere a ratei șomajului.
Protecția socială apare ca o soluție pentru persoanele aflate în dificultate, luând un
ansamblu de acțiuni, decizii și mă suri pentru prevenirea, diminuarea sau înlăturarea
consecințelor unor eve nimente considerate ca riscuri sociale asupra condițiilor de viață ale
populaț iei, astfel că asistenții sociali au o mare responsabilitate, ei trebuie să se implice în
rezolvarea de probleme, căutând soluții noi adaptate fiecărei situații în parte.
Asisten ța socială a țări i este susținută prin fonduri provenite de la stat, buget local și
contribuții voluntare ale persoanelor fizice și juridice, asistența socială nu presupune nici o
contribuți e financiară din partea persoanei as istate. Prin aceste contribuți i și alocații se
urmărește evitarea pe cât posibil a situațiilor de risc și în același timp găsirea de noi soluții
pentru rezolvarea dificultăților care apar în societate.

1 Buzducea Doru – Aspecte contemporane în Asistența Socială, pag. 170, Ed. Polirom,
Iași, 2005
2 Bălănescu M.; Ciucur D., Intensitatea șomajului în Raporturi de Muncă, Nr. 9,
Septembrie 2011

4
Actualitatea temei de cercetare: Această lucrare conține una dintre principalele
procese și tendințe din sfera șomajului și ocupării forței de muncă , atât în orașul Petroșani ,
cât și în celelalte orașe din Români a, dar și din întreaga lume. Am ales această temă și din
considerentul că este o problemă actuală și reală, prezentă în viața de zi cu zi, unde
majoritatea oamenilor se confruntă cu cea mai gravă lipsă a locurilor de muncă și , tot
odată , cu perioada celor mai însemnate disponibilizări din toate domeniile economiei, atât
privat , cât și de stat.
Voi încerca să fac o analiză a prob lemelor cu care se confruntă societatea vizavi de
situația reală a șomajului din orașul Petroșani.
În România Sistemul de Asistență Socială se află într -un continuu proces de
adaptare, iar politicile sociale se dovedesc a fi, în general, in eficiente pentru a veni în
sprijinul celor asistați social. În vederea integrării sociale, nevoia socială reprezintă
ansamblul de cerințe indispensabile fiecărei persoane pentru asigurarea condițiilor de viață.
Motivația temei: Am ales această temă pent ru lucrarea de lice nță deoarece am mai
mulți prieteni care , din cauză că nu găsesc loc de muncă aici în oraș , cât și în țară, se simt
îndemnați să plece în țări mult mai dezvol tate, unde se cer brațe de muncă, pe un salariu
mult mai mare, chiar dacă nu profesează profesia studiată.
Scopul acestei analize vizează cunoașterea mai profundă a fenomenului șomaj,
încât să fie posibilă acționarea cu abilitate în r ezolvarea acestei probleme, a stfel că doresc
să fac o analiză reală a situației cu privirea la situația șomerilor și, cum văd șomeri din
Municipiul Petroșani situația în care se află. Î n același timp , găsirea soluțiilor pentru
reducerea șomajului , dar și prevenirea acestui fenomen.
Obiectivul lucrării constă în analiza fenomenului de șomaj din orașul Petroșani.
Acest feno men a fost mereu prezent pe parcursul întregii dezvoltări a statului, de aceea se
poate constata că șomajul reprezintă una dintre cele mai grave probleme, soluționarea
căreia v -a permite echilibrarea economiei naționale.
Am enumerat câteva obiective, pe ca re le urmăresc în efectuarea acestei cercetări.
1) Studierea și , analiza șomajului în orașul Petroșani, pentru a vedea tendințele care
se manifestă în acest domeniu.
2) Necesitatea unor contribuții mai substanțiale privind teoria șomajului, a cauzelor
și, efecte lor social -economice ale acestuia.
3) Necesitatea regândirii strategiei de dezvoltare a orașului Petroșani, în sensul
promovării unei politici de dezvoltare a industriilor de vârf, care încorporează

5
munca intelectuală, a implementării în producție a unor factori tehnologici
moderni, eficienți și , nepoluanți.
4) Crearea noilor în treprinderi mici și mijlocii, recapitalizarea tuturor agenților
performanți, fixarea locului și rolul acestora în structura politicii de dezvoltare,
care au ca efect crearea de noi loc uri de muncă și absorbț ia persoanelor aflate în
șomaj.
5) Realizarea unei diagnoze a situației socio -economice a persoanelor aflate în
căutare de loc de muncă.
Ipotezele de la care am pornit în realizarea lucrării de față au fost următoarele:
1. Cu cât șomajul este în creștere , cu atât este mai necesară prezența serviciilor ce
trebuie să vină în sprijinul persoanelor asistate.
2. Cu cât șomerii sunt mai competenți în pregătirea lor profesională, cu atât au șanse
mai mari de a se angaja pe piața forțe de muncă .
3. Cu cât persoanele șomere fac față mai greu cheltuielilor din familie, cu atât sunt
mai depresive.
4. Bărbații sunt mai afectați de cât femeile în urma pierderii locului de muncă.
5. Persoanele tinere au un grad mai înalt de optimism decât vârstnicii în ceea ce
prive ște găsirea unui nou loc de muncă .
Cercetarea pe care am efectuat -o se referă la persoanele șomere din Municipiul
Petroșani, care sunt înregistrate la AJOFM. Preocuparea pentru o astfel de temă provine
din faptul că atât în Petroșani , cât și la nivelul Văi i Jiului se găsește un nu măr foarte mare
de persoane în căutare de loc de muncă și nu există politici viabile pentru a redresa situația
actuală.
Lucrarea a fost structurată în mai multe părți :
 parte teoretică (cuprinde fundamentarea teoretică bazată pe teoriile de
specialitate la care am avut acces, cu privire la tematica propusă).
 cadrul cercetării ( cuprinde fundamentare metodologică a studiului realizat în
concordanță cu zona unde a fost realizată cercetarea ).
 parte aplicativă (cuprinde analiza rezultatelor cercetării și a fost realizată în
două subcapitole, care vizează atât rezultatele cantitative, cât și, analiza datelor calitative).
 partea de concluzii și sugestii ( pornind de la rezultatele analizei datel or,
demonstrez în ce măsură am reușit realizarea scopului, atingerea obiectivelor și măsura în
care ipotezele se confirmă ).

6
Cercetarea s -a bazat pe analiza sociologică a șomajului din Municipiul Petroșani.
Am folosit o bibliografie adecvată temei.

7
I. Considerații teoretice

I.1. Delimitări Conceptuale ale șomajului

În Municipiul Petroșani, esența conceptului de șomaj este similară cu aceea care
definește ș omajul ca fenomen general, ca fiind o stare negativă a populației active
disponibile, care nu găsește locuri de muncă, din cauza dereglării dintre dezvoltarea
economiei, ca sursă a cereri de muncă și evoluția populației ca sursa ofertei de muncă.
Există di verse modalități de estimare a șomajului și implicit diverse modalități de
cuantificare a lui.
Noțiunea de șomaj provine de la cuvântul „ chomage ”din limba franceză , la rândul
său preluat din grecul „ cauma ”care înseamnă „căldură mare” din cauza căreia se întrerupea
orice activitate.1
Șomajul este un „fenomen negativ al economiei care afectează o parte a populației
active devenită redundantă prin neas igurarea locurilor de muncă, iar ajutorul de șomaj
reprezintă un venit minim garantat pentru cei ce se încadrează în categoria de șomaj.
Mărimea acestui ajutor și durata pentru care se acordă diferă de la o țară la alta, în funcție
de o serie de condiții”.2
Reținem că, dacă abordăm term enii pieții muncii, șomajul poate fi definit ca un
excedent al ofertei de muncă față de nivelul cereri de muncă, iar șomerii pot fi considerate
persoane apte de muncă, care nu -și găsesc de lucru, formând suprapopulația relativă,
formându -se un surplus de f orță de muncă comparativ cu numărul celor angajați.
Conform dicționarului de sociologie, șomajul este un fenomen negativ al economie
care afectează o parte a populației active devenită redundantă prin neasigurarea locurilor de
muncă, și constă în aceea c ă o parte din salariați rămân fără un loc de muncă, ca urmare a
decalajului dintre cererea și oferta de forță de muncă. Conform BIM (Biroul Internațional
al Muncii), sunt considerați șomeri persoanele care îndeplinesc următoarele condiții:
 Au depășit vârs ta de 15 ani;
 Sunt apte de muncă;

1 Marian I.; Manolescu C., Ocuparea și șomajul în perioada tranziției la economia de
piață în România , Editura ASE București, 2005 , p.32 .
2 Zamfir C.; Vlăsceanu L.; (coord.), Dicționar de sociologie , Editura Babel, București,
1998 , p.621.

8
 Nu au loc de muncă ( a încetat contractul sau a fost temporar întrerupt și sunt în
căutare de loc de muncă remunerată) ;
 Sunt fără ocupație, apte de muncă, nu au mai lucrat sau ultimul loc de muncă nu a
fost remunerat;
 Sunt disponibile i mediat pentru o muncă salariată. 3
Șomajul a devenit o problemă, o dată cu dezvoltarea industrială, începând cu a doua
jumătate a secolului al XVIII -lea, în perioada de recesiune, când întreprinderile industriale
își micșorau producția iar, ca urmare eliberau un număr important de muncitorii, care
deveneau șomeri. Această forță de muncă , ieșită din populația activă ocupată, nu
contribuie la creșterea PIB (Produs Intern Brut), iar societatea este cea care suportă
costurile șomajului pe seama contribuției la fondul de șomaj, din partea agenților
economici și salariaților.
Asistența socială nu reprezintă un răspuns politic la problemele sociale la un
moment dat sau într -o anumită perioadă. Conștiința comunitară stimulată de o cultură
socială poate contribui din plin la diagnoza socială locală și la îmbunătățirea dinamicii
acesteia în sensul soluționării operative și favorabile a nevoii sociale.4
Asistența Socială intervine în momentul în care aceste persoane , datorită unor
motive personale de natură economico -materială, socio -culturală, biologică sau
psihologică, nu au posibilitatea de a se integra prin mijloace și eforturi proprii în
colectivitate, în limitele unui mod normal, decent de viață. Pentru o anumită perioadă de
timp, ele nu pot duc e o viață activă, auto -suficientă, fără un ajutor economico -material, sau
fără un suport fizic, moral, social din exterior.
Serviciile asistenței sociale oferă celor în nevoie posibilități de cunoaștere și de
acces la servicii specializate de protecție so cială, îi orientează către înțelegerea și utilizarea
cadrului legislativ de protecție socială,mobilizează comunitatea, persoanele și grupurile în
dificultate de a influența activ politicile sociale.
Ea furnizează celor în nevoie financiar, material, moral , psihoterapie, consiliere.
Asistența socială abordează probleme la diferite niveluri, începând cu cel
individual, continuând cu rezolvar ea problemelor interpersonale ( terapia familiei, a
relațiilor dintre soți, părinți și copii, relații în cadrul cuplulu i etc.), trecând la nivelul
activității profesionale (terapia persoanelor cu probleme de integrare în muncă și a

3 Zamfir C.; Vlăsceanu L.; (coord.), Dicționar de sociologie , Editura Babel, București,
1998 .
4 Pașa F.; Pașa L.; – Asistența socială în România, Editura Polirom, Iași, 2004 , pag. 9 .

9
șomerilor) și sfârșind cu nivelul comunității (rezolvarea conflictelor etnice, a grupurilor
pentru mobilizarea energiilor individuale și colect ive pentru rezolvarea problemelor
comune).

I.2. Clasificarea șomajului

De la început se recunoștea doar existența șomajului voluntar , dar în urma
refuzurilor de angajare al persoanelor care consideră că salariul și condițiile de muncă nu
recompensează în mod corespunzător eforturile ce trebuie depuse atun ci când se prestează
o muncă,Șomajul voluntar are la origine rigiditatea salariilor (nominale) la scădere.
Categoriile de persoane, care se încadrează în șomaj voluntar sunt:
 Persoanele angajate care preferă să -și înceteze temporar activitatea, apreciind că
ajutorul de șomaj le pateu asigura o existență decentă;
 Șomerii care așteaptă locuri de muncă mai bune decât cele oferite de întreprinderi
și instituții, cât și de cele pe care le -au deținut;
 Gospod inele hotărâte, pe baza unui consens de familie,să se încadreze, dar ezită să
se încadreze în condițiile date, din motiv că salariu ar fi prea mic sau distanța de
domiciliu este prea mare, etc.
În perioada anilor 30, J. M. Keynes a observat existența un ui alt den de șomaj, și
anume , șomajul involuntar , care e reprezentat de persoanele cu toate că ar accepta
condițiile existente pe piața muncii, nu reușesc să se angajeze datorită imposibilității găsirii
locurilor de muncă vacante.
Șomajul se formează pe baza a două mari procese economico -sociale:
1. pierderea locurilor de muncă de către o parte a populației ocupate;
2. apariția pe piața forței de muncă a generații tinere, și susținerea justificată a unor
persoane apte de muncă, dar inactive, de a lucra în condi țiile unei cereri de muncă
inferioare acestei creșteri.
În cadrul primului proces, în funcție de cauzele diferite, care generează acest
fenomen, se disting mai multe genuri de șomaj: 5
a. șomaj ciclic (conjunctural), apare în perioadele de criză sau recesiun e
economică, este dependent de fluctuațiile ciclice pe termen mediu, cauzat de

5 Stegar I. – Dezastrul programat al Văii Jiului, Editura Focus, Petroșani, 2014;

10
crizele economice și conjuncturi defavorabile trecătoare, dar care se repetă la
intervale de timp mai lungi sau mai scurte;
b. șomaj structural, determinat de modificarea structuri i economiei pe activități,
ramuri, subramuri sub incidența evoluției nevoilor, crizei energetice, revoluției
tehnico -științifice sau altor factori;
c. șomaj tehnologic, determinat de înlocuirea vechilor tehnici și tehnologii cu
altele mai noi, precum și de ce ntralizarea unor capitaluri și unități economice cu
restrângerea locurilor de muncă;
d. șomaj intermitent, ce apare ca urmare a practicării contractelor de angajare de
scurtă durată din cauza incertitudinii afacerilor unui anumit număr de unități
economice;
e. șomaj de discontinuitate, afectează în mod deosebit femeile și este cauzat de
întreruperi ale activității din motive familiale și de maternitate;
f. șomaj sezonier, cauzat de întreruperi ale activităților puternic dependente de
factori naturali, cum sunt cele din agricultură, construcții, lucrări publice.
Cel de -al doilea proces care include generarea șomajului este datorită stării actuale
a economiei naționale care prin nivelul dezvoltări, prin dinamica și structura ei nu poate
asigura cererea de lucru, în p as cu creșterea ofertei de muncă.
În funcție de durata șomajului, avem trei categorii de șomaj și anume:
1. șomaj de scurtă durată, ce caracterizează o perioadă a șomajului de la
câteva săptămâni până la 6 luni;
2. șomaj de durată medie, ce caracterizează o perioadă a șomajului de la 6 luni
la 18 luni;
3. șomaj de lungă durată, ce caracterizează o perioadă a șomajului mai mare
de 18 luni.

Pe piața muncii va exista întotdeauna un număr de șomeri, în sensul că nu toți cei
care caută activ un loc de muncă au găsi t și acceptat un astfel de loc într -un anumit
moment, după cum nici toți cei care angajează forță de muncă nu au completate toate
locurile la un moment dat. Acest tip de șomaj, determinat de circulația normală a forței de
muncă, poartă denumirea de șomaj f ricțional (tranzitoriu) .
Șomajul fricțional cuprinde pe acei lucrători care au abandonat vechile locuri de
muncă în speranța de a găsi altele cu posibilități de realizare a unor venituri mai bune, care
să le asigure un nivel de trai decent, atât lor cât și familiilor acestora. Însă șomajul

11
fricțional se mai caracterizează și prin faptul că tinerii își schimbă mai de s profesiile decât
muncitorii mai în vârstă, trecând mai des prin perioadele de șomaj între schimbările de
profesii voite sau nevoite.6
Șomajul fricțional este, în principal, determinat de două cauze :
 caracterul eterogen al mâinii de lucru, în sensul exis tenței unor diferențe
considerabile între indivizi sub raportul abilităților, motivațiilor, personalității chiar
și în cazul aceleiași calificări. Eterogenitatea se manifestă și în ceea ce privește
locurile de muncă chiar pentru aceeași calificare;
 informa ții imperfecte în ceea ce privește mâna de lucru și locurile de muncă
disponibile, caracteristicile acestora și uneori decalajul în timp și spațiu al acestor
informații.
Șomajul structural se deosebește de cel fricțional prin aceea că este determinat de
modificări în compoziția fie a cererii, fie a ofertei de muncă. Economia se află în orice
moment într -o continuă schimbare, astfel că în orice moment va exista o neconcordanță
între caracteristicile forței de muncă și caracteristicile locurilor de muncă dis ponibile.
Această formă de șomaj este considerată, în general, ca fiind cea mai gravă și complexă,
deoarece reintegrarea forței de muncă disponibilizare este un proces lung și dificil, care
presupune creșterea investițiilor simultan cu recalificarea celor afectați.7

I.3. Indicatori ai șomajului

Din punct de vedere statistic, indicatorii prin care se apreciază șomajul sunt de două
feluri:
 Indicatori absoluți
 Indicatori relativi
Indicatorii absoluți sau indicatorii de nivel, se referă la numărul efectiv de șomeri,
se exprimă în “persoane ” și se determină pentru anumite perioade de timp: lunar,
trimestrial sau anual. Numărul șomerilor se calculează și în corelație cu anumite variab ile
demografice, cum sunt: vârsta, sex, stare civilă, dar și ținând cont de pregătirea
profesională, de nivelul studiilor sau de repartiția teritorială.

6Miftode V. – Tratat de Asistență Socială, Editura, Lumen, Iași 2010
7 Baron O., Politica ocupării forței de muncă – note de curs, Petroșani 2008

12
Indicatorul relativ prin care se apreciază intensitatea șomajului este indicatorul
macroeconomic: rata șomajului. Aceasta se determină prin raportarea numărului total de
șomeri la populația activă și se exprimă în procente.
Ca relație generală de calcul, rata șomajului se determină prin raportarea unui
indicator care exprimă șomajul ( numărul de șomeri – Ș), și un alt indicator care măsoară
populația de referință, cel mai des populația activă (Pa ) .
RȘ = Ș/Pa x 100
Măsurarea șomajului se face cu ajutorul mai multor indicatori cantitativi și
calitativi.
Indiferent de forma pe care o îmbracă șomajul, în analiza și caracterizarea acesteia
se i-au în considerare și următorii indicatori :

I.3.1. Nivelul Șomajului

Nivelul șomajului pune în evidență dimensiunile acestuia.
În ultimii ani, discuțiile despre rata naturală a șomajului a căpătat o mare
import anță atât pentru literatura de specialitate cât și pentru practica economică. Motivele
fiind:
 construcția teoretică pe care se bazează servește la înțelegerea cauzelor inflației;
 utilizarea ca bază empirică pentru previzionarea modificărilor în rata inflației;
 este un reper important în elaborarea politicilor economice.
Rata naturală a șomajului corespunde funcționării normale a pieței muncii și este
asociată cu ocuparea totală a forței de muncă.
Rata șomajului înregistrată la data de 31.12.2015 a fost de 5.98% față de 6.42,
înregistrată la 31.12.2014. În anul 2015, șomajul a înregistrat o scădere, diferența dintre
valorile maxime și minime ale ratei șomajului fiind de 0.93 puncte procentu ale, cu
maximul de 6.8%, atins în luna ianuarie 2015 și minimul de 5.87% în luna noiembrie 2015.
Aprecierea nivelului șomajului scoate în evidență ca și în condițiile economice cele
mai favorabile ocupării depline a factorului munca, se menține o anumită rată a șomajului,
cunoscută sub denumirea de rată normală a șomajului. Deci, ocuparea deplină a forței de
muncă nu înseamnă eliminarea în totalitate a celor ce nu lucrează din totalul forței de
muncă. Rămân persoane neocupate care se află în proces de schi mbare a locului de muncă,
sau persoane care nu se adaptează la condițiile de muncă. Rata naturală a șomajului este

13
definită ca acel nivel al șomajului a cărui absorbție poate fi realizată numai prin investiții
pe seama inflației, ceea ce ar conduce la creș terea prețurilor.
Când rata efectivă a șomajului este mai mare decât cea naturală, în economie există
o stare de sub -ocupare a factorului muncă. Când rata efectivă este mai mică sau în jurul
ratei naturale, în economie există o stare de supra -ocupare a fa ctorului muncă.
Pentru o evaluare corectă a mărimii șomajului, este necesar să se calculeze:
a. intrările care sunt reprezentate de persoanele concediate, casnice sau care au
terminat un ciclu de învățământ și nu se pot angaja.
b. Ieșirile care reprezintă persoanele ce găsesc noi locuri de muncă, cele care revin la
vechiul serviciu, cele care nu mai caută locuri de muncă, emigranții, pensionarii,
etc.

I.3.2. Intensitatea șomajului

Este o altă carac teristică a fenomenului șomaj,î n funcție de aceasta se poate
distinge:
 șomaj total – atunci când are loc pierderea locului de muncă și încetarea totală a
activității;
 șomaj parțial – constă în diminuarea activității depuse de o persoană, în special
prin reducerea duratei săptămânii de lucru sub cea legală, cu scăderea salariului;
 șomaj deghizat – dat de angajarea în firme a unui număr de salariați superior celui
necesar, și cuprinde acele persoane care au o activitate aparentă cu eficiență mică,
fiind întâlnit mai ales în țările slab dezvoltate.

I.3.3. Dur ata șomajului

Durata șomajului reprezintă durata de timp din momentul pierderii locului de
muncă și până la reluarea activității. Durata șomajului diferă pe țări și pe perioade istorice.
Nu există o durată a șomajului stabilită din timp, dar există reglementări care
precizează durata pentru care se plătește îndemnizația de șomaj. În prezent, se manifestă o
tendință generală de creștere a duratei șomajului , șomajul de lungă durată este cons iderat

14
un șomaj continuu dacă este mai mult de 12 luni . Această perioadă are o tendință de
creștere, atingând până la 18 -24 luni.

I.3.4. Structura șomajului

Acest aspect pune în evidență componența șomerilor în funcție de categoriile de
vârstă, nivel de calificare, sex, rasă, etc.
În urma studierii șomajului pe sexe și categorii de vârstă s -a ajuns la concluzia că
femeile sunt mai afectate de șomaj decât bărbații, de ase menea, tinerii de până la 25 de ani
și persoanele de peste 45 de ani în raport cu restul populației active.

Tabel nr.1 de distribuție al variabilei: Structura șomerilor pe grupe de vârstă și sex
IN EVIDENȚE PE DATA DE 01.01.2016
VARSTA
SUB 25 ANI 25-35 ANI 35-45 ANI PESTE 45 ANI
F M F M F M F M
176 217 146 173 202 155 233 221 1523

Tabel nr.2 de distribuție al variabilei: Structura șomerilor după nivelul studiilor
STRUCTURA ȘOMERILOR DUPĂ NIVELUL STUDIILOR
STUDII
FARA STUDII SCOALA ELEMENTARA MEDII SUPERIOARE
F M F M F M F M
27 32 219 287 397 388 114 59 1523

I.4. Cauzele șomajului și teoriile cu privire la cauzele șomajului.

Principalele cauze generatoare de șomaj sunt:

15
a. crizele economice ce au loc și care apar sub trei tipuri, în funcție de dimensiunea
lor: crize economice generale; crize economice parțiale; crize economice
conjuncturale;
b. tendințele de restructurare economică, geografică, socială etc. ce au loc în diferite
țări, mai ales sub incidența crizei energetice ș i revoluției tehnico -științifice, care
generează șomajul structural. Resorbția totală sau parțială a șomajului generat de
această cauză poate avea loc numai printr -un proces lung și dificil, întrucât
presupune creșterea investițiilor, recalificarea celor a fectați și reorientarea
învățământului;
c. înlocuirea vechilor tehnici și tehnologii, centralizarea unor capitaluri și unități
economice cu restrângerea locurilor de muncă. Generează șomajul tehnologic, a
cărui resorbție este dificilă, deoarece presupune reca lificarea forței de muncă în
concordanță cu noile nevoi ale capitalului și unităților economice, lărgirea
activităților economice și în special a producției pentru a putea oferi locuri de
muncă și creșterea numărului în treprinderilor pentru a asimila cadre le cu pregătire
superioară afectate prin centralizare;
d. incertitudinea afacerilor unui anumit număr de agenți economici, ce determină,
practicarea contractelor de angajare de scurtă durată. Această practică poate
constitui un mijloc de presiune asupra angaj aților pentru a accepta anumite condiții
de muncă și salarizare, dar și o măsură de siguranță, din partea agenților economici
pentru a nu -și asuma, vizavi de forța de muncă, angajamente pentru care pot fi trași
la răspundere. Perioada de șomaj, în acest ca z, începe la expirarea angajării și se
încheie la reînnoirea contractului sau la realizarea unei angajări la o altă firmă;
e. întreruperea activității din motive familiale și de maternitate. Această cauză
afectează în mod deosebit femeile și generează așa -zisul șomaj de discontinuitate;
f. întreruperea activităților puternic dependente de factorii naturali este specific
următoarelor sectoare economice: agricultură, construcții, lucrări publice etc.
Restrângerea locurilor de muncă se răsfrânge negativ asupra noilo r generații ajunse
la vârsta încadrării în muncă sau a unor grupuri de oameni care au depășit vârsta
legală pentru încadrare, n -au mai lucrat și sunt prima dată în căutarea unui loc de
muncă;
g. Starea economiei (nivel, structură, tehnică și tehnologie aplic ată etc.). Există o
diferență dintre ciclul reproducției forței de muncă și a diferitelor activități
economice, prin formarea noilor generații în cadrul mișcării populației sun

16
incidența factorilor naturali -biologici, demografici și economici care, deși se
influențează reciproc, nu au unii asupra altora o determinar e cauzală, directă și
exclusivă;
h. Intrarea pe piața muncii a eșantioanelor de populație activă care n -au mai lucrat.
Această intrare este determinată de anumite cauze directe , cum ar fi:
 diminua rea posibilităților de trai în condi țiile unor venituri considerate altădată
sigure și suficiente (salariul soților, pensii, economii) ce s -au erodat sub acțiunea
inflației și a altor procese din economie;
 intensificarea mișcării de emancipare a femeilor c are nu se mai resemnează la o
viață pasivă;
 ruinarea micilor producători.
i. Migrația internațională a forței de muncă.
Dimensiunile și dinamica șomajului pe țări și perioade sunt influențate, mai ales
după cel de -al doilea război mondial, de migrația intern ațională a populației, de deplasarea
populației active disponibile dintr -o țară în alta în căutarea unui loc de muncă, ceea ce
diminuează oferta de muncă în țara de origine, dar o mărește în țara unde ajunge, acționând
astfel în direcția scăderii sau creșt erii corespunzătoare a șomajului.
Există o serie de teorii sociologice cu referire la factorii cauzatori ai șomajului :
I. Teoria clasică susține ideea că șomajul există numai pentru persoanele care vor să
se angajeze, dar cu un salariu superior celui stabilit pe piața muncii. Ca urmare, șomajul
are cauză rigiditatea salariului real la scădere, nivelul prea ridicat al acestuia pretins de
lucrători și presiunile sindicale asupra modului de determinare a salariului care împiedică
întreprinzătorii să ridice cererea de forță de muncă la nivelul care ar absorbi întreaga ofertă
existentă la un moment dat. Șomajul voluntar rezultă din faptul că o p arte din șomeri
acceptă voluntar să rămână în această situație pentru o perioadă mai scurtă sau mai lungă
de timp. Ea s -ar datora dorinței lor de a avea mai multă informație despre locurile de
muncă ce se oferă. Considerând insuficiente informațiile furniz ate pe piața muncii, ei
preferă să examineze singuri ansamblul de oportunități în baza unor calcule de tip cost /
avantaj (costul = lipsa ocupării, iar avantajul = un loc de muncă mai bun).
II. Teoria lui John Maynard Keynes susține ideea că șomajul involuntar există dacă,
în cazul unei creșteri ușoare, în raport cu salariul nominal, a prețurilor la bunurile pe care le
consumă muncitorii, cât și cererea totală de mână de lucru dispusă să muncească la salariul
nominal curent, cât și cererea totală de mână de luc ru la acel salariu, ar fi mai mari decât
volumul existent al ocupării. Cauza șomajului involuntar este insuficiența cererii de

17
consum. Cum cererea de forță de muncă e derivată din cererea pentru bunurile la
producerea cărora este folosită, explicația șomaj ului involuntar nu se găsește pe piața
muncii, ci pe piața bunurilor și serviciilor. O reducere a investițiilor din diverse motive
(rata dobânzii ridicată, rata profitului inacceptabilă pentru întreprinzător, conjunctură
nefavorabilă) va reduce într -o etap ă următoare producția, întreprinzătorii nu mai sunt
interesați să ceară angajări, iar prețul de vânzare coboară. Diferența între volumul ocupării
anterioare și cel existent în noile condiții este șomaj involuntar, pentru că acești lucrători ar
accepta lucr ul la salariul curent al pieței, dar cererea este insuficientă datorită scăderii
investițiilor, care numai încurajează investitorii să angajeze salariați.
III. Concepția neclasică susține că șomajul ar rezulta din înseși procesele creșterii,
ceea ce îi oferă ca racterul de fenomen “natural”. Șomajul ar rezulta din mobilitatea forței
de muncă și condițiile de informare a pieței muncii. Statisticile arată o diminuare a
perioadei medii de ocupare și, respectiv, o mărire a duratei medii de șomaj datorate
prelungirii perioadei dintre două angajări.8

I.4.1. Drepturile și beneficiile șomerului

Îndemnizația de șomaj este principalul drept al persoanelor aflate în căutarea unui
loc de muncă, pe lângă acest drept se mai include și:
a) Dreptul să primească ajutorul de șomaj stabilit, potrivit legii, pe toată perioada cât
se află în pregătirea și, în continuare, până la d ata primei repartizări în muncă;
b) Dreptul de a beneficia de asigurările sociale, inclusiv pensie de invaliditate, alocație
pentru copii și asistență medi cală gratuită, stabilite de lege pentr u persoanele
încadrate în muncă;
c) Dreptul de a beneficia de rechizite și materiale de instruire gratuite ;
d) Dreptul de a beneficia de haine și echipament de protecție conform legii, pe timpul
instruirii practice ;
e) Dreptul de a primi o indemnizație în funcție de rezultatele obținute, a muncii
efectuate pe timpul instruirii practice ;

8Haită C. M., The General Theory of Employment, Interest and Money (1936) „Teoria
generală a ocupării forței de muncă, a dobânzii și a banilor ”, Editura Publica, București,
2009 .

18
f) Dreptul de a se retrage de la curs, fără a i se imputa cheltuielile de școlarizare și ,
ajutorul de șomaj plătit, dacă s -a încadrat în meseria av ută sau prestează o activitate
pe bază de liberă inițiativă, dovedită cu adeverință de încadrare, sau autorizație de
funcționare, 9
Cuantumul acestei îndemnizații se stabilește în felul următor: această indemnizație
reprezintă 75% din salariul minim pe economie , care la momentul actual constituie 925
RON,10 la care se adaugă o sumă în funcție de vechimea în muncă:
 + 3% pentru o vechime de 3 ani ;
 + 5% pentru o vechime de 5 ani ;
 + 7% pentru o vechime de 10 ani ;
 + 10% pentru o vechime de 20 ani .
Însă nu toa te persoanele care sunt șomere beneficiază de ajutor de șomaj, acest
ajutor este acordat doar persoanelor care:
a) După o perioadă de 30 de zile, pentru absolvenții învățământului preuniversitar și
învățământului special, de la data care s -au adresat la serviciu l forțelor de muncă;
b) După o perioadă de 30 de zile de la terminarea serviciului militar, dacă s -au înscris
la serviciul forțelor de muncă sau la alte organe competente p entru găsirea unui loc
de muncă;
c) De la data înscrierii la oficiile de muncă, î n cazul femeilor care au întrerupt
activitatea pentru creșterea copiilor, la fel și , persoanelor care le -a încetat activitatea
de pensionar;
d) Ajutor de șomaj au dreptul să -l primească și , persoanele care din momentul
încetării contractului de muncă, s -au înscris la oficiul forțelor de muncă în termen
de 30 de zile de la data încetării activității. dar care a fost implicat activ în munca
pe care a efectuat -o până la încheierea activității.
Perioada în care se primește ajutorul de șomaj depinde de cotizația depusă. În
prezent dacă ai cotizat:
 Cel puțin 1 an, ai dreptul la 6 luni de ajutor de șomaj;
 Cel puțin 5 ani, ai dreptul la 9 luni de șomaj;
 Cel puțin 10 ani de cotizație, ai dreptul la 12 luni de indemnizație.

9 Miftode V. (coord.) – Dimensiuni ale Asistenței Sociale , Editura EIDOS, Botoșani, 1995 .
10 http://www.startupcafe.ro/stiri -taxe-20958214 -salariul -minim -creste -19-1-mai-2016 –
trebuie -faca-angajatorii.htm , 19.06.2016, ora 12: 03.

19
În afară de indemnizație, persoanele înscrise la șomaj beneficiază și , de alte
facilități, cum ar fi:
a. Dacă o persoană se angajează în timpul acordării îndemnizației, cu contract pe
durată nedeterminată și , cu program normal 8 h/zi , are dreptul să primească, pe
durata lunilor cât avea dreptul la ajutorul de șomaj, 30% din salariul minim pe
economie, p ersoana poate primi acești bani doar pe baza adeverinței de angajat;
b. Persoanele care se angajează la o distanță mai mare de 50 km de d omiciliu, sau își
schimbă domiciliu pentru a accepta un loc de muncă într -o altă localitate, primesc o
sumă de bani ca stimulent .
Alte beneficii pe care le au persoanele înscrise în evidențele ANOFM sunt:
 Primesc consultanță gratuită în carieră și antrepr enoriat. Pot solicita ajutor în
crearea unui plan de afaceri, accesarea unor surse de finanțare pentru pornir ea unei
activități independente;
 Sunt candidați la pozițiile vacante înregistrate la ANOFM. Există atât poziții în
România cât și în alte țări eur opene ;
 Pot beneficia de cursuri de reconversie profesională și perfecționare, în limita
ofertei prezentate la agenția de șomaj de care aparține.
Perioada în care o persoană poate să primească ajutor de șomaj, depinde de
vechimea sa în muncă și, în același timp pe lângă ajutorul de șomaj, mai poate avea
parte și de alte facilități, precum : alocații din partea statului pentru copii, asistență
medicală gratuită dar și , păstrarea locuinței de serviciu, iar beneficiarul ajutorului de
șomaj este obligat, ca de două ori pe lună, să se prezinte la Oficiul forțelor de muncă.

I.4.2. Formele șomajului

Formele șomajului dominante de extindere întâlnite astăzi sunt:
 Șomajul de conversiune – afectează salariații care aveau locuri de muncă stabile
până la licențiere, fără vechime mare în muncă. La începutul perioadei de șomaj, ei
sunt considerați favorizați, iar in caz de prelungire a perioadei de șomaj, trec intr -o
categorie mai defavorizat ă;
 Șomajul repetativ – îi cuprinde pe aceia care cunosc o succesiune de perioade de
activitate și de șomaj, mai afectați fiind tinerii și , cei cu calificare slabă;

20
 Șomajul de excluziune – reunește populația activă în care sunt incluse persoane mai
în vârst ă, mai puțin calificate sau aflate în șomaj de timp îndelungat, indiferent dacă
mai primesc sau nu indemnizația de șomaj.11

I.4.3. Costuri sociale ale șomajului

Costurile pe care le implică șomajul, directe sau indirecte, relevă faptul că acest
fenomen constituie o risipă de resurse umane și , financiare generate de utilizarea
incompletă a fondurilor de producție, cu implicații asupra costurilor sociale.
Costurile directe sunt evidențiate sub forma vărsămintelor financiare către fondul
destinat protecț iei sociale a șomerilor, care, în principal este utilizat pentru plata ajutorului
de șomaj, alocației de sprijin, calificării și recalificării șomerilor.
Costurile indirecte sunt generate de diminuarea globală a producției și a veniturilor
de care ar pute a să beneficieze întreaga populație. Ele îmbracă forma unor pierderi de
producție determinate de neutilizarea unor capacități și , mijloace tehnice din dotare, ceea
ce implică reducerea resurselor de formare a veniturilor bugetare, deteriorarea calificării și,
capacității de muncă, descurajarea personalului în plan profesional, social și uman.
Pentru persoanele care devin șomeri, costul șomajului are un aspect economic și
unul moral. Economic pentru că intrarea în șomaj înseamnă reducerea veniturilor și , a
posibilităților de consum pentru întreaga familie. Totodată statutul de șomer atrage după
sine stresul nervos, o stare depresivă determinată de incertitudine și așteptare, toate
acestea, spre deosebire de consecințele economice, deși sunt foarte importante , nu se pot
evalua.
Deosebit de complexe și cu urmări multiple sunt costurile șomajului și la nivel de
economie și ,societate. De exemplu:
 Șomajul înseamnă subutilizarea factorului de producție muncă, ceea ce se
repercutează negativ asupra volumului produc ției (producția actuală scade cu mult
sub cea potențială), iar scăderea producției înseamnă pierdere de venituri (salarii și
profituri) cu toate urmările sale legat e de consumul propriu zis și de investiții;

11 Giddens A., Sociologie , Editura All, București, 2000 , pp.356 -359.

21
 Scăderea generală a veniturilor reduce încasăril e, respectiv intrările la capitolul
venituri din bugetul statului, reducerea impozitelor pe venit, a taxei pe valoarea
adăuga tă, a taxelor și accizelor, ceea ce diminuează volumul cheltuielilor publice;
 Existența șomajului sporește cheltuielile statului pentru funcționarea oficiilor de
plasare, plata ajutorului de șomaj, alte cheltuieli sociale legate de calificare, de
îngrijirea sănătății șomerilor etc.
Aprecierea corectă a costului șomajului impune luarea în considerație și , a unor
avantaje pe care le implică acest fenomen . Avantajele șomajului sunt corelate cu
următoarele aspecte:
 Determinarea salariaților să caute servicii mai bune, si sigure, care cer o
calificare superioară, ceea ce poate însemna incitarea spre perfecțion are cu
consecințele corespunzătoare asupra creșterii randamentului muncii;
 Crearea de mână de lucru mobilă și adaptabilă la cerințele impuse de
modificările activității economice, ceea ce contribuie la o eficiență mai mare în
alocarea resurselor pe termen scurt și o creștere economică mai rapidă pe
termen lung.
În final, însă, dacă pe de o parte se iau în considerație costurile, iar pe de altă parte
avantajele fenomenului șomaj, pe termen lung, rezultatul apare categoric negativ,
deoa rece costurile depășesc cu mult beneficiile, atât în cazul celor direct implicați cât și al
economiei și , societății în ansamblu.

I.5. Sistemul de protecție socială a șomerilor

Protecția socială reprezintă ansamblul de politici, măsuri, instituții,organisme care
asigură un anumit nivel de bunăstare și securitate socială pentru înțelegerea populației și, în
mod special, pentru anumite grupuri sociale și , persoane care nu pot să realizeze prin efort
propriu condiții normale, minime de viață .
Sistemul de protecție socială se definește ca fiind acela care susține persoanele,
grupurile sau comunitățile „aflate în situație de dificultate și , care nu pot să desfășoare prin
resurse proprii o viață la standarde minime considerate a fi normale”.12
Există două tipuri de mijloace prin care se realizează protecția socială și anume:

12 Neamțu G. (coord) – Tratat de Asistență Socială , Editura Polirom, Iași, 2003 , p.620.

22
1. Serviciile sociale sunt împărțite în trei mari categorii: învățământ, sănătate și
asistență
socială.
2. Beneficiile sociale sunt clasificate în beneficii sociale con tributorii și , beneficii
sociale
non-contributorii iar cele non -contributorii sunt acordate persoanelor aflate în nevoie fără
ca acestea să aibă obligația vreunei contribuții anterioare. În cazul beneficiilor sociale
contributorii vin să înlocuiască venit urile proprii obținute în urma desfășurării unei
activități, în condițiile în care acest lucru nu mai este posibil din diferite motive precum:
vârsta, îmbolnăvirea, pierderea locului de muncă.
Beneficiile sociale contributorii sau beneficiile de asigurări sociale iau forma
pensiilor, ajutorului de boală și a ajutorului de șomaj.
Ele poartă denumirea de beneficii sociale contributorii deoarece sunt acordate cu
stricta condiție a unei cotizări anterioare la un cont al asigurărilor sociale în perioada activ ă
a vieții.
Beneficiile sociale reprezintă tipul de beneficii din asigurarea socială care depind
de contribuțiile făcute pe parcursul perioadei active. Ele sunt accesibile doar persoanelor
care au contribuit cu o anumită sumă de bani în perioada cât au f ost angajați și se acordă
pentru o perioadă limitată de timp. Se observă că definiția dată corespunde celei adoptate
de țara noastră.
Șomajul, ca și cost social al trecerii la o economie de piață, are profunde efecte în
ceea ce privește nivelul de trai al celor care și -au pierdut locul de muncă, datorită scăderii
dramatice a veniturilor, în timp ce societatea face efortul de a plăti ajutorul de șomaj, timp
de 9 luni și, alocația de sprijin, timp de 18 luni.
Potrivit Legii 1/1991, respectiv legea 76/2002 și 107/2004 care aduce unele
modificări și completări, ajutorul de șomaj reprezintă drepturile bănești cuvenite persoanei
ce îndeplinește condițiile pentru a avea calitatea de șomer.
Legea 1/1991 acorda aces te drepturi pe o perioadă de 270 de zile de la intrarea în
șomaj în timp ce Legea 76/2002 aduce ca noutate o durată de plată diferențiată, de 6 luni, 9
luni sau 12 luni în funcție de stagiul de cotizare (de până la 5 ani, cuprins între 5 și 10 ani
și mai m are decât 10 ani). Modificarea suferită de Legea 74/2002, apărută în M.O.
144/2005 este aceea că indemnizația de șomaj nu mai es te o sumă fixă reprezentând 75%
din salariul de bază minim brut pe țară ci o sumă acordată în mod diferențiat în funcție de
stagiul de cotizare.

23
Legea 107/2004 introduce o nouă măsură de stimulare a reîncadrării în muncă adică
aceea a plății a 30% din alocația de șomaj cuvenită chiar dacă persoana s -a reangajat, dacă
aceasta se face în perioada legală în care persoana ar beneficia de ajutor de șomaj.
În lege este definită noțiunea de șomer,ca fiind persoana aptă de muncă, dar care nu
poate fi integrată pe piața forței de muncă, din cauza lipsei locurilor de muncă specializate
în domeniile pe care le cunosc.
Șomerii beneficiază de ajutor de șomaj și , de alte forme de protecție socială,
precum și de sprijin, în vederea reintegrării lor profesionale prin calificare și recalificare.13
Obiectivul esențial al protecției sociale , îl constituie reintegrarea categoriilor
defavorizate în vi ața normală prin stimularea forțelor active, a creșterii capacităților lor de
a face față problemelor cu care se confruntă, prin propriile eforturi. Pentru a asigura o
protecție socială a indivizilor care nu reușesc să -și rezolve dificultățile și , să aibă un trai
decent, pentru a -și putea asigura existența, sunt utilizate două modalități de sprijin:
 Sistemul asigurărilor sociale fondurile care sunt obținute prin contribuții
sistematice ale persoanelor active, și care le sunt alocate sub formă de ajutor de
șomaj, de boală, de pensii persoanelor care nu -și pot câștiga existența prin propriile
eforturi.
 Sistemul asistenței sociale finanțat de bugetul de stat, buget local și contribuții
voluntare ale persoanelor fizice și juridice.
Însă există și două forme d e politici prin care se urmărește gradul de ocupa re a
locurilor de muncă, aceste politici atât pasive cât și active sunt elaborate în vederea
diminuării numărului de șomeri și protecție a persoanelor inactive pe piața muncii.
Politicile pasive de ocupare d eși sunt costisitoare, nu conduc la crearea de noi locuri de
muncă și , au anumite limite. Uneori acest tip de politică nu este apreciat de populație, ca
urmare a efectelor psihologice negative pe care le are asupra persoanelor vizate de aceste
măsuri și ni ci de persoanele active care sunt împovărate cu sarcinile fiscale necesare
întreținerii persoanelor inactive.
Politicile active, urmăresc maximizarea gradului de ocupare prin dezvoltarea
capitalului uman, ridicarea completivității forței de muncă, dar și stimularea creării de noi
locuri de muncă.
Aceste politici sunt apreciate ca fiind active deoarece, au un efect mai mare asupra
creșterii gradului de ocupare, decât cele pasive, care în cea mai mare parte, se rezumă la
acordarea ajutorului de șomaj ce rep rezintă o soluție limitată și , fără efecte benefice

13 Gorincu G., Economia de piață Nr.9, Editura Danubius , Brăila, 1993 .

24
ulterioare pentru persoana care se află în această situație. De aceea măsurile active
urmăresc pe de o parte stimularea angajaților pentru absorbția unei părți din excedentul
forței de muncă, iar pe de al tă parte, sprijinirea persoanelor neocupate în vederea găsirii
unui loc de muncă.
Măsurile active de ocupare își pot atinge scopurile numai în condițiile unei creșteri
economice durabile, a flexibilității pieței muncii și , a inițiativei private de creare de locuri
de muncă.

I.6. Relația inflație -șomaj

După ani de performanțe economice dezamăgitoare, reformele succesive dar totuși
incomplete au condus la stabilirea unei baze solide pentru creștere și pentru stabilirea unor
condiții mai bune condiții de sprijin pentru un proces de elaborare a politicii fi scale și
monetare responsabil în contextul unui nou acord stand -by cu Fondul Monetar
Internațional din octombrie 2000.
Progresul privind reformele structurale, inclusiv reforma întreprinderilor, a fost
inconsistent și persistența slăbiciunilor structural e ar putea pune în pericol redresarea dacă
reformele nu sunt finalizate.
Piața muncii este unul dintre domeniile în care reforma trebuie accelerată. Deși
creșterea salarială reală s -a aliniat mai mult în ultima vreme cu productivitatea muncii,
autoritățil e încă fac eforturi pentru a controla costurile salariale pentru întreprinderile
publice. Evoluțiile salariale și , formarea acestora nu reflectă suficient diferențele în
productivitate în funcție de calificări, ocupații și regiuni și , de aceea nu asigură semnale
adecvate pentru dobândirea de competențe sau pentru mobilitate regională și ocupațională.
Unele dintre principalele aspecte cu care se confruntă politica de ocupare, pe baza
analizei din secțiunile precedente, sunt:
1. Existența unei piețe a muncii d uale, cu o piață a muncii rurală care concentrează
mai
mult de jumătate din forța de muncă și , caracterizată de o participare înaltă, inclusiv pentru
grupul tinerilor și grupul persoanelor în vârstă și , o rată a șomajului foarte scăzută (de două
ori mai m ică decât în zonele urbane). Agricultura acoperă aproape un sfert din populația

25
activă14, în timp ce industria și serviciile ocupă aproape 18%, respectiv 28,615%. Aceasta
concentrează aproape jumătate din ocuparea din sectorul privat și , 91% dintre cei care
lucrează pe cont propriu.
2. Restructurarea economiei a condus la un declin puternic al ocupării în industrie.
Agricultura a avut un rol important în absorbția pierderilor în domeniul ocupării, în
timp ce datorită creșterii scăzute și , dezvoltării inegale a sectorului servicii, creșterea
numărului locurilor de muncă a fost negativă iar realocarea ocupării către acest sector a
fost marginală.
3. Rata de participare a scăzut încet începând cu mijlocul anilor ’90 ajungând sub
media
UE în 200 1. Rata ocupării a avut o tendință descendentă de la mijlocul anilor ’90, iar în
2001 a ajuns din nou la nivelul din 1994, fo arte puțin sub media UE de 64%. Rata de
ocupare a bărbaților a fost de 68,9% în 200115, cu 4 procente sub media UE. Rata de
ocupare a femeilor, 58,2% în 2001, a fost semnificativ mai mică decât cea a bărbaților dar
peste media UE.
4. Rata șomajului a crescut începând cu jumătatea anilor ’90, însă rămâne sub media
UE. Șomajul se concentrează în zonele urbane. Șomajul pe termen lung este
substanțial
(aproape jumătate din șomeri în 2001) iar șomajul în rândul tinerilor este ridicat (rata
șomajului este de trei ori mai mare pentru ei decât pentru adulți).
5. Nivelul calificării și structura forței de muncă reprezintă o preocupare pentru
viitorul
imediat și , pe termen mediu. Deși au crescut de la jumătatea anilor ’90, nivelurile
educaționale medii par a fi destul de scăzute; calificările deținute de mulți lucrători nu vor
corespunde cerințelor noilor locuri de muncă; rata de participare a tinerilor în sistemu l
educațional este mai scăzută pentru nivelul terțiar, un anumit grup nu își continuă educația
după terminarea învățământului obligatoriu. Toate aceste caracteristici reprezintă o
provocare majoră, având în vedere restructurarea importantă care urmează și , nevoia de a
susține transformarea economică prin dezvoltarea mai puternică a noilor sectoare.
Celelalte aspecte ale acestei secțiuni abordează principalele domenii de politică ce
pot avea un impact asupra performanțelor pieței muncii. Politica de ocupare este privită
aici în sens larg, cuprinzând politica : de resurse umane, politica salarială, sist emul de

14 *** Ancheta asupra Forței de Muncă, trimestrul II – 2001 .
15 *** Ancheta asupra Forței de Muncă, trimestrul III – 2001 .

26
impozite și prestații, serviciul public de ocupare și , programele acestuia de măsuri active
pentru piața muncii.
Analiza abordează și un număr de aspe cte „orizontale” ale politicii: aspecte
regionale, egalitatea de șanse și , pregătirile pentru a utiliza sprijinul oferit de Fondul Social
European pentru politica de ocupare .

I.7. Politici anti -șomaj

Politici le anti-șomaj îmbracă trei forme principale:
1) Măsuri care privesc populația activă;
2) Măsuri care îi privesc direct pe șomeri ;
3) Alte măsuri (contracte de scurtă durată, program redus de lucru).
Măsurile care se referă la populația activă vizează pregătirea și calificarea forței de
muncă cât și flexibilizarea pieței muncii pe de -o parte și, reducerea programului de muncă
și a duratei vieții active, pe de altă parte. Însă se pot introduce cele două tipuri de politici:
active și pasive, unde politicile active constau din măsu ri care contrib uie la (re)integrarea
șomerilor în diferite activități și, prevenirea șomajului în rândul celor ocupați.
Principalele acțiuni, măsuri de promovare a politicilor active, sunt :
a. organizarea de cursuri de calificare pentru cei care vin pe piața muncii fără o
calificare corespunzătoare și, recalificarea șomerilor în concordanță cu structura
profesională a locurilor de muncă ;
b. stimularea agenților economici prin pârghii economico -financiare, în extinderea
activității economice ;
c. încurajarea investițiilor prin acordarea de facilități în vederea relansării și creșterii
economice, a creării de noi locuri de muncă ;
d. acordarea de facilități întreprinderilor care angajează șomeri , precum și tineri
absolvenți (prin subvenționarea de către Ministerul Muncii).
e. încuraja rea efectuării unor lucrări de utilitate publică
f. dezvoltarea ocupării atipice ocuparea pe timp de muncă parțial, ocuparea
temporară, muncă la domiciliu, muncă independ entă și alte forme de ocupare, în
vederea atenuării șomajului și, a consecințelor lui.

27
O altă formă de reducere a șomajului pot fi și politicile pasive care i -au o serie de
măsuri și, acțiuni pentru ca să asigure șomerilor involuntari un anumit venit pentru un trăi
decent sau de subzistență. Politica pasivă răspunde la cele doua cerințe în măsura în care,
pe de o parte, stimulează crearea de noi locuri de muncă, și, pe de altă parte, fixează un
cuantum al venitului incitator la muncă.
Putem afirma că protecția socială șomerilor a înregistrat, din 1990 și până în 2009,
progrese din mai multe puncte de vedere:
– Legislația actuală prevede o indemnizație de șomaj care variază în funcție de
nivelul cotizație la asigurările de șomaj;
– Șomerii care, în timpul perioadei legale de șomaj cu indemnizație, reușesc să se
angajeze, primesc în continuare 30% din indemnizație și după angajare până la expirarea
celor maxim 12 luni legale de șomaj;
– Cursurile de recalificare răspund mult mai bine, cantitativ și calitativ, nevoii de
calificare a forței de muncă.
Pe lângă aceste măsuri de protecție putem constata, ca și schimbare pozitivă, o mai
mare mobilitate a forței de muncă înafara granițelor țării, precum și , scăderea progresi vă a
ratei anuale a șomajului. La aceasta putem adăuga, fără a avea statistici relevante pentru
ilustrare, faptul că o parte din forța de muncă este angajată în activități în economia
subterană, munca la negru fiind o realitate contemporană. Toate aspectele mai sus amintite
ne îndreptățesc să con cluzionăm că situația de șomer poate fi considerată, în context actual,
mai puțin dramatic ă decât la începutul anilor`90.

I.8. Șomajul în Petroșani

Deoarece Valea Jiului este percepută ca o zonă monoindustrială, rata șomajului în
această zonă a ajuns în ultima perioadă destul de ridicată, în principal datorită
restructurărilor recente care prevăd un număr de 1600 de disponibilizări din cadrul CNH
Petroșani (Compania Națională a Huilei).
Acestor șomeri li s -au adăugat în ultimul an și cei care provin d in mediul privat.
Datorită crizei economice mondiale și, în Valea Jiului numeroase firme sau
societăți private s -au văzut nevoite să se declare falimentare. După disponibilizările în
masă ce au avut loc la începutul perioadei de economie de piață și lipsa alternativei găsirii
unui loc de muncă, numărul șomerilor a crescut și , implicit a crescut și numărul familiilor

28
sărace. Pentru ca situația era din ce în ce mai dramatică au început să apară și unele soluții
foarte contestate. Au apărut servicii sociale c e ofereau hrană, îmbrăcăminte și , alte
beneficii pentru satisfacerea nevoilor la domiciliu. Acestea au fost însă îndelung contestate
și comentate pentru că din punctul de vedere al unora, încuraja lenea. Pentru că primeau
mâncare și cele minim necesare, oa menii evitau să mai caute de lucru sau căutau ceva
periodic doar pentru a cumpăra băutură și țigări că de restul se ocupau serviciile sociale.
Orașul Petroșani este considerat în urma statisticilor ca fiind o zonă dintre cele mai
afectate de numărul mare de persoane fără un loc de muncă, acest oraș se confruntă cu o
criză de șomeri și , riscă să piardă anumite facilități acordate zonelor cu șomeri peste media
pe țară. Situația durează de mai bine de cinci luni, ceea ce în cifre înseamnă un șomaj sub
4,5 la sută.
Specialiștii AJOFM spun că oferta instituției este limitată, fără prea multe locuri de
muncă plătite decent. „Dacă situația continuă să dureze este foarte posibil să nu mai
beneficiem de locuri de muncă în folosul comunității sau de creditele cu do bândă
subvenționată”. Potrivit conducerii AJOFM Hunedoara, rata șomajului a ajuns la 11,03 la
sută, doar în luna ianuarie creșterea fiind de 3,63 la sută . Ca o concluzie, se observă o
creștere a ratei șomajului din Municipiul Petroșani, ceea ce conduce la creșterea numărului
de șomeri și a sărăciei, formându -se un decalaj economic.
Pe de altă parte reprezentanții AJOFM Hunedoara susțin că în prima lună a anului
2010, peste 2.000 de persoane au ieșit din evidențele Agenției, iar 1.019 de șomeri au
reușit să-și găsească un loc de muncă.
În topul orașelor cu cei mai mulți șomeri se numără Hunedoara, unde sunt 3.307
șomeri, urmat de Deva 3.176 șomeri, Orăștie, 2.668 șomeri și Brad, 2.124 șomeri. În Valea
Jiului, cei mai mulți șomeri sunt înregistrați în Petr oșani 1.458 șomeri, apoi în Petrila cu
1.310 șomeri, Vulcan cu 1.303 șomeri și Lupeni 1.109 șomeri .16
Valea Jiului continuă să aibă cei mai mulți șomeri din județ, însă numărul
persoanelor fără un loc de muncă depășește cu mult statisticile oficiale, care nu îi cuprind
și pe cei care au ieșit din evidențele statului, după ce au epuizat toate formele de asistență
socială. Această regiune fiind afectată mai drastic, din cauza concedierilor care au avut loc
în industria mineritului, iar persoanele care au fos t concediate, își găsesc mai greu un alt
loc de muncă, motivul fiind lipsa de calificare necesară cât și vârsta înaintată care
îngreunează acest proces al găsirii unui nou loc de muncă.

16 www.ajofmhd.ro 19.02.2016, ora 13:1 1.

29
II. Cadrul cercetării

II.1. Aria cercetării

Pentru a realiza această cercetare am avut în vedere ca populație țintă, populația de
șomeri din Municipiul Petroșani care sunt înregistrați la Agenția de Ocupare a Forței de
Muncă.
Pentru a putea face posibilă partea pr actică a lucrării am făcut apel la ajutorul
Agenției Județene de Muncă, filiala Petroșani, cu sediul în Municipiul Petroșani, str. 1
Decembrie 1918 nr.90. Agenția Județeană pentru Ocupare a Forței de Muncă Hunedoara,
filiala Petroșani, ca re acționează pentru reducerea șomajului și stimularea accesului pe
piața muncii a persoanelor neocupate și , care sunt apte de muncă.
Serviciile Agenției se adresează atât persoanelor aflate în căutarea unui loc de
muncă, cât și angajatorilor care creează locuri de muncă.
Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării
forței de muncă pune accentul pe măsurile active de combatere a șomajului, marcând o
nouă etapă de dezvoltare a serviciilor publice de ocupare. Activitatea Agenției se
desfășoară la sediul central din Municipiul Deva, dar și prin cele 13 unități teritoriale
situate în principalele localități ale județului: Deva, Hunedoara, Brad, Petroșani, Simeria,
Orăștie, Ilia, Hațeg, Călan, Petrila, Lupeni, Vulcan, Aninoasa. În subordinea agenției
funcționează și două centre de formare profesională de calificare și de recalificare a
adulților din Deva și Petroșani, care sunt în căutarea unui loc de muncă.

Figura nr.1 -Grafic de bare a l distribuției subiecților după Sex (%)

30
Din Figura N r.1, întocmită pe baza tabelului de frecvență nr.1 din Anexa 3, se
observă că mai mult de jumătate dintre res pondenții acestui chestionar, 54,67% sunt de sex
masculin și aceasta datorită ultimelor restructurări din Compania Națională a H uilei
Petroșani.
Un alt motiv ar fi faptul că Municipiul Petroșani și , în general , Valea Jiului este o
zonă axată pe minerit, unde activează partea de sex masculin, iar în ultima perioadă această
ramură a industriei decade din ce în ce mai mult, angajatorii fiind nevoiți s ă facă concedieri
în masă, ceea ce duce la creșterea numărului de șomeri, în special al bărbaților.
Diferența de 45,33 % a respondenților o reprezintă persoanele de sex feminin. Acestea
provin , în mare parte , din domeniile conexe mineritului, care o dată cu restrângerea
activității din domeniul minier și -au restrâns activitatea.

Figura nr.2 – Grafic de bare al distribu ției subiecților după v ârsta (%)

Figura nr.2 a fost întocmită pe baza tabelului nr.2 , din Anexa 3 în acest caz puțin
peste două cincimi (40,79%) sunt respondenții care au vârste cuprinse între 36 și 45 de ani.
Sunt persoanele care speră ca în urma reconversiei profesionale, de care au parte cu
sprijinul AJOFM Petroșani, să -și găsească mai ușor un loc de muncă. Un procent destul de
ridicat, de 42,11% reprezintă cei care au vârste peste 45 de ani, care au lucrat în mine sau
la alte întrepri nderi, dar care la un moment dat, din cauza lipsei de cerere de materie primă
sau a problemelor economice au fost disponibilizați, fie colectiv, fie individual. Iar 11,84 %
au declarat că au vârste cuprinse între 26 și 35 de ani. Ei se află la început de drum și
găsesc greu de lucru din cauza lipsei de e xperiență. Ultimul procent de 5,26 % aparține
respondenților care au vârste până în 25 de ani. Ei sunt cei care au absolvit de curând o
școală , dar nu au reușit să se și angajeze, așa că beneficiază de indemnizație de șomaj.

31

Figura nr.3 – Piramida distribuției subiecților după vârstă și sex (%)

Ca o concluzie la piramida distribuției după vârstă și sex, putem observa din Figura
Nr.3, întocmită pe baza tabelului nr.1, Anexa 4 , care ne prezintă structura lotului de
respondenți chestionați aflați în căutarea unui loc de muncă. De aici putem deduce că o
mare dificultate în ceea ce privește găsirea loculu i de muncă o întâmpină bărbații de peste
36 de anii într -o proporție de peste 73%, iar majoritatea femeilor care întâmpină aceeași
dificultate au vârsta de peste 45 de ani cu o pondere de 55,88%. Este interesant de observat
că o dată cu înaintarea în vârst ă pare că devine din ce în ce mai dificilă găsirea unui loc de
muncă în cazul nefericit al intrării în șomaj.

Figura Nr.4- Grafic de bare al distribuției subiecților după : nivelul studiilor absolvite
(%)

32
În Figura Nr.4 întocmită pe baza tabelului nr. 3 din Anexa 3, este prezentată ultima
formă de învățământ absolvită de către respondenți. Am putut observa că majoritatea
procentuală este deținută de respondenții absolvenți de liceu în procent de 39,47%. Doar
puțin mai mult de un sfert dintre respondenți, au la bază o școală profesională , în urma
căreia s -au perfecționat într -o anumită meserie, în timp ce doar un procent de 14,47%
dintre respondenți, au studii superioare.
13,16% dintre subiecți s -au oprit doar la școala primară, în cazul acestora, faptul c ă
nu și -au continuat studiile, este un impediment serios în obținerea unui loc de muncă
pentru că, pe piața forței de muncă, astăzi, se cere o specializare cât mai înaltă. Un procent
minim de 2,63% au efectuat studii atât postliceale cât și gimnaziale. În cercetarea realizată
nu am întâlnit nici un respondent care să nu aibă studii.

Figura Nr.5 – Grafic de bare al distribuției subiecților după: n umărul de copii (%)

Figura nr.5, a fost întocmită pe baza tabelului nr.4 din Anexa 3. În urma analizei
efectuate am putu t realiza că puțin mai mult de două treim i dintre resp ondenți au în
întreținere 1 sau 2 copii . A existat și un procent de 5,26% dintre subiecți care au în
întreținere 3 copiii, în timp ce procentul celor care au 4 copii și 7 copii este în procente
egale de 2,63%, ia r respondenții care au 5 -6 copi i, la fel , este în proporții egale de 1,32%.
Un sfert dintre respondenți au afirmat că nu au nici un copil.

33

Figura Nr.6- Grafic de bare al distribuției subiecților după: n umărul de membri din
familie (%)

Din Figura nr.6 î ntocmită pe baza tabelului nr. 5 din Anexa 3, putem observa că î n
proporție de 36,84% au declarat că familiile lor numără 4 membrii, acest procentaj este
urmat de familiile care sunt alcătuite din 3 membrii alcă tuind 32,89%. Este cazul celor care
locuiesc cu părinții, al celor care sunt căsătoriți și au doar un copil sau alte cazuri. După
care urmează respondenții care în procent de 11,84% au declarat că familiile lor au doi
membrii , iar în procent de 7,89% dintr e respondenți au declarat că familiile lor sunt
constituite din 5 membrii, în timp ce, în procente egale de 2,63% au fost respondenții care
au răspuns că familiile lor au doar un membru sau mai mult de 6 membrii.
Pornind de la aceste date, putem să apreci em că greutățile familiei sunt cu atât mai
mari, cu cât numărul de membrii din familie este mai mare. În acest caz , există o
concordanță numai dacă majoritatea sau toții membrii familiei nu lucrează, fie că sunt
minori, fie că sunt șomeri.
În consecință , am putut să realizez că am aplicat chestionarul conceput pentru
partea practică a lucrării mele unor persoane ce au acoperit o largă arie de posibilității ale
celor care se află în situația de șomaj.

34
II.2. Metodologia și instrumentele cercetării

Docum entarea pentru fundamentarea teoretică a studiului a fost realizată prin
consultarea literaturii de specialitate și a unor studii precedente. De asemenea , am consultat
și o serie de date statistice disponibile , atât pe internet cât și , la sediile instituți ilor
responsabile pentru tema pe care mi -am propus să o cercetez.
Metodologia cercetării propriu zise a constat în realizarea unei anchete atât pe bază
de chestionar asupra șomerilor din Municipiul Petroșani, cât și pe bază de interviu destinat
management ului Agenției Locale de Organizare a Forței de Muncă și a conducerii
Serviciului Public de Asistență Socială din cadrul Primăriei Municipiului Petroșani.
Tehnicile utilizate au constat în aplicarea unui chestionar indirect autoaplicat și , a unei
convorbir i bazate pe ghid de interviu semi -structurat cu managementul instituțiilor
menționate.
Instrumentele aplicate au cuprins:
– Pentru chestionar un set de 20 de întrebări, care după rol sunt: 5 întrebări factuale
și 15 întrebări de opinie, iar după formă sunt: 4 întrebări deschise, 2 întrebări semi –
deschise și 14 întrebări închise
– Pentru ghidul de interviu am constituit un corp comun de probleme despre care am
dorit să discut atât cu conducerea AJOFM cât și SPLAS.
În vederea prelucrării datelor , în prima fază am realizat post codarea întrebărilor
deschise și semi – deschise după care analiza statistică primară și respectiv analiza
avansată au fost realizate cu ajutorul programului SPSS – pentru datele cantitative.
Pentru datele calitative am utilizat analiza de conținut care a vizat răspunsurile primite în
urma aplicării interviului.
Modul în care au fost aleși respondenții, s -a realizat prin eșantionare nestatistică
intențion ală – care a avut loc la sediul AJOFM, în luna Mai, cu persoanele care sunt
înregistrate pentru obținerea unui loc de muncă.
Chestionarul a fost aplicat pe un număr de 76 de șomeri din Municipiul Petroșani
aflați în evidențele AJOFM.
Perioada în care s -a desfășurat cercetarea a fost: Februarie – Iunie 2016

35
III. Analiza și interpretarea datelor

Municipiul Petroșani se află situat, în sud -vestul părții centrale a României.
Petroșaniul face parte din regiunea istorică Transilvania, fiind situat în partea de
sud a județului Hunedoara la granița cu Oltenia.

Populația stabilă a municipiului, rezultată în urma recensământului populației și al
locuințelor din anul 2011, care este de 37.160 locuitori. După anul 1848, dezvoltarea
localității este strâns legată de dezvoltarea industriei miniere.1
Industria minieră a fost de mult timp și inima economică vitală pentru Valea Jiului.
Dezvoltarea extracției de cărbune a început în Valea Jiul ui aproximativ 150 de ani în urmă,
Principalele resurse naturale ale municipiului sunt huila și fondul forestier.
Zona Văii Jiului, din care face parte și Petroșani, este regiunea carboniferă cea mai
mare și cea mai vestită din România. Însă din 1990, ma i bine de jumătate din cele 15 mine
de cărbune au fost închise, în viitor urmând să mai fie închise și cele care au mai rămas, iar
o dată cu aceasta, urmează și închiderea unor fabrici, întreprinderi care produc materie
primă pentru mine . Anume acest lucru a cauzat și cauzează șomajul înalt din regiune,
precum și depopularea orașului. Scăderea drastică a nr. populației sugerează că orașul
Petroșani este practic , aflat în regres .2

1 https://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Hunedoara 02.06.2016, ora 10:3 0
2 http://www.primariapetrosani.ro/wp -content/uploads/2015/07/STATUT -MUNICIPIUL –
PETROSANI.pdf
01.06.2016, ora 10:40

36
III.1. Analiza datelor cantitative

Figura Nr.7 – Graficul de bare al distribuției după variabila : Numărul locurilor de
muncă ocupate(%)

Din graficul nr.7 întocmit în baza tabelului nr.6 din Anexa nr.3 observăm că
aproape 80% au deținut până la 3 locuri de muncă în acest caz intră și persoanele care au
lucrat la aceiași întreprindere, dar pe parcursul timpului numele firmei s -a schimbat de mai
multe ori, iar ele au ocupat același post. În contextul actu al economic, faptul că atâți de
mulți respondenți au deținut atât de puține locuri de muncă, ne face să ne întrebăm cât de
flexibilă este piața forței de muncă (atât cererea cât și oferta), din Municipiul Petroșani.
Însă am găsit și exemplu extrem al unei persoane care ne -a declarat că a ocupat
aproximativ 15 locuri de muncă, putând interpreta acest lucru și printr -o relativă
instabilitate în ceea ce privește păstrarea unui loc de muncă. De asemenea, avem și un
respondent care nu a ocupat nici un loc de mun că, putând considera că ajutorul de șomaj
este mai atractiv decât un potențial salariu, ținând cont și de efortul necesar pentru
obținerea celor două.

37

Figura Nr.8 – Graficul de bare al distribuției după variabila : Ultimul tip de angajator
(%)

Din figura nr.8 întocmită în baza tabelului nr.7 din Anexa nr.3, în urma efectuării
analizei frecvenței, am observat că peste jumătate din numărul respondenților au lucrat la
privat. Puțin peste două cincimi au fost angajați la stat. Avem de asemenea și doi
responde nți care afirmă că au lucrat la negru.
Ambele sectoare, atât cel de stat cât și cel privat, au cunoscut recesiunea
economică. Știm că sectorul de stat productiv s -a redus foarte mult, ceea ce a mai rămas
din acest sector este în mare măsură considerat ner entabil. S -a ajuns în această situație
deoarece, nu statul abstract a dus la falimentul economiei, ci indivizii care s -au substituit
statului și care au format mafia din interiorul acestuia.
Situația dificilă prin care trec unii șomeri îi determină să lu creze ilegal, de cele mai
multe ori pe banii puțini. Când respondenți au ajuns la această întrebare din chestionar,ei se
gândesc mai mult, deoarece unii evită să recunoască că au lucrat la negru, pentru a nu fi
etichetați. Munca la negru este considerată d e stat o activitate ilegală, pentru că statul astfel
pierde potențiali cotizanți la bugetul consolidat. Dar, în aceiași măsură și persoanele care
aleg să lucreze la negru, pierd protecția potențială oferită de stat în situația de șomaj, dar și
asigurarea u nui venit după vârsta legală de pensionare.
Însă printre persoanele șomere care s -au înregistrat la AJOFM, se regăsesc și
persoane care nu au avut loc de muncă, în cazul nostru este vorba despre o singură
persoană care, putem considera că este un proaspăt absolvent care nu au reușit să găsească

38
un loc de muncă si care până în momentul actual a fost întreținută de ceilalți membri ai
familie.

Figura Nr. 9- Graficul de bare al distribuției după variabila : Ultima formă de
angajare (%)

Din figura nr.9 î ntocmită în baza tabelului nr.8 din Anexa 3, se observă un procent
foarte mare a persoanelor care au fost angajate având contract nedeterminat înainte de a
intra în șomaj în proporție de 81,33%, și doar 16,00% au fost angajate pe contract
determinat. Din a ceasta deducem că, deși multe persoane au fost angajate cu contract pe
perioadă nedeterminată, la un moment dat au fost nevoite să -și dea demisia sau să fie
concediați din cauza surplusului de forțe de muncă sau falimentarea întreprinderii.

Figura Nr. 10- Histograma distribuției după variabila : Durata șomajului în luni (%)

39

Pentru că e variabilă scalară nu putem realiza un tabel de frecvență, iar graficul l –
am efectuat sub formă de histogramă.
În general, se poate constata că perioada medie în care respondenții noștri s -au aflat în
situația de șomaj, este de aproape 6 luni și jumătate,dar avem și , un caz extrem care afirmă
că este șomer de aproape 7 ani.
În urma acestei statistici am observat că respondenții mai în vârstă și, în special cei
care au ieșit din sectorul minier, își găsesc mai greu un nou loc de muncă, iar persoanele
tinere cu vârsta până în 35 de ani, datorită cursurilor de calificare și susținerea AJOFM –
ului, se angajează mult mai ușor pe piața forței de muncă, chiar dacă salariul este mic.

Figura Nr.11 – Graficul de bare al distribuției după variabila : Evaluarea sprijinului
de la stat (%)

Figura nr.11 a fost în tocmită în baza tabelului nr. 9 din Anexa nr.3. În urma
cercetării efectuate, respondenți susțin că nu prea sunt susținuți de stat într -o măsură mare.
38,16% afirmă că sunt susținuți într -o oarecare măsură, apoi un sfert dintre respondenți
susțin că statul îi su sține într -o măsură foarte mică. Un motiv pentru care există un
procentaj mare a respondenților care susțin că sunt susținuți într -o foarte mică măsură de
stat, poate fi faptul că ei ( șomerii ) sunt înregistrați pentru a beneficia de ajutor de șomaj de

40
o perioadă lungă de timp, iar din cauză că ace ste persoane nu depun eforturi ca să
depășească starea lor deficitară, statul nu poate să le asigure mereu aceleași beneficii
deoarece, toate acestea necesită cheltuieli mari, pe care trebuie să le suporte statul.
Aproape o cincime dintre subiecți susțin că statul îi susține într -o măsură mică, și
asta doar atunci când se mai apropie sărbătorile sau alegerile locale. Un procent de 10,53%
și, respectiv 6,58% sunt mulțumiți de susținerea pe care o au din partea statului.
Cu toate acestea, observăm că totuși statul sprijină persoanele șomere, pe unele într –
o mare măsură iar, pe altele într -o măsură mai mică, în dependență de starea dificultăților
pe care le întâmpină persoanele respective.

Figura Nr.12 – Graficul de bare al distribuției după variabila : Aspe cte modificate de
la debut șomaj (%) (variabilă multiplă )

Figura nr.12 a fost î ntocmită în baza tabelului nr.10 din Anexa nr.3. În cadrul
aspectelor care s -au modificat în urma debutului de șomaj, putem observa că oamenii în
proporție de 80 % sunt optimiști, chiar dacă duc lipsă de un loc de muncă și au aproape în
majoritatea cazurilor sprijinul familial. A fost un fapt pozitiv să constat că marea majoritate
a respondenților, 80,0% au parte de sprijinul familiei. Familia a reprezentat și reprezintă
foarte mult pentru individul uman deoarece constituie reperul în orice moment al vieții.
Aceasta asigură pentru individ un confort unic, negăsit în altă parte. Însă persoanele care
sunt de mai mult timp în șomaj, au o stare de spirit nu prea bună, deoarece speranțele lor
0% 20% 40% 60% 80% 100%Dificultati relationare copiiDificultati relationare partenerIntalnirile cu prieteniiDepresieCheltuieli confortCheltuieli luxDificultate achitare cheltuieliSprijin familialOptimism
5.3%9.3%32.0%32.0%60.0%70.7%80.0%80.0%80.0%

41
scad o dată cu trecerea timpului. Ei sunt îngrijorați pentru familiile lor și pentru propria
persoană. Din această cauză pot apărea neînțelegeri în cadrul familiei atât cu partenerul de
viață cât și cu copii, putem observa aceasta chiar din graficul de mai sus unde se estimează
un procent de 9.3% în care persoanele șomere întâmpină dificultăți cu partenerul de viață și
un procentaj de 5.3 % reprezentând dificultățile părinților pe care le au cu copii în urma
debutului de șomer.
Pentru o mare parte din persoane în urma debutului de șomaj s -au schimbat și
următoarele aspecte ce țin de confort, lux,cheltuieli care sunt mai gre u de suportat,
aproximativ 70 -80% de persoane pretind că în urma debutului de șomaj, suportă tot mai
greu cheltuielile din cadrul familiei, și îți permit tot mai greu sau chiar deloc luxul.

Figura Nr.13 – Graficul de bare al distribuției după variabila : Perioada în care speră
să găsească un serviciu (%)

În Figura nr.13 în tocmită în baza tabelului nr. 11 din Anexa nr.3, am arătat că doar
un procent de 28,95% dintre respondenți sunt mai optimiști în ceea ce privește găsirea unui
loc de muncă în cel mai scurt timp. În jur de 27,63% au un optimism moderat și consideră
că se vor afla în această situație pe o perioadă de 3 -6 luni. Procentual, 21,05% sunt cei care
au răspuns că situația de șomer în care se află momentan va dura o perioadă cuprinsă între
6-12 luni, în timp ce aproape un sfert dintre respondenți, 22,37%, cred că găsirea unui loc
de muncă este foarte dificilă și speră că vor reuși acest lucru într -o perioadă de peste 12
luni.

42

Figura Nr. 14- Graficul de bare al distribuției după variabila : Spera nța găsirii unui
loc de muncă (%)

Figura nr.14 a fost î ntocmită în baza tabelului nr.12 din Anexa nr.3.
Majoritatea subiecților prezintă șanse potrivite în găsirea unui loc de mun că, însă
un procentaj de 21,05% au declarat că au speranțe “foarte mici” î n găsirea unui loc de
muncă în viitorul apropiat, s -au arătat descurajați de tot ceea ce poate oferi piața muncii.
O treime dintre respondenți (30,89%), au speranțe potrivite în găsirea unui loc de
muncă. Doar 7,89% au o atitudine pozitivă pentru că au al es să declare că au “mari”
speranțe în găsirea unui nou loc de muncă.
Și doar puțin mai mult de o cincime (23,68%) dintre respondenți își păstrează optimismul
maxim deoarece au ales să spună că speranțele lor în găsirea unui loc de muncă, sunt
“foarte mari”.
De aici putem deduce că respondenții care au speranțe mari sau potrivite pentru
găsirea unui loc de muncă, sunt mult mai optimiste, un motiv ar putea să -l reprezinte vârsta
acestora și , faptul că sunt dispuși să se angajeze oriunde, doar pentru a b eneficia de un loc
de muncă avantajos, care s ă le permită confortul necesar.
În categorii celor care au speranțe foarte mici în găsirea unui loc de muncă, îl
reprezintă în mare parte persoanele mai în vârstă, sau cele care au ieșit din sectorul minier

43
și, le este mult mai greu să se angajeze, deoarece nu cunosc și alte domenii unde ar putea
să activeze din cauză că au fost conformați unui sistem.

Figura Nr. 15- Graficul de bare al distribuției după variabila : Autoevaluarea gradului
de optimism (%)

Figura nr.14 a fost î ntocmită în baza tabelului nr.13 din Anexa nr.3.
Cu toate că sunt șomeri, respondenți dau dovadă de un grad înalt de optimism și nu –
și pierd speranța cu privire la viitor,un procentaj de 39,47% dintre respondenți sunt
optimiști, după care 35,53% sunt în același timp realiști cu privire la situația lor și a țări cu
privire la găsirea unui loc de muncă. Pentru această categorie de respondenți , există mai
multe șanse de a se reintegra pe piața muncii, deoarece având mai mult optimism est e
posibil să găsească mai ușor soluții de a ieși din starea de șomaj. Pe când o cincime din
respondenți dau dovadă de un grad de optimism ridicat și afirmă că situația poate merge
spre bine, pentru că schimbarea începe de la fiecare persoană în parte, și c u puțin efort îți
atingi obiectivele propuse.
Un procent de 3,95% au afirmat că sunt pesimiști în ceea ce privește situația lor
actuală cât și viața lor, pentru că ei nu văd nimic bun în viață, înafara de lucru care este
răsplătit cu un salariu foarte mic . Nu a existat nici un subiect foarte pesimist, ceea ce ne
facem să înțelegem că oameni din Municipiul Petroșani sunt mult mai optimiști și realiști
în privința viitorului lor, și dau dovadă de perseverență și speranță cu privire la găsirea
unui loc de mun că.

44

Figura Nr. 16- Graficul de bare al distribuției după variabila : Tip loc de muncă
preferat (%)

Figura nr.16 a fost întocmi tă în baza tabelului nr.14 din Anexa nr.3.
Din cauza situației actuale din Valea Jiului, și anume problema găsirii unui loc de
muncă stabil atât din cauza vârstei respondenților cât și a lipsei de experiență necesare în
domeniile cerute pe piața forței de muncă, dar în același timp puține oferte de muncă.
“Situația presupune cel puțin două aspecte, ambele interpretabile. Primul , este cel
al timorării create de disponibilizările trecute, care au generat o teamă de șomaj într -atât de
mare, încât oamenii preferă să muncească “pe nimic ”, dar să le fie asigurat locul de muncă.
Cel de -al doilea aspect, și cel pozitiv, este că o bună p arte dintre localnici nu și -au pierdut
curajul și se conformează curentului impus de economia de piață, afirmându -și deschis
disponibilitatea pentru a fi dispuși să muncească în altă zonă a țării sau chiar în străinătate,
dar pentru un câștig care să le pe rmită întreținerea familiei, un trai decent și de ce nu,
lansarea unei afaceri personale.”3

3 Fulger I.V., Valea Jiului după 1989, spațiu generator de convulsii sociale , Editura Focus,
Petroșani, 2007 , pag. 260.

45

Figura Nr. 17- Graficul de bare al distribuției după variabila : Disponibilitatea
renunțării la timpul liber pentru un venit mai substanțial (%)

Din Figura Nr.17 întocmită în baza tabelului nr. 15 din Anexa nr. 3, observăm că o
mare parte din respondenți, și anume aproape două treimi ar fi de acord să renunțe la
timpul liber în favoarea unui venit mai mare. Aproape 30% sunt indeciși cu privire la
alegerea renunțări la timpul liber în favoarea unui venit mai substan țial. De remarcat este
faptul că numai sub o zecime dintre respondenți nu ar fi dispuși să -și sacrifice timpul liber
în schimbul unui salariu mai ridicat.
Aceasta ne arată că nu sunt prea afectați de starea în care sunt la momentul actual,
deoarece aceste persoane putem spune că s -au plafonat dispunând de acea îndemnizație de
șomaj în schimbul căreia nu trebuie să depună efort pentru efectuarea unei munci.

Figura Nr.18 – Graficul radial al distribuției după variabila : Deschidere pentru
navetism (%)

46

Figura nr.18 a fost î ntocmită în baza tabelului nr.16 din Anexa nr.3.
Cu toate că se află într -o situație dificilă, și sunt șomeri, din figura nr.18 observăm
că aproape două treimi dintre respondenți (61,84%) nu ar fi dispuși să facă naveta în
favoarea un ui loc de muncă, ceea ce demonstrează că situația lor nu este atât de rea, sau
faptul că pentru ei este mult mai avantajos ajutorul de șomaj, de cât să accepte un loc de
muncă în alt oraș, care necesită atât timp cât și anumite cheltuieli. Însă observăm că
aproape o treime, ar fi dispuși să facă naveta, doar pentru a avea un loc de muncă, ceea ce
ne arată că aceste persoane își doresc cu adevărat un loc de muncă și ar fi dispuse să facă
anumite sacrificii pentru a dispune de un serviciu.

Figura Nr. 19- Graficul de bare al distribuției după variabila : Venitul mediu pe
perioada angajării (%)

Figura nr.19 a fost î ntocmită în baza tabelului nr.17 din Anexa nr.3.
Așa cum era de așteptat din cauza statutului lor de șomeri, am constatat că 36,49%
dintre res pondenți, au avut în ultimele 3 luni salariul minim pe economie. După care
urmează respondenții care au avut un salariu cuprins între 1001 -1500, fiind constituit din
18,92%, au aceste venituri deoarece vechimea lor în muncă le -a permis încadrarea într -o
formă superioară de plată.
Un procent de 17,57% dintre respondenții au avut în ultimele 3 luni un venit de sub
700 RON. Acestora le este foarte greu să -și asigure un trai decent din aceste venituri
minime, ei sunt mereu în căutarea unui loc de muncă care să le asigure măcar siguranța
unor venituri minime pe economie pentru ași îmbunătății nivelul de trai.
Însă se găsesc respondenți ale căror venituri au fost mai mari de 1500 RON.
Majoritatea din acești respondenți au lucrat la mine sau întreprinderi private .

47

Figura Nr.20 – Graficul de bare al distribuției după variabila : Sursa de informare
despre locurile de muncă disponibile (%) (variabilă multiplă)

La întrebarea informării locului de muncă, unii dintre respondenți au afirmat că se
informează din mai multe surse, însă din Figura Nr.20 întocmită în baza tabelului nr. 18 din
Anexa nr.3, observăm că cel mai mare procent îl reprezintă respondenții care se
informează de la AJOFM, unde totodată sunt înregistrați ca șomeri. Pe al doilea loc fiind
Internetul ca sursă de informare cu un procent de 42,7%, respondenții afirmând că acum pe
internet este mai simplu, deoarece toți au acces la el, și este o sursă bună de informare care
facilitează obținerea a mai multor oportunități de dezvoltare profesională. Un proce nt de
28,0%, apelează la prieteni, rude, cunoștințe pentru găsirea unui loc de muncă, deoarece
consideră că așa își pot găsi un loc de muncă mai sigur și mai bine plătit sau care să
prezinte mai multe avantaje. 12,0% apelează la foștii colegi cu speranța d e a putea fi
reangajați, sau de a -și găsi un loc de muncă apropiat domeniului în care au lucrat. Și
aproape o cincime dintre respondenți se informează din presa scrisă, direct de la angajatori
sau direct de la agențiile private de recrutare.

0%20%40%60%80%100%
AJOFMInternetPrieteni,
rude,
cunostinteFosti
colegiPresa
scrisaAngajatoriiAgentii
private de
recrutare58.7%
42.7%
28.0%
12.0%
8.0%
5.3%4.0%

48
Interpretare a Corelațiilor

Tabel Nr.3 de corelație al variabilei tip de angajator cu variabila vârstă
Varsta
Tip de angajator Indicator Pearson -0,297**
Semnificație 0,009
Abs. 76
**. Corelația este semnificativă la nivelul 0,01

Figura Nr.21 – Graficului bare al asocierii distribuției după variabila tip de angajator
cu variabila vârstă (%)

Din Figura Nr. 21 întocmită în baza tabelului nr.2 din Anexa nr.4, observăm că
persoanele tinere până în 35 de ani, au fost angajate mai mult în sectorul privat, iar cele
mai în vârstă păstrează un oarecare echilibru între stat și privat, însă numărul
respondenților care la perioada actuală sunt șomeri, înregistrează un număr mai mare la
stat, unde au lucrat câțiva ani la rând, iar din cauza problemelor întâmpinate la
întreprindere, s -a decis închiderea ei, sau necesitatea concedierii personalului. Tendința
generală este că , cu cât persoanele chestionate sunt mai tinere c u atât declară într -o
proporție mai mare că nu am mai lucrat. Pe de altă parte cu cât persoanele sunt mai în
vârstă ele declară într -o măsură mai mare că au fost angajați la stat. Aceasta fiind o relație

49
semnificativă, deoarece Pearson prezintă un indice n egativ, astfel că cu cât crește valoarea
variabilei de vârstă cu atât scade valoarea variabilei de tip angajator.

Tabel Nr.4 de corelație al variabilei resimțirea depresiei cu variabila dificultatea
achitării cheltuielilor
Dificultate achitare cheltuieli
Depresie Indicator Pearson 0,281*
Semnificație 0,014
Abs. 76
*. Corelația este semnificativă la nivelul 0,05

Figura Nr.22 – Graficului bare al asocierii distribuției după variabila resimțirea
depresia cu variabila dificultatea achitării cheltuielilor (%)

Figura nr.22 a fost întocmită în baza tabelului nr.3 din Anexa nr.4.
În urma corelației efectuate observăm că cu cât respondenții declară că achită mai
greu cheltuielile pentru nevoile de confort cu atât nivelul de depresie resimțit es te mai
ridicat. Și cu cât acoperă mai ușor cheltuielile de confort cu atât nivelul de depresie al
respondenților este mai scăzut.
Faptul că indicele Pearson este pozitiv, ne relatează că aceste două variabile depind
într-o oarecare măsură una de alta, și anume că cu cât nivelul cheltuielilor crește, persoana

50
având statutul de șomer îi este tot mai greu să facă față, ceea ce face ca să crească și nivelul
depresiei.

Tabel Nr.5 de corelație al variabilei dificultățile relaționare partener cu variabila
depresie
Dificultati relationare partener
Depresie Indicator Pearson 0,299*
Semnificație 0,012
Abs. 69
*. Corelația este semnificativă la nivelul 0,05

Figura Nr.23 – Graficului de bare al asocierii distribuției după variabila dificultățile
relaționare partener cu variabila depresie (%)

Figura nr.23 a fost întocmită în baza tabelului nr.4 din Anexa nr.4.
Aici am putea să facem o asociere cu Figura Nr. 22, unde din cauza că persoanele
nu fac față cheltuielilor de confort în familie, ceea ce ar putea genera depresia, iar depresia
la rândul ei ar putea genera conflicte mai dese cu partenerul de viață cât și cu ceilalți
membri din familie. Iar tendința este că cu cât nivelul de depresie al respondenților este
mai puternic resimțit, cu atât ei întâmpină dificultății mai mari în relaționarea cu partenerul

51
de viață și cu cât nivelul resimțit al depresiei este mai redus, cu atât relaționare în cuplu
este mai bun ă.

Tabel Nr.6 de corelație al variabilei depresia cu variabila sex
Sex
Depresie Indicator Pearson -0,281*
Semnificație 0,014
Abs. 76
*. Corelația este semnificativă la nivelul 0,05

Figura Nr.24 – Graficului de bare al asocierii distribuției după variabila depresia
cu variabila sex (%)

Figura nr.24 a fost întocmită în baza tabelului nr.5 din Anexa nr.4.
După indicatorul Pearson, observăm că este o relație semnificativă din care
deducem că femeile sunt mult mai afectate în urma pierderii locului de muncă,
deoarece în majoritatea cazurilor deși bărbații, din punct de vedere cultural, aveau rolul
de a întreține financiar familia
Opusul acestei constatări este la fel de valabil, în sensul că bărbații, în cazul
pierderii locului de muncă, par a fi mai puțin afectați. Ca o explicație ar fi faptul că,
bărbații consideră că își pot găsi cu ușurință un nou loc de muncă, deoarece mereu o să
fie domenii unde se cere forță de muncă, chiar dacă nu ai c alificarea necesară.

52

Tabel Nr.7 de corelație al variabilei optimismul cu variabila sprijin familial
Optimism
Sprijin familial Indicator Pearson 0,367**
Semnificație 0,001
Abs. 76
**. Corelația este semnificativă la nivelul 0,01

Figura Nr.25 – Graficului de bare al asocierii distribuției după variabila optimismul
cu variabila sprijin familial (%)

Din Figura Nr. 25 întocmită în baza tabelului nr.6 din Anexa nr.4 , și din faptul că
Pearson este pozitiv ceea ce ne arată că este o relație semnificativă puternică, și anume, că
cu cât crește valoarea sprijinului familial crește și, valoarea gradului de optimism.
Persoanele care sunt sprijinite de familie sunt mult mai optimiste, deoarece în momentul în
care se confruntă cu o problemă, respondentul respectiv este conștient că în cazul în care
respondentul beneficiază de sprijinul familial, atunci problema va fi mult mai ușor de
surmontat.
Iar persoanele care sunt în șomaj și nu beneficiază de nici un sprijin din partea
familiei, au un grad de optimism scăzut,fiind nevoite să se descurce singure în orice
situație, căutând soluții pentru a depăși problema cu care se confruntă, astfel acceptând
orice loc de muncă, chiar dacă venitul este mic.

53

Tabel Nr.8 de corelație al variabilei perioada în care speră să găsească un serviciu cu
variabila evaluarea sprijinului de la stat
Evaluarea sprijinului de la
stat
Perioada in care spera sa găsească un
serviciu Indicator
Pearson -0,231*
Semnificație 0,045
Abs. 76
*. Corelația este semnificativă la nivelul 0,05

Figura Nr.26 – Graficului de bare al asocierii distribuției după variabila perioada
în care speră să găsească un serviciu cu variabila evaluarea sprijinului de la stat
(%)

În urma acestei corelații, din Figura Nr.26 întocmită în baza tabelului nr.7 din
Anexa nr.4 – putem afirma că cu cât șomerii consideră că statul îi ajută mai puțin, ei sunt
mult mai motivați să își găsească un serviciu cât mai repede și invers, în sensul c ă, cu cât
respondenții consideră că statul îi sprijină într -o măsură mai mare, cu atât ei sunt mai puțin
motivați să -și găsească un loc de muncă.
Dar aici sprijinul statului poate varia de la caz la caz, căci uneori sprijinul din partea
statului nu este s uficient pentru întreținerea familiei, astfel că persoana care având statutul
de șomer, care nu face față cheltuielilor din familie în urma îndemnizației de șomaj de care

54
dispune, este motivat și nevoit să caute cât mai intensiv și să accepte propunerea un ui nou
loc de muncă, în cea mai scurtă perioadă de timp.

Tabel Nr.9 de corelație al variabilei perioada în care speră să găsească un serviciu cu
variabila vârsta
Varsta
Perioada in care spera sa găsească un serviciu Indicator Pearson 0,271*
Semnificație 0,018
Abs. 76
*. Corelația este semnificativă la nivelul 0,05

Figura Nr.27 – Graficului de bare al asocierii distribuției după variabila perioada
în care speră să găsească un serviciu cu variabila vârsta (%)

55
Tabel Nr.9 .1 de corelație al variabilei speranța găsirii unui loc de muncă cu
variabila vârsta
Varsta
Speranța găsirii unui loc de munca Indicator Pearson 0,262*
Semnificație 0,022
Abs. 76
*. Corelația este semnificativă la nivelul 0,05

Figura Nr.28 – Graficului de bare al asocierii distribuției după variabila speranța
găsirii unui loc de muncă cu variabila vârsta (%)

Din Figura nr.27 întocmită în baza tabelului nr. 8 din Anexa nr.4 și Figura nr. 28
întocmită în baza tabelului nr.8 .1 din Anexa nr.4, ne dăm seama că vârsta constituie un
mare indice când e vorba găsirii unui loc de muncă, în unele cazuri vârsta poate reprezenta
o barieră iar în altele poate fi o facilitate în dependență de vârsta pe care o ai. În urma
acestei corelații putem observa că persoanele până în 35 de ani cred că au șanse mai mari
de integrare pe piața forței de muncă decât consideră persoanele mai vârstnice. Totodată
vedem că și speranțele celor tineri sunt mult mai mari cu privirea la intervalul de timp în
care spe ră să își găsească un loc de muncă, decât persoanele mai în vârstă care consideră că
intervalul de timp în care vor putea găsi un serviciu este mai lung, decât în cazul tinerilor.
Analizând durata șomajului, pe baza datelor obț inute în Figura 27,tabelul nr.8, se
constată că vârsta este un factor important, care își pune amprenta asupra dimensiunii
acestuia. Șomerii tineri, care reprezintă o imensă forță de muncă, așteaptă aproximativ 6

56
luni, pentru găsirea unui loc de muncă. În acest context, șomajul devi ne pentru foarte mulți
tineri un fel de stagiu al căutărilor, stagiu care se prelungește, și în cea mai mare parte a
cazurilor, acest stagiu se sfârșește cu părere de rău prin resemnarea, renunțarea la diplomă
și îmbrățișarea oricărei alte profesii, care v a aduce un venit fix.
Durata șomajului crește o dată cu vârsta. Muncitorii în vârstă șomează o perioadă
mai mare de timp, iar mulții dintre aceștia, după ani și ani de șomaj, își pierd calificarea și
speranțele și, din acest motiv renunță să -și mai caute de lucru, ieșind astfel din rândurile
forței de muncă active.
Legat de speranțele găsirii unui loc de muncă, putem consta că tineri sunt mult mai
optimiști decât persoanele mai în vârstă, însă sunt și alte elemente care îngreunează
procesul reintegrării p e piața muncii. Din această corelație putem consta că numărul
persoanelor care se află în șomaj pe o perioadă mai mare de timp, sunt mai subestimate,
referindu -ne și la Graficul Nr. 29, care ne arată că persoanele care sunt mai optimiste au
șanse și speran țe mai mari în găsirea unui loc de muncă, iar persoanele care sunt pesimiste
au mai slabe șanse să -și găsească un loc de muncă într -un timp mai restrâns. În plus,
persoanele care se află de multă vreme în șomaj reușesc să se încadreze în muncă mult mai
greu sau chiar deloc.
Aceasta înseamnă că, cu cât un muncitor șomează mai mult, cu atât îi este mai greu
să găsească și să păstreze un loc de muncă, și astfel, traversează o perioadă mai mare de
șomaj.

Tabel Nr.10 de corelație al variabilei speranța găsiri i unui loc de muncă cu variabila
autoevaluarea gradului de optimism
Autoevaluarea gradului de
optimism
Speranta gasirii unui loc de
munca Indicator Pearson 0,393**
Semnificație 0,000
Abs. 76
**. Corelația este semnificativă la nivelul 0,01

57

Figura Nr.29 – Graficului de bare al asocierii distribuției după variabila speranța
găsirii unui loc de muncă cu variabila autoevaluarea gradului de optimism (%)

Din Figura Nr.29 întocmită în baza tabelului nr.9 din Anexa nr.4, vedem că cele
două caracte ristici corelează între ele, iar din Tabelul nr.10 în urma semnificației pozitive
pe care o are indicele Pearson, observăm că cele două valori corelează între ele, cu cât
crește o valoare a unei variabile cu atât crește valoarea celelalte variabile și anume , faptul
că persoanele care sunt foarte optimiste cât și optimiste cred că au șanse mult mai mari în
găsirea unui loc de muncă, decât persoanele care sunt mai pesimiste, și aceasta poate fi din
cauză că persoanele optimiste au mai multă încredere în sine ș i în propriile lor forțe, și
chiar dacă nu știu foarte bine un domeniu, ele se implică și sunt dispuse să învețe, pe când
persoanele pesimiste dacă nu cunosc bine domeniul, preferă să renunțe decât să creeze
anumite probleme.

Tabel Nr.11 de corelație al v ariabilei speranța găsirii unui loc de muncă cu variabila
sex
Sex
Speranta gasirii unui loc de munca Indicator Pearson 0,252*
Semnificație 0,028
Abs. 76
*. Corelația este semnificativă la nivelul 0,05

58

Figura Nr.30 – Graficului de bare al asocierii distribuției după variabila speranța
găsirii unui loc de muncă cu variabila sex (%)
Figura nr.30 a fost întocmită în baza tabelului nr.10 din Anexa nr.4.
Ca un indice al acestei figuri îl reprezintă Pear son-ul pozitiv din Tabelul Nr. 11 ,
care în urma corelației efectuate precizează că bărbații au speranțe mai mari ca femeile în
ceea ce privește găsirea unui loc de muncă, deoarece ș i din punct de vedere cultural, ei se
considera că erau responsabili de întreținerea familiei și astfel ei se pot simți mult mai
răspunzători având această îndatorire. Însă la un moment dat, cele două sexe ocupă un
nivel aproximativ egal pe nivelul mediu, ceea ce poate însemna că atât f emeile, cât și
bărbații, prezintă speranțe potrivite în ceea ce privește găsirea unui loc de muncă. Această
observație poate deriva din creșterea autonomiei femeilor care vor un serviciu pentru a fi
independente și pentru a avea acces egal la resursele dis ponibile în societate.

Tabel Nr.12 de corelație al variabilei nivelul studiilor absolvite cu variabila sex
Sex
Nivelul studiilor absolvite Indicator Pearson 0,229*
Semnificație 0,047
Abs. 76
*. Corelația este semnificativă la nivelul 0,05

59

Figura Nr.31 – Graficului de bare al asocierii distribuției după variabila nivelul
studiilor absolvite cu variabila sex (%)

Tendința care se desprinde din tabelul de corelație Nr. 12 , este că, în general,
șomerii de sex feminin au o școlaritate mai înaltă decât șomerii de sex masculin.
În urma acestei asocieri din Figura Nr. 31 întocmită în baza tabelului nr.10 din
Anexa nr.4, observăm că bărbații s -au concentrat mai mult pe studiile profesionale pentru a
învăța o meserie din care urmează să -și într ețină familia, iar femeile într -o proporție mai
mare au absolvit studiile liceale, multe dintre ele imediat după finalizarea liceului s -au
căsătorit și și -au întemeiat o familie, și observăm că un procent de 17,14% dintre femei au
continuat cu studiile sup erioare pentru a avea posibilitatea de a -și găsi un loc de muncă mai
sigur și mai bine plătit.

III.2. Analiza datelor calitative

Piața forței de muncă, este slab diversificată, nu există foarte mulți angajator și cei
care există nu oferă prea multe opo rtunități, pe de altă parte oamenii sunt slab pregătiți,
ținând cont că este un sector minier unde calificarea celor care au lucrat în mină, nu a fost
una competitivă, în sens că nu sunt pregătiți pentru alte meserii, iar calificarea lor a fost și
este des tul de slabă, căci lucrau oameni fără facultate, dacă e să nu punem la socoteală

60
personalul TESA – partea ce ține de conducere,există și specialiști, dar în general oamenii
care au lucrat în mină nu au avut calificări pentru a rezista unei transformării sau pentru a
fi pregătiți unei transformări.
Comparativ cu anii precedenți, se poate constata că rata șomajului în anul 2015 este
mai mică cu 0,43% decât din anul 2014. Însă având în considerație, că există un număr
mare de șomeri neînregistrați.
Referitor la Municipiul Petroșani, se constată că numărul șomerilor este în creștere,
mai ales în urma închiderii sectorului minier.
Însă cu toate acestea observăm că atât Județul Hunedoara și Alba au obținut punctaj
egal, în ceea ce privește numărul șomerilor, oc upând locul 20 în clasament din cele 42 de
județe, ceea ce ne demonstrează că situația nu este cea mai rea în această zonă.
Atât AJOFM cât și SPLAS, au afirmat că profilul persoanelor în căutare de locuri
de muncă este următorul:
Persoanele care vin din Industria Minieră, le va fi greu să -și găsească un loc de
muncă.
Există un număr mai mare de șomeri bărbați decât de femeii, ceea ce ne arată că
bărbaților le este mult mai greu să -și găsească un loc de muncă, dar poate fi și faptul că
multe dintre feme i sunt casnice și nu sunt în căutarea unui loc de muncă, iar din acest
motiv sunt înregistrați un număr mai mare de bărbați, pentru că ei sunt cei care întrețin
întreaga familie.
Cât privește vârsta, se constată că se găsesc mai greu locuri de muncă pent ru
persoanele care au depășit vârsta de 36 -40 de anii, deoarece angajatorii care fac angajări
prin intermediul AJOFM,, cer persoane cuprinse cu vârsta între 25 -36 ani, motivul ar fi
pentru că aceștia se pot adapta ușor la noile condiții și la un nou loc de munc ă, pe când cei
trecuți de 36 -40 de ani, au fost instruiți într -un mod, în care ei s -au obișnuit, și le -ar fi mai
greu ca să înceapă ceva nou și să se adapteze noilor condiții.
Atunci când se fac angajări nu se ține atât de mult cont de nivelul de studii pe care
îl au persoanele, deoarece domeniile în care sunt căutate forțe de muncă, nu necesită studii .
Iar evoluția numărului de șomeri din județul Hunedoara dar și a Municipiului
Petroșani, în urma integrării României în Uniunea Europeană, este în continuă creștere.
Se consideră că nu au existat mari schimbări în ceea ce privește numărul șomerilor,
deoarece multe persoane preferă să plece în celelalte țări Europene pentru a munci, iar apoi
când se întorc în țară, nu au un loc de muncă stabil.

61
Cu părere de rău, absolvenții nu sunt atât de mult căutații pe piața forței de muncă,
deoarece majoritatea angajatorilor au nevoie de personal care să poată se descurce în
domeniile în care activează,nepunând accent pe studiile acestuia
Pe când SPLAS conside ră că absolvenții sunt căutați pe piața forței de muncă,
Doamna Directoare activând în Administrație Locală, consideră că în administrație chiar
sunt căutați absolvenții de învățământ superior, chiar d acă nu prea sunt încurajați,dar există
acum la AJOFM u n program care facilitează integrarea tinerilor pe piața forței de muncă și
anume: “Tineri care sunt la liceu dacă vor să se angajeze pe perioada verii , de la bugetul
de Stat prin Agenția de ocupare a forței de muncă, se dau anumite sume de bani pentru
încurajarea celor ce vor să se angajeze ”.
Dar față de anii trecuți, în perioada comunismului în care studenții erau angajați pe
perioade de stagiu de 3 ani de zile, și se asigurau locuri de muncă, se ținea cont de mediile
pe care le aveai în facultate, în dependență de media pe care o avea un student, putea
obține un loc de muncă corespunzător, era un sistem bine pus la punct.
În urma acestui interviu, doamnele Directoare constată că pe vremuri și instituțiile
de învățământ erau mai bine puse la punct și în același timp se punea accent mai mult pe
calitatea învățământului, pe când în prezent domeniile care sunt de interes public și unde se
caută mai multă forță de muncă sunt:
 Industria textilă și pielărie;
 Comerț;
 Sudor;
 Bucătar;
 Ospătar (chelner), vânzător în unități de alimentație;
 Electrician constructor
 Construcții, instalații și lucrări publice.
Iar serviciile cel mai puțin căutate pe piața muncii atât în județul Hunedoara cât și
în Municipiul Petroșani sunt:
 Specialiști în științele vieții;
 Agenți de servicii comerciale;
 Tehnicieni și asistenți veterinari;
 Specialiști în domeniul administrativ;
 Asistenți sociali;
 Sociologi;

62
 Secretari
SPLAS afirmă că “Asistența Socială la ora actuală este în continuă schimbare, de
exemplu în serviciile de AS, în timp ce în serviciile de Administrație Locală s -a limitat nr.
de angajări, dar în Asistență Socială nu avem această interdicție, deci noi am tot putut să
angajăm, apar domenii noi în care avem nevoie de personal, iar când am scos la concurs
un post de debutant nu a venit nici un Asistent Social, dar pe de altă parte avem AS
specializat, iar acum am angajat un Asistent Social care a mai lucrat în domeniul
Asistenței Sociale. Vreau să zic că suntem deschiși la angajări chiar dacă persoanele nu
au vechime în domeniu, nu știu ce va fi în cazul studenților ce termină acum AS, deoarece
ei vin pe bandă rulantă, și nu există angajatori, pentru că nu sunt foarte căutați” .
Acum sunt căutate domeniile care nu necesită o pregătire prea înaltă, iar AJOFM -ul
nu prom ovează posturi pentru persoanele care a studii superioare.
Chiar dacă specializările care se studiază la Universitatea din Petroșani, sunt
domenii bune, doar că în această zonă nu sunt căutate, nu se pune atât de mult accent pe
aceste domenii.
Iar pentru o mai bună coordonare a activităților și pentru însușirea materiei mai
bine, ar trebui să se pună mai mult accent pe partea practică, astfel studenții învață să
aplice teoriile în practică și își instruiesc mai bine profesia aleasă.
Deoarece, odată ce finalizezi aceste studii, fiecare persoană dorește să -și găsească
un loc de muncă, însă dacă specializările pe care le -au finalizat nu sunt căutate pe piața
forței de muncă, aceste persoane rămân în stadiu de șomaj,iar acest fenomen este
determinat de anum ite cauze și efecte.
Cauzele și efectele sunt destul de dezastroase, dar din păcate lipsa locurilor de
muncă duce la lipsa bazei materiale, apoi lipsa bazei materiale duce la probleme inclusiv
de sănătate, psihice, căci omul dacă nu are de lucru, poate intra în depresie. Dar ceea ce se
observă este în primul rând lipsa unei educații. Asistența S ocială din Municipiul Petroșani
se confruntă cu lipsa de e ducație în familii a oamenilor și a copiilor, pentru că sunt foarte
mulții copii care se nasc de către mam e de la 15 -16 ani, care nu au maturitatea necesară de
a oferi educație la rândul lor.
Cauzele șomajului sunt: lipsa locurilor de muncă, iar efectul șomajului e sărăcia, iar
de aici încep toate celelalte probleme ale societății în care trăim.
Cred că Instituțiile Statului trebuie să găsească diverse oportunității, să -i implice în
diverse activității atât pe studenții dar și pe persoanele cu experiență în domeniu, pentru a

63
reduce efectele șomajului, căci o bună coordonare activităților, necesită și o bună pregătire
a angajaților.
O altă problemă mai apare și în cazul persoanelor care provin din categorii
defavorizate, care pretind că sunt discriminate și excluse și acest fapt le îngreunează
procesul de integrare pe piața forței de muncă.
Dar ai ci nu discriminarea și excluziunea socială a persoanelor ce provin din categorii
defavorizate îngreunează procesul de integrare pe piața forței de muncă, pentru că în
România excluziunea socială este foarte bine combătută prin măsuri sociale, prin benefici i
sociale. La ora actuală se merge mai mult pe acordarea de beneficii sociale de cât pe
responsabilizarea acestor oameni, deci nu sunt discriminați, pentru că statul le acordă
anumite beneficii, iar ei nu sunt lăsați să se descurce singuri, pentru că ei su nt obișnuiți
doar să primească, și aici se menționează din nou, lipsa unei pregătirii profesionale a celor
ce provin din rândurile lor, a celor defavorizați, lipsa pregătirii profesionale și lipsa
educației îngreunează accesul acestora pe piața forței de m uncă, nici măcar în domeniile
care nu necesită o pregătire profesională, aceste persoane nu doresc să lucreze, deoarece
sunt învățați doar să primească. Deci a existat o situație: “ era primăvară când acordam
ajutoare sociale oamenilor din partea statului pentru persoanele defavorizate când a sunat
directoarea AJOFM, care avea scos un loc de muncă, și nu era nimeni, în timp ce la noi
era plin, așa că romii tot timpul se plâng și încearcă să pară victime, dar de fapt ei singuri
se exclud prin comportamentul lor, prin lipsa de a -și dori să facă ceva și să iasă din
situația în care sunt”.
Nimeni nu îi discriminează sau încearcă să excludă aceste persoane, ci mai curând
ele singure se exclud și încercă să pară mereu victime, deoarece pretind că nu știu să facă
nimic, din motiv că vor să beneficieze de ajutor de șomaj în continuu, însă fără ca să existe
posibilitatea de a -și găsi un loc de muncă.
La momentul actual există mai multe strategii privind reducerea șomajului, dar nu
se pun în aplicare.
Atât la nivel de județ, dar și la nivel de municipiu, se fac anumite cursuri de
recalificare, pentru a reduce rata șomajului și în același timp prin aceste cursuri oferite
persoanelor care sunt în căutare de locuri de muncă, sunt facilitate posibilitățile găsirii unui
loc de muncă într -o perioadă mai scurtă de timp.
Aceste cursuri de calificare – recalificare care sunt făcute în baza unor fonduri
Europene – însă aici apare o problemă, foarte mulți asistați sociali merg la aceste cursuri
pentru că a primi o subvenție în bani, iar la terminarea cursului o mare parte din cei care le

64
fac, nu au unde să se angajeze, și nici nu își doresc cu adevărat un loc de muncă, iar cei
care se angajează cât de cât, stau 1, 2, 3 luni sau un an maxim, și apoi pleacă de la locul de
muncă, fără un motiv plauzibil.
Ca număr de persoane, populația din Petroșani este destul de cuprinzătoare, și s -ar
încadra în domeniile de pe piața muncii care duc lipsă de personal, dar aici apare problema,
căci personal este, dar nu au experiența necesară pen tru ocupare locurilor de muncă cerute
pe piață.
Se organizează 15 cursuri de recalificare, și consideră că aceste cursuri de
recalificare au efecte bune, deoarece cu ajutorul lor, persoanele înregistrate la AJOFM, își
găsesc un loc de muncă mult mai ușor și totodată acumulează mai multă experiență în
domeniu, odată cu începerea acestui curs, chiar dacă ei și -au găsit un loc de muncă, cursul
le este asigurat până la finalizarea întregului proces de formare profesională,însă aici apare
o problemă, pentru că nu prea există oferte de locuri de muncă.
Ca număr de persoane, populația din Petroșani este destul de cuprinzătoare, și s -ar
încadra în domeniile de pe piața muncii care duc lipsă de personal, dar aici apare problema,
căci personal este, dar nu au experi ența necesară pentru ocupare locurilor de muncă cerute
pe piață.
Un alt lucru important aici, este faptul că nici antreprenoriatul nu prea este susținut
de către instituțiile statului, AJOFM afirmă că antreprenoriatul ar fi susținut prin oferirea
de locur i de muncă.
De exemplu: prin intermediul AJOFM în anul 2015 -2016 în județul Hunedoara și -au găsit
loc de muncă un număr de: 26 980 de persoane, iar în Municipiul Petroșani, și -au găsit loc
de muncă, un număr de: 2 468 de persoane.
SPLAS -ul angajează person al în serviciu, cam 5 -6 persoane pe an, și pe de altă parte
primăria angajează asistenți personali pentru persoanele cu handicap grav.
Din 2010 la AJOFM au avut loc mai multe concedieri în urma cărora instituția se
confruntă cu criza de personal, atunci au fost concediați cam jumătate și din personalul
instituției, ceea ce presupune un efort mai mare din partea personalului rămas, pentru a
face față cerințelor de la locul de muncă
Iar Instituția SPLAS afirmă că nu se confruntă cu criza de personal, și d acă au
nevoie, atunci scot posturi de angajare la concurs.
Mai complicată este angajare persoanele care au trecut de 40 de ani, deoarece
angajații îi evită pentru că cred, că ei (muncitorii) sunt obișnuiți cu un loc de muncă și cu
anumite instrucțiuni, și le-ar fi greu să se adapteze la ceva nou, sau să înceapă ceva de la

65
început. Însă acum există programe comune pentru calificări, recalificări, a apărut acest
concept de economie socială, doar că în zona noastră în urma unor încercări nu a prins prea
mare importanță, dar este o lege bună dată de stat care posibil să fie bună în viitor.
Există și Agenția Europeană de ocupare a forței de muncă “Eures”, care este și la
Deva și cu care AJOFM -ul păstrează și întreține o bună relație de colaborare în
implementarea noilor proiecte.
Însă în urma a ceea ce se întâmplă în sectorul minier, se așteaptă ca numărul
șomerilor să fie în continuă creștere.
Dar sunt persoane care au ieșit din evidența șomajului, ceea ce ne arată că numerele
care există la momen tul actual nu reflectă realitatea șomajului care este prezentă și s imțită
în societate. De exemplu SPLAS afirmă că: “noi distribuim alimente de la Uniunea
Europeană și vin persoane care au ieșit din perioada de șomaj, dar sunt înregistrate în
căutarea unui loc de muncă, în perioada în care distribuim aceste ajutoare, vin persoane
într-un număr destul de mare cam 500 -600 persoane, care merg și se înscriu la AJOFM,
pentru a benefica de aceste ajutoare, și care până la acel moment nu au fost înscrise la
AJOFM, ”.
În perioada următoare de desfășurare, se urmărește integrarea tinerilor pe piața
munci, și accentuarea pe această categorie de vârstă cât și implementarea de programe care
să faciliteze posibilitatea de a găsi mai ușor un loc de muncă.

66
Concluzii și sugestii

Tema cercetării mele a fost “Asistența și protecția șomerilor din Petroșani”,
deoarece șomajul este o problemă actuală și în continuă creștere. Practica arată că șomajul
este un fenomen permanent, dar care se manifestă periodic în proporții diferite. În urma
cercetării efectuate, se poate spune că șomajul reprezintă un surplus de forță de muncă în
raport cu necesarul celor angajați, în condițiile impuse de economia de piață.
Scopul acestei analize a fost atins în mare parte, deoarec e am efectua t o analiză a
șomajului în Municipiul Petroșani, în ce ea ce priveșt e rata șomajului și situația șomerilor ,
cât și protecția de care au parte persoanele aflate în șomaj. Totodată , am identificat unele
soluții pentru prevenirea și reducerea șomaj ului.
La începutul lucrării mele mi -am propus câteva obiective, acestea fiind:
1. Analiza problemei șomajului și consecințele acestuia asupra populației și
economiei din orașul Petroșani
2. Necesitatea găsirii unor strategii, metode de combatere a șomajului
3. Crearea unei scheme generale de intervenție asistențială pentru persoanele
aflate în situație de șomaj.
Pentru a atinge aceste obiective, pe parcursul efectuării lucrări mele am încercat să
abordez cât mai multe persoane șomere înregistrate la AJOFM – Petroșani , pentru a afla
situația și problemele și consecințele ce țin de șomaj prin metoda anchetei sociologice pe
bază de chestionar . În urma aplicării chestionarului , am putut afla mai multe detalii despre
problemele cu care se confruntă respondenții care s unt șomeri și, în același timp , cum se
răsfrâng toate acestea asupra lor și a vieții de familie . În partea de cercetare am demonstrat
că șomajul reprezintă o adevărată problemă și un mare impediment în ce privește
dezvoltarea personală și profesională a pe rsoanelor, astfel creând o problemă generală cu
efecte negative în societate.
Cu privire la cercetarea problemelor cu care se confruntă șomerii, care sunt în
căutarea locului de muncă, am putut să observ ăm că cu cât respondenții declară că achită
mai greu cheltuielile pentru nevoile de confort cu atât nivelul de depresie resimțit este mai
ridicat și în continuare putem observa că din cauza că persoanele nu fac față cheltuielilor
de confort în familie, acest lucru poate genera depresia, iar depresia la rândul ei ar putea
genera conflicte mai dese cu partenerul de viață cât și cu ceilalți membri din familie. Iar
tendința este că cu cât nivelul de depresie al respondenților este mai puternic resimțit, cu

67
atât e i întâmpină dificultății mai mari în relaționarea cu partenerul de viață și cu cât nivelul
resimțit al depresiei este mai redus, cu atât relaționare în cuplu este mai bună.
Cercetarea mea a pornit de la următoarele ipoteze:
1) Cu cât șomajul este în creștere cu atât este mai necesară prezența
serviciilor ce trebuie să vină în sprijinul persoanelor asistate . Această ipoteză s -a
confirmat, și anume, în urma aplicării chestionarului , cât și în urma intervievării
directorilor de la instituțiile AJOFM și SPLAS, ace știa au susținut că , pe măsura trecerii
timpului , sunt tot mai mulți șomeri, care vor să beneficieze de îndemnizații sau orice alt tip
de ajutor de șomaj .
2) Cu cât șomerii sunt mai competenți în pregătirea lor profesională, cu atât
au șanse mai mari de a se angaja pe piața forțe de muncă . Cu privire la această ipoteză ,
putem afirm că se confirmă parțial pentru că, s -a constatat că persoanele care au o pregătire
profesională ma i bună sunt mai privi legiate în găsirea unui loc de muncă mai bun și în cel
mai scurt timp , și acesta doar dacă domeniul respectiv este căutat pe piața forței de muncă,
însă nu se exclude nici varianta celor care nu au o pregătire profesională tocmai bună,
deoarece în Municipiul Petroșani sunt multe domenii care nu cer o pregătire profesională
înaltă din partea angajaților.
3) Cu cât persoanele șomere fac față mai greu cheltuielilor din familie, cu atât
sunt mai depresive , această ipoteză a fost confirmată , căci în urma rezultatelor obținute, s -a
constatat că persoanele care se confruntă cu problema achitării cheltuielilor din familie,
sunt mai depresive.
4) Bărbații sunt mai afectați decât femeile în urma pierderii locului de muncă .
Această ipoteză se infirmă, deoarece în urma cercetării am observat că de fapt femeile sunt
mai afectate de pierderea locului de muncă decât bărbații.
5) Persoanele tinere au un grad mai înalt de optimism decât vârstnicii în ceea
ce privește găsirea unui nou loc de muncă . Această ipoteză se confirmă, pentru că, în urma
efectuării analizei datelor, am observat că intervalul de timp în care respondenții speră să
iasă din situația de a fi șomeri, este mai redus pentru persoanele tinere decât pentru cele
mai în vârstă.
Pentru a combate acest fenomen, m-am gândit la unele strategii și metode pentru
reducerea șomajului, acestea fiind:
 Îmbunătățirea orientării școlare și profesionale a tinerilor, pe de -o parte în
concordanță cu cererea de forță de muncă de pe piață, iar pe de altă parte conform cu
abilitățile de care dispun tinerii.

68
 Programe pentru crearea de locuri de muncă prin încurajarea activității
antreprenoriale, creditarea sau facilități financiare acordate firmelor la angajarea șomerilor.
 Reconversia profesională frecventă și creșterea mobilității teritoriale a forței
de muncă , sunt două con diții necesare pentru reducerea șomajului structural, care este
rezultatul neconcordanței dintre cerere și oferta pe piața forței de muncă. Un rol important
le revine instituțiilor de învățământ care trebuie să ofere o pregătire profesională inițială de
calitate, în concordanță cerințele actuale și viitoare ale pieței muncii. Programele de
dezvoltare a resurselor umane trebuie, să fie particularizate în funcție de specificul
economic al zonei.
 Implicarea mediului de afaceri în elaborarea ofertei educațional e și în
desfășurarea procesului de pregătire profesională asigură o creștere a gradului de adecvare
a formării profesionale la necesitățile reale ale unei economii într -o profundă schimbare. În
ceea ce privește creșterea ofertei de locuri de muncă, este ne voie de un ansamblu coerent
de politici și programe, cât și de acțiuni bine coordonate ale autorităților publice în această
direcție, inclusiv prin crearea de parteneriate public -privat.
 Dezvoltarea infrastructurii de afaceri și crearea unui mediu de aface ri cât
mai prietenos presupun implicarea intensă a autorităților locale și județene precum și a
celor regionale, în limitele prerogativelor de care dispun. Sunt necesare crearea de noi
parcuri industriale, incubatoare de afaceri precum și extinderea servic iilor oferite de
structurile existente de sprijinire a afacerilor.
 Autoritățile locale se pot implica în dezvoltarea locală și într -un mod activ
prin elaborarea și implementarea unor proiecte complexe , vizând mai multe domenii de
activitate, ceea ce ar per mite atât dezvoltarea economică a zonei , cât și impulsionarea, într –
un orizont de timp scurt sau mediu, a unor ramuri economice precum construcțiile,
industria materialelor de construcții, turismul etc.
 Informarea și consilierea profesională
 Stimularea creării locurilor de muncă
 Încurajarea finanțatorilor care contribuie într -o mare parte la crearea de
locuri de muncă
 Angajarea adolescenților, care presupune găsirea unor stimulente din partea
statului.
Totodată prin găsirea acestor strategii urmăresc creare a unor scheme generale de
intervenție asistențială pentru persoanele aflate în șomaj și anume:

69
 Creșterea stimei de sine a șomerilor , astfel în cât aceștia sa fie încrezători î n
forțele proprii și să își depășească problemele de stigmatizare .
 Creșterea acces ului pentru șomeri la programe de formare ada ptate nevoilor
lor individuale ș i corelate cu cerințele specif ice ale pieței forței de muncă.
 Promovarea mobilității forței de muncă .
Acesta presupune abordarea unui set de acțiuni integrate (informare, consilie re de
grup, consiliere i ndividuala, formare profesională , mediere pe piața muncii) pentru a
pregăti și crește accesul pe piața muncii.
După părerea mea , numărul de șomeri din Municipiul Petroșani, poate fi diminuat
și prin dezvoltarea industriei , deoarece este o ramură economică care are posibilitatea de a
absorbi o forță de muncă numeroasă, prin stimularea creării de IMM -uri. Aceasta se poate
realiza prin măsuri de stimulare a antreprenoriatului și anume, prin crearea de cursuri
special dedicate șomerilor și, de asemenea, oferirea de ajutor financiar prin programe de
START -UP-uri

70
Bibliografie
1) Bălănescu M.; Ciucur D. , Intensitatea șomajului în Raporturi de Muncă, Nr. 9,
Septembrie 2011;
2) Baron O ., Politica ocupării forței de muncă – note de curs, Petroșani 2008;
3) Buzducea D. – Aspecte contemporane în Asistența Socială , Editura Polirom, Iași, 2005
4) Fulger I.V. , Valea Jiului după 1989, spațiu generator de convulsii sociale , Editura
Focus, Petroșani, 2007;
5) Giddens A., Sociologie , Editura All, București, 2000;
6) Gorincu G. , Economia de piață Nr.9, Editura Danubius , Brăila, 1993;
7) Haită C. M., The General Theory of Employment, Interest and Mone y (1936) „Teoria
generală a ocupării forței de muncă, a dobânzii și a banilor ”, Editura Publica,
București, 2009;
8) Marian I.; Manolescu C ., Ocuparea și șomajul în perioada tranziției la economia de
piață în România , Editura ASE București, 2005;
9) Miftode V. (coord.) – Dimensiuni ale Asistenței Sociale , Editura EIDOS, Botoșani,
1995
10) Miftode V. – Tratat de Asistență Socială, Editura, Lumen, Iași 2010
11) Neamțu G. (coord) – Tratat de Asistență Socială , Editura Polirom, Iași, 2003;
12) Pașa F.; Pașa L.; – Asistența socială în România, Editura Polirom, Iași, 2004;
13) Stegar I. – Dezastrul programat al Văii Jiului, Editura Focus, Petroșani, 2014;
14) Zamfir C.; Vlăsceanu L.; (coord.), Dicționar de sociologie , Editura Babel, București,
1998;
15) *** Ancheta asupra Forței de Muncă, trimestrul II – 2001
16) *** Ancheta asupra Forței de Muncă, trimestrul III – 2001
17) https://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Hunedoara 02.06.2016, ora 10:30
18) http://www.primariapetrosani.ro/wp -content/uploads/2015/07/STATUT –
MUNICIPIUL -PETROSANI.pdf 01.06.2016, ora 10:40
19) http://www.startupcafe.ro/stiri -taxe-20958214 -salariul -minim -creste -19-1-mai-2016 –
trebuie -faca-angajatorii.htm , 19.06.2016, ora 12:03
20) www.ajofmhd.ro 19.02.2016, ora 13:11

71

Anexe

ANEXA NR.1

STIMATE DOMNULE/DOAMNĂ/DOMNIȘOARĂ
Realizez o cercetare cu privire la sistemul de Asistență și Protecție socială a
șomerilor din Municipiul Petroșani, cât și impactul pe care îl are șomajul asupra oamenilor.
Menționez că ați fost aleși la întâmplare, iar părerile dumneavoastră sunt
confidențiale și vor fi utilizate doar în scop statistic.
Vă rog să încercuiți o singură variantă de răspuns la fiecare întrebare, care se potrivește cel
mai bine situației dumneavoastră.
Mulțumesc.
1. Câte locuri d e muncă ați avut până în prezent?
…………………………………………………………………………… ………………………..

2. Înainte de a fi șomer, ați fost angajat la?
1) Stat;
2) Privat; 3) Am lucrat la negru;
4) Nu am mai lucrat.

3. Sub ce fo rmă ați fost angajat?
1) Contract de muncă pe perioadă nedeterminată;
2) Contract de muncă pe perioadă determinată;
3) Alte forme de colaborare (convenție civilă, PFA, etc.).

4. De cât timp vă căutați un loc de muncă?
………………………………………………….

5. De ce ajutor beneficiați?
1) Bani (Câți?)……………………………..
2) Alte facilități (Ce?)………………………

6. În ce măsură considerați că sunteți susținut de stat?
1) În foarte mare măsură;
2) În mare măsură;
3) Așa și așa
4) În mică măsură;
5) În foarte mică măsură.

7. Vă rog să -mi spuneți dacă s -au modificat următoarele aspecte în viața
dumneavoastră, de când nu aveți un loc de muncă?
DA NU
1) Mă întâlnesc mai rar cu prietenii decât înainte;
2) Cheltuielile din familia noastră sunt mai greu de suportat
(facturi, mâncare) etc.
3) Nu mă înțeleg la fel de bine cu copii mei;
4) Am conflicte mai frecvente cu soția / soțul;
5) Mă simt deprimat/ă;
6) Ne permitem tot mai greu confortul în cadrul familiei (alcool,
țigări, restaurant) etc.
7) Ne permitem tot mai greu luxul (haine de firmă, electrotehnice,
smartphone) etc.
8) Am sprijinul total al familiei;
9) Sunt sigur/ă că situația se va rezolva

8. În cât timp sperați să găsiți un loc de muncă?
1) 1 până la 3 luni;
2) Între 3 și 6 luni;
3) Între 6 și 12 luni;
4) Peste 12 luni.

9. Care sunt speranțele dvs. referitoare la găsirea unui loc de muncă?
1) Foarte mari;
2) Mari;
3) Potrivite
4) Mici;
5) Foarte mici.

10. În general puteți spune despre dumneavoastră că sunteți o persoană:
1) Foarte optimistă;
2) Optimistă;
3) Realistă;
4) Pesimistă;
5) Foarte pesimistă.

11. Ce preferați?
1) Un loc de muncă sigur, dar slab plătit;
2) Un loc de muncă bine plătit, dar nesigur.

12. În ce măsură ați fi de acord să renunțați la timpul liber pentru un salariu mai
bun?
1) Acord total;
2) Acord parțial;
3) Așa și așa;
4) Dezacord;
5) Dezacord total.

13. Dacă vi s -ar oferi un loc de muncă în altă zonă de cât unde locuiți, ați fi dispus
să faceți naveta?
1) Da 2) Nu

14. Care a fost venitul mediu realizat în ultimele 3 luni de activitate
(salariu+sporuri+alte venituri)?
1) Până la 700 RON
2) 701-1000 R ON
3) 1001 -1500 RON 4) 1501 -2000 RON
5) 2001 -3000 RON
6) Peste 3001 RON

15. De unde vă informați de locurile de muncă existente?
1) AJOFM;
2) Presa scrisă;
3) Internet;
4) Prieteni, rude, cunoștințe;
5) Foști colegi;
6) Agenții private de recrutare;
7) Direct la angajator;
8) Alta (Care?)…………………

16. Nivelul studiilor absolvite.
1) Fără studii;
2) Primare;
3) Gimnaziale;
4) Profesionale;
5) Liceale;
6) Postliceale;
7) Superiore.

17. Din câți membrii este compusă familia dumneavoastră?
…………………………………………………….

18. Câți copii aveți?
…………………………………………………….

19. Care este vârsta dumneavoastră?
1) Până în 25 de anii;
2) Între 26 -35 anii;
3) Între 36 -45 anii;
4) Peste 45 de anii.

20. Sex.
1) Masculin
2) Feminin

ANEXA NR.2
Interviu AJOFM/ SPLAS
1. Cum ați descrie, în general piața forței de muncă în județul Hunedoara/Petroșani în
momentul actual?
2. Cum se situează județul Hunedoara față de celelalte județe și de media națională, în
ceea ce privește ponderea persoanelor ocupate din totalul de persoane apte de muncă.
3. Care este profilul persoanelor în căutare de l oc de muncă din Municipiul Petroșani
(după gen,vârstă,studii) ?
4. Care este evoluția numărului de șomeri din județul Hunedoara după integrarea
României în Uniunea Europeană? Dar a mun. Petroșani?
5. În ce măsură sunt căutați absolvenții de învățământ superior pe piața forței de
muncă din județul Hunedoara/ Petroșani?
6. Care este cel mai căutat domeniu pe piața forței de muncă din jud. Hunedoara /
mun. Petroșani, și care sunt domeniile cu cea mai mică căutare pe piața forței de muncă din
jud. Hunedoara / mun. Pet roșani?
7. Credeți că Universitatea din Petroșani își armonizează în mod eficient oferta
educațională cu cererea de pe piața forței de muncă? Și cum? Și dacă nu, ce ar trebui să
facă?
8. Care sunt cauzele și efectele șomajului asupra societății? Ce trebuie să fa că
instituțiile statului pentru a reduce efectele acestui fenomen?
9. În ce măsură discriminarea și excluziunea socială a persoanelor ce provin din
categorii defavorizate îngreunează accesul acestora pe piața muncii?
10. Există vreo strategie la nivel de județ pr ivind reducerea ratei șomajului?Dar pentru
creșterea ponderii persoanelor ocupate?
11. Piața muncii din Petroșani duce lipsă de personal? Dar de specialiști?
12. Se organizează cursuri de recalificare? Ce importanță au acestea și în ce măsură se
adaptează aceste c ursuri la oferta de locuri de muncă?
13. Dacă este sprijinit antreprenorialul, și în ce fel?
14. Câte persoane și -au găsit un loc de muncă prin intermediul AJOFM în anul 2015 –
2016?
15. În ce măsură vă confruntați cu criza de personal la instituții?
16. Pe ce segment de vâ rste se regăsesc cele mai mari probleme privind integrarea pe
piața muncii?
17. Care sunt mecanismele de care dispune România și Uniunea Europeană pentru
combaterea șomajului? Și în ce măsură pot fi utilizate în Petroșani?
18. Există Agenția Europeană de Ocupare a Forței de Muncă „Eures” , care este relația
AJOFM cu agenția respectivă?
19. Puteți să faceți o prognoză pe viitor până în 2020 în ceea ce privește ponderea
persoanelor ocupate? Ne așteptăm să crească sau să scadă la nivel de oraș?
20. Ce acțiuni preconizați să desfășurați în perioada următoare?

ANEXA NR.3
TABELE STATISTICE DE FRECVENȚĂ
Tabel nr. 1 de frecvență al variabilei: Sex
Valid NR Total
Masculin Feminin Total System
Abs. 41 34 75 1 76
% 53,9 44,7 98,7 1,3 100,0

Tabel nr.2 de frecvență al variabilei: Vârsta
Valid
>25 26-35 36-45 45< Total
Abs. 4 9 31 32 76
% 5,3 11,8 40,8 42,1 100,0

Tabel nr.3 de frecvență al variabilei: Nivelul studiilor absolvite
Valid
Primare Gimnaziale Profesionale Liceale Postliceale Superioare Total
Abs. 10 2 21 30 2 11 76
% 13,2 2,6 27,6 39,5 2,6 14,5 100,0

Tabel nr.4 de frecvență al variabilei: Numărul de copii
Valid
0 1 2 3 4 5 6 7 Total
Abs. 19 24 23 4 2 1 1 2 76
% 25,0 31,6 30,3 5,3 2,6 1,3 1,3 2,6 100,0

Tabel nr.5 de frecvență al variabilei: Numărul de membri din familie
Valid
1 2 3 4 5 6 7 8 9 Total
Abs. 2 9 25 28 6 1 2 2 1 76
% 2,6 11,8 32,9 36,8 7,9 1,3 2,6 2,6 1,3 100,0

Tabel nr.6 de frecvență al variabilei: Numărul locurilor de muncă ocupate
Valid
0 1 2 3 4 5 6 10 15 Total
Abs. 1 27 19 14 8 3 2 1 1 76
% 1,3 35,5 25,0 18,4 10,5 3,9 2,6 1,3 1,3 100,0

Tabel nr.7 de frecvență al variabilei: Tip de angajator
Tip de angajare Valid
Stat Privat La negru Nu am lucrat Total
Abs. 32 41 2 1 76
% 42,1 53,9 2,6 1,3 100,0

Tabel nr. 8 de frecvență al variabilei: Forma de angajare
Valid
Stat Privat La negru Nu am lucrat Total
Abs. 32 41 2 1 76
% 42,1 53,9 2,6 1,3 100,0

Tabel nr.9 de frecvență al variabilei: Evaluarea sprijinului de la stat
Valid
Foarte mare
măsura Mare
măsura Așa si
așa Mica
măsura Foarte mica
măsura Total
Abs. 5 8 29 15 19 76
% 6,6 10,5 38,2 19,7 25,0 100,0

Tabel nr.1 0 de frecvență al variabilei: Aspecte modificate de la debut șomaj
(multiplă)
Abs. % % din cazuri
Intalnirile cu prietenii 24 7,1% 32,0%
Dificultate achitare cheltuieli 60 17,8% 80,0%
Dificultati relationare copii 4 1,2% 5,3%
Dificultati relationare partener 7 2,1% 9,3%
Depresie 24 7,1% 32,0%
Cheltuieli confort 45 13,4% 60,0%
Cheltuieli lux 53 15,7% 70,7%
Sprijin familial 60 17,8% 80,0%
Optimism 60 17,8% 80,0%
Total 337 100,0% 449,3%

Tabel nr.11 de frecvență al variabilei: Perioada în care speră să găsească un serviciu
Valid
Sub 3 luni Intre 3 si 6 luni Intre 6 luni si 1 an Peste 1 an Total
Abs. 22 21 16 17 76
% 28,9 27,6 21,1 22,4 100,0

Tabel nr.12 de frecvență al variabilei: Speranța găsirii unui loc de muncă
Valid
Foarte mari Mari Potrivite Mici Foarte mici Total
Abs. 18 6 25 11 16 76
% 23,7 7,9 32,9 14,5 21,1 100,0

Tabel nr.13 de frecvență al variabilei: Autoevaluarea gradului de optimism
Valid
Foarte optimist Optimist Realist Pesimist Total
Abs. 16 30 27 3 76
% 21,1 39,5 35,5 3,9 100,0

Tabel nr.14 de frecvență al variabilei: Tip loc de muncă preferat
Valid
Stabil, prost plătit Nesigur, bine plătit Total
Abs. 52 24 76
% 68,4 31,6 100,0

Tabel nr.15 de frecvență al variabilei: Disponibilitatea renunțării la timpul liber
pentru un venit mai substanțial
Valid
Acord total Acord parțial Așa si așa Dezacord parțial Dezacord total Total
Abs. 20 27 22 4 3 76
% 26,3 35,5 28,9 5,3 3,9 100,0

Tabel nr.16 de frecvență al variabilei: Deschidere pentru navetism
Valid
Da Nu Total
Abs. 29 47 76
% 38,2 61,8 100,0

Tabel nr.1 7 de frecvență al variabilei: Venitul mediu pe perioada angajării
Abs. %
Valid > 700 13 17,1
701-1000 27 35,5
1001 -1500 14 18,4
1501 -2000 9 11,8
2001 -3000 7 9,2
3001< 4 5,3
Total 74 97,4
NR System 2 2,6
Total 76 100,0

Tabel nr.18 de frecvență al variabilei: Locul informării unui serviciu (multiplă)
Abs. % % din cazuri
AJOFM 44 37,0% 58,7%
Presa scrisa 6 5,0% 8,0%
Internet 32 26,9% 42,7%
Prieteni, rude, cunoștințe 21 17,6% 28,0%
Foști colegi 9 7,6% 12,0%
Agenții private de recrutare 3 2,5% 4,0%
Angajatorii 4 3,4% 5,3%
Total 119 100,0% 158,7%

ANEXA NR.4
TABELE STATISTICE DE ASOCIERE
Tabel nr.1 de asociere al variabilelor: Sex – Vârstă
Sex * Varsta Crosstabulation
Varsta Total
>25 26-35 36-45 45<
Sex Masculin Count 3 8 18 12 41
% within Sex 7,3% 19,5% 43,9% 29,3% 100,0%
Feminin Count 1 1 13 19 34
% within Sex 2,9% 2,9% 38,2% 55,9% 100,0%
Total Count 4 9 31 31 75
% within Sex 5,3% 12,0% 41,3% 41,3% 100,0%

Tabel Nr.2 de asociere al variabilei, cu variabila: tip de angajator – vârstă
Varsta * Tip de angajator Crosstabulation
Tip de angajator Total
Stat Privat La negru Nu am lucrat
Varsta >25 Count 0 3 0 1 4
% within Varsta 0,0% 75,0% 0,0% 25,0% 100,0%
26-35 Count 1 8 0 0 9
% within Varsta 11,1% 88,9% 0,0% 0,0% 100,0%
36-45 Count 15 16 0 0 31
% within Varsta 48,4% 51,6% 0,0% 0,0% 100,0%
45< Count 16 14 2 0 32
% within Varsta 50,0% 43,8% 6,2% 0,0% 100,0%
Total Count 32 41 2 1 76
% within Varsta 42,1% 53,9% 2,6% 1,3% 100,0%

Tabel Nr. 3 de asociere al variabilei, cu variabila: depresia – dificultatea achitării
cheltuielilor
Depresie * Dificultate achitare cheltuieli Crosstabulation
Dificultate achitare cheltuieli Total
Da Nu
Depresie Da Count 23 1 24
% within Depresie 95,8% 4,2% 100,0%
Nu Count 37 15 52
% within Depresie 71,2% 28,8% 100,0%
Total Count 60 16 76
% within Depresie 78,9% 21,1% 100,0%

Tabel Nr. 4 de asociere al variabilei, cu variabila: dificultățile relaționare partener –
depresie
Dificultati relationare partener * Depresie Crosstabulation
Depresie Total
Da Nu
Dificultati relaționare
partener Da Count 5 2 7
% within Dificultati relaționare
partener 71,4% 28,6% 100,0%
Nu Count 16 46 62
% within Dificultati relaționare
partener 25,8% 74,2% 100,0%
Total Count 21 48 69
% within Dificultati relaționare
partener 30,4% 69,6% 100,0%

Tabel Nr. 5 de asociere al variabilei, cu variabila: depresia – sex
Sex * Depresie Crosstabulation
Sex Total
Masculin Feminin
Count % within
Sex Count % within
Sex Count % within
Sex
Depresie Da 8 19,5% 16 45,7% 24 31,6%
Nu 33 80,5% 19 54,3% 52 68,4%
Total 41 100,0% 35 100,0% 76 100,0%

Tabel Nr. 6 de asociere al variabilei, cu variabila: optimismul – sprijin familial
Autoevaluarea gradului de optimism * Sprijin familial Crosstabulation
Sprijin
familial Total
Da Nu
Autoevaluarea gradului
de optimism Foarte
optimist Count 14 2 16
% within Autoevaluarea
gradului de optimism 87,5% 12,5% 100,0%
Optimist Count 21 9 30
% within Autoevaluarea
gradului de optimism 70,0% 30,0% 100,0%
Realist Count 24 3 27
% within Autoevaluarea
gradului de optimism 88,9% 11,1% 100,0%
Pesimist Count 1 2 3
% within Autoevaluarea
gradului de optimism 33,3% 66,7% 100,0%
Total Count 60 16 76
% within Autoevaluarea
gradului de optimism 78,9% 21,1% 100,0%

Tabel Nr. 7 de asociere al variabilei, cu variabila: perioada în care speră să găsească
un serviciu – evaluarea sprijinului de la stat
Perioada in care spera sa gaseasca un serviciu * Evaluarea sprijinului de la stat
Crosstabulation
Evaluarea sprijinului de la stat Total
Foarte
mare
măsura Mare
măsura Așa si
așa Mica
măsura Foarte
mica
măsura
Perioada in
care spera
sa găsească
un serviciu Sub 3
luni Count 1 1 6 4 10 22
% within
Perioada in
care spera sa
gaseasca un
serviciu 4,5% 4,5% 27,3% 18,2% 45,5% 100,0%
Intre
3 si 6
luni Count 1 4 8 3 5 21
% within
Perioada in
care spera sa
găsească un
serviciu 4,8% 19,0% 38,1% 14,3% 23,8% 100,0%
Intre
6 luni
si 1 an Count 2 1 7 4 2 16
% within
Perioada in
care spera sa
gaseasca un
serviciu 12,5% 6,2% 43,8% 25,0% 12,5% 100,0%
Peste
1 an Count 1 2 8 4 2 17
% within
Perioada in
care spera sa
gaseasca un
serviciu 5,9% 11,8% 47,1% 23,5% 11,8% 100,0%
Total Count 5 8 29 15 19 76
% within
Perioada in
care spera sa
gaseasca un
serviciu 6,6% 10,5% 38,2% 19,7% 25,0% 100,0%

Tabel Nr. 8 de asociere al variabilei, cu variabila: perioada în care speră să găsească
un serviciu – vârstă
Vârsta * Perioada in care spera sa găsească un serviciu Crosstabulation
Perioada in care spera sa găsească un serviciu Total
Sub 3
luni Intre 3 si 6
luni Intre 6 luni si 1
an Peste 1
an
Vârsta >25 Count 3 0 1 0 4
% within
Vârsta 75,0% 0,0% 25,0% 0,0% 100,0%
26-
35 Count 5 1 2 1 9
% within
Vârsta 55,6% 11,1% 22,2% 11,1% 100,0%
36-
45 Count 9 9 6 7 31
% within
Vârsta 29,0% 29,0% 19,4% 22,6% 100,0%
45< Count 5 11 7 9 32
% within
Vârsta 15,6% 34,4% 21,9% 28,1% 100,0%
Total Count 22 21 16 17 76
% within
Vârsta 28,9% 27,6% 21,1% 22,4% 100,0%

Tabel Nr. 8 .1 de asociere al variabilei, cu variabila: speranța găsirii unui loc de
muncă – vârstă
Vârsta * Speranța găsirii unui loc de munca Crosstabulation
Speranța găsirii unui loc de munca Total
Foarte
mari Mari Potrivite Mici Foarte
mici
Vârsta >25 Count 2 0 2 0 0 4
% within
Vârsta 50,0% 0,0% 50,0% 0,0% 0,0% 100,0%
26-
35 Count 4 0 1 3 1 9
% within
Vârsta 44,4% 0,0% 11,1% 33,3% 11,1% 100,0%
36-
45 Count 8 4 10 3 6 31
% within
Vârsta 25,8% 12,9% 32,3% 9,7% 19,4% 100,0%
45< Count 4 2 12 5 9 32
% within
Vârsta 12,5% 6,2% 37,5% 15,6% 28,1% 100,0%
Total Count 18 6 25 11 16 76
% within
Vârsta 23,7% 7,9% 32,9% 14,5% 21,1% 100,0%

Tabel Nr. 9 de asociere al variabilei, cu variabila: speranța găsirii unui loc de muncă
– autoevaluarea gradului de optimism
Autoevaluarea gradului de optimism * Speranța găsirii unui loc de munca
Crosstabulation
Speranța găsirii unui loc de munca Total
Foarte
mari Mari Potrivit
e Mici Foarte
mici
Autoevaluare
a gradului de
optimism Foarte
optimist Count 9 1 3 0 3 16
% within
Autoevaluare
a gradului de
optimism 56,2
% 6,2% 18,8% 0,0% 18,8
% 100,0
%
Optimis
t Count 8 2 13 5 2 30
% within
Autoevaluare
a gradului de
optimism 26,7
% 6,7% 43,3% 16,7
% 6,7% 100,0
%
Realist Count 0 3 8 5 11 27
% within
Autoevaluare
a gradului de
optimism 0,0% 11,1
% 29,6% 18,5
% 40,7
% 100,0
%
Pesimist Count 1 0 1 1 0 3
% within
Autoevaluare
a gradului de
optimism 33,3
% 0,0% 33,3% 33,3
% 0,0% 100,0
%
Total Count 18 6 25 11 16 76
% within
Autoevaluare
a gradului de
optimism 23,7
% 7,9% 32,9% 14,5
% 21,1
% 100,0
%

Tabel Nr. 10 de asociere al variabilei, cu variabila: speranța găsirii unui loc de muncă
– sex
Sex * Speranța găsirii unui loc de munca Crosstabulation
Speranța găsirii unui loc de munca Total
Foarte mari Mari Potrivite Mici Foarte mici
Sex Masculin Count 14 3 13 4 7 41
% within Sex 34,1% 7,3% 31,7% 9,8% 17,1% 100,0%
Feminin Count 4 3 12 7 9 35
% within Sex 11,4% 8,6% 34,3% 20,0% 25,7% 100,0%
Total Count 18 6 25 11 16 76
% within Sex 23,7% 7,9% 32,9% 14,5% 21,1% 100,0%

Tabel Nr.11 de asociere al variabilei, cu variabila: nivelul studiilor absolvite – sex
Case Processing Summary
Cases Nivelul studiilor absolvite * Sex
Valid N 76
Percent 100,0%
Missing N 0
Percent 0,0%
Total N 76
Percent 100,0%