Lect. univ. dr. ec. MĂCRIȘ MARIA CONTABILITATEA INSTITUȚIILOR PUBLICE PETROȘANI 2009 2 PREFAȚĂ Lucrarea, „Contabilitatea instituțiilor publice” are… [609098]

UNIVERSITATEA DIN PETROȘANI
FACULTATEA DE ȘTIINȚE
CATEDRA DE STIINȚE ECONOMICE
Lect. univ. dr. ec. MĂCRIȘ MARIA
CONTABILITATEA
INSTITUȚIILOR PUBLICE
PETROȘANI

2009
2

PREFAȚĂ
Lucrarea, „Contabilitatea instituțiilor publice” are menirea de a elucida fundamentele
teoretice și practice ale acestui domeniu și de a oferi soluții concrete tuturor celor interesați de
conducerea activității financiar contabile din instituțiile publice.
Este o lucrare deosebit de utilă studenților de la Facultatea de Științe cu profil
economic, îndeosebi specializarea de Contabilitate și Informatică de Gestiune, precum și
masteranzilor care au prevăzut în planul de învățământ această disciplină, precum și tuturor
celor interesați care lucrează în sistemul public.
Această lucrare își propune să fie un ghid de abordare a teoriei și practicii contabile
din sistemul public, în cadrul căreia este tratată complexitatea proiectelor de norme, a
noutăților apărute în domeniu, lucrarea fiind actualizată atât în ceea ce privește normele
naționale cât și elementele din Standardele Internaționale de Contabilitate pentru Sectorul
Public.
Pentru realizarea acestui demers științific s-a avut în vedere legislația de specialitate în
domeniu care a fost confruntată cu practica din instituțiile publice, la care s-a adăugat
experiența și strădania autoarei.
În cadrul acestei lucrări se regăsesc elemente legate de teoria contabilității, principiile
contabile, procedeele specifice, metode și tehnici de lucru dar și o serie de abordări generate
de relațiile care se stabilesc între instituțiile din sistemul public și mediul economico-social.
Consider că această lucrare este susceptibilă de dezvoltări, și din acest punct de vedere
poate constitui o bază de plecare pentru cercetări ulterioare generate de perfecționarea
continuă a managementului activității financiar contabile în domeniu.
În acest sens sugestiile, propunerile și considerațiile cititorilor cu privire la
îmbunătățirea conținutului acestei lucrări la apariția unei noi ediții, vor fi luate în considerare,
motiv pentru care autoarea le mulțumește tuturor.
Lect. univ. dr. ec. Maria Măcriș
3

CUPRINS
PREFAȚĂ ……………………………………………………………………………………………………………………………………………. 3
ORGANIZAREA ȘI CONDUCEREA CONTABILITĂȚII ………………………………………………………………………. 6
INSTITUȚIILOR PUBLICE ………………………………………………………………………………………………………………….. 6
1.1. Particularități ale sistemului instituțiilor …………………………………………………………………………………………. 6
publice din țara noastră ……………………………………………………………………………………………………………………….. 6
1.2. Tipologia instituțiilor publice ……………………………………………………………………………………………………….. 10
1.3. Conținutul principiilor bugetare ……………………………………………………………………………………………………. 11
1.4. Prezentarea principiilor execuției bugetare …………………………………………………………………………………….. 14
1.5. Obiectul contabilității publice ………………………………………………………………………………………………………. 14
1.6. Organizarea și conducerea contabilității în instituțiile publiece ………………………………………………………… 15
1.7. Particularități ale planului de conturi ……………………………………………………………………………………………. 18
utilizat în instituțiile publice ……………………………………………………………………………………………………………….. 18
1.8. Clasificația bugetară-instrument de structurare și urmărire a veniturilor și cheltuielilor la instituțiile
publice ………………………………………………………………………………………………………………………………………. 20
CAPITOLUL 2 ……………………………………………………………………………………………………………………………………. 23
CONTABILITATEA FINANȚĂRII BUGETARE A INSTITUȚIILOR PUBLICE …………………………………… 23
2.1. Aspecte privind finanțarea bugetară a instituțiilor publice ………………………………………………………………. 23
2.2. Contabilitatea finanțării instituțiilor publice din …………………………………………………………………………….. 27
sursele bugetului de stat …………………………………………………………………………………………………………………….. 27
2.2.1. Conturi utilizate …………………………………………………………………………………………………………………… 27
2.2.2. Contabilitatea finanțării instituțiilor de subordonare centrală …………………………………………………….. 30
2.3. Contabilitatea finațării din surse bugetare locale …………………………………………………………………………….. 37
2.3.1. Specificul finanțării prin bugetele locale …………………………………………………………………………………. 37
2.3.2. Conturi utilizate …………………………………………………………………………………………………………………… 38
2.3.3. Contabilitatea finanțării instituțiilor publice de interes local ……………………………………………………… 39
CAPITOLUL 3 ……………………………………………………………………………………………………………………………………. 40
CONTABILITATEA ACTIVELOR FIXE ……………………………………………………………………………………………… 40
3.1. Particularități referitoare la active fixe …………………………………………………………………………………………… 40
3.2. Contabilitatea activelor fixe …………………………………………………………………………………………………………. 44
3.2.1.Conturi utilizate …………………………………………………………………………………………………………………… 44
3.2.2. Contabilitatea operațiunilor privind activele fixe necorporale …………………………………………………… 45
3.2.3. Contabilitatea operațiunilor privind activele fixe corporale ……………………………………………………….. 47
3.2.4. Contabilitatea operațiunilor privind activele financiare …………………………………………………………….. 61
CAPITOLUL 4 ……………………………………………………………………………………………………………………………………. 62
CONTABILITATEA STOCURILOR ……………………………………………………………………………………………………. 62
4.1. Aspecte cu privire la stocuri …………………………………………………………………………………………………………. 62
4.2. Contabilitatea stocurilor ………………………………………………………………………………………………………………. 65
4.2.1. Conturi utilizate …………………………………………………………………………………………………………………… 65
4.2.2. Contabilitatea operațiunilor privind stocurile de materii prime și materiale consumabile …………….. 66
4.2.3. Contabilitatea operațiunilor privind materialele de natura obiectelor de inventar … 68
CAPITOLUL 5 ……………………………………………………………………………………………………………………………………. 72
CONTABILITATEA TERȚILOR …………………………………………………………………………………………………………. 72
5.1. Particularități privind terții …………………………………………………………………………………………………………… 72
5.2. Contabilitatea terților ………………………………………………………………………………………………………………….. 75
5.2.1. Conturi utilizate …………………………………………………………………………………………………………………… 75
5.2.2. Contabilitatea furnizorilor, clienților și conturilor asimilate ……………………………………………………… 75
5.2.3. Contabilitatea decontărilor cu personalul, asigurările sociale, protecția socială și conturile asimilate
79
5.2.4. Contabilitatea decontărilor cu bugetul statului, bugetul local,bugetul asigurărilor sociale de stat și
conturi asimilate ……………………………………………………………………………………………………………….. 93
5.2.5. Contabilitatea decontărilor între instituțiile publice …………………………………………………………………. 97
CAPITOLUL 6 ……………………………………………………………………………………………………………………………………. 99
CONTABILITATEA TREZORERIEI …………………………………………………………………………………………………… 99
6.1. Aspecte ale contabilității trezoreriei ……………………………………………………………………………………………… 99
6.2. Contabilitatea trezoreriei ……………………………………………………………………………………………………………. 101
6.2.1. Conturi utilizate …………………………………………………………………………………………………………………. 101
6.2.2. Contabilitatea investițiilor pe termen scurt …………………………………………………………………………….. 102
6.2.3. Contabilitatea disponibilităților bănești …………………………………………………………………………………. 102
6.2.4. Contabilitatea altor valori, acreditivelor și avansurilor de trezorerie ………………………………………. 105
4

CAPITOLUL 7 ………………………………………………………………………………………………………………………………….. 109
CONTABILITATEA CHELTUIELILOR ȘI VENITURILOR ………………………………………………………………. 109
7.1. Aspecte cu privire la cheltuieli și venituri ……………………………………………………………………………………. 109
7.2. Contabilitatea cheltuielilor …………………………………………………………………………………………………………. 110
7.3. Contabilitatea veniturilor și finanțărilor ……………………………………………………………………………………….. 117
CAPITOLUL 8 ………………………………………………………………………………………………………………………………….. 123
SITUAȚIILE FINANCIARE LA INSTITUȚIILE PUBLICE ……………………………………………………………….. 123
8.1. Particularități ale situațiilor financiare la instituțiile publice …………………………………………………………… 123
8.2. Componentele situațiilor financiare la instituțiile publice ………………………………………………………………. 125
8.2.1. Structura și conținutul bilanțului ………………………………………………………………………………………….. 125
8.2.2. Structura și conținutul contului de rezultat patrimonial …………………………………………………………… 127
8.2.3. Structura și conținutul situației fluxului de trezorerie ……………………………………………………………… 129
8.2.4. Conținutul situației modificărilor în structura activelor/capitalurilor ………………………………………… 129
8.2.5. Structura și conținutul contului de execuție bugetară ………………………………………………………………. 130
8.2.6. Conținutul anexelor la situațiile financiare …………………………………………………………………………….. 130
8.3 Etapele premergătoare întocmirii ………………………………………………………………………………………………… 131
situaților financiare anuale ………………………………………………………………………………………………………………. 131
BIBLIOGRAFIE ……………………………………………………………………………………………………………………………….. 137
ANEXE …………………………………………………………………………………………………………………………………………….. 141
CAPITOLUL 1
5

ORGANIZAREA ȘI CONDUCEREA CONTABILITĂȚII
INSTITUȚIILOR PUBLICE
1.1. Particularități ale sistemului instituțiilor
publice din țara noastră
Instituțiile publice sunt reprezentate de acele unități prin care statul își realizează
funcțiile sale în domeniul administrației, în sfera acțiunilor social-culturale, justiției,
procuraturii, apărării țării.
Legea finanțelor publice nr. 500/2002 și Ordonanța de urgență nr. 45/2003 privind
finanțele publice locale cuprind precizări cu privire la formarea, administrarea și întreținerea
resurselor financiare ale statului, ale unităților administrativ-teritoriale și ale instituțiilor
publice.
În marea majoritate a cazurilor, resursele financiare publice se constituie din încasarea
impozitelor, taxelor, contribuțiilor și veniturilor nefiscale de la persoane juridice și fizice în
baza criteriilor stabilite de lege.
În categoria instituțiilor care participă la constituirea resurselor financiare publice și
utilizarea lor intră:
Parlamentul României;
Administrația prezidențială;
Guvernul României;
Ministerele și celelalte organe ale administrației publice centrale și locale;
Instituțiile de stat de subordonare centrală sau locală;
Autoritatea judecătorească;
Instituțiile publice autonome precum și instituțiile din subordinea acestora,
indiferent de modalitatea de finanțare;
Alte autorități publice.
Resursele financiare ale instituțiilor publice pentru întreținere și funcționare cât și
pentru cheltuieli de capital, în conformitate cu prevederile legale1, sunt asigurate prin:
finanțare integrală din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor
sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, după caz;
finanțare din venituri proprii și subvenții acordate de la bugetul de stat, bugetul
asigurărilor sociale de stat, bugetul fondurilor speciale, după caz;
finanțare integrală din veniturile proprii.
Instituțiile publice finanțate integral de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale
de stat, bugetele fondurilor speciale, varsă integral veniturile realizate la bugetul din care sunt
finanțate.
Avându-se în vedere specificul activității desfășurate, instituțiile publice din domeniul
social-cultural cum sunt: școlile de arte, casele universitarilor, policlinicile cu plată și unele
cluburi sportive constituite ca unități cu personalitate juridică aparte, pot să își finanțeze în
totalitate cheltuielile din veniturile proprii.
Instituțiile publice mai pot utiliza pentru derularea și lărgirea activităților lor, mijloace
materiale și bănești primite de la persoane fizice și juridice sub formă de donații și
sponsorizări prin transmitere gratuită potrivit prevederilor legale. Aceste valori materiale și
bănești sunt utilizate în conformitate cu destinațiile stabilite de transmițător.
1 Legea finanțelor publice nr.500/2002.
6

Finanțarea cheltuielilor unor instituții din domeniul social-cultural, indiferent de
subordonare se asigură atât din bugetul de stat cât și din bugetul unei unități administrativ-
teritoriale numai în cazuri în care prin lege se stabilesc categoriile de cheltuieli care se
finanțează din fiecare buget.
Veniturile extrabugetare ale instituțiilor publice se încasează, administrează și
centralizează de instituțiile în cauză potrivit normelor pentru finanțele publice, fără a se
efectua vărsămintele din acestea la bugetul de stat sau bugetele locale dacă legea nu prevede
altfel.
Veniturile extrabugetare ale instituțiilor publice provin din chirii, taxe, manifestări
culturale, valorificări de produse din activități proprii sau anexe, concursuri artistice,
publicații, impresariat, exploatarea filmelor, prestații editoriale, consultații și servicii
medicale, studii, proiecte, prestări de servicii, lucrări, exploatări ale unor bunuri pe care le au
în administrare și altele stabilite de legile de organizare a instituțiilor sau de Guvern.
Soldurile anuale rezultate din execuția bugetului instituțiilor publice finanțate integral
din mijloace extrabugetare se preiau ca venituri în anul următor.
Bugetele instituțiilor publice finanțate din mijloace extrabugetare se includ în bugetul
centralizat al ordonatorului principal de credite.
Plățile pentru investițiile instituțiilor publice se efectuează prin unitățile trezoreriei
statului care, potrivit legii, execută aceste operații pe bază de listă de lucrări, utilaje, mobilier
și alte obiecte de investiții, a documentației tehnice prevăzute de lege și a mijloacelor depuse
de către instituție, cu respectarea dispozițiilor legale privind investițiile și decontarea acestora.
Spre deosebire de agenții economici, instituțiile publice prezintă anumite trăsături
caracteristice, dintre care mai importante sunt:
1)Instituțiile publice sunt unități care în general nu desfășoară activități productive ci
activități de conducere, îndrumare, coordonare și control în domeniul administrației de stat și
prestează servicii cu anumite funcții sociale în sfera acțiunilor social-culturale, justiției,
procuraturii și apărării țării.
2)Unele instituții publice nu își acoperă cheltuielile generate de întreținerea și
funcționarea acestora din veniturile proprii realizate.
3)Acele instituții publice care realizează unele venituri din activitatea desfășurată, au
obligația de a le vărsa la bugetul statului sau în baza unor dispoziții legale beneficiează de
dreptul de a le reține parțial sau integral, ca surse de autofinanțare a activității.
4)Pentru activitatea derulată întocmesc bugete de venituri și cheltuieli.
5)Instituțiile publice nu pot efectua cheltuieli din veniturile încasate.
6)În funcție de subordonarea lor, instituțiile publice primesc alocații bugetare pentru
acoperirea cheltuielilor de funcționare și a cheltuielilor de capital, de la bugetul de stat sau
bugetele locale, după caz;
7)Instituțiile publice calculează o serie de indicatori economico-financiari;
8)De la data de 1 ianuarie 2004, instituțiile publice calculează amortizarea activelor
fixe necorporale și corporale.
Pe parcursul exercițiului bugetar, în procesul de elaborare a proiectelor de buget
și de execuție a bugetului aprobat, un rol deosebit de important îl dețin ordonatorii de credite.
Ordonatorii de credite sunt reprezentați de conducătorii instituțiilor de stat mandatați
prin lege să contribuie la proiectarea bugetului public și la executarea acestuia. Ordonatorii de
credite2 sunt ierarhizați pe următoarele trei nivele:
a)ordonatori principali de credite;
b)ordonatori secundari de credite;
2 Drehuță E., ș.a. – „Bugetul public și contabilitatea cheltuielilor bugetare” , Editura Agora, Bacău, 2002, p. 20.
7

c)ordonatori terțiari de credite.
Ordonatorii principali de credite sunt reprezentați de conducătorii instituțiilor publice
cu personalitate juridică, care au aprobată finanțarea atât pentru cheltuielile proprii cât și
pentru instituțiile din subordine, în conformitate cu bugetele aprobate prin legea bugetară
anuală. Această categorie de ordonatori repartizează credite bugetare instituțiilor ierarhic
inferioare, ai căror conducători au calitatea de ordonatori secundari sau terțiari, au dreptul să
modifice bugetul acestora și să aprobe efectuarea de cheltuieli în limita și destinația aprobată
prin bugetul propriu.
Din categoria ordonatorilor principali de credite fac parte:
miniștrii și conducătorii organelor centrale care sunt ordonatori principali ai
bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale sau bugetelor fondurilor speciale;
președinții consiliilor județene, primarul general al capitalei, primarii
sectoarelor municipiului București și primarii municipiilor, orașelor și comunelor sunt
ordonatorii principali ai bugetelor locale respective.
Ordonatorii secundari de credite sunt reprezentați de conducătorii instituțiilor de stat,
centrale sau locale, care au în subordine instituții de stat cu personalitate juridică pentru care
trebuie să defalce credite bugetare menținând necesarul propriu de credite. În această
categorie de ordonatori secundari intră următoarele instituții: inspectoratele școlare, direcțiile
de sănătate publică, direcțiile de muncă și protecție socială, instituțiile de învățământ superior.
În categoria ordonatorilor terțiari de credite intră conducătorii instituțiilor de stat care
nu au în subordine unități cu personalitate juridică, aceștea fiind răspunzători de folosirea
creditelor repartizate de către ordonatorul principal sau secundar de credite în funcție de
poziția instituției în ierarhie.
Potrivit prevederilor din legea finanțelor publice, ordonatorilor de credite le revin
următoarele responsabilități :
angajarea, lichidarea, ordonanțarea cheltuielilor în limita creditelor bugetare
repartizate și aprobate;
realizarea veniturilor;
angajarea și utilizarea creditelor bugetare pe baza unei bune gestiuni
financiare;
integritatea bunurilor încredințate instituției care o conduc;
organizarea și ținerea la zi a contabilității și prezentarea în termen a situațiilor
financiare asupra situației patrimoniului aflat în administrare și execuției bugetare;
organizarea sistemului de monitorizare a programului de achiziții publice și a
programului de lucrări de investiții publice;
organizarea evidenței programelor, inclusiv a indicatorilor aferenți acestora;
organizarea și ținerea la zi a evidenței patrimoniului, conform prevederilor
legale.
Elaborarea proiectelor bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat și
bugetul fondurilor speciale se realizează potrivit Legii finanțelor publice, de către Ministerul
Finanțelor Publice, pe baza propunerilor ordonatorilor principali de credite sub directa
îndrumare, urmărire și coordonare din partea Guvernului României.
Ordonatorii principali de credite, la întocmirea și prezentarea proiectului de buget pe
anul următor și a estimărilor pentru cei trei ani, vor avea în vedere următoarele:
Prezentarea unui „Document de politică, strategie și performanță" , care trebuie
să cuprindă următoarele:
•misiunea și activitatea ordonatorului de credite;
•schimbările de politică și strategie;
8

•politica sectorială și strategia în domeniu;
•prioritățile stabilite de ordonatorii principali de credite pentru perioada
menționată, în concordanță cu politicile și prioritățile Guvernului;
•consecințele bugetare anticipate ale politicilor promovate prin proiectul de
buget;
•obiectivele programelor și indicatorii acestora urmăriți prin propunerile
prezentate pe care ordonatorul de credite intenționează să le îndeplinească. Indicatorii de
program trebuie să pună în evidență rezultatele specifice, măsurabile, atât ale perioadei
anterioare, cât și cele anticipate.
Identificarea, dezvoltarea, perfecționarea și implementarea finanțării pe bază de
programe, având drept scop:
• luarea deciziilor în legătură cu modalitatea de alocare a fondurilor, în funcție
de priorități;
• folosirea fondurilor publice în condiții de eficacitate optimă;
• identificarea și evidențierea rezultatelor programelor, măsurate prin indicatorii
programelor respective pe anii: anterior, curent și următori.
Structurarea și detalierea informațiilor cuprinse în proiectul de buget de către
ordonatorii principali de credite, în vederea creșterii gradului de transparență a alocării,
utilizării și gestionării fondurilor publice.
Prezentarea propunerilor pentru toate fondurile publice , provenite din:
bugetul de stat;
bugetul fondului special;
credite externe;
venituri proprii reținute și utilizate potrivit legii;
fonduri externe nerambursabile
Includerea ca anexă la proiectul de buget a numărului maxim de posturi și a
sumelor aferente finanțării acestuia din fonduri publice
Inventarierea și prezentarea tuturor proiectelor finanțate din fonduri externe
nerambursabile (de la Uniunea Europeană și alți donatori)
Folosirea estimărilor multianuale la:
• proiectul de buget, la nivel de capitol bugetar, subcapitole și titluri de
cheltuieli;
• finanțarea pe bază de programe;
• proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile;
• cheltuielile pentru investiții.
Sumele solicitate de la buget vor fi alocate pe programe măsurate prin indicatorii
fizici, de eficiență și de rezultat aprobat prin hotărâre a Guvernului, pentru fiecare ordonator
principal de credite, în funcție de specificul activității desfășurate.
În baza legii finanțelor publice, a ordonanței de urgență privind finanțele publice
locale și potrivit prevederilor Constituției, în bugetul general consolidat al statului se include
un sistem unitar de bugete compus din:
bugetul de stat;
bugetul asigurărilor sociale de stat;
bugetele locale;
bugetele fondurilor speciale;
bugetul trezoreriei statului;
bugetele altor instituții publice ce au caracter autonom.
9

1.2. Tipologia instituțiilor publice
Datorită particularităților și specificul activității bugetare gruparea instituțiilor publice
se realizează în funcție de anumite criterii3, dintre care amintim:
A. Din punct de vedere al regimului de finanțare există:
a) Instituții publice finanțate de la bugetul de stat , în care se cuprind:
Direcțiile Generale ale Finanțelor Publice din județe și municipiul
București;
Unitățile Vamale teritoriale coordonate de către Direcția Generală
a Vămilor;
Direcțiile Județene de Muncă și Protecție Socială și Direcția
Generală a municipiului București;
Inspectoratele de stat teritoriale pentru protecția muncii;
Inspectoratele școlare județene și al municipiului București;
Instituțiile de Învățământ Superior de stat;
Bibliotecile centrale universitare,ș.a.
b) Instituțiile publice finanțate din bugetul asigurărilor sociale de stat ,
cum sunt:
Oficiul central de plată a pensiilor;
Corpul de control privind Asigurările Sociale;
c) Instituțiile publice finanțate din venituri extrabugetare:
Institutul Român de Management;
Institutul de Cercetare Științifică în domeniul Muncii și Protecției
Sociale;
Institutul Național pentru Fizica Pământului București;
Revista Finanțe, Credit, Contabilitate, ș.a.
d) Instituții publice finanțate din venituri extrabugetare și din subvenții de
la bugetul de stat (denumite instituții publice cu finanțare mixtă ), în cadrul cărora intră:
Muzeul de Istorie Naturală „Grigore Antipa” București;
Casele de cultură ale studenților;
Corul de Cameră „Madrigal”.
e) Instituții publice autofinanțate integral cum sunt:
Școlile de artă;
Casele Universitarilor din București, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara,
Brașov, Craiova;
Policlinicile cu plată.
B. În raport cu importanța activității derulate și de subordonarea instituțiilor
publice avem:
Instituții ale administrației publice centrale;
Instituții ale administrației publice locale.
În categoria instituțiilor administrației publice centrale intră: Președenția
României, Parlamentul, Guvernul, ministerele și celelalte autorități centrale de specialitate ale
administrației publice și instituțiile din subordinea lor directă.
Instituții ale administrației publice locale din unitățile administrativ-teritoriale
cuprind comunele, orașele și județele precum și unitățile subordonate acestora și au la bază
principiul autonomiei locale și al descentralizării serviciilor publice.
3 Șoșdean A. – „Gestiunea financiară a instituțiilor publice” , Editura Inter Graf, Reșița, 1996, p. 14.
10

Autonomia privește atât organizarea și funcționarea administrației publice locale, cât
și gestionarea sub propria responsabilitate a intereselor colectivității pe care le reprezintă.
Autoritățile administrației publice prin care se realizează autonomia locală în comune
și orașe sunt reprezentate de consiliile locale alese și primarii aleși în condițiile legii.
Consiliul Județean funcționează în calitatea sa de autoritate a administrației publice
pentru coordonarea activităților consiliilor comunale și orășenești în vederea realizării
serviciilor publice de interes județean.
Guvernul numește câte un prefect în fiecare județ și în municipiul București care îl
reprezintă pe plan local și are sarcina de a conduce serviciile publice descentralizate ale
ministerelor și ale celorlalte organe centrale din unitățile administrativ-teritoriale.
Serviciile publice descentralizate ale ministerelor la nivel județean cuprind:
Direcția Generală Județeană a Finanțelor Publice;
Inspectoratele Școlare Județene și al municipiului București;
Direcțiile Județene Sanitare;
Consiliul Județean de Cultură.
Organele administrației locale finanțează acțiunile social-culturale, de sănătate,
asistență socială, gospodărie comunală și locuințe, prin afectarea bugetelor locale.
C. Din punct de vedere al statutului juridic , instituțiile publice se împart în:
Instituții publice cu personalitate juridică;
Instituții publice fără personalitate juridică.
Instituțiile publice cu personalitate juridică sunt acele instituții ai căror
conducători au calitatea de ordonatori de credite, li s-a acordat autonomie de decizie și dreptul
de a avea buget anual propriu aprobat de către consiliul de conducere ales.
Instituțiile publice fără personalitate juridică sunt acelea ai căror conducători nu au
calitatea de ordonatori de credite bugetare, categorie în care intră: școlile generale, căminele
culturale, dispensarele medicale și care sunt integrate din punct de vedere financiar contabil în
activitatea unei instituții ierarhic superioare.
D. În funcție de drepturile legate de aprobarea, repartizarea și utilizarea fondurilor
bugetare, instituțiile publice se împart în:
Instituții publice superioare;
Instituții publice subordonate.
Instituții publice superioare reprezintă unitățile ai căror conducători au
calitatea de ordonatori principali de credite și sunt miniștrii și conducătorii celorlalte organe
centrale de stat care primesc mijloace bugetare direct de la bugetul administrației centrale și
repartizează credite bugetare aprobate de unitățile ierarhic inferioare în raport cu sarcinile
acestora.
Instituții publice subordonate reprezintă unități ai căror conducători au calitatea de
ordonatori secundari și terțiari de credite și care primesc prin repartizare mijloace bugetare
pentru acoperirea nevoilor proprii de la instituțiile ierarhic superioare.
1.3. Conținutul principiilor bugetare
În conformitate cu prevederile Legii finanțelor publice, principiile bugetare generale
se adaptează la specificul fiecărui buget. Aplicarea acestora diferă de la țară la țară și de la o
perioadă la alta în cadrul aceluiași stat în funcție de condițiile concrete ale economiei
respective cât și de prioritățile și obiectivele politicii acestuia.
11

Principiul universalității presupune înscrierea în buget a sumelor globale ale
veniturilor și cheltuielilor publice, chiar în condițiile în care realizarea veniturilor bugetare
presupune efectuarea unor cheltuieli prealabile. Altfel spus, nu pot fi compensate veniturile
bugetare cu cheltuielile aferente acestora. Prin urmare, în buget veniturile trebuie să figureze
cu sumele lor brute, iar cheltuielile cu sumele lor totale, astfel încât să se ofere puterii
legislative, respectiv Parlamentul, să cunoască veniturile totale pe care statul urmează să le
încaseze precum și destinația pe care acestea o vor primi. Aplicarea strictă a acestui principiu
ne conduce la elaborarea unui buget brut care permite analiza corelațiilor existente intre
diferitele categorii de venituri și cheltuieli aferente lor.
În activitatea practică, acest aspect nu este întotdeauna posibil, trecându-se astfel în
unele cazuri la elaborarea unor bugete mixte, unde veniturile și cheltuielile unor instituții
figurează cu sumele lor totale, iar altele numai cu soldurile dintre veniturile posibile și
cheltuielile aferente lor. Veniturile și cheltuielile care se pot înscrie în buget numai cu soldul
sunt următoarele:
a)veniturile de la întreprinderi publice și subvențiile către acestea;
b)vărsămintele către buget și subvențiile primite de la acesta în cazul relațiilor
bugetelor locale cu bugetul de stat;
c)subvențiile primite de unele instituții din sfera nematerială, care obțin venituri pe
care le rețin pentru acoperirea unei părți din cheltuielile necesare funcționării lor.
Principiul universalității presupune întotdeauna unitate bugetară, adică toate
cheltuielile și veniturile bugetare vor trebui înscrise într-un singur document care să
recunoască, printr-o prezentare clară, veniturile cu sursele lor de proveniență și cheltuielile cu
destinația lor. Așadar, unitatea bugetară are drept efect elaborarea unui buget unic care
sintetizează ansamblul relațiilor financiare publice. Cu toate acestea în funcție de
complexitatea relațiilor din cadrul economiei, precum și de unele evenimente care apar în
anumite condiții pe lângă bugetul general, se mai întocmesc și alte bugete cum ar fi:
Bugetele autonome se întocmesc de către colectivități locale și de întreprinderi
publice cu personalitate juridică și autonomie funcțională. Asemenea bugete sunt întocmite de
către:
a) unitățile administrativ-teritoriale pentru care autonomia bugetară este reală,
fără ca ele să aibă și o autonomie financiară întru-cât veniturile proprii nu sunt suficiente
acoperirii cheltuielilor. În acest sens, bugetele locale sunt corelate cu bugetul administrației
centrale de stat în măsura în care primesc de la acesta subvenții;
b) întreprinderile publice cu caracter industrial sau comercial care realizează
venituri ce le permit în mare parte acoperirea cheltuielilor necesare funcționării.
Bugetele extraordinare sunt întocmite în situații speciale cum ar fi: crizele
economice, calamitățile naturale, războaie. În aceste bugete veniturile înscrise provin din
impozite special instituite, împrumuturi sau emisiune monetară.
Bugetele anexe sunt bugete separate de bugetul general al statului, care se
anexează la acesta și se votează separat de către Parlament. Acestea se elaborează pentru
veniturile și cheltuielile unor instituții publice sau întreprinderi proprietate de stat care nu au
în mod obligatoriu personalitate juridică. Și în cazul acestui buget se realizează corelarea cu
bugetul general al statului prin evidențierea soldului lor la partea de venituri, dacă acestea sunt
mai mari decât cheltuielile sau la partea de cheltuieli dacă acestea sunt mai mari decât
veniturile primind în completare subvenții bugetare.
Conturile speciale de trezorerie evidențiază încasări ce nu reprezintă propriu-
zis un venit bugetar și plăți care nu au un caracter definitiv. Astfel pentru soldurile debitoare
ale acestora, bugetul general realizează acoperirea.
12

În legătură strânsă cu universalitatea și unitatea bugetară, funcționează și sintagma
„neafectării veniturilor bugetare ”, acesta însemnând că veniturile încasate la buget, se
utilizează pentru acoperirea tuturor cheltuielilor, neadmițându-se ca un anumit venit bugetar
să fie utilizat pentru acoperirea unei anumite cheltuieli.
Principiul publicității bugetului presupune că după dezbatere și aprobare, bugetul și
contul privind închiderea exercițiului bugetar să fie publicate în Monitorul Oficial sau în
culegeri de legi. De asemenea, datele înscrise în proiectul de buget sunt date publicității în
presă, radio și televiziune.
Necesitatea publicării bugetului este dată de condițiile participării la relațiile
economice, financiare și monetare internaționale.
Principiul anualității bugetului se referă la perioada de timp pentru care se
întocmește și la perioada în care se încasează veniturile și se efectuează cheltuielile. În
conformitate cu acest principiu, bugetul se elaborează pe o perioadă de 12 luni.
Referitor la perioada în care se execută bugetul, acesta poate să coincidă sau nu cu
perioada pentru care a fost aprobat, deoarece unele venituri se încasează, iar unele cheltuieli
se efectuează după expirarea anului bugetar. O astfel de problematică poate fi soluționată
prin:
sistemul de exercițiu prin care, execuția bugetară se prelungește până la
încasarea veniturilor prevăzute și efectuarea cheltuielilor bugetare, având ca principal
inconvenient funcționarea paralelă a două bugete;
sistemul de gestiune prin care, la sfârșitul exercițiului bugetar, bugetul se
încheie iar contul de închidere a exercițiului bugetar va cuprinde numai veniturile încasate și
cheltuilelile efectuate. Drept urmare, veniturile neîncasate urmează a se înscrie în bugetul
anului următor, iar cheltuielile vor figura în bugetul anului în care se vor efectua.
Principiul unității presupune ca toate veniturile și cheltuielile bugetare să fie înscrise
într-un singur document, în vederea asigurării utilizării eficiente și monitorizarea fondurilor
publice. Potrivit acestui principiu, totalitatea veniturilor reținute și utilizate în sistem
extrabugetar, se introduc în bugetul de stat, urmând regulile și principiile acestui buget, cu
excepția: veniturilor proprii și subvențiilor acordate de la bugetul statului, bugetul asigurărilor
sociale de stat, bugetele fondurilor speciale; veniturile proprii ale instituțiilor publice;
veniturile obținute din activitatea autofinanțată; veniturile utilizate pentru constituirea
fondului de stimulare a personalului.
Principiul specializării bugetare potrivit căruia înscrierea în buget și aprobarea de
către Parlament a veniturilor se realizează pe surse de proveniență și a creditelor bugetare pe
categorii de cheltuieli, grupate după natura lor economică și destinația acestora, potrivit
clasificației bugetare.
Prin credit bugetar se înțelege suma înscrisă în buget și aprobată de către Parlament,
în limita căreia se pot efectua plăți în contul fiecărei cheltuieli. Astfel, devine necesar ca
veniturile și cheltuielile să fie înscrise în buget după o schemă unitară, care poartă numele de
clasificație bugetară și cuprinde gruparea veniturilor și cheltuielilor într-o anumită ordine și
pe baza unor criterii clar determinate.
Principiul unității monetare se referă la faptul că toate operațiunile bugetare sunt
exprimate în moneda națională.
Principiul echilibrului bugetar presupune acoperirea integrală a cheltuielilor din
veniturile ordinare ale bugetului. Echilibrul bugetar are în vedere elaborarea unor bugete
balansate, precum și păstrarea echilibrului în perioada de execuție a bugetului.În prezent,
acest principiu bugetar nu mai figurează în noua lege a finanțelor publice din cauza practicii
13

tot mai răspândite de elaborare a unor bugete deficitare, urmare a creșterii mai rapide a
cheltuielilor publice.
Principiul realității bugetare nu apare în legea finanțelor publice, dar are în vedere
următoarele aspecte:
înscrierea în buget a veniturilor bugetare posibile de realizat, cu un grad de
certitudine cât mai mare și a cheltuielilor necesare perioadei bugetare, prioritare în condițiile
perioadei date;
modul de elaborare și execuție a bugetului să aibă la bază date verificabile și
ușor de identificat.
1.4. Prezentarea principiilor execuției bugetare
Contabilitatea bugetară având ca sarcină reflectarea execuției bugetului se consideră
necesară și prezentarea acestor principii. Ele sunt descrise în Legea finanțelor publice și se pot
rezuma astfel;
creditele bugetare pentru cheltuielile fiecărui exercițiu se prevăd și aprobă prin
legea bugetară anuală, care stabilește structura funcțională și economică a acestora;
creditele bugetare aprobate sunt autorizate pe durata exercițiului bugetar;
creditele bugetare pentru cheltuieli de personal nu pot fi majorate sau virate și
utilizate la alte articole de cheltuieli;
virările de credite bugetare între celelalte subdiviziuni ale clasificației bugetare
sunt de competența fiecărui ordonator principal de credite, pentru bugetul propriu și cel al
instituțiilor din subordine și se pot efectua în limita a 10 % din prevederile capitolului bugetar
la nivelul ordonatorului principal;
virările de credite bugetare de la un capitol la altul al clasificației bugetare
precum și între programe se efectuează doar pe baza justificărilor și trebuie să aibă acordul
Ministerului Finanțelor Publice. Acestea se fac în limita a 10% din prevederile capitolului
bugetar și respectiv 5% din prevederile programului, cu cel puțin o lună înainte;
virările de credite se pot face începând cu trimestrul al III-lea al exercițiului
bugetar;
nu se pot efectua virări de credite bugetare de la capitolele care au fost
majorate din fonduri de rezervă sau intervenție aflate la dispoziția Guvernului;
ordonatorii principali de credite transmit lunar Ministerului Finanțelor Publice,
situația virărilor de credite bugetare aprobate.
Contabilitatea va trebui să respecte pe parcursul execuției bugetare principiile
caracteristice ei ținând cont de regulile impuse pentru utilizarea fondurilor publice.
1.5. Obiectul contabilității publice
Instituțiile publice au obligația să organizeze și să conducă contabilitatea proprie,
respectiv contabilitatea financiară și după caz, contabilitatea de gestiune.
Contabilitatea, ca activitate specializată în măsurarea, evaluarea, cunoasterea,
gestiunea și controlul activelor, datoriilor și capitalurilor proprii, precum și a rezultatelor
obținute din activitatea instituțiilor publice trebuie să asigure:
înregistrarea cronologică și sistematică;
14

prelucrarea, publicarea și păstrarea informațiilor cu privire la poziția
financiară, performanța financiară și fluxurile de trezorerie, atât pentru cerințele interne ale
acestora cât și pentru utilizatori externi: Guvernul, Parlamentul, creditorii, clienții, dar și alți
utilizatori (organismele financiare internaționale).
Contabilitatea publică asigură informații ordonatorilor de credite cu privire la:
execuția bugetelor de venituri și cheltuieli;
rezultatul execuției bugetare;
patrimoniul aflat în administrare;
rezultatul patrimonial;
costul programelor aprobate prin buget;
informații necesare pentru întocmirea contului general anual de execuție a
bugetului de stat, a bugetului asigurărilor sociale și fondurilor speciale.
În conformitate cu prevederile legale existente în domeniul finanțelor publice
și a contabilității, contabilitatea publică cuprinde:
contabilitatea veniturilor și cheltuielilor bugetare care să reflecte încasarea
veniturilor și plata cheltuielilor aferente exercițiului bugetar;
contabilitatea trezoreriei statului;
contabilitatea generală bazată pe principiul constatării drepturilor și
obligațiilor, care să reflecte evoluția situației financiare și patrimoniale, precum și excedentul
și deficitul patrimonial;
contabilitatea destinată analizării costurilor programelor aprobate.
Contabilitatea instituțiilor publice asigură informații ordonatorilor de credite cu privire
la execuția bugetului de venituri și cheltuieli, patrimoniul aflat în administrare, precum și
pentru întocmirea: contului general anual de execuție a bugetului de stat, a bugetului
asigurărilor sociale de stat, fondurilor speciale și bugetelor locale.
1.6. Organizarea și conducerea contabilității în instituțiile publiece
În baza reglementărilor contabile în vigoare răspunderea pentru organizarea și
conducerea contabilității la instituțiile publice revine ordonatorului de credite sau altei
persoane care are obligația gestionării unității respective.
Instituțiile publice organizează și conduc contabilitatea în compartimente distincte,
conduse de către directorul economic, contabilul șef sau altă persoană împuternicită să
îndeplinească această funcție. Aceste persoane trebuie să aibă studii economice superioare și
răspund împreună cu personalul din subordine de organizarea și conducerea contabilității, în
condițiile legii.
Compartimentul financiar-contabil este considerat de către Legea finanțelor publice
nr. 500/2002 ca fiind o structură organizatorică a instituției publice, în care este realizată
execuția bugetară. Conducătorul acestui compartiment răspunde de activitatea de încasare a
veniturilor și de plata cheltuielilor.
Instituțiile publice la care contabilitatea nu este organizată în compartimente distincte
sau care nu au personal încadrat cu contract de muncă individual, potrivit legii pot încheia
contracte de prestări de servicii, pentru conducerea contabilității și întocmirea situațiilor
financiare trimestriale și anuale, cu societăți comerciale de expertiză contabilă autorizate sau
cu persoane fizice care au calitatea de expert contabil sau contabil autorizat, profesioniști
liberi membrii ai Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România
(C.E.C.C.A.R). Încheierea contractelor se realizează cu respectarea reglementărilor privind
15

achizițiile publice de bunuri și servicii iar plata serviciilor respective se face din fonduri
publice cu această destinație.
Persoana aleasă să ocupe funcția de director economic, contabil șef sau cea
împuternicită să o îndeplinească în cadrul ministerelor celorlalte organe de specialitate ale
administrației publice centrale și alte autorități publice ai căror conducători au calitatea de
ordonatori principali de credite este numită doar cu avizul Ministerului Finanțelor Publice.
De asemenea, aceleași persoane mai sus menționate care îndeplinesc această funcție în
cadrul instituțiilor subordonate ministerelor și celorlalte organe de specialitate ale
administrației publice centrale se numesc cu avizul conducătorului compartimentului
financiar-contabil din cadrul ministerului sau organismului central respectiv, pe baza
propunerii ordonatorului de credite al instituțiilor respective.
Pe plan local competențele de numire a persoanelor alese să răspundă de organizarea
și conducerea contabilității bugetare se împart între:
direcțiile generale ale finanțelor publice județene și a municipiului
București, care își dau avizul pentru conducătorii compartimentelor financiar-contabile din
cadrul consiliilor locale, municipale, ale sectoarelor municipiului București, orășenești și
comunali;
conducătorul compartimentului financiar-contabil al consiliului local, care
își dă avizul pentru conducătorii compartimentelor financiar-contabile din cadrul instituțiilor
publice finanțate din bugetele consiliilor locale municipale, ale sectoarelor municipiului
București, orășenești și comunale.
Persoanele care răspund de organizarea și conducerea contabilității publice trebuie
să asigure, potrivit legii:
organizarea și conducerea corectă și la zi a contabilității;
condițiile necesare întocmirii documentelor justificative privind tranzacțiile și
evenimentele economice;
organizarea și efectuarea inventarierii elementelor de activ și de pasiv, inclusiv
valorificarea rezultatelor acesteia;
respectarea regulilor de întocmire a situațiilor financiare și depunerea lor în
termen la organele în drept;
păstrarea documentelor justificative, a registrelor contabile și situațiilor
financiare;
organizarea contabilității de gestiune în funcție de specificul activității
instituției publice.
În conformitate cu legea contabilității, contabilitatea se ține în limba română și în
moneda națională. Pentru operațiunile efectuate în valută, contabilitatea se ține atât în moneda
națională, cât și în valută, potrivit reglementărilor elaborate în acest sens.
Operațiunile privind încasările și plățile în valută se înregistrează în contabilitate la
cursul zilei, comunicat de B.N.R.
La data întocmirii situațiilor financiare, elementele monetare exprimate în valută, cum
ar fi: disponibilitățile, creanțele și datoriile, se reevaluează la cursul comunicat de B.N.R.
valabil pentru ultima zi a perioadei de raportare.
În contabilitatea instituțiilor publice, înregistrarea operațiunilor privind contribuția
financiară nerambursabilă a Comunității Europene se efectuează în EURO și lei, la cursul
INFO-euro.
Cursul INFO-euro reprezintă rata de schimb între euro și moneda națională și este
comunicat de Banca Centrală Europeană .
16

Cursul INFO-euro utilizat la înregistrarea în contabilitate a operațiunilor din luna
curentă este cel din penultima zi lucrătoare a lunii precedente. Acest curs va fi utilizat de către
toate instituțiile publice care efectuează operațiuni finanțate din fonduri comunitare PHARE,
ISPA, respectiv Agenții și/sau Autorități de implementare, instituțiile publice, beneficiari
finali ai fondurilor respective sub forme diverse: disponibilități, bunuri și servicii.
La întocmirea situațiilor financiare, elementele monetare exprimate în euro, respectiv
disponibilități și depozite, creanțe și datorii, se reevaluează la cursul INFO-euro comunicat
în penultima zi lucrătoare a lunii în care se întocmesc situațiile financiare.
Finalizarea exercițiului bugetar și a trimestrelor se concretizează din punct de vedere
contabil în situații financiare care reprezintă situația patrimoniului aflat în administrarea
statului și a unităților administrativ-teritoriale.
Componența situațiilor financiare potrivit Standardelor Internaționale de Contabilitate
pentru Sectorul Public și a Regulamentului Financiar al Uniunii Europene este următoarea:
a)bilanțul, document contabil de sinteză prin care se prezintă elementele de activ și
pasiv la datele stabilite prin norme;
b)contul de rezultat patrimonial, prezintă situația veniturilor, finanțărilor și
cheltuielilor din cursul exercițiului curent. Rezultatul patrimonial exprimă performanța
financiară a instituțiilor publice, respectiv deficitul sau excedentul patrimonial, determinat pe
fiecare sursă de finanțare și pe total;
c)situația fluxurilor de trezorerie, prezintă existența și mișcările de numerar
împărțite în:
– fluxuri de trezorerie din activitatea operațională;
– fluxuri de trezorerie din activitatea de investiții;
– fluxuri de trezorerie din activitatea de finanțare;
d)situația modificărilor în structura activelor/capitalurilor, oferă informații
referitoare la influențele rezultate din schimbarea politicilor contabile, în urma reevaluării
activelor, calculului și înregistrării amortizării sau din corectarea erorilor contabile;
e)anexe la situațiile financiare, reprezentate de :
– principii și politici contabile care au în vedere explicarea principiilor care au stat
la baza întocmirii situațiilor financiare și a procedurilor contabile;
– note explicative ce conțin informații referitoare la metodele de evaluare a
activelor precum și orice alte informații care sunt relevante în aplicarea de către utilizatori a
poziției și performanței financiare;
f)contul de execuție bugetară, prezintă pe capitolele și subcapitolele din bugetul
aprobat plățile nete efectuate pe surse de finanțare.
Instituțiile publice au obligația să prezinte la unitățile de trezorerie a statului la care
au deschise conturile, bilanțul și situația fluxurilor de trezorerie în vederea obținerii vizei
privind exactitatea plăților de casă, a soldurilor conturilor de disponibilități pentru a se asigura
concordanța datelor din contabilitatea instituțiilor cu cele din contabilitatea trezoreriei statului.
În situația în care vor exista neconcordanțe, situația fluxurilor de trezorerie se va restitui
instituției publice în vederea efectuării corecturilor necesare.
Instituțiile publice ai căror conducători au calitatea de ordonatori de credite secundari
sau terțiari, depun un exemplar din situațiile financiare trimestriale și anuale la organul
ierarhic superior, la termenele stabilite de acesta.
Ministerele, celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, alte
autorități publice, instituții autonome și unitățile administrativ- teritoriale, ai căror conducători
au calitatea de ordonatori principali de credite, depun la Ministerul Finanțelor Publice sau la
17

Direcțiile Generale ale Finanțelor Publice Județene și a municipiului București, după caz, un
exemplar din situațiile financiare trimestriale și anuale, la termenele stabilite de acestea.
Unitățile fără personalitate juridică, subordonate instituției publice, organizează și
conduc contabilitatea operațiunilor economico-financiare până la nivel de balanță de
verificare, fără să întocmească situații financiare.
1.7. Particularități ale planului de conturi
utilizat în instituțiile publice
În conformitate cu prevederile din Legea contabilității nr. 82/1991, instituțiile publice
au obligația organizării și conducerii contabilității proprii, respectiv contabilitatea financiară
și contabilitatea de gestiune adaptată la specificul activității.
Toate instituțiile publice, începând cu data de 1 ianuarie 2006 au obligația să conducă
contabilitatea în partidă dublă, acest sistem contabil bazându-se pe contabilitatea de
angajamente. Reglementările legale de organizare a contabilității românești ce se aplică la
instituțiile publice sunt elaborate în conformitate cu Directivele Europene în domeniu și cu
Standardele Internaționale de Contabilitate pentru instituții publice.
Planul de conturi reprezintă un sistem codificat de clasificare a tranzacțiilor și
evenimentelor care au loc într-o instituție publică. El trebuie elaborat în așa fel încât: să
satisfacă cerințele atât la nivel local cât și central; să furnizeze o structură de codificare
uniformă pentru reprezentarea operațiunilor; să permită adaptarea cu ușurință la specificul
fiecărei instituții.
Astfel, planul de conturi conceput pentru implementarea contabilității de angajamente
și cu respectarea standardelor este structurat pe clase de conturi, simbolizate cu o cifră și
anume:
Clasa 1 „Conturi de capitaluri” cuprinde conturi care gestionează elementele
componente ale capitalurilor permanente, respectiv: capital, rezerve, fonduri, rezultatul
reportat, rezultatul patrimonial, fonduri cu destinație specială, provizioane, împrumuturi și
datorii asimilate.
Clasa 2 „Conturi de active fixe” reunește conturi care țin evidența
activelor fixe necorporale, corporale, financiare, în curs precum și amortizarea și ajustările
pentru deprecierea sau pierderea de valoare a activelor fixe (provizioane).
Clasa 3 „Conturi de stocuri și producție în curs de execuție” grupează
conturi care țin evidența activelor circulante, respectiv: stocuri de materii prime și materiale,
producția în curs de execuție, produse, stocuri aflate la terți, animale, mărfuri, ambalaje
precum și ajustări pentru deprecierea stocurilor și a producției în curs de execuție
(provizioane).
Clasa 4 „Conturi de terți” prin intermediul căreia se dă posibilitatea
recunoașterii în contabilitate a relațiilor instituției cu furnizorii, clienții, personalul angajat,
bugetul, comunitatea Europeană, debitori, creditori precum și cele din cadrul sistemului.
Clasa 5 „Conturi la trezorerii și instituții de credit” reunește conturi de
investiții pe termen scurt, disponibilități la trezoreria statului și bănci, disponibil al bugetelor,
numerar și alte valori, acreditive, disponibilități din fonduri cu destinație specială ale
instituțiilor publice și ale activităților finanțate integral sau parțial din venituri proprii, din
veniturile fondurilor speciale precum și viramente interne și ajustări pentru pierderea de
valoare a conturilor de trezorerie.
18

Clasa 6 „Conturi de cheltuieli” asigură înregistrarea tuturor consumurilor de
resurse corespunzător naturii lor. Cuprinde conturi de cheltuieli: privind stocurile, lucrările și
serviciile executate de terți, cu alte servicii executate de terți, cu impozite, taxe și vărsăminte
asimilate, cu personalul, operaționale, financiare, finanțate din buget precum și amortizările,
provizioanele și ajustările pentru depreciere sau pierderile de valoare.
Clasa 7 „Conturi de venituri și finanțări” face posibilă recunoașterea
surselor de finanțare a activității instituțiilor după proveniență. Cuprinde conturi de venituri
din activități economice, alte venituri operaționale, venituri din producția de active fixe,
venituri fiscale, din contribuții de asigurări, nefiscale, financiare precum și finanțări,
subvenții, transferuri, alocații bugetare cu destinație specială, fonduri cu destinație specială,
venituri din provizioane și ajustări pentru depreciere sau pierderile de valoare, venituri
extraordinare.
Clasa 8 „Conturi speciale” grupează conturile în afara bilanțului, care
funcționează în partidă simplă și care înregistrează angajamente și alte evenimente ce nu
afectează direct patrimoniul instituției. Această clasă are și o grupă de conturi care asigură
respectarea principiului intangibilității.
Clasele la rândul lor conțin grupe de conturi care sunt simbolizate cu câte două cifre și
care nu au funcție contabilă, grupele cuprind conturi sintetice de gradul I, simbolizare cu trei
cifre și respectiv conturi sintetice de gradul II, simbolizate cu patru cifre; unele conturi
sintetice de gradul I au dezvoltare direct pe conturilor analitice constituite în funcție de criterii
specifice elementului pe care îl evidențiază. Așa este spre exemplu, cazul conturilor care au
simboluri ce conțin puncte:
•contul 117 „Rezultatul reportat” :
117.01 „Rezultatul raportat – instituții publice finanțate integral de la
buget (de stat, local, asigurări, sănătate, șomaj)”;
117.02 „Rezultatul reportat – bugetul local”;
117.03 „Rezultatul reportat – bugetul asigurărilor sociale de stat”;
.
.
.
117.20 „Rezultatul reportat – alte influențe”.
Planul de conturi pentru instituții publice respectă logica de construcție aplicată
planului contabil general precum și clasele acestuia. Datorită specificului sectorului public
însă, apar o serie de particularități, între care putem aminti:
existența structurilor contabile pentru venituri, care presupun contraprestații
și
sunt generate de activități cu caracter economic, separat de cele pentru finanțări, care sunt
proprii domeniului public de activitate și care apar în strânsă legătură cu îndeplinirea
funcțiilor, sarcinilor și obiectivelor statului prin instituțiile publice;
individualizarea rezultatului exercițiului și a celui reportat pe sursele sau
activitățile din care decurg;
fonduri corespunzătoare activelor fixe, necesare identificării surselor de
proveniență și apartenență la patrimoniul public sau privat;
separarea, în cadrul clasei de disponibilități, a surselor pe seama cărora se
constituie;
existența unor conturi de stocuri specifice doar instituțiilor publice;
19

crearea de conturi de decontări pentru evidențierea relațiilor cu Comunitatea
Europeană.
La conturile de cheltuieli este obligatorie dezvoltarea în analitic pe structura
clasificației bugetare funcționale și economice. Planul de conturi pentru instituțiile publice
este prezentat în anexa 1.
1.8. Clasificația bugetară-instrument de structurare și urmărire a
veniturilor și cheltuielilor la instituțiile publice
Clasificația bugetară este principalul instrument de sistematizare, urmărire și control al
realizării veniturilor și efectuării cheltuielilor, ea fiind consecința funcționării principiului
specializării bugetare. Clasificația bugetară regrupează veniturile după natură și proveniență,
iar cheltuielile după natură și destinație, ceea ce face posibil următoarele aspecte4:
cunoașterea cu exactitate a veniturilor și cheltuielilor statului;
compararea în timp a evoluției bugetului va permite analiza în dinamică a
veniturilor și cheltuielilor statului;
exercitarea controlului asupra întregului proces de execuție bugetară și
asigurarea disciplinei financiare;
organizarea contabilității publice înlesnește înregistrarea și prelucrarea datelor.
Clasificația bugetară este obligatorie atât în procesul întocmirii bugetului cât și
în cel al executării sale.
Legea finanțelor publice nr. 500/2002 la articolul 29 pct.(1), prevede că „Veniturile și
cheltuielile se regrupează în buget pe baza clasificației bugetare” . Aceasta este elaborată de
către Ministerul Finanțelor Publice, având în vedere următoarele criterii de grupare:
criteriul administrativ sau guvernamental , în conformitate cu care veniturile
și cheltuielile statului sunt grupate după instituțiile care le încasează sau le efectuează;
criteriul economic , conform căruia sunt prezentate distinct categoriile de
cheltuieli și venituri atât ca operațiuni curente cât și ca operațiuni de capital;
criteriul funcțional , în conformitate cu care cheltuielile sunt grupate după
interesele urmărite de stat, funcție de sarcinile și obiectivele sale.
Clasificația bugetară care se aplică de la data de 01.01.2006 este aprobată prin
Ordinul Ministerului Finanțelor publice nr. 1954/2005.
Trecerea la aplicarea unei noi clasificații a fost impusă de necesitatea corelării acesteia
cu Sistemul Conturilor Naționale și cu Manualul de Statistica Finanțelor Publice, ediție 2001.
Emiterea acestui ordin a avut drept scop respectarea standardelor organismelor
internaționale privind compilarea și prezentarea statisticilor privind finanțele publice, în
vederea îmbunătățirii structurii și a transparenței operațiunilor derulate pe seama fondurilor
publice, precum și a angajamentului țării noastre privind implementarea acquis-lui comunitar
în domeniul finanțelor publice.
În cadrul Ordinului M.F.P nr. 1945/2005 sunt grupați în anexe următorii indicatori:
A. Anexa I – Clasificația indicatorilor privind finanțele publice, cuprinde:
Anexa nr.1. Clasificația indicatorilor privind bugetul de stat;
Anexa nr.2. Clasificația indicatorilor privind bugetele locale;
Anexa nr.3. Clasificația indicatorilor privind bugetul asigurărilor sociale de stat;
4 Nișulescu I., Dascălu C., Ștefănescu A.- „Noua contabilitate publică” , Editura Infomega, București, 2005,p. 21.
20

Anexa nr.4. Clasificația indicatorilor privind bugetul asigurărilor pentru șomaj;
Anexa nr.5. Clasificația indicatorilor privind bugetul Fondului Național Unic de
asigurări sociale de sănătate;
Anexa nr.6. Clasificația cheltuielilor din credite externe;
Anexa nr.7. Clasificația cheltuielilor din credite interne;
Anexa nr.8. Clasificația indicatorilor privind bugetul fondurilor externe
nerambursabile;
Anexa nr.9. Clasificația indicatorilor privind bugetul trezoreriei statului;
Anexa nr.10. Clasificația indicatorilor privind bugetul instituțiilor publice și
activităților finanțate integral sau parțial din venituri proprii;
Anexa nr.11. Clasificația veniturilor și cheltuielilor evidențiate în afara
bugetelor locale;
B. Anexa II și III – Clasificația în profil departamental.
Clasificația economică este prevăzută în Anexa I în formă extinsă urmând ca
instituțiile publice să utilizeze numai subdiviziunile specifice domeniului lor de activitate și
pentru care există bază legală de efectuare.
Instituțiile publice pot detalia subdiviziunile prevăzute în clasificația economică și
funcțională, pentru necesități de analiză, raportare sau prelucrare a datelor.
Structura clasificației bugetare cuprinde:
•la venituri: capitole, subcapitole și paragrafe;
•la cheltuieli: capitole, părți, titluri, articole și aliniate.
Clasificația bugetară grupează veniturile în:
venituri curente, care se încasează cu regularitate constituind o sursă
permanentă de mijloace bănești. În funcție de modul de percepere, pot fi:
a) venituri fiscale, care constituie cea mai mare parte a veniturilor bugetare
și îmbracă forma unor impozite directe pe profit, salarii, taxe de propritate, precum și
indirecte: T.V.A, accize, etc.;
b) venituri nefiscale, sub forma prelevărilor încasate în etapa
repartiției primare a P.I.B, ele fiind legate de calitatea statutului de proprietar și
organizator al activității întregii sfere bugetare. În această categorie intră: veniturile
din proprietate, venituri din vânzări de bunuri și servicii, venituri din taxe
administrative, eliberare permise, diverse venituri;
veniturile din capital, sunt surse la care statul apelează atunci când veniturile
curente sunt insuficiente. În această categorie intră veniturile din valorificarea unor bunuri;
operațiunile financiare, în categoria cărora intră încasările din rambursarea
împrumuturilor acordate.
În clasificația bugetară, cheltuielile sunt grupate după criteriul funcțional și
economic.
Criteriul funcțional are în vedere separarea cheltuielilor pe domenii de activitate în
care statul are implicații majore. În cadrul clasificației funcționale cheltuielile sunt structurate
pe părți iar în cadrul acestora pe capitole, subcapitole și paragrafe. Astfel structura pe părți
este următoarea:
Partea I – Servicii publice generale;
Partea a II-a – Apărare, Ordine Publică și Siguranță națională;
Partea a III-a – Cheltuieli social-culturale;
Partea a IV-a – Servicii și dezvoltare publică, locuințe, mediu, ape;
21

Partea a V-a – Acțiuni economice.
Clasificația economică realizează o grupare a cheltuielilor pe titluri, articole și
aliniate. Potrivit acestei clasificații cheltuielile se împart în:
•cheltuieli curente;
•chetuieli de capital;
•operațiuni financiare.
Titlurile în cadrul acestei clasificații sunt:
Titlul I – Cheltuieli de personal;
Titlul II – Bunuri și servicii;
Titlul III – Dobânzi;
Titlul IV – Subvenții;
Titlul V – Fonduri de rezervă;
Titlul VI – Transferuri între unități ale administrației publice;
Titlul VII – Alte transferuri;
Titlul VIII – Asistență socială;
Titlul IX – Alte cheltuieli;
Titlul X – Active nefinanciare;
Titlul XI – Active financiare;
Titlul XII – Împrumuturi;
Titlul XIII – Rambursări de credite;
Titlul XIV – Rezerve, excedent/deficit.
Conținutul fiecărui titlu este împărțit pe articole iar unele articole sunt detaliate pe
aliniate. Clasificația bugetară nu constituie temei legal pentru încasarea de venituri și
efectuarea de cheltuieli. Pornind de la această mențiune sunt relevante prevederile Legii
finanțelor publice nr. 500/2002, art. 12, potrivit căreia „Veniturile și cheltuielile bugetare se
înscriu și se aprobă în Buget pe surse de proveniență și respectiv, pe categorii de cheltuieli,
grupate după natura lor economică și destinația acestora, potrivit clasificației bugetare”.În
acest sens prin legea bugetară anuală se publică în fiecare an liste cu impozitele, taxele
precum și celelalte venituri ale statului care urmează a fi percepute, listă care constituie anexă
la legea bugetului de stat.
În vederea întocmirii proiectului de buget a fiecărei instituții publice este necesară
cunoașterea conținutului clasificației economice a cheltuielilor, respectiv modul de încadrare a
cheltuielilor pe subdiviziunile clasificației bugetare5. Clasificația economică a cheltuielilor
este prezentată în anexa 2.
5 Gherghel S., Măcriș M. – „Contabilitatea instituțiilor publice” , Editura Focus, Petroșani, 2002, p.31.
22

CAPITOLUL 2
CONTABILITATEA FINANȚĂRII BUGETARE A INSTITUȚIILOR
PUBLICE
2.1. Aspecte privind finanțarea bugetară a instituțiilor publice
Activitatea sectorului public se desfășoară cu aport substanțial de bani publici
gestionați prin sistemul unitar de bugete, în interesul statului, pentru îndeplinirea sarcinilor
acestuia.
Finanțarea bugetară reprezintă procesul prin care resursele publice sunt solicitate de
către ordonatori, angajate în baza cererilor acestora și acordate efectiv spre utilizare,
responsabililor cu execuția bugetară.
Creditul bugetar este suma aprobată prin buget, reprezentând limita maximă până la
care se pot ordonanța și efectua plăți în cursul exercițiului bugetar pentru angajamentele
contractate în cursul anului bugetar și/sau din exerciții anterioare pentru acțiuni multianuale∗,
respectiv se pot angaja, ordonanța și efectua plăți din buget pentru celelalte acțiuni.
Creditul de angajament reprezintă limita maximă a cheltuielilor ce pot fi angajate, în
timpul exercițiului bugetar în limitele aprobate6.
Sfera de aplicabilitate a acestui concept reunește acțiunile de angajare de credite
bugetare și respectiv de folosire efectivă a acestora. Astfel, finanțarea bugetară parcurge două
etape:
deschiderea finanțării;
 finanțarea propriu-zisă.
Creditele bugetare aprobate prin bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat și
bugetele fondurilor speciale pot fi folosite la cererea ordonatorilor principali de credite, numai
după deschiderea, repartizarea și/sau alimentarea conturilor de disponibil deschise la
trezorerie pe surse de finanțare. Aprobarea deschiderii de credite se face în limita creditelor
aprobate pe capitole, subcapitole, titluri și celelalte subdiviziuni ale clasificației bugetare.
Ordonatorii principali de credite pot dispune lunar retragerea creditelor bugetare
deschise și neutilizate din conturile proprii precum și ale instituțiilor subordonate. Retragerile
trebuie justificate, vizate de către Ministerul Finanțelor Publice și retrase anterior datei de 25 a
fiecărei luni.
 Reprezintă programe, proiecte și altele asemenea care se desfășoară pe o perioadă mai mare de un an și dau
naștere la credite de angajament și credite bugetare. În conformitate cu acțiunile finanțate prin buget sunt
considerate acțiuni multianuale: programele sau proiectele finanțate în cadrul acordurilor de împrumut care se
preiau de Ministerul Finanțelor Publice, conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria
publică, aprobată cu modificări și completări prin legea nr. 109/2008 cu modificările ulterioare; programele de
investiții publice care se prezintă în anexa ordonatorilor principali de credite; programele finanțate din fonduri
externe nerambursabile de preaaderare precum și programele și proiectele finanțate din fonduri externe
nerambursabile postaderare aferente politicii de coeziune a Uniunii Europene, politicilor agricole comune și de
pescuit, precm și a altor facilități și instrumente post aderare. Fondurile eferente acestor acțiuni multianuale se
vor evidenția sub forma creditelor de angajament și a creditelor bugetare în anexele la bugetele ordonatorilor
principali de credite. 6 Ordinul M. F. P. Nr. 547/20.03.2009 privind modificarea și completarea Normelor metodologice privind
angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor instituțiilor publice, precum și organizarea, evidența și
raportarea angajamentelor bugetare și legale, aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr.
1792/2002.
23

În procesul execuției bugetare cheltuielile bugetare parcurg următoarele faze:
angajare;
lichidare;
ordonanțare;
plată.
Urmare a faptului că în execuția bugetară funcționează principiul separării atribuțiilor
persoanelor care au calitatea de ordonatori de credite de cele ale persoanelor cu calitate de
contabil, se poate preciza că primele trei faze sunt de competența ordonatorilor de credite, în
timp ce plata este asigurată de șeful compartimentului financiar-contabil în limita fondurilor
disponibile.
Ordonatorii de credite au obligația de a angaja și utiliza creditele bugetare doar în
limita prevederilor și potrivit destinațiilor aprobate.
Propunerea de angajare face obiectul unui act în care se determină pe subdiviziunile
clasificației bugetare care este valoarea creditelor bugetare în contul căreia se mai pot angaja
cheltuieli.
Angajarea cheltuielilor din fonduri publice îmbracă următoarele forme:
a) angajament bugetar reprezentat de orice act prin care o autoritate
competentă afectează bani publici unor anumite destinații, în limita creditelor bugetare
aprobate. El trebuie să prevadă orice angajament de plată făcut în limita creditelor bugetare
rezervate pentru efectuarea plății în cauză. Valoarea angajamentelor de plată nu poate depăși
valoarea angajamentelor bugetare care pot fi:
angajamente bugetare individuale ce sunt specifice unor tranzacții noi, care
urmează a fi efectuate și care au la bază un proiect;
angajament bugetar global ce se efectuează pentru cheltuieli curente de natură
administrativă și care se desfășoară în mod repetat.
Angajamentele bugetare se realizează prin emiterea unui document scris prin care se
certifică existența unor credite bugetare disponibile și se pun sub rezervă creditele aferente
unei cheltuieli, potrivit destinației prevăzute în buget.
b) angajament legal reprezentat de orice act juridic din care rezultă sau ar putea
rezulta o obligație pe seama fondurilor publice. Se prezintă sub formă scrisă, este semnat de
ordonatorul de credite și poate lua forma unui contract de achiziție publică, comandă, contract
de muncă, act de control, acord de împrumut, etc.
Creditele bugetare neangajate, precum și creditele bugetare angajate și neutilizate până
la sfârșitul anului sunt anulate de drept. Orice cheltuială angajată și neplătită până la
încheierea exercițiului financiar se va plăti în contul bugetului pe anul următor din credite
bugetare aprobate în acest scop.
Lichidarea cheltuielii reprezintă acea fază a procesului execuției bugetare în care se
verifică existența angajamentelor, se determină și se verifică realizarea sumei datorate și se
apreciează exigibilitatea angajamentului legal pe baza documentelor justificative care atestă
tranzacția sau evenimentul. Documentele justificative angajează răspunderea persoanelor care
le-au întocmit, vizat și aprobat precum și a celor care le înregistreză în contabilitate.
Documentele de lichidare a unei cheltuieli sunt documente care atestă că lucrările, bunurile și
serviciile au fost efectuate. Ele sunt vizate pentru „Bun de plată”.
Ordonanțarea este faza execuției bugetare în care se confirmă că livrările de bunuri au
fost efectuate sau alte creanțe au fost verificate și că plata poate fi realizată. Aceasta îmbracă
forma unui document intern prin care ordonatorul de credite dă dispoziție conducătorului
compartimentului financiar-contabil să nefectueze plata. Ordonanțarea de plată cuprinde
24

următoarele informații:
exercițiul financiar în care se înregistrează plata;
subdiviziunea din clasificația bugetară la care se înregistrează plata;
suma de plată;
datele de identificare ale beneficiarului plății;
natura cheltuielilor;
modalitatea de plată.
Plata reprezintă faza finală a execuției bugetare prin care instituția stinge obligația față
de terții-creditori. Ea se efectuează de către profesioniștii contabili, în limita creditelor
bugetare și destinațiilor aprobate prin unitățile trezoreriei la care instituțiile au conturi
deschise.
Plățile se efectuează doar dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:
cheltuielile au parcurs primele trei faze ale execuției;
există credite bugetare deschise/repartizate sau disponibilități în conturi;
subdiviziunea bugetului aprobat de la care se face plata corespunde naturii
cheltuielii;
există documente care să justifice plata;
semnăturile de pe documente sunt ale persoanelor abilitate;
beneficiarul sumei este îndreptățit să o primească;
suma datorată este corectă;
documentele sunt întocmite conform normelor legale.
Plata nu poate fi efectuată dacă:
nu există credite bugetare deschise, repartizate sau disponibilități în conturile
instituției;
nu există confirmarea serviciului efectuat iar documentul nu are viza „bun de
plată” ;
beneficiarul nu este cel față de care instituția are datorii;
nu există viza controlului financiar preventiv pe ordonanțare .
În concluzie,obiectivele principale ale angajării, lichidării, ordonanțării și plății sunt:
descrierea procedurilor privind angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata
cheltuielilor bugetare;
descrierea conturilor contabile pentru evidențierea angajamentelor bugetare și
legale;
stabilirea modului de raportare a angajamentelor bugetare și legale;
De asemenea, în vederea realizării acesstor obiective, scopul angajării, lichidării,
ordonanțării și pății este următorul:
aplicarea unitară a prevederilor Legii privind finanțele publice nr. 500/2002 cu
privire la procedurile privind angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor
bugetare;
întărirea disciplinei financiare în instituțiile publice;
creșterea responsabilității ordonatorilor de credite bugetare în utilizarea cu
eficiență a fondurilor publice;
preîntâmpinarea aplicării de către organele abilitate de lege a prevederilor art.
71 din Legea nr. 500/2002.
Schematic cele patru faze ale procesului de execuție bugetară sunt redate în figura 2.1.
Contabilitatea publică are drept sarcină urmărirea distinctă a celor două etape ale
finanțării bugetare, deschiderea finanțării și finanțarea propriu-zisă.
25

26

Etapa deschiderii finanțării reprezintă doar un angajament din partea statului, care la
momentul asumării nu afectează patrimonial instituția publică. Din punct de vedere contabil
aceasta se concretizează în utilizarea conturilor în afara bilanțului din clasa 8 „Conturi
speciale”.
Finanțarea propriu-zisă presupune consumarea creditelor bugetare deschise sau
repartizate concretizată în plăți nete de casă și cheltuieli efective.
Plățile nete de casă constituie un concept specific contabilității publice și desemnează
fluxuri monetare efectuate pe seama fondurilor publice generate în urma unor evenimente sau
tranzacții care au efect asupra elementelor de activ și pasiv ale instituției. Plățile nete de casă
conțin operațiuni legate de: achitarea furnizorilor, achitarea salariilor cuvenite personalului,
plățile efectuate către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale reprezentând contribuții
sociale și fiscale.
Cheltuielile efective reprezintă echivalentul bănesc al consumurilor de resurse,
reflectând gradul de utilizare a fondurilor publice puse la dispoziția instituției prin bugetul
general.
În conformitate cu Standardele Internaționale de Contabilitate pentru Sectorul Public,
cheltuielile reprezintă diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul
exercițiului bugetar sub formă de ieșiri sau scăderi ale valorii activelor sau creșteri ale
datoriilor, care se concretizează în reduceri ale capitalului propriu altele decât cele rezultate
din distribuirea către acționari. De asemenea, mai sunt recunoscute în contabilitate drept
cheltuieli efective consumul de stocuri, consumul de forță de muncă exprimat prin drepturile
salariale totale cuvenite personalului angajat, consumurile de bunuri nestocabile.
În concluzie, finanțarea propriu-zisă generează evenimente și tranzacții care afectează
patrimoniul instituției publice ceea ce presupune adoptarea unei politici contabile conduse
prin conturi de bilanț.
2.2. Contabilitatea finanțării instituțiilor publice din
sursele bugetului de stat
Instituțiile publice finanțate integral sau în majoritate din sursele bugetului de stat sunt
instituții de subordonare centrală ce au relații de subordonare între ele și care se regăsesc în
contabilitate mai ales în etapa deschiderii de finanțare în care au loc repartizări de credite
bugetare conform rolului ordonatorilor de credite prezentat în Legea finanțelor publice.
2.2.1. Conturi utilizate
În vederea deschiderii finanțării bugetare se utilizează conturile în afara bilanțului
din grupa 80, cu același nume. Acestea sunt conturi care funcționează în partidă simplă și care
evidențiază pe ordonatori, creditele bugetare deschise pe seama surselor bugetului de stat,
potrivit cererii de deschidere, respectiv a dispozițiilor bugetare.
Ordonatorii de credite folosesc următoarele conturi:
8060 „Credite bugetare aprobate”;
8061 „Credite deschise de repartizat”;
8062 „Credite deschise pentru cheltuieli proprii”.
Contul 8060 „Credite bugetare aprobate” , este utilizat de către toți ordonatorii de
credite, indiferent de modul de finanțare a cheltuielilor și de gradul de subordonare. Acest
27

cont ține evidența creditelor aprobate pentru efectuarea cheltuielilor aprobate prin buget.
Contabilitatea analitică a acestor credite se ține pe titluri, articole și aliniate în cadrul fiecărui
subcapitol sau capitol al clasificației bugetare. Contul înregistrează:
•în debit, la începutul exercițiului bugetar creditele bugetare aprobate, cu
defalcare pe trimestre, iar în cursul exercițiului bugetar suplimentările efectuate,
majorându-se astfel creditele bugetare aprobate inițial;
•în credit, diminuările sau anulările de credite efectuate în cursul exercițiului
bugetar.
Soldul contului, la sfârșit de trimestru sau finele anului, reflectă totalitatea creditelor
bugetare aprobate până la data respctivă.
Contul 8061 „Credite deschise de repartizat” , este utilizat de ordonatorii principali și
secundari de credite, care au dreptul de a repartiza credite bugetare. Contabilitatea analitică a
acestor credite de repartizat se ține pe capitole și subcapitole ale clasificației bugetare.
În debitul acestui cont se înregistrează:
•la ordonatorul principal , creditele deschise pentru a fi repartizate ordonatorilor
din subordine și creditele retrase de la aceștia pe parcursul exercițiului bugetar;
•la ordonatorii secundari , creditele primite de la ordonatorii principali spre a fi
repartizate ordonatorilor terțiari din subordine.
În creditul contului se înregistrează:
•la ordonatorii principali , creditele bugetare repartizate ordonatorilor din
subordine, precum și creditele retrase;
•la ordonatorii de credite secundari , creditele repartizate ordonatorilor terțiari de
credite, precum și creditele retrase de către ordonatorul principal.
Soldul este debitor și reflectă valoarea creditelor bugetare de repartizat și
nerepartizate.
Contul 8062 „Credite bugetare deschise pentru cheltuieli proprii” este folosit de
către toți ordonatorii de credite în vederea reflectării creditelor bugetare deschise de
Ministerul Finanțelor Publice pentru cheltuieli proprii. Acest cont înregistrează:
•în debit, creditele bugetare deschise de M.F.P. pentru cheltuieli proprii ale
acestora;
•în credit, creditele bugetare retrase în cursul anului.
Soldul debitor reflectă valoarea creditelor bugetare pentru cheltuieli proprii de care
beneficiază într-o anumită perioadă instituția.
Soldurile conturilor prezentate nu sunt preluate în perioada următoare deoarece ele
evidențiază situația creditelor bugetare ale anului curent.
Pentru evidențierea finanțării propriu-zise , contabilitatea instituțiilor publice
utilizează următoarele conturi:
770.1 „Finanțarea de la bugetul de stat” pentru reflectarea plăților nete
efectuate din sursele bugetului de stat;
conturile clasei 6 „Cheltuieli” pentru înregistrarea cheltuielilor efectuate pe
seama surselor bugetului de stat;
121.01 „Rezultatul patrimonial-instituții publice finanțate integral din buget”
pentru determinarea excedentului sau deficitului înregistrat în execuția
bugetului de stat.
Contul 7701 „Finanțarea de la bugetul de stat” este utilizat de către toți ordonatorii
de subordonare centrală pentru a ține evidența plăților nete de casă efectuate din creditele
bugetare deschise sau repartizate în vederea realizării sarcinilor prevăzute în buget. Are
funcție contabilă de pasiv . Acesta înregistrează:
28

•în credit, în cursul exercițiului financiar, plățile efectuate din aceste surse;
•în debit, sumele recuperate din finanțarea anului curent, reconstituiri de plăți
efectuate eronat, sumele din imputații.
La sfârșitul exercițiului bugetar contul se debitează pentru închidere, cu totalitatea
plăților nete efectuate prin creditul contului 121.01 „Rezultatul patrimonial-instituții publice
finanțate integral din buget” .
Soldul creditor, înaintea operațiunii de închidere reflectă totalul plăților efectuate în
cursul anului din sursele bugetului de stat.
Contabilitatea cheltuielilor efective finanțate din bugetul de stat se realizează cu
ajutorul conturilor clasei 6, cu precădere a celor din:
grupa 60 „Cheltuieli privind stocurile”;
grupa 61 „Cheltuieli cu lucrări și servicii executate de terți”;
grupa 62 „Cheltuieli cu alte servicii executate de terți”;
grupa 63 „Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate”;
grupa 64 „Cheltuieli cu personalul”;
grupa 65 „Alte cheltuieli operaționale”;
grupa 66 „Cheltuieli financiare”.
Aceste conturi au funcție contabilă de activ, se debitează cu totalitatea cheltuielilor
efectuate și se creditează la sfârșitul perioadei, pentru închidere, prin debitul contului 121.01
„Rezultatul patrimonial-instituții publice finanțate integral din buget” .
Contabilitatea analitică a cheltuielilor se realizează pe subdiviziunile clasificației
bugetare. În acest sens, structura simbolului contului de cheltuieli va fi:
simbolul contului sintetic din planul de conturi;
capitolul;
sursa de finanțare a cheltuielii: bugetul de stat, bugetele locale,
bugetul asigurărilor-sociale de stat, bugetul asigurărilor pentru șomaj, bugetul fondului
național unic de asigurări sociale de sănătate, bugetul fondurilor externe nerambursabile,
bugetul instituțiilor publice finanțate integral sau parțial din venituri proprii, cheltuieli
evidențiate în afara bugetelor locale;
subcapitolul;
titlu;
articol;
aliniat.
Rezultatul patrimonial se stabilește anual prin compararea cheltuielilor cu plățile nete
de casă. Din punct de vedere contabil acest aspect este posibil cu ocazia închiderii conturilor
de cheltuieli, respectiv a conturilor de venituri și finanțări prin intermediul contului 121.01
„Rezultatul patrimonial-instituții publice finanțate integral de la buget” .
Rezultatul patrimonial include drepturi constatate și obligații neachitate în cursul
exercițiului bugetar și poate fi excedent sau deficit patrimonial.
Excedentul patrimonial apare atunci când plățile nete sunt mai mari decât cheltuielile
efective, situație în care fondurile publice sunt imobilizate în bunuri achiziționate și
neutilizate.
Deficitul patrimonial apare în situația în care plățile nete de casă sunt mai mici decât
cheltuielile efective, ceea ce înseamnă că s-au consumat resurse existente din exercițiile
trecute, ori s-au creat obligații care nu au fost onorate.
Acest cont este bifuncțional, înregistrând în:
•debit, cheltuielile angajate ale instituției după natura sau destinația lor;
•credit, veniturile constatate ale instituției după natura și sursa lor;
29

Soldul debitor reflectă deficit patrimonial iar soldul creditor reprezintă excedent
înregistrat în execuția bugetară.
2.2.2. Contabilitatea finanțării instituțiilor de subordonare centrală
Principalele operațiuni legate de finanțarea instituțiilor publice au în vedere
următoarele evenimente:
• deschiderea creditelor bugetare;
• finanțarea propriu – zisă;
• închiderea conturilor și stabilirea rezultatului patrimonial.
Deschiderea creditelor bugetare are în vedere evidențierea creditelor bugetare
aprobate, în baza cererii de deschidere, repartizarea creditelor pe baza dispozițiilor bugetare,
precum și operațiuni de suplimentări, anulări, diminuări sau retrageri de credite bugetare.

Aplicație:
Ordonatorul principal „X” întocmește o cerere de deschidere de finanțare pentru
credite bugetare în valoare de 1.000.000 lei, din care 800.000 lei de repartizat ordonatorilor
din subordine și 200.000 lei credite pentru cheltuieli proprii.
Ordonatorul principal a repartizat integral creditele bugetare de repartizat,
unui
ordonator secundar „Y”, astfel:
•credite pentru cheltuieli proprii: 300.000 lei;
•de repartizat ordonatorului terțiar „Z”: 500.000 lei;
Ordonatorul secundar repartizează creditele bugetare ordonatorului terțiar „Z”. La
sfârșitul perioadei ordonatorului terțiar i se retrag credite bugetare neutilizate în valoare de
50.000 lei.

A. Înregistrarea operațiunilor în contabilitatea ordonatorului principal „X”:
a) aprobarea cererii de deschidere de credite bugetare.

Debit 8060 „Credite bugetare aprobate”
1.000.000

b) recunoașterea creditelor de repartizat și pentru cheltuieli proprii.

Debit 8061 „Credite deschise de repartizat”
800.000

Debit 8062„Credite deschise pentru cheltuieli proprii” 200.000

c) repartizarea creditelor bugetare către ordonatorul secundar „Y”.
Credit 8061 „Credite deschise de repartizat” 800.000

B. Înregistrarea operațiunilor în contabilitatea ordonatorului secundar „Y”.
30

a) credite bugetare aprobate.
Debit 8060 „Credite bugetare aprobate” 800.000
b) primirea creditelor de repartizat și pentru nevoi proprii de la ordonatorul principal „X”.

Debit 8061 „Credite deschise de repartizat” 500.000

Debit 8062 „Credite deschise pentru cheltuieli proprii” 300.000

c) repartizarea creditelor bugetare către ordonatorul terțiar „Z”.

Credit 8061„Credite deschise de repartizat” 500.000
C. Înregistrarea operațiunilor în contabilitatea ordonatorului terțiar „Z”.
a) primirea creditelor bugetare aprobate.

Debit 8060 „Credite bugetare aprobate” 500.000
b) retragerea finanțării neutilizate la sfârșitul perioadei.

Credit 8060 „Credite bugetare aprobate” 50.000
Creditul bugetar neutilizat ajunge la ordonatorul principal „X” de unde este returnat
bugetului de stat, drumul parcurs este cel invers acordării:
a) la ordonatorul secundar „Y”, reîntregirea unei părți a creditului de repartizat iar apoi
returnarea către ordonatorul principal:
Debit 8061„Credite deschise de repartizat”
50.000

Credit 8061 „Credite deschise de repartizat”
50.000

b) la ordonatorul principal „X” au loc aceleași înregistrări ca și la ordonatorul secundar,
după care se rectifică valoarea creditelor aprobate cu contravaloarea creditelor retrase:
Credit 8060„Credite bugetare aprobate”
50.000

• Finanțarea propriu – zisă în contabilitate este numită execuție bugetară, care constă
în utilizarea creditelor bugetare deschise sau repartizate.
Aplicație:

În baza unei finanțări de 500.000 lei din sursele bugetului de stat, un ordonator terțiar
efectuează următoarele operațiuni:
31

a) Înregistrarea drepturilor salariale totale în valoare de 50.000 lei cuvenite angajaților săi.
641/10.01.01…30
„Cheltuieli cu salariile = 421 „Personal – salarii datorate”
50.000
personalului”
b) În baza centralizatorului ștatelor de salarii se efectuează următoarele rețineri din salarii:
•impozit pe salarii, 6.680 lei;
•contribuții individuale la asigurările sociale, 5.250 lei;
•asigurări sociale de sănătate, 2.750 lei;
•asigurări pentru șomaj, 250 lei.
421 „Personal – salarii datorate” = %
14.930
444 „Impozit pe venitul din
6.680
salarii și alte drepturi”
4312 „Contribuțiile asiguraților
5.250
pentru asigurări sociale”
4314 „Contribuțiile asiguraților
2.750
pentru asigurări sociale de
sănătate”
4372 „Contribuția asiguraților
250
pentru asigurări de șomaj”

c) Se înregistrează achiziționarea de la furnizor a următoarelor materiale pentru curățenie
în sumă de 100.000 lei.
302 „Materiale consumabile” = 401 „Furnizori” 100.000
d) Se achită furnizorul de materiale consumabile din finanțarea acordată de la bugetul
statului, în sumă de 100.000 lei.
401 „Furnizori” = 7701/20.01.02 100.000
„Finanțarea de la bugetul de stat”

e)Se înregistrează un consum de materiale consumabile în valoare de 30.000 lei.
6028/20.01.02 = 302 „Materiale consumabile”
30.000
„Cheltuieli cu alte materiale
consumabile”

f) Se înregistrează și se achită contravaloarea unei facturi de apă, în valoare de 80.000 lei.
32

610/20.01.04 = 234 „Furnizori”
80.000
„Cheltuieli privind energia și apa”

234 „Furnizori” = 7701/20.01.04 80.000
„Finanțarea de la bugetul
de stat”

g) Se înregistrează contribuțiile instituției privind:
•asigurările sociale, 10.400 lei;
•asigurările sociale de sănătate, 2.600 lei;
•asigurările de șomaj, 250 lei;
•asigurările pentru accidente de muncă și boli profesionale, 102 lei.
•concediile și indemnizațiile, 425 lei;
6451/10.03.01 = 4311 „Contribuțiile angajatorilor 10.400
„Contribuțiile angajatorilor pentru asigurări sociale”
pentru asigurări sociale”

6453/10.03.03 = 4313 „Contribuțiile angajatorilor 2.600
„Contribuțiile angajatorilor pentru asigurări sociale
pentru asigurări sociale de sănătate”
de sănătate”

6452/10.03.02 = 4371 „Contribuțiile angajatorilor 250
„Contribuțiile angajatorilor pentru asigurări de șomaj”
pentru asigurări de șomaj”

6454/10.03.04 = 4315 „Contribuțiile angajatorilor 102
„Contribuțiile angajatorilor pentru accidente de muncă
pentru accidente de muncă și boli profesionale”
și boli profesionale”
6455/10.03.06 = 4317 „Contribuțiile angajatorilor pentru 425
„Contribuțiile angajatorilor pentru concedii și indemnizații”
concedii și indemnizații”

h) Se înregistrează virarea la bugetul în drept a contribuțiilor individuale și ale instituției
precum și impozitul pe salarii astfel:
•contribuția la asigurările sociale:
10.400ei + 5.250 lei + 102 lei + 425 lei = 16.177 lei;
•contribuția la asigurările de sănătate:
2.750 lei + 2.600 lei = 5.350 lei;
•contribuțiile la asigurările de șomaj:
250 lei + 250 lei = 500 lei;
•impozit pe salarii: 6.680 lei.
33

% = 7701/10.03.01
15.650
4311 „Contribuțiile angajatorilor „Finanțarea de la bugetul de stat” 10.400
pentru asigurări sociale”
4312 „Contribuțiile asiguraților
5.250
pentru asigurări sociale”

% = 7701/10.03.03 5.350
4313 „Contribuțiile angajatorilor „Finanțarea de la bugetul de stat” 2.600
pentru asigurări sociale
de sănătate”
4314 „Contribuțiile asiguraților
2.750
pentru asigurări sociale de
de sănătate”
4315 „Contribuțiile angajatorilor = 7701/10.03.04 102
pentru accidente de muncă „Finanțarea de la bugetul de stat”
și boli profesionale”

4317 „Contribuțiile angajatorilor = 7701/10.03.06 425
pentru concedii și indemnizații” „Finanțarea de la bugetul de stat”
% = 7701/10.03.02
500
4371 „Contribuțiile angajatorilor „Finanțarea de la bugetul de stat” 250
pentru asigurări de șomaj”
4372 „Contribuțiile asiguraților 250
pentru fondul de șomaj”

444 „Impozitul pe venitul din = 7701/10.01.01
6.680
salarii și alte drepturi” „Finanțarea de la bugetul de stat”

i)Se va înregistra achitarea salariilor nete în sumă de 35.070 lei. Salariul net este stabilit
ca diferență între drepturile salariale totale și reținerile din salarii, iar din punct de vedere
contabil acesta este reprezentat de soldul creditor al contului 421 „Personal – salarii
datorate”. Plata salariilor nete se achită astfel:
•se înregistrează ridicarea de numerar de la trezorerie și se depune în casieria
instituției în vederea achitării salariilor în sumă de 5.070 lei.
581 „Viramente interne” = 7701/10.01.01
5.070
„Finanțare de la bugetul de stat”

5311 „Casa în lei” = 581„Viramente interne”
5.070

34

•se înregistrează achitarea salariilor ridicate, din care suma de 700 lei, nu se
ridică în termen legal.

421 „Personal – salarii datorate” = % 5.070
5311 „Casa în lei” 4.370
426 „Drepturi de personal neridicate” 700

•se înregistrează, după termenul legal de păstrare a banilor în casierie, depunerea
acestora în cont la trezorerie.
581 „Viramente interne” = 5311 „Casa în lei” 700

7701/10.01.01 = 581 „Viramente interne” 700
„Finanțarea de la bugetul de stat”

•se înregistrează virarea în contul de carduri, salariile nete rămase neachitate în
valoare de 30.000 lei.
421„Personal – salarii datorate” = 7701/10.01.01
30.000
„Finanțarea de la bugetul de stat”

Închiderea conturilor de cheltuieli și finanțări în vederea stabilirii rezultatului
patrimonial se va realiza în baza aceluiași exemplu.
a)Închiderea conturilor de cheltuieli prin intermediul contului 121.01 „Rezultatul
patrimonial – instituții publice finanțate integral de la buget”

121.01 „Rezultatul patrimonial – = % 173.777
instituții publice finanțate 641/10.01.01…30
50.000
integral din buget” „Cheltuieli cu salariile personalului”
6028/120.01.02
30.000
„Cheltuieli privind alte
materiale consumabile”
610/20.01.04
80.000
„Cheltuieli privind energia și apa”
6451/10.03.01
10.400
„Contribuțiile angajatorilor
pentru asigurări sociale”
6452/10.03.02
250
„Contribuțiile angajatorilor
pentru asigurări de șomaj”
35

6453/10.03.03
2.600
„Contribuțiile angajatorilor
pentru asigurări sociale de sănătate”
6454/10.03.04
102
„Contribuțiile angajatorilor
pentru accidente de muncă
și boli profesionale”
6455/10.03.06
425
„Contribuțiile angajatorilor
pentru concedii și indemnizații”

•se înregistrează închiderea contului de finanțare de la bugetul statului. Situația
contului înainte de închidere fiind următoarea:
•
D 7701 „Finanțarea de la bugetul de stat” C
700 100.000
80.000
15.650
5.350
102
425
500
6.680
5070
30.000
RD 700 RC 243.777
SFC 243.077
Soldul final creditor constituie plățile nete de casă totale, efectuate din finanțarea de la
bugetul de stat. Acestea se virează asupra rezultatului patrimonial și astfel contul 7701 se
închide.
7701 „Finanțarea de la = 121.01 „Rezultatul patrimonial- 243.077
bugetul de stat” instituții publice finanțate
integral din buget”

După această închidere în contul 121.01 se poate stabili rezultatul execuției,
comparând plățile nete cu cheltuielile efective, astfel:

121.01 „Rezultatul patrimonial – instituții
publice finanțate integral din buget”
D C
36

173.777 243.077
RD 173.777 RC 243.077
SFC 69.300
Soldul final creditor reprezintă excedent patrimonial care se constituie din creșterea
valorii stocului de materii prime, de la 0 la 70.000 lei și o datorie neachitată angajaților care
nu și-au ridicat salariile, în sumă de 700 lei. Aceste două componente ale rezultatului au naturi
contrare, ele se scad rezultând acest excedent de 69.300 lei, care constituie o imobilizare în
stocuri a bunului public.
2.3. Contabilitatea finațării din surse bugetare locale
2.3.1. Specificul finanțării prin bugetele locale
Finanțarea cheltuielilor curente și de capital ale instituțiilor publice de interes local se
realizează astfel7:
integral din bugetul local, în funcție de subordonare;
din venituri proprii și din subvenții acordate de la bugetul local, în funcție de
subordonare;
integral din venituri proprii.
Instituțiile publice finanțate integral din bugetul local, varsă veniturile realizate la
bugetul unității administrativ-teritoriale care le finanțează. De asemenea, mai pot folosi pentru
desfășurarea și lărgirea activității lor, mijloace materiale și bănești primite de la persoane
juridice și fizice, sub formă de donații și sponsorizări, cu respectarea dispozițiilor legale.
Fondurile acordate de persoanele juridice și fizice în vederea participării împreună cu
autoritățile administrației publice locale la finanțarea unor acțiuni de
interes public, precum și mijloacele bănești primite în situația instituțiilor și serviciilor
publice, finanțate integral de la buget, sunt vărsate direct la bugetul local din care se
finanțează acesta. Cu aceste sume se majorează creditele bugetare ale bugetului local, iar
fondurile vor fi utilizate în conformitate cu destinațiile stabilite de transmițător.
Veniturile proprii ale bugetelor instituțiilor de interes local, provin din taxe, chirii,
manifestări culturale și sportive, concursuri artistice, publicații, prestații editoriale, studii,
proiecte, valorificări de produse din activități proprii sau anexe, prestări de servicii și altele.
Soldurile anuale rezultate din execuția bugetelor instituțiilor de interes local, finanțate
integral din venituri proprii, rămân la dispoziția acestora, urmând a fi folosite în anul următor
cu aceeași destinație.
Consiliile locale, județene și Consiliul General al Municipiului București, după caz,
pot hotărî ca soldurile anuale rezultate din execuția bugetelor instituțiilor subordonate,
finanțate integral din venituri proprii, să se preia la bugetul local, după deducerea sumelor
încasate anticipat și a obligațiilor de plată.
Bugetele de venituri și cheltuieli pentru activitățile finanțate integral din venituri
proprii se întocmesc o dată cu bugetul instituției sau serviciului public de interes local de care
aparțin și se aprobă o dată cu bugetul acestora.
7 Ordonanța de urgență nr. 45/2003 privind finanțele publice locale.
37

Veniturile și cheltuielile activităților finanțate integral din venituri proprii se grupează
pe baza clasificației indicatorilor privind finanțele publice, aprobate de Ministerul Finanțelor
Publice.
În cazul nerealizării veniturilor prevăzute în bugetele activităților finanțate integral
din venituri proprii, cheltuielile se vor efectua în limita veniturilor realizate.
Consiliile locale, județene și Consiliul General al Municipiului București, pot aproba
contractarea de împrumuturi interne sau externe, pe termen mediu și lung, în vederea realizării
de investiții publice de interes local, precum și pentru refinanțarea datoriei publice locale.
Datoria publică locală reprezintă o obligație generală care trebuie rambursată, conform
acordurilor încheiate, din resursele aflate la dispoziția unității administrativ-teritoriale,
excepție făcând transferurile de la bugetul de stat cu destinație specială.
Instrumentele datoriei publice sunt formate din :
• titluri de valoare;
• împrumuturi de la bănci sau de la alte instituții de credit;
Emiterea și lansarea de titluri de valoare se poate face direct de către autoritatea
administrației publice locale sau prin intermediul unor agenții sau al unor instituții
specializate.
Ratele scadente aferente împrumuturilor contractate, dobânzile și comisioanele
datorate de unitățile administrativ-teritoriale se prevăd în bugetul local. Aceste împrumuturi
pot fi garantate de către autoritatea administrației publice locale prin orice sursă de venituri.
Datoria publică locală nu reprezintă obligația sau răspunderea Guvernului, aceasta
fiind rambursată exclusiv din veniturile prin care s-a garantat acest împrumut.
Autorităților administrației publice locale li se interzice accesul la orice fel de
împrumut, dacă totalul datoriilor anuale reprezentând ratele scadente la împrumuturile
contractate, dobânzile și comisioanele aferente acestora, inclusiv ale împrumutului care
urmează a fi angajat în anul respectiv, depășește limita de 20%, din totalul veniturilor curente
ale bugetelor locale.
Valoarea totală a împrumutului care poate fi angajat de autoritățile administrației
publice locale este supusă următoarelor limite:
să nu depășească 5% din totalul veniturilor estimate a fi încasate pe durata
anului fiscal în care se face împrumutul;
 autoritățile administrației publice locale nu pot angaja împrumuturi mai mari
decât fondurile pe care le pot rambursa pe durata aceluiași an fiscal.
Finanțarea din sursele bugetare locale, ca și în cazul finanțării din bugetul de stat
parcurge cele două etape. De asemenea, deschiderea de finanțare afectează conturi în afara
bilanțului, ponderea de deschidere a finanțării fiind aceeași ca și în cazul finanțării din sursele
bugetului de stat. Aici apare totuși și o deosebire majoră cu implicații directe în contabilitatea
instituțiilor de subordonare locală și anume că între ordonatorii de credite de la nivelurile
administrativ teritoriale nu există relații de subordonare identificate la nivel central.
În conformitate cu prevederile legii finanțelor publice locale, instituțiile publice de
interes local funcționează cu deplină autonomie. Din această cauză, ordonatorii finanțați din
bugetele locale nu desfășoară lanțul de relații cu ordonatorii de rang superior ei fiind direct
răspunzători de elaborarea bugetului, solicitarea creditelor și execuția bugetelor.
2.3.2. Conturi utilizate

38

În condițiile autonomiei la nivel local, contabilitatea publică realizează o diferențiere a
creditelor în funcție de perioada de timp pentru care sunt aprobate, respectiv deschise. Astfel,
la nivelul fiecărui ordonator de subordonare locală se evidențiază credite aprobate, conform
bugetului, utilizând contul 8060 „Credite bugetare aprobate” . În acest cont se înregistrează
creditele bugetare solicitate și aprobate pentru tot exercițiul bugetar.
Deschiderea de finanțare se realizează pe trimestre cu ajutorul contului 8061 „Credite
deschise de repartizat ”, care se debitează la începutul trimestrului cu creditele bugetare
alocate pe baza repartizării pe trimestre a creditelor, precum și cu suplimentările din timpul
trimestrului. Acest cont se creditează cu diminuările sau anulările de credite bugetare
efectuate în cursul trimestrului. Soldul debitor reflectă creditele repartizate din bugetul local
până la sfârșitul perioadei.
Ordonatorii de la nivel local evidențiază creditele bugetare pentru nevoi proprii,
conform contului 8062 „Credite deschise pentru cheltuieli proprii ”. Acest cont este utilizat
de către ordonatorii finanțați din bugetul local și înregistrează creditele deschise pe trimestre
cu destinația cheltuieli proprii.
Cu privire la finanțarea propriu – zisă, se aplică aceleași reguli și proceduri ca și în
cazul finanțării din sursele bugetului de stat. Întrucât sursa de finanțare diferă, conturile de
plăți nete și rezultat patrimonial, primesc la ultima cifră în simbol, cifra 2, care înseamnă că
sursa de finanțare este bugetul local. Prin urmare, conturile folosite pentru finanțarea propriu –
zisă din sursele bugetelor locale sunt:
contul 7702 „Finanțarea de la bugetele locale” folosit pentru evidențierea
plăților nete, după aceleași reguli ca și în cazul finanțării din bugetul de stat;
conturi din clasa 6 „Cheltuieli” pentru înregistrarea după natură a cheltuielilor
efective;
contul 121.02 „Rezultatul patrimonial – bugetul local” utilizat pentru
stabilirea rezultatului execuției bugetului local.
2.3.3. Contabilitatea finanțării instituțiilor publice de interes local
Inexistența legăturilor ierarhice va determina pe ordonatorii de interes local să
înregistreze deschiderea de finanțare în condiții de autonomie deplină. De reținut, este faptul
că pe linia unor proiecte sau acțiuni comune au loc transferuri de fonduri între ordonatorii de
credite de la acest nivel. Acest aspect poate fi prezentat prin intermediul următoarei aplicații:
Consiliul județean Hunedoara-Deva beneficiază de o finanțare în baza bugetului
propriu de 500.000 lei pentru exercițiul financiar 2009. Pentru trimestrul I se repartizează din
bugetul consiliului, conform repartizării pe trimestre a cheltuielilor acestuia suma de 100.000
lei, din care: 90.000 lei reprezintă credite bugetare pentru cheltuieli proprii și 10.000 lei se
repartizează Consiliului local Petroșani în vederea modernizării drumului de acces către zona
Parâng.
a)Înregistrările în contabilitatea Consiliului județean Hunedoara – Deva:
•aprobarea finanțării pentru exercițiul financiar 2009.

Debit 8060 „Credite bugetare aprobate”
500.000
39

•repartizarea creditelor bugetare pentru trimestrul I din creditele aprobate
exercițiului bugetar 2009, cu recunoașterea creditelor pentru cheltuieli proprii.

Debit 8061 „Credite deschise de repartizat” 100.000
Debit 8062 „Credite deschise pentru cheltuieli proprii” 90.000

•repartizarea creditelor pentru modernizarea drumului de acces.

Credit 8061 „Credite deschise de repartizat” 10.000
b) Înregistrarea operațiunii la Consiliul local Petroșani:

Debit 8060 „Credite bugetare aprobate”
10.000

Cu privire la finanțarea propriu-zisă înregistrările contabile sunt similare cu cele de la
finanțarea din sursele bugetului de stat cu deosebire că se utilizează conturile prezentate
pentru finanțarea din bugetul local.
CAPITOLUL 3
CONTABILITATEA ACTIVELOR FIXE
3.1. Particularități referitoare la active fixe
Instituțiile publice dețin active fixe a căror structură diferă în funcție de natura
activității derulate și de particularitățile organizatorice.
Activele fixe sunt reprezentate de bunuri și valori destinate să deservească o perioadă
îndelungată instituțiilor publice, ele neconsumându-se după prima utilizare, ci în timp ca
urmare a folosirii lor de mai multe ori. În conforormitate cu IPSAS 1 „Prezentarea situațiilor
financiare” în categoria activelor fixe intră:
40

•activele fixe corporale;
•activele fixe necorporale;
•activele financiare.
Activele fixe necorporale sunt active fixe fără substanță fizică care se utilizează
pe o perioadă mai mare de un an. Acestea cuprind:
Cheltuieli de dezvoltare sunt generate de aplicarea rezultatelor cercetării sau a altor
cunoștințe, în scopul realizării de produse sau servicii noi sau îmbunătățite substanțial,
înaintea stabilirii producției de serie sau utilizării. În această ategorie intră:
-proiectarea, construcția și testarea producției intermediare sau folosirea
intermediară a prototipurilor și modelelor;
-proiectarea, construcția și operarea unei uzine pilot care nu este fezabilă
din punct de vedere economic pentru producția pe scară largă;
-proiectarea uneltelor și matrițelor care implicpă tehnologie nouă;
-proicatrea, construcția și testarea unei alternative alese pentru aparatele,
produsele, procesele, sistemele sau serviciile noi ori îmbunătățite.
Concesiuni, brevede, licențe, mărci comerciale, drepturi și active similare
achiziționate sau dobândite pe alte căi, înregistrându-se la cost de achiziție sau de producție,
după caz.
Înregistrări ale evenimentelor cultural-sportive , respectiv reprezentații teatrale,
programe de radio sau televiziune, lucrări muzicale, evenimente sportive, lucrări literare,
artistice ori recreative efectuate pe pelicule, benzi magnetice ori alte suporturi.
Alte active fixe necorporale , includ programele informatice create de instituții sau
achiziționate de la terți, pentru necesități proprii de utilizare, precum și alte active fixe
necorporale.
Avansuri și active fixe necorporale în curs de execuție sunt reprezentate de active
fixe necorporale neterminate până la sfârșitul perioadei, evaluate la costul de producție sau
costul de achiziție, după caz, precum și avansurile acordate furnizorilor de active fixe
necorporale.
Activele fixe corporale aflate în patrimoniul unei instituții publice sunt reprezentate
de obiectul sau complexul de obiecte ce se utilizează ca atare și care îndeplinesc cumulativ
următoarele condiții:
a) au o durată de utilizare mai mare de un an;
b) au o valoare de intrare mai mare decât limita stabilită prin hotărâre a
Guvernului8, valoare care este actualizată periodic în funcție de indicele de inflație.
Conform Standardelor Internaționale de Contabilitate pentru Sectorul Public (IPSAS
17) „Imobilizări corporale”, un element de imobilizări corporale trebuie recunoscut ca activ
atunci când: a) este posibil ca beneficiile economice viitoare sau potențialul de servicii asociat
cu activul să revină entității; b) costul sau valoarea justă a activului entității poate fi evaluat
credibil. La momentul recunoașteri inițiale o instituție va evalua cu atenție, dacă un element
de imobilizări corporale satisface primul criteriu prin existența unei certitudini suficiente că
beneficiile economice viitoare sau potențialul de servicii vor reveni instituției care va primi și
recompensele atașate activului și își va asuma riscurile asociate. În ceea ce privește cel de al
doilea criteriu, acesta este mai ușor de realizat, întrucât dobândirea activului presupune și
identificarea costului prin tranzacția de schimb, achiziția de materiale, consumul de forță de
8 H.G. Nr. 105/31.01.2007 privind valoarea de intrare a mijloacelor fixe. De la data de 01.02.2007 valoarea
minimă de intrare a mijloacelor fixe este de 1.800 lei.
41

muncă și alte consumuri legate de construcție. În unele cazuri costul este determinat în raport
cu valoarea justă.
În categoria activelor corporale fixe intră:
– terenurile și amenajările de terenuri;
– construcțiile;
– instalațiile tehnice, mijloacele de transport, animalele și plantațiile;
– mobilierul, aparatura birotică, echipamentele de protecție a valorilor
umane, materiale și alte active fixe corporale;
– avansuri și active fixe corporale în curs de execuție;
– alte active ale statului.
Terenurile sunt evidențiate pe următoarele categorii: terenuri agricole, silvice, terenuri
fără construcții, terenuri cu zăcăminte, terenuri cu construcții, cât și lacuri, bălți și iazuri care
nu sunt rezultatul unei investiții; iar amenajările de terenuri cuprind lucrări ca: racordarea la
sistemul de alimentare cu energie electrică, lucrările de acces, împrejmuirile și altele
asemenea.
Construcțiile, instalațiile tehnice, mijloacele de transport, animalele și plantațiile
precum și mobilierul, aparatura birotică, echipamentul de protecție a valorilor umane și
materiale și alte active corporale sunt evidențiate pe grupe, subgrupe, clase și subclase,
potrivit catalogului privind clasificarea și duratele normale de funcționare a activelor fixe
aprobat prin hotărâre a Guvernului.
Avansurile și activele fixe corporale în curs de execuție cuprind avansurile acordate
furnizorilor de active fixe corporale precum și lucrările de investiții neterminate până la
sfârșitul perioadei, efectuate în regie proprie sau în antrepriză, evaluate la cost de achiziție sau
cost de producție. Acestea sunt trecute în categoria activelor fixe la finalizare, după recepție,
darea în folosință sau punerea în funcțiune.
Alte active ale statului (zăcăminte, resurse biologice necultivate, rezerve de apă).
Resursele minerale situate pe teritoriul țării, în subsolul țării și platoului continental în zona
economică a României din Marea Neagră, delimitate conform principiilor dreptului
internațional și reglementărilor din convențiile internaționale la care România este parte, fac
obiectul exclusiv al proprietății publice și aparțin statului român.
În categoria resurselor minerale, potrivit legislației în vigoare se includ: cărbunii,
minereurile feroase, neferoase, de aluminiu și roci alumifere, de metale nobile, radioactive,
substanțe utile nemetalifere, valorile utile, pietrele prețioase și semiprețioase, gazele
necombustibile, apele geotermale, apele minerale naturale, apele minerale terapeutice, etc.
a)Zăcămintele sunt reprezentate de rezervele descoperite de minerale, atât de
suprafață cât și subterane, care sunt exploatabile economic, ținând cont de nivelul relativ al
prețurilor. Acestea cuprind rezervele de: cărbune, petrol, gaze naturale, minereuri metalifere și
nemetalifere.
b)Resursele biologice necultivate sunt reprezentate de animalele și vegetalele de
producție unică sau permanentă asupra cărora se exercită dreptul de proprietate, dar a căror
creștere naturală și/sau regenerare nu este plasată sub controlul direct și responsabilitatea
unităților instituționale și nu este gestionată de acestea. Ca exemplu, pădurile virgine și
resursele piscicole neexploatate, care fac parte din teritoriul național, incluzându-se aici doar
resursele care sunt deja exploatabile cu scop economic sau sunt susceptibile de a fi exploatate
într-un viitor apropiat.
c)Rezervele de apă sunt întinderi de apă și alte rezerve subterane în măsura în care
prin exercitarea dreptului de proprietate le sunt date o valoare de piață.
42

În funcție de specificul instituțiilor publice sunt asimilate în categoria activelor fixe
corporale următoarele:
•investițiile efectuate la activele fixe corporale luate cu chirie;
•capacitățile de producție puse în funcțiune parțial, pentru care nu au întocmit
formele de înregistrare;
• investițiile efectuate la activele fixe corporale în scopul îmbunătățirii
parametrilor tehnici inițiali și care conduc la majorarea valorii acestora;
•valorile de muzeu, obiectele de artă și expoziții;
•cărțile din biblioteci (bunurile culturale de patrimoniu constituite în colecții
speciale sau în depozite legale, în conformitate cu Legea 334/2002 privind bibliotecile);
•animalele și păsările pentru reproducere, respectiv, caii de reproducere și de
muncă, măgari, catâri, boi și bivoli de muncă, vaci de lapte și tauri pentru reproducere, păsări
pentru reproducere, câini de pază și de vânătoare;
•plantațiile de arbori și arbuști.
Nu sunt considerate active fixe corporale următoarele:
•motoarele, aparatele și alte subansambluri ale activelor fixe corporale,
procurate în scopul înlocuirii componentelor uzate cu ocazia reparațiilor de orice fel, care nu
modifică parametrii tehnici inițiali ai activului fix corporal;
•sculele, instrumentele și dispozitivele speciale, indiferent de valoare și de
durata lor normală de utilizare;
•construcțiile și instalațiile provizorii;
•animalele care nu au îndeplinit condițiile pentru a fi trecute la animale adulte,
animalele de îngrășat, coloniile de albine, păsările cu excepția celor pentru reproducere;
•pădurile;
•prototipurile, atâta timp cât servesc ca model la executarea producției de serie
sau sunt supuse încercărilor în vechea omologare la producător;
•echipamentul de producție și de lucru, îmbrăcămintea specială, uniformele de
serviciu și de oraș pentru elevii și militarii în termen, echipamentele și materialele sportive.
Activele financiare în conformitate cu legislația actuală sunt constituite din
depozite, instrumente de capitaluri proprii ale unei entități sau un drept contractual. Acestea
cuprind:
Titlurile de participare reprezintă drepturi sub formă de acțiuni deținute de stat sau
unitățile administrativ teritoriale potrivit legii, în capitalul unor societăți comerciale sau
organisme internaționale, a căror deținere pe o perioadă îndelungată aduce venituri sub formă
de dividente.
Alte titluri imobilizate reprezentate de obligațiunile deținute de stat, a căror deținere
pe o perioadă îndelungată aduce venituri sub formă de dobânzi.
Creanțele imobilizate reprezintă drepturile instituțiilor publice pentru împrumuturi
acordate pe termen lung și alte creanțe pe termen lung, potrivit legii.
Împrumuturile pe termen lung sunt constituite din sume acordate terților în baza unor
contracte de împrumut pentru care se percep dobânzi, potrivit legii.
În categoria altor creanțe imobilizate intră: garanțiile, depozitele depuse de instituția
publică la terți.
Datorită specificului instituțiilor publice unde majoritatea activelor fixe au caracter
neproductiv, nu s-a calculat și contabilizat amortizarea aferentă activelor fixe corporale și
necorporale până la data de 01.01.2004.
Ordinul M.F.P. nr. 1487/2003 privind aprobarea Normelor metodologice privind
reevaluarea și amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul instituțiilor publice și al
43

persoanelor juridice fără scop patrimonial a determinat obligativitatea calculării amortizării
pentru activele fixe care fac parte din patrimoniul privat al statului, cele aparținând
patrimoniului public nefiind încă supuse amortizării. Prevederile acestui act normativ au fost
înlocuite prin Ordinul M.F.P. nr. 3741/2008 prin care se aprobă Normele metodologice
privind reevaluarea și amortizarea activelor fixe corporale aflate în patrimoniul instituțiilor
publice. Pornind de la aceste considerente, tratamentul contabil aplicabil activelor fixe
corporale și necorporale trebuie încadrat în funcție de categoria din care acestea fac parte în:
patrimoniul public și patrimoniul privat al statului.
Instituțiile publice pot deține în patrimoniul lor atât bunuri care fac parte din domeniul
public al statului sau al unităților administrativ-teritoriale, cât și bunuri din domeniul privat al
statului sau al unităților administrativ-teritoriale.
Legea administrației publice locale determină simultan sursele de formare a
patrimoniului unităților administrativ-teritoriale, cât și dreptul de proprietate privată exercitat
asupra bunurilor mobile și imobile din domeniul public și privat de interes local. Bunurilor
mobile și imobile, în funcție de afectarea acestora, le sunt aplicabile un regim special,
reglementat prin norme de drept public pentru bunurile din domeniul public, iar pentru cele
din domeniul privat, un regim de drept comun, reglementat de dreptul civil. Pentru
gestionarea bunurilor din domeniul public al statului sau al unităților administrativ-teritoriale
se aplică regimul juridic al dreptului de proprietate publică.
Dreptul de proprietate publică asupra bunurilor care sunt de uz sau de interes public
aparține statului sau unităților administrativ-teritoriale. Dreptul de proprietate publică se
dobândește: a) pe cale naturală; b) prin achiziții publice efectuate în condițiile legii; c) prin
expropriere pentru cauză de utilitate publică (Legea nr. 33/1994); d) prin acte de donație sau
legate acceptate de Guvern, de consiliul județean sau de consiliul local, după caz, dacă bunul
în cauză intră în domeniul public; e) prin trecerea unor bunuri din domeniul privat al statului
sau al unităților administrativ-teritoriale în domeniul public al acestora, pentru cauză de
utilitate publică; f) prin alte moduri prevăzute de lege. Dreptul de proprietate publică
încetează odată cu trecerea în domeniul privat sau cu încetarea existenței bunului. Datorită
acestui regim juridic bunurile din domeniul public al statului sau al unităților administrativ-
teritoriale se disting de celelalte bunuri prin faptul că sunt inalienabile, insesizabile și
imprescriptibile și ca urmare9:
•nu pot fi înstrăinate, ele pot fi date numai în administrare, concesionate sau
închiriate; bunuri destinate uzului direct;
•nu pot fi supuse executării silite, asupra lor nu se pot constitui garanții reale;
•nu pot fi dobândite datorită efectului posesiei de bună-credință neîntrerupte,
continue și netulburat, prin uzucapiune.
Bunurile din domeniul public al statului sau al unităților administrativ-teritoriale nu pot
fi vândute către persoane fizice sau juridice, însă pot fi date, după caz, în administrarea
regiilor autonome, a prefecturilor, a autorităților administrației publice centrale și locale, a
altor instituții publice de interes național, județean sau local.
3.2. Contabilitatea activelor fixe
3.2.1.Conturi utilizate
9 Consilier-Contabilitate pentru instituții publice, Editura Rentrop & Straton, București, Ianuarie 2009.
44

Evidența, existența și mișcarea activelor fixe se realizează cu ajutorul conturilor din
clasa a II-a a Planului de conturi, numită conturi de active fixe.
Acestea sunt conturi cu funcție contabilă de activ .
Se debitează cu valoarea intrărilor prin achiziție, producție, donații și cu valoarea
titlurilor investite în capitalul unor societăți comerciale, depozite, cauțiuni vărsate și alte
creanțe imobilizate.
Se creditează cu valoarea ieșirilor de active fixe prin scoaterea din folosință sau prin
cedare altor instituții.
Soldul final debitor reflectă valoarea activelor fixe aflate în patrimoniul instituției. În
bilanț, soldul debitor este preluat după deducerea, dacă este cazul, a amortizărilor și
provizioanelor pentru depreciere.
În contabilitatea activelor fixe mai sunt utilizate:
conturi de fonduri din clasa I , grupa 10, respectiv:
a) contul 100 „Fondul activelor fixe necorporale”;
b) contul 101 „Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului”;
c) contul 102 „Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al statului”;
d) contul 103 „Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al
unităților administrativ-teritoriale”;
e) contul 104 „Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al
unităților administrativ-teritoriale”.
Acestea sunt conturi cu funcție contabilă de pasiv .
În credit, se înregistrează valoarea de intrare a activelor fixe necorporale, valoarea de
intrare în patrimoniul public sau privat al statului, sau al unităților administrativ teritoriale a
activelor fixe corporale.
În debit, se va înregistra valoarea activelor fixe ieșite.
Soldul este creditor și reflectă valoarea activelor fixe necorporale și a celor corporale
din domeniul public sau privat al statului aflat în patrimoniul instituției respective.
conturi de amortizări și provizioane
Sunt conturi cu funcție contabilă de pasiv.
În credit se vor înregistra deprecierile calculate iar în debit reluările de deprecieri,
respectiv ieșirile de active fixe.
Soldul este creditor și exprimă deprecierea calculată pentru activele fixe deținute de
instituție.
3.2.2. Contabilitatea operațiunilor privind activele fixe necorporale
Operațiunile cu privire la activele fixe necorporale utilizează conturile specifice
acestora. În acest sens vom prezenta următoarele exemple:
a) O instituție publică achiziționează de la furnizor un program informatic în valoare
de 5.000 lei;
208 „Alte active fixe necorporale” = 404 „Furnizori de active fixe”
5.000
45

În situația în care acest program ar fi realizat în cadrul instituției, înregistrarea va fi:
208 „Alte active fixe necorporale” = 721 „Venituri din producția de 5.000
active fixe necorporale”
b) Se calculează și se înregistrează amortizarea lunară aferentă acestui program
informatic, în valoare de 100 lei;
6811 „Cheltuieli operaționale = 280 „Amortizări privind 100
privind amortizarea activelor activele fixe necorporale”
fixe”
c) La expirarea duratei normale de utilizare, programul informatic se casează;
280 „Amortizări privind activele = 208 „Alte active fixe
5.000
fixe necorporale” necorporale”
d) La un Institut de cercetare autofinanțat, valoarea lucrărilor și a proiectelor de
dezvoltare efectuate pe cont propriu este de 100.000 lei, amortizarea lunară fiind de 2.000 lei.
După doi ani de utilizare instituția vinde proiecte în valoare de 30.000 lei, din care
amortizate 2.000 lei.
Înregistrarea în contabilitate a proiectelor de dezvoltare:
203 „Cheltuieli de dezvoltare” = 721 „Venituri din producția de active 100.000
fixe necorporale”
6811 „Cheltuieli operaționale privind = 2803 „Amortizarea cheltuielilor 2.000
amortizarea activelor fixe” de dezvoltare”
Înregistrarea scăderii din gestiune prin vânzarea de proiecte:

% = 203 „Cheltuieli de dezvoltare” 30.000
2803 „Amortizarea cheltuielilor 2.000
de dezvoltare”
691 „Cheltuieli extraordinare din 28.000
operațiuni cu active fixe”
Înregistrarea vânzării proiectelor:

461 „Debitori” = 791 „Venituri din valorificarea
30.000
de bunuri ale statului”
e) În cadrul programului de informatizare a școlilor, Școala generală nr. 1 I. G. Duca
Petroșani primește după un an de utilizare, prin transfer de la Inspectoratul Școlar Județean
Hunedoara Deva, un soft educațional în valoare de 10.000 lei, durata de utilizare a acestuia
46

fiind de 5 ani. Această școală transferă softul Școlii generale nr. 7 Petroșani după un an de
folosire.
Înregistrarea ieșirii softului:
% = 2081 „Programe informatice”
10.000
4812 „Decontări privind activele fixe” 8.000
2805 „Amortizarea concesiunilor,
2.000
brevetelor, licențelor, mărcilor”
Înregistrarea softului ca activ necorporal:

2081 „Programe informatice” = 4812 „Decontări privind activele fixe” 8.000
Calculul amortizării lunare:
8000 / 4 * 12 = 166,66 / lună = 2.000 / an
6811 „Cheltuieli operaționale privind = 2805„Amortizarea concesiunilor, 2.000
amortizarea activelor fixe” brevetelor, licențelor, mărcilor”

Descărcarea de gestiune în urma transferului la Scoala generală nr. 7, ce se
centralizează la Școala generală nr. 1 I. G. Duca:
% = 2081 „Programe informatice”
8.000
482 „Decontări între unitățile subordonate” 6.000
2805„Amortizarea concesiunilor,
2.000
brevetelor, licențelor, mărcilor”

3.2.3. Contabilitatea operațiunilor privind activele fixe corporale
La o instituție publică, principale operațiuni legate de activele fixe corporale sunt:
intrarea activelor fixe;
ieșirea activelor fixe.
cheltuielile ulterioare;
reevaluarea acestora;
amortizarea activelor fixe din patrimoniul privat al statului și al unităților
administrativ-teritoriale;
A. Contabilitatea intrărilor de active fixe corporale
Activele fixe corporale pot intra în instituțiile publice pe următoarele căi:
prin achiziționarea de la furnizori interni sau externi;
prin construiere în antrepriză și în regie proprie;
donații sau închiriere;
prin transfer;
47

prin schimb.
Valoarea de intrarea a acestora este determinată funcție de modalitatea de evaluare
utilizată. Indiferent de modul cum acestea intră în instituție, contabilitatea va trebui să țină
seama de apartenența activului fix. Astfel, dacă acesta face parte din patrimoniul privat
intrarea este asemănătoare cu metodologia aplicată la societățile comerciale, iar dacă aparțin
domeniului public intrarea va trebui reflectată printr-o sursă de finanțare.
a) Intrarea prin achiziționare de la furnizori
În situația în care activul fix respectiv aparține domeniului public, contabilizarea
operațiunilor va genera o dublă înregistrare, și anume, luarea în evidență a activului fix și
contabilizarea facturii de achiziție.
Aplicații:
1. Muzeul Mineritului din Petroșani achiziționează un tablou de la un colecționar
privat, considerat obiect al patrimoniului în valoare de 3.000 lei. Acest tablou urmează să facă
parte din patrimoniul public al statului.
intrarea tabloului în patrimoniul instituției;
214 „Mobilier, aparatură birotică, echipamente = 101„Fondul bunurilor care
3.000
de protecție a valorilor umane și alcătuiesc domeniul public
materiale și alte active fixe corporale” al statului”
înregistrarea achiziționării pe bază de factură.
6821 „Cheltuieli cu activele fixe = 404 „Furnizori de active fixe” 3.000
neamortizabile”
2. Spitalul de urgență din Petroșani achiziționează de la un furnizor specializat, un
ecograf, al cărui preț de achiziție este de 7.000 lei, cheltuieli de transport 70 lei și T.V.A. 19
%. Pentru a fi pus în funcțiune acesta necesită cheltuieli de montaj efectuate de către o firmă
de specialitate, în valoare de 300 lei, T.V.A. 19 %.
Întrucât, instituțiile publice nu contabilizează T.V.A., aceasta fiind un element de cost,
costul de achiziție va fi format din:
– prețul de achiziționare 7.000 lei
– cheltuieli de transport 70 lei
– T.V.A. ((7.000+70)x19%) 1.343 lei
– cheltuieli de montaj 300 lei
– T.V.A. aferent montajului 57 lei
Total cost achiziție 8.770 lei
Se va înregistra factura de achiziție în valoare de 8.413 lei;
231 „Active fixe corporale = 404 „Furnizori de active fixe” 8.413
48

în curs de execuție”
Se înregistrează factura de montaj în sumă de 357 lei;

231 „Active fixe corporale = 404 „Furnizori de active fixe” 357
în curs de execuție”
Se înregistrează punerea în funcțiune a ecografului în valoare de 8.770 lei.
2132 „Aparate și instalații de = 231 „Active fixe corporale 8.770
măsurare, control și reglare” în curs de execuție”
b) Intrarea prin construire în antrepriză
Lucrările de investiții realizate de firme de construcții-montaj în calitate de
antreprenor general, necesită un timp relativ îndelungat de realizare, pe parcursul căruia au loc
o serie de decontări periodice, plăți de avansuri pe bază de contract și devize parțiale. La
finalizarea și recepția obiectivului de investiții are loc decontarea finală.
Aplicație:
O universitate de stat construiește în antrepriză o clădire destinată procesului didactic.
Pentru această lucrare se plătește un avans de 30.000 lei. Pe măsura realizării lucrării,
instituția plătește facturi primite de la antreprenor, în valoare de 100.000 lei. La finalizarea
lucrărilor se recepționează construcția.
Înregistrarea avansului acordat antreprenorului, de construcții-montaj;
232 „Avansuri acordate pentru = 551 „Disponibil din alocații 30.000
active fixe corporale” bugetare cu destinație
specială”
Înregistrarea devizelor parțiale de lucrări;
231 „Active fixe corporale = 404 „Furnizori de active fixe” 100.000
în curs de execuție”
Achitarea furnizorului pentru lucrările executate și reținerea avansului acordat
anticipat;
404 „Furnizori de active fixe” = % 100.000

232 „Avansuri acordate
30.000
pentru active fixe
corporale”
551 „Disponibil din alocații 70.000
bugetare cu destinație
49

specială”
Recepționarea obiectului de investiții terminat.
212 „Construcții” = 231 „Active fixe corporale 100.000
în curs de execuție”
c) Intrarea de active fixe prin construire în regie proprie
Construirea în regie proprie se realizează pentru obiective de investiții care nu prezintă
un grad de complexitate deosebit, instituția fiind cea care se ocupă de aprovizionarea
materialelor, recrutarea de forță de muncă, închiriere de utilaje. În situația în care până la
sfârșitul anului financiar, obiectivul de investiții nu a fost terminat, pe baza situațiilor de
lucrări se constată un activ fix corporal în curs de execuție.
Aplicație:
O instituție de învățământ superior execută în regie un cămin studențesc, pentru care
efectuează următoarele cheltuieli în exercițiul financiar 2008:
– consum de materii prime: 100.000 lei.
– cheltuieli cu salariile: 60.000 lei.
– amortizarea utilajelor: 20.000 lei.
În exercițiul financiar 2009 urmează să finalizeze construcția, efectuând cheltuieli
suplimentare cu salariile personalului recrutat în valoare de 20.000 lei.
Înregistrarea operațiunilor în exercițiul financiar 2008 .
a) Consumul cu materii prime.
60/120.01.30 = 301 „Materii prime” 100.000
„Cheltuieli cu materiile prime”
b) Înregistrarea cheltuielilor cu salariile personalului recrutat.
641/10.01.01…30 = 421 „Personal-salarii datorate” 60.000
„Cheltuieli cu salariile personalului”

c) Înregistrarea amortizării utilajelor.
6811/71.01.02 = 281 „Amortizări privind
20.000
„Cheltuieli operaționale privind activele fixe corporale”
amortizarea activelor fixe”
d) La sfârșitul exercițiului bugetar 2008 se înregistrează investiția în curs de execuție.
50

231 „Active fixe corporale = 722 „Venituri din producția
180.000
în curs de execuție” de active fixe corporale”
Înregistrarea operațiunilor în exercițiul financiar 2009 .
a) Înregistrarea cheltuielilor suplimentare cu salariile;

641/10.01.01…30 = 421 „Personal-salarii datorate” 20.000
„Cheltuieli cu salariile personalului”

b) Înregistrarea punerii în funcțiune a căminului studențesc.
212 „Construcții” = %
200.000
231 „Active fixe corporale 180.000
în curs de execuție”
722 „Venituri din producția
20.000
de active fixe corporale”
d) Intrarea activelor fixe prin donație
Donațiile fac obiectul unui contract de sponsorizare, în care donatorul impune modul
de utilizare a respectivului activ fix. Astfel că, din punct de vedere contabil, operațiunea se va
înregistra la valoarea justă prin intermediul următoarei formule contabile:
21 „Active fixe corporale” = 776 „Fonduri cu destinație specială”
e) Intrarea de active fixe prin transfer
Pot fi transmise prin transfer fără plată, orice fel de bunuri aflate în stare de
funcționare, indiferent de durata de folosință, dacă acestea nu mai sunt necesare instituției
publice care le are în administrare, dar care pot fi folosite în continuare de către o altă
instituție publică. În acest caz, instituția care disponibilizează bunul va informa în scris alte
instituții publice care se consideră că ar avea nevoie de bunul disponibilizat.
În contabilitatea instituției primitoare, intrarea se va înregistra la valoarea contabilă,
contabilizată la instituția ce a deținut bunul, astfel:
dacă activul fix respectiv aparține patrimoniului public al statului sau al
unităților administrativ-teritoriale;

21 „Active fixe corporale” = %

101 „Fondul bunurilor care alcătuiesc
domeniul public al statului”
103 „Fondul bunurilor care alcătuiesc
domeniul public al unităților
administrativ-teritoriale”
51

dacă activul fix aparține domeniului privat al statului.
Valoarea 21 „Active fixe corporale” = %
de intrare 281 „Amortizări privind Amortizarea
activele fixe calculată și
corporale” înregistrată
779 „Venituri din bunuri Valoarea
și servicii primite cu netă
titlul gratuit” contabilă
f) Intrarea de active fixe prin schimb
Instituțiile publice pot valorifica activele fixe, fără organizarea de licitații, prin
schimbarea acestora cu alte bunuri noi de același fel, având cel puțin aceeași parametri. În
situația în care la schimbarea activelor fixe se solicită diferențe de preț, plata se aprobă în
prealabil de ordonatorul principal de credite, cu avizul Ministerului Finanțelor Publice.
Dacă activele fixe schimbate au aceeași natură și valoare, în contabilitate nu se
efectuează înregistrări contabile.
Aplicație – schimb de active fixe de valori diferite.
O instituție publică schimbă o clădire evaluată la 50.000 lei, valoarea inițială fiind de
75.000, lei amortizare calculată de 35.000, lei cu o altă clădire care valorează 55.000 lei.
Pentru diferența de valoare urmează a se emite facturi.
înregistrarea anulării amortizării vechiului activ.
281 „Amortizări privind activele = 212 „Construcții”
35.000
fixe corporale”
evaluarea diferenței nete.
•valoarea contabilă a noii clădiri: 50.000 lei;
•valoarea netă contabilă a vechii clădiri: 40.000 lei (75.000 lei – 35.000 lei);
•diferența de valoare ce trebuie înregistrată este de 15.000 lei (50.000 lei –
35.000 lei), din care va trebui achitată o diferență în valoare de 5.000 lei
(55.000 lei – 50.000 lei).
212 „Construcții” = %
770 „Finanțarea de la buget” 5.000
7514 „Diverse venituri”
15.000
B. Contabilitatea ieșirilor de active fixe corporale
Activele fixe corporale pot ieși din instituție prin diverse căi:
casare;
vânzare;
transfer sau donație;
52

lipsuri constatate la inventariere;
schimb de active;
alte cauze de forță majoră.
a) Ieșirea activelor fixe prin casare
Ieșirea activelor fixe corporale prin casare cuprinde o serie de operațiuni privind
dezmembrarea, demontarea sau demolarea acestora, valorificarea dacă este posibil a pieselor
de schimb recuperate.
În situația în care scoaterea din funcțiune intervine înainte de expirarea duratei
normale de utilizare, casarea va trebui aprobată de către ordonatorul de credite principal sau
secundar, după caz.
Înregistrarea în contabilitate a casării se realizează în mod diferențiat în funcție de
apartenența activului respectiv la patrimoniul public sau privat al statului și al unităților
administrativ teritoriale.
Aplicații:

1. Se înregistrează casarea unei clădiri care a fost distrusă în urma unor calamități, în
valoare de 150.000 lei. Aceasta face parte din domeniul public al statului.
101 „Fondul bunurilor care alcătuiesc = 212 „Construcții”
150.000
domeniul public al statului”
2. Cu ocazia inventarierii comisia de inventariere decide asupra casării unei
imprimante multifuncționale în valoare de 1.900 lei.
281 „Amortizări privind = 214 „Mobilier, aparatură birotică,
1.900
activele fixe corporale” echipamente de protecție a
valorilor umane și materiale
și alte active fixe corporale”
3. Cu ocazia casării de active fixe corporale, comisia de casare, hotărăște scoatarea din
funcțiune a unei camionete de transport marfă în valoare de 20.000 lei, amortizarea calculată
fiind de 15.000 lei, aflată într-un stadiu avansat de uzură care pune în pericol siguranța rutieră.
Din dezmembrarea camionetei, rezultă piese de schimb, în valoare de 5.000 lei.
înregistrarea casării camionetei:
% = 2133 „Mijloace de transport”
20.000
281 „Amortizări privind
15.000
activele fixe corporale”
658 „Cheltuieli operaționale”
5.000
înregistrarea pieselor de schimb recuperate:
53

3024 „Piese de schimb” =719 „Alte venituri operaționale” 5.000
b) Ieșirea de active fixe prin vânzare
Operațiunile de ieșire prin vânzare a activelor fixe se realizează în mod asemănător cu
operațiunile de casare, cu precizarea că se înregistrează în plus factura de vânzare. Sumele
încasate din vânzarea activelor fixe sunt virate la bugetul statului, în calitate de proprietar al
bunurilor instituțiilor publice.
Aplicație:
O instituție publică vinde o clădire în valoare de 150.000 lei, valoarea de intrare fiind
de 120.000 lei, amortizarea calculată 80.000 lei.
înregistrarea vânzării pe baza facturii:
461 „Debitori” = 4481 „Alte datorii față de buget” 150.000
descărcarea de gestiune:
% = 212 „Construcții”
120.000
2812 „Amortizărea construcțiilor”
80.000
6821/71.01.01
40.000
„Cheltuieli cu activele fixe
corporale neamortizabile”
c) Ieșirea de active fixe prin transfer sau donație
Modalitatea de înregistrare în contabilitate este influențață de apartenența bunului, așa
cum s-a prezentat și la intrările prin transfer.
în situația în care bunul aparține domeniului public al statului sau al unităților
administrativ teritoriale, se înregistrează astfel:
% = 21 „Active fixe corporale”
101 „Fondul bunurilor care alcătuiesc
domeniul public al statului”
sau
103 „Fondul bunurilor care alcătuiesc
domeniul public al unităților
administrativ teritoriale”
 în situația în care bunul aparține domeniului privat, se înregistrează astfel:
54

% = 213 „Instalații tehnice, Valoarea de
intrare
mijloace de transport,
animale și plantații”
281 „Amortizări privind Amortizare
cumulată
activele fixe corporale”
6811 „Cheltuieli operaționale Valoare neamortizată
privind amortizarea
activelor fixe”
d) Ieșirea de active fixe din cauza unor calamități
Se înregistrează pe baza următoarei formule contabile:
% = 213 „Instalații tehnice, Valoare de
intrare
mijloace de transport,
animale și plantații”
2813 „Amortizarea instalațiilor Amortizare calculată
tehnice, mijloacelor de transport
și plantațiilor”
6811 „Cheltuieli cu pierderi din calamități” Valoarea neamortizată

C. Contabilitatea cheltuielilor ulterioare
Pe parcursul funcționării, la activele fixe corporale pot interveni modernizări și
reparații.Cheltuielile cu modernizările îmbunătățesc performanțele activului fix față de
parametrii de funcționare stabiliți inițial și sunt recunoscute drept o componentă a activului
determinând creșterea valorii contabile inițiale. Cheltuielile cu întreținerea și reparațiile sunt
efectuate cu scopul păstrării performanțelor estimate inițial și se tratează drept costuri ale
exercițiului bugetar, reprezentând reparații curente.
Aplicație:
O instituție publică care are în dotare autoturisme, efectuează o serie de cheltuieli
legate de dotarea acestora cu aparate de aer condiționat, în sumă de 20.000 lei și schimbă
subansamble uzate în valoare de 2.000 lei.
cheltuielile legate de dotarea cu aparate de aer condiționat măresc confortul
autoturismelor și ca atare sunt recunoscute drept modernizări.
2132 „Aparate și instalații de = 401 „Furnizori”
20.000
măsurare, control și reglare”
cheltuielile legate de înlocuirea subansamblelor uzate determină aducerea
activelor fixe în stare normală de utilizare și prin urmare sunt recunoscute drept cheltuieli ale
exercițiului financiar.
55

6024/20.01.06 = 401 „Furnizori”
2.000
„Cheltuieli privind piesele de schimb”

D. Contabilitatea reevaluării activelor fixe corporale
Instituțiile publice prin Ordinul M. F .P. nr. 1487/2003 au fost obligate la reevaluarea
activelor fixe corporale aflate în patrimoniu la 30 septembrie 2003 și la calculul amortizărilor
aferente acestora. Prevederile acestui act normativ au fost înlocuite cu Ordinul M. F. P. Nr.
3471/2008, pentru aprobarea Normelor metodologice privind reevaluarea și amortizarea
activelor fixe corporale aflate în patrimoniul instituțiilor publice. Prin acțiunea de reevaluare a
activelor fixe corporale existente în patrimoniul instituțiilor publice se realizează actualizarea
valorii elementelor patrimoniale respective în situațiile financiare anuale ale anului în care s-a
efectuat reevaluarea. Această reevaluare se efectuează cu scopul determinării valorii juste a
acestora la data bilanțului, ținându-se seama de inflație, utilitatea bunului, starea acestuia și de
prețul pieței, atunci când valoarea contabilă diferă semnificativ de valoarea justă. Instituțiile
publice, indiferent de sursa de finanțare a cheltuielilor și de subordonare inventariază activele
fixe corporale aflate în patrimoniul lor care urmează să fie reevaluate. În conformitate cu
prevederile acestui ordin sunt supuse reevaluării următoarele10:
activele fixe corporale aflate în patrimoniul instituțiilor publice;
activele fixe corporale date în în concesiune, cu chirie, în folosință gratuită
persoanelor juridice fără scop patrimonial, precum și cele date în administrarea regiilor
autonome;
capacitățile puse în funcțiune parțial, de natura activelor fixe corporale, pentru
care încă nu s-au întocmit formele de înregistrare ca active fixe corporale;
activele fixe corporale la care s-au efectuat lucrări de investiții (modernizări,
reparații capitale, reabilitări, consolidări) care au majorat valoarea de înregistrare în
contabilitatea acestora, indiferent de sursa de finanțare.
Nu sunt supuse reevaluarii următoarele:
activele fixe corporale care au intrat în patrimoniul instituțiilor publice în
cursul anului în care se efectuează reevaluarea și au fost înregistrate în contabilitate la cost de
achiziție, de producție sau la valoarea justă, după caz;
active fixe corporale care la data reevaluării au durata normală de funcționare
expirată;
activele fixe corporale aflate în conservare, precum și rezervele de mobilizare
care sunt evidențiate în contabilitate ca active fixe corporale;
activele fixe corporale pentru care au fost întocmite documentele, dar nu s-au
obținut aprobările legale de scoatere din funcțiune, și care nu au fost demontate, demolate sau
dezmembrate;
activele fixe corporale în curs de execuție.
În vederea determinării diferențelor din reevaluarea activelor fixe corporale aflate în
patrimoniul instituțiilor publice, respectiv a valorii rămase actualizate, se vor avea în vedere
următoarele:
10 Ordinul M.F.P. 3471/2008, pentru aprobarea Normelor metodologice privind reevaluarea și amortizarea
activelor fixe corporale aflate în patrimoniul instituțiilor publice.
56

valoarea de înregistrare în contabilitate a activelor fixe corporale care se
reevaluează;
data intrării în patrimoniu;
data ultimei reevaluări pentru activele fixe corporale care au fost reevaluate
anterior;
amortizarea calculată până la finele anului când se efectuează reevaluarea,
evidențiată în contabilitate în creditul contului 281 „Amortizări privind activele fixe
corporale”;
rata inflației (indicele prețurilor de consum) comunicată de Institutul Național
de Statistică (www.insse.ro);
valoare de înregistrare în contabilitate actualizată, determinată prin înmulțirea
valorii de înregistrare în contabilitate cu rata inflației.
Diferențele din reevaluare se stabilesc astfel:
în cazul reevaluării efectuate cu ajutorul indicelui prețurilor de consum, pe
baza datelor din: Situația diferențelor din reevaluarea activelor fixe corporale din domeniul
privat care se amortizează și din domeniul public și privat care nu se amortizează (Anexa 1a,
1b, 1c la O.M.F.P. 3471/2008);
în cazul reevaluări efectuate de evaluatori autorizați, pe baza datelor din:
Situația diferențelor din reevaluarea activelor fixe corporale din domeniul privat care se
amortizează și din domeniul public și privat care nu se amortizează (Anexa 1d, 1e, 1f la
O.M.F.P. 3471/2008).
Reevaluările trebuie făcute cu suficientă regularitate, astfel încât valoarea contabilă să
nu difere substanțial de cea care ar fi determinată folosind valoarea justă la data bilanțului.
Rezultatele reevaluării se înregistrează în contabilitate cu ajutorul contului 105
„Rezerve din reevaluare” .
Dacă rezultatul reevaluării activelor fixe corporale neamortizabile este o creștere a
valorii contabile se tratează ca o creștere a rezervei din reevaluare care se transferă
concomitent în creditul conturilor de fonduri (conturile 101, 102, 103, 104), iar dacă rezultatul
este o descreștere a valorii contabile, aceasta se tratează ca o diminuare a rezervei din
reevaluare care se transferă concomitent în debitul conturilor de fonduri.
Dacă rezultatul reevaluării activelor fixe corporale amortizabile este o creștere a
valorii contabile nete (valoarea contabilă – amortizarea cumulată) aceasta se tratează astfel: ca
o creștere a rezervei din reevaluare prezentată în cadrul capitalurilor proprii, dacă nu a existat
o descreștere anterioară, recunoscută ca o cheltuială aferentă acelui activ (contul 105); ca un
venit care să compenseze cheltuiala cu descreșterea recunoscută anterior la acel activ (contul
7813). Dacă rezultatul reevaluării activelor fixe corporale amortizabile este o descreștere a
valorii contabile nete, aceasta se tratează astfel: ca o scădere a rezervei din reevaluare,
prezentată în cadrul capitalurilor proprii, cu valoarea minimă dintre valoarea acelei rezerve și
valoarea descreșterii (contul 105); eventuala diferență rămasă neacoperită din rezervele din
reevaluare existente se înregistrează ca o cheltuială (contul 6813); ca o cheltuială cu întreaga
valoare a descreșterii, dacă în rezerva din reevaluare nu este înregsitrată o sumă aferentă
acelui activ (contul 6813).
Diferențele din reevaluare evidențiate în contul 105 „Rezerve din reevaluare”
urmează să fie trecute asupra contului 117.15 „Rezultatul reportat reprezentând surplusul
realizat din reevaluare” în situația în care activele fixe sunt amortizate integral, scoase din
funcțiune, transferate cu titlu gratuit, vândute prin următoarea înregsitrare: 105 = 117.15.
De la data de 1.01.2008 activele fixe corporale de natura construcțiilor și terenurilor
57

aflate în patrimoniul instituțiilor publice vor fi reevaluate cel puțin odată la 3 ani de o comisie
numită de conducătorul instituției publice sau de evaluatori autorizați, conform
reglementărilor legale în vigoare, rezultatele reevaluării urmând a fi înregistrate în
contabilitate până la finele anului în care s-a efectuat reevaluarea.
Bunurile din patrimoniul cultural național, cu excepția acelora care nu pot fi reevaluate
potrivit standardelor internaționale de evaluare, vor fi reevaluate de către evaluatori autorizați,
rezultatele reevaluării urmând a fi înregistrate în contabilitate până la finele anului 2010.
Documentele aflate în colecțiile bibliotecilor care au statut de bunuri culturale comune
sau care au fost clasate în categoria bunurilor culturale ce fac parte din patrimoniul cultural
național mobil nu sunt active fixe, ele fiind evidențiate, gestionate și inventariate în condițiile
legii și nu se reevaluează. Acestea sunt evidențiate în contabilitate ca materiale de natura
obiectelor de inventar aflate în depozit sau în folosință, după caz.
Aplicație:
O clădire aparținând unui liceu este supusă revaluării. Valoarea de intrare este de
100.000 lei, amortizarea calculată este în valoare de 25.000 lei, coeficientul de actualizare este
de 255,5 %.
Evaluare:
•valoarea de intrare actualizată: 100.000 x 255,5 % = 255.500 lei;
•valoarea amortizării calculată actualizată: 25.000 x 255,5% = 63.875;
•diferența rezultată din reevaluarea valorii de intrare:
255.500 lei – 100.000 lei = 155.500 lei;
•diferența rezultată din reevaluarea amortizării calculate:
63.875 lei – 25.000 lei = 38.875 lei;
•diferența din reevaluare: 155.000 lei – 38.875 lei = 116.625 lei.
212 „Construcții” = %
155.500
2812„Amortizarea construcțiilor” 38.875
105 „Rezerve din reevaluare” 116.625
E. Contabilitatea amortizării activelor fixe corporale
În conformitate cu prevederile legale, doar activele fixe corporale ce aparțin
domeniului privat al statului sunt supuse amortizării, de la:
data achiziției pentru activele fixe corporale ce nu necesită montaj;
data finalizării construcției, pe baza procesului-verbal de recepție, pentru
utilajele ce necesită montaj dar nu și probe tehnologice;
data finalizării probelor tehnologice, pe baza procesului-verbal de punere în
funcțiune, pentru utilajele și instalațiile ce necesită montaj și probe tehnologice.
Pentru determinarea amortizării trebuie luate în vedere: valoarea amortizabilă, ce
reprezintă valoarea contabilă a activului fix corporal, durata normală de utilizare și metoda de
amortizare.
Duratele normale de utilizare aprobate prin hotărâre de Guvern se pot corecta în
sensul majorării sau reducerii cu până la 20 % cu aprobarea Ordonatorului de credite. Într-o
astfel de situație se înscriu modernizările efectuate la activele fixe corporale, acestea pot mări
durata de viață cu până la 20 %. Dacă modernizările au fost efectuate după exprimarea duratei
58

normale de viață, se stabilește o durată nouă, de către o comisie de specialitate, cu aprobarea
Ordonatorului de credite de până la 20 % din durata inițială. În cazul activelor fixe pentru care
nu există date de identificare a duratei normale de utilizare consumate, deoarece nu se
cunoaște anul punerii în funcțiune, durata rămasă se stabilește de o comisie de specialitate, cu
aprobarea Ordonatorului de credite.
Metoda de amortizare utilizată de către instituțiile publice este metoda liniară.
Amortizarea se înregistrează lunar în contul 281 „Amortizarea activelor fixe corporale”,
începând cu luna următoare recepției sau punerii în funcțiune, după caz, a activului prin
debitarea unui cont de cheltuieli corespunzător.
Amortizarea anuală se calculează prin aplicarea cotei de amortizare la valoarea de
intrare a activelor fixe corporale.
Cota de amortizare este determinată ca raport procentul între 100 și durata normală de
utilizare prevăzută în „Catalogul privind duratele normale de funcționare a mijloacelor
fixe” care se aprobă prin hotărâre de Guvern.
Amortizarea activelor fixe corporale date cu chirie , în concesiune sau în folosință
gratuită, se calculează de către instituțiile publice care le au în patrimoniu.
Amortizarea investițiilor efectuate la activele fixe corporale închiriate de instituțiile
publice se înregistrează de instituțiile publice care au efectuat investițiile, pe perioada
contractului sau pe durata normală de utilizare rămasă, după caz. La încetarea contractului
valoarea investițiilor nediminuată cu amortizarea calculată, se cedează instituției publice care
le are în patrimoniu sau agentului economic, după caz, pentru a majora corespunzător
valoarea de intrare a activelor fixe corporale. În procesul verbal de predare-preluare a
investiției se va menționa și valoarea amortizării investiției, pentru ca instituția publică care le
are în patrimoniu să poată înregistra amortizarea corespunzătoare noii valori de intrare.
Activele fixe corporale aflate în patrimoniul instituției publice se amortizează pe o
durată normală de funcționare cuprinsă în cadrul unei plaje de ani (durata minimă și maximă),
existând posibilitatea alegerii numărului de ani de amortizare în cadrul acestei durate. Durata
normală de funcționare a activelor fixe astfel stabilită, rămâne neschimbată până la
recuperarea integrală a valorii de intrare a acestuia. În situația nerecuperării integrale, pe calea
amortizării, a valorii contabile a activelor fixe corporale scoase din funcțiune, valoarea rămasă
neamortizată se include în cheltuielile instituțiilor publice, integral, la momentul scoaterii din
funcțiune.
Aplicație:
La data de 20.02.2009, o instituție de învățământ superior achiziționează un
autoturism în valoare de 80.000 lei, care are o durată normală de utilizare de 5 ani, cota de
amortizare fiind de: 51 0 0 = 20 %. În conformitate cu legislația în vigoare, instituția va începe
să înregistreze în contabilitate amortizarea, în luna următoare dării în funcțiune, respectiv de
la 01.03.2009. Astfel, amortizarea lunară va fi de: 80.000 lei x 20 % / 12 luni = 1.333,33 lei,
ce se va înregistra cu formula contabilă:
6811 „Cheltuieli operaționale = 2813 „Amortizarea instalațiilor 1.333,33
privind amortizarea tehnice, mijloacelor de transport,
activele fixe” animalelor și plantațiilor”
59

Instituțiile publice pot înregistra ajustări pentru deprecierea activelor fixe corporale la
sfârșitul exercițiului financiar, pe seama cheltuielilor, utilizând contul 291
„Ajustări
pentru deprecierea activelor fixe corporale” .
În cazul în care ajustarea devine total sau parțial fără obiect, întrucât motivele care au
condus la reflectarea acesteia au încetat să mai existe într-o anumită măsură, atunci acea
ajustare trebuie diminuată sau anulată printr-o reluare corespunzătoare la venituri. Dacă se
constată o depreciere suplimentară față de cea care a fost reflectată, atunci ajustarea trebuie
majorată.
Deprecierea unui activ fix corporal poate interveni în următoarele cazuri:
bunul este inutilizabil sau trebuie cedat;
deteriorare fizică a activului;
diminuarea sau creșterea cererii sau valorii de servicii furnizate de
activ;
există o decizie de oprire a construcției unui activ înainte de terminare
sau punere în funcțiune;
performanța sa în furnizarea serviciilor este inferioară celei
preconizate;
modificări de tehnologie sau legislație în domeniu.
Instituțiile publice pot constitui la sfârșitul exercițiului financiar, un provizion
pentru deprecierea activelor fixe corporale, astfel:
681 „Cheltuieli operaționale = 291 „Ajustări pentru deprecierea Diferența
privind amortizările, activelor fixe corporale” dintre
provizionale și ajustările valoarea
pentru depreciere” actuală și
valoarea rămasă

F. Aspecte cu privire la valorificarea și scoaterea din funcțiune a activelor fixe
Conform prevederilor legale în vigoare, pot fi transmise fără plată , orice fel de bunuri
aflate în stare de funcționare, indiferent de durata de utilizare, dacă acestea nu mai sunt
necesare instituției publice, care le are în administrare dar care pot fi folosite în continuare de
altă instituție publică sau dacă, potrivit legislației în vigoare, instituția nu mai are dreptul să
utilizeze bunul respectiv. Instituția publică care disponibilizează bunuri va informa în scris
alte instituții publice pe care le consideră că ar avea nevoie de aceste bunuri. Transmiterea,
fără plată, de la o instituție publică la o altă instituție publică, se realizează pe bază de proces
verbal de predare-primire, aprobat de ordonatorul principal de credite al instituției publice
care a solicitat să îi fie transmis bunul respectiv, precum și de ordonatorul de credite care îl
are în administrare.
Instituțiile publice pot valorifica bunurile și prin schimbarea acestora cu alte bunuri
noi, similare, având cel puțin aceeași parametri. În această situație, bunurile valorificate prin
schimb, pot reprezenta, după caz, plată sau parte din plata datorată pentru bunurile noi care se
achiziționează conform prevederilor legislației privind achizițiile publice.
Scoaterea din funcțiune a activelor fixe corporale se face cu aprobarea Ordonatorului
principal sau secundar de credite, după caz.
60

3.2.4. Contabilitatea operațiunilor privind activele financiare
Contabilitatea activelor financiare are în vedere operațiunile privind titlurile de
participare, precum și operațiunile privind creanțele imobilizate.
Activele financiare de natura titlurilor de participare se înregistrează la momentul
dobândirii acestora, în condițiile prevăzute de lege. Ele sunt evaluate la costul de achiziție sau
valoarea determinată prin contractul de dobândire a acestora. Toate cheltuielile accesorii
generate de achiziție nu afectează valoarea inițială a titlului, și se înregistrează în cheltuielile
operaționale.
Aplicații:
a) O instituție înregistrează titluri de participare cotate în valoare de 20.000 lei, primite
din fondurile speciale.
înregistrarea primirii titlurilor de participare cotate.
2601 „Titluri de participare cotate” =466 „Creanțe ale bugetului
20.000
fondurilor speciale”
b) Se înregistrează suma de 10.000 lei, reprezentând sume încasate din răscumpărarea
acțiunilor și vinderea acestora astfel:
titluri vândute și încasate prin conturile de disponibil al bugetului de stat:
9.000 lei.
diferențe nefavorabile rezultate în urma reevaluării titlurilor de participare:
1.000 lei.
% = 2601 „Titluri de participare cotate”
10.000
520 „Disponibil al bugetului de stat”
9.000
665 „Cheltuieli din diferențe de curs valutar”
1.000

c) La sfârșitul exercițiului financiar, cursul acțiunilor primite scade la 18.000 lei, fapt
ce determină instituția să-și constituie un provizion pentru deprecierea în valoare de 2.000 lei.

6863 „Cheltuieli financiare = 296 „Ajustări pentru pierderea de 2.000
privind ajustările pentru valoare a activelor financiare”
pierderea de valoare a
activelor financiare”
d) În anul următor, provizionul se anulează, deoarece valoarea titlurilor a crescut la
suma de 21.000 lei.
296 „Ajustări pentru pierderea = 7863 „Venituri din ajustări pentru
2.000
61

de valori a activelor pierderea de valoare a activelor
financiare” financiare”
Operațiunile privind creanțele imobilizate vizează acordarea de împrumuturi pe
termen lung, deschiderea de depozite, încasarea de dobânzi aferente lor, rambursarea de
împrumuturi, anularea de depozite, cauțiuni depuse și rambursate. Împrumuturile acordate pe
termen lung se înregistrează în momentul constatării dreptului de creanță respectiv.
Aplicație:
a) Se înregistrează deschiderea unui depozit bancar pe termen de 3 luni, în valoare de
25.000 lei;
2678 „Alte creanțe imobilizate” = 5121 „Conturi la bănci în lei” 25.000

b) Se înregistrează dobânda de încasat aferentă depozitului, în valoare de 3.000 lei;
2679 „Dobânzi aferente altor creanțe = 763 „Venituri din creanțe
3.000
imobilizate” imobilizate”

c) Se anulează depozitul deschis și se încasează dobânda.
5121 „Conturi la bănci în lei” = %
28.000
2678 „Alte creanțe imobilizate”
25.000
2679 „Dobânzi aferente altor 3.000
creanțe imobilizate”
CAPITOLUL 4
CONTABILITATEA STOCURILOR
4.1. Aspecte cu privire la stocuri
Stocurile sunt active curente (circulante):
•deținute pentru a fi vândute pe parcursul desfășurării normale a activității;
•în curs de producție în vederea vânzării în aceleași condiții ca mai sus;
•sub formă de materii prime, materiale și alte consumabile ce urmează să fie
utilizate în derularea activității curente a instituției publice, în procesul de
producție sau pentru prestarea de servicii.
Din categoria stocurilor fac parte următoarele:
materiile prime – participă direct la fabricarea produselor și se regăsesc în
produsul finit integral sau parțial, în stare inițială sau transformată;
62

materialele consumabile – sunt cele care participă sau ajută la procesul de
fabricație fără a se regăsi în produsul finit sau asigură desfășurarea activității curente a
instituției. Din această categorie fac parte: materialele auxiliare, combustibilii, materialele
pentru ambalat, piesele de schimb, semințele și materialele de plantat, furajele, medicamentele
și materialele sanitare precum și alte materiale consumabile;
materialele de natura obiectelor de inventar – sunt bunuri cu o valoare mai
mică decât limita prevăzută de lege pentru a fi considerate active fixe corporale, indiferent de
durata lor de folosință, precum și bunurile asimilate acestora: echipamentul de lucru și de
protecție, îmbrăcămintea specială, mecanismele, sculele, dispozitivele, verificatoarele,
aparatele de măsură și control, echipamentul sportiv și alte obiecte pentru sport, echipamentul
salvamont, echipamentul salvamar, echipamentul ce se acordă copiilor din casele de copii,
școlarilor, studenților, asistaților și altor persoane, potrivit prevederilor legale în vigoare,
suporturile tehnice de stocare și păstrare a informației, dischete, CD-uri, benzi magnetice, etc.
De asemenea, documentele aflate în fondurile bibliotecilor, care au statut de bunuri culturale
comune sau care au fost clasate în categoria bunurilor culturale care fac parte din patrimoniul
cultural național mobil, fac parte din categoria materialelor de natura obiectelor de inventar,
aflate în folosință;
materialele din rezerva de stat și de mobilizare – rezerva de stat este formată
din bunuri proprietate publică a statului care se constituie în scopul de a interveni operativ
pentru protecția populației, a economiei și pentru apărarea țării, în situații excepționale
generate de calamități naturale, epidemii, epizotii, accidente industriale sau nucleare,
fenomene sociale sau economice, conjucturi externe sau în caz de război. Rezerva de
mobilizare este formată din bunuri proprietate publică a statului, și anume: în industrie:
materii prime, materiale, semifabricate, subansambluri și elemente de completare, utilaje strict
specializate, scule, dispozitive, verificatoare; în comerț : produse alimentare și industriale
necesare asigurării cererii unităților militare, solicitate pe plan local, la mobilizare; în
sănătate: materiale sanitar-farmaceutice consumabile, materii prime și materiale necesare
fabricării produselor farmaceutice, aparatură, instrumentar medical; în comunicații și
transporturi: materiale destinate restabilirii și menținerii în stare de funcționare a capacităților
de transport și telecomunicații necesare asigurării nevoilor forțelor sistemului național de
apărare;
ambalajele din rezerva de stat și de mobilizare – cuprinde ambalajele
aferente bunurilor ce se constituie în rezervă de stat și de mobilizare menționate mai sus;
alte stocuri – categorie în care intră munițiile și furniturile pentru apărare
națională, ordine publică și siguranță națională, precum și alte stocuri specifice unor instituții
publice;
semifabricatele – sunt produsele care nu au parcurs în întregime fazele
procesului tehnologic și care au nevoie de prelucrări ulterioare în cadrul instituției sau se
livrează terților;
produsele finite – sunt produsele care au parcurs în întregime fazele procesului
tehnologic și nu mai au nevoie de prelucrări ulterioare în cadrul instituției ce pot fi depistate
în vederea livrării sau expediate direct clienților;
rebuturile, materialele recuperabile și deșeurile – categorie în care sunt
cuprinse: rebuturile definitive sunt considerate produsele care nu corespund prevederilor din
standarde, norme tehnice, caiete de sarcini sau contracte și nu pot fi utilizate decât, ca materie
primă sau ca material pentru producerea altor bunuri; rebuturile parțiale cuprind produsele
care nu corespund prevederilor din standarde, norme tehnice, caiete de sarcini sau contracte,
și care sunt supuse unor operații de remediere, eficiente sub aspect economic, devin produse
63

corespunzătoare sau pot fi valorificate ca produse declasate; produsele declasate sunt
considerate produsele care nu corespund prevederilor din standarde, norme tehnice, caiete de
sarcini sau contracte, dar pot fi valorificate, potrivit prevederilor legale, la preț redus;
producția în curs de execuție – este reprezentată de producția care nu a trecut
prin toate fazele procesului tehnologic, precum și produsele nesupuse probelor și recepției
tehnice sau necompletate în întregime, lucrările, serviciile și studiile în curs de execuție;
bunurile confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a
statului sau a unităților administrativ-teritoriale precum și bunurile de acest fel aflate în
custodie sau în consignație la terți sunt evidențiate de către direcțiile generale ale finanțelor
publice județene, respectiv a municipiului București, sau alte instituții ale statului, conform
reglementărilor legale în vigoare;
stocurile aflate la terți – sunt bunuri aflate în custodie, pentru prelucrare sau
consignație la terți;
animalele și păsările – categorie în care sunt incluse: animalele născute vii și
cele tinere de orice fel, crescute pentru producție, reproducție, muncă, reprezentație, expunere
în parcuri și grădini zoologice;
mărfurile – sunt bunuri pe care o instituție publică le cumpără în vederea
revânzării sau produsele realizate în instituție, predate spre vânzare magazinelor proprii;
ambalajele – cuprind materiale refolosibile, achiziționate sau realizate în
instituție, folosite pentru ambalarea produselor destinate vânzării și care în mod temporar pot
fi păstrate de terți, cu obligația restituirii în condițiile prevăzute în contracte.
Bunurile de natura stocurilor sunt considerate ca fiind achiziționate de către instituții
din momentul în care acestea devin proprietare ale bunurilor sau atunci când livrarea acestor
bunuri este terminată.
Costurile bunurilor de natura stocurilor se recunosc în momentul consumului acestora,
excepție fac materialele de natura obiectelor de inventar, al căror cost se recunoaște în
momentul scoaterii din folosință.
Deținerea, cu orice titlu, de bunuri materiale, precum și efectuarea de operațiuni
economice, fără să fie înregistrate în contabilitate, sunt interzise. În vederea respectării acestei
prevederi este necesar să fie asigurată:
recepționarea tuturor bunurilor materiale intrate în instituție și înregistrarea acestora
la locurile de depozitare . Bunurile materiale primite pentru prelucrare, în custodie sau în
cosignație se recepționează și înregistrează distinct ca intrări în gestiune, valoarea acestora
înregistrându-se în conturi în afara bilanțului;
în situația unor decalaje între aprovizionarea și recepția bunurilor care se dovedesc a
fi în mod cert în proprietatea instituției , se procedează în felul următor:
a)bunurile sosite fără factură se înregistrează ca intrări în gestiune atât la locul de
depozitare cât și în contabilitate, pe baza recepției și a documentelor însoțitoare;
b)bunurile sosite și nerecepționate se înregistrează distinct ca intrări în gestiune, la
locul de depozitare pe baza documentelor însoțitoare. Nu se înregistrează în contabilitate
datorită lipsei recepției acestora;
în cazul unor decalaje între vânzarea și livrarea bunurilor, acestea se înregistrează
ca ieșiri din instituții , nemaifiind considerate proprietatea acesteia, astfel:
a)bunurile facturate și nelivrate se înregistrează distinct în gestiune, iar în
contabilitate în conturi în afara bilanțului;
b)bunurile livrate, dar nefacturate, se înregistrează ca ieșiri din gestiune atât la locul
de depozitare cât și în contabilitate pe baza documentelor care confirmă ieșirea din gestiune
potrivit legii;
64

c)bunurile aprovizionate sau vândute cu clauze privind dreptul de proprietate se
înregistrează la intrări și, respectiv la ieșiri, atât în gestiune, cât și în contabilitate, potrivit
contractelor încheiate.
Standardul IPSAS 12 „Stocuri” în conformitate cu reglementările contabile
internaționale apreciază că stocurile sunt active:
•sub formă de materiale sau provizii care vor fi consumate în procesul de producție;
•sub formă de materiale sau provizii care vor fi consumate sau distribuie în furnizarea de
servicii;
•deținute pentru vânzare sau distribuție în cursul normal al activităților;
•în procesul de producție pentru vânzare sau distribuție.
În ceea ce privește sectorul public IPSAS 12 „Stocuri”, cuprinde următoarele categorii
de stocuri: muniție; materii prime consumabile; materiale pentru întreținere; piese de schimb
pentru imobilizările corporale, altele decât cele care sunt abordate în standardele privind
imobilizările corporale; rezerve strategice (de exemplu, rezerve energetice); stocări de
monedă neemisă; rezerve poștale deținute pentru vânzare; producție în curs de execuție,
inclusiv materiale pentru cursuri educaționale/de pregătire, și servicii pentru clienți (de
exemplu, servicii de audit), dacă acele servicii sunt vândute la prețuri obiective într-o
tranzacție obiectivă; pământ/proprietate deținut(ă) pentru vânzare.
Din aspectele prezentate mai sus reiese divergența reglementărilor contabile românești
cu IPSAS 12 „Stocuri” în ceea ce privește atât definiția cât și structura stocurilor.
4.2. Contabilitatea stocurilor
4.2.1. Conturi utilizate

Operațiunile de intrare și ieșire a stocurilor sunt reflectate prin intermediul conturilor
din clasa a III-a a Planului de Conturi „Conturi de stocuri și producție în curs de execuție”.
Conturile de stocuri au funcție contabilă de acti v.
Se debitează cu valoarea stocurilor intrate în gestiunea instituției publice prin achiziție
de la furnizori, realizate din producție proprie, primite prin transfer de la ordonatorii superiori
de credite, plusuri constatate la inventariere.
Se creditează cu valoarea stocurilor ieșită din gestiunea instituțiilor publice prin
consum, vânzare, transferuri la ordonatorii de credite subordonați.
Soldul este debitor și reflectă valoarea stocurilor existente la un moment dat în
gestiunea instituției publice.
În conformitate cu prevederile legale contabilitatea stocurilor se ține cantitativ și
valoric sau numai valoric prin folosirea inventarului permanent sau a inventarului intermitent.
În cazul utilizării metodei inventarului permanent , în contabilitate se înregistrează
toate operațiunile de intrare și ieșire, ceea ce permite stabilirea și cunoașterea în orice moment
a stocurilor, atât cantitativ cât și valoric.
Metoda inventarului intermitent presupune stabilirea ieșirilor și înregistrarea lor în
contabilitate pe baza inventarierii stocurilor la sfârșitul perioadei. În această situație ieșirile se
determină ca diferență între valoarea stocului inițial plus valoarea intrărilor și valoarea
stocului final determinat pe baza inventarierii, conform relației:
Ie = Si +In – Sf
65

Contabilitatea analitică a bunurilor se ține pe baza uneia din următoarele metode:
metoda cantitativ-valorică poate fi utilizată pentru contabilitatea analitică a
materiilor prime, materialelor consumabile, materialelor de natura obiectelor de inventar,
semifabricatelor, produselor finite, produselor, produselor reziduale, mărfurilor, animalelor și
ambalajelor. Metoda constă în conducerea evidenței cantitative pe feluri de stocuri în cadrul
fiecărei gestiuni, iar în contabilitate ținerea evidenței cantitativ-valorice. Verificarea exactității
înregistrărilor din evidența de la locurile de depozitare și din contabilitate se efectuează prin
punctajul periodic dintre cantitățile operate în fișele de magazie și cele din fișele de cont
analitic din contabilitate;
metoda operativ-contabilă poate fi aplicată pentru contabilitatea analitică a
materiilor prime, materialelor consumabile, materialelor de natura obiectelor de inventar,
semifabricatelor, produselor finite, produselor reziduale, mărfurilor, animalelor și
ambalajelor. Metoda presupune conducerea, în cadrul fiecărei gestiuni, a evidenței cantitative
a bunurilor, pe feluri, cu ajutorul fișelor de magazie, iar în contabilitate, ținerea evidenței
valorice pe conturi de materiale, derulate valoric pe gestiuni, iar în cadrul gestiunilor, pe
grupe sau subgrupe de materiale, după caz.
Controlul exactității înregistrărilor din evidența gestiunilor și din contabilitate se
asigură prin evaluarea stocurilor cantitative, transcrise din fișele de magazie în registrul
stocurilor.
metoda global-valorică este utilizată pentru contabilitatea analitică a mărfurilor
și ambalajelor din unitățile de desfacere cu amănuntul, rechizitelor de birou, imprimatelor,
materialelor utilizate la ambalare, materialelor de natura obiectelor de inventar, precum și a
altor categorii de bunuri. Potrivit acestei metode, contabilitatea analitică a mărfurilor și
ambalajelor se ține global-valoric, atât la gestiune cât și în contabilitate, iar controlul
exactității înregistrărilor din evidența gestiunii și din contabilitate se realizează numai valoric
la perioade stabilite de instituție.
Ajustările pentru deprecierea stocurilor sunt evidențiate în conturile din
grupa 39 „Ajustări pentru deprecierea stocurilor și producției în curs de execuție” . Acestea
sunt conturi rectificative .
În credit se înregistrează valoarea ajustărilor pentru deprecierea stocurilor, constituite
sau majorate.
În debit se înregistrează diminuarea sau anularea ajustărilor pentru deprecierea
stocurilor.
Soldul este creditor și reflectă valoarea provizioanelor pentru deprecierea stocurilor
constituite la sfârșitul exercițiului financiar.
4.2.2. Contabilitatea operațiunilor privind stocurile de materii prime și
materiale consumabile
Modalitățile de intrare în gestiunea instituțiilor publice a stocurilor de materii prime și
materiale sunt următoarele:
achiziționare de la furnizori;
plusuri de inventar constatate;
primite cu titlu gratuit;
rezultate din dezmembrarea activelor fixe;
transfer de la instituțiile publice subordonate.
Stocurile de materii prime și materiale consumabile pot ieși din gestiunea
66

instituțiilor prin următoarele modalități:
consum;
lipsuri constatate cu ocazia inventarierii;
pierderi din calamități naturale;
transfer la instituțiile subordonate.
Aplicație:
O instituție publică efectuează în luna aprilie, anul 2009 o serie de operațiuni
referitoare la stocurile de materii prime și materiale consumabile:
a) Se înregistrează achiziționarea de materii prime de la furnizor în valoare de
5.000 lei;
301 „Materii prime” = 401 „Furnizori”
5.000
b) Se înregistrează primirea prin donație a unor materii prime, care sunt evaluate la
valoarea de 3.000 lei;
301 „Materii prime” = 779 „Venituri din bunuri și servicii
3.000
primite cu titlu gratuit”
c) O universitate de stat primește prin transfer de la Ministrul Educației, Cercetării și
Inovării reactivi în valoare de 12.000 lei;
3028 „Alte materiale consumabile = 4813 „Decontări privind stocurile”
12.000

d) Cu ocazia inventarierii se constată un plus de piese de schimb în valoare de
1.000 lei.
3024 „Piese de schimb” = 6024/20.01.06
1.000
„Cheltuieli privind piesele de schimb”
e)Se înregistrează piese de schimb în valoare de 2.000 lei rezultate din
casarea unui mijloc de transport;
3024 „Piese de schimb” = 7514 „Diverse venituri”
2.000
f) O instituție publică înregistrează consumul de combustibili pentru parcul auto din
dotare, în valoare de 3.000 lei;
6022/20.01.05 = 3022 „Combustibili”
3.500
„Cheltuieli privind combustibilul”

67

g) Se înregistrează o lipsă neimputabilă de materiale sanitare constatate cu ocazia
inventarierii în valoare de 1.500 lei;
6029/20.04.02 = 3029 „Medicamente și materiale 1.500
„Cheltuieli privind medicamentele sanitare”
și materialele sanitare”

h) În urma unui incendiu la depozitul unei instituții publice sunt distruse materiale
auxiliare în valoare de 10.000 lei;
690/20.01.30 = 3021 „Materiale auxiliare”
10.000
„Cheltuieli cu pierderi din calamități”
i) O instituție de învățământ superior, transferă imprimate tipizate cu caracter special
Ministrului Educației, Cercetării și Inovării, a căror valoare este de 3.500 lei.
4813 „Decontări privind stocurile = 3028 „Alte materiale consumabile”
3.500

j) Se înregistrează primirea a 200 de bonuri valorice pentru carburanți auto a câte 50
lei, de la ordonatorul superior de credite. Se alimentează un mijloc de transport cu motorină în
valoare de 250 lei, în schimbul a 5 bonuri valorice și 30 lei achitați în numerar din avansul
spre decontare acordat.
5324 „Bonuri valorice pentru = 481 „Decontări între instituția 10.000
carburanți auto” superioară și instituțiile
subordonate”
3022 „Combustibili” = %
280
5324 „Bonuri valorice pentru 250
carburanți auto”
542 „Avansuri de trezorerie” 30
4.2.3. Contabilitatea operațiunilor privind materialele de
natura obiectelor de inventar
Materialele de natura obiectelor de inventar sunt asimilate elementelor de stocuri din
categoria activelor circulante și reprezintă bunuri materiale cu o valoare de înregsitrare mai
mică decât limita prevăzută de lege pentru a fi considerate active fixe corporale indiferent de
durata de folosință, precum și cele care nu depășesc durata de folosință de un an, indiferent de
valoarea de intrare.
Materialele de natura obiectelor de inventar au modalități de intrare și ieșire similare
cu materiile prime și materialele.
68

În cadrul acestei categorii de materiale un specific aparte prezintă echipamentul de
lucru și echipamentul de protecție . Contravaloarea echipamentului de lucru se suportă în
proporție de 50 % de către instituție și 50 % de către salariați. În cazul echipamentului de
protecție, contravaloarea acestuia se suportă integral de către instituție.
O primă observație, legată de materialele de natura obiectelor de inventar de mare
valoare contabilă și lungă durată de folosință, care se impune este dată de includerea pe
cheltuieli a valorii contabile la ieșire în mod eșalonat pe mai multe exerciții, iar în cadrul
acestora pe fiecare lună în parte pentru a nu încărca nejustificat cheltuielile la data dării în
consum, utilizând ca metode de calcul 11 următoarele:
metoda includerii treptate (lunare) pentru fiecare exercițiu financiar ,
necesită un volum mare de muncă, impusă atât de calcularea uzurii pentru fiecare lună a
exercițiului, cât și de amplificarea nejustificată a contabilității analitice a stocurilor de materii
prime și materiale. Un alt impediment este legat de aprecierea duratei de folosință care de cele
mai multe ori are caracter relativ, spre deosebire de activele fixe când se cunoaște cu
exactitate durata de funcționare. Primul impediment menționat legat de consumul mare de
muncă poate fi soluționat prin dotarea și folosirea tehnicii de calcul pe când cel legat de
durata de utilizare, impune stabilirea prin norme tehnice, științific elaborate a unor astfel de
durate de folosință;
metoda cotelor fixe 50 % la data dării în consum și 50 % la data scoaterii din
folosință, este mai simplă ca operație de calcul și de contabilizare, ea poate denatura nivelul
cheltuielilor privind materialele de natura obiectelor de inventar astfel:
a) în cazul unor valori mari, suma inclusă la darea în folosință și la scoaterea din
folosință, crește exagerat nivelul cheltuielilor;
b) scoaterea scriptică din evidență nu se realizează de regulă la limita de întrebuințare,
ci cu unele întârzieri, ceea ce conduce la denaturarea nivelului cheltuielilor;
metoda recuperării integrale la darea în folosință sau la scoaterea din uz, din
punct de vedere al calculului și al înregistrării în contabilitate este mai simplă, prezentând ca
dezavantaj supraîncărcarea cheltuielilor privind stocurile la data dării în folosință sau la data
scoaterii din uz;
metoda coeficientului mediu de includere, pe baza metodei de evidență
global-valorică, evidență ținută numai valoric, atât la nivelul gestiunii, cât și în contabilitate,
este cea mai eficientă, realistă și științifică metodă, dintre toate celelalte prezentate.
Caracteristica esențială constă în faptul că includerea valorii contabile a materialelor de natura
obiectelor de inventar în cheltuielile privind stocurile de materii prime și materiale, respectiv,
cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar, are la bază o eșalonare lunară
global-valorică, care constă în calcularea unui coeficient mediu de includere de repartizare
lunară numai a valorilor totale a materialelor de natura obiectelor de inventar pe fiecare loc și
chiar loc de muncă colectiv sau individual. Coeficientul mediu de repartizare pentru
includerea pe cheltuieli, se calculează la începutul fiecărui exercițiu financiar pe baza datelor
din contabilitatea exercițiului de bază, utilizând următoarea relație:
100x.f.in v.ob.sl.San.f.s.inv.ob.Van.in v.ob.VK.ch.i.r+= , unde:
.ch.i.rK = coeficientul mediu de repartizare pentru includerea pe
cheltuieli a valorii obiectelor de inventar;
11 Jitaru C-tin. – „Noua contabilitate a instituțiilor publice și unităților administrativ teritoriale (comune, orașe,
municipii, județe), Editura Danubius, Brăila, 2006, p. 161-162.
69

V.ob.inv.an = valoarea obiectelor de inventar date în folosință în cursul anului;
V.ob.inv.s.f.an = valoarea obiectelor de inventar scoase din folosință în cursul anului;
S.sl.ob.inv.f. = suma soldurilor lunare ale obiectelor de inventar aflate în
folosință din anul de bază (exprimat la 31 XII).
Acest coeficient mediu de repartizare se aplică asupra soldului obiectelor de inventar
în folosință, pe locuri de folosință potrivit documentului „Fișa obiectelor de inventar pe
locuri de folosință” și a „Fișei de conturi pentru operațiuni diverse – global valorice”.
Utilizarea acestei metode conduce la reducerea considerabilă a volumului de muncă,
impunându-se eliminarea evidenței analitice, ținută pe obiecte sau grupe de obiecte de
inventar și la încărcarea uniformă și echilibrată a exercițiului financiar cu cheltuieli privind
materialele de natura obiectelor de inventar din instituțiile publice.
Contabilitatea analitică a operațiunilor economice privind materiualele de natura
obiectelor de inventar are la bază folosirea inventarului permanent și metoda cantitativ
valorică.
Contabilitatea sintetică a materialelor de natura obiectelor de inventar se ține cu
ajutorul contului 303 „Materiale de natura obiectelor de inventar”, care se detaliază pe
următoarele conturi sintetice de gradul II :
3031 „Materiale de natura obiectelor de inventar în magazie”;
3032 „Materiale de natura obiectelor de inventar în folosință” .
Aplicații:
1. Se înregistrează valoarea contabilă a materialelor de natura obiectelor de inventar
obținută din producție proprie în valoare de 10.000 lei;
3031 „Materiale de natura obiectelor = 345 „Produse finite”
10.000
de inventar în magazie”

2. În urma scoaterii din funcțiune a unui activ fix achiziționat din alocații bugetare ,
rezultă materiale de natura obiectelor de inventar în valoare de 4.000 lei;
3031 „Materiale de natura obiectelor = 4481 „Alte datorii față de buget”
4.000
de inventar în magazie”

3. O instituție publică achiziționează de la o firmă de specialitate halate în valoare de
2.000 lei pentru ai fi distribuite ca echipament de lucru și cizme de protecție în valoare în
valoare de 1.000 lei. Ulterior se va achita contravaloarea facturii și se dau în folosință
salariaților echipamentul de lucru și de protecție.
a) se înregistrează achiziționarea materialelor de natura obiectelor de inventar;
3031 „Materiale de natura obiectelor = 401 „Furnizori”
3.000
de inventar în magazie”
70

b) se achită contravaloarea facturii;
401 „Furnizori” = 560/20.05.01
3.000
„Disponibil al instituțiilor
publice finanțate integral
din venituri proprii”
c) se înregistrează distribuirea halatelor, reținându-se 50 % din valoarea acestora,
salariaților pe ștatul de plată;
3032 „Materiale de natura obiectelor = 3031 „Materiale de natura obiectelor 3.000
de inventar în folosință” de inventar în magazie”
8030 „Active fixe și obiecte de inventar 3.000
primite în folosință”

603/20.05.01 = 3032 „Materiale de natura
2..000
„Cheltuieli privind materialele obiectelor de inventar
de natura obiectelor de inventar” în folosință”
4282 „Alte creanțe în legătură = 4481 „Alte datorii față de buget” 1.000
cu personalul”
421 „Personal-salarii datorate” = 4282 „Alte creanțe în legătură 1.000
cu personalul”
d) se înregistrează distribuirea cizmelor de protecție;
603/20.05.01 = 3032 „Materiale de natura obiectelor 1.000
„Cheltuieli privind materialele de inventar în folosință”
de natura obiectelor de inventar”

4. Se înregistrează transferul cu titlu gratuit către o altă instituție publică a unor
materiale de natura obiectelor de inventar în valoare de 500 lei.
658 /20.05.01 = 3032 „Materiale de natura obiectelor 500
„Alte cheltuieli operaționale” de inventar în folosință”

8030 „Active fixe și obiecte de inventar 500
primite în folosință”
5. Se primesc prin transfer de la o altă instituție publică, cărți pentru bibliotecă în
valoare de 3.000 lei, luate în evidență la locul de folosință.

3032 „Materiale de natura obiectelor = 117.01 „Rezultatul reportat-instituții 3.000
de inventar în folosință” publice finanțate integral
din buget”
71

6. Se înregistrează primirea prin donație de la un autor străin cărți pentru biblioteca
instituției în valoare de 400 euro (cursul de schimb BNR la data înregistrării în contabilitate 1
euro = 4,2 lei).
3032 „Materiale de natura obiectelor = 779 „Venituri din bunuri și servicii
1.680
de inventar în folosință” primite cu titlu gratuit”
7. Se înregistrează scăderea de la locul de folosință a unor mingi de fotbal, primite prin
transfer, în valoare de 1.500 lei, achiziționate în anul 2002, cărora le-a expirat durata de
utilizare.
117.01 „Rezultatul reportat-instituții = 3032 „Materiale de natura obiectelor 1.500
publice finanțate integral din buget” de inventar în folosință”

CAPITOLUL 5
CONTABILITATEA TERȚILOR
5.1. Particularități privind terții
72

Contabilitatea terților asigură evidența datoriilor și creanțelor instituției în relațiile
acesteia cu furnizorii, clienții, personalul, bugetul statului, bugetele locale, bugetul
asigurărilor sociale de stat, Comunitatea Europeană, cu debitorii și creditorii diverși, debitori
și creditori ai bugetelor, decontările între instituțiile publice, precum și evidența operațiunilor
ce necesită clarificări ulterioare și alte decontări.
Datoriile curente (pe termen scurt) reprezintă acea categorie de resurse externe de
finanțare puse la dispoziția instituției publice de către furnizori (datorii comerciale), de
personalul instituției (datorii sociale), de bugetul statului (datorii fiscale), de Comunitatea
Europeană (fonduri PHARE, ISPA, SAPARD) sau de alți terți.
Datoriile pe termen scurt sunt generate de relațiile instituției cu persoane fizice sau
juridice referitoare la cumpărarea de bunuri, lucrări sau servicii, la utilizarea forței de muncă,
la plata impozitelor și taxelor etc, pentru care instituția trebuie să plătească un echivalent
valoric sau să efectueze o contraprestație.
Creanțele reprezintă drepturi ale instituției publice față de terțe persoane fizice sau
juridice, rezultate în urma relațiilor acesteia cu mediul economico-social, relații în urma
cărora instituția a avansat un bun, lucrare sau serviciu pentru care aceasta trebuie să primească
un echivalent valoric sau o contraprestație.
Urmărind modul de raportare a creanțelor și datoriilor în bilanțul instituției publice în
raport de natura și lichiditatea creanțelor, respectiv de natura și exigibilitatea datoriilor este
important de a delimita creanțele curente de cele imobilizate și datoriile curente de cele pe
termen lung.
Potrivit IPSAS 1 „Prezentarea situațiilor financiare” , o creanță, în calitatea ei de
activ, trebuie clasificată ca activ curent în următoarele situații:
se așteaptă ca această creanță să fie realizată în cursul ciclului
operațional al unei entități;
se așteaptă ca acesta să fie realizat în termen de 12 luni de la data bilanțului.
Toate celelalte creanțe care nu se încadrează în una din situațiile prezentate, trebuie să
fie clasificate drept creanțe imobilizate.
În conformitate cu IPSAS 1 „Prezentarea situațiilor financiare” , o datorie trebuie
clasificată ca datorie curentă în următoarele situații:
să așteaptă ca datoria să fie decontată în cursul ciclului operațional al unei
entități;
datoria este exigibilă în termen de 12 luni de la data bilanțului.
În baza celor prezentate mai sus se reține faptul că în categoria generică de terți se
cuprind creanțele curente și datoriile curente, chiar dacă în unele cazuri ele depășesc ca
termen de lichidare, respectiv exigibilitate, 12 luni de la data bilanțului.
Recunoașterea elementelor în situațiile financiare se realizează pe baza a două criterii
care trebuie îndeplinite în mod cumulativ:
probabilitatea realizării unui beneficiu economic viitor (pentru active)
respectiv a unei ieșiri de resurse purtătoare de beneficii economice (pentru datorii);
evaluarea să se poată realiza în mod credibil.
În categoria terților intră următoarele:
Furnizorii, clienții și conturile asimilate cuprind operațiunile privind achizițiile de
bunuri, livrările de mărfuri și produse, lucrările executate și serviciile prestate.
Personalul și conturile asimilate evidențiază drepturile salariale, sporurile, primele,
indemnizațiile pentru concediile de odihnă precum și cele pentru incapacitate temporară de
muncă, achitate din fondul de salarii și alte drepturi în bani și/sau în natură datorate de
73

instituția publică personalului pentru munca prestată. Tot aici, sunt evidențiate și decontările
cu elevii, studenții și doctoranzii pentru bursele cuvenite.
Asigurările sociale, protecția socială și conturi asimilate evidențiază contribuțiile
angajatorilor (instituții publice) pentru asigurări sociale de stat, asigurări sociale de sănătate,
accidente de muncă și boli profesionale, asigurări de șomaj precum și contribuțiile
asigurațiilor (salariați) pentru asigurări sociale de stat, asigurări sociale de sănătate și asigurări
pentru șomaj. La categoria alte datorii sociale intră sumele datorate altor categorii de
persoane cum ar fi: drepturi pentru donatorii de sânge, alocații și alte ajutoare pentru copii,
ajutoare sociale, indemnizații pentru persoanele cu handicap și altele.
Bugetul statului, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat și conturi
asimilate, în cadrul cărora sunt cuprinse: taxa pe valoarea adăugată, impozitul pe venituri de
natură salarială, impozitul pe clădiri, taxa asupra mijloacelor de transport și alte impozite, taxe
și vărsăminte asimilate.
Decontările cu Comunitatea Europeană privind fondurile nerambursabile (PHARE,
ISPA, SAPARD) sunt reflectate de către instituțiile publice ca și creanțe, respectiv sume de
primit și ca datorii, respectiv sume de plată. Aceste sume sunt recunoscute ca venituri și
cheltuieli numai în contabilitatea instituțiilor care au calitatea de beneficiari finali ai
fondurilor respective.
Debitori și creditori diverși, debitori și creditori ai bugetelor. Debitorii diverși
cuprind sumele datorate instituțiilor publice de către terțe persoane fizice sau juridice, altele
decât personalul propriu și clienții. Creditorii diverși cuprind sumele datorate de instituțiile
publice unor terțe persoane fizice sau juridice, altele decât personalul propriu și furnizorii.
Evidența creanțelor bugetare ale bugetului de stat, bugetelor locale, bugetul asigurărilor
sociale de stat, bugetul asigurărilor pentru șomaj și al Fondului Național Unic de Asigurări
Sociale de Sănătate, se realizează pe baza declarațiilor fiscale sau deciziilor emise de organul
fiscal. Creditori ai bugetelor menționate sunt persoanele fizice și juridice pentru sumele de
restituit sau de compensat cu alte creanțe ale aceluiași buget sau cu creanțe ale altor bugete, la
cererea acestora sau din oficiu. Tot aici, sunt evidențiate și împrumuturile pe termen scurt
acordate de la bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor pentru șomaj, potrivit legii,
precum și dobânzile aferente acestora.
Conturile de regularizare și asimilate se utilizează când operațiunile își extind
efectele pe mai mulți ani iar veniturile și cheltuielile trebuie să fie atribuite exercițiului în care
au fost realizate sau efectuate.
Aceste conturi cuprind:
cheltuielile în avans sunt reprezentate de sumele plătite în exercițiul financiar
curent, dar care privesc exercițiile financiare viitoare, cum ar fi spre exemplu: chiriile,
asigurările, abonamente la publicații și alte cheltuieli efectuate în avans;
veniturile în avans sunt reprezentate de sumele încasate în exercițiul financiar
curent, dar care privesc exercițiile financiare următoare, cum ar fi spre exemplu, venituri din
chirii, abonamente la spectacole, abonamente la publicații precum și alte venituri;
decontările din operații în curs de clarificare sunt reprezentate de operațiunile
care nu pot fi înregistrate direct în conturile corespunzătoare, deoarece sunt necesare
clarificării ulterioare care trebuie soluționate în timpul cel mai scurt.
Decontările între instituțiile publice cuprind operațiunile de decontare intervenite în
cursul exercițiului între instituția superioară și instituțiile subordonate sau între instituțiile
subordonate aceleiași instituții superioare, reprezentând valoarea activelor fixe, a materialelor
transmise și primite în vederea executării unor acțiuni în cadrul instituției, precum și sumele
transmise de instituția superioară către instituțiile din subordine pentru efectuarea de cheltuieli
74

din alocații bugetare, din fonduri speciale, fonduri cu destinație specială, împrumuturi externe
rambursabile și nerambursabile. Aceste decontări cuprind operațiunile care se înregistrează
reciproc și în aceeași perioadă de gestiune, atât în contabilitatea instituției debitoare, cât și a
celei creditoare aparținând aceluiași ordonator de credite. La consolidare soldurile conturilor
respective se elimină.
5.2. Contabilitatea terților
5.2.1. Conturi utilizate
În Planul de conturi general, creanțele și datoriile sunt reflectate în clasa a IV- a,
numită „Conturi de terți”.
Conturile de creanțe au funcție contabilă de activ. Se debiteză la constituirea
creanțelor asupra terților . Se creditează la încasarea creanțelor. Soldul este debitor și reflectă
creanțe de încasat de la terți.
Conturile de datorii au funcție contabilă de pasiv. Se creditează cu sumele datorate
terților. Se debitează cu sumele achitate terților. Soldul este creditor si reprezintă sume
datorate terților.
Contabilitatea analitică a furnizorilor și clienților se ține pe fiecare client, pe termene
de plată, respectiv încasare : sub 1 an și peste 1 an.
Conturile de terți mai includ și grupa 49 „Ajustări pentru deprecierea creanțelor".
Sunt conturi cu funcție contabilă de pasiv. În credit se înregistrează valoarea ajustărilor
constituite pentru clienți incerți, dubioși, rău platnici sau aflați în litigii . În debit se
înregistrează diminuarea sau anularea ajustărilor pentru deprecierea creanțelor-clienți. Soldul
este creditor și reprezintă ajustări constituite și neconsumate la finele exercițiului financiar.
5.2.2. Contabilitatea furnizorilor, clienților și conturilor asimilate
Furnizorii reprezintă datorii ale instituției publice față de terți generate de
achiziționările de bunuri, executarea de lucrări, prestarea de servicii cu achitare ulterioară.
Decontările cu furnizorii pentru care nu s-au primit facturi sunt înregistrate în
contabilitate în contul 408 „Furnizori – facturi nesosite” Este un cont de pasiv. În credit, se
înregistrează sumele datorate furnizorilor pentru care nu s-au întocmit facturi. În debit se
înregistrează valoarea facturilor sosite. Soldul este creditor și reflectă datoriile față de
furnizorii pentru care nu s-au întocmit facturi.
Avansurile acordate furnizorilor sunt înregistrate în contabilitate cu ajutorul contului
409 „Furnizori – debitori” . Este un cont cu funcție contabilă de activ. În debit se
înregistrează avansurile achitate furnizorilor. În credit se înregistrează regularizarea
avansurilor la primirea bunurilor, executării lucrărilor sau prestării serviciilor. Soldul este
debitor și reprezintă avansuri achitate furnizorilor și nedecontate.
Clienții reprezintă creanțe ale instituțiilor publice față de terți generate de vânzarea de
bunuri, executarea de lucrări sau prestarea de servicii cu încasare ulterioară.
Decontările cu clienții pentru care nu sau întocmit facturi sunt reflectate cu ajutorul
contului 418 „Clienți – facturi de întocmit” . Este un cont de activ. În debit se înregistrează
valoarea prestațiilor pentru care nu s-au întocmit facturi. În credit se înregistrează valoarea
75

facturilor întocmite către clienți. Soldul este debitor și reflectă valoarea prestațiilor pentru
care nu s-au întocmit facturi.
Avansurile încasate de la clienți sunt reflectate prin intermediul contului 419 „Clienți
– creditori”. Este un cont de pasiv. În credit se înregistrează avansurile încasate de la clienți.
În debit se înregistrează decontarea avansurilor primite de la clienți. Soldul este creditor și
reprezintă avansurile primite de la clienți și nedecontate.
Efectele comerciale sunt reprezentate de titlurile de credit care îmbracă forma
cambiei, biletului la ordin, trata și atestă angajamentul clientului sau furnizorului de a efectua
o plată la scadența înscrisă pe respectivul efect comercial.
Pentru înregistrarea efectelor comerciale se utilizează următoarele conturi :
Contul 403 „Efecte de plătit” – ține evidența decontărilor cu furnizorii pentru
bunurile achiziționate, lucrările executate sau serviciile prestate pe bază de efecte comerciale.
Este un cont de pasiv. În credit înregistrează obligația de plată a efectelor. În debit
înregistrează plata efectelor. Soldul este creditor și reprezintă valoarea efectelor de plătit.
Contul 413 „Efecte de primit de la clienți ” – tine evidenta decontărilor cu
clienții pe bază de efecte comerciale. Este un cont de activ. În debit se înregistrează sumele
datorate de clienți reprezentând valoarea efectelor comerciale acceptate. În credit se
înregistrează sumele încasate de la clienți. Soldul este debitor și reprezintă valoarea efectelor
comerciale de primit.
Aplicații :
1. O instituție publică finanțată din bugetul de stat a efectuat în cursul trimestrului I
2009, următoarele operațiuni:
a) Se achiziționează de la o societate comercială piese de schimb pentru repararea unor
autoturisme existente în dotare în valoare de 3.500 lei. Ulterior se efectuează și plata.
3024 „Piese de schimb” = 401 „Furnizori” 3.500

401 „Furnizori” = 7701/20.01.06
3.500
„Finanțarea de la bugetul de stat”

b) Se înregistrează acordarea unui avans pentru efectuarea unor reparații curente, in
valoare de 4.000 de lei.
4092 „Furnizori – debitori pentru = 7701/20.02
4.000
prestări de servicii și „Finanțarea de la bugetul
executări de lucrări” de stat”
c) Se înregistrează recepția lucrării de reparații curente, a cărei valoare cuprinsă în
factură este de 15.000 de lei.
611/20.02 = 401 „Furnizori” 15.000
„Cheltuieli cu întreținerea și reparațiile”

76

d) Se înregistrează achitarea obligației față de furnizori, reținându-se avansul acordat.
401 „Furnizori” = %
15.000
4092 „Furnizori – debitori 4.000
pentru prestări de servicii
și executări de lucrări”
7701/20.02
„Finanțarea de la bugetul de stat”
11.000

e) Se înregistrează achiziționarea unui aparat de măsură în valoare de 6.000 de lei și
se achită contravaloarea facturii.
2132/71.01.02 = 404 „Furnizori de active fixe” 6.000
„Aparate și instalații de
măsurare, control și reglare”
404 „Furnizori de active fixe” = 7701/71.01.02
6.000
„Finanțarea de la bugetul de stat”

f) Se înregistrează achiziționarea unei imprimante laser în valoare de 1.000 de lei,
pentru care nu s-a întocmit factura.
3031 „Materiale de natura = 408 „Furnizori – facturi 1.000
obiectelor de inventar nesosite”
în magazie”
g) Se înregistrează factura primită ulterior în valoare de 1.500 de lei și se achită
contravaloarea acesteia.
% = 401 „Furnizori”
1.500
3031 „Materiale de natura obiectelor
500
de inventar în magazie”
408 „Furnizori – facturi nesosite”
1.000
401 „Furnizori” = 7701/20.05.30
1.500
„Finanțarea de la bugetul de stat”

2. O instituție de învățământ superior finanțată din venituri proprii a efectuat în
trimestrul I 2009 , următoarele operațiuni :
a) Se înregistrează încasarea în avans a contravalorii unor cursuri postuniversitare, în
suma de 20.000 de lei.
560 „Disponibil al instituțiilor = 419 „Clienți – creditori” 20.000
77

publice finanțate integral
din venituri proprii”
b) Se înregistrează efectuarea cursurilor postuniversitare, conform facturii în valoare
de 30.000 de lei.
4111 „Clienți cu termen sub 1 an” = 704 „Venituri din lucrări executate
30.000
și servicii prestate”
c) Se reține avansul primit și se încasează creanțele de la clienți.
% = 4111 „Clienți cu termen sub 1 an” 30.000
419 „Clienți – creditori”
20.000
560 „Disponibil al instituțiilor
10.000
publice finanțate integral
din venituri proprii”

3. O instituție publică înregistrează chiria pentru un spațiu închiriat, pentru care nu s-a
întocmit factura în valoare de 2.000 de lei.
a) Înregistrarea chiriei fără factura.
418 „Clienți – facturi de întocmit” = 706 „Venituri din chirii” 2.000
b) Ulterior se emite factura în valoare de 2.000 de lei.
4111 „Clienți cu termen sub 1 an” = 418 „Clienți – facturi de întocmit” 2.000

4. Un spital de urgență a efectuat în trimestrul I 2009 următoarele operațiuni :
a) Înregistrează achiziționarea de materiale sanitare și medicamente conform facturii
în valoare de 15.000 de lei.
3029 „Medicamente si materiale = 401 „Furnizori” 15.000
sanitare”
b) În vederea decontării, se acceptă la plată un bilet la ordin scadent peste 15 zile.
401 „Furnizori” = 403 „Efecte de plătit”
15.000
c) La scadență se înregistrează plata biletului la ordin în valoare de 15.000 de lei.
403 „Efecte de plătit” = 7702 /20.04.01-02
15.000
„Finanțarea de la bugetele locale”

78

5. Un spital înregistrează efectuarea de servicii medicale pentru pacienții neasigurați ai
unei societăți comerciale, care suportă cheltuielile de spitalizare, conform facturii în
valoare de 6.000 de lei.
a) Înregistrarea efectuării serviciilor medicale
4111 „Clienți cu termen sub 1 an” = 704 „Venituri din lucrări executate
6.000
și servicii prestate”

b) Decontarea facturii se realizează prin acceptarea unei cambii scadente peste 10 zile.
413 „Efecte de primit de la clienți” = 4111 „Clienți cu termen sub un an” 6.000

c) Se înregistrează la scadență, încasarea cambiei în valoare de 6.000 de lei.
560 „Disponibil ale instituțiilor = 413 „Efecte de primit de la clienți” 6.000
publice finanțate integral
din venituri proprii”
5.2.3. Contabilitatea decontărilor cu personalul, asigurările sociale,
protecția socială și conturile asimilate
A. Decontările cu personalul sunt reflectate în contabilitate cu ajutorul următoarelor
conturi :
421 „Personal – salarii datorate” – evidențiază decontările cu salariații instituției
pentru salarii și celelalte drepturi de personal cuvenite;
423 „Personal – ajutoare și indemnizații acordate” – evidențiază ajutoarele de boală,
pentru incapacitate temporară de muncă, a celor pentru îngrijirea copilului, a ajutorului de
deces și a altor ajutoare acordate;
425 „Avansuri acordate personalului” – evidențiază decontările cu personalul pentru
avansurile acordate din salariu și din alte drepturi salariale cuvenite acestuia;
426 „Drepturi de personal neridicate ” – evidențiază salariile, ajutoarele,
indemnizațiile și pensiile neridicate in termen legal;
427 „Rețineri din salarii și din alte drepturi datorate terților” – evidențiază reținerile
și popririle din salarii datorate terților;
428 „Alte datorii și creanțe în legătură cu personalul” – evidențiază sumele reținute
din salarii pentru stingerea debitelor datorate instituției, indemnizațiile pentru concediul de
odihnă neefectuat până la închiderea exercițiului financiar, precum și alte creanțe și datorii în
legătură cu personalul;
429 „Bursieri și doctoranzi ” – evidențiază decontările cu elevii, studenții si doctoranzii
pentru drepturile sub formă de burse acordate în conformitate cu prevederile legale;
641 „Cheltuieli cu salariile personalului” – evidențiază cheltuielile cu salariile
personalului;
679 „Alte cheltuieli” – evidențiază cheltuielile din buget pentru bursele acordate
elevilor, studenților si doctoranzilor.
Contabilitatea decontărilor cu personalul reflectă drepturile salariale, sporurile,
adaosurile premiile din fondul de salarii, indemnizațiile pentru concediile de odihnă precum și
79

cele pentru incapacitate temporară de muncă, plătite din fondul de salarii și alte drepturi în
bani și/sau în natură datorate de instituția publică personalului pentru munca prestată care se
suportă din fondul de salarii. Sun considerate venituri din salarii, toate veniturile în bani și/sau
în natură obținute de o persoană fizică ce desfășoară o activitate în baza unui contract
individual de muncă sau a unui statut special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care
se referă, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizațiile
pentru incapacitate temporară de muncă.
Stabilirea sistemului de salarizare în instituțiile publice se realizează în funcție de
nivelul studiilor necesare exercitării funcției în raport de categoria instituțiilor respective:
justiție, sănătate, apărare națională, învățământ, administrație, etc.
Necesarul de personal la instituțiile publice se stabilește prin ștatele de funcții aprobate
de către organele competente.
Sunt asimilate salariilor în vederea impunerii următoarele:
indemnizațiile din activități desfășurate ca urmare a exercitării unei funcții de
demnitate publică stabilită prin lege;
indemnizațiile din activități desfășurate ca urmare a exercitării unei funcții alese în
cadrul persoanelor juridice fără scop lucrativ;
drepturile de soldă lunară, indemnizațiile, primele, premiile, sporurile și alte drepturi
ale personalului militar, acordate potrivit legii;
orice alte sume sau avantaje de natură salarială ori asimilate salariilor.
Veniturile din salarii nu includ :
ajutoarele pentru bolile grave și incurabile, ajutoarele pentru naștere, veniturile
reprezentând cadouri pentru copiii minori ai salariaților, cadourile oferite salariaților,
contravaloarea transportului la și de la locul de munca al salariaților, costul prestațiilor pentru
tratament și odihnă , inclusiv transportul pentru salariații proprii sau alte persoane, conform
contractului de muncă, ajutoarele de înmormântare, ajutoarele pentru pierderi produse în
gospodăriile proprii ca urmare a calamităților naturale;
tichetele de masă, și drepturile de hrană acordate de către angajatori angajaților în
conformitate cu prevederile legale;
tichetele de creșă acordate potrivit legii;
cazarea și contravaloarea chiriei pentru locuințele puse la dispoziția oficialităților
publice, a angajaților consulari și diplomatici care lucrează în afara țării, conform prevederilor
legale;
sumele primite de angajați pentru acoperirea cheltuielilor de transport și cazare, a
indemnizației primite pe perioada delegării și detașării în altă localitate, în țară și în
străinătate, în interesul serviciului;
costul abonamentelor telefonice și al convorbirilor telefonice, inclusiv cartele
telefonice, efectuate în vederea îndeplinirii obligațiilor de serviciu;
cheltuielile efectuate de angajator pentru pregătirea profesională și perfecționarea
angajatului legate de activitatea desfășurată de acesta pentru angajator;
indemnizațiile de instalare ce se acordă o singură dată, la încadrarea într-o unitate
situată într-o altă localitate decât cea de domiciliu, în primul an de activitate după absolvirea
studiilor, în limita unui salariu de bază la angajare, precum și indemnizațiile de instalare și
mutare acordate, potrivit legilor speciale, personalului din instituțiile publice și celor care își
stabilesc domiciliul în localități din zone defavorizate, stabilite potrivit legii, în care își au
locul de muncă;
sumele reprezentând plățile compensatorii, calculate pe baza salariilor medii nete pe
unitate, primite de persoanele ale căror contracte individuale de muncă au fost desfăcute ca
80

urmare a concedierilor colective, precum și sumele reprezentând plățile compensatorii,
calculat pe baza salariului mediu net pe economie, primite de personalul civil din sectorul de
apărare națională, ordine publică și siguranță națională la încetarea raporturilor de muncă sau
de serviciu, ca urmare a restructurării, acordate potrivit legii;
veniturile din salarii realizate de persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat, la
funcția de bază;
orice alte elemente prevăzute de codul fiscal.
În instituțiile publice personalul angajat poate fi încadrad fie în categoria
funcționarilor publici, fie în categoria personalului contractual. Salariile de bază și
indemnizațiile de conducere pentru personalul contractual se stabilesc astfel încât, împreună
cu celelalte elemente ale sistemului de salarizare, să se încadreze în fondurile alocate de la
bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale și bugetele fondurilor
speciale pentru cheltuielile cu salariile, în vederea realizări obiectivelor stabilite.
Fondul total de salarii brute lunare include: salariile de bază; indemnizațiile; salariile
de bază aferente pesonalului român trimis străinătate, corespunzătoare funcțiilor pe care
persoanele respective sunt încadrate; sporurile, adaosurile și indemnizațiile; salariile de merit;
sumele realizate prin plata cu ora, gărzile, indemnizațiile clinice; premiile de orice fel care se
plătesc din fondul de salarii; indemnizațiile pentru concediul de odihnă; indemnizațiile pentru
perioadele de incapacitate temporară de muncă, suportate de unități din fondul de salarii; orice
alte sume plătite din fondul de salarii, cu excepția compensațiilor acordate în condițiile legii și
ale contractului colectiv de muncă, salariaților concediați pentru motive care nu sunt
imputabile lor.
Salariul cuprinde: salariul de bază, indemnizațiile, sporurile, precum și alte adaosuri.
Acestea sunt reglementate de Contractul individual de muncă la nivel național pe anii 2007-
2010, precum și de Codul muncii. Potrivit articolului 41 din Contractul individual de muncă
la nivel național, sporurile se acordă numai la locurile de muncă unde acestea nu sunt incluse
în salariu.
Pe lângă salariul de bază, venitul salarial al unei persoane poate cuprinde și o serie de
sporuri, de exemplu:
•pentru orele suplimentare și pentru orele lucrate în zilele libere și în cele de
sărbători legale, care nu au fost compensate cu ore libere plătite, în aceste cazuri se acordă un
spor de 100% din salariul de bază;
•pentru vechime în muncă, valoarea sporurilor se calculează astfel: minimum
5% pentru trei ani vechime și maximum 25% pentru peste 20 de ani vechime;
•pentru lucrul în timpul nopții se acordă 25% din salariul de bază;
•pentru exercitarea și a unei alte funcții la locul de muncă se poate acorda (prin
negociere) un spor de până la 50% din salariul funcției de bază;
•pentru condiții deosebite de muncă, grele, periculoase sau penibile, în astfel de
cazuri se acordă minimum 10% din salariul de bază;
•de asemenea, pentru condiții nocive de muncă, sporul este de 10% din salariul
minim negociat la nivel de unitate.
Sporurile prevăzute la ultimele două alineate anterioare nu se includ în salariul de bază
și nu se mai acordă după normalizarea condițiilor de muncă în conformitate cu dispozițiile
contractului colectiv de muncă la nivel național.
Contractul colectiv de muncă la nivel de ramură, grupuri de unități și unități mai poate
prevedea sporuri de izolare sau pentru utilizarea unei limbi străine, dacă aceasta nu este
cuprinsă în obligațiile postului. Pe lângă acestea, în Codul muncii mai sunt menționate
următoarele situații în care se pot acorda sporuri salariale:
81

•atunci când zilele de repaus săptămânal se acordă după o perioadă de
activitate continuă ce nu poate depăși 14 zile calendaristice;
•în situația în care salariatul a fost chemat la muncă, pentru executarea și
terminarea lucrărilor urgente, în timpul repausului săptămânal;
•în cazurile în care repausul săptămânal se acordă în alte zile decât sâmbătă și
duminică.
Pentru a determina salariul net (suma cuvenită salariatului pentru activitatea
desfășurată în cursul unei luni) se au în vedere:
•deducerea personală se acordă în fiecare lună numai pentru veniturile din
salarii la locurile de muncă unde se află funcția de bază, aceasta se deduce din venitul net
lunar;
•contribuțiile personalului la asigurările sociale de stat, asigurările sociale de
sănătate și la ajutorul de șomaj în limitele prevăzute de reglementările legale;
•impozitul pe salarii;
•rețineri din salariu dacă este cazul.
Deducerea personală se acordă persoanelor fizice care au un venit brut de până la
1.000 de lei lunar inclusiv la locul de muncă unde au funcția de bază, astfel:
pentru contribuabili care nu au persoane în întreținere 250 lei;
pentru contribuabili care au în întreținere o persoana 350 lei;
pentru contribuabili care au în întreținere doua persoane 450 lei;
pentru contribuabili care au în întreținere trei persoane 550 lei;
pentru contribuabili care au în întreținere patru sau mai
multe persoane, 650 lei.
Persoane în întreținere sunt considerate: soția, soțul, copii sau alți membri ai familiei,
rudele contribuabilului p ână la gradul al doilea inclusiv, ale cărei venituri impozabile sau
neimpozabile nu depășesc 250 de lei lunar.
Contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii cuprinse între 1.000,01
lei și 3.000 lei inclusiv, beneficiază de deduceri personale degresive stabilite prin ordin al
ministrului finanțelor publice. Pentru venituri brute lunare din salarii mai mari de 3.000 lei nu
se mai acordă deducere personală.
Impozitul lunar prevăzut se determină astfel:
la locul unde se află funcția de bază , prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul
determinate ca diferență între venitul net din salarii, calculat prin deducerea din venitul brut a
contribuțiilor obligatorii aferente unei luni, și următoarele:
• deducerea personală acordată pentru luna respectivă;
• cotizația sindicală plătită în luna respectivă;
•contribuțiile la fondurile de pensii facultative, astfel încât la nivelul anului să nu
se depășească echivalentul în lei a 400 euro;
pentru veniturile obținute în celelalte cazuri, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de
calcul determinate ca diferență între venitul brut și contribuțiile obligatorii pe fiecare loc de
realizare a acestora;
Relația de calcul a bazei impozabile este următoarea:
Salariul de încadrare + Sporuri și adaosuri + Indemnizații de conducere și
alte sporuri acordate pentru funcții de conducere +
Avantaje în natură + Alte drepturi de personal = Venit
brut total
82

Venit brut total – Contribuția personalului la asigurările sociale de stat –
Contribuția personalului la ajutorul de șomaj –
Contribuția personalului la asigurările sociale de
sănătate = Venit net
Venit net – Deduceri = Baza impozabilă
Relația de calcul a salariului net este următoarea:
Salariul de încadrare + Sporuri și adaosuri + Indemnizații de conducere și
alte sporuri acordate pentru funcții de conducere +
Avantaje în natură + Alte drepturi de personal = Venit
brut total
Venit brut total – Contribuția personalului la asigurările sociale de stat –
Contribuția personalului la ajutorul de șomaj –
Contribuția personalului la asigurările sociale de
sănătate – Impozit pe salariu – Rețineri datorate terților –
Rețineri în favoarea instituției = Salariul net
Prin Ordinul Ministerului Finanțelor Publice nr. 86/28 ianuarie 2005, ordonatorii
principali de credite, instituțiile publice și serviciile publice din subordinea acestora, trebuie
să achite salariile într-o singură tranșă lunară, în perioada 5-15 a lunii curente, pentru luna
precedentă.
B. Decontările cu asigurările sociale și protecția socială sunt reprezentate de
contribuțiile instituției și salariaților la asigurările sociale, la asigurările sociale de sănătate, la
asigurările pentru șomaj și pentru accidente de muncă și boli profesionale, evidențiate prin
intermediul conturilor:
4311 „Contribuțiile angajatorilor pentru asigurările sociale”;
4312 „Contribuțiile asiguraților pentru asigurările sociale”;
4313 „Contribuțiile angajatorilor pentru asigurările de sănătate”;
4314 „Contribuțiile asiguraților pentru asigurările de sănătate”;
4315 „Contribuțiile angajatorilor pentru accidentele de muncă și boli
profesionale”;
4317 „Contribuțiile angajatorilor pentru cincedii și indemnizații”;
4371 „Contribuțiile angajatorilor pentru asigurări de șomaj”;
4372 „Contribuțiile asiguraților pentru asigurări de șomaj”;
438 „Alte datorii sociale”;
6451 „Contribuțiile angajatorilor pentru asigurările sociale”;
6452 „Contribuțiile angajatorilor pentru asigurări de șomaj”;
6453 „Contribuțiile angajatorilor pentru asigurări sociale de sănătate”;
6454 „Contribuțiile angajatorilor pentru accidente de munca și boli
profesionale”;
6456 „Contribuțiile angajatorilor la fondul de garantare pentru plata creanțelor
salariale”;
6458 „Alte cheltuieli privind asigurările și protecția socială”;
83

647 „Cheltuieli din fonduri destinat stimulării personalului”.
Instituțiile publice au obligația înregistrării în contabilitate atât a salariilor cuvenite
personalului pentru munca prestată cât și a contribuțiilor privind asigurările și protecția
socială.
În sistemul public sunt considerați contribuabili:
•asigurații care datorează contribuții individuale de asigurări sociale;
•angajatorii;
•Agenția Națională de Ocupare și Formare Profesională care administrează
bugetul fondului pentru plata ajutorului de șomaj.
Contribuțiile angajatorului se determină prin aplicarea cotelor de contribuții asupra
fondului total de salarii brute realizate lunar, astfel:
a) Cotele de contribuție la asigurările sociale se stabilesc pentru :
•condiții normale de munca 31,3 %;
•condiții deosebite de munca 36,3 %;
•condiții speciale de munca 41,3 %.
Cotele mai sus prezentate sunt diminuate cu contribuțiile asiguraților la asigurările
sociale astfel:
•condiții normale de munca 31,3% – 10,5% = 20,8 %;
•condiții deosebite de munca 36,3% – 10,5% = 25,8 %;
•condiții speciale de munca 41,3% – 10,5% = 30,8 %.
În vederea determinării contribuției la asigurările sociale de către angajator, din fondul
total de salarii brute realizate lunar se scad concediile medicale suportate de către angajator,
astfel că la diferența rezultată se aplică procentul corespunzător în funcție de categoria din
care face parte instituția.
b) Cota de contribuție pentru concedii și indemnizații este de 0,85%. Din suma
rezultată se scad concediile medicale suportate de angajator.
c) Cota de contribuție la asigurările sociale de sănătate este de 5,2%.
d) Cota de contribuție la asigurările pentru șomaj este de 0,5%;
e) Cota de contribuție la fondul pentru accidente de munca si boli profesionale este
cuprins între 0,15% și 0,85%, în funcție de clasa de risc conform Legii nr. 346/2002 (procente
de risc 2009 CAEN) ;
f) Cota de contribuție la fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale este de
0,25%, excepție făcând instituțiile publice definite conform legii nr. 500/2002 privind
finanțele publice;
g) Cota de contribuție la fondul pentru handicapați , pentru instituții cu un număr de
peste 50 salariați (legea 448/06.12.2006). Relația de calcul fiind următoarea:
Nr. de salariați x 4 % = Locuri pentru persoane cu dizabilități
Dacă nu sunt create aceste locuri, relația este:
Nr. total locuri de munca/instituție x salariul minim (600 lei) x 50 % =
Contribuție fond pentru handicapați.
În situația în care instituția are persoane cu dizabilități, relația este:
84

Nr. total locuri de muncă/instituție – nr. locuri pentru persoane cu dizabilități x
salariul minim x 50% = Contribuție fond pentru handicapați .
Totodată, angajatorul datorează la asigurările sociale o contribuție pentru concediile
medicale de asigurări conform următoarei relații:
Număr de zile în care angajații se află în concedii medicale x Salariul minim pe
economie raportate la numărul de zile lucrătoare din luna respectivă.
La suma rezultată din această relație se aplică cota corespunzătoare de contribuție.
Contribuțiile asiguraților la asigurările sociale, la asigurările sociale de sănătate, se
determină prin aplicarea cotelor de contribuție asupra venitului salarial impozabil lunar iar
contribuția asiguraților la bugetul asigurărilor de șomaj se calculează prin aplicarea cotei de
contribuție asupra fondului de salarii. Cotele de contribuție sunt următoarele:
contribuția individuală la asigurările sociale, este de 10,5 %;
contribuția lunară la asigurările de sănătate datorate de angajați este de 5,5 %;
contribuția individuală datorată la fondul de șomaj este de 0,5 %.
Contribuțiile angajatorului și angajaților la asigurările sociale și protecția socială
trebuie achitate lunar de către instituție până cel mai târziu la data de 25 a lunii următoare
celei pentru care se datorează contribuțiile.
Indemnizațiile de maternitate și cele de îngrijire a copilului se suportă din bugetul
asigurărilor sociale de stat. Acestea se acordă numai dacă angajatul a cotizat la bugetul
asigurărilor sociale de stat cel puțin 10 luni în ultimele 12 luni, anterioare producerii riscului
și sunt scutite de contribuții la asigurările sociale, asigurările sociale de sănătate, șomaj,
impozit pe salarii. Se utilizează următoarea formulă contabilă:
4311 „Contribuțiile angajatorilor = 423 „Personal – ajutoare și
pentru asigurările sociale” indemnizații datorate”
Aplicații:
a) O instituție publică de învățământ superior finanțată din alocații bugetareprimite de
la MECI conform contractului instituțional, în luna Mai 2009, prezintă următoarele
informații:
•fond total de salarii 100.000 lei;
•avansuri acordate salariaților 5.000 lei;
•rețineri în favoarea terților 1.000 lei;
•contribuțiile salariaților sunt: CAS 10,5%, CASS 5,5%, șomaj 0,5%;
• impozit pe salarii 13.360 lei;
•salarii neridicate 1.000 lei;
•contribuțiile instituției sunt : CAS 20,8%, CASS 5,2%, ajutor de șomaj
0,5%, fond pentru accidente de muncă și boli profesionale 0,205%;
•contribuții pentru concedii și indemnizații 0,85%;
•concedii medicale suportate de angajator 3.000 lei;
85

•concedii medicale de asigurări: 50 de zile, număr de zile lucrătoare
pentru luna Mai, 20 zile.
1. Se înregistrează avansurile acordate personalului în sumă de 5.000 lei.
425 „Avansuri acordate personalului” = 5311 „Casa în lei”
5.000

2. Se înregistrează în baza centralizatorului statelor de salarii, fondul total de salarii
aferent lunii mai, în valoare de 100.000 lei.
641/10.01.01…30 = 421 „Personal – salarii 100.000
„Cheltuieli cu salariile personalului” datorate”

3. Se înregistrează reținerile din salarii.
421 „Personal – salarii datorate” = %
35.860
4312 „Contribuțiile asiguraților
10.500
pentru asigurări sociale”
4314 „Contribuțiile asiguraților
5.500
pentru asigurări sociale
de sănătate”
4372 „Contribuțiile asiguraților
500
pentru asigurări de șomaj”
444 „Impozit pe venitul din
13.360
salarii și alte drepturi”
427 „Rețineri din salarii și din alte 1.000
drepturi datorate terților”
425 „Avansuri acordate personalului” 5.000
4. Se înregistrează contribuțiile angajatorului la asigurările și protecția socială.
6451/10.03.01 = 4311 „Contribuțiile angajatorilor 20.176
„Contribuțiile angajatorilor pentru asigurări sociale”
pentru asigurări sociale”

6452/10.03.02 = 4371 „Contribuțiile angajatorilor 500
„Contribuțiile angajatorilor pentru asigurări de șomaj”
pentru asigurări de șomaj”
6453/10.03.03 = 4313 „Contribuțiile angajatorilor 5.200
„Contribuțiile angajatorilor pentru asigurări sociale
pentru asigurări sociale de sănătate”
86

de sănătate”

6454 /10.03.04 = 4315 „Contribuțiile angajatorilor 205
„Contribuțiile angajatorilor pentru accidente de muncă
pentru accidente de muncă și și boli profesionale”
boli profesionale”
6455/10.03.06 = 4317 „Contribuțiile angajatorilor 538
„Contribuțiile angajatorilor pentru pentru concedii și
concedii și indemnizații” indemnizații”
5. Se înregistrează cota de contribuție la asigurările sociale pentru concediile medicale
de asigurări.
6451/10.03.01 = 4311 „Contribuțiile angajatorilor 312
„Contribuțiile angajatorilor pentru asigurări sociale”
pentru asigurări sociale”
6. Se înregistrează plata salariilor nete în valoare de 64.140 lei, din care 1.000 lei nu se
ridică, 3.140 lei se achită prin caserie, diferența, se virează în conturile de card ale salariaților.
421 „Personal – salarii datorate” = % 64.140
426 „Drepturi de personal neridicate” 1.000
5311 „Casa în lei” 3.140
562/10.01.01..30
60.000
„Disponibil ale activităților
finanțate din venituri proprii”
7. Se înregistrează virarea obligațiilor la bugetele respective.
% = 562/10.03.01
30.988
4311 „Contribuțiile angajatorilor „Disponibil ale activităților 20.488
pentru asigurări sociale” finanțate din venituri proprii”
4312 „Contribuțiile asiguraților
10.500
pentru asigurări sociale”

% = 562/10.03.03
10.700
4313 „Contribuțiile angajatorilor „Disponibil ale activităților
5.200
pentru asigurări sociale finanțate din venituri proprii”
de sănătate”
4314 „Contribuțiile asiguraților
5.500
pentru asigurări sociale
87

de sănătate”
% = 562/10.03.02
1.000
4371 „Contribuțiile angajatorilor „Disponibil ale activităților
500
pentru asigurări de șomaj” finanțate din venituri proprii”
4372 „Contribuțiile asiguraților 500
pentru asigurări de șomaj”
% = 562/10.01.30
14.360
444 „Impozit pe venitul din „Disponibil ale activităților
13.360
salarii și alte drepturi” finanțate din venituri proprii”
427 „Rețineri din salarii și din 1.000
alte drepturi datorate terților”
4315 „Contribuțiile angajatorilor = 562/10.03.04 205
pentru accidente de muncă „Disponibil ale activităților
și boli profesionale” finanțate din venituri proprii”
4317 „Contribuțiile angajatorilor = 562/10.03.04 538
pentru concedii și indemnizații” „Disponibil ale activităților
finanțate din venituri proprii”
b) O instituție publică de învățământ superior finanțată din venituri proprii acordă unui
salariat, în luna Mai 2009, următoarele drepturi salariale: salariu de încadrare: 1.000 lei, spor
de vechime 25%, indemnizație de conducere 10%, spor de doctorat 15%, convorbiri
telefonice 100 lei, tichete de masă 200 lei. Salariatul are în întreținere trei copii minori. Se va
calcula salariul cuvenit angajatului și se vor înregistra în contabilitate operațiunile
corespunzătoare:
Salariul de încadrare: 1.000 lei
Spor de vechime: 250 lei
Indemnizație de conducere 100 lei
Spor de doctorat 150 lei
Total venit brut: 1.500 lei
CAS (10,5% x 1.500 lei) : 157,5 lei
CASS (5,5% x 1.500 lei) : 82,5 lei
Șomaj (0,5% x 1.050 Lei) : 7,5 lei
Total venit net: 1.252,5 lei
Deducere 3 persoane: 550 lei
Baza impozabilă: 702,5 lei
Impozit pe salariu (702,5 lei x 16%) 112,4 lei
Salariu net (1.252,5 – 112,4): 1.140,1 lei
1. Se înregistrează salariul cuvenit conform ștatului de plată.
88

641/10.01.01 = 421 „Personal – salarii datorate”
1.000
„Cheltuieli cu salariile personalului”

641/10.01.03 = 421 „Personal – salarii datorate”
100
„Cheltuieli cu salariile personalului”
641/10.01.04 = 421 „Personal – salarii datorate”
250
„Cheltuieli cu salariile personalului”
641/10.01.06 = 421 „Personal – salarii datorate”
150
„Cheltuieli cu salariile personalului”
2. Se înregistrează reținerile din salariul angajatului.
421”Personal – salarii datorate” = %
359,9
4312 „Contribuțiile asiguraților 157,5
pentru asigurări sociale”
4314 „Contribuțiile asiguraților 82,5
pentru asigurări sociale
de sănătate”
4372 „Contribuțiile asiguraților 7,5
pentru asigurări de șomaj”
444 „Impozit pe venitul din
112,4 salarii și alte drepturi”
3. Se înregistrează contribuțiile instituției pentru salariul cuvenit angajatului astfel:
CAS 20,8%, CASS 5,5%, șomaj 0,5%, fond pentru accidente de muncă și boli profesionale
0,205%, contribuții pentru concedii și indemnizații 0,85%.
6451/10.03.01 = 4311 „Contribuțiile angajatorilor 312
„Contribuțiile angajatorilor pentru asigurări sociale”
pentru asigurări sociale”
6452/10.03.02 = 4371 „Contribuțiile angajatorilor 7,5
„Contribuțiile angajatorilor pentru asigurări de șomaj”
pentru asigurări de șomaj”

6453/10.03.03 = 4313 „Contribuțiile angajatorilor 78
„Contribuțiile angajatorilor pentru asigurări sociale
pentru asigurări sociale de sănătate”
de sănătate”
6454/10.03.04 = 4315 „Contribuțiile angajatorilor 3
89

„Contribuțiile angajatorilor pentru accidente de muncă
pentru accidente de muncă și boli profesionale”
și boli profesionale”
6455/10.03.06 = 4317 „Contribuțiile angajatorilor 12,75
„Contribuțiile angajatorilor pentru pentru concedii și indemnizații”
concedii și indemnizații”
4. Se virează restul de plată cuvenit salariatului în contul de carduri.
421 „Personal – salarii datorate” = 560 „Disponibil al instituțiilor
1.140,1
publice finanțate integral
din venituri proprii”
5. Se virează obligațiile la bugetele în cauză.
% = 560/10.03.01 469,5
4311 „Contribuțiile angajatorilor „Disponibil al instituțiilor 312
pentru asigurări sociale” publice finanțate integral
4312 „Contribuțiile asiguraților din venituri proprii”
157,5
pentru asigurări sociale”

% = 560/10.03.03
160,5
4313 „Contribuțiile angajatorilor „Disponibil al instituțiilor
78
pentru asigurări sociale publice finanțate integral
de sănătate” din venituri proprii”
4314 „Contribuțiile asiguraților
82,5
pentru asigurări sociale
de sănătate”
% = 560/10.03.02
15
4371 „Contribuțiile angajatorilor „Disponibil al instituțiilor 7,5
pentru asigurări de șomaj” publice finanțate integral
4372 „Contribuțiile asiguraților din venituri proprii”
7,5
pentru asigurări de șomaj”

4315 „Contribuțiile angajatorilor = 560/10.03.04
3
pentru accidente de muncă „Disponibil al instituțiilor
și boli profesionale” publice finanțate integral
din venituri proprii”
90

4317 „Contribuțiile angajatorilor = 560/10.03.06
12,75
pentru concedii și indemnizații” „Disponibil al instituțiilor
publice finanțate integral
din venituri proprii”
444 „Impozit pe venitul din = 560/10.01.30
112,4
salarii și alte drepturi” „Disponibil al instituțiilor
publice finanțate integral
din venituri proprii”

C. Imputarea minusurilor constatate in gestiune se efectuează la valoarea actuală.
Diferența dintre valoarea actuală mai mare și valoarea contabilă mai mică a bunului imputat
reprezintă o datorie față de bugetul statului ce urmează a fi achitată. Aceasta se reflectă în
contul 4481 „Alte datorii față de buget ”, iar valoarea contabilă a bunului imputat, în creditul
contului 719 „Alte venituri operaționale ”.
Aplicații:
Minusuri imputabile constatate în gestiune.
La o instituție publică, gestionarului magaziei de materiale i se impută un minus,
valoarea actuală fiind 500 lei, valoarea contabilă 200 lei. Gestionarul își recunoaște vina și
depune banii.
a) Se înregistrează imputarea lipsei.
4282 „Alte creanțe în legătură = % 500
cu personalul” 719 „Alte venituri operaționale”
200
4481 „Alte datorii față de buget” 300

b) Se înregistrează încasarea pagubei și se depune numerarul în contul de disponibil.
5311 „Casa în lei” = 4282 „Alte creanțe în legătură
500 cu personalul”
581 „Viramente interne” = 5311 „Casa în lei”
500
7701 „Finanțarea de la = 581 „Viramente interne” 500
bugetul de stat”
c) Se înregistrează virarea obligației la bugetul de stat.

4481 „Alte datorii față de buget” = 7701 „Finanțarea de la bugetul 300
de stat”
91

În situația în care imputațiile urmează să fie soluționate de instanțele judecătorești
până la decizia acesteia, pentru suma depusă de vinovat se utilizează contul 462 „Creditori”.
Pentru soluționarea cazului există următoarele variante :
•declararea vinovației gestionarului;
•declararea nevinovației gestionarului.
Având drept exemplu aplicația de mai sus, gestionarul contestă imputația în
instanță. Aceasta hotărăște vinovăția gestionarului.
a) Se înregistrează imputarea lipsei.
4282 „Alte creanțe in legătură = %
500
cu personalul” 719 „Alte venituri operaționale”
200
4481 „Alte datorii față de buget” 300
b) Se înregistrează încasarea imputației și se depune numerarul în contul de disponibil
bancar.
5311 „Casa în lei” = 462 „Creditori”
500
581 „Viramente interne” = 5311 „Casa în lei”
500
7701 „Finanțarea de la bugetul = 581 „Viramente interne” 500
de stat”
c) Instanța decide că gestionarul este vinovat, prin urmare se va înregistra
compensarea creanței asupra gestionarului cu datoria instituției publice față de acesta.
462 „Creditori” = 4282 „Alte creanțe în
500 legătură cu personalul”
d) Se înregistrează virarea obligației la bugetul de stat.
4481 „Alte datorii față de buget” = 7701 „Finanțare de la bugetul 300
de stat”
În situația în care instanța hotărăște nevinovăția gestionarului .
a) Se înregistrează imputarea lipsei.
4282 „Alte creanțe în legătură = %
500
cu personalul” 719 „Alte venituri operaționale”
200
92

4481 „Alte datorii față de buget” 300
b) Se înregistrează încasarea imputației și se depune suma în contul de disponibil
bancar.
5311 „Casa în lei” = 462 „Creditori”
500
581 „Viramente interne” = 5311 „Casa în lei”
500
7701 „Finanțarea de la bugetul = 581 „Viramente interne” 500
de stat”
c) Se înregistrează restituirea sumei gestionarului.
5311 „Casa în lei” = 581 „Viramente interne” 500
581 „Viramente interne” = 7701 „Finanțarea de la 500
bugetul de stat”
462 „Creditori” = 5311 „Casa în lei” 500
d) Se înregistrează anularea operațiunii de imputație.
4282 „Alte creanțe în legătură = % 500
cu personalul” 719 „Alte venituri operaționale”
4481 „Alte datorii față de
buget”

e) Se înregistrează minusul de materiale pe cheltuiala instituției.
602 „Cheltuieli cu materialele = 302 „Materiale consumabile” 200
consumabile”
5.2.4. Contabilitatea decontărilor cu bugetul statului, bugetul local,bugetul
asigurărilor sociale de stat și conturi asimilate
În cadrul decontărilor cu bugetul de stat se includ : impozitul pe venitul din salarii,
taxa pe valoarea adăugată, alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate, alte datorii și creanțe cu
bugetul.
Problematica impozitului pe salarii a fost tratată la capitolul anterior.
Taxa pe valoarea adăugată este un impozit indirect datorat bugetului de stat, de către
instituțiile publice finanțate din venituri proprii. Cu excepția acestora, celelalte instituții
nu
reflectă distinct în contabilitate taxa pe valoarea adăugată.
Documentele obligatorii ce trebuie întocmite de plătitorii de taxă pe valoarea
adăugată, sunt : 500
200
30
0
93

Jurnalul pentru vânzări care stabilește TVA colectat;
Jurnalul pentru cumpărări care stabilește TVA deductibilă;
Decontul pentru TVA .
Cotele de TVA sunt:
a) cota de 19% aplicată asupra bazei de impozitare pentru orice operațiune
impozabilă care nu este scutită de TVA sau nu este supusă cotei reduse de TVA;
b) cota de 9% aplicată asupra bazei de impozitare pentru anumite categorii de bunuri
și servicii, spre exemplu : medicamente, livrarea de manuale școlare, etc.;
c) există si operațiuni scutite de TVA, spre exemplu : spitalizarea, centre de îngrijire
și diagnostic.
Reflectarea în contabilitate a operațiunilor privind taxa pe valoarea adăugată se
realizează cu ajutorul următoarelor conturi :
4423 „TVA de plată”;
4424 „TVA de recuperat”;
4426 „TVA deductibilă”;
4427 „TVA colectată”;
4428 „TVA neexigibilă”.
Contul 4423 „TVA de plată ”, ține evidența taxei pe valoarea adăugată datorată
bugetului de stat. Este un cont de pasiv.
În credit, se înregistrează, la sfârșitul lunii, TVA datorată bugetului de stat, rezultată
ca diferență între TVA colectată mai mare și TVA deductibilă mai mică.
În debit, se înregistrează TVA virată la bugetul statului.
Soldul este creditor și reflectă suma exigibilă datorată bugetului de stat.
Contul 4424 „TVA de recuperat ”, ține evidența TVA de recuperat de la bugetul
statului. Este un cont de activ.
În debit, se înregistrează, la sfârșitul lunii, TVA de recuperat de la bugetul de stat,
rezultată ca diferență între TVA colectată mai mică și TVA deductibilă mai mare.
În credit, se înregistrează TVA recuperată de la bugetul statului.
Soldul este debitor și reprezintă TVA rămasă de recuperat de la bugetul statului.
Contul 4426 „TVA deductibilă” , ține evidența TVA înscrisă în facturile emise de
furnizori pentru bunuri achiziționate, lucrări executate și servicii prestate. Este un cont de
activ.
În debit, se înregistrează TVA deductibilă potrivit reglementarilor legale.
În credit, se înregistrează suma dedusă din TVA colectată, suma ce urmează a se
recupera de la bugetul statului precum și partea din TVA nedeductibilă pentru operațiunile
scutite de TVA.
Acest cont nu prezintă sold la sfârșitul lunii.
Contul 4427 „TVA colectată” , ține evidența sumelor datorate bugetului de stat
reprezentând TVA aferentă vânzărilor de bunuri, executării de lucrări sau prestărilor de
servicii. Este un cont de pasiv.
În credit se înregistrează, în cursul lunii, TVA aferentă vânzărilor de bunuri,
executărilor de lucrări sau prestărilor de servicii către clienți.
În debit, se înregistrează TVA reprezentând dreptul la deducere al instituției, precum
și TVA datorată bugetului de stat.
Acest cont nu prezintă sold la sfârșitul lunii.
94

Contul 4428 „TVA neexigibilă” , ține evidența TVA neexigibilă rezultată din
vânzările și cumpărările de bunuri, servicii și lucrări efectuate cu plata în rate, precum și TVA
inclusă în prețul de vânzare cu amânuntul la instituțiile care țin evidența mărfurilor la acest
preț. Este un cont bifuncțional.
În credit, se înregistrează TVA înscrisă în facturile emise pentru bunurile livrate
sau
serviciile prestate ce urmează a se încasa în lunile următoare sau prin decontări succesive,
TVA aferentă prețului de vânzare cu amânuntul pentru mărfurile achiziționate de către
unitățile comerciale cu amânuntul în cazul în care evidența gestiunii se ține la prețul de
vânzare cu amânuntul, inclusiv TVA aferentă cumpărărilor de bunuri și servicii cu plata în
rate devenită exigibilă.
În debit, se înregistrează TVA aferentă vânzărilor de bunuri și servicii cu plata în rate
devenită exigibilă, TVA aferenta mărfurilor vândute prin unitățile comerciale cu amânuntul,
în cazul în care evidența gestiunii se ține la prețul de vânzare cu amânuntul precum și TVA
aferentă cumpărărilor de bunuri și servicii cu plata în rate.
Soldul acestui cont reprezintă TVA neexigibilă.
Aplicații:
1. O instituție publică de învățământ superior finanțată din venituri proprii a efectuat
următoarele operațiuni.
a) Se înregistrează achiziționarea de combustibili conform facturii în valoare de 2.000
lei, TVA 19%.
% = 401 „Furnizori”
2.380
3022 „Combustibili”
2.000
4426 „TVA deductibilă”
380
b) Se înregistrează achiziționarea unui autoturism cu plata în rate, conform facturii în
valoare de 50.000 lei, TVA 19%.
% = 404 „Furnizori de active fixe”
59.500
2133 „Mijloace de transport”
50.000
4428 „TVA neexigibilă”
9.500
c) Se înregistrează plata primei rate a autoturismului în valoare de 1.000 lei,
TVA 19%.
404 „Furnizori de active fixe” = 562/71.01.02
1.000
„Disponibil al activitățiilor
finanțate din venituri proprii”
95

4426 „TVA deductibilă” = 4428 „TVA neexigibilă” 1 90
d) Se înregistrează vânzarea de produse finite conform facturii în valoare de 15.000
lei, TVA 19%, valoarea la preț de producție a produselor finite este de 10.000 lei.
4111 „Clienți cu termen sub 1 an” = %
17.850
701 „Venituri din vânzarea
15.000
produselor finite”
4427 „TVA colectată” 2.850
711 „Variația stocurilor” = 345 „Produse finite” 10.000
c) Se înregistrează închiderea conturilor de TVA.
D 4426 C D 4427 C D 4428 C
380
1902.850 9.500190
RD 570
TSD 5702.850 RCRD 9.500190 RC
SFD 570 2.850 TSCTSD 9.500190 TSC
SFC 2.850 SFD 9.310
4427 „TVA colectată” > 4426 „TVA deductibilă” => 4423 „TVA de plată” = TVA
colectată – TVA deductibilă = 2.850-570 = 2.280 lei
4427 „TVA colectată” = %
2.850
4426 „TVA deductibilă” 570
4423 „TVA de plată” 2.280
d) Se înregistrează plata TVA.
4423 „TVA de plată” = 562 „Disponibil al activității 2.280
finanțate din venituri proprii”
În situația în care 4426 „TVA deductibilă” > 4427 „TVA colectată” = 4424 „TVA de
recuperat” = TVA deductibilă – TVA colectată. Înregistrarea contabilă fiind următoarea:
% = 4426 „TVA deductibilă”
4427 „TVA colectată”
4424 „TVA de recuperat”
a) Se înregistrează încasarea TVA de recuperat.
96

562 „Disponibil al activitățiilor = 4424 „TVA de recuperat”
finanțate din venituri proprii”
b) Se înregistrează compensarea cu TVA de plată din lunile anterioare.

4423 „TVA de plată” = 4424 „TVA de recuperat”
În categoria alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate se includ taxe asupra
mijloacelor de transport, impozitul pe clădiri, alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate. În
contabilitatea analitică, acestea se detaliază pe feluri de impozite, taxe și vărsăminte datorate
bugetului de stat și bugetelor locale.
Aplicație:
a) Se înregistrează achiziționarea din import a unor piese de schimb în valoare de
1.500 euro, cursul de schimb fiind de 4,2 lei, taxe vamale 300 lei.
3024 „Piese de schimb” = %
6.600
401 „Furnizori”
6.300
446 „Alte impozite,taxe 300
și vărsăminte asimilate”
b) Se înregistrează impozitul pe clădiri în valoare de 3.500 lei.
658 „Alte cheltuieli operaționale” = 446 „Alte impozite,taxe 3.500
și vărsăminte asimilate”
5.2.5. Contabilitatea decontărilor între instituțiile publice
Decontările între instituțiile publice sunt reflectate cu ajutorul următoarelor conturi:
Contul 481 „Decontări între instituția superioară și instituția subordonată”,
evidențiază raporturile de decontare intervenite între instituții, reprezentând valoarea activelor
fixe, a materialelor transmise și primite în vederea executării unor acțiuni în cadrul instituției,
precum și cu sumele transmise de instituția superioară către instituția din subordine pentru
efectuarea unor cheltuieli. Este un cont bifuncțional.
În debit, se înregistrează valoarea activelor fixe, a materialelor și a sumelor transmise.
În credit, se înregistrează justificarea utilizării materialelor și sumelor transmise.
Soldul poate fi debitor sau creditor . La consolidare, soldul contului trebuie să fie
zero.
Se detaliază pe următoarele conturi sintetice de gradul II:
4811 „Decontări privind operațiuni financiare”;
4812 „Decontări privind activele fixe”;
4813 „Decontări privind stocurile”;
4814 „Alte decontări”.
97

Contul 482 „Decontări între instituții subordonate” , evidențiază raporturile de
decontare intervenite între instituții subordonate aceluiași ordonator de credite. Este un cont
bifuncțional. În debit, se înregistrează valoarea activelor fixe și materialelor transmise de
instituția care transmite. În credit, se înregistrează valoarea activelor fixe și materialelor
primite la instituția care primește. Soldul poate fi debitor sau creditor . La consolidare, soldul
contului trebuie să fie zero.
Contul 483 „Decontări din operații în participație” , evidențiază decontările din
operații în participație, respectiv a decontării cheltuielilor și veniturilor realizate din operații
în participație, precum și a sumelor virate intre coparticipanți. Este un cont bifuncțional.
În credit, se înregistrează veniturile realizate din operații în participație transferate
coparticipanților, conform contractului de asociere, cheltuielile primite prin transfer din
operații în participație și sumele primite de la coparticipanți. În debit, se înregistrează
veniturile primite prin transfer din operații în participație, cheltuielile transferate din operații
în participație și sumele achitate coparticipanților sau virate ca rezultat al operației în
coparticipație.
Soldul creditor, reflectă sume datorate participanților ca rezultat favorabil din operații
în participație precum și sumele datorate de coparticipanți pentru acoperirea eventualelor
pierderi înregistrate din operații în participație. Soldul debitor, reflectă sume ce urmează a fi
încasate din operații în participație ca rezultat favorabil sau sumele datorate de
coparticipanți pentru acoperirea eventualelor pierderi înregistrate din operații în participație.
Aplicații :
1. Se înregistrează transferul unor active fixe, respectiv tehnică de calcul, în valoare de
50.000 lei.
a) Înregistrarea operațiunii în contabilitatea instituției superioare.
4812 „Decontări privind = 214 „Mobilier, aparatură birotică
50.000
activele fixe” echipamente de protecție a
valorilor umane și materiale și
alte active fixe corporale”
b) Înregistrarea operației în contabilitatea instituțiilor publice subordonate.
214 „Mobilier, aparatură birotică = 4812 „Decontări privind
50.000
echipamente de protecție a activele fixe”
valorilor umane și materiale și
alte active fixe corporale”
2. Ministerul Educației, Cercetării și Inovării transferă Universității din Petroșani,
materiale consumabile în valoare de 20.000 lei.
a) Înregistrarea operației în contabilitate M.E.C.I.
482 „Decontări între instituții = 3028 „Alte materiale consumabile” 20.000
98

subordonate”
b) Înregistrarea operației în contabilitatea Universității din Petroșani.
3028 „Alte materiale consumabile” = 482 „Decontări între instituții 20.000
subordonate”
3. În baza unui contract de asociere între Universitatea din Petroșani și un Institut de
Cercetare, se înregistrează suma de 25.000 lei primită de la coparticipanți.
a) Înregistrarea operației la Universitatea din Petroșani.
560 „Disponibil al instituției = 473 „Decontări din operații
25.000
publice finanțate integral în participație”
din venituri proprii”
b) Înregistrarea operației la Institutul de cercetare.

473 „Decontări din operații = 560 „Disponibil al instituției publice
25.000
în participație” finanțate integral din venituri proprii”
CAPITOLUL 6
CONTABILITATEA TREZORERIEI
6.1. Aspecte ale contabilității trezoreriei
Contabilitatea trezoreriei asigură evidența existenței și mișcării titlurilor de plasament,
a altor valori de trezorerie, a disponibilităților existente în conturi la trezoreria statului, Banca
Naționala a României, băncile comerciale și în casierie.
Pentru asigurarea unei discipline bugetare ferme și a întăririi rolului finanțelor publice,
instituțiile publice indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare, inclusiv activitățile
de pe lângă unele instituții publice, finanțate integral din venituri proprii, efectuează
operațiunile de încasări și plăți prin unitățile teritoriale ale trezoreriei statului în raza cărora își
au sediul și unde au deschise conturile de venituri, cheltuieli și disponibilități în condiții de
siguranță si fără comisioane. Instituțiile publice au interdicția de a efectua operațiunile de mai
sus prin bănci comerciale, cu excepția situațiilor prevăzute de lege.
În vederea efectuării cheltuielilor prevăzute în buget, instituțiile publice au obligația
de a prezenta trezoreriei statului la care au conturile deschise, bugetul de venituri și cheltuieli,
aprobat în conformitate cu prevederile legale. Creditele bugetare aprobate pot fi utilizate de
către instituțiile publice finanțate de la buget la cererea ordonatorilor de credite numai după
deschiderea și repartizarea creditelor bugetare. Angajarea și folosirea creditelor bugetare se
realizează în limita prevederilor și destinațiilor aprobate prin buget, pentru cheltuieli strict
legate de activitatea instituției.
99

Creditele bugetare aprobate în bugetul instituțiilor publice finanțate integral sau parțial
din venituri proprii pot fi utilizate numai în limita disponibilităților existente în cont.
Contabilitatea instituțiilor publice asigură înregistrarea plăților de casă și a
cheltuielilor efective, pe subdiviziunile clasificației bugetare, potrivit bugetului aprobat.
Contabilitatea trezoreriei cuprinde :
Investițiile pe termen scurt sunt reprezentate de obligațiunile emise și
răscumpărate de consiliile locale, județene și Consiliul General al Municipiului București și
vărsămintele de efectuat pentru obligațiuni emise și răscumpărate și alte investiții pe termen
scurt;
Conturile la trezoreria statului și bănci sunt reprezentate de disponibil din
împrumuturi din disponibilitățile contului curent general al trezoreriei statului, valori de
încasat, conturi la bănci, disponibil din împrumuturi interne și externe contractate sau
garantate de stat, disponibil din fonduri externe nerambursabile, disponibil din împrumuturi
interne și externe contractate sau garantate de autoritățile administrației publice locale,
dobânzi, împrumuturi pe termen scurt.
Dobânzile de încasat aferente disponibilităților aflate în conturi la bănci se înregistrează
în contabilitate distinct față de cele de plătit, aferente împrumuturilor pe termen scurt.
Dobânzile de încasat și cele de plătit, în cursul exercițiului financiar, se înregistrează
la cheltuieli financiare sau venituri financiare, după caz.
Sumele virate sau depuse la bănci ori prin mandat poștal, pe bază de documente
prezentate instituției și neapărute în extrasele de cont, se înregistrează în mod distinct ca
„Sume în curs de decontare ”.
Contabilitatea disponibilităților aflate în conturi la bănci comerciale și a mișcării
acestora, ca urmare a încasărilor și plăților în valută, se țin atât în lei cât și în valută. Aceste
operațiuni se înregistrează în contabilitate la cursul zilei comunicat de BNR. Operațiunile de
vânzare-cumpărare de valută se înregistrează în contabilitate la cursul utilizat de banca
comercială la care se efectuează schimbul valutar, fără ca acestea să genereze diferențe de
curs valutar. La sfârșitul perioadei, diferențele de curs valutar rezultate din evaluarea
disponibilităților în valută și a altor valori de trezorerie cum sunt creditele, depozite pe termen
scurt în valută, la cursul de schimb comunicat de BNR, valabil pentru această dată, se
înregistrează în conturile de venituri și cheltuieli din diferențe de curs valutar, după caz.
Disponibil al bugetelor , sunt reprezentate de conturile de disponibil ale
bugetului de stat, bugetelor locale și bugetului asigurărilor sociale de stat care au drept scop
evidențierea veniturilor încasate și a cheltuielilor efectuate din aceste bugete. De asemenea
mai cuprinde: disponibilul din fondul de rulment al bugetului local, disponibilul din cote
defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale, disponibilul din venituri
încasate pentru bugetul capitalei, disponibil din fondul de rezervă al bugetului asigurărilor
sociale de stat, disponibil din fondul de rezervă constituit conform O.N.G. nr. 150/2002,
disponibil din sume încasate în cursul procedurii de executare silită și disponibil din sumele
colectate pentru unele bugete.
Casa și alte valori. Contabilitatea disponibilităților aflate în casieria instituțiilor
publice precum și a mișcării acestora, ca urmare a operațiunilor de încasări și plăți efectuate în
numerar, se ține distinct în lei și în valută.
Instituțiile publice pot ridica din contul de finanțare sau din conturile de disponibil,
după caz, deschise la trezoreria statului, sume pentru efectuarea de plăți în numerar,
reprezentând drepturi de personal, precum și pentru alte cheltuieli care nu se justifică a fi
efectuate prin virament.
100

Instituțiile publice au obligația organizării activități de caserie, astfel încât încasările și
plățile în numerar să fie efectuate în condiții de siguranță, cu respectarea condițiilor legale în
vigoare și în limita plafonului de casă stabilit de către trezoreria statului pentru fiecare
instituție publică.
În contabilitatea „Altor valori” la instituțiile publice sunt cuprinse: timbrele fiscale și
poștale, bilete de tratament și odihnă, tichetele și biletele de călătorie, bonurile valorice pentru
carburanți auto, bilete cu valoare nominală, tichete de masă, alte valori.
Acreditivele în lei și valută sunt deschise în vederea achitării unor obligații față
de furnizor;
Disponibilitățile din fonduri cu destinație specială se depun la unitățile
trezoreriei statului și se utilizează potrivit destinaților aprobate prin legislația în vigoare
privind constituirea și utilizarea acestor fonduri;
Disponibilități ale instituțiilor publice și activitățiilor finanțate integral sau
parțial din venituri proprii ;
Disponibilitățile fondurilor speciale aflate în conturile deschise la trezorerie
sunt constituite pentru : Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și bugetul
asigurărilor pentru șomaj și au drept scop evidențierea veniturilor încasate și cheltuielilor
efectuate din aceste bugete;
Viramentele interne înregistrează transferurile de disponibilități bănești între
conturile de la trezoreria statului și bănci comerciale, precum și între conturile de la trezorerie
sau bănci, după caz și din casieria instituției;
Ajustările pentru pierderea de valoare a conturilor de trezorerie sunt
reprezentate de ajustările pentru pierderea de valoare a obligațiunilor emise și răscumpărate.
6.2. Contabilitatea trezoreriei
6.2.1. Conturi utilizate

Conturile de trezorerie sunt reflectate în contabilitate cu ajutorul conturilor din clasa a
V-a a Planului de conturi, numită „Conturi la trezoreria statului și instituții de credit” .
Conturile din această clasă au funcție contabilă de activ cu excepția contului 519
„Împrumuturi pe termen scurt” și contului 509 „Vărsăminte de efectuat pentru investițiile
pe termen scurt”care au funcție contabilă de pasiv.
Conturile de activ se debitează cu intrările de disponibilității în contul deschis la
trezorerie sau la bănci, sau în numerar și se creditează cu plățile efectuate de acestea. Soldul
final este debitor și reflectă disponibilitățile existente în cont sau în casierie la sfârșitul
perioadei respective.
Contul 509 „Vărsăminte de efectuat pentru investițiile pe termen scurt” se
creditează cu sumele datorate pentru obligațiuni emise și se debitează cu sumele achitate
pentru acestea. Soldul este creditor și reprezintă sume datorate pentru obligațiunile emise.
Contul 519 „Împrumuturi pe termen scurt” se creditează cu creditele pe termen
scurt primite de instituții. Se debitează cu rambursările de credite. Soldul este creditor și
reprezintă valoarea creditelor primite și nerambursate.
101

6.2.2. Contabilitatea investițiilor pe termen scurt
Obligațiunile emise și răscumpărate sunt titluri de credit pe care autoritățile locale le
emit în vederea obținerii de împrumuturi publice. Contabilitatea analitică se ține distinct pe
categorii de titluri de obligațiuni emise, ce urmează a fi răscumpărate și anulate.
Contabilitatea analitică a vărsămintelor de efectuat pentru investițiile pe termen scurt
se ține pe unitățile emitente de obligațiuni.
Aplicații:
1. Se înregistrează obligațiuni emise și răscumpărate în valoare de 20.000 lei, din care:
15.000 lei prin contul de finanțare bugetară și 5.000 lei prin casierie.
505 „Obligațiuni emise = %
20.000
și răscumpărate” 5311 „Casa în lei”
5.000
770 „Finanțare de la buget” 15.000
2. Se înregistrează anularea obligațiunilor emise și răscumpărate în valoare de
20.000 lei.
161 „Împrumuturi din emisiunea = 505 „Obligațiuni emise
20.000
de obligațiuni” și răscumpărate”

3. Se înregistrează suma de 15.000 lei, reprezentând nume datorate pentru
răscumpărarea a 10.000 de obligațiuni emise.
505 „Obligațiuni emise = 509 „Vărsăminte de efectuat
15.000
și răscumpărate” pentru investițiile pe termen scurt
4. Se înregistrează plata sumei de 120.000 lei, reprezentând plata pentru
răscumpărarea obligațiunilor emise.
509 „Vărsăminte de efectuat = 505 „Obligațiuni emise
120.000
pentru investițiile pe și răscumpărate”
termen scurt”
6.2.3. Contabilitatea disponibilităților bănești
Operațiunile de încasări și plăți cu sau fără numerar sunt acele operațiuni prin care
strângerea drepturilor și obligațiilor se realizează prin intermediul trezoreriei statului a
unităților bancare sau a casieriei instituției în baza documentelor depuse de acestea. Toate
operațiunile efectuate prin conturile de la trezorerie sau bănci vor fi consemnate în extrasul de
cont.
102

În vederea înregistrării în contabilitate a operațiunilor de încasări și plăți în numerar se
utilizează contul 531 „Casa” . Pentru înregistrarea operațiunilor prin virament se utilizează
următoarele conturi.
Conturile grupei 51 „Conturi la trezorerii și insituții de credit”;
Conturile grupei 52 „Disponibil al bugetelor”;
Conturile grupei 55 „Disponibil din fonduri cu destinație specială”;
Conturile grupei 56 „Disponibil al instituțiilor publice și al
activităților finanțate integral sau parțial din venituri
proprii”;
Conturile grupei 57 „Disponibil din veniturile fondurilor speciale”.
În cadrul conturilor de disponibilități, un specific aparte prezintă contul 552
„Disponibil pentru sume de mandat și sume în depozit” . Cu acest cont, instituțiile publice țin
evidența sumelor primite:
a)de la agenții economici, în vederea efectuării unor operațiuni în cazuri speciale
cum ar fi: garanțiile depuse de agenții economici la instituțiile publice pentru participarea la
licitații, inclusiv taxa de participare și contravaloarea caietelor de sarcini, operații de mandat
efectuate din sumele puse la dispoziție de către agenții economici care nu pot fi restituite până
la finele anului.
b)de la persoanele fizice ale instituției, în vederea păstrări unor drepturi bănești cum
ar fi spre exemplu: drepturile bănești ale persoanelor lipsite de libertate, păstrate de
penitenciare, drepturi de personal și sume ordonanțate dar neridicate în cursul anului de către
persoanele beneficiare.
Contabilitatea analitică se ține pe fiecare mandat și depozit.
Aplicații:
1. Se înregistrează încasarea la bugetul local a impozitului pe profit în valoare de
1.500.000 lei.

5211 „ Disponibil al = 730 „Impozit pe profit”
1.500.000
bugetului local”
2. Se înregistrează primirea de către o instituție publică a sumei de 500.000 EURO
la
cursul de 4,2 lei/EURO, reprezentând contribuția financiară nerambursabilă a Uniunii
Europene pentru Fondul PHARE.
515 „Disponibil din fonduri = 774 „Finanțare din fonduri
2.100.000
externe nerambursabile” externe nerambursabile”
3. O instituție publică finanțată din venituri proprii achită obligația față de furnizori, în
valoare de 500.000 lei.
103

401 „Furnizori” = 562 „Disponibil al activitățiilor
500.000
finanțate din venituri proprii”
4. Se înregistrează încasarea cotelor de contribuție la fondul de asigurări de șomaj, în
sumă de 2.000.000 lei.
574 „ Disponibil din veniturile = 7704 „Finanțarea din bugetul
2.000.000
bugetului asigurărilor asigurărilor pentru șomaj”
pentru șomaj”
5. Consiliul județean Hunedoara-Deva, beneficiază de un împrumut extern garantat de
către stat, în sumă de 200.000 EURO, la cursul de 4,2 lei/EURO.
5142 „Disponibil în valută = 165 „Împrumuturi interne 840.000
din împrumuturi interne și externe garantate de stat”
și externe garantate de stat”
6. Se înregistrează diferențe favorabile de curs valutar la următoarele conturi: pentru
valută existentă în conturi la bănci 2.000 lei, pentru valută existentă în casierie 100 lei, pentru
creditele deschise în valută 700 lei, pentru împrumuturile garantate de stat 3.000 lei.
% = 765 „Venituri din diferențe
5.800
5124 „Conturi la bănci în valută” de curs valutar”
2.000
5314 „Casa în valută”
100
5412 „Acreditive în valută”
700
5142 „Disponibil în valută
3.000
din împrumuturi interne și
externe garantate de stat”
7. Se înregistrează diferențe nefavorabile de curs valutar la următoarele conturi: pentru
valuta deținută la conturi în bănci 1.500 lei, pentru valuta existentă în contul de disponibil din
fonduri externe nerambursabile 1.000 lei, pentru valute deținute în contul de disponibil din
împrumuturi externe contractate de autoritățile administrației publice locale 2.000 lei.
665 „Cheltuieli din diferențe = %
4.500
de curs valutar” 5124 „Conturi la bănci în valută”
1.500
515 „Disponibil din fonduri
1.000
externe nerambursabile”
104

5162 „Disponibil în valută din 2.000
împrumuturi interne și externe
contractate de autoritățile
administrației publice locale”
8. O universitate de stat încasează de la un agent economic o garanție pentru
participare la licitație, în valoare de 100.000 lei.
552 „Disponibil pentru sume de = 462 „Creditori”
100.000
mandat și sume în depozit”
9. Se înregistrează restituirea garanției de participare la licitație agentului economic
care nu a întrunit procedurile de câștigare a licitației în sumă de 100.000 lei.
462 „Creditori” = 552 „Disponibil pentru sume de 100.000
mandat și sume în depozit”
10. Se înregistrează virarea sumei de 2.000 lei din contul de la trezorerie în contul de
sume de mandat.
581 „Viramente interne” = 7701 „Finanțarea de la bugetul
2.000
de stat”

552 „Disponibil pentru sume de =581 „Viramente interne”
2.000
mandat și sume în depozit”
6.2.4. Contabilitatea altor valori, acreditivelor și avansurilor de trezorerie
A. Instituțiile publice pot păstra în casierie, în afara numerarului și alte valori,
categorie în care sunt cuprinse: timbre fiscale și poștale, bilete de tratament și odihnă, tichete
și bilete de călătorie, bonuri valorice pentru carburanți auto, bilete cu valoare nominală,
tichete de masă, bilete de intrare în muzee, expoziții și spectacole, cartele de masă pentru
cantine.
Contul 532 „Alte valori” este cont cu funcție contabilă de activ. În debit se
înregistrează alte valori primite în gestiune, iar în credit, se înregistrează celor utilizate.
Soldul este debitor și reflectă alte valori existente.
Se detaliază pe următoarele conturi sintetice de gradul II:
5321 „Timbre fiscale și poștale”;
5322 „Bilete de tratament și odihnă”;
5323 „Tichete și bilete de călătorie”;
5324 „Bonuri valorice pentru carburanți auto”;
5325 „Bilete cu valoare nominală”;
105

5326 „Tichete de masă”;
5328 „Alte valori”.
Aplicație:
O instituție publică achiziționează timbre poștale în valoare de 5000 lei, bonuri
valorice pentru carburanți auto de 15000 lei și tichete de masă de 100000 lei. Aceste valori
sunt distribuite sau consumate.
a) Se înregistrează achiziționarea acestor alte valori cu numerar existent în casierie.
% = 5311 „Casa în lei”
120.000
5321 „Timbre fiscale și poștale”
5.000
5324 „Bonuri valoricepentru
15.000
carburanți auto”
5326 „Tichete de masă”
100.000
b) Se înregistrează consumul de timbre poștale.
626 „Cheltuieli poștale și taxe = 5321 „Timbre fiscale și poștale” 5.000
de telecomunicații”
c) Se înregistrează consumul de bonuri valorice pentru carburanți auto.
6022 „Cheltuieli privind = 5324 „Bonuri valoricepentru
15.000 combustibilul” carburanți auto”
d) Se înregistrează distribuirea tichetelor de masă angajaților instituției.
642 „Cheltuieli salariale în natură” = 5326 „Tichete de masă”
100.000

B. Acreditivul reprezintă o formă de decontare solicitată de furnizor pentru a avea
certitudinea încasării de la instituția publică a contravalorii bunurilor livrate, a lucrărilor
executate și a serviciilor prestate. Acesta se deschide la o bancă, prin virarea unei sume din
contul de disponibilități într-un cont deschis la dispoziția furnizorului. Plata se realizează pe
măsură ce furnizorul face băncii dovada realizării obiectivului prevăzut în contractul dintre
părți. El se deschide fie în lei, fie în valută.
Aplicație:
106

O instituție publică deschide un acreditiv în lei în favoarea unui furnizor de active fixe
în valoare de 20.000 lei. Pe măsură ce acesta furnizează instituției bunurile contractate se
efectuează plăți din acreditiv.
a) Se înregistrează deschiderea acreditivului.
5411 „Acreditive în lei” = 5121 „Conturi la bănci în lei” 20.000
b) Se înregistrează plata contravalori bunurilor livrate.
404 „Furnizori de active fixe” =5411 „Acreditive în lei”
20.000
C. Avansurile de trezorerie sunt reprezentate de sumele puse la dispoziția unor
salariați ai instituției în vederea aprovizionării cu materiale, deplasări în interes de serviciu și
achitarea unor servicii.
În cazul în care titularii de avansuri întocmesc și prezintă deconturi incomplete sau
anexează la acestea documente nevalabile, avansurile se consideră justificate numai cu
valoarea documentelor legale.
Titularii de avans care nu depun în termen deconturile pentru justificarea avansurilor,
împreună cu documentele justificative sau nu restituie în termen sumele rămase necheltuite,
vor plăti o penalizare de 0,50% asupra avansului primit sau asupra sumelor nerestituite în
termen, pentru fiecare zi de întârziere12.
Suma percepută ca penalizare de întârziere nu poate depăși debitul datorat. Dacă
titularul de avans nu a justificat avansul primit sau nu a depus sumele rămase necheltuite la
termenele stabilite ori până la data întocmirii statului de salarii, acestea, insclusiv penalizarea
aferentă, se rețin din salariul titularului de avans.
Aplicație:
1. Un angajat al instituției publice se deplasează în interes de serviciu, motiv pentru
care în baza Ordinului de deplasare primește un avans de .2000 lei în numerar. La întoarcere
din deplasare justifică avansul astfel:
•diurnă 52 lei;
•cazare 250 lei;
•cheltuieli de deplasare cu autoturismul 150 lei;
• materiale consumabile 1.300 lei;
•numerarul neutilizat 248 lei.
a) Se înregistrează acordarea avansului de trezorerie.
542 „Avansuri de trezorerie” = 5311 „Casa în lei”
2.000
b) Se înregistrează justificarea avansului acordat.
12 Decretul nr. 2009/1976 pentru aprobarea Regulamentului operațiilor de casă ale unităților socialiste . Această
reglemetare este încă în vigoare, iar prevederile ei trebuie respectate de către instituțiile publice. Conform
prevederilor din acest document, avansurile acordare pentru deplasarea în interes de serviciu trebuie justificate în
termen de cel mult 3 zile lucrătoare de la sosirea din deplasare, exclusiv ziua sosirii.
107

% = 542 „Avansuri de trezorerie” 2.000
614/20.06.01 400
„Cheltuieli cu deplasări,
detașări, transferări”

646/10.01.13
52
„Cheltuieli cu indemnizațiile
de delegare, detașare și
alte drepturi salariale”
3028 „Alte materiale consumabile” 1.300
5311 „Casa în lei”
248
2. Pornind de la aplicația de mai sus presupunem că titularul de avans a sosit din
delegație în data de 06.05.2009, a depus decontul cu documentele justificative în data de
07.05.2009, dar a restituit diferența de 248 lei în data de 15.05.2009, achitând și penalități de
întârziere. În această situație, salariatul este obligat la plata unei penalizări de întârziere de:
248 x 6 x 0,5% = 7,44 lei.
a) înregistrarea depunerii decontului pe data de 07.05.2009.
% = 542 „Avansuri de trezorerie” 1.752
614/20.06.01 400
„Cheltuieli cu deplasări,
detașări, transferări”
646/10.01.13 52
„Cheltuieli cu indemnizațiile
de delegare, detașare și
alte drepturi salariale”
3028 „Alte materiale consumabile” 1.300
b) Constituirea creanței asupra angajatului pe data de 11.05.2009.
4282 „Alte creanțe în legătură = 542 „Avansuri de trezorerie” 248
cu personalul”
c) recuperarea creanței și încasarea penalităților.
5311 „Casa în lei” = % 255,44
4282 „Alte creanțe în legătură 248
cu personalul”
719 „Alte venituri operaționale” 7,44
108

CAPITOLUL 7
CONTABILITATEA CHELTUIELILOR ȘI VENITURILOR
7.1. Aspecte cu privire la cheltuieli și venituri
Contabilitatea cheltuielilor și veniturilor este organizată având în vedere clasificația
bugetară, obiectul său fiind evaluarea și înregistrarea în funcție de natură și destinația
cheltuielilor și în funcție de natura și sursa veniturilor.
În conformitate cu prevederile contabilității de angajamente, cheltuielile reflectă
costul bunurilor și serviciilor utilizate în vederea realizării serviciilor publice sau veniturilor,
după caz, precum și subvenții, transferuri, asistență socială acordată, aferente unei perioade de
timp, indiferent dacă acestea au fost sau nu plătite în această perioadă. Prin legile bugetare
anuale se prevăd și se aprobă creditele bugetare pentru cheltuielile fiecărui exercițiu bugetar,
precum și structura economică a acestora. Pe parcursul execuției bugetare cheltuielile parcurg
următoarele faze: angajare, lichidare, ordonanțare și plată, operațiunile specifice fiind de
competența ordonatorului de credite și efectuându-se pe baza avizelor compartimentelor de
specialitate ale instituției publice. Așadar, în buget nu poate fi înscrisă nici o cheltuială și nici
angajată, respectiv efectuată, dacă nu este aprobată și nu are prevederi bugetare.
Efectuarea plăților în limita creditelor aprobate, se realizează numai pe bază de acte
justificative întocmite în conformitate cu prevederile legale și numai după ce acestea au fost
lichidate și ordonanțate.
Conform reglementărilor contabile în vigoare, activitățile instituției publice se împart
în activități curente și activități extraordinare. Prin activități curente se înțeleg activitățile
desfășurate de o instituție publică, pentru realizarea obiectului său de activitate și ele dau
naștere veniturilor și cheltuielilor curente.
Veniturile și cheltuielile care apar altfel decât în cursul activităților curente ale
instituției publice trebuie prezentate la venituri extraordinare și cheltuieli extraordinare.
Acestea rezultă din desfășurarea unor tranzacții sau evenimente ce sunt clar diferite de
activitățile curente ale instituției și care, prin urmare, nu se așteaptă să se repete într-un mod
frecvent sau regulat. Pentru stabili dacă un eveniment sau o tranzacție se delimitează clar de
activitățile curente ale entității, se are în vedere, natura elementului sau tranzacției aferente
activității desfășurate în mod curent de instituție, decât frecvența cu care se așteaptă ca aceste
evenimente să aibă loc.
Contabilitatea cheltuielilor se ține pe conturi sintetice și analitice și se dezvoltă pe
structura clasificației bugetare. Structura contului contabil de cheltuieli este următoarea:
a)Simbolul contului din planul de conturi;
109

b)Capitolul;
c)Sursa de finanțare a cheltuieli , respectiv: bugetul de stat, bugetele locale,
bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor pentru șomaj, bugetul Fondului
național unic de asigurări sociale de sănătate, bugetul fondurilor externe nerambursabile,
bugetul instituțiilor publice și activităților finanțate integral sau parțial din venituri proprii,
cheltuieli evidențiate în afara bugetelor locale;
d)Subcapitolul;
e)Titlul;
f)Articolul;
g)Alineatul;
Conturile de cheltuieli se închid la sfârșitul perioadei, lunar sau cel mai târziu la
întocmirea situațiilor financiare, în vederea stabilirii rezultatului patrimonial.
În conformitate cu prevederile contabilității de angajamente, veniturile reflectă sumele
care trebuie încasate în timpul unui an, chiar dacă sunt alocate sau nu,fiind prevăzute în
bugetul ordonatorilor principali de credite și sunt reprezentate de impozite, taxe, contribuții și
alte sume de încasat potrivit legii, precum și prețul bunurilor vândute și serviciilor prestate.
Indiferent de sursa de finanțare veniturile se înregistrează în contabilitatea instituțiilor
publice, pe baza documentelor care atestă crearea dreptului de creanță, respectiv declarația
fiscală sau decizia emisă de organul fiscal, avize de creditare, facturi, alte documente legal
întocmite sau în momentul încasării efective a acestora, în situația în care nu există documente
anterioare încasării pentru înregistrarea creanței. Înregistrarea veniturilor trebuie realizată
conform contabilității de angajamente. Prin urmare, efectele tranzacțiilor și ale altor
evenimente sunt recunoscute atunci când acestea sau produs și nu la încasare, fiind
înregistrate și raportate în situațiile financiare ale perioadelor aferente.
La instituțiile publice contabilitatea veniturilor se ține pe feluri de venituri, după
natură și sursă. Conturile de venituri se detaliază în analitic pe structura clasificației bugetare.
Astfel, structura contului contabil de venituri este următoarea:
a)Simbolul contului din planul de conturi;
b)Bugetul căruia îi aparține venitul : bugetul de stat, bugetele locale, bugetul
asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor pentru șomaj, bugetul Fondului național unic
de asigurări sociale de sănătate, bugetul fondurilor externe nerambursabile, bugetul
instituțiilor publice și activităților finanțate integral sau parțial din venituri proprii, venituri
evidențiate în afara bugetelor locale;
c)Capitolul;
d)Subcapitolul;
e)Paragraful.
Conturile de venituri se închid la sfârșitul perioadei în vederea stabilirii rezultatului
patrimonial.
7.2. Contabilitatea cheltuielilor
Conform IPSAS 1 „Prezentarea situațiilor financiare” cheltuielile sunt definite ca
fiind „descreșteri ale beneficiilor economice sau ale potențialului de servicii înregistrate pe
parcursul perioadei de raportate sub formă de ieșiri sau consum de active, sau apariții de
datorii care au ca rezultat descreșteri în activele nete/capitalurile proprii altele decât cele
legate de distribuirile către proprietari” .
110

Potrivit cadrului general elaborat de IASC, contabilitatea de angajamente aplicată și în
sistemul public din România de la 01.01.2006 se referă la modul cum trebuie să fie întocmite
situațiile financiare, pentru ca acestea să-și atingă obiectivele. Conform contabilității de
angajamente, cheltuielile vor fi recunoscute potrivit normelor contabile românești și grupate
după cum urmează: cheltuieli operaționale; cheltuieli financiare și cheltuieli extraordinare.
Contabilitatea cheltuielilor se ține pe grupe de cheltuieli, după natura și destinația lor.
Grupele de cheltuieli sunt următoarele:
cheltuieli privind stocurile;
cheltuieli cu lucrările și serviciile executate de terți;
cheltuieli cu alte servicii executate de terți;
cheltuieli cu alte impozite, taxe, și vărsăminte asigurate;
cheltuieli cu personalul;
alte cheltuieli operaționale;
cheltuieli financiare;
alte cheltuieli finanțate din buget;
cheltuieli cu amortizările, provizioanele și ajustările pentru depreciere
sau pierderile de valoare.
Conturile de cheltuieli au funcție contabilă de activ. Se debitează, în cursul
exercițiului financiar cu cheltuielile înregistrate la data constatării sau la data consumului.
Se creditează, la sfârșitul perioadei sau exercițiului financiar prin debitarea contului
121 „Rezultatul patrimonial” , pe surse de finanțare.
La sfârșitul perioadei, după efectuarea operațiunilor de închidere, conturile de
cheltuieli nu prezintă sold .
A. Grupa 60 „ Cheltuieli privind stocurile” cuprinde următoarele cheltuieli: cheltuieli
cu materiile prime, materialele consumabile, cheltuieli privind materialele de natura
obiectelor de inventar, animalele și păsările, mărfurile, utilajele și cheltuieli cu alte stocuri.
Aplicații:
1. Se înregistrează un consum de materii prime, în valoare de 2.000 lei.
601 „Cheltuieli cu materiile = 301 „Materii prime”
2.000
prime”
2. O instituție publică de învățământ superior înregistrează un consum de alimente la
cantina studențească, pe luna Mai 2009 în valoare de 10.000 lei.
6027/20.03.01 = 3027 „ Hrana”
10.000
„ Cheltuieli privind hrana”
3. Se înregistrează animale trecute la categoria active fixe în valoare de 9.000 lei.
606 „Cheltuieli privind = 361 „ Animale și păsări” 9.000
animalele și păsările”
111

4. O instituție publică înregistrează ambalaje nerestituite furnizorilor ca urmare a
degradării, în valoare de 1.000 lei.
608 „ Cheltuieli privind = 409 „ Furnizori-debitori”
1.000
ambalajele”
5. Cu ocazia inventarierii se constată un plus de inventar la mărfuri în valoare
de 2.500 lei.
371 „ Mărfuri” = 607 „ Cheltuieli privind mărfurile” 2.500
B. Grupa 61 „Cheltuieli cu serviciile și lucrările executate de terți” , cuprinde:
cheltuieli privind energia și apa, cheltuieli cu întreținerea și reparațiile, diurnele, primele de
asigurare, detașări, deplasări, transferări.
Aplicații:
1. Se înregistrează contravaloarea unei facturi de energie electrică emisă de CONEL în
valoare de 100.000 lei.
610/20.01.03 = 401 „Furnizori”
100.000
„Cheltuieli privind energia și apa

2. La 31.12.2008 se înregistrează preluarea de la instituțiile subordonate a cheltuielilor
cu chiriile în valoare de 3.500 lei.
612/20.30.04 = 4819 „ Alte decontări”
3.500
„Cheltuieli cu chiriile”
3. Se înregistrează justificarea unui avans de deplasare în interesul serviciului în
valoare de 1.500 lei.
614/20.06.01 = 542 „ Avansuri de trezorerie” 1.500
„Cheltuieli cu deplasări,
detașări, transferări”
C. Grupa 62 „ Cheltuieli cu alte servicii executate de terți” , cuprinde: cheltuieli
privind comisioanele și avansurile, cheltuieli de protocol, reclamă și publicitate, cheltuieli cu
transportul de bunuri și de personal, cheltuieli poștale și taxe de telecomunicații, cheltuieli cu
serviciile bancare și asimilate, alte cheltuieli cu servicii executate de terți și alte cheltuieli
autorizate prin dispoziții legale.
Aplicații:
112

1. O instituție publică, înregistrează onorariul cuvenit unui avocat pentru a o
reprezenta într-un proces, în suma de 300 lei.
622/20.30.30 = 401 „ Furnizori”
300
„Cheltuieli privind
comisioanele și onorariile”
2. Se înregistrează contravaloarea cheltuielilor de protocol efectuate de o instituție
publică pentru o delegație străină decontată din avansuri de trezorerie, în valoare de 1.500 lei.
623/20.30.02 = 542 „Avansuri de trezorerie” 1.500
„Cheltuieli de protocol,
reclamă și publicitate
3. Pentru operațiunile în valută din fonduri europene derulate prin conturile de la
BCR, o instituție publică plătește comisioane bancare de 100 lei.
627/20.30.30 = 515 „Disponibil din fonduri
100
„Cheltuieli cu serviciile externe nerambursabile”
bancare și asimilate”
4. Se înregistrează prestarea cu titlu gratuit a unor servicii de către o societate
comercială în valoare de 5.000 lei.
628/20.30.30 = 779 „Venituri din bunuri
5.000
„ Alte cheltuieli cu și servicii primite cu titlu
serviciile executate de terți” gratuit”
D. Grupa 63 „ Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate” , cuprinde
contul 635 „Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate” .
Aplicații:
1. Se înregistrează taxa pe valoare adăugată aferentă lipsurilor constatate la
inventariere peste normele legale neimputabile în sumă de 800 lei.
635 „Cheltuieli cu alte = 4427 „ T.V.A. colectată” 800
impozite, taxe și
vărsăminte asimilate”
E. Grupa 64 „ Cheltuieli cu personalul” , cuprinde: cheltuieli cu salariile
personalului, cheltuieli salariale în natură, cheltuieli privind asigurările sociale, cheltuieli cu
indemnizațiile de delegare, detașare și alte drepturi salariale, cheltuieli din fondul destinat
stimulării personalului.
113

Aplicații:
1. Se înregistrează cheltuielile cu diurna de deplasare în valoare de 130 lei, decontată
din avansurile de trezorerie primite.
646/10.01.13 = 542 „Avansuri de trezorerie” 15
„Cheltuieli cu indemnizațiile
de delegare, detașare și
alte drepturi salariale”
2. Se înregistrează sume primite de către angajații unei instituții din fondul destinat
stimulării personalului, în valoare de 2.000 lei.
647 „Cheltuieli din fondul = 428 „Alte datorii și creanțe
2.000
destinat stimulării în legătură cu personalul”
personalului”
F. Grupa 65 „ Alte cheltuieli operaționale” cuprinde pierderile din creanțe și debitori
diverși și alte cheltuieli operaționale.
Aplicații:
1. O primărie înregistrează suma de 15.000 lei, drept impozit pe proprietate neîncasat.
654 „Pierderi din creanțe = 464 „ Creanțe ale bugetului 15.000
și debitori diverși” local”
2. Se înregistrează transferul cu titlu gratuit către o altă instituție a unei clădiri în
valoare de 200.000 lei, amortizare calculată și înregistrată 150.000 lei.
% = 212 „Construcții” 200.000
658/71.01.01
„Alte cheltuieli operaționale” 50.000
2812 „Amortizarea construcțiilor” 150.000
3. Se transferă cu titlu gratuit unei alte instituții, un program informatic în valoare de
10.000 lei, amortizarea calculată 8.500 lei.
% = 208 „Alte active fixe corporale” 10.000
658/70.01.30
1.500
„Alte cheltuieli operaționale”
2808 „Amortizarea altor
8.500
active fixe necorporale”
114

G. Grupa 66 „ Cheltuieli financiare” , cuprinde: pierderile din creanțe imobilizate,
cheltuieli din investiții financiare cedate, din diferențe de curs valutar, cheltuieli privind
dobânzile, sume de transferat bugetului de stat reprezentând câștiguri din schimb valutar –
PHARE, SAPARD, ISPA, dobânzi de transferat Comunității europene sau de alocat
programului – PHARE, SAPARD, ISPA, alte pierderi (cheltuieli neeligibile-conturi bancare)
– PHARE. SAPARD, ISPA.
Aplicații:
1. Se înregistrează o pierdere dintr-o creanță imobilizată în valoare de 100 lei,
reprezentată dintr-o garanție telefonică.
663/20.30.30 = 267 „Creanțe imobilizate”
100
„Pierderi din creanțe imobilizate”

2. Se înregistrează scoaterea din evidență a unor titluri de participare în valoare de
8.000 lei.
664/20.30.30 = 260 „Titluri de participare” 8.000
„Cheltuieli din investiții
financiare cedate”
3. Se înregistrează diferențe de curs valutar nefavorabile înregistrate la împrumuturile
externe contractate de stat, în sumă de 4.000 lei.
665/20.30.30 = 164 „Împrumuturi interne
4.000
„Cheltuieli din diferențe și externe contractate
de curs valutar” de stat”

4. Se înregistrează plata dobânzilor aferente unor împrumuturi contractate, în valoare
de 1.000 lei.
666/20.30.30 = 168 „Dobânzi aferente 1.000
„Cheltuieli privind dobânzile” împrumuturilor și
datoriilor asimilate”
H. Grupa 67 „ Alte cheltuieli finanțate de la buget” înregistrează cheltuielile cu
privire la sumele alocate din bugetul ordonatorilor principali de credite, conform bugetului
aprobat. Cuprinde: subvenții acordate de buget, transferuri curente între unități ale
administrației publice, transferuri de capital între unități ale administrației publice, transferuri
interne, transferuri în străinătate, asigurări sociale și alte cheltuieli.
Aplicații:
1. Se înregistrează plata unor subvenții efectuate din contul de finanțare bugetară, în
valoare de 1.500.000 lei.

115

670/40.30 = 7701 „Finanțarea de la 1.500.000
„Subvenții” bugetul de stat”
2. Se înregistrează transferul unor sume în străinătate din contul de finanțare bugetară,
în valoare de 500.000 lei.
674/55.02.04 = 7701 „Finanțarea de la
500.000
„Transferuri în străinătate” bugetul de stat”

3. Se înregistrează decontarea cheltuielilor cu transportul elevilor efectuat de o firmă
specializată, în valoare de 1.200 lei, pentru deplasarea la un concurs școlar.
677/57.02.01 = 401 „Furnizori”
1.200
„Ajutoare sociale”
4. Se înregistrează plata sumelor cuvenite doctoranzilor unei universități, în valoare de
3.500 lei.
679/59.01 = 429 „Bursieri și doctoranzi” 3.500
„Alte cheltuieli”
I. Grupa 68 „Cheltuieli cu amortizările, provizioanele și ajustările pentru
depreciere”, cuprinde următoarele cheltuieli: cheltuieli operaționale privind amortizările,
provizioanele și ajustările pentru depreciere, cheltuieli cu activele fixe neamortizabile,
cheltuieli financiare privind amortizările, provizioanele și ajustările pentru pierderea de
valoare și cheltuieli privind rezerva de stat și de mobilizare.
Aplicații cu privire la utilizarea conturilor din această grupă au fost prezentate la
capitolele 3,4,5 și 6.
J. Grupa 69 „ Cheltuieli extraordinare” , cuprinde: cheltuieli cu pierderile din
calamități și cheltuieli extraordinare din operațiuni cu active fixe.
Aplicații:
1. În urma unui incendiu produs la un depozit de materiale din rezerva de stat, sunt
constatate lipsuri de 250.000 lei.
690/20.30.30 = 304 „Materiale rezerva
250.000
„Cheltuieli cu pierderi din calamități” de stat și de mobilizare”

2. La o instituție publică se scot din funcțiune autoturisme în valoare de 118000 lei,
care se află într-un stadiu avansat de uzură, amortizarea calculată și înregistrată este de
100.000 lei.
116

% =2133 „Mijloace de transport” 118.000
691/71.01.02
„Cheltuieli extraordinare
18.000
din operațiuni cu active fixe”
2813 „Amortizarea instalaților
100.000
tehnice, mijloacelor de transport,
animalelor și plantațiilor”

7.3. Contabilitatea veniturilor și finanțărilor
Potrivit IPSAS 1 „Prezentarea situațiilor financiare” veniturile din activități curente
sunt definite ca fiind „intrări brute de beneficii economice și potențial de servicii înregistrate
pe parcursul perioadei de raportare atunci când aceste intrări se concretizează în creșteri ale
activelor nete/capitalurilor proprii, altele decât cele legate de contribuții ale proprietarilor” .
Veniturile din activitățile curente vor fi evaluate la valoarea justă a mijlocului de plată
primit sau de primit, ținând cont de valoarea oricăror reduceri comerciale și de rabatul
cantitativ permis de entitate așa cum se precizează în IPSAS 9 „Venituri din tranzacții de
schimb”. Potrivit acestui standard valoarea justă este „suma la care poate fi tranzacționat un
activ sau poate fi decontată o datorie între părți interesate aflate în cunoștință de cauză, în
cadrul unei tranzacții desfășurate în condiții obiective” . De remarcat, este faptul că în
standarde se tratează distinct noțiunile referitoare la venituri din activități curente și elemente
extraordinare.
Conform IPSAS 1 „Prezentarea situațiilor financiare”, elementele extraordinare
sunt definite ca fiind „venitul sau cheltuielile care rezultă din evenimente sau tranzacții care
se delimitează clar de activitățile obișnuite ale entității, nu sunt preconizate a reapărea
frecvent sau regulat și sunt în afara controlului sau influenței entității ”. Având în vedere
cerințele IPSAS 1 privind situația performanței financiare a instituției cât și principiile
contabilității de angajamente, veniturile sunt urmărite potrivit reglementărilor contabile
românești după natură și proveniență în următoarele categorii: venituri operaționale; venituri
financiare și venituri extraordinare13.
Veniturile operaționale reprezintă venituri ale instituțiilor publice care se realizează în
mod curent pentru atingerea obiectivelor specifice entității și care se referă Ia: venituri fiscale,
venituri din contribuții de asigurări, venituri nefiscale, venituri din activități economice,
finanțări, subvenții, transferuri, alocații bugetare cu destinație specială, alte venituri
operaționale.
Veniturile financiare apar în legătură cu activitatea de natură financiară și se prezintă
sub formă de: venituri din creanțe imobilizate, din investiții financiare cedate, din diferențe de
curs valutar, venituri din dobânzi, alte venituri financiare.
Veniturile extraordinare sunt acelea legate de activități și evenimente extraordinare
cum sunt: venituri din despăgubiri din asigurări și venituri din valorificarea unor bunuri ale
statului.
La instituțiile publice, veniturile sunt grupate în:
13 Criveanu M. – „Contabilitate publică” , Editura Universitaria, Craiova, 2007, p. 347.
117

venituri din activități economice;
alte venituri operaționale;
venituri din producția de active fixe;
venituri fiscale;
venituri din contribuții de asigurări;
venituri nefiscale;
venituri financiare;
finanțări, subvenții, transferuri, alocații bugetare cu destinație
specială,fonduri cu destinație specială;
venituri din provizioane și ajustări pentru depreciere sau pierdere de
valoare;
venituri extraordinare.
Conturile de venituri și finanțări au funcție contabilă de pasiv.
Se creditează în cursul exercițiului financiar cu veniturile înregistrate la data încasării
lor sau la momentul constatării.
Se debitează, la finele perioadei sau exercițiului financiar creditarea contului 121
„ Rezultatul patrimonial”, pe surse de finanțare.
Conturile de venituri și finanțări la sfârșitul exercițiului financiar nu prezintă sold.
A. Grupa 70 „ Venituri din activități economice” , cuprinde venituri din vânzarea
produselor finite, semifabricatelor, produselor reziduale, mărfurilor, venituri din studii și
cercetări, lucrări executate și servicii prestate, chirii, activități diverse și variația stocurilor.
Aplicații:
1. O instituție publică înregistrează venituri realizate din vânzarea mărfurilor în sumă
de 12.000 lei și din vânzarea produselor finite, în valoare de 9.000 lei.
a) Încasarea veniturilor.
411 „ Clienți” = % 21.000
707 „Venituri din vânzarea mărfurilor” 12.000
701 „Venituri din vânzarea 9.000
produselor finite”
b) Descărcarea de gestiune.

709 „Variația stocurilor” = 345 „Produse finite”
12.000
607 „Cheltuieli privind mărfurile” = 371 „Mărfuri”
9.000
2. Un institut de cercetare înregistrează contracte de cercetare executate pentru o
universitate de stat în valoare de 210.000 lei, pentru care nu s-a întocmit factură.
418 „Clienți-facturi de întocmit” = 705 „Venituri din studii 210.000
și cercetări”
118

3. Se înregistrează încasarea prin contul de disponibil al unei instituții publice
finanțate din venituri proprii, ambalaje vândute în valoare de 3.200 lei.
562 „Disponibil al activităților = 708 „Venituri din activități diverse” 3.200
finanțate din venituri proprii”
B. Grupa 71 „Alte venituri operaționale” cuprinde veniturile din creanțe reactivate și
debitori diverși și alte venituri operaționale.
Aplicații:
1. Se înregistrează clienți reactivați în valoare de 1.500 lei.
4112 „Clienți peste 1 an” = 714 „Venituri din creanțe reactivate
1.500
și debitori diverși”
2. Se înregistrează obligații față de furnizori care au fost prescrise, în sumă de
2.500 lei.
401 „Furnizori” = 719 „Alte venituri operaționale” 2.500
3. Se înregistrează datorii care au fost anulate, în valoare de 500 lei.
462 „Creditori” = 719 „Alte venituri operaționale” 500
C. Grupa 72 „Venituri din producția de active fixe”, cuprinde următoarele: veniturile
din producția de active fixe necorporale și venituri din producția de active fixe corporale.
Aplicații:
1. Se înregistrează efectuarea unor proiecte de dezvoltare de către instituția publică, în
valoare de 3.000 lei.
203 „Cheltuieli de dezvoltare” = 721 „Venituri din producția de 3.000
active fixe necorporale”
2. Se înregistrează de către o instituția publică, realizarea cu forțe proprii a unei clădiri
în curs de execuție, în valoare de 325.000 lei.
231 „Active fixe corporale în =722 „Venituri din producția de 325.000
curs de execuție” active fixe corporale”
D. Grupa 73 „Venituri fiscale”, cuprinde: impozitul pe venit, profit și câștiguri de
capital de la persoane fizice și juridice, alte impozite pe venit, profit și câștiguri din capital,
impozit pe salarii, impozite și taxe pe proprietate, impozite și taxe pe bunuri și servicii,
impozit pe comerțul exterior și tranzacțiile internaționale, alte impozite și taxe fiscale.
119

Aplicații:
1. Se înregistrează încasarea în numerar a impozitului pe salarii în valoare
de 150.000 lei.

5311 „Casa în lei” = 733 „Impozit pe salarii”
150.000
2. În baza declarațiilor fiscale se înregistrează impozit pe venit datorat de persoane
fizice în valoare de 10.000 lei.
463 „Creanțe ale bugetului =731 „Impozit pe venit, profit și 10.000
de stat” câștiguri din capital de la
persoane fizice”
3. Se înregistrează venituri realizate din impozitul pe comerțul exterior și tranzacții
internaționale în valoare de 350.000 lei.
463 „Creanțe ale bugetului = 736 „Impozit pe comerțul exterior 350.000
de stat” și tranzacții internaționale”
E. Grupa 74 „Venituri din contribuții de asigurări”, cuprinde contribuțiile
angajatorilor pentru asigurări sociale, asigurări pentru șomaj, asigurări sociale de sănătate,
accidente de muncă și boli profesionale, vărsăminte de la persoane juridice pentru persoane cu
handicap neîncadrate, alte asigurări sociale datorate de către angajator și contribuțiile
asiguraților pentru: asigurări sociale, asigurări de șomaj, asigurări sociale de sănătate, alte
contribuții ale altor persoane pentru asigurări sociale.
Aplicații:
1. Se înregistrează creanțe bugetare provenite din contribuții de asigurări sociale
datorate de angajatori, pe baza declarațiilor fiscale, în valoare de 35.000 lei
465 „Creanțe ale bugetului = 7451 „Contribuțiile angajatorilor
35.000
asigurărilor sociale de stat” pentru asigurări sociale”
2. Urmare a procesului legal de executare silită, se înregistrează creanțe bugetare
stinse provenite din contribuțiile la asigurările sociale de sănătate datorate de angajator, în
valoare de 15.000 lei.
4665 „Creanțe ale bugetului = 7453 „Contribuțiile
angajatorilor
Fondului național unic de pentru asigurări sociale
asigurări sociale de sănătate” de sănătate”
3. Se înregistrează creanțe bugetare provenite din contribuțiile asiguraților pentru
asigurări de șomaj, în sumă de 15.000 lei.15.00
0
120

4664 „Creanțe ale bugetului = 7462 „Contribuțiile asiguraților 15.000
asigurărilor pentru șomaj” pentru asigurări de șomaj”
4. Se înregistrează încasarea contribuțiilor din alte venituri prin contul de disponibil,
datorate de alte persoane asigurate, în valoare de 7.000 lei.
5251 „Disponibil al bugetului = 7469 „Alte contribuții ale altor
7.000
asigurărilor sociale de stat” persoane pentru asigurări sociale”
5. Casa de asigurări sociale de sănătate a utilizat până la sfârșitul exercițiului
financiar, din suma de 1.200.000 lei, 1.000.000 lei, diferența urmează a fi virată la
bugetul de stat.
7453 „Contribuțiile angajatorilor = % 1.200.000
pentru asigurări sociale 121.05„Rezultatul patrimonial 1.000.000
de sănătate” bugetul Fondului național
unic de asigurări sociale
de sănătate”
4481 „Alte datorii față de buget” 200.000
4481 „Alte datorii față =571 „Disponibil din veniturile 200.000
de buget” Fondului național unic de
asigurări sociale de sănătate”
F. Grupa 75 „Venituri nefiscale”, cuprinde: veniturile din proprietate, din vânzări de
bunuri și servicii.
G. Grupa 76 „Venituri financiare”, cuprinde: veniturile din creanțe imobilizate, din
investiții financiare cedate, din diferențe de curs valutar, din dobânzi, sume de primit de la
bugetul de stat pentru acoperirea pierderilor din schimb valutar – PHARE, SAPARD,ISPA,
alte venituri financiare – PHARE, SAPARD, ISPA, sume de primit de la bugetul de stat
pentru acoperirea altor pierderi (cheltuieli neeligibile-conturi bancare-PHARE, SAPARD,
ISPA).
H. Grupa 77 „Finanțări, subvenții, transferuri, alocații bugetare cu destinație
specială, fonduri cu destinație specială”, cuprinde: finanțarea de la buget, finanțarea în baza
unor acte normative speciale, veniturile din subvenții, veniturile din alocații bugetare cu
destinație specială, finanțarea din fonduri externe nerambursabile, venituri din cofinanțare de
la buget aferentă programelor/proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile,
venituri din bunuri și servicii primite cu titlu gratuit.
Aplicații:
1. Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă Hunedoara-Deva, beneficiază
în luna Aprilie 2007, de subvenții de la bugetul de stat, în valoare de 12.800.000 lei.
574 „Disponibil din veniturile = 7721 „Subvenții de la bugetul 12.800.000
121

bugetului asigurărilor de stat”
pentru șomaj”
2. O universitate de stat primește în cursul lunii Aprilie 2007, alocații bugetare pentru
cheltuieli de capital în valoare de 450.000 lei.
551 „Disponibil din alocații =773 „ Venituri din alocații
450.000
bugetare cu destinație bugetare cu destinație
specială” specială”
3. În baza contratelor încheiate cu programul național SOCRATES-ERASMUS, o
universitate de stat încasează în contul de disponibil în valută, suma de 15.000 euro, la cursul
de 3,25 lei/euro.
515 „Disponibil din fonduri =774 „Finanțarea din fonduri
48.750
externe nerambursabile” externe nerambursabile”
4. Ca urmare a stingerii unor obligații bugetare prin compensare, potrivit legii se
înregistrează sume datorate unor furnizori de materiale și neachitate în valoare de 125.000 lei.
401 „Furnizori” = 771 „Finanțarea în baza unor acte
125.000
normative speciale”
I. Grupa 78 „Venituri din provizioane și ajustări pentru depreciere sau pierderile de
valoare”, cuprinde: venituri din provizioane și ajustări pentru depreciere privind activitatea
operațională și veniturile financiare din ajustări pentru pierdere de valoare.
Aplicații legate de utilizarea conturilor din această grupă au fost prezentate la
capitolele anterioare.
J. Grupa 79 „Venituri extraordinare” , cuprinde: venituri din despăgubiri din
asigurări și venituri din valorificarea unor bunuri ale statului.
Aplicații:
1. O instituție publică, încasează în contul de disponibil din venituri proprii,
despăgubiri pentru bunuri asigurate și distruse în urma unui incendiu, în valoare de
15.000 lei.
561 „Disponibil al instituțiilor = 790 „Venituri din despăgubiri
15.000
publice finanțate integral din asigurări”
din venituri proprii”
2. O instituție publică înregistrează vânzarea unor programe informatice în
valoare de 10.000 lei.
122

461 „Debitori” = 791 „Venituri din valorificarea
10.000
unor bunuri ale statului”
CAPITOLUL 8
SITUAȚIILE FINANCIARE LA INSTITUȚIILE PUBLICE
8.1. Particularități ale situațiilor financiare la instituțiile publice
123

Instituțiile publice reflectă situația patrimoniului aflat în administrarea statului și a
unităților administrativ teritoriale precum și execuția bugetului de venituri și cheltuieli prin
intermediul situațiilor financiare trimestriale și anuale care se întocmesc conform normelor
elaborate de Ministerul Finanțelor Publice, aprobate prin ordin al Ministerului Finanțelor
Publice.
Potrivit normelor emise de Ministerul Finanțelor Publice situațiile financiare anuale se
întocmesc în mod obligatoriu după inventarierea generală a elementelor de activ și pasiv
precum și a celorlalte bunuri și valori aflate în gestiunea instituțiilor.
Situațiile financiare trimestriale și anuale trebuie să ofere o imagine fidelă a activelor,
datoriilor, poziției și performanței financiare precum și a rezultatului patrimonial al instituției
în exercițiul financiar în cauză.
La instituțiile publice, situațiile financiare se semnează de către conducătorul
instituției (ordonatorul de credite) și de conducătorul compartimentului financiar contabil sau
de altă persoană împuternicită să îndeplinească această funcție. Un aspect important care
trebuie reținut, este faptul că instituțiile publice sunt obligate să prezinte la unitățile de
trezorerie la care își au deschise conturile, situația fluxurilor de trezorerie pentru obținerea
vizei privind exactitatea plăților de casă, a soldurilor conturilor de disponibilități în vederea
asigurării concordanței datelor din contabilitatea trezoreriei cu cele din contabilitatea
instituției publice. Astfel, instituțiile publice care centralizează situațiile financiare ale
instituțiilor din subordine, le este interzisă primirea lor fără viza trezoreriei statului.
Instituțiile publice ai căror conducători au calitatea de ordonatori secundari sau terțiari,
depun un exemplar din situațiile financiare la organul ierarhic superior, la termenele stabilite
de acesta iar ministerele, celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale,
alte autorități publice, instituții autonome și unitățile administrativ-teritoriale, ai căror
conducători au calitatea de ordonatori principali de credite, depun un exemplar din aceste
situații financiare la Ministerul Finanțelor Publice sau Direcțiile Generale ale Finanțelor
Publice și a municipiului București la termenele prevăzute de aceștia.
Situațiile financiare se întocmesc în monedă națională, dar luând în considerare
implicarea României ân relațiile financiare internaționale, precum și acordurile de finanțare
încheiate cu diverse organisme europene și nu numai, există posibilitatea ca situațiile
financiare să fie întocmite și într-o monedă străină, la solicitarea acestora.
Potrivit reglementărilor legale se recomandă ca situațiile financiare anuale să fie
însoțite de un raport privind auditarea bilanțului și a contului de execuție bugetară.
Depunerea la Ministerul Finanțelor Publice a situațiilor financiare centralizate se
realizează de către conducătorii compartimentelor financiar-contabile sau de către alte
persoane cu atribuții în activitatea de analiză și centralizare a acestora și care sunt în măsură
să ofere informațiile solicitate. Pe baza situațiilor financiare primite de la instituțiile publice,
Ministerul Finanțelor Publice întocmește anual bilanțul instituțiilor publice, care se prezintă
Guvernului odată cu contul general de execuție a bugetului de stat.
În vederea îndeplinirii angajamentelor asumate pentru aderarea României la Uniunea
Europeană au fost luate mai multe măsuri, realizându-se reforme în domenii diferite, unde s-a
evidențiat ca fiind mai semnificativă reforma administrației publice și reforma contabilității
publice, prin intermediul cărora s-a urmărit asigurarea convergenței contabilității publice din
România la Standardele Internaționale de Contabilitate pentru Sectorul Public. Baza pentru
aplicarea acestor standarde o constituie situațiile financiare al căror obiectiv principal constă
în oferirea informațiilor utile luării deciziilor și demonstrarea răspunderii instituției pentru
resursele ce i-au fost încredințate.
124

IPSAS 1 „Prezentarea situațiilor financiare ” oferă informații cu privire la întocmirea
situațiilor financiare, structura acestora și conținutul rapoartelor financiare de uz general
întocmite pe baza contabilității de angajamente. Obiectivul și scopul situațiilor financiare este
de a oferi informații despre poziția financiară, performanțe și fluxurile de trezorerie ale unei
instituții, utile pentru o gamă largă de utilizatori în luarea deciziilor economice. Potrivit
IPSAS 1, setul complet de situații financiare cuprinde:
situația poziției financiare;
situația performanței financiare;
situația modificării activelor nete / capitalurilor proprii;
situația fluxurilor de trezorerie;
politicile contabile și notele la situațiile financiare;
De reținut este faptul că aceste standarde nu prevăd contul de execuție bugetară.
Din urmărirea cu atenție a componentelor situațiilor financiare conform IPSAS 1 se
observă că acest standard este inspirat din IAS 1 „ Prezentarea situațiilor financiare ”, cu
precizarea unor diferențe14:
IPSAS 1 conține comentarii suplimentare față de IAS 1 pentru a clarifica
aplicabilitatea standardelor la contabilitatea instituțiilor din sectorul public;
IPSAS 1 prezintă un set diferit de definiții ale termenilor tehnici utilizați față
de cel din IAS 1;
IPSAS 1 utilizează o terminologie diferită în anumite cazuri față de IAS 1. spre
exemplu: instituție-întreprindere; venituri din activități curente-profit; situația performanței
financiare-cont de profit și pierdere; situația poziției financiare-bilanț; active nete/capitaluri
proprii-capitaluri proprii;
8.2. Componentele situațiilor financiare la instituțiile publice
În conformitate cu prevederile legale și ca urmare a introducerii Standardelor
Internaționale de Contabilitate pentru Sectorul Public, IPSAS 1 „ Prezentarea situațiilor
financiare” și IPSAS 2 „Situațiile fluxurilor de trezorerie ”, instituțiile publice întocmesc
situații financiare trimestriale și anuale care cuprind:
Bilanțul;
Contul de rezultat patrimonial;
Situația fluxurilor de trezorerie;
Situația modificării în structura activelor/capitalurilor;
Contul de execuție bugetară;
Anexe la situațiile financiare, care conțin: politici contabile și note
explicative;
8.2.1. Structura și conținutul bilanțului
Bilanțul (situația poziției financiare) este documentul contabil de sinteză prin care se
14 Criveanu M. – „Contabilitate publică” , Editura Universitaria, Craiova, 2007, p. 364.
125

prezintă elementele de activ și de pasiv la sfârșitul perioadei de raportare (trimestru sau an)
precum și în orice altă situație prevăzută în normele legale. În bilanț fiecare post bilanțier este
prezentat, în coloane separate, cu valoarea corespunzătoare pentru exercițiul financiar
precedent și cu cea a exercițiului curent. Elementul de bilanț, pentru care nu există valoare nu
trebuie prezentat, cu excepția cazului în care există un element corespondent pentru exercițiul
financiar precedent. Structura bilanțului nu se poate modifica de la un exercițiu financiar la
altul. Bilanțul grupează elementele de activ (activele) funcție de gradul crescător al
lichidității, iar elementele de pasiv (datoriile) funcție de gradul crescător al exigibilității.
Prevederile legale utilizează pentru elementele cu grad ridicat de lichiditate noțiunea
de active curente, iar pentru cele cu un grad scăzut de lichiditate, noțiunea de active
necurente.
Un activ reprezintă o sursă controlată de către instituția publică ca rezultat al unor
evenimente trecute, de la care se așteaptă să genereze beneficii economice viitoare pentru
instituție și al cărui cost poate fi evaluat în mod credibil.
O datorie reprezintă o obligație actuală a instituției publice ce decurge din evenimente
trecute și prin decontarea căreia se așteaptă să rezulte o ieșire de resurse care încorporează
beneficii economice.
Capitalul propriu reprezintă interesul rezidual al statului sau unităților administrativ-
teritoriale, în calitate de proprietari ai activelor unei instituții publice după deducerea
datoriilor.
Activele și datoriile curente sunt prezentate în bilanț distinct de activele și datoriile
necurente. Dacă din total active se scade totalul datoriilor se obține capitalul propriu denumit
și activ net.
Conform normelor legale structura bilanțului (poziția financiară) se prezintă astfel:
A. ACTIVE
I. Active necurente:
•Active fixe necorporale;
• Instalații tehnice, mijloace de transport, animale, plantații,
mobilier, aparatură birotică și alte active corporale;
•Terenuri și clădiri;
•Alte active nefinanciare;
• Active financiare;
•Creanțe (peste un an);
Total active necurente .
II. Active curente:
•Stocuri;
•Creanțe (sub un an);
•Investiții pe termen scurt;
•Conturi la trezorerii și instituții de credit;
•Cheltuieli în avans;
Total active curente.
TOTAL ACTIVE
B. DATORII
126

I. Datorii necurente:
•Datorii (peste un an);
•Împrumuturi pe termen lung;
•Provizioane;
Total datorii necurente.
II. Datorii curente:
•Datorii (sub un an);
•Împrumuturi pe termen scurt;
•Împrumuturi pe termen lung ce trebuie plătite în exercițiul curent;
•Venituri în avans;
•Provizioane;
Total datorii curente.
TOTAL DATORII
Active nete/capitaluri proprii = Total active – Total datorii
C. CAPITALURI PROPRII
•Rezerve și fonduri;
•Rezultatul patrimonial;
•Rezultatul reportat;
Ministerul Finanțelor Publice, funcție de necesitățile de informare, poate solicita
prezentarea în bilanț a unor informații suplimentare față de cele care trebuie prezentate în
concordanță cu reglementările actuale.
Bilanțul se întocmește pe baza balanței de verificare a conturilor sintetice încheiată la
sfârșitul perioadei de raportare, pusă de acord cu soldurile conturilor analitice, întocmită după
înregistrarea tuturor documentelor în care au fost înregistrate cronologic și sistematic
operațiunile consemnate în documentele justificative aprobate de ordonatorul de credite,
vizate în prealabil de persoanele care execută controlul financiar preventiv intern. În cazul
operațiunilor supuse controlului Curții de Conturi, documentele de angajare a cheltuielilor vor
avea și viza acesteia.
În vederea întocmirea corecte a bilanțului ca document oficial de gestiune și de
prezentare a poziției financiare a instituției publice este necesară parcurgerea unor etape
premergătoare, problematică care va fi tratată la subcapitolul următor. Modelul de bilanț este
prezentat în anexa 3.
8.2.2. Structura și conținutul contului de rezultat patrimonial
Contul de rezultat patrimonial (situația performanței financiare) exprimă performanța
financiară a instituției publice prin intermediul componentelor sale referitoare la cheltuieli și
venituri, atât pentru cerințele proprii cât și în relațiile cu furnizorii, creditorii, clienții,
instituțiile guvernamentale și alți utilizatori. În cadrul acestora veniturile și finanțările sunt
prezentate pe feluri de venituri după natură sau sursă, indiferent dacă au fost încasate sau nu
iar cheltuielile după natură sau destinație, indiferent dacă au fost plătite sau nu.
Ca și în cazul bilanțului, în contul de rezultat patrimonial se prezintă în coloane
separate, fiecare element cu valoarea pentru exercițiul financiar precedent și exercițiul
127

financiar curent. Un element din contul de rezultat patrimonial pentru care nu există valoare
nu trebuie prezentat, cu excepția cazului în care există un element corespondent pentru
exercițiul financiar precedent.
Contul de rezultat patrimonial prezintă și veniturile calculate, cum ar fi spre exemplu:
veniturile din reluarea provizioanelor și ajustările de valoare care nu presupune o încasare a
acestora precum și cheltuielile calculate, cum sunt spre exemplu: cheltuielile cu amortizările,
provizioanele și ajustările de valoare care nu presupun o plată a acestora.
Prin intermediul contului de rezultat patrimonial instituția publică are posibilitatea
determinării rezultatului economic al exercițiului, care exprimă performanța financiară, ca
diferență între veniturile și finanțarea pe de o parte și cheltuielile pe de altă parte, pe fiecare
sursă de finanțare și pe total, respectiv excedentul sau deficitul patrimonial. Fiind astfel
determinat, rezultatul patrimonial conține angajamente și datorii neachitate.
Rezultatul patrimonial se completează cu datele preluate din rulajele conturilor de
venituri, finanțări și cheltuieli pe fiecare sursă de finanțare și pe structura clasificației
bugetare. Veniturile, finanțările și cheltuielile sunt grupate pe activități astfel: operaționale,
financiare și extraordinare. Structura contului de rezultat patrimonial este următoarea:
VENITURI OPERAȚIONALE
•venituri din impozite și taxe, contribuții de asigurări și
alte venituri ale bugetelor;
•venituri din activități economice;
•finanțări, subvenții, transferuri, alocații bugetare cu
destinație specială;
•alte venituri operaționale;
Total venituri operaționale.
CHELTUIELI OPERAȚIONALE
•cheltuieli cu salariile și contribuțiile aferente;
•subvenții, transferuri;
•cheltuieli privind stocurile, lucrările și serviciile
executate de terți;
•cheltuieli de capital, amortizări și provizioane;
•alte cheltuieli operaționale;
Total cheltuieli operaționale.
EXCEDENT/DEFICIT din activitatea operațională
VENITURI FINANCIARE
CHELTUIELI FINANCIARE
EXCEDENT/DEFICIT din activitatea financiară.
EXCEDENT/DEFICIT din activitatea curentă(excedent/deficit din activitatea
operațională +/- excedent/deficit din activitatea
financiară).
VENITURI EXTRAORDINARE
CHELTUIELI EXTRAORDINARE
EXCEDENT/DEFICIT din activitatea extraordinară.
REZULTATUL PATRIMONIAL (excedent/deficit din activitatea curentă +/-
excedent/deficit dinactivitatea extraordinară).
128

Modelul pentru contul de rezultat patrimonial este prezentat în anexa 4.
8.2.3. Structura și conținutul situației fluxului de trezorerie
Situația fluxurilor de trezorerie reprezintă o componentă importantă a situațiilor
financiare deoarece prin intermediul ei se prezintă existența și mișcările de numerar aflate în
conturile de disponibilități de la trezorerie, bănci comerciale și casieria instituției publice.
Informațiile referitoare la fluxurile de trezorerie permit utilizatorilor să determine modul în
care instituția publică a acumulat numerarul necesar pentru a-și finanța activitățile și modul în
care numerarul respectiv a fost utilizat. De asemenea, informațiile referitoare la fluxurile de
trezorerie creează posibilitatea utilizării lor pentru evaluarea acestora, pentru evaluarea
modului în care instituția publică respectă legislația și reglementările, având posibilitatea de
decizie în oferirea de resurse sau încheierea de tranzacții cu o altă instituție publică.
Situația fluxurilor de trezorerie identifică sursele de numerar, elementele care au
condus la cheltuirea numerarului în timpul perioadei de raportare precum și soldul
numerarului și al echivalențelor sale de numerar la data întocmirii situațiilor financiare.
Această situație raportează fluxurile de trezorerie pe activități astfel:
Fluxurile de trezorerie din activitatea operațională , prezintă mișcările de numerar
rezultate din activitatea curentă:
•încasări;
•plăți;
Fluxurile de trezorerie din activitatea de investiții prezintă mișcările de numerar ce
rezultă din achizițiile sau vânzările de active fixe:
•încasări;
•plăți;
Fluxurile de trezorerie din activitatea de finanțare, prezintă mișcările de numerar
rezultate din împrumuturi primite și rambursate, ori alte surse financiare:
•încasări;
•plăți;
Informațiile pentru completarea situației fluxurilor de numerar cu privire la încasări și
plăți sunt preluate din rulajele conturilor de disponibilități. Situația se întocmește separat
pentru conturile de disponibilități în lei și separat pentru conturile de disponibilități în valută.
Modelul pentru situația fluxurilor de trezorerie este prezentat în anexa 5.
8.2.4. Conținutul situației modificărilor în structura activelor/capitalurilor
Situația modificărilor în structura activelor/capitalurilor oferă informații importante cu
privire la structura capitalurilor proprii, influențele ce rezultă din schimbarea politicilor
contabile, din reevaluarea activelor, calcularea și înregistrarea amortizării sau din corectarea
erorilor contabile. Prin intermediul acesteia se prezintă în detaliu creșterile și diminuările din
timpul anului al fiecărui element al conturilor de capital.
129

8.2.5. Structura și conținutul contului de execuție bugetară
Contul de execuție bugetară cuprinde toate operațiunile din timpul anului bugetar cu
privire la veniturile încasate și plățile efectuate pe structura în care a fost aprobat bugetul. Se
întocmește pe baza datelor preluate din rulajele debitoare și creditoare ale conturilor de
disponibil, care trebuie să corespundă cu cele din conturile deschise la trezorerie și bănci.
Contul de execuție bugetară se întocmește separat pentru cheltuieli și separat pentru
venituri.
Contul de execuție pentru venituri conține următoarele informații:
Prevederi bugetare inițiale, prevederi bugetare
definitive (pentru raportările anuale);
Drepturi constatate;
Încasări realizate;
Drepturi constatate de încasat;
Contul de execuție pentru cheltuieli conține următoarele informații:
Credite bugetare inițiale, credite bugetare definitive;
Angajamente bugetare;
Angajamente legale;
Plăți efectuate;
Angajamente legale de plătit;
Cheltuieli efective (consum de resurse, costuri):
Informațiile cu privire la rezultatul execuției bugetare se referă la încasările realizate
minus plățile efectuate.
Conturile de execuție ale instituțiilor publice de subordonare centrală vor fi însoțite de
liste cu instituțiile care au fost cuprinse în aceste anexe.
În conformitate cu prevederile Ordinului Ministrului Finanțelor Publice nr.
629/03.04.2009, instituțiile publice au obligația raportării lunare a conturilor de execuție
pentru cheltuieli și venituri.
Modelul pentru cont de execuție-venituri este prezentat în anexa 6 iar modelul
pentru cont de execuție-cheltuieli este prezentat în anexa 7.
8.2.6. Conținutul anexelor la situațiile financiare
Anexele la situațiile financiare în conformitate cu prevederile legale, constituie parte
integrantă a acestora și sunt reprezentate de politici contabile și note explicative. În aplicarea
politicilor contabile, conducerea fiecărei instituții publice trebuie să stabilească un set de
proceduri pentru toate operațiunile desfășurate, pornind de la întocmirea documentelor
justificative până la întocmirea situațiilor financiare. Procedurile sunt elaborate de specialiști
în domeniul economic și tehnic, cunoscători ai specificului activității derulate și ai strategiei
promovate de instituție și cu respectarea conceptelor de bază ale contabilității, respectiv
contabilitatea de angajamente și principiile contabile generale specifice acesteia.
Politicile contabile trebuie elaborate astfel încât să asigure furnizarea unor informații
relevante pentru necesitățile utilizatorilor în luarea deciziilor economice și credibile în sensul
de a reprezenta fidel patrimoniul și poziția financiară a instituției de a fi neutre, prudente,
130

complete și sub toate aspectele semnificative. Orice modificare intervenită în politicile
contabile este posibilă numai dacă este cerută de lege sau are drept rezultat informații mult
mai relevante și credibile și trebuie menționată în notele explicative.
Conform prevederilor IPSAS 1 prezentarea politicilor contabile vizează următoarele
aspecte:
descrierea fiecărei politici contabile relevante pentru înțelegerea situațiilor
financiare;
baza de evaluare utilizată la întocmirea situațiilor financiare;
măsura în care instituția publică a aplicat prevederile tranzitorii din IPSAS 1.
Notele explicative la situațiile financiare conțin informații referitoare la metodele de
evaluare a activelor și orice informații suplimentare care sunt relevante pentru utilizatori în
reflectarea poziției și performanței financiare. Ele sunt prezentate sistematic pentru fiecare
element semnificativ din bilanț, respectiv active fixe, stocuri, creanțe și datori, venituri și
investiții financiare. Pentru fiecare element prezentat în notele explicative, se trece suma
corespunzătoare anului curent și celui precedent.
8.3 Etapele premergătoare întocmirii
situaților financiare anuale
La instituțiile publice exercițiul financiar începe la 1 ianuarie și se încheie la 31
decembrie. Documentele oficiale pentru finalizarea încheierii exercițiului financiar sunt
situațiile financiare anuale. Prelucrarea datelor în vederea întocmirii situațiilor financiare
anuale constituie un proces complex, care se concretizează într-o succesiune de etape (lucrări)
dintre care unele cu caracter preliminar, iar altele se referă la redactarea propriu-zisă a
documentelor de sinteză. Dintre aceste etape amintim:
Verificarea înregistrări corecte în conturi a tuturor operațiunilor
economico-financiare și stabilirea rulajelor și soldurilor;
În această etapă se urmărește:
•dacă au fost întocmite documentele justificative pentru toate operațiile
economice efectuate în cursul exercițiului bugetar și dacă acestea au fost corect înregistrate în
contabilitate;
•legalitatea și sinceritatea datelor înregistrate în contabilitate care trebuie
să dea o descriere fidelă, clară și completă a operațiunilor economico-financiare efectuate;
• verificarea zilnică a operațiunilor de deschidere și repartizare a
creditelor bugetare, a plăților înregistrate în extrasele de cont, corectarea eventualelor erori de
înregistrare;
•urmărirea lichidări debitorilor, clienților sau încasarea altor creanțe;
•dispunerea de măsuri de către ordonatorii de credite cu privire la
angajarea fondurilor până la sfârșitul exercițiului bugetar în limita creditelor aprobate și
deservite și numai pentru cheltuieli oportune funcționării instituției;
Înainte de finalizarea exercițiului bugetar Ministerul Finanțelor Publice elaborează
„Norme metodologice de încheiere a exercițiului bugetar” (anexa 8), în cadrul căruia sunt
prevăzute elemente suplimentare cu privire la modalitățile și termenele referitoare la
executarea operațiunilor și evidențierea lor în contabilitate.
131

Întocmirea balanței de verificare înainte de inventariere
Prin sistemul balanțelor de verificare se realizează verificarea exactității înregistrărilor
efectuate în cursul exercițiului bugetar precum și controlul relațiilor de echilibru dintre
elementele valorice ale conturilor sintetice și analitice.
Cu ajutorul balanței de verificare sintetică, pusă de acord cu balanțele de verificare
analitice sunt identificate eventualele erori de înregistrare din contabilitatea curentă, care se
grupează în:
a) erori de înregistrare contabilă care pot fi identificate prin lipsa unor egalități
valorice în cadrul balanței de verificare a conturilor sintetice, între care reținem:
•erori de întocmire a balanțelor de verificare;
•erori de stabilire a elementelor valorice ale conturilor, respectiv rulaje,
sume, solduri finale;
•erori de înregistrare în evidența sistematică;
•erori de stabilire a sumelor în formulele contabile compuse din evidența
cronologică.
Toate aceste erori sunt determinate de nerespectarea principiului dublei înregistrări a
operațiilor economico-financiare în conturi care duce la nerespectarea principiului dublei
centralizări a existențelor, mișcările și transformările elementelor patrimoniale, fapt
manifestat prin inexistența unor egalități valorice care trebuie să existe în cadrul balanței de
verificare.
b) erori de înregistrare contabilă care pot fi identificate prin lipsa unor corelații
valorice din cadrul balanței de verificare a conturilor sintetice și a balanțelor de verificare
analitice. Cu ajutorul balanțelor de verificare a conturilor sintetice nu pot fi descoperite
erorile care modifică mișcările de conturi, în mod egal, atât în debit, cât și în credit, între care
amintim:
•omisiunile de înregistrare contabilă;
•erorile de compensație;
•erorile de imputație;
•erorile de înregistrare în evidența cronologică
Inventarierea generală a patrimoniului
Inventarierea stabilește situația reală a tuturor elementelor de activ și pasiv ale fiecărei
instituții, precum și a bunurilor și valorilor deținute cu orice titlu, aparținând altor persoane
juridice sau fizice, în vederea întocmirii situațiilor financiare anuale care trebuie să ofere o
imagine fidelă a poziției financiare și a performanței instituției pentru respectivul exercițiu
bugetar. Inventarierea patrimoniul instituțiilor publice se efectuează pe baza Normelor privind
organizarea și efectuarea inventarierii elementelor de activ și pasiv, aprobate prin Ordinul nr.
1753/2004.
Potrivit prevederilor legale, inventarierea elementelor de activ și pasiv reprezintă
ansamblul operațiunilor prin care se constată existența tuturor elementelor respective,
cantitativ valoric sau numai valoric, după caz, la data la care aceasta se realizează.
Instituțiile publice au obligația efectuării inventarierii generale a elementelor de
activ și de pasiv deținute la începutul activității, cel puțin odată pe an, pe parcursul
funcționării lor, în cazul fuzionării sau încetării activității, precum și în alte situații
prevăzute de lege, cum ar fi:
•în cazul predării-primirii de gestiune;
•la cererea organelor de control din cadrul instituției sau din afara ei;
•cu prilejul reorganizării gestiunilor;
132

•în cazul modificării prețurilor la bunurile aflate în stoc;
•în cazul producerii de calamități naturale sau în cazuri de forță majoră;
•când au loc comasări, divizări sau desființări de instituții;
•ori de câte ori există indicii legate de lipsuri sau plusuri în gestiune, care
nu pot fi stabilite cu exactitate decât prin inventariere.
La începutul activității, obiectul principal al inventarieri îl constituie stabilirea și
evaluarea elementelor de activ și pasiv.
Pe parcursul funcționării instituția publică efectuează inventarierea elementelor de
activ și de pasiv cel puțin odată pe an, de regulă, cu ocazia finalizării exercițiului bugetar.
Inventarierea are drept obiectiv principal constatarea faptică a existenței tuturor
elementelor de activ și pasiv, cantitativ și valoric, a modului de îndeplinire a sarcinilor de
către gestionari precum și stabilirea eventualelor diferențe față de situația scriptică din
contabilitate, urmărind în principal:
•inventarierea activelor fixe, materialelor, obiectelor de inventar,
produselor etc.;
•inventarierea disponibilităților bănești;
•inventarierea decontărilor cu terți;
•inventarierea creditelor bugetare.
Fiecare instituție publică, are obligația ca funcție de natura și complexitatea activității
derulate să asigure:
•stabilirea perioadelor pentru efectuarea inventarieri elementelor de activ
și de pasiv;
•numirea persoanelor împuternicite să efectueze inventarierea;
•pregătirea condițiilor necesare efectuării inventarierii;
•înregistrarea în contabilitate a tuturor operațiilor aferente exercițiului
bugetar curent;
•realizarea faptică a inventarierii;
•determinarea rezultatelor inventarierii și valorificarea acestora.
Inventarierea se efectuează la locurile de depozitare sau păstrare a bunurilor, prin
observare directă, numărare, cântărire, măsurare în cazul bunurilor materiale și compararea pe
bază de registre sau documente justificative confirmate de terți pentru cele nemateriale.
Pentru efectuarea corectă a inventarierii este necesară parcurgerea următoarelor etape:
a) Declanșarea operațiunii de inventariere. Conducătorul instituției publice emite
decizia de inventariere , prin intermediul căruia se stabilește perioada de efectuare a
operațiunii de inventariere, componența comisiei de inventariere, numele responsabilului
comisiei, modul de efectuare a inventarierii, gestiunile supuse inventarierii.
La instituțiile publice comisia de inventariere este unică. Din aceasta fac parte
persoane cu pregătire economică și tehnică care trebuie să asigure efectuarea corectă și în
bune condiții a inventarierii elementelor de activ și de pasiv. Fiecare membru al comisiei de
inventariere este numit prin decizie scrisă, semnată de ordonatorul de credite și șeful
compartimentului financiar-contabil. Din comisia de inventariere nu pot face parte:
gestionarii, șeful compartimentului supus inventarierii și nici contabilii care țin evidența
gestiunii supuse inventarierii. După primirea deciziei de inventariere responsabilul comisiei
de inventariere va ridica, sub semnătura contabilului șef sau a altei persoane împuternicite,
listele de inventariere vizate și parafate de către acesta.
b) Pregătirea inventarierii constă în luarea unor măsuri de natură organizatorică și
contabilă care să asigure derularea în bune condiții a inventarierii.
133

În vederea efectuării în bune condiții a operațiunii de inventariere, ordonatorii de
credite și gestionarii au obligația de a lua o serie de măsuri:
•pregătirea instrumentelor de măsură, aranjarea și etichetarea pe raft a
valorilor materiale ce vor fi inventariate;
•depozitarea valorilor materiale grupate pe sortimente, prototipuri,
dimensiuni și codificarea acestora;
•punerea la zi a evidenței tehnico-operative și a celei contabile și
efectuarea lunară a confruntării datelor dintre aceste evidențe;
•dotarea comisiei de inventariere cu calculatoare și cu mijloace tehnice
pentru sigilarea gestiunilor;
•dotarea gestiunilor cu două rânduri de încuietori diferite;
•separarea bunurilor degradate precum și a bunurilor ce aparțin
altor instituții.
De asemenea, legat de etapele pregătirii inventarierii este necesar ca la magazii și
depozite sa fie înregistrate în fișele de magazie toate documentele care privesc intrări sau
ieșiri de bunuri. Același lucru trebuie făcut și de către contabilul care ține evidența gestiunii
respective, adică să înregistreze la zi toate documentele pe care le deține și care privesc
gestiunea supusă inventarieri, atât în contabilitatea sintetică cât și în contabilitatea analitică.
c) Efectuarea inventarierii propriu-zise . În cazul acestei etape, inventarierea începe
prin luarea unei declarații scrise gestionarului răspunzător de gestiunea valorilor materiale din
care să rezulte:
•dacă există în magazie bunuri ce aparțin unor terțe persoane, primite cu
sau fără documente;
•dacă a primit sau eliberat bunuri fără documente legale;
•are documente de primire-predare care nu au fost operate în evidența
tehnic-operativă sau contabilă;
•dacă gestionează valori materiale și în alte locuri de depozitare;
•are cunoștință de existența unor plusuri sau minusuri în gestiune.
Comisia de inventariere dispune sistarea operațiunilor de predare-primire, iar dacă
acest lucru nu este posibil se va menționa pe documente „ predat sau primit în timpul
inventarierii”. Sunt și situații în care la data inventarierii anumite bunuri nu se află în
instituție ci în afara ei, cum ar fi, spre exemplu: active fixe date cu chirie, materiale aflate la
terți sau în curs de aprovizionare. În astfel de cazuri, inventarierea se realizează prin
verificarea documentelor care au stat la baza unor asemenea operațiuni respectiv: facturi,
contracte de concesionare, contracte de locație de gestiune, contracte de închiriere, dispoziție
de livrare-aviz de expediție.
Diversele constatări ale comisiei de inventariere se fac numai în prezența tuturor
membrilor comisiei de inventariere și în prezența gestionarului. Acestea sunt consemnate în
documentul intitulat „ Listă de inventariere ”, ce se întocmește pe locuri de depozitare, pe
categorii de bunuri și pe gestionari, menționându-se existența în etalon natural și se
completează cu situația fiecărui element preluată din contabilitatea curentă, după care se
efectuează diferența între situația faptică și cea scriptică, determinându-se diferențele în plus
sau în minus. Listele de inventariere se întocmesc separat: pentru bunuri aparținând altor
instituții; pentru bunuri proprii care au mișcare lentă; pentru stocuri de bunuri obținute din
diverse surse de finanțare. Pentru produsele degradate se întocmesc procesele verbale în care
se consemnează gradul de degradare și persoanele vinovate. În cazul listelor de inventariere
întocmite pentru bunuri care aparțin altor instituții acestea vor fi trimise în copie și instituțiilor
134

aparținătoare. Fiecare pagină a listelor de inventariere se semnează de către membri comisiei
de inventariere și de gestionar.
Disponibilitățile aflate în conturi la trezorerie și bănci, precum și creanțele și
obligațiile aflate la terți sunt inventariate prin verificarea și confirmarea pe baza extraselor de
cont sau punctajelor reciproce funcție de necesități.
Pentru celelalte elemente de activ și pasiv, cu ocazia inventarierii se verifică realitatea
soldurilor conturilor respective.
După efectuarea inventarierii, datele centralizate sunt trecute din listele de inventariere
în Registru-inventar.
d) Evaluarea elementelor de activ și de pasiv cu ocazia inventarierii se realizează
astfel:
•bunurile de natura activelor fixe, stocurilor și celelalte bunuri se
evaluează la valoarea actuală, numită valoare de inventar ;
•bunurile depreciate, constatate ca atare la inventariere, se evaluează la
valoarea de utilitate a fiecărui element funcție de utilitatea bunului în
instituție și de prețul pieței;
•creanțele și datoriile se evaluează la valoarea nominală ;
•creanțele și datoriile incerte și în litigiu se evaluează la valoarea de
utilitate stabilită funcție de valoarea lor probabilă de încasare sau de
plată;
•creanțele, datoriile și disponibilitățile în valută se evaluează la cursul
valutar în vigoare din ultima zi a exercițiului ;
•titlurile și certificatele de trezorerie se evaluează la cursul valutar mediu
al ultimei luni a exercițiului bugetar sau la valoare probabilă de
negociere.
e) Diferențele constatate la inventariere și regularizarea acestora este ultima etapă a
acestei operațiuni. Listele de inventariere conțin coloane anume în care se stabilesc diferențele
între existentul faptic și cel scriptic, cantitativ și apoi utilizând prețul unitar se calculează și
valoarea. În urma analizei diferențelor, membrii comisiei de inventariere întocmesc procesul
verbal de inventariere în care se înscriu rezultatele inventarierii, cu precizarea următoarelor
elemente: data întocmirii; numele și prenumele membrilor comisiei de inventariere; numărul
și data actului de numire a comisiei de inventariere și gestiunea inventariată; data de începere
și finalizarea inventarierii; rezultatele inventarierii; concluziile și propunerile comisiei cu
privire la diferențele constatate în urma inventarierii pentru eventuala recuperare a acestora,
cu menționarea persoanelor vinovate; compensările efectuate, dacă este cazul; bunurile
depreciate fără mișcare, cu mișcare lentă, greu vandabile, fără desfacere asigurată și propuneri
de măsuri în vederea integrări lor în circuitul economic; creanțele, datoriile și lichiditățile în
valută precum și orice alte elemente specifice operațiunii de inventariere.
Procesul verbal de inventariere se depune în termen de trei zile de la finalizarea
operațiunii de inventariere la conducătorul instituției, care, cu avizul contabilului șef și a
șefului compartimentului juridic, hotărăsc în termen de cinci zile, asupra soluționării
propunerilor făcute.
În urma operațiunii de inventariere rezultă plusuri de inventar , adică existentul faptic
este mai mare decât cel scriptic sau lipsuri de inventar , când existentul faptic este mai mic
decât cel scriptic.
Pentru lipsurile constatate cu ocazia inventarierii comisia poate propune o serie de
soluții, între care se pot menționa:
135

– sunt situații în care lipsurile constatate la inventariere se încadrează în normele legale
de perisabilitate prevăzute de lege. Într-un astfel de caz, comisia propune această soluție după
ce lipsa a fost constatată iar ordonatorul de credite decide asupra ei;
– uneori inventarierea are loc în urma producerii pe teren de calamități, situație în care
comisia de inventariere constată și evaluează pagubele produse și propune soluționarea lor;
– la unele elemente patrimoniale constatate lipsă, legea permite compensări, adică
lipsurile constatate să fie compensate cu plusurile. Astfel comisia de inventariere propune
compensarea în următoarele condiții:
•situația creată să se refere la produsele confundabile pentru care trebuie să
existe o listă de produse confundabile întocmită de către specialiști și depusă la
compartimentul financiar-contabil;
•să existe riscul de confuzie între sorturile aceluiași bun material din cauza
asemănărilor exterioare, respectiv desen, culoare, dimensiuni ș.a.m.d.;
•diferențele constatate în plus și în minus să se refere la aceeași gestiune și la
aceeași perioadă de gestiune;
•compensarea poate fi propusă până la limita la care nu se produc pagube în
gestiune, respectiv compensarea plusurilor cu minusurile pentru cantități egale
de plusuri și minusuri, interzicându-se compensarea valorică;
•să nu existe motive de a suspecta gestionarul de intenții neloiale.
Comisia de inventariere poate considera uneori, că lipsurile constatate se datorează
gestionarului, prin sustrageri, neglijență, lipsă de pregătire profesională, propunând ca aceste
lipsuri să fie imputate. Imputarea se face la prețul pieței existent la data producerii sau
constatării pagubelor. La evaluarea pagubelor se va ține seama și de gradul de uzură stabilit
prin probe legale, iar dacă acesta nu este posibil se impută la valoarea integrală. Rezultatele
inventarierii sunt înregistrate și în registrul-inventar.
Registrul-invetar regrupează datele rezultate în urma inventarierii după natura
elementelor patrimoniale și modul de evaluare a acestora. El este utilizat ca document
contabil obligatoriu de înregistrare anuală și de grupare a rezultatelor inventarierii elementelor
de activ și pasiv, precum și ca probă în litigiu. Este întocmit într-un exemplar la sfârșitul
anului, pe baza datelor cuprinse în listele de inventariere și procesele verbale de inventariere,
prin gruparea acestora pe conturi și grupe de conturi.
Soluționarea diferențelor constatate la inventariere se realizează prin luarea în
considerare a unor aspecte ca:
•natura diferențelor și cauzele care le-au generat;
•forma juridică de organizare a instituției publice și modalitatea de
finanțare a activității;
•categoria patrimonială inventariată, pentru care au fost consemnate
lipsurile: active fixe, disponibilități bănești, materiale, debitori, creditori;
•natura activității în care se încadrează diferențele constatate, cât și
exercițiul financiar la care se referă.
Modalitatea de înregistrare în contabilitate a diferențelor constatate cu ocazia
efectuării operațiunii de inventariere a fost prezentată la capitolele anterioare.
Întocmirea balanței de verificare după realizarea inventarierii elementelor
de activ și de pasiv.
După efectuarea inventarierii și a regularizărilor ce i-au urmat se întocmește o nouă
balanță de verificare, al cărei scop este de a pregăti informația contabilă necesară închiderii
conturilor de bilanț și a celor de venituri și cheltuieli.
136

 Stabilirea rezultatului execuției bugetare prin închiderea conturilor de
venituri și cheltuieli.
La finalizarea exercițiului financiar are loc regularizarea bugetelor instituțiilor publice
și determinarea rezultatului execuției bugetare. Regularizarea excedentelor rezultate din
execuția bugetelor instituțiilor publice în limita sumelor care au fost finanțate de la bugetul de
stat și cu aceste sume reconstituie plățile de casă.
Elaborarea propriu-zisă a situațiilor financiare.
Are loc pe baza informațiilor prelucrate și înregistrate prin etapele premergătoare
întocmirii situațiilor financiare. Este etapa în care se completează formularul tipizat de bilanț
atât pentru elementele de activ cât și pentru cele de pasiv, celelalte situații și anexe, în baza
prevederilor elaborate de Ministerul Finanțelor Publice.
BIBLIOGRAFIE
1. Chilărescu D. – „Ghidul managerului din universitățile de stat” , Editura
Mirton, Timișoara ,2000.
2. Criveanu M. – „Contabilitatea instituțiilor publice” , Editura Universitaria,
Craiova, 2001.
137

3. Criveanu M. – „Contabilitate publică”, Editura Universitaria, Craiova, 2007.

4. Dascălu C. -„Noua contabilitate publică” , Editura Infomega, București, 2005.
Ștefănescu A.
Nițulescu I.
5. Drehuță E. – „Bugetul public și contabilitatea cheltuielilor bugetare” , Editura
Neamțu G. Agora, Bacău, 2002.
Voicu E.
6. Gherghel S. – „Contabilitatea instituțiilor publice” , Editura Focus, Petroșani,
Măcriș M. 2002.
7. Greceanu-Cocoș V. – „Contabilitatea instituțiilor publice. Comentată, actualizată și
simplificată”, Editura Tribuna Economică, București, 2006.
8. Jitaru C-tin – „Contabilitatea instituțiilor din administrația publică” , Editura
Didactică și Pedagogică, București, 1996.
9. Jitaru C-tin – „Noua contabilitate a instituțiilor publice și unităților
administrativ teritoriale (comune, orașe, municipii, județe)”
Editura Danubius, Brăila, 2006.
10. Lefter C. -„Finanțe publice. Contabilitate bugetară și de trezorerie” , Vol. I și
Bănuț Al. II , Editura Economică, București, 2002.
11. Măcriș M. – „Contabilitate publică” , Editura Universitas, Petroșani, 2007.
12. Moșteanu T. – „Buget și trezorerie publică” , Editura Didactică și Pedagogică,
București, 1997.
13. Pântea I.P. – „Contabilitatea financiară românească conformă cu Directivele
Bodea Ghe. Europene”, Editura Intelcredo, Deva, 2006.
14. Pitulice C. – „Contabilitatea instituțiilor publice” , Editura Inter Contact Group,
București, 2008.
15. Răscolean I. -„Gestiunea instituțiilor publice” , Editura Focus, Petroșani,2003.
Măcriș M.

16. Roman C-tin – „Gestiunea financiară a instituțiilor publice. Contabilitate publică
la nivel macroeconomic” , Vol. I, Editura Economică, București,
2000.

17. Șoșdean A. – „Gestiunea financiară a instituțiilor publice” , Editura Inter Graf,
Reșța, 1996.

18. *** – „Contabilitatea instituțiilor publice – Legislație, formulare,
138

registre” , Vol. II, Editura Lumina Lex, București, 2005.

19. *** – IPSASB, Standardele Internaționale de Contabilitate pentru Sectorul
Public, traducere, Editura CECCAR, București, 2005.

20. *** – Legea contabilității nr. 82/1991, republicată în Monitorul Oficial
nr. 48/14.01.2005
21. *** – Legea finanțelor publice nr. 500/2002, Monitorul Oficial nr.597/
13.08.2002.
22. *** – Legea finanțelor publice locale nr. 45/2003.
23. *** – Ordinul Ministerului Finanțelor Publice nr. 1792/2002 pentru
aprobarea Normelor metodologice privind angajarea, lichidarea,
ordonanțarea și plata cheltuielilor instituțiilor publice precum și
organizarea, evidența și raportarea angajamentelor bugetare
și
legale, Monitorul Oficial, nr.37/23.01.2003.

24. *** – Ordinul Ministrului Finanțelor Publice nr. 1487/30.10.2003 pentru
aprobarea Normelor metodologice privind reevaluarea și
amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul instituțiilor publice
și al persoanelor juridice fără scop lucrativ.
25. *** – Hotărârea Guvernului nr. 2139/2004 pentru aprobarea Catalogului
privind clasificarea și duratele normale de funcționare a activelor
fixe, modificată prin H. G. 1496/2008.
26. *** – Ordinul Ministrului Finanțelor Publice nr. 1917/2005 pentru
aprobarea Normelor metodologice privind organizarea și
conducerea patrimoniului instituțiilor publice, a Planului de
conturi pentru instituții publice și instrucțiunile de aplicare a
acestuia, Monitorul Oficial nr. 1186/29.12.2005.
27. *** – Ordinul Ministrului Finanțelor Publice nr. 1954/2005 privind
Clasificația indicatorilor finanțelor publice, Monitorul Oficial
nr. 176/2005.
28. *** – Norme metodologice privind organizarea și conducerea
contabilității instituțiilor publice. Planul de conturi pentru
instituțiilepublice și instrucțiunile de aplicare a acestuia, Editura
Lumina Lex, București, 2006.
29. *** – Ordinul Ministrului Finanțelor Publice nr. 556/7.04.2006 pentru
modificarea și completarea Normelor metodologice privind
organizarea și conducerea contabilității instituțiilor publice, Planul
de conturi pentru instituțiile publice și instrucțiunile de aplicare a
139

acestuia, aprobate prin Ordinul Ministrului Finanțelor Publice nr.
1912/2005, Monitorul Oficial nr. 439/22.05.2006.
30. *** – Ordinul Ministrului Finanțelor Publice nr. 3769/23.12.2008 pentru
aprobarea Normelor metodologice privind întocmirea și depunerea
situațiilor financiare la instituțiile publice la 31.12.2008.

31. *** – Ordinul 3471/25.11.2008 pentru aprobarea Normelor
metodologice
privind reevaluarea și amortizarea activelor fixe corporale aflate în
patrimoniul instituțiilor publice.
32. *** – Legea 18/26.02.2009 a bugetului de stat pe anul 2009, Monitorul
oficial nr. 121/27.02.2009.
33. *** – Legea 19/26.02.2009 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul
2009, Monitorul oficial nr. 121/27.02.2009.
34. *** – Ordonanța de urgență nr. 226/30.12.2008 privind unele măsuri
financiar bugetare.
35.*** – Ordinul 629/03.04.2009 pentru aprobarea Normelor
metodologice
privind întocmirea și depunerea situațiilor financiare trimestriale
ale instituțiilor publice, precum și a unor raportări financiare
lunare în anul 2009.
36. *** – Ordinul Ministrului finanțelor publice nr. 529/19.03.2009 pentru
modificarea și completarea Normelor metodologice
privind
organizarea și conducerea contabilității instituțiilor publice, planul
de conturi pentru instituțiile publice și instrucțiunile de aplicare
a acestuia, aprobate prin Ordinul Ministrului finanțelor publice nr.
1917/2005.
37. *** – Ordinul Ministrului finanțelor publice nr. 547/20.03.2009 pentru
modificarea și completarea normelor metodologice privind
angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor instituțiilor
publice, precum și organizarea, evidența și raportarea
angajamentelor bugetare și legale prin Ordinul Ministrului
finanțelor publice 1972/2002.
38. *** – Colecția, Consilier-Contabilitate pentru instituții publice, Editura
Rentrop & Straton, București, 2008, 2009.
49. *** – w.w.w.mfinanțe.ro.
140

ANEXE
Anexa 1
141

PLANUL DE CONTURI GENERAL
pentru instituții publice
ClasaGrupaCont sinteticDenumirea conturilor
1 CONTURI DE CAPITALURI
10CAPITAL, REZERVE, FONDURI
100Fondul activelor fixe necorporale
101Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului
102Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al statului
103Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al unităților
administrativ-teritoriale
104Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al unităților
administrativ-teritoriale
105Rezerve din reevaluare
1051Rezerve din reevaluarea terenurilor și amenajărilor la terenuri
1052Rezerve din reevaluarea construcțiilor
1053Rezerve din reevaluarea instalațiilor tehnice, mijloacelor de
transport, animalelor și plantațiilor
1054Rezerve din reevaluarea mobilierului, aparaturii birotice,
echipamentelor de protecție a valorilor umane și materiale și a altor
active fixe corporale
1055Rezerve din reevaluarea altor active ale statului
106*Diferențe din reevaluare și diferențe de curs aferente dobânzilor
încasate (SAPARD)
11REZULTATUL REPORTAT
117Rezultatul reportat
117.01Rezultatul reportat – instituții publice finanțate integral din buget (de
stat, local, asigurări, sănătate, șomaj)
117.02Rezultatul reportat – bugetul local
117.03Rezultatul reportat – bugetul asigurărilor sociale de stat
117.04Rezultatul reportat – bugetul asigurărilor pentru șomaj
117.05Rezultatul reportat – bugetul Fondului național unic de asigurări
sociale de sănătate
117.08Rezultatul reportat – bugetul fondurilor externe nerambursabile
117.09Rezultatul reportat – bugetul de stat
117.10Rezultatul reportat – instituții publice și activități finanțate integral
sau parțial din venituri proprii
117.11Rezultatul reportat – bugetul trezoreriei statului
117.12Rezultatul reportat – trezoreria centrală
117.13Rezultatul reportat – operațiuni de clearing, barter și cooperare
economică
117.15Rezultatul reportat reprezentând surplusul realizat din reevaluare
117.20Rezultatul reportat – alte influențe
12 REZULTATUL PATRIMONIAL
121Rezultatul patrimonial
121.01Rezultatul patrimonial – instituții publice finanțate integral din buget
142

(de stat, local, asigurări sociale, șomaj, sănătate)
121.02Rezultatul patrimonial – bugetul local
121.03Rezultatul patrimonial – bugetul asigurărilor sociale de stat
121.04Rezultatul patrimonial – bugetul asigurărilor pentru șomaj
121.05Rezultatul patrimonial – bugetul Fondului național unic de asigurări
sociale de sănătate
121.08Rezultatul patrimonial – bugetul fondurilor externe nerambursabile
121.09Rezultatul patrimonial – bugetul de stat
121.10Rezultatul patrimonial – instituții publice și activități finanțate
integral sau parțial din venituri proprii
121.11Rezultatul patrimonial – bugetul trezoreriei statului
121.12Rezultatul patrimonial – trezoreria centrală
121.13Rezultatul patrimonial – operațiuni de clearing, barter și cooperare
economică
13FONDURI CU DESTINAȚIE SPECIALĂ
131Fondul de rulment
132Fondul de rezervă al bugetului asigurărilor sociale de stat
133Fondul de rezervă constituit conform Ordonanței de urgență a
Guvernului nr. 150/2002
134Fondul de amortizare aferent activelor fixe deținute de serviciile
publice de interes local
135Fondul de risc
136Fondul depozitelor speciale constituite pentru construcții de locuințe
137Taxe speciale
139Alte fonduri
1391Fond de dezvoltare a spitalului
1392Fond din comisioane de risc constituite conform O G nr. 34/96
1393Fond din cota de 1/10 din dobânda BIRD
1394Fond din vărsăminte din privatizare și din valorificarea activelor
neperformante
1396Fondul de contrapartidă
15PROVIZIOANE
151Provizioane
1511Provizioane pentru litigii
1512Provizioane pentru garanții acordate clienților
1518Alte provizioane
16ÎMPRUMUTURI ȘI DATORII ASIMILATE – pe termen
mediu și lung
161Împrumuturi din emisiunea de obligațiuni
1611Împrumuturi din emisiunea de obligațiuni cu termen de
răscumpărare în exercițiul curent
1612Împrumuturi din emisiunea de obligațiuni cu termen de
răscumpărare în exercițiile viitoare
162Împrumuturi interne și externe contractate de autoritățile
administrației publice locale
1621 Împrumuturi interne și externe contractate de autoritățile
administrației publice locale cu termen de rambursare în exercițiul
curent
1622Împrumuturi interne și externe contractate de autoritățile
143

administrației publice locale cu termen de rambursare în exercițiile
viitoare
163Împrumuturi interne și externe garantate de autoritățile
administrației publice locale
1631Împrumuturi interne și externe garantate de autoritățile
administrației publice locale cu termen de rambursare în exercițiul
curent
1632Împrumuturi interne și externe garantate de autoritățile
administrației publice locale cu termen de rambursare în exercițiile
viitoare
164Împrumuturi interne și externe contractate de stat
1641Împrumuturi interne și externe contractate de stat cu termen de
rambursare în exercițiul curent
1642Împrumuturi interne și externe contractate de stat cu termen de
rambursare în exercițiile viitoare
165Împrumuturi interne și externe garantate de stat
1651Împrumuturi interne și externe garantate de stat cu termen de
rambursare în exercițiul curent
1652Împrumuturi interne și externe garantate de stat cu termen de
rambursare în exercițiile viitoare
166Sume primite pentru acoperirea deficitelor bugetare
1661Sume primite pentru acoperirea deficitului bugetului asigurărilor
sociale de stat din contul curent general al trezoreriei statului
1662Sume primite pentru acoperirea deficitului bugetului de stat
167Alte împrumuturi și datorii asimilate
1671Alte împrumuturi și datorii asimilate cu termen de rambursare în
exercițiul curent
1672Alte împrumuturi și datorii asimilate cu termen de rambursare în
exercițiile viitoare
168Dobânzi aferente împrumuturilor și datoriilor asimilate
1681Dobânzi aferente împrumuturilor din emisiuni de obligațiuni
1682Dobânzi aferente împrumuturilor interne și externe contractate de
autoritățile administrației publice locale
1683Dobânzi aferente împrumuturilor interne și externe garantate de
autoritățile administrației publice locale
1684Dobânzi aferente împrumuturilor interne și externe
contractate de stat
1685Dobânzi aferente împrumuturilor interne și externe garantate de stat
1687Dobânzi aferente altor împrumuturi și datorii asimilate
169Prime privind rambursarea obligațiunilor
2 CONTURI DE ACTIVE FIXE
20ACTIVE FIXE NECORPORALE
203Cheltuieli de dezvoltare
205Concesiuni, brevete, licențe, mărci comerciale, drepturi și active
similare
206Înregistrări ale evenimentelor cultural-sportive
208Alte active fixe necorporale
2081Programe informatice
2082Alte active fixe necorporale
21ACTIVE FIXE CORPORALE
144

211Terenuri și amenajări la terenuri
2111Terenuri
2112Amenajări la terenuri
212Construcții
213Instalații tehnice, mijloace de transport, animale și plantații
2131Echipamente tehnologice (mașini, utilaje și instalații de lucru)
2132Aparate și instalații de măsurare, control și reglare
2133Mijloace de transport
2134Animale și plantații
214Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecție a valorilor
umane și materiale și alte active fixe corporale
215Alte active ale statului
23ACTIVE FIXE ÎN CURS ȘI AVANSURI PENTRU ACTIVE FIXE
231Active fixe corporale în curs de execuție
232Avansuri acordate pentru active fixe corporale
233Active fixe necorporale în curs de execuție
234Avansuri acordate pentru active fixe necorporale
26ACTIVE FINANCIARE (peste 1 an)
260Titluri de participare
2601Titluri de participare cotate
2602Titluri de participare necotate
265Alte titluri imobilizate
267Creanțe imobilizate
2671Împrumuturi pe termen lung acordate din Fondul special de
dezvoltare aflat la dispoziția Guvernului
2672Împrumuturi pe termen lung acordate din disponibilitățile contului
curent general al trezoreriei statului
2673Împrumuturi pe termen lung acordate din venituri din privatizare
2675Împrumuturi acordate pe termen lung
2676Dobânzi aferente împrumuturilor pe termen lung
2678Alte creanțe imobilizate
2679Dobânzi aferente altor creanțe imobilizate
269Vărsăminte de efectuat pentru active financiare
28AMORTIZĂRI PRIVIND ACTIVELE FIXE
280Amortizări privind activele fixe necorporale
2803Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare
2805Amortizarea concesiunilor, brevetelor, licențelor, mărcilor
comerciale, drepturilor și activelor similare
2808Amortizarea altor active fixe necorporale
281Amortizări privind activele fixe corporale
2811Amortizarea amenajărilor la terenuri
2812Amortizarea construcțiilor
2813Amortizarea instalațiilor tehnice, mijloacelor de transport,
animalelor
și plantațiilor
2814 Amortizarea mobilierului, aparaturii birotice, echipamentelor de
protecție a valorilor umane și materiale și a altor active fixe
corporale
29AJUSTĂRI PENTRU DEPRECIEREA SAU PIERDEREA DE
145

VALOARE A ACTIVELOR FIXE
290Ajustări pentru deprecierea activelor fixe necorporale
2904Ajustări pentru deprecierea cheltuielilor de dezvoltare
2905Ajustări pentru deprecierea concesiunilor, brevetelor, licențelor,
mărcilor comerciale, drepturilor și activelor similare
2908Ajustări pentru deprecierea altor active fixe necorporale
291Ajustări pentru deprecierea activelor fixe corporale
2911Ajustări pentru deprecierea terenurilor și amenajărilor la terenuri
2912Ajustări pentru deprecierea construcțiilor
2913Ajustări pentru deprecierea instalațiilor tehnice, mijloacelor de
transport, animalelor și plantațiilor
2914Ajustări pentru deprecierea mobilierului, aparaturii birotice,
echipamentului de protecție a valorilor umane și materiale și a altor
active fixe corporale
293Ajustări pentru deprecierea activelor fixe în curs de execuție
2931Ajustări pentru deprecierea activelor fixe necorporale în curs de
execuție
2932Ajustări pentru deprecierea activelor fixe corporale în curs de
execuție
296Ajustări pentru pierderea de valoare a activelor financiare
2961Ajustări pentru pierderea de valoare a acțiunilor
2962Ajustări pentru pierderea de valoare a altor active financiare
3 CONTURI DE STOCURI ȘI PRODUCȚIE ÎN CURS DE
EXECUȚIE
30STOCURI DE MATERII ȘI MATERIALE
301Materii prime
302Materiale consumabile
3021Materiale auxiliare
3022Combustibili
3023Materiale pentru ambalat
3024Piese de schimb
3025Semințe și materiale de plantat
3026Furaje
3027Hrană
3028Alte materiale consumabile
3029Medicamente și materiale sanitare
303Materiale de natura obiectelor de inventar
3031Materiale de natura obiectelor de inventar în magazie
3032Materiale de natura obiectelor de inventar în folosință
304Materiale rezervă de stat și de mobilizare
3041Materiale rezervă de stat
3042Materiale rezervă de mobilizare
305Ambalaje rezervă de stat și de mobilizare
3051Ambalaje rezervă de stat
3052Ambalaje rezervă de mobilizare
307Materiale date în prelucrare în instituție
309Alte stocuri
33 PRODUCȚIE ÎN CURS DE EXECUȚIE
146

331Produse în curs de execuție
332Lucrări și servicii în curs de execuție
34PRODUSE
341Semifabricate
345Produse finite
346Produse reziduale
347Bunuri confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a
statului
348Diferențe de preț la produse
349Bunuri confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a
unităților administrativ-teritoriale
35STOCURI AFLATE LA TERȚI
351Materii și materiale aflate la terți
3511Materii și materiale la terți
3512Materiale de natura obiectelor de inventar aflate la terți
354Produse aflate la terți
3541Semifabricate aflate la terți
3545Produse finite aflate la terți
3546Produse reziduale aflate la terți
356Animale aflate la terți
357Mărfuri aflate la terți
358Ambalaje aflate la terți
359Bunuri în custodie sau în consignație la terți
36ANIMALE
361Animale și păsări
37MĂRFURI
371Mărfuri
378Diferențe de preț la mărfuri (adaos comercial)
38AMBALAJE
381Ambalaje
39AJUSTĂRI PENTRU DEPRECIEREA STOCURILOR ȘI
PRODUCȚIEI ÎN CURS DE EXECUȚIE
391Ajustări pentru deprecierea materiilor prime
392Ajustări pentru deprecierea materialelor
3921Ajustări pentru deprecierea materialelor consumabile
3922Ajustări pentru deprecierea materialelor de natura obiectelor de
inventar
393Ajustări pentru deprecierea producției în curs de execuție
394Ajustări pentru deprecierea produselor
3941Ajustări pentru deprecierea semifabricatelor
3945Ajustări pentru deprecierea produselor finite
3946Ajustări pentru deprecierea produselor reziduale
395Ajustări pentru deprecierea stocurilor aflate la terți
3951Ajustări pentru deprecierea materiilor și materialelor aflate la terți
3952Ajustări pentru deprecierea semifabricatelor aflate la terți
3953Ajustări pentru deprecierea produselor finite aflate la terți
147

3954Ajustări pentru deprecierea produselor reziduale aflate la terți
3956Ajustări pentru deprecierea animalelor aflate la terți
3957Ajustări pentru deprecierea mărfurilor aflate la terți
3958Ajustări pentru deprecierea ambalajelor aflate la terți
396Ajustări pentru deprecierea animalelor
397Ajustări pentru deprecierea mărfurilor
398Ajustări pentru deprecierea ambalajelor
4 CONTURI DE TERȚI
40FURNIZORI ȘI CONTURI ASIMILATE
401Furnizori
403Efecte de plătit
404Furnizori de active fixe
4041Furnizori de active fixe sub 1 an
4042Furnizori de active fixe peste 1 an
405Efecte de plătit pentru active fixe
408Furnizori – facturi nesosite
409Furnizori – debitori
4091Furnizori – debitori pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor
4092Furnizori – debitori pentru prestări de servicii și executări de lucrări
41CLIENȚI ȘI CONTURI ASIMILATE
411Clienți
4111Clienți cu termen sub 1 an
4112Clienți cu termen peste 1 an
4118Clienți incerți sau în litigiu
413Efecte de primit de la clienți
418Clienți – facturi de întocmit
419Clienți – creditori
42PERSONAL ȘI CONTURI ASIMILATE
421Personal – salarii datorate
422Pensionari – pensii datorate
4221Pensionari civili – pensii datorate
4222Pensionari militari – pensii datorate
423Personal – ajutoare și indemnizații datorate
424Șomeri – indemnizații datorate
425Avansuri acordate personalului
426Drepturi de personal neridicate
427Rețineri din salarii și din alte drepturi datorate terților
4271Rețineri din salarii datorate terților
4272Rețineri din pensii datorate terților
4273Rețineri din alte drepturi datorate terților
428Alte datorii și creanțe în legătură cu personalul
4281Alte datorii în legătură cu personalul
4282Alte creanțe în legătură cu personalul
429Bursieri și doctoranzi
43ASIGURĂRI SOCIALE, PROTECȚIA SOCIALĂ ȘI CONTURI
ASIMILATE
431Asigurări sociale
148

4311Contribuțiile angajatorilor pentru asigurări sociale
4312Contribuțiile asiguraților pentru asigurări sociale
4313Contribuțiile angajatorilor pentru asigurări sociale de sănătate
4314Contribuțiile asiguraților pentru asigurări sociale de sănătate
4315Contribuțiile angajatorilor pentru accidente de muncă și boli
profesionale
4317Contribuțiile angajatorilor pentru concedii și indemnizații
437Asigurări pentru șomaj
4371Contribuțiile angajatorilor pentru asigurări de șomaj
4372Contribuțiile asiguraților pentru asigurări de șomaj
438Alte datorii sociale
44 BUGETUL STATULUI, BUGETUL LOCAL, BUGETUL
ASIGURĂRILOR SOCIALE DE STAT ȘI CONTURI ASIMILATE
440Cote defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor
locale
441Sume încasate pentru bugetul capitalei
442Taxa pe valoarea adăugată
4423Taxa pe valoarea adăugată de plată
4424Taxa pe valoarea adăugată de recuperat
4426Taxa pe valoarea adăugată deductibilă
4427Taxa pe valoarea adăugată colectată
4428Taxa pe valoarea adăugată neexigibilă
444Impozit pe venitul din salarii și din alte drepturi
446Alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate
448Alte datorii și creanțe cu bugetul
4481Alte datorii față de buget
4482Alte creanțe privind bugetul
45 DECONTĂRI CU COMUNITATEA EUROPEANĂ PRIVIND
FONDURILE NERAMBURSABILE (PHARE, SAPARD, ISPA etc.)
450*Sume de primit și de restituit Comunității Europene – PHARE,
SAPARD, ISPA
4501*Sume de primit de la Comunitatea Europeană – PHARE, SAPARD,
ISPA
4502*Sume de restituit Comunității Europene –PHARE, SAPARD, ISPA
451*Sume de primit și de restituit Fondului Național – PHARE,
SAPARD, ISPA
4511*Sume de primit de la Fondul Național –PHARE, SAPARD, ISPA
4512*Sume de restituit Fondului Național – PHARE, SAPARD, ISPA
452*Sume datorate Agențiilor de Implementare – PHARE, SAPARD,
ISPA
453*Sume de primit și de restituit Autorităților de Implementare –
PHARE, SAPARD, ISPA
4531*Sume de primit de la Autoritățile de Implementare – PHARE,
SAPARD, ISPA
4532*Sume de restituit Autorităților de Implementare – PHARE,
SAPARD, ISPA
454*Sume de primit și de restituit beneficiarilor* – PHARE
4541*Sume de primit de la beneficiar – PHARE
4542*Sume de restituit beneficiarilor – PHARE
455* Sume de primit și de restituit bugetului (cofinanțare, indisponibilități
149

temporare de fonduri de la Comisia Europeană – PHARE,
SAPARD, ISPA
4551*Sume de primit de la buget (cofinanțare, indisponibilități temporare
de fonduri de la Comisia Europeană – PHARE, SAPARD, ISPA
4552*Sume de restituit bugetului (cofinanțare, indisponibilități temporare
de fonduri de la Comisia Europeană – PHARE, SAPARD, ISPA
456*Sume de primit de la bugetul de stat pentru cheltuieli neeligibile –
PHARE, SAPARD, ISPA
457*Sume de recuperat de la Agențiile de Implementare – PHARE,
SAPARD, ISPA
458*Sume de primit de la Agenții/Autorități de Implementare (la
beneficiarii finali)
46DEBITORI ȘI CREDITORI DIVERȘI, DEBITORI ȘI
CREDITORI AI BUGETELOR
461Debitori
4611Debitori sub 1 an
4612Debitori peste 1 an
462Creditori
4621Creditori sub 1 an
4622Creditori peste 1 an
463Creanțe ale bugetului de stat
464Creanțe ale bugetului local
465Creanțe ale bugetului asigurărilor sociale de stat
466Creanțe ale bugetelor fondurilor speciale și ale bugetului trezoreriei
statului
4664Creanțe ale bugetului asigurărilor pentru șomaj
4665Creanțe ale bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de
sănătate
4669Creanțele bugetului trezoreriei statului
467Creditori ai bugetelor
4671Creditori ai bugetului de stat
4672Creditori ai bugetului local
4673Creditori ai bugetului asigurărilor sociale de stat
4674Creditori ai bugetului asigurărilor pentru șomaj
4675Creditori ai bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de
sănătate
4679Creditori ai bugetului trezoreriei statului
468Împrumuturi pe termen scurt acordate potrivit legii
4681Împrumuturi acordate potrivit legii din bugetul de stat
4682Împrumuturi acordate potrivit legii din bugetul local
4683Plasamente financiare pe termen scurt efectuate din contul curent
general al trezoreriei statului
4684Împrumuturi acordate potrivit legii din fondul de tezaur
4685Împrumuturi pe termen scurt acordate din contul curent general al
trezoreriei statului
4686Împrumuturi pe termen scurt acordate din venituri din privatizare
4687Sume acordate din fondul de rulment potrivit legii
4688Împrumuturi pe termen scurt acordate din Fondul special de
dezvoltare aflat la dispoziția Guvernului
4689Alte împrumuturi acordate pe termen scurt
469Dobânzi aferente împrumuturilor acordate pe termen scurt
150

47CONTURI DE REGULARIZARE ȘI ASIMILATE
471Cheltuieli înregistrate în avans
472Venituri înregistrate în avans
473Decontări din operații în curs de clarificare
48DECONTĂRI
481Decontări între instituția superioară și instituțiile subordonate
4811Decontări privind operațiuni financiare
4812Decontări privind activele fixe
4813Decontări privind stocurile
4819Alte decontări
482Decontări între instituții subordonate
483Decontări din operații în participație
49AJUSTĂRI PENTRU DEPRECIEREA CREANȚELOR
491Ajustări pentru deprecierea creanțelor – clienți
4911Ajustări pentru deprecierea creanțelor – clienți sub 1 an
4912Ajustări pentru deprecierea creanțelor – clienți peste 1 an
496Ajustări pentru deprecierea creanțelor – debitori
4961Ajustări pentru deprecierea creanțelor – debitori sub 1 an
4962Ajustări pentru deprecierea creanțelor – debitori peste 1 an
497Ajustări pentru deprecierea creanțelor bugetare
5 CONTURI LA TREZORERII ȘI INSTITUȚII DE CREDIT
50INVESTIȚII PE TERMEN SCURT
505Obligațiuni emise și răscumpărate
509Vărsăminte de efectuat pentru investițiile pe termen scurt
51CONTURI LA TREZORERII ȘI INSTITUȚII DE CREDIT
510 Disponibil din împrumuturi din disponibilitățile contului curent
general al trezoreriei statului
511Valori de încasat
5112Cecuri de încasat
512Conturi la trezorerii și instituții de credit
5121Conturi la trezorerii și instituții de credit în lei
5124Conturi la trezorerii și instituții de credit în valută
5125Sume în curs de decontare
5126Disponibilități în lei ale trezoreriei centrale
5127Disponibilități în valută ale trezoreriei centrale
5128Conturi de clearing, barter și cooperare economică
513Disponibil din împrumuturi interne și externe contractate de stat
5131Disponibil în lei din împrumuturi interne și externe
contractate de stat
5132Disponibil în valută din împrumuturi interne și externe
contractate de stat
514Disponibil din împrumuturi interne și externe garantate de stat
5141Disponibil în lei din împrumuturi interne și externe garantate de stat
5142Disponibil în valută din împrumuturi interne și externe
garantate de stat
515Disponibil din fonduri externe nerambursabile
151

5151Disponibil în lei din fonduri externe nerambursabile
5152Disponibil în valută din fonduri externe nerambursabile
5153Depozite bancare
516Disponibil din împrumuturi interne și externe contractate de
autoritățile administrației publice locale
5161Disponibil în lei din împrumuturi interne și externe contractate de
autoritățile administrației publice locale
5162Disponibil în valută din împrumuturi interne și externe contractate
de autoritățile administrației publice locale
517Disponibil din împrumuturi interne și externe garantate de
autoritățile administrației publice locale
5171Disponibil în lei din împrumuturi interne și externe garantate de
autoritățile administrației publice locale
5172Disponibil în valută din împrumuturi interne și externe garantate de
autoritățile administrației publice locale
518Dobânzi
5186Dobânzi de plătit
5187Dobânzi de încasat
519Împrumuturi pe termen scurt
5191Împrumuturi pe termen scurt
5192Împrumuturi pe termen scurt nerambursate la scadență
5193Depozite atrase
5194Împrumuturi primite din bugetul de stat pentru înființarea unor
instituții sau a unor activități finanțate integral din venituri proprii
5195Împrumuturi primite din bugetul local pentru înființarea unor
instituții și servicii publice sau activități finanțate integral
din venituri proprii
5196Împrumuturi interne și externe contractate de autoritățile
administrației publice locale
5197Sume primite din fondul de rulment conform legii
5198 Împrumuturi primite din disponibilitățile contului curent general al
trezoreriei statului
52DISPONIBIL AL BUGETELOR
520Disponibil al bugetului de stat
5201Disponibil al bugetului de stat
5202Rezultatul execuției bugetului de stat din anul curent
5203Rezultatul execuției bugetului de stat din anii precedenți
521Disponibil al bugetului local
5211Disponibil al bugetului local
5212Rezultatul execuției bugetare din anul curent
522Disponibil din fondul de rulment al bugetului local
5221Disponibil curent din fondul de rulment al bugetului local
5222Depozite constituite din fondul de rulment al bugetului local
523Disponibil din cote defalcate din impozitul pe venit pentru
echilibrarea bugetelor locale
524Disponibil al bugetului trezoreriei statului
5241Disponibil al bugetului trezoreriei statului
5242Rezultatul execuției bugetului trezoreriei statului din anul curent
5243Rezultatul execuției bugetului trezoreriei statului din anii precedenți
525Disponibil al bugetului asigurărilor sociale de stat
152

5251Disponibil al bugetului asigurărilor sociale de stat
5252Rezultatul execuției bugetare din anul curent
5253Rezultatul execuției bugetare din anii precedenți
526Disponibil din fondul de rezervă al bugetului asigurărilor
sociale de stat
527Disponibil din fondul de rezervă constituit conform Ordonanței de
urgență a Guvernului nr. 150/2002
528Disponibil din sume încasate în cursul procedurii de executare silită
529Disponibil din sumele colectate pentru unele bugete
5292Disponibil din sumele colectate pentru bugetul local
5294Disponibil din venituri încasate pentru bugetul capitalei
5291Disponibil din sumele colectate pentru bugetul de stat
5292Disponibil din sumele colectate pentru bugetul local
5299Disponibil din sume colectate prin intermediul cardurilor
53CASA ȘI ALTE VALORI
531Casa
5311Casa în lei
5314Casa în valută
532Alte valori
5321Timbre fiscale și poștale
5322Bilete de tratament și odihnă
5323Tichete și bilete de călătorie
5324Bonuri valorice pentru carburanți auto
5325Bilete cu valoare nominală
5326Tichete de masă
5328Alte valori
54ACREDITIVE
541Acreditive
5411Acreditive în lei
5412Acreditive în valută
542Avansuri de trezorerie
55DISPONIBIL DIN FONDURI CU DESTINAȚIE SPECIALĂ
550Disponibil din fonduri cu destinație specială
551Disponibil din alocații bugetare cu destinație specială
552Disponibil pentru sume de mandat și sume în depozit
553Disponibil din taxe speciale
554Disponibil din amortizarea activelor fixe deținute de serviciile publice
de interes local
555Disponibil al fondului de risc
556Disponibil din depozite speciale constituite pentru construirea de
locuințe
557Disponibil din valorificarea bunurilor intrate în proprietatea
privată a statului
558 Disponibil din cofinanțarea de la buget aferentă programelor/
proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile
56 DISPONIBIL AL INSTITUȚIILOR PUBLICE ȘI AL
153

ACTIVITĂȚILOR FINANȚATE INTEGRAL SAU PARȚIAL
DIN VENITURI PROPRII
560Disponibil al instituțiilor publice finanțate integral din
venituri proprii
5601Disponibil curent
5602Depozite ale instituțiilor publice finanțate integral din venituri
proprii
561Disponibil al instituțiilor publice finanțate din venituri
proprii și subvenții
562Disponibil al activităților finanțate din venituri proprii
57DISPONIBIL DIN VENITURILE FONDURILOR SPECIALE
571Disponibil din veniturile Fondului național unic de asigurări sociale
de sănătate
5711Disponibil din veniturile curente ale Fondului național unic de
asigurări sociale de sănătate
5712Rezultatul execuției bugetare din anul curent
5713Rezultatul execuției bugetare din anii precedenți
5714Depozite din veniturile Fondului național unic de asigurări
sociale de sănătate
574Disponibil din veniturile bugetului asigurărilor pentru șomaj
5741Disponibil din veniturile curente ale bugetului
asigurărilor pentru șomaj
5742Rezultatul execuției bugetare din anul curent
5743Rezultatul execuției bugetare din anii precedenți
5744Depozite din veniturile bugetului asigurărilor pentru șomaj
58VIRAMENTE INTERNE
581Viramente interne
59AJUSTĂRI PENTRU PIERDEREA DE VALOARE A
CONTURILOR DE TREZORERIE
595Ajustări pentru pierderea de valoare a obligațiunilor emise și
răscumpărate
6 CONTURI DE CHELTUIELI
60CHELTUIELI PRIVIND STOCURILE
601Cheltuieli cu materiile prime
602Cheltuieli cu materialele consumabile
6021Cheltuieli cu materialele auxiliare
6022Cheltuieli privind combustibilul
6023Cheltuieli privind materialele pentru ambalat
6024Cheltuieli privind piesele de schimb
6025Cheltuieli privind semințele și materialele de plantat
6026Cheltuieli privind furajele
6027Cheltuieli privind hrana
6028Cheltuieli privind alte materiale consumabile
6029Cheltuieli privind medicamentele și materialele sanitare
603Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar
606Cheltuieli privind animalele și păsările
607Cheltuieli privind mărfurile
154

608Cheltuieli privind ambalajele
609Cheltuieli cu alte stocuri
61CHELTUIELI CU LUCRĂRILE ȘI SERVICIILE
EXECUTATE DE TERȚI
610Cheltuieli privind energia și apa
611Cheltuieli cu întreținerea și reparațiile
612Cheltuieli cu chiriile
613Cheltuieli cu primele de asigurare
614Cheltuieli cu deplasări, detașări, transferări
62CHELTUIELI CU ALTE SERVICII EXECUTATE DE TERȚI
622Cheltuieli privind comisioanele și onorariile
623Cheltuieli de protocol, reclamă și publicitate
624Cheltuieli cu transportul de bunuri și personal
6241Cheltuieli cu transportul de bunuri
6242Cheltuieli cu transportul de personal
626Cheltuieli poștale și taxe de telecomunicații
627Cheltuieli cu serviciile bancare și asimilate
628Alte cheltuieli cu serviciile executate de terți
629Alte cheltuieli autorizate prin dispoziții legale
63CHELTUIELI CU ALTE IMPOZITE, TAXE ȘI VĂRSĂMINTE
ASIMILATE
635Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate
64CHELTUIELI CU PERSONALUL
641Cheltuieli cu salariile personalului
642Cheltuieli salariale în natură
645Cheltuieli privind asigurările sociale
6451Contribuțiile angajatorilor pentru asigurări sociale
6452Contribuțiile angajatorilor pentru asigurări de șomaj
6453Contribuțiile angajatorilor pentru asigurări sociale de sănătate
6454Contribuțiile angajatorilor pentru accidente de muncă și boli
profesionale
6455 Contribuțiile angajatorilor pentru concedii și indemnizații
6458Alte cheltuieli privind asigurările și protecția socială
646Cheltuieli cu indemnizațiile de delegare, detașare și
alte drepturi salariale
647Cheltuieli din fondul destinat stimulării personalului
65ALTE CHELTUIELI OPERAȚIONALE
654Pierderi din creanțe și debitori diverși
658Alte cheltuieli operaționale
66CHELTUIELI FINANCIARE
663Pierderi din creanțe imobilizate
664Cheltuieli din investiții financiare cedate
665Cheltuieli din diferențe de curs valutar
666Cheltuieli privind dobânzile
667*Sume de transferat bugetului de stat reprezentând câștiguri din
schimb valutar –PHARE, SAPARD, ISPA
155

668*Dobânzi de transferat Comunității Europene sau de alocat
programului – PHARE, SAPARD, ISPA
669* Alte pierderi (cheltuieli neeligibile – costuri bancare) – PHARE,
SAPARD, ISPA
67ALTE CHELTUIELI FINANȚATE DIN BUGET
670Subvenții
671Transferuri curente între unități ale administrației publice
672Transferuri de capital între unități ale administrației publice
673Transferuri interne
674Transferuri în străinătate
676Asigurări sociale
677Ajutoare sociale
679Alte cheltuieli
68 CHELTUIELI CU AMORTIZĂRILE, PROVIZIOANELE ȘI
AJUSTĂRILE PENTRU DEPRECIERE SAU PIERDERILE DE
VALOARE
681Cheltuieli operaționale privind amortizările, provizioanele și
ajustările pentru depreciere
6811Cheltuieli operaționale privind amortizarea activelor fixe
6812Cheltuieli operaționale privind provizioanele
6813Cheltuieli operaționale privind ajustările pentru deprecierea
activelor fixe
6814Cheltuieli operaționale privind ajustările pentru deprecierea
activelor circulante
682Cheltuieli cu activele fixe neamortizabile
6821Cheltuieli cu activele fixe corporale neamortizabile
6822Cheltuieli cu activele fixe necorporale neamortizabile
686Cheltuieli financiare privind amortizările, provizioanele și ajustările
pentru pierderea de valoare
6863Cheltuieli financiare privind ajustările pentru pierderea de valoare a
activelor financiare
6864Cheltuieli financiare privind ajustările pentru pierderea de valoare a
activelor circulante
6868Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de
rambursare a obligațiunilor
689Cheltuieli privind rezerva de stat și de mobilizare
6891Cheltuieli privind rezerva de stat
6892Cheltuieli privind rezerva de mobilizare
69CHELTUIELI EXTRAORDINARE
690Cheltuieli cu pierderi din calamități
691Cheltuieli extraordinare din operațiuni cu active fixe
7 CONTURI DE VENITURI ȘI FINANȚĂRI
70VENITURI DIN ACTIVITĂȚI ECONOMICE
701Venituri din vânzarea produselor finite
702Venituri din vânzarea semifabricatelor
703Venituri din vânzarea produselor reziduale
156

704Venituri din lucrări executate și servicii prestate
705Venituri din studii și cercetări
706Venituri din chirii
707Venituri din vânzarea mărfurilor
708Venituri din activități diverse
709Variația stocurilor
71ALTE VENITURI OPERAȚIONALE
714Venituri din creanțe reactivate și debitori diverși
718Alte venituri ale trezoreriei statului
719Alte venituri operaționale
72VENITURI DIN PRODUCȚIA DE ACTIVE FIXE
721Venituri din producția de active fixe necorporale
722Venituri din producția de active fixe corporale
73VENITURI FISCALE
730Impozit pe venit, profit și câștiguri din capital de la persoane juridice
7301Impozit pe profit
7302Alte impozite pe venit, profit și câștiguri din capital de la
persoane juridice
731Impozit pe venit, profit și câștiguri din capital de la persoane fizice
7311Impozit pe venit
7312Cote și sume defalcate din impozitul pe venit
732Alte impozite pe venit, profit și câștiguri din capital
7321Alte impozite pe venit, profit și câștiguri din capital
733Impozit pe salarii
734Impozite și taxe pe proprietate
735Impozite și taxe pe bunuri și servicii
7351Taxa pe valoarea adăugată
7352Sume defalcate din TVA
7353Alte impozite și taxe generale pe bunuri și servicii
7354Accize
7355Taxe pe servicii specifice
7356Taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau
pe desfășurarea de activități
736Impozit pe comerțul exterior și tranzacțiile internaționale
7361Taxe vamale și alte taxe pe tranzacțiile internaționale
739Alte impozite și taxe fiscale
74VENITURI DIN CONTRIBUȚII DE ASIGURĂRI
745Contribuțiile angajatorilor
7451Contribuțiile angajatorilor pentru asigurări sociale
7452Contribuțiile angajatorilor pentru asigurări de șomaj
7453Contribuțiile angajatorilor pentru asigurări sociale de sănătate
7454Contribuțiile angajatorilor pentru accidente de muncă și boli
profesionale
7455Vărsăminte de la persoane juridice pentru persoane cu
handicap neîncadrate
7459Alte contribuții pentru asigurări sociale datorate de angajatori
746Contribuțiile asiguraților
7461Contribuțiile asiguraților pentru asigurări sociale
157

7462Contribuțiile asiguraților pentru asigurări de șomaj
7463Contribuțiile asiguraților pentru asigurări sociale de sănătate
7469Alte contribuții ale altor persoane pentru asigurări sociale
75VENITURI NEFISCALE
750Venituri din proprietate
751Venituri din vânzări de bunuri și servicii
7511Venituri din prestări de servicii și alte activități
7512Venituri din taxe administrative, eliberări permise
7513Amenzi, penalități și confiscări
7514Diverse venituri
7515Transferuri voluntare, altele decât subvențiile (donații, sponsorizări)
76VENITURI FINANCIARE
763Venituri din creanțe imobilizate
764Venituri din investiții financiare cedate
765Venituri din diferențe de curs valutar
766Venituri din dobânzi
767*Sume de primit de la bugetul de stat pentru acoperirea pierderilor din
schimb valutar – PHARE, SAPARD, ISPA
768*Alte venituri financiare – PHARE, SAPARD, ISPA
769*Sume de primit de la bugetul de stat pentru acoperirea altor pierderi
(Cheltuieli neeligibile – costuri bancare – PHARE, SAPARD, ISPA
77FINANȚĂRI, SUBVENȚII, TRANSFERURI, ALOCAȚII
BUGETARE CU DESTINAȚIE SPECIALĂ, FONDURI CU
DESTINAȚIE SPECIALĂ
770Finanțarea de la buget
7701Finanțarea de la bugetul de stat
7702Finanțarea de la bugetele locale
7703Finanțarea de la bugetul asigurărilor sociale de stat
7704Finanțarea din bugetul asigurărilor pentru șomaj
7705Finanțarea din bugetul Fondului național unic de asigurări
sociale de sănătate
7709Finanțarea de la bugetul trezoreriei statului
771Finanțarea în baza unor acte normative speciale
772Venituri din subvenții
7721Subvenții de la bugetul de stat
7722Subvenții de la alte bugete
773Venituri din alocații bugetare cu destinație specială
774Finanțarea din fonduri externe nerambursabile
7741Finanțarea din fonduri externe nerambursabile în bani
7742Finanțarea din fonduri externe nerambursabile în natură
776Fonduri cu destinație specială
778Venituri din cofinanțarea de la buget aferentă programelor/
proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile
779Venituri din bunuri și servicii primite cu titlu gratuit
78 VENITURI DIN PROVIZIOANE ȘI AJUSTĂRI PENTRU
DEPRECIERE SAU PIERDERILE DE VALOARE
781Venituri din provizioane și ajustări pentru depreciere privind
activitatea operațională
158

7812Venituri din provizioane
7813Venituri din ajustări privind deprecierea activelor fixe
7814Venituri din ajustări pentru deprecierea activelor circulante
786Venituri financiare din ajustări pentru pierderea de valoare
7863Venituri din ajustări pentru pierderea de valoare a
activelor financiare
7864Venituri din ajustări pentru pierderea de valoare a
activelor circulante
79VENITURI EXTRAORDINARE
790Venituri din despăgubiri din asigurări
791Venituri din valorificarea unor bunuri ale statului
8 CONTURI SPECIALE
80**CONTURI ÎN AFARA BILANȚULUI
8030Active fixe și obiecte de inventar primite în folosință
8031Active fixe corporale luate cu chirie
8032Valori materiale primite spre prelucrare sau reparare
8033Valori materiale primite în păstrare sau custodie
8034Debitori scoși din activ, urmăriți în continuare
8036Chirii și alte datorii asimilate
8038Ambalaje de restituit
8039Alte valori în afara bilanțului
8041Publicații primite gratuit în vederea schimbului internațional
8042Abonamente la publicații care se urmăresc până la primire
8043Imprimate de valoare cu decontare ulterioară
8044Documente respinse la viza de control financiar preventiv
8046Ipoteci imobiliare
8047Valori materiale supuse sechestrului
8048Garanție bancară pentru oferta depusă
8049Garanție bancară pentru bună execuție
8050Disponibil din garanția constituită pentru buna execuție
8051Garanții constituite de concesionar
8052Garanții depuse pentru sume contestate
8053Garanții depuse pentru înlesniri acordate
8054Înlesniri la plata creanțelor bugetare
8055Cauțiuni depuse pentru contestație la executarea silită
8056Garanții legale constituite în cadrul procedurii de suspendare a
executării silite prin decontare bancară
8057*Garanție bancară pentru avansul acordat (ISPA)
8058Creanțe fiscale pentru care s-a declarat starea de
insolvabilitate a debitorului
8059Garanții acordate de autoritățile administrației publice locale
8060Credite bugetare aprobate
8061Credite deschise de repartizat
8062Credite deschise pentru cheltuieli proprii
8063*Fonduri de primit de la bugetul de stat
8064*Fonduri de primit de la Comunitatea Europeană – SAPARD
8065*Fonduri de primit de la Comunitatea Europeană – PHARE
8066Angajamente bugetare
8067Angajamente legale
159

8068*Angajamente legale – SAPARD
8069*Angajamente de plată
8071Credite de angajament aprobate
8072Credite de angajament angajate
8073 Împrumuturi interne și externe garantate de stat
8074 Dobânzi și alte costuri aferente împrumuturilor interne și
externe garantate de stat
89BILANȚ
891Bilanț de închidere
892Bilanț de deschidere
160

Anexa 2
CLASIFICAȚIA ECONOMICĂ A CHELTUIELILOR
161

Alte bunuri și servicii pentru întreținere si funcționare 20.01.30
Reparații curente 20.02
Hrană 20.03
Hrană pentru oameni 20.03.01
Hrană pentru animale
Medicamente și materiale sanitare20.03.02
20.04
Medicamente 20.04.01
Materiale sanitare 20.04.02
Reactivi 20.04.03
Dezinfectant 20.04.04
Bunuri de natura obiectelor de inventar 20.05
Uniforme și echipament 20.05.01
Lenjerie și accesorii de pat 20.05.03
Alte obiecte de inventar 20.05.30
Deplasări, detașări, transferări 20.06
Deplasări interne, detașări, transferări interne 20.06.01
Deplasări în străinătate 20.06.02
Materiale de laborator 20.09
Cercetare – dezvoltare 20.10
Cărți, publicații și materiale documentare 20.11
Consultanță și expertiză 20.12
Pregătire profesională 20.13
Protecția muncii 20.14
Muniție, furnituri și armament de natura activelor fixe pentru armată 20,15
Studii și cercetări 20.16
Plăți pentru finanțarea patrimoniului genetic al animalelor 20.18
Contribuții ale administrației publice locale Ia realizarea unor lucrări și servicii
de interes public local, în baza unor convenții sau contracte de asociere20.19
Reabilitare infrastructură program inundații pentru autorități publice locale 20.20
Meteorologic 20.21
Finanțarea acțiunilor din domeniul apelor 20.22
Prevenirea și combaterea inundațiilor și înghețurilor 20.23
Comisioane și alte costuri aferente împrumuturilor 20.24
Comisioane și alte costuri aferente împrumuturilor externe 20.24.01
Comisioane și alte costuri aferente împrumuturilor interne 20.24.02
Stabilirea riscului de țară 20.24.03
Cheltuieli judiciare și extrajudiciare derivate din acțiuni în reprezentarea
intereselor statului, potrivit dispozițiilor legale20.25
Alte cheltuieli 20.30
Reclamă și publicitate 20.30.01
Protocol și reprezentare 20.30.02
Prime de asigurare non – viață 20.30.03
Chirii 20.30.04
Prestări servicii pentru transmiterea drepturilor 20.30.06
Fondul președintelui / Fondul conducătorului instituției publice 20.30.07
Fondul primului ministru 20.30.08
Executarea silită a creanțelor bugetare 20.30.09
20.30.30 Alte cheltuieli cu bunuri și servicii 20.30.30
TITLUL III DOBÂNZI 30
Dobânzi aferente datoriei publice interne 30.01Denumirea indicatorilor Cod indicator
CHELTUIELI
CHELTUIELI CURENTE 01
TITLUL I CHELTUIELI DE PERSONAL 10
Cheltuieli salariale în bani
Salarii de bază 10.01
10.01.01
Salarii de merit 10.01.02
Indemnizație de conducere 10.01.03
Spor de vechime 10.01.04
Sporuri pentru condiții de muncă 10.01.05
Alte sporuri 10.01.06
Ore suplimentare 10.01.07
Fond de premii 10.01.08
Prima de vacanță 10.01.09
Fond pentru posturi ocupate prin cumul 10.01.10
Fonduri aferente plății cu ora 10.01.11
Indemnizații plătite unor persoane din afara unității 10.01.12
Indemnizații de delegare 10.01.13
Indemnizații de detașare 10.01.14
Alocații pentru transportul la și de la locul de muncă 10.01.15
Alte drepturi salariale în bani 10.01.30
Cheltuieli salariale în natură 10.02
Tichete de masă 10.02.01
Norma de hrană 10.02.02
Uniforme și echipament obligatoriu 10.02.03
Locuința de serviciu folosită de salariat și familia sa 10.02.04
Transporiul la și de la locul de muncă 10.02.05
Alte drepturi salariale în natura 10.02.30
Contribuții 10.03
Contribuții de asigurări sociale de stat 10.03.01
Contribuții de asigurări de șomaj 10.03.02
Contribuții de asigurări sociale de sănătate 10.03.03
Contribuții de asigurări pentru accidente de muncă și boli profesionale 10.03.04
Prime de asigurare viață plătite de angajator pentru angajați 10.03.05
Contribuții pentru concedii și indemnizații 10.03.06
Contribuția la fond de garantare a creanțelor salariale 10.03.07
TITLUL II BUNURI ȘI SERVICII 20
Bunuri și servicii 20.01
Furnituri de birou 20.01.01
Materiale pentru curățenie 20.01.02
Încălzit, iluminat și forță motrică 20.01.03
Apă, canal și salubritate 20.01.04
Carburanți și lubrifianti 20.01.05
Piese de schimb 20.01.06
Transport 20.01.07
Poșta, telecomunicații, radio, tv . internet 20.01.08
Materiale și prestări de servicii cu caracter funcțional 20.01.09
162

Dobânzi aferente datoriei publice interne directe
Dobânzi aferente datoriei publice interne garantate 30.01.01
30.01.02
Dobânzi aferente datoriei publice externe 30.02
Dobânzi aferente datoriei publice externe directe 30.02.01
Dobânzi aferente creditelor externe contractate de ordonatorii de credite 30.02.02
Dobânzi aferente creditelor externe garantate și / sau directe subîmprumutate 30.02.03
Dobânzi aferente datoriei publice externe locale 30.02.05
Alte dobânzi 30.03
Dobânzi aferente împrumuturilor di n Fondul de tezaur 30.03.01
Dobânda datorată trezoreriei statului 30.03.02
Dobânzi aferente împrumuturilor temporare din trezoreria statului 30.03.03
Dobânzi la depozite și disponibilități păstrate în contul trezorerie statului 30.03.04
Dobânzi la operațiunile de leasing 30.03.05
TITLUL IV SUBVENȚII 40
Subvenții pe produse 40.01
Subvenții pe activități 40.02
Subvenții pentru acoperirea diferențelor de preț și tarif 40.03
Subvenții pentru susținerea transportului feroviar public de călători 40.04
Subvenții pentru transportul de călători cu metroul 40.05
Acțiuni de ecologizare 40.06
Valorificarea cenușilor de pirită 40.07
Subvenții pentru dobânzi Ia credite bancare 40.08
Plăți către angajatori pentru formarea profesională a angajaților 40.09
Fonduri nerambursabile pentru crearea de noi locuri de muncă 40.10
Prime acordate producătorilor agricoli 40.11
Subvenții pentru completarea primelor de asigurare pentru factorii de risc în
agricultură40.12
Stimularea exporturilor 40.13
Susținerea infrastructurii de transport 40.14
Sprijinirea producătorilor agricoli 40.15
Programe de conservare sau închidere a minelor 40.16
Programe de protecție socială și integrare socioprofesională a persoanelor cu
handicap40.17
Protecție socială în sectorul minier 40.18
Plăți pentru stimularea creării de locuri de muncă 40.19
Alte subvenții 40.30
TITLUL V FONDURI DE REZERVĂ 50
Fond de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului 50.01
Fond de intervenție la dispoziția Guvernului 50.02
Fond de rezervă la dispoziția autorităților locale 50.04
TITLUL VI TRANSFERURI ÎNTRE UNITĂȚI ALE ADMINISTRAȚIEI
PUBLICE51
Transferuri curente 51.01
Transferuri către instituții publice 51.01.01
Finanțarea de bază a învățământului superior 51.01.02
Acțiuni de sănătate
Finanțarea drepturilor acordate persoanelor eu handicap 51.01.04
Finanțarea aeroporturilor de interes local 51.01.05
Transferuri din fondul de intervenție
Transferuri din bugetul de stat către bugetul asigurărilor sociale de stat51.01.06
51.01.07
Transferuri din bugetul de stat către bugetul asigurărilor pentru șomaj 51.01.08
Transferuri privind contribuții de sănătate pentru persoane care satisfac serviciul
militar în termen51.01.09
163

Transferuri privind contribuții de asigurări de sănătate pentru persoane care execută
pedepse private de libertate sau arest preventiv51.01.10
Transferuri din bugetul de stat către bugetul fondului național unic de asigurări sociale de
sănătate51.01.11
Contribuția persoanelor asigurate pentru Finanțarea ocrotirii sănătății 51.01.12
Transferuri pentru lucrările de cadastru imobiliar 51.01.13
Transferuri din bugetele consiliilor județene pentru finanțarea centrelor de zi pentru
protecția copilului51.01.14
Transferuri din bugetele locale pentru instituțiile de asistență socială pentru persoanele
cu handicap51.01.15
Transferuri din bugetul asigurărilor sociale de stat către bugetul fondului național
unic de asigurări sociale de sănătate51.01.16
Transferuri din bugetul asigurărilor pentru șomaj către bugetul asigurărilor sociale de
sănătate51.01.17
Transferuri din bugetul asigurărilor pentru șomaj către bugetele locale pentru finanțarea
programelor pentru ocuparea temporară a forței de muncă și subvenționarea locurilor
de muncă51.01.18
Transferuri din bugetul asigurărilor pentru șomaj către bugetul național unic de asigurări
sociale de sănătate51.01.19
Transferuri din bugetul asigurărilor pentru șomaj către bugetul asigurărilor sociale de
stat reprezentând asigurare pentru accidente de muncă și boli
profesionale pentru șomeri pe durata practicii profesionale51.01.20
Transferuri din bugetul asigurărilor sociale de stat către bugetul fondului unic de asigurări
sociale de sănătate reprezentând contribuția persoanelor aflate în concediu medical din
cauză de accident de muncă sau boli profesionale51.01.21
Transferuri reprezentând cota – parte din tarifele de utilizare a spectrului 51.01.22
Vărsăminte efectuate către bugetul fondului unic de asigurări sociale de sănătate din
valorificare creanțelor bugetare51.01.23
Transferuri din bugetele consiliilor locale și județene pentru acordarea unor ajutoare
către unitățile administrativ teritoriale în situații de extremă dificultate51.01.24
Programe pentru sănătate 51.01.25
Transferuri privind contribuția de asigurări sociale de sănătate pentru
persoanele aflate în concediu pentru creșterea copilului51.01.26
Transferuri către bugetele locale din venituri din privatizare realizate de AVAS 51.01.27
Întreținerea infrastructurii rutiere 51,01.28
Transferuri privind contribuția de sănătate pentru pensionari 51.01.30
Transferuri privind contribuția de sănătate pentru persoane beneficiare de ajutor social51.01.31
Reabilitarea termică a clădirilor de locuit 51.01.32
Transferuri pentru compensarea creșterilor neprevăzute ale prețurilor la 51.01.34
combustibil
Transferuri din veniturile proprii ale Ministerului Sănătății Publice către bugetul
fondului național unic de asigurări sociale de sănătate51.01.35
Transferuri pentru sprijin financiar la constituirea familiei 51.01.36
Transferuri pentru acordarea ajutorului pentru încălzirea locuinței cu lemne, cărbuni,
combustibili petrolieri51.01.37
Transferuri din bugetul de stat către bugetele locale pentru finanțarea unităților de
asistență medico – sociale51,01.38
Transferuri dîn bugetele consiliilor locale și județene pentru finanțarea
unităților de asistență medico – sociale51.01.39
Transferuri pentru acordarea trusoului pentru nou născuți 51.01.40
Transferuri către bugetul de stat din dividende și dobânzi încasate de instituțiile
implicate în procesul de privatizare51.01.41
Transferuri de capital 51.02
Finanțarea străzilor care se vor amenaja în perimetrele destinate construcțiilor
de cvartale de locuințe noi51.02.01
164

Finanțarea investițiilor finanțate parțial din împrumuturi externe 51.02.02
Subprogramul privind pietruirea, reabilitarea, modernizarea și / sau asfaltarea
drumurilor de interes local clasate51.02.03
Programul pentru construcții de locuințe și săli de sport 51.02.04
Finanțarea elaborării și / sau actualizării planurilor urbanistice generale și a
regulamentelor locale de urbanism51.02.05
Retehnologizarea centralelor termice și electrice de termoficare 51.02.06
Finanțarea studiilor de fezabilitate aferente proiectelor SAPARD 51,02,07
Aparatura medicală și echipamente de comunicații în urgențe 51.02,08
Finanțarea acțiunilor privind reducerea riscului seismic al construcțiilor existente
cu destinație de locuință51.02.09
Plăți din contul creditelor garantate și / sau subâmprumutate 51.02.10
Transferuri pentru reparații capitale la spitale 51.02.11
Transferuri pentru finanțarea investițiilor la spitale 51.02.12
Dezvoltarea infrastructurii rutiere 51.02,13
Programe multianuale de mediu și gospodărire a apelor 51.02,14
Finanțarea unor cheltuieli de capital ale unităților de învățământ preuniversitar 51.02.15
Transferuri din bugetul de stat către bugetele locale din Fondul Național de
Dezvoltare51.02.16
Transferuri din bugetul de stat către bugetele locale pentru finanțarea
investițiilor capitale51.02.17
Transferuri din bugetul de stat către bugetele locale pentru finalizarea lucrărilor de
construcție a așezămintelor culturale51.02.18
Transferuri din bugetul de stat către bugetele locale din Fondul pentru dezvoltarea
satului românesc51.02.19
Subprogramul privind alimentarea cu apă a satelor 51.02.20
TITLUL VII ALTE TRANSFERURI 55
Transferuri interne 55.01
Restructurarea industriei de apărare 55.01.01
Sprijin financiar pentru activitatea Comitetului Olimpic și Sportiv Român 55.01.02
Programe cu finanțare rambursabilă
Fondul de garantare a împrumuturilor acordate întreprinderilor mici și mijlocii55.01.03
55.01.04
Programul de realizare a sistemului național antigrindină 55.01.05
Sprijinirea proprietarilor de păduri 55.01.06
Programe comunitare 55.01.07
Programe PHARE și alte programe cu finanțare nerambursabila 55.01.08
Programe 1SPA 55.01.09
Programe SAPARD
Cofinanțarea asistenței financiare nerambursabile post aderare de la
Comunitatea Europeană 55.01.10
55.01.11
Investiții ale agenților economici cu capital de stat 55.01.12
Programe de dezvoltare 55.01.13
Fond Național de Preaderare 55.01.14
Fond Român de dezvoltare Socială 55.01.15
Sprijinirea înființării de noi întreprinderi și susținerea dezvoltării
întreprinderilor mici și mijlocii55.01.16
Transferuri pentru programe șt proiecte de prevenire a accidentelor de muncă și
bolilor profesionale55.01.17
Mie transferuri curente interne 55.01.18
Vârsăminte din fondul de risc pentru garanțiile de stat pentru împrumuturile externe
(doar pentru instituțiile implicate în procesul de privatizare)55.01.19
Vărsăminte din trezoreria statului din valorificarea activelor bancare și
creanțelor comerciale și privatizare (doar pentru instituțiile implicate în procesul de
privatizare)55.01.20
165

Programe FEDR 55.01.21
Programe FSE 55.01.22
Programe FC 55.01.23
Programe FEADR 55.01.24
Programe FEP 55.01.25
Sprijin financiar pentru construirea de locuințe, reabilitarea, consolidarea și
extinderea locuințelor existente55.01.26
Programe FEDA 55.01.27
Cheltuieli neeligibile ISPA 55.01.28
Reparații curente aferente infrastructurii feroviare publice 55.01.29
Programe finanțate în cadrul facilității Sehengen 55.01.30
Programe IPA 55.01.31
Programe ENPI 55.01.32
Transferuri către întreprinderi în cadrul schemelor de ajutor de stat pentru stimularea
realizării de investiții55.01.33
Transferuri către întreprinderi în cadrul schemelor de ajutor de stat pentru acordarea
de ajutoare de minhnis55.01.34
Sume aferente Fondului European pentru Refugiați 55.01.35
Sume aferente 1 ondului European de Retumare 55.01.36
Sume aferente Fondului European de integrare a resortisanților țărilor terțe 55.01.37
Sume aferente Fondului Frontierelor Externe 55.01.38
Asistență tehnică în cadrul Programului Operațional de Asistenta Tehnică 55.01.39
Asistență tehnică în cadrul programelor operaționale, altele decât Programul
Operațional de Asistență Tehnică55.01.40
Asistență pentru dezvoltarea alocată în beneficiul statelor partenere 55.01.41
Transferuri din bugetul local către asociațiile de dezvoltare intercomunitară 55.01.42
Transferuri în străinătate (către organizații internaționale) 55.02
Contribuții și cotizații la organismele internaționale 55.02.01
Cooperare economică internațională 55.02.02
Asistență pentru dezvoltare alocată in străinătate 55.02.03
Alte transferuri curente în străinătate 55.02.04
Contribuția României la bugetul U.E. 55.03
Contribuții din taxe vamale (altele decât cele din sectorul agricol)
Contribuții din taxe vamale legate de sectorul agricol55.03.01
55.03.02
Contribuții din sectorul zahărului 55.03.03
Contribuții din resursa TVA 55.03.04
Contribuții pentru corecția / rabatul acordat Marii Britanii 55.03.05
Contribuții din resursa VNB 55.03.06
Contribuții suplimentare și neprevăzute 55.03.07
Alte contribuții 55.03.08
Contribuții pentru rezerve calculate la VNB 55.03.09
Alte plăti către U.E. 55.04
Sume virate la fondul temporar pentru restructurarea industriei zahărului în
Comunitatea Europeană55.04.01
TITLUL VIII ASISTENȚĂ SOCIALĂ 57
Asigurări sociale 57.01
Ajutoare sociale 57.02
Ajutoare sociale în numerar 57.02.01
Ajutoare sociale în natură 57.02.02
Tichcte de masă 57.02.03
Tichete cadou acordate pentru cheltuieli sociale 57.02.04
TITLUL IX ALTE CHELTUIELI 59
Burse 59.01
Ajutoare pentru daune provocate din calamitățile naturale 59.02
166

Finanțarea partidelor politice 59.03
Sprijinirea organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, altele
decât cele care primesc subvenții de la bugetul de stat potrivit legii59.04
Finanțarea unor programe și proiecte interetnice și combatere a
intoleranței59.05
Producerea și distribuirea filmelor 59.06
Sprijinirea activității românilor de pretutindeni și organizațiilor reprezentative
de pretutindeni ale acestora59.07
Programe pentru tineret 59.08
Despăgubiri acordate producătorilor agricoli în caz de calamități naturale în
agricultură59.09
Fond la dispoziția primului ministru pentru sprijinirea comunităților
românești de pretutindeni59.10
Asociații și fundații 59.11
Susținerea cultelor 59.12
Contribuția statului pentru sprijinirea Bisericii Ortodoxe Române din afara
granițelor59.13
Contribuția statului la salarizarea personalului de cult 59.14
Contribuții la salarizarea personalului neclerical 59.15
Proiecte de comunicare, informare publică și promovarea imaginii și intereselor
românești peste hotare59.16
Despăgubiri civile 59.17
Despăgubiri pentru animale sacrificate în vederea prevenirii și combaterii 59.18
epizootiilor
Indemnizația de merit 59.19
Sume destinate finanțării programelor sportive realizate de structurile sportive
de drept privat59.20
Comenzi de stat pentru cărți și publicații 59.21
Acțiuni cu caracter științific și caracter social – cultural 59.22
Finanțarea ansamblului „Memorialul victimelor comunismului și al
rezistenței Sighet”59.23
Finanțarea ansamblului „Memorialul revoluției Decembrie 1989" din
municipiul Timișoara59.24
Sume aferente plății creanțelor salariale 59.25
Sume acordate membrilor Academiei Române 59.26
Renta viageră agricolă 59.27
Finanțarea Schitului Românesc Prodromu de la Muntele Athos 59.28
Sume acordate membrilor Academici Oamenilor de Știință din România 59.29
Programe și proiecte privind prevenirea și combaterea discriminării 59.30
CHELTUIELI DE CAPITAL 70
TITLUL X ACTIVE NEFINANCIARE 71
Active fixe 71.01
Construcții 71.01.01
Mașini, echipamente și mijloace de transport 71.01.02
Mobilier, aparatură birotică și alte active corporale 71.01.03
Alte active fixe 70.01.30
Stocuri 71.02
Rezerve de stat și de mobilizare 71.02.01
Reparații capitale ale activelor fixe 71.03
TITLUL XI ACTIVE FINANCIARE 72
Active financiare 72.01
Participare la capitalul social al societăților comerciale 72.01.01
TITLUL XII FONDUL NAȚIONAL DE DEZVOLTARE 75
OPERAȚIUNI FINANCIARE 79
167

TITLUL XIII ÎMPRUMUTURI 80
Împrumuturi acordate pentru obiective aprobate prin convenții bilaterale și
interguvernamentale80.01
Împrumuturi pentru persoane cu statut de refugiat 80.02
Împrumuturi pentru instituții și servicii publice sau activități finanțate integral
din venituri proprii80.03
Împrumuturi din bugetul asigurărilor pentru șomaj 80.04
Împrumuturi acordate pentru construirea, cumpărarea, reabilitarea,
consolidarea și extinderea unor locuințe80.05
Microcredite acordate persoanelor fizice care desfășoară activități pe cont
propriu, aducătoare de venituri, în vederea întreținerii materiale80.06
Împrumuturi acordate pentru protejarea monumentelor istorice 80.07
Fondul de rulment pentru acoperirea golurilor temporare de casă 80.08
Împrumuturi acordate de agențiile guvernamentale și administrate prin agenții
de credit80.09
Alte împrumuturi 80.30
TITLUL XIV RAMBURSĂRI DE CREDITE 81
Rambursări de credite externe 81.01
Rambursări de credite externe contractate de ordonatorii de credite 81.01.01
Rambursări de credite din fondul de garantare 81.01.02
Rambursări de credite externe aferente datoriei publice externe locale 81.01.05
Diferențe de curs aferente datoriei publice externe
Rambursări de credite interne81.01.06
81.02
Rambursări de credite interne garantate 81.02,01
Diferențe de curs aferente datoriei publice inteme 81.02.02
Rambursări de credite aferente datoriei publice interne locale 81.02.05
PLAȚI EFECTUATE IN ANII PRECEDENȚI ȘI RECUPERATE ÎN
ANUL CURENT84
TITLUL XV PLAȚI EFECTUATE ÎN ANII PRECEDENȚI ȘI
RECUPERATE ÎN ANUL CURENT85
Plăți efectuate în anii precedenți și recuperate în anul curent 85.01
TITLUL XVI REZERVE, EXCEDENT / DEFICIT 90
Rezerve 91.01
Excedent 92.01
Deficit 93.01
168

Anexa 3
BILANȚ
Incheiat la data de …….
– lei –
NR.
CRT.DENUMIREA INDICATORILOR Cod
randSold la
inceputul
anuluiSold la
sfarsitul
perioadei
AB C12
A.ACTIVE
I.ACTIVE NECURENTE
1.Active fixe necorporale
(ct.203+205+206+208+233-280-290-293*)01
2.Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale,
plantatii, mobilier, aparatura birotica si alte ac tive
corporale
(ct.213+214+231-281-291-293*)02
3.Terenuri si cladiri
(ct.211+212+231-281-291-293*)03
4.Alte active nefinanciare
(ct.215)04
5.Active financiare necurente (investitii pe termen lung)
– peste 1 an
(ct.260+265+267-296)05
6.Creante necurente – sume ce urmeaza a fi incasate dupa o
perioada mai mare de 1
an (ct.4112+4612 – 4912 – 4962)06
7.TOTAL ACTIVE NECUR ENTE
(rd.01+02+03+04+05+06)07
ACTIVE CURENTE
1.Stocuri
(ct.301+302+303+304+305+307 +309+331+
332+341+345+346+347+349+351+354+356+
357+358+359+361+371+381+/-348+/-378-
391-392-393-394-395-396-397-398)08
2.Creante curente – sume ce urmeaza a fi incasate intr-o
perioada mai mica de 1 an, din care:09
Creante din operatiuni comerciale si avansuri
(ct.232+234+409+4111+4118+413+418+425
+4282+ 4611+ 473**+481+482+483 – 4911-
4961+5187)10
169

Creante bugetare
(ct.431**+437**+4424+4428**+444**+446**+
4482+463+464+465+4664+4665+4681+4682
+4684+4687+469 – 497)11
Creante din operatiuni cu Comunitatea
Europeana
(ct.4501+4511+4531+4541+4551+456+457+
458)12
3.Investitii financiare pe termen scurt
(ct.505 – 595)13
4.Conturi la trezorerie si banci (rd.15+17)
din care:14
Conturi la trezorerie, casa, alte valori, avansuri de
trezorerie
(ct.510+5125+5126+5131+5141 +5161+5171
+520+5211+5212+5221+5222+523+524+
5251+5252+5253+526+527+528 +5291+5292
+5299+531+532+542+550+551+552+553+
554+555+556+557+558+5601+5602+561+
562+5711+5712+5713+
+5714+5741+5742+5743+5744)15
din care: depozite 16
Conturi la banci comerciale
(ct.5112+5121+5124+5125+5126+5131+
5132+5141+5142+5151+5152+5153+5161+
5162+5172+5411+5412+550+558+560)17
din care: depozite 18
5.Cheltuieli in avans
(ct.471)19
TOTAL ACTIVE CURENTE
(rd.08+09+13+14+19)20
TOTAL ACTIVE (rd.07+20)21
B.DATORII 22
DATORII NECURENTE- sume ce trebuie platite intr-
o perioada mai mare de 1 an23
1.Sume necurente de plata
(ct.4042+269+4622+509)24
2.Imprumuturi pe termen lung
(ct.1612+1622+1632+1642+1652+166+1672
+168 -169)25
3.Provizioane (cont 151) 26
TOTAL DATORII NECUR ENTE 27
170

(rd.24+25+26)
1.DATORII CURENTE – sume ce trebuie platite
intr-o perioada de pana la 1 an, din care:28
Datorii comerciale si avansuri
(ct.401+403+4041+405+408+419+4621+473
481+482+483+ 269)29
Datorii catre bugete
(ct.438+440+441+4423+4428+444+446+
4481+4671+4672+4673+4674+4675)30
Datorii catre Comunitatea Europeana
(ct.4502+4512+452+4532+4542 +4552)31
2.Imprumuturi pe termen scurt- sume ce trebuie platite
intr-o perioada de pana la
1 an
(ct.5186+5191+5192+5194+5195+5196+
5197+5198)32
3.Imprumuturi pe termen lung – sume ce trebuie platite in
cursul exercitiului curent
(ct.1611+1621+1631+1641+1651+1671+168
-169)33
4.Salariile angajatilor si contributiile aferente
(ct.421+423+426+427+4281+431+437+438)34
5.Alte drepturi cuvenite altor categorii de persoane
(pensii, indemnizatii de somaj, burse)
(ct.422+424+429)35
6.Venituri in avans (ct.472) 36
7.Provizioane (ct. 151) 37
TOTAL DATORII CURENTE
(rd.28+32+33+34+35+36+37)38
TOTAL DATORII (rd.27+38)39
ACTIVE NETE = TOTAL ACTIVE –
TOTAL DATORII = CAPITALURI
PROPRII
(rd.21- 39 = rd.41)40
C.CAPITALURI PROPRII 41
171

1.Rezerve, fonduri
(ct.100+101+102+103+104+105 +106+131+
132+133+134+135+136+137+139)42
2.Rezultatul reportat
(ct.117- sold creditor)43
3.Rezultatul reportat
(ct.117- sold debitor)44
4.Rezultatul patrimonial al exercitiului
(ct.121- sold creditor)45
5.Rezultatul patrimonial al exercitiului
(ct.121- sold debitor)46
TOTAL CAPITALURI PROPRII
(rd.42+43–44+ + 45- 46)47
Conducătorul institutiei Conducătorul compartimentului
financiar-contabil
172

Anexa .4
CONTUL DE RE ZULTAT PATRIMONIAL
la data de….
– lei-
Nr.
crt.DENUMIREA INDICATORULUI Cod
randAn precedentAn curent
A B C12
I.VENITURI OPERATIONALE01
1.Venituri din impozite, taxe, contributii de asigurari
si alte venituri ale bugetelor
(ct.730+731+732+733+734+735 +736+
+739+745+746+750+751)02
2.Venituri din activitati economice
(ct.701+702+703+704+705+706 +707+
708 +/- 709)03
3.Finantari, subventii, transferuri,
alocatii bugetare cu destinatie speciala
(ct.770+771+772+773+774+776 +778+
779)04
4.Alte venituri operationale
(ct.714+719+721+722+781)05
TOTAL VENITURI
OPERATIONALE
(rd.02+03+04+05)06
II.CHELTUIELI OPERATIONALE07
1.Salariile si contributiile sociale aferente
angajatilor
(ct.641+642+645+646+647)08
2.Subventii si transferuri
(ct.670+671+672+673+674+676 +677+
679)09
3.Stocuri, consumabile, lucrari si servicii executate de
terti
(ct.601+602+603+606+607+608 +609+
610+611+612+613+614+622+623+624+
626+627+628+629)10
4.Cheltuieli de capital, amortizari si
provizioane
(ct.681+682+689)11
173

5.Alte cheltuieli operationale
(ct.635+654+658)12
TOTAL
CHELTUIELI
OPERATIONALE13
III.REZULTATUL DIN
ACTIVITATEA OPERATIONALA14
– EXCEDENT (rd.06- rd.13)15
– DEFICIT (rd.13- rd.06)16
IV.VENITURI FINANCIARE
(ct.763+764+765+766+767+768 +769+
786)17
V.CHELTUIELI FINANCIARE
(ct.663+664+665+666+667+668 +669+
686)18
VI.REZULTATUL DIN
ACTIVITATEA FINANC IARA19
– EXCEDENT (rd.17- rd.18)20
– DEFICIT (rd.18- rd.17)21
VII.REZULTATUL DIN
ACTIVITATEA CURENTA 22
– EXCEDENT (rd.15+20)23
– DEFICIT (rd.16+21)24
VIII.VENITURI EXTRAORDINARE
(ct.790+791)25
IX.CHELTUIELI EXTRAORDINARE
(ct.690+691)26
REZULTATUL DIN
ACTIVITATEA 27
– EXCEDENT (rd.25-rd.26)28
– DEFICIT (rd.26-rd.25)29
REZULTATUL PATRIMONIAL AL
EXERCITIULUI30
– EXCEDENT (rd.20+23+28)31
– DEFICIT (rd.21+24+29)32
Conducătorul institutiei Conducătorul compartimentului
financiar-contabil
174

Anexa nr.5
SITUATIA FLUXURILOR DE TREZORERIE
– lei-
DENUMIREA INDICATORULUI Cod
ran
d
A B123
I. NUMERAR DIN ACTIVITATEA
OPERATIONALA01
1. Incasari 02
2. Plati 03
3. Numerar net din activitatea operationala (rd. 02- rd.03) 04
II. NUMERAR DIN ACTIVITATEA DE
INVESTITII05
1. Incasari 06
2. Plati 07
3. Numerar net din activitatea de investitii (r d.06-07)08
III. NUMERAR DIN ACTIV ITATEA DE
FINANTARE09
1. Incasari 10
2. Plati 11
3. Numerar net din activitatea de finantare (r d.10- rd.11)12
IV. CRESTEREA (DESCRESTEREA) NETA DE
NUMERAR SI ECHIVALENT DE NUMERAR
(rd.04+rd.08+rd.12)13
V. NUMERAR SI ECHIVALENT DE NUMERAR LA
INCEPUTUL PERIOADEI14
VI. NUMERAR SI ECHIVALENT DE NUMERAR LA
SFARSITUL PERIOADEI (rd.13+rd.14)15
Conducătorul institutiei Conducătorul compartimentului Viză trezorerie
financiar-contabil

175

Anexa 6

CONT DE EXECUTIE AL INSTITUTIEI PUBLICE-VENITURI
176

Anexa 7
CONT DE EXECUTIE AL INSTITUTIEI
PUBLICE-CHELTUIELI
Capitol…………………………….Subcapitol………………………..
Nr.
rd.Denumirea
indicatorilorcodCredite bugetare
Angajamente
bugetareAngajamente
legalePlati
efectuate Angajamente
legale
de platitCheltuieli
efectiveanuale **)trimestriale
cumulate**)
ABC123456=4-57 Nr.
rrand CO
DPrevederi
initialePrevederi
definitiveDrepturi
consta-
tateIncasari
realizateDrepturi
constatate
de
incasat rând
DENUMIREA
INDICATORILOR
ABC12345=3-4
177

178