Lect. univ. dr. ec. DAVID Katalin Gabriela ABSOLVENT: SOOS G. (LOCOVEI) Florica Aurica ARAD -2016- ANALIZA ACTIVITĂȚII DE MARKETING TEATRAL – TEATRUL… [301644]
LUCRARE DE LICENȚĂ
COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
Lect. univ. dr. ec. DAVID Katalin Gabriela
ABSOLVENT: [anonimizat]2016-
[anonimizat] ,,REGINA MARIA” [anonimizat]:
Lect. univ. dr. ec. DAVID Katalin Gabriela
ABSOLVENT: [anonimizat]2016-
INTRODUCERE
Tema prezentei lucrări de licență, ,, [anonimizat] ,,Regina Maria” din Oradea”, prezintă o analiză a activității care izvorăște dintr-o puternică pasiune pentru domeniul teatral și din dorința de a [anonimizat], ea poate fi totuși abordată dintr-o perspectivă a marketingului. Am ales această temă în calitate de administratot al Teatrului ,,Regina Maria ”[anonimizat] o analiză științifică a acesteia în viziunea marketingului.
[anonimizat], [anonimizat]., care stau la baza comunicării de marketing teatral. [anonimizat] a [anonimizat] a [anonimizat] o [anonimizat].
Obiectivele lucrării de licență vizează analiza și proiectarea unei strategii de comunicare de marketing integrat în cadrul Teatrului ,,Regina Maria” [anonimizat], care prezintă garanția materializării succesului pe parcursul organizării și promovării a [anonimizat] o importanță deosebită realizării unei pozitionări a mărcii, atât a evenimentelor, cât și Teatrului ,,Regina Maria” din Oradea. [anonimizat], a [anonimizat], [anonimizat], bazată pe informațiile teoretice acumulate anterior.
Scopul cercetării reprezintă analiza activităților de comunicare de marketing integrat din cadrul Teatrului ,,Regina Maria ” [anonimizat], subliniate cu exemple și bune practici în rândul publicului larg.
Provocarea generată de elaborare a [anonimizat], stau la baza elaborării prezentei lucrări de licență.
Lucrarea de față este o [anonimizat], fiind structurată pe trei capitole. [anonimizat],[anonimizat] ,,Regina Maria ”[anonimizat] o [anonimizat], prezentând o amplă analiză în cadrul promovării mărcii teatrale și prin exemplul Galei Uniter organizat în cadrul acesteia în anul 2016 .
Cu mulțumiri și recunoștință profesorilor de la Universitatea de Vest,,Vasile Goldiș” din Arad, Facultatea de Științe Economice, specializarea Marketing și coordonatorului științific al lucrării de licență, Lect. Univ. Dr. Ec. David Katalin Gabriela,
Absolvent,
ABSOLVENT:
SOOS G. (LOCOVEI) Florica Aurica
CAPITOLUL I
1.1. MARKETINGUL TEATRAL – PARTE INTEGRANTĂ A
MARKETINGULUI CULTURAL
1.1.1. Marketingul teatral – delimitări conceptuale
Într-o accepțiune generală, marketingul reprezintă ,,știința și arta de a convinge clienții să cumpere”, iar Philip Kotler, savantul american și cel mai mare specialist în marketing, definește marketingul ca pe ,,un proces social și managerial prin care indivizi sau grupuri de indivizi obțin ceea ce le este necesar și doresc prin crearea, oferirea și schimbul de produse și servicii, având o anumită valoare” (Kotler, 2008).
Lărgirea continuă a aplicării marketingului în toate domeniile economice și sociale, a fost însoțită de un proces de specializare, respectiv de delimitare și adaptare a sa la specificul fiecărui domeniu în parte, astfel, începând cu anii 70, marketingul a început să fie adoptat și de sectorul serviciilor, fapt datorat în mare măsură accelerării concurenței dar și specificului serviciilor, în prezent acest fiind unul dintre cele mai dinamice domenii (Olteanu, V., 2000).
Marketingul cultural este un concept relativ nou, realizat prin îmbinarea celor două noțiuni pe cât de vechi, pe atât de diferite – comerțul și cultura, constituind astfel baza scurt, marketingului cultural care se poate definii sub ,,forma strategiei comerciale adoptate de actul cultural, în raport cu publicul său – pentru atragerea, creșterea și fidelizarea consumatorilor de artă” (http://123business.ro/business-la-minut/articol/notiuni-elementare-despre-marketingul-cultural).
Termenul de marketing cultural a fost folosit pentru prima dată în anul 1966, de către David Rockefeller, în cadrul unui discurs celebru ,,Cultură și corporații ” în cadrul căruia a explicat că atunci când o companie investește într-un act cultural, compania devine ea însăși beneficiară a culturii, prin asociere cu aceasta. În acest sens marketingul cultural este practicat mai ales în acest sens, prin asocierea unei companii și a mesajului ei comercial cu imaginea unei manifestații culturale ori cu capitalul de imagine al unui reprezentant de seamă al culturii, prin sponsorizare sau susținerea acesteia.
Marketingul teatral se poate definii ca îmbrăcarea , valorile spirituale ale creației culturale, într-un mesaj cât mai comercial, material, și transmise publicului țintă, în vederea atragerii acestora la evenimentul cultural respectiv, datorită faptului că creația teatrală trebuie să găsească un public adecvat, care să fie pe măsura calităților actului cultural deja existent, astfel specialiștii în marketingul teatral trebuie să acorde importanță atât culturii cât și publicului țintă și pieței.
Marketingul teatral este ,,arta de a vinde mărfurile spirituale, cele care hrănesc sufletul, produse ale literaturii, muzicii și creațirol teatrale ”( http://www.lisr.ro/19-enache.pdf).
Abordarea de marketing în domeniul teatral, necesită cercetarea pieței, studiul sistematic al nevoilor și „așteptărilor” consumatorului, anticiparea lor și chiar crearea de nevoi la nivelul unor segmente de piață( http://www.lisr.ro/19-enache.pdf).
1.1.2. Particularitățile marketingului teatral
În ultimele decenii marketingul a pătruns și în alte domenii situate dincolo de frontiera activității economice propriu-zise cum ar fi educație, sănătate sau cultură. În aceste domenii, marketingul are o dublă finalitate: economică și socială, cu accent totuși pe latura socială.
Fig. nr.1.1. Finalitatea marketingului teatral
Sursa: adaptare autor
Afirmarea marketingului în domeniul culturii și a teatrului în mod special, presupune (http://ebooks.unibuc.ro/filologie/enache-market/1a.htm):
asimilarea – la nivelul teoriei și acțiunii culturale, a conceptelor semnificative din domeniul marketingului;
crearea de concepte noi și îmbogățirea celor existente – cu alte accepțiuni sugerate de practica culturală;
generalizarea teoretică și reflecția continuă – asupra ideilor generate de practică;
experimentarea unor metode noi de investigare a consumului cultural și a comportamentului consumatorilor;
elaborarea unor instrumente eficace de previzionare a fenomenelor pieței culturale;
metode, tehnici și mijloace specifice de promovare.
În cadrul marketingului teatral, conceptele cum sunt piață, consum, strategie, nevoi, difuzare, concurnță, preț, promovare dobândesc noi înțelesuri și se transpun în:
piața editorială;
consumul mass-media;
strategia teatrală;
nevoia de artă;
difuzarea spectacolului
răspândirea culturii;
prețul informației în domeniul cultural.
Fig. nr.1.2. Conceptele marketingului teatral
Sursa: adaptare autor
Abordarea de marketing în domeniul culturii și implicit în domeniul teatrului, necesită:
cercetarea pieței;
studiul sistematic al nevoilor și „așteptărilor" consumatorului;
anticiparea și chiar crearea de nevoi la nivelul unor segmente de piață.
Fig. nr. 1.3. Elementele necesare marketingului teatral
Sursa: adaptare autor
Exigențele metodologice ale marketingului în cultură și teatru, presupun:
evaluarea calității și a dimensiunii ofertei;
armonizarea marketingului cu cerințele de consum ale populației și publicului;
investigarea gradului de satisfacție a consumatorilor ale serviciilor cultural-teatrale;
investigarea gradului a motivației și comportamentelor culturale.
Determinarea consumului teatral și atragerea unor noi segmente de consumatori, în cadrul marketingului teatral, impune realizarea următoarelor etape:
însușirea unor instrumente riguroase de analizã;
elaborarea planului de marketing;
acțiune de marketing de maximă eficiență.
Fig. nr.1.4. Etapele marketingului teatral
Sursa: adaptare autor
În cadrul marketingului teatral piața și publicul țintă sunt mai restrânse pentru că marketingul cultural încearcă satisfacerea nevoile superioare:
nevoia de cunoaștere/de informare;
nevoia de acțiune și de participare,
nevoia de control asupra contextului;
nevoia de relevare a propriei identități
nevoia de afirmare;
nevoia prestigiului în societate
nevoia de evadare din mediul cotidian.
ținându-se seama de specificitatea produselor și a serviciilor culturale, cercetările de marketing trebuie să evidențieze metodele cele mai relevante de promovare a valorilor și personalităților creatoare.
1.1.3. Particularitățile mixului de marketing în domeniul marketingului teatral
Concept esențial al teoriei moderne a marketingului, mixul de marketing reprezintă „ansamblul de instrumente tactice de marketing controlabile pe care firma le combină cu scopul de a produce pe piața țintă reacția dorită” (Kotler, 2004).
Mixul de marketing se referă la o anumite de eforturi de marketing, la combinarea, proiectarea și integrarea în diverse proporții, într-un program de marketing, a variabilelor controlabile în scopul dobândirii eficacității necesare realizării obiectivelor organizației într-o perioadă determinată.
Acest set de patru variabile controlabile de către organizație, cunoscut și sub numele de cei „4P” (produs, plasament, preț, promovare) are rolul de a detalia strategiile de marketing și de a influența piața în vederea asigurării eficienței maxime.
Fig. nr. 1.9. Cei patru P ai mixului de marketing
Sursa: David, G., Tehnici promoționale, Editura Romflair, Oradea, 2008
Mixul de marketing clasic reunește proprietățile caracteristice ale organizației, elementele pe care aceasta le poate folosi pentru a influența cererea pentru produsul său în general, vânzările în mod special, și anume:
produsul;
prețul;
promovarea;
distribuția.
Produsul teatral în viziunea marketingului este format din arta, prin serviciile teatrale, ca și spiritualitatea, nu pot fi considerate simple reprezentante ale termenului generic de „marfă”, deoarece valorile culturale vizează orizonturi ale frumosului, ale binelui moral, ale cunoașterii și spiritualității, motiv pentru care evaluarea „produs teatral” este de una foarte complexă, deoarece judecata estetică, artistică se diferențiază net de cea economică și de cea teoretică/cognitivă, întrucât, asemenea judecății etice/morale, ea poartă emblema decisivă a subiectivismului și a conștiintei individuale (Zecheriu, V., 2002).
Produsul teatral ca output al unității teatrale, spectacolul pus în scena este, de regula, gândit, executat și difuzat ca prototip, mai precis unicat, și, de aceea, necesita, de regulă, un consum mare de resurse și asumarea unor riscuri ridicate și reprezintă finalitatea și, totodată, etalonul esențial privind evaluarea creativității unui furnizor de servicii teatrale, respectiv teatrului.
Particularitățile cererii ,,produsului teatral” sunt de asemenea relevante, vizând o diferențiere a subsectorului teatral de celelalte sectoare existente.
Consumul ,,produsului teatral” este reprezentat de vizionarea unei piese de teatru, iar la baza acestei activități se află motivații predominant spirituale, simbolice, care corespund satisfacerii plăcerii estetice.
Din perspectiva argumentelor expuse mai sus, se poate afirma că, cererea pentru un ,,produs teatral”, nu este rezultanta unei necesități similare consumului altor tipuri de bunuri economice, ci este generată de dorința publicului care trebuie trezită prin marketingul cultural.
Particularitățile mixului de marketing în domeniul teatral, pun în evidență funcții specifice ale marketingului cultural, funcții care îl diferențiază de celelalte discipline. Indiferent de domeniu și de scara aplicări lui, marketingul cultural are o serie de funcții generale care constau în:
investigarea pieței, a consumului de cultură și a mediului economic și social;
adoptarea continuă a politicilor de marketing la cerințele mediului;
dimensionarea serviciilor culturale în consens cu nevoile, gusturile, așteptările, exigențele calitative ale consumatorilor, dar și cu dezideratele politicii culturale;
promovarea unui management eficient ale resurselor umane care, împreună cu resursele materiale și informaționale, să stimuleze efecte sinergice ale valorilor și serviciilor culturale și să asigure realizarea obiectivelor prestabilite.
1.2. SERVICIILE TEATRALE ÎN VIZIUNEA MARKETINGULUI
Serviciile teatrale reprezintă ,,o componentă a serviciilor culturale – activități prestate în beneficiul consumatorilor de cultură, cu sau fără participarea lor directă, cu scopul de a le împlini anumite nevoi și a le produce satisfacțiile așteptate de ei” (Moldovan, M., Franc, I., 1997).
Particularitățile serviciilor teatrale (Niță, I.A., 2004), se definesc prin analogie cu elementele distinctive ale sectorului cultural, iar criteriul de evidențiere a specificității este dat de caracteristicile ofertei culturale prin:
diversitate;
distincția dintre produsele culturale – care iau forma ,,produsului teatral” și cele care formează serviciile;
unicitatea operei – este deosebit de importantă în cazul domeniului teatral.
Fig. nr.1.4. Particularitățile serviciilor teatrale
Sursa: adaptare autor după Niță, I.A., Strategii de marketing în domeniul serviciilor teatrale
Serviciile teatrale constituie o categorie distinctă de servicii, iar dezvoltarea cererii de cultură și diversificarea tipurilor de servicii au condus la asimilarea în domeniul culturii a unor metode și tehnici de marketing, luând astfel naștere un domeniu distinct al marketingului, marketingul teatral.
CAPITOLUL II
COMUNICAREA DE MARKETING ÎN MARKETINGUL TEATRAL
2.1.COMUNICAREA DE MARKETING
2.1. COMUNICAREA ȘI ROLUL ACESTEIA ÎN MARKETING
2.1.1. Comunicarea – un program dirijat
Etimologic, cuvântul ,,comunicare” provine din limba latină, de la ,,comunicatio”, ceea ce înseamnă conversație, împărtășire, iar Dicționarul explicativ al limbii române, definește comunicarea ca fiind ,,demersul de a face comun, de a împărtăși idei, informații, atitudini” (Dicționarul explicativ al limbii române, 1996).
Comunicarea se poate defini ca fiind ,,capacitatea unei persoane, a unui grup sau organizații de a transmite idei, gânduri, sentimente, opinii unei alte persoane, grup, sau organizații, pentru a obține un anumit răspuns ” (Tudorel, N. și colaboratori, 2004).
Comunicarea reprezintă ,,procesul de transmitere a informațiilor între două sau mai multe persoane, unele cu rol de emițător, altele cu rol de receptor, sub forma mesajelor (sunete, litere, cifre, cuvinte, semne scrise, gesturi etc.), prin intermediul unor canale specifice” (Popescu, I.C., 2003).Comunicarea implică interacțiunea unor categorii de factori ce nu țin numai de capacitatea de exprimare, ci cumulează elemente psihologice, sociale și situaționale, astfel se pot identifica următoarele elemente ale procesului de comunicare:
sursa – o persoană, un grup sau o organizație care dorește să transmită un mesaj altei persoane sau grup de persoane;
mesajul – ansamblul cuvintelor, imaginilor și simbolurilor transmise de sursă și destinate receptorului;
codificarea – transformarea mesajului de către sursă într-un mod care să exprime simbolic ideea sau conceptul destinate să ajungă la cumpărător);
canalul de comunicare – mijlocul prin care mesajul codificat urmează să ajungă la receptor – ziar, revistă, televiziune, radio, panou stradal, etc;
decodificarea – interpretarea de către receptor a simbolurilor transmise de sursă;
receptorul – cel căruia îi este adresat mesajul și care poate să nu coincidă cu receptorul vizat de sursă;
răspunsul – reacțiile receptorului după expunerea la mesaj, respectiv consumatorul cumpără produsul, își schimba atitudinea față de acesta sau renunță să îl mai cumpere;
feedback-ul – partea din răspuns care se întoarce la emitent;
zgomotul sau perturbațiile – interferențele ce pot conduce la o percepere incorectă a mesajului).
Procesul de comunicare este alcătuit din elemente bine determinate, în cadrul schemei de mai jos:
Fig. nr. 2.1. Modelul de comunicare în marketing
Sursa: David, G., Comunicare și negociere în afaceri, Note de curs, U.V.V.G Arad, 2012, p.7
2.1.2. Comunicarea de marketing – ansamblu de metode și tehnici
Comunicarea de marketing reprezintă ,,un program dirijat, ce include metode și tehnici de comunicare, realizat cu scopul de a prezenta compania și produsele sale consumatorilor potențiali; de a comunica atributele importante ale produselor, de a facilita vânzarea acestora și de a contribui astfel la maximizarea eforturilor pe termen lung” (Coman, C., 2001).
Comunicarea în marketing reprezintă după opinia lui M. Kay „un mix format din patru elemente (publicitate, vânzări personale, promovarea vânzărilor și relațiile publice) sau din mesaje specifice elaborate pentru a evoca anumite opinii, sentimente saucomportamente; comunicarea în marketing corespunde unei anumite situații și face partedin mix-ul de marketing alături de produs, preț și distribuție” (Popescu, I.C., 2003).
Un program complet de comunicare de marketing, în vederea promovării unei idei sau produse, cuprinde parcurgerea următoarelor etape (Papuc, M., 2004):
Identificarea auditoriului;
Stabilirea obiectivelor comunicării de marketing;
Conceprea mesajului;
Alegerea canalelor de comunicare;
Organizarea și conducerea procesului de comunicare de marketing;
Control eficienței comunicării de marketing.
Fig. nr. 2.2. Etapele de realizare ale comunicării promoționale
Sura:autor
Sursa: David, G., Comunicare și negociere în afaceri, Note de curs, U.V.V.G Arad, 2012, p.57
Identificarea auditoriului – înseamnă că emițătorul trebuie să știe clar cui se adresează, care este piața țintă. Auditoriul poate fi constituit din indivizi, grupuri sau publicul în totalitatea sa, respectiv toți oamenii care sunt expuși reclamelor. O latură esențială a analizei auditoriului în cazul instituțiilor în mod special, constă în evaluarea imaginii pe care și-a creat-o până în prezent publicul țintă cu privire la instituție, iar în cazul firmelor comerciale referitor la produsele acesteia și la concurenții ei. Imaginea este un complex de concepții, idei și impresii pe care o persoană le asociază unui anumit produs sau instituție.
Stabilirea obiectivelor comunicării – după ce piața țintă și caracteristicile ei au fost identificate, emițătorul trebuie să decidă asupra răspunsului pe care și-l dorește din partea auditoriului, comportamentul de cumpărare fiind rezultatul unui lung proces decizional ce are loc la nivelul consumatorului, indiferent că este vorbă de un produs sau servicii.
Conceperea mesajului – în această etapă se formuleză mesajul, care trebuie să fie eficient, să atragă atenția, să rețină interesul, să nască dorința și să provoace acțiunea de a cumpăra. În cursul procesului de elaborare a mesajului, trebuie rezolvate următoarele probleme legate de acesta:
ce să spună (conținutul mesajului);
cum să spună logic (structura mesajului);
cum să spună simbolic (forma de prezentare a mesajului);
cine să spună (sursa mesajului).
Alegerea canalelor de comunicare – canalele de comunicare pot fi personale sau nepersonale și este decizia instuției sau a firmei și depinde in mare parte de bugetul alocat.
Canalele de comunicare nepersonale sunt potrivite atunci când este vizat un public larg și relativ omogen, deoarece ele nu se pretează la diversificare, iar acestea sunt: publicitatea prin mass-media și publicitatea la locul vânzării.
Comunicarea în marketing se înscrie într-un sistem global al ofertei și cererii și din acest motiv, ea nu poate avea un sens unic, de la întreprindere sau instituție către piață, chiar dacă acest sens este privilegiat.
Comunicația de marketing, în ultimele decenii, a înregistrat o evoluție spectaculoasă, fiind o componentă de bază a activității de marketing, contribuind, alăuri de celelalte resurse proprii organizatiei, la succesul final, devenind astfel o punte de legătură între organizație și mediul său de marketing, constituind unul dintre vectorii cei mai importanți care permit organizației să acționeze în vederea realizării propriilor obiective.
Organizarea și conducerea comunicațiilor de marketing integrate – în condițiile în care piețele de masă se dezintegrează într-o mulțime de mini-piețe, fiecare necesitând o abordare specifică din punct de vedere al promovării, pentru atingerea obiectivelor de comunicare firmele se bazează pe mai multe instrumente de comunicare, acesta fiind conceptul de comunicații de marketing integrate (CMI). Conform definiției date de Asociația Americană a Agențiilor de Publicitate, CMI este ,,un concept referitor la planificarea comunicațiilor de marketing, care pune în evidență importanța deosebită, rolul strategic al diferitelor instrumente de comunicare și combină aceste instrumente pentru a oferi comunicațiilor maximum de claritate, coerență și impact prin integrarea mesajelor discrete într-o structură unitară” (Kotler, Ph., 2008).
2.1.3. Tehnicile fundamentale utilizate în comunicarea de marketing
Comunicarea de marketing utilizează două tipuri de tehnici (David, G., 2008):
comunicare continuă – reprezentate de marcă, imaginea instituției, asigurându-se o comunicare neîntreruptă cu publicul țintă;
comunicare promoțională – reprezentate de publicitate; relațiile publice, comunicarea prin evenimente, forțele de vânzare, promovarea vânzărilor și marketingul direct.
Fig. nr.2.3. Tehnici comunicaționale de marketing
Sursa: adaptare autor după David, G., Tehnici promoționale, Tipografia Romflair, Oradea, 2008
Comunicare continuă este reprezentate de marcă, imaginea instituției, asigurându-se o comunicare neîntreruptă cu publicul țintă.
Comunicare promoțională, este realizată prin: publicitate, relațiile publice, comunicarea prin evenimente, forțele de vânzare, promovarea vânzărilor și marketingul direct.
2.2. COMUNICAREA DE MARKETING TEATRAL
În general, cei din domeniul culturii acceptă cu greu ideea ca „produsul teatral ” este și să fie tratat ca o „marfă”, astfel principalul pericol care pândește joncțiunea dintre marketing și cultură constă în „tropismul” exercitat de consumatorul de cultură, care, printr-o ciudată reacție inversă, mijlocită eficient de un marketing prea zelos, poate stimula, în exces, producția de kitsch-uri, aplatizarea formelor de expresie, conformismul exagerat sau, altfel spus, poate determina apariția unor contraperformanțe ridicole și păgubitoare (Niță I. A., 2004) .
Activitatea de comunicație de marketing, în sectorul serviciilor teatrale, cuprinde anumite particularități legate de însăși încadrarea lor în categoria sectorului terțiar, astfel respectând:
specificitatea caracteristicilor serviciilor;
procesul de servucție;
comportamentul consumatorului de servicii teatrale.
2. 2.1. Funcția de promovare a marketingului cultural-teatral
Promovarea marketingului în domeniul culturii și al teatrului, necesită din partea organizatorilor dedicare și perseverență și acest proces complex cuprinde cinci pași esențiali (Niță, I. A., 2004) și cuprinde următoarele etape:
stabilirea scopurilor de acțiune și de imagine;
poziționarea organizației – în vederea stabilirii rolului și locului său în comunitate, înfăptuită din perspectiva analizei misiunii, nevoilor clienților și a eventualilor competitori pentru a se putea delimita „nișa" pe care va acționa;
dezvoltarea planurilor de marketing – ce vizează atât prioritatea lor, cât și implementarea;
dezvoltarea unui mesaj promoțional;
desfășurarea activității de promovare prin mijloacele de comunicare de marketing alese.
Fig. nr.2.4. Etapele activității de promovare în marketingul teatral
Sursa: adaptare autor după Niță, I. A., Strategii de marketing în domeniul serviciilor teatrale,
ASE, București, 2004
2.2.2. Mixul comunicațional de marketing teatral
Comunicarea de marketing teatral, a dobândit caracterul său specific prin faptul că teatrele au adoptat de-a lungul istoriei activității lor un mix comunicațional tipic, fundamentându-și activitatea de comunicare pe desfășurarea unei activități de inventariere de tip marketing prin care, pe baza analizei eforturilor, se stabilesc modificãrile necesare atingerii scopurilor propuse și se alcătuiește mixul de marketing pe baza celor 6 P:
Produs;
Public;
Preț;
Place (loc);
Producție;
Promovare.
Fig. nr.2.5. Cei 6 P ai activității de promovare în marketingul teatral
Sursa: adaptare autor după Niță, I. A., Strategii de marketing în domeniul serviciilor teatrale,
ASE, București, 2004
2.2.3. Instrumentele comunicaționale utilizate în marketingul teatral
Instrumentele comunicaționale utilizate în marketingul teatral cuprind:
publicitatea;
utilizarea relațiilor publice;
vânzările directe – inclusiv cele necesare marketingului direct, suplimentate de publicitatea cu buget redus;
promovarea vânzărilor;
sponsorizarea;
mecenatul.
Fig. nr. 2.6 . Cei 6 P ai activității de promovare în marketingul teatral
Sursa: autor
Publicitatea este o tehnică promoțională foarte costisitoare, motiv pentru care organizațiile de cultură – implicit teatrele – tind să se concentreze pe un nivel minim al aparițiilor necesare informării publicului-țintă. Mediile publicitare cele mai frecventate în țară noastră, pentru publicitate culturală, în general, sunt radioul și presă scrisă sunt, informațiile semnificative pentru informarea publicului cu privire la detaliile unei anumite reprezentații teatrale, detalii cuprinzând ora de începere, actorii, regizorul. După apariția erei internetului, cele mai frecvente metode publicitare sunt utilizarea website-urilor.
Relațiile publice se datorează interesului pe care artă teatrală exploatează prin utilizarea mijloacelor de comunicare în masă prin importantă deosebită acordată acestuia.
În general, se apelează la criticii media care pot deveni puternici influențatori ai audienței, iar în scopul redării personalității spectacolului și atmosferei teatrului se recurge deseori la contribuția relațiilor publice și campaniilor de e-mailing.
Semnificația deosebită a relațiilor publice în domeniul teatral impune utilizarea mai amănunțită ale tehnicilor de relații publice și la care se poate recurge, sunt:
comunicatele de presă;
interviurile acordate de directorii teatrelor sau actori;
lansarea de știri, articolele de importanță caracteristică destinate publicațiilor de profil;
conferințe de presă;
comunicarea prin evenimente: gale, premiere ale spectacolelor și participări la festivaluri de teatru.
Promovarea vânzărilor (http://www.iqads.ro/dicționar/promovarea-vânzărilor) sunt un ansamblu de acțiuni de comunicare având drept scop "împingerea" ofertei firmei pe piață (strategie push), constând în acordarea de avantaje temporare clientelei, în vederea creării/schimbării favorabile a comportamentului de achiziție stimularea cumpărării produsului, în cazul nostru al produsului teatral.
Vânzările directe (http://www.iqads.ro/dicționar/vânzare-directă) sunt realizate direct către consumatorii finali, prin reprezentanții producătorului (mandatari) sau prin agenți de vânzare independenți și este cel mai scurt circuit de distribuție, deseori utilizate și în cadrul marketingului teatral.
Sponsorizarea (http://www.iqads.ro/dicționar/sponsorizare) modalitate modernă de finanțare și completare a fondurilor disponibile, specifică domeniului cultural și implicit teatral, reglementată, la noi în țară, prin Legea nr.32-1994 privind sponsorizarea și modificată prin Ordonanță Guvernului nr. 36-1998. Această reprezintă o relație de parteneriat între organizație și donatorul de fonduri și, de aceea, ea face obiectul unui contract specializat care nominalizează cele două părți contractante, fondurile alocate, modalitățile de plata, evenimentul sau activitatea – suport, obligațiile și răspunderile părților.
Sponsorizarea prin relația cu mass-media este cel mai utilizat în marketingul teatral și este hotărâtoare pentru reușită sponsorizării. Din punct de vedere al punerii în scenă și al reflectării interesului publicitar al sponsorului, relația cu mass-media cade în sarcina instituției culturale care astfel, combină imaginea să publică cu cea a donatorului de fonduri.
Mecenatul (http://www.iqads.ro/dicționar/mecenat) în cadrul marketingului teatral, este un tip de promovare-eveniment, formă de susținere logistică și/sau financiară a unei activități cultural-artistice (mecenat cultural), educative, a unor acțiuni umanitare, filantropice s.a. (activități considerate "nobile") de către o companie sau instituție sau o persoană fizică, numită mecena, în scopul creșterii notorietății și îmbunătățirii imaginii de marca. Mecenatul are o motivație socială, impactul sau pozitiv realizându-se pe termen mediu și lung, prin asocierea numelui companiei (sau persoanei) cu implicarea în susținerea activității respective (un capital de simpatie dobândit de firma, care va influență pozitiv clientela). Potrivit O.G. 36/1998, mecenatul este un act de liberalitate prin care o persoană fizică sau juridică transferă, fără obligație de contrapartidă directă sau indirectă, dreptul sau de proprietate asupra unor bunuri materiale sau mijloace financiare către o persoană fizică, că activitate filantropică cu caracter umanitar, pentru desfășurarea unor activități în domeniile cultural și artistic.
CAPITOLUL III
ANALIZA ACTIVITĂȚII DE MARKETING TEATRAL – TEATRUL REGINA MARIA DIN ORADEA
3.1. ISTORIA ȘI CULTURA TEATRALĂ DIN ORADEA
între 21 iulie 1899 – 1 octombrie 1900 a fost construită clădirea teatrului, denumit pe atunci Teatrul Orășenesc din Oradea, proiectată de arhitectul Rimanóczy Kálmán Jr., ca urmare a unei tradiții teatrale orădene, datând din anul 1730. Proiectul a fost întocmit de renumita firmă de arhitecți Fellner și Helmer din Viena, iar realizarea lui, care a durat doar 15 luni, din 10 iulie 1899 până în 15 octombrie 1900, s-a derulat sub asistența arhitecților orădeni Rimanóczy Kálmán, Guttmann József și Rendes Vilmos (http://ro.wikipedia.org/wiki/Teatrul_de_Stat_din_Oradea).
Teatrul de Stat din Oradea este o clădire cu prezență determinantă a aspectului orașului, clădită pe una dintre piețele principale ale orașului, pe partea nordică a Pieței Bémer, actualmente Piața Regele Ferdinand.
Imag. nr. 3.1. Teatrul de Stat din Oradea, 1900
Sursa: http://www.szigligeti.ro/index.php?s=2&lang=ro&id_darab=&a=&id_sz=&honap=&id_hirek=&sare=&id_t=&id_declaratii=
15 octombrie 1900 – marchează primul spectacol pe această scenă (cum spune publicul: pe „scândurile care reprezintă o lume întreagă”) a început cu o uvertură la ora 7, în, in limba maghiară. Noul director, Somogyi Károly a început lucrul cu o trupă de peste 80 de persoane, din care aproape 60 au fost actori. Acest număr pare mare în zilele noastre, însă trebuie să ținem cont de faptul că în primul rând trupa a jucat atât piese în proză, cât și piese muzicale (de obicei operete, dar și opere), iar în al doilea rând au fost multe premiere, cel puțin două în fiecare săptămână, dar erau săptămâni chiar și cu trei premiere.
1900-1901 – în prima stagiune deja, care a început doar în octombrie – Somogyi a avut 136 de premiere, dar motivul era ca orașul era prea mic, o piesă rula doar de 2-3 ori de obicei, însă au fost și spectacole de mare succes, care rulau de 9-10 ori.
1901-1927 – în perioada acestor două decenii aceasta era situația generală a teatrului din Oradea, schimbare a adus doar starea de sărăcie generală de după sfârșitul Primului Război Mondial, iar mai târziu soarta grea a redus spectacolele maghiarilor, când au ajuns în minoritate, dar chiar și în aceste decenii grele, Oradea a găzduit cei mai mari actori, unii chiar au pornit din acest oraș spre o faimă națională.
9 și 10 octombrie 1927 – a fost inaugurată prima stagiune românească pe scena teatrală orădeană, cu reprezentațiile Teatrului Național din Cluj, al cărui director era poetul și dramaturgul Victor Eftimiu.
29 ianuarie 1928 – a fost constituită Asociația „Vestul Românesc”, cu scopul predilect de a întemeia un teatru stabil și un cotidian românesc, sub direcția Comitetului Central al Asociației pe 18 septembrie 1928 ia ființă Teatrul Asociației ,,Vestul Românesc”, primul teatru românesc stabil din Oradea.
13 octombrie 1928 – stagiunea teatrală se deschide cu piesa Fântâna Blanduziei, de Vasile Alecsandri, în rolul principal evoluând Zaharia Bârsan. Pe scena orădeană s-au jucat piese scrise de renumiți scriitori români ca Mihail Sorbul, I. L. Caragiale, Lucreția Petrescu, Octavian Goga, dar și din repertoriul universal. Teatrul Național din Cluj și Teatrul Național din București, susțineau turnee cu trupe de actori care încântau publicul local. Totodată, Teatrul Asociației ,,Vestul Românesc” își prezenta spectacolele în deplasările realizate la Beiuș, Arad, Satu-Mare, Baia Mare, Carei, încercând astfel să dețină un rol artistic determinant, ce acoperea întreaga zonă vestică a țării (http://ro.wikipedia.org/wiki/Teatrul_de_Stat_din_Oradea).
1931 – se marchează prin momentul când Asociația ,,Vestul Românesc” își încheie sarcina dificilă de a patrona Teatrul de Vest și până după 1940, Oradea nu a mai deținut un teatru românesc stabil, primind însă în mod constant turneele teatrelor din București și Cluj.
30 august 1940 – după Dictatul de la Viena, în urma căruia nordul Transilvaniei este cedat Regatului Ungariei, pe scena teatrului orădean nu s-a mai reprezentat nimic în limba română.
1944 – după reocupare, un grup muncitoresc înființează asociația Prietenii Teatrului, cu intenția de a recrea teatrul românesc orădean, sub vechea denumire Teatrul de Vest, Ministerul Artelor susținând eforturile Asociației.
19 Decembrie 1945 – actorii angajați, în frunte cu artistul ștefan Iordănescu, viitorul director, sosesc în Oradea.
4 ianuarie 1946 – marchează inaugurarea noii stagiuni care a avut loc în seara zilei când se va pune în scenă melodrama, celebră în epocă, a celor doi autori D’Ennery și Cormon, Cerșetori în haine negre (http://ro.wikipedia.org/wiki/Teatrul_de_Stat_din_Oradea).
1 aprilie 1946, teatrul din Oradea este etatizat, alături de teatrele din Timișoara, Brașov și Galati, funcționând în continuare ca un teatru privat, fiind într-adevăr privat de fondurile guvernamentale pe care le merita potrivit noului statut. Din lipsa subvențiilor și a unui public interesat, Teatrul de Vest va activa doar timp de două stagiuni, după care se va muta la Arad (1948) iar timp de șapte ani, Oradea rămâne din nou fără teatru profesionist în limba română.
1954 – la începutul anului, actorii Grigore Schițcu, C. Simionescu, Gore Teodorescu și Maria Vasilescu sunt invitați la Secția Culturală a Sfatului Popular Regional, pentru a forma o comisie de creare a secției române de teatru, sub conducerea lui Andrei Dauer.
1955 – în vara acestui an, după un curs sinuos și nestatornic, ia ființă Teatrul de Stat Oradea, care funcționează de atunci cu două secții, română (Trupa Iosif Vulcan) și maghiară (Szigligeti Társulat), până în anul 2012, când se modifică structura Teatrului orădean. Astfel, Trupa Iosif Vulcan, Trupa Arcadia (fostul Teatru de Păpuși și Tineret) și Ansamblul Artistic Profesionist Crișana alcătuiesc Teatrul Regina Maria, în timp ce Trupa Szigligeti, Trupa Lilliput și Ansamblul Nagyvárad compun Teatrul Szigligeti (http://ro.wikipedia.org/wiki/Teatrul_de_Stat_din_Oradea).
26 noiembrie 1955 – prima piesă jucată pe sub auspiciile noului teatru a fost O scrisoare pierdută, a lui Caragiale. Ea s-a dovedit și din punctul de vedere al alegerii și din cel al montării o reușită, pblicul a salutat cu o deosebită încântare premiera, care inaugura o nouă etapă, de data aceasta mai fermă, a teatrului românesc orădean. Cu sprijinul Inspectoratului de Cultură și al revistei Familia, conducerea teatrului ia fericita decizie de a intra în circuitul național cu un festival de teatru scurt.
23-29 noiembrie 1976 – are loc prima ediție, intitulat Săptămâna teatrului scurt, festivalul își propunea chiar din ediția inaugurală să definească și să delimiteze acest gen teatral, reușind totodată să adune spectacole remarcabile și regizori consacrați din întreaga țară.
1984 – începând cu ediția a VI-a din festivalul Săptămâna Teatrului scurt ia amploare, transformându-se într-o competiție internațională și cu fiecare an, festivalul crește în valoare, devenind pe parcursul edițiilor bienale o marcă de prestigiu în peisajul teatral național.
1978 – pe scena teatrului orădean, are loc o premieră inedită atât din punct de vedere cultural, cât și istoric. Sub regia lui Ion Olteanu este montată pentru prima dată piesa Occisio Gregorii in Moldavia Vodae tragedice expressa, primul text dramatic scris în românește, datând din 1778 și descoperit în Biblioteca Episcopiei din Oradea.
Cu acest spectacol este întreprins un turneu de prezentare în capitală, unde reușește să impresioneze atât de mult încât, doi ani mai târziu, Alexandru Tocilescu va monta același text, la teatrul Bulandra.(http://ro.wikipedia.org/wiki/Teatrul_de_Stat_din_Oradea).
În 2012 – Teatrul revine în atenția Galei UNITER, prin spectacolul de succes Scripcarul pe acoperiș, care obține două nominalizări la categoria Cea mai bună scenografie (Vioara Bara) și Cea mai bună actriță în rol secundar (Ioana Dragoș Gajdo pentru rolul Golde).
De-a lungul anilor Teatrul Regina Maria și-a obișnuit publicul cu un repertoriu de succes, urmărind un echilibru între dramaturgia națională și universală, între clasic și modern.
La ora actuală teatrul dispune, pe lângă Sala Mare, și de o Sală Studio cu o capacitate de 50 de locuri, și de Sala Arcadia (200 locuri), unde se joacă piese scurte, se organizează spectacole lectură, recitaluri de poezie și spectacole cu caracter experimental.
Imag. nr. 3.2. Imaginea de astăzi a Teatrului de Stat Oradea
Sursa: http://teatrulreginamaria.ro/
Teatrul ,,Regina Maria” își face un titlu de onoare din faptul că a lansat mari regizori care au făcut, ulterior, strălucite cariere artistice, precum Victor Ioan Frunză, Alexandru Darie și Alexandru Colpacci. Totodată, Trupa „Iosif Vulcan” a avut privilegiul, în special în ultimele stagiuni, de a colabora cu nume celebre ale teatrului românesc, ca Alexandru Dabija, Mihai Măniuțiu, Alexander Hausvater, Petru Vutcărău, Claudiu Goga și mulți alții.
Datorită acestor colaborări fructuoase, teatrul orădean a reintrat în atenția criticii de specialitate, a crescut în mod constant numărul de spectatori, a obținut două nominalizări la Gala Premiilor UNITER în 2006 și a participat la numeroase festivaluri de teatru atât din țară, cât și din străinătate (Coreea de Sud, Italia, Croația, Turcia, Slovacia, Ungaria, Ucraina, Republica Moldova).
Gala premiilor Uiniter a fost din nou Organizat în anul 2016, în cadrul Teatrului ,,Regina Maria” din Oradea cu mare succes și apreciere.
3.2. PREZENTAREA GENERALĂ A TEATRULUI ,,REGINA MARIA” DIN ORADEA
Teatrul „ Regina Maria ” este o instituție de specialitate artistică profesionistă, constituită in baza Legii nr.215/2001 privind administrația publică locală, republicată cu modificările și completările ulterioare, și funcționează în conformitate cu prevederile Legii 53/2003 – Codul Muncii actualizat a O.G. nr. 21/31.01.2007 privind instituțiile și companiile de spectacole sau concerte, Hot. Cons. Jud.Bihor Nr.184 din 31 august 2011, precum și desfășurarea activității de impresariat artistic, actualizată.
Teatrul „Regina Maria ” are sediul în Oradea, Piața Regele Ferdinand I nr. 6 și este coordonat de Consiliul Județean Bihor, are statut de personalitate juridică, gestiune proprie și funcționează cu dotările de care dispune, susținut pe baza veniturilor proprii pe care le realizează, precum și pe baza subvențiilor acordate de către Consiliul Județean Bihor.
Edificiul a fost structurat pe trei niveluri: sală, loji, balcon.
Img.nr.3.3. Interiorul Teatrului ,,Regina Maria” din Oradea
Sursa:autor
În proiectarea sălii de spectacole s-a avut în vedere realizarea unei acustici perfecte. În plus a fost dotată cu o fosă pentru orchestră. Aceste caracteristici, neschimbate, transformă locația într-un spațiu ideal pentru montarea spectacolelor de teatru, a celor de operă și a concertelor.
3.2.1. Prezentarea generală a trupelor din cadrul Teatrului ,,Regina Maria”din Oradea
Teatrul ,,Regina Maria” din Oradea actualmente funcționează din următoarele trupe:
Trupa Iosif Vulcan;
Trupa Arcadia,
Ansamblul Profesionist Crișana.
Fig. nr. 3.1. Trupele Teatrului ,,Regina Maria” din Oradea
Sursa: adaptare autor pe baza datelor http://teatrulreginamaria.ro/
3.2.1.1. Trupa ,,Iosif Vulcan – prezentare generală
Trupa ,,Iosif Vulcan” din cadrul Teatrului ,,Regina Maria” din Oradea este format din:
Director General Manager;
Actori;
Scenografi;
Echipa tehnică.
Fig.nr.3.2. Componenta Trupei ,,Iosif Vulcan”
Sursa: adaptare autor pe baza datelor http://teatrulreginamaria.ro/trupa-iosif-vulcan/echipa/
Trupa Iosif Vulcan este coordonat de către Directorul general VULCU Daniel, absolvent al Facultății de Teatru din Târgu Mureș.
Actorii din trupa ,,Iosif Vulcan” sunt prezentati în cadrul imaginilor de mai jos:
Img.nr.3.4. Actorii Trupei ,,Iosif Vulcan”
Sursa: http://teatrulreginamaria.ro/trupa-iosif-vulcan/
Scenografii Trupei ,,Iosif Vulcan” sunt:
Img.nr.3.5. Scenografii Trupei ,,Iosif Vulcan”
Echipa tehnică al trupei ,,Iosif Vulcan” sunt:
Dan Beltechi – Șef Serviciu Producție
Radu Vaida – Regizor tehnic
Sorin Domide – Maestru lumini-sunet
Sorin Precup – Maestru lumini-sunet
Sergiu Domide – Sunet
Sandor Nagy – Operator lumini
Liana Domide – Costumier
Florica Căvescu – Costumier
Nicolae Porumb – Recuzitier
Teodora Reștea – Peruchier
Valeria Pintea – Machieză
Ramona Mihoc – Sufleur
Mihaela Vinter – Sufleur
Florian Chelu – Instrumentist
Sorin Mudura – Mânuitor decor
Nicolae Segărceanu – Mânuitor decor
Cătălin Vaida – Mânuitor decor
Vașadi Florin – Mânuitor decor
Cristian Domide – Mânuitor decor
Nagy Lajos – Mânuitor decor
Gavril Moceanu – Croitor
Ștefan Szabo – Croitor
Victoria Dombi – Croitor
Erika Pap – Croitor
Rodica Pop – Croitor
Petru Mureșan – Pictor
Pavel Popa – Pictor
Răzvan Chendrean – Butafor
Marius Dan Cociș – Lăcătuș
Radu Sfăt – Lăcătuș
Sandor Kovacs – Tâmplar
Miklos Ruttkai Ciutac – Tâmplar
Gyula Kovacs – Tapițer
Tudorel Moțoc – Magazioner
Joo Iuliu – Merceolog
Adrian Gherdan – Șofer
Lorand Csongvary – Șofer
3.2.1.2. Trupa ,,Arcadia” – prezentare generală
Trupa ,,Arcadia” are următoarea structură:
Fig.nr.3.3. Componenta Trupei ,,Arcadia”
Sursa: adaptare autor pe baza datelor http://teatrulreginamaria.ro/trupa-iosif-vulcan/echipa/
Actorii Trupei ,,Arcadia” sunt prezentați în cadrul imaginii de mai jos:
Img.nr.3.5. Actorii Trupei ,,Arcadia”
Sursa: http://teatrulreginamaria.ro/trupa-arcadia/echipa/
Scenograful Trupei ,,Arcadia” este:
3.2.1.3. Ansamblul ,,Crișana – prezentare generală
Fig.nr.3.4. Componenta ansamblului Crișana
http://teatrulreginamaria.ro/ansamblul-crisana/
3.2.2. Organizarea și conducerea Teatrului ,,Regina Maria” din Oradea
În conformitatea cu prevederile legale Legea 284 din 2010 și O.G.21/2007, privind instituțiile și companiile de organizare de evenimente, precum și desfășurarea activității de impresariat artistic, Teatrul de Stat din Oradea, se subordonează legal și organizațional Consiliului Județean.
Teatrul ,,Regina Maria” funcționează pe baza Regulamentului de Organizare și Funcționare și Organigrame individuale.
Consiliul Județean Bihor, prin HOTĂRÂREA Nr. 50, din data de 31 Martie 2014, aprobă Organigrama, Statul de Funcții și Regulamentul de Organizare și funcționare a Teatrului ,,Regina Maria” din Oradea, valabilă pe anul 2014.
Fig. nr.3.5. Organigrama Teatrului ,,Regina Maria” din Oradea
Sursa: http://www.cjbihor.ro/hotarari2014/anexa/h50.pdf
Conform Regulamentului de Organizare și Funcționare, Art.1., Teatrul „Regina Maria” este o instituție de specialitate artistică profesionistă, constituită în baza Legii nr.215/2001 privind administrația publică locală, republicată cu modificările și completările ulterioare, și funcționează în conformitate cu prevederile Legii 53/2003 – Codul Muncii actualizat a O.G. nr. 21/31.01.2007, privind instituțiile și companiile de spectacole sau concerte, Hot. Cons. Jud. Bihor Nr.184 din 31 august 2011, precum și desfășurarea activității de impresariat artistic, actualizată. Personalul instituției este salarizat în conformitate cu prevederile Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, în coroborare cu H.G. nr. 1672/2008.
Teatrul ,,Regina Maria” este o instituție de repertoriu, care își propune să realizeze în fiecare stagiune spectacole in diverse locații după cum urmează:
Scena Mare a Teatrului Oradea;
Sala studio „Transilvania”;
Scena Arcadia;
Sala „Studio”, care se adaugă portofoliului existent.
Personalul angajat al Teatrului Regina Maria este în număr de 198 de persoane din care majoritatea au studii superioare: de actorie –personalul artistic, de scenografie-scenografii și designerii de costume, economice , management, juridice, studii medii (personalul care deservește scena , atelierele,) etc.
Pe lângă personalul angajat, mai există o categorie, respectiv colaboratorii. Aceștia sunt regizori, scenografi, creatori de costume, machiori, figuranți, care sunt plătiți în baza unor contracte de prestație artistică, întocmite în baza Legii 8/96 –„Legea dreptului de autor și drepturilor conexe”
În anul 2013 nu a avut loc suplimentarea statului de personal, fiind reduse 18 posturi vacante, respectiv din totalul de 163 posturi au ramas 145, conform OUG 77/2013.
Crearea structurilor de personal s-a realizat pe baza Hotărârilor emise de ordonatorul principal de credite cu încadrarea în limitele bugetare alocate.
Fig 3.6 Structura organizatorică Teatrul Regina Maria
http://www.cjbihor.ro/hotarari2014/anexa/h50.pdf
Conducerea și managementul instituției sunt asigurate de Directorul general-manager, numit prin concurs de proiecte de management cultural, organizat în condițiile legii și în baza unui contract de management.
Funcționarea administrarea și coordonarea Teatrului ,,Regina Maria” este realizat în cadrul celor două consilii:
Consiliul Administrativ;
Consiliul Artistic.
Consiliul Administrativ este stabilit și înființat pe baza deciziei Directorului general-manager, funcționând ca un organism cu rol deliberativ potrivit legii, și este format din:
președinte – director general-manager;
membri – un director artistic, director economico-administrativ, contabil șef, consilier juridic și
reprezentant C.J.B.;
reprezentant al salariaților;
secretar – prezent la ședință fără drept de vot
Consiliul Artistic este stabilit înființat pe baza deciziei Directorului general-manager, având rol consultativ și are în componență personalități culturale din instituție și din afara acestuia, nu este un factor de decizie, ci doar îl consiliază pe directorul general-manager în probleme artistice, iar decizia finală îi aparține directorului general-manager. Consiliul artistic funcționează pe baza Regulamentului Intern aprobat de directorul general-manager, în care sunt trecute componența, atribuțiile și competențele acestuia, dar deciziile finale în legătură cu stabilirea repertoriului și premierelor le ia directorul general-manager, care propune la rândul lui spre aprobare Consiliului Administrativ.
Organizarea birourilor și serviciilor adminstrative ale Teatrului ,,Regina Maria” din Oradea este format din:
personal de conducere – director general-manager, directori artistici, director
economico-administrativ, contabil șef;
Biroul resurse umane salarizare și contencios;
Serviciul producție artistică;
Biroul Proiecte Culturale Imagine și Relații cu Publicul
Compartimentul financiar-contabil;
Serviciul Administrativ.
Pe lângă personalul angajat, mai există o categorie de personal, respectiv colaboratorii. Aceștia sunt regizori, scenografi, creatori de costume, machiori, figuranți, care sunt plătiți în baza unor contracte de prestație artistică, întocmite în baza Legii 8/96 –„Legea dreptului de autor și drepturilor conexe” (Chirilă Daniel, Drimba Lucian, Morariu Marcel, Pop Elisabeta., Vasilescu Stelian. Teatrul românesc la Oradea, Editura Revistei Familia, Oradea, 2001, pag 23).
3.2.3. Misiunea Teatrului ,,Regina Maria”
Misiunea Teatrulului ,,Regina Maria” este să ofere producții teatrale și un cadru de cercetare artistică, performanțe la nivel local și național, pentru îmbunătățirea artistică și profesională a mediului teatral cât și creșterea nivelului de dezvoltare culturală a comunității orașului și a unor comunități mai largi.
Fig.nr.3. 6. Misiunea Teatrului ,,Regina Maria” din Oradea
Sursa: adaptare autor
De-a lungul anilor, Teatrul Regina Maria și-a obișnuit publicul cu un repertoriu de calitate ceea ce a dus la îndeplinirea cu succes a misiunii acestuia.
3.3. ANALIZA ACTIVITĂȚII DE MARKETING TEATRAL ÎN CADRUL TEATRULUI ,,REGINA MARIA” DIN ORADEA
3.3.1. Analzia SWOT – al Teatrului ,,Regina Maria” din Oradea – instrumentul fundamentul privind analiza activității de marketing
Analiza SWOT al Teatrului ,,Regina Maria” din Oradea
Sursa:autor
3.3.2. Analiza produsului teatral al Teatrului ,,Regina Maria” din Oradea
Produsul teatral, ca output al Teatrului ,,Regina Maria ” din Oradea, este reprezentat de spectacolul pus în scenă și este de regulă, gândit, executat și difuzat ca prototip, mai precis unicat, de aceea, necesită de regulă, un consum mare de resurse și asumarea unor riscuri ridicate care reprezintă finalitatea și, totodată, etalonul esențial privind evaluarea creativității unui furnizor de servicii teatrale, respectiv teatrului.
Particularitățile produsului teatral din cadrul Teatrului ,,Regina Maria ” din Oradea se definesc prin analogie cu elementele distinctive ale sectorului cultural iar criteriul de evidențiere a specificității este dată de caracteristicile ofertei culturale prin:
diversitate – prin tematica spectacolelor;
distincția dintre produsele culturale – care iau forma ,,produsului teatral” și cele care formeaza serviciile, având un caracter distinct fiecare spectacol;
unicitatea operei – care este caracterul principal al fiecărui spectacol.
Fig. nr. 3.7. Particularitățile produsului teatral al Teatrului ,,Regina Maria” din Oradea
Sursa: adaptare autor după Niță, I.A., Strategii de marketing în domeniul serviciilor teatrale
Analiza produsul teatral din cadrul Teatrului ,,Regina Maria”, presupune analiza produselor celor trei trupe.
Trupa ,,Iosif Vulcan” – are ca obiect organizarea și punerea în scenă a spectacolelor de teatru cuprinzând mai multe genuri ca dramă, comedie, musical, etc, câteva produse teatrale sunt prezentate îăn cadrul imaginii de mai jos:
Img.nr.3.6. Produsul teatral al Trupei ,,Iosif Vulcan”
Sursa: http://teatrulreginamaria.ro/trupa-iosif-vulcan/spectacole/
Trupa ,,Arcadia” s-a afirmat datorită producțiilor sale ca fiind una dintre cele mai de seamă instituții de profil din România, aici desfăsurându-și activitatea în timp, mari creatori, artiști ce au căpătat un renume internațional.
Img.nr.37. Produsul teatral al ,,Trupei Arcadia”
Sursa: http://teatrulreginamaria.ro/trupa-arcadia/spectacole/
Ansamblului Profesionist ,,Crișana” susține spectacole în localități ale județului și în afară, dar și seri memorabile de folclor pentru turiștii străini aflați la odihnă sau tratament în stațiunea Băile Felix, iar câteva din produsul teatral sunt prezentate în cadrul imaginii de mai jos:
Img.nr.3.8. Produsul teatral al Ansamblu Profesionis ,,Crișana”
Sursa: http://teatrulreginamaria.ro/ansamblul-crisana/spectacole/
3.3.3. Analizia strategiei de marketing și management din cadrul Teatrului ,,Regina Maria” din Oradea
Teatrul ,,Regina Maria„ dispune de un program lunar de spectacole alese de către conducere și detaliat în funție de nevoile spectatorilor ANEXA NR.1.
Fiecare spectacol este strategic ales pentru o mai bună optimizare a încasărilor și mulțumirea unui public cât mai diversificat.
Totodată se are în vedere satisfacerea publicului tânăr îmbinând școală și nevoile ei cu teatrul, acesta din urmă redând piese de teatru care au la baza lor opere literare ce se regăsesc în programa școlară.
În ce privește asigurarea marketingului și activităților de promovare specializată, Teatrul ,,Regina Maria” din Oradea, are în componență structurii organizatorice cinci persoane ce acoperă toate activitățile de promovare ale instituției. Pentru promovarea spectacolelor, evenimentelor culturale, festivalurilor și a tuturor activităților conexe ale instituției, Biroul de Proiecte Culturale, Imagine și Relații cu Publicul utilizează toate modalitățile de promovare specifice unei instituții de cultură.
Ibiectivele generale strategice Teatrului ,,Regina Maria” din Oradea are drept scop:
promovarea valorilor teatrale și artistice, a dramaturgiei naționale și universale, a artei muzicale românești și universale;
prezentarea în general a artei românești și a celei specific bihorene în țară și străinătate;
promovarea și încurajarea talentelor nou afirmate;
stimularea creației artistice;
formarea gustului teatral și muzical al tinerei generații – prin susținerea de spectacole și concerte educative.
Fig.nr.3.7. Obiectivele strategice generale ale Teatrului ,,Regina Maria” din Oradea
Sursa: adaptare autor
Oiectivele strategiei de marketing și management sunt prevăzute și cuprinse pentru perioada de în caietul de obiective și proiectul de management, după cum urmează cele mai importante din cadrul acestora:
coordonarea și armonizarea ofertei de spectacole – pentru toate segmentele de public;
elaborarea unui repertoriu adecvat – ținând cont atât de cerințele publicului cât și de exigențele criticilor de specialitate;
realizarea spectacolelor teatrale – șase premiere pe stagiune, spectacolelor pentru copii și tineret -patru premiere pe stagiune și spectacolelor de muzică și dans popular – trei premiere pe stagiune, folosind în mod cât mai eficace și eficient personalul artistic angajat.
monitorizarea folosirii resurselor umane și materiale în mod cât mai eficient, fără a periclita calitatea spectacolelor.
asigurarea gradului de ocupare a sălilor de spectacole la aprox. 60%.
dezvoltarea de programe educaționale pentru creșterea unui public fidel.
diversificarea activităților Teatrului Regina Maria, și creșterea vizibilității instituției;
realizarea unor măsurători cantitative și calitative – prin studii de piață specializate;
intensificarea activităților de marketing și PR – pentru publicul din județul Bihor și județele limitrofe
participarea la cât mai multe festivaluri/ evenimente internaționale;
dimensionarea și utilizarea eficientă a veniturilor proprii ale instituției;
promovarea Festivalului Internațional de Teatru Scurt și a Festivalului Internațional de Folclor – participarea a cât mai multor trupe din străinătate precum și mai larga diversificare a evenimentelor conexe dorind să transformăm în acest fel municipiului Oradea în unul dintre cele mai mari orașe culturale ale țării,
În vedera realizării obiectivelor strategice propuse din cadrul Teatrului ,,Regina Maria” , se acordă o foarte mare atenție resurselor umane, deoarece este modul în care se poate obține un nivel ridicat de profitabilitate în cadrul instituției. Managerii doresc să îmbunatățească performanțele și satisfacția angajaților, conștientizând faptul că valorificarea potențialului pe care îl reprezintă personalul este sinonimă cu succesul în afaceri.Altfel spus, o instituție care se dorește orientată spre client, trebuie să fie în aceeași măsură orientată spre angajat.
În cadrul Teatrului Regina Maria, aceste tendințe s-au materializat în programe de pregatire ale căror rezultate sunt vizibile în atitudinea și profesionalismul angajaților.
3.3.4. Analiza comunicării de marketing integrat în cadrul Teatrului ,,Regina Maria” din Oradea
Pornind de la definiția comunicării de marketing, aceasta reprezintă ,,un program dirijat, ce include metode și tehnici de comunicare, realizat cu scopul de a prezenta compania și produsele sale consumatorilor potențiali: de a comunica atributele importante ale produselor, de a facilita vânzarea acestora și de a contribui astfel la maximizarea eforturilor pe termen lung” (Coman, C., 2001).
3.3.4.1. Obiectivele comunicării de marketing integrat al Teatrului ,,Regina Maria” din Oradea
Comunicarea de marketing teatral integrat în cadrul Teatrului ,,Regina Maria ” este un program dirijat, realizat în cadrul Biroului Proiecte Culturale, Imagine și Relații cu Publicul, având următoarele obiective:
Informarea publicului;
Creșterea imaginii și notorietății Teatrului ,,Regina Maria” din Oradea;
Creșterea notorietății produsului teatral.
Comunicarea atributelor produselor teatrale;
Facilitarea vânzărilor produselor teatrale;
Maximizarea profitului.
Fig. nr. 3.8. Obiectivele comunicării de marketing integrat în cadrul Teatrului ,,Regina Maria”din Oradea
Sursa: autor
Realizarea obiectivelor comunicării de marketing integrat în cadrul Teatrului ,,Regina Maria” revine atât Proiecte Culturale, Imagine și Relații cu Publicul, cât și întregului personal.
3.3.4.2. Etapele realizării comunicării de marketing integrat în cadrul Teatrului ,,Regina Maria” din Oradea
Un program complet de comunicare de marketing integat , în vederea promovării unei idei sau produse, cuprinde parcurgerea următoarelor etape (David, G., 2007), respectate și în cadrul comunicării de marketing teatral din cadrul Teatrului ,,Regina Maria” din Oradea:
Identificarea auditoriului – prin stabilirea publicului țintă, căruia se adresează mesajul;
Stabilirea obiectivelor comunicării de marketing – în general vizează informarea și atragerea publicului spre vizionarea produsului teatral și este etapa după ce publicul țintă și caracteristicile ei au fost identificate, iar emițătorul trebuie să decidă asupra răspunsului pe care și-l dorește din partea auditoriului, comportamentul de cumpărare fiind rezultatul unui lung proces decizional ce are loc la nivelul consumatorului, respectiv al publicului în cazul nostru.
Conceprea mesajului – se iau în vedere caractreristicele ublicului țintă și omogenitatea mesajului conform acestuia, care trebuie să fie eficient, adică să atragă atenția, să rețină interesul, să nască dorința și să provoace acțiunea de a cumpăra. participarea;
Alegerea canalelor de comunicare – presupune stabilirea mijloacelor și instrumentelor utilizate iar canalele de comunicare pot fi personale sau nepersonale și este decizia instuției, depinzând în mare parte de bugetul alocat comunicării de marketing;
Organizarea și conducerea procesului de comunicare de marketing – se realizează prin supravegherea atentă a comunicării de marketing, utilizând o comunicare de marketing integrat, care pune în evidență importanța deosebită, rolul strategic al diferitelor instrumente de comunicare și combină aceste instrumente pentru a oferi comunicațiilor maximum de claritate, coerență și impact prin integrarea mesajelor discrete într-o structură unitară;
Controlul eficienței comunicării de marketing – se măsoară de obicei prin numărul publicului participant și feedback-ului media.
Fig. nr. 3.9. Etapele de realizare ale comunicării de marketing integrat
Sursa: David, G., Comunicare și negociere în afaceri, Note de curs, U.V.V.G Arad, 2012, p.57
3.3.4.3. Analiza tehnicilor fundamentale de comunicare de marketing integrat în cadrul Teatrului ,,Regina Maria” din Oradea
Comunicarea de marketing integrat utilizează două tipuri de tehnici de comunicare (David, G., 2008):
comunicare continuă – reprezentată de marca, imaginea instituției, asigurându-se o comunicare neîntreruptă cu publicul țintă;
comunicare promoțională – reprezentată de publicitate; relațiile publice, comunicarea prin evenimente, forțele de vânzare, promovarea vânzărilor și marketingul direct.
Fig. nr. 3.10. Tehnici comunicaționale de marketing
Sursa: adaptare autor după David, G., Tehnici promoționale, Tipografia Romflair, Oradea, 2008
Comunicare continuă este realziată în cadrul Teatrului ,,Regina Maria” prin imaginea și marca acesteia, ambele conferind o bună reputație imaginii acesteia, asigurându-se o comunicare neîntreruptă cu publicul țintă.
Comunicare promoțională – este realizată în cadrul publicității, relațiile publice, comunicarea prin evenimente, forțele de vânzare, promovarea vânzărilor și marketingul direct.
3.3.5. Analiza activității de promovare al Teatrului ,, Regina Maria” din Oradea
Având o tradiție de aproape un secol în peisajul cultural oradean, Teatrul ,,Regina Maria” din Oradea, are drept scop prezentarea unor producții originale, valoroase, combinând tradiția cu spiritul novator.
Descoperirea și încurajarea excelenței, promovarea valorilor cultural- artistice, autohtone și universale, pe plan local, național și interntional sunt obiective care ghidează activitatea întregii echipe a instituției culturale.
Oferta de bază a teatrului sunt piesele din fiecare satagiune. Cele două secții au un număr de premiere anual ce se joaca în sala „Studio” (necesită mai puțini actori și implicit mai puțină recuzită (costume, decoruri, diverse obiecte de recuzită) ), în sala mare a teatrului – reprezentând piese de repertoriu ( ce se vor juca și în cadrul unor festivaluri interne și internationale), la Moara Răsărit – piese ce impun un decor aparte dar și alte locații unde se poate desfăsura un spectacol. Pe lângă premiere li se mai adaugă o serie de spectacole jucate stagiunile anterioare și care merită să fie vizionate pentru ca:
au o paletă largă în ce privește publicul căruia i se adresează;
aduc încasări substanțiale.
Clienți Teatrului ,, Regina Maria” din Oradea, sunt abonați fideli instituției, stagiune de stagiune, elevi care au abonamente de spectacol achiziționate prin intermediul scolilor și care beneficiază de reduceri de preț dar și spectatorii ocazionali (categorie din care fac parte și grupurile de turiști venite în vacanță) rămân surprinși de grandoarea clădirii dar și de spectacolele jucate pe scenă.
Până în anul 2011, instituția dispunea de un site (www.teatruloradea.ro) care nu mai corespundea nici din punct de vedere tehnic, dar nici din punctul de vedere al informațiilor și a noii structuri. Astfel, s-a conceput și realizat, printr-un contract de prestări servicii cu firma EXARO S.R.L., două noi site-uri: www.teatrulreginamaria.ro și www.ostif.ro.
Instrumentele comunicaționale utilizate în marketingul teatral și utilizate în cadrul Trupei Lilliput, sunt compuse din:
publicitate;
utilizarea relațiilor publice;
vânzări directe, inclusiv cele necesare marketingului direct, suplimentate de publicitatea cu buget redus;
promovarea vânzărilor;
sponsorizarea;
mecenatul.
Fig. nr. 3.12. Instrumentele promoționale utilizate în cadrul Teatrului ,,Regina Maria” din Oradea
Sursa: autor
Cel mai important instrument de promovare a activității Teatrului ,,Regina Maria” din Oradea o constituie site-ul www.teatrulreginamaria.ro, care este mereu ținut la zi cu informații atât despre premiere, actori, nominalizări, participări la festivaluri, cât și despre viitoarele proiecte.
Img.nr.3.9. Siteul oficial al teatrului ,,Regina Maria” din Oradea
Sursa: http://teatrulreginamaria.ro/
Site-ul teatrului este activ din data de 8 aprilie 2012 și a reușit să strângă un număr de aproximativ 31.000 de vizualizări până în decembrie 2013 (vizitatori unici: 30.394 și pagini vizualizate: 216.244).
Cel e al doilea instrument vizând promovarea activității Teatrului ,,Regina Maria” din Oradea, o constituie interacțiunea pe cea mai cunoscută rețea de socializare, Facebook.
Img.nr.3.10. Siteul oficial al teatrului ,,Regina Maria” din
Sursa: https://www.facebook.com/pages/Teatrul-Regina-Maria/287371814709152?fref=ts
Până în prezent, pagina oficială a teatrului a reușit să strângă aproximativ 9.000 de Like-uri, prin postarea de conținut relevant pentru publicul spectator cu afișarea de fotografii din spectacole, concursuri, informații despre spectacole, actori, evenimente, prezentări diverse, chestionare, etc.(https://www.facebook.com/TeatrulReginaMaria).
Un loc aparte în strategia de promovare l-a deținut site-ul, respectiv pagina de Facebook a Festivalului de Teatru Scurt (www.ostif.ro și https://www.facebook.com/ostif), unde orădenii și nu numai au putut găsi informații utile despre programul evenimentului și despre spectacolele care au avut loc în săptămâna de teatru scurt de la Oradea.
Publicitatea în cadrul Teatrului ,,Regina Maria ” din Oradea este instrumentul principal de promovare în cadrul instituțiilor și al teatrului ,,Regian Marina” și vizează publicitatea:
Instituției;
Imaginea globală;
Trupele;
Echipei;
Produselor teatrale;
Stagiunilor teatrale;
Programelor – actualizate permanent- fiind pe rol.
Fig.nr.3.13. Publicitatea Teatrului ,,Regina Maria” din Oradea
Sursa:autor
Publicitate ca intrument este un instrument cu caracter continuu, materialiazt prin:
publicitate exterioră – afișarea siglei atât pe construcția teatrului, cât și pe siteurile publicitare, oficiale și partenere;
publicitate tipărită – pliante , reclame sau alte materiale;
publicitate online – în cadrul siteului publictra oficial și siteurile conexe.
Relațiile publice din cadrul Teatrului ,,Regina Maria” se datorează interesului pe care arta teatrală îl exploatează prin utilizarea mijloacelor de comunicare în masă, prin importanța deosebită acordată acestuia și în general se apelează la criticii media, ce pot deveni puternici influențatori ai audienței, astfel în scopul redării personalității spectacolului și atmosferei teatrului se recurge deseori la contribuția relațiilor publice.
Relațiile publice sunt realizate în cadrul Tetatrului ,,Regina Maria” din Oradea de către Biroului Proiecte Culturale, Imagine și Relații cu Publicul, prin:
comunicate de presă – publicate în cadrul siteul oficial;
articole în presa scrisă;
interviuri;
filmări;
lansarea de știri – importante destinate publicațiilor de profil;
conferințe de presă;
evenimente – gale, premiere ale spectacolelor și participări la festivaluri de teatru.
Fig.nr.3.14. Relațiile publice utilizate în cadrul Teatrului ,,Regina Maria” din Oradea
Sursa:autor
O ilustrare privind comunicatele de presă al teatrului ,,Regina Maria” din Oradea în cadrul publictra oficial este prezentată în cadrul imaginii de mai jos:
Img.nr.3. 10. Comunicatele de presă în cadrul sitului oficial al Teatrului ,,Regina Maria” din Oradea
Sursa: http://teatrulreginamaria.ro/trupa-iosif-vulcan/
Semnificația deosebită a relațiilor publice în domeniul teatral, impune utilizarea mai amănunțită a tehnicilor de relații publice și la care se recurge cel mai des în cadrul comunicării de marketing integrat.
Promovarea vânzărilor în cadrul Teatrului ,,Regina Maria᾿ din Oradea, fiind un ansamblu de acțiuni de comunicare având drept scop împingerea ofertei de spectacole spre publicul țintă prin strategia push, constă în acordarea de avantaje temporare clientelei, în vederea creării/schimbării favorabile a comportamentului de achiziție a biletelor, respectiv stimularea cumpărării produsului teatral. În acest sens tehnică cea mai des utilizată este:
Abonamentul – cu multiple avanatje;
Vânzările grupate – mai multe spectacole oferite la un preț mai avantajos decât achizia lor individuală;
Reducerile de preț – cu achiziția anticipată sau pe monet;
Cadourile promoționale – ,,Un spectacol cadou la achiziționarea unui abonament”.
Vânzările directe în cadrul teatrului ,,Regina Maria” sunt realizate direct către consumatorii finali, prin reprezentanții producătorului (mandatari) sau prin agenți de vânzare independenți și este cel mai scurt circuit de distribuție. Partenerul oficial al teatrului ,,Regina Maria” din Oradea în acest sens este Biletmaster, conform imaginii de mai jos:
Img.nr.3.11. Vânzăriel directe în cadrul siteului oficial al Teatrului ,,Regina Maria” din Oradea
Sursa: http://biletmaster.ro/ron/PlaceInfo/2101/Teatrul-Regina-Maria–Oradea
Vânzările directe în cadrul teatrului ,,Regina Maria” are o contribuție semnificativă în vânzările biletelor.
Sponsorizarea în cadrul Teatrului ,,Regina Maria” din Oradea, reprezintă o relație de parteneriat între organizație și donatorul de fonduri și, de aceea, ea face obiectul unui contract specializat care nominalizează cele două părți contractante, fondurile alocate, modalitățile de plata, evenimentul sau activitatea – suportul, obligațiile și răspunderile părților și este utilizat în cadrul teatrului, prin sponsorizarea diverselor spectacole. O tehnică foarte des utilizată este sponsorizarea – prin relația cu mass-media, este tehnica cel des mai utilizat în cadrul Teatrului ,,Regina Maria” prin realizarea unor parteneriate media, în cadrul căruia este combint imaginea publică al teatrului cu cea a donatorului de fonduri.
Partenerii media al teatrului ,,Regina Maria” din Oradea sunt afișate oficial în cadrul siteului teatrului, conform imaginii de mai jos:
Imag. nr. 3.12. Sponsorii și partenerii media al Teatrului ,,Regina Maria” din Oradea
Sursa: http://teatrulreginamaria.ro/
Mecenatul în cadrul Teatrul ,,Regina Maria” din Oradea este realizat sub formă de susținere logistică și /sau financiară a instituției și în unele cazuri a unei activități cultural-artistice, numit mecenat cultural, cu scop educativ de către instituția Consiliului Județean, în scopul creșterii notorietății și îmbunătățirii imaginii de marcă.
Imag. nr. 3.13. Mecenatul Teatrului ,,Regina Maria” din Oradea
Sursa: http://www.cjbihor.ro/institu%C8%9Bii-subordonate/cultur%C4%83/teatrul-regina-maria-oradea
În concluzie, putem afirma că în cadrul comunicării de marketing integrat al Teatrului ,,Regina Maria” din Oradea , sunt utilizate toate mijloacele de comunicare specifice marketingului teatral.
3.4. ANALIZA PROIECTELOR DERULATE ÎN CADRUL TEATRULUI ,,REGINA MARIA” DIN ORADEA
3.4.1. Analiza proiectelor finalizate al Teatrului ,,Regina Maria” din Oradea
Proiectel majore în cadrul Teatrului ,,Regina Maria” din Oradea au început odată cu lansarea ,,Festivalul Internațional de Teatru Oradea”, ca un concept nou, cu trei mari secțiuni:
Festivalul de teatru scurt – ediția a XIX-a: 20-29 septembrie; acesta cuprinde 4 secțiuni: teatru scurt, mari spectacole invitate, spectacole de stradă și spectacole independente – fringe;
Festivalul teatru-circ – ediția a II-a: 25-27 septembrie;
Festivalul de teatru pentru copii ARCADIA – ediția I: 7-13 octombrie.
Din contextul perioadei analizate rezultă că în anul 2013, instituția și-a îndeplinit toate obiectivele stipulate în contractul de management, ba chiar mai mult a realizat cel mai important eveniment cultural al anului în municipiul Oradea și chiar din județul Bihor, acesta fiind prima ediție a Festivalului International de Teatru de la Oradea , care a reunit sub aceeași umbrelă patru festivaluri importante de teatru:
Editia a XIX – a Festivalului de Teatru Scurt;
Editia a II-a a Festivalului International de Teatru Circ;
Prima ediție a Festivalului de Teatru pentru Copii Arcadia;
Prima ediție a Festivalului de Teatru FRINGE.
De asemenea tot în anul 2013, Teatrul Regina Maria a obținut prima finanțare nerambursabilă într-un proiect de amploare european, numit ,,Ittinerarii”, și participarea la cel mai important festival de teatru din Romania, – Festivalul Național de Teatru – Uniter , după mai bine de 10 ani.
3.4.2. Analiza proiectelor europene – PROIECTUL ITINERANCE LA TRUPA ARCADIA
Proiectul «Itinerances» s-a derulat între iulie 2013 – iunie 2015 în cadrul proiectului cultural european “Cultura 2007 – 2013” la partea de componența cooperare internatională. Proiectul a avut un buget total de 405 000 EUR din care 200 000 EUR au fost finanțare europeană iar restul reprezintă participare personală a celor 4 organizatori în calitate de parteneri:
Teatrul ,,Regina Maria” din Oradea – organizator principal;
Teatrul de Marionete Belfort, din Franța – coorganizator 1;
Compagnia Karromato Sobeslav, Cehia – coorganizator 2;
Charles Kleinberg Production – Bruxel, Belgia – coorganizator 3.
În cadrul proiectului sa derulat ateliere de lucru în jurul construcției și mânuirii de păpuși și marionete, a fot produs un spectacol care îmbină tehnica straveche a păpușăriei cu imaginea de sinteză și proiecția de film, spectacol care a rămas în repertoriul Teatrului ,,Regina Maria” din Oradea și care sa jucat în cele 4 țări participante și Ungaria, prin construirea unei expoziție itinerantă în jurul marionetei și a tehnicilor de mânuire, expoziție care a însoțit spectacolul în turneul său și care a fost acompaniată de o serie de conferințe legate de subiect.
Liderul de proiect a fost Radu Dinulescu, regizor de teatru, aflat deja la al doilea proiect european, actualmente angajat al Teatrului ,,Regina Maria” din Oradea. Numeroși angajați ai teatrului au fost implicați în derularea proiectului și remunerați din fondurile proiectului.
Proiectul a facut parte din strategia managerului Daniel Vulcu, privind deschiderea Teatrului ,,Regina Maria” din Oradea către experiențe internaționale, a cooperări și a coproducției internaționale.
3.5. GALA UNITER- EXEMPLU DE BUNE PRACTICI AL TEATRULUI ,,REGINA MARIA” DIN ORADEA
Uniunea Teatrală din România – UNITER – este o organizație profesională, apolitică, neguvernamentală și nonprofit, constituită prin asocierea liberă a creatorilor din domeniul teatrului și a fost înființată în anul 1990 februarie, având o activitate neîntreruptă de 25 de ani pe perioada 1990 – 2015.Ca o consecință a activității susținute, UNITER a obținut statutul de instituție de utilitate publică prin H.G.746 / 31 august 2000 (http://www.uniter.ro/despre-noi/).
Demersurile în vederea organizării GALA UNITER, au început în anul 2013, când Teatrul ,,Regina Maria” din Oradea a pregătit documentația necesară în acest sens, condiția fiind sprijinul pe care administrația locală și județeană urma să îl acorde în vederea organizării galei.
Argumentația a fost susținută de maimulți piloni:
imaginea și valoarea clădirii Teatrului Regina Maria;
lansarea de regizori în cadrul Teatrului ,,Regina Maria” – care și-au creat în timp cariere strălucitoare:Victor Ioan Frunză, Alexandru Darie, Alexandru Colpacci;
colaborarea Teatrului ,,Regina Maria” cu nume mare ale regiei românești :Alexandru Dabija, Mihai Măniuțiu, Alexandru Hausvater, Theodor Cristian Popescu etc;
nominalizările obținute de către personalul Teatrului ,,Regina Maria” la Gala Premiilor Uniter;
participarea la diferite festivaluri din țară și din străinătate;
existența unui public de calitate și constant la spectacole – din anul 2011, de la redeschiderea teatrului (peste 70% din spectacole s-au jucat cu casa închisă;
Membrii UNITER au decis ca Gala din anul 2016 să fie organizată la Oradea, în cadrul Teatrului ,,Regina Maria” aceasta beneficiind de întregul sprijin al Primăriei Oradea și al Consiliului Județean Bihor.
GALA PREMIILOR UNITER este unul dintre cele mai importante programe ale Uniunii, initiat si coordonat de Ion Caramitru;
Premiile UNITER se acorda pentru:
Cel mai bun spectacol;
Cel mai bun regizor;
Cel mai bun scenograf;
Cel mai bun actor in rol principal;
Cea mai buna actrita in rol principal;
Cel mai bun actor in rol secundar;
Cea mai buna actrita in rol secundar;
Critica teatrala;
Teatru radiofonic;
Teatru TV;
Debut.
Senatul UNITER decernează:
Premiul pentru intreaga activitate – actrita, actor, scenografie, critica si istorie teatrala, regie;
Premiile speciale – pentru spectacolul de circ, pentru teatrul de copii, pentru coregrafie in arta spectacolului, pentru teatrul de papusi si marionete, pentru teatrul de revista, pentru muzica de teatru, pentru performanta in domeniul nonverbal;
Premiul de Excelenta.
Premii decernate în cadrul GALEI UNITER:
Premiul MECENA;
Premiul special al Presedintelui Uniter;
Premiul pentru „Cea mai buna piesa romaneasca a anului”
Premiul Consiliul Britanic.
GALA PREMIILOR UNITER an dupa an, prin amploare si prin modul in care a fost gandita si realizata, a devenit unul dintre cele mai importante evenimente ale lumii noastre teatrale, determinând o buna colaborare care face posibila transmiterea in direct a intregului spectacol al Galei.cu:
Televiziunea Romana;
Teatrul National de Televiziune – Departamentul Muzica – Divertisment;
Canalul Romania Cultural al Radiodifuziunii Romane.
Trofeul care a însotit premiile este opera artistului plastic ION BITZAN.
Img.nr.3. 14. Trofeul UNITER
Sursa: http://www.uniter.ro/gala-premiilor-uniter/
Ediția a 24-a a GALEI PREMIILOR UNITER a reunit, la Oradea în data de 9 mai 2016,, cei mai buni creatori, eleganța unui eveniment teatral longeviv și frumusețea unui oraș și județ ce-și a scos la lumină tainele și istoria.
Producătorii evenimentului GALEI UNITER 2016 au fost:
Uniunea Teatrală din România;
Teatrul Regina Maria Oradea;
Asociația pentru Promovarea Turismului din Oradea și Regiune – APTOR;
Agenția de Management al Destinației Bihor – AMD Bihor.
Proiect cultural GALA UNITER a fost finanțat de:
Ministerul Culturii;
Primăria Municipiului Oradea;
Consiliul Județean Bihor.
În cadrul unui spectacol de 4 ore pregătit de către organizatorii evenimentului, prezentat de amfitrionul Ion Caramitru, au fost aduse pe scena orădeană și pe ecranele telespectatorilor, actori, regizori, coregrafi și scenografi de primă mărime ai teatrului și filmului românesc, precum și artiști orădeni care au făcut cinste orașului.
Img.nr.3. 5. Ica LOCOVEI administratorul Teatrului ,,Regina Maria” din Oradea.
Sursa:personală
Startul GALEI UNITER a fost dat de un gong, lovit de unul dintre actorii orădeni în fața Teatrului Regina Maria, de altfel bine pus în valoare pe tot parcursul transmisiunii, inclusiv cu un moment de dans oferite de Feeling Dance, care s-a desfășurat live pe holurile clădirii, în timp ce spectatorii îl urmăreau transmis live pe un ecran imens montat pe scenă.
Img.nr.3.16 Deschiderea Galei UNITER 2016
Sursa:internă
Pe același ecran, de-a lungul spectacolului au fost proiectate mai multe imagini care au surprins frumusețea arhitecturală și naturală a Oradiei și Bihorului și care au însoțit acordarea fiecărui premiu al serii.
Publicul a fost format din invitați de seamă cum este Casa Regală a României, care anual oferă un premiu în cadrul Galei UNITER și a fost reprezentantă de Principesa Maria, aceasta urmărind apoi spectacolul din loja centrală.
De asemenea, la Oradea au venit, cu această ocazie, artiști precum Maia Morgenstern, Vladimir Găitan, Marian Râlea, Florin Piersic jr., Luminița Gheorghiu, Dorina Chiriac, George Mihăiță, Mihai Mălaimare, Gigi Căciuleanu, Radu Afrim, Bobi Pricop și Gavriil Pinte.
Invitata specială a serii, al cărei nume a fost ținut la secret de organizatori, a fost actrița Jacqueline Bisset cunoscută din filme precum "Noaptea americană" (premiat cu Oscar în 1973 pentru cel mai bun film străin) și "Under the volcano". Actrița a fost invitată de Ion Caramitru pe scenă la finalul galei pentru a acorda premiul pentru cel mai bun spectacol, care i-a revenit producției "Clasa noastră" de la Teatrul Național din Cluj-Napoca. Ajunsă în fața spectatorilor, Jacqueline Bisset a ținut să le spună acestora ce atmosferă frumoasă se simte la Oradea și cât a ajuns ea să admire teatrul românesc.
În cadrul celei de-a XXIV-a ediții a Galei Premiilor UNITER, organizatorii au reușit să pună în valoare artiștii din Oradea într-un mare fel. Spectacolul a fost acompaniat fără cusur de cvartetul orădean Intermezzo care a rămas pe scenă pe tot parcursul acestuia.
Img.nr.3.17. Cvartetul Intermezzo din Oradea
Sursă: internă
De asemenea, pe scenă au urcat și recunoscutul tenor Alexandru Badea, precum și orădeanul prin adopție, Dan Andrei Aldea, fostul lider al trupei Sfinx, care i-a întors în timp pe actori și spectatori cântând "Om bun" și "Cântecul bufonului". Acesta din urmă a fost cântat încă o dată în duet cu Ion Caramitru, cei doi fiind însoțiți de public care a cântat și aplaudat pe ritmul cunoscutei melodii.
Totodată, Oradea a mai fost reprezentantă și de două actrițe orădence care au oferit premii, precum și de managerul Daniel Vulcu, care le-a mulțumit tuturor că au venit la Gala UNITER tocmai la Oradea, "atât de departe de București, dar aproape de Europa", după cum a spus actorul obținând aplauzele publicului.
La finalul celor mai bine de trei ore și jumătate de spectacol, actorii, regizorii și ceilalți artiști au fost invitați pe scenă să închine un pahar de șampanie, iar ulterior la etajul Teatrului Regina Maria la o gustare și socializare.
PREMIILE CELEI DE-A XXIV-A EDIȚII A GALEI UNITER au fost:
Debut: Ada Galeș pentru rolul Denise din spectacolul Copilul problemă, regia Adrian Iclenzan, scenografia Bogdan Spătaru, la Teatrul "Sică Alexandrescu" Brașov
Cel mai bun spectacol de teatru radiofonic: Jucătorul de table de George Arion, dramatizarea radiofonică și regia artistică Cezarina Udrescu, producție a Societății Române de Radiodifuziune
Cel mai bun spectacol de teatru TV: Buzunarul cu pâine de Matei Vișniec, regia Tudor Chirilă, producție a Societății Române de Televiziune
Premiul pentru critică teatrală: Maria Zărnescu
Cea mai bună scenografie: Adrian Damian pentru scenografia spectacolului Cântăreața cheală, regia Radu Nica, la Teatrul Național "Vasile Alecsandri" Iași;
Cea mai bună actriță în rol secundar: Ilinca Manolache pentru rolurile din spectacolul Anul dispărut. 1989, regia Ana Mărgineanu, scenografia Anda Pop, la Teatrul Mic, București;
Cel mai bun actor în rol secundar: Marius Manole, pentru rolurile Bătrânica apatică, Actorul din spectacolul "Între noi e totul bine", regia Radu Afrim, scenografia Irina Moscu, la Teatrul Național "I.L. Caragiale" din București
Cea mai bună actriță în rol principal: Emilia Dobrin pentru rolul Elena din spectacolul "Casa cu pisici", regia Radu Iacoban, scenografia Mihaela Ularu, la Teatrul Mic București
Cel mai bun actor în rol principal: Marian Râlea pentru rolul Tullius din spectacolul "Marmură", regia Yuri Kordonsky, decor și costume Nina Brumușilă, la Teatrul Bulandra, București
Cea mai bună regie: Radu Afrim pentru regia spectacolului "Tihna", decor și costume Adrian Damian și Marton Erika, la Teatrul Național Târgu Mureș Compania "Tompa Miklós"
Cel mai bun spectacol: "Clasa Noastră" de Tadeusz Słobodzianek, regia László Bocsárdi, decor și costume Bartha József și Kiss Zsuzsanna, la Teatrul Național "Lucian Blaga" Cluj-Napoca
Premiile Senatului UNITER 2016:
Premiu de Excelență: GIGI CĂCIULEANU
Premiul pentru întreaga activitate:
Actriță: LUMINIȚA GHEORGHIU
Actor: VLADIMIR GĂITAN
Regizor: VICTOR IOAN FRUNZĂ
Scenograf: MARIA MIU
Critică și istorie teatrală: ANCA MĂNIUȚIU
Premiu special pentru muzică de teatru: ADRIAN ENESCU
Premiu special: MIKLÓS BÁCS, un mentor al tinerelor generații de actori
Premiu special pentru cel mai jucat dramaturg român contemporan: MATEI VIȘNIEC
Premiu special pentru o viață dedicată teatrului și poeziei: EUGEN ȚUGULEA
Premiul Președintelui UNITER Ion Caramitru i-a fost acordat lui Emil Boroghină, directorul Festivalului Shakespeare de la Craiova.
Premiul British Council : doi tineri actori Alexandra Rădescu și Dorin Eugen Ionescu.
Evenimetul GALA UNITER 2016, organizat la Oradea în cadrul Teatrului ,,Regina Maria”sa bucurat de mare succe și apricere în rândul participanților și publicului.
CONCLUZII
Activitatea de marketing, în ultimele decenii, a înregistrat o evoluție spectaculoasă, fiind o componentă de baza a activității de marketing, contribuind, alauri de celelalte resurse proprii organizației, la succesul final, devenind astfel o punte de legătură între organizație și mediul sau de marketing, constituind unul dintre vectorii cei mai importanți care permit organizației să acționeze în vederea realizării propriilor obiective.
În arta teatrală este stringentă adoptarea filosofiei marketingului relațional, dezvoltarea continuă a relației cu publicul actual și potențial fiind epicentrul succesului.
Activitatea de marketing în domeniul serviciilor teatrale este impregnată de spiritul artistic și inovator, caracteristic acestei categorii de servicii culturale generatoare de universuri.
Marketingul teatral se poate definii ca îmbrăcarea , valorile spirituale ale creației culturale, într-un mesaj cât mai comercial, material, și transmise publicului țintă, în vederea atragerii acestora la evenimentul cultural respectiv, datorită faptului că creația teatrală trebuie să găsească un public adecvat, care să fie pe măsura calităților actului cultural deja existent, astfel specialiștii în marketingul teatral trebuie să acorde importanță atât culturii cât și publicului țintă și pieței.
Particularitățile serviciilor teatrale au consecințe asupra comunicării în acest domeniu, în demersul promoțional ne fiind suficient utilizarea unui singur argument central, acesta impunând întăriri și cu elemente persuasive eficiente și în același timp, complexitatea argumentației trebuie să fie ghidată în funcție de nivelul informațiilor deținute de receptor în prealabil și de capacitatea să de decodificare a mesajului.
O importanță deosebită revine în domeniul teatral comunicației corporative, pentru a obține o imagine favorabilă în cadrul comunității din care face parte și în care își desfășoară activitatea, o instituție teatrală va recurge la elaborarea și implementarea unei strategii specifice incluzând comunicația internă și comunicația de tip instituțional, îmbinate într-un raport optim pentru asigurarea succesului.
Particularitățile mixului de marketing în domeniul teatral, pun în evidență funcții specifice ale marketingului cultural, funcții care îl diferențiază de celelalte discipline.
Produsul teatral în viziunea marketingului este format din arta, prin serviciile teatrale, ca și spiritualitatea, nu pot fi considerate simple reprezentante ale termenului generic de „marfă”, deoarece valorile culturale vizează orizonturi ale frumosului, ale binelui moral, ale cunoașterii și spiritualității, motiv pentru care evaluarea „produs teatral” este de una foarte complexă, deoarece judecata estetică, artistică se diferențiază net de cea economică și de cea teoretică/cognitivă, întrucât, asemenea judecății etice/morale, ea poartă emblema decisivă a subiectivismului și a conștiintei individuale.
Referitor la caracteristicile distribuției în domeniul serviciilor teatrale se poate preciza faptul că se apelează la un canal de distribuție direct, singurele verigi ale acestuia fiind reprezentate de producător – în acest caz teatrul în cauză – și consumatorii aflați în postura de public și iubitori de cultură.
Ca marketing relațional, specific este desemnat participarea teatrelor la diverse festivaluri, festivalurile respective devenind intermediari, adăugând o veriga suplimentară lanțului.
Comunicarea de marketing teatral în cadrul Teatrului ,,Regina Maria„ din Oradea, este un program dirijat, realizat în cadrul Biroului de Proiecte Culturale și Relații Publice, care realizează activitatea de marketing, imagine și relații cu publicul, prin prezentarea și promovarea atributelor produselor teatrale, contribuind la facilitarea vânzărilor în ceea ce privește produsul artistic.
Instrumentele comunicaționale utilizate în marketingul teatral și utilizate în cadrul Teatrului ,,Regina Maria” din Oradea, sunt compuse din: publicitate;utilizarea relațiilor publice, vânzări directe, inclusiv cele necesare marketingului direct, suplimentate de publicitatea cu buget redus; promovarea vânzărilor; sponsorizarea; mecenatul.
Cel mai important instrument de promovare a activității Teatrului ,,Regina Maria” din Oradea o constituie site-ul www.teatrulreginamaria.ro, care este mereu ținut la zi cu informații atât despre premiere, actori, nominalizări, participări la festivaluri, cât și despre viitoarele proiecte.
Relațiile publice din cadrul Teatrului ,,Regina Maria” se datorează interesului pe care arta teatrală îl exploatează prin utilizarea mijloacelor de comunicare în masă, prin importanța deosebită acordată acestuia și în general se apelează la criticii media, ce pot deveni puternici influențatori ai audienței, astfel în scopul redării personalității spectacolului și atmosferei teatrului se recurge deseori la contribuția relațiilor publice.
Promovarea vânzărilor în cadrul Teatrului ,,Regina Maria᾿ din Oradea, fiind un ansamblu de acțiuni de comunicare având drept scop împingerea ofertei de spectacole spre publicul țintă prin strategia push, constă în acordarea de avantaje temporare clientelei, în vederea creării/schimbării favorabile a comportamentului de achiziție a biletelor, respectiv stimularea cumpărării produsului teatral.
Vânzările directe în cadrul teatrului ,,Regina Maria” sunt realizate direct către consumatorii finali, prin reprezentanții producătorului (mandatari) sau prin agenți de vânzare independenți și este cel mai scurt circuit de distribuție. Partenerul oficial al teatrului ,,Regina Maria” din Oradea în acest sens este Biletmaster.
Sponsorizarea în cadrul Teatrului ,,Regina Maria” din Oradea, reprezintă o relație de parteneriat între organizație și donatorul de fonduri și, de aceea, ea face obiectul unui contract specializat care nominalizează cele două părți contractante, fondurile alocate, modalitățile de plata, evenimentul sau activitatea – suportul, obligațiile și răspunderile părților și este utilizat în cadrul teatrului, prin sponsorizarea diverselor spectacole. O tehnică foarte des utilizată este sponsorizarea – prin relația cu mass-media, este tehnica cel des mai utilizat în cadrul Teatrului ,,Regina Maria” prin realizarea unor parteneriate media, în cadrul căruia este combint imaginea publică al teatrului cu cea a donatorului de fonduri.
Mecenatul în cadrul Teatrul ,,Regina Maria” din Oradea este realizat sub formă de susținere logistică și /sau financiară a instituției și în unele cazuri a unei activități cultural-artistice, numit mecenat cultural, cu scop educativ de către instituția Consiliului Județean, în scopul creșterii notorietății și îmbunătățirii imaginii de marcă.
Un exemplu de bune practici în acest sens a fost organizarea și derularea comunicării de marketing integrat în cadrul GALA PREMIILOR UNITER, organizat în colaborare în cadrul Teatrului ,,Regina Maria” din Oradea în anul 2016, bucurând de mare succes în rândul participanților și publicului.
ANEXA NR. 1
PROGRAMUL TEATRULUI ,,REGINA MARIA” LUNII MAI 2016
BIBLIOGRAFIE
Coman, C., Relații Publice. Principii și Strategii, Editura Polirom, Iași, 2001.
David, G., Comunicare și negociere în afaceri, Note de curs, U.V.V.G Arad, 2012.
David, G., Tehnici promoționale, Tipografia Romflair, Oradea, 2008.
Kotler, Ph., Principiile marketingului, Ediția IV, Editura Teora, București, 2008.
Moldovan , M., Franc, I., Marketing și cultură, Editura Expert București, 1997.
Niță, I.A., Strategii de marketing în teatru, Ed. Oscar Prinț, București, 2004.
Olteanu, V., Marketingul serviciilor, Ediția II, București, 2000.
Papuc, M., Tehnici promoționale, EdituraUniversitara, București, 2004.
Popescu, I.C. Comunicarea în marketing, Editura Uranus, 2003.
Tudorel, N., Gherghița, I., Comunicarea organizațională și managementul situațiilor de criză, Editura Ministerului Administrației și Internelor – 2006.
Zecheriu, V., Management în cultură, Editura Litera Internațional, București, 2002.
(http://123business.ro/business-la-minut/articol/notiuni-elementare-despre-marketingul-cultural).
( http://www.lisr.ro/19-enache.pdf).
(http://ebooks.unibuc.ro/filologie/enache-market/1a.htm
(http://www.iqads.ro/dicționar/vânzare-directă
http://www.iqads.ro/dicționar/sponsorizare
http://www.iqads.ro/dicționar/mecenat)
http://www.szigligeti.ro/index.php?s=2&lang=ro&id_darab=&a=&id_sz=&honap=&id_hirek=&sare=&id_t=&id_declaratii=
http://ro.wikipedia.org/wiki/Teatrul_de_Stat_din_Oradea)
http://www.cjbihor.ro/hotarari2014/anexa/h50.pdf
http://www.uniter.ro/gala-premiilor-uniter/
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Lect. univ. dr. ec. DAVID Katalin Gabriela ABSOLVENT: SOOS G. (LOCOVEI) Florica Aurica ARAD -2016- ANALIZA ACTIVITĂȚII DE MARKETING TEATRAL – TEATRUL… [301644] (ID: 301644)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.